Profitul Agricol nr. 37, din 6 octombrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 37 din 6 octombrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 37/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Scurtå foaie de parcurs pentru urmåtorul ministru Bietul Adrian Oros! ªi-a depus demisia într-o zi de mar¡i, când ¿tim cå sunt cel pu¡in 3 ceasuri rele. ¥nghesuit în corzi de situa¡ii mult mai grave, premierul nici n-a apucat så se uite peste ea, ce så i-o mai semneze? Ardelean parolist, domnul Oros s-a våzut, ca soldatul japonez, obligat så mai stea în tran¿eele puterii, så mai îndure ni¡el adierea caldå a func¡iei. Dacå are noroc, a fost gåsit ¿i salvat de mo¡iunea de cenzurå. ¥ntre timp, agricultura a¿teaptå un nou ministru. Unul pe bune. Mai pu¡in preocupat de risipa alimentarå sau de protejarea, la Bruxelles, a banalei salate de icre de crap ¿i mai aplecat spre problemele reale ale fermierilor care chiar produc pentru pia¡å. De pildå, unul care så în¡eleagå de ce este nevoie de o lege a arendei cu duratå ceva mai lungå, de minim 7 ani, dacå nu de 10.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Pentru cå påmântul este ¿i o marfå, adicå ar trebui så se poatå vinde ¿i cumpåra, ar fi bun inclusiv un instrument financiar mai elastic pentru achizi¡ia de terenuri agricole. Cu garan¡ia FGCR sau nu.

Abonamente ¿i difuzare

Nu ar fi lipsitå de interes nici o lege a statutului de fermier. Camerele Agricole ar fi ¿i ele bine-venite, dar puse pe un fåga¿ pentru fermele mici, nu bågând în ele de-a valma mari fermieri, fonduri de investi¡ii ¿i ¡årani.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Pentru cå nu to¡i anii agricoli sunt buni, politicienii ar trebui så se hotårascå odatå ce plaså de siguran¡å financiarå vor: fond mutual sau asiguråri private? De ce nu ambele, în func¡ie de zonå, de op¡iunea fermierilor? Apoi, chestiunea despågubirilor pentru daunele provocate de fondul cinegetic ar trebui tran¿atå ¿i ea. ªi, poate n-ar fi råu nici cotiza¡ia profesionalå obligatorie, visul nerostit al tuturor asocia¡iilor de fermieri. Abia cu cotiza¡ia în cont asocia¡iile vor putea råspunde a¿a cum trebuie problemelor din teritoriu.

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 37/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Gr\dina, via [i livada

Iluzia marilor exporturi spre SUA

Evolu¡ia podgoriilor în ultimul an

Micul legumicultor nu se plânge, ci face

Vrajba autoritå¡ilor pentru un centru de legume ¿i fructe

Nicolae Sitaru a atins un record de produc¡ie

Informa]ii externe

Portretul robot al ministrului ideal

Între doi ani agricoli

Cre[terea animalelor

Festivalul ºurcanei, supranumitå Regina Mun¡ilor

Efectul nociv al Legii mirosurilor

Penele de curent ¿i fermierii chinezi

Grevå generalå de o zi în India

Controlul samulastrei din cultura de rapi¡å

Fertilizarea cu sulf ¿i calitatea recoltelor de cereale

Miza unei alegeri profitabile: hibrizii de porumb KWS

Productivitate sporitå cu combina John Deere S785i

Amino Expert Protekt biostimulator complex cu absorb¡ie rapidå

Demo Day - 7 combine la proba recoltårii porumbului

Planurile de fertilizare ¿i cre¿terea pre¡urilor

Un an cu vânzåri în cre¿tere

Performan¡e sporite cu Claas Torion 1913 ¿i 2014

Furturi de combustibil din fermele britanice Investi¡ii în pådurile din Noua Zeelandå

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Înv\]\m=nt profesional Fertilizarea de toamnå cu bor ¿i sulf pentru rapi¡å

Podu Iloaiei, cel mai bun liceu agricol 16 Interviu din ¡arå. ªi tot degeaba

Cum ar putea aråta pia¡a porumbului în 2030 22

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Hobby

Culturi vegetale

Opinii Agricultura ecologicå se poate combina cu biotehnologiile moderne 52

Bani, finan]e, b\nci Economia cre¿te exuberant în proiec¡iile Båncii Transilvania

Ma[ini & utilaje

Gabriel Constantin Påstråv:

Fazani pe toate gusturile Micul Fermier, În SUA plouå cu bani temelia unei afaceri în cre¿tere 36 pentru agricultori

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Iluzia marilor exporturi spre SUA În perioada 31 august - 29 septembrie, s-a desfå¿urat în România misiunea de audit, atât online, cât ¿i vizite la fa¡a locului în unitå¡i ¿i laboratoare, organizatå de exper¡ii din cadrul USDA Serviciul de Siguran¡å ¿i Inspec¡ie (FSIS) a Alimentelor. Miza, restabilirea echivalen¡ei sistemului de inspec¡ie a cårnii din România cu sistemul american. Misiunea de audit a fost solicitatå de cåtre ANSVSA în vederea redeschiderii pie¡ei din Statele Unite pentru car nea ¿i produsele din carne române¿ti.

În contextul actual al evolu¡iei pestei porcine africane în ¡ara noastrå, redeschiderea pie¡ei SUA, prin exportul cårnii procesate termic, este o mare oportunitate pentru producåtorii ¿i procesatorii din industria de profil din ¡ara noastrå. Concluziile preliminare, favorabile, respectiv faptul cå nu au fost identificate deficien¡e de sistem, au fost prezentate de exper¡ii FSIS în ¿edin¡a de închidere a misiunii, care a avut loc data de 29 septembrie.

Viorel PATRICHI

Nicolae Sitaru a atins un record de produc]ie Nicolae Sitaru înregistreazå, anul acesta, o produc¡ie record de porumb în ferma sa Elsit, din Orezu, Ialomi¡a. Luni, 4 octombrie, când îi mai råmåseserå de recoltat circa 100 de ha din cele 878 ale fermei comerciale, Sitaru spera så “se închidå” cu o medie mai mare de 11 t/ha, porumb neirigat, record absolut în 27 de ani de la înfiin¡area fermei Elsit. “Am mai avut produc¡ii bune în 2018 ¿i în al¡i ani, de 10 tone - 10 tone ¿i ceva la ha, dar chiar ca anul acesta nu s-a mai întâmplat”. Recordul a fost determinat de un regim bogat al precipita¡iilor, care au cåzut ¿i în momentele cheie pentru dezvoltarea porumbului. ªi în alte ferme din Bårågan ¿i Moldova s-au consemnat produc¡ii record la culturile de primåvarå. În schimb, fermierii din sud (Giurgiu, Teleorman), Oltenia ¿i Banat au avut secetå ¿i ar¿i¡å, iar produc¡iile sunt inferioare celor de anul trecut. Revenim pe larg în numårul viitor.

175 de milioane de lei pentru motorinå Pe 2 octombrie, Guvernul a suplimentat cu 175,9 milioane lei suma pentru plata ajutorului de stat la motorina utilizatå pentru perioada 1 aprilie - 30 iunie. Ace¿ti bani completeazå sprijinul deja aprobat, de 393 de milioane lei, schema la motorinå ajungând astfel la 569 milioane lei. Sumele se asigurå din resursele bugetare existente în bugetul MADR cu aceastå destina¡ie.

Cooperativa Dobrogea Sud a ajuns la 70 de membri Cooperativa Dobrogea Sud a ajuns la 70 de membri, dupå înscrierea a încå 18 ferme, în aceastå varå. “Doamnele în¡eleg mai bine cå trebuie så se asocieze”, a remarcat Ionu¡ Lungoci, director executiv al cooperativei. Cei înscri¿i doresc så depunå proiecte pentru finan¡åri europene pentru diverse investi¡ii. Un vaccin contra pestei porcine africane Americanii au anun¡at cå au gata un vaccin experimental contra PPA. Comunicatul oficial confirmå cå porcii domestici cårora li s-a administrat vaccinul ASFv-G-A137R au råmas sånåto¿i la 28 de zile dupå ce au fost inocula¡i cu imunizatorul experimental. Cercetåtorii au explicat cå porcii au dezvoltat anticorpi atunci când au fost provoca¡i cu o tulpinå a PPA ¿i nu a avut interac¡iuni negative cu virusul, ceea ce diferen¡iazå acest vaccin de altele care trebuie testate înainte de comercializare. Din cauza pandemiei, evenimentele trec iar în online Conducerea Semtest Craiova a decis ca parada taurilor, programatå pentru data de 1 octombrie, så se anuleze. Toate activitå¡ile cu public au fost interzise la Malu Mare fiindcå inciden¡a îmbolnåvirilor de covid a depå¿it 7/1000 de locuitori. Cu toate acestea, parada taurilor, de¿i s-a ¡inut cu u¿ile închise, a fost transmiså online, pe pagina de Facebook.

Robert VERESS Profitul Agricol 37/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Portretul robot al O vorbå plåcutå multora este cå fermierii ¿tiu mai bine ce ministru au nevoie. A¿a o fi? Emil Bålteanu, pre¿edintele patronatului Grânarii ¿i al ACCPT Ia¿i, este unul dintre liderii organiza¡iilor care l-au criticat deschis pe Adrian Oros. La un moment dat, Bålteanu chiar a refuzat så mai dialogheze cu acesta, cât timp va mai råmâne în func¡ia de ministru al Agriculturii. Acum, dupå demisia lui Oros, Bålteanu face portretul robot al versiunii ideale a viitorului ministru: - så fie o persoanå cu sus¡inere politicå. Fårå sprijin în propriul partid, face doar act de prezen¡å, cum s-a våzut. - så fie permanent în minister, pentru o perioadå de cel pu¡in ¿ase luni, så lase plecårile prin ¡arå pentru al doilea an de mandat. - så facå în minister ¿i la autoritå¡ile aflate în coordonare schimbårile necesare, pentru a se putea baza pe oameni care så-l sprijine în demersurile sale, în scopul realizårii obiectivelor asumate. - så coreleze politicile europene cu realitå¡ile agriculturii române¿ti. - så gåseascå mijloacele prin care agricultorii så poatå fi sprijini¡i financiar, pe termen lung, la dobânzi rezonabile, astfel încât så ace¿tia så poatå realiza investi¡ii în procesare ¿i desfacere. - så nu antagonizeze fermierii mari cu cei medii ¿i mici. - så fie capabil så gândeascå ¿i så punå în practicå politici agricole zonale, måsuri menite så ¡inteascå probleme cu specificitate localå. Având în vedere cå, în actuala configura¡ie politicå, pare improbabil ca mandatul viitorului ministru så fie unul care så ¡inå pânå la alegerile generale programate pentru anul 2024, l-am întrebat pe reprezentantul Grânarilor 8

dacå vede fezabilå numirea unei persoane cu greutate politicå acum. Råspunsul lui Emil Bålteanu: “Un demnitar cu demnitate ar putea face lucruri de care så fie mândru, chiar dacå ar ¿ti cå mandatul såu este unul de sacrificiu, pentru o perioadå scurtå. Sunt atâtea lucruri arzåtoare la minister, e o perioadå extrem de dificilå. Trebuie doar vrere ¿i putere”. Întrucât se vehiculeazå numele lui Daniel Constantin, ca posibil succesor al lui Oros, i-am solicitat lui Bålteanu opinia ¿i în privin¡a acestuia. Replica nu a fost una diplomatå: “Nu ¿tiu dacå are expertiza ¿i tåria de a face ceva mai bun decât a fåcut în primul såu mandat, când ori nu a fost låsat, ori nu a avut capabilitå¡ile necesare”. Mai pu¡in diploma¡i se aratå pre¿edin¡ii de asocia¡ii din zootehnie. Poate pentru cå î¿i puseserå mai mult speran¡å în Adrian Oros, medic veterinar de forma¡ie? Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine

pentru Carne din România, era bolnav de covid când ¿i-a dat ministrul demisia. Dar tot nu l-a påråsit umorul. “Este o pierdere grea pentru noi...?”, râde Grigorean. “Doi ani pierdu¡i pentru agricultura româneascå din cauza lui. Noi ¿tim cå nici Cî¡u nu då doi bani pe agriculturå, dar Adrian Oros a fost ministru ¿i mai înainte de Cî¡u.” Grigorean îl acuzå de o indiferen¡å totalå fa¡å de agriculturå. ¥n acela¿i timp, spune cå este greu de imaginat un ministru ideal. “Un ministru ar trebui så fie interesat în primul rând de problemele agriculturii, ¿i nu a fost cazul lui Oros. Ne gândeam cå va fi mai apropiat de zootehnie ¿i - nimic. Sigur, ¿i premierul trebuie så manifeste interes fa¡å de agirculturå, ceea ce nu este cazul. Eu nu contest competen¡a domnului Oros în alte domenii. Premierul Cî¡u nu se gânde¿te cå agricultura aduce mâncarea, vede numai cifre seci din PIB. Fårå fermieri, nu existå hranå. E foarte u¿or de distrus cre¿terea vacilor ¿i cumplit de greu så refaci. Trebuie zeci

Odatå cu plecarea ministrului råmân sub semnul întrebårii ¿i pozi¡iile de secretari de stat. Cu excep¡ia lui Antal Szabolcs Barabási, numit de UDMR, e improbabil ca adjunc¡ii lui Oros så råmânå în echipa viitorului ministru. Între remaniabili se numårå Marius Micu, propus de Pro Agro, la fel cum înaintea acestuia a fost Emil Dumitru, iar mai înainte Daniel Botånoiu. Emil Bålteanu nu crede cå e oportunå men¡inerea acestei tradi¡ii, cu reprezentan¡i ai structurilor asociative trecu¡i în “arcul guvernamental”. “Putem fi acuza¡i de în¡elegeri ascunse cu reprezentan¡ii puterii, ceea ce nu e de dorit. E adevårat, structurile asociative ar trebui consultate permanent de Guvern. În acest sens, ar fi binevenitå una sau mai multe pozi¡ii de consilieri onorifici, din partea asocia¡iilor de fermieri, în cadrul MADR, la cabinetul ministrului. Ar fi binevenitå chiar înfiin¡area unui post de secretar de stat care så råspundå strict de rela¡ia cu asocia¡iile profesionale, având în responsabilitate transpunerea propunerilor acestora în acte normative. În niciun caz, înså, secretarul acesta de stat nu ar trebui så provinå din structurile asociative. Atât timp cât noi, asocia¡iile, nu vom fi în consens cu toate politicile ministerului, vom intra în coliziune cu cei care au fost de aceea¿i parte a baricadei. Iar acest lucru nu e firesc”. Profitul Agricol 37/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

ministrului ideal de ani. Noi nu mai avem altå ¿anså.” De supårare, Grigorean îl lipe¿te ¿i pe Daea de Oros. “Petre Daea, altå catastrofå din toate punctele de vedere. Agricultura noastrå a pierdut 5 ani din cauza lor. Måcar Daea dådea impresia cå se implicå ¿i ne-a fåcut de ru¿ine. Toate bazaconiile lui au avut rezultate zero, gargarå comunistå. Încå må mir cå mai existå agriculturå. Pe de altå parte, un ministru, oricât de bine inten¡ionat ar fi, fårå sprijinul Guvernului, nu poate face nimic. Am sperat mereu cå va fi o suplimentare la ajutorul pentru covid. Ce så faci cu 140 de lei pe vacå? Nu a întreprins demersuri, nu a fåcut nimic. Nu mai vedem nici tunelul...”

Mircea Dumitru, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneasc, tip Simmental, de la Bra¿ov, trateazå ¿i el chestiunea într-o notå ironicå. “Sunt foarte supårat fiindcå nu am råmas mai devreme fårå el.” Dumitru ar vrea în func¡ia de ministru doar oameni cu experien¡å practicå în domeniu. Så vinå din economia realå, så ¿tie ce înseamnå agricultura - cultura mare ¿i zootehnia. Så ¿tie ce vor fermierii români. Despre Oros ¿tie cå avea ni¿te partipriuri electorale prin zona Clujului. Nu ¿tia ce trebuie pentru agriculturå. “Omiterea iriga¡iilor din PNRR este condamnabilå. Eu må descurc fårå iriga¡ii, dar este cea mai mare prostie så nu construie¿ti un sistem de iriga¡ii în func¡ie de zonå. Eu n-am fåcut ¿i nu voi face politicå. Ministrul så fie doar simpatizant în politicå. Trebuie un om care så nu depindå de politicå, så nu fie senator sau deputat. Un ministru pus de fermieri ar fi ideal Profitul Agricol 37/2021

sau måcar så asculte vocea fermierilor. În Fran¡a, mergeam la expozi¡ia din centrul Parisului. Venea pre¿edintele cu ministrul Agriculturii. Îi felicita pe fermieri pentru contribu¡ia la PIBul Fran¡ei.” Dacå distrugi ¿eptelul, nu-l mai refaci, spune Claudiu Davi¡oiu, pre¿edintele Asocia¡iei HolsteinRo. HORECA vinde o ladå de bere ¿i ia banii pe loc. Au fermierii adaosuri de 500%, ca HORECA? “Era de a¿teptat ¿i bine cå a plecat pentru cå nu a fåcut nimic pentru agriculturå. Îi repro¿åm cå nu ¿i-a îndreptat fa¡a spre fermieri ¿i spre agriculturå. Nu s-a båtut pentru subven¡iile noastre. Avem cele mai mici subven¡ii din Uniunea Europeanå, mai ales la zootehnie. ªi mai spunea cå el este aproape de zootehnie. Un ministru trebuie så cunoascå problemele agriculturii. Nu trebuie så vinå neapårat din agricultura realå, dar trebuie så fi avut contact cu agricultura. Oros a avut ceva contacte cu câini, cu pisici, cu alea, cu alea... El ¿tie poate ceva politicå agrarå, dar asta-i altceva. Pintea de la APIA ar fi mai competent ca ministru”, crede Davi¡oiu.

Dimitrie Muscå, de la Combinatul Agro Industrial Curtici, jude¡ul Arad, nu l-a iertat niciodatå pe Oros pentru dezinteresul lui. “Eu i-am spus în Aula Academiei: «Domnule ministru, îmi pare råu, dar dumneata nu ai fåcut nimic uuu

au consemnat Robert VERESS Adrian MIHAI Viorel PATRICHI 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cargill România face planuri pentru produc¡ii bio În SUA, Cargill a lansat Ini¡iativa Tranzi¡iei Organice. Împreunå cu Rodale Institute, specializat în agriculturå bio, Cargill îi ajutå pe fermieri så înlåture barierele pentru produc¡ia bio de porumb ¿i soia ¿i så-¿i valorifice produc¡iile. Fermierii primesc consultan¡å gratuitå de la Institut, inclusiv în fermå, privind managementul buruienilor, rota¡ia culturilor, dar au acces ¿i la traininguri ¿i seminarii online. De asemenea, sunt ajuta¡i în procesul de certificare ¿i primesc pre¡uri superioare inclusiv pentru recoltele ob¡inute în perioada de conversie. ªi Cargill România are planuri mari în domeniul agriculturii ecologice. În prezent achizi¡iile sunt modeste comparativ cu ¡intele propuse. Deocamdatå compania analizeazå oferta disponibilå: cantitå¡ile produse, calitatea ¿i culturile. “Avem pia¡a aceastå în analizå de ceva vreme. Fårå îndoialå, råspundem unei cerin¡e din pia¡å”, spune Vasile Varvaroi, director general al Cargill România. Interes pentru lupin, la Agro Mure¿ana Cooperativa Agro Mure¿ana, din Arad, dore¿te introducerea lupinului în planul de culturi. Anul acesta au fost fåcute teståri cu un soi, iar anul viitor loturile de testare se vor extinde. “Am ales un soi de lupin alb, dulce, care se poate utiliza ¿i în alimenta¡ia omului”, spune Mihai Dehelean, director executiv al cooperativei. “Lupinul este proteagionoasa cu cel mai mare con¡inut de proteinå, 40%, de cea mai bunå calitate, ¿i con¡inut redus de gråsimi, 7%, fa¡å de soia, care are 30% gråsimi. Deja sunt mul¡i care folosesc fåinå de lupin în alimenta¡ie”, explicå Dehelean orientarea spre aceastå culturå de ni¿å. Cooperativa va face prelucrare. Prima ¡intå este pia¡a româneascå. Fåina va fi, pentru moment, primul produs realizat din lupin. Finan¡area unitå¡ii de procesare se va face pe måsura 4.2. 10

uuu pentru agricultura româneascå, dar absolut nimic». Referitor la pesta porcinå africanå, m-a låmurit el cå nu e de vinå numai Ministerul Agriculturii, de vinå e ¿i Ministerul de Interne, ¿i ANSVSA, ¿i Ministerul Mediului... Lamentabil! De ce nu ¿i-a dat demisia atunci când a våzut cå nu vrea Cî¡u så-i dea bani? Du-te, domnule, ce, trebuie så mori ministru? Ca medic veterinar de profesie, nu a fåcut nimic. Pagubå-n ciupeci: a dispårut purtåtorul de ie! Avea de toate culorile, ca la parada modei. Un ministru trebuie så ¿tie carte ¿i så se descurce în orice situa¡ie grea, så aibå experien¡a crizelor de orice fel. Tot Valeriu Tabårå era mai bun...” crede Muscå.

Toader Nea¡å-Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România, pare împåcat. “A plecat ministrul... Låsa¡i, cå se duce la bine. Câ¡i mini¿tri am schimbat noi! Poate vine unul mai cu picioarele pe påmânt. Un ministru al Agriculturii trebuie så ¡inå cu ¡ara, så fie mai patriot. Primul lucru pe care ar trebui så-l facå un ministru al Agriculturii ar fi så råscumpere påmântul luat de stråini, toate fabricile de procesare så le reconstruiascå. Nu ar fi na¡ionalizare, dar så vinå proprietari români. Un ministru al Agriculturii trebuie så aibå o personalitate puternicå, pentru a provoca colaborarea cu al¡i mini¿tri din cadrul Executivului, mai ales atunci când promoveazå legi ¿i decizii care vizeazå agricultura,” mai crede Nea¡å ¥mpåratu... Dinspre mediul de business portretul ministrului capåtå alte nuan¡e. Vasile Varvaroi, director general la Cargill România, ¿i-ar dori ca la conducerea ministerului Agriculturii så ajungå un om care så în¡eleagå agricultura foarte bine. “Nu e un lucru simplu, vorbim de întreaga industrie alimentarå: produc¡ie agricolå, zootehnie. Mi-a¿ dori så avem parte de un om care så fie

capabil så defineascå o strategie ¿i så o ¿i implementeze. Sper så putem avea ¿i noi un proiect strategic pe termen lung în ceea ce prive¿te agricultura României”, spune Varvaroi. El considerå cå existå suficien¡i speciali¿ti care ar putea ocupa acest post. Profilul poate så fie divers, dar el ¿i-ar dori pe cineva care så fi activat în domeniu, indiferent dacå a fost antreprenor sau manager angajat. “Gåsesc multå valoare în experien¡a antreprenorialå, pe de o parte, pe de altå parte, nu putem nega valoarea unei experien¡e administrative”, adaugå Varvaroi. O experien¡å în produc¡ie l-ar ajuta pe noul ministru, de orice culoare politicå ar fi. Un ministru ar trebui så fie mai aproape de påmânt, cu experien¡å în fermå vegetalå sau zootehnicå, considerå Valerian I¿toc, Business Development Director, Agrii România. Crede cå acest element a lipsit pânå acum. Este o condi¡ie importantå, dar nu ¿i suficientå. Pentru cå trebuie så lucreze cu oamenii vechi din echipå, rezultatul depinde foarte mult de dorin¡a acestora de a sprijini activitatea noului lider. Stabilitatea echipei poate så fie un beneficiu, întrucât este posibil ca unii membri din echipa impuså så asigure continuitatea proiectelor. Altfel, cre¿te riscul så aparå frânturi în politici, neexistând continuitate. “Nu este suficient ca ministrul så fie un manager, avem nevoie de un lider, în a¿a fel încât så-¿i asigure suportul echipei pe care o preia ¿i så poatå så implementeze mai bine ¿i mai repede proiectul. El trebuie så lucreze cu oameni. Singur nu va putea face nimic. Nu este u¿or. În primul rând, el trebuie så se integreze, de aceea e nevoie de acel lider care så se poata adapta, altfel nu va ob¡ine rezultate”, este de pårere I¿toc. Este important ca pregåtirea så fie legatå de domeniul agriculturii, într-o formå sau alta. Indiferent dacå are pregåtire agronomicå ori economicå, important este så în¡eleagå ce se întâmplå în industrie. Profitul Agricol 37/2021

Primele ro¿ii editate genetic ajung în magazinele din Japonia O varietate de ro¿ii editate genetic, prin metoda CRISPR Cas, a ajuns pe rafturile magazinelor japoneze, fiind primul aliment de acest tip care este aprobat pentru consum uman. Plantele au fost dezvoltate de compania Sanatech Seed ¿i au un con¡inut ridicat dintr-un compus chimic numit GABA, care are un efect calmant ¿i poate îmbunåtå¡i calitatea somnului prin reducerea nivelului de stres. Conform legii japoneze, aceste ro¿ii nu sunt considerate ca fiind modificate genetic, pentru cå muta¡ii de acest tip se pot produce ¿i spontan, în mod natural. Marea Britanie relaxeazå regulile pentru editarea geneticå Marea Britanie a anun¡at oficial cå relaxeazå regulile impuse editårii genetice în agriculturå, care este strict reglementatå în Uniunea Europeanå. Noile reguli vor intra în vigoare pânå la sfâr¿itul anului ¿i simplificå procesul birocratic de autorizare, de¿i cultivarea plantelor modificate va necesita în continuare un permis. Guvernul de la Londra nu vrea doar så impulsioneze tehnologii de editare cum ar fi CRISPR, care nu introduc ADN stråin ¿i încearcå så reproducå muta¡ii care au loc în mod natural, ci vrea så dovedeascå publicului cå Brexitul a fost un pas util. Peste 91% din angaja¡ii Tyson Foods au fost vaccina¡i Programul de vaccinare al gigantului Tyson Foods s-a dovedit un succes, iar 91% dintre angaja¡ii companiei au primit cel pu¡in o dozå de vaccin dupå douå luni. Tyson a fost prima mare companie americanå care a impus vaccinarea obligatorie a angaja¡ilor. Termenul-limitå pentru cei care lucreazå în birouri expirå în aceastå såptåmânå, în timp ce muncitorii din fabrici trebuie så se imunizeze pânå la sfâr¿itul lunii. Reprezentan¡ii companiei spun cå numårul angaja¡ilor care au amenin¡at cu demisia a fost mult mai mic decât se a¿teptau. 12

ACTUALITATEA

EXTERN| Penele de curent [i fermierii chinezi Fermierii chinezi se confruntå cu costuri de produc¡ie tot mai mari, dupå ce o serie de pene masive de curent au for¡at mai multe fabrici care proceseazå soia så-¿i întrerupå activitatea, iar pre¡ul furajelor a crescut semnificativ. Dupå mai multe avarii importante în sistemul energetic, furnizorii de curent electric au oprit complet alimentarea unor sectoare industriale, pe fondul lipsei de cårbune.

Cel pu¡in jumåtate din fabricile de furaje din nordul statului asiatic sunt închise de o såptåmânå ¿i nu se ¿tie când î¿i vor relua activitatea. Datele oficiale aratå cå produc¡ia de furaje din soia a scåzut cu 9,4%, pre¡ul per tonå a crescut cu aproximativ 34 de dolari. Situa¡ia pune tot mai multå presiune în special pe crescåtorii de porci, care deja înregistreazå pierderi din cauza pre¡urilor foarte scåzute la carne.

Grev\ general\ de o zi în India Fermierii indieni au organizat o grevå generalå de o zi pentru a marca aniversarea unui an de la adoptarea în parlament a unui pachet controversat de reforme agrare.

Greva a fost sus¡inutå de principalele partide de opozi¡ie ¿i de mai multe guverne statale ¿i a durat zece ore. Protestatarii cer abrogarea completå a noilor legi care privesc agricultura, dar negocierile dintre organiza¡iile profesionale ¿i guvern nu au dus la vreun rezultat. Fermierii indieni î¿i puteau vinde pânå acum produsele unei re¡ele de pie¡e administrate de stat, care oferea pre¡uri fixe. Noul sistem eliminå acest monopol ¿i le permite agricultorilor så-¿i vândå alimentele unor intermediari priva¡i sau direct lan¡urilor de magazine. Guvernul indian sus¡ine înså cå reformele sunt necesare pentru cå liberalizeazå agricultura localå ¿i vor cre¿te atât productivitatea, cât ¿i veniturile fermierilor.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 37/2021

ACTUALITATEA EXTERN| Cea mai mare fermå verticalå va fi construitå în Marea Britanie Compania Jones Food Company (JFC) a început construc¡ia celei mai mari ferme verticale din lume, în ora¿ul Lyndey din Anglia. JFC opereazå deja cea mai mare fermå de acest tip existentå în prezent în Europa, în apropierea localitå¡ii Scunthorpe. Noua fermå va acoperi o suprafa¡å egalå cu 70 de terenuri de tenis ¿i va produce o mie de tone de legume proaspete în fiecare an. Fermele verticale folosesc un mediu controlat cu iluminare LED care permite ajustarea foarte preciså a mediului, eliminarea pesticidelor ¿i reducerea consumului de apå cu 95%. Argentina reia exporturile de carne în China Guvernul argentinian a anun¡at cå va permite reluarea fårå restric¡ii a exporturilor de carne de vitå în China, dupå negocieri cu organiza¡iile agricole. Limitele au fost impuse pentru a reduce pre¡urile de pe pia¡a internå, care au continuat înså så creascå. Exper¡ii spun cå pia¡a chinezå cere unele bucå¡i de carne care se consumå rar în Argentina, a¿a cå impactul asupra aprovizionårii locale va fi unul neglijabil. Focar major de pestå în Rusia Rusia a anun¡at descoperirea unui focar de pestå porcinå la o fermå care apar¡ine companiei Miratorg, cel mai mare producåtor de carne de porc din ¡arå. Autoritå¡ile veterinare sus¡in cå situa¡ia este sub control, înså nu au oferit nici un fel de detalii despre numårul animalelor bolnave sau måsurile de protec¡ie care au fost impuse în zonå. India dezvoltå varietå¡i de orez rezistente la pesticide Guvernul indian a anun¡at cå a dezvoltat douå varietå¡i de orez care tolereazå ac¡iunea pesticidelor fårå så fie modificate genetic. Cele douå varietå¡i nu au nevoie de replantare ¿i pot fi însåmân¡ate direct, la fel ca alte cereale, ceea ce reduce semnificativ costurile ¿i consumul de apå. 14

Furturi de combustibil din fermele britanice Uniunea Na¡ionalå a Fermierilor din Marea Britanie (NFU) le-a cerut membrilor så fie vigilen¡i pe fondul crizei na¡ionale de alimentare cu combustibil, care îi face pe ho¡i så fure rezervele de motorinå din ferme. Lipsa ¿oferilor de TIR-uri ¿i camioane a afectat aprovizionarea sta¡iilor de benzinå, provocând cozi uria¿e ¿i chiar conflicte între ¿oferi. De¿i guvernul sus¡ine cå situa¡ia este în curs de stabilizare, tot mai mul¡i infractori sunt atra¿i de stocurile de carburant din mediul rural. “Furturile de combustibil paralizeazå activitatea fermelor, dar ho¡ii provoacå de obicei pagube mult mai mari, atunci când for¡eazå rezervoarele. De cele mai multe ori se produc scurgeri importante, care polueazå terenul din

jur, cresc riscul de incendiu ¿i sunt foarte greu ¿i costisitor de curå¡at”, explicå Rebecca Davidson, specialist în afaceri rurale al NFU. Guvernul de la Londra a adoptat mai multe måsuri de urgen¡å pentru a rezolva criza de ¿oferi care paralizeazå transporturile din Regat. Dupå ce un sistem de vize temporare de muncå nu a reu¿it så atragå prea mul¡i ¿oferi europeni, autoritå¡ile ar putea apela la ajutorul armatei pentru a aproviziona benzinåriile.

Investi]ii în p\durile din Noua Zeeland\ Douå fonduri de pensii din Europa ¿i-au unit for¡ele pentru a prelua una dintre cele mai mari companii forestiere din Noua Zeelandå, Wenita Forest Products Ltd. Fondul Britanic de Protec¡ie a Pensiilor (PPF) ¿i fondul olandez de pensii ABP au cumpårat un pachet de 62% din ac¡iunile companiei, restul de 38% fiind controlate în continuare de fondul de investi¡ii Australia New Zealand Forest Fund 2. Wenita este cel mai important producåtor de cherestea din Noua Zeelandå ¿i de¡ine peste 30.000 de hectare de pådure în provincia Otago. Este a patra achizi¡ie majorå a pro-

gramului de investi¡ii în opera¡iuni forestiere sustenabile din toatå lumea, care sunt certificate de FSC. Ce le-a atras în acest caz este lungul istoric de activitate sustenabilå, un portofoliu matur de påduri de calitate superioarå, ¿i apropierea de portul adânc de la Chalmers, care îi oferå o valoare deosebitå. “Credem cå Wenita are un mare poten¡ial de dezvoltare pe termen lung ¿i suntem mândri så contribuim ¿i noi, împreunå cu partenerii no¿tri ABP ¿i New Forests”, a declarat Lea DubourgHrachovec, director al PPF. Valoarea tranzac¡iei råmâne confiden¡ialå. Profitul Agricol 37/2021

:NV|}|M+NT PROFESIONAL

Podu Iloaiei, cel mai bun liceu Douå ministere, al Educa¡iei ¿i al Agriculturii, ¿i-au “dat mâna peste ¡arå” ¿i au “relansat” învå¡åmântul agricol. Avem, cu totul, 57 de licee cu profil agricol. Sunt populate cu elevi slabi, au cadre didactice dezinteresate, iar din acest melanj fire¿te cå “recolta” e ca porumbul în Bårågan, într-un an ca 2020. “Haralamb Vasiliu”, din Podu Iloaiei, Ia¿i, este cel mai bun dintre cele 57 de licee, conform Vasile C\t\r\u, rezultatelor de la bac. director al liceului “Haralamb Vasiliu” Înså prea pu¡ini din rândul din Podu Iloaiei, jud. Ia[i celor 150 de absolven¡i/an ajung så lucreze în agriculturå. pânå în clasa a XI-a. Elevii au primit o micå parte aleg USAMV.

asile Cåtåråu, directorul de la “Haralamb Vasiliu”, are 62 de ani ¿i e de-al locului dintotdeauna: a fost elev aici, absolvind în 1978. Dupå terminarea USAMV, specializarea Agronomie, s-a angajat profesor. În 2002 a devenit director adjunct, iar din 2016 e director “plin”. Inevitabil, e ¿i om de partid, iar abilitå¡ile sale de negociere cu deciden¡ii locali ¿i “de la centru” au fåcut ca liceul så prospere, ca o societate comercialå profitabilå. Cåtåråu ¿tie så-¿i facå reclamå. “Anul trecut am fost campionii promovabilitå¡ii la bacalaureat, dintre cele 57 de licee tehnologice agricole, cu un procentaj de 78%. Pu¡ine licee tehnologice trec de 50%. Am avut nouå medii între 9 ¿i 9,99 ¿i 15 medii între 8 ¿i 8,99 din cei peste 70 de elevi care s-au înscris la bac. Anul trecut, o elevå a terminat cu 10 pe linie”. Unde e acum eleva de 10? La Facultatea de Chimie. Studen¡i ajung majoritatea celor care iau bacalaureatul. Doar 16

“În fiecare an urmårim traseul absolven¡ilor. Cam 60% î¿i continuå studiile ¿i dupå absolvire, de pu¡ini auzim cå ar lucra în domeniu. 20% se angajeazå imediat. Mul¡i dintre cei cu diplomå de tehnician agricol ¿i tehnician veterinar plecau anii trecu¡i în Danemarca, în ferme zootehnice, dar acum numårul lor s-a redus. În agricultura de aici nu lucreazå mai mult de 10%, fiindcå nu le convine salarizarea. Tehnicienii veterinari se angajeazå mai degrabå la cabinete de medicinå veterinarå ¿i în farmacii veterinare”. Cåtåråu sperå ca un proiect numit Agripractica så mai îmbunåtå¡eascå cifrele. “Prin acest proiect, 40 de elevi fac practica la agen¡i economici din agriculturå, iar la absolvire, dacå se angajeazå la ace¿tia, primesc o primå de 1.000 de lei”. Poate cumpårarea angajårii în agriculturå så func¡ioneze, cå alte metode, replicate dupå cele din alte ¡åri, la noi nu dau roade. IPSO România va mai face o încercare, dupå ce o primå tentativå de a pregåti ¿i angaja tineri mecanici s-a soldat cu un fiasco la final. “IPSO a sponsorizat trei elevi, din clasa a IX-a

câte o burså de 200 de lei/lunå, la care s-a adåugat bursa profesionalå oferitå de stat, au fåcut practica la IPSO Timi¿oara, transportul, cazarea ¿i masa fiind asigurate de IPSO. Dupå ce au dat examenul de competen¡e profesionale, directorul adjunct de la IPSO a dorit så-i angajeze pe to¡i trei, ca mecanici de service. Din påcate, niciunul nu a acceptat oferta, de¿i, pe lângå salariu, aveau masa ¿i casa asigurate. IPSO a închiriat special pentru ei un apartament cu trei camere, la Timi¿oara, pentru a-l locui pânå se puneau pe picioare. Dupå primul refuz, le-au oferit locuri de muncå aici, la Roman. Nu au vrut nici acolo”. În prezent, unul dintre cei trei elevi munce¿te în stråinåtate, al doilea pe un ¿antier din ¡arå, al treilea e înscris la ¿coala de ¿oferi. Cåtåråu deplânge faptul cå Uniunea Europeanå interzice condi¡ionarea sponsorizårii elevilor de obligativitatea angajårii dupå absolvirea studiilor. “Pentru ¿colarizarea unui elev de liceu statul cheltuie, în medie, 50.000 de euro. În cazul studen¡ilor, se ajunge la 100.000 de euro. Banii ace¿tia sunt o Profitul Agricol 37/2021

:NV|}|M+NT PROFESIONAL

agricol din ]ar\. {i tot degeaba investi¡ie påguboaså, dacå absolven¡ii respectivi nu se angajeazå în ¡arå, în domeniile pentru care s-au pregåtit”.

Calitatea elevilor care încep liceul e în scådere La “Haralamb Vasiliu” se pregåtesc cam 600 de elevi, aproximativ 150/an. Fiecare ciclu e format din patru clase de liceu, cu specializårile tehnician în agriculturå, tehnician veterinar, tehnician operator tehnicå de calcul ¿i tehnician activitå¡i economice, ¿i trei clase de pregåtire profesionalå cu durata de trei ani - mecanici agricoli, zootehni¿ti ¿i comercian¡i. Anul acesta, din cele patru clase a IX-a de liceu, douå au fost formate cu elevi care la evaluarea na¡ionalå au avut media sub 5. “În ultimii ani ne vin elevi din ce în ce mai slabi. E foarte multå muncå så-i aduci la promovabilitate”. Cåtåråu sus¡ine cå re¡eta succesului la bac, pornind cu elevi de nota 4 în clasa a IX-a, e datå de calitatea corpului didactic. A avut în ultimii cinci ani ¿i mijloacele de a-i stimula financiar atât pe profesori, cât ¿i pe elevi. Din påcate, anul acesta se va pune capåt proiectului ROSE, al Ministerului Educa¡iei, prin care profesorii pot fi plåti¡i pentru orele de pregåtire suplimentarå. “Majoritatea

elevilor participå la aceste ore, care se desfå¿oarå dupå cursurile regulate, adicå dupå ora 14. I-am stimulat oferindu-le un douå sendvi¿uri consistente, cu pastramå ¿i ca¿caval. Majoritatea sunt copii de prin sate, din familii cu posibilitå¡i modeste. O maså gratuitå înseamnå mult pentru ei”.

Ce s-ar putea face? În viziunea lui Cåtåråu, principala problemå a învå¡åmântului agricol ar fi percep¡ia gre¿itå a societå¡ii fa¡å de perspectivele unui loc de muncå în agriculturå. “Elevii cu rezultate bune la învå¡åturå ocolesc liceele agricole. Iar aici un rol determinant îl au pårin¡ii. Merg în fiecare an în ¿coli, la clasele a VIII-a, pentru orientare ¿colarå ¿i profesionalå. Îi îndemn pe colegii mei directori så le solicite pårin¡ilor så fie prezen¡i la aceste discu¡ii de orientare. Mul¡i tråiesc cu impresia cå agricultura înseamnå muncå grea, cu sapa sau pe un tractor plin de ulei ¿i mizerie. Nu reu¿esc så-i conving cå lucrurile s-au schimbat în bine”. O altå problemå e insuficien¡a pregåtirii practice. Liceul are o fermå didacticå func¡ionalå, dotatå cu multe dintre instrumentele necesare dobândirii

Ferma “Haralamb Vasiliu” Ferma liceului are 50 ha, cultivate cu lucernå, grâu, porumb, floare, lavandå, zarzavaturi... Existå ¿i grajduri populate cu 20 de vaci (laptele e råcit ¿i valorificat cu “1 leu ¿i ceva”/l), 60 de porci (Lucian Apostol, fost absolvent, a donat scroafe de raså pentru montå) ¿i oi. Produc¡ia fermei este valorificatå fie prin vânzare, fie pentru prepararea hranei elevilor ¿i profesorilor. Anul trecut, cu 30.000 de lei din Profitul Agricol 37/2021

veniturile fermei, peste cei 175.000 de lei primi¡i de la MADR, liceul a achizi¡ionat un tractor nou, de 90 CP. Anul acesta, tot din banii de la fermå, s-a cumpårat o balotierå cu aproape 80.000 de lei, iar de câteva såptåmâni tractorul a fost dotat cu un încårcåtor frontal. Ferma a finan¡at ¿i achizi¡ia de materiale sanitare în pandemie (må¿ti, dezinfectan¡i), iar foarte recent liceul a

unor aptitudini în concordan¡å cu specializarea studiatå. Unii elevi aduc adeverin¡e cum cå fac practica la ferme din localitå¡ile de ba¿tinå. Practica la distan¡å de caså ¿i de liceu råmâne un deziderat. “Am avut o colaborare cu o societate din Târgu Frumos. Nici ei ¿i nici noi nu am putut asigura transportul, ¿i atunci elevii mergeau cu microbuze particulare ¿i le decontam noi deplasarea. Dar nu e în regulå a¿a, fiindcå îi expunem unor riscuri. Ne-au vizitat la deschiderea anului ¿colar domnul prefect ¿i doamna inspector ¿colar general. Leam transmis cå am avea nevoie de minim un microbuz, pentru a transporta elevii de la liceu în ferme, în siguran¡å, organizat, înso¡i¡i de maistru. I-am putea duce, de pildå, la Trife¿ti, la 50 km, în ferma domnului Vasile Lungu”. Un impediment major în calea pregåtirii practice e un factor surprinzåtor. În ¡årile occidentale, e un lucru obi¿nuit ca elevii de liceu ¿i studen¡ii så petreacå în practicå såptåmâni sau chiar luni departe de caså. Dar se pare cå pårin¡ii români au devenit foarte temåtori. “Nu primim acordul ca elevii så înnopteze în ferme”.

Robert VERESS fost dotat chiar ¿i cu un simulator pentru condusul tractorului, care a costat 21.000 de lei. Îl vor folosi elevii de clasa a XII-a, profil tehnician în agriculturå ¿i tehnician veterinar, care au ore obligatorii de legisla¡ie rutierå ¿i conducere, alåturi de elevii de la învå¡åmântul profesional - mecanici agricoli. Cåtåråu spune cå, în felul acesta, a economisit multå motorinå ¿i a redus uzura tractorului cu dublå comandå folosit pentru condusul efectiv.

BANI, FINAN}E, B|NCI

Economia cre[te exuberant în proiec]iile B\ncii Transilvania Andrei Rådulescu, economistul ¿ef al Båncii Transilvania, a dezvåluit recent o proiec¡ie a mersului lucrurilor în acest deceniu. Concluziile sale sunt foarte optimiste: România este pe cale så devinå una dintre primele zece economii din UE. În prezent, ocupåm pozi¡ia a 13-a din UE, dupå PIB nominal (forma uzualå de compara¡ie a produsului intern al ¡årilor sau regiunilor, care redå suma valorii adåugate interne în pre¡urile actuale ale pie¡ei). În anul 2000, PIB-ul nominal al României era 45 de miliarde de euro, în 2019 crescuse la 223 miliarde, apoi a înregistrat un recul la 218, în 2020. Înså anul acesta cre¿te la 240,7 md, prognoza pentru 2022 e de 263,6 md, iar cea pentru 2023 - 285,5 md. În acela¿i timp, PIB-ul pe cap de locuitor era la 30% din media UE în 1995, ajungând la 71,6% la finele anului trecut. În Cluj Napoca, PIB-ul pe locuitor a ajuns la media europeanå, iar în Bucure¿ti chiar a depå¿it acest prag. “Cred cå România are un poten¡ial foarte bun ¿i, pânå la finalul deceniului, ar trebui så intre în primele zece economii ale UE, din perspectiva PIB nominal. PIB-ul pe cap de locuitor va atinge media UE, la sfâr¿itul anului 2029”, anticipeazå Rådulescu. Referitor la agriculturå, el crede cå, în urmåtorii nouå ani, aceasta se va apropia de cea a Fran¡ei.

În cazul grâului, randamentul/ha în România este deja superior celui din Polonia în ultimii ani (fårå 2020, an atipic), crescând de la 3 t/ha în 2014 la peste 5 t/ha în anii 2018/2019/2021. Producem 7% din grâul UE ¿i putem ajunge la 10% în 2030, 27% din porumb, 35% din floare (cu un randament de 3,5 t/ha în 2019).

Cererea mondialå de grâu a crescut, din 1961 încoace, în fiecare an, în medie, cu peste 2%, ajungând de la 250 de milioane de tone în 1961 la 800 de milioane de tone în 2018. Cererea de porumb a crescut cu peste 3%. Cererea de floarea soarelui, cu 3,6%. De rapi¡å, cu 5,5%.

Spre deosebire de crizele anterioare, în prezent existå un exces de lichiditate în sectorul bancar din România, o diferen¡å de 140 de miliarde de lei (28 de miliarde de euro) între depozitele ¿i creditele neguvernamentale. “Cu alte cuvinte, finan¡area economiei României nu mai este dependentå de capitalul stråin. Structural, economia

Andrei R\dulescu,

economist-[ef, Banca Transilvania

Iar ponderea agriculturii în PIB-ul României va urca ¿i ea, pe seama cre¿terii continue a necesarului de cereale. România e printre pu¡inele ¡åri din lume care a fost pe un trend pozitiv inclusiv anul trecut, din perspectiva evolu¡iei investi¡iilor cu capital fix. Iar în primele ¿apte luni din 2021, volumul investi¡iilor stråine directe în România a fost de 4 miliarde de euro, cel mai mare din 2008 încoace.

României nu a aråtat niciodatå mai bine ca acum, din 1998 încoace, cu o distribu¡ie aproape echilibratå între contribu¡ia factorului de productivitate ¿i contribu¡ia capitulului. De aici, cre¿terea investi¡iilor stråine ¿i a expunerii båncilor stråine”. Evident, nu e chiar totul lapte ¿i miere. Rata anualå a infla¡iei a urcat la 5,25% în luna august, fa¡å de o medie europeanå de 3,2%. Iar infla¡ia va mai accelera anul acesta, pe seama liberalizårii pre¡ului energiei. Avem, coroborat, deficit al balan¡ei comerciale (trei miliarde de euro fiind deficitul de produse agroalimentare), deficit bugetar, deficit de cont curent. Totu¿i, ponderea datoriei publice în PIB se men¡ine sub 50% - o situa¡ie mai bunå decât a multor ¡åri dezvoltate. Iar excesul de lichiditate la bånci aratå cå, teoretic, nu ar trebui så fie probleme de finan¡are. Problema e cå, având în vedere indicatorii mari de risc (infla¡ie, deficit), dobânzile creditelor bancare continuå så se men¡inå la niveluri superioare celor din alte ¡åri UE. ªi se a¿teaptå chiar o nouå cre¿tere. “Este iminentå o majorare a ratei dobânzii de politicå monetarå. A¿a cå, lua¡i un credit repede, înainte de majorarea costurilor nominale de finan¡are!”, sfåtuie¿te Rådulescu. El mai aduce douå argumente: pe de o parte, rata dobânzii e încå mai micå decât infla¡ia. Pe de altå parte, riscurile mari aduc cu ele profituri pe måsurå. “Pe måsurå ce economia se maturizeazå, riscurile scad ¿i scad ¿i marjele de profit”. Concluzia lui Rådulescu: “Întrebarea e nu dacå investim, ci în ce så investim”. Agricultura va fi unul dintre sectoarele cu cel mai important “boom”.

Robert VERESS Profitul Agricol 37/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e România

go FOB-Golful Mexic a crescut la 285 dolari/tonå (1.197 lei), fa¡å de 274 dolari/tonå (1.151 lei), cât a deschis licita¡iile în 20 sept.

FOB Constan¡a 225 euro/t (=) 1.102 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.09.2021, pre¡ cu livrare în oct. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 137.770 tone, Filipine 97.770 tone, Coreea de Sud 77.770 tone, Mexic 71.770 tone ¿i Japonia 57.170 tone.

¥n såptåmâna 20 - 24 septembrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 273 dolari/tonå (1.147 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chica$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Oct Dec Ian

20.09 240 244 247

21.09 241 245 249

22.09 23.09 24.09 243 245 249 247 249 253 251 253 257 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Oct Dec Ian

20.09 239 241 245

21.09 241 243 247

22.09 243 245 249

23.09 245 247 251

24.09 247 251 255

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 20.09 Rouen 234 Dunquerque 235 Pallice 235 Creil FOB 231 Moselle FOB 230 Rouen FOB 293

21.09 22.09 235 237 237 239 237 239 232 233 232 233 295 297

Oct Dec Ian

21.09 269 269 270

22.09 270 270 271

România

23.09 271 271 273

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 24 septembrie 2021, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 219 euro/tonå (1.073 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei). A crescut cu 6 euro/tonå.

Oct Dec Ian

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 20.09 212 214 225 Bordeaux FOB 211 Pontivy 209 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

21.09 22.09 23.09 24.09 192 193 195 197 201 202 203 204 203 204 205 207 euro/t

21.09 22.09 23.09 24.09 213 215 217 219 215 217 219 221 227 229 230 231 213 215 217 219 210 211 213 215

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 295 $/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2021, este de 207 dolari/tonå (869 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

20.09 191 200 201

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în octombrie, a fost de 213 dolari/t (895 lei).

24.09 273 273 275

FOB Constan¡a 211 euro/t (+ 2) 1.034 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.09.2021, pre¡ cu livrare în oct. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 297 euro/tonå (1.455 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna oct. 2021 este de 217 dolari/t (911 lei).

24.09 241 241 241 235 235 297

fost de 235 dolari/tonå (987 lei). A crescut cu 5 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 235 euro/tonå (1.151 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 20 septembrie.

de pe bursele din Fran¡a. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei).

euro/t 23.09 239 240 240 234 234 295

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 20.09 267 267 269

20 septembrie.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 24 sept. 2021, a fost de 221 euro/tonå (1.083 lei). A crescut cu 7 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 231 euro/tonå (1.132 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 223 dolari/tonå (937 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 20 septembrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 239 $/t

$/t

20.09 21.09 22.09 23.09 24.09 215 217 219 221 223 217 219 221 223 225

Profitul Agricol 37/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 20 - 24 septembrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 497 dolari/tonå (2.087 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 septembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Oct Dec Ian

20.09 461 465 467

21.09 463 467 469

$/t 22.09 465 470 473

23.09 467 471 475

24.09 471 475 477

Orz România FOB Constan¡a 215 euro/t (+ 2) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.09.2021, pre¡ cu livrare în oct. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

20.09 219 219 205

21.09 220 219 207

22.09 221 220 209

23.09 223 223 211

24.09 224 224 213

223 225

225 227 229 231 227 229 231 233

Sorg

PREºURI 20 - 24-09.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 20 - 24 septembrie 2021, a fost de 203 dolari/tonå (853 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 septembrie. Principalele destina¡ii ale ex-

na 85.770 tone, Belgia 77.770 tone, Mexic 37.770 tone, Columbia 37.770 tone ¿i Indonezia 17.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 529$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 519 dolari/tonå (2.180 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 379 dolari/tonå (1.592 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Oct Dec Ian

20.09 1.221 1.227 1.231

21.09 1.227 1.229 1.233

22.09 1.229 1.231 1.235

23.09 1.231 1.233 1.237

$/t 24.09 1.237 1.239 1.239

FOB-Rouen, a fost de 224 euro/tonå (1.098 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 233 euro/tonå (1.142 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în oct. 2021, pre¡ul orzului furajer este 231 dolari/t (970 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

20.09 21.09 22.09 23.09 24.09 371 373 375 377 379 377 379 381 383 385

Oct Dec

chidere, pe 24 sept., a fost de 519 dolari/tonå (2.180 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 517 euro/tonå (2.533 lei). A înregistrat o scådere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 20 septembrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna octombrie 2021, este de 675 dolari/tonå (2.835 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

20.09 21.09 22.09 23.09 24.09 519 517 515 517 519

Nov

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie:

portului: China 97.770 tone ¿i Mexic 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 611 euro/tonå (2.994 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 20 septembrie.

$/t

Oct Dec

20.09 21.09 22.09 23.09 24.09 197 199 200 201 203 199 200 201 203 205

20.09 21.09 22.09 23.09 24.09 513 514 515 517 519 515 517 519 520 527

Floarea-soarelui

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Oct Dec

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 20.09 597 Dunquerque 601 Moselle 603 Rouen

21.09 599 603 605

22.09 601 605 607

23.09 603 607 609

24.09 607 609 611

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna octombrie 2021, a fost de 707 dolari/t (2.969 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

20.09 21.09 22.09 23.09 24.09 Dieppe 525 523 521 520 517

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 607 euro/tonå (2.974 lei), mai mare cu 10 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 609 euro/tonå (2.984 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Sept Oct Dec

20.09 677 657 659

21.09 679 669 663

22.09 681 671 665

23.09 683 673 667

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

285 dolari/t

Profitul Agricol 37/2021

+ 11

235 dolari/t

$/t

497 dolari/t

203 dolari/t

$/t 24.09 693 685 679

+6 21

CULTURI

VEGETALE Cum ar putea ar\ta

pia]a porumbului în 2030 Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå (FAO) ¿i Organiza¡ia pentru Cooperare ¿i Dezvoltare Economicå (OCDE) au colaborat pentru a stabili ¿i proiecta evolu¡ia pie¡elor produselor agricole, de pescuit ¿i acvaculturå ¿i a biocombustibililor în urmåtorii zece ani. Ne oprim deocamdatå asupra porumbului. În ceea ce prive¿te produc¡ia, se preconizeazå o cre¿tere semnificativå a randamentelor: aproximativ 10% pânå în 2030, în compara¡ie cu perioada 20182020. Acest lucru se datoreazå îmbunåtå¡irii tehnologiei ¿i practicilor agricole, în special în ¡årile în curs de dezvoltare. De asemenea, se a¿teaptå ca suprafa¡a globalå cultivatå cu porumb så creascå. Se a¿teaptå o cre¿tere semnificativå a produc¡iei în SUA, dar ceva mai lentå decât în deceniul 2010-2020, deoarece este probabil ca cererea internå så î¿i piardå avântul, iar suprafe¡ele cultivate cu porumb så concureze cu soia. De asemenea, este probabil ca produc¡ia de porumb så creascå în Brazilia, urmând îndeaproape soia, ¿i în 22

Ucraina, datoritå fertilitå¡ii solului ¿i integrårii tot mai mari a porumbului în rota¡ia culturilor. De fapt, spune FAO, dintre toate cerealele, porumbul o så înregistreze cea mai mare cre¿tere a consumului pentru hrana animalelor, determinatå în special de cre¿terea påsårilor de curte în ¡årile în curs de dezvoltare. Se a¿teaptå ca cererea de furaje så creascå de la 116 la 787 de milioane de tone, cre¿tere determinatå preponderent de SUA, China ¿i Asia de Sud-Est. De asemenea, se preconizeazå cå utilizarea porumbului pentru consumul uman va cre¿te în special în Africa Subsaharianå, unde cre¿terea demograficå este ridicatå, iar porumbul alb este un aliment de bazå important. Så nu uitåm de consumul de porumb pentru produc¡ia de biocombustibili, care a crescut cu mai mult de douå ori între 2007 ¿i 2020. FAO ¿i OCDE estimeazå cå aceasta va scådea cu 0,5% pe an. Se preconizeazå cå utilizarea etanolului ob¡inut din porumb va cre¿te în Brazilia, dar va scådea în SUA, pe måsurå ce con-

sumul de benzinå va scådea. Se preconizeazå cå primele cinci ¡åri importatoare de porumb î¿i vor men¡ine cota de aproximativ 40% în perioada 2021-2030. Egiptul ar putea depå¿i Coreea de Sud, devenind al cincilea mare importator mondial, dupå UE, Japonia, Mexic ¿i Vietnam. FAO ¿i OCDE mai apreciazå cå pre¡ul va scådea sub nivelurile din 2020-2021. Pânå în 2023, ar putea ajunge la 169 de dolari pe tonå. În al doilea rând, se preconizeazå cå scåderea stocurilor ¿i cererea globalå puternicå de hranå pentru animale vor sus¡ine pre¡ul porumbului, care se a¿teaptå så ajungå la aproape 200 de dolari pe tonå în 2030 în termeni nominali, adicå fårå a lua în considerare efectele infla¡iei. Dar aten¡ie: FAO ¿i OCDE subliniazå cå raportul lor face proiec¡ii bazate pe scenarii considerate probabile, dar în niciun caz sigure. Numero¿i factori ar putea så le contrazicå, afectând oferta, cererea ¿i volatilitatea pre¡urilor.

APPR Profitul Agricol 37/2021

CULTURI VEGETALE

Între doi ani agricoli Pentru Bi¡å Råcman, fermier din Giurgiu, anul acesta a fost excep¡ional pentru rapi¡å, bun pentru grâu ¿i orz. La rapi¡å a ob¡inut o produc¡ie de peste 5,5 t/ha, la grâu 6,8 ¿i 7 t/ha la orz. “Problema nu a fost lipsa de apå, ci a temperaturilor ridicate. Au fost ¿i 50 de grade la sol. Mi-a ars porumbul, l-a fiert. Apå era”, spune Bi¡å Råcman. Pentru porumb va aloca 500 ha la primåvarå. Sperå cå anul viitor va fi unul de porumb. De obicei, în zonå, dupå un an nefavorabil pentru porumb urmeazå unul bun. Renun¡å la soia ¿i mazåre în favoarea porumbului. De trei luni nu a mai plouat semnificativ. A¿teaptå ploaie ca så înceapå så însåmân¡eze orzul ¿i grâul. A aflat cå prognoza meteorologicå pentru lunile octombrie ¿i noiembrie indicå faptul cå vor înregistra recorduri de temperaturi ridicate. “Nu m-a¿ supåra så fie calde, dar så fie ploioase!”, spune Råcman. A semånat în uscat 700 ha de rapi¡å, iar såptåmâna trecutå au cåzut precipita¡ii de 2,5-3 l/mp. Urma ca în douå-trei zile så meargå în câmp, så vadå dacå a råsårit, caz în care e necesar så cadå urgent o ploaie, pentru a nu se usca. “Nu e primul an când trecem din asta”, remarcå fermierul. Suprafa¡a alocatå culturii de rapi¡å este cea rezultatå din rota¡ia culturilor. Nu a mizat pe faptul cå pre¡urile au fost bune pentru a cre¿te suprafa¡a.

Calcule despre planul de fertilizare Cre¿terea enormå a pre¡urilor îngrå¿åmintelor complicå planurile pentru fertilizare. Are cartare agrochimicå ¿i cautå så Proiect de iriga¡ii blocat de primårie Bi¡å Råcman vrea så realizeze un sistem de iriga¡ii pe 200 ha, dar proiectul este blocat întrucât primåria nu i-a aprobat montarea unei conducte de 50 de metri. Refuzul a fost motivat de lipsa condi¡iilor prielnice pentru ca responsabilii primåriei så meargå în teren så evalueze situa¡ia. “Cu cine så te iei la ceartå în ¡ara asta?”, spune fermierul. 24

Investi¡ii în utilaje Pentru finalul anului Bi¡å Råcman are în plan douå achizi¡ii pentru agricultura conservativå. Vrea så cumpere o semånåtoare ¿i un tractor pe ¿enile, de peste 500 CP, prin buy back. Semånåtoarea este pe 12 rânduri, simplå, pentru prå¿itoare, så nu mai taseze terenul în primåvarå. Acum folose¿te o semånåtoare pe ¿ase rânduri, cu buncår de îngrå¿åminte, un “tanc” ce taseazå terenul. “Vreau ceva care så punå såmân¡a în teren afânat, netasat”.

aplice doza maximå economicå. Aceasta înseamnå o micå scådere fa¡å de anii în care pre¡urile fertilizan¡ilor erau mai scåzute. “Degeaba dai pentru 18 t/ha ¿i faci doar 15 t/ha”, spune fermierul. A avut mazåre ¿i soia în rota¡ia culturilor, fapt ce-l ajutå la aprovizionarea cu azot. “La 2.800 lei tona de azot, la maximum 150 kg îmi då un randament care, cu aportul pe care îl am în sol, råmâne profit”, spune fermierul. Dacå ar cre¿te norma la 300 kg, diferen¡a de produc¡ie nu ar justifica diferen¡a de costuri. ªi anul trecut a aplicat acela¿i principiu în stabilirea schemei de fertilizare. “Aportul fosforului la produc¡ia de porumb e cam mic. ªi atunci, så mai dau ¿i un DAP înainte, a¿a cum obi¿nuiam, ca så am, probabil, pentru anul viitor?”. Acum se axeazå pe azot. Pentru porumb, culturå de la care are mari speran¡e anul viitor, a asigurat îngrå¿åmintele de bazå. Va fertiliza apoi în func¡ie de poten¡ialul culturii, influen¡at în principal de precipita¡ii. Nu a observat cre¿teri semnificative ale pre¡urilor celorlalte inputuri. “Så vedem insecto-fungicidele, în timpul vegeta¡iei, dacå då Dumnezeu så avem nevoie de ele, la culturile de rapi¡å ¿i påioase”, spune Råcman. Nu se aprovizioneazå din timp, le cumpårå când sunt necesare. “O parte din oameni se îmbolnåvesc ¿i au nevoie de spital, dar nu to¡i. Risc så îl am pe stoc, så nu îl folosesc”, î¿i motiveazå fermierul decizia.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 37/2021

CULTURI VEGETALE

Controlul samulastrei din cultura de rapi]\ Pierderile de produc¡ie din cauza buruienilor se ridicå pe plan mondial la un nivel de 16-20%, iar în condi¡iile de culturå din România, gestionarea corectå a acestora asigurå un spor de produc¡ie cu 30-40% mai ridicat.

este în curs de råsårire. În cazul aplicårilor de toamnå, majoritatea graminicidelor au un efect de combatere a bu-

amulastra de cereale este des întâlnitå în culturile nou înfiin¡ate de rapi¡å, unde influen¡eazå cre¿terea ¿i dezvoltarea acesteia. Principalul efect negativ al prezen¡ei samulatrei, precum ¿i a altor buruieni îl reprezintå competi¡ia cu planta de culturå pentru resurse: luminå, apå ¿i elemente nutritive. Transmiterea de boli ¿i dåunåtori, în special afide, specifice culturilor monocotiledonate, cre¿te cu gradul de îmburuienare, samulastra reprezentând un “pod de legåturå” dintre rapi¡å ¿i acestea. Gramineele spontane, spre deosebire de plantele de culturå, datoritå specificului de cre¿tere ¿i rezisten¡ei la temperaturi scåzute, acapareazå foarte u¿or lanul, devenind o adevåratå problemå, mai ales în situa¡ia în care rapi¡a

Profitul Agricol 37/2021

ruienilor întârziat sau chiar inhibat de temperaturile reduse. Timpul necesar pânå la eliberarea lanului ¿i atingerea efectului scontat este prelungit, în condi¡iile în care påstrarea culturii curate, liberå de buruieni, în primele faze de cre¿tere ¿i dezvoltare este esen¡ialå. Agil 100 EC este cel mai rapid graminicid de pe pia¡å ce-¿i påstreazå eficien¡a chiar ¿i la temperaturi scåzute. Odatå aplicat este absorbit rapid, în aproximativ o orå, de frunzele buruienilor ¿i translocat cåtre toate punctele de cre¿tere, primele efecte fiind vizibile

la doar câteva zile de la aplicare. În primele 5 zile de la tratament efectul de concuren¡å pentru apå ¿i elemente nutritive este stopat, samulastra î¿i înceteazå hrånirea, cre¿terea ¿i dezvoltarea, sporind astfel ¿ansele pentru o råsårire uniformå a culturii de bazå. Dupå 10 zile gramineele se usucå, eliberând complet terenul, în timp ce rapi¡a î¿i continuå dezvoltarea liberå de stresul provocat de samulastra de cereale påioase. Un efect secundar pozitiv în utilizarea graminicidului Agil 100 EC ¿i al eliminårii rapide a buruienilor este cre¿terea uniformitå¡ii temperaturii în stratul superficial al solului. Umbrirea ¿i transpira¡ia intenså în zonele îmburuienate creeazå un microclimat propice pentru dezvoltarea ¿i instalarea agen¡ilor patogeni. Un sol cu temperaturå neuniformå va avea ca efect o råsårire e¿alonatå, rezisten¡å la iernare reduså, plante de diferite vârste ¿i dimensiuni, iar în timp, anul urmåtor, o maturare neuniformå a silicvelor ¿i pierderi de produc¡ie la recoltat.

Cu Agil 100 EC samulastra nu mai este o problemå! ADAMA

CULTURI VEGETALE

Fertilizarea cu sulf

[i calitatea recoltelor de cereale Sulful este unul dintre elementele cele mai importante pentru dezvoltarea cerealelor, influen¡ând evolu¡ia acestora (prin rolul pe care îl are în procesul de fotosintezå) ¿i calitatea produc¡iei (prin faptul cå sinteza proteinelor implicå prezen¡a acestui element în cantitå¡i suficiente). Cercetåtorii au stabilit o legåturå între aprovizionarea cu sulf ¿i absorb¡ia macroelementelor (azot, potasiu, fosfor), cu precådere a azotului.

oile soiuri cultivate, cu cerin¡e ridicate de nutrien¡i, reducerea îngrå¿åmintelor organice, limitarea emisiilor industriale pe bazå de sulf au fåcut ca, pe plan global, så se constate o reducere sus¡inutå a rezervelor de sulf din sol.

Culturile de toamnå (cerealele, rapi¡a) sunt mai predispuse la a prezenta caren¡å de sulf. Semnele caren¡ei de sulf la cereale sunt plantele slab dezvoltate, cu o culoare deschiså ¿i cu deformåri. Culoarea deschiså a plantelor afectate este cauzatå de enzimele deficitare (în lipsa sulfului), ce afecteazå cantitatea de clorofilå ¿i fotosinteza. Importan¡a nutri¡iei cu sulf este subliniatå atât direct, prin faptul cå o cantitate insuficientå de sulf conduce la reducerea biomasei ¿i la pierderi de productivitate, cât ¿i indirect, prin faptul cå sulful face parte din anumi¡i metaboli¡i cu rol în råspunsul fiziologic la stresul biotic ¿i abiotic. Aplicat în toamnå, Wuxal Sulphur sus¡ine dezvoltarea plantelor, care vor fi mai bine pregåtite pentru intrarea în pe26

rioada de iernare. Nutri¡ia complexå ¿i microelementele con¡inute conduc la o stare optimå de sånåtate a plantelor, care prezintå toleran¡å crescutå la stresul termic. Este binecunoscutå sinergia azotsulf: o cantitate suficientå de sulf va asigura buna absorb¡ie ¿i metabolizare a azotului. Astfel, investi¡iile în fertilizan¡ii pe bazå de azot vor fi bine valorificate de culturi, indiferent dacå este vorba despre îngrå¿åminte foliare sau cu aplicare la sol. Fertilizantul foliar Wuxal Sulphur reprezintå o surså de azot, deci ve¡i oferi culturilor dumneavoastrå, simultan, doi nutrien¡i de care cerealele au nevoie. S-a constatat cå o cantitate optimå de sulf îmbunåtå¡e¿te înfrå¡irea la cereale. O recoltå de bunå calitate cere o fertilizare corespunzåtoare, realizatå din timp. Pentru o cantitate crescutå de proteine, este recomandat så acorda¡i aten¡ie aprovizionårii cu sulf, care, împreunå cu azotul, vå vor ajuta så ob¡ine¡i rezultate dintre cele mai bune.

Wuxal Sulphur. Formulare de foarte bunå calitate - Sulf provenit din sulfat vs sulf elementar. Existå numeroase produse pe bazå de sulf, dar sulful lichid este mai bine absorbit de cåtre plante. Wuxal Sulphur con¡ine SO3, provenit din sulfat, caracterizat prin solubilitate totalå în apå ¿i cu disponibilitate maximå pentru cereale. - Compatibilitate foarte ridicatå cu alte produse din amestecul de traObserva¡ie! Unele studii indicå faptul cå aplicarea foliarå a sulfului provenind din sulfat influen¡eazå pozitiv indicii de calitate ai cerealelor, într-un grad mai ridicat decât fertilizan¡ii pe bazå de sulf aplica¡i la sol.

tare. Acest beneficiu se datoreazå materialului de înaltå calitate utilizat în formularea produsului. - Grijå pentru sol. Spre deosebire de alte produse, SO3 nu prezintå dezavantajul acidifierii solului. Wuxal Sulphur con¡ine, dincolo de sulful solubil în apå, azot ¿i microelemente în propor¡ii echilibrate, ce vor crea condi¡iile unei evolu¡ii excelente a culturilor de cereale, încå din primele stadii de vegeta¡ie. To¡i nutrien¡ii din acest fertilizant foliar sunt disponibili în propor¡ie de 100%.

Wuxal Sulphur este o suspensie concentratå, bogatå în substan¡e utile; absorb¡ia acestora este facilitatå de adjuvan¡ii ce cresc eficacitatea produsului. Ace¿ti coformulan¡i asigurå ¿i un randament crescut pentru celelalte produse din amestecul de tratare. Agen¡ii de chelatare con¡inu¡i împiedicå reac¡ia dintre nutrien¡i ¿i pesticidele din tanc, asigurând disponibilitatea nutrien¡ilor ¿i împiedicând formarea de sedimente ¿i blocarea instala¡iilor. Agen¡ii anti-evaporare fac ca pelicula de substan¡å så nu se evapore ¿i conduc la o utilizare în grad maxim a nutrien¡ilor. Agen¡ii de tamponare men¡in pH-ul la un nivel optim pentru absorb¡ia nutrien¡ilor ¿i pentru ac¡iunea pesticidelor. Surfactan¡ii asigurå o bunå acoperire a suprafe¡ei foliare cu nutrien¡i ¿i o scådere a tensiunii superficiale a picåturilor, pentru o absorb¡ie foarte bunå. Umectan¡ii fac ca reziduurile de substan¡å så fie reactivate cu ajutorul apei provenind din rouå ¿i precipita¡ii, dând o “nouå ¿anså” de absorb¡ie nutrien¡ilor. Stickerii cresc aderen¡a produsului pe frunzå ¿i limiteazå spålarea acestora de cåtre ploaie, iar agen¡ii de amestecare men¡in nutrien¡ii în suspensie o perioadå îndelungatå. Profitul Agricol 37/2021

CULTURI VEGETALE

Miza unei alegeri profitabile>

hibrizii de porumb KWS director program ameliorare porumb FAO 300-400 pentru KWS în Europa de Sud-Est

condi¡ii de secetå ¿i ar¿i¡å, avem în vedere ¿i acele caractere ¿i însu¿iri agronomice care fac alegerea nu doar sigurå, dar ¿i mai u¿oarå.

În urmå cu 20 de ani, KWS începea în România primele teståri la porumb. Acesta era începutul a ceea ce avea så devinå, în timp, cel mai mare Program de Ameliorare a Porumbului din sud-estul Europei pentru grupele FAO 300400, cele mai importante din regiune. În acel moment såmân¡a certificatå de porumb reprezenta cel mult 30% din suprafa¡a totalå cultivatå în România. Aståzi reprezintå aproximativ 80%. KWS a contribuit din plin la aceastå cre¿tere prin aducerea în aten¡ia fermierilor a celor mai potrivi¡i hibrizi de porumb crea¡i în programul de ameliorare din România, dar ¿i a unor hibrizi proveni¡i din alte ¡åri. Programul de ameliorare a porumbului a evoluat în timp, astfel cå din anul 2009 desfå¿uråm la Alexandria (Teleorman) un program complet de ameliorare, începând cu dezvoltarea liniilor consangvinizate (formele parentale) ¿i terminând cu crearea hibrizilor simpli performan¡i. Faptul cå formele parentale ale hibrizilor sunt create local ne oferå certitudinea cå materialul genetic cu care lucråm este deja adaptat condi¡iilor de aici, iar hibrizii ob¡inu¡i din ele sunt cei mai potrivi¡i pie¡ei locale. KWS este singura companie cu capital stråin de pe pia¡a din România care dezvoltå un program complet de ameliorare a porumbului, iar acesta este principalul atu care ne diferen¡iazå de ceilal¡i competitori. Obiectivul nostru major este acela de a crea hibrizi de porumb profitabili. Acest lucru înseamnå cå, pe lângå performan¡a productivå ¿i stabilitatea în

Acestea sunt reprezentate de vigoarea bunå la råsårire, cre¿terea rapidå ¿i uniformå în primele faze de cre¿tere ¿i dezvoltare, rezisten¡a la frângerea tulpinilor ¿i la cåderea din rådåcinå, rezisten¡a la bolile plantei ¿i ale ¿tiule¡ilor, înflorirea timpurie care asigurå succesul fecundårii, ritmul rapid de pierdere a apei dupå maturitatea fiziologicå, sau de însu¿irile de calitate a bobului: masa hectolitricå, aspectul fizic al boabelor (textura, profunzimea bobului), compozi¡ia chimicå a boabelor. Pentru a ameliora un astfel de hibrid teståm mii de hibrizi pe zeci de mii de parcele experimentale într-o re¡ea vastå care cuprinde principalele ¡åri cultivatoare de porumb din sud-estul Europei: România, Ungaria, Serbia, dar ¿i ¡åri din alte zone în care se cultivå hibrizi din grupele FAO 300-400, cum sunt în vestul Europei, Fran¡a ¿i Austria, sau în estul Europei, Ucraina ¿i Rusia. Contribu¡ia programului de ameliorare a porumbului din România la

dr. ing. George MU{AT

cre¿terea cotei de pia¡å KWS atât în România, cât ¿i în sud-estul Europei este una evidentå. Practic, de la lansarea pe pia¡å, în anul 2015, a hibridului Kamparis primul hibrid de porumb creat de o companie cu capital stråin în România, ¿i pânå în prezent, KWS, prin programul local de ameliorare, a råspuns nevoii de performan¡å a fermierilor cu un total de 17 hibrizi, dintre care trei lansa¡i anul acesta: KWS Adonisio, KWS Almanzo ¿i KWS Advisio. Hibrizii crea¡i de KWS în România reprezintå peste 75% din totalul vânzårilor KWS în regiunea de sud-est a Europei în grupele de maturitate FAO 300400. Meritå men¡ionatå cu precådere performan¡a hibridului KWS Kashmir, care se cultivå din Rusia pânå în Fran¡a ¿i care este în prezent cel mai vândut hibrid KWS atât în România, cu 125.000 unitå¡i, cât ¿i în Europa, cu peste 250.000 de unitå¡i! Un hibrid performant nu este neapårat ¿i un hibrid de succes. Pentru a fi un hibrid de succes, el trebuie, în primul rând, så fie cultivat în fermå. Hibridul (cultivarul) zonat reprezintå principala verigå tehnologicå, de aceea, pentru a-l pune în valoare, el are nevoie de o zonare corespunzåtoare, în func¡ie de condi¡iile pedoclimatice ¿i de tehnologia aplicatå în fermå, de o pozi¡ionare corectå în grupa de maturitate ¿i de asigurarea tuturor celorlalte verigi tehnologice (pregåtirea patului germinativ, fertilizarea, erbicidarea, irigarea ¿i recoltarea la momentul optim). Scopul final este de a vå oferi dumneavoastrå, fermierilor, acei hibrizi care så ne asigure în egalå måsurå un parteneriat de succes pe termen lung.

Continuåm så facem performan¡å! Împreunå. Profitul Agricol 37/2021

CULTURI VEGETALE

Amino Expert Protekt

biostimulator complex cu absorb]ie rapid\ Amino Expert Protekt este un biostimulator complex special creat de compania Ecofol pentru a îmbunåtå¡i procesul de înfrå¡ire ¿i pentru a cre¿te rezisten¡a plantelor la temperaturi scåzute.

c¡iunea sinergicå a ingredientelor special selectate din Amino Expert Protekt conduce la rezultate vizibile în ceea ce prive¿te aspectul general al culturii ¿i la cre¿teri semnificative de produc¡ie. Amino Expert Protekt este absorbit rapid prin frunze ¿i ¡esuturile plantei ¿i î¿i începe ac¡iunea beneficå în interiorul plantei în doar câteva ore. Plantele tinere acumuleazå produsul ¿i timp de cel pu¡in 30 de zile, microelementele ¿i aminoacizii oferå energie ¿i sus¡in procesele fiziologice din plantå. Amino Expert Protekt este special conceput pentru culturile de grâu ¿i orz, cu aplicare în primele etape de dezvoltare a plantelor, îmbunåtå¡ind înrådåcinarea, înfå¡irea ¿i acumularea nutrien¡ilor ¿i zaharurilor în ¡esuturile tinerelor plante.

Compozi¡ia Amino Expert Protekt: Aminoacizii stimuleazå sinteza proteinelor active fiziologic în pår¡ile tinere ale plantelor. Ace¿tia sunt, de fapt, enzime care determinå viteza tuturor proceselor metabolice. Aminoacizii îmbunåtå¡esc procesele osmotice din celule, regleazå deschiderea stomatelor ¿i au efect antioxidant. Fitohormonii administra¡i foliar sunt asimila¡i direct în metabolism ¿i 30

stimuleazå cre¿terea ¿i dezvoltarea plantelor, atât în condi¡ii normale, cât ¿i în condi¡ii de stres. Amino Expert Protekt con¡ine auxine ¿i citochinine de origine naturalå. Cantitatea ¿i raportul acestor fitohormoni a fost special adaptat, din punctul de vedere al concentra¡iei, pentru cre¿terea normalå a ¡esutului vegetal. Auxina stimuleazå alungirea celulelor, îmbunåtå¡e¿te dezvoltarea sistemului radicular ¿i formarea organelor de reproducere ¿i a pistilului. Citochinina stimuleazå diviziunea celularå, revigoreazå cre¿terea organelor tinere ale plantelor ¿i asigurå o suprafa¡å mai mare pentru fotosintezå. Amino Expert Protekt con¡ine acidul lactic specific, brevetat de Ecofol, având origine microbiologicå complet naturalå (Lactobacillus Bulgaricus). Acidul lactic unic utilizat în produsul Amino Expert Protekt are un efect antiviral preventiv ¿i cre¿te capacitatea de protec¡ie imunitarå a plantelor. Amino Expert Protekt con¡ine adezivi organici naturali de tipul polipeptidelor. Adezivii ajutå picåtura de solu¡ie så råmânå pe suprafa¡a frunzei pentru o perioadå mai lungå de timp, fapt ce îmbunåtå¡e¿te semnificativ procesul de asimilare a substan¡elor nutritive.

Aplica¡i în primele faze de vegeta¡ie! Siguran¡å pentru fermieri, protec¡ie pentru plante!

condi¡iile meteorologice în continuå schimbare de la începutul primåverii, fermierii trebuie så fie pregåti¡i så aplice rapid un biostimulator complex! Pentru informa¡ii suplimentare sau pentru solu¡ionarea unor cazuri specifice, contacta¡i consultan¡ii Ecofol!

Echipa Ecofol România Beneficiile aplicårii foliare a Amino Expert Protekt: l

Furnizeazå plantelor tinere suficiente elemente nutritive ¿i aminoacizi, necesare pentru o perioadå de pânå la 30 de zile.

l Asigurå o mai bunå dezvoltare a sistemului radicular. l Accelereazå apari¡ia nodului de înfrå¡ire la cerealele påioase. l Optimizeazå regimul hidric al plan-

telor ¿i cre¿te rezisten¡a acestora la condi¡iile pedo-climatice nefaste - secetå, umiditate, grindinå, sol compactat sau foarte nisipos. l Îmbunåtå¡e¿te semnificativ rezisten¡a la înghe¡ a plantelor ¿i reduce stresul cauzat de succesiunea valurilor de ger. l

Culturile cu råsårire deficitarå, slab înfrå¡ite, cu plante ¿i rådåcini lipsite de vigoare sau care prezintå simptome de caren¡e nutri¡ionale trebuie stimulate pentru a dezvolta fra¡i productivi. În aceste cazuri, fertilizarea cu Amino Expert Protekt va avea efect determinant asupra randamentului. În

Asigurå o mai bunå aderen¡å ¿i un transport îmbunåtå¡it al produselor de protec¡ie a plantelor, crescând astfel eficien¡a acestora. Fitotoxicitatea va avea un impact mult diminuat, iar planta se va recupera mult mai bine.

l Reluare mult mai u¿oarå ¿i rapidå a

ciclului vegetativ în primåvarå. Profitul Agricol 37/2021

CULTURI VEGETALE

Planurile de fertilizare Cre¿terea pre¡urilor la rapi¡å ¿i la floarea-soarelui face culturile ¿i mai atractive. Bariera rota¡iilor culturilor nu se poate såri, înså, fårå riscuri. Din spate vine nemiloaså cre¿terea pre¡urilor la fertilizan¡i, ceea ce afecteazå semnificativ costurile de produc¡ie.

Ionu¡ Lungoci, directorul executiv al cooperativei Dobrogea Sud, nu remarcå o schimbare în structura culturilor chiar dacå pre¡urile au fost nea¿teptat de bune, istorice chiar, pentru oleagionoase. Pe de altå parte, este sigur cå vor cre¿te pre¡urile ¿i pentru alte inputuri, nu doar pentru fertilizan¡i. Unele au fåcut-o deja. O diferen¡å majorå o a¿teaptå în februarie-martie.

Pe fondul cre¿terii pre¡ului la îngrå¿åminte, nu exclude o schimbare a schemelor de fertilizare. Din ce a vândut prin cooperativå, pânå acum, nu vede, pentru moment, o schimbare în privin¡a normelor. Pe de altå parte, i-a auzit pe fermieri cå iau în calcul o schimbare. Aprovizionarea cu îngrå¿åminte pentru anul agricol care tocmai a început se face inclusiv în primåvarå.

Scåderi de 10-25%, în vest Mihai Dehelean, director executiv la cooperativa Agro Mure¿ana, din Arad, remarcå o orientare spre cultura de rapi¡å de mai mul¡i ani, fårå o schimbare majorå în aceastå toamnå. Se va reduce suprafa¡a de floareasoarelui, de¿i pre¡urile sunt bune. Poate cå nu de la anul, dar în anii urmåtori. Nu se poate respecta rota¡ia, având ¿i floarea-soarelui ¿i rapi¡å, crede De-

helean. Va câ¿tiga rapi¡a. În privin¡a aplicårii de îngrå¿åminte, crede cå va scådea doza pentru anul agricol 2021-2022, din cauza pre¡urilor foarte mari. Estimeazå scåderea cantitå¡ilor cu 10-20%. “Nici pia¡a nu poate asigura îngrå¿åminte suficiente ¿i la timp”, mai remarcå acesta. Deocamdatå nu vede cre¿teri de pre¡ la pesticide, dar e sigur cå vor urma.

Drago¿ Costin Telehuz, pre¿edinte al ACCPT Ialomi¡a, a remarcat o dorin¡å a fermierilor de a-¿i cre¿te suprafe¡ele de rapi¡å, încuraja¡i de pre¡urile bune existente în prezent. În multe zone înså, tenta¡ia s-a lovit de lipsa precipita¡iilor, care i-a împiedicat pe mul¡i fermieri så semene. Sunt zone în care, datoritå pre¡ului, rapi¡a a fost introduså pe suprafe¡e irigate, remarcå liderul fermierilor din Ialomi¡a. În cazul culturii de floarea-soarelui este posibil så fie o cre¿tere sensibilå pentru cå pre¡ul a readus-o în op¡iunile fermierilor. Nu va fi o explozie a suprafe¡elor. La floarea-soarelui pre¡urile au tot scåzut în ultimii zece ani, motiv pentru care au scåzut ¿i suprafe¡ele. Sunt fermieri care au învå¡at så o producå eficient ¿i au înlocuit rapi¡a, dependentå de vremea din toamnå. În ferma sa, dacå nu urmau precipita¡ii în urmåtoarele zece zile, considera pierdutå cultura de rapi¡å. “Nop¡ile sunt lungi, reci, zilele nu mai sunt atât de cålduroase. Nu mai are rågaz så mai creascå”, spune Telehuz. În fermå nu mai cåzuse o ploaie de aproape trei luni. Precipita¡iile de 2-6 l/mp, venite în câteva rânduri, nu pot asigura necesarul culturii. În privin¡a fertilizårii, situa¡ia este diferen¡iatå. Telehuz ia în considerare posibilitatea ca în fermele mici sau foarte mici så nu se facå fertilizarea cu îngrå¿åminte complexe. Impactul în cost este sub o tonå de porumb, la pre¡urile de acum. “Eu nu o så schimb nimic, chiar dacå se måre¿te costul pe hectar cu 5-600 lei”, spune Telehuz. “Dacå scådem fertilizarea ne periclitåm randamentul de la anul”, adaugå el. Crede cå pre¡ul îngrå¿åmintelor nu va mai cre¿te. Din calculele fåcute, la pre¡urile actuale, cre¿terea pre¡ului fertilizan¡ilor a erodat jumåtate din câ¿tigul adus de cre¿terea pre¡ului la cereale, pentru produc¡ia viitoare. A auzit înså ¿i fermieri care spun cå reduc normele sau chiar cå vor renun¡a la fertilizarea cu complexe sau la fertilizare, cu totul. “E dificil de anticipat ce se va întâmpla”, concluzioneazå Telehuz. 32

Profitul Agricol 37/2021

CULTURI VEGETALE

[i cre[terea pre]urilor

Reducerea normelor de fertilizare cu 40% Dan Arghir, pre¿edintele cooperativei Råze¿ii Moldavi, considerå cå în Moldova cantitå¡ile de îngrå¿åminte se vor diminua cu 40% sau chiar mai mult. “Dacå plouå, a¿a cum s-a întamplat ¿i anul acesta, s-ar putea så mai suplimenteze cu azot în primåvarå”, considerå liderul fermierilor.

Cre¿terea pre¡urilor este consideratå enormå, fapt ce ar putea face ca fermierii så renun¡e la a mai suplimenta cantitå¡ile de fertilizan¡i. El mai remarcå ¿i faptul cå scumpirile au atins ¿i alte produse ¿i servicii. O altå observa¡ie a fermierului este cå 80% din marfa vândutå de fermieri a fost contractatå la pre¡uri mult mai mici decât cele actuale. Fermierii, obi¿nui¡i

Un an din cinci are produc¡ii normale Milan Kelo, pre¿edintele cooperativei Fermierul Nådlacan, din Arad, remarcå o diferen¡iere a situa¡iei fermierilor din zona sa fa¡å de cei din sudul ¿i nordul ¡årii. “În zona noastrå este predominantå cultura de porumb. În acest an produc¡iile au fost extrem de proaste, medii de 4-5 t/ha, ceea ce nu ne asigurå nici måcar recuperarea costurilor ¿i plata arendei. Este principalul factor care poate for¡a schimbarea rota¡iilor, deoarece rapi¡a, grâul ¿i orzul, în cazul în care prind o toamnå ploioaså ¿i o iarnå normalå, au toate ¿ansele så ajungå la recoltå cu produc¡ii normale”, spune liderul fermierilor. 90% din suprafa¡a de rapi¡å nu era råsåritå spre finalul lunii octombrie, dar la momentul discu¡iei tocmai cåzuse o ploaie de 10-15 l/mp, care se spera cå va asigura råsårirea. În douå luni ¿i jumåtate au fost doar douå ploi care au Profitul Agricol 37/2021

ajuns la aproape 10 l/mp. Celelalte ploi au fost de 1-2 l/mp. “Am depus solicitåri pentru comisia de constatare a pagubelor. S-au deplasat în teren cei de la APIA, Direc¡ia Agricolå ¿i primårie så constate pagubele la culturile de primåvarå. S-au constatat pagube mult mai mici decât în realitate. Având în vedere cå ¿tim cå oricum nu vom fi despågubi¡i, nu am mai insistat. Paguba se va vedea în vânzåri”, spune Milan Kelo. El considerå cå subevalu-

så vândå porumbul cu 0,6 lei/kg, la 0,8 lei/kg s-au gråbit så prindå un pre¡ bun. “La 7 t grâu ¿i 10 t/ha de porumb, 2,5 t/ha la floarea-soarelui, råmân cu 2030% din totalul datoriilor de anul trecut. Vindem tot ¿i mai facem un credit. Sub nici o formå nu se pot achita datoriile. Vorbim de un an fårå investi¡ii. Tot ce am produs s-a dus în plata datoriilor”, spune Arghir. Lumea este mul¡umitå ¿i a¿a, dupå anul trecut. Mai trebuie încå un an 2021, pentru ca fermele så se echilibreze. “La noi în zona nu existå rapi¡å. Nu a plouat de douå luni. La 5 l/mp încol¡este ¿i moare. La floareasoarelui se vede cå au scåzut produc¡iile din cauzå cå nu a fost respectat asolamentul”, mai spune fermierul.

Adrian MIHAI area pagubelor este un efect de bumerang al situa¡iilor de anul trecut, când în Constan¡a s-au declarat la paguba suprafe¡e care nu erau semånate. Schimbårile climatice au influen¡at mult rezultatele fermierilor. Din ultimii cinci ani, doar 2018 a fost normal. În rest, câte o culturå a fost grav afectatå, fapt ce a diminuat profitul în fermå. Scad, astfel, ¿i investi¡iile. “Cu siguran¡å cå fermierii no¿tri vor semåna un procent mai mare de culturi de toamnå cu speran¡a cå or så iaså din iarnå bine”, spune Milan Kelo. Pe de altå parte, întoarcerea culturilor în primåvarå atrage cre¿terea costurilor ¿i pierderea acumulårii de apå. “O så fim obliga¡i så reducem aportul de îngrå¿åminte. Eu prevåd o reducere cu aproximativ 25% a normelor”, spune fermierul. Considerå procentul ca fiind foarte mare. “Nu existå sumele necesare så dublezi suma pentru îngrå¿åminte când nu ai fåcut profitul scontat”, declarå Milan Kelo. 33

CULTURI VEGETALE

Fertilizarea de toamn\ cu Fertilizarea foliarå reprezintå o modalitate eficientå, sigurå ¿i avantajoaså de a oferi culturilor dumneavoastrå de rapi¡å nutri¡ia necesarå dezvoltårii în condi¡ii optime, care så asigure atât o depå¿ire cât mai u¿oarå a perioadei de iarnå, cât ¿i productivitatea pe care v-o dori¡i în finalul sezonului. Borul ¿i sulful sunt douå dintre elementele pe care este necesar så le pune¡i la dispozi¡ia culturilor încå din toamnå, pentru a vå asigura cå ve¡i ob¡ine rezultatele bune pe care le ¡inti¡i.

Wuxal Boron Plus ¿i Wuxal Sulphur: nutri¡ie optimizatå prin formulare Nutri¡ia corectå depinde într-o mare måsurå de formularea produsului: de¿i existå mul¡i compu¿i pe bazå de bor sau sulf, nu to¡i sunt la fel de benefici pentru plante, din cauza biodisponibilitå¡ii diferite a microelementelor.

Wuxal Boron Plus nutri¡ie cu bor ¿i nu numai Borul este implicat în mai multe procese importante pentru plantele de rapi¡å. Vom expune în ceea ce urmeazå care sunt avantajele fertilizårii foliare cu bor, dar ¿i beneficiile nutri¡iei echilibrate oferite de Wuxal Boron Plus. 1. Borul face cultura de rapi¡å mai tolerantå la stresul fiziologic al iernii. De asemenea, este bine ca, pe lângå bor, så asigura¡i culturii ¿i al¡i nutrien¡i ¿i så alege¡i un fertilizant foliar de foarte bunå calitate, cum este Wuxal Boron Plus. Nutrien¡ii din acest fertilizant foliar scad sensibilitatea culturii la stresul termic ¿i asigurå aprovizionarea plantei cu fosfat prin frunzå în condi¡ii nefavorabile. 2. Borul stimuleazå asimilarea nutrien¡ilor de cåtre plante ¿i contribuie la dezvoltarea rådåcinilor ¿i la optimizarea proceselor de fotosintezå. Wuxal Boron Plus este, de asemenea, surså de azot ¿i fosfor, ceea ce duce la buna dezvoltare a culturii. 3. Fecundarea ¿i legarea sunt direct legate de cantitatea de bor disponibilå. Borul este direct implicat în procesele legate de fertilitate: sus¡ine cre¿terea tubului polenic ¿i germinarea polenului. De asemenea, este cunoscut cå o cantitate optimå de bor determinå o legare mai puternicå. Pentru a vå asigura cå aceste procese vor avea loc la parametri ridica¡i, este necesarå realizarea de timpuriu a fertilizårii cu bor.

Wuxal Boron Plus, surså optimå de bor În cazul fertilizantului Wuxal Boron Plus, sursa de bor este reprezentatå de acidul boric. Acest acid organic slab prezintå o biodisponibilitate foarte bunå. Plantele pot absorbi facil borul ¿i-l pot utiliza în grad aproape de 100%, ceea ce face ca acidul boric så fie o surså nutri¡ionalå optimå. De asemenea, absorb¡ia microelementelor din compusul pe bazå de acid boric este mai ridicatå decât în cazul produselor în care microelementele sunt sub formå de carbona¡i sau sulfa¡i, ace¿ti compu¿i påtrunzând mai greu prin cuticula frunzei. Wuxal Boron Plus este superior ¿i produselor pe bazå de boretanolaminå deoarece plantele absorb mai u¿or acidul boric. Din punct de vedere chimic, acest avantaj este creat de faptul cå boretanolamina este o sare cu catenele mai lungi, ceea ce o face mai greu de procesat de cåtre plante. De asemenea, Wuxal Boron Plus are capacitatea de a men¡ine pH-ul amestecului de tratare la valoare optimå. S-a constatat cå produsele pe bazå de boretanolaminå cresc valoarea pH-ului peste 8, chiar peste 10. În schimb, Wuxal Boron Plus men¡ine aceastå valoare la un nivel optim. Vå reamintim cå pH-ul prea ridicat scade ac¡iunea pesticidelor, spre exemplu, anuleazå efectul piretroidelor. Capaci-

Wuxal Sulphur Plus sulful ¿i azotul, sinergie pentru succesul culturii Fertilizarea cu sulf este foarte impor tantå pentru culturile de toamnå, adicå rapi¡å, dar ¿i cereale. Aceasta deoarece absorb¡ia sulfului este încetinitå în perioadele reci. La rapi¡å, consecin¡ele insuficientei aprovizionåri cu sulf se exprimå direct în productivitate, deoarece aceastå situa¡ie determinå scåderea numårului de ramifica¡ii, a silicvelor ¿i a semin¡elor, scåzând ¿i greutatea semin¡elor. În cazul instalårii caren¡ei de sulf, aceasta va deveni evidentå la desprimåvårare, când plantele sunt firave ¿i deschise la culoare. Dacå se instaleazå mai târziu sau dacå persistå, se constatå frunze mai mici, strânse în jurul tulpinilor, dar ¿i boboci cu o culoare spålåcitå, albicioaså. Pentru a nu pune în pericol productivitatea, vå recomandåm så preveni¡i apari¡ia deficien¡elor de sulf ¿i så realiza¡i o fertilizare timpurie. În plante existå o sinergie sulf-azot, iar sulful ajutå la metabolizarea azotului, de aceea este importantå aplicarea concomitentå a acestor douå elemente. Aplicarea unui produs ce con¡ine ambele elemente, cum este fertilizantul foliar Wuxal Sulphur, este deosebit de beneficå pentru rapi¡å, sus¡inând dezvoltarea globalå a plantelor.

Profitul Agricol 37/2021

CULTURI VEGETALE

bor [i sulf pentru rapi]\ tatea de men¡inere a parametrilor chimici optimi se datoreazå atât utilizårii acidului boric în con¡inut, cât ¿i utilizårii adjuvan¡ilor specifici gamei Wuxal.

Wuxal Sulphur, surså excelentå de sulf Wuxal Sulphur prezintå un con¡inut optim de sulf solubil în apå, provenit din sulfat. De asemenea, produsul con¡ine azot ¿i microelemente ce asigurå o nutri¡ie echilibratå culturii de rapi¡å. Datoritå biodisponibilitå¡ii foarte bune, nutrien¡ii din Wuxal Sulphur sunt utiliza¡i în propor¡ie de 100%, iar necesarul de sulf este acoperit rapid, compensând cantitå¡ile ce nu pot fi preluate prin rådåcinå. Prezen¡a sulfului cre¿te absorb¡ia îngrå¿åmintelor pe bazå de azot cu aplicare la sol. În cazul Wuxal Sulphur, remarcåm, dincolo de biodisponibilitatea foarte

Profitul Agricol 37/2021

A d j u v a n ¡ i i Wu x a l - u n p l u s p e n t r u f e r m i e r Wuxal Boron Plus ¿i Wuxal Sulphur, ca ¿i celelalte produse din gama Wuxal sub formå de suspensii concentrate, prezintå adjuvan¡i ce conferå un randament crescut aplicårii. Printre acestea, amintim agen¡ii de chelatare (prin chelatare, nutrien¡ii sunt împiedica¡i så reac¡ioneze cu alte substan¡e din amestecul de tratare, råmânând disponibili plantelor, fapt ce cre¿te calitatea solu¡iei de tratare), agen¡ii antievaporare (împiedicå picåturile fine så se evapore), umectan¡ii (determinå reactivarea depozitului rezidual uscat,

utilizând umiditatea oferitå de rouå ¿i precipita¡ii), agen¡ii de tamponare (aduc valoarea pH-ului la un nivel optim pentru absorb¡ia nutrien¡ilor ¿i, de asemenea, pentru ac¡iunea pesticidelor), surfactan¡ii (cresc distribuirea solu¡iei pulverizate pe frunzå), stickerii (împiedicå spålarea nutrien¡ilor ¿i a pesticidelor de cåtre ploaie). Printre ace¿ti adjuvan¡i, se remarcå Xtra Uptake, un surfactant deosebit de eficient, ce cre¿te suprafa¡a acoperitå cu substan¡å de tratare ¿i spore¿te absorb¡ia.

bunå, compatibilitatea ridicatå cu alte pesticide. Aceastå calitate se datoreazå compusului de înaltå calitate utilizat în formularea produsului. Wuxal Sulphur con¡ine SO3, caracterizat prin solubilitate totalå în apå ¿i disponibilitate maximå pentru plante. În compara¡ie cu sulful elementar con¡inut de alte produse,

fereastra de aplicare este mai mare, deoarece disponibilitatea SO3 pentru plante nu depinde de temperaturå, umiditate, perioadå de descompunere. De asemenea, SO3 nu are dezavantajul acidifierii solului.

Kwizda Agro România

interviu cu un antreprenor> Gabriel Constantin P\str\v

Micul Fermier, temelia unei Golden Fish este o companie antreprenorialå cu capital integral românesc, ce a luat na¿tere sub forma unui business de familie ¿i este de¡inut în prezent 100% de cåtre Gabriel Constantin Påstråv.

- Care au fost principalele echipamente vândute la început ¿i cum s-a diversificat oferta de produse? - Suntem foarte mândri de faptul cå în cei 13 ani de activitate, am livrat cåtre clien¡ii no¿tri peste 1.500.000 de echipamente, pe tot cuprinsul României. Noi comercializåm echipamente, piese de schimb ¿i consumabile Micul Fermier, oferind un portofoliu vast de scule ¿i unelte pentru caså, fermå, grådinå ¿i livadå. Le oferim gospodarilor ¿i fermierilor o gamå variatå de utilaje ¿i echipamente, dintre care a¿ men¡iona câteva: motopompe, pompe, sisteme pentru iriga¡ii ¿i pompe de stropit, zootehnie (tocåtoare, mori), drujbe ¿i fieråstraie electrice, motocositori de umår, echipamente pentru sudurå. Avem în portofoliu produse ce oferå siguran¡å ¿i anduran¡å, pe care le înso¡im de o gamå completå de servicii: garan¡ie, consiliere, service ¿i piese de schimb. - Probabil cititorul vrea så î¿i facå ¿i o pårere despre dimensiunea companiei dvs., Golden Fish. - În 2020 ne-am dublat echipa, ajungând la 105 angaja¡i, iar în prima parte a anului 2021 am mårit din nou echipa, pânå la 123 de angaja¡i în prezent. Pentru cå siguran¡a este în primplan, în noile condi¡ii de lucru cauzate de pandemie, am mårit echipele, anga36

ja¡ii no¿tri lucreazå în douå schimburi, iar timpii aloca¡i pregåtirii mårfii pentru livrare s-au mårit, astfel încât så îndeplinim toate måsurile de livrare în siguran¡å a produselor noastre. Facem dezinfectåri cu rigurozitate, conform specifica¡iilor primite de la autoritå¡ile de resort. De asemenea, ¿oferii no¿tri beneficiazå de toate condi¡iile, astfel încât så îndeplinim toate måsurile de siguran¡å pentru angaja¡ii, clien¡ii ¿i partenerii no¿tri. - Cåror clien¡i se adreseazå firma? - Clien¡ii no¿tri sunt gospodarii vrednici, pasiona¡i ¿i pricepu¡i, care cred cå “meseria este brå¡ara de aur”, sunt cei care au muncit pentru a fi aprecia¡i în comunitatea lor, care cer ¿i oferå ajutor, la rândul lor, celor din jur. Sunt cei care cred cå o ¡arå frumoaså ¿i bogatå începe cu propria lor gospodårie, ¿i tocmai de aceea sunt mai respecta¡i în comunitatea lor. În mâinile lor, produsele noastre capåtå pre¡uire ¿i sunt apreciate la valoarea corectå. Lucråm cu clien¡i ¿i parteneri care cred autentic în principiile noastre. Astfel, pilonii principali de dezvoltare ai organiza¡iei sunt: så cre¿tem În prezent avem o echipå de 123 de oameni, dedica¡i ¿i profesioni¿ti, cu to¡ii extrem de implica¡i în a atinge ¿i depå¿i a¿teptårile partenerilor no¿tri. Avem în plan mai multe surprize pentru clien¡ii no¿tri, de aceea îi îndemnåm så fie aproape de noi ¿i så ne urmåreascå pe siteul nostru, www.micul-fermier.ro, pe canalul nostru Youtube “Micul Fermier” ¿i pe conturile Social Media Micul Fermier (Linkedin “Golden Fish România”, Facebook Micul Fermier Shop, Instagram “Micul Fermier”, Twitter “Micul Fermier”).

sånåtos, så avem o rela¡ie onestå ¿i cinstitå cu partenerii ¿i så strângem legåturile cu clien¡ii finali, cei care utilizeazå zi de zi produsele noastre. Angajamentul pe care ni l-am luat fa¡å de clien¡ii no¿tri este så le oferim produse de calitate, la nivelul lor de a¿teptare sau peste. Viziunea noastrå este aceea de a cre¿te ¿i de a låsa o mo¿tenire solidå cåtre viitoarele genera¡ii. - Firma asigurå service pentru echipamentele comercializate? - Desigur cå asiguråm service pentru echipamentele comercializate. Activitatea de service se desfå¿oarå pe baza integrårii proceselor de suport pentru a asigura evaluarea cazurilor, stabilirea rezolu¡iilor ¿i efectuarea interven¡iilor în cel mai scurt timp. Asigurarea service-ului pentru echipamentele comercializate la un nivel înalt de calitate este o prioritate pentru noi. Cåutåm încontinuu modalitå¡i de a reduce timpul de rezolvare a cazurilor ¿i de a asigura clien¡ilor no¿tri continuitate în utilizarea produselor “Micul Fermier”. - Ave¡i magazine/filiale/showroom-uri în ¡arå? - Produsele noastre pot fi achizi¡ionate pe tot teritoriul ¡årii, prin re¡eaua noastrå de parteneri. Pute¡i gåsi produsele noastre atât în magazine aflate pe tot teritoriul României, gestionate de partenerii no¿tri, cât ¿i în mediul online, unde comercializåm produsele pe siteul propriu “Micul Fermier”, în marketplace-uri, de tipul Emag, ¿i prin intermediul partenerilor no¿tri care de¡in magazine online. Avem ¿i un showroom cu prezentare ¿i comercializare a produselor noastre pe ªos. Bucure¿ti-Urziceni, nr. 16, în cadrul Complexului Comercial Doraly, Pavilion G. Profitul Agricol 37/2021

INTERVIU

afaceri în cre[tere

Gabriel Constantin P\str\v

- Ce ne pute¡i spune despre magazinului redeschis în toamna anului 2020 în Complexul Expozi¡ional Doraly? - Pentru cå omul gospodar folose¿te întotdeauna toate resursele pe care le are la dispozi¡ie pentru a evolua, noi, la Golden Fish, am folosit perioada de lock-down din anul 2020 pentru a începe renovarea showroom-ului Micul Femier. Pentru cå vrem så fim mereu în acord cu cerin¡ele prezentului, acum le putem oferi clien¡ilor no¿tri o experien¡å de cumpårare deosebitå în acest domeniu de activitate. ªi ne dorim ca to¡i partenerii no¿tri så urmeze aceea¿i direc¡ie de dezvoltare, pentru a putea så ne deservim clien¡ii într-un mod optim. - Ce investi¡ii a¡i fåcut de la înfiin¡area companiei pânå în prezent? Pentru cå ne-am dat seama de faptul cå fårå suport logistic adecvat compania nu are cum så creascå, am investit în ultimii ani pentru a schimba radical modul de depozitare ¿i gestionare a mårfurilor. De asemenea, eforturile noastre se îndreaptå în mod continuu spre a reînnoi ¿i îmbunåtå¡i portofoliul de produse, astfel încât så le oferim clien¡ilor no¿tri Profitul Agricol 37/2021

produse tot mai performante ¿i mai u¿or de utilizat. În ultimii ani, am crescut în mod continuu capacitatea proprie de transport, pentru a ne îmbunåtå¡i capacitatea de livrare, astfel încât clien¡ii no¿tri så intre în posesia produselor dorite într-un timp din ce în ce mai scurt. Produsele comandate ajung la client în momentul de fa¡å în maxim 48 de ore, chiar ¿i în cele mai greu accesibile zone ale ¡årii. Ne-am concentrat aten¡ia ¿i asupra dezvoltårii capacitå¡ilor de service, astfel ca produsele care au nevoie de aten¡ia speciali¿tilor no¿tri în service så se întoarcå într-un timp cât mai scurt la posesorul lor, pentru a fi utilizate la capacitate maximå în gospodårie sau fermå. - În ce mod a influen¡at pandemia activitatea companiei din anul 2020 fa¡å de anul 2019? - Indiferent de situa¡ie ¿i de cât de dificile sunt vremurile, nu ne vom încålca principiile pe care ni le-am asumat. Credem cå, alåturi de oamenii destoinici din echipa noastrå, partenerii no¿tri ¿i clien¡ii care dau sens organiza¡iei, vom depå¿i orice perioadå dificilå. Aceste principii ¿i valori nu se discuta ¿i

nu se pun sub semnul întrebårii, pentru cå acestea ne dau direc¡ia ¿i ne vor ajuta så îndeplinim împreunå obiectivul unei cre¿teri sånåtoase. Am luat toate måsurile de siguran¡å pentru echipa noastrå, pentru partenerii ¿i clien¡ii no¿tri, ne desfå¿uråm întreaga activitate ¿i livråm comenzile în condi¡ii de maximå siguran¡å, pentru cå ne dorim ca to¡i så ajungå sånåto¿i la familiile lor. - De curând a¡i mutat sediul companiei. Ce a generat aceastå mutare? - În anul 2020 am înregistrat o cre¿tere de 32% a cifrei de afaceri fa¡å de anul anterior, ¿i avem planuri de cre¿tere atât pentru anul 2021, cât ¿i pentru anii urmåtori. Atât rezultatele ob¡inute în ultimii ani, dar ¿i de planurile de cre¿tere pentru anii urmåtori au dus cåtre extinderea spa¡iului de depozitare ¿i al celui de birouri. De aceea, în aceastå lunå ne-am mutat atât spa¡iul de birouri, cât ¿i depozitul într-un parc logistic situat în comuna ªtefåne¿ti, jude¡ul Ilfov. Am optat pentru închirierea a 10.500 mp în parcul industrial din nordul capitalei, iar începând cu luna ianuarie a anului 2022 vom suplimenta spa¡iul, totalizând astfel un spa¡iu închiriat de 14.500 m2 în care vor putea acomoda un numår de aproximativ 17.000 de pale¡i. - Ce planuri de viitor ave¡i? - În anul 2020 ne-am concentrat activitatea pe oferirea tuturor condi¡iilor de siguran¡å, în contextul pandemic. Pentru anul 2021 ¿i anii urmåtori, obiectivul nostru este så ne “întâlnim” mai mult cu clien¡ii, investi¡iile se concentreazå pe serviciile pe care le oferim, pentru a le pune clien¡ilor la dispozi¡ie cât mai multe beneficii în rela¡ia lor cu “Micul Fermier”. De aceea, suntem în plin proces de diversificare a gamei de echipamente, dar ¿i de creare de materiale de informare, pe care så le punem la dispozi¡ia clien¡ilor no¿tri, ca suport în utilizarea produselor “Micul Fermier”. P

GR|DINA

VIA [i LIVADA Evolu]ia podgoriilor în ultimul an ¥n 2020, suprafa¡a totalå cultivatå cu vi¡å-de-vie pentru vin a fost de 180.682,96 hectare, din care 93,6% a fost cultivatå cu vi¡å pentru vin nobil. Cifrele apar¡in Institutului Na¡ional de Statisticå. Suprafa¡a cultivatå cu struguri de vin DOC (denumire de origine controlatå) a reprezentat 20% din suprafa¡a cultivatå pentru vin nobil. Totodatå, suprafa¡a cultivatå cu struguri de vin IG (indica¡ie geograficå) a reprezentat 9,7% din suprafa¡a pentru vin nobil. Din punctul de vedere al structurii suprafe¡ei, pe clase de mårime a exploata¡iilor viticole, în anul 2020, cele mai mari ponderi sunt de¡inute de podgoriile mici, de 0,10 - 0,49 ha (37,4%),

¿i apoi de cele de 10 ha (31,4%). ¥n mod interesant, aproape jumåtate din suprafa¡a cultivatå cu vi¡å-de-vie, respectiv 41,6%, se aflå în regiunea de dezvoltare Sud-Est, adicå în jude¡ele Bråila, Buzåu, Constan¡a, Gala¡i, Tulcea

Toamna Horticol\ la Bucure[ti Facultatea de Horticulturå din Bucure¿ti ¿i Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice a organizat, între 30 septembrie ¿i 3 octombrie, Toamna Horticolå Bucure¿teanå. Este acea ocazie când Sta¡iunile USAMV Bucure¿ti, Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticulturå de la Pietroasa-Istri¡a ¿i Sta¡iunea de la Moara Domneascå î¿i expun roadele toamnei în Campusul Agronomie. Alåturi de ele vin ¿i cele 5 mari institute de profil - Institutul de Pomiculturå de la Måråcineni, Institutul pentru Viticulturå de la Valea Cålugåreascå, Institutul de Legumiculturå Vidra, Insti38

tutul Horting Bucure¿ti, cel pentru Biotehnologii în Horticulturå de la ªtefåne¿ti Arge¿ ¿i Sta¡iunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri din Dåbuleni. Pe scurt, au fost din abunden¡å mere, pere, prune, gutui, struguri, soiuri de tomate ¿i hibrizi. O prezen¡å ineditå o reprezintå speciile noi de kiwi, curmale dobrogene/jujube, banana nordului, kaki, smochine, cartof dulce produse la Facultatea de Horticulturå din Bucure¿ti ¿i la SCDCPN Dåbuleni. pagin\ de

Arin DORNEANU

¿i Vrancea. Zona de Sud-Est este urmatå de regiunile Sud-Vest Oltenia (16,6%), Sud-Muntenia (15,5%), Nord-Est (15,3%), Nord-Vest (4,2%), Centru (3,4%) ¿i Vest (3,2%). De asemenea, la suprafa¡a cultivatå cu vi¡å-de-vie pentru struguri de vin nobil, regiunea de dezvoltare Sud-Est de¡ine cea mai mare pondere (41,4%), urmatå de regiunile Sud-Vest Oltenia (17,2%), Sud-Muntenia (16,4%), NordEst (15,7%), Nord-Vest (4,3%), Vest (2,7%) ¿i Centru (2,2%). ªi la suprafa¡a cultivatå cu struguri de vin DOC, regiunea de dezvoltare Sud-Est de¡ine cea mai mare pondere (42,8%), urmatå de regiunile Nord-Est (16,0%), Vest (11,2%), Centru (10,0%), Sud-Muntenia (9,5%), Sud-Vest Oltenia (9,0%) ¿i Nord-Vest (1,5%). La suprafa¡a cultivatå cu struguri de vin IG, tot regiunea de dezvoltare SudEst de¡ine cea mai mare pondere (76,9%), urmatå de regiunile SudMuntenia (7,5%), Nord-Vest (5,5%), Nord-Est (5,1%), Sud-Vest Oltenia (4,1%) ¿i Vest (0,9%). Profitul Agricol 37/2021

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Micul legumicultor nu se plânge, ci face Ioan Turnea locuie¿te în Saco¿u Turcesc, la 20 de km de Timi¿oara, ¿i practicå legumicultura cu succes de aproape 30 de ani. Are ¿ase solarii unde cultivå mai multe soiuri de ro¿ii, ardei kapia, gogo¿ari, vinete clasice ¿i albe, varzå sau conopidå ¿i chiar cåp¿uni ¿i råsaduri primåvara. Turnea este ¿i apicultor. Are 30 de familii de albine.

nul dintre cei mai cåuta¡i hibrizi de ro¿ii este Pink Sky F1. Consumatorii sunt atra¿i de fructe de culoare roz, cu greutå¡i între 260 ¿i 280 grame ¿i cu gust foarte bun. “Dar succesul pe care îl am cu hibridul Sacher F1, nu îl întrece nimeni. Acesta este fåcut de institutul Yuksel Seed din Turcia”, explicå profesionist Turnea. “Este un hibrid de tomate destinat culturii din sere ¿i solarii ¿i produce fructe de culoare ro¿ie - maronie, a¿a numitele ro¿ii negre. La maturitate fructul are o greutate de 150 grame, cu o aromå ¿i un gust deosebite.” Mai cultivå ¿i un soi mai vechi, Aurora, care face fructe de peste 250 de grame, doi hibrizi, Moldoveanu ¿i Oltena, omologa¡i de Agrosel, Câmpia Turzii, dar ¿i Tiger, fåcut tot de institutul Yuksel Seed din Turcia, ¿i TomTim - un soi omologat de banca de gene de la USAMVB Timi¿oara. “De la ei am semin¡ele, mi le-a dat domnul profesor ªumålan”. De obicei, omul cumpårå semin¡ele de la magazinele de profil de pe internet. “Le comand telefonic ¿i mi le trimit acaså în pachet. Påstrez numai

Profitul Agricol 37/2021

semin¡ele de la soiurile stabilizate genetic”. Turnea se mândre¿te ¿i cu Valahia F1 ¿i Daciana F1, doi hibrizi de ardei care atunci când ajung la maturitate capåtå culoarea ro¿ie, dar ¿i cu

gåsit solu¡ia: såpunul (detergentul) lichid de vase, care face o treabå excelentå. Omoarå afidele!”, spune apicultorul-legumicultor. Astfel, el pune 200 ml de detergent

Ioan Turnea, Saco[u Turcesc

soiul de castrave¡i Sirete, de la Agrosel. Ca un profesionist, Turnea nu are probleme cu desfacerea produselor, ci cu dåunåtorii. ¥¿i face timp så vândå în pia¡å, în Timi¿oara, dar ¿i direct de acaså la clien¡i. Sigur, se mai folose¿te ¿i de internet, ¿i de clien¡ii care cumpårå en-gross, vânzare så fie. Acum vrea så facå u¿or conversia legumelor spre bio, pentru a scåpa de insectele distrugåtoare, de¿i e un proces foarte dificil. De exemplu, dupå un atac masiv de afide, cum se întâmplå an de an, apare o ciupercå numitå fumagina negricioaså pe frunzele legumelor, care este dificil de combåtut. Afidele laså o secre¡ie dulce pe plante, care atrage furnicile, dar ¿i albinele, fiindcå pe baza ei fac mierea de manå. Fumagina apare în general primåvara ¿i toamna ¿i este ulterioarå atacurilor de cåtre afide. “Zici cå sunt afumate frunzele. Dacå nu faci tratament, nu mai scapi de afide, oricum nu prea mai po¡i så le omori chimic, dar eu am

de vase la 10 litri de apå ¿i strope¿te bine planta. Are un efecte foarte eficient ¿i nu e dåunåtor nici pentru legume, nici pentru om, cum nu este dåunåtor pentru om nici la spålatul farfuriilor. De departe, cea mai periculoaså insectå este tuta absoluta sau molia tomatelor, cel mai nou dåunåtor apårut în agricultura din România. Aceasta devoreazå planta în întregime, iar pe pia¡å nu existå un produs capabil så o omoare. A fost o substan¡å, Reldan, dar acum este scoaså, iar ceea ce existå nu distruge adultul de molia tomatelor, ci numai o parte din larve. Cele råmase devin adulte ¿i depun iarå¿i mii de ouå numai într-o zi. “Am atacuri foarte mari de tuta absoluta. În propor¡ie de 30% din plante sunt distruse, iar ro¿iile care reu¿esc så se maturizeze sunt viermånoase”, explicå Ioan Turnea. Dar omul merge mai departe cu afacerea lui, ca orice antreprenor...

Gheorghe MIRON 39

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Vrajba autorit\]ilor pentru un centru de legume [i fructe Centrul de legume ¿i fructe (în valoare de 5 milioane de euro) pe care Consiliul Jude¡ean Timi¿ face eforturi de vreo trei ani så îl contruiascå la Tomnatic a declan¿at un nou scandal. Dacå în 2018 conflictul a ¡inut mai mult de un an ¿i s-a purtat între consilierii PNL ¿i cei ai PSD, acum lupta se då între fostul pre¿edinte al CJ, Cålin Dobra (PSD), ¿i actuala conducere, USR-PLUS-PNL.

Centrul de legume are 11.000 mp ¿i costå 5 milioane de euro Proiectul tehnic, studiul de fezabilitate, a fost aprobat încå din 2019, dar pânå în septembrie 2021 nu s-a fåcut nimic. Existau chiar ¿i banii din bugetul CJT, iar contractul pentru proiectarea, execu¡ia ¿i dotarea obiectivului foarte important pentru agricultura timi¿eanå a fost semnat de fostul pre¿edinte al CJT, Cålin Dobra, înainte de a pleca din pozi¡ia de pre¿edinte, în octombrie 2020. Acum, Dobra a luat de urechi conducerea CJT ¿i a cerut explica¡ii de ce nu s-a început construc¡ia depozitului, foarte necesar pentru producåtorii de legume ¿i fructe. Actualul vicepre¿edintele CJT, Alexandru Proteasa, i-a råspuns cå, de¿i centrul nu existå efectiv, CJT a aprobat, la sfâr¿itul lunii august 2021, constituirea unei noi comisii, care så stabileascå modul în care centrul deocamdatå inexistent va fi condus. Cålin Dobra a dorit så ¿tie de ce lucrårile nu au fost demarate. 40

Alexandru Proteasa, actualul vicepre[edintele CJ Timi[

“Mai e nevoie de avize de la Agen¡ia de Mediu ¿i Direc¡ia de Sånåtate Publicå Timi¿. Acest lucru se datoreazå în mod special loca¡iei în care a fost gândit a fi construit acest centru, anume în intravilanul unei localitå¡i, la Tomnatic, lângå locuin¡e. A necesitat studii de specialitate privind impactul asupra sånåtå¡ii popula¡iei. Nu a fost ob¡inutå autoriza¡ia de construc¡ie”, i-a dat replica Proteasa. Dobra nu a fost låmurit ¿i nu crede cå noul centru s-ar afla la un metru de locuin¡ele din Tomnatic. “Domnule Dobra, vå pun la dispozi¡ie planul de situa¡ie unde se vede foarte clar distan¡a dintre case ¿i locul unde construim noi centrul de legume ¿i fructe”, i-a dat råspunsul Proteasa. Dobra a spus cå a¿teaptå documentul, dar cå nu în¡elege de ce Direc¡ia de Sånåtate Publicå nu ¿i-a dat acordul. “Chiar apreciez, domnule vicepre¿edinte, dar så nu uita¡i cå a fost dat

C\lin Dobra, fostul pre[edinte al CJ Timi[

avizul de la DSP pentru studiul de fezabilitate ¿i conteazå cum se amplaseazå clådirea pe terenul aferent”, a råspuns Dobra. Conform temei de proiectare, centrul va fi amplasat pe un teren de 11.509 mp. Fo¿tii ¿efi ai CJ Timi¿ sperau ca måcar pe rafturile supermarketurilor din Timi¿oara ¿i din jude¡ cetå¡enii så gåseascå fructe ¿i legume din produc¡ie localå, indiferent de sezon. Centrul de legume ¿i fructe este un proiect pilot ¿i a fost gândit pentru a veni în sprijinul micilor producåtori agricoli din zona Gottlob - Lovrin - Tomnatic, inclusiv a celor din localitå¡ile învecinate, Lenauheim, Comlo¿u Mare, Teremia Mare, Sânnicolau Mare, Sânpetru Mare, Periam, Pesac, Varia¿ etc. În func¡ie de rezultate, obiectivul va putea fi replicat ¿i în celelalte zone legumicole din Timi¿.

Gh. MIRON Profitul Agricol 37/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Festivalul }urcanei,

supranumit\ Regina Mun]ilor Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine “Dacia” din Hunedoara a organizat pe 26 septembrie un adevårat regal pentru ºurcanå, cea mai popularå supra-raså din România. Asocia¡ia Dacia are peste 1.100.000 de oi în controlul oficial al performan¡elor. Lucråtorii verificå sporul mediu zilnic ¿i produc¡ia de carne, cantitatea de lapte.

ca så-i în¡epe. Dacå ¿tiam cå ANARZ va ajunge a¿a, a¿ fi îngropat definitiv agen¡ia pe când eram director. Nu se poate så nu ai niciun fel de reac¡ie la asemenea ac¡iune.” Înainte de 1990, ºurcana ocupa 10% din efectivul de ovine la nivel

cauza unei cataracte. ªi oierul nu i l-a dat. “Nu-l vând, a spus ståpânul berbecului. Vreau så moarå acaså la mine ¿i så-l îngrop în curte fiindcå el m-a scos din såråcie. Este la modå Breaza”, poveste¿te Gheorghe Nea¡å, un veteran al zootehniei noastre. S-au vândut câr-

na¡ional ¿i a ajuns la 80%. Cauza a fost lichidarea multor nuclee de raså purå în timpul “democra¡iei originale”. ºurcana este o oaie rusticå, rezistentå la på¿unat, cu mai multe varietå¡i: Bucålaie, raså la care exceleazå Dumitru Andre¿oi, pre¿edintele Asocia¡iei “Dacia”. Care de¡ine singur peste 60.000 de oi, Breaza, cea mai bunå raså de lapte din România, Oache¿a, Båla. S-au vândut animale multe la târg. “Au fost tranzac¡ii de milioane de lei. Toate rasele de ºurcanå au fost reprezentate frumos: Breaza, Bucålaia, Oache¿a, Båla. S-au vândut 4 cârlani fåta¡i în februarie-martie cu 6.000 de lei fiecare. Un cumpåråtor a dat 15.000 de lei pe un berbec chior de un ochi din

lani de Bucålaie cu 3.000-5.000 de lei. Oierii au petrecut pânå târziu cu folclor ¿i cu råspopitul Cristian Pomohaci, printre altele, el însu¿i un oier redutabil. Cap de scenå, Dumitru Andre¿oi, pre¿edintele Asocia¡iei “Dacia”, care are peste 60.000 de capete, 150 de mågari, 150 de dulåi ciobåne¿ti, mun¡i concesiona¡i, 6.300 de hectare de culturå mare ¿i 280 de salaria¡i. Chiar el a premiat oierii frunta¿i, din banii lui. “Pentru aceste premii, am alocat 20.000 lei. Este un eveniment care meritå a fi vizitat de cåtre iubitorii de ovine ¿i le promit cå nu vor pleca dezamågi¡i”, spunea Dumitru Andre¿oi.

arcå fåcând în ciudå pandemiei, au venit peste 20.000 de vizitatori. O sutå de oieri s-au fålit, la poalele Sarmisegetuzei Regia, cu peste 1.000 de animale frumoase. “Anul trecut, ni s-a interzis organizarea festivalului din cauza pandemiei, dar acum ne-am luat revan¿a”, spune Gheorghe Nea¡å, director general coordonator al Registrului genealogic din cadrul Asocia¡iei “Dacia”. De la Bucure¿ti au fost Adrian Chesnoiu, pre¿edintele Comisiei pentru agriculturå din Camera Deputa¡ilor, ¿i Adrian Pintea, directorul APIA. MADR nu a trimis pe nimeni. E de în¡eles cå ministrul Adrian Oros tocmai î¿i dåduse demisia, dar nici Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie nu a catadicsit så delege måcar un om. “Pe cei de la ANZ nu-i intereseazå nimic, ei a¿teaptå så treacå luna ¿i så-¿i ia salariile. Nu mai este Nea¡å pe-acolo

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 37/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Efectul nociv al Legii mirosurilor Chiar dacå nu existå norme de aplicare, chiar dacå parlamentarii din toate partidele s-au indignat dupå ce au votat-o, Legea mirosurilor a început så facå victime. I se pare cuiva cå miroase a gunoi de grajd, face sesizare ¿i Garda de Mediu porne¿te la vânåtoare contra fermierilor care împrå¿tie dejec¡ii într-o perioadå aprobatå prin lege pentru asemenea activitå¡i. Nu mai conteazå cå gunoiul de grajd este cea mai sånåtoaså surså de azot pentru plante.

arda de Mediu Constan¡a se laudå, pe pagina de Facebook, cå va aplica legea, iar amenzile pot fi cuprinse între 7.50015.000 lei pentru persoanele fizice sau între 50.000-100.000 lei pentru persoanele juridice. În alte jude¡e, s-au dat deja amenzi. “Începând de sâmbåtå seara, 18 septembrie, a fost sesizat miros neplåcut în douå zone din Constan¡a ¿i pe bd I.C. Bråtianu înspre localitatea Valu lui Traian. Imediat s-a deplasat echipa de permanen¡å. Echipa de control a sesizat în zona de la intrare în ora¿ dinspre Valu lui Traian miros de gunoi de grajd. Sursa posibilå a mirosurilor ar putea fi împrå¿tierea gunoiului de grajd pe solele agricole. La verificårile în teren au participat ¿i reprezentan¡ii Politiei Locale Constan¡a ¿i Valu lui Traian pentru identificarea sursei generatoare de disconfort olfactiv. Pânå la stabilirea exactå a sursei mirosului, atragem aten¡ia persoanelor fizice sau Profitul Agricol 37/2021

juridice, care nu iau måsuri de diminuare sau de stopare a surselor generatoare de disconfort olfactiv, cå pot fi sanc¡ionate contraven¡ional cu amendå cuprinså între 7.500-15.000 de lei pentru persoanele fizice sau între 50 000100 000 lei pentru persoanele juridice.” Nu am reu¿it så discut cu nimeni de la Garda de Mediu. Råspund robo¡ii pentru cå digitalizarea este în toi. Legea care prevede astfel de amenzi este cea pentru modificarea ¿i completarea Ordonan¡ei de urgen¡å a Guvernului nr. 195/2005 privind protec¡ia mediului ¿i a fost publicatå în Monitorul Oficial nr. 613 din 13 iulie 2020, cunoscutå drept Legea mirosurilor. Aceastå lege nu are norme de aplicare, dar este folositå ca sperietoare contra fermierilor. Fermele zootehnice din jude¡ul Constan¡a se pot numåra pe degetele unei mâini. Dacå ¿i acele ferme ne pot deranja, atunci nu se mai poate face nimic cu noi. “Am våzut cå se dau amenzi la nivel na¡ional pentru aruncarea gunoiului, spune Gheorghe Albu, din Vii¿oara, jude¡ul Constan¡a. Este un regulament european. Gunoiul de grajd are o perioadå de administrare. Dacå dau amenzi, înseamnå cå au un temei legal.

Dar vå asigur cå nu a împrå¿tiat nimeni gunoi la Valu lui Traian. Acolo este vorba de altceva. Toatå localitatea nu are canalizare ¿i se vidanjeazå fosele, apoi se aruncå totul pe câmp... În arealul în care må învârt eu, în afarå de ferma mea de oi, nu cre¿te nimeni animale. De la Ostrov la Constan¡a, nu mai are nimeni animale, în afarå de mine. Eu stochez bålegarul de la oi pe platformå. Am mare nevoie de gunoi de grajd.” Constantin Chiriac, directorul executiv al companiei Tolil de la Baia, jude¡ul Tulcea, cre¿te împreunå cu socrul Apostol Gigicå peste 1.000 de tauri ¿i 55.000 de miei. Ferma lor este organizatå ca la carte, cum rar po¡i vedea. “La noi nu se întâmplå så dea Garda de Mediu sute de mii de lei amendå prin jude¡ fiindcå gestionåm dejec¡iile conform legii”, spune Constantin Chiriac. “Vindem animalele la arabi, acolo este principala noastrå pia¡å. A crescut mult pre¡ul de achizi¡ie la animale: 14 lei pe kilogramul în viu. A¿a cum au crescut ¿i pre¡urile la cereale, la inputuri, la energie.” La fel ca toate partidele, PSD a votat atunci lege a mirosurilor. N-a uuu

Viorel PATRICHI 43

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu mai contat nici cå ministrul Petre Daea s-a dezis de colegii lui, care au aprobat orbe¿te un text pe care nu-l citiserå. “Cine stabile¿te mirosurile, bune sau proaste? Dupå nårile cui? Unde scrie a¿a ceva?, întreba furios Petre Daea. Este o prostie cu legea mirosurilor! Mie îmi place cum miroase balega de vacå, dar nu suport parfumul Rexona. Îmi place mie balega de vacå!... Este mai aproape de sufletul meu. Må poate obliga legea så miros ce vrea legiuitorul sau ce-mi place? Se pune în joc existen¡a noastrå. Când punem fum la albine, miroase urât, dar må protejeazå de în¡epåturi. Trebuie så distingem între bine ¿i råu. Ace¿ti oameni nu au måsurå. Am gåsit o familie frumoaså la Fundulea pe 24 septembrie. ªapte fra¡i lucreazå în agriculturå, din care ¿ase se ocupå de cercetarea ¿tiin¡ificå. De 26 de ani fac cercetare. Abia acum am aflat de ei. Dacå ¿tiam pe când eram ministru, îi ¿i ajutam pentru cå meritå. Trebuie så dåm ¿i exemple pozitive pentru bunul mers al societå¡ii. Asta-i adevårata politicå agrarå.”

Din 2005 ¿i pânå în 2021, toate codurile de bune practici agricole aratå cå, în lunile septembrie, octombrie, noiembrie, fermierii pot ¿i trebuie så împrå¿tie gunoiul de grajd pe câmp. Codul de bune practici agricole din 2 martie 2021 pentru protec¡ia apelor împotriva poluårii cu nitra¡i proveni¡i din surse agricole precizeazå ¿i perioadele de in-

terdic¡ie pentru aplicarea îngrå¿åmintelor organice ¿i chimice, în func¡ie de zona în care se încadreazå unitå¡ile administrativ-teritoriale (calendarul de interdic¡ie): - La câmpie - 15.XI - 10.III; - La deal - 10.XI - 20.III; - La munte - 5.XI - 25.III.

Viorel Ninulescu are o fermå de vaci Holstein la Robåne¿ti, nu departe de Craiova. Lui îi trebuie cantitå¡i mari de gunoi de grajd pentru cultura mare. “La noi nu existå asemenea exageråri. Eu nu am suficient gunoi de grajd cât Pe terenurile arabile, având culturi mi-ar trebui. Cum så ne amendeze dacå de toamnå sau pe care se înfiin¡eazå facem un bine påmântului?” culturi extratimpurii pentru care data Excesul de zel ¿i ignoran¡a pot dåu- semånatului este în perioada de interna grav când î¿i dau mâna ¿i, din neferi- dic¡ie, se pot aplica înså îngrå¿åminte cire, se întâmplå asemenea lucruri. “Eu chimice ¿i în perioada de interdic¡ie în am de multe ori senza¡ia cå tråim în limita a maxim 50 kg N substan¡å actidouå Românii total diferite: una în care vå/ha, în func¡ie de dezvoltarea fiziolomicii crescåtori pot arunca gunoiul de gicå a plantelor, cu respectarea condigraj oriunde, fårå så på¡eascå totu¿i ¡iilor de aplicare”. ceva, alta în care fermele comerciale au Codul de bune practici agricole este fåcut investi¡ii majore în gestionarea dejec¡iilor ¿i tot ele plåtesc ¿i amenzile, un manual foarte util, nu numai pentru spune Liviu Bålånici, proprietarul fermieri, dar ¿i pentru lucråtorii de la companiei Panifcom din jude¡ul Ia¿i. Garda de Mediu. Studiul acordå o Nimeni nu controleazå ce fac fermierii aten¡ie deosebitå depozitårii gunoiului mici. Acolo existå probleme de mediu, de grajd, aspect esen¡ial pentru un connu la fermele comerciale.” trol adecvat din partea Gårzii de Mediu. 44

“Gunoiul de grajd nu poate fi depozitat în gråmezi temporare mai mult de 180 de zile ¿i nici mai târziu de momentul începerii perioadei de interdic¡ie (se va împrå¿tia înainte de începerea perioadei de interdic¡ie); Depozitele temporare de gunoi de grajd vor fi amplasate în fiecare an în loca¡ii diferite; O platformå de gunoi de grajd este o construc¡ie relativ simplå alcåtuitå dintr-o podea de beton, påtratå sau dreptunghiularå, înconjuratå în trei pår¡i de pere¡i de beton înal¡i de aproximativ 2 - 3 m. Pot fi folosite ¿i alte materiale, dar betonul este mai durabil, oferå condi¡ii mai bune pentru manevrarea utilajelor ¿i garan¡ii împotriva pierderilor accidentale de nutrien¡i. Rolul platformei este de depozitare temporarå, în bune condi¡ii tehnologice ¿i ecologice, a dejec¡iilor solide ¿i semi-solide provenite de la animale, amestecate, sau nu, cu alte reziduuri organice cum ar fi resturi vegetale, înainte ca acestea så fie împrå¿tiate pe terenurile agricole. În afarå de rolul de depozitare, platforma este utilizatå ¿i pentru amestecarea ¿i compostarea gunoiului de grajd într-un produs mai omogen, mai stabil ¿i mai valoros. De aceea, dimensiunile platformei trebuie så fie suficiente nu numai pentru depozitare, ci ¿i pentru råsturnarea gunoiului de grajd a¿ezat în gråmezi pentru compostare de dimensiuni asemånåtoare.” Dacå gestionarea dejec¡iilor din ferme ar fi riguros cercetatå ¿i cunoscutå, atunci nu vor mai fi motive pentru amendarea fermierilor fare fertilizeazå påmântul. ªi nici legea mirosurilor nu ar mai fi apårut. I.B.N.A. Balote¿ti

scoate la LICITAºIE în data de 16 octombrie

un efectiv de 25 caprine (24 femele, 1 mascul) - metis Carpatinå. Pre¡ul de pornire al licita¡iei porne¿te de la 14.000 lei. Contact- Seviciul Marketing, Tel.: 021.351.20.83 / 0729.480.520 e-mail: marketing@ibna.ro Profitul Agricol 37/2021

MA{INI & UTILAJE Productivitate sporit\ cu combina John Deere S785i Sezonul recotårii porumbului este în toi, iar fermele axate preponderent pe aceastå culturå au la dispozi¡ie o gamå variatå de combine, printre care se numårå ¿i John Deere S785i. Am våzut un astfel de model pus la lucru cu ocazia Zilei Porumbului, organizatå de Nicolae Sitaru la Orezu, Ialomi¡a. Am remarcat eficien¡a deosebitå cu care a recoltat, rapid ¿i fårå pierderi. Gama de combine S700 se aflå în portofoliul IPSO Agriculturå ¿i are o serie de echipåri care sporesc productivitatea recoltårii:

2. Rotor excentric cu diametrul de 834 mm, ce permite mai multå iner¡ie ¿i performan¡e de separare ridicate la tura¡ii mai reduse, concomitent cu un nivel scåzut de boabe sparte; 3. Suprafa¡å de curå¡are (site) de 5,2 mp, deci o capacitate mare de curå¡are

¿i un nivel redus de pierderi; 4. Sistem AutoTrac SF6000. Acesta asigurå recoltarea pe o lå¡ime de tåiere maximå, cre¿te numårul de hectare lucrate pe orå cu pânå la 20%, reduce nivelul pierderilor, spore¿te confortul operatorului în orele lungi de recoltare.

Arpad DOBRE

1. Flux axial cu un singur rotor pentru alimentare, separare, curå¡are. Acesta oferå o productivitate mare, calitate foarte bunå a boabelor ¿i o mare capacitate de adaptare la diferite tipuri de culturi;

Demo Day - 7 combine la proba recolt\rii porumbului DLG InterMarketing organizeazå pe 7 octombrie, de la ora 12:00, Demo Day, o demonstra¡ie de recoltare a porumbului. Se va ¡ine în Ferma Baciu, din localitatea Chiciu, jude¡ul Cålåra¿i. Pentru omogenitate, se desfå¿oarå în parteneriat cu APIMAR, asocia¡ia profesionalå a importatorilor de ma¿ini agricole ¿i cu USAMV Cluj-Napoca. Noi ne putem låuda ca fiind partener media, ca de fiecare datå la evenimentele care conteazå. 46

La demonstra¡ie participå: - AgroConcept, cu o combinå New Holland CR9.90, heder Geringhoff, - APAN Agriculture Equipments, cu o combinå Rostselmash; - Claas Regional Center South East Europe, cu combina Claas Trion 750 Terra Trac, heder Corio 8-70 FC; - IPSO Agriculturå, cu combina John Deere S770i, heder Geringhoff MSH, - NHR Agropartners, cu combina

Deutz-Fahr C6205, heder Olimac, - Sigma CVM România, cu combina Massey Ferguson Ideal 9T, - Titan Machinery, cu un Case IH Axial Flow 7250, heder Olimac Drago. Pe lângå tehnica de recoltare, la Demo Day vor fi prezentate ¿i echipamente de transport ¿i sisteme de depozitare a recoltei.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 37/2021

MA{INI & UTILAJE

Prima jumåtate a anului a trecut cu bine, ba chiar foarte bine pentru ma¿inismul agricol românesc. Principalii importatori ¿i distribuitori de ma¿ini ¿i utilaje nu-¿i mascheazå optimismul. Am luat “pulsul” pie¡ei ¿i am aflat cå în prima parte a anului acesta sau vândut numeroase tractoare, combine ¿i utilaje agricole, iar importatorii spun cå fermierii încep så-¿i facå planuri de achizi¡ii inclusiv pentru anul viitor.

AgroConcept Iulia Tudor, corporate communication manager AgroConcept, ne-a spus cå 2021 este un an bun datoritå vremii favorabile pentru agriculturå ¿i a recoltelor bogate. “Pentru fermieri a fost mult mai u¿or så facå previziuni ¿i planuri de investi¡ii. Anul acesta am vândut bine atât combine, cât ¿i tractoare ¿i utilaje ata¿ate. La combine, de exemplu, am remarcat o cerere sporitå pentru combine mai mari, mai performante, cu mai multe automatizåri, semn cå fermierii se adapteazå atât la digitalizare, cât ¿i la reducerea numårului de lucråtori în agriculturå. De asemenea, am vândut bine tractoare, preponderent de puteri medii, dar ¿i tractoare mai puternice, inclusiv noul tractor New Holland T8.” S-a men¡inut constantå cererea pentru pluguri ¿i alte echipamente de prelucrarea solului, pentru semånåtori, ma¿ini de erbicidat. Urmeazå perioada de presezon, în care AgroConcept va veni cu oferte financiare ¿i de servicii. 48

Un an cu vânz\ri

Amazone România

Franz Jakoby, general manager Amazone România, ne-a mårturisit cå vânzårile au mers bine ¿i anul trecut, dar numai pânå în primåvarå, când fermierii ¿i-au dat seama cå seceta le va afecta major produc¡ia. Cumpåraserå semånåtori de prå¿itoare, ma¿ini de fertilizat de erbicidat, dar în toamnå s-au blocat vânzårile. “Anul acesta, în primavarå a fost mai greu, apoi a venit un adevårat val de comenzi, dar dealerii no¿tri nu prea aveau stocuri, deoarece aveau experien¡a negativå a anului trecut. Acum existå un mare apetit pentru investi¡ii, iar dacå am fi avut marfå suficientå, cu siguran¡å aveam rezultate mult mai bune decât în 2020.” Anul acesta, fermierii au cumpårat preponderent ma¿ini de erbicidat ¿i de fertilizat, dar se remarcå ¿i o cre¿tere a comenzilor pentru echipamente de prelucrarea solului, în special pentru grape cu discuri ¿i gheare, cum este Ceus.

Claas România Ce poate descrie mai bine un an de succes decât cå inclusiv combina Claas Trion 650, aduså în România pentru demonstra¡ii în ferme, a fost deja vândutå? Alexandra Strugari, marketing coordinator, Claas Regional Center South East Europe, recunoa¿te cu plåcere evolu¡ia pozitivå a acestui an. “Trion are o serie de automatizåri ¿i este eficientå atât în ferme mici ¿i medii, cât ¿i în ferme mari”. La rândul såu, Liviu Colea¿å, reprezentant Tehnoland (dealer Claas), observå, în ultima perioadå, o cerere

sporitå pentru combine mai mari, mai performante, cu motoare de 300-400 CP ¿i chiar de 500 CP în fermele mari. “În acest an s-au vândut foarte bine ¿i ma¿inile de erbicidat ¿i distribuitoarele de îngrå¿åminte, precum ¿i combinele ¿i tractoarele”. Liviu Colea¿å spune cå sporirea vânzårilor depinde de serviciile post-vânzare. “Aceasta este datoria noastrå ¿i oferim an de an servicii mai bune ¿i de calitate. O altå pârghie este ¿i utilizarea fondurilor europene pe Måsura 4.1., dar a¿teptåm så fie lansat ghidul de finan¡are”.

Dicor Land Daniel Auricå, director comercial Dicor Land, se poate mândri cå achizi¡iile pentru utilajele de prelucrat solul (pluguri, grape cu discuri, cultivatoare), semånåtorile de plante prå¿itoare, ma¿inile de erbicidat sau de amendamente au fost în topul vânzårilor primei jumåtå¡i de an. “Cifra de afaceri a primelor ¿ase luni din an a fost cu peste 20% peste cea din 2020. Am remarcat o tendin¡å în achizi¡ia semånåtorilor de precizie de la Maschio Gaspardo. Dicor Land ¿i-a påstrat numårul mare de unitå¡i vândute pe parte de echipamente pentru iriga¡ii, tamburii ¿i motopompele. Liniarele, pivo¡ii ¿i cele tip Hipodrom sunt preferate de fermierii cu peste 800 de ha, în special cei din jude¡ele Bråila, Ialomi¡a, Cålåra¿i. Am instalat în primele ¿ase luni ale anului peste 20 astfel de echipamente.” Profitul Agricol 37/2021

MA{INI & UTILAJE

în cre[tere Dicor Land oferå ¿i condi¡ii de finan¡are atractive, printre acestea numårându-se cele pentru achizi¡ia de echipamente Maschio Gaspardo, cu prima ratå de platå în septembrie 2022.

Green Expert Viorel Tåbåcaru, administrator al companiei ie¿ene Green Expert (dealer Valtra, Farmet, Krone), se aratå foarte mul¡umit de rezultatele din primul semestru al acestui an. “Sunt chiar peste cele din primul semestru al anului 2019, cu peste 12% în plus la vânzåri, ¿i estimåm cå în decembrie 2021 am putea avea vânzåri în cre¿tere cu 15% fa¡å de anul 2019.” La începutul acestui an compania a decis introducerea în portofoliu a sistemelor de depozitare ¿i uscare a cerealelor ¿i a florii-soarelui. “Am ¿i vândut deja douå astfel de sisteme cu care fermierii pot ob¡ine pre¡uri mai bune în iarnå. Am avut vânzåri bune ¿i la tractoare cu puteri peste medie, de peste 200 CP, ¿i la utilajele pentru recoltare de furaje verzi, produse de Krone. În schimb, cererea de semånåtori clasice ¿i pluguri e în scådere, fermierii fiind interesa¡i acum de semånåtori pentru minimum tillage ¿i echipamente pentru prelucrarea minimå a solului.”

IPSO Agriculturå Dan Gâdea, division manager IPSO Agriculturå, considerå 2021 un an bun, în care compania î¿i va atinge obiectivele de cotå de pia¡å. Profitul Agricol 37/2021

“Anul acesta se remarcå o cerere foarte mare de ma¿ini agricole în România ¿i alte ¡åri. Avem rezultate în cre¿tere chiar fa¡å de 2019 la toatå gama de utilaje, am avut vânzåri foarte bune la tractoare de putere mare ¿i echipåri premium, combine, în acest caz fermierii le cautå pe cele cu puteri cât mai mari, poate ¿i ca urmare a crizei for¡ei de muncå. Am vândut bine ¿i utilaje de prelucrarea solului ¿i tot mai multi fermieri se orienteazå spre minimum tillage.” Dan Gâdea crede cå fermierii nu ar mai trebui så a¿tepte finan¡årile prin PNDR, ci så aleagå varianta asocierii în cooperative. “Vedem cå se înfiin¡eazå tot mai multe cooperative în sudul ¡årii, acestea devin rapid func¡ionale, au acces la finan¡åri foarte avantajoase, inclusiv prin IMM Invest.”

NHR Agropartners Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, este de pårere cå se constatå o revigorare a cererii de tractoare ¿i utilaje agricole. “Pânå în prezent am ajuns la nivelul vânzårilor din 2019, iar la unele utilaje chiar am depå¿it acest nivel.” Cele mai vândute au fost tractoarele Deutz-Fahr din clasa 90-125 CP, tractoarele din seria 6000 cu transmisie robotizatå RC Shift, dar ¿i cu varia¡ie continuå. Cåutate au fost ¿i tractoarele Fastrac de la JCB ¿i încårcåtoarele cu bra¡ telescopic, ma¿inile pentru tratamente fitosanitare cu cortinå de aer de protec¡ie a jetului de solu¡ie, semånåtorile în mulci Poettinger Terrasem ¿i

plugurile ¿i grapele cu discuri Poettinger Terradisc. “Sunt optimist, cred cå pânå la sfâr¿itul anului vânzårile directe - fårå fonduri UE - vor continua ¿i vom atinge cel pu¡in cifra de afaceri de dinainte de pandemie. Venim în sprijinul clien¡ilor no¿tri cu solu¡ii de finan¡are negociate cu partenerii no¿tri tradi¡ionali, cu avans începând de la zero ¿i cu prima ratå în septembrie 2022 ¿i chiar ¿i cu credit furnizor.”

Vantage Bogdan Cotea, director regional Vantage România, confirmå cå, în primul semestru, volumul vânzårilor a fost considerabil mai mare decât anul trecut, datoritå condi¡iilor agro-meteo favorabile. El crede cå fondurile UE vor facilita investi¡iile în agricultura digitalå. “Måsura 6.1 are o componentå pentru agricultura de precizie, care permite un punctaj superior, iar måsura 4.1 va avea cu siguran¡å minimum 5% din valoarea proiectului pentru investi¡ii în agricultura de precizie. Se oferå punctaj separat ¿i pentru investi¡ii în sta¡ii meteo, iar portofoliul Vantage include numeroase solu¡ii ¿i echipamente în acest sens.” Vantage a consemnat vânzåri bune la solu¡iile de ghidare automatå de la Trimble cu precizie de 2,5 cm, pentru tractoare, combine, ma¿ini de erbicidat ¿i fertilizat, pentru controlul sec¡iunilor. În partea a doua a anului s-au vândut foarte bine solu¡iile de cartare agrochimicå a terenurilor, mai ales în contextul scumpirii îngrå¿åmintelor.

Arpad DOBRE 49

MA{INI & UTILAJE

Performan]e sporite cu Claas Torion 1913 [i 2014 Când vine vorba despre încårcåtoare ¿i cupe cu volum mare, capacitå¡i mari de ridicare ¿i înål¡imi de încårcare impresionante, Claas Torion 1812 ¿i 1914 sunt printre cele mai eficiente de pe pia¡å. Dar este întotdeauna loc de mai bine, iar pentru performan¡e ¿i mai mari, Claas le-a înlocuit cu douå modele noi, cu partea frontalå ¿i bra¡e de ridicare reproiectate pentru o înål¡ime de încårcare ¿i razå de ac¡iune sporite.

care reproiectate au permis cre¿terea înål¡imii de ridicare ¿i a razei de ac¡iune. Datoritå bra¡ului de ridicare mai lung, înål¡imea punctului de pivotare a cupei a crescut la 4,15 m - un plus de 23,5 cm atât cu cinematica agricolå P, cât ¿i cu cinematica Z (forma de dispunere a segmentelor ce compun bra¡ul de ac¡ionare a echipamentului frontal: P - precizie måritå, Z - for¡å suplimentarå). Cu noua cinematicå Z-HL Highlift, se poate atinge o înål¡ime de încårcare de 4,70 m. Acest lucru înseamnå cå ¿i cele mai înalte remorci pot fi încårcate în siguran¡å. În combina¡ie cu volumul ¿i mai mare al cupei, acest lucru a dus la cre¿terea puterii de pornire ¿i a sarcinii de basculare la 165 kN ¿i 12.500 kg (Torion 1913), respectiv 175 kN ¿i 13.750 kg (Torion 2014). Pe lângå ampatamentul mai mare, greutatea mai ridicatå în stare de func¡ionare de 18,5 t la Torion 1913 ¿i 19,6 t la Torion 2014 asigurå echilibrul optim ¿i stabilitate maximå, chiar ¿i la sarcini ridicate. Capacitatea hidraulicå maxim

disponibilå a crescut de la 234 l/min la 290 l/min, pentru a permite cicluri de încårcare mai rapide.

Putere maximå la tura¡ie reduså Puterea motorului a fost adaptatå în conformitate cu capacitå¡ile de ridicare ¿i greutå¡ile crescute, pentru a asigura cicluri rapide, continue ¿i dinamice de încårcare. Motorul eficient cu 4 cilindri produs de Liebherr, cu o capacitate cilindricå de 7,01 l, Torion 1913 genereazå acum 163 kW/222 CP, în timp ce motorul cu o capacitate cilindricå de 7,96 litri al modelului Torion 2014 dezvoltå 183 kW/249 CP. Datoritå conceptului cu tura¡ie reduså, puterea maximå este atinså la o tura¡ie economicå de 1.150 rpm, iar cuplul maxim este ob¡inut la 1.100 rpm. Puterea motorului transmite în mod eficient for¡a motrice cåtre ro¡i, cu ajutorul performantei transmisii CMATIC, cu distribu¡ia eficientå a puterii. Arpad DOBRE

enumirile lor au fost schimbate în Torion 1913 ¿i Torion 2014. Noile încårcåtoare Claas Torion pentru agriculturå beneficiazå acum de o putere mai mare a motorului, capacitate sporitå de ridicare ¿i înål¡ime de încårcare mai mare. Principala caracteristicå distinctivå a modelelor Torion 1913 ¿i 2014 este cå ampatamentul acestora a fost mårit cu 10 cm. Nu pare mult, dar motivul pentru care s-a decis aceastå modificare este evident: partea frontalå ¿i cadrul de ridi-

Profitul Agricol 37/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Agricultura ecologic\ se poate combina cu biotehnologiile moderne Pe parcursul ultimilor 100 de ani, productivitatea agricolå a crescut remarcabil ca rezultat al producerii de plante hibride ¿i al utilizårii genelor “Revolu¡iei Verzi”.

gricultura ecologicå ¿i editarea genomului ar putea fi complementare ¿i ar contribui astfel la cre¿terea durabilitå¡ii locale ¿i globale. Aceasta reiese dintr-un studiu nou privind strategia Uniunii Europene “Farm to Fork” ¿i angajamentele sale fa¡å de biotehnologie ¿i agricultura ecologicå. În aprilie 2021, o echipå interna¡ionalå de cercetåtori a subliniat combina¡ia dintre agricultura organicå ¿i biotehnologia modernå, combina¡ie ce ar putea oferi posibilitatea realizårii unei agriculturi mai durabile. Într-o lucrare publicatå în revista Trends in Plant Science, se sus¡ine cå, pentru a cre¿te durabilitatea agricolå la nivel global, legisla¡ia Uniunii Europene ar trebui modificatå pentru a permite editarea genomicå ¿i în agricultura ecologicå. În mai 2020, Comisia Europeanå ¿ia prezentat strategia “De la fermå la furculi¡å” care se încadreazå în “Pactul Verde European”. Scopul este de a face agricultura europeanå ¿i sistemul såu alimentar mult mai durabile. Conform acestui plan, propor¡ia agriculturii ecologice în agricultura totalå a Uniunii Europene ar trebui så creascå la 25% pânå în 2030. Cu toate acestea, aratå studiul amintit, cre¿terea nu va garanta în niciun caz o durabilitate mai mare dacå legisla¡ia europeanå actualå råmâne în vigoare. Multe aplica¡ii derivate din noi procese biotehnologice sunt strict reglementate, sau chiar interzise, de legisla¡ia eu52

ropeanå actualå. Acesta este în special cazul editårii genomice, un nou instrument de precizie utilizat în ameliorarea geneticå a plantelor. Agricultura ecologicå accentueazå o mai mare diversitate agricolå ¿i interzice utilizarea îngrå¿åmintelor chimice ¿i a pesticidelor. Prin urmare, poate avea un impact favorabil asupra protec¡iei mediului ¿i asupra biodiversitå¡ii la nivel local. Cu toate acestea, în compara¡ie cu agricultura conven¡ionalå, agricultura ecologicå ob¡ine randamente mult mai mici. Prin urmare, este nevoie de mai mult teren pentru a produce aceea¿i cantitate de alimente de calitate, iar intensificarea agriculturii ecologice în Uniunea Europeanå ar putea duce la o cre¿tere a suprafe¡ei cultivate în alte pår¡i ale lumii care så compenseze efectele acestei decizii luate de politicienii europeni. Potrivit cercetåtorilor, combina¡ia dintre agricultura organicå ¿i biotehnologia modernå ar putea fi o modalitate de a rezolva aceastå dilemå. Astfel, editarea genomicå oferå posibilitatea îmbunåtå¡irii durabilitå¡ii produc¡iei de alimente, dar ¿i a calitå¡ii ¿i siguran¡ei alimentelor. Utilizarea acestor noi instrumente moleculare permite crearea de plante care sunt mai robuste ¿i oferå randamente ridicate pentru o dietå de înaltå calitate, utilizând chiar mai pu¡in îngrå¿åmânt. În plus, editarea genomicå ajutå la crearea plantelor rezistente la mucegaiuri ¿i potrivite pentru agricultura ecologicå, fårå utilizarea pesticidelor pe

bazå de cupru. Cuprul este deosebit de toxic pentru sol ¿i pentru organismele acvatice, dar pentru a controla mucegaiul, utilizarea sa este totu¿i autorizatå în agricultura organicå din cauza lipsei de alternative non-chimice. Cu toate acestea, utilizarea ingineriei genetice în agricultura ecologicå necesitå o modificare a legisla¡iei europene. Cu siguran¡å nu existå în prezent nicio majoritate politicå în favoarea acestei propuneri, deoarece ingineria geneticå este privitå de mul¡i ca fiind negativå. Dar o comunicare mai bunå ar putea duce la o toleran¡å socialå mai mare, cel pu¡in la editarea genomicå, deoarece aceastå formå de inginerie geneticå permite cre¿terea plantelor foarte bine direc¡ionate fårå introducerea genelor stråine în plante. Clarificând acest punct, s-ar putea elimina multe temeri deseori asociate cu ingineria genomicå.

Profitul Agricol 37/2021

OPINII La plante, printre aplica¡iile de maxim interes realizabile prin inginerie genomicå sunt: rezisten¡a la atacul dåunåtorilor, sporirea valorii nutritive ¿i capacitatea de a cre¿te pe solurile sårace. ¥n multe cazuri, plantele cu astfel de caractere vor putea fi create prin modificarea a doar câteva dintre miliardele de nucleotide pe care le con¡ine genomul lor. Valoarea lor de ansamblu ¿i percep¡ia publicå vor determina måsura în care plantele create prin inginerie genomicå vor contribui la securitatea alimentarå a popula¡iei. Pe parcursul ultimilor 100 de ani, productivitatea agricolå a crescut remarcabil ca rezultat al producerii de plante hibride ¿i al utilizårii genelor “Revolu¡iei Verzi” - gene codificând caracteristici care conduc la o productivitate crescutå. Cu aproape trei decenii în urmå, eforturile având ca scop ameliorarea plantelor au fost concentrate pe transgenezå, adicå pe introducerea de ADN stråin în genomul plantelor. Exemple relevante de rezultate ale transferului de gene stråine la plantele cultivate sunt soia ¿i porumbul con¡inând una sau mai multe transgene responsabile de caractere cum sunt rezisten¡a la insecte ¿i/sau rezisten¡a (sau toleran¡a) la erbicide. Transgeneza este, în mod fundamental, un proces de adåugare de gene; deci, caracterele cu valoare agricolå sunt expresia repertoriului genetic nativ al plantelor. Mai mult, extinderea cultivårii

Profitul Agricol 37/2021

plantelor create prin introducerea de ADN stråin, în special a celor generate prin transferul de gene de la organisme înrudite îndepårtat sau neînrudite, a fost împiedicatå sau limitatå de re¡inerea consumatorilor fa¡å de acestea. Cadrul legislativ creat pentru a proteja mediul ¿i pentru a råspunde îngrijorårii publice privind securitatea a crescut considerabil costul producerii de plante transgenice. Aceste costuri au limitat utilizarea tehnologiilor de transfer de gene pentru crearea de plante de culturå cu caractere valoroase din punct de vedere agricol la doar câteva specii profitabile, cum sunt bumbacul, soia ¿i porumbul. Instrumentele ingineriei genomice fac posibilå manipularea preciså a ADN în celulele vii. De¿i ingineria genomicå poate fi utilizatå pentru a adåuga o transgenå într-o loca¡ie specificå dintr-un genom, oferind astfel o cale mai preciså de modificare geneticå decât cea a transferului de gene (transgenezei), o aplica¡ie mult mai puternicå este cea a modificårii informa¡iei genetice pentru crearea de caractere noi. În mod tradi¡ional, caracterele noi sunt introduse în soiurile de plante cultivate prin încruci¿are, exploatând varia¡ia geneticå existentå natural. Alternativ, se creeazå varia¡ie geneticå nouå prin mutagenezå.Ingineria genomicå permite ca mai întâi så se determine modificårile în secven¡a de ADN care sunt dorite în soiul cultivat ¿i apoi så se realizeze aceste modificåri în

mod precis ¿i rapid. Capacitatea de a controla tipul varia¡iei genetice introduse în plantele cultivate promite schimbarea modului în care sunt create soiurile noi. Majoritatea tehnicilor de inginerie a genomului direc¡ioneazå repararea ruperilor dublu catenare ale ADN, care sunt introduse în genom la nivelul sau în apropierea situsului unde este doritå o modificare a secven¡ei ADN. Ruperile (tåierile) dublu catenare sunt realizate utilizând nucleaze cu specificitate de secven¡å - enzime care recunosc ¿i taie locusul ¡intå cu înaltå specificitate. Repararea ruperii poate fi direc¡ionatå pentru a crea o varietate de modificåri ale secven¡ei de ADN, de la dele¡ii ADN pânå la inser¡ia de ¿iruri mari de transgene. În unele privin¡e, tehnologia OMG este mai previzibilå decât cre¿terea tradi¡ionalå, în care mii de gene de la fiecare pårinte sunt transferate în mod aleatoriu la descenden¡i. Ingineria geneticå mutå gene discrete sau blocuri de gene la un moment dat. În plus, accelereazå procesul de produc¡ie ¿i de evolu¡ie. Cre¿terea tradi¡ionalå poate fi foarte lentå ¿i ar putea dura mai multe genera¡ii înainte de a ob¡ine tråsåtura doritå. Cu tehnologia OMG, genotipul dorit poate fi creat instantaneu în genera¡ia actualå. OMG-urile nu pot fi naturale, dar nu tot ce este natural este neapårat bun pentru noi. Invers, nu tot ce este artificial este råu pentru noi. Ciupercile otråvitoare sunt naturale. Spålarea legumelor/fructelor înainte de a le mânca nu este un proces natural, dar este mai sånåtos pentru noi så procedåm a¿a. OMG-urile sunt pe pia¡å din anul 1996, a¿a cå, dacå toate OMG- rile reprezintau o amenin¡are la adresa sånåtå¡ii , ar fi trebuit så ¿tim acest lucru pânå acum. Reducerea pesticidelor, respectarea bunelor practici agricole, recuperarea impozitelor pentru stat, depopularea satelor ¿i lipsa for¡ei de muncå nu sunt decât câteva provocåri la care fermierul român trebuie så råspundå. Cum, vom afla în anii ce vor veni. 53

LOCURI DE MUNC| STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 11 noiembrie 2021 1 POST - ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ

1 POST - CONTABIL

(studii superioare) în specialitatea Protec¡ia plantelor

Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å; - media de absolvire minim 8.00; - aptitudini pentru munca de cercetare ¿tiin¡ificå; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå.

Condi¡ii specifice de participare: - studii medii economice finalizate cu diplomå de bacalaureat

Termen-limitå pentru depunerea dosarelor: 08.11.2021 Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei (Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr.7) ¿i la telefoanele: 0261.840.001 Compartimentul Resurse Umane ¿i 0721.325.665 Director adj. ¿tiin¡ific Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿tiMåråcineni

ORGANIZEAZÅ

CONCURS

1 post Referent - grafician calculator Perioadå nedeterminatå, program de lucru 8 ore/zi Cerin¡e minimale: studii superioare de scurtå duratå ¿i experien¡å solidå ca webdesigner ¿i graphic designer Cerin¡e specifice: - cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, CorelDraw, Adobe Acrobat Professional, Adobe Photoshop, editare texte ¿i graficå computerizatå; - cuno¿tin¡e legate de configurarea ¿i între¡inerea re¡elelor de calculatoare; - instalare / configurare pachete software; - instalare / configurare periferice ¿i rezolvarea eventualelor incidente tehnice; - crea¡ie graficå pentru logouri, afi¿e, pliante, postere, prelucrarea fotografiilor pentru produsele/materialele ce urmeazå a fi publicate online; - cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie). Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni, cu probele ¿i calendarul urmåtor: - 12.10.2021 ora 16:00 - termen-limitå pentru depunerea dosarelor de concurs; - 20.10.2021 ora 10:00 - proba practicå; - 22.10.2021 ora 10:00 - proba interviu. 54

Detalii privind condi¡iile specifice de concurs sunt disponibile la secretariatul ICDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 08:00-16:00, telefon: 0248.278.066 Profitul Agricol 37/2021

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS Brand Manager CPP Companie na¡ionalå producåtoare de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI - BH, AR, CJ, MS Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

Manager Vânzåri - Retail / Product Manager Companie autohtonå din segmentul horticol - planta¡ie afine bio

Reprezentant Tehnic/Promovare - NV România Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

Profitul Agricol 37/2021

Fazani pe toate gusturile Pentru vânåtorii „de panå”, începutul lui octombrie este sinonim cu deschiderea sezonului la fazani. Luncile ¿i bål¡ile putrede, câmpurile ruginite, dealurile cu terase asprite de brumå, porumbi¿tile fo¿nind din frunze tåioase, viile zdren¡uite de patosul culesului celor din urmå ciorchini, miri¿tile vechi, cotropite de mohor ¿i costrei, curelele de lucernå ¿i trifoi¿tile amenin¡ate de ultima coaså – toate acestea desåvâr¿esc tabloul unui eden al fazanilor ¿i, deopotrivå, al celor care le cautå urmele, oameni ¿i câini, în egalå måsurå anima¡i de patosul vânåtorii. Cea mai antrenantå ¿i mai imprevizibilå formå de cåutare a acestor påsåri este aceea a¿a-numitå „la picior” ori „la sårite”, în grup restrâns, aflat în continuå mi¿care. Reu¿ita ¿i farmecul partidei constau, aici, în dinamicå. Scurta pauzå de la mijlocul zilei nu serve¿te decât la reîncårcarea motoarelor ¿i, eventual, la stabilirea unei noi strategii. Greutatea ciochinarului nu reflectå în mod necesar ¿i frumuse¡ea ie¿irii în teren. La începuturile în ale vânåtorii, precum în zorii speciei (ontogenia repetå filogenia, nu-i a¿a?), poate cå bravura se evalua prin cifre, cantitativ adicå. Mai târziu, ea se va cântåri altfel, dar un suport concret al aspira¡iilor cinegetice va trebui så existe întotdeauna. Vânåtoarea, ca orice flacårå, nu este, totu¿i, iubire platonicå. Pânå ¿i enciclopediile tagmei se încheie cu un capitol generos dedicat artei culinare, nemaivorbind despre cår¡ile propriu-zise pe Profitul Agricol 37/2021

tema gastronomiei vânåtore¿ti, unde tradi¡ia ¿i inova¡ia î¿i dau mâna fårå nicio re¡inere, cu sentimentul simbiozei utile cauzei comune: respectul fa¡å de vânat ¿i fa¡å de papilele gustative ale umanitå¡ii. Odatå ce argonau¡ii au oferit Antichitå¡ii dedate la huzur, inclusiv nutritiv, putin¡a de a descoperi savoarea cårnii påsårilor måiestre aduse din Colchida cea stråbåtutå de râul Phasis, fazanul ¿i-a început expansiunea geograficå, devenind, fårå voia sa, un cuceritor. Pânå ¿i puri¿tii cei mai reticen¡i de acum un veac trebuie så se închine, aståzi, împåmântenirii speciei pe meleaguri mioritice, deziderat considerat pânå nu demult drept capriciu al celor cu dare de mânå, avizi de experien¡e exotice, unele vecine cu utopia. Înainte ca polemicile învå¡a¡ilor så osteneascå, fazanul s-a ¿i înrådåcinat. Acum, chiar ¿i fårå aportul defunctelor crescåtorii, el prosperå, fårå så cearå în schimb decât tihna de a cuibåri ¿i de a-¡i duce la liman måcar o parte din progenituri. Restul îl face natura, binevoitoare cu temerarii. Douå treimi dintre confra¡i, cu excep¡ia celor din zonele de munte, nu concep o maså de Cråciun sau de Anul Nou fårå iepure ¿i fazan. Cel din urmå ¿i-a adjudecat rapid, iatå, dreptul de a-¿i disputa întâietatea culinarå cu popularul ståpân al cuhniei autohtone. Fårå så apelez la vasta literaturå de specialitate, pot în¿ira o mul¡ime de modalitå¡i în materie de punere

în valoare a poten¡ialului gastronomic al cårnii de fazan, majoritatea concepute adhoc, în func¡ie de inspira¡ie ¿i posibilitå¡i. Chiar contaminate de lecturi anterioare, ele au devenit originale ¿i chiar greu… de repetat. De aceea, cred ¿i acum cå bucåtåria vânåtoreascå evolueazå imprevizibil ¿i cå re¡etele nu au re¡ete. Totu¿i, îmi îngådui så vå recomand câteva, trecute prin bucåtåria proprie: pipote fierbin¡i, scoase din supå, cu maionezå de hrean ¿i smântânå; ficå¡ei pråji¡i în unt de caså, cu salatå de varzå ro¿ie aspritå cu o¡et de mere ¿i oloi din sâmburi de dovleac, presat la rece; råcituri din aripi, gât ¿i labe de coco¿, cu ouå de prepeli¡å; aripioare crocante, cu sos de ardei iute ¿i miere; ¿ni¡ele din piept, cu dulcea¡å de coacåze negre ¿i garniturå de hribi ¿i cartofi cop¡i; copane glazurate în dulcea¡å de ardei iu¡i; piept confiat, cu agri¿e ¿i piure de topinambur; mâncare scåzutå, cu dulcea¡å de rubarbå; supå limpede, cu tåi¡ei de caså ¿i påtrunjel verde; bor¿ cu zdren¡e de ou, måcri¿ ¿i leu¿tean proaspåt; ciorbå acrå, cu sfeclå ¿i hulubi¡e; salatå din piept mårun¡it, cu maionezå ¿i râ¿covi mura¡i; salatå din piept, cu bob nou, lapte acru ¿i usturoi; tochiturå cu ardei gra¿i, tomate galbene ¿i tarhon; fripturå cu coacåze ro¿ii, ghebe ¿i sos de smântânå; fazan la cuptor, pe sticlå, pe pat de vinete, în baie de vin muscat, cu sovârv sau cimbri¿or. În final, vå asigur cå nu existå ingrediente secrete. Totul ¡ine de inspira¡ia de moment ¿i de fantezia culinarå a fiecåruia. A¿adar, cåtare plinå ¿i… poftå bunå! Gabriel CHEROIU 57

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 6 - 20.10.2021

Marcel Panå 6.10.1986, director vânzåri Corteva Mihail Dumitru 8.10.1947, director general Institutul de Pedologie Radu Zezeanu 8.10.1948, Euro Starsem Vasile Iosif 9.10.1963, pre¿edinte AIPROM, director general FMC Agro Teodor Mihalcea 10.10.1956, director tehnic IBNA Balote¿ti Bo¡an Raluca 10.10.1980, Syngenta Gabriel Ristea 11.10.1964, manager regional vânzåri Claas Nicu¿or ªerban 12.10.1959, fermier, Agroserv Måriu¡a SRL Andrei Barabulea 12.10.1969, director Direc¡ia Economicå ANIF Niculae ªtefan 13.10.1965, pre¿edinte Agrostar Horia-Victor Hålmåjan 19.10.1961, conferen¡iar USAMV, colaborator Profitul Agricol Ni¡å-Dragomir Mårgårint 17.10.1967, director tehnic, Summit Agro România ~

O lingurit, a de poezie

Amurg de toamnå Din vârf de mun¡i amurgul suflå cu buze ro¿ii în spuza unor nori ¿i-a¡îtå jåraticul ascuns sub valul lor sub¡ire de cenu¿å. O razå ce vine goanå din apus ¿i-adunå aripile ¿i se laså tremurând pe-o frunzå: dar prea e grea povara ¿i frunza cade. Lucian Blaga 58

:n SUA plou\ cu bani pentru agricultori Congresul Statelor Unite a alocat suma de 10 miliarde de dolari pentru a compensa pierderile suferite de fermieri în ultimii doi ani din cauza fenomenelor meteorologice extreme. “Au fost probleme în toatå ¡ara. Vom oferi 10 miliarde pentru fermierii care au suferit pierderi, ca parte a unui pachet mai mare de compensa¡ii cu valoarea de 28,6 miliarde de dolari”, explicå Rosa DeLaura, care conduce Comisia de Despågubiri a Congresului. Vor fi eligibile pentru compensa¡ii pagubele produse de secetå, incendii, inunda¡ii, uragane, temperaturi extreme, furtuni polare, grindinå, dar ¿i situa¡ii speciale, cum ar fi podgoriile unde strugurii au fost compromi¿i de fumul emanat de incendii de vegeta¡ie. “Unele podgorii din California nu au produs nici o sticlå de vin în anul 2020, dupå ce viile lor au ars sau fost afectate

de fum. Probabil vor exista probleme similare dupå incendiile din acest an”, sus¡ine un articol publicat de un ziar din Los Angeles.Crescåtorii de animale vor beneficia de compensa¡ii speciale în valoare de 750 milioane de dolari, pentru pierderile suferite din cauza incendiilor ¿i a secetei în acest an. Congresul a prelungit ¿i perioada de aplicare a unei legi care le impune procesatorilor de carne så raporteze pre¡ul pe care îl plåtesc pentru animalele achizi¡ionate de la fermieri.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Curbå luatå cu greutate pe uli¡å; 2) Prins la mal – Indicatoare de sens; 9 10 3) Îndrågostit de sine însu¿i – Tratat de medicinå; 4) E cu urechea pe fir – Nelipsite din peisajul citadin; 5) Mutare efectuatå cu regina – Arab ca Othello; 6) Elemente de duzinå… în calendar – Calificativ final! 7) Crea¡ia lui Ravel; 8) Råmas fårå pic de via¡å în el; 9) Dragoste de mamå – Inele cufundate în apå; 10) Poftite la maså.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 36/2021 ORIZONTAL: ISOP - BAZAR; UITUCA - EVA; TR - CARAMEL; AUR - SALINA; ROBITI - TN; LINIE - ACUT; A - DORITORI; INEL - CAPIU; CULOAR - CER; ANAGRAMARI.

VERTICAL: 1) Gålbenu¿ul dintr-un ou – Chematå lângå noi; 2) Mergea la ghicit – Mic cu bere; 3) Dare de seamå… în trecut – Pline de pasiune; 4) Decorat de amant; 5) Nu au asiguratå existen¡a; 6) Pune la îndoialå – Timp liber pentru spectacole; 7) Nucleu de atom! – Plecatå la slujbå; 8) Aproape... acaså – Creeazå o atmosferå propice; 9) A administra fonduri – Propus pentru înlocuire; 10) Zonå de protec¡ie. Profitul Agricol 37/2021