Profitul Agricol nr. 35, din 22 septembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 35 din 22 septembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 35/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Cât valoreazå agricultura în ochii premierului? “Unul dintre råspunsurile favorite pe le-am primit a fost acela cå putem discuta orice, dacå nu discutåm despre douå lucruri. Despre despågubirile pentru seceta de anul trecut, care a pârjolit Moldova, ¿i despre subven¡ii”, declarå ironic Emil Bålteanu, pre¿edintele Asocia¡iei Grânarii, din Ia¿i. Omul ne poveste¿te, non¿alant, în timpul unei conferin¡e de preså, cum s-a întâlnit cu premierul, ca så-i spunå nemul¡umirile ¿i solu¡iile, a¿a cum le vede asocia¡ia pe care o conduce. A doua zi pre¿edintele Grânarii avea så fie gazda unui eveniment special, dedicat florii-soarelui. Reguli tacite spun cå la astfel de manifeståri este politicos ca organizatorii så se ¡inå deoparte de mesajele negative. A¿a cå, u¿or distrat, u¿or necåjit, Bålteanu se descårca ¿i el cu o zi mai devreme, în conferin¡a de preså. Unde så gåseascå alia¡i mai buni un pre¿edinte de asocia¡ie, dacå nu între ziari¿tii din domeniu? Nestingherit, continuå så dea din caså, de la întâlnirea cu premierul. Cî¡u i-ar fi aråtat cå agricultura reprezintå doar 3,8% din PIB ¿i nu meritå mai mult de atât. Aici Bålteanu î¿i subscrie o råsucire inspiratå. “Cei 3,8% pot så aducå prin industriile complementare de douå sau chiar de trei ori mai mult.” Se uitå la noi så vadå dacå am în¡eles. ¥ntr-un fel, premierul l-a luminat: agricultura nu mi¿cå prea tare cifrele sondajelor politice. Dar, mai important, luptele de convingere se vor duce în urmåtorii ani mai degrabå la Bruxelles decât pe malurile Dâmbovi¡ei. “Domnul prim-ministru nu a avut timpul necesar så facå calculele necesare ¿i suntem situa¡i tot acolo, la 3,8, unde nu prezentåm interes pentru Domnia Sa.”

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 35/2021

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Shhh, ministerul lucreazå la ecoscheme!

Strategiile de înverzire reduc produc¡iile ¿i cresc pre¡urile

PNS-ul nu se poate scrie fårå regulament

China relaxeazå standardele de calitate

În buna tradi¡ie a promisiunilor, optimism vizavi de PNS

Cezar Gheorghe,

Un yankeu în curtea Ministerului Agriculturii

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de grâu: 780 milioane de tone

1,2 miliarde tone de porumb

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

consultant pentru pia¡a cerealelor, Clubul Fermierilor Români:

Pre¡urile cerealelor vor mai cre¿te

Ioan Chiriac: Vaca de lapte nu mai este a¿a profitabilå

Ma[ini & utilaje Lipsa fierului induce “anemie” pe pia¡a ma¿inilor agricole

Plugul Amazone Tyrok 400

O nouå transmisie pentru încårcåtoarele Claas Scorpion 41

Cu ochii pe ecoscheme, îngrijora¡i de lipsa apei

Iriga¡iile se sus¡in cu desecåri

BKT Agrimax Fortis, de 7 ori mai rezistentå

Informa]ii externe Noile reguli europene stârnesc critica Rusiei

50 de milioane de euro pentru mozzarella “din plastic”

Culturi vegetale

Reîntoarcerea la întâlniri în câmp: Sårbåtoarea Florii Însorite

Un caz de boala vacii nebune în Anglia

Bayer lucreazå la o tehnologie de fertilizare ¿i sechestrare a carbonului în acela¿i timp

Alliance 660 WG ¿i Fence, atac dublu la buruienile din cereale

Abatoarele britanice råmân fårå dioxid de carbon

Mica publicitate

Lidea, aproape de multiplicatori 29 Erbicidarea de toamnå asigurå un start bun al cerealelor påioase 20 Cre[terea animalelor Cacealmaua ajutorului de Covid 32 Rezultate de produc¡ie la Ziua Porumbului, în func¡ie Biosecuritatea de grupa de maturitate 22 nu admite compromisuri 34

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Hobby La stâna lui Pasanciuc

O fermå care nu mai tråie¿te din agriculturå

EVENIMENTELE Un embargou de care to¡i uitasem Algeria a permis importurile de grâu din Rusia, pentru prima oarå în ultimii cinci ani. Prima livrare a fost de 30.000 de tone, informeazå site-ul rusesc rt.com. Un al doilea vas va pleca din Marea Neagrå, a anun¡at Serviciul Federal de Supraveghere Veterinarå ¿i Fitosanitarå din Federa¡ia Ruså. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, a fåcut lobby pentru a avea acces pe pia¡a algerianå ¿i inten¡ioneazå så trimitå în septembrie douå nave cu o încårcåturå totalå de 60.000 de tone de grâu. Poten¡ialul Algeriei pentru importurile de grâu depå¿e¿te 7 milioane de tone.

S|PT|MÂNII Shhh, ministerul lucreaz\ la ecoscheme! Ministerul Agriculturii lucreazå împreunå cu asocia¡iile reprezentative la ecoscheme, ne-a anun¡at såptåmâna trecutå ministrul Adrian Oros. “Lucråm la simularea acestor ecoscheme, pentru cå vrem ca acestea så fie accesate de to¡i fermierii, ele fiind obligatorii în ¡årile membre ¿i voluntare pentru fermieri. Or, dacå aceste ecoscheme nu sunt accesate, atunci existå riscul ca banii så se piardå”, a explicat ministrul. ¥n perioada de învå¡are, de doi ani,

2023 - 2024, sumele neaccesate din ecoscheme vor putea fi direc¡ionate cåtre alte måsuri de sprijin. Dar din 2025 va trebui så absorbim prin aceste ecoscheme toate sumele, a mai completat Oros. De asemenea, ministerul va organiza workshop-uri de lucru cu alte state, atât la nivel de asocia¡ii, cât ¿i la nivel tehnic, ca un schimb de experien¡å despre cum anume în¡elege fiecare så aplice aceste ecoscheme, fiind ceva nou în politica agricolå europeanå.

Recoltå-record de cereale în Bulgaria Bulgaria a terminat recoltarea cerealelor în acest sezon cu o produc¡ie record, datoritå vremii favorabile de la sfâr¿itul verii. Vecinii de la sud de Dunåre au recoltat 7.159 mii de tone de grâu, cu o produc¡ie medie de 5,95 tone la hectar, ¿i 698 mii de tone de orz, în medie 5,36 tone la hectar. Anali¿tii estimeazå cå exporturile de cereale ale Bulgariei în sezonul urmåtor ar putea atinge un nivel record, similar cu cel din sezonul 2019/2020.

PNS-ul nu se poate scrie f\r\ regulament

ANSVSA: 611 focare de pestå porcinå africanå 611 focare de pestå porcinå africanå (PPA) erau active såptåmâna trecutå la nivel na¡ional, cu un numår de 215.920 de porcine, a anun¡at ANSVSA. Din 611, 15 erau în exploata¡ii comerciale, iar 4 în exploata¡ii comerciale de tip A. ¥n ultima såptåmânå ANSVSA a înregistrat 55 de focare noi PPA, din care 7 în Ialomi¡a, câte 6 în Teleorman, Gorj ¿i Olt, câte 4 în Buzåu, Mure¿ ¿i Vaslui, câte 3 în Bihor ¿i Vrancea, câte douå focare în Dolj ¿i Sålaj ¿i câte unul în Bistri¡a Nåsåud, Bråila, Cluj, Covasna, Dâmbovi¡a, Neam¡, Satu Mare ¿i Tulcea. În aceea¿i perioadå de timp au fost stinse 90 de focare de PPA. Din anul 2019 ¿i pânå în prezent au fost stinse 3.415 focare de pestå porcinå africanå.

România a semnat scrisoarea comunå a mini¿trilor Agriculturii din Grupul de la Vi¿egrad (plus Bulgaria ¿i Croa¡ia), care cer pre¿edintelui Comisiei de Agriculturå din Parlamentul European så se adopte cât mai repede cele trei regulamente esen¡iale: Regulamentul privind Planurile Strategice în domeniul PAC, Regulamentul privind Finan¡area, Gestionarea ¿i Monitorizarea PAC ¿i Regulamentul privind Organizarea Comunå a Pie¡ei. “Nu putem finaliza Planul Na¡ional Strategic pânå nu existå actele secundare de punere în aplicare. Aceste acte secundare nu pot fi elaborate pânå nu se adoptå ¿i nu se voteazå în Parlamentul European regulamentele”, a explicat Adrian Oros. Pre¿edin¡ia slovenå ar vrea ca la finele lui noiembrie så se finalizeze

aceste regulamente, iar termenul agreat la ultima întâlnire sub pre¿edin¡ia portughezå a fost ca pânå la finele anului fiecare stat membru så prezinte PNS-ul. “De aceea, am dori ca în Parlamentul European så se adopte aceste trei regulamente cât mai repede, astfel încât statele så aibå timp så elaboreze planurile na¡ionale strategice”, a completat ministrul. Profitul Agricol 35/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

:n buna tradi]ie a promisiunilor,

optimism vizavi de PNS ¥n timp ce ministrul explica în conferin¡e de preså de ce nu se poate finaliza Planul Na¡ional Strategic pânå nu se voteazå 3 regulamente esen¡iale în Parlamentul European, secretarul de stat Marius Micu promitea deja o formå finalå a draftului måcar pânå la finalul anului. “Pânå la sfâr¿itul anului vom avea o formå finalå”, spunea Micu, citat de Agerpres. “Noi, pe ceea ce lucråm acum, lucråm un draft în baza unor drafturi ale Regulamentelor Uniunii Europene. Când Uniunea Europeanå va finaliza aceste regulamente, vom ¿ti clar care este fine tuning-ul, så spun a¿a, în care vom finaliza acest plan na¡ional strategic. Cel mai important este finalizarea regulamentelor care stau la baza Politicii Agricole Comune ¿i, cu siguran¡å, când aceste regulamente vor fi finalizate, Uniunea Europeanå va comunica ¿i un termen clar pânå când va trebui så punem în formå finalå acest plan na¡ional strategic.

Se vehiculeazå la nivelul Uniunii cå solicitarea pe aceste drafturi ale PNS va fi la sfâr¿itul anului acesta. Noi cu siguran¡å vom îndeplini toate termenele solicitate de Uniunea Europeanå”, a spus Marius Micu. Secretarul de stat a confirmat cå Ministerul Agriculturii se aflå într-un stadiu foarte evoluat în ceea ce prive¿te PNS-ul. “Unde mai trebuie ¿i unde continuå discu¡iile, sunt pe acele condi¡ionåri impuse prin Politica Agricolå Comunå. Va trebui så stabilim, de exemplu, ecoschemele. Dar nici aici nu va fi o discu¡ie foarte complexå, întrucât noi avem ecoscheme. Trecem prin douå programe, douå exerci¡ii financiare ¿i imaginea generalå o avem. Important este så stabilim cuantumul sumelor pe fiecare element în parte”, a completat Micu. La final a subliniat cå draftul planului na¡ional strategic va intra în consultare publicå cu mediul asociativ, iar ulterior se va elabora varianta finalå.

Ziua Porumbului Moldova Pe 7 octombrie, la Ia¿i se va ¡ine Ziua Porumbului în organizarea Asocia¡iei Grânarii, împreunå cu APPR ¿i având ca partener principal compania Syngenta. Este un eveniment matur, ajuns la a IV-a edi¡ie, care garanteazå cå în câmp ve¡i putea vedea cei mai performan¡i hibrizi de porumb adapta¡i la zona de culturå a Moldovei. De vorbå despre noile tehnici genomice în ameliorare Mar¡i, pe 21 septembrie, când revista era deja în tipar, la Bucure¿ti s-a ¡inut conferin¡a Inova¡ii în ameliorarea plantelor, sub bagheta APPR AgroBiotechRom, AISR ¿i a Ambasadei Statelor Unite la Bucure¿ti. S-a vorbit despre noile tehnici genomice, despre schimbårile climatice ¿i s-a detaliat modelul japonez de acceptare a organismelor editate genetic. Vor reveni cu detalii.

Un yankeu în curtea Ministerului Agriculturii

Parada taurilor de la Semtest Craiova Pe data de 1 octombrie, la ora 10, Semtest Craiova gåzduie¿te parada anualå a taurilor. Are loc la sediul din Strada Bechetului, satul Malu Mare, jude¡ul Dolj. Î¿i vor expune taurii testa¡i aici Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACVBR-Sim), Asocia¡ia Generalå a Crescåtorilor de Taurine din România (AGCTR) ¿i Asocia¡ia Crescåtorilor de Taurine Brunå Schwyz Maramure¿. “Va fi frumos. Noi vom prezenta 19 tauri proprii”, spune Zoltan Haller, fondatorul ACVBR-Sim.

Din ra¡iuni diplomatice, ministrul Adrian Oros s-a întâlnit såptåmâna trecutå cu noul ata¿at al SUA pe probleme de agriculturå, Alicia Hernandez. În cadrul întâlnirii cu reprezentantul guvernului american, ministrul român a pus accent pe strategia de gestionare a apei ¿i a adus în discu¡ie oportunitatea transferului de tehnologii de nivel înalt pentru dezvoltarea infrastructurii de iriga¡ii din România. Ata¿atul american s-a aråtat interesat de pozi¡ia României cu privire la

Mai mul¡i bani pentru compensarea accizei la motorinå Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publicå proiectul de HG privind suplimentarea schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizatå în agriculturå. Este vorba de completarea sumelor existente alocate deja prin bugetul MADR pe anul 2021, de 393 milioane lei, cu încå 175,95 milioane lei, valoarea totalå a schemei de ajutor la motorinå ajungând astfel la 569 de milioane.

Profitul Agricol 35/2021

Green Deal ¿i la strategiile Biodiversitate ¿i De la fermå la furculi¡å. Comunicatul oficial al ministerului nu devoaleazå care este aceasta, dar spune, în schimb, cå ministrul Oros i-a fåcut o scurtå prezentare a stadiului elaborårii Planului Na¡ional Strategic, a måsurilor de sprijin al investi¡iilor în agriculturå ¿i a vorbit de ecoscheme.

pagini de Andrei OSTROVEANU

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cursuri de formare profesionalå pentru profesioni¿ti De douå ori pe an, Agxecutive organizeazå Pro Class, o serie de cursuri de pregåtire profesionalå în format deschis. Pe scurt, este o in¡iativå de formare a personalului din companiile care lucreazå în agribusiness. Noutatea acestui an este cå studiile Agxecutive au fost certificate la nivel na¡ional ¿i aduc astfel plusvaloare în CV-ul cursan¡ilor. Un detaliu important, formatorii sunt oameni din domeniu, deci bine conecta¡i la realitå¡ile agricole. Urmåtorul modul va avea loc în luna noiembrie ¿i va ¡ine 6 zile de teorie plus o zi de evaluare în fa¡a unei comisii speciale. Un fel de Master în Agriculturå Mar¡i, 28 septembrie, are loc festivitatea de deschidere a celei de-a doua edi¡ii a MBAG, program de pregåtire în management ¿i business în agriculturå dedicat fermierilor. La eveniment vor fi reprezentate companiile partenere Syngenta, Cargill, Raiffeisen Bank, Agrii, Microsoft. Evenimentul va include douå paneluri de discutie ¿i o sesiune de networking cu participan¡ii. O fabricå de 200 de milioane de euro, la Medigidia Omnia Europe SA va deschide, såptåmâna aceasta, silozul noii fabrici de amidon de la Medgidia, jud. Constan¡a. Sunt pregåtite trei celule de câte 10.000 de tone. În final, investi¡ia totalå se va ridica la 200 milioane de euro. Proiectul final prevede o capacitate de depozitare de 150.000 de tone. Într-o primå fazå fabrica va prelucra zilnic aproximativ 500 de tone de porumb, urmând så creascå la 1.000 de tone. Achizi¡ia se face atât pe mijloace auto, cât ¿i feroviare. Fabrica va produce amidon, dextrozå ¿i fructozå, dar ¿i germeni de porumb din care se extrage uleiul de porumb, gluten folosit pentru nutri¡ia animalelor. “Pentru amidon cererea este mai mare decât oferta, iar pentru nutri¡ia animalelor este o cerere foarte mare în Turcia”, spune Bogdan Nicolae, director de achizi¡ii de porumb. 8

Strategiile de înverzire reduc produc]iile [i cresc pre]urile Un studiu de impact publicat recent, realizat de Universitatea germanå din Kiel, la solicitarea Grain Club (o alian¡å a cinci asocia¡ii germane ale producåtorilor de cereale) ¿i a altor asocia¡ii, conchide cå aplicarea integralå a måsurilor propuse de Comisia Europeanå, în strategiile Pactului Verde (De la Fermå la Furculi¡å ¿i Biodiversitate), va duce la o scådere importantå a produc¡iei agricole în UE. Pentru cereale, semin¡e oleaginoase ¿i carne de vitå, reducerea va fi de aproximativ 20%. În paralel, pre¡urile vor cre¿te cu aproape 60% pentru carnea de vitå, aproximativ 50% pentru carnea de porc, peste 30% pentru laptele nepasteurizat, precum ¿i între 10-20 de procente la fructe, legume, semin¡e oleaginoase ¿i cereale.

Coordonatorul studiului, dr. Christian Henning, profesor de politici agricole ¿i director al Institutului de economie agricolå al Universitå¡ii din Kiel, este ferm: “Pachetul de måsuri nici nu va avea impactul pozitiv dorit asupra climatului global. Economiile proiectate de gaze cu efect de serå care ar avea loc prin scåderea produc¡iei agricole europene vor fi compensate în totalitate de o cre¿tere a emisiilor provenite din agricultura din afara UE”. Grain Club solicitå Comisiei så revizuiascå måsurile Pactului Verde atât din perspectiva eficien¡ei lor, cât ¿i a efectelor secundare negative, propunând alternative mai potrivite pentru atingerea obiectivelor climatice.

Robert VERESS

China relaxeaz\ standardele de calitate Importatorii chinezi au relaxat un indicator cheie de calitate pentru a putea cumpåra grâu din Fran¡a, dupå ce ploile au afectat recolta din acest sezon.

venit în ultimii doi ani un furnizor important pentru China, în special pentru cå statul asiatic a avut rela¡ii tensionate cu al¡i producåtori.

Ini¡ial, un hectolitru de grâu nu putea avea o greutate mai micå de 77 kilograme, o verificare standard care determinå cantitatea de fåinå care poate fi måcinatå. Dupå recolta slabå din Fran¡a, standardul a fost redus la 75 kilograme per hectolitru. Al¡i mari importatori de cereale franceze, cum ar fi Arabia Sauditå sau Algeria, au anun¡at måsuri similare. Fran¡a este cel mai mare exportator de grâu din Uniunea Europeanå ¿i a de-

Ploile abundente au compromis înså calitatea cerealelor ¿i majoritatea livrårilor asumate prin contract nu mai respectau standardele minime. Dupå ajustarea condi¡iilor de calitate, Fran¡a ar putea exporta peste un milion de tone de grâu în China pentru al treilea an consecutiv. Nu este clar înså dacå furnizorii francezi vor fi nevoi¡i så plåteascå penalitå¡i pentru nerespectarea clauzelor ini¡iale. Profitul Agricol 35/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Pre]urile cerealelor Cezar Gheorghe este consultant al Clubului Fermierilor Români pentru pia¡a cerealelor. Såptåmâna trecutå, la Profitul Agricol Live (transmis pe pagina de Facebook) a analizat factorii care au determinat cre¿terea pre¡urilor cerealelor ¿i mai ales ale oleaginoaselor. La final a avansat ¿i câteva predic¡ii: cota¡iile vor råmâne sus ¿i chiar vor continua så creascå. Cu excep¡ia recoltei de soia, care ar trebui valorificatå pânå la finele lunii noiembrie, pre¡urile cele mai bune vor putea fi ob¡inute în lunile de iarnå.

Rapi¡a, vedeta burselor Bursa Euronext (Matif) a închis, vineri, la peste 600 euro/tona de rapi¡å. Pre¡ul FOB (produs încårcat în navå) în CVB (Constan¡a, Varna, Burgas) este de 700,75 de dolari/t, adicå 597,4 euro/t, respectiv 590 euro/t CPT (marfå livratå în port) Constan¡a. Cu un an în urmå, pre¡ul CPT Constan¡a era 520 dolari sau 445 euro/t. A¿adar, avem o cre¿tere de 145 euro/t, procentual 32,58%. Cezar Gheorghe a anticipat cre¿terea acceleratå a pre¡ului rapi¡ei încå de acum douå luni. El enumerå factorii care concurå la acest trend. În primul rând, e vorba de cre¿terea pre¡ului petrolului, care a ajuns la 75 de dolari/baril, iar estimårile Goldman Sachs sunt cå va atinge ¿i pragul de 80 de dolari/baril. Cum rapi¡a este ingredient principal la prepararea biodieselului, pre¡ul ei cre¿te corelat cu al energiei fosile. Concomitent, cre¿te ¿i cererea, mai ales cå uleiul de rapi¡å "mu¿cå" din ce în ce mai mult din pia¡a uleiurilor veg10

etale destinate consumului uman, dar este folosit ¿i ca ingredient la prepararea furajelor. În martie 2020, cererea a fost de 174.000 de tone de ulei brut de rapi¡å. În martie 2021 a urcat la 374.000 de tone. O cre¿tere de 215%! În al doilea rând, vremea nefavorabilå din Canada a degradat cultura de canola (abreviere de la Canadian Oil Low Acid), o rapi¡å modificatå genetic, cu un con¡inut redus de acid erucic, toxic pentru oameni. În acest moment, prognoza de produc¡ie a Canadei e de maxim 14 milioane de tone, fa¡å de un poten¡ial de 21 de milioane. În al treilea rând, intervine un factor care influen¡eazå pre¡ul tuturor produselor agricole: infla¡ia. "Statele avansate, în primul rând SUA ¿i UE, continuå så tipåreascå bani. De 18 luni de zile, båncile centrale din lume cheltuiesc 804 milioane de dolari pe orå, ca så sus¡inå economiile lovite de pandemie. Ace¿ti bani ieftini se duc în burse, pentru achizi¡ii de materii prime, unde câ¿tigurile sunt mari", explicå Cezar Gheorghe. De aceea ¿i costurile logistice au crescut enorm. Pentru a duce o tonå de marfå din Constan¡a în Alexandria (Egipt), înainte de pandemie erau suficien¡i 13 dolari. În prezent costå 35 de dolari. Produc¡ia europeanå de rapi¡å este anul acesta de 17 mil. tone. România a recoltat 1,36 mil. tone, de pe o suprafa¡å de 390.000 ha. Produc¡ie medie na¡ionalå este uluitoare: 3.487 kg/ha! ¥n România, trei mari procesatori interni consumå 450-500.000 de tone de rapi¡å anual. Diferen¡a de produc¡ie ia calea exportului. India, Pakistan ¿i alte ¡åri asiatice sunt principalii cumpåråtori ai rapi¡ei române¿ti, urma¡i de procesatorii germani, olandezi din ARAG (Amsterdam, Rotterdam, Anvers, Gent), unguri, polonezi. În acest moment, procesatorii din România nu oferå mai mult de 560 de

euro/t, deoarece din 25 august s-a trecut la procesarea noii produc¡ii de floareasoarelui. Neavând facilitå¡i suficiente de stocare, procesatorii nu sunt interesa¡i så for¡eze achizi¡iile. Înså, începând cu luna decembrie, când se va reveni la procesarea rapi¡ei, este de a¿teptat ca pre¡ul intern så-l egaleze sau chiar så-l depå¿eascå pe cel de pe Euronext. Vor avea serios de câ¿tigat fermierii care au suficiente capacitå¡i de stocare ¿i au fost suficient de capitaliza¡i pentru a nu fi vândut toatå rapi¡a forward ¿i la recoltare, precum ¿i intermediarii care au achizi¡ionat rapi¡å ¿i o stocheazå. Gheorghe se a¿teaptå ca pre¡urile la rapi¡å så se men¡inå ridicate ¿i anul viitor, spre 500-520 de euro/tona.

Grâul românesc se vinde bine la export Grâul era cotat la 296,75 dolari/tona pre¡ FOB CVB, o cre¿tere de 2,75 dolari fa¡å de seara precedentå. Asta înseamnå 253 euro FOB, respectiv 245 euro CPT Constan¡a. Grâul furaj e mai ieftin cu 6 euro/t. În cel mai recent raport USDA, cel din 10 septembrie (pe larg în pagina 14) produc¡ia globalå de grâu este estimatå la 780 mil. tone, cu scåderi drastice în Rusia, Canada ¿i SUA. Dupå publicarea raportului, s-a aflat cå UE produce cu 2,4 mil. tone mai pu¡in fa¡å de prognoza americanilor, Fran¡a pierzând 500.000 de tone ¿i având doar 30% grâu de panifica¡ie, iar Germania ¿i alte state cumulând un deficit de 1,7 mil. tone. Cererea globalå fiind de 789 mil. t, rezultå o balan¡å negativå, cu un deficit de 9 milioane tone de grâu. Stocurile sunt cotate la 283 mil. t, înså jumåtate din acestea sunt în China ¿i necertificate, deci nu este sigurå existen¡a lor. În aceste condi¡ii, Orientul Mijlociu ¿i Africa cumpårå activ grâu. România a Profitul Agricol 35/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

vor mai cre[te fost net avantajatå la ultimele licita¡ii de politicile protec¡ioniste ale Rusiei, care a impus o taxå de export de 50 de dolari/t de grâu. Egiptul a achizi¡ionat deja 1,14 mil. t de grâu românesc din noua recoltå, cantitate pe care, în mod normal, o achizi¡iona într-un an întreg. Iar lista de nave care a¿teaptå încårcarea în Portul Constan¡a continuå så fie foarte mare.

Fermierii ¿i intermediarii stocheazå porumbul Tot vineri, pre¡ul porumbului CPT Constan¡a a fost 218 euro/t. La acest pre¡, fermierii ¿i intermediarii livreazå doar ce au contractat forward, în rest refuzå så vândå, de¿i avem pentru export aproximativ 7 mil. t (produc¡ia na¡ionalå este estimatå la minim 14,7 mil. t., din care 5,3 mil. t sunt valorificate de pia¡a “de subzisten¡å”, iar 2,4-2,6 mil. t de pia¡a comercialå, fiscalizatå). Analistul Clubului considerå cå fermierii ¿i intermediarii au dreptate så nu se precipite cu valorificarea recoltei, anticipând un pre¡ de 230 euro/t în ianuarie 2022, cu o marjå de eroare de +/- 2%. În opinia lui, la porumb este ceva “dubios” cu raportårile USDA. Produc¡ia SUA a fost ajustatå “în sus”, fa¡å de raportul din luna august. “Aceastå analizå nu a ¡inut cont, spune Cezar Gheorghe, de seceta din Dakota de Nord ¿i Dakota de Sud. Ar trebui så plouå mult în Illinois, Indiana ¿i Nebraska, pentru ca noile estimåri så se adevereascå. Cred cå SUA fac un joc cu cifrele, pentru a diminua din impactul Uraganului Ida. Acesta a oprit activitatea în Golful Louisiana, cam 150 de nave råmânând blocate pe Mississippi. Imediat, pre¡ul porumbului pe bursa Chicago a scåzut. Dar apoi, USDA, cu douå zile înainte de noul raport, a anun¡at revizuirea suprafe¡elor de porumb ¿i soia, fapt neîntâlnit în ultimii 12-15 ani, revizuirea venind de obicei la data de 10 octombrie, dupå Profitul Agricol 35/2021

apari¡ia raportului de stocuri al NASS (Serviciul de Statisticå al USDA). Documentul cu suprafe¡ele modificate a fost retras dupå douå ore de la publicare, spunându-se cå a fost o eroare. De fapt, Uraganul Ida a mutat interesul achizitorilor cåtre bazinul Mårii Negre, pe Euronext pre¡urile råmânând sus. USDA a încercat så tempereze acest trend, pânå la refacerea infrastructurii americane de export”. “Pre¡ul porumbului va urma un scenariu asemånåtor cu al grâului”, conchide Cezar Gheorghe.

România ¿i exporturile de floarea-soarelui Rusia ¿i Ucraina dicteazå pia¡a floriisoarelui, pe care ¿i România este un jucåtor global important, în condi¡iile în care produc¡iile Americii de Nord sunt marginale, doar Argentina având un cuvânt de spus, cu 3 milioane de tone. Ca ¿i în cazul grâului, Rusia ne ajutå cu o taxå uria¿å pe exporturile sale de floare: jumåtate din pre¡ul unei tone de floarea-soarelui, dar nu mai pu¡in de 320 de dolari/t. A impus ¿i o taxå de 223 de dolari/t pe exporturile de ulei de floare. Mai mult, prognoza de produc¡ie a Rusiei s-a degradat de la 16,58 mil. t la 15,2 mil. t. Estimp, produc¡ia Ucrainei este estimatå la 17,2-17,4 mil. t, dar Ucraina nu exportå spre UE, fiindcå nu ramburseazå TVA la export. UE realizeazå o produc¡ie de 9,74 mil. t, din care 34% (3,3 mil. t) este datå de România, de pe o suprafa¡å de 22% fa¡å de cea înfiin¡atå în UE. În aceste condi¡ii, România råmâne singurul exportator major de floareaoarelui, iar fermierii români primesc oferte de 567 euro/t.

Robert VERESS 11

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 285 dolari/tonå (1.197 lei), fa¡å de 277 dolari/tonå (1.163 lei), cât a deschis licita¡iile în 6 sept.

Grâu România FOB Constan¡a 227 euro/t (=) 1.112 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.09.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 177.770 tone, Filipine 117.770 tone, Mexic 77.770 tone, Japonia 77.170 tone, Coreea de Sud 77.070 tone.

¥n såptåmâna 6 - 10 septembrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 269 dolari/tonå (1.130 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 septembrie.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Sept Oct Dec

06.09 241 245 249

07.09 243 247 251

08.09 09.09 10.09 245 247 249 249 251 253 253 255 257 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Sept Oct Dec

06.09 245 247 251

07.09 247 249 253

08.09 249 251 255

09.09 251 253 257

10.09 249 251 255

România FOB Constan¡a 209 euro/t (+2) 1.024 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.09.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 10 septembrie 2021, a

Sept Oct Dec

06.09 191 200 201

06.09 211 213 225 Bordeaux FOB 211 Pontivy 209 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

07.09 08.09 09.09 10.09 192 193 195 197 201 202 203 204 203 204 205 207

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

06.09 233 235 235 231 Moselle FOB 231 Rouen FOB 291

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

07.09 08.09 235 237 237 239 237 239 232 233 232 233 295 297

09.09 239 240 240 234 234 295

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct Dec

06.09 267 267 269

07.09 269 269 270

08.09 270 270 271

euro/t

07.09 08.09 09.09 10.09 213 215 213 215 215 217 215 217 227 229 230 231 213 215 217 220 210 211 213 215

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna sept. 2021 este de 211 dolari/t (856 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie, a fost de 207 dolari/t (869 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 295 $/t

09.09 271 271 273

10.09 240 241 241 235 235 293 $/t 10.09 269 270 271

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie 2021, este de 207 dolari/tonå (869 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 220 euro/tonå (1.078 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Sept Oct

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 293 euro/tonå (1.436 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei).

euro/t

fost de 235 dolari/tonå (1.037 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 235 euro/tonå (1.151 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 6 septembrie.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 10 sept. 2021, a fost de 217 euro/tonå (1.063 lei). A crescut cu 4 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 231 euro/tonå (1.132 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 219 dolari/tonå (920 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 6 septembrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 239 $/t

$/t

06.09 07.09 08.09 09.09 10.09 215 217 219 221 219 217 219 221 223 221

Profitul Agricol 35/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 6 - 10 septembrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 497 dolari/tonå (2.087 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 septembrie. Principalele destina¡ii: MeCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

06.09 459 463 465

07.09 463 467 469

$/t 08.09 465 470 473

09.09 467 471 475

10.09 469 473 477

Orz România FOB Constan¡a 213 euro/t (+2) 1.044 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.09.2021, pre¡ cu livrare în sept. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

06.09 219 217 203

07.09 220 219 207

08.09 221 220 209

09.09 223 223 211

10.09 221 221 209

223 225

225 227 229 227 227 229 231 229

Sorg

PREºURI

6 - 10.09.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 6 - 10 septembrie 2021, a fost de 199 dolari/tonå (836 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 septembrie. Principalele destina¡ii ale ex-

xic 77.770 tone, China 77.770 tone, Olanda 71.770 tone, Indonezia 37.770 tone, Columbia 17.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

527 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 519 dolari/tonå (2.180 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 379 dolari/tonå (1.592 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Sept Oct Dec

06.09 1.225 1.227 1.231

07.09 1.227 1.229 1.233

08.09 1.229 1.231 1.235

09.09 1.231 1.233 1.237

$/t 10.09 1.229 1.231 1.235

FOB-Rouen, a fost de 221 euro/tonå (1.083 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 229 euro/tonå (1.122 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în sept. 2021, pre¡ul orzului furajer este 227 dolari/t (953 lei). S-a men¡inut acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Sept Oct

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

06.09 07.09 08.09 09.09 10.09 371 373 375 377 379 377 379 381 383 385

chidere, pe 10 sept., a fost de 525 dolari/tonå (1.028 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 530 euro/tonå (2.597 lei). A înregistrat o scådere de doar 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 6 septembrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, este de 679 dolari/tonå (2.852 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Sept

$/t

06.09 07.09 08.09 09.09 10.09 523 524 525 527 525

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie:

portului: China 117.770 tone ¿i Mexic 37.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 573 euro/tonå (2.808 lei), mai mare cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 6 septembrie.

$/t

Sept Oct

06.09 07.09 08.09 09.09 10.09 197 199 200 201 199 199 200 201 203 200

06.09 07.09 08.09 09.09 10.09 513 514 515 517 519 515 517 519 520 521

Floarea-soarelui

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Sept Dec

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 06.09 Rouen 573 Dunquerque 571 Moselle 570

07.09 575 573 571

08.09 577 575 573

09.09 579 577 575

10.09 577 575 573

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2021, a fost de 699 dolari/t (2.936 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

06.09 07.09 08.09 09.09 10.09 Dieppe 533 534 535 537 530

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 577 euro/tonå (2.827 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 575 euro/tonå (2.817 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Sept Oct Dec

06.09 677 667 659

07.09 679 669 663

08.09 681 671 665

09.09 683 673 667

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

285 dolari/t

Profitul Agricol 35/2021

235 dolari/t

$/t

497 dolari/t

199 dolari/t

$/t 10.09 685 675 669

+2 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu> 780 milioane de tone Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 10 septembrie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Pentru cå anul de pia¡å s-a încheiat la 30 iunie, prognozele de mai jos despre produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu vor fi pentru anul de pia¡å 2021/22. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 225 milioane hectare, mai mare cu 3 milioane hectare fa¡å de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt India (32 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha fa¡å de 2020/21), Rusia (28 milioane ha, din care 15,2 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,8 cu grâu de primåvarå), UE (24 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2020/21.

de tone fa¡å de luna trecutå), Rusia (72,5 mil. tone, mai pu¡in cu 13 mil. de tone fa¡å de estimarea din iunie), SUA (46, în scådere cu 3,5 mil. tone), Ucraina (33 milioane tone, cu 7,5 milioane mai mult decât în 2020/21), Australia (31,5, mai pu¡in cu 1.5 mil. tone), Canada (23 mil. tone) Pakistan (27), Argentina (20, în cre¿tere cu 2,4 mil. tone), Turcia (16,5), Marea Britanie

(15, mai mult cu 5 mil. tone fa¡å de 2020/21), Iran (15) ¿i Kazahstan (13). Marii consumatori sunt China (149 mil. tone), UE (108,5 mil. tone), India (105 mil. tone), Rusia (40 mil. tone), Pakistan (27 mil. tone), Egipt (21 milioane, Turcia (21 mil. tone), Iran (18). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (10,4 mil. tone), China (10 mil. tone), Turcia (10 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), Filipine (6,5 mil. tone), Brazilia (6,5 mil. tone), Japonia (6 mil. tone), UE (5,4 mil. tone) etc.

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 7 septembrie 2020 - 7 septembrie 2021

ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Marea Britanie (8,6 tone/ha), Egipt (6,4 tone/ha), UE (6 tone/ha), China (6), Mexic (5,6), Serbia (5) ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (139 milioane tone, cu 13 milioane tone mai mult decât în 2020/21), China (137 milioane tone), India (109 milioane tone, mai mult cu 1 milioane ¥n raportul USDA din aceastå lunå se anun¡å o produc¡ie de grâu în cre¿tere, datoritå în principal randamentelor mai mari din Australia, China ¿i India. Sunt anun¡ate ¿i importurile mari în Bangladesh, Iran ¿i Kazahstan, în timp ce exporturile sunt în cre¿tere în Australia ¿i India. ¥n luna august, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 280 dolari/tonå la 296 14

dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 268 dolari/tonå la 305 dolari/tonå. ¥n SUA, pre¡ul a crescut de la 318 dolari/tonå la 332 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a ajuns la 367 dolari/t de la 362 dolari/t, iar grâul din Australia a ajuns la 308 dolari/t. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna august a crescut la 288 dolari/tonå, de la 280 dolari/tonå. Profitul Agricol 35/2021

Pre]uri [i pie]e

1,2 miliarde tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 200 milioane hectare, mai mare cu 2 mil. ha fa¡å de cea din sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha, mai mult cu 1 mil. de ha), SUA (34,4 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (9,7), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6,5), Nigeria (6), Ucraina (5,4), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (3). Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 12 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7,4), Ucraina (7,2), China (6,5), Brazilia (6), Africa de Sud (5,5) ¿i Fed. Ruså (5,5). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (380 milioane tone, mai mare cu 6 mil. tone fa¡å de luna trecutå), China (273 milioane tone, mai ¥n raportul din august, anali¿tii USDA publicå o produc¡ie mondialå de porumb în scådere, din cauza estimårilor mai mici de produc¡ie pentru UE ¿i Statele Unite. Produc¡ii mai mari s-au înregistrat în India, Rusia ¿i Ucraina. Fa¡å de raportul din luna iulie, comer¡ul este mai scåzut, cu exporturi mai Profitul Agricol 35/2021

Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1,198 milioane tone, cu 12 milioane mai mare fa¡å de estimarea din august ¿i cu 81 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2020/21. mare cu 5 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Brazilia (118 milioane tone), UE (65,5 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mult fa¡å de 2020/21), Argentina (53, mai mare cu 2 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (39 milioane tone), India (30 mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (15,5 mil. t, mai pu¡in cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), Canada (14 mil. t), Nigeria (11).

nezia (13), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (11). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 62,5 milioane tone de porumb, urmate de Argentina (39,5 mil. tone), Brazilia, cu 33 milioane tone, Ucraina (32 mil. tone), Fed. Ruså (5 milioane tone), UE (4 milioane tone) ¿i Africa de Sud (3 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (26 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16), UE (15 milioane tone), Vietnam (12,5 mil. tone), Coreea de Sud (11,5 mil. tone), Egipt (10 mil. tone) ¿i Iran (6 mil. tone), Algeria (5).

ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (313 milioane tone), China (294 mil. tone), UE (76 milioane), Brazilia (73), Mexic (44), India (29,4), Egipt (17), Vietnam (17), Japonia (16), Canada (16), Argentina (14,5), Indo-

Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 298 milioane tone, cu 12 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21.

mici pentru Brazilia ¿i SUA, dar pu¡in mai mari pentru Ucraina ¿i Rusia.

dolari/tonå, la 267 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a scåzut cu 10 dolari/tonå, la 230 dolari/tonå, iar în Brazilia au scåzut cu 9 dolari/tonå, la 258 dolari/tonå.

¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a scåzut cu 0,30 dolari/bu¿el, la 5,45 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna august, pre¡ul porumbului din SUA a scåzut cu 9

pagini de Marilena R|DUCU

Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a scåzut cu 3 dolari/tonå, la 265 dolari/tonå. 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 629 milioane tone, cu 28 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: soia (384 mil. tone, mai mare cu 21 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (68 mil. tone); floarea-soarelui (57 mil. t., cu 7 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); arahide (50,5), semin¡e de bumbac (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). Consumul mondial va fi de 528 milioane tone, mai mare cu 17 milioane tone fa¡å de anul trecut.

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 362 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (258 mil. tone, mai mare cu 8 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (39 mil. tone); floarea-soarelui (24 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 215 milioane tone, fa¡å de 207 milioane tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: ulei de palmier (76,5 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (28 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. t). Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 213 milioane tone, 16

ºårile mari consumatoare sunt China (135 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Argentina (52), UE (46), Brazilia (46), India (32), Rusia (21) ¿i Ucraina (19). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (93 milioane tone), SUA (58), Canada (10). ºårile mari importatoare sunt China (104 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (5). Stocurile mondiale sunt prognozate la 111 milioane tone. ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 330 338 2020/21 Ian. 21 484 535 Feb. 21 471 526 Mart. 21 460 465 Apr. 21 456 443 Mai. 21 464 454 Iunie ‘21 416 435 Iulie ‘21 403 447 Aug. ‘21 395 439

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 207 217 244 309 339 379 329 354 380 307 322 358 285 315 357 292 344 409 284 323 396 227 306 307 242 202 312

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Hamb pia¡å (1) (2) (1) (2) (2) 2019/20 316 380 436 420 433 2020/21 Ian. 21 401 574 452 710 529 Feb. 21 467 581 452 734 550 Mart. 21 485 582 467 787 619 Apr. 21 511 600 472 759 642 Mai. 21 544 646 470 775 700 Iunie ‘21 533 615 470 743 644 Iulie ‘21 518 573 476 650 624 Aug. ‘21 ND 563 ND 609 658 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

prognozat la 355 milioane tone. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (101 milioane tone), UE (50), SUA (40), Brazilia (22), India (18) ¿i Rusia (8,5 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone).

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 3738%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 15,3 milioane tone.

fa¡å de 207 milioane tone în 2020/21. ºårile mari consumatoare sunt China (43 milioane tone), UE (26 milioane tone), India (23 milioane tone), SUA (19 mil. t) ¿i Indonezia (17).

Uleiuri vegetale dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Rott SUA Rott Rott (1) (2) (3) (4) (5)

ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (32 milioane tone pe an), Malaezia (19), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (5) ¿i Rusia (3,4). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (14), UE (11,4) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 23 mil. tone, mai mici cu 1 mil. tone.

2019/20 2020/21 Ian. 21 Feb. 21 Mart. 21 Apr. 21 Mai. 21 Iunie ‘21 Iulie ‘21 Aug. ‘21

654 977 1.085 1.306 1.386 1.648 1.590 1.608 1.543

785 1.081 1.127 1.290 1.406 1.588 1.524 1.452 1.435

1.434 ND ND ND 1.830 1.830 ND ND ND

795 1.299 1.387 1.640 1.601 1.613 1.320 1.305 1.380

879 1.112 1.245 1.290 1.359 1.580 1.577 1.386 1.486

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul Agricol 35/2021

CULTURI

VEGETALE Bayer lucreaz\ la o tehnologie de fertilizare [i sechestrare a carbonului în acela[i timp Leaps by Bayer, ramura de investi¡ii de impact a Bayer AG, a condus o rundå de investi¡ii din seria A de 15 milioane dolari, în compania Andes.

rin noua sa tehnologie de tratare a semin¡elor, numitå “Microprime”, Andes va reduce nevoia de îngrå¿åminte sintetice. Prima genera¡ie de semin¡e de porumb tratate cu Microprime va oferi echivalentul a 34 pânå la 56,75 kg/ha prin fixarea biologicå a azotului. Compania creeazå microbi de a doua genera¡ie care vizeazå dublarea cantitå¡ii de azot furnizatå de semin¡ele Microprime. Leaps a dezvoltat un proces pentru integrarea perfectå a semin¡elor cu o bibliotecå unicå de microbi care colonizeazå rådåcina semin¡elor. Aceasta declan¿eazå un proces de fixare biologicå a azotului, permi¡ând culturii så extragå azotul din aer în loc så se bazeze pe îngrå¿åminte sintetice cu azot. Prin dezvoltarea semin¡elor Microprime se va reduce nevoia de îngrå¿åminte sintetice, care necesitå cantitå¡i uria¿e de energie pentru producere ¿i reprezintå 3%, sau 1,5 gigatone, din emisiile globale de serå. Tehnologia oferå o solu¡ie extrem de scalabilå, care economise¿te timp ¿i banii cultivatorilor. Andes dezvoltå ¿i tulpini microbiene pentru solu¡ii perma18

nente de captare a carbonului bazate pe naturå pentru a sechestra ¿i stoca CO2 din atmosferå în sol. Aceasta se concentreazå ini¡ial pe captarea carbonului prin culturi de porumb colonizate cu microbi. Dacå se desfå¿oarå cu succes la scarå largå, ar putea capta carbon din porumb ¿i din alte culturi de nivelul gigatonelor. Având în vedere cå emisiile anuale totale de gaze cu efect de serå ale lumii sunt estimate la 50 de gigatone, captarea de carbon bazatå pe naturå ar putea aduce o contribu¡ie considerabilå la decarbonizarea globalå.

Adrian MIHAI

Cargill investe¿te în agricultura regenerativå Cargill a demarat un proiect ambi¡ios financiar, prin care îi plåte¿te pe fermierii americani dacå adoptå practici agricole care cresc sånåtatea solului ¿i capteazå carbonul în sol, informeazå Agerpres. Potrivit Cargill, astfel de practici, regrupate sub denumirea de agriculturå regenerativå, vor crea noi surse de venituri pentru fermieri ¿i vor permite clien¡ilor så cumpere bunuri de consum de la Cargill pentru a-¿i îndeplini obiectivele de sustenabilitate. Blocarea carbonului în sol ajutå la eliminarea gazelor cu efect de serå, iar fermierii ar putea juca un rol important în încetinirea schimbårilor climatice prin utilizarea unor practici agricole mai prietenoase cu mediul. Agricultura, spune Cargill, ar fi responsabilå pentru 10% din totalul emisiilor de CO2 ale SUA. Programul celor de la Cargill face parte dintr-un angajament mai amplu destinat introducerii practicilor de agriculturå regenerativå pe o suprafa¡å de aproximativ patru milioane de hectare de teren din America de Nord pânå în 2030. Tehnicile de agriculturå regenerativå includ cultivarea de culturi intermediare, care sunt plantate dupå culturile principale, pentru a ajuta la reducerea eroziunii solului. Profitul Agricol 35/2021

CULTURI VEGETALE

Erbicidarea de toamn\ asigur\ un start bun al cerealelor p\ioase Alexandra PETCUCI Category Marketing Manager Erbicide, Corteva Agriscience

Din cercetårile Corteva Agriscience, pierderile de produc¡ie în cazul culturii de grâu din cauza concuren¡ei buruienilor sunt aproximativ de 10 - 20%, dar pot ajunge, în situa¡ii extreme, pânå la 60 - 70%. Este foarte important så scåpåm de concuren¡a buruienilor problemå, precum: iarba vântului, toate speciile de veronica, turi¡a, macul, samulastra de rapi¡å ¿i rocoina (care încep så råsarå în toamnå), prin aplicarea, încå din toamnå, de produse cu o activitate prelungitå la sol.

Corteva Agriscience are solu¡ia: erbicidul Bizon Lider de pia¡å pe segmentul erbicidelor la cultura de cereale påioase, compania Corteva de¡ine solu¡ii inovatoare pentru combaterea buruienilor, atât monocotiledonate, cât ¿i dicotiledonate, din cultura de cereale påioase, atât în toamnå, cât ¿i în primåvarå. Vå recomandåm produsul Bizon, erbicid cu un spectru foarte larg de combatere ¿i efect de lungå duratå împotriva buruienilor problemå din culturile de cereale påioase.

Bizon, erbicid postemergent, selectiv pentru cereale påioase, se aplicå în toamnå pentru combaterea buruienii monocotiledonate (iarba vântului, eficacitate >95%) ¿i a buruienilor dicotiledonate, precum: samulastrå de rapi¡å (eficacitate >95%), speciile de mu¿e¡el (eficacitate >95%), mac (eficacitate >95%), albåstrea (eficacitate >95%), viorele de ogor (eficacitate >95%), rocoinå (eficacitate >95%), speciile de veronica (eficacitate >95%), traistaciobanului (eficacitate >95%), nu-måuita (eficacitate >95%), specii de sugel (eficacitate >95%), turi¡å (eficacitate >95%) ¿i urzicå micå (eficacitate >95%). Datoritå efectului combinat al celor 3 substan¡e active (diflufenican, penoxsulam ¿i florasulam), Bizon are ac¡iune atât la nivelul solului, cât ¿i la nivel foliar, având un efect foarte bun, chiar ¿i în condi¡ii mai pu¡in favorabile, fiind independent de precipita¡ii. Erbicidul Bizon se aplicå numai toamna, în postemergen¡å, la culturile de grâu ¿i orz de toamnå, triticale ¿i secarå, în dozå de 1.0 litru/ha, începând cu faza de o frunzå pânå la 3 fra¡i ai culturii tratate, cu excep¡ia culturii de secarå, unde se aplicå pânå la stadiul de 3-4 frunze. Perioada opti-

må de aplicare pentru combaterea buruienilor cu frunzå latå este pânå la faza de 4 frunze ale buruienilor. Se aplicå atunci când temperatura aerului este cuprinså între 5°C ¿i 25°C, pe plantele neatacate de boli ¿i dåunåtori, neafectate de înghe¡, secetå ¿i umiditate excesivå. Aplicarea în toamnå a produsului Bizon reduce competi¡ia buruienilor cu plantele de culturå, pentru hranå ¿i apå, încå din primele stadii de vegeta¡ie, asigurând un start mai bun al culturii de cereale ¿i o trecere mai bunå peste iarnå. Conform cercetårilor Corteva Agriscience, erbicidarea din toamnå cu Bizon oferå un spor de produc¡ie poten¡ial de 10% comparativ cu erbicidarea de primåvarå. Bizon, aplicat conform recomandårilor din etichetå, poate men¡ine cultura curatå de buruieni pânå la recoltare!

Profitul Agricol 35/2021

CULTURI VEGETALE

Rezultate de produc]ie în func]ie de grupa dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Comparând rezultatele de anul acesta cu performan¡ele din anii trecu¡i, putem spune cå zona Orezu merita o climå mai blândå anul acesta. Produc¡ia medie pe loturile experimentale a fost de 10.490 kg/ha, în condi¡iile unui an cu destule precipita¡ii în perioada de vegeta¡ie, 410 mm (aprilie august), ¿i o dozå de azot de 150 kg N/ha. Cu valori asemånåtoare la fertilizare ¿i precipita¡ii, în 2017, cu 153 kg N/ha ¿i 442 l/mp în februarie-august, produc¡ia medie pe lotul demonstrativ a fost de 12,4 t/ha. Un plus de azot, în preajma ultimei erbicidåri, cred cå ar fi fost benefic. FAO 250- 299 Hibrizi PAMPLONA (SE2358)

Companie

Syngenta

FAO

Companie

FAO

DKC4897

Bayer

350-390

12.90

12.685.20

EU4927/ DKC4917

Bayer

350-390

15.10

12.364.80

SY IGNIS (SC3608)

Syngenta

350-390

12.60

12.195.35

DKC4709

Bayer

350-390

15.90

11.808.23

Produc¡ia STAS 14% kg/ha

DM3330

Mas Seeds

380

14.20

11.573.02

SY PREMEO

Syngenta

350-390

15.20

11.561.40

AJOWAN

RWA

360

13.50

11.541.72

11.60

10279.07

GLORIETT

RWA

380

14.10

11.511.60

FARADAY

Lidea

350

12.30

11.421.40

DKC5092

Bayer

350-390

14.50

11.408.28

MAS 43P

Mas Seeds

390

12.90

10.836.86

KWS KASHMIR

KWS

370

13.50

10.737.06

S-24-9400-4

Soytek

370

15.50

10.734.45

S-23-9400-3

Soytek

360

14.60

10.401.92

250-290

Companie

Umiditate la Produc¡ia recoltare STAS 14% (%) kg/ha

Hibrizi

Umiditate la recoltare (%)

FAO 300 - 349 Hibrizi

FAO 350- 399

Umiditate Produc¡ia la recoltare STAS 14% (%) kg/ha

KWS ADONISIO

KWS

330

13.70

11.765.90

TOPKAPI

Lidea

390

13.40

10.245.99

MYLADY

Lidea

340

12.50

11.675.15

RGT NOEMIXX

380

13.00

10.116.28

MYLADY

MARTOR 300-349

340

12.60

11.229.88

RGT NOEMIXX

380

12.30

9942.73

RGT EXXACT

RAGT

320

12.10

10.144.27

360

12.00

9746.51

GW 3808

Next Gen Farming

330

13.90

9911.51

RAGT Martor 350-399 RAGT Next Gen Farming

380

13.80

9271.51

S-21-9400-1

SOYTEK

340

14.40

9878.84

CERA 380

Expert Agribusiness

380

16.90

8817.30

GLUMANDA

RWA

310

11.70

9086.69

S-22-9400-2

Soytek

350

12.10

8738.90

320

15.50

8351.74

EXPERT 352

Expert Agribusiness

350

13.90

8534.91

340

16.00

7911.63

EXPPERT 3702

Expert Agribusiness

370

14.60

8167.62

Expert Agribusiness Expert EXPERT 3401 Agribusiness CERA 320

RGT TEXERO GW 9003

Profitul Agricol 35/2021

CULTURI VEGETALE

la Ziua Porumbului, de maturitate FAO 400-449 Umiditate Produc¡ia la recoltare STAS 14% (%) kg/ha

Hibrizi

Companie

FAO

EU5146/ DKC5016

Bayer

400-440

14.30

12.107.62

SY MINERVA

Syngenta

400-440

14.80

11.888.37

RGT HOAZIX

RAGT

420-440

15.00

11.786.34

MAS 440.D

Mas Seeds

430

15.20

11.388.84

KWS DONJUAN

KWS

400

14.80

11.120.58

KERALA

Lidea

400

12.70

11.039.39

FAO 450-499

KWS INTELIGENS

KWS

RGT URBANIXX

RAGT

420

12.80

10.950.70

DKC5404

Bayer

400-440

14.90

10.860.15

ES HORNET

Lidea

420

15.10

10.711.22

QUERCI

Lidea

420

14.30

10.413.55

ES HORNET

MARTOR 400-449

420

14.50

10.264.97

INCLUSIV

RWA

400

12.90

10.127.91

HSF 4687-16

INCDA Fundulea

410

16.60

9697.67

INCDA Fundulea INCDA FunHSF 309-15 dulea Next Gen GW 3378 Farming INCDA FunHSF 3622-16 dulea HSF 3656-16

Hades

Observ cu plåcere cå, pentru prima datå, s-au publicat o parte din informa¡iile legate de analizele agrochimice. Deoarece, a¿a cum spuneam pu¡in mai sus, s-a evitat o competi¡ie acerbå pentru rezultatele de produc¡ie, fertilizarea planificatå pentru o produc¡ie medie de cca. 8 t/ha, pe lângå 160 kg N/ha, a mai cuprins câte 85 kg/ha de fosfor ¿i potasiu, chiar dacå solul este foarte bine aprovizionat în acest din urmå element. Toate companiile de semin¡e pot fi mul¡umite pentru faptul cå au ob¡inut produc¡ii mari, un avans mic fiind de partea companiilor KWS ¿i Bayer. Pentru concursul Porumbul de Aur, sugerez organizatorilor introducerea mai multor categorii de produc¡ie, fa¡å de cele douå existente acum, porumb irigat ¿i neirigat. Nu ar fi lipsitå de interes nici o ierarhizare regionalå, cu câ¿tigåtori la nivel de jude¡. Dupå mine, acest lucru ar fi important, deoarece progresul tehnic depinde de ini¡iativa fermierilor.

Expert Agribusiness

Profitul Agricol 35/2021

420

15.10

11.032.06 Companie

FAO

KWS DURANGO KWS ADVISIO (9454) RGT HUXXO

KWS

450

18.40

12951.63

KWS

470

16.70

12640.29

RAGT

440-460

15.50

12085.47

PERSIC

RWA

460

15.90

11954.91

LAMPARD

RWA

490

15.20

11561.40

MAS 582D

Mas Seeds

490

17.10

11519.24

MAS 52.P

Mas Seeds

450

17.20

11385.00

450-490

13.50

11063.95

460-490

15.40

10894.71

480

17.50

10456.40

480

16.70

10315.64

480

14.90

10167.47

470

14.30

9815.64

470

17.00

9216.86

460

17.30

8270.00

SY ANDROMEDA Syngenta BILBAO

420

16.60

9382.50

GW 0185

440

14.10

8914.62

GW 0185

400

13.00

8826.45

MAS 56A

430

17.70

8636.72

GW 4627 F423 420

17.40

8235.99

Umiditate Produc¡ia la recoltare STAS (%) 14% kg/ha

Hibrizi

FELIX

Syngenta Next Gen Farming MARTOR 450-490 Mas Seeds Next Gen Farming INCDA Fundulea INCDA Fundulea

CULTURI VEGETALE

Cu ochii pe ecoscheme, îngrijora]i de lipsa apei Clubul Fermierilor Români a organizat a cincea conferin¡å regionalå, dintr-o serie de opt, la Timi¿oara. Invitat special, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre cele douå teme importante ale reuniunii: apa în agriculturå ¿i finalizarea Planului Na¡ional Strategic cu ecoschemele sale.

fermieri. Oros a atras aten¡ia cå existå pericolul ca banii så nu poatå fi absorbi¡i, iar atunci vor fi pierdu¡i pentru anul viitor.

anii pe care agricultura româneascå îi va primi pe Pilonul I, a spus ministrul, vor fi condi¡iona¡i de accesarea ¿i aplicarea ecoschemelor, cu 500 milioane de euro pe an, adicå 25% din valoarea Pilonului I. Ecoschemele sunt obligatorii pentru statele membre, dar voluntare pentru Planul Na¡ional Strategic trebuie finalizat pânå la sfâr¿itul anului 2021, când trebuie depus la UE pentru ca CE så îl valideze. “De aceea, CFRO, ministrul agriculturii, Adrian Oros, ¿i reprezentan¡ii institu¡iilor din subordine se deplaseazå în cele opt zone ale ¡årii ¿i discutå fa¡å în fa¡å cu fermierii despre acest PNS. Noi vrem ca så gestionåm trecerea celor care aståzi fac performan¡å în cultura mare ¿i cåtre zootehnie ¿i procesare. Acest lucru este posibil printr-o politicå guvernamentalå corectå care så se bazeze pe rela¡ia directå cu fermierii. De aceea organizåm aceste opt conferin¡e pentru a-i pune fa¡å în fa¡å pe agricultori ¿i autoritå¡ile”, a spus Florian Ciolacu.

De aceea anii 2023 - 2024 sunt de învå¡are, dar din 2025, ecoschemele vor trebui aplicate pentru fiecare zonå a ¡årii ¿i pentru fiecare tip de activitate din agriculturå, astfel ca fiecare fermier så poatå avea acces la fonduri. “Noi am finalizat negocierile anul trecut, la nivelul mini¿trilor agriculturii, în Consiliul Agri-Fish. Noi, mini¿trii, am avut ambi¡ii mai mici legate de mediu ¿i climå. A fost un trialog prelungit cu Parlamentul European ¿i cu Comisia Europeanå. Cei din PE au venit cu ambi¡ii foarte mari. Acolo sunt grupuri foarte verzi, iar în opinia lor, aceste ecoscheme trebuiau så însemne 60% din fonduri. Dupå negocieri, unde CE a fost mai mult de partea PE decât a mini¿trilor agriculturii, din cele 27 de state, am ajuns la 25%, dar ¿i din Pilonul II, minim 36%, din banii de sprijin ai investi¡iilor, vor trebui dirija¡i cåtre compo-

nenta de mediu ¿i climå ¿i cåtre agricultura ecologicå", a spus Oros. Un alt subiect important în dezbaterea de la Timi¿oara a fost gestionarea apei, despre care ministrul spune cå îl preocupå. “Chiar dacå în 2021, la început, vremea a fost mai generoaså, din iulie, au început så aparå mari dificultå¡i în agriculturå din cauza secetei, inclusiv în Banat, la culturile de primåvarå. Prin urmare, trebuie så gestionåm resursele de apå cât mai bine, mai ales cå în Timi¿, Cara¿-Severin existå infrastructurå de drenaj foarte veche, aflatå întrun stadiu de degradare avansat, la fel ca structura de iriga¡ii”. Din fericire, în PNRR au råmas 326 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii de desecare ¿i drenaj. Este singura componentå de apå care a råmas legatå de proiectele Ministerului Agriculturii. Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO, a explicat cå 2021 a fost un an bun pentru agriculturå, dar diferen¡a a fost fåcutå de apå. Clubul a venit deja cu o propunere cåtre Ministerul Mediului ¿i MADR pentru elaborarea Strategiei Na¡ionale de Gestiune Integratå a Apei care så dea predictibilitate ¿i o planificare multianualå a resurselor, fie cå sunt bani din bugetul de stat, de la UE, fie cå vor fi investi¡ii private ale fermierilor. Singura alocare financiarå prin PNRR se referå la desecare-drenaj, dar în noile condi¡ii europene, impuse de Green Deal. Tot ce s-a stabilit înainte, în ceea ce prive¿te iriga¡iile ¿i desecårile, se schimbå din cauza noilor reglementåri europene de mediu, climå ¿i biodiversitate.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 35/2021

CULTURI VEGETALE

Cristinel Brînz\, fermier, Br\ila

Iriga]iile se sus]in cu desec\ri Fermierul Cristinel Brînzå, din Bråila, le recomandå tuturor colegilor care îi viziteazå ferma pentru a vedea cum func¡ioneazå sistemul automatizat de iriga¡ii så-¿i facå ¿i un sistem de desecare, dacå nu în acela¿i timp, måcar în perioada imediat urmåtoare. “Trebuie ca apa så levige ¿i så aibå o zonå în care så refuleze. Noi le-am spus tuturor celor care au venit så vadå sistemul nostru de irigat, i-am sfåtuit så-¿i ridice terenul în plan ¿i så-¿i facå sistemul de desecare. Fårå sistem de desecare, mai devreme sau mai târziu, în func¡ie de apa administratå ¿i regimul pluviometric, vor fi excese de apå ¿i va fi o problemå cu såråturile”, î¿i argumenteazå fermierul sfatul dat. Considerå cå este o chestiune de timp pânå când apar probleme dacå pe terenurile irigate nu existå ¿i sistem de desecare. Sistemul de desecare din fermå este folosit în fiecare an. Terenurile se aflå într-o formå de relief de vale. Preia apa din exces de la mai multe ferme, de pe o suprafa¡å mai mare. “Ne bucuråm de faptul cå la noi irigatul a fost înso¡it de sistemul de desecåri fåcut impecabil, cu ridicåri topografice, exact cum trebuie, ¿i nu am avut probleme pânå acum. L-am întreProfitul Agricol 35/2021

¡inut, nu am a¿teptat så-l între¡inå ANIF, ne-am ocupat în mod special ¿i la doitrei ani l-am între¡inut foarte bine”, spune fermierul. Considerå cå anul acesta a fost cel mai elocvent în privin¡a necesitå¡ii unui sistem de desecare. Numero¿i fermieri din Bråila, grav afecta¡i de secetå anul trecut, s-au confruntat anul acesta cu båltiri. “A plouat 240 l/mp în perioada 12-25 iunie. Dacå nu era acest sistem de desecare, nu ¿tiu ce mai puteam salva. Ne-a ajutat foarte mult, chiar dacå neam luptat så colectåm apa din sole, så facem re¡ele de canale, am avut unde så o ducem. Le recomand tuturor, când se gândesc la irigat, så se gândeascå, dacå nu în paralel, imediat ¿i la sistemul de desecare. Mul¡i nu dau importan¡å, se gândesc mai întâi de toate så facå sistemul de irigat, dar în momentul în care apa se adunå ¿i se formeazå bål¡i î¿i dau sema cå trebuie så facå ceva”, poveste¿te fermierul. Investi¡ia este mare ¿i implementarea este complexå, solu¡iile sunt particulare. Pozi¡ionarea canalelor în solå trebuie fåcutå astfel încât så nu afecteze efectuarea lucrårilor.

Adrian MIHAI

Ucraina: 39 milioane tone de porumb Produc¡ia de porumb din Ucraina este prognozatå la 39 milioane tone, cu 29% mai mare fa¡å de anul trecut. Estimarea, fåcutå de USDA, include ¿i produc¡ia din Crimeea. Randamentul este estimat la 7,2 tone/hectar, cu 28% mai mare decât anul trecut. Suprafa¡a cultvatå este 5,4 milioane hectare, în cre¿tere cu mai pu¡in de 1% fa¡å de sezonul 2020/21. Chiar dacå proiec¡iile de randament sunt neschimbate, existå totu¿i preocupåri legate de dezvoltarea dåunåtorilor, mucegaiului ¿i a miezului de porumb. ¥n Ucraina, recoltarea porumbului abia a început. Serbia: cåldura ¿i seceta reduc randamentul la porumb Produc¡ia de porumb din Serbia va fi de 6 milioane tone, în scådere cu 26% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 1 milion de hectare. Randamentul este estimat la 5,9 tone/hectar, cu 27% sub anul trecut. Serbia este un mare producåtor de porumb din afara UE. Porumbul a fost semånat cu douå såptåmâni mai târziu, din cauza unui val de aer rece ¿i umed. Au urmat temperaturi de peste 40 de grade, combinate cu seceta din timpul verii, care au afectat grav produc¡ia. Recoltarea se face de obicei în septembrie ¿i octombrie. China: Produc¡ierecord de 273 mil. tone la porumb Americanii estimeazå produc¡ia de porumb din China la un record de 273 milioane tone, mai mare cu 5% fa¡å de anultrecut. Randamentul este estimat la un record de 6,5 tone/hectar, în cre¿tere cu 3% fa¡å de anul trecut. ¥n China suprafa¡a cultivatå anual cu porumb este de 42 milioane hectare, cu mici fluctua¡ii de la un an la altul. Recoltarea a început la sfâr¿itul lunii august ¿i va continua pânå în octombrie. 25

Cuvântul de ordine: Socializarea!

Reîntoarcerea la întâlniri în câmp>

S\rb\toarea Florii Însorite Såptåmâna trecutå, Agrisol ¿i Asocia¡ia Grânarii au organizat cel mai mare eveniment agricol din zona Moldovei: Sårbåtoarea Florii ¥nsorite. S-a desfå¿urat pe 14 septembrie, la Podu Iloaiei, jud. Ia¿i. Peste 500 de fermieri au participat la aceastå adevåratå expozi¡ie în aer liber dedicatå culturii florii-soarelui.

Agrisol este brandul de îngrå¿åminte al Romchim Protect Bacåu, companie româneascå. Platforma de la Podu Iloaiei apar¡ine Sta¡iunii de Cercetare din localitate. 135 ha, inclusiv 16 ha cultivate cu hibrizii de floarea-soarelui ai celor zece producåtori de semin¡e participan¡i, sunt lucrate integral de Grupul Panifcom, al fermierului Liviu Bålånici, produsele revenind SCDA Podu Iloaiei.

Producåtorii de semin¡e care au participat sunt, în ordine alfabeticå: Ci26

proma, Corteva Agriscience, Donau Saat, Expert Agribusiness, INCDA Fundulea, KWS, Lidea, Maisadour Semences, Nuseed ¿i Syngenta. Între expozan¡i s-au numårat distribuitorii de tehnicå agricolå AgroEst Muntenia, Dicor Land, Green Expert, IPSO Agriculturå, procesatorul Prutul SA, consultantul în afaceri Cronos, brokerul de asiguråri Campion Broker, båncile BRD ¿i Transilvania. Din puzderia de oameni veni¡i la sårbåtoarea florii-soarelui, i-am re¡inut pe Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, George Scarlat, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå a Camerei Deputa¡ilor, Anton På¿tinaru, ¿ef de serviciu la Comisia pentru Agriculturå a Camerei Deputa¡ilor. Al¡i oficiali de la centru nu am våzut. Probabil nici ministrul, nici al¡ii nu au uitat marile mitinguri cu tractoare declan¿ate acum câteva luni de Asocia¡ia Grânarii în mai multe ora¿e ale Moldovei, mai ales la Ia¿i. Amfitrionii Sårbåtorii Florii ¥nsorite au fost Andrei Båisan, profesor de mecanicå agricolå la USAMV Ia¿i, ¿i

Andrei Ostroveanu, redactor-¿ef Profitul Agricol. Ei au dialogat cu reprezentan¡ii tuturor companiilor participante, care ¿i-au prezentat produsele, serviciile, noutå¡ile, ofertele speciale. Dupå vizitele la standuri, distribuitorii de tehnicå agricolå au organizat demonstra¡ii cu utilaje de prelucrare a solului, care au stârnit interesul majoritå¡ii fermierilor prezen¡i. La panelul de discu¡ii desfå¿urat spre finalul evenimentului, în uria¿ul cort unde invita¡ii au putut luat masa de prânz, au participat, prin videoconferin¡å, Achim Irimescu, ministrul Cerul e limita!

Emil Bålteanu, pre¿edintele Grânarilor, indicându-le direc¡ia lui George Scarlat, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Senat, ¿i lui Iulian Sergiu Jitåreanu, directorul APIA Ia¿i. În dreapta, Anton På¿tinaru, ¿ef de serviciu la Comisia pentru Agriculturå a Camerei Deputa¡ilor, se între¡ine cu Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS. Profitul Agricol 35/2021

Nu conducem tractoare, dar facem dulce¡uri

Marius Gîrbea, consultant de nutri¡ie a plantelor, explicå tehnologiile Agrisol aplicate în loturile de la Sårbåtoarea Florii ¥nsorite.

plenipoten¡iar din cadrul Reprezentan¡ei României la UE, ¿i Ion Neculcea, administratorul grupului Romchim Protect. A fost primul eveniment la care to¡i fermierii participan¡i, fårå tragere la sor¡i, au beneficiat de un cadou important, în valoare de 300 de lei, din partea Agrisol: un bidon de 5 litri de Inspire - un concentrat de nutrien¡i ce se aplicå pe semin¡e de orice culturå (rapi¡å, grâu, orz, orzoaicå, floarea-soarelui, porumb, soia, legumiculturå etc.) înainte de a fi semånate. Singura condi¡ie impuså de organi-

zatori a fost ca participan¡ii så råmânå pânå la finalul evenimentului. În plus, s-a organizat ¿i o tombolå, cu trei premii ¿i mai consistente, care au fost livrate de Agrisol direct în cur¡ile fermierilor câ¿tigåtori. La tombolå s-au înscris 540 de fermieri. Numårul total al participan¡ilor la Sårbåtoarea Florii ¥nsorite a fost înså semnificativ mai mare, estimat de organizatori la 700 de persoane.

Elevii Liceului Tehnologic Agricol Miroslava prezintå preparatele tradi¡ionale pe care le-au realizat sub îndrumarea profesorilor.

fotoreportaj de

Robert VERESS

Demonstra¡iile cu utilaje, un real succes Sute de fermieri s-au adunat så vadå îndeaproape demonstra¡iile cu utilaje de prelucrare a solului.

To¡i hibrizii pe podium! Andrei Ciocoiu, director de marketing oleaginoase, aratå cå, din cinci hibrizi cu care Corteva a participat în platformå, doi sunt nou introdu¿i, pe segmentul Clearfield Plus: P64LP170 ¿i P64LP180, ambii afla¡i pe podiumul hibrizilor de la Podu Iloaiei, la fel cum hibrizii Express au ocupat pozi¡iile frunta¿e pe segmentul lor.

Privind spre Ziua Porumbului Moldova

Syngenta va fi partenerul principal al Zilei Porumbului Moldova, urmåtorul eveniment organizat de Grânari, de data asta sub egida APPR, federa¡ie din care fac parte. Profitul Agricol 35/2021

CULTURI VEGETALE

Alliance 660 WG [i Fence,

atac dublu la buruienile din cereale Alliance 660 WG Erbicid pe bazå de diflufenican ¿i metsulfuron-metil Alliance 660 WG con¡ine douå substan¡e active, ceea ce îi asigurå un efect complex ¿i o capacitate sporitå de eliminare a buruienilor. Alliance 660 WG combinå ac¡iunea de contact a componentei diflufenican cu efectul sistemic prezentat de metsulfuron-metil. Diflufenican, din clasa piridincarboxamidelor, atacå buruienile din interiorul acestora, stopându-le dezvoltarea. Totodatå, datoritå activitå¡ii reziduale, le împiedicå råsårirea. Asimilarea acestei substan¡e de cåtre plantele nedorite inhibå sinteza carotenoidelor. În urma acestui proces, plantele manifestå clorozå, adicå procesul de sintezå a clorofilei se opre¿te. Fermierul poate observa cå buruienile tratate î¿i schimbå culoarea, devenind galben sau maro. Ulterior, apar necrozele, iar buruienile mor. Metsulfuron-metil, din clasa sulfonilureicelor, care inhibå enzima acetolactat sintazå (ALS). Aceastå substan¡å se absoarbe prin frunze ¿i rådåcinå, fiind apoi translocatå în vârfurile de cre¿tere ale plantelor. Drept urmare, este stopatå diviziunea celularå a låstarilor ¿i a rådåcinilor, ceea ce va stopa, la început, dezvoltarea plantelor, care vor deveni o concuren¡å tot mai slabå pentru culturi. În timp, se observå moartea buruienilor din sola tratatå.

Produsul este caracterizat prin selectivitate ridicatå la cereale, precum ¿i printr-un bun efect rezidual. Printre buruienile dicotiledonate anuale ¿i perene sensibile la efectul Alliance 660 WG amintim turi¡a (Galium aparine), ventrilica (Veronica spp), rocoina (Stellaria media) ¿i trei-fra¡i-påta¡i (Viola arvensis).

Aplicare Produsul se aplicå de la apari¡ia primei frunze (BBCH 10) pânå la sfâr¿itul înfrå¡irii (BBCH 29). Cantitatea de apå recomandatå este de 200 - 400 litri/ha. Când plantele de culturå sunt dezvoltate, se recomandå cantitatea maximå, respectiv 400 l apå/ha. Dozå: 0,1 kg/ ha. Noul erbicid Fence efect de duratå pentru câmpuri curate Substan¡a activå din noul erbicid Fence este flufenacet, care prezintå ac¡iune sistemicå ¿i este absorbit de rådåcinile ¿i hipocotilul buruienilor germinate, iar prin vasele conducåtoare este transportat la nivelul ¡esuturilor de cre¿tere. Cercetårile au constatat eficien¡a ridicatå a substan¡ei active flufenacet la unele buruieni mai pu¡in sensibile la alte erbicide, cum sunt cele pe bazå de

inhibitori ai acetolactat sintazei (ALS), în cazul aplicårii la sol. De aceea, recomandåm aplicarea erbicidelor Alliance 660 WG ¿i Fence împreunå, pentru eliminarea unui numår cât mai mare de buruieni. Aplicat dupå råsåritul buruienilor, Fence este absorbit într-o oarecare måsurå ¿i prin frunze, deoarece afecteazå ¡esuturile meristemice. Aceasta înseamnå cå flufenacetul are capacitatea de a inhiba diviziunea celularå ¿i cre¿terea ¡esuturilor din låstari ¿i rådåcini. Acest erbicid prezintå ac¡iune rezidualå pe toatå perioada de aplicare, pânå la primul înghe¡. Acest aspect este avantajos pentru fermier deoarece conferå produsului o utilitate deosebitå în ceea ce prive¿te protejarea culturii de buruieni o perioadå îndelungatå. Fence controleazå buruienile în curs de råsårire ¿i pe cele abia råsårite. Dintre speciile cele mai bine controlate, numim buruienile monocotiledonate iarba vântului (Apera spica-venti), coada vulpii (Alopecurus myosuroides), hiru¿or (Poa annua), raigras (Lolium spp.).

Aplicare Ac¡iunea pelicularå este influen¡atå semnificativ de pregåtirea terenului ¿i de umiditatea solului. Dozå flexibilå: 0,25-0,5 l/ha.

Profitul Agricol 35/2021

CULTURI VEGETALE

Lidea, aproape de multiplicatori La împlinirea unui an de la fuziunea dintre Euralis ¿i Caussade Semences, Lidea, noua entitate formatå, a inaugurat sta¡ia de procesare ¿i condi¡ionare de la Bråila.

entru cå investi¡ia de la Bråila a fost una consistentå, de 3 milioane de euro, inaugurarea s-a bucurat de prezen¡a întregului comitet executiv al Lidea. Compania ¿ia mutat activitatea de la Nanov, jud. Teleorman, cu 318 km mai aproape de fermierii producåtori de semin¡e, la marginea ora¿ului Bråila, unde a preluat o unitate de¡inutå anterior de Germina. Activele råmase la Nanov se lichideazå. O parte din echipamente au fost înlocuite. “Este o zi deosebit de importantå pentru noi, care marcheazå un nou început pentru Lidea în România”, a remarcat Natalia Albu, director opera¡ional, la ceremonia de inaugurare. “Am achizi¡ionat echipamente noi: ma¿ina de tratat, conveioare, care så simplifice procesul de condi¡ionare ¿i tratare a semin¡elor. Acestea vor duce la o cre¿tere a calitå¡ii semin¡elor condi¡ionate.” România este importantå în planul companiei de cre¿tere a produc¡iei la nivel european. Iar argumentul mutårii produc¡iei la Bråila a fost prezen¡a sistemelor de iriga¡ii din zonå. ºinta Lidea este ca în 3-5 ani så î¿i

dubleze cifra de afaceri pentru cultura de porumb. La floarea-soarelui cota de pia¡å va trebui så ajungå la 20% de la 11%, cât este în prezent. Cifra de afaceri în România este de 21 mil. euro.

“Una dintre ambi¡iile noastre este så devenim furnizorul preferat al clien¡ilor no¿tri”, Gilles Tambourre, director pentru Sud-Estul Europei la Lidea. Situatå în top 10 companii producåtoare de semin¡e în lume, cu o cifrå de afaceri de 350 milioane dolari în 2018, Lidea are ca ¡intå så devinå unul dintre liderii de pe pia¡a de semin¡e din Europa. Acum ocupå pozi¡ia a ¿asea. Cre¿terea se va baza în principal pe pie¡ele estice, în special pe Rusia ¿i

Cifre-cheie l 2.000 angaja¡i l CA: 350 mil. euro l 8 unitå¡i de produc¡ie în: Fran¡a,

România, Ucraina, Spania ¿i Rusia l 17 sta¡ii de cercetare în Europa l 34 mil. euro investi¡i anual în cercetare ¿i dezvoltare, facilitå¡i industriale l 47.000 ha de produc¡ie în 8 ¡åri l comercializare în 48 de ¡åri Ucraina. România este o pia¡å strategicå pentru multiplicarea ¿i procesarea de semin¡e, precum ¿i un centru logistic important, care deserve¿te pie¡ele din Europa de Est ¿i Sud-Est. Suprafa¡a totalå de multiplicare ¿i hibridare în România este de 5.000 ha.

Adrian MIHAI

Capacitate de produc¡ie În noua unitate se proceseazå, tratazå ¿i însåcuiesc semin¡e de cereale påioase, porumb, floareasoarelui, soia ¿i mazåre. Capacitatea de lucru este de 500.000 de unitå¡i pentru speciile de primåvarå ¿i 5.000 de tone pentru cele de toamnå. Profitul Agricol 35/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cacealmaua ajutorului de Covid APIA anun¡å cå a început så autorizeze la platå, pe 15 septembrie, ajutorul de stat pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor de vaci pentru anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, în conformitate cu OUG nr.58/2021. Astfel, fermierii vor primi 140,37 lei pe vacå ¿i 541,87 lei/tona de lapte. La nivel de ¡arå, a fost autorizatå la platå suma totalå de 225.529.364,50 lei, din care: 182.700.117,60 lei pentru efectivul de bovine ¿i 42.829.246,90 lei pentru cantitatea de lapte livrat.

fost depuse 93.618 cereri, iar în urma verificårilor administrative efectuate, a rezultat un numår de 93.005 cereri eligibile pentru un numår total de 1.301.561 capete de animale eligibile ¿i o cantitate de lapte eligibilå de 79,039.708 tone. Suma de 182.708.014,97 lei se alocå pentru efectivele de bovine cu vârsta de minim 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adåuga efectivele de bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021. Cei 42.829.698,82 lei se dau pentru cantitatea de lapte, valorificatå în luna ianuarie 2021. 32

La prima vedere, este vorba de bani grei. Fermierii considerå înså cå stratagema ministrului Nechita-Adrian Oros mascheazå cel pu¡in un fals grav: le-a acordat fermierilor 5 lei pentru Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu, motivând cå astfel se face dreptate. Adicå cei care nu mai au nicio vacå vor primi o sumå ridicolå. De exemplu, dacå un pseudocrescåtor avea 1.000 de vaci în 2013, când s-a stabilit data de referin¡å, acum a primit doar 5.000 de lei, o sumå neglijabilå comparativ cu banii lua¡i timp de 7 ani, dar totu¿i bani acorda¡i pe nedrept. Ca så nu mai fie nemul¡umi¡i, crescåtorii adevåra¡i vor primi diferen¡a din ANT sub forma ajutorului pentru Covid. Din toatå aceastå bålmåjealå rezultå cå fermierii nu au primit nici ANT ¿i nici ajutor pentru Covid, a¿a cum au primit procesatorii sau cei de la HORECA. Iacob Boca, vicepre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România, fermier la ªåulia de Mure¿, preferå så vadå jumåtatea plinå a paharului. “Da, ne dau 140 de lei pe vaca de lapte ¿i 541 de lei la tona de lapte livrat. Ne ajutå pu¡in, dar cel mai important lucru este cå primesc aceastå subven¡ie numai fermierii care au animale, nu cum au dat ani de zile sprijinul pe cap de vacå (ANT - ajutorul na¡ional tranzitoriu). S-a fåcut tardiv aceastå repara¡ie, dar måcar s-a fåcut. S-au luat în eviden¡å vacile de la 7 luni în sus, deci vor fi mai multe la platå. Sigur cå cei care au vaci mai multe iau mai mul¡i bani ¿i acum.

Ne-au dat ANT 5 lei de vacå. Dar au luat ¿i cei care nu mai au vaci din 2013. În 2022, fiecare stat membru va proceda cum va dori cu aceastå subven¡ie, dar fårå data de referin¡å din 2013. Este an de tranzi¡ie. În 2023, nu vom mai avea datå de referin¡å. În ce må prive¿te, 2021 a fost un an mai bun, am scos 3200 de kilograme de floare la hectar, iar porumbul de siloz a fost excelent: 50 de tone la hectar. ªi eu tai cocenii de sus, de lângå ¿tiule¡i, vreau så am mai multe boabe în siloz.” Ferma lui Claudiu Davi¡oiu, pre¿edinte interimar la Asocia¡ia Holstein Ro, a fost afectatå grav de secetå în anul 2020. Nu are motive de bucurie. “Da, ne-au dat 30 de euro de vacå. Fa¡å de ce ne a¿teptam noi, este nimic. Au promis ini¡ial 80 de euro pe vacå.

Profitul Agricol 35/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR Ne mai då 10 bani la litrul de lapte atunci când se acordå sprijinul pe tona de lapte livrat. Este la fel, nu s-a schimbat nimic aici. Ne dådeau 9 bani pe litru, acum ne dau 10 bani. Mare lucru! Dacå nu mai primesc bani cei care nu mai au vaci, trebuia så ne måreascå nouå ajutorul. Unde se duce diferen¡a de bani? An mai prost ca 2021 nu a fost nici 2020 pentru noi, må refer la subven¡ie. Le-au redus banii celor care nu mai au vaci, dar ne-au redus ¿i nouå, nu ne-au fåcut niciun favor. Trebuia så ne dea ajutor pentru Covid ca la HORECA ¿i ca la procesatori. Practic, ne-au tåiat un ajutor, iar sprijinul pentru lapte a råmas la fel. Ministrul nu a avut curajul så se batå cu premierul pentru noi, pe urmå a intrat în tabåra lui Ludovic Orban. M-am såturat de datorii, nu mai pot face o investi¡ie...”

Toader Nea¡å Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România, pune degetul pe ranå: “Este o båtaie de joc, nu subven¡ie! Am avut o întâlnire cu ministrul Adrian Oros ¿i cu premierul Orban pentru Covid. Eu le-am spus cå proiectul lor nu are legåturå cu realitatea. Covidul este una, seceta este alta, iar ANT e altceva. ªi ei ne-au dat 5 lei ANT, ne-au dat ajutor de covid în locul ANT.

Sigur i-au favorizat pe fermierii mari, care au animale multe. Le-au dat sprijin cuplat zootehnic pânå la 250 de vaci, iar ce depå¿e¿te le-au dat ajutor pentru Covid. Este un joc pentru fermierii mari ¿i atât. Dacå aveai 300 de vaci, prime¿ti SCZ pentru 250. Au luat banii care se dådeau pentru ANT ¿i s-au dat pentru covid. Fermierii mari au animale multe. Anul trecut, a fost o secetå cumplitå. Deci nu am avut nici lapte suficient. Am predat lapte mai pu¡in ¿i am luat ¿i bani mai pu¡ini. Aici a fost jocul ¿i ne-au omorât pe noi. Am avut o întâlnire cu Agrostar ¿i cu ministrul Oros. Eu le-am cerut så separe covidul de secetå. Cum a¡i dat despågubiri pentru grâu ¿i orz, vå rugåm så da¡i ¿i pentru zootehnia asta uitatå. Pentru porumb nu am primit niciun leu despågubiri pe anul 2020. Lucerna a pierit în multe locuri ¿i nici nu a fost prinså måcar în acte pentru despågubiri. Deci au låsat practic zootehnia så moarå. Eu vorbeam de secetå, premierul vorbea de Covid! Le-am spus pe ¿leau, ca båtrânii: a¡i bågat seu în carne graså! «Le-a¡i dat despågubiri tot fermierilor mari. Lor le-a¡i dat despågubiri, dar ¿i ajutor de Covid.» Ce face¡i? Îi omorâ¡i de tot pe cei mici? Ne-au dat aproape 5 lei pe vacå drept ANT. ªi au zis cå ajutorul de Covid ar fi «adevåratul ANT». Chiar ne considerå idio¡i...”

Nu este mul¡umit nici Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACVBR-Sim). “Este mai pu¡in de jumåtate din ajutorul na¡ional tranzitoriu pe anul 2020, supranumit ajutor pentru Covid. Adicå nici 200 de lei. Cei 5 lei pentru ANT reprezintå o båtaie de joc. Nu a fost niciodatå atât de råu ca în acest an. Nu este posibil un dialog cu Ministerul Agriculturii. Nimeni nu în¡elege calculele lor. Copilul care nu cere nu prime¿te ¡â¡å, iar Oros nu i-a cerut nimic lui Cî¡u”. Fermierul ªtefan Muscå din Pietri¿u, jude¡ul Giurgiu, este pre¿edintele Cooperativei “Fermierii patrio¡i”. Dupå ce a aflat de nivelul sprijinului pentru Covid, crede ¿i, mai ales, spune oricui îl ascultå cå actualul guvern vrea så distrugå ferma de familie. “Ministrul ne-a mâncat ajutorul na¡ional tranzitoriu. Ajutorul de Covid era 100 de euro ¿i ei ne dau acum 140 de lei. La ¿edin¡a de la Ministerul Agriculturii, to¡i au fost împotriva mea. Au zis cå ne dau ni¿te bani, dar numai pentru luna ianuarie. ªi cine are lapte în luna ianuarie? Fermierii mari. Nu ne-a dat nimic ¿i ne-au pus la zid. În doi-trei ani, fermele mici ¿i mijlocii dispar. Nu avem ce face cu produsele. Laptele nostru se cumpårå cu 90 de bani”, spune fermierul. ªtefan Muscå mai are doar 70 de vaci. "De 6 luni a¿tept så vinå cei de la ENEL ca så-mi tragå curent ¿i nu vor. Plåtesc taxå de urgen¡å ¿i degeaba. Îi doare-n bascå dacå se stricå laptele meu. Asta înseamnå så-¡i vinzi ¡ara la stråini. Am douå cooperative: «Fer mierii patrio¡i» pentru lapte ¿i «Câmpia de Sud» pentru vegetal. Mi-au dat 70 de bani pe kilogramul de cereale pe contract. Iar pre¡ul a ajuns pe pia¡å acum la 1 leu. Nu ne mai putem ridica din genunchi, nu mai avem cum. Majoritatea comercian¡ilor din România sunt stråini ¿i nu-¡i rezolvå problemele. Lucrez cu båiatul 570 de hectare: la arat - noi, la vaci - noi, la legume - tot noi..."

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 35/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Biosecuritatea nu admite compromisuri Tot mai multe ferme performante cad victime pestei porcine africane. Pornind de la premisa cå to¡i fermierii respectå normele de biosecuritate, de ce totu¿i poate påtrunde boala într-un sistem perfect închis? Ferma de porci este guvernatå de patru factori fundamentali: påmânt, apå, aer ¿i luminå.

cum porcul stå pe beton ¿i plastic, nu mai ajunge pe påmânt. Animalul intrå în contact indirect cu påmântul numai prin intermediul cerealelor pe care le månâncå. Apa vine de regulå de la mare adâncime, dar ¿i direct din Dunåre, fårå så fie filtratå. Aerul este introdus prin ventila¡ie, mai rar prin ferestre ¿i u¿i deschise. Porcul nu mai vede soarele ¿i prime¿te numai luminå artificialå. Ne aflåm aproape de tunelul perfect în zootehnie, schilodim normele de bunåstare (naturalå) pentru animale pentru subven¡ie ¿i totu¿i pesta porcinå africanå penetreazå sistemul. Ca så în¡elegem mai bine mecanismul de contaminare, am discutat cu inginerul Alexandru Szekely, proprietarul societå¡ii Sipigferm de la ªibot, jude¡ul Alba. De¡ine o fermå exemplarå de reproduc¡ie ¿i este mereu atent la normele de biosecuritate. “Noi vorbim deja despre ferme mari ¿i foarte mari, care au fost afectate de boalå”, spune Alexandru Szekely. “Au ¿i personal foarte numeros. Este suficient ca un singur om så nu respecte acele norme sau pur ¿i simplu så nu le în¡eleagå. Nu presupunem cå e vorba de rea-voin¡å. Omul nu pricepe. Noi nu avem conceptul de biosecuritate, oricât de mult le-am zice så nu ¡inå animale, 34

Alexandru Szekely are 700 de scroafe în ferma lui ¿i produce aproximativ 1.000 de purcei la fiecare trei såptåmâni, pentru alte ferme de îngrå¿are. ¥n 2011, a depus un proiect prin Måsura 121 "Modernizarea exploata¡iilor agricole", prin care a înfiin¡at în cadrul fermei un sector de reproduc¡ie. Dupå finalizarea proiectului în valoare de aproximativ 1,8 milioane de euro, ferma este capabilå så producå 16.000 de purcei pe an. så nu meargå în vizitå la oameni care au animale. Este suficient ca un singur angajat så nu în¡eleagå ce-i zici. Un om poate fi mai periculos decât orice pentru o exploata¡ie. Existå ferme foarte bine puse la punct, încât nici nu-¡i po¡i imagina cå ai putea så faci mai mult decât oamenii respectivi. Noi avem filtru la poartå, unde ne schimbåm încål¡årile cu care venim deacaså. La urmåtorul filtru ne låsåm totul: papuci, telefoane, tablete. Omul intrå doar cu hainele de pe el. Nu-l dezbråcåm la poartå. Stråbate apoi 200 de metri prin curte pe un drum clar demarcat ¿i dezinfectat, apoi intrå în punctul sanitar, unde se dezbracå pânå la piele, complet. Intrå în du¿, se spalå pe cap, î¿i suflå nasul ca så cure¡e cornetul nazal de eventualii viru¿i. Dupå ce este du¿at, î¿i ia echipamentul de lucru". Chiar dacå pretinde careva cå a fåcut du¿ acaså sau cå e råcit, tot intrå sub du¿. Orice mi¿care este verificatå. Cu cât angaja¡ii sunt mai numero¿i, cu atât e mai greu så-i identifici pe cei care încalcå normele. “La noi e simplu,

suntem o mânå de oameni - 15 angaja¡i, dar acolo unde lucreazå 150, se gåse¿te mereu unul care så sarå calul. Trebuie så fim foarte aten¡i: compromisurile omoarå ferma. Într-un complex lovit de molimå, cineva a fåcut un compromis cândva ¿i a fost suficient. E urât så spun eu, ca proprietar de fermå, cå angaja¡ii sunt de vinå, dar nu existå altå explica¡ie logicå. Într-o fermå nu intrå nici pasårea, nici musca, nu are alte ferme în jur ¿i totu¿i se produce dezastrul. Cineva este vinovat...” Nu se deschid geamurile, se respectå ¿i programul de dezinsec¡ie. Pot fi contaminate cerealele aduse din câmp? “Existå ¿i aceastå probabilitate, dar e foarte micå. To¡i consultan¡ii ne spun mereu: numai omul este problema. Poate fi un ¿tiulete contaminat. Porumbul se usucå la 120 de grade Celsius. Cerealele se macinå, procesul este complex. Mi-e greu så cred cå virusul poate scåpa a¿a în fermå. Pe de altå parte, mistre¡ii au fost scåpa¡i de sub control ¿i sunt låsa¡i în voia lor.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 35/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ioan Chiriac> Vaca de lapte nu mai este a[a profitabil\ Ferma de vaci cu lapte este cea mai grea afacere din agricultura noastrå ¿i devine tot mai pu¡in atractivå, mai ales acum, când statul nu le acordå sprijin suficient crescåtorilor.

cinci ani, pre¡ul laptelui a råmas pe loc. ¥n schimb, s-au scumpit ¿roturile de soia, de floarea-soarelui, toate importate din Argentina. “În douå luni, inputurile au crescut cu 50%, la fel - energia, combustibilul. În zootehnie, este un adevårat dezastru”, spune Ioan Chiriac, proprietarul fermei din Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu. A crescut ¿i pre¡ul uleiului, dar laptele a råmas tot pe loc. De aceea, se taie foarte multe vite în continuare. Oamenii nu mai vor så mai creascå. “Toatå lumea må roagå så cumpår fân. Vine coasa a treia ¿i eu nu mai am fânare goale”, spune Chiriac. Are o fermå de 750 de vaci ¿i nu ¿tie ce så mai facå cu fânul. Sigur, este util så aibå ¿i stocuri, pentru un an, un an ¿i jumåtate. “Dacå la anul nu se face nimic, eu tot voi avea cu ce ¡ine animalele. Noi ob¡inem furaje ieftine ¿i mai putem jongla pu¡in cu pre¡urile, dar nu este corect ca eu så trec prin vacå un furaj ieftin ca så vând laptele ¿i mai ieftin. Nu mai degrabå vând fânul pe pia¡a liberå ca så dorm ¿i eu lini¿tit? Acest tsunami îi va afecta grav pe cei mici. Avem 50% din PIB grad de îndatorare la nivel na¡ional, se vor bloca salariile, pensiile, dar noi, fer36

mierii, nu putem så facem a¿a ceva”. ¥ntre timp, alåturi de o mânå de profesioni¿ti ai laptelui, s-a asociat în Cooperativa Agrolact Moldova, care produce brandul de lactate Huzur. “Vibråm pentru acest domeniu ¿i pentru cå am vrea ¿i noi så realizåm o valoare adåugatå mai mare prin procesare”, spune crescåtorul. Ca membru al cooperativei, vinde laptele la fabrica proprie, dar la pre¡ul pie¡ei. Sperå cå va avea profit ¿i, din dividendele pe ac¡iune, så î¿i recupereze investi¡ia. Deocamdatå, este o ac¡iune mai mult voluntarå. “Ne aflåm la început, nu putem vorbi de profit încå. Probabil peste doi ani, vom putea vorbi de profit. Investi¡ia este foarte mare, timpul de a¿teptare, riscul de ie¿ire din pia¡å sunt foarte ridicate. De aceea, nu apar multe cooperative ¿i procesarea råmâne apanajul multina¡ionalelor, acolo sunt mul¡i bani.” Interesant, la Ministerul Agriculturii nu intrå ¿i procesarea, acolo nu se ¿tie exact câte fabrici de procesare a laptelui sau a cårnii existå în ¡arå. Toate fabricile se aflå la ANSVSA, care le ¿i då autoriza¡iile. Tot ANSVSA face ¿i controalele. “Ministerul Agriculturii este ¡inut în afara politicilor de industrializare a agriculturii ¿i adunå date statistice de pe la direc¡iile agricole, care nici ele nu prea le au. Ministrul nu ¿tie câte fabrici de lapte are, câte fabrici de procesare a cårnii are. Nu se poate ca ministrul Agriculturii så nu aibå acces la intimitatea procesului de industrializare a agriculturii. Ministrul Agriculturii vorbea de pesta porcinå africanå. Ce treabå are ministerul cu pesta? Mai dådea ¿i ordin de ministru cum så distrugem recolta acolo unde atacå mistre¡ii. Nu este la

matale, domnule ministru! Este la ANSVSA”, s-a indignat Ioan Chiriac.

Evaluarea profitului Pe scurt, Ioan Chiriac lucreazå 500 de hectare la ferma vegetalå Chimex Ite¿ti, jude¡ul Bacåu. Acolo cultivå numai grâu, rapi¡å, porumb, soia ¿i legume “pentru sufletul nostru”, fårå pesticide ¿i fårå îngrå¿åminte chimice. A doua exploata¡ie este la Radomire¿ti. Se numea “Ferma Rolex”, iar de curând i-a schimbat denumirea în “Ferma Chiriac”. Acolo lucreazå 185 de hectare. Cultivå porumb, porumbul de siloz, grâu ¿i lucernå pentru înverzire. “Am mai concesionat 200 de hectare de la alte firme pentru fân. O parte din produc¡ia de cereale vine ¿i la ferma zootehnicå. A¿a pot så fac o compara¡ie între costurile din ferma vegetalå ¿i costurile din ferma zootehnicå. Eficien¡a este mult mai mare la ferma vegetalå, unde fac toate lucrårile cu 3 oameni, iar la ferma zootehnicå am 22 de oameni. Profitul net este mult mai mare la ferma vegetalå cu 500 de hectare, comparativ cu ferma zootehnicå, unde am 400 de hectare, cu 750 de animale”, explicå Ioan Chiriac. ªrotul de soia îl costå 2,5 lei kilogramul, iar ¿rotul de floarea-soarelui este 1,7 lei. Soia a mers bine în fiecare an pe malul Siretului. “În 2020, un an prost, am scos 1800 kg la hectar ¿i am acoperit cheltuielile, o cultiv pentru înverzire. La Radomire¿ti, cultiv mai multå lucernå pentru cå e scump transportul. Soia este o culturå rentabilå. Dau boabele de soia måcinatå, mai ales la tåura¿i. Nu provoacå acidoze nici la vaca de lapte, dar pânå la un kilogram de fiecare. Nutri¡ionistul Profitul Agricol 35/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

nostru a agreat ideea. Am fost în America ¿i am våzut cå pânå la un kilogram este bine de folosit soia. Vaca poate asimila u¿or. Semån 30 de hectare pe an.”

ANSVSA nu controleazå gråsimile hidrogenate Au trecut 5 luni de când trebuia så aplicåm ¿i noi prevederile Uniunii Europene privind gråsimile saturate, care nu se admit în propor¡ie de peste 2% în produsele alimentare. Chiar dacå sus¡ine cå are laboratoare moderne, ANSVSA nu aplicå Legea 182, controale nu se fac ¿i românii continuå så månânce tot felul de margarine în loc de unt, ca¿caval ¿i smântânå din fermele noastre. Crescåtorii de animale considerå cå, dacå aceastå lege s-ar aplica, ar putea så mai creascå pu¡in pre¡ul laptelui la poarta grajdului. “Chiar dacå må costå foarte mult, ¡in foarte tare så ¿tiu ce månânc. Eu nu am încredere în tot ce înseamnå produse Profitul Agricol 35/2021

procesate de pe pia¡å. De 17 ani, eu nu am folosit îngrå¿åminte chimice în legumiculturå, tratez ro¿iile o singurå datå, în solar, cu sulfat de cupru. Altceva nimic. Reziduurile de pesticide se adunå în organism ca radioactivitatea. Este la modå consumul de produse vegetale ¿i nu le spune nimeni veganilor cå månâncå gråsimi vegetale hidrogenate. Ne întoarcem la povestea cu Legea 182, care permite doar maxim 2% gråsimi vegetale hidrogenate în alimente, cum e margarina. Au trecut 5 luni ¿i statul român nu are laboratoare pentru asemenea determinåri. Este un laborator la Buzåu, dar care nu are kituri. To¡i deciden¡ii politici sunt preocupa¡i de securitatea alimentarå, adicå de tot ce punem pe maså, de cantitate, dar nu-i intereseazå sub nicio formå siguran¡a alimentarå, calitatea produselor. Calitatea alimentelor pe care le mâncåm nu intereseazå pe nimeni, de¿i este pe agenda ANSVSA. Eu, ca producåtor de cereale, trebuie så fiu atent la ce månânc. Eu am eviden¡a tuturor

tratamentelor. Eu nu vând legume. Am respect fa¡å de munca unui producåtor de legume, dar nu am încredere. Legumicultorii no¿tri scot ro¿iile cu douå såptåmâni mai devreme pe pia¡å pentru cå fac lucruri necurate. La fel se întâmplå ¿i cu produsele de origine animalå. Noi trebuie så cultivåm încrederea consumatorilor”, spune Ioan Chiriac. Îl cunosc de multå vreme pe acest om ¿i nu l-am våzut niciodatå atât de preocupat de soarta agriculturii, în general, ¿i de soarta zootehniei, în special. “Este un an foarte bun. Eu mi-am fåcut lucrårile la timp, a dat Dumnezeu ¿i a plouat. Må simt perfect ca fermier. Ca membru al comunitå¡ii, sunt înså nemul¡umit. Ca om în societatea româneascå, sunt ¿i mai nemul¡umit. Din spate vine un tsunami financiar. Nu noi facem aceste pre¡uri. Aceste pre¡uri se fac într-o zonå foarte rarefiatå, cum este ¿i mecanismul bursei”.

Viorel PATRICHI 37

MA{INI & UTILAJE

Lipsa fierului induce “anemie” pe pia]a ma[inilor agricole Dealerii de ma¿ini ¿i utilaje încep så-¿i recapete suflul vânzårilor. E drept, nu la nivelul din 2018 sau 2019. Anul 2020 a fost unul atipic, din cauza pandemiei ¿i a secetei, dar o altå îngrijorare î¿i face loc pe pia¡a globalå: insuficien¡a fierului ¿i reducerea produc¡iei de o¡el.

rincipala cauzå a lipsei fierului o reprezintå blocajele induse de pandemie pe toate palierele: reducerea extrac¡iei de minereu, stocare, transport, reducerea volumului de prelucrarea în o¡elårii, transformare în materie primå, stocare, transport, prelucrarea finalå în volume tot mai reduse în diverse fabrici, printre care ¿i cele de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Sigur, tractoarele ¿i combinele utilizeazå ¿i multe subansamble din plastic ori nemetalice sau måcar neferoase. Dar, deocamdatå, fårå o¡el ¿i fontå nu 38

existå tractoare, nici combine, nici utilaje de prelucrarea solului ¿i nici alte echipamente ata¿ate în spatele tractoarelor. ªi, a¿a cum un fermier estimeazå cu un an-doi înainte necesarul de inputuri ¿i ce culturi vrea så înfiin¡eze sau så roteascå, la fel ¿i fabrican¡ii de ma¿ini agricole î¿i planificå necesarul de materii prime ¿i ritmurile de aprovizionare. Numai cå aceste materii prime au devenit tot mai scumpe ¿i mai greu de ob¡inut, odatå cu blocajele generate de pandemie, iar scumpirile se transferå la fabrican¡i, apoi ¿i la importatorii de ma¿ini agricole. Dealerii din România spun cå, dacå anul trecut printre probleme se numårau seceta (care a scåzut apetitul fermierilor pentru investi¡ii) ¿i întreruperile lan¡urilor de aprovizionare (cu efecte negative în livrarea utilajelor), anul acesta o îngrijorare o constituie asigurarea stocurilor suficiente de ma¿ini agricole. Iar scumpirea materiilor prime la fabrican¡i nu-i ajutå deloc pe dealeri,

care sunt nevoi¡i så ofere fermierilor ma¿ini agricole la alte pre¡uri ca în 2019, de exemplu. Plus scumpirile energiei electrice ¿i a gazelor naturale, care, ce så faci, vor intra ¿i ele în pre¡ul final al ma¿inilor agricole. Dar existå o razå de speran¡å. Dacå în 2020 extrac¡ia de minereu de fier a scåzut la nivel global cu 3% fa¡å de 2019, la 2,2 miliarde de tone, estimårile aratå cå, din acest an ¿i pânå în 2025, produc¡ia se va majora cu 3,7%, în medie, pe an, pânå la 2,7 miliarde de tone. Putem doar spera cå aceastå cantitate va acoperi necesarul de consum mondial, cå pre¡urile nu vor mai cre¿te ¿i cå lan¡urile de aprovizionare cåtre o¡elårii ¿i fabrici nu vor mai fi fracturate, astfel cå ¿i fabrican¡ii, ¿i dealerii vor ¿ti din timp pe ce “cai” stau. Asta, doar dacå nu mai apare cumva vreo altå crizå, care så amenin¡e clima sau climatul de relativå pace la nivel mondial…

Arpad DOBRE Profitul Agricol 35/2021

MA{INI & UTILAJE

Plugul Amazone Tyrok 400 Amazone aduce pe pia¡å un plug reversibil Tyrok 400, semipurtat, complet nou, op¡ional cu 7, 8 sau 9 bråzdare pentru clasa de tractoare de 400 CP. Principalele caracteristici ale acestui plug sunt uzura reduså, chiar ¿i la sarcini de duratå, calitatea foarte bunå a aråturii ¿i o stabilitate foarte mare.

SpeedBlade include cormane lamelare sau cormane pline, în func¡ie de sol ¿i de modul de prelucrare a solului (cele lamelare mårun¡esc mai bine påmântul ¿i formeazå bolovani de påmânt mai mici în cazul unui sol mai umed). Distan¡a mare dintre trupi¡e este un alt plus important al SpeedBlade, odatå cu utilizarea crescândå a anvelopelor late la tractoare, cu trac¡iune mai bunå.

Stabilitate maximå Datoritå cadrului cu profil rectangular masiv din o¡el de calitate superioarå, cu dimensiunile 200x150x10 mm, Tyrok se distinge printr-o stabilitate foarte mare. Cadrul din profil rectangular nu se îndoaie în timpul lucrårilor, nici måcar la sarcini ridicate ¿i se asigurå o adâncime de lucru uniformå pe întreaga lungime ¿i lå¡ime de lucru. Tyrok este echipat cu noul sistem SmartTurn. La capåt de parcelå reversarea rapidå, sau încetinitå hidraulic în douå trepte, se efectueazå cu pu¡in înainte de capåt, iar procesul de reversare este încheiat în 9 secunde. La utilizarea intenså, siguran¡a hidraulicå împotriva suprasarcinii, disponibilå op¡ional, asigurå în plus o operare silen¡ioaså ¿i linå.

Trupi¡å SpeedBlade Noua trupi¡å SpeedBlade din partea frontalå a cormanei, de mari dimensiuni, se distinge prin uzura minimå la corpul principal. Prin cre¿terea vitezei de lucru, de exemplu, de la 6 km pânå la 10 km, punctul principal de uzurå se deplaseazå automat tot mai mult spre mijlocul trupi¡ei. Când se utilizeazå Tyrok la viteze mai mari, numai partea frontalå a cormanei trebuie înlocuitå pentru uzurå în prima etapå, reducând mult costurile fa¡å de alte pluguri. Vârful bråzdarului acoperå lama bråzdarului, punctul de îmbinare se situeazå protejat în vârful bråzdarului ¿i astfel se eliminå aderen¡a resturilor vegetale sau a firelor de balo¡i. În plus, datoritå formei sale, trun- Reglare sigurå, chiul deschis al corpului împiedicå ade- comodå ¿i preciså ren¡a påmântului, men¡inând trac¡iunea Tyrok este echipat standard cu reu¿oarå a trupi¡ei. Gama de trupi¡e glarea mecanicå a lå¡imii de lucru.

Op¡ional, lå¡imea de lucru poate fi reglatå hidraulic ¿i continuu, din cabinå. Un avantaj este oferit de noua ajustare automatå a primei brazde AutoAdapt. Astfel, la plugurile Tyrok cu reglare variabilå a lå¡imii bråzdarului, brazda frontalå este reglatå hidraulic automat atunci când se modificå lå¡imea totalå de lucru. Reglarea adâncimii de lucru se face fie mecanic, fie hidraulic, prin ¿asiul foarte bine amortizat. Roata de sus¡inere de dimensiuni mari asigurå controlul exact al adâncimii ¿i protec¡ia optimå a structurii solului. Linia optimå de trac¡iune este reglabilå prin intermediul sistemului de cuplare rotativ la 180 de grade al modelului Tyrok. Prin minimizarea trac¡iunii laterale se ob¡in posibilitå¡i suplimentare de reducere a for¡ei de trac¡iune ¿i a consumului de combustibil. Tyrok poate fi echipat op¡ional cu un sistem de trac¡iune pentru alunecare lateralå reduså. Datoritå uneltelor op¡ionale în contact cu solul, Tyrok poate fi adaptat universal la toate condi¡iile de utilizare ¿i sunt disponibile diverse antetrupi¡e sau plåci de inser¡ie pentru încorporarea facilå a unei cantitå¡i mari de materie organicå. Pentru reconsolidare simultanå, Amazone oferå Tyrok 400 cu bra¡ oscilant pentru lucråri cu tåvålug tip packer.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 35/2021

MA{INI & UTILAJE

O nou\ transmisie pentru înc\rc\toarele Claas Scorpion Claas a anun¡at cå încårcåtoarele telescopice Claas Scorpion 635, 732, 736, 741 ¿i 1033 vor fi echipate cu transmisia performantå Varipower 2 cu douå motoare. Aceasta este deja utilizatå la combinele de recoltat furaje Jaguar ¿i oferå o duratå mare de via¡å, eficien¡å îmbunåtå¡itå a ac¡ionårii ¿i niveluri reduse de zgomot.

ransmisia integratå standard în aceste modele include douå motoare hidrostatice în interiorul unei carcase compacte, care partajeazå un arbore ¿i o placå ciclicå comune. Ambele motoare au un grad maxim de pivotare de 23 de grade, cele douå unitå¡i de trac¡iune fiind controlate de o unitate de distribu¡ie comunå. La fel ca ¿i pânå acum, operatorul poate selecta trei game de viteze de conducere, de la 0 la 15 km/h, de la 0 la 30

Profitul Agricol 35/2021

km/h ¿i de la 0 la 40 km/h, printr-o simplå apåsare a unui buton. Viteza maximå de 40 km/h este disponibilå standard, dar existå op¡iunea de a o limita la 30 km/h sau 20 km/h, dupå cum este necesar. În fiecare caz, viteza maximå este atinså la o tura¡ie reduså, pentru a asigura economie de carburant. Varipower 2 transferå cåtre ro¡i acela¿i cuplu ridicat ca ¿i transmisia Varipower anterioarå. Designul simplu ¿i compact, care nu mai implicå necesitatea angrenajelor de transfer, asigurå un nivel ridicat de toleran¡å la uzurå ¿i o duratå mare de via¡å. Noua caracteristicå permite ca uleiul pentru carcaså så fie extras

continuu din carcasa transmisiei, printr-un tub Venturi care reduce semnificativ pierderile din timpul rota¡iilor la deplasarea cu vitezå mare. Acest lucru asigurå o eficien¡å maximå ¿i un consum redus de carburant chiar ¿i în cazul deplasårii rapide pe drum. Modelele Scorpion 960, 756 ¿i 746 vor continua så fie ac¡ionate de transmisiile de înaltå perfo r m a n ¡ å Varipower (746) ¿i Va r i p o w e r Plus (756, 960)

cu pompå hidrostaticå cu unghi larg ¿i motor cu cilindree dublå. Pentru toate modelele Scorpion sunt disponibile op¡ional douå camere video Claas de ultimå genera¡ie. Pot fi montate în spate ¿i pe bra¡ul telescopic sau pe cadrul de cuplare ¿i sunt amplasate întrun suport nou, pentru protec¡ie optimå. Imaginea este transferatå pe un afi¿aj separat din cabinå, care este comutat automat la camera din spate în timpul deplasårii în mar¿arier. Acest lucru spore¿te foarte mult siguran¡a ¿i confortul pentru operator. Încålzirea integratå în carcasa camerei împiedicå aburirea sau înghe¡area lentilei în condi¡ii de vreme rece sau umiditate. Este disponibil un contor nou cu patru cifre, u¿or accesibil cu joystick-ul, pentru contorizarea manualå a ciclurilor de încårcare. Alte caracteristici noi includ un girofar LED, semnalizatoare cu stingere automatå ¿i op¡iuni suplimentare pentru anvelope. Încårcåtoarele telescopice Scorpion Claas sunt produse la fabrica Liebherr din Telfs, Austria. Datoritå investi¡iilor continue în aceastå fabricå, procesele de produc¡ie sunt adaptate cerin¡elor în cre¿tere ale clien¡ilor ¿i complexitå¡ii tot mai mari a utilajelor. În sec¡iunea de pre-asamblare a cabinei, de exemplu, fiecare func¡ie a cabinei personalizate este verificatå într-o instala¡ie de testare automatå de ultimå genera¡ie.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE AgroConcept, dealer oficial Geringhoff AgroConcept a devenit recent dealer oficial Geringhoff în România, cu exclusivitate pentru combinele grupului CNH, Case IH ¿i New Holland. Începând din 1 octombrie, AgroConcept va gestiona ¿i opera¡iunile post-vânzare pentru toate tipurile de hedere Geringhoff, în centrele service din cele 15 filiale na¡ionale. Agri-Alian¡a: Parteneriat între Kubota ¿i MX Agri-Alian¡a, importator Kubota, a anun¡at semnarea parteneriatului pentru Europa între firma japonezå ¿i compania francezå MX, producåtor de încårcåtoare frontale. Drept urmare, MX va livra o serie de modele de încårcåtoare frontale pentru tractoarele Kubota din seria M. Astfel, fermierii români se vor bucura de o gamå de tractoare cu calitatea, fiabilitatea ¿i eficien¡a Kubota, ¿i de încårcåtoare care vor spori manevrabilitatea, capacitatea de încårcare ¿i productivitatea tractoarelor. NHR Agropartners: Performan¡å cu Deutz-Fahr RCShift NHR Agropartners a livrat recent douå tractoare Deutz-Fahr 6165 RCShift la o fermå din jude¡ul Suceava. Seria 6 RCShift include 5 modele, cu puteri maxime de la 156 la 202 CP, echipate cu transmisie 4×4 cu cuplare electrohidraulicå, powershift cu powershuttle, RC Shift complet automatizatå. Prototip: tractorul care merge cu resturi vegetale Un model inovator de tractor alimentat cu gaz metan va fi prezentat la o expozi¡ie de echipamente ecologice organizatå de Universitatea din Cambridge, Marea Britanie. Tractorul este echipat cu o instala¡ie proprie care produce gaz prin descompunere anaerobicå ¿i poate fi alimentat cu resturi vegetale. 42

BKT Agrimax Fortis, de 7 ori mai rezistent\ O anvelopå realizatå de BKT special pentru cele mai solicitante opera¡iuni pe teren pietros, în unele zone din Spania ¿i Fran¡a, dar ¿i din România, s-a dovedit a fi de pânå la ¿apte ori mai rezistentå în compara¡ie cu anvelopele standard.

ornind de la solicitårile ¿i opiniile foarte utile ale unora dintre utilizatorii såi finali, BKT a dezvoltat Agrimax Fortis. Aceasta este o anvelopå special conceputå pentru utilizarea la tractoarele de mare putere pe terenul pietros, care este tipic zonelor Valencia din Spania ¿i Massif Central în Fran¡a. Terenuri pietroase se regåsesc ¿i în România, în zonele de deal sau subcarpatice, precum ¿i în Transilvania. BKT Agrimax Fortis este o anvelopå radialå conceputå pentru toate opera¡iunile de pregåtirea solului ¿i semånat, precum ¿i pentru opera¡iuni de tratare a culturilor. Are o capacitate de trac¡iune foarte bunå pe teren dificil ¿i o capacitate mare de flota¡ie. Printre alte avantaje se mai numårå compactarea reduså a solului ¿i rezisten¡å mai micå la rulare, ceea ce înseamnå economii la carburant, concomitent cu reducerea emisiilor. Dacå vorbim de tåieturi, cråpåturi, pietre ascu¡ite ¿i solicitare mecanicå, Agrimax Fortis este special conceputå pentru a face fa¡å tuturor acestor provocåri. În plus, anvelopa poate fi consolidatå prin alegerea compusului special dezvoltat de BKT, bazat pe experien¡a din sectorul ma¿inilor industriale. Astfel, acest compus este mai dur decât în mod uzual ¿i are caracteristici

mai bune în ceea ce prive¿te rezisten¡a la în¡epåturi, tåiere ¿i a¿chiere. Noul model de anvelopå a fost testat chiar de BKT pe un teren stâncos din Spania ¿i Fran¡a. Solul a fost acoperit cu diverse resturi ¿i pietre, pentru a se evalua rezisten¡a în condi¡ii dificile, în care o anvelopå normalå este deja semnificativ deterioratå dupå doar 200 de ore de utilizare. În urma testelor a reie¿it cå dupå 500 de ore de activitate, anvelopele cu compusul special nu sau deteriorat deloc, în compara¡ie cu anvelopele standard, care au necesitat, în medie, 7 repara¡ii în acelea¿i condi¡ii de utilizare.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 35/2021

INFORMA}II Macron anun¡å un alt sistem de asiguråri agricole Pre¿edintele francez Emmanuel Macron a anun¡at cå guvernul va implementa un nou sistem de asiguråri pentru fermieri, pentru a-i ajuta så depå¿eascå distrugerile provocate de fenomene meteo extreme, cum ar fi seceta prelungitå sau inunda¡iile. Momentan nu se cunosc mai multe detalii despre noul sistem, dar Macron a dezvåluit într-un mesaj postat pe platforma Twitter cå guvernul va alocat suma de 600 de milioane de euro anual pentru a finan¡a schema de asigurare. Kerry finalizeazå achizi¡ia Niacet Grupul Kerry, unul dintre cei mai importan¡i producåtori de alimente din Irlanda, a finalizat achizi¡ia companiei americane Niacet, într-o tranzac¡ie cu valoarea de 853 milioane de euro. Niacet este specializatå în conservarea alimentelor ¿i este lider de pia¡å în sectorul de patiserie, dar dezvoltå ¿i sisteme de conservare pentru carne sau produse pe bazå de plante. Reprezentan¡ii Kerry spun cå cererea pentru produsele Niacet este tot mai mare ¿i cå tehnologiile de conservare au un rol foarte important în reducerea risipei de alimente. Brazilia interzice cålåtorilor så intre în ¡arå cu produse din carne de porc Ministerul agriculturii din Brazilia a interzis temporar tuturor persoanelor care intrå în ¡arå aducerea de produse din carne de porc, pentru a preveni råspândirea epidemiei de pestå porcinå. Restric¡ia este valabilå pentru toate ¡årile de origine, chiar ¿i cele unde nu existå focare de pestå. Singura excep¡ie sunt conservele din carne, dacå acestea sunt aduse pentru consum personal ¿i se aflå în ambalajul original. Inspectorii vamali au descoperit ¿i au distrus pânå acum 201 kilograme de produse din carne de porc în bagajele cålåtorilor. Decizia a fost luatå deoarece Brazilia se teme de evolu¡ia PPA. 44

EXTERNE Noile reguli europene stârnesc critica Rusiei Producåtorii de carne de pui din Rusia au anun¡at cå vor renun¡a la exporturile în Uniunea Europeanå, pentru cå nu pot respecta noile standarde impuse de blocul comunitar. Ei se declarå nemul¡umi¡i de pachetul legislativ care va interzice cre¿terea påsårilor în cu¿ti ¿i va restric¡iona importurile din state care nu adoptå måsuri similare. Fermierii ru¿i spun înså cå renun¡area la cu¿ti înseamnå costuri mult prea mari, a¿a cå preferå så exporte carne pe alte pie¡e. Eugenia Serova, cercetåtor agricol

la Academia Ruså de ªtiin¡e Economice, spune înså cå fermierii locali ar trebui så se adapteze. “Avem nevoie de subven¡ii ¿i de ajutor în ob¡inerea certificårilor. Este adevårat cå nu exportåm cantitå¡i mari în Uniunea Europeanå, dar China ¿i partenerii no¿tri din Asia vor adopta ¿i ei legi similare în curând. Ne vor cere så respectåm standarde noi, ¿i nu vom fi pregåti¡i pentru asta”, explicå Serova. Ea a cerut guvernului så-i sprijine pe exportatorii de carne, pentru a nu ie¿i complet de pe pia¡a europeanå.

50 de milioane de euro pentru mozzarella “din plastic” Un start-up din Berlin, care produce brânzå de tip mozzarella ¿i ricotta fårå lapte, a reu¿it så strângå o finan¡are record, de 50 de milioane de euro, de la investitori interesa¡i så profite de pia¡a în cre¿tere de alternative la produsele de origine animalå. Cu ace¿ti bani compania î¿i va extinde tehnologia de fermentare. Ca så primeascå banii, start-upul trebuie så spunå o poveste. Iar povestea este simplå: brânza din lapte are impact dåunåtor asupra mediului, din cauza vacilor crescute în ferme. Brânza “din plastic” se nume¿te lactat alternativå ¿i este prezentat drept “o

nouå frontierå pentru extindere”. Formo, cunoscutå anterior sub denumirea Legendairy Foods GmbH, vrea så copieze acela¿i gust ¿i textura brânzei adevårate. Tehnologia sa de fermentare se bazeazå pe microbi pentru a crea proteinele care stau la baza brânzei. “Produsele noastre con¡in, de fapt, proteine de lapte, dar nu le ob¡inem de la o vacå. Le ob¡inem de la micro-organisme”, precizeazå Britta Winterberg, cofondator ¿i director ¿tiin¡ific la Formo.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 35/2021

INFORMA}II EXTERNE

Un caz de boala vacii nebune în Anglia Un caz de infec¡ie cu encefalitå spongiformå bovinå, cunoscutå ca boala vacii nebune, a fost descoperit la o fermå din apropierea ora¿ului Somerset din Anglia.

Autoritå¡ile veterinare au anun¡at cå animalul a murit ¿i a fost luat de la fermå, dar sursa infec¡iei nu este cunoscutå încå. Au fost impuse restric¡ii de deplasare în jurul fermei pânå la finalizarea anchetei. Marea Britanie a fost afectatå de o epidemie masivå de boala vacii nebune în anii 80 ¿i 90, atunci când au fost sacrificate peste patru milioane de animale ¿i 177 persoane au decedat dupå ce au mâncat carne infectatå. Exporturile de carne de vitå au fost interzise complet pânå în anul 2016. În ultimii ¿apte ani au fost descoperite cinci cazuri izolate pe teritoriul Regatului Unit, toate la animale care nu erau destinate sacrificårii pentru consum uman.

Abatoarele britanice r\mân f\r\ dioxid de carbon Abatoarele din Marea Britanie au cerut sprijinul guvernului dupå ce lipsa de dioxid de carbon le-ar putea for¡a så reducå produc¡ia de carne. Gazul este folosit pentru anestezierea porcilor ¿i puilor înainte de sacrificare, dar ¿i în procesul de ambalare. Dioxidul de carbon este un produs secundar al fabricilor care produc îngrå¿åminte, dar multe dintre acestea au fost nevoite så opreascå activitatea din cauza scumpirii semnificative a gazelor naturale, care afecteazå toatå Europa. Gazul s-a scumpit ¿i mai mult în Anglia din cauza unor avarii la centrale nuProfitul Agricol 35/2021

cleare, a produc¡iei reduse de energie regenerabilå ¿i a importurilor mai mici din Norvegia. Douå fabrici de îngrå¿åminte de mari dimensiuni ale companiei americane CF Industries Holdings ¿i-au suspendat activitatea, iar gigantul norvegian Yara a anun¡at cå va reduce produc¡ia din Marea Britanie. În cadrul unei întâlniri cu autoritå¡ile guvernamentale, reprezentan¡ii abatoarelor au avertizat cå situa¡ia este deja extrem de gravå ¿i mul¡i producåtori mai au stocuri de dioxid de carbon doar pentru douå såptåmâni.

Ghana raporteazå mai multe focare de pestå Virusul PPA continuå så se råspândeascå în Africa, Ghana fiind ultima ¡arå care a identificat mai multe focare. Peste 200 de porci de la ¿apte ferme din provincia Bono au fost uci¿i, înså autoritå¡ile locale nu au putut lua toate måsurile necesare. Veterinarii au propus eutanasierea tuturor porcilor pe o razå de opt kilometri de fermele afectate, înså au renun¡at din cauza lipsei de fonduri. Pinocchio stabile¿te un nou record la licita¡ie Un taur din rasa Limousin numit Pinocchio a stabilit un nou record dupå ce a fost vândut la licita¡ie pentru suma de 6.700 lire sterline. Animalul în vârstå de doi ani a depå¿it cu mult vechiul record, care era de 4.200 lire sterline. Noul proprietar de¡ine o fermå cu 60 de vaci, în apropiere de Londra. Conflictul din Afghanistan scumpe¿te ¿ofranul indian Pre¡ul ¿ofranului din India a explodat pe pie¡ele interna¡ionale dupå ce exporturile din Afghanistan au fost întrerupte odatå cu preluarea puterii de cåtre talibani. Un kilogram de ¿ofran indian costå acum 225.000 de rupii, fa¡å de 140.000 de rupii în urmå cu o lunå. ªofranul este unul dintre cele mai scumpe condimente din lume, din cauza produc¡iei mici ¿i a procesului complicat de recoltare manualå. O fermå din Africa de Sud produce furaje din mu¿te O fermå din apropierea ora¿ului Cape Town din Africa de Sud produce lunar 10 tone de furaje cu un con¡inut ridicat de proteine din larve de mu¿te. Produsul este folosit ca ingredient în mâncarea pentru animale, iar proprietarii fermei de insecte spun cå metoda este una ecologicå, iar consumul de apå ¿i energie este foarte redus. În plus, larvele sunt hrånite cu resturi alimentare, aduse de la o fabricå de bere din apropiere. 45

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿tiMåråcineni

ANUNºÅ AMÂNAREA ORGANIZÅRII CONCURSURILOR

pentru posturile de Asistent Cercetare ªtiin¡ificå ¿i Confom prevederilor art. 39 alin. (1) din Hot. nr. 286/2011, candidaturile înregistrate la concursul a cårui procedura a fost amânata se considera valide dacå persoanele care au depus dosarele de concurs î¿i exprimå în scris inten¡ia de a participa din nou la concurs.

Inginer Specialist Concursurile vor fi reprogramate.

Rela¡ii suplimentare: secretariat tel: 0248.278.066 (08:00-16:00)

STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 11.octombrie 2021 pentru un post de REFERENT DEBUTANT - perioadå determinatå (2 ani), Cerin¡e: studii medii cu biplomå de bacalaureat Termen limitå pentru depunerea dosarelor: 08 octombrie 2021 Informa¡ii suplimentare la tel.: 0261.840.001, Compartimentul Resurse Umane

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Bistri¡a, cu sediul în Mun. Bistri¡a, str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, jud. Bistri¡a-Nåsåud, tel.: 0263-217.895, tel./fax: 0363-100.424, e-mail: scdp.bistrita@asas.ro

LICITAºIE PUBLICÅ La data de 05.10.2021, ora 10:00, SCDP Bistri¡a organizeazå licita¡ie publicå cu ofertå în plic închis pentru închirierea urmåtoarelor imobile-clådiri, având CF 84987-C1,84987-C2,84987-C3 ¿i pct. 2 Anexa 4 din H.G. 422/2017: - Atelier Mecanic (par¡ial) - 323,5 mp - Anexe Atelier Mecanic - 295,75 mp - Copertina - 231,00 mp Aceste imobile se închiriazå în bloc, iar pre¡ul de pornire al licita¡iei este de 350 Euro (TVA inclus). Informa¡ii suplimentare despre bunurile imobile scoase la licita¡ie spre închiriere se pot ob¡ine din Caietul de Sarcini de la sediul nostru, în schimbul sumei de 300 lei. Imobilele pot fi våzute, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul de telefon 0746.541.081. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 30.09.2021. Garan¡ia de participare este de 10% din valoarea de pornire. La data de 05.10.2021, ora 11:00, SCDP Bistri¡a organizeazå licita¡ie publicå cu ofertå în plic închis pentru închirierea urmåtoarelor imobile-clådiri: - „Casa Vie” cu numår de inventar 141 – 135,12 mp - „Baza de cercetare hidro-ameliora¡ii” – 70,66 mp Imobilele nu au utilitå¡i (curent electric, apå, canalizare, gaz), se închiriazå individual, pre¡ul de pornire al licita¡iei pentru imobilul „Casa Vie” este de 35 Euro (TVA inclus), iar pentru imobilul „Baza de cercetare hidro-ameliora¡ii” este de 50 Euro (TVA inclus). Informa¡ii suplimentare despre bunurile imobile scoase la licita¡ie spre închiriere se pot ob¡ine din Caietul de Sarcini de la sediul nostru, în schimbul sumei de 50 lei. Imobilele pot fi våzute cu condi¡ia programårii telefonice la numårul de telefon 0746.541.081. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 30.09.2021. Garan¡ia de participare este de 10% din valoarea de pornire. 46

Profitul Agricol 35/2021

LOCURI DE MUNC| Corteva Agriscience, cu un portofoliu complet, care con¡ine atât semin¡e, cât ¿i produse pentru protec¡ia plantelor, are ca obiectiv îmbogå¡irea vie¡ilor tuturor celor care produc ¿i consumå, asigurând astfel progresul genera¡iilor viitoare. Punem la dispozi¡ia cultivatorilor din România cei mai productivi hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapi¡å ¿i soiuri de soia, cu o înaltå puritate geneticå, ¿i cele mai performante produse pentru protec¡ia plantelor ¿i acordåm asisten¡å tehnicå, precum ¿i alte servicii pentru realizarea de produc¡ii ¿i profituri mari. Oferim prezen¡a noastrå globalå, cuno¿tin¡ele ¿i resursele noastre, astfel încât fermierii så progreseze.

Corteva Agriscience angajeazå

PROMOTORI (contract preståri servicii) pentru jude¡ele Olt, Dolj, Gorj, Mehedin¡i, Vâlcea, Arge¿ ¿i Teleorman

RESPONSABILITÅºI:  Promovarea ¿i vânzarea produselor din portofoliu (semin¡e ¿i produse pentru protec¡ia plantelor)

cåtre fermierii din zona de activitate alocatå  Men¡inerea unui contact permanent cu fermierii din zona sa de activitate  Identificarea poten¡ialilor clien¡i  Administrarea conturilor de clien¡i din regiune  Pregåtirea ¿i controlul loturilor ¿i a încercårilor din zona de activitate  Asigurå asisten¡å directorului de vânzåri la diferite activitå¡i

CERINºE:  Studii superioare în agriculturå  Abilitå¡i de comunicare ¿i rela¡ii personale excelente concentrate pe client  Cuno¿tin¡e minime de calculator  Posesie de vehicul auto ¿i disponibilitate de deplasare  Experien¡å în vânzåri (semin¡e ¿i produse pentru protec¡ia plantelor)

OFERIM:  Un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte  Onorariu atractiv  Instruire permanentå

Cei interesa¡i sunt ruga¡i så trimitå CV-ul la adresele de e-mail:

liliana.ciulu@corteva.com ¿i anca.popa@corteva.com

Profitul Agricol 35/2021

PAGINA DE HOBBY

La st=na lui Pasanciuc De cum a trecut dincolo de apa Demåcu¿ei, ma¿ina noastrå de teren s-a våzut nevoitå så înfrunte panta aprigå a Checerei, culme ple¿uvå, folositå de localnici ca påscåtoare. Sui¿ul, întrerupt de nenumårate zåvoare ¿i por¡i la intrarea pe câte o altå proprietate particularå, ne-a deschis dincolo de platou o priveli¿te de basm: fâne¡e întinse, stråjuite de clåi, stoguri, fânare ¿i case råzle¡e, petice de livezi, ogoare ¿i påduri în amestec de molid ¿i fag. Ici-acolo, câte un jalon destinat drume¡ilor amintea cå urmåm un traseu turistic omologat sub numele de Hu¡ulca. Nu mul¡i se aventureazå înså pe acest itinerar dificil, sålbatic ¿i misterios. Noi a fåcut-o, dupå cum se va vedea. ªi din ra¡iuni cinegetice. De fapt, tustrei fuseseråm pofti¡i så petrecem seara la stâna lui Pasanciuc, dar noi am îmbogå¡it invita¡ia cu douå pânde la bursuc, vulpe ¿i mistre¡, cea dintâi pânå la cåderea întunericului, iar cealaltå – în zori. Mi-am ales locul nu departe de casa båtrâneascå a gazdei noastre, såla¿ trecut în scripte ca fiin¡ând deja la 1818, pe timpul ståpânirii habsburgice, compus dintr-o singurå odaie mare, cu lavi¡e jurîmprejur, douå paturi largi, maså, scaune ¿i sobå cuprinzåtoare, cu o Profitul Agricol 35/2021

pereche de priciuri lângå horn. De un cârlig din tavan atârnå ¿i azi lampa cu gaz, ca-n vremurile de odinioarå, de când s-au perindat pe aici multe genera¡ii de hu¡uli råzle¡i¡i de lume. În seara aceea a cåzut viezurele, pornit pesemne dupå mere ¿i pere pådure¡e, din cetatea lui såpatå sub oboronul de pe coastå, acum plin cu fân proaspåt. Luna plinå, abia i¡itå printre zim¡ii cetinilor, nu i-a fost, dupå cum se vede, prietenå… La stânå, nu departe de gospodårie, ne a¿teptau ceaunul cu balmo¿ fierbinte, tochitura abia luatå de pe focul cu vatrå deschiså ¿i feliile galbene de ca¿ proaspåt. În jurul unui ¿ip cu afinatå, pove¿tile au curs pânå târziu, când neam adus aminte de pânda plånuitå pentru diminea¡å. Dogoarea sobei din casa båtrânå nea învåluit pe to¡i ca-ntr-o vrajå. Când neam de¿teptat, lumina båtea deja în ferestrele cât palma. Am sårit în bocanci aproape la unison. De îndatå, fårå nici un calcul, am pornit-o spre culme prin iarba încårcatå de rouå. Când am zårit silueta mistre¡ului solitar pornit la trap dinspre fânar cåtre pådure, mi-am dat seama cå cei douå sute de metri pânå la el erau prea mul¡i pentru pu¿ca mea cu

¡evi lise. I-am fåcut semn energic camaradului care må urma, dar care, de dincolo de dâmb, nu putea vedea scena. Dumirit, a gråbit pasul ¿i, sprintând pânå la primul gard de råzlogi, a fåcut rapid corec¡iile necesare cu sprijin pe o bârnå, a slobozit focul carabinei ¿i a izbutit så dea peste cap sålbåticiunea pânå ca aceasta så se mistuie în desi¿. Într-un suflet, am ajuns cu to¡ii acolo. Vierul primise focul în plin, dar s-a rostogolit în râpa împåduritå, pânå la fundul våioagei. Ne-a luat aproape un ceas sål tragem cu funia, în patru, pânå la loc neted, asuda¡i ¿i vlågui¡i de efort. De acolo, pe fânea¡a udå, ma¿ina l-a târât cu u¿urin¡å, ancorat de rât, pânå în ogradå. Gazda l-a recunoscut de îndatå: era cel care-i strica de la o vreme, noapte de noapte, påscåtoarea, dând târcoale, alåturi de restul ciurdei, ogorului de cartofi din apropiere. Mai mult, briganzii chiar for¡aserå câteva locuri slabe din împrejmuire, cu gând så nåvåleascå înåuntru. Dupå cafeaua båutå în grabå, la ora opt ne aflam deja în curtea cabanei de vânåtoare, låsând în urmå oceanul de negurå de la poalele obcinelor, pe ale cåror cre¿tete verzi, Checera ¿i Ro¿i¿nei, tråisem, în numai câteva ceasuri, nenumårate momente de tihnå ¿i de emo¡ie vânåtoreascå greu de redat.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 23.09 - 6.10.2021

Roxana Pârvulescu 23.09.1977, responsabil marketing KWS Valeriu Steriu 24.09.1965, fost secretar de stat, deputat PSD Lumini¡a Teodorescu 24.09.1968, managing director BASF Ioan Lado¿i 25.09.1964, Pre¿edinte Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc Dan Farca¿ 25.09.1967, director executiv Aectra Agrochemicals Liliana Marin 25.09.1968, director Direc¡ia plå¡i APIA Paul Bucatå 26.09.1943, Revista România Apicolå Ion Voinea 28.09.1957, director produs ¿i agroservice KWS Daliana Ast 28.09.1968, director vânzåri Nufarm Carmen Ståncescu 1.10.1972, director marketing Agricover Cereal Ilie Van 3.10.1951, pre¿edinte UCPR, prof. univ. USAMV Bucure¿ti Claudiu Frânc 3.10.1962, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine, Agrozootehnica Seini, jud. Maramure¿ Violeta Niculae 4.10.1971, director inovare KWS Ofelia Nalbant 5.10.1966, director Agrium Agroport România Marcel Panå 6.10.1986, director vânzåri Corteva 50

O ferm\ care nu mai tr\ie[te din agricultur\ De zece ani, o fermå de lângå Glouceser, Marea Britanie, tråie¿te mai mult din activitå¡i pentru vizitatori decât din agriculturå propriu-zis. Ferma dispune de o zonå amplå de relaxare pentru familii, un labirint în porumb, un magazin cu produse ecologice ¿i o mini grådinå zoologicå cu animale mai mult sau mai pu¡in de fermå. Anual organizeazå tot felul de evenimente pentru orå¿eni, cum ar fi un festival al dovlecilor, unul dedicat recoltei de cartofi, o searå “de groazå” de Haloween ¿i altele. Cu bilet, desigur.

De curând s-au apucat de construc¡ia unui parc acvatic ¿i a unor terenuri de joacå de dimensiuni mari. Mai mul¡i reziden¡i s-au opus înså proiectului pentru cå ferma se aflå în apropierea autostråzii A40 ¿i noile atrac¡ii ar putea provoca ambuteiaje. Autoritå¡ile spun înså cå drumurile din zonå au o capacitate suficientå, iar ferma a demonstrat în ultimii zece ani de când organizeazå evenimente cå este pregåtitå så primeascå un mare numår de oameni.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Exprimarea lor laså de dorit – Manete... la ma¿ini! 2) Aici se adunå in9 10 amicii – Fåcea plinul din mers; 3) Miez de nucå! – Afla¡i sub protec¡ia zebrelor; 4) Cuprinså de fråmântåri – Caz de for¡å majorå; 5) A pregåti terenul – Då culoare vie¡ii; 6) Dådea indica¡ii la timp – Tip de vrajå; 7) Unitate militarå – La scenå… deschiså; 8) E un închipuit; 9) Însemnare marginalå; 10) Schimburi de capoate.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Blanå agå¡atå în gard – Urcat sus pe creste; 2) Cåutat în timpul verii – De8 pus... la destina¡ie! 3) Agrafå prinså la cap! 9 – Aduce copiii la conducere; 4) A face pårul 10 måciucå – Tot o apå ¿i-un påmânt; 5) Folosit pentru multiplicat – Cule¿i din pistil; 6) ÎnvåSolu¡ia careului din Nr. 34/2021 ¡at cu binele – Asigurå achitarea; 7) Loc de ORIZONTAL: COCOS - PASE; ACUSICA - PX; IUBI - ASPIC; EP - ESTUARE; RAS - MANGAN; vis pentru domni¡e – Se poate pierde în moTACALII - T; VALORA - NOR; A - ARANJARI; mente grele; 8) ºine la bani; 9) Ambalatå NATAL - ARAC; TRANDAFIRI. bine; 10) Råmase în urmå la råzboi. Profitul Agricol 35/2021