Profitul Agricol nr 36, din 29 septembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 36 din 29 septembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 36/2021

Ce ne trebuie este o schimbare

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Când Florin Cî¡u a câ¿tigat, sâmbåtå, func¡ia de pre¿edinte al PNL, må gândeam cå este pu¡in probabil så urmeze o întreagå nebunie de excluderi ¿i råzbunåri. Dupå câteva luni în care a blocat tot în a¿teptarea congresului, premierul, ales acum ¿i pre¿edinte de partid, avea posibilitatea unei resetåri de imagine. ¥¿i iartå opozan¡ii, ba chiar îi miruie¿te pe unii cu ceva func¡ii, ca så arate cå nu poartå ranchiunå. De ars, îi arde el mai încolo, când chiar va avea nevoie de pioni de sacrificiu. Doar cå lumea politicå nu se mi¿cå a¿a cum speråm noi, ci dupå un ghem de legi pe care nici cei ini¡ia¡i par cå nu le påtrund tot timpul. A¿a cå, luni diminea¡å, jurnali¿tii deja dådeau din culise, capul cui cade ¿i cine e favorit så îi ia locul. Primul pe listå, ministrul Adrian Oros. Cel mai înjurat ministru al agriculturii din å¿tia 30 de ani. ¥n ministeriatul lui, nici Oros nu s-a re¡inut de la påcate, nådåjduind în indulgen¡ele ludovice. Dar Ludovic n-a fost så fie, a¿a cå, în locul lui Oros, bursa zvonurilor îl då ca sigur pe Daniel Constantin. E tânår, a mai fost ministru, ce conteazå sub stindardul cårui partid? Mai interesante pentru agriculturå decât alegerile din PNL sunt cele din Germania. Dupå 16 ani, Angela Merkel laså locul vacant unei figuri noi. Despre ea, cei de la Politico scriau inspirat cå, de la Bismarck la Merkel, cancelarii Germaniei au contat în politica europeanå mai mult decât ne-am fi imaginat.

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Merkel venea din CDU, Uniunea Cre¿tin Democratå, partidul lui Konrad Adenauer ¿i al lui Helmut Kohl. Må rog, CDU a dat ¿i vreo 6 pre¿edin¡i ai Germaniei, dar la ei cancelarii conteazå mai tare...

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Mo¿tenirea ei laså urme pânå ¿i în agriculturå. A venit la putere în 2005, când se vorbea de “agricultura pragmaticå”, ¿i pleacå îmbrå¡i¿ând planurile ultraecologiste ale protejatei, Ursula von der Leyen, pe care a sus¡inut-o la pre¿edin¡ia Comisiei Europene. Oricine va veni dupå Merkel nu are cum schimba direc¡ia ecologistå, ba chiar, din contrå, s-ar putea så o consolideze...

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Andrei OSTROVEANU

P.S.: Între timp, Adrian Oros s-a decis så fie el schimbarea pe care o vrem în lume, ¿i i-a dat lui Cî¡u un autograf pe hârtia de demisie. Motivele, în pagina 7.

Profitul Agricol 36/2021

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii De ce nu au avut iriga¡iile undå verde în PNRR? Ministrul a reevaluat Casa Unirea ¿i nu mai vrea s-o închidå

Interviu “Comisia Europeanå se apropie de dictaturå!”

Produc¡ia mondialå de soia: 384 milioane de tone

Scade produc¡ia mondialå de rapi¡å 18 Floarea-soarelui, în cre¿tere

Curajul nebun al ANSVSA så interzicå cre¿terea porcului în cote¡

Cum a fost la Ziua Porumbului de la Orezu

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Ferma de familie trebuie sus¡inutå 7

Culturi vegetale Dan Hurduc face ¿i automatizåri pentru silozuri

Tehnologii “smart” la orz

Fence ¿i Alliance 660 WG, alian¡a erbicidelor pentru cereale

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Recomandårile Syngenta pentru floarea-soarelui 2022 Produc¡iile de floare în platforma de la Podu Iloaiei

Noi echipåri la Jaguar 900

Anvelopele BKT Flotation pentru agricultura 4.0

Avantajele combinelor Gregoire pentru recoltarea strugurilor

Informa]ii externe Irlanda a trimis porci vii în China

Cre[terea animalelor

Pesta porcinå africanå a ajuns pânå în Haiti

Necazurile fermelor blocate de PPA

Ajutoare alimentare de 10 miliarde de dolari

Nicolae Cioranu: Mai mul¡i bani pentru Scrapia este un mare producåtorii de îngrå¿åminte pericol 34 Hobby pentru oi Morile de apå de la Rudåria, Nicolae Ciuleac, Carniprod: “Procesez doar carne din ¡arå” 36 un ansamblu unic în România În prag de Sf. Eusta¡iu Ma[ini & utilaje Serv Class se extinde în Cålåra¿i, Tradi¡ia imaginarå Constan¡a ¿i Tulcea 38 a ¡åranului de altådatå

48 49

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII De ce nu au avut iriga]iile und\ verde în PNRR? Luni, pe 27 septembrie, Comisia Europeanå a anun¡at evaluarea pozitivå a Planului de Redresare ¿i Rezilien¡å al României. Asta înseamnå cå vom putea primi, din partea UE, granturi de 14,2 miliarde euro ¿i împrumuturi de alte 14,9 miliarde. Vestea aprobårii PNRR a fost aduså la Bucure¿ti personal de pre¿edintele Comisiei, Ursula von der Leyen. Numai cå, pentru agriculturå, aprobarea PNRR-ului a trecut într-un cadru secund, dupå eliminarea iriga¡iilor dintre proiectele de investi¡ii fezabile. Vizavi de iriga¡ii, Comisia a declarat cå a cerut eliminarea lor deoarece autoritå¡ile de la Bucure¿ti nu au putut furniza dovezi cå nu afecteazå mediul înconjuråtor, mai precis cursurile de apå din care se alimenteazå sistemele. “Referitor la måsurile de iriga¡ii în agriculturå, se punea întrebarea în ce måsurå proiectele de iriga¡ii prejudiciazå mediul. ªi pentru cå era vorba de o sumå importantå, de 2 miliarde de euro, am dorit så avem dovezi cå aceste måsuri de iriga¡ii nu ar fi deteriorat situa¡ia corpurilor de apå. Autoritå¡ile române nu au putut så furnizeze Comisiei aceste dovezi ¿i de aceea noi am insistat ca aceste måsuri legate de iriga¡ii så fie scoase din Plan", a explicat pentru Agerpres un înalt oficial al Uniunii Europene, cåruia agen¡ia nu îi re¡ine numele. Ministrul Adrian Oros, în capul cåruia s-a spart, pânå la ultima virgulå, inadecvatul dosar al iriga¡iilor, a repetat, pe unde a putut ¿i el, poezia celor 10.000 de kilometri de canal pe Profitul Agricol 36/2021

care urmau så fie montate sisteme fotovoltaice plutitoare, care så producå energie verde cu care fermierii så irige chiar gratis. Probabil, Oros regretå gre¿eala cå nu a participat deloc la negocierile purtate cu Comisia Europeanå pe pro-

blemele agriculturii, låsând tot PNRR-ul în seama celor de la Ministerul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea (USR Plus).

Andrei OSTROVEANU

Ministrul Adrian Oros ¿i-a anun¡at demisia ¥n creierii nop¡ii de luni spre mar¡i, ministrul Adrian Oros ¿i-a anun¡at demisia. ¥n linia obi¿nuitå în care se iau multe decizii politice pe la noi, a scris mai întâi pe Facebook, urmând ca abia apoi så semneze ¿i actul oficial. Ministrul îl acuzå de e¿ecul såu la Agriculturå pe premierul Florin Cî¡u, pentru care domeniul nu ar fi fost niciodatå prioritar. Nu ne spune nicio noutate. Tot premierul ar fi de vinå ¿i pentru faptul cå bugetul Ministerului pe 2021 a fost cam 60% din cel pe 2020, ¿i nici la rectificarea din varå n-a primit bani. Florin Cî¡u este ¿i cauza pentru care în PNRR nu este niciun proiect major pe agriculturå, de¿i, spune Oros, el trimisese unul complex, de 6,6 miliarde euro, în care erau prinse iriga¡ii, desecåri ¿i antigrindinå. ¥n final, ministrul identificå o vinå colectivå (a Guvernului, probabil), cå nu existå suficientå determinare pentru eradicarea samsarilor, a pie¡ei negre ¿i a vânåtorilor de subven¡ii. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ministrul a reevaluat Casa Unirea [i nu mai vrea s-o închid\ Adrian Oros a anun¡at cå, începând cu 1 ianuarie 2022, va începe så func¡ioneze o nouå agen¡ie, una care så se ocupe de calitatea ¿i marketingul produselor agroalimentare. ¥n peisajul ¿i a¿a stufos de institu¡ii publice despre care nu ne este foarte clar cu ce se ocupå, aceasta va promova produsele agroalimentare române¿ti, fabricate conform unor scheme de calitate foarte stricte. Institu¡ia va fi organizatå dupå un model austriac ¿i va colabora cu Casa de Comer¡ Unirea, pe care ministrul Oros a reevaluat-o ¿i acum nu mai vrea s-o desfiin¡eze. Reactivarea Casei Unirea, atât de dragå lui Petre Daea, va avea loc dupå ce litigiile de-acolo se vor fi rezolvat ¿i dupå ce va fi ales un nou consiliu de administra¡ie, spune Oros. Abia atunci, imaculatå ¿i golitå de angajament politic, Unirea va putea colabora cu viitoarea Agen¡ie de Calitate ¿i Marketing a Produselor Agroalimentare. Aceasta din urmå va garanta (cum?) cå produsele apar¡in într-adevår unor scheme de calitate, cum sunt, de exemplu, produsele montane sau produsele tradi¡ionale.

“Este o entitate, un parteneriat public privat, în care Comitetul de Coordonare este format din mediul asociativ ¿i institu¡ii ale statului, cu obiective clare ¿i buget. Agen¡ia va face promovare pe scheme de calitate ¿i va garanta cå produsele sunt chiar tradi¡ionale sau montane sau apar¡in altor scheme de calitate”, spunea ministrul Adrian Oros. Finan¡area agen¡iei se va asigura din bani europeni, din sumele necheltuite alocate ini¡ial, prin PNDR 20142020, Måsurii 3 privind Sisteme de calitate pentru produsele agricole ¿i alimentare. Aceasta în contextul în care, pânå acum, nu s-a cheltuit niciun leu din alocarea totalå de 10 milioane de euro din PNDR 2014-2020. De asemenea, Agen¡ia va conlucra cu Casa de Comer¡ Unirea, dupå ce se vor finaliza acolo problemele administrative ¿i litigile. “Angaja¡ii Casei de Comer¡ Unirea vor ajuta la comercializarea produselor române¿ti.” Cum vor face asta, ministrul a omis så detalieze. “Majoritatea statelor europe - în special Italia, Fran¡a, Spania au astfel de scheme”, a spus ªtefan Pådure, pre¿edintele Asocia¡iei pentru Promovarea Alimentului Românesc, invitat så sus-

¡inå måcar vocal înfiin¡area noii agen¡ii. Austria, ne spune Pådure, a creat o agen¡ie de marketing a produselor agroalimentare (AMA) dupå ce a în¡eles, înainte de aderarea la UE, cå pia¡a lor va fi invadatå de produse de import, condi¡iile lor naturale nefiind propice agriculturii. “Austria a înfiin¡at atunci AMA, agen¡ia care a dat obiectivele strategice. Iar austriacul nu cumpårå decât produse certificate, pentru cå a¿a a fost educat.” E bine ca cititorul så ¿tie ¿i cå ªtefan Pådure este fratele omului de afaceri George Pådure (Gepa Electrocenter), unul dintre milionarii apåru¡i dupå revolu¡ie, dar fårå o alonjå serioaså. Revenind la Casa Unirea ¿i produsele tradi¡ionale pe care ar trebui så le vândå, ministrul Oros chiar pare så creadå cå acestea sunt foarte slab promovate. De aceea, a notificat Comisia Europeanå ca produsul tradi¡ional så fie eligibil pentru Måsura 3. La minister se estimeazå cå avem o pia¡å de câteva miliarde de euro pentru produse alimentare, care nu a fost exploatatå. De aceea, produsele locale vor primi punctaje mai mari pentru a fi eligibile. A¿a vor avea acces la licita¡iile locale,

Profitul Agricol 36/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Panourile Grânarilor Emil Bålteanu anun¡å cå, de comun acord cu Syngenta, sponsorul principal, promovarea Zilei Porumbului Moldova se va realiza prin ¿ase mari panouri, ce vor fi amplasate pe cele mai importante rute ce tranziteazå Moldova. “Panourile sunt pe structuri care apar¡in Syngenta ¿i asocia¡iei Grânarii. Pânå la sfâr¿itul lunii octombrie, vom avea zece asemenea panouri permanente, prin intermediul cårora vom promova evenimentele pe care le vom organiza ¿i ne vom promova organiza¡ia”.

cum ar fi spitale, cantine ¿colare sau ale institu¡iilor publice. Se va diminua fenomenul prin care o singurå firmå câ¿tigå licita¡ia pentru lapte ¿i produse lactate, pentru produse de panifica¡ie din ¿coli, iar produsele vin din import. Dar, spune ministrul, ¿i ¿coala va trebui så facå educa¡ie pentru consumul de produse locale. ¥n acord cu ministrul, ªtefan Pådure este ¿i vicepre¿edinte Pro Agro, unde se ocupå de sisteme de calitate ¿i promovare. Acesta spune cå a convins agen¡ia omoloagå austriacå så finan¡eze ¿i så se ocupe de lan¡ul scurt al aprovizionårii “pentru a nu deveni o sinecurå”. Agen¡ia din Austria va supraveghea constituirea acestei structuri. Pânå la 1 ianuarie 2022, va fi finalizatå organigrama, dar nu vor fi angaja¡i de stat. Fiecare re¡etå înregistratå va fi “sigilatå” prin ordin de ministru ¿i la ea pot så adere operatorii care respectå caietul de sarcini. Logoul va apårea pe etichetå ¿i consumatorii îl vor putea recunoa¿te. “De exemplu, telemeaua de bivoli¡å. Pe pia¡å laptele de bivoli¡å este 5 lei, laptele de vacå este 1 leu. Se amestecå ¿i se vând la acela¿i pre¡, sub acela¿i brand. Dacå în referen¡ialul de calitate se va aråta cå telemeaua de bivoli¡å are numai lapte de bivoli¡å, atunci vorbim Profitul Agricol 36/2021

Ce este o schemå de calitate ¿i cu ce ne ajutå ea Schemele de calitate sunt folosite în Europa pentru a standardiza modul de fabricare a anumitor produse, de cele mai multe ori tradi¡ionale. Existå scheme europene, precum DOP - Denumire de Origine Protejatå sau IGP - Indica¡ie Geograficå Protejatå, dar ¿i na¡ionale, precum “Re¡eta consacratå” sau “Produs Montan”. Aplicând pentru o astfel de schemå de calitate, producåtorii pot cere pre¡uri mai mari, iar consumatorii au garan¡ia unei anumite calitå¡i. Schema implicå respectarea unor specifica¡ii obligatorii ale produsului, acest lucru fiind verificat de autoritå¡ile publice sau de un organism independent de inspec¡ie. de un pre¡ corect. Nu po¡i så faci artificii atât de mari încât så ai varia¡ii de pre¡ mai mari de 10%”, spune Pådure. Ca så î¿i ducå menirea de promotori ai alimentelor tradi¡ionale române¿ti pânå la capåt, angaja¡ii agen¡iei vor participa la târguri na¡ionale, dar parcå mai tare le fac cu ochiul cele interna¡ionale.

Viorel PATRICHI

Tineri lideri pentru agriculturå A treia conferin¡å dedicatå programului Tineri Lideri pentru Agriculturå, organizatå de Clubul Fermierilor Români, are loc såptåmâna aceasta, joi. Observåm pe lista vorbitorilor câteva personalitå¡i: ministrul Agriculturii, pe cel al Mediului, dar ¿i pe cel al Educa¡iei. De notat ¿i prezen¡a ministrului Agriculturii din Moldova. Trei tineri absolven¡i vor prezenta programul, a¿a cum l-au tråit ei. Tineri Lideri pentru Agriculturå urmåre¿te pregåtirea genera¡iei de tineri fermieri pentru succesiunea afacerii de familie, reprezentarea intereselor fermierilor la nivel european ¿i na¡ional, asumarea rolului de lider în propria afacere ¿i comunitatea ruralå, promovarea tehnologiilor din Agricultura 4.0 ¿i crearea unei comunitå¡i de tineri promotori ai inova¡iei ¿i antreprenoriatului. Amidon produs din aer ¿i electricitate? Oamenii de ¿tiin¡å chinezi au creat amidon folosind dioxid de carbon, hidrogen ¿i electricitate, potrivit unui studiu publicat vineri în sobra revistå Science. Dacå o astfel de tehnicå poate fi extinså pentru industrializare, aceasta poate revolu¡iona modul în care este fabricat acest nutrient cheie, deoarece nu necesitå cultivarea plantelor bogate în amidon precum porumbul ¿i cartoful dulce. Acest lucru va contribui la reducerea emisiilor de carbon ¿i la combaterea schimbårilor climatice. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Scade cota¡ia grâului furajer Cererea crescutå din bazinul Mårii Negre, pe fondul scåderii produc¡iei europene ¿i a procentului mare de grâu furajer în produc¡ia Fran¡ei, a fåcut ca grâul de fåinå så råmânå în paritatea CPT Constan¡a la nivelul de 245 euro/tonå. În schimb, dacå în urmå cu o såptåmânå doar 6 euro despår¡eau grâul furajer de cel pentru pâine, acum decalajul de pre¡ a crescut la 9 euro/t. Porumbul a depå¿it 220 euro/t Pre¡ul porumbului în Portul Constan¡a a crescut pânå la nivelul de 221 euro/tonå, încurajat de ritmul greu de recoltare ¿i de reticen¡a fermierilor de a vinde. Pe bursa Euronext (Matif) indica¡ia de pre¡ pentru luna martie 2022 e 224 euro/t. Bulgaria oferå 620 dolari/t de floare În FOB CVB, pre¡ul florii-soarelui a scåzut cu 2-3 dolari/t, la 596 dolari/t, înså, pe pia¡a internå, se oferå 570 dolari/t la poarta fermelor. Acest pre¡ este ridicat de competi¡ia dintre procesatorii interni ¿i cei bulgari, care au ajuns så ofere 620 dolari/tonå DAP (marfa livratå în fabricå). Procesatorii români, mai preten¡io¿i cu calitatea soiei Soia este cotatå cu 630 dolari/tonå pentru marfa livratå la unitå¡ile de procesare, la care se adaugå 93,76 dolari/tonå, la o produc¡ie de 3 t/ha (sprijinul cuplat pe hectar fiind de 240 euro). Deocamdatå, fermierii români vând cåtre procesatorii interni, înså ace¿tia penalizeazå drastic, începând de la 6%, spårturi în marfa livratå, fa¡å de export, unde standardul e 15%. Brazilia a¿teaptå o recoltå-record de soia ¥n Brazilia, recolta de soia ar putea fi una record, de pânå la 143 milioane de tone. Cel mai mare producåtor mondial ar putea înregistra ¿i un record al exporturilor, care ar putea depå¿i 40 de milioane de tone. Anali¿tii se a¿teaptå ca suprafe¡ele cultivate cu soia så se extindå ¿i mai mult în urmåtorii ani. Sursa informa¡iilor din coloanå: raportul såptåmânal al CFRo 10

Ferma de familie trebuie sus¡inutå "Preferin¡a în Politica Agricolå Comunå (existå un acord politic comun în acest sens) sunt fermele familiale mici ¿i mijlocii: nu pot dispårea pentru noi”, a subliniat Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agriculturå, în timpul dezbaterii despre Pactul Verde European, organizat în Polonia pe 21 septembrie 2021. “Respingem aceste teorii conform cårora agricultura modernå constå în crearea unor ferme din ce în ce mai mari. Nu! Trebuie så men¡inem poten¡ialul fermelor familiale mici ¿i mijlocii ¿i så adaptåm diferite måsuri la capacitå¡ile lor. Aceasta este direc¡ia schimbårilor ¿i aceasta este ceea ce înseamnå reforma PAC ¿i acesta este acordul verde agricol". (V. P.)

Curajul nebun al ANSVSA

S\ interzic\ cre[terea porcului în cote] ANSVSA a mai scos un proiect de ordonan¡å de urgen¡å pentru combaterea pestei porcine africane. Conform acestuia, care deocamdatå circulå pentru avizare prin ministere, se va interzice cre¿terea porcilor în gospodåriile popula¡iei pe toatå perioada în care pesta porcinå africanå evolueazå pe teritoriul na¡ional. Statul român a acordat anual despågubiri de aproape 50 de milioane de euro, fårå a lua în considerare pagubele provocate fermierilor de cåtre direc¡iile sanitare veterinare prin excesul lor de zel ¿i prin lipsa de asumare a råspunderii referitor la fermele blocate, acolo unde animalele sunt perfect sånåtoase. ANSVSA sus¡ine înså cå a înregistrat succese memorabile: a redus numårul focarelor (prin eutanasiere ¿i atât) de la 1.220 de focare active, în septembrie 2019, la 101 în prezent.

¥n privin¡a porcului din cote¡, ANSVSA spune cå s-a consultat inclusiv cu asocia¡iile, care pretind contrariul. Teoretic, jumåtate din efectivul total de 4,1 milioane de porci din România se aflå în exploata¡ii non-profesionale, care nu respectå nici cele mai elementare norme de biosecuritate. De acolo vine ¿i virusul, iar nu de la mistre¡ii mor¡i pe tot teritoriul, pe care nu-i culege nimeni. De aceea, este necesarå interzicerea acestei forme de cre¿tere a porcilor câtå vreme existå pesta pe teritoriul României. Råspunderea pentru combaterea pestei revine tuturor institu¡iilor din ¡arå, cu responsabilitå¡i în domeniu: ANSVSA, Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului, Apelor ¿i Pådurilor, Autoritå¡ile Publice Locale ¿i crescåtorii de porci. Dupå ce va trece prin modificåri succesive, s-ar putea ca documentul så nu mai semene cu forma ini¡ialå datå de ANSVSA.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 36/2021

INTERVIU Pedro Gallardo, vicepre¿edinte Copa-Cogeca:

“Comisia European\

se apropie de dictatur\!” Pedro Gallardo, vicepre¿edinte Copa-Cogeca ¿i vicepre¿edinte al Asocia¡iei Tinerilor Fermieri din Spania (ASAJA), a vizitat România, în perioada 18-21 septembrie, la invita¡ia APPR. Ne-a acordat un interviu în care am punctat câteva subiecte de actualitate. Din påcate, ve¿tile dinspre Bruxelles nu sunt foarte bune. Sub vicepre¿edin¡ia olandezului Frans Timmermans, care coordoneazå Agricultura, Comisia råmâne inflexibilå ¿i ignorå fermierii în elaborarea politicilor care îi privesc.

România a aderat anul trecut, la Copa-Cogeca, prin Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Cum aprecia¡i contribu¡ia aduså de Alian¡å, în ansamblul activitå¡ii Copa-Cogeca?

E foarte necesar ca România så fie reprezentatå în Copa-Cogeca, cel mai puternic instrument de lobby al fermierilor în raport cu institu¡iile europene. E necesar atât pentru România, cât ¿i pentru noi, toate celelalte state europene. Faptul cå må aflu azi, aici, e o dovadå în acest sens ¿i cred cå råspunde pe undeva întrebårii dumneavoastrå. În ultimele zile, am vizitat mai multe ferme din România, observând cå sunt diferen¡e notabile între ele, în ce prive¿te dimensiunea, condi¡iile pedoclimatice, modul de conducere al afacerii. Toate aceste ferme au înså în comun faptul cå interesele lor variate sunt reprezentate în Copa-Cogeca de Alian12

¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Spania e o ¡arå cu o agriculturå asemånåtoare în multe feluri cu cea a României. Avem, ¿i noi, o agriculturå variatå, cu ferme mari ¿i mici, dotate mai modern sau cu tehnicå mai veche, avem zone cu climå continentalå, altele cu climå mediteraneeanå ¿i, mai nou, chiar subtropicalå. Toate aceste zone ¿i tipuri de ferme au nevoie de måsuri specifice, adaptate. Mi-am sfåtuit colegii români så fie ¿i mai activi în promovarea intereselor specifice. Este foarte important så avem informa¡ii direct de la surså despre agricultura României. La urma urmelor, sunte¡i lideri la floarea-soarelui ¿i porumb, asta vorbe¿te de la sine.

Care sunt interesele comune ale României ¿i Spaniei în domeniul agriculturii ¿i cum s-ar putea sus¡ine reciproc ¡årile noastre în Copa-Cogeca?

A¿a cum aici, în România, s-a creat Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, în Spania am creat Alian¡a pentru Agriculturå Sustenabilå (ALAS), în care sunt reprezentate atât asocia¡ii de fermieri, cât ¿i cooperative, exportatori de produse agricole, asocia¡ii tehnice precum Asocia¡ia No-Till. Scopul Alian¡ei e de a promova ideea cå trebuie så ai întâi un model economic, care så sus¡inå modelul social ¿i pe cel de mediu, nu invers. Le-am transmis statutul ALAS colegilor no¿tri din România ¿i speråm så se ralieze proiectului. Portugalia ¿i Italia sunt, de asemenea, interesate de propunerea noastrå. De altfel, ¡årile din sudul Europei au probleme mai complicate în agriculturå ¿i trebuie så facem ca toatå Uniunea så con¿tientizeze acest lucru. Ne aflåm

într-o zonå mai cålduroaså. Asta înseamnå mai multe boli, insecte dåunåtoare, buruieni. De asemenea, ne aflåm la grani¡ele Europei, ceea ce ne face mai expu¿i la elemente pe care nu le putem controla.

În Spania plafonarea este obligatorie. Cum privesc fermierii acest lucru?

Avem ¿i în PAC curentå o plafonare, dar nu foarte brutalå, fiindcå porne¿te de la 150.000 de euro ¿i sunt deductibile salariile angaja¡ilor. Noi, cei din ASAJA, suntem în dezacord cu plafonarea din noua PAC, care porne¿te de la 60.000 de euro. Suntem chiar furio¿i, deoarece guvernele noastre de pânå acum, indiferent de orientarea politicå, ne-au încurajat så facem ferme mai mari, care så sus¡inå o agriculturå mai puternicå, ca så avem exporturi. Am investit, am fåcut credite bancare, iar acum suntem penaliza¡i. Poate Spania oferi asisten¡å tehnicå României, pentru a se structura un sistem de asiguråri dupå modelul spaniol?

A fost unul dintre subiectele pe care le-am discutat când am vizitat fermele de aici. Da, în Spania avem AgroSeguro, un consor¡iu de mai multe societå¡i de asigurare, cu implicarea Ministerului Agriculturii. Este func¡ional, este perfectibil, neam dori så func¡ioneze mai bine, dar cel pu¡in avem un instrument de asigurare a culturilor ¿i invit administra¡ia de la Bucure¿ti så se coordoneze pe acest subiect cu autoritå¡ile noastre. Problema taxonomiei nu este pe agenda politicienilor români, de¿i pare så fie un subiect care poate genera valuri foarte mari, punând sub semnul întreProfitul Agricol 36/2021

INTERVIU heantidumping (împotriva suprataxårii importurilor de fertilizan¡i)? Este un subiect care ne preocupå foarte mult. Nu ne vom opri, pânå ce Comisia ¿i Parlamentul European nu vor interveni! Pre¡ul fertilizan¡ilor continuå så creascå, practic s-a dublat fa¡å de anul trecut, iar noi, fermierii, suntem victime neputincioase. Nu putem produce hranå fårå fertilizan¡i. Dacå am folosi jumåtate din cantitatea de azot, produc¡ia s-ar reduce cu mai mult de jumåtate. Care crede¡i cå va fi principalul subiect de interes pentru Copa-Cogeca în perioada urmåtoare?

bårii chiar ¿i acordul pe noua PAC. Cum se vede acest aspect în Spania ¿i în Copa-Cogeca?

Taxonomia este o prostie birocraticå. În Spania e la fel, Ministerul Agriculturii nu a exprimat o pozi¡ie despre acest subiect. Este tulburåtor, ne îngrijoreazå faptul cå nu se discutå deloc despre ferme ¿i nu suntem consulta¡i când se dezbat teme care în mod evident ne vor afecta. Agenda este fåcutå de vicepre¿edintele Comisiei, Frans Timmermans, care dispune de unul singur, fårå a ne consulta. Ce-mi descrie¡i seamånå cu o dictaturå!

Chiar se apropie de dictaturå! Îi vom comunica pre¿edintei Ursula von der Leyen cå domnul Timmermans nu ne respectå drepturile, nu respectå fermierii. Noi furnizåm hranå, am asigurat securitatea alimentarå a Europei pe timp de pandemie. Suntem foarte dezamågi¡i cå suntem trata¡i astfel. Uita¡i, ¿i strategiile Pactului Verde au fost impuse fårå stuProfitul Agricol 36/2021

diu de impact! Acum avem patru studii de impact, inclusiv unul al Comisiei, ¿i toate sunt negative. Produc¡ia va scådea cu 20%, veniturile fermierilor se vor reduce cu 16%, vom cre¿te importurile ¿i reduce exporturile, iar cetå¡enii Uniunii vor plåti, în plus, 125 de euro fiecare, anual, pentru alimente. Ce pårere ave¡i despre comisarul pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski?

A participat la câteva dintre ¿edin¡ele Copa-Cogeca, a pårut cå ¿i-a notat câteva idei, dar nu am avut niciun feedback, iar noi vedem cå agenda este fåcutå de Frans Timmermans. Cum evalua¡i munca lui Mihail Dumitru, director adjunct la directoratul pentru agriculturå ¿i dezvoltare ruralå al Comisiei Europene?

Nu må pot pronun¡a. Îmi este cunoscut numele, ¿tiu cå e acolo, dar atât. Cum evolueazå campania #dropt-

Problema glifosatului. Perioada de autorizare a utilizårii expirå la sfâr¿itul anului viitor ¿i avem nevoie neapårat de reînnoirea autorizårii, fiindcå nu avem mijloace de combatere a buruienilor, în special în cazul tehnologiei no-till. Va fi båtålia noastrå anul viitor, fiindcå nu avem alternative. Dacå pierdem aceastå unealtå, vom fi ¿i mai pu¡in competitivi în raport cu fermierii din afara Uniunii. Ce crede¡i despre viitorul noilor tehnici genomice?

Acestea sunt parte a solu¡iei pentru agricultura viitorului, în opinia ASAJA ¿i a Copa-Cogeca. Sunt o modalitate de a face fa¡å schimbårilor climatice. Poate singurul aspect pozitiv al strategiilor de înverzire este insisten¡a pe inovare, iar noile tehnici genomice sunt cele mai bune inova¡ii de care am putea beneficia în ferme. Sper cå autoritå¡ile europene vor avea în¡elepciunea de a deschide calea acestor tehnici, fiindcå produsele acestor tehnologii, spre deosebire de organismele modificate genetic, nu pot fi diferen¡iate de cele ob¡inute prin procedurile clasice. Va veni momentul când va fi imposibil så distingem între un grâu argentinian ob¡inut cu tehnologia CRISPR/CAS ¿i un grâu conven¡ional. ªi ce ne vom face atunci?

Robert VERESS 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 281 dolari/tonå (1.180 lei), fa¡å de 273 dolari/tonå (1.145 lei), cât a deschis licita¡iile în 13 sept.

Grâu

România FOB Constan¡a 225 euro/t (-2) 1.102 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.09.2021, pre¡ cu livrare în oct. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 177.770 tone, Filipine 107.770 tone, Coreea de Sud 79.770 tone, Mexic 77.770 tone ¿i Japonia 77.170 tone.

¥n såptåmâna 13 - 17 septembrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 269 dolari/tonå (1.130 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 septembrie.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Oct Dec Ian

13.09 239 243 247

14.09 241 245 249

15.09 16.09 17.09 243 245 247 247 249 251 251 253 255 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Oct Dec Ian

13.09 239 241 245

14.09 241 243 247

15.09 243 245 249

16.09 245 247 251

17.09 247 249 253

România

13.09 231 233 230 229 Moselle FOB 229 Rouen FOB 289

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

14.09 15.09 235 237 237 239 237 239 232 233 232 233 295 297

16.09 239 240 240 234 234 295

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec Ian

13.09 265 263 267

14.09 269 269 270

15.09 270 270 271

16.09 271 271 273

Oct Dec Ian

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 13.09 211 213 224 Bordeaux FOB 210 Pontivy 207 Bordeaux Pallice Rhin FOB

euro/t

14.09 15.09 16.09 17.09 213 215 213 211 215 217 215 214 227 229 230 229 213 215 217 215 210 211 213 211

$/t

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 211 euro/tonå (1.034 lei). A crescut cu 4 euro/tonå.

$/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

17.09 269 269 270

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 17 septembrie 2021, a 14.09 15.09 16.09 17.09 192 193 195 193 201 202 203 201 203 204 205 203

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în octombrie, a fost de 207 dolari/t (869 lei).

17.09 239 240 240 233 233 291

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2021, este de 207 dolari/tonå (869 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

13.09 190 200 201

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna oct. 2021 este de 213 dolari/t (895 lei).

293 $/t

FOB Constan¡a 209 euro/t (=) 1.024 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.09.2021, pre¡ cu livrare în oct. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 291 euro/tonå (1.426 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 240 euro/tonå (1.176 lei).

euro/t

fost de 233 dolari/tonå (979 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 233 euro/tonå (1.142 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 6 septembrie.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 17 sept. 2021, a fost de 214 euro/tonå (1.049 lei). A crescut cu 1 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 229 euro/tonå (1.122 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 217 dolari/tonå (911 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 13 septembrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

237 $/t

$/t

13.09 14.09 15.09 16.09 17.09 213 217 219 221 217 217 219 221 223 221

Profitul Agricol 36/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 13 - 17 septembrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 493 dolari/tonå (2.071 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 septembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Oct Dec Ian

13.09 457 463 465

14.09 463 467 469

$/t 15.09 465 470 473

16.09 467 471 475

17.09 469 473 477

Orz România FOB Constan¡a 213 euro/t (=) 1.044 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.09.2021, pre¡ cu livrare în oct. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 13.09 Rouen 217 Dunquerque 217 Pontivy 203 Orz bere: Creil** 221 Moselle** 225

14.09 220 219 207

15.09 221 220 209

16.09 223 223 211

17.09 220 221 207

225 227 229 225 227 229 231 227

Sorg

PREºURI 13 - 17-09.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 13 - 17 septembrie 2021, a fost de 197 dolari/tonå (827 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 septembrie. Principalele destina¡ii ale ex-

na 97.770 tone, Mexic 85.770 tone, Belgia 77.770 tone, Indonezia 37.770 tone ¿i Columbia 17.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

527 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 515 dolari/tonå (2.163 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 375 dolari/tonå (1.575 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Oct Dec Ian

13.09 1.221 1.225 1.227

14.09 1.227 1.229 1.233

15.09 1.229 1.231 1.235

16.09 1.231 1.233 1.237

$/t 17.09 1.227 1.229 1.233

FOB-Rouen, a fost de 220 euro/tonå (1.078 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 227 euro/tonå (1.112 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în oct. 2021, pre¡ul orzului furajer este 227 dolari/t (953 lei). S-a men¡inut acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 107.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Oct Dec

13.09 14.09 15.09 16.09 17.09 369 373 375 377 375 377 379 381 383 377

Oct Dec

13.09 14.09 15.09 16.09 17.09 195 199 200 201 197 197 200 201 203 201

Oct Dec

chidere, pe 17 sept., a fost de 523 dolari/tonå (2.197 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 535 euro/tonå (2.621 lei). A înregistrat o scådere de 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 13 septembrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna octombrie 2021, este de 675 dolari/tonå (2.835 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov

$/t

13.09 14.09 15.09 16.09 17.09 521 524 525 527 523

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 571 euro/tonå (2.798 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 13 septembrie. 13.09 Rouen 569 Dunquerque 571 Moselle 557

14.09 575 573 569

15.09 577 575 573

16.09 579 577 575

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna octombrie 2021, a fost de 697 dolari/t (2.927 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

13.09 14.09 15.09 16.09 17.09 Dieppe 531 534 535 537 535

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 577 euro/tonå (2.827 lei), mai mare cu 8 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 573 euro/tonå (2.808 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

17.09 577 573 571

Sept Oct Dec

13.09 677 667 659

14.09 679 669 663

15.09 681 671 665

16.09 683 673 667

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

281 dolari/t

Profitul Agricol 36/2021

233 dolari/t

$/t

06.09 07.09 08.09 09.09 10.09 511 514 515 517 515 513 517 519 520 517

Floarea-soarelui

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

493 dolari/t

197 dolari/t

$/t 17.09 679 677 669

+2 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia>

384 milioane de tone

tone). Marii importatori de soia sunt China (101 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai mult), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Japonia (5), Thailanda (4) ¿i Taiwan (3 milioane ºårile mari producåtoare sunt tone). Brazilia (144 milioane tone, cu 7 mil. Stocurile mondiale sunt prognotone mai mult decât anul trecut), SUA zate la 99 milioane tone, fa¡å de 95 mi(119 milioane tone, mai mult cu 7 mil. lioane tone în anul de pia¡å trecut. tone), Argentina (52, în cre¿tere cu 6 mil. tone), China (19), India (11), Paraªroturi guay (10,5) ¿i Canada (6). Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 258 mil. t., cu 8 mil. ºårile mari consumatoare sunt China (98 milioane tone), SUA (59), mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: Brazilia (48), Argentina (43), UE (16), India (9,7), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 China (78 mil. tone, mai mult cu 4 mil. de tone), SUA (47 mil. tone, mai mult cu 1 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Bra- mil. de tone), Argentina (37), Brazilia zilia (93 milioane tone, mai mult cu 7 mil. (33), UE (12,5) ¿i India (8 mil. t). ºårile mari consumatoare sunt Chide tone decât anul trecut), urmatå de SUA (57 mil. tone, cu 7 mil. tone mai na (77 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), pu¡in decât anul trecut), Argentina (6,5 SUA (34 mil. tone), UE (28,6 mil. tone), milioane tone) ¿i Paraguay (6 milioane Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (7), India (6), Indonezia (5), Thailanda Pre¡uri soia (5), Fed. Ruså (4). ¥n luna august, pre¡urile la export ºårile mari exportatoare de ¿roturi pentru soia din SUA au scåzut cu 12 din soia sunt Argentina (29,5 milioane dolari/tonå, la 545 dolari/tonå, în timp tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane ce pre¡urile din Brazilia au scåzut cu de tone). 2 dolari/tonå, ajungând la 550 doºårile mari importatoare de ¿roturi lari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au în- sunt UE (17 milioane tone), urmatå de registrat o cre¿tere de 3 dolari/tonå ¿i Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda au închis licita¡iile la 535 dolari/tonå. (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2021/22 este prognozatå de USDA la 384 milioane tone, cu 21 milioane de tone mai mare decât în anul 2020/21.

Pre¡uri ¿roturi soia Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a scåzut cu 3 dolari/tonå, la 422 dolari/tonå. ªi pre¡urile Brazilia au scåzut, de la 426 dolari/tonå la 418 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au scåzut cu 3 dolari/tonå ¿i au ajuns la 393 dolari/tonå.

Coreea de Sud (2). Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt China (17,5 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone ca anul trecut), SUA (11,5 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8,5), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18,5 milioane tone), SUA (11,3 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6,3 milioane tone), Brazilia (1,3 mil. tone), SUA (0,95 mil. de tone), UE (0,6) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1,2 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,68).

Profitul Agricol 36/2021

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia mondial\ de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å ar putea atinge 68 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mult fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare vor fi: Canada (14 milioane tone, în scådere cu 5 mil. tone), UE (17 mil. tone), China (14) ¿i India (8,5 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 70 milioane tone, mai mic cu 3 milioane de tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (21 milioane tone pe an), urmatå de China (16,5), Canada (9,5) ¿i India (8,5). De¿i în scådere cu 4 milioane tone, Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 6 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 mil. tone), China (2 milioane tone) ¿i Japonia (2 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 3,6 milioane tone, fa¡å de 6 milioane tone în 2020/21. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1,1 milioane tone, dar neconfir-

mate), Canada (0,7 milioane tone), UE (0,3 milioane tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 39 milioane tone, mai micå cu 2 mil. de tone fa¡å de 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12), China (9,5), Canada (5), India (5), Japonia (1,2). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 40 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11), India (4), Japonia (1,2), Canada (0,65).

ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 2,3 milioane tone. ºåri importatoare: China (2 milioane tone) ¿i UE (300.000 tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 28 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9), China (6,3), Canada (4), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone.

Floarea-soarelui, în cre[tere Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 57 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mare decât anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17,5 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone), Rusia (15,5 mil. tone), UE (10) ¿i Argentina (3,4 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 56 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (17), Rusia (14,5) ¿i UE (10). Stocurile mondiale sunt estimate la 2,6 milioane tone, cu 0,3 mil. de tone mai mari decât cele din anul 2020/21. 18

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 24 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 23 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,6) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (4,7 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,6 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,7 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,3 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (4 mil. t), Turcia (1,3 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,5 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,8 mil.t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,9 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone. Profitul Agricol 36/2021

CULTURI

VEGETALE Dan Hurduc face [i automatiz\ri pentru silozuri

Cu profitabilitatea fermei sale de 2.500 de ha, din Coste¿ti, Vaslui, limitatå de produc¡iile mici, specifice zonei, Dan Hurduc, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români, ¿i-a securizat afacerea cu ajutorul depozitårii. Iar ca “hobby”, ¿i-a automatizat în regie proprie fluxul de marfå. Nu s-a oprit aici, ci a angajat un automatist ¿i acum produce sisteme ¿i pentru alte ferme. Profitul Agricol 36/2021

Evel-H Company, societatea administratå de Hurduc, are silozuri ¿i magazii în care stocheazå 20.000 de tone de marfå. Valorificarea se face în termenii fermierului. Nu vinde niciodatå produc¡ia din câmp, ci o aduce în fermå, o sorteazå, o curå¡å de corpuri stråine, o usucå, dacå e cazul, la STAS, pentru a avea o bazå mai bunå de negociere cu traderii. De cum intrå în fermå, marfa, cå vine din câmpul propriu sau al altor fermieri din zonå, este trecutå printr-un ciclon, divizatå, se prelevå e¿antioane care sunt analizate fizico-chimic. Lângå cântar este amenajat un laborator dotat precum cele ale marilor comercian¡i, in-

clusiv cu spectrofotometru. Se stabilesc umiditatea, greutate hectolitricå, con¡inutul de ulei, glutenul, proteina, alte caracteristici. Se determinå ¿i eventualele infeståri cu insecte sau boli. În func¡ie de caracteristici, marfa este lotizatå, fiecare lor fiind depozitat separat. “ªi fermierii sunt antreprenori, ¿i noi trebuie så ne optimizåm activitatea. Nu e corect så ne plângem de pre¡ul mårfii luate din câmp, dacå nu facem ce e necesar pentru a nu mai vinde din câmp. Anul acesta ¿i logistica e suprasolicitatå, e firesc ca transportul så tragå pre¡ul în jos. Nu e lucru uuu

Robert VERESS 19

CULTURI VEGETALE Argentina: 20 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Argentina este prognozatå la 20 milioane tone, cu 13% mai mare fa¡å de 2020/21. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 6,5 milioane hectare, cu 2 procente mai mare fa¡å de anul trecut. Asta se datoreazå pre¡urilor bune ¿i poten¡ialului crescut la export, care i-au încurajat pe fermieri så cultive mai mult grâu. Randamentul este prognozat la 3,08 tone/hectar, cu 12% mai mare ca anul trecut. ¥n prezent umiditatea solului este mai micå decât ar fi normal în regiunile vestice ¿i nordice. Recoltarea începe în noiembrie.

Canada: produc¡ie de grâu mai micå cu 12 milioane tone USDA estimeazå produc¡ia de grâu din Canada pentru anul 2021/22 la 23 milioane tone, în scådere cu 12,2 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de 9,2 milioane hectare, cu 8% sub cea de anul trecut. Randamentul este prognozat la 2,5 tone/hectar, în scådere cu 4% fa¡å de luna trecutå. Programul canadian de evaluare a stårii culturilor (CCAP) a remarcat faptul cå impactul secetei actuale este mult mai extins decât cel din anii 2002 ¿i 2003. Se estimeazå cå produc¡ia totalå de grâu va fi cu 29% mai micå decât anul trecut.

Australia: 31,5 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Australia ajunge la 31,5 milioane tone, în scådere cu 5% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 13 milioane hectare, în scådere cu 0,1 mil. ha fa¡å luna trecutå. Randamentul atinge 2,4 tone/hectar, în scådere cu 6 procente fa¡å de anul trecut. În prezent, sunt necesare precipita¡ii suplimentare în toate statele producåtoare pentru a se men¡ine poten¡ialul de produc¡ie actual. Recoltarea începe în noiembrie. 20

uuu u¿or så-¿i faci spa¡ii de depozitare, apoi så sincronizezi camioanele cu combinele, ca så evi¡i timpii mor¡i de la recoltat. Dar a¿a se procedeazå în toatå Europa. E timpul så intråm ¿i noi în rândul lumii", îndeamnå Hurduc. De ¿apte ani, nu mai are acces la fonduri comunitare pentru dezvoltarea afacerii, acestea fiind direc¡ionate exclusiv cåtre fermele mici ¿i medii (pânå în 600 ha). Înså primele patru silozuri, cu capacitatea de 2.000 de t fiecare, lea fåcut cu un program european. ªi-a “tras” ¿i primul uscåtor din Moldova cu gaz metan de la re¡ea. Au urmat alte douå silozuri construite din resurse proprii. Toate silozurile au fost conectate, automatizate, integrate cu un soft. Complexul are circuite separate de uscare sau depozitare directå, aspiratoare de praf, douå linii de livrare. Sistemul de automatizare, realizat în regie proprie, ca “hobby”, a fost transformat într-o altå micå afacere. Hurduc a angajat un automatist. Achizi¡ioneazå componente hardware, iar automatistul asambleazå sistemul, realizeazå cablajele, panoul de comandå, integreazå softul realizat tot de Evel-H.

Anul trecut, preconizase så-¿i extindå capacitå¡ile de depozitare cu încå o magazie de 10.000 de t, dar pandemia i-a retezat elanul. Acum regretå cå nu a investit, våzând cå pre¡ul materialelor de construc¡ii a explodat. În schimb, a continuat så-¿i optimizeze cheltuielile. Obi¿nuia så care marfa în portul Constan¡a, cu camioanele proprii. Dar a constatat cå erau situa¡ii în care primea pre¡uri chiar mai bune pentru marfa preluatå din fermå. Pe de altå parte, cheltuia cu salariile camionagiilor, de serviciile cårora avea nevoie doar în campanie. Prin urmare, a concediat doi ¿oferi, a achizi¡ionat peridocuri ¿i folose¿te semiremorci mari tractate de tractoare pentru transportul produc¡iei din câmp. ªi-a rarefiat personalul ¿i în alte compartimente, ajungând de la 30 la 23 de angaja¡i. Pe de altå parte, are grijå så-¿i fidelizeze angaja¡ii productivi. Pe direc-

torul tehnic, cåruia îi laså pe mânå afacerea când e plecat cu treburi (foarte des, în ultima perioadå, de când e pre¿edinte la Club), l-a ajutat în trecut cu teren så-¿i facå propria fermå de peste 200 ha. Acum a venit rândul fiului directorului tehnic, care, la 27 de ani, are deja cinci ani petrecu¡i în fermå, fiind omul care se ocupå cu succes de tot ce înseamnå digitalizare: hår¡i satelitare, program de fertilizare variabilå, integrarea programului în softurile tractoarelor etc. I-a dat ¿i acestuia teren, tânårul inginer IT-ist a adunat 70 ha ¿i a depus proiect pentru instalarea tânårului fermier. Va participa ¿i la programul de tineri lideri în agriculturå al CFRO, edi¡ia 2021-2022. “Estimez cå am economisit cam 5% prin digitalizare. Cre¿te productivitatea utilajelor, scade presiunea pe manoperå, se reduce timpul de lucru ¿i tractori¿tii mei sunt mai relaxa¡i”. A angajat recent un tânår tractorist, format în fermå. Altfel, se gåsesc foarte greu oameni capabili. Dacå ar råmâne fårå un tractorist ¿i ar fi nevoit så angajeze unul, nu ar gåsi, de¿i salariile sunt între 3.500 ¿i 6.500 de lei net. Din fericire, nu intrå în crizå de personal, fiindcå oamenii, chiar dacå au mai mârâit de-a lungul timpului pentru cå disciplina e prea strictå, alcoolul fiind interzis cu desåvâr¿ire în timpul programului, s-au obi¿nuit cu salariile atractive ¿i orarul fix. “Jumåtate de an pleacå din fermå la 3.30-4, iar cealaltå jumåtate de an la maxim 6, cu excep¡ia unei luni de varå, când recoltåm”. Profitul Agricol 36/2021

CULTURI VEGETALE

Tehnologii “smart” la orz dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Vreau så subliniez de la început cå acest articol este realizat în colaborare cu Eugen Petcu, un tânår ¿i promi¡åtor membru al colectivului de ameliorare a orzului de la INCDA Fundulea. Tehnologiile sunt "smart”, pentru cå se aplicå, iar apoi se ¿i explicå. Din påcate, la noi se întâmplå destul de rar acest lucru. Eu re¡in exemplul Pioneer, care î¿i prezintå campionii la porumb, floarea-soarelui, rapi¡å etc cu toate detaliile ¿i “secretele de culturå”. Sunt “smart” ¿i nu “optimizate”, pentru faptul cå au fost aplicate de un fermier englez, un efemer recordman la produc¡ia de grâu în anul 2015. Tim Lamyman, el este englezul nostru, a de¡inut în 2015 recordul mondial la grâu cu 16,50 t/ha timp de câteva zile, pânå când a fost anun¡at noul record, cu 20 kg/ha mai mare, de 16,52 t/ha, ob¡inut de un compatriot. Actualul record apar¡ine unui neozeelandez din februarie 2020 ¿i este de 17,4 t/ha. În schimb, Lamyman de¡ine din acest an recordul la orz de toamnå, “în valoare” de 14,2 t/ha, depå¿ind cu 400 kg/ha recolta din 2015 a unui alt rival neozeelandez (13,8 t/ha).

Practici engleze¿ti ¿i comentarii române¿ti la orzul de toamnå Având în egalå måsurå condi¡ii favorabile de culturå ¿i o tehnologie deja “rodatå”, cu care fermierii britanici ob¡ineau în anul 2019 pe 1,1 milioane ha cca. 6,9 t/ha, în timp ce noi aveam o medie de 4,19 t/ha pe 448.890 ha, Mr. Tim, ca mul¡i al¡i fermieri britanici “cåutå recorduri cu lumânarea”. 22

ªi ¿tiu unde så caute: 1. Rota¡ia/lucrårile solului Seamånå orzul dupå grâu. Din aceastå cauzå trebuie så are, ca så nu aibå impurificåri de la samulastra de grâu. Tot mai des orzul poate înlocui cultura repetatå de grâu. În Regatul Unit se folose¿te des o rota¡ie în care grâul e urmat de grâu. De exemplu: sfeclå pentru zahår, grâu, grâu, rapi¡å. 2. Un soi potrivit pentru scopul propus ¿i condi¡iile existente Recordul a încercat så-l doboare cu mai multe soiuri, care au realizat produc¡ii de 9,5 t/ha, 10,9 t/ha ¿i 11,5 t/ha cu soiul Tardis. Pe parcela respectivå, de pe o suprafa¡å de 8,6 t/ha s-au recoltat 14,2 t/ha cu 15% umiditate, produc¡ie omologatå ca record mondial. ¿i pentru faptul cå nu face experien¡e doar så se afle în treabå, ci folose¿te rezultatele, anul acesta, pe întreaga suprafa¡å de 100 ha cultivatå cu orz va semåna numai soiul Tardis. 3. Produc¡iile mari au fost ob¡inute datoritå urmåtoarelor caracteristici ale soiului: Tardis este un soi tardiv, care a fost semånat la 17 octombrie, cu o normå de

200 kg/ha. Densitatea la recoltare a variat între 880 ¿i 1050 spice/mp. Aceasta înseamnå cå soiul are o capacitate mare de înfrå¡ire, iar condi¡iile de mediu au fost favorabile procesului 4. Perioada mai lungå de vegeta¡ie a mårit considerabil produc¡ia A fost recoltat în 5 august, dar în 7 iulie, când 35% din suprafa¡a cultivatå cu orz în fermå se apropia de maturitatea fiziologicå, Tardis mai avea 4 frunze verzi care aveau o activitate intenså de fotosintezå. 5. Cele 5 tratamente cu fungicide Tratamentele au fost aplicate la recomandarea unui specialist BASF au avut un rol major în prelungirea activitå¡ii fotosintetice.

Tehnologii paralele Putem ¡ine “spicul” cu cel al orzului britanic? Eugen Petcu, afirmå cå din punctul de vedere al geneticii suntem destul de aproape de performan¡ele medii/ridicate din Regatul Unit. Un soi nou de orz pe 6 rânduri, Lucian, creat la INCDA Fundulea, a Profitul Agricol 36/2021

CULTURI VEGETALE ob¡inut în SE ¡årii produc¡ii între 7 t/ha ¿i 9,4 t/ha. Cele mai mari produc¡ii s-au ob¡inut la soiul Lucian la densitå¡i mai mici la semånat, în jur de 350 g./mp, fa¡å de varaianta cu 500 b.g./mp. Componentele de produc¡ie la soiul Lucian au variat foarte puternic în decursul anilor, atingând valori de 50,5 g pentru MMB, 60 boabe/spic etc. Diferen¡ele apar mai ales în ceea ce prive¿te fertilizarea. În România, aceste produc¡ii au fost ob¡inute cu cca. 50 kg N/ha, la care s-a adåugat efectul de rota¡ie al premergåtoarei mazåre (resturi vegetale care se descompun u¿or, stimularea mineralizårii materiei organice etc.) . În Regatul Unit, când condi¡iile pedoclimatice sunt foarte favorabile, cum au fost în acest an, pot fi folosite doze mai mari de azot, adåugând câte 20 kg N/ha pentru fiecare tonå de semin¡e a¿teptatå peste nivelul de 7 t/ha. Tim Lamyman a fertilizat cu 250 kg

Profitul Agricol 36/2021

N/ha, sub formå de azotat de amoniu, aplicat în 4 reprize primåvara. De asemenea a fertilizat abundent cu îngrå¿åminte foliare, douå tratamente toamna ¿i 4 primåvara împreunå cu fertilizarea cu azot. Densitatea foarte mare, de 1000 spice/mp ¿i doza mare de azot, a impus aplicarea unor regulatori de cre¿tere în T0 ¿i T1 (tratamentele 0 ¿i 1). Eugen Petcu nuan¡eazå. La soiul românesc cultivat, tratamentele au fost aplicate în func¡ie de specificitatea anului agricol. Numårul de tratamente aplicate a fost optimizat în func¡ie de regimul pluviometric, astfel cå, în anii cu excedent de umiditate numårul tratamentelor aplicate a crescut, ajungând pânå la 3 aplicåri în anii ploio¿i. Observa¡iile efectuate în câmpul experimental au eviden¡iat faptul cå la plantele cultivate la o densitate mai reduså inciden¡a bolilor foliare a fost mai micå ¿i de asemenea au prezentat o mai buna rezisten¡å la fenomenul de

cådere a lanului. În anii favorabili, în România produc¡ia este limitatå de cantitå¡ile relativ mici de azot folosite, deoarece nivelul dozelor optime economic este influen¡at de vreme. Deoarece vremea îi permite, Tim Lamyman î¿i poate permite så måreascå cheltuielile cu inputurile cu 250 lire sterline/ha, înjur de 1.450 lei/ha, deoarece sporul de produc¡ie acoperå cheltuielile ¿i intensificarea este profitabilå.

Concluzii Sunt domenii în care diferen¡ele de produc¡ie dintre fermele române¿ti ¿i cele din ¡årile din vestul/nordul Europene se datoresc în primul rând condi¡iilor climatice ¿i implicårii consultan¡ilor.

CULTURI VEGETALE

Fence [i Alliance 660 WG,

alian]a erbicidelor pentru cereale Buruienile scad cantitatea de nutrien¡i, apå ¿i luminå pe care plantele de culturå le-ar putea valorifica în recolte ridicate. Impactul lor este cu atât mai mare cu cât se instaleazå mai devreme în câmp. Buruienile dicotiledonate råsar din toamnå, fiind adaptate så supravie¡uiascå peste iarnå, iar în primåvarå sunt dificil de eliminat.

Din fericire, existå erbicide (cum este noul Fence, pe bazå de flufenacet) ce ac¡ioneazå de timpuriu. Substan¡a activå este absorbitå prin rådåcinå, dar ¿i prin embrionul care germineazå. De asemenea, prezen¡a buruienilor înseamnå risc crescut de boli: un numår mare de plante nedorite înseamnå aerisire insuficientå ¿i probabilitate crescutå de apari¡ie a bolilor fungice. În plus, buruienile îngreuneazå recoltarea ¿i cresc gradul de impuritate a produc¡iei. Existå mai multe tipuri de erbicide, dintre care le vom numi pe cele care inhibå acetolactat sintaza (ALS), care au demonstrat de-a lungul timpului o eficacitate ridicatå, în condi¡iile utilizårii unei cantitå¡i reduse de substan¡å activå. Acest tip de erbicide au impact crescut asupra plantulelor, care sunt oprite din dezvoltare. La plantele mature, se observå un proces de deteriorare ce include malformåri, opriri din cre¿tere, reducere a numårului de semin¡e ¿i moartea plantelor. Printre inhibitorii ALS se numårå metsulfuron-metil, una dintre cele douå 24

substan¡e active din erbicidul Alliance 660 WG. Pentru cå nu toate plantele råspund la erbicidele inhibitori ale ALS, existå ¿i alte substan¡e active disponibile în pia¡å. Printre acestea, numim diflufenican, a doua substan¡å activå din erbicidul Alliance 660 WG, utilizat în lume din anii ‘80, cu eficien¡å foarte ridicatå ¿i cu o compatibilitate bunå cu alte produse de protec¡ie a plantelor. O altå substan¡å activå foarte eficientå este flufenacet, un foarte bun partener pentru amestecuri de erbicidare, care permite atât ac¡iunea puternicå împotriva buruienilor, cât ¿i integrarea într-o strategie de prevenire a rezisten¡ei. Subliniem necesitatea combina¡iilor de substan¡e active pentru a cuprinde un numår cât mai mare de buruieni. De aceea, recomandåm aplicarea împreunå a erbicidului Alliance 660 WG ¿i a noului Fence.

Alliance 660 WG, erbicid pe bazå de diflufenican ¿i metsulfuron-metil Alliance 660 WG con¡ine douå substan¡e active, ceea ce îi asigurå un efect complex ¿i o capacitate ridicatå de eliminare a buruienilor. Alliance 660 WG prezintå ac¡iune de contact datoritå componentei diflufenican ¿i efect sistemic datoritå metsulfuron-metilului. Diflufenican (clasa piridincarboxamidelor). Efecte: - atacå buruienile din interiorul acestora, stopându-le dezvoltarea ¿i, datoritå ac¡iunii reziduale, împiedicându-le råsårirea; - asimilarea acestei substan¡e de cåtre plantele nedorite inhibå sinteza carotenoidelor. Plantele se clorozeazå,

este stopatå sinteza clorofilei. Buruienile tratate î¿i schimbå întâi culoarea, devenind galbene sau maro. Ulterior, apar necrozele, iar, în final, buruienile mor. Metsulfuron-metil (clasa sulfonilureicelor). Efecte: - inhibå enzima acetolactat sintazå (ALS). Aceastå substan¡å se absoarbe prin frunze ¿i rådåcinå, fiind, apoi, translocatå în vârfurile de cre¿tere ale plantelor; - stopeazå diviziunea celularå a låstarilor ¿i a rådåcinilor, ceea ce va încetini, la început, dezvoltarea plantelor, care vor deveni o concuren¡å tot mai slabå pentru culturi. În timp, se observå moartea buruienilor din sola tratatå. Produsul prezintå selectivitate ridicatå la cereale, precum ¿i un bun efect rezidual.

Fence, erbicid pe bazå de flufenacet Substan¡a activå din noul erbicid Fence este flufenacet, care prezintå ac¡iune sistemicå. Flufenacetul este absorbit de rådåcinile ¿i hipocotilul buruienilor germinate, fiind transportat, apoi, la nivelul ¡esuturilor de cre¿tere. S-a constatat cå, aplicat dupå råsåritul buruienilor, Fence este absorbit într-o oarecare måsurå ¿i prin frunze, deoarece afecteazå ¡esuturile meristemice. Aceasta înseamnå cå flufenacetul are capacitatea de a inhiba diviziunea celularå ¿i cre¿terea ¡esuturilor din låstari ¿i rådåcini. Fence prezintå ac¡iune rezidualå pe toatå perioada de aplicare, pânå la primul înghe¡. Aceastå caracteristicå face ca produsul så protejeze cultura de buruieni o perioadå îndelungatå.

Profitul Agricol 36/2021

CULTURI VEGETALE

Cum a fost la

Ziua Porumbului de la Orezu De la început, de acum 12 ani, Nicolae Sitaru a urmårit în platforma de la Orezu maximizarea profitului, analizând deschis hibrizii de porumb ai tuturor companiilor. Este un demers dificil, care se bazeazå pe transparen¡å. Iar transparen¡a nu este foarte u¿or de påstrat când recoltele de pe un lot nu sunt la standardul obi¿nuit al producåtorului de såmân¡å. Dar de 12 ani a reu¿it så facå din platforma demonstrativå un eveniment în sine, o expozi¡ie agricolå de o zi, cu geneticå ¿i utilaje, dar mai ales cu mii

de vizitatori, fermieri reali. ªi anul acesta, împreunå cu APPR, Nicolae Sitaru a dovedit încå o datå cå poate organiza cel mai mare eveniment pentru fermieri. ¥n ciuda pandemiei, au participat cel mai mare numår de fermieri la un astfel de eveniment. Dorin¡a tuturor din domeniu agricol de a discuta fa¡å în fa¡å a fost mare, dupå un an ¿i jumåtate de pandemie: 2.000 de fermieri ¿i peste 30 de companii expozante. Mai importantå decât numårul a fost calitatea. Au fost prezen¡i numero¿i fermieri experimenta¡i, ce lucreazå suprafe¡e mari, din sud, dar nu numai. De remarcat a fost ¿i prezen¡a delega¡iei Grânarii, din Ia¿i. La linia de start a cursei politice, pe podiumul inaugurårii, s-au a¿ezat performerii zilei: Adrian Chesnoiu,

pre¿edinte al comisiei pentru agriculturå din Camera Deputa¡ilor, George Scarlat, pre¿edintele comisiei din Senat, deputatul Emil Dumitru, liberal. Cu o scurtå întârziere, a på¿it în pas sportiv ¿i Adrian Oros, probabil cel mai hulit ministru al agriculturii, criticat pentru neacordarea despågubirilor de secetå în cazul culturilor de primåvarå. Da, evenimentul a început la ora programatå, fårå så-l mai a¿tepte pe ministru. Le-au stat alåturi Nicolae Sitaru, gazda, Alina Cre¡u, director executiv al APPR, ¿i Boualem Saidi, directorul general al diviziei Crop Science a Bayer, companie ce a sus¡inut evenimentul în calitate de partener principal. Dacå la Ziua Grâului, din ferma Telehuz, politicienii n-au fost bineveni¡i, de data aceasta pre¿edintele APPR a optat pentru calea dialogului, singura capabilå, spune el, så serveascå intereselor fermierilor. Dupå discursurile inaugurale, Nicolae Sitaru i-a fost ghid ministrului prin

Profitul Agricol 36/2021

târg. Vizitatorii s-a plimbat în voie pe la standurile de interes, un traseu presårat cu multe opriri pentru a schimba un salut ¿i câteva vorbe cu vechi prieteni sau colaboratori. Câte o informa¡ie din prezentårile oficiale fåcute la standurile expozan¡ilor ¿i transmise în difuzoare le mai întrerupea discu¡ia. Cålåtoria se încheia la capåtul loturilor, în cortul imens instalat pentru dezbaterea finalå ¿i masa câmpeneascå. Ruptura dintre cele douå lumi s-a våzut foarte clar. Zgomotul mul¡imii acoperea discursurile de pe scenå, a¿a încât pu¡inii interesa¡i så urmåreascå la virgulå mesajul nu au avut cum så o facå. În apropierea cortului, s-au efectuat demonstra¡ii cu utilaje.

Så facem vizitatorul så vinå la noi Fiecare expozant a încercat så atragå aten¡ia. Lângå standul Nextgen vizitatorii s-au aliniat pentru a savura o înghe¡atå. KWS a legat un balon zburåtor cu cifra 1 în dreptul hibridului câ¿tigåtor: KWS DURANGO, grupa FAO 450, care a dat o produc¡ie STAS de 12.951,63 kg/ha, recoltat cu 18,40%.

Profitul Agricol 36/2021

Syngenta a fåcut o expozi¡ie de ¿tiule¡i reprezentativi ai hibrizilor. Ameropa a atras aten¡ia cu un bidon supradimensionat, cât un cort obi¿nuit de prezentare, umflat cu aer, purtând eticheta Amer Micro. Onedia, companie cu mai multe activitå¡i, printre care ¿i cea de achizitor de cereale, a adus în câmp douå camioane. Trecåtorii au fost întâmpina¡i cu un platou

tradi¡ional cu ¿uncå ¿i brânzå. Bayer a surprins cu panouri electronice de afi¿aj. O cafea servitå din tricicletå s-a putut bea între standurile Borealis LAT ¿i Banca Transilvania.

Adrian MIHAI

CULTURI VEGETALE

Recomand\rile Syngenta pentru floarea-soarelui 2022 Pentru segmentul high oleic, recomandåm fermierilor så aleagå hibrizi cu un poten¡ial ridicat de produc¡ie, cel pu¡in la nivelul celor mai buni hibrizi linoleici, a¿a cum sunt SY Experto, Talento sau SY Gracia CLP. În acest sezon, Syngenta lanseazå ¿i primul hibrid high oleic în tehnologia Express, hibridul NX02267 HTS. Astfel, compania î¿i propune så redefineascå standardele de produc¡ie în segmentul high oleic Express. În portofoliul destinat tehnologiei Clearfield Plus, îmbunåtå¡im constant toleran¡a la manå. Propunerea speciali¿tilor no¿tri pentru acest sezon este hibridul SY Onestar CLP, care prezintå toleran¡å geneticå la toate rasele de manå cunoscute în România. Pe lângå toleran¡a la manå, hibridul SY Onestar CLP vine ¿i cu o foarte bunå adaptabilitate la arealul ¡årii noastre, cu un poten¡ial genetic de produc¡ie foarte mare ¿i cu un profil de toleran¡e la boli foliare foarte bun. Rezultatele de excep¡ie ob¡inute în culturile comerciale, dar ¿i în diferite teståri independente din România fac din hibridul SY Onestar CLP o alegere potrivitå pentru fermieri. Alåturi de acesta, Syngenta va introduce pe pia¡å al¡i doi hibrizi noi în acest segment: SY Michigan CLP ¿i Fergus CLP.

Pentru segmentul Express, oferta Syngenta cuprinde hibrizi deja consacra¡i, a¿a cum sunt Sumiko HTS ¿i Subaro HTS, hibrizi care dovedesc în fiecare sezon prin rezultatele ob¡inute în fermå, în special datoritå armoniei dintre poten¡ialul genetic productiv, toleran¡a la boli foliare ¿i manå, precum ¿i stabilitate în diferite condi¡ii de culturå. Pe lângå ace¿tia, au fost lansa¡i sezonul trecut doi hibrizi noi, Suomi HTS ¿i Sureli HTS, care påstreazå caracterele generale ale hibrizilor Syngenta, în aceea ce prive¿te productivitatea ¿i toleran¡ele la boli, ¿i la care este îmbunåtå¡itå toleran¡a la lupoaie. Suomi HTS este un hibrid semitimpuriu, cu talie medie, pozi¡ie semierectå a calatidiului, maså hectolitricå mare ¿i profil foarte bun de toleran¡å la boli foliare. Sureli HTS este un hibrid semi-tardiv, cu un impresionant poten¡ial de produc¡ie ¿i o bunå toleran¡å la cådere ¿i frângere. Toleran¡a geneticå la manå reprezintå o prioritate în programele de cercetare Syngenta ¿i o caracteristicå importantå a hibrizilor atunci când se decide lansarea acestora în pia¡å. Aceastå toleran¡å, împreunå cu alte verigi tehnologice, precum bunele practici agricole ¿i tratamentul semin¡elor, reprezintå bazele gestionårii integrate a dåunåtorilor. Pentru cå presiunea de manå este din ce în ce mai mare, recomandåm fer-

mierilor alegerea unor hibrizi cu toleran¡å geneticå la toate rasele de manå cunoscute în România. Avantajul de a avea un portofoliu mare de hibrizi cu rezultate foarte bune, ¿i cu dorin¡a ¿i obiectivul de a ne adapta cât mai mult oferta nevoilor agronomice din România, vine ¿i cu o responsabilitate din partea speciali¿tilor no¿tri în a-i îndruma pe fermieri cåtre alegerea cea mai bunå. În acest sens, venim în întâmpinarea fermierilor cu o echipå dedicatå, care are capacitatea de a oferi sprijin în alegerea corectå a hibrizilor, pe baza rezultatelor ob¡inute pe parcursul mai multor ani, în fiecare areal în parte. Acest model, care integreazå investi¡ia în cercetare pentru dezvoltarea de hibrizi adapta¡i fiecårei zone pedoclimatice în parte, alåturi de expertiza ¿i suportul tehnic oferite fermierilor pe plan local, reprezintå abordarea Syngenta în toate ¡årile cultivatoare de floareasoarelui. Rezultatul se observå în multitudinea de fermieri mul¡umi¡i, care ne pozi¡ioneazå pe locul 1 în cultura de floareasoarelui în Europa ¿i în România.

Syngenta

Profitul Agricol 36/2021

Produc]iile de floare în Producåtor Corteva Corteva Corteva Syngenta Maissadour Donau Saat Corteva KWS Syngenta Corteva Lidea Lidea Maissadour Maissadour Maissadour Nuseed Syngenta Lidea Syngenta KWS Nuseed Ciproma KWS Syngenta Syngenta Maissadour INCDA Fundulea Ciproma Ciproma Donau Saat Donau Saat INCDA Fundulea Expert Agribusiness INCDA Fundulea Lidea INCDA Fundulea Lidea Ciproma Donau Saat INCDA Fundulea Expert Agribusiness Donau Saat

Hibrid

Umiditatea (%)

LP180 P64LE99 LP170 Onestar CLP MAS 920 CL DSR F09 IMI HE144 APACHE CL SY Bacardi LE136 ES GENESIS CLP ES JANIS CLP MAS 92 CL MAS 89HOLC Blade N4 LM 408 Subaro ES TERRAMIS CL NX 02371 FURIOS CL NHK 12M010 ANABELA-SU ACHILLES CL Sumiko Sureli MAS 83SU HS 7083 CL CLLUB-HO-CL SURIA- CLP DSR F07 SULFO DSR F04 IMI FD 18 E 41 DEMETRA SU FD 15 E 27 ES ARGENTIC SU FD 15 CL 44 ES AROMATIC SU SWORD-CL DSR F01 SULFO FD 19 E 42 GEEA SU DSR F03 SULFO

6,6 7,1 7,2 6,5 8,2 9,8 6,2 13,1 6,1 6 6,9 7,5 8 6,75 9,8 14,5 7,7 8,6 6 10,5 10,6 8,1 13,2 5,1 6 6,3 8,9 9 9,1 8,5 9,1 6,1 6,5 4,7 6 14,1 6 6,8 9,1 5,2 6,8 5,5

Masa Corpuri hectolitricå stråine (%) (kg/hl) 40,9 40,5 35,9 40,5 39,6 36,1 40,2 37,7 41,4 40,1 39,9 38,05 37,75 39 35,2 35,7 38,6 38,1 37,4 36,2 36,1 36 37,1 38,8 38 40,3 32,3 35,9 35,2 35,5 32,3 38,4 36,1 37,3 34 29,1 36,3 34,2 32,3 39,6 35,9 33,2

1,93 1,7 2,45 3,28 3,2 2,35 3,18 3,9 2,4 3,59 1,2 2,45 2,95 2 4,3 4 4,5 3,18 3,66 4,4 2,45 3,43 5,95 3,8 4,4 4,06 4,22 3 3,6 3,9 3,59 2,45 3,2 2,71 5,17 9,7 4,4 3,2 3,59 1,12 3,15 4,8

Cantitatea fizicå (kg/Ha)

Cantitatea raportatå la STAS (kg/ha)

3.462 3.462 3.393 3.393 3.442 3.462 3.244 3.482 3.105 3.075 3.026 3.046 3.075 3.006 3.145 3.264 3.046 3.016 2.946 3.105 3.046 2.996 3.135 2.788 2.788 2.778 2.679 2.579 2.520 2.450 2.421 2.302 2.282 2.143 2.133 2.431 2.054 2.004 1.796 1.647 1.667 1.389

3.548 3.538 3.347 3.434 3.429 3.421 3.297 3.273 3.183 3.119 3.114 3.078 3.077 3.074 3.047 3.019 3.009 2.992 2.986 2.984 2.983 2.980 2.879 2.846 2.804 2.796 2.622 2.554 2.477 2.416 2.379 2.358 2.311 2.220 2.129 2.119 2.066 1.984 1.765 1.724 1.684 1.399

Ordonarea în func¡ie de produc¡ia la STAS este realizatå de Profitul Agricol *recoltarea s-a realizat cu o combinå Claas Lexion 530/ **suprafa¡a fiecårui lot recoltat - 0,2016 ha/ ***umiditatea STAS 9%/ ****corp stråin STAS 2%

Profitul Agricol 36/2021

platforma de la Podu Iloaiei Emil Bålteanu, pre¿edintele Grânarilor, analizeazå la rece concluziile primei edi¡ii a competi¡iei hibrizilor de floarea-soarelui, desfå¿uratå pe platforma de la Podu Iloaiei, Ia¿i, unde s-a organizat Sårbåtoarea Florii Însorite.

ålteanu crede cå asocia¡ia a fåcut tot ce a depins de ea pentru ca prezen¡a pe platformå så mul¡umeascå toate companiile producåtoare de semin¡e participante. “Abordarea noastrå fa¡å de companii a fost cât se poate de transparentå ¿i corectå, echitabilå. Am invitat toate companiile producåtoare så participe, le-am oferit acces complet pe platformå, le-am invitat la recoltare, le-am solicitat så certifice, prin semnåturå, cå ceea ce s-a recoltat este lotul fiecåreia în parte. S-au prelevat douå probe, una martor, care a råmas la tehnologul parcelei, cealaltå fiind analizatå la o companie independentå, neafiliatå nouå. Rezulta-

Profitul Agricol 36/2021

tele au fost transmise, ulterior, fiecårei companii”, explicå Bålteanu. Pre¿edintele Grânarilor admite înså cå întotdeauna e loc de mai bine. “În perioada urmåtoare, ne vom întâlni cu to¡i producåtorii, pentru a stabili, de comun acord, calendarul evenimentelor de anul viitor. Aceastå întâlnire este învå¡åtura de minte de anul acesta, când noi am stabilit ziua evenimentului în ¿edin¡a consiliului director, iar ulterior am aflat cå unele companii aveau evenimente stabilite pentru aceea¿i zi sau în aceea¿i perioadå. De asemenea, ne gândim la organizarea unei platforme centrale permanente de vizitare, pentru toate culturile ¿i evenimentele pe care le vom organiza”. Cåtålin Parii, tehnologul platformei, dezvåluie cå recoltarea s-a realizat chiar în zilele care au precedat evenimentul Sårbåtoarea Florii Însorite, folosindu-se o combinå Claas Lexion 530, cu heder Geringhoff. Combina a fost reglatå pentru recoltarea florii-soarelui ¿i nu au existat niciun fel de incidente la recoltat. În ce prive¿te comportamentul hibrizilor, Parii spune cå a fost impresion-

at de un hibrid Clearfield. “În ferma mea folosesc câ¡iva hibrizi de mai multå vreme ¿i anual testez unul-doi hibrizi, påstrându-i ¿i mårind suprafa¡a cultivatå cu ei, dacå se comportå bine måcar doi ani consecutiv. Voi testa anul viitor un hibrid Clearfield din platformå. Nu vå spun care, fiindcå nu vreau så intru în vreo disputå. Rezultatele sunt publice, fiecare fermier poate trage concluziile”. Andrei Ciocoiu, director de marketing oleaginoase, se declarå mândru cå, din cinci hibrizi cu care Corteva a participat în platformå, doi sunt nou introdu¿i, pe segmentul Clearfield Plus: P64LP170 ¿i P64LP180, ambii afla¡i pe podiumul hibrizilor de la Podu Iloaiei, la fel cum hibrizii Express au ocupat pozi¡iile frunta¿e pe segmentul lor. Vasile Folea, tot din echipa Corteva, a vorbit de efortul de omologare a produsului tratament såmân¡å Lumisena, care va înlocui Maxim-XL (metalaxil-M), retras de pe pia¡å la 1 iunie.

Robert VERESS

CRE{TEREA

ANIMALELOR Necazurile fermelor blocate de PPA Pesta porcinå africanå este un dezastru nu doar pentru fermele afectate direct de virus. Cåci la fel de gravå este ¿i situa¡ia fermelor blocate din cauza vreunui focar descoperit prin cote¡ele ¡åranilor. Acestea au animale sånåtoase, dar autoritå¡ile nu-¿i asumå råspunderea aprobårii transportului porcilor la abatoare, de¿i legisla¡ia europeanå prevede cå se pot da derogåri în asemenea situa¡ii.

el mai grav este cå fermele blocate nu primesc despågubiri din partea statului român sau de la Uniunea Europeanå. În plus, acum, când a crescut ¿i pre¡ul porcului la poarta fermei, mul¡i fermieri nu au voie så vândå. “Avem mari probleme cu porcii”, spune Mary Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP). “Este de neconceput situa¡ia pe care o avem aståzi cu fermierii mici, în gospodåria popula¡iei, cât ¿i la fermierii mari, unde fermele sunt împår¡ite aståzi în douå: o parte din ele au pestå porcinå africanå ¿i cealaltå parte - restric¡ii de mi¿care din cauza focarelor din gospodåriile popula¡iei. Este o situa¡ie fårå precedent în România. Dacå în primii trei ani de evolu¡ie a pestei porcine africane, am avut pestå în 6 ferme, în ultimele douå luni ¿i jumåtate, trei luni, au fost atacate de acest virus 14 ferme, iar

“Dac\ în primii trei ani de evolu]ie a pestei porcine africane, am avut pest\ în 6 ferme, în ultimele dou\ luni [i jum\tate, trei luni, au fost atacate de acest virus 14 ferme, iar restul au restric]ii de mi[care.”

Mary Pan\, pre[edinte ACEBOP

restul au restric¡ii de mi¿care. În loc så avem grijå de filiera cårnii noastre, så vindem cerealele ¿i så aducem carne, mii de tone, în curs de expirare. ªi aici må refer la toate categoriile de carne, cu predilec¡ie pasåre ¿i porc. Trebuie så fim uni¡i, så mergem în fa¡a deciden¡ilor politici ¿i så le spunem cå a¿a nu se mai poate. Nu mai putem tråi! Mul¡i au dat Pre¡ul porcului devine tot mai bun pentru fermieri: 7,2 - 7,3 lei pe kilogram în viu. “Nu am avut niciodatå un asemenea pre¡. Autoritå¡ile nu acceptå derogarea, dar am reu¿it så întrunim Comitetul de exper¡i aståzi, 9 septembrie. Este vorba de reprezentan¡i ai ANSVSA, doi exper¡i de la IDSA, ACEBOP, Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc. Pre¿edintele ANSVSA trebuie så ia o decizie pentru România, dar nu ¿tim ¿i când. Comitetul activeazå din 2017 ¿i... caravana trece. Nimeni nu-¿i asumå råspunderea”, spune Mary Panå.

faliment, mul¡i urmeazå så dea faliment ¿i vom ajunge så mâncåm numai stricåciuni din afarå ¿i carne la eprubetå. Suntem singuri în fa¡a pestei porcine africane, nu ne ajutå nimeni ¿i din acest motiv trebuie så fim uni¡i!” Fermierii råmân mereu la mijloc. Ordonan¡a ANSVSA privind cre¿terea porcilor ¿i dimensionarea fermelor s-a blocat la Guvern, înainte så ajungå la Parlament. S-a încercat o abordare globalå privind transpunerea Directivei 633 referitoare la practicile comerciale neloiale. Este vorba despre lan¡urile de aprovizionare pentru procesatorii de lapte, carne, pâine pânå la raft. Fårå implicarea fermierilor, de¿i unii dintre ei fac ¿i procesare. “Noi ne-am ocupat mereu de concuren¡a neloialå fiindcå membrii no¿tri au ¿i ei abatoare. Ne ¿i uitaserå. Legea reproduc¡iei la porci a fost complet îngropatå, la fel ca pentru påsåri”, spune Mary Panå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 36/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Nicolae Cioranu> Scrapia este un mare pericol pentru oi La conferin¡a oierilor de la Arad, din 3 septembrie, s-au reunit 39 de asocia¡ii profesionale, acreditate pentru controlul oficial al produc¡iilor. Cu acest prilej, s-a discutat despre efectele scrapiei în turmele noastre ¿i impactul acestei boli asupra exporturilor de animale vii.

“

Problemele arzåtoare ale fermierilor se referå la acel program de analize pentru eradicarea scrapiei, fermierii fiind clar îngrijora¡i cå n-au unde så facå analizele”, a spus Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Romovis ¿i pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Ovine “Påstorul Cri¿ana”. Cioranu spune cå a discutat despre aceste analize cu douå autoritå¡i, cu Bela Vaida, directorul general al Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie, ¿i cu reprezentantul ANSVSA. Ambele autoritå¡i au laboratoare pentru scrapie ¿i analizele nu se fac. “Faptul cå în ultimii 8 ani nu a fost nici un caz de scrapie în jude¡ul Arad spune multe, cu atât mai mult cu cât în Arad sunt peste 650.000 de oi ¿i peste 24.000 de capre, numår care constat cå råmâne constant în fiecare an. Înså ¿i crescåtorii de oi trebuie så ne ajute mai mult. Programul de eradicare a scrapiei e un program reglementat de Ordinul 35 din 2015, prin care se solicitå proprietarilor de ovine, caprine ¿i bovine anun¡area medicilor veterinari concesionari sau medicilor cu care dumneavoastrå ave¡i contracte pentru analiza trunchiurilor cerebrale ale animalelor pe care le sacrifica¡i sau care au murit. România s-a angajat så analizeze în fiecare an un anumit numår de probe, 34

Nicolae Cioranu,

pre[edintele Federa]iei Romovis

¡intå pe care, din påcate, nu a reu¿it så o îndeplineascå, motiv pentru care anul trecut România a pierdut 10% din banii care ajutå la analiza acestora ¿i dacå în acest an nu ni-l îndeplinim din nou 100%, vom pierde din nou încå 25% din co-finan¡area acestor analize. De aceea, vå rog foarte mult så colabora¡i cu medicii veterinari concesionari cu care ave¡i contract în regiunea dumneavoastrå ¿i så le anun¡a¡i orice sacrificare pe care o face¡i, sau orice mortalitate care apare la dumneavoastrå în exploata¡ie”, a explicat oficialul DSV Arad.

Oierii l-au întrebat pe Vaida Bela, directorul general al ANZ, de ce autoritå¡ile nu le transmit rezultatele analizelor sau de ce o fac cu foarte mare întârziere. Vaida le-a råspuns cå laboratorul de la Balote¿ti-Ilfov, specializat în efectuarea acestor analize, stå pur ¿i simplu degeaba în cea mai mare parte a timpului fiindcå nu prime¿te probe din teritoriu. Nicolae Cioranu a pus degetul pe ranå ¿i l-a întrebat pe directorul ANZ de ce laboratorul de la Balote¿ti nu are acreditare RENAR. Vaida Bela nu a mai avut ce zice, dar a motivat totu¿i cå laboratorul nu are acreditare RENAR fiindcå oierii nu-i trimit probe. Justificarea oierilor este de bunsim¡: ce så faci cu ni¿te rezultate oferite de un laborator care nu este recunoscut? Cercul vicios se închide: pentru acreditare, RENAR pune o condi¡ie obligatorie - ca så ob¡inå acreditare, laboratorul trebuie så func¡ioneze 6 luni pe an, dar nu prime¿te probe suficiente.

Viorel PATRICHI

La nivel european, s-a înfiin¡at o organiza¡ie din 7 ¡åri membre care vor så dezbatå cu toate for¡ele problema exportului de animale vii. Între ¡årile membre ale acestei organiza¡ii este ¿i România. Fiecare ¡arå are câte un reprezentant în acea organiza¡ie. “Un fapt îmbucuråtor pentru mine e cå directorul organiza¡iei este un român, de la Bucure¿ti, spune Nicolae Cioranu. Speråm så reu¿im så låmurim problema de o manierå realå, ca subiectul så nu råmânå la interes de ONG-uri. Nu spun cå ONG-urile nu au dreptate într-un procent extraordinar de mic, dar ele în primul rând au interes economic. ªi o så explic de ce. Cât timp România a exportat doar în Iordania, nu a deranjat pe nimeni. A putut så exporte pe cålduri de 40°C, de 35°C, nu a fost nicio problemå. Înså, când România a intrat în pia¡a Arabiei Saudite ¿i în Emiratele Arabe, în contextul în care Golful Persic era o mare pia¡å de desfacere a Australiei, automat s-au aprins girofarurile Australiei… Pe perioada pandemiei, am ob¡inut cel mai bun pre¡ de 10 ani încoace. Asta deoarece anumi¡i oameni, cu 4-5 ani în urmå, au în¡eles cum stau lucrurile ¿i s-au zbåtut ¿i au deschis cea mai bunå pia¡å - Arabia Sauditå. Înså, dacå noi ståm la cheremul unor ONG-uri finan¡ate de Australia, atunci chiar cå nu ne mai recunosc ai no¿tri nici din fundul påmântului”. Profitul Agricol 36/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Nicolae Ciuleac, Carniprod>

“Procesez doar carne din ]ar\” Creatorul brandului "Carniprod" de lângå Tulcea func¡ioneazå pe pia¡a produselor din carne din România încå din 1993. Totdeauna a preferat så lucreze numai cu materie primå de la fermele din România. "Porcul nostru este mai bine hrånit, comparativ cu cel din fermele din Occident, unde porcii primesc subproduse din industria alimentarå. De aceea, porcul nostru este mai bun", spune Nicolae Ciuleac.

ui Ciuleac nu-i plac etichetårile. “Nu am fost fermier în via¡a mea, nici om de afaceri n-am fost. Am råmas un fel de manager.” Zâmbe¿te. ¥i place så spunå cå efortul îl define¿te pe om, iar nu banii din cont. “Averile nu trebuie låsate mo¿tenire deoarece acest lucru creeazå capitaluri ce nu sunt câ¿tigate prin muncå”, a scris Nicolae Ciuleac pe peretele din spatele biroului. S-a nåscut la Timi¿oara, a terminat Liceul de industrie alimentarå din Sibiu ¿i s-a angajat ca frigotehnist la combinatul chimic Solventul. “Am lucrat în România pânå în 1978. Eram la Combinatul Petrochimic Solventul din Timi¿oara. Era o fabricå modernå, construitå cu francezii ¿i japonezii pentru polietilenå de joaså tensiune.” ¥n 1978 a fugit afarå. ¥n ‘90 s-a întors. A¿a a apårut Carniprod, în 1993. “Eu i-am dat denumirea, eu am finan¡at-o. În jude¡ul Tulcea, am fost primul. Am avut ¿i o conjuncturå favorabilå atunci. Nu plåteam vamå dacå eram 36

investitor în România ¿i aduceam materia primå din afarå. A¿a am adus foarte multå carne din Spania ¿i nu plåteam vamå, dar noi nu aduceam banii acaså. Reinvesteam tot. Am închiriat o construc¡ie nefinisatå de la Agroindustriala Tulcea, care nu a mai avut bani s-o termine. Am fåcut construc¡ia func¡ionalå, am adus utilaje. Am fåcut un credit de 500.000 de dolari atunci ca så cumpår primele utilaje. Am colaborat cu profesioni¿ti de la industria cårnii, eu nu ¿tiam nimic. În primii 7 ani, aceastå firmå s-a dezvoltat numai prin banii no¿tri din profit. Dådeam dividende pu¡ine. Asocia¡ii începuserå så scoatå banii în lipsa mea pentru cå eu veneam o datå la trei luni, ¿i se pârau unii pe al¡ii”, î¿i aminte¿te aståzi de anii de început ai afacerii. L-au avertizat unii prieteni cå va råmâne fårå firmå dacå stå departe de ea. ªi a¿a s-a mutat la Tulcea. Asocia¡ii nu mai puteau lua bani de la casierie când voiau. “Gata, a venit balaurul!” A eliminat discriminarea socialå din firmå. “Aceea¿i mâncare pentru toatå lumea la cantinå. ªi am desfiin¡at masa domnilor de la noi din firmå. Aici mâncåm to¡i la fel. Cine vrea altceva så månânce acaså, în ora¿, nu aici. Dacå tu e¿ti director, de ce så månânci mai bine ca un lucråtor? A, dacå vrei så månânci mai bine, ai bani mai mul¡i ¿i te duci în ora¿ så månânci cum ¿i ce vrei... Nu am admis discriminarea ¿i uråsc utopia comunismului. Doar dorin¡a de a avea genereazå progres.” Cozile de ma¿ini nu se mai terminau. Nu putea produce cât se cerea. “Produceam 40 de tone pe zi de preparate din carne. Enorm! Veneau de peste tot. Acum, abia mai producem 15 tone. Omul nu mai månâncå numai salamuri. Oferta este mult diversificatå.

Noi folosim numai carne pentru produsele noastre. Facem numai produse premium. Noi nu folosim soia mai mult de 2-3%, cât cere tehnologia, nu folosim ¿orici, ca al¡ii care pun 20%. Dar ¿i pre¡ul este premium, numai cå e greu så rezi¿ti într-o ¡arå de oameni såraci. Costul de fabrica¡ie este identic ca în Austria, dar pre¡ul lor de vânzare este de patru ori mai mare decât pre¡ul meu. La acela¿i produs, fåcut la fel, cu acela¿i cost de fabrica¡ie. Carnea, energia, mâna de lucru le primesc la pre¡ european, dar trebuie så vând la pre¡ românesc. Salariul mediu brut este 700 de euro pe lunå. În aceste condi¡ii, eu nu mai pot câ¿tiga la fel ca înainte.” Mul¡i procesatori ¿tiu cå majoritatea românilor månâncå ieftin ¿i prost. Deci pot aduce carne din ¡årile occidentale la limita termenului de garan¡ie ¿i a degradårii, o introduc în fabrici ¿i a¿a mai prime¿te acela¿i produs alte 30-60 de zile de garan¡ie. “Eu nu aduc carne din import. Prefer så lucrez cu fermele din România. Eu nu folosesc altceva, în afarå de carne. Mul¡i bagå 20% soia, bagå apå ¿i 5% carne. ªi fac produse ieftine ca så vân-

Profitul Agricol 36/2021

då. Dar a¿a te îmbolnåve¿ti, mâncând ieftin. Eu nu pot så fac a¿a ceva”, spune Nicolae Ciuleac. Spune amuzat cå face o echilibristicå între pre¡ul de cost ¿i pre¡ul de vânzare. “Poate nu må crede¡i: eu câ¿tig 5% ¿i retaili¿tii câ¿tigå 30%. Aici am ajuns. Ce facem? Påcåli¡i vor fi totdeauna producåtorul ¿i cumpåråtorul. Magazinul nu este o afacere. Eu am magazine ¿i ¿tiu ce înseamnå. Magazinul trebuie amplasat într-un mare centru de vânzare, într-o pia¡å fiindcå stradal nu mai are nicio valoare. Vânzårile abia îmi acoperå cheltuiala magazinului ¿i salariile angaja¡ilor. Cumpåråtorul vrea un magazin cu loc de parcare, de unde så cumpere de toate odatå. Marile magazine, când fac contract cu mine, trebuie så le dau lor 30% din pre¡ul de listå. În

spatele contractului, se aflå prevederea cå î¡i då retur 30%. Expune produsele mele cu valoarea puså de mine, acolo î¿i pune un adaos, cât vrea el: 25-30%. Vor fi banii lui. La Kaufland am avut o pierdere în 2014 de 400.000 de euro pentru cå ei m-au listat în peste 80 de magazine ¿i mi-au dus marfa numai în 4-5 magazine. Nu au respectat contractul ¿i nu au nicio obliga¡ie. Eu înså trebuia så cotizez pentru 80 de magazine. Am descoperit falsul ¿i m-am dus la ei, dar te învârt de pleci de-acolo cu coada între picioare. În Kaufland din Tulcea, am magazinul meu în magazinul lor. ªi se plâng la direc¡ia mare cå, din cauza mea, ei nu pot vinde salamuri. La mine este coadå, la ei nu vine nimeni.” Carniprod face toate specialitå¡ile din carne cunoscute: 300 de articole. “Noi facem mâncare sånåtoaså. Avem distribu¡ie proprie, avem distribuitori ¿i retali¿ti. Oamenii vin la noi fiindcå, repet, carnea o luåm numai din România”. Mergem så vedem fabrica împreunå cu Mihaela Gheorghiu, directoarea de produc¡ie, o specialistå cu multå experien¡å. Ea este coordonatoarea, ceea ce se cheamå “omul de bazå”, care are pe mânå rela¡ia cu cei peste 300 de angaja¡i din fabricå. Carcasele se tran¿eazå în piese. Condimente aduce din ¡arå ¿i din import. Utilajele au fost cumpårate din Italia, Germania ¿i din Austria.

Profitul Agricol 36/2021

Eram curios så ¿tiu cât câ¿tigå fabrica dintr-o carcaså: 2 lei pe kilogram, din care trebuie scåzute salariile. Grosul profitului merge la retailer, nu la cei care trudesc. Face produse fårå alergeni (soia, mu¿tar, arahide etc.). Nu folose¿te emulsii de ¿orici pentru procesare. “Legea etichetårii este incorectå, dar producåtorul trebuie så declare adevårul pe etichetå. Consumatorul trebuie informat. ANSVSA nu face controale la carne la intrarea în ¡arå. Trebuie så-l crezi pe cuvânt pe cel din Ungaria, care spune cå produsul este sånåtos.” Am întrebat-o ce ar face dacå ar fi afacerea ei. “Nu a¿ avea curajul så mai populez, spune Mihaela Gheorghiu. Sigur, cel mai bine este så ai animalele tale, så ai carnea ta. Vindeam mai multå carne crudå când mergea ferma, aveam surplus. Acum, cumpåråm numai cât avem nevoie”. Aceastå afacere perfect integratå era utilå pentru Tulcea ¿i nu numai. “Tåiam 250 de porci pe zi, spune directorul tehnic Daniel Pa¿ca. Din cauza pestei porcine africane, moare ¿i uzina de biogaz, pe care Carniprod a construit-o în colaborare cu societatea Biocard Bio. Noi le dådeam dejec¡iile ¿i sângele, ei produceau energie electricå, cumpåram de la ei apa fierbinte pentru spålare”.

Viorel PATRICHI 37

MA{INI & UTILAJE Serv Class se extinde în C\l\ra[i, Constan]a [i Tulcea De la 1 octombrie vor avea loc modificåri structurale în cadrul re¡elei de dealeri Claas, ca urmare a încetårii contractului cu actualul partener, ProAgroService SRL, la 30 septembrie.

laas ¿i Serv Class SRL, dealer autorizat ¿i partener Claas de lungå duratå pentru zona de est a României, au evaluat reciproc extinderea teritoriului de vânzare în jude¡ele Cålåra¿i, Constan¡a ¿i Tulcea. În prezent, Serv Class vinde mai ales în estul ¡årii, prin filialele din Bråila (sediu central), Ia¿i ¿i Vaslui, dar are ¿i parteneriate cu al¡i dealeri, Ursa Mare (Suceava) ¿i Tehnoland (Ialomi¡a). În strânså cooperare cu Claas, Serv Class va cåuta cele mai bune solu¡ii pentru a acoperi zona extinså, continuând så î¿i dezvolte re¡eaua de distribu¡ie. Pe de altå parte, producåtorul german Claas, prin filiala românå Claas

C\t\lin Gruia, director general Serv Class

Regional Center South East Europe, împreunå cu Serv Class, ¿i-au declarat inten¡ia de a evalua reciproc participarea filialei române la capitalul social al Serv Class consolidând astfel parteneriatul pe termen lung ¿i implicarea directå în regiune.

Cåtålin Gruia, director general Serv Class, spune cå este onorat de încrederea acordatå de Claas ¿i pe deplin con¿tient de importan¡a acestui proiect atât pentru compania sa, cât ¿i pentru fermierii care aleg brandul german. “Ne aflåm în contact permanent cu firma Claas, pentru a concretiza direc¡iile ¿i ac¡iunile necesare, a¿a cum au fost acestea definite prin scrisoarea de inten¡ie agreatå. Lucråm în comun cu partenerii no¿tri de la Centrul Regional Claas pentru stabilirea unui cadru contractual ¿i a unei strategii comune care så permitå o dezvoltare durabilå a re¡elei de distribu¡ie din cele trei jude¡e”. “Ne dorim så construim, cu råbdare ¿i perseveren¡å, parteneriate pe termen lung bazate pe comunicare, încredere ¿i respect reciproc. Avem convingerea cå vom gåsi în fiecare fermier un partener de dialog de la care så învå¡åm ¿i alåturi de care så continuåm så ne dezvoltåm împreunå, påstrându-ne în mod constant încrederea, angajamentul ¿i locul câ¿tigat în inimile lor”, încheie Cåtålin Gruia.

Arpad DOBRE

ProAgroService råmâne activå, la dispozi¡ia fermierilor dobrogeni Mihai Zaman, reprezentantul ProAgroService, al cårui contract cu Claas expirå ¿i nu se mai înnoie¿te la finalul lunii septembrie, întåre¿te cå firma sa î¿i va onora toate obliga¡iile fa¡å de fermierii din cele trei jude¡e pânå în ultima zi ¿i le va sta la dispozi¡ie cu consultan¡å de specialitate ¿i sfaturi, a¿a cum a fåcut în ultimii 30 de ani. “Am planuri de viitor. Mai întâi, ceea ce am promis mai demult fermierilor din zonå vom finaliza în perioada urmåtoare, anume un foarte mare depozit de piese ¿i subansamble pentru ma¿ini agricole. Pe de altå parte, nu putem fi decât extrem de mândri de ceea ce am realizat - echipa, investi¡iile ¿i multe altele - deoarece, pentru acela¿i lucru, acum î¿i unesc for¡ele douå mari companii”, a declarat Mihai Zaman. 38

Profitul Agricol 36/2021

MA{INI & UTILAJE

Noi echip\ri la Jaguar 900 Germanii de la Claas au anun¡at cå seria de combine de recoltat furaje Jaguar 900 a primit caracteristici noi. Men¡ionåm rapid unitatea de alimentare, zdrobitorul de boabe ¿i sistemul de dozare a aditivilor pentru însilozare. De asemenea, ¿i echipamentele frontale Orbis ¿i Pick Up au performan¡e îmbunåtå¡ite.

ea mai importantå actualizare la seria Jaguar 900 o reprezintå extinderea op¡iunilor pentru operarea echipamentului frontal. Pe lângå ac¡ionarea complet mecanicå ¿i cea variabilå a hederelor Orbis pentru porumb, precum ¿i a Pick Upului, fermierii pot opta acum pentru o ac¡ionare hidraulicå dublå, care oferå avantaje în special în cazul lucrului cu Pick Up-ul. Melcul de alimentare este ac¡ionat prin intermediul dispozitivului de cuplare cu eliberare rapidå ¿i î¿i poate regla viteza în conformitate cu lungimea de tåiere. Rabatorul este prevåzut cu un sistem hidraulic nou, ce permite ac¡ionarea variabilå, în func¡ie de nivelul reglat al vitezei, independent de melcul de alimentare. Pentru Multi Crop Cracker Max (MCC Max), este disponibilå o nouå acoperire cu un strat de protec¡ie rezistent la uzurå, BusaCLAD. Acesta asigurå o cre¿tere de pânå la patru ori a duratei de via¡å a suprafe¡elor de tocare. Pe lângå faptul cå reduce în mod semnificativ costurile, aceasta asigurå ¿i reducerea

timpilor de montare. Aditivii pentru însilozare sunt necesari atunci când apare un con¡inut ridicat de substan¡å uscatå în iarba recoltatå. Claas a dezvoltat o aplica¡ie ce simplificå pregåtirea dozelor pentru sistemul de adåugare a aditivilor pentru însilozare. Operatorul stabile¿te doza adecvatå ¿i setarea doritå în func¡ie de culturå, de productivitate ¿i de informa¡iile furnizate de producåtorul de aditivi pentru însilozare. În acest fel, poate fi evitatå atât subdozarea, cât ¿i dozarea în exces a aditivului. Doza se calculeazå în func¡ie de productivitatea la hectar ¿i viteza de lucru preconizatå, dimensiunea suprafe¡ei de recoltat, lå¡imea de lucru, precum ¿i dozajul recomandat de producåtorul aditivului de însilozare.

O altå caracteristicå nouå este sistemul de injec¡ie a apei dintr-un rezervor de 375 litri, pentru condi¡ii de recoltare foarte dificile, cum ar fi iarba cu un con¡inut foarte ridicat de zahår sau lucerna. Acesta injecteazå automat apå în unitatea de alimentare, în zona plåcii de ghidare, în accelerator ¿i în jgheabul de evacuare, injectarea fåcându-se la capåt de rând sau în timpul schimbårii remorcii pentru furaje. Astfel se previne acumularea materialului pe traseul fluxului recoltat ¿i se men¡ine curå¡enia ¿i precizia senzorului de substan¡å uscatå sau a senzorului NIR. Toate echipamentele frontale Orbis pentru porumb sunt acum echipate standard cu benzi de ghidare din o¡el rezistente la uzurå. În plus, gama Premium Line disponibilå din fabricå pentru Orbis pentru porumb este îmbunåtå¡itå prin acoperire rezistentå la uzurå la piesele de uzurå existente.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 36/2021

MA{INI & UTILAJE

Anvelopele BKT Flotation pentru agricultura 4.0 Gama Flotation de la BKT satisface nevoile dictate de agricultura 4.0, adicå digitalizare, tehnologie ¿i sustenabilitate, ¿i face fa¡å provocårilor privind produc¡ia ¿i costurile.

BKT Flotation este o serie de anvelope cu un con¡inut tehnologic ridicat, conceputå pentru a reduce compactarea solului, un fenomen cauzat de sarcina la care sunt supuse anvelopele. Denis Piccolo, manager de produs la BK, spune cå, datoritå proprietå¡ilor de flota¡ie ale acestor produse, efectul de compactare a solului este diminuat, ceea ce înseamnå o alterare reduså a structurii acestuia. Drept urmare, se asigurå un schimb mai bun al componentelor nutritive din sol ¿i o capacitate îmbunåtå¡itå de aerare ¿i de drenare a apei, iar toate acestea conduc în final la cre¿terea productivitå¡ii. O altå tråsåturå esen¡ialå a acestor anvelope le permite utilizatorilor så se deplaseze lent pe distan¡e mari ¿i pe tipuri de teren diferite, lucru care le u¿ureazå munca. Gra¡ie amprentei lor ¿i trac¡iunii excelente, anvelopele BKT din gama Flotation reduc semnificativ consumul de carburant, îmbunåtå¡ind eficien¡a costurilor.

Modele performante pentru agriculturå ¿i transport Urmåtoarele tipuri de anvelope se fac remarcate în mod special: - V-Flexa, o anvelopå radialå, proiectatå pentru remorci agricole, care Profitul Agricol 36/2021

emblematice din gama Flotation, idealå pentru activitå¡i multiple pe teren ¿i chiar pentru deplasåri pe autostradå cu viteze de pânå la 100 km/orå. Este disponibilå cu dimensiunea 600/50 R 22.5.

încorporeazå tehnologia VF (Very High Flexion). Datoritå acesteia este posibil transportul de sarcini mari cu o presiune a anvelopelor cu 30% mai micå decât cea a unei anvelope standard de acelea¿i dimensiuni.

- FL 633 Performa este o solu¡ie dedicatå camioanelor de uz agricol, conceputå pentru îmbunåtå¡irea performan¡ei. Rezisten¡a extremå, durabilitatea ¿i capacitatea de sarcinå fac din aceastå anvelopå unul dintre produsele

- Ridemax FL 699 este dotatå cu un talon ranforsat, care garanteazå o stabilitate sporitå, chiar ¿i la viteze mari ¿i care este cea mai bunå solu¡ie pentru transporturi rutiere, cu remorci ¿i cisterne. Aceastå anvelopå radialå cu structurå în întregime din o¡el garanteazå ¿i un confort sporit la condus, fiind conceputå pentru utilizare rutierå 90%, oferind în acela¿i timp ¿i performan¡e optime în afara carosabilului. Este disponibilå cu dimensiunea 24 R 20.5 ¿i 525/65 R 20.5. Gama BKT Flotation include numeroase alte anvelope, precum FL 630 Super, FL 630 Ultra, FL 635, FL 637, FL 639, Ridemax FL 690 ¿i Ridemax FL 693 M, fiecare dintre acestea având caracteristici specifice, menite så satisfacå diferite solicitåri ale utilizatorilor.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

Avantajele combinelor Gregoire pentru recoltarea strugurilor Lipsa for¡ei de muncå ¿i restric¡iile cauzate de pandemie impun gåsirea unor solu¡ii pentru recoltarea strugurilor la momentul optim. Recoltarea mecanizatå este o solu¡ie viabilå, aplicabilå cu rezultate bune în planta¡iile modernizate. Gregoire vine în ajutorul viticultorilor cu o ofertå largå de combine de recoltat struguri.

NHR Agropartners, importator al mårcii Gregoire, ¿i-a diversificat portofoliul ¿i a introdus, pe lângå ma¿inile autopropulsate ¿i tractate, încå 3 modele noi de combine autopropulsate pentru recoltat struguri Gregoire: GL6.4, GL7.4 ¿i GL8.6. Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune despre noile combine Gregoire cå vin cu o serie de îmbunåtå¡iri interesante: un nou motor Deutz cu poluare reduså ¿i cu putere måritå, bene din inox cu capacitate de 2.000 litri fiecare (la GL6.4 standard 1.800 litri ¿i op¡ional 2.000 l). "La acestea se adaugå gresarea cen-

tralizatå, o platformå ¿i un sistem pentru spålare, reglarea automatå a distan¡ei între scuturåtori în func¡ie de grosimea stratului vegetal, orizontalizarea automatå pe teren înclinat, sisteme de ghidare, de monitorizare ¿i de cartare a recoltei, plus noul echipament pentru curå¡area suplimentarå a recoltei EasyClean, cu randament de peste 99,8% boabe curate".

Motoare noi, Stage V Motorul Deutz care echipeazå noile combine Gregoire respectå norma de poluare Stage V, este prietenos cu mediul ¿i are sistem turbo cu intercooler ¿i cu catalizator SCR. Viteza maximå de transport de 25 km/h se ob¡ine la numai

1.650 rpm. Rezervorul de motorinå are capacitatea de 260 l, iar cel de AdBlue, de 20 l. Gregoire GL8.6 are un motor de 190 CP, în 6 cilindri, modelele GL8.4 ¿i GL7.4 au motoare de 156 CP, în 4 cilindri, iar modelul GL6.4 este dotat cu un motor de 143 CP, în 4 cilindri. Gregoire are un cap de recoltare pendular care se a¿azå automat dupå verticala locului ¿i este suspendat pe 8 silentblock-uri, prevåzut standard cu 7 perechi de scuturåtori tip ARC 2, cu fixare rapidå ¿i reglare pe înål¡ime. Ma¿ina poate recolta ¿i strugurii afla¡i la mai pu¡in de 15 cm deasupra solului, dar ¿i în vii înalte, garda la sol ajungând pânå la 2,55 m.

Poate fi utilizatå ¿i ca sprayer Pentru a måri perioada de utilizare a combinelor pentru recoltat struguri Gregoire, sunt disponibile trei echipamente de stropit: Multiflow Progress ¿i Multiflow Quatro pe 4 rânduri ¿i Ecoprotect L3 pe 3 rânduri, care se pot monta pe combinå. Ecoprotect este o ma¿inå de stropit cu recuperarea surplusului de solu¡ie, care asigurå o lucrare de calitate, chiar când bate vântul, cu evitarea derivei, protejând mediul ¿i realizând o economie substan¡ialå de chimicale ¿i de lichid. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 36/2021

INFORMA}II ºara Galilor amânå noul sistem de subven¡ii pânå în 2025 Guvernul galez a anun¡at cå noul sistem de subven¡ii agricole, care trebuia implementat anul viitor, va deveni opera¡ional abia în 2025. Discu¡iile despre un nou mecanism de plå¡i care så-l înlocuiascå pe cel al Uniunii Europene au început încå din anul 2019. Fermierii galezi se bazeazå masiv pe sistemul european de plå¡i directe, care depinde de suprafa¡a exploatatå. Noua schemå de subven¡ii va recompensa înså activitå¡ile de protec¡ie a mediului ¿i practicile de agriculturå sustenabilå.

Ecologi¿tii contestå autorizarea erbicidului paraquat Mai multe organiza¡ii agricole ¿i ecologiste americane au dat în judecatå Agen¡ia Pentru Protec¡ia Mediului (EPA), dupå autorizarea erbicidelor care con¡in paraquat. Organiza¡iile sus¡in cå substan¡a cre¿te riscul îmbolnåvirii cu Parkinson ¿i cå decizia EPA încalcå douå legi federale. În replicå, autoritå¡ile spun cå nu existå momentan suficiente dovezi pentru o legåturå între erbicide ¿i boala Parkinson. Produsele bazate pe paraquat sunt complet interzise în mai multe state, printre care Uniunea Europeanå, China sau Brazilia. Argentina prelunge¿te restric¡iile de export Guvernul argentinian a extins din nou restric¡iile de export la carne de vitå, dupå ce pre¡urile de pe pia¡a internå au continuat så creascå. Carnea este acum cu 65% mai scumpå fa¡å de anul trecut, depå¿ind rata infla¡iei, care este în jur de 50%. Decizia a provocat furia producåtorilor ¿i exportatorilor, care au anun¡at ac¡iuni masive de protest. Vecinii Argentinei au profitat de situa¡ie pentru a exporta cantitå¡i mai mari de carne, mai ales Uruguay-ul, care a crescut exporturile cu 13% în acest an.

EXTERNE Irlanda a trimis porci vii în China Irlanda a semnat un acord care va permite exportul de porci de reproducere ¿i carne de oaie în China, decizie care a ¿ocat organiza¡iile de mediu. Ministrul Agriculturii, Charlie McConalogue, a descris acordul ca fiind unul istoric, care oferå acces pe pia¡a chinezå dupå negocieri care au durat mai mul¡i ani. China este cel mai mare importator mondial de carne de oaie ¿i a cumpårat 365.000 de tone în anul 2020, cu o valoare de 1,47 miliarde de euro. În¡elegerea include înså ¿i un proto-

col controversat pentru exportul porcilor vii, într-un moment când se discutå despre interzicerea acestei practici la nivelul Uniunii Europene. Trimiterea unor animale vii pe drumul de 8.000 de kilometri spre China a provocat înså controverse în mediul online ¿i proteste din partea organiza¡iilor de mediu. Exportul de animale vii este tot mai contestat în Europa, dupå un incident în care un vas cu peste 1.700 de vaci la bord a fost blocat timp de aproape trei luni în Marea Mediteranå.

Pesta porcin\ african\ a ajuns pân\ în Haiti Organiza¡ia Mondialå pentru Sånåtatea Animalelor a confirmat descoperirea primului focar de pestå porcinå din Haiti, dupå 37 de ani. Anun¡ul cre¿te riscul de propagare a epidemiei în cele douå Americi, Haiti fiind a doua ¡arå afectatå din regiune, dupå Republica Dominicanå. Focarul a fost identificat ini¡ial pe 26 august, la o fermå din localitatea Ansea-Pitre, foarte aproape de grani¡a dominicanå. Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) spune cå råspândirea virusului este o veste proastå, înså nu reprezintå o surprizå, iar oficialii americani sunt în contact cu omologii lor din cele douå ¡åri. Importurile de carne de porc din Haiti ¿i Republica Dominicanå sunt deja interzise în SUA din cauza pre-

zen¡ei unei alte boli transmisibile. Vame¿ii americani au intensificat înså controalele avioanelor care sosesc din zona Caraibelor ¿i se asigurå cå de¿eurile aduse de avioane sunt procesate corespunzåtor. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 36/2021

INFORMA}II EXTERNE Erup¡ia unui vulcan devasteazå planta¡iile de banane Erup¡ia vulcanului Cumbre Vieja din insula spaniolå La Palma a provocat distrugeri masive în planta¡iile locale de bananieri. O mare parte din produc¡ie a fost compromiså pentru cå ¿i bananele care nu au ars au fost acoperite de cenu¿å vulcanicå ¿i nu mai pot fi consumate. Cultivarea bananelor este extrem de importantå pentru La Palma ¿i genereazå aproximativ jumåtate din produsul intern brut al insulei. Autoritå¡ile spun cå erup¡ia a distrus peste 15% din planta¡ii ¿i aproximativ 5.000 de persoane ar putea råmâne fårå locuri de muncå. Germania vrea så elimine mistre¡ii de la frontiera cu Polonia Germania vrea så elimine mistre¡ii dintr-o zonå tampon de la frontiera cu Polonia pentru a preveni transmiterea virusului pestei porcine africane ¿i a cerut autoritå¡ilor din statul vecin så ia mai multe måsuri de control a epidemiei. Conform planului prezentat Comisiei Europene, zona va fi delimitatå de douå garduri ¿i to¡i mistre¡ii sålbatici din interior vor fi vâna¡i, iar cadavrele lor arse. Germania a descoperit pânå acum 2184 de cazuri de infec¡ie la mistre¡i, în statele Brandenburg ¿i Saxonia din estul ¡årii, fiind raportate ¿i trei focare la ferme de dimensiuni mici. SUA permite importul de carne de miel din Marea Britanie Statele Unite vor ridica restric¡ia de import pentru carnea de miel din Marea Britanie, care era în vigoare din anul 1989 din cauza epidemiei de boala vacii nebune. Americanii interzic înså în continuare importurile de carne de vitå britanicå. Premierul Boris Johnson a prezentat decizia ca pe o mare victorie comercialå, dar producåtorii englezi de carne de oaie spun cå efectul nu va fi unul important, consumul din SUA fiind unul foarte redus. Ei au subliniat cå Uniunea Europeanå råmâne cea mai importantå pia¡å externå pentru mieii fermierilor britanici. 46

Mai mul]i bani pentru produc\torii de îngr\[\minte Guvernul de la Londra a anun¡at cå va finan¡a timp de trei såptåmâni activitatea unei fabrici de îngrå¿åminte care apar¡ine companiei americane CF Fertilisers. George Eustice, Secretarul pentru Mediu, a admis cå pre¡ul dioxidului de carbon produs de fabricå se va scumpi de patru ori, pânå la o mie de lire sterline per tonå, pentru cå CF Fertilisers a semnat între timp noi contracte cu clien¡ii. El a insistat înså cå alimentele nu se vor scumpi, pentru cå dioxidul de carbon are un impact minor asupra pre¡ului final de produc¡ie. Richard Griffiths, directorul Asocia-

¡iei Producåtorilor de Carne de Pui, a declarat cå decizia guvernului este salvatoare pentru industrie, care urma så råmânå fårå dioxid de carbon în câteva zile. Gazul este folosit pentru anestezierea påsårilor înainte de sacrificare. Producåtorii de sucuri carbogazoase au anun¡at ¿i ei cå ar putea cre¿te pre¡urile. Ei au explicat cå repornirea fabricii CF Fertilisers va fi lentå ¿i nu va rezolva instant problemele de aprovizionare, iar gazul importat costå peste 1.000 de lire per tonå.

Ajutoare alimentare de 10 miliarde de dolari SUA s-a alåturat altor ¡åri care s-au angajat la un summit al ONU så aloce sume importante pentru ajutoare alimentare. Administra¡ia Biden va cheltui în acest scop 10 miliarde de dolari, din care jumåtate va finan¡a programe interne, cum ar fi cele de îmbunåtå¡ire a calitå¡ii alimentelor sau de dezvoltare a agriculturii inteligente. Secretarul pentru Agriculturå, Tom Vilsack, a explicat cå SUA va aloca 5 miliarde de dolari în urmåtorii cinci ani programului “Hranå pentru Viitor”, care folose¿te parteneriate public-private din 12 state sårace pentru a cre¿te produc¡ia localå de alimente. “Ne dorim så ajutåm întreaga lume så reu¿eascå så învingå foametea ¿i så dispunå de siguran¡å alimentarå”, a declarat Vilsack. Conform unui raport din luna iunie, aproximativ 768 milioane de oameni au

suferit de foame în anul 2020, mai mult ca popula¡ia totalå a Europei. Numårul a crescut cu 118 milioane de la debutul pandemiei, cea mai mare cre¿tere din anul 2009, de¿i membrii ONU s-au angajat så nu mai existe foamete în anul 2030. Profitul Agricol 36/2021

Magazin

Morile de ap\ de la Rud\ria, un ansamblu unic în România Cele 22 de mori de apå de la Rudåria (comuna Eftimie Murgu), din jude¡ul Cara¿-Severin, fac parte dintr-un ansamblu unic în ¡arå de instala¡ii de måcinat cu o arhitecturå simplå, arhaicå. Câteva au peste un secol vechime, altele sunt mult mai noi, folosind înså acelea¿i principii ale instala¡iilor ¡åråne¿ti.

ocalitatea Eftimie Murgu se aflå pe Valea Almåjului, în jude¡ul Cara¿-Severin. Numele îl poartå dupå Eftimie Murgu, nåscut acolo pe 28 decembrie 1805. Totu¿i numele nou al satului nu a fost folosit decât în administra¡ie, localnicii, “rudårenii”, ¿i oamenii din zonå folosind în continuare vechiul nume, Rudåria. Morile de la Rudåria sunt func¡ionale, ba chiar sunt folosite ¿i aståzi pentru a måcina fåina de målai, atât pentru cole¿å (o re¡etå localå de måmåligå), cât ¿i pentru animalele ¿i påsårile din gospodårii.

Zona este o atrac¡ie turisticå, înså pânå în prezent erau vizitate doar câteva dintre morile de apå, amplasate la ie¿irea din sat. În 1910 erau consemnate pe toatå Valea Rudåriei peste 50 de mori de apå, înså, din cauza viiturilor, dar ¿i a îmbåtrânirii popula¡iei, a scåderii numårului de animale, dar ¿i a modernizårii, în prezent aici se mai påstreazå 22, formând împreunå cel mai mare ansamblu de acest tip din România.

Un traseu de 6 km care oferå turi¿tilor posibilitatea de a vizita cele 22 de mori de apå din Eftimie Murgu, jude¡ul Cara¿-Severin, a fost inaugurat, recent, în cadrul proiectului “Hai la Rudåria!”. Proiectul este finan¡at de Funda¡ia Orange, prin intermediul unui program anual ce încurajeazå participarea activå a angaja¡ilor companiei în proiecte sociale. A fost o adevåratå desfå¿urare de for¡e pentru a pune în valoare toate cele 22 de mori de apå din sat. Peste 300 de voluntari din Bucure¿ti, Timi¿oara, Sibiu ¿i Foc¿ani au fåcut o curå¡enie generalå pe toatå valea râului, au colectat peste 1.200 de saci cu gunoi, au defri¿at ¿i pregåtit aleile ce fac parte acum din traseul turistic, au fåcut lucråri de ecologizare ¿i între¡inere la morile de apå, au vopsit mai multe pode¡e peste râul care stråbate satul ¿i peste canalele morilor, au construit douå pode¡e, au dat drumul apei pe canalul de la moara din ¡arinå pentru a fi puså în func¡iune ¿i chiar au schimbat învelitoarea din ¿indrilå a morii Vlågioanea, iar pe tot traseul au fost montate hår¡i ¿i indicatoare turistice, dar ¿i panouri cu informa¡ii despre fiecare moarå în parte.

Apa râului Rudåria este direc¡ionatå prin douå canale såpate (ierugi) care alimenteazå cu apå morile de pe o parte ¿i de alta a râului. Toate morile de la Eftimie Murgu au o singurå ciuturå (toatå orizontalå) ¿i sunt construite din lemn. Este interesantå ¿i rânduirea veche ¿i bine stabilitå, în care fiecare are “rândul” lui la måcinat. Locul se mo¿tene¿te sau se cumpårå. În total, în jude¡ul Cara¿-Severin se mai påstreazå aståzi aproximativ 250 de mori de apå, iar aproape jumåtate dintre acestea sunt func¡ionale.

Gheorghe MIRON 48

Profitul Agricol 36/2021

PAGINA DE HOBBY În prag de Sf. Eusta]iu Despre patronul spiritual al vânåtorilor din spa¡iul cre¿tin-ortodox putem citi în „Vie¡ile sfin¡ilor” câteva rânduri låmuritoare: „În zilele împårå¡iei lui Traian, un general roman pe nume Plachida se afla odatå, dupå obiceiul såu, la vânåtoare. Urmårind un cerb pânå ce acesta se sui pe o piatrå înaltå, våzu între coarnele-i uria¿e un crucifix de luminå. Înfrico¿at, a cåzut de pe cal la påmânt, iar cerbul l-a întrebat cu glas omenesc: De ce må prigone¿ti? Eu sunt Iisus Hristos ¿i voiesc så te vânez printre credincio¿ii mei. Cre¿tinându-se prin sfântul botez, i s-a dat lui Plachida numele Eusta¡iu.” Martirizat împreunå cu toatå familia, se pråznuie¿te pânå aståzi în ziua de 20 septembrie, în plin boncåluit al cerbilor. Asumarea de cåtre vânåtorii români a acestei sårbåtori nu are o istorie prea îndelungatå, de¿i subiectul a fost tratat încå de acum aproape un secol, în revistele de specialitate ale vremii. Readucerea lui în actualitate abia dacå numårå douå decenii, astfel cå nici aståzi nu se manifestå un curent unanim de omagiere a Sfântului Eusta¡iu cu fastul cuvenit unui spirit tutelar al breslei noastre, cum se întâmplå în vestul Europei, unde Sfântul Hubertus genereazå ceremonii de amploare, extinse la nivel de urbe, în zonele consacrate ca tradi¡ie cinegeticå. Nu mai insist asupra faptului cå, dincolo de valen¡ele culturale, tot acest fenomen îmbracå încå din Evul Mediu un ve¿mânt comercial, påstrat încå de la sorginte, de pe când cålugårii benedictini din Ardeni i-au atribuit lui Hubertus, printr-un truc biografic, epifania anticului Eusta¡iu. Perpetuatå peste veacuri, malversa¡ia a prins rådåcini, devenind mai puternicå decât originalul. Deturnarea dåinuie, fårå ca nimeni så aibå curajul de a striga, precum în poveste: „ÎmProfitul Agricol 36/2021

påratul e gol!” Oricum, n-ar mai folosi nimånui… Dar så revenim în zilele noastre. În lipsa unei vederi unitare ¿i a unui imbold cultural din partea exponen¡ilor ob¿tii, acordarea importan¡ei ¿i respectului cuvenite påstrårii tradi¡iei revine asocia¡iilor, cluburilor ¿i grupelor de vânåtori. Asupra inevitabilei compo-

nen¡e eterogene a acestora prevaleazå deschiderea ¿i entuziasmul celor care le conduc. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintå Asocia¡ia Vânåtorilor ¿i Pescarilor Sportivi Alba, devenitå lider regional ¿i chiar na¡ional în materie de activitate cinegeticå ¿i halieuticå. Lipsa tutelei parazitare îi permite libertatea de a func¡iona operativ ¿i eficient, inclusiv prin organizarea periodicå de simpozioane, consfåtuiri ¿i forumuri pe teme de stringentå actualitate. A¿a se face cå, de curând, la Complexul Cinegetic Lupoaia, nu departe de Alba-Iulia, s-a desfå¿urat a IX-a edi¡ie a Festivalului Vânåtorilor ¿i Pescarilor Sportivi din Transilvania, cu peste patru sute de participan¡i. În pragul sårbåtoririi Sfântului Eusta¡iu, manifestarea ¿i-a confirmat caracterul preponderent cultural prin amplul expozeu al publicistului Radu V. Mija – „Cerbul, sålbåticiune tutelarå” – ¿i prin dizerta¡ia pe tema utilizårii la vânåtoare a påsårilor de pradå sus¡i-

nutå de Dorin Cåråbe¡, autorul cår¡ii „ªoimårit, bazele dresajului ¿i dincolo de ele” (2019). Ambele subiecte s-au bucurat de interesul publicului, gra¡ie informa¡iilor, materialului ilustrativ ¿i demonstra¡iilor auxiliare. În timpul dedicat conferin¡elor, pe platou ¿i pe aleile radiale, arta culinarå a amfitrionilor devenea tot mai elocventå prin efluviile care de care mai ademenitoare dinspre pavilioanele inscrip¡ionate cu numele competitorilor. În ceaunele imense forfoteau de zor

preparatele vânåtore¿ti ¿i pescåre¿ti demne de pana lui Apicius ¿i a lui Brillat-Savarin: guståri de toate soiurile, aperitive, sosuri savante, gula¿ aprig de mistre¡, ciorbå de scrofi¡å cu tarhon, bor¿ de pe¿te din iazurile proprii, tocanå de cåprior de sezon, fripturå de mistre¡ scåzutå, purcel la tavå ¿i, nu în ultimul rând, tradi¡ionalii vir¿li din carne de cåprior, cu mu¿tar de caså amestecat cu hrean de grådinå. În adaos, platouri multicolore, plåcute ochiului ¿i limbii. Licorile, diverse ¿i de calitate, au încoronat opera, cu aroma ¿i buchetul adecvate. Memorabilul festival s-a încheiat târziu, în acordurile cornului de vânåtoare ¿i ale versurilor înaripate „Vânând, noi petrecem o via¡å ferice”, pe muzica lui Carl Maria von Weber, devenitå limbaj comun pentru vânåtorii de pretutindeni.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 1 - 13.10.2021

Carmen Ståncescu 1.10.1972, director marketing Agricover Cereal Ilie Van 3.10.1951, pre¿edinte UCPR, prof. univ. USAMV Bucure¿ti Claudiu Frânc 3.10.1962, fost pre¿edinte FCBR, fermier, jud. Maramure¿ Violeta Niculae 4.10.1971, director inovare KWS Ofelia Nalbant 5.10.1966, director general Borealis LAT Marcel Panå 6.10.1986, director vânzåri Corteva Mihail Dumitru 8.10.1947, director general Institutul de Pedologie

Radu Zezeanu 8.10.1948, Euro Starsem

Tradi]ia imaginar\ a ]\ranului de alt\dat\ O spectaculoaså expozi¡ie de aproape 200 de linguri me¿te¿ugite cu migalå ¿i artå de artistul Florin Cramariuc, din Suceava, a fost inauguratå, în data de 10 septembrie, la Timi¿oara. Cramariuc în sine este o figurå. ¥mbråcat în costum popular, cu o bogatå barbå albå, unii zic cå e un dac coborât de pe columnå, un unche¿ din pove¿tile lui Ion Creangå sau un råze¿ din “Fra¡ii Jderi”. Eu unul a¿ zice cå omul cautå så aducå un pic cu Brâncu¿i. Expune prin ¡arå o colec¡ie amplå de sute de linguri din lemn, pe care le-a lucrat vreme de 35 de ani. Pasiunea pentru lemn a mo¿tenit-o de la bunicul såu, care a fost tot me¿ter popular. Povestea lingurilor lui Cramariuc este una frumoaså, de care s-au lipit ¿i destule vorbe goale.

Vasile Iosif 9.10.1963, pre¿edinte AIPROM, director general FMC Agro

de Dinu-Ioan Nicula

Bo¡an Raluca 10.10.1980, Syngenta

Gabriel Ristea 11.10.1964, manager regional vânzåri Claas

Nicu¿or ªerban 12.10.1959, fermier, Agroserv Måriu¡a SRL

Niculae ªtefan 13.10.1965, pre¿edinte Agrostar 50

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Pitic de grådinå albastru – Magazin balcanic; 2) Asta n-are re¡ineri – 9 10 Gåtitå-n foi de vi¡å; 3) Te¿ire... la strung! – Ars inten¡ionat în bucåtårie; 4) Nu mai depind de ei – Aici såpau ocna¿ii; 5) Rezultat rotunjit – Teren neocupat! 6) Traså cu rigla – Înalt la Ateneu; 7) Afla¡i în lipså; 8) Ajunge pe mâna unora – E un ame¡it; 9) Lungit în vagon – Bazå de cercetåri meteorologice; 10) Combina¡ii literare.

CAREUL AGRICOL

Teodor Mihalcea 10.10.1956, director tehnic IBNA Balote¿ti

Andrei Barabulea 12.10.1969, director Direc¡ia Economicå ANIF

“ºåranul român, din cele mai vechi timpuri, ¿i-a cioplit din lemn uneltele trebuincioase în gospodårie. A¿a ¿i-a fåcut casa, biserica, gardul ¿i poarta. ªi a inventat lingura. Tot ceea ce crea ¡åranul român era în deplinå concordan¡å cu natura ¿i religia”. Dar nu ne cere nimeni så-i apreciem oratoria, ci doar modul în care modeleazå lemnul.

1 2 4 6

7 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 35/2021 ORIZONTAL: URATORI - MA; LAGAR - APAR; UC - PIETONI; COCA - TARIE; ARA - PICTOR; ORNIC - MAG; OSTAS - FOSA; L - IMAGINAR; ADNOTARE - Z; NEGLIJEURI.

VERTICAL: 1) O indianå bågatå-n sac – Nu-i duså la bisericå; 2) Se ¡in lan¡ – Întâlnit la cununie! 3) Cotå medie! – Intrå ¿urubul în ea; 4) Fugårit pe ghea¡å – Un savant în via¡å; 5) Om cu bani – Unitate de câmp; 6) Oprit la trecere – Ou moale; 7) Ne luptåm cu ea; 8) Rezultate la strângerea fructelor – Întâlnire între un mo¿ ¿i o babå; 9) Are o via¡å plinå de surprize; 10) Reduceri la motoare. Profitul Agricol 36/2021