Profitul Agricol nr. 35, din 2024

Dilema unei asigur\ri cuprinz\toare

Ministrul ne spune, cu o doz\ bun\ de secreto[enie, c\ a conturat planul ideal al unui sistem de asigur\ri pe scar\ larg\. O umbrel\ financiar\ peste 7 milioane de hectare. Mai multe date nu ne d\. Doar c\ e ceva unic ;n Europa.

Despre asigur\ri agricole vorbim de mai bine de 15 ani. Sigur c\, oric=nd, o afacere solid\ este supus\ riscului de a disp\rea m=ine f\r\ asigur\ri. Dar la fel de des am auzit de fermieri care nu ;[i fac asigur\ri pentru c\ nu cred ;n ele.

S\ zicem c\, ;n ultimii ani, presiunea mediatic\, dar [i seceta, au schimbat ;ntruc=tva mentalitatea. Oamenii sunt parc\ ceva mai deschi[i fa]\ de asigur\ri. Acum mai degrab\ firmele de asigur\ri traseaz\ pragul de hectare peste care nu vor s\ treac\. C\ci, s\ fim lucizi, av=nd ;n vedere frecven]a mare a calamit\]ilor, nicio firm\ nu va face fa]\ unui val de desp\gubiri de sute de milioane de euro pe an, an dup\ an.

Pentru unii dintre cei cu educa]ie financiar\, asigurarea este un cost de produc]ie cu beneficii bune. {i o trateaz\ ca pe ceva esen]ial, pe acela[i palier cu inputurile, motorina, piesele de schimb. Cei care au avut unul-dou\ episoade de contre [i dezam\giri cu firma de asigur\ri au renun]at. Iar cei mai mul]i au adoptat tehnica banilor pu[i deoparte pentru zile negre.

Poate a venit timpul ca [i cei care nu cred ;n asigur\ri s\ fie convin[i cumva. S\ vin\ c\tre firmele de asigur\ri, s\ se asigure. Dar mai conteaz\ [i ce fac aceste firme ca s\ ;i conving\. :ndrumarea ;ndeaproape, om cu om, e treab\ de fine]e, de agent de teren cu fler la psihologie [i care fluier\ matematica.

Ce argumente au marile companii ca s\ momeasc\ fermierul spre o poli]\ de asigurare? C\ci dac\ a[teapt\ dup\ voluntariatul obligatoriu pe care l-ar putea dicta Guvernul, a[teapt\ degeaba. Uita]i-v\ la PAID, sistemul de asigurare obligatorie a locuin]ei. Vi se pare c\ func]ioneaz\?

Andrei OSTROVEANU

anul XXVII, nr. 35/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor 0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR

Evenimentele s\pt\m=nii

Ministrul nu renun]\ la am=narea pl\]ii ratelor 7

Cine va fi comisarul pentru agricultur\? 8

Un preziden]iabil la Marian Popa 8

Bulgaria cere ajutoare de urgen]\ de la UE 9

Pre]uri [i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii 16

Scade produc]ia de grâu 18

Egiptul cump\r\ mai mult grâu pentru a bloca pre]urile la Marea Neagr\ 19

Va fi [i mai pu]in porumb 20

UE> Seceta [i c\ldura excesiv\ scad randamentul la porumb 22

Culturivegetale

Sub semnul secetei. Ziua Porumbului s-a ]inut, ;n ciuda faptului c\ nu s-a recoltat nimic 25

Congres Copa-Cogeca la Bucure[ti 9

Albinele pot lua un antidot la pesticide 10

Lactalis continu\ achizi]iile 10

Seceta mai persist\ în Oltenia, B\r\gan [i Alba 11

Asigur\rile agricole în Fran]a, Spania, Turcia, SUA 12

Gavril\ Tuchilu[> “Va trebui s\ întorc rapi]a” 28

Corteva anun]\ o nou\ investi]ie în sta]ia de semin]e din Afuma]i 28

“Grâul îl vom sem\na la începutul lunii octombrie” 30

Interviu cu Ianco Zifceak, cofondator Maxagro Bizon, pentru un start bun la p\ioase

C=nd scade consumul de bere, sufer\ pre]ul orzului 32

Speran]a gr=ului OMG st\ ;n permisivitatea SUA 32

Cre[terea animalelor

C=t ar trebui s\ fie pre]ul laptelui?

St\m bine la pas\re

inovativ

T5 Utility pentru ferme vegetale [i zootehnice

puternice

S|PT|M+NII

Ministrul nu renun]\ la am=narea pl\]ii ratelor

Ministerul Agriculturii a publicat, spre transparen]\ decizional\, proiectul legislativ prin care fermierii pot solicita creditorilor suspendarea obliga]iei de plat\ a crean]elor restante [i a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi [i comisioane.

Tehnic, se va face prin modificarea OUG 4/2024, care stabile[te m\surile temporare de sprijin pentru secet\ [i r\zboiul din Ucraina. Dac\ actul juridic va trece, cei care de]in un proces-verbal de constatare a calamit\]ii pot cere creditorilor suspendarea pl\]ii datoriilor printr-o simpl\ solicitare scris\. Nici nu conteaz\ dac\ este pe h=rtie sau un email, doar c\ trebuie transmis\ p=n\ la 31 decembrie 2024. Proiectul mai spune c\ se iau ;n considerare doar culturile ;nfiin]ate ;n prim\vara ori toamna anului 2022, prim\vara ori toamna lui 2023 [i prim\vara anului 2024, iar solicitan]ii trebuie s\ aib\ dob=nda mai mare de 2% plus ROBOR.

Mai departe, actul juridic stabile[te c\ niciun creditor, fie el banc\, IFN, furnizori de inputuri, de piese de schimb ori utilit\]i nu mai pot ;ntreprinde m\suri de recuperare a banilor

p=n\ la finalul anului 2025. Adic\ nu se vor face execut\ri silite, nu se va putea cere insolven]a etc.

:n urm\toarea perioad\ r\m=n c=teva mici neclarit\]i de discutat. Unii fermieri, lovi]i mai tare de necaz, ar vrea [i o posibil\ suspendare a pl\]ii arendei. Greu de crezut, ;n plin an electoral. Arendatorii sunt mult mai mul]i dec=t arenda[ii, [i, to]i voteaz\.

Apoi, nu este limpede dac\ cei care vor solicita suspendarea ratelor vor fi sau nu nota]i ;n baza de date a Centralei Riscurilor de Credit. S\ nu uit\m de acest sistem de notificare a creditelor, actualizat lunar, ;n care sunt trecute restan]ele. Cum va fi pri vit\ suspendarea? Ca o restan]\ sau nu?

De[i se feresc s\ o afirme la vedere, marii furnizori de inputuri se pl=ng c\ aceast\ m\sur\ le va produce pagube financiare, iar reversul va fi c\ livra doar cu plata ;n avans. Pentru agricultur\, educat\ ;n linia creditului furnizor cu plata la recolt\, ar fi o lovitur\.

Sunt neclarit\]i [i privitor la procesul-verbal de calamitate. Vor fi luate ;n considerare diferitele grade de calamitate notate ;n acesta? Sau to]i agricultorii, indiferent de c=t au fost lovi]i, vor putea cere la fel?

O variant\ interesant\ la chestiunea am=n\rii ratelor o propune Jabbar Kanani, proprietarul Agricover. O prezent\m ;n paginile 44-45.

Andrei OSTROVEANU

Au ;nceput discu]iile

despre PAC

La Budapesta, pre[edin]ia maghiar\ a lansat Consiliului de mini[tri ai Agriculturii propunerea unei dezbateri despre PAC post 2027, de[i negocierile vor ;ncepe abia din 2025. Argumentul, a[a se vor cunoa[te mai bine a[tept\rile mini[trilor [i Comisia are timp s\ preg\teasc\ propuneri. Sigur c\, fiind Consiliul de mini[trii ai Agriculturii, to]i au vorbit despre prioritatea lor, fermierul [i produc]ia agricol\.

Ministrul rom=n a cerut ca PAC s\ aib\ totu[i un buget mai consistent ;n viitorul exerci]iu financiar. Dar nu a uitat nici de oful mai vechi, convergen]a extern\ a pl\]ilor directe. Statele membre au nevoie de un nivel similar al pl\]ilor directe, sus]ine Barbu. Apoi a cerut [i mai mult\ subsidiaritate, adic\ mai mult\ libertate acordat\ statelor membre, pentru finan]area [i creditarea agriculturii.

Referitor la ecologizarea prin Green Deal, de la care Comisia nu pare s\ se ;ndep\rteze, ;n ciuda protestelor din iarn\, ministrul a ar\tat c\ ambi]iile de mediu trebuie s\ mai ]in\ cont [i de competitivitatea sectorului agricol. Barbu a cerut o perioad\ de tranzi]ie mai generoas\ pentru implementarea nout\]ilor [i a ap\sat pedala unei aloc\ri financiare mai consistente din rezerva de criz\, acum, c=nd este nevoie.

Rom=nia a mai solicitat, de asemenea, urgentarea distribuirii fondurilor europene (avansul de 70% ar putea veni ;ntre 16 octombrie [i 30 noiembrie), reg=ndirea interdic]iilor la neonicotinoide [i extinderea eligibilit\]ii cheltuielilor din fonduri UE [i pentru achizi]ia de animale de reproduc]ie.

27 septembrie

Asocia]ia ”Grânarii – D\-te pe Brazd\” organizeaz\ Ziua Porumbului, în ferma VIC START 2003 din Movileni, jude]ul Ia[i.

1 - 4 octombrie

:n Fran]a, la Clermont-Ferrand, se va organiza Sommet de l’élevage, una dintre cele mai importante expozi]ii zootehnice.

3 - 6 octombrie

:n Campusul Agronomie al USAMV care loc Toamna Horticol\ Bucure[tean\.

5 octombrie

La Sângeorgiu de Mure[ va avea loc cea de-a XXII edi]ie a Paradei Taurilor, organizat\ de Semtest BVN-Mure[.

Cine va fi comisarul pentru agricultur\?

Pre[edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a amânat cu o s\pt\mân\ nominalizarea noilor comisari europeni. Surse neoficiale sus]in c\ doar trei politicieni mai concureaz\ pentru portofoliul Agriculturii.

Este foarte probabil ca în aceast\ pozi]ie s\ fie numit un membru al Partidului Popular European (PPE), condus de von der Leyen, care a promis c\ va sus]ine revendic\rile fermierilor în campania pentru alegerile europarlamentare din acest an.

În mod tradi]ional, cele mai puternice state ale continentului (Fran]a, Germania, Spania sau Italia) au preferat s\ ob]in\ portofolii cu o importan]\ economic\ mai mare, din industrie, concuren]\ sau servicii financiare.

:n curs\ au r\mas Christophe Hansen din Luxemburg, olandezul Wopke Hoekstra [i a intrat cipriotul Costas Kadis. Ar fi ie[it a[adar Maria Luis Albuquerque, finan]ist\ portughez\, [i Apostolos Tzitzikostas, politician grec, despre care scriam în num\rul 33 c\ sunt ;n cursa pentru pozi]ia de comisar european.

Dar c\ favoritul nu mai este olandezul Hoekstra, ci ar fi devenit Christophe Hansen. Luxemburghezul este singurul dintre to]i care [i-a exprimat public interesul pentru portofoliul Agriculturii [i provine dintr-o familie de fermieri.

Un preziden]iabil la Marian Popa

A ;nceput sarabanda ;nt=lnirilor electorale. Duminic\, pe 15 septembrie, Cristian Diaconescu ( foto ) , candidat independent la pre[edin]ie, a avut o ;nt=lnire colocvial\ cu un grup de aproximativ 20 de fermieri din Teleorman.

Gazda ;nt=lnirii a fost Marian Popa, fermier cu 1.500 de hectare. Popa a invitat nume sonore. :i amintim aici pe Petric\ Andrei (1.100 ha), pe Gheorghe Ni]u de la Mih\ile[ti, Cristina Szabo, cunoscut\ din vremea protestelor din iarn\, care lucreaz\ 600 ha, Florin Neagoe, t=n\r fermier cu 1.200 de ha, Alexandru Dr\g\nescu, care lucreaz\ 2.000 ha, Codru] Ni]ulescu, care are una dintre cele mai mari sere de plante aromatice, Nicu[or Ionescu, cresc\tor de vaci de lapte, Relu Coman, cresc\tor redutabil de g\ini ou\toare, dar au fost [i al]ii la fel de importan]i.

Degajat, Cristian Diaconescu a explicat invita]ilor din dedesubturile politicilor europene [i a ascultat atent problemele oamenilor.

“La Bruxelles nu se iau decizii ;mpotriva Rom=niei. Se iau doar decizii c\rora noi nu le-am acordat suficient\ importan]\. Din pasivitate, din necunoa[tere, din prostie chiar, noi pierdem pe m=na noastr\.”

Ana-MariaANDREI

Drago[

Bulgaria cere ajutoare de urgen]\ de la UE

Ministrul Agriculturii din Bulgaria, Georgi Tahov, a cerut oficial Uniunii Europene un ajutor financiar de urgen]\ din fondul agricol de rezerv\ pentru a-i ajuta pe fermierii afecta]i de secet\ [i incendii de vegeta]ie.

Culturile din Bulgaria au fost grav afectate de incendiile sc\pate de sub control în lunile iulie [i august, care au fost amplificate de temperaturile ridicate [i de seceta prelungit\.

Bulgaria este cel mai mare produc\tor de semin]e de floarea-soarelui din Uniunea European\, dar recolta din acest sezon va fi cea mai mic\ din ultimii zece ani.

Conform estim\rilor companiei de

consultan]\ FAS/Sofia, recolta nu va dep\[i 1,7 milioane de tone, fiind cu 4% mai mic\ fa]\ de cea de anul trecut [i cu 21% mai mic\ fa]\ de sezonul 2022/2023.

De[i suprafa]a cultivat\ cu floareasoarelui în acest an a crescut cu 7,1%, pân\ la 922.000 de hectare, primele date raportate de Sofia arat\ c\ productivitatea la hectar a sc\zut cu 16%, pân\ la o medie de 1,47 tone/ha.

Recolta de rapi]\ va fi [i ea una proast\, 190.000 de tone, cu 9% mai pu]in ca anul trecut [i cu 36% mai mic\ fa]\ de recolta de acum doi ani.

Drago[ B|LDESCU

BVN Mure[

î[i etaleaz\ taurii

Semtestul BVN Mure[ de la TârguMure[ organizeaz\ pe 5 octombrie, la sediul de la Sângiorgiu de P\dure, parada anual\ a taurilor. “Preg\tim 5 grupe de tauri din rasa B\l]at\ German\. În total, vor fi 20 de tauri”, spune Valer Sician, director general Semtest. Anul trecut au venit aproximativ 800 de fermieri din toat\ ]ara la acest eveniment de la Sângeorgiu de P\dure. Valer Sician se a[teapt\ ca num\rul lor s\ fie mai mare în acest an.

Focare de pest\ ovin\

România mai are 37 de focare de pest\ a rumeg\toarelor mici, ;n 21 de focare în jude]ul Tulcea, 8 focare în Constan]a [i un focar în jude]ul Ialomi]a. Pesta rumeg\toarelor mici este o boal\ viral\ grav\, care nu afecteaz\ omul, dar afecteaz\ oile [i caprele.

Congres CopaCogeca la Bucure[ti

O interprofesional\ a laptelui?

De pe 23 p=n\ pe 25 octombrie, la Bucure[ti va avea loc Congresul bia nual al Fer mierilor Europeni, organizat de Copa-Cogeca. Sunt a[tepta]i 450 de delega]i din toate statele membre ale organiza]iei paneuropene.

Din cele 3 zile de program [i peste 40 de vorbitori, noi vi-i semnal\m pe Marcel Ciolacu, Florin Barbu, István Nagy (ministrul Agriculturii din Ungaria [i pre[edintele Consiliului AgriFish în timpul pre[edin]iei maghiare a Consiliului UE), Wolfgang Burtscher (director general DG AGRI), Geneviève Pons (director onorific al Comisiei

Europene, una dintre cele mai influente femei din Bruxelles, în special când vine vorba de Mediu), Viorel Gu]u (director general adjunct al FAO), Sébastien Abis (director al Clubului DEMETER, expert în probleme interna]ionale [i intersectoriale legate de agricultur\), [i pe Peter Meedendorp (pre[edinte CEJA, organiza]ia european\ a tinerilor fermieri).

Robert VERESS

Iacob Boca, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Taurine din Mure[, spune c\ se preg\te[te o organiza]ie interprofesional\ mare, care s\ uneasc\ asocia]iile transilv\nene. “Vrem s\ facem o organiza]ie ;mpreun\ cu Uniunea Cooperativelor, cu Some[ Arie[, cu Daniel Frei. Va fi o construc]ie mai mare”, a recunoscut Boca.

Inunda]iile,

focar de antrax?

ANSVSA transmite tuturor proprietarilor de animale din zonele inundate s\ coopereze cu medicii veterinari [i a instituit o celul\ de criz\ la nivel central. Aceasta va monitoriza [i, eventual, gestiona situa]ia animalelor din zonele afectate. Cel mai tare ANSVSA se teme de antrax.

Fermierii australieni protesteaz\

Peste 2.000 de fermieri australieni au protestat în capitala Canberra, pe fondul nemul]umirii provocate de politicile rurale ale guvernului condus de Partidul Laburist. Fermierii sunt furio[i pentru c\ guvernul a interzis exportul de oi vii, a restric]ionat consumul de ap\ [i vrea s\ impun\ standarde mai stricte de protec]ia mediului. Ei l-au acuzat pe premierul Anthony Albanese c\ este influen]at de activi[ti de mediu [i ia decizii importante f\r\ consultarea organiza]iilor agricole.

Infec]ie uman\

cu

grip\ aviar\, f\r\

contact cu animale

Autorit\]ile americane au confirmat descoperirea primei infec]ii cu grip\ aviar\ a unui om care nu a avut contact cu p\s\ri sau animale bolnave. Pacientul din statul Missouri a fost identificat în timpul unui program de rutin\ care monitorizeaz\ epidemia de grip\ normal\ [i s-a vindecat dup\ administrarea de medicamente antivirale. Medicii nu au reu[it momentan s\ afle originea infec]iei.

O amend\ de

10 milioane de dolari

Deere & Company a acceptat s\ pl\teasc\ o amend\ de 10 milioane de dolari, pentru a închide o investiga]ie care vizeaz\ mita pl\tit\ de subsidiara Wirtgen din Thailanda. În perioada 2017-2020, Wirtgen ar fi mituit mai mul]i oficiali guvernamentali pentru a ob]ine contracte care au generat un profit de 4,3 milioane de dolari. Mita a constat atât în pl\]i cash, cât [i în achitarea unor vacan]e în str\in\tate sau a unor [edin]e de masaj pentru membri ai guvernului [i generali din avia]ia militar\ din Thailanda.

Albinele pot lua un antidot la pesticide

Un grup de cercet\tori a dezvoltat un antidot care ar putea proteja albinele, bondarii [i alte insecte polenizatoare de efectele toxice ale pesticidelor. Conform acestora, insectele care au consumat ap\ ce con]ine microparticule de hydrogel au avut o rat\ de supravie]uire de 30%, atunci când au fost expuse unei doze letale de pesticide neonicotinoide, [i simptome u[oare dup\ expunerea la doze mai mici.

“Vrem s\ încerc\m s\ protej\m albinele care sunt expuse la pesticide toxice, pentru a avea suficiente insecte

polenizatoare pentru o agricultur\ sustenabil\ în viitor”, a explicat un cercet\tor.

Neonicotinoidele atac\ sistemul nervos al albinelor, provocând paralizia [i moartea lor. Aceste erbicide sunt îns\ folosite pe scar\ larg\ pentru a combate multe tipuri de d\un\tori, în special afide care se hr\nesc cu seva plantelor.

Ele au fost interzise complet în Uniunea European\ abia anul trecut, dar sunt înc\ folosite în multe state ale SUA, în timp ce Marea Britanie permite utilizarea lor în situa]ii speciale.

Lactalis continu\ achizi]iile pe tot globul

Gigantul Latalis continu\ s\ se extind\ agresiv la nivel interna]ional [i a anun]at în aceast\ s\pt\mân\ dou\ achizi]ii importante.

Pe pia]a din SUA, produc\torul francez de lactate a ajuns la un acord cu compania General Mills pentru preluarea mai multor branduri de iaurt. Valoarea total\ a tranzac]iei, care include [i opera]iunile General Mills din Canada, este de 2,1 miliarde de dolari.

Achizi]ia consolideaz\ pozi]ia Lactalis pe pia]a iaurtului din SUA, acolo unde grupul de]ine deja branduri populare.

Tot în aceast\ s\pt\mân\, Lactalis a anun]at c\ va prelua de la grupul Nestlé brandul de lapte praf pentru cafea Cremora pe pia]a din Africa de Sud. Ca parte a tranzac]iei, Lactalis va opera în fabricile din ora[ele Babelegi [i Potchefstroom, iar Nestlé

se angajeaz\ s\ opreasc\ produc]ia Cremora la o a treia fabric\ din Zimbabwe.

Achizi]ia din Africa de Sud face parte din strategia Lactalis de inovare [i diversificare a ofertei pentru a r\spunde gusturilor specifice ale consumatorilor din fiecare ]ar\.

Cele dou\ tranzac]ii trebuie aprobate de autorit\]ile antimonopol din SUA [i Africa de Sud.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Seceta mai persist\ în Oltenia, B\r\gan [i Alba

Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii în intervalul 9 - 15 septembrie 2024, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea>

Banat> 35,8 - 83,0 l/mp< Cri[ana> 42,9 - 65,9 l/mp< Maramure[> 32,4 - 56,7 l/mp< Transilvania> 16,1 - 52,7 l/mp<

Oltenia> 12,2 - 91,8 l/mp< Muntenia> 3,9 - 139,7 l/mp< Moldova> 43,2 - 147,4 l/mp< Dobrogea> 27,5 - 71,1 l/mp.

Rezerva de umiditate din sol se situeaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime în Maramure[ [i Cri[ana, pe suprafe]e agricole extinse din Banat, Transilvania [i Dobrogea, local în nordul [i sudul Munteniei, nordul [i sudul Moldovei, izolat nordul Olteniei.

Con]inutul de ap\ din sol prezint\ valori sc\zute [i deosebit de sc\zute

(secet\ pedologic\ moderat\, puternic\ [i extrem\) în cea mai mare parte a Olteniei, local în sudul, sud-vestul, vestul, estul [i nord-estul Munteniei, izolat sudul Transilvaniei.

Excese de umiditate în sol se înregistreaz\ pe suprafe]e extinse din Moldova, local în nordul [i estul Dobrogei, vestul [i centrul Munteniei, izolat nordul Banatului.

Ca urmare a cantit\]ilor abundente de precipita]ii cumulate din ultimele zile, local în estul, vestul, izolat sudul ]\rii se semnaleaz\ b\ltiri de ap\ la suprafa]a solului.

Asigur\rile agricole în Fran]a, Spania, Turcia, SUA

Toat\ lumea a[teapt\ cu sufletul la gur\ promisa ordonan]\ de urgen]\ pentru instituirea unui sistem de asigurare la secet\ a unei suprafe]e agricole de 7 milioane de hectare. Pân\ atunci, s\ vedem cum func]ioneaz\ asigur\rile agricole în câteva ]\ri cu tradi]ie.

gur sistem, mai cuprinz\tor, echitabil [i eficient. Un sistem în care costurile [i beneficiile sunt mai bine balansate între stat, fermieri [i asigur\tori”.

Noul sistem presupune c\, pentru riscurile de intensitate redus\, fermierii î[i asum\ pierderile. Pentru riscuri de intensitate medie (de peste 20%), pierderile sunt acoperite de asigurarea multirisc, par]ial subven]ionat\ din fonduri europene. Iar pentru riscuri majore (pierderi de peste 30%pomicultur\, paji[ti - sau peste 50%legumicultur\, culturi de câmp, vii-) se ofer\ [i o compensare de solidaritate na]ional\, achitat\ de stat [i de societ\]ile de asigurare.

suprafa]a asigurat\ în Fran]a a crescut, în 2023, la 5,4 milioane ha, de la 4,9 milioane ha. Îns\ tot nu s-a dep\[it 20% din totalul suprafe]ei agricole.

Situa]ia din Turcia [i Spania este bine cunoscut\ de Hora]iu Regep, director regional Marsh.

În Turcia exist\ un pool de asigurare care se nume[te Tacsim . Sunt foarte multe entit\]i implicate, dar grupate în institu]ii de stat (nu doar Ministerul Agriculturii, ci [i cel de Finan]e), asocia]ii de fermieri, asigur\tori.

În Fran]a, înainte de 2023, existau dou\ mecanisme distincte de asigurare, care func]ionau independent unul de cel\lalt, arat\ Cyrille Schweizer, consilier pentru afaceri agricole al Ambasadei Fran]ei.

Unul era un sistem clasic mutual, multirisc, înfiin]at în 2005 [i finan]at din fondul pentru Politica Agricol\ Comun\. Acesta era diferit în func]ie de asigur\tor, cultur\, ferm\.

Al doilea era un mecanism public de compensa]ii în caz de dezastre naturale, datând din 1964, dedicat pentru livezi, paji[ti, culturi legumicole.

Sistemul nu era foarte eficient. Num\rul asigura]ilor nu era foarte mare, iar costurile mari.

“Scopul reformei din 2022, aplicat\ din 2023, a fost s\ existe un sin-

Dac\ fermierul este asigurat, statul suport\ 90% [i societatea de asigur\ri 10%. Iar dac\ fermierul nu este asigurat, statul a compensat în propor]ie de 45% în 2023, compenseaz\ 40% în 2024 [i va compensa doar 35% în 2025.

Dou\ cazuri ipotetice>

1.În cazul unor pierderi de 40% la ocultur\ de câmp a c\rei valoare este de 1.360 de euro/ha, asigur\torul va achita 20%, adic\ 272 de euro/ha, iar fermierul va suporta diferen]a de pierdere, de 272 de euro/ha.

2.Dac\ pierderea este de 65%, (pentru aceea[i cultur\ de 1.360 de euro/ha) fermierul va primi 272 de euro de la asigur\tor [i înc\ 204 euro/ha compensarea de solidaritate na]ional\.

Costul asigur\rii variaz\ (în func]ie de regiune [i de cultur\) între 5 [i 15% din suma asigurat\ pe hectar.

Urmare a modific\rii sistemice,

În Spania exist\ AgroSeguro , o asociere între to]i asigur\torii interesa]i s\ participe. Asigur\torii r\spund în func]ie de propor]ia pe care o de]in în pool-ul de asigurare. Un avantaj este c\, în caz de calamit\]i, statul nu trebuie s\ fac\ o evaluare paralel\ a pagubelor, în paralel cu cea a firmelor de asigur\ri. Deci se reduc cheltuielile cu evaluarea daunelor. De asemenea, fiind o asociere uria[\, se reduce [i povara pentru firmele de asigurare în anii critici.

“Plasele de siguran]\” ale fermierilor americani

În SUA, Farm Bill protejeaz\ afacerile agricole în multiple moduri.

Asigurarea Federal\ a Culturii prin Federal Crop Insurance Corporation are aproape un secol de existen]\ [i ofer\ sute de produse de asigurare diferite, care includ acoperire pentru pierderea produc]iei, pierderea veniturilor [i sc\derea pre]urilor.

Asigurarea acoper\ culturi vegetale, animale, culturi speciale, produse or-

ganice, produse lactate, p\[unat [i multe altele.

Se pot asigura urm\toarele riscuri> seceta, grindina, vântul, excesul de umiditate, înghe]urile, fluctua]iile de pre].

Se încheie un contract anual de asigurare multirisc (MPCI) între fermierii asigura]i [i asigur\tori. Conform contractului, fermierul este de acord s\ asigure toat\ suprafa]a eligibil\ a unei culturi plantate într-un anumit district. MPCI ofer\ o acoperire cuprinz\toare pentru mai mult de 120 de culturi diferite. Dac\ daunele apar devreme, poli]a de asigurare poate include stimulente pentru replantare. Peste 90% dintre fermierii americani apeleaz\ la acest instrument.

Îns\ MPCI nu acoper\ daunele aduse infrastructurii agricole [i nici asigurarea veniturilor din culturi. De aceea, fermierii sunt sf\tui]i s\ ia în considerare [i alte op]iuni de asigurare suplimentar\, pentru a-[i proteja toate activele. În cazul asigur\rii veniturilor din culturi, suma pe care o va pl\ti un asigur\tor va fi diferen]a dintre veniturile curente în compara]ie cu anul de recolt\ precedent.

Toate asigur\rile de recolte din Statele Unite sunt sus]inute [i controlate de Guvern prin RMA (Agen]ia de Management al Riscului), din subordinea USDA, ministerul lor al agriculturii. RMA stabile[te pre]ul pentru asigurare, determin\ op]iunile de acoperire [i creeaz\ noi programe de asigurare a recoltei atunci când cele vechi sunt învechite sau nu mai func]ioneaz\.

RMA stabile[te culturile care pot fi asigurate în fiecare district [i e foarte posibil ca fermierii dintr-un district s\ nu poat\ asigura aceea[i cultur\ pe care o poate asigura un fermier dintrun district învecinat.

Cele dou\ op]iuni principale ale planului de asigurare sunt Revenue Protection (RP) [i Yield Protection (YP)

Atunci când alege RP, un produc\tor se va proteja de sc\derea pre]ului recoltelor, în timp ce YP va proteja un produc\tor de o pierdere a randamentului.

De exemplu, dac\ un fermier are o pierdere de produc]ie din cauza unui dezastru natural asigurat, va primi o desp\gubire în func]ie de randamentul mediu al culturii respective în districtul s\u sau în func]ie de produc]ia sa medie multianual\, în func]ie de vechimea fermei [i a culturii respective în istoricul fermei.

La încheierea asigur\rii, fermierul va trebui s\ selecteze propor]ia de acoperire pe care o dore[te. De obicei, aceasta va varia între 60% [i 90%. Valoarea primei de asigurare va fi în concordan]\ cu procentul de acoperire. Exist\ multe alte op]iuni pe care produc\torii le pot ad\uga poli]elor de asigurare, contra unor costuri suplimentare.

Dac\ un fermier alege o poli]\ CAT (acoperire pentru riscuri catastrofice), îl va costa în jur de numai 650 de dolari/cultur\. Dar acesta este un nivel minimal de cultur\. În general, fermierii opteaz\ pentru asigur\ri ceva mai complexe.

Fermierii pot ob]ine amân\ri de la plata primelor de asigurare [i pot ob]ine subven]ionarea primei de asigurare dac\ sunt la început sau final de carier\.

Programul de asisten]\ în caz de dezastre a culturilor neasigurate ofer\ asisten]\ financiar\ produc\torilor de anumite culturi eligibile pentru care planul de asigurare de protec]ie a riscurilor catastrofale nu este disponibil atunci când produc]ia sc\zut\, pierderea stocurilor sau e[ecul îns\mân]\rii apar în urma unor cauze eligibile.

Programele de acoperire a riscurilor agricole ([i de acoperire a pierderii de pre] - PLC) protejeaz\ veniturile fermelor de schimb\rile condi]iilor pie]ei, care conduc la o sc\dere

substan]ial\ a veniturilor.

Programul de asisten]\ de urgen]\ pentru animale, albine [i pe[te de cresc\torie ofer\ asisten]\ proprieta rilor eligibili de animale, apicultorilor [i piscicultorilor pentru pierderile cauzate de boli, vreme nefavorabil\ sau alte condi]ii, cum ar fi viscol [i incendii, care nu sunt acoperite de alte programe.

Programul de conservare de urgen]\ ofer\ finan]are [i asisten]\ tehnic\ fermierilor pentru refacerea terenurilor agricole deteriorate de dezastre naturale [i pentru m\suri de urgen]\ de conservare a apei în cazul secetei severe.

Programul de refacere a p\durilor în regim de urgen]\ ofer\ finan]are pentru refacerea p\durilor proprietate privat\ avariate de dezastre naturale. Împrumuturile sunt pentru a ajuta produc\torii s\-[i recupereze produc]ia [i pierderile fizice cauzate de secet\, inunda]ii, alte dezastre naturale sau carantin\.

Programul de dezastre pentru furaje pentru animale ofer\ compensa]ii produc\torilor de animale eligibili care au suferit pierderi de p\[unat din cauza secetei sau a incendiului pe p\[uni.

Programul de desp\gubiri pentru animale ofer\ beneficii proprietarilor de animale pentru decese sau r\niri ale animalelor, care dep\[esc mortalitatea normal\, fiind cauzate de vremea nefavorabil\ sau de atacurile animalelor reintroduse în s\lb\ticie de c\tre guvernul federal sau protejate de legea federal\.

Programul de asisten]\ pentru copaci (TAP) ofer\ asisten]\ financiar\ pomicultorilor [i viticultorilor. Robert VERESS

Apar precipita]iile

în Sahel

Sateli]ii europeni Copernicus dezv\luie un efect surprinz\tor al schimb\rilor climatice> cre[terea precipita]iilor din regiunea arid\ Sahel, din Africa. Conform imaginilor, în ultimul an a plouat de cinci ori mai mult fa]\ de nivelul normal, iar vegeta]ia a început s\ acopere de[ertul. Sahelul este o zon\ de tranzi]ie între de[ertul Sahara [i savanele din sudul Africii [i are în mod normal o clim\ arid\, cu p\[uni foarte s\race, care permit doar cre[terea c\milelor [i a caprelor.

Regele Charles

caut\

cioban

Ferma Sandringham Estate, care apar]ine Regelui Charles III al Marii Britanii, a postat un anun] de angajare pentru un cioban care va trebui s\ aib\ grij\ de cele 2.000 de oi. Printre alte condi]ii, candida]ii trebuie s\ posede un permis de conducere [i s\ aduc\ cel pu]in un câine ciob\nesc. Dup\ ce a preluat ferma, la moartea Reginei Elisabeta a II-a, Charles a revolu]ionat activit\]ile agricole prin trecerea la un model de agricultur\ organic\. În plus, el a adus rase rare de vaci, a plantat perdele forestiere [i a creat un habitat pentru p\s\ri s\lbatice.

Se reduce importul de ulei de palmier

O lege care va intra în vigoare în Uniunea European\ la sfâr[itul lunii decembrie ar putea reduce cu pân\ la 30% importurile de ulei de palmier din Indonezia.

Este vorba de Legea european\ anti-defri[are (EUDR), care interzice importul de produse agricole cultivate pe suprafe]e defri[ate [i-i oblig\ pe importatori s\ verifice dac\ furnizorii lor respect\ reglement\rile UE.

Eddy Martono, pre[edintele Asocia]iei Produc\torilor de Ulei de Palmier din Indonezia, a declarat c\ statul asiatic nu este preg\tit pentru aceste schimb\ri [i a cerut ca legea s\

fie aplicat\ din anul 2026, pentru a le permite fermierilor s\ se adapteze.

Martono a avertizat c\ implementarea EUDR ar putea reduce importurile de ulei de palmier din Indonezia cu 30% [i poate afecta [i importurile de cafea [i cauciuc.

De aceast\ situa]ie ar putea profita Malaiezia, care a luat m\suri active pentru a respecta standardele europene. Malaiezia a interzis în ultimii ani toate planta]iile de palmieri în zone defri[ate [i s-a angajat s\ p\streze suprafa]a total\ împ\durit\ din ]ar\ la nivelul actual de 54%.

Drago[ B|LDESCU

Germania se opune directivei antidefri[are

La finalul s\pt\m=nii trecute, Germania a cerut Comisiei Europene s\ amâne data intr\rii în vigoare a directivei antidefri[are, care trebuie s\ intre ;n vigoare pe 30 decembrie.

“Firmele au nevoie de timp suficient pentru a se preg\ti”, a declarat ministrul german al Agriculturii, Cem Ozdemir. Membru al Partidului Verzilor, Ozdemir spune c\ nu cere dec=t o am=nare cu o jum\tate de an, pân\ la 1 iulie 2025.

{i cancelarul german Olaf Scholz [i-a exprimat îngrijorarea fa]\ de capacitatea companiilor de a respecta noua directiv\, semn c\ actul european produce ;ngrijor\ri serioase la Berlin.

Scholz a recunoscut c\ i-a cerut personal pre[edintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca directiva s\ fie suspendat\ pân\ la clarificarea tuturor aspectelor.

{i tipografiile, la fel ca toate firmele din sectoarele hârtiei, ciocolatei, mobilei sau produselor de igien\ care utilizeaz\ ulei de palmier vor fi vizate în mod special de noua directiv\.

Asocia]ia german\ a editorilor de pres\ [i a editorilor de ziare a calificat noua directiv\ drept impracticabil\, o nou\ povar\ birocratic\ drastic\ pentru companii.

Andrei OSTROVEANU

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

198 euro/t (Ÿ)

990 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în octombrie 2024.

Pre]ul grâului a crescut moderat în aceast\ s\pt\mân\, fiind influen]at de con-

curen]a din zona M\rii Negre [i de stabilizarea pie]ii europene.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 230 dolari/ton\ (1.035 lei). A avut o cre[tere de 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 223

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/ton\ (1.115 lei). A crescut cu 5 euro/ton\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 240 euro/ton\ (1.200 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquer que pre]ul grâului a fost de 206 euro/t (1.030 lei). A crescut cu 3 euro/ton\.

La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 232 euro/ton\ (1.160 lei). A crescut cu 18 euro/ton\.

Cota]ii - Bursa din Chicago $/t

:n Argentina pre]ul FOBport a r\mas neschimbat fa]\ de s\pt\mâna trecut\, la 255 dolari/ton\ (1.147 lei).

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în octombrie a ajuns 220 euro/ton\ (1.100 lei). A sc\zut cu 9 euro/ton\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în octombrie, a fost de 195 euro/ton\ (975 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\.

Cota]ii - Bursa din Kansas $/t

Porumb

România

FOB Constan]a

180 euro/t (Ÿ) 900 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în octombrie 2024.

SUA> pre]ul porumbului

FOB-Golful Mexic a fost de 171 dolari/ton\ (769 lei). A

crescut cu doar 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în octombrie 2024, este de 198 euro/ton\ (990 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 204 euro/ton\ (1.020 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la bur-

Cota]ii - Burse din Fran]a euro/t

sa Pontivy a fost de 209 euro/ton\ (1.045 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 199 euro/ton\ (995 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

Cota]ii - Burse din Fran]a euro/t

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 206 euro/ton\ (1.030 lei). A crescut cu 3 euro/ton\. :n Argentina , pre]ul FOB-port a fost de 191 dolari/ton\ (859 lei). A avut o sc\dere de 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 385 dolari/ton\ (1.732 lei). A crescut cu doar 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> Germania 68.800 tone, Mexic 64.700 tone, Algeria 44.000 tone, Japonia 31.300 tone [i Tunisia 29.500 tone.

Cota]ii pentru soia -

Bursa din Chicago $/t

09.09 10.09 11.09 12.0913.09

Oct 363 367 359 360 364

Nov 369 374 366 367 371

Dec 375 380 373 374 378

Orz

România

FOB Constan]a

166 euro/t (Ÿ) 830 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în octombrie 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 189 euro/ton\ (945 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]ul orzului pentru be-

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 413 dolari/ton\ (1.858 lei).

A sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 348 dolari/ton\ (1.566 lei).

A înregistrat o sc\dere de 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soiaBursa din Chicago $/t

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

Rouen 183 183 185 189 189

Dunquerque 183 183 185 189 189

Pontivy 199 198 200 207 207

Orz bere>

Creil** 200 199 201 207 208

Moselle** 175 176 178 184 185

re, FOB-Moselle, a închis la 185 euro/ton\ (925 lei). A crescut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în octombrie 2024, pre]ul orzului furajer este 238 dolari/ton\ (1.071 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

11.09 12.09 13.09

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 476 euro/t (2.380 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la în-

chiderea licita]iilor a fost de 945 euro/ton\ (4.725 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie 2024, este 314 euro/t (1.570 lei). A crescut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

09.0910.0911.09 12.09 13.09 Dieppe 480 479 477 476 476

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t

Cota]ii floarea-soareluiFOB, porturi Fran]a euro/t 09.09 10.09 11.09 12.09 13.09 Oct 947 945 945 945 945

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 463 eu ro/ton\ (2.315 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

o sc\dere de 4 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> Rapi]\

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 462 euro/ton\ (2.310 lei). A avut

eu ro/to n\ (2.315 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t 9.09 10.0911.0912.0913.09

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 463

Cota]ii rapi]\ - Fran]a euro/t

09.0910.0911.0912.0913.09

Rouen 466 464 463 462 462

Dunquerque 468 464 464 463 463

Moselle 468 464 464 463 463

Cota]ii rapi]\ - Canada $/t

09.09 10.0911.0912.0913.09

Oct 576 579 567 567 558

Nov 589 591 580 580 571

Dec 600 602 592 592 587

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie 2024, este 445 euro/t (2.225 lei). Este la acela[i nivel ca [i s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 180 dolari/ton\ (810 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Sorg

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii [rot soia - Chicago $/t

Pre]uri soia - FOB, Argentina $/t

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Scade produc]ia de grâu

Principalii produc\tori. Total> 797 milioane tone

:n aceast\ lun\ produc]ia mondial\ de grâu este reviziut\ în sc\dere, la 797 milioane tone, în principal din cauza recoltelor mai mici din Uniunea European\ (124 milioane tone, fa]\ de 128 milioane luna trecut\).

Datele au fost publicate în raportul pe luna septembrie al Departamentului pentru Agricultur\ al SUA privind produc]iile [i pia]a cerealelor.

Consumul mondial cre[te [i în aceast\ lun\ [i ajunge la 805 milioane tone, datorit\ cererii mari pentru furaje în Filipine, Vietnam, Australia, Canada [i Regatul Unit.

Comer]ul global cre[te, cu impor-

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u>

Rusia (48 milioane tone, mai pu]in cu 7 mil. tone fa]\ de anul trecut)<

UE (31,5 milioane tone, mai pu]in cu 6,3 milioane tone fa]\ de anul trecut)<

Canada (26 milioane tone, mai mult cu 1 mil. tone))< Australia (25 milioane tone, mai mult cu 2 mil. tone)<

SUA (22,5 milioane tone, mai mult cu 3 milioane tone).

turi mai mari pentru Filipine, Uniunea European\ [i Vietnam.

La importatori pe primele locuri se situeaz\ China, Egipt [i Indonezia cu câte 12 milioane tone, urmate de>

UE (11,5 milioane tone, mai mult cu 0,5 milioane tone)< Algeria (9 milioane tone)< Maroc (7,5 milioane tone)< Filipine (7 milioane tone) Turcia (7 milioane tone).

Pia]a grâului pe pie]ele lumii

Cota]iile exportatorilor au fost mixte, din cauza incertitudinilor marilor exportatori legate de produc]ii [i a cererii mari de grâu din Statele Unite [i Canada.

:n Rusia, cota]ia gr=ului a sc\zut cu 4 dolari/ton\ [i a ajuns la 218 dolari/ton\.

:n UE s-a înregistrat o sc\dere de 2 dolari/ton\, ajungând la 240 dolari/ton\.

:n Australia, cota]iile au sc\zut cu 186 dolari/ton\, pân\ la 263 dolari/ton\, din cauza perspectivelor bune de produc]ie pe fondul condi]iilor meteo îmbun\t\]ite din zona de vest.

{i cota]iile din Argentina au înregistrat o sc\dere de 14 dolari/ton\ [i au ajuns la 258 dolari/ton\.

:n Canada pre]urile au crescut îns\ cu 9 dolari/ton\ [i au ajuns la 269 dolari/ton\.

{i cota]iile din SUA au crescut cu 18 dolari/ton\, la 270 dolari/ton\.

Egiptul cump\r\ mai mult grâu

pentru a bloca pre]urile la Marea Neagr\

:n anul de comercializare 2024/25, Egiptul inten]ioneaz\ s\ achizi]ioneze 12 milioane tone de grâu. :n mod tradi]ional, aproape jum\tate din importurile Egiptului sunt achizi]ionate de Guvern prin Autoritatea General\ pentru Aprovizionare [i M\rfuri (GASC).

În august 2024, GASC a profitat de cota]iile relativ sc\zute ale grâului cu origine la Marea Neagr\ [i a încercat s\ cumpere 3,8 milioane de tone de grâu, printr-o licita]ie f\r\ precedent. :n ciuda lans\rii acestei licita]ii, volumul real achizi]ionat a fost semnificativ mai mic, de doar 280.000 de tone, deoarece vânz\torii nu au acceptat condi]iile de plat\ pe termen lung ale Egiptului. Totu[i GASC î[i men]ine inten]ia de a importa cele 3,8 milioane tone pân\ la sfâr[itul anului calendaristic 2024.

Dac\ aceast\ licita]ie va avea succes, plus cele 2,4 milioane tone deja importate, ar însemna un val de achizi]ii foarte mare în doar 6 luni. Având în vedere situa]ia macroeconomic\ dificil\ (pre]ul subven]ionat al pâinii, care este cu mult sub costul de

produc]ie, deficit de valut\ [i infla]ie etc.), Guvernul egiptean a încercat s\ reduc\ cheltuielile guvernamentale pentru grâu.

Cu toate acestea, în martie FMI a m\rit angajamentul pentru Fondul extins al Egiptului [i de atunci au existat investi]ii str\ine suplimentare, care au furnizat capitalul atât de necesar guvernului pentru a-[i permite s\ reia importurile de grâu la volume normale.

Rusia este cel mai mare furnizor de grâu pentru Egipt, anul trecut reprezentând cam 71% din pia]\, iar Ucraina [i UE (în mare parte România) au reprezentat împreun\ cam 25% din pia]\. :ns\, pentru anul de pia]\ 2024/25, produc]ia de grâu a acestor

furnizori este prognozat\ s\ scad\ din cauza condi]iilor meteorologice nefavorabile.

Principalul concurent al Egiptului în regiune este Turcia, care a promulgat o interdic]ie a importurilor de grâu între 21 iunie [i 15 octombrie 2024. Aceast\ restric]ie are scopul de a proteja produc\torii interni.

Turcia anun]\ o recolt\ bun\ de grâu, a[a c\ absen]a temporar\ de pe pia]\ vor men]ine pre]urile grâului de la Marea Neagr\ la niveluri mai mici decât ar fi normal, oferind Egiptului o scurt\ fereastr\ pentru a profita s\ achizi]ioneze cât mai mult grâu

Marilena R|DUCU

Produc]ia de grâu din Uniunea European\ pentru 2024/25 este estimat\ la 124 milioane tone, în sc\dere cu 4 milioane tone fa]\ de luna trecut\ [i cu 10,9 milioane tone sub cea de anul trecut.

Suprafa]a cultivat\ este de 23 milioane hectare, redus\ cu 1,3 milioane ha fa]\ de anul trecut. Se estimeaz\ un randament de 5,39 tone/ha,

fa]\ de 5,55 tone/ha anul trecut.

Recoltatul grâului s-a încheiat în Uniunea European\, iar rezultatele sunt dezam\gitoare.

În special produc]ia Germaniei scade cu 1,5 milioane tone [i ajunge la 18,8 milioane tone (cu o sc\dere de 0,1 mil. ha a suprafe]ei).

Cel mai mare produc\tor de grâu din UE, Fran]a, s-a confuntat cu pre-

cipita]ii excesive pe tot parcursul sezonului, iar produc]ia este redus\ cu 1,1 milioane tone fa]\ de estim\rile de lun\ trecut\, fiind acum de 27,5 milioane tone. Este cea mai sc\zut\ recolt\ din anii 1987/88.

Alte reduceri majore includ Spania (-0,6 mil. tone), Polonia (-0,5 mil. tone) [i Cehia (-0,3 mil. tone).

Va fi [i mai pu]in porumb

Principalii produc\tori. Total> 1.218 milioane tone

Prognozele din aceast\ lun\ arat\ osc\dere a produc]iei mondiale de porumb cu aproape 6 milioane tone [i un total de 1.218 milioane tone.

Reduceri semnificative sunt estimate pentru Uniunea European\ (-1,5 mil. tone), Rusia (-0,6 mil. tone), Serbia (-0,5 mil. tone), Ungaria (-0,7 mil. tone) [i România (-0,9 mil. tone).

Produc]ia SUA este estimat\ s\ creasc\ cu aproape 1 milion de tone. :n topul exportatorilor la nivel mondial se men]in SUA, cu 58 milioane tone (¡2 milioane tone), fiind urmate de>

Brazilia (51 milioane tone, neschimbat fa]\ de anul trecut)< Argentina (37 milioane tone, mai mult cu 4 mil. de tone)< Ucraina (24 milioane tone, mai pu]in cu 5 milioane tone)<

Fed. Rus\ (3,8 milioane tone, în sc\dere cu 2,4 milioane tone)<

UE (3,3 milioane tone,

mai pu]in 1 milion de tone).

:n topul importatorilor, pe primul loc trece Mexic, cu 22,5 milioane tone, urmat de>

China (21 milioane tone, mai pu]in cu 2,5 mil. tone)<

UE (19 milioane tone, mai pu]in cu 0,5 milioane tone)<

Japonia (15,5 milioane tone)

Coreea de Sud (11,8 milioane tone, mai mult cu 0,2 mil. tone)

Vietnam (11,7 milioane tone)

Iran (7,8 milioane tone, mai mult cu 0,3 mil. tone)<

Egipt (7,8 milioane tone).

Comer]ul global este prognozat în sc\dere, ca urmare a exporturilor mai

sc\zute pentru Uniunea European\ (-0,2 mil. tone), Rusia (-0,4 mil. tone), Serbia (-0,2 mil. tone) [i Africa de Sud (-0,2 mil. tone).

Consumul mondial va cre[te cu aproape 2 milioane tone, la 1,220 milioane tone.

Marii consumatori sunt>

SUA (322 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut)

China (313 milioane tone, mai mult cu 6 milioane tone)

Brazilia (81,5 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone)

UE (75 milioane tone, mai pu]in cu 2 milioane tone)

Mexic (48 milioane tone)

India (38,6 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone).

Stocurile mondiale de porumb scad la 308 milioane tone, fa]\ de 309,6 milioane tone cât au fost în anul de comercializare 2023/24.

Marilena R|DUCU

Pre]uri [i pie]e

UE> Seceta [i c\ldura excesiv\ scad randamentul la porumb

Pe m\sur\ ce cultura de porumb a avansat rapid spre maturitate, randamentul s-a deteriorat, din cauza lipsei apei [i a c\ldurii extreme. Din acest motiv, floarea-soarelui, care este tolerant\ la c\ldur\ [i secet\, este alternativa preferat\. Doar c\, rota]ia culturii de floarea-soarelui trebuie f\cut\ mai des.

Randamentul este prognozat s\ ajung\ la 6,86 t/ha, fa]\ de 7,47 t/ha anul trecut [i 7,20 t/ha media pe 5 ani. Produc]ia de porumb din România a sc\zut cu 0,9 milioane tone, pân\ la 7,8 milioane tone, în Ungaria a sc\zut cu 0,7milioane tone, pân\ la 5,2 milioane tone.

:n Fran]a îns\, produc]ia de porumb a crescut cu 0,4 milioane

tone, pân\ la 14 milioane tone, fiind cel mai mare produc\tor din UE. Fran]a a avut parte de precipita]ii [i are o important\ infrastructur\ de irigare, ceea ce contribuie semnificativ la dezvoltarea culturilor.

Având în vedere condi]iile precare de dezvoltare prezentate mai sus, pentru anul de comercializare 2024/2025 produc]ia de porumb în Uniunea European\ este prognozat\ la 59 milioane tone. Se înregistreaz\ o sc\dere de 1,5 milioane tone (2%) fa]\ de prognozele de luna trecut\ [i de 2,5 milioane tone (4%) fa]\ de anul trecut.

Se estimeaz\ c\ porumbul s-ar fi cultivat pe o suprafa]\ de 8,6 milioane de hectare, cu 5% mai mult peste anul trecut [i cu 3% sub media pe 5 ani.

Canada> Condi]ii optime pentru un randament-record la porumb

:n luna august, reprezentan]i ai FAS (Serviciul Agricol Extern al USDA) din Washington [i Ottawa au efectuat vizite pentru evaluarea culturilor de porumb în regiunea Ontario. S-a constatat c\ exist\ condi]ii foarte bune pentru dezvoltarea culturilor. Fermierii din sud au investit într-un sistem de drenaj, cu ]evi instalate subteran, pentru a duce excesul de ap\ în [an]urile din apropiere, creând astfel un mediu adecvat pen-

tru dezvoltarea optim\ a plantelor. Porumbul este sem\nat de obicei de la sfâr[itul lunii aprilie pân\ în mai [i recoltatul începe în octombrie.

Precipita]iile au fost peste normal la mijlocul sezonului de vegeta]ie, iar indicele de vegeta]ie normalizat derivat din satelit arat\ un poten]ial ridicat de produc]ie.

Astfel, exper]ii USDA estimeaz\ c\ produc]ia de porumb din Canada pentru 2024/25 va fi de 15,2 mil-

ioane tone. Suprafa]a cultivat\ va ajunge la 1,5 milioane hectare, redus\ cu 5% fa]\ de anul trecut. Randamentul este prognozat la un record de 10,48 tone pe hectar, mai mare cu 3% fa]\ de anul trecut [i cu 7% peste media pe 5 ani. Randamentul a crescut datorit\ vremii favorabile de la începutul sezonului de vegeta]ie în principalele regiuni produc\toare de porumb din Ontario [i Quebec.

Marilena R|DUCU

CULTURI VEGETALE

Boris a venit cu ploi. :n multe locuri, chiar în exces

Administra]ia de Meteorologie a nimerit bine prognoza pentru septembrie. Pân\ acum au c\zut mult-a[teptatele ploi, care au ref\cut rezerva de ap\, în stratul superficial, pe cea mai mare parte a teritoriului. Îns\, ciclonul botezat Boris a afectat serios mai multe exploata]ii din jude]ele Gala]i, Vaslui [i Bac\u.

“Am pus 200 de ha de rapi]\ în august, în uscat. Era umiditate prea pu]in\, a[a c\, în mare parte a r\s\rit [i s-a uscat. O voi întoarce, dar nu cresc suprafa]a de rapi]\. M\ ]in de asolament> 700 ha de rapi]\, 700 ha de grâu, 500 ha de floare, 250 ha de porumb [i 50 ha maz\re”.

Urmeaz\ s\ recolteze porumbul [i anticipeaz\ o produc]ie de sub 400 de kg/ha. La floarea-soarelui a scos o medie de sub o ton\/ha.

care au fost luate de ape. Restul m\rfii e compromis de aluviuni”.

Gigel Crudu, director DAJ Vaslui, m\rturise[te c\, în 25 de ani de activitate nu s-a confruntat cu asemenea ploi, c\zute într-un interval atât de scurt de timp.

La Coste[ti, ;n jude]ul Vaslui, unde Dan Hurduc lucreaz\ 2.200 ha, au c\zut 70 de l/mp sâmb\t\ [i înc\ 45 de litri în noaptea de duminic\ spre luni. Hur duc spune c\ are doar motive de mul]umire. Îns\, la doar 50 de km distan]\, a fost potop.

“Sta]ia meteo din ferma unui coleg din Murgeni a înregistrat 260 de litri/ mp. Cu toate acestea, nu a fost afectat prea mult. Apa s-a scurs la vale. Au fost afectate casele, gospod\riile.”

Culturile de prim\var\ în parte au fost recoltate, iar produc]iile de pe suprafe]ele r\mase în picioare înainte de viitur\ nu sunt semnificative. Pagube mai mari pot fi din cauza culturilor de rapi]\ distruse de aluviuni. Nu e cazul în ferma lui Hurduc.

Doina Ragea, director executiv al Direc]iei Agricole Gala]i, spune c\ sunt destule terenuri înc\ sub ape, iar pagubele produse culturilor înc\ nu au putut fi evaluate.

“Sunt constituite comisiile de evaluare a pagubelor, îns\ drumurile de acces sunt blocate de apele care înc\ nu s-au retras. Se fac evalu\ri la construc]ii [i infrastructur\”.

Totu[i, au ap\rut informa]ii certe.

“Solariile de la Valea M\rului sunt distruse. Sunt solarii realizate cu fonduri europene -subm\surile 6.1 [i 6.3-. Oamenii sunt la final de contract [i trebuie s\ depun\ cerere de plat\, dar nu mai au pentru ce.

Societatea Agrocov, care lucreaz\ circa 3.500 de ha, ne-a trimis o în[tiin]are c\ au un depozit inundat, cu 480 de tone de grâu, 420 de tone de floarea-soarelui, 350 de tone de orz,

“S-au înregistrat 200 de l/mp în partea de sud a jude]ului, în ora[ul Murgeni [i comunele Zorleni, Grivi]a, G\ge[ti, Vinderei, Bl\ge[ti, Epureni, {uletea. 200 de l/mp echivaleaz\ cu întreaga cantitate c\zut\ într-o jum\tate de an cu precipita]ii medii. Din p\cate, nu putem vorbi de o refacere a rezervei de ap\, fiindc\ cea mai mare parte a apei s-a scurs la vale, formând torente cu aluviuni”.

În lipsa rapoartelor operative de la nivelul UAT-urilor, situa]ia pagubelor produse sectorului agricol nu e clar\.

“La culturile de prim\var\ nerecoltate nu m\ a[tept la pagube semnificative, îns\, cu siguran]\ au fost afectate culturile de rapi]\ înfiin]ate în aceast\ toamn\.

Cu totul, la nivelul jude]ului, sunt înfiin]ate 12.588 de ha. Planificate au fost 13.880 ha. Anul trecut au fost 26.000 ha, deci sc\derea e drastic\. Dar, cine [tie, poate se vor mai înfiin]a noi suprafe]e, dup\ aceste ploi. Grâu avem programat 61.280 ha. Anul trecut au fost 64.000 ha”.

Robert VERESS

Mure[> produc]ii satisf\c\toare de rapi]\

Cristian

M\rginean a ob]inut rezul tate foarte bune la rapi]\, o cultur\ ce a ocupat o suprafa]\ de 230 ha în ferm\.

Hibridul care i-a oferit cea mai bun\ produc]ie a fost PT315, de la care a recoltat 4.630 kg/ha

“Am sem\nat în data de 29 august, atunci am administrat [i îngr\[\minte 15-15-15 ¡ Sulf - 260 kg/ha. Am erbicidat urm\toarea zi, dup\ care a mai fost nevoie de o interven]ie cu erbicid dup\ cca. 2 s\pt\mâni, iar în 28 septembrie am administrat un fungicid pe baz\ de tebuconazol [i îngr\[\mânt foliar pe baz\ de bor.

:n prim\var\, pe 1 martie, am aplicat 140 kg/ha îngr\[\minte cu uree ¡ sulf, iar la urm\toarea administrare, pe 17 martie, 130 kg/ha substan]\ comercial\ uree ¡ sulf.”

Dup\ aproximativ o lun\, pe 27 aprilie, a mai aplicat un fungicid [i insecticidul Inazuma. Ultima interven]ie în cultur\ a fost în data de 15 mai, atunci când a aplicat un insecticid. Pe 6 iulie a intrat la recoltat.

“Hibridul PT315, pe care l-am avut sem\nat pe o suprafa]\ de 180 ha, a fost cel mai bine adaptat la tehnologia noastr\”, spune Cristian M\rginean. Pentru aceast\ toamn\ a ales hibrizii PT314 [i PT315 pentru o suprafa]\ de 200 ha.

Vasile {anta (Cerealprod) a ales hibrizii PT314 [i PT298, care i-au oferit

4.600 kg/ha, respectiv 4.100 kg/ha. Lucreaz\ 1.400 ha, din care 200 ha cu rapi]\.

A sem\nat dup\ 20 august, iar ;n toamn\ a f\cut dou\ interven]ii în cultur\, prima cu insecticid, urm\toarea cu insecticid, erbicid [i fungicid cu rol de regulator de cre[tere. Dup\ care, la desprim\v\rare, a administrat uree - 200 kg/ha, a mai fertilizat [i la finalul lunii martie cu sulfat de amoniu - 120 kg/ha. A recoltat la începutul lunii iulie.

Spune c\ [i în aceast\ toamn\ va sem\na 200 ha cu rapi]\, 50% din suprafa]\ cu hibrizi Corteva.

Aurelian

Botezat din localitatea Brâncovene[ti, lucreaz\ 750 ha, iar rapi]\ a avut pe 200 ha. A ales hibridul PT314, care i-a oferit o produc]ie de 4.300 kg/ha.

Terenul a fost lucrat cu Tigerul, apoi cu Jokerul, [i a sem\nat în perioada 10-20 august, c=nd a [i fertilizat cu 300 kg/ha de îngr\[\mânt triplu 15. În prim\var\, respectiv perioada 3-5 martie, a fertilizat cu 400 kg/ha de nitrocalcar, apoi la alungirea tijei a dat

sulfat de amoniu ¡ Ca - 250 kg/ha. Prim\vara devreme a administrat un insecticid pentru combaterea Ceutorhynchusului ¡ 2 litri de bor. La apari]ia butonului a administrat fungicidul Capartis plus insecticid de contact [i sistemic. A recoltat întreaga suprafa]\ în perioada 4-7 iulie [i a fost mul]umit de hibridul PT314. Campania aceasta î[i dore[te ca rapi]a s\ ocupe o suprafa]\ de 220 ha.

Menyhart Csegzi Akos (Agroholding) a ales hibridul PT303 [i a recoltat 3.850 kg/ha.

Lucreaz\ 220 ha, a avut doar 19 ha cu rapi]\, de[i [iar fi dorit [i mai mult, îns\ nu a reu[it s\ semene.

“Nu am putut s\ ar\m din cauza secetei, de aceea am intervenit cu Grubberul [i apoi cu grapa rotativ\. Am fertilizat cu 300 kg/ha de îngr\[\mânt triplu 15, dup\ care am sem\nat la începutul lunii septembrie. În toamn\ am aplicat doar un erbicid. În jurul datei de 15 martie, am fertilizat cu azotat de amoniu - 280 kg/ha, am dat [i un insecticid pentru samulastr\, dup\ care, la final de martie, am aplicat insecticidul Inazuma. Recoltatul a avut loc în 5 iulie.

PT303 este singurul hibrid pe care l-a ales pentru aceast\ toamn\, spune Menyhart Csegzi Akos.

Arin DORNEANU

Sub semnul secetei

Ziua Porumbului s-a ]inut, ;n ciuda faptului c\ nu s-a recoltat nimic

Anul acesta, la Orezu, Ialomi]a, ;n c=mp nu a fost mare lucru de ar\tat, pentru faptul c\ nu a fost nimic de recoltat. Cu toate acestea, [i FAPPR, [i Nicolae Sitaru, [i partenerii evenimentului au decis s\ ]in\ Ziua Porumbului [i s\ discute deschis problemele.

Oploaie de 12 litri, c\zut\ cu câteva ore înainte de startul

Zilei Porumbului, a provocat z=mbete agricultorilor [i ;ngrijor\ri

organizatorilor. O zi ;n c=mp, pe ploaie, cu sute de oameni [i mai ales sute de ma[ini, poate deveni u[or un co[mar logistic.

Dar organizatorii sunt oameni de ora[, agricultorii mai pu]in. {i grupuri grupuri, to]i au mers lini[ti]i pe drumul plin de noroi. Ba, plimbarea a fost chiar un bun motiv de z=mbete [i discu]ii relaxate, doar anul agricol ;ncepe sub auspicii bune. S\ dea Dumnezeu s\ [i r\m=n\ a[a, c\ci dup\ 4 ani de secet\, prea mul]i [i-au pierdut optimismul.

Pentru a ;nlocui parcelele demonstrative, ;n care oamenii puteau sta la discu]ii tehnice ore ;n [ir alt\ dat\, FAPPR a gândit o conferin]\ ampl\, ;n

dou\ p\r]i. Un cort generos a ad\postit pe toat\ lumea, iar la microfon vorbitorii au ;ncercat s\ r\m=n\ c=t mai pragmatici. Din capul locului, Nicolae Sitaru recuno[tea franc.

“Din câmpul de 100 ha pe care îl vede]i, am recoltat 88 de ha [i media este de 700 de kg/ha”.

:n sal\, mul]i cl\tinau din cap [i recuno[teau c\ nu recoltaser\ nici at=t.

Pe r=nd [i f\r\ patim\, s-au discutat solu]iile care ar putea fi adoptate pentru ca porumbul s\ r\mân\ în structura culturilor, dup\ trei ani consecutivi în care randamentele la neirigat, dar [i la irigat, au fost mult sub a[tept\ri.

Cristina Cionga, director-adjunct FAPPR, spunea c\, de[i cultura porumbului este în recul pe tot teritoriul Uniunii Europene, unde suprafe]ele sau redus în ultimul deceniu cu peste un milion de hectare, fenomenul este mai accelerat în România - aici s-au pierdut peste 500.000 de ha.

Date statistice oficiale nu prea avem, dar ;n prezent, la noi porumbul a fost cultivat pe vreun milion de hectare, conform datelor produc\torilor de s\m=n]\.

{i to]i cei prezen]i ;n c=mpul de la Orezu ;[i aminteau de vremurile c=nd porumbul tindea spre 3 milioane de hectare.

S-a b\tut moned\ pe managementul riscurilor, pe nevoia unui sistem de asigur\ri care s\ protejeze agricultorul supus unor pierderi semnificative de recolt\, deci de bani.

Dar nu a fost uitat\ nici digitalizarea, acest leac universal al zilelor noastre, care, printr-o ap\sare pe buton, ne rezolv\ toate problemele. {i s-au adus ;n discu]ie senzori, sateli]i, drone [i software dedicat.

La finalul zilei, s-a organizat o tombol\. Cinci companii [i o sta]iune de cercetare au oferit saci cu s\mân]\ de porumb pentru înfiin]area a 5 hectare. Câ[tig\torii au fost Spandale Ni-

cu lae (premiul Bayer), Mihu] Ion (KWS), Dinu Du]u (Lidea), Curtoan\ Ioan (Mas Seeds), Hanea Sorina (RWA) [i Florea Bogdan (SCDA Turda). Am ;nt=lnit [i un candidat la pre[edin]ie la Ziua Porumbului. George Simion, pre[edintele AUR, a venit p=n\ acolo, dar fermierii nu l-au b\gat în seam\. Auziser\ [i ei c\ Simion vrea s\-i salveze pe ]\rani [i mai pu]in pe agricultori. Al]i candida]i n-am ;nt=lnit. Nici politicieni nu prea au fost, de[i ;n Ialomi]a agricultura are conexiuni bune.

Printre mul]i dintre cei prezen]i la Ziua Porumbului un adev\r plana ca o umbr\. De[i politicienilor le place s\

sporov\iasc\ despre iriga]ii, dup\ 4 ani de secet\, cine s\ le mai fac\? Fermierii decapitaliza]i, pe care [i b\ncile care ;i cunosc se codesc s\ ;i crediteze? Iar iriga]iile nu pot ;nlocui ploaia, nu pot nici combate ar[i]a.

“Eu cred c\ Dumnezeu e singurul care ne poate ajuta, cu adev\rat”, spunea Nicolae Sitaru. “Sper s\ se întoarc\ zilele când f\ceam 13-14 tone la neirigat. Deocamdat\, trebuie s\ g\sim solu]ii pentru a continua. Cum? Analizând toate categoriile de ferme, determinând care sunt cele mai decapitalizate [i ce se poate face pentru ele”

Seceta din acest an, al patrulea din ultimii cinci, [i-a pus amprenta [i pe prezen]a importatorilor de ma[ini agricole. Dac\ la edi]iile precedente ale Zilei Porumbului erau cel pu]in cinci-[ase dealeri care expuneau tractoare, combine [i utilaje, în acest an singura companie de ma[ini agricole prezent\ în câmpul de la Orezu a fost IPSO Agricultur\.

Mergând pe ideea “pu]in [i bun”, echipa IPSO Agricultur\, puternic ;ntinerit\, a mizat pe o combin\ John Deere S790 cu heder pe 16 rânduri.

Al\turi, dou\ sem\n\tori, una de p\ioase [i pentru rapi]\ (John Deere N540), [i una pentru pr\[itoare, pe opt rânduri (John Deere 1725NT).

{i, pentru c\ toat\ lumea vorbe[te de iriga]ii, nu putea lipsi un tambur RainStar, construit de canadienii de la Bauer. Despre el avem mai multe detalii tehnice în sec]iunea de ma[ini agricole a acestui num\r (pagina 40).

Gavril\ Tuchilu[> “Va trebui s\ întorc rapi]a”

Fermierul de la Agrimat

Matca a sem\nat 500 de hectare de rapi]\ la Valea M\rului chiar înainte s\ vin\ [uvoaiele.

“A venit apa din nord [i o suprafa]\ a [iroit. Va trebui s\ întorc rapi]a pentru c\ s-a sp\lat. Vreau s\ sem\n 800 de hectare. Pe-acolo este o gârl\ secat\ de ani de zile. B\ie]ii s-au retras cu tractoarele la miezul nop]ii. Venea frontul [i au plecat. Gârla nu a fost re gularizat\ de Apele Române. Apa a venit de pe versan]ii r\ma[i pârloage, unde a plouat 280 de litri pe metru p\trat, în câteva ore. S-au f\cut dopuri pentru c\ noi nu avem educa]ie s\ punem gunoaiele

unde trebuie. La fel s-a întâmplat cu 13 ani în urm\, dar ploaia a fost mai puternic\ acum. To]i versan]ii sunt pustii, nu mai exist\ vii, livezi [i apa fuge rapid pentru c\ viteza de absorb]ie este mic\. Înainte de 1990, func]iona Combaterea Eroziunii Solului. Orice raven\ se planta, se betona. De peste 30 de ani, când românul a devenit proprietar, el a t\iat salcâmii lui bunelu’, gunoaiele le duce în spatele casei [i nu s-a mai f\cut nimic. La noi a plouat 85-115 litri. Va r\s\ri tot. Eu am scarificat [i apa s-a infiltrat, dar nu am mai arat.”

Viorel PATRICHI

Corteva anun]\ o nou\ investi]ie în sta]ia de semin]e din Afuma]i

Corteva Agriscience continu\ s\-[i modernizeze sta]ia de semin]e din Afuma]i, printr-o nou\ investi]ie de pân\ la 800.000 de dolari, pentru îmbun\t\]irea calit\]ii [i eficien]ei produc]iei de porumb Pioneer.

Pân\ la jum\tatea acestui an, Corteva a investit 84 de milioane de euro în aceast\ fabric\ întins\ pe 15 hectare, care împline[te 22 de ani de existen]\.

Noua investi]ie vine în condi]iile în care suprafa]a cultivat\ cu porumb în România continu\ s\ scad\, de la un an la altul. Îns\ semin]ele pleac\ de la Afuma]i spre 21 de ]\ri, din UE [i din afara Uniunii, ajungând chiar [i în Japonia sau Maroc.

De la începutul lunii august, linia de condi]ionare a Corteva a fost dotat\ cu cel mai avansat sortator optic din gama sa, capabil s\ detecteze [i s\ elimine chiar [i cele mai mici imperfec]iuni ale semin]elor, cu o rezolu]ie optic\ de 0,06 mm, dincolo de acuitatea vizual\ uman\.

Astfel procesarea semin]elor se va face mai rapid [i mai precis, cu noi criterii de performan]\ în ce prive[te controlul defectelor. În plus, sistemul avansat de software permite controlul [i reprogramarea de la distan]\.

Robert VERESS

“Grâul îl vom sem\na la începutul lunii octombrie”

Interviu cu Ianco Zifceak, cofondator Maxagro, care lucreaz\ 12.000 de ha ;n G\taia, jude]ul Timi[

-Cum au mers culturile de porumb [i floarea-soarelui, în acest an?

-A fost dificil. Floarea-soarelui este mai rezistent\ la secet\ [i am reu[it s\ ob]inem produc]ii destul de bune. Floarea nu a avut a[a mari probleme.

În schimb cu porumbul a fost greu, dar l-am salvat prin aplicarea tehnologiilor adecvate, prin fertiliz\ri [i printr-o preg\tire a terenului bun\ pentru p\strarea apei în sol.

A plouat foarte bine pân\ în luna iunie, dar în iulie-august, nu au mai c\zut precipita]ii. Dou\ luni de zile nu a mai fost ploaie.

La porumb am folosit îngr\[\minte foliare, am venit cu fertilizan]i pentru a ajuta planta s\ treac\ prin criza de secet\. Am mai dat cu îngr\[\minte care protejeaz\ cultura pe perioada secetei.

-Ce preg\ti]i pentru campania de toamn\?

-Am sem\nat 3.000 de ha de ra-

“Pre]ul la grâu nu ar trebui s\ coboare sub 1 leu kilogramul. Acum e 80 de bani. Sunt convins c\ va cre[te. La porumb ar trebui s\ creasc\ tot la 1 leu. Vorbim de grâu [i porumb furajer nu de grâu de panifica]ie.

Kilogramul la grâul de panifica]ie ar trebui s\ fie 1,20 lei. Acesta este un pre] corect pentru a ne acoperi costurile de anul acesta, fiindc\ a crescut pre]ul la îngr\[\minte, la semin]e [i la combustibil, iar la cereale stagneaz\ de cinci ani de zile”.

pi]\. Avem preg\tite peste 2.000 de ha pentru grâu, pe care îl vom sem\na la începutul lunii octombrie, în perioada optim\. Am recoltat floareasoarelui [i porumbul.

La floare, am ob]inut 3.500 de tone la ha, iar la porumbul neirigat, aproape 7 t la ha. La cel irigat, 6 tone în plus.

-Ce solu]ii a]i folosit în lupta cu seceta?

-Pe terenurile fermei Maxagro, în scopul p\str\rii apei în sol, noi aplic\m tehnologii adaptate condi]iilor pedoclimatice din fiecare an.

:n primul rând, urm\rim s\ facem lucr\ri minime de preg\tire a solului, cât mai pu]ine treceri cu utilajele pentru a avea [i un consum de motorin\ cât mai mic.

Atunci putem înregistra [i un cost mai mic pe hectar, iar apa nu se va mai evapora în condi]iile grele de secet\, care vedem c\ se repet\ tot mai des în ultimii ani. Este foarte important s\ p\str\m apa în sol prin lucr\ri cât mai pu]ine, iar noi asta facem la Maxagro.

-De obicei, care sunt etapele pe care le urma]i?

-Dup\ recoltat, obligatoriu facem odezmir[tire cu un disc u[or, ca s\ în corpor\m resturile vegetale la o adâncime de 35 cm în sol.

L\s\m semin]ele sc\pate s\ încol]easc\ [i s\ creasc\, mai apar [i buruieni. Astfel, protejeaz\ solul de ar[i]\, de razele puternice ale soarelui de iulie [i august, dar [i de vânturi.

Totodat\, se p\streaz\ [i apa în sol. Preg\tim terenul pentru un sem\nat cu Tigerul sau cu un alt utilaj care face dou\ trei lucr\ri într-o singur\ trecere. Cu cât faci mai pu]ine treceri, cu atât apa se va evapora mai pu]in.

-Cum proceda]i cu regina culturilor, rapi]a?

-Anul acesta, toat\ rapi]a a fost sem\nat\ în perioada optim\, pân\ la sfâr[itul lunii august. În septembrie au venit ploile [i vom avea o r\s\rire uniform\. Am început din 23 august, iar pân\ la sfâr[itul lunii am sem\nat toat\ rapi]a. Când e secet\ sem\n\m mai la suprafa]\, în praf s\ spunem.

S\mân]a st\ în teren. Neavând umiditate, nu încol]e[te, iar la prima ploaie vom avea o r\s\rire uniform\. Încol]e[te toat\ odat\.

Cum ploile au venit în Timi[, va fi umiditate [i va determina o r\s\rire uniform\.

Mul]i fermieri a[teapt\ ploile, ca s\ îns\mân]eze. Asta înseamn\ c\ vor avea o întârziere de o s\pt\mân\ chiar dou\. Noi avem preg\tit totul. E adev\rat c\ sem\n\m pu]in mai la suprafa]\, la 2 cm, dar [i r\s\rirea va fi [i mai rapid\, la prima ploaie.

-Cum v-a]i descurcat cu pia]a de cereale?

-Pre]urile au fost foarte mici. Am încercat s\ nu vindem, s\ a[tept\m ca pre]urile s\ creasc\. Totu[i rapi]a [i orzul le-am dat, dar grâul [i porumbul le-am p\strat. Vom valorifica [i floarea-soarelui, care are un pre] bun. Restul nu o s\ vindem.

-În general, cât investi]i într-un hectar?

-Noi investim undeva la 1.000 de euro, dar depinde ce tehnologie folosim. 1.000 de euro înseamn\ 5.000 de lei. S\ ob]ii, s\ zicem 1.000 de lei, ar trebui s\ investe[ti 600 lei, ca s\ nu lucrezi degeaba. S\ ai un venit.

Gheorghe MIRON

Bizon, pentru un start bun la p\ioase

Alexandra Maria PETCUCI

Category Marketing Manager Fungicides & Herbicides, Corteva Agriscience

Din cercet\rile Corteva Agriscience, pierderile de produc]ie din cauza concuren]ei buruienilor în cazul culturii de grâu sunt de aproximativ 10-20%, dar pot ajunge, în situa]ii extreme, pân\ la 60-70%. Este foarte importat s\ sc\p\m de buruienile problem\, precum iarba vântului, toate speciile de veronica, turi]a, macul, samulastra de rapi]\ [i rocoina (care încep s\ r\sar\ în toamn\), prin aplicarea, înc\ din toamn\, de produse cu o activitate prelungit\ la sol. Solu]ia este erbicidul Bizon.

Are un spectru foarte larg de combatere [i efect de lung\ durat\ împotriva buruienilor problem\ din culturile de cereale p\ioase.

Este postemergent, selectiv pentru cereale p\ioase, se aplic\ în toamn\ pentru combaterea buruienile monocotiledonate (iarba vântului, eficacitate ›95%) [i a buruienilor dicotiledonate precum> samulastr\ de rapi]\ (eficacitate ›95%), speciile de mu[e]el (eficacitate ›95%), mac (eficacitate ›95%), alb\strea (eficacitate ›95%), viorele de ogor (eficacitate ›95%), rocoin\ (eficacitate ›95%), speciile de veronica (eficacitate ›95%), traista ciobanului (eficacitate ›95%), nu-m\-uita (eficacitate ›95%), specii de sugel (eficacitate ›95%), turi]\ (eficacitate ›95%) si urzic\ mic\ (eficacitate ›95%).

Datorit\ efectului combinat al celor 3 substan]e active (diflufenican, penoxsulam [i florasulam), Bizon are ac]iune atât la nivelul solului, cât [i la nivel foliar, având un efect foarte bun,

chiar [i în condi]ii mai pu]in favorabile, fiind independent de precipita]ii.

Eficacitatea erbicidului Bizon1 l/ha, 5 s\pt\mâni de la aplicare

Conform cercet\rilor Corteva Agriscience, erbicidarea din toamn\ cu Bizon ofer\ un spor de produc]ie poten]ial de 10% comparativ cu erbicidarea de prim\var\, iar din punct de vedere economic, erbicidarea în toamn\ cu Bizon este de cele mai multe ori mai rentabil\ versus o erbicidare în prim\var\.

Erbicidul Bizon se aplic\ numai toamna, în postemergen]\, la culturile de grâu [i orz de toamn\, triticale [i secar\, în doz\ de 1 litru/ha, începând cu faza de o frunz\ pân\ la 3 fra]i ai culturii tratate, cu excep]ia culturii de secar\, unde se aplic\ pân\ la stadiul de 3-4 frunze. Perioada optim\ de aplicare pentru combaterea buruienilor cu frunz\ lat\ este pân\ la faza de 4 frunze ale buruienilor.

Produsul Bizon se aplic\ atunci când temperatura aerului este cuprins\ între 5°C [i 25°C, pe plantele neatacate de boli [i d\un\tori, neafectate de înghe], secet\ [i umiditate excesiv\.

Aplicarea în toamn\ a produsului Bizon reduce competi]ia buruienilor cu plantele de cultur\, pentru hran\ [i ap\, înc\ din primele stadii de vegeta]ie, asigurând un start mai bun al culturii de cereale [i o trecere mai bun\ peste iarn\.

Aplicat conform recomand\rilor de pe etichet\, poate men]ine cultura curat\ de buruieni pân\ la recoltare!

C=nd scade consumul de bere, sufer\ pre]ul orzului

Pe m\sur\ ce consumul total de bere din SUA scade pân\ la cel mai redus nivel de dup\ 1970, fermierii se confrunt\ cu stocuri uria[e de orz, anun]\ cu seriozitate Agerpres.

Pr\bu[irea cererii de orz din partea produc\torilor de bere, dar [i mai mul]i ani cu recolte excelente de orz, au pr\bu[it [i pre]urile [i st=rne[te ;ngrijorare. Iar fermierii americani se tem de iarna care vine.

Cele mai recente date arat\ c\ suprafe]ele cultivate cu orz în SUA au sc\zut cu 22% comparativ cu situa]ia din 2023. În Dakota de Nord, al doilea cel mai important produc\tor de orz din SUA, dup\ Idaho, suprafa]a s-a redus la jum\tate. În plus, stocurile de orz pe care le au fermierii în silozuri sunt mai mari cu 51% comparativ cu

situa]ia de anul trecut [i, de asemenea, la cel mai ridicat nivel de dup\ 2010, scrie USDA.

Pre]urile la orzul folosit la fabricarea berii, pe care fermierii le negociaz\ înainte de îns\mân]are, se situau anul trecut la [apte dolari per bushel, [i în prezent sunt la mai pu]in de cinci dolari per bushel.

Marii produc\tori de bere au re dus num\rul contractelor de achizi]ie de orz din cauza supraofertei. De mai mul]i ani b\uturile cu arom\ de fructe au redus cota de pia]\ a berii în SUA. Acestea sunt produse f\r\ orz, utilizeaz\ zah\r fermentat, vodc\ sau tequila. Berea este principalul pierz\tor, iar odat\ cu ea, [i agricultorii.

Andrei OSTROVEANU

Speran]a gr=ului OMG

st\ ;n permisivitatea SUA

Compania argentinian\ Bioceres Crop Solutions, cea care a ob]inut prima aprobare a autorit\]ilor americane pentru soiul de grâu modificat genetic HB4, anun]\ c\ va mai dura câ]iva ani pân\ când va putea aduce pe pia]\ tehnologia.

Conducerea Bioceres sper\ c\ autoriza]ia din SUA va ajuta la doborârea barierelor globale, scrie Agerpres.

Din 2012, de c=nd a dezv\luit lumii gr=ul modificat genetic care s\ reziste foarte bine la secet\, Bioceres a pornit o cruciad\ pentru a dep\[i reticen]a publicului urban [i a politicienilor verzi.

Pentru ei fermierii nu sunt o barier\, spune conducerea Bioceres,

deoarece ace[tia cultiv\ de mai multe decenii soia [i porumb modificate genetic [i nu se tem de etichete.

Îns\ ideea consumului direct de gr=u a declan[at o opozi]ie acerb\ din partea organiza]iilor care reprezint\ interesele consumatorilor, fermierilor [i activi[tilor de mediu.

{i Australia, un mare furnizor mondial de grâu, face teste în teren cu HB4.

Adaptarea genetic\ [i extinderea suprafe]elor îns\mân]ate pentru a avea suficiente semin]e pe care s\ le vând\ în SUA va dura doi pân\ la trei ani, spune Bioceres. Asta le va da r\gazul necesar pentru a-i convinge pe importatori, în special pe cump\r\torii asiatici de grâu ameri-

can, cum sunt Japonia [i Coreea de Sud.

Soiul de grâu modificat genetic HB4 r\mâne în continuare interzis în multe ]\ri din Asia, Nordul Africii [i Orientul Mijlociu. În Argentina, produc\torii de f\in\ cump\r\ grâu de tip HB4 pe m\sur\ ce Bioceres lucreaz\ cu multiplicatorii de semin]e pentru a extinde suprafe]ele îns\mân]ate cu grâul s\u.

În acest an, fermierii argentinieni vor cultiva grâu de tip HB4 pe o suprafa]\ de c=teva sute de mii de hectare, într-o ]ar\ cu o suprafa]\ arabil\ total\ de aproximativ [ase milioane de hectare.

Andrei OSTROVEANU

CRE{TEREA ANIMALELOR

C=t ar trebui s\ fie pre]ul laptelui?

A f\cut valuri afirma]ia

lui Mitru Cri[an, care de]ine fabrica Diami de lâng\ Slobozia, c\ nu pl\te[te laptele sub 3,20 lei litrul.

Am ;ntrebat ;n st=nga, ;n dreapta, s\ iau pulsul pie]ei.

Care ar fi pre]ul acoperitor al unui litru de lapte, astfel ;nc=t cresc\torul s\ r\m=n\ profitabil?

Sim) de la H\rman, Bra[ov, crede c\ este foarte probabil ca pre]ul laptelui s\ creasc\. Cu argumentul c\, nefiind furaje, costul de produc]ie devine mai mare [i, automat, [i pre]ul de vânzare de la poarta fermei va fi mai mare.

“În zona noastr\, pre]ul laptelui nu dep\[e[te 2 lei pe litru. Ca s\ fie acoperitor, pre]ul ar trebui s\ fie m\car 2,5 lei, ca s\ simt\ oamenii c\ munca lor este cât de cât r\spl\tit\.”

ultima lun\ a primit notific\ri de la procesatori c\ scad pre]ul de achizi]ie.

“De la 2,20 lei pe litru au ajuns s\ dea 1,60 lei. Acum vin la noi la poart\ c\ le trebuie lapte. Dac\ da]i 3 lei pe litru, v\ d\m lapte. Pân\ atunci, nu v\ mai d\m! Nu au lapte s\ dea copiilor la [colile cu care au contracte. Laptele adus din import are doar culoarea alb\, atât. Din el nu po]i face nimic. Noi, cresc\torii, trebuie s\ punem tunurile pe procesatori.”

Toader Nea]\-Împ\ratu, pre[edintele Asocia]iei Generale a Cresc\torilor de Taurine din România (AGCTR), spune cu umor amar “noroc c\ au grij\ str\inii de noi [i avem lapte din toate z\rile.”

Pentru Toader Nea]\-:mp\ratu, chiar [i 5 lei litrul la poarta fermei este pu]in. Dar, ;n realitate, cresc\torii nu primesc 3 lei pe litrul de lapte.

“Prin Moldova s-au desfiin]at unit\]i de procesare [i nu mai are cine lua laptele. Colectorii le dau micilor fermieri 70 de bani sau un leu pe litrul de lapte integral”, spune pre[edintele AGCTR.

Zoltan Haller, fondatorul Asocia]iei Cresc\torilor de Vaci B\l]at\ Româneasc\ tip Simmental (ACVBR-

Ioan Chiriac, fermier din Radomire[ti, jude]ul Bac\u, crede c\ laptele ar trebui s\ fie 3 lei pe litru la poarta fermei. A[a începe s\ fie eficient [i cel ce mulge 20 de vaci, [i cel care mulge 2.000.

“Exist\ un prag de rentabilitate, care depinde [i de num\rul de vaci mulse. Cu cât fermele sunt mai mari, cu atât sunt mai rentabile.”

Iacob Boca, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Taurine din jude]ul Mure[, spune c\ din contr\, ;n

Iacob BOCA>

“Nu [tiu cât lapte mai import\ procesatorii pentru c\ nu mai au de unde. În Germania, a ajuns 62 de eurocen]i litrul de lapte, în Olanda - 62, în Danemarca - 65. Cu atât se încheie contracte acolo. Adic\ 3,20 lei litrul peste tot. Fermierii no[tri pot fi siguri c\ atât e laptele afar\.”

Boca crede c\ pre]ul pentru un litru de lapte ar trebui s\ fie 3 lei ca s\ ;i r\m=n\ [i cresc\torului 20 de bani. Pre]ul cerealelor cre[te continuu.

Petru Bordean, pre[edintele Federa]iei Cresc\torilor de Bovine din România (FCBR), are o ferm\ de familie la Bod, lâng\ Bra[ov.

“Un pre] de 3,20 lei pe litrul de lapte este de domeniul fantasticului. Eu nu am primit niciodat\ acest pre]. Ba chiar mi-a sc\zut pre]ul în august, de la 2,16 lei litrul la 2,05 lei. Acum a ajuns la 1,93, pentru c\ îl dau printro cooperativ\ care [i-a oprit 10 bani. Eu sunt un caz fericit. Foarte mul]i cresc\tori primesc 1,60 - 1,80 lei.

Nu în]eleg de ce nou\ ne d\ pre] a[a de mic [i import\ lapte din Spania [i Italia, unde pre]ul este de 58 eurocen]i. Deci 2,50 - 3 lei litrul. Cine pl\te[te transportul?”

Viorel PATRICHI

Cresc importurile de lapte

Procesatorii au colectat, în primele [apte luni ale anului, 757.915 tone de lapte de vac\, în cre[tere cu 3,4% fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut. Dar [i importurile de lapte brut au înregistrat un avans de 51,8%, p=n\ la 83.061 tone, relev\ datele publicate de Institutul Na]ional de Statistic\.

Produc]ia de lactate a consemnat o cre[tere pe toate componentele în perioada men]ionat\. La brânzeturi, produc]ia total\ a fost de 64.258 tone, mai mare cu 6,56% fa]\ de cea înregistrat\ în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2023, din care 58.904 tone provenit\ din lapte de vac\. În luna iulie 2024, cantitatea de

lapte de vac\ colectat\ de la exploata]iile agricole [i centrele de colectare de c\tre unit\]ile procesatoare a sc\zut cu 3,6% fa]\ de luna iunie 2024 [i a crescut cu 2,1% fa]\ de luna iulie 2023.

În iulie, raportat la iunie 2024, produsele lactate au înregistrat cre[teri ale produc]iei.

Cea mai mare cre[tere a produc]iei s-a înregistrat la lapte acidulat (¡13,4%), totalizând 20.053 tone, în timp ce cantitatea de unt produs\ în luna iulie a fost egal\ cu cea din luna iunie, de 776 tone.

Cantitatea de lapte brut importat\ de unit\]ile procesatoare a crescut în

St\m bine la pas\re

Produc]ia de carne de pas\re a României s-a majorat în iulie 2024 cu peste 9,2%, fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut, [i cu aproape 6% fa]\ de luna precedent\, totalizând 48.223 tone. Datele statistice arat\ c\ în luna iulie 2024 au fost sacrificate 29,743 milioane de p\s\ri, în cre[tere fa]\ de iulie 2023 (26,772 milioane capete) [i fa]\ de iunie 2024 (27,261 milioane capete).

Produc]ia de carne de ovine [i caprine a înregistrat o sc\dere cu 2,5% de la an la an, de la 4.602 tone în iulie 2023, la 4.483 tone carcas\ în iulie 2024, iar fa]\ de iunie a.c. a consemnat un avans cu 10,3%.

În ceea ce prive[te produc]ia de carne de bovine, aceasta a totalizat în luna iulie a acestui an 6.626 tone, fiind în sc\dere cu aproape 2% fa]\ de iulie 2023, când a fost înregistrat\ o produc]ie de 6.759 tone car-

cas\. Fa]\ de iunie 2024, când s-au consemnat 6.867 tone carcas\ de vit\, sc\derea a fost de 3,5%.

În perioada analizat\, num\rul bo vinelor sacrificate a ajuns la 40.000 de capete, fa]\ de 42.000 capete în luna iulie 2023 [i 41.000 în iunie 2024. Potrivit datelor INS, produc]ia de carne de porc a crescut cu circa 8,4%, de la 23.419 tone carcas\ în iulie 2023, la 25.392 tone în iulie 2024, dar s-a diminuat cu aproape 4% fa]\ de iunie a.c., când s-a înregistrat o produc]ie de 26.390 tone de carne de porc în carcas\.

În iulie 2024 au fost sacrifica]i 294.000 porci, în cre[tere fa]\ de aceea[i perioad\ din 2023 (270.000 capete), dar în sc\dere comparativ cu luna precedent\ - iunie 2024297.000 de capete.

pagin\ de Arin DORNEANU

luna iulie 2024 fa]\ de luna precedent\ cu 20,1%, totalizând 10.949 tone. Fa]\ de luna corespunz\toare din anul precedent, în luna iulie 2024 cantitatea de lapte de vac\ colectat\ de unit\]ile procesatoare a crescut cu 2,1%.

Cea mai mare cre[tere a produc]iei s-a înregistrat la lapte acidulat (¡14,2%) în iulie 2024, fa]\ de iulie 2023, în condi]iile în care produc]ia la toate produsele lactate a fost pe plus. În ceea ce prive[te cantitatea de lapte brut importat\ de unit\]ile procesatoare, aceasta a crescut în luna iulie 2024 cu 68,7% fa]\ de luna corespunz\toare din anul precedent.

Efectivele de suine, cre[tere nesemnificativ\

La 1 mai 2024 ;n Rom=nia erau cu 0,5% mai mul]i porci fa]\ de aceea[i dat\ din 2023, iar efectivul matc\ a urcat cu 1,2%, semnaleaz\ Institutul Na]ional de Statistic\. Astfel, la 1 mai 2024, România avea 3.020.418 capete, în cre[tere cu 16.269 de capete fa]\ de data similar\ a anului anterior, (3.004.149 capete).

Tot la 1 mai, efectivele matc\ însumau 226.684 de capete, un plus de 2.743 de capete raportat la anul trecut.

Num\rul de porcine a crescut în regiunile Vest (¡0,9 p.p.), Centru (¡0,2 p.p.), Bucure[ti-Ilfov (¡0,1 p.p.). Sc\deri s-au consemnat în regiunile Nord-Est (-0,2 p.p.) [i SudEst (-1,0 p.p.), în timp ce în regiunile Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia [i Nord-Vest au r\mas constante. Cele mai reduse efective de porcine sunt în Bucure[ti - Ilfov, cu 0,2% din total.

CRV a creat un nou model de Holstein

Înfiin]at\ în 1874, CRV este un holding olandezo-belgian, un semtest la scar\ interna]ional\, hiperspecializat ;n ameliorarea raselor de vaci cu lapte [i prevenirea consangviniz\rii.

La origine, CRV este o cooperativ\ a fermierilor olandezi [i din Flandra. Se numea Cooperativa pentru Ameliorarea Vitelor.

La 5 decembrie 1874, a fost înfiin]at\ la Amsterdam Cartea Olandez\ a Bovinelor (NRS). Aceast\ dat\ marcheaz\ începutul CRV.

Câ]iva ani mai târziu, cresc\torii de animale din Flandra au luat ini]iativa s\ înregistreze în comun bovinele.

CRV este una din cele mai importante companii de ameliorare a bovinelor din lume, cu birouri [i depozite din }\rile de Jos p=n\ ;n Australia [i Noua Zeeland\, Africa de Sud, Brazilia, SUA. Într-un an, 11 milioane de doze de material seminal sunt vândute pe tot globul. :n România este reprezentat\ de medicul veterinar Adrian Dina.

Exigen]ele acestui semtest se pot vedea inclusiv în unele ferme din ]ara noastr\, unde a ap\rut deja un nou model de vac\ Holstein.

Am avut ocazia s\ asist la evaluarea

efectuat\ în ferma lui Gavril\ Tuchilu[ de c\tre Fokko Tolsma, reprezentant al companiei. Olandezii au venit ;nc\ din 2004 în ferma Agrimat Matca [i au f\cut potrivirea de perechi. Fokko Tolsma verific\ personal ferme din Maroc, Brazilia, România, Fran]a, Germania, Tunisia, Rusia. {i are deja 74 de ani. El a vrut s\ vad\ grajdul nou [i genetica ob]inut\ de Gavril\ Tuchilu[ cu taurii din Olanda.

“Noi am avut un plan genetic la Agrimat Matca [i am îndeplinit ni[te obiective”, spune doctorul Adrian Dina. “Am îmbun\t\]it gr\simea laptelui, proteina, talia, uniformitatea, prolificitatea, picioarele, cre[terea num\rului de lacta]ii, sc\derea costurilor de între]inere a animalelor pe partea de s\n\tate. Trebuie s\ facem o analiz\ împreun\ cu Fokko. La nivel mondial, cea mai mare provocare este furajarea. Trebuie s\ reducem ra]ia. Nu mai este mâncare [i animalul trebuie s\ produc\ totu[i. Putem întinde aceast\ situa]ie atât cât ne permite genetica”.

Oasele nu dau lapte

Avem nevoie de vaci care s\ m\nânce pu]in [i s\ produc\ mult, spune

Gavril\ Tuchilu[ [i Fokko Tolsma, un reprezentant al companiei CRV la nivel mondial

Fokko Tolsma. În Olanda, se testeaz\ 2.000 de vaci, se cânt\re[te tot ce m\nânc\ [i se raporteaz\ datele la taurul tat\. A[a se evalueaz\ taurii care trebuie folosi]i.

Evaluarea vacilor se realizeaz\ în ferme olandeze obi[nuite. Dac\ Agrimat Matca ar fi fost în Olanda, cu siguran]\ ar fi fost o ferm\ pentru teste, crede Fokko. Aici s-a respectat tot ce am discutat cu conducerea CRV, se cunosc taurii pe 2-3 genera]ii, se [tie ascenden]a fiec\rei vaci, deci este o ferm\ care s-ar califica în zona de cercetare [i studiu. Avem nevoie de vaci care se gestioneaz\ u[or, care m\nânc\ u[or. Animalele provin din ferme unde oamenii au fost în contact permanent cu vacile [i se vede. Obiectivul nostru este s\ nu vrem vaci foarte înalte, pentru c\ oasele nu dau lapte. În timp ce merg la muls, Fokko urm\re[te fiecare vac\ [i le d\ note. L-a felicitat pe proprietar pentru c\ vacile merg domol spre sala de muls [i nimeni nu url\ la ele. Pe jos totul este din cauciuc [i stresul se reduce. A repro[at îns\ c\ apa i se pare

Viorel PATRICHI F

prea rece.

“Vaca nu limp\ie, ea soarbe apa. Ea prefer\ s\ bea ap\ cald\, la 28 de grade Celsius. M\nânc\ apoi cu mai mult\ pl\cere, chiar cu un kilogram de furaje mai mult.”

Fermierul nu a reu[it s\ înc\lzeasc\ apa din ad\p\tori pe timp de iarn\. Are un bazin de ap\ proasp\t\ de 100 de metri cubi, îngropat în p\mânt ca s\ nu înghe]e iarna.

Fokko a v\zut o ferm\ de 2.000 de vaci în Mexic. Ele puteau bea ap\ de afar\, unde erau 38 de grade, sau din grajd, unde apa avea 18 grade. Peste 80% se duceau s\ bea ap\ de-afar\.

“Câte nu a[ face eu, dar în ultimii 4 ani am pierdut 3,5 milioane de euro din produc]ia vegetal\”, spune am\rât fermierul. “Din septembrie anul trecut [i pân\ la sfâr[itul lunii iulie, nu au c\zut nici 200 de litri de precipita]ii pe metru p\trat”, i-a r\spuns Tuchilu[.

“În]eleg. Eu m\ minunez c\ a]i supravie]uit...”, a replicat Fokko.

Ventila]ia este perfect\, dovad\ c\ vacile stau peste tot în grajd. Fiecare vac\ pierde 3 litri de lapte pe zi din cauza caniculei, acolo unde nu este amenajat. :n total, ferma pierde 3 tone de lapte pe zi.

Olanda nu face transfer de embrioni în fermele comerciale, în fermele de selec]ie, spune doctorul Dina. În schimb, exist\ ferme care doneaz\ embrioni pentru toate celelalte ferme.

Ferma de elit\ produce 36 de litri de lapte pe cap de vac\, nu produce pr\sil\ pentru c\ pr\sila provine din animale care se embrioneaz\ continuu [i nu se mulg. Din fermele comerciale se recolteaz\ cele mai bune vaci pentru fermele de selec]ie.

Dac\ o juninc\ are poten]ial genetic, se embrioneaz\ de mai multe ori la rând, f\r\ s\ mai fie muls\, [i se vinde c\tre o ferm\ comercial\. Mama surogat se mulge ca orice vac\. Cu cât animalul st\ mai mult în exploata]ie, este mai rentabil.

Prima lacta]ie este necesar\ pentru a pl\ti costurile pentru între]inerea vacii pân\ atunci. Începând cu a doua

lacta]ie, vine practic [i profitul. Dac\ vaca rezist\ 4 lacta]ii în grajd, 3 sunt pentru profit.

“Dac\ ai 200 de vaci, ai 2.000 de euro pe cap de vac\, bani pe care îi reinveste[ti”, spune Fokko.

Asta e diferen]a între fermele din Olanda. Un fermier cu 200 de vaci face profit de 200 de euro pe cap de vac\, altul, care are un management mai bun, face 1.000 de euro pe vac\. Nu are leg\tur\ cu grajdul sau cu p\mântul. Este o combina]ie între genetic\, management, experien]a managerului care [tie bine vacile [i face o ameliorare [i o selec]ie corect\.

Nu e bine s\ ai o rat\ de înlocuire mai mare de 25% pe an. Dac\ ai o rat\ de înlocuire mai mare, cum se întâmpl\ în America, atunci înseamn\ c\ ai doar dou\ lacta]ii [i pierzi ultimele dou\ lacta]ii care înseamn\ doi ani de profit.”

“Când am început colaborarea cu Adrian Dina, aveam genetic\ 90% de la World Wide Sires”, î[i aminte[te Gabi Tuchilu[. “Noi ne-am dorit o vac\ de talie mijlocie, s\ valorifice furajele la maxim, s\ aib\ picioare solide, s\ cre[tem calitatea laptelui [i s\ m\rim durata de via]\. Cu toate condi]iile grele pe care le-am înfruntat în ultimii ani, am ajuns la o medie de 38 de litri de lapte la o vac\. Dup\ recalculare, dep\[im 40 de litri. Vaca noastr\ nu este îns\ for]at\, ea produce natural. Nu for]\m reproduc]ia.”

Dup\ ce a v\zut vi]elele, apoi vacile cum merg disciplinat la sala de muls, olandezul a în]eles c\ totul este

în regul\ în ferm\. În Olanda, o vac\ r\mâne în ferm\ patru lacta]ii în medie. Gabi Tuchilu[ a ajuns deja acolo cu vacile lui. Cu 10 ani în urm\, olandezii ]ineau în medie vacile 3,2 lacta]ii.

Olandezul recomand\ ca num\rul celulelor somatice s\ nu dep\[easc\ 150 la prima lacta]ie.

“Este foarte important\ în\l]imea de 14 metri a grajdului la coam\. Când grajdul are o în\l]ime de 8 metri, produc]ia maxim\ este de maxim 8.000 de litri la o lacta]ie. Dac\ grajdul este mai înalt, vaca are condi]ii mai bune. Vaca produce c\ldur\ în valoare de 1.400 W. Este evident c\ ea are nevoie de un grajd mai înalt, cu un volum de aer mai mare. Ea se bucur\ când vede cerul prin luminator. M-am uitat atent [i nu am v\zut nicio pânz\ de p\ianjen [i m-am bucurat. Asta înseamn\ c\ aerul circul\ liber. Eu m\ uit atent [i la conforma]ia vacii, la capacitatea ei de ingest\”.

Robotul împinge furajele o dat\ la 45 de minute, f\r\ s\ mai fie nevoie de tractor. Vaca are maximum de luc[i. La miezul nop]ii, se poate citi ziarul pe aleile grajdului. Vacile în]\rcate au nevoie s\ doarm\ mai mult, deci lumina trebuie s\ fie mai redus\ acolo pentru activarea papilelor din rumen.

“Nu am omis nimic...”, ne asigur\ fermierul. Sub masca amabilit\]ii totale, cu un zâmbet permanent, olandezul nu uit\ niciun detaliu.

“Am observat c\ balega formeaz\ trei inele în c\dere. Este semnul unei furaj\ri corecte.”

MA{INI & UTILAJE

A ap\rut Ghidul

“Rabla pentru tractoare”

Beneficiari

Administra]ia Fondului pentru Mediu a publicat recent în transparen]\ decizional\ ghidul “Rabla pentru tractoare”. Cele 10 zile de consultare au trecut, iar acum fermierii au la dispozi]ie toate detaliile pentru cump\rarea unui tractor mic sau a altui utilaj autopropulsat, inclusiv echipamente agricole, cu valoare de achizi]ie de maximum 55.000 euro, cu TVA inclus\.

Caregul\ de baz\, aplican]ii pot primi un sprijin de maximum 65% sau 80% (doar tinerii fermieri, cu vârste pân\ în 40 de ani) din suma de achizi]ie. Ajutorul de stat va fi acordat sub rezerva pred\rii spre casare a unui autovehicul uzat [i achit\rii contribu]iei proprii.

Tractoarele, utilajele autopropulsate [i echipamentele aferente incluse în program trebuie s\ respecte limitele de emisii prev\zute de Regulamentul (UE) nr. 2016/1628 al Parlamentului European [i al Consiliului din 14 septembrie 2016, s\ fie omologate de Regia Autonom\ Registrul Auto Român [i, foarte important, s\ fie noi.

Sunt eligibili s\ intre în program produc\torii agricoli persoane fizice, care î[i desf\[oar\ activitatea în domeniul produc]iei agricole primare [i care, cumulativ, îndeplinesc urm\toarele condi]ii> de]in atestat de produc\tor, nu înregistreaz\ obliga]ii de plat\ la bugetul de stat [i bugetul local, nu au fost condamna]i pentru infrac]iuni împotriva mediului prin

Solicitantul trebuie s\ încarce în aplica]ia AFM urm\toarele documente>

a) cererea de finan]are, completat\ integral prin tehnoredactare, semnat\ olograf sau cu semn\tur\ electronic\ calificat\ bazat\ pe un certificat calificat<

b) împuternicirea notarial\, dac\ cererea este depus\ de o alt\ persoan\ decât solicitantul<

c) actul de identitate al solicitantului sau al persoanei împuternicite<

d) certificatul de atestare fiscal\ privind obliga]iile de plat\ c\tre bugetul de stat, emis pe numele solicitantului<

f) certificatul de atestare fiscal\ privind impozitele [i taxele locale [i alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului<

g) atestat de produc\tor, emis pe numele solicitantului.

În maximum 60 de zile de la data înscrierii în program, solicitan]ii trebuie s\ selecteze un dealer care trebuie s\ analizeze în maximum 30 de zile documentele depuse.

hot\râre judec\toreasc\ definitiv\.

De asemenea, sunt eligibili solicitan]ii care nu fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene, prin care un ajutor acordat este declarat ilegal [i incompatibil cu pia]a intern\.

Totodat\, pot beneficia de sprijin fermierii care nu ob]in finan]are prin proiecte ori programe finan]ate din alte fonduri publice, inclusiv fonduri comunitare, pentru aceea[i investi]ie care urmeaz\ a fi efectuat\ în baza schemei, nu sunt în dificultate, respectiv în reorganizare, în lichidare sau în faliment.

Obliga]iile fermierilor

Beneficiarii au urm\toarele obliga]ii> s\ înregistreze la prim\rie bunul achizi]ionat prin program, s\ utilizeze [i s\ conserve bunurile achizi]ionate cu diligen]ele unui bun proprietar, s\ nu înstr\ineze ma[inile agricole cump\rate pân\ la finalul perioadei de monitorizare a ajutorului de stat acordat. De asemenea, fermierii care vor primi ajutorul de stat trebuie s\ p\streze documentele înc\rcate la momentul înscrierii în aplica]ie pân\ la finalul perioadei de monitorizare [i s\ se asigure c\ tractoarele/ma[inile autopropulsate noi au aplicat un autocolant de c\tre dealerul validat, s\ îl men]in\ [i s\ îl între]in\ în bun\ stare. Arpad DOBRE

Amazone> Erbicidare

eficient\ cu UF 02

Amazone UF 02 este un sprayer care combate eficient buruienile, are rezervor de solu]ie cu capacitate de 1.000-2.000 litri [i rampe cu l\]imi de lucru de la 12 la 30 metri, dar permite [i l\]imi par]iale de 50 cm, prin comutarea electric\ a duzelor.

Prin ata[area unui rezervor frontal FT, capacitatea total\ a UF 02 cre[te pân\ la 3.500 litri, oferind o autonomie sporit\. Echipamentele Amazone sunt distribuite prin Agrocomer] Holding, Proinvest, Serv Class, Sigma CVM.

NHR Agropartners>

Economii de fertilizant

Ma[inile de împr\[tiat îngr\[\minte Bogballe M-Line au bunc\re cu capacit\]i de pân\ la 6.000 kg, cu un debit de pân\ la 650 kg/min. De asemenea, pot împr\[tia microgranule la doze foar te mici, precum [i îngr\[\minte în doze mari [i pe l\]imi extinse. Sistemul de control al sec]iunilor

Dual Dynamic are 9 sec]iuni, subdivizate în câte 5 sub-sec]iuni, ajustând continuu împr\[tierea îngr\[\mântului, concomitent cu evitarea suprapunerilor, ceea ce permite economisirea fertilizantului.

IPSO Agricultur\> SPV

Power pentru furajare

SPV Power, o ma[in\ autopropulsat\ de t\iat siloz, dotat\ cu cuv\ de mixare a furajelor, este solu]ia optim\ pentru sporirea productivit\]ii în fermele cu peste 60 de vaci. Are o capacitate de la 12 la 17 metri cubi [i este echipat\ cu motor de 167 CP, conform cu cerin]ele Stage 5, [i cu un cap de t\iere puternic, a c\rui frez\ se adapteaz\ în mod automat la densitatea furajului.

Vânz\rile de utilaje, în sc\dere abrupt\

Vânz\rile de utilaje pe primele [apte luni ale anului au înregistrat sc\deri mari în Europa, SUA [i India, în principal din cauza major\rii pre]urilor la materii prime [i a celor de achizi]ie, a dobânzilor [i a conflictelor din Ucraina [i Orientul Mijlociu. Potrivit datelor prezentate recent de Comitetul European pentru Ma[ini Agricole, vânz\rile de tractoare au sc\zut în Europa cu peste 11%, iar la combine, cu peste 35%. Sc\deri mari sunt estimate [i în România.

Cea mai vizibil\ sc\dere este la tractoare cu puteri de peste 50 CP, ale c\ror înmatricul\ri pe primele 7 luni au sc\zut cu 9%, fiind vândute 114.000 de unit\]i la nivel european. În schimb, vânz\rile de tractoare cu puteri sub 50 CP au marcat o cre[tere de 4,5%, cu 58.600 de vehicule nou înmatriculate.

Pia]a din Germania este stabil\, cu 18.000 de unit\]i înmatriculate, la fel ca în 2023. Spania a marcat o cre[tere de aproape 10%, dar pia]a francez\ a marcat o sc\dere de 4,9% (17.400 de unit\]i), iar cea britanic\ a sc\zut cu 11,7% (pu]in peste 7.700 de vehicule nou înmatriculate).

Cea mai mare sc\dere pe primele 7 luni a fost consemnat\ în Italia, unde

înmatricul\rile de tractoare au sc\zut cu peste 15%, la 9.800 de unit\]i, iar vânz\rile de combine, cu peste 35%, consemnându-se doar 200 de unit\]i. O sc\dere de peste 20% s-a înregistrat [i la tractoarele cu înc\rc\tor frontal (330 unit\]i), respectiv de aproape 19% la înc\rc\toarele cu bra] telescopic (612 unit\]i).

Potrivit CEMA, pia]a italian\ este afectat\ în special de lipsa sprijinului financiar ce ar urma s\ vin\ prin realocarea fondurilor PNRR - Next Generation, finan]\ri care întârzie de ceva vreme.

Pentru a încheia cu pie]ele relevante la nivel mondial pentru tractoare, men]ion\m c\ în iulie, în SUA s-a înregistrat o sc\dere cu 11,9% a vânz\rilor, iar în India cu 8,7%.

Cât prive[te România, de[i cei mai mul]i importatori de ma[ini agricole se feresc s\ dea detalii exacte privind vânz\rile, din informa]iile pe care le avem neoficial rezult\ c\, cel pu]in în prima parte a acestui an, vânz\rile de tractoare ar fi sc\zut cu aproximativ 50%, iar la combine, cu 70% fa]\ de perioada similar\ a anului trecut.

Spre deosebire de Italia, care a[teapt\ înc\ lansarea finan]\rilor pentru utilaje agricole prin PNRR, în România sunt în derulare, din a doua parte a acestui an, dou\ programe de sprijin pentru achizi]ia de tractoare [i combine, în valoare total\ de peste 300 de milioane de euro, dar înc\ nu exist\ date privind num\rul de ma[ini agricole noi cump\rate de fermieri.

Arpad DOBRE

Iriga]ii inteligente cu tamburi Bauer

Acolo unde exist\ posibilit\]i de irigare sunt necesare sisteme care nu risipesc apa. Solu]ia oferit\ de IPSO Agricultur\ sunt tamburii de iriga]ii Bauer, rezisten]i, cu echip\ri inteligente pentru udarea pe suprafe]e clar definite.

În\l]imea de la sol în cazul rampei este între 1,5 [i 2,5 metri, astfel folosirea ei este ideal\ chiar [i pentru culturile cu plante înalte. Irigarea se face cu economie de costuri [i energie [i cu utilizarea optim\ a apei. Anumite modele de tamburi includ [i turbina TVR 60 (pentru modelele E) [i TVR 20. Tamburii sunt monta]i pe c\rucior Raingun cu unghi compensator automat pentru

terenuri denivelate [i cu men]inerea tunului de ap\ în pozi]ia optim\.

Panoul de control ECOSTAR 4300 monitorizeaz\ în timp real activitatea tamburului, pentru a func]iona mereu în parametrii stabili]i.

Sunt zeci de modele de tamburi Bauer care pot fi echipa]i cu tun de ap\ dotat cu o serie de duze de m\rimi diferite, pentru controlul l\]imii de udare. De asemenea, pot fi utiliza]i [i cu ramp\ de udare de pân\ la 50 de metri, dac\ se dore[te emiterea unei particule mai mici de ap\ în cazul culturilor sensibile.

Sem\nat inovativ cu

Lemken Solitair F

Lemken a anun]at noul bunc\r frontal Solitair F, ca solu]ie la cererea crescând\ de combina]ii eficiente de sem\nat fa]\-spate. Cu o capacitate generoas\ de 2.400 de litri pentru semin]e [i/sau îngr\[\minte, acest

bunc\r presurizat este ideal pentru sem\natul de precizie.

Semin]ele sau îngr\[\mintele sunt livrate unit\]ilor combinate din spate, prin tubulaturi amplasate fie în dreapta tractorului, fie sub acesta.

Dup\ finalizarea programului de irigare setat, sistemul ac]ioneaz\ automat oprirea aliment\rii cu ap\. Acest lucru asigur\ reducerea necesarului de for]\ de munc\ [i eficientizarea resurselor de ap\, presiune [i timp, precum [i o durat\ de utilizare ridicat\ a tamburilor de iriga]ii Bauer.

IPSO Agricultur\ desf\[oar\ în aceast\ perioad\ o ofert\ promo]ional\ atât pentru tamburii Bauer, cât [i pentru motopompele Ferbo, cu plata primei rate anul viitor.

dublu Solitair F, pot fi aplicate în acela[i timp dou\ componente (semin]e [i fertilizant).

Bunc\rul frontal are patru unit\]i modulare de dozare cu unit\]i electrice individuale. Dac\ Solitair F este utilizat ca un singur bunc\r, acesta poate fi combinat op]ional cu sem\n\toarea de precizie Azurit pentru fertilizarea sub boabe sau cu bara de sem\nat OptiDisc 25. Aceasta poate fi utilizat\ acum fie pentru sem\nat bob cu bob, fie în varianta double shot, astfel încât atunci când este utilizat\ în combina]ie cu bunc\rul

Solitair F este echipat suplimentar cu o sec]iune purtat\ frontal pentru ata[area unui t\v\lug din anvelope (cu sistem de direc]ie), pentru consolidarea solului sau a unei greut\]i de lestare de pân\ la 800 kg. În acest fel are loc distribu]ia optim\ a greut\]ii combina]iei fa]\-spate, ce asigur\ o siguran]\ mai mare [i o deplasare mai confortabil\ pe teren.

Arpad DOBRE

Arpad DOBRE

Tractoare T5 Utility pentru ferme vegetale [i zootehnice

Fermierii mici [i medii se pot baza pe tractoarele New Holland T5 Utility, iar AgroConcept pune la dispozi]ie 5 modele> T5.80, T5.90, T5.100, T5.110 [i T5.120. Acestea pot ridica pe spate utilaje de peste 4 tone, iar dac\ sunt echipate cu înc\rc\toare frontale pot ridica înc\rc\turi de 2,5 tone la 3 metri în\l]ime, ceea ce le face eficiente atât în ferme vegetale, cât [i în cele zootehnice.

Aceste tractoare sunt dotate cu motoare FPT Industrial F5, conforme cu standardul Stage V, beneficiaz\ de tehnologie de ultim\ genera]ie pentru reducerea consumului de combustibil [i dezvolt\ de la 80 la 117 CP.

Sistemul avansat Engine Speed Management (ESM) regleaz\ cu precizie alimentarea cu carburant, astfel încât s\ se adapteze varia]iilor de sarcin\, men]inând constant regimul motorului.

Tractoarele T5 Utility au transmisie Dual Command 24x24 cu o cutie de viteze PowerShift “Hi-Lo” care, când e activat\ în timpul deplas\rii, permite reducerea cu 15% a vitezei de înaintare, permi]ând cre[terea rezervei de cuplu cu pân\ la 18%. La aceasta se adaug\ butonul Power Clutch, care permite selectarea a opt trepte diferite în cele trei game principale de lucru, f\r\ a fi necesar\ ap\sarea pedalei de ambreiaj.

Modelele T5 90, 100 [i 110 sunt disponibile cu punte fa]\ 4RM, cu sistem SuperSteer pentru o manevrabilitate mai bun\.

În timpul deplas\rii pe carosabil, trac]iunea dubl\ se activeaz\ automat, ceea ce va îmbun\t\]i ulterior stabilitatea tractorului în timpul frân\rii. SuperSteer asigur\ un unghi de virare de 76 de grade, care permite reducerea timpilor de întoarcere la cap\tul rândului sau în ferm\, sporind productivitatea [i reducând consumul de carburant.

Modelul T5.120 este compatibil cu o gam\ larg\ de utilaje, de la pluguri [i discuri pân\ la remorci [i echipamente de iriga]ii, ceea ce îl face extrem de eficient în ferme vegetale.

Gama T5 dispune de sistemul mecanic de blocare Park Lock. Ac]ionat mecanic, acesta garanteaz\ blocarea total\ a transmisiei [i previne mi[carea înainte sau înapoi a tractorului, când

este parcat pe o suprafa]\ înclinat\. De asemenea, sistemul garanteaz\ siguran]a când tractoarele au ata[ate remorci cu înc\rcare mare.

Productivitate sporit\ cu înc\rc\torul frontal

Gama T5 Utility este perfect compatibil\ cu înc\rc\toarele frontale

New Holland 500TL [i 700TL.

Acesta din urm\ poate ridica înc\rc\turi de 2.539 kg la o în\l]ime maxim\ de 3,7 metri [i capacitate de ridicare de pân\ la 2.539 kg.

Conductele hidraulice sunt integrate în cadrul înc\rc\torului, ceea ce îmbun\t\]e[te semnificativ vizibilitatea c\tre fa]\ în timpul lucr\rilor. Cabina spa]ioas\ VisionView asigur\ o vizibilitate panoramic\ [i are un plafon vitrat cu raz\ vizual\ ridicat\ pentru utilizarea facil\ a înc\rc\torului. Toa te comenzile sunt pozi]ionate ergonomic pe consola Command Arc.

Arpad DOBRE

Un Condor pe câmpuri

Amazone a f\cut câteva demonstra]ii în sudul ]\rii cu sem\n\toarea Condor, eficient\ pe sol umed sau arid, cu consum redus de carburant [i cu fertilizare simultan\ cu sem\natul.

Poate sem\na direct în teren nepreg\tit, pe l\]imea de 12 - 15 m, culturi de rapi]\, grâu, orz, maz\re sau culturi de acoperire. La modelele Condor 12001-C [i Condor 15001-C, bunc\rul de 8.000 l este tricameral> dou\ camere de câte 2.500 l [i una de 3.000 l, aceasta din urm\ pentru fertilizant.

Pot fi setate dou\ tipuri de distan]e între rânduri> 25 cm sau 33,3 cm, cu l\]imea de lucru de 12 m, respectiv 25 cm sau 31,3 cm, cu l\]imea de lucru de 15 m.

Sistemul de sem\nat func]ioneaz\ pe principiul brazdei deschise, iar materialul organic este eliminat din brazda semin]elor. Solul uscat este mutat în zona dintre rânduri. Adâncimea de sem\nat corespunde în\l]imii acoperirii semin]elor cu sol umed, m\surat\ de la baza brazdei în jos. Datorit\ construc]iei br\zdarelor se realizeaz\ un a[a-numit micro-relief, care, împreun\ cu materialul organic, asigur\ protec]ie

împotriva eroziunii [i reduce la minimum evaporarea apei din sol.

Condor este [i un utilaj inteligent care monitorizeaz\ permanent calitatea sem\natului, prin terminalele Amatron 4 [i Amalog¡. Prin acestea se asigur\ ajustarea electric\ a densit\]ii de sem\nat, control asupra c\r\rilor tehnologice, control total asupra întregului proces de sem\nat, contorizarea suprafe]ei lucrate.

Înc\rc\toare puternice cu economii de carburant

Variantele Agri [i Agri Super ale înc\rc\torului cu bra] telescopic JCB 532-70 din portofoliul NHR Agropartners vin cu o serie de echip\ri performante, putere [i reducerea consumului de carburant.

Cele dou\ variante dispun de un motor cu putere de 150 CP, pot ridica sarcini de pân\ la 3.200 kg, la în\l]imea de maximum 7 m.

Înc\rc\torul JCB 532-70 este echipat cu un sistem hidraulic regenerativ. Acesta valorific\ for]a gravita]ional\ pentru a reduce tura]ia excesiv\ a motorului. Potrivit speciali[tilor NHR Agropartners, datorit\ acestei echip\ri se asigur\ unul dintre cele mai reduse

consumuri de motorin\ pentru aceast\ clas\ de înc\rc\toare, de 5,97 l/or\. Este de precizat c\ acest consum a re ie [it în urma analizei a peste 2,5 mili oa ne de ore de func]ionare a înc\rc\toarelor cu bra] telescopic în ferme din întreaga lume. Economia de carburant poate fi sporit\ cu ac]ionarea modului ECO de pe modelele cu transmisie DualTech VT. Acesta permite utilizarea unui nivel mai redus de tura]ii în tim-

pul lucr\rilor în care nu este necesar\ puterea maxim\, ceea ce scade [i mai mult consumul de motorin\ [i reduce uzura motorului.

Arpad DOBRE

PAGINA DE HOBBY

c\utarea ieruncilor

Septembrie> început de toamn\, cu mesteceni de cear\, cu aluni[uri [i f\gete în fl\c\ri reci. Potecile vechi –a[ternute cu frunze ve[tede, lipsite de discre]ie fa]\ de orice pas, oricât de precaut – a[teapt\ alaiurile cerbilor. Bonc\luitul înc\ nu a început. Codrul î[i tr\ie[te vârsta a doua a exuberan]ei anuale, cu patos, cu îndârjire, cu sentimentul apropiatului repaus. Miroase a stingere.

De undeva, din reav\nul ierb\riei din coasta pârâului, picur\ o salb\ cristalin\ de cântec abia auzit. Îndat\, îi r\spunde o alta, dintr-un ochi al zmeuri[ului fanat. O ureche nedeprins\ nici nu le-ar putea de[ira din urzeala deas\ a sonurilor p\durii. Pe aici, îmi încercam, în var\, cu lanseta, agerimea la „pistruia]i”. Dintr-un cot al apei, cu plaj\ larg\ de arbu[ti [i arbori nevârstnici îneca]i în buruieni de tot felul, a r\p\it deodat\, în zbor scurt [i nea[teptat, un stoli[or de ghemotoace înaripate în ve[mânt rugi niu. Destoinic\, ierunca-mam\ izbutise s\ poarte pe lâng\ dânsa, pân\ la început de august, în pofida vr\jma[ilor de tot felul, cinci-[ase pui. Pe atunci nu mai mari decât pumnul, acum poate c\ î[i dreg glasul, la cele dintâi madrigaluri, coco[eii din stânga mea. Mi se pare mie, sau unele strofe sunt mai [ov\ielnice, mai sfioase?!

A doua zi, înc\ înainte s\ mijeasc\ zorii, sunt deja acolo [i îmi caut, orbec\ind, cioata veche pe care o socotisem potrivit\ în ajun. E mai cald decât ieri, când bruma a o]elit frunzele înc\ tefere ale brusturilor. Acum, în geana aurorei, roua îmbrac\ în horbot\ de argint n\voadele p\ianjenilor, întinse pe crengile joase. În jur, totul fumeg\< aburii vegeta]iei cu iz aspru, tomnatic, se ridic\ spre cer, hr\nind norii. Pe deasupra trece, cor\ind grav, un sitar. Departe, plânge o cioc\nitoare de t\ciune.

Las s\ alunece pe ]evile pu[tii dou\ cartu[a cu alic\ mic\ [i, cu [aisprezecele pe genunchi, a[tept s\ se sting\ fo[netele instal\rii mele comode, de intrus la ceas de tain\. Am la îndemân\ dou\ chem\tori> una me[terit\ de regretatul om al muntelui, Spiridon {ipoteanu, iar cealalt\ cump\rat\ de

ierunci. Gândul acesta îmi spore[te încordarea. Provoc\rile celor doi se înte]esc. Riscând, m\ amestec [i eu în ac\rile pe care b\nuiesc c\ [i le arunc\, precum pugili[tii în declara]iile belicoase din preziua unui meci decisiv. Îns\ mi se pare c\ nu prea sunt luat în seam\. Le deslu[esc pa[ii gr\bi]i în desi[uri. Zoresc, pesemne, s\ g\seasc\ cea mai scurt\ cale unul c\tre cel\lalt. Dup\ cât se pare, au o r\fuial\

la târgul de vân\toare organizat anual la Salzburg. Prima are sunet mai plin< a doua mi se pare u[or strident\, dar ambele au am\git destui coco[ei de ierunc\, stârnindu-i din desi[uri. Îns\ poate c\ sunt subiectiv în a le aprecia performan]ele.

Îndr\nesc un prim fluierat timid, dar nu primesc niciun r\spuns. Dup\ câteva minute, schimb instrumentul. La sfâr[itul strofei, deslu[esc un ecou [i pârâitul binecunoscut al aripilor p\s\rii catapultate de pe creang\ în frunzi[ul ve[ted. Repet provocarea [i despiedic, sigur pe mine, arma. Dar, dinspre pârâu, din direc]ie opus\, se aude, ca în oglind\, o chemare nou\. M\ aflu cumva la mijloc, între doi cavaleri de categorie u[oar\, dar teribil de aprigi. Fa]\ de coco[ii-de-munte, rudele lor de calibru mare, m\run]ii gladiatori exceleaz\ în agilitate, îns\ ofer\ spectacole deopotriv\ de pasionante.

Oare s\ am norocul unui dubleu? Ar fi prima mea asemenea isprav\, la

mai veche, iar locul meu de pând\ nu se afl\ pe traseul lor spre aren\. Fluier din nou, mai ar]\gos [i mai plin de patos. Îi aud lovindu-se, p\lmuinduse [i rostogolindu-se prin frunzi[, la nici dou\zeci de metri de mine, dar nu v\d nimic din cauza tufelor de zmeur ce ne despart ca o cortin\. Parc\ [i-ar fi g\sit anume locul acela, pentru reglarea conturilor. Intrigat, m\ ridic încet în picioare, sperând s\ nu fiu z\rit. Dar ei au aten]ie distributiv\: ca la comand\, ghemul viu se dasface în dou\, c\p\tând aripi [i mistuindu-se în zbor zgomotos, la ad\postul vegeta]iei, în direc]ii opuse. Într-o clipit\, dus\ e [i n\dejdea vanitoas\ a dubleului meu. Spre consolare îns\, mi se arat\ pentru o secund\, într-o sp\rtur\ din decor, silueta zbur\toare a unuia dintre combatan]i.

A[a m-am ales cu… o jum\tate de dubleu.

Vârful eisbergului este seceta, problema real\ este alta

Agricultura româneasc\ se afl\ ast\zi într-un punct critic. Nu este prima oar\ când ne confrunt\m cu secet\, dar provoc\rile din acest an se adaug\ unor probleme mult mai complexe care s-au acumulat de-a lungul ultimilor trei ani.

Acest cumul de factori, de la volatilitatea pre]urilor la perturb\rile lan]urilor de aprovizionare, a dus la o criz\ de lichiditate care amenin]\ s\ destabilizeze întregul ecosistem agricol. Activez de peste dou\ decenii în acest domeniu [i am v\zut cum agricultura a rezistat unor provoc\ri majore, dar criza actual\ este una care ne oblig\ s\ regândim abordarea.

Dac\ privim agricultura ca pe un ecosistem complex, observ\m c\ fiecare juc\tor - fermier, banc\, furnizor de inputuri, institu]ie de leasing sau chiar statul - joac\ un rol esen]ial. Nu putem discuta despre redresarea agriculturii f\r\ s\ ]inem cont de to]i ace[ti actori.

F\r\ inputuri, f\r\ finan]are, f\r\ utilaje moderne, fermierul nu poate lucra p\mântul. Iar furnizorii de inputuri agricole nu î[i pot continua activitatea f\r\ încas\rile de la fermieri. Este un sistem în lan], iar orice blocaj are consecin]e grave asupra tuturor.

Seceta este, de fapt, doar un factor agravant. Principala noastr\ provocare este lipsa de lichiditate. Este esen]ial s\ în]elegem c\ fermierii nu au mecanismele de protec]ie [i de hedging specifice altor industrii. Ciclul agricol este lung, de un an, [i dac\ în aceast\ perioad\ apar schimb\ri majore de pre]uri sau condi]ii climaterice, fermierii sunt primii lovi]i. Ei nu pot absorbi aceste [ocuri rapid.

Interven]iile punctuale dezechilibreaz\ ecosistemul agricol

Exist\ mai multe m\suri în discu]ie în prezent. Prima vizeaz\ ajutoarele pentru secet\ [i crearea unui fond de risc, o solu]ie necesar\, dar insuficient\ f\r\ un sistem na]ional de asigurare împotriva secetei.

În ultimii 10 ani, banii aloca]i pentru desp\gubiri ar fi putut construi un astfel de fond, capabil s\ gestioneze riscurile climatice, precum în alte ]\ri dezvoltate.

O alt\ m\sur\ discutat\ este suspendarea pl\]ii datoriilor [i dobânzilor cu rat\ de peste 2% ¡ ROBOR pân\ la sfâr[itul lui 2025. Aceasta ofer\ un r\gaz, dar adun\ penalit\]i [i datorii, împingând fermierii într-o situa]ie financiar\ [i mai dificil\ la finalul perioadei. În loc s\ echilibreze, aceast\ amânare creeaz\ un blocaj major în 2025, când fermierii vor trebui s\ fac\ fa]\ unor datorii cumulate.

De asemenea, suspendarea datoriilor poate ajuta pe termen scurt, dar nu rezolv\ problema esen]ial\, lipsa de lichiditate [i necesitatea de a men]ine ciclul agricol în func]iune.

Expunerea total\ în agricultur\ este de aproximativ 54 miliarde de lei, din care 58% sunt datorii bancare, 30% provin de la IFN-uri [i leasinguri, iar doar 12% sunt furnizorii de semin]e [i produse fitosanitare. Majo ritatea creditelor cu dobând\ ROBOR ¡ 2% sunt garantate de stat sau acordate grupurilor mari de ferme [i firme din agricultur\.

La prima vedere, m\sura în discu]ie ar proteja doar b\ncile care crediteaz\

în baza garan]iilor oferite de c\tre stat, restul creditorilor [i furnizorilor fiind bloca]i în recuperarea datoriei.

Acest blocaj poate avea dou\ efecte negative> p\mântul va r\mâne nelucrat, iar fermierii vor fi lovi]i de un tsunami la sfâr[itul anului 2025. Fermierii vor fi în imposibilitatea de a începe un nou ciclu agricol, deoarece nici b\ncile, nici furnizorii nu vor putea oferi credite noi, peste cele restante.

Crede]i c\ 2025 va fi un an atât de bun încât fermierul va face produc]ie de 3 ori mai mare decât într-un an normal, pentru a putea s\ î[i acopere toate datoriile [i toate penalit\]ile?

Sunt de peste 20 de ani în agricultur\ [i v\ spun c\ eu nu cred c\ aceasta este solu]ia care va debloca ecosistemul agricol.

Este necesar\ o solu]ie care s\ fluidizeze pia]a [i s\ sus]in\ continuarea activit\]ii agricole, esen]ial\ pentru economie [i siguran]a alimentar\.

Solu]ia> t\ierea masiv\ a datoriilor fermelor [i injectarea de lichiditate

Agricultura este un business pe termen lung, nu doar de la un an la altul. În ecosistemul agricol avem b\ncile [i institu]iile financiare nebancare (IFNuri) care joac\ un rol important. Acestea sunt institu]ii reglementate care func]ioneaz\ în baza unor principii s\n\toase [i transparente, au instrumente prin care pot s\ gestioneze situa]ii de criz\, inclusiv posibilitatea de a rostogoli datorii de la un an la altul. Nu vom ajuta fermierii dac\ le blo-

c\m capacitatea de a continua ciclul agricol. Abord\rile simpliste, care vizeaz\ doar una dintre verigile lan]ului agricol, vor transfera problema la furnizorii de inputuri agricole, care trebuie s\ asigure semin]e [i produse fitosanitare fermierilor pentru noul ciclu de produc]ie.

Propunerea mea este s\ implement\m un instrument clasic de scontare a facturilor, cu implicarea b\ncilor.

Acestea ar putea cump\ra facturile furnizorilor de inputuri cu un discount de 50%, generând lichiditatea necesar\ în pia]\. Fermierii ar r\mâne s\ pl\teasc\ doar jum\tate din datorii, e[alonate pe o perioad\ de 5 ani, cu o dobând\ rezonabil\.

Pentrufermieri aceast\ solu]ie vine s\ scad\ povara la jumatate [i s\ e[aloneze datoria r\mas\ pe termen lung.

Pentru furnizorii de inputuri, încasarea imediat\ a facturilor, chiar [i cu un discount de 50%, le permite s\ reia activitatea, pornind noul ciclu agricol.

Pentru b\nci este o oportunitate de finan]are [i un instrument normal prin care plaseaz\ în pia]\ o sum\ de maxim 3 miliarde de lei, pe 5 ani, cu dobând\.

Aceast\ solu]ie de injectare de lichiditate nu este o noutate. Pie]ele din întreaga lume apeleaz\ la astfel de m\suri atunci când contextul economic o impune. Statul poate avea rolul de mediator în discu]iile dintre p\r]ile implicate, pentru a preg\ti [i implementa solu]ia.

Cred c\ singura cale de ie[ire din aceast\ situa]ie dificil\ este colaborarea între to]i juc\torii din ecosistem. Fiecare are un rol important, [i trebuie respectat, indiferent de dimensiunea lui. Cea mai bun\ solu]ie este ca toate p\r]ile - fermierii, furnizorii, b\ncile [i autorit\]ile - s\ se a[eze la aceea[i mas\ pentru a g\si o rezolvare.

Deciziile impuse f\r\ consultare nu vor rezolva problemele, ba chiar le-ar putea agrava.

Agricultura româneasc\ nu poate fi privit\ izolat, este un ecosistem complex, interdependent, care necesit\ o abordare integrat\, este un motor esen]ial al economiei, iar deblocarea acestui motor este crucial\ pentru siguran]a alimentar\ a tuturor.

Jabbar Kanani> “Dac\ privim agricultura ca pe un ecosistem complex, observ\m c\ fiecare juc\tor - fermier, banc\, furnizor de inputuri, institu]ie de leasing sau chiar statul - joac\ un rol esen]ial. Nu putem discuta despre redresarea agriculturii f\r\ s\ ]inem cont de to]i ace[ti actori. F\r\ inputuri, f\r\ finan]are, f\r\ utilaje moderne, fermierul nu poate lucra p\mântul. Iar furnizorii de inputuri agricole nu î[i pot continua activitatea f\r\ încas\rile de la fermieri. Este un sistem în lan], iar orice blocaj are consecin]e grave asupra tuturor. Seceta este, de fapt, doar un factor agravant. “

M\m\liga de aur, un trofeu pentru care [i fermierii ;nv=rt v=rtos ;n ceaune

Ziua Porumbului s-a încheiat cu a doua edi]ie a concursului

M\m\liga de Aur - prima s-a ]inut anul trecut, la Târgul FarmConect Slobozia, care anul acesta nu se mai organizeaz\.

Cinci echipe de câte dou\ persoane au concurat pentru premiul cel mare, jurizat de un buc\tar recunoscut, Nicolai Tand. Iar m\laiul, arhisuficient, a fost pus la dispozi]ie de Agro Chir nogi, brandul lor propriu, M\riuca.

La final, dup\ câteva exerci]ii de turnat m\laiul în ploaie fin\ [i dup\ ceva mestecat cu sârguin]\ în ceaunele deloc mici, trofeul a fost câ[tigat de

:nc\lzirea global\ poate ieftini perlele?

Perlele ar putea fi cultivate în curând în apele europene, ale Mediteranei, în condi]iile în care cresc\torii de stridii din Italia vor s\ profite de oportunitatea nea[teptat\ oferit\ de înc\lzirea rapid\ apei.

La finele lui 2023, primele exemplare din Pinctada radiata, o specie de scoic\ produc\toare de perle originar\ din Marea Ro[ie, au fost v\zute în Golful Poe]ilor, o popular\ zon\ turistic\ pe coasta de nord-vest a Italiei. La mai pu]in de un an de atunci, scoicile care produc perle prolifereaz\ în ceea ce odat\ erau cele mai reci ape din Marea Mediteran\, renumite mai degrab\ pentru stridii.

echipa Anca Hurjui, manager administrativ FAPPR [i {tefan Trandafir (fermier, 1.000 ha, membru ACCPT Ialomi]a).

Dintre specialit\]ile f\cute pe loc spre deliciul publicului, un coleg mi-a

CAREUL AGRICOL

de Dinu-Ioan Nicula

cerut s\ nu uit s\ v\ amintesc de gustoasa m\m\lig\ cu brânz\, dar nici de cele cu usturoi ori cu miere de albine. Nu am uitat.

Solu¡ia careului din Nr. 34

ORIZONTAL: UNDITA - ODA< MESERIAS - L< OG - REANIMA< RAZNA - TEAM< I - BAZAI - RB< SOIARGATI< TREN - MEDIC< DRAGALASA< OIERIT - POR< INTARATARE.

ORIZONTAL: 1) Fragmente dintr-o arie – A o duce de azi pe mâine< 2) Îi desparte baricada– Finale la maraton! 3) Primele tablouri!– Tratare cu pic\turi< 4) Coliere de m\rgean – Zeul cu s\ge]i< 5) Trage pentru un mo[ – Iube[te c\l\toriile< 6) Turn pentru islami[ti< 7) Fluier la cimpoi –Îi este necesar timpanul< 8) Ploi artificiale< 9) F\cut\ covrig< 10) Adus în prim-plan.

VERTICAL: 1) Preg\tit… la cuptorul tradi]ional – Se înfig la b\taie< 2) Aruncat\ de p\rin]i– Aflate în convoi! 3) Început de iarn\!– }in de vise< 4) Urm\re[te întrecerea– Cu noaptea-n cap< 5) Cele care pot da na[tere la copii< 6) Armele ironiei – Furtun\ la tropice< 7) Extrem de s\race – Strâns sub [in\< 8) Sim]ite pe pielea noastr\< 9) Cer cu acoperire – A nu avea re]ineri< 10) A devenit un nesim]it.

Andrei OSTROVEANU

CAPABILITATI PRECISION AG:

� AutoTrac+ Antena StarFire 7000;

� Documentare harti de recoltare;

� RDA - control de la distanta;

� Conectare la platforma de management agricol: John Deere Operations Center.