Profitul Agricol nr. 37, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 37 din 5 octombrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 37/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Biotehnologiile, la un pas de aprobare?

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Dupå ce Curtea Europeanå de Justi¡ie a decis, în iulie 2018, cå mutageneza intrå în sfera de aplicare a Directivei referitoare la organismele modificate genetic, pårea cå statutul noilor tehnici genomice, pe scurt ntg, a fost tran¿at defavorabil în UE. Înså, în noiembrie 2019, Consiliul European a solicitat Comisiei så realizeze un studiu aprofundat referitor la statutul juridic al tehnicilor genomice ¿i så propunå o reglementare a acestora bazatå pe un studiu de impact. În cei trei ani scur¿i de atunci, Comisia a reu¿it så elaboreze studiul referitor la statutul juridic al tehnicilor genomice, pe care l-a publicat în aprilie anul trecut. Din 29 aprilie pânå în 22 iulie 2022, a mai realizat ¿i o consultare publicå online, în pregåtirea studiului de impact al reglementårii noilor tehnici genomice. Din 2.196 de råspunsuri considerate valide, 1.491 au venit de la cetå¡eni europeni, iar diferen¡a de la organiza¡ii academice, companii, asocia¡ii profesionale, ong-uri, patronate, institu¡ii publice. În måsura în care aceastå consultare poate fi consideratå relevantå pentru opinia publicå generalå din Uniunea Europeanå, se pare cå existå un curent favorabil noilor tehnologii. În orice caz, conform procedurilor, Comisia va trebui så ¡inå cont de rezultatele acestei consultåri, iar studiul de impact va reflecta acest lucru. Dacå, odatå scåpatå de stringen¡a adoptårii planurilor strategice, Comisia va aloca mai mult timp ¿i resurse elaborårii studiului de impact, e posibil ca acesta så fie gata în câteva luni de zile. Ulterior, Comisia va putea elabora o propunere de Directivå referitoare la tehnicile genomice, pe care så o supunå spre adoptare Consiliului ¿i Parlamentului European. Speran¡a celor care î¿i doresc o reglementare favorabilå a acestora este ca procesul så fie accelerat de Comisie, pentru a face posibil un vot în Parlamentul European înainte de alegerile europene din 2024. Motivul e cå noul Parlament ar putea så fie ¿i mai "verde" decât cel actual, astfel cå tot efortul ¿tiin¡ific de pânå acum ar fi zådårnicit politic. Chiar ¿i în scenariul optimist al reglementårii favorabile, nu se va putea vorbi de o compensare integralå a pierderilor de produc¡ie cauzate de aplicarea strategiilor “De la fermå la consumator” ¿i “Cre¿terea biodiversitå¡ii”.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS

Profitul Agricol 37/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Daea s-a în¡eles cu Bruxelles-ul pe problemele din PNS

Lec¡ia americanå

Zelensky cere prelungirea acordului pentru exportul de cereale

George Scarlat: “Pesta porcinå africanå din România este Putin vrea så trimitå ¿i fermierii o problemå politicå” 8 pe front

Pre]uri [i pie]e

Via]a companiilor

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Majestatea Sa Margareta, în sprijinul producåtorilor locali

Carnexpo: pulsul industriei alimentare

Claas: 10 ani de reprezentan¡å, 40 de ani de vânzåri

Cre[terea animalelor

Australia se îndreaptå spre un record la rapi¡å

Scade produc¡ia de soia din SUA

Dunårea, poarta de acces a cerealelor ucrainene spre Constan¡a 21

Culturi vegetale Noile tehnici genomice ar putea fi reglementate de UE în 2023

Bål¡atå Româneascå produse române¿ti

Anvelopele BKT Nicu¿or ªerban: pentru o utilizare intensivå Produc¡ia de lapte va continua så scadå Opinii în toatå ¡ara 37 Ce înseamnå Noack ¿i universul vacii de lapte 38 o organiza¡ie puternicå Autoritå¡ile trebuie så asculte ce spune cercetarea Criza de utilaje agricole

Ma¿ini speciale pentru culturile fixatoare de azot

WUXAL Sulphur fertilizarea eficientå cu sulf

Beneficiile aplicårii Amalgerol Essence la rapi¡å

Genetica Pioneer, confirmatå în câmpul de rapi¡å

Cristian Mihåilescu 1949-2022

Hobby 40

Ma[ini & utilaje

Ziua Culturilor Fixatoare de Azot

100 de ani de SIMA Paris

Vânåtoarea de... clean

Depozitul în pe¿terå reduce factura la curent

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Daea s-a în]eles cu Bruxelles-ul pe problemele din PNS Petre Daea anun¡å cå România a ajuns în ultima fazå a negocierii PNS. "Am depå¿it patru bariere pe care le mai aveam de trecut, le-am rezolvat în urma discu¡iei cu comisarul Wojciechowski". Întrebat dacå aceste bariere se referå la ecoscheme ¿i GAEC-uri, Daea a confirmat, refuzând totu¿i så ofere detalii.

anumitå afirma¡ie a ministrului, scåpatå printre obi¿nuitele divagåri, oferå un indiciu cå MADR va accepta condi¡ionalitå¡i mai aspre de Mediu: “Sunt o seamå de provocåri pe care trebuie så le avem în vedere, întrucât schimbårile climate sunt o realitate, nu o fic¡iune”. Ulterior, Daea a revenit la retorica generalizatoare: “În urma discu¡iei cu comisarul Janusz Wojciechowski, pozi¡ia noastrå e våzutå destul de corect. Existå deschidere pentru a ajunge la un numitor comun, care så armonizeze interesul pe care îl are Europa cu interesele fermierilor români”. Fiindcå se afla la evenimentul “Ziua Culturilor Fixatoare de Azot”, organizat de APPR, Daea a fåcut legåtura cu iriga¡iile prin PNS (¿i, eventual, PNRR, dacå negocierile pentru modificarea acestuia vor avea succes):

Profitul Agricol 37/2022

“Europa este dependentå de importurile de proteinå vegetalå. Nu întâmplåtor insiståm cu utilitatea investi¡iilor în iriga¡ii. Când România va avea o suprafa¡å irigabilå de douå milioane de ha, vom putea avea în asolament un milion de ha de porumb ¿i 500.000 ha soia ¿i alte plante proteice, echilibrând balan¡a proteinei la nivel european”. La final, a felicitat func¡ionarii din minister, “care au lucrat zi ¿i noapte la acest PNS. Ieri, dupå ce am aterizat de la Bruxelles, mi-am låsat bagajele acaså, m-am dus în minister, i-am gåsit la lucru ¿i am råmas acolo, cu ei, la plan¿etå, cu capul plecat pe treburile momentului. Am plecat la ora 22. Lucråm ¿i vom definitiva PNS a¿a cum am considerat cå este cel mai bine pentru ¡arå”.

Robert VERESS

Ministerul a transmis PNS-ul la Bruxelles Cu o discre¡ie de neîn¡eles, Ministerul Agriculturii a transmis la Bruxelles Planul Na¡ional Strategic, teoretic refåcut dupå instruc¡iunile europene. Vestea a fost datå de ministrul Petre Daea în cu totul alt context. “Cu sentimentul muncii împlinite privind Planul Na¡ional Strategic, am plecat dis-de-diminea¡å pentru a vedea la fa¡a locului stadiul lucrårilor de investi¡ii la sistemul de iriga¡ii”, a declarat ministrul. Aproape 800.000 de ha afectate de secetå Pânå luni, 3 octombrie, la Ministerul Agriculturii se ¿tia de 761.346 ha afectate de secetå, în 38 de jude¡e. Principalele culturi afectate sunt: grâul, triticale: 189.977 ha, orz, orzoaicå, secarå 29.994 ha, rapi¡å: 26.805 ha, porumb 297.568 ha, floarea-soarelui 148.444 ha, soia 25.701 ha, plante furajere 23.121 ha. 129,16 milioane lei pentru suine ¿i påsåri 66,094 milioane lei se acordå de la bugetul de stat ¿i 63,071 milioane din finan¡are externå nerambursabilå. Valoarea totalå acordatå pentru fiecare beneficiar din sectorul suin este de 150.000 euro. Iar pentru fiecare beneficiar din sectorul avicol, de 100.000 de euro.

O veste tristå s-a abåtut asupra redac¡iei noastre. S-a stins, la doar 73 de ani, extraordinarul caricaturist Cristian Mihåilescu, a cårui semnåturå am fost onora¡i så o avem ani în ¿ir în paginile revistei. A fost un cronicar grafic al timpurilor sale, cåutat ¿i de gazete ¿i de expozi¡ii. Avea ¿i în via¡å ¿i în desene o ironie subtilå ¿i finå. A fost o peni¡å cu prizå, cåci ce este altceva caricatura, decât un articol atent distilat prin ochii desenatorului. Dumnezeu så-l odihneascå! 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

“Pesta porcin\ african\ din România este o problem\ politic\” Interviu cu George Scarlat, senator PNL, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå - Am våzut cå nu vi se pare realist demie, iar covid-19 a venit dupå. Nu ¿tie Fermier consacrat el însu¿i, så îngrådim Delta Dunårii, luncile nimeni de unde am luat covid. La fel ¿i la fost secretar de stat în cadrul râurilor, pådurile... pesta porcinå africanå, pentru care nu Ministerului Agriculturii, - Ce så mai închidem? Virusul se existå încå un vaccin eficient. senatorul George Scarlat Noi ne dorim un asemenea vaccin aflå în toatå ¡ara. Din nefericire, ¿i efectrece drept un profesionist sobru care så fie agreat la nivelul Uniunii Eu- tivele de mistre¡i au fost decimate ¿i atunci când emite opinii ropene. E adevårat, covidul a avut un scåderea lor este alarmantå. Sigur cå fundamentate. Acum, impact economic mult mai mare prin acest fenomen nu are un impact ecocând conduce Comisia pentru måsurile de protec¡ie sanitarå care s-au nomic la fel de mare ca boala påtrunså Agriculturå din Senat, luat. Nu doar ANSVSA va rezolva pro- în fermele comerciale. insistå pentru respectarea Cu siguran¡å, în anul 2023, vom înblema peste porcine africane. normelor de biosecuritate Ministerul Agriculturii, prin politicile registra un deficit de minim un miliard pe care trebuie så le desfå¿oare, are un de euro la carnea de porc. Aståzi, când ¿i pentru restartarea acestei rol decisiv, astfel încât så dezvoltåm sec- discutåm amândoi, ¡ara a ajuns deja la industrii importante pentru ¡arå. - Cine î¿i asumå råspunderea pentru blocarea fermelor comerciale, indemne de pestå porcinå africanå? De ce nu li se permite acestor fermieri så¿i ducå animalele sånåtoase la abator? - Noi am elaborat legea deja. Mingea este în terenul Ministerului Agriculturii ¿i al ANSVSA. - Nu cumva doar ANSVSA ar putea rezolva aceastå problemå? - Nu poate. - Legea europeanå permite aceastå derogare ca så poatå fermierii så-¿i ducå porcii la abator atunci când trebuie. - Existå ¿i o solicitare a noastrå din cadrul Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. Impactul economic este foarte mare atunci când fermierul este restric¡ionat ¿i nu poate face mi¿carea animalelor, fiind supus unei presiuni continue, de¿i porcii lui nu au virusul pestei porcine africane. Din nefericire, mul¡i medici veterinari pânå la nivel central considerå cå existå o escaladare. Se pune întrebarea cum a intrat pesta în fermele care respectå toate normele de biosecuritate. Peste porcinå africanå a fost prima pan8

torul, så protejåm fermele ¿i, totodatå, så dåm suportul ¿i sprijinul necesar ¡åranilor, crescåtorii tradi¡ionali, pentru a avea în continuare porc în båtåturå. Ei trebuie så în¡eleagå înså cå industria sus¡ine cre¿terea porcilor la sate, vinde purcei de calitate cåtre micii crescåtori, dar trebuie så respecte normele minime de biosecuritate pentru porci. Mai ales cå omul ¿i mi¿carea necontrolatå a animalelor au provocat råspândirea virusului. În plan secundar, ca o formå de înmagazinare a virusului, un pericol suplimentar l-au constituit efectivele de mistre¡i.

un deficit de 468 de milioane de euro pentru primul semestru, dar consumul cre¿te mai mult când începe frigul ¿i se apropie sårbåtorile. - În acest context nenorocit, ce pute¡i så ne spune¡i despre legea reproduc¡iei la porci? - Legea este promulgatå. Ministerul Agriculturii a deschis acum o sesiune de apel pentru cei care doresc så-¿i îmbunåtå¡eascå activitatea de reproduc¡ie. - Normele de aplicare existå pentru legile reproduc¡iei la pasåre ¿i porc. Ce ne opre¿te încå? - Bugetele existå la pasåre ¿i porc.

Profitul Agricol 37/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Banii trebuie så ajungå la cei care chiar cresc porci. Nu putem så dåm bani unor avoca¡i care vor så se apuce de ferme de reproduc¡ie. Maternitatea de scroafe necesitå multå experien¡å în domeniu, nu este a¿a de simplu. Nu ¿tii niciodatå înså dacå este un moment favorabil. Când te ui¡i la deficit pe o balan¡å comercialå, po¡i decide cå trebuie så investe¿ti, dar noi ne confruntåm cu pesta porcinå africanå ¿i deci vor fi tot mai pu¡ini cei care se încumetå så mai facå asemenea cheltuieli pentru betoane ¿i tehnologii. Avem aståzi aproximativ 47.000 de locuri libere de cazare pentru scroafe. Sper ca domnul ministru Daea så aibå un dialog mai bun cu responsabilii ¿i cu fermierii ca så reu¿im så gåsim programe ¿i de sprijinire pentru popularea acestor locuri libere. Aceste ferme nu mai trebuie construite, ele existå. Avem ¿i situa¡ii despre care se afirmå fårå nicio bazå realå cå nu existå pestå porcinå africanå, cå au primit despågubiri pe nedrept ¿i acesta este cel mai mare bumerang care va lovi România. Comisia Europeanå a dat deja semnalul cå, dacå nu facem pa¿ii necesari pentru eradicarea pestei porcine africane, va pierde banii pentru despågubiri. Ministerul Agriculturii, Ministerul Finan¡elor ¿i ANSVSA trebuie så în¡eleagå cå banii de despågubiri se vor da oricum, dar din bugetul na¡ional fiindcå pesta porcinå africanå este prinså în anexå la regulament ¿i fermierii trebuie despågubi¡i. - Vå referi¡i la prevederile ultimului audit al Comisiei? - Må refer la ultimele audituri. Câteva au fost binevoitoare, noi am propus så elaboråm Legea porcului, era în dezbatere la Senat. Ea a trecut de Senat, dar zace, din påcate, în continuare în Camera Deputa¡ilor. I-am solicitat ¿i pre¿edintelui Camerei Deputa¡ilor så introducå legea în dezbatere pentru cå vor veni din nou inspectorii în perioada sårbåtorilor de iarnå ¿i iar vom fi sensibili cu privire la tradi¡ii, cå le distrugem, cå trebuie så-¿i fugåreascå fiecare porcul de Ignat... ¿i Profitul Agricol 37/2022

din nou va fi o marotå politicianistå. Pesta porcinå africanå din România este, în primul rând, o problemå politicå. Dacå deciden¡ii, afla¡i la putere sau în opozi¡ie, nu în¡eleg cå aceasta este o problemå a României ¿i cå noi trebuie så gåsim solu¡ii ca s-o rezolvåm, aceastå pandemie se va perpetua la noi. - O mare încercare este ¿i criza laptelui. Fermieri performan¡i afirmå deja cå zootehnia provoacå pierderi grave în afacerile lor. Nu putem conta pe ideea cå “¿i a¿a nu au ce så facå, trebuie så creascå vaci”. Ce rezolvare vede¡i aici? - Chiar dacå a crescut pu¡in pre¡ul la poarta fermei, asta nu înseamnå cå se acoperå toate costurile inputurilor. Efectivele de animale se aflå în scådere alarmantå. Pe termen scurt, Ministerul Agriculturii a venit cu câteva måsuri ¿i må refer la regulamentul pentru covid, câteva scheme de ajutor, dar sunt insuficiente pentru a sus¡ine financiar fermele ¿i pentru a continua activitatea. Dacå nu se în¡elege nici acum cå impactul energiei reprezintå un cost semnificativ în costul de produc¡ie a litrului de lapte, fermele nu vor mai fi competitive ¿i va veni tot mai mult lapte din import. Ca så nu mai vorbim de colectare ¿i de procesare. În magazine

nu va fi o crizå produselor lactate, dar produsele noastre vor fi înlocuite cu produse din import, cu urme de lapte, cu urme de carne ¿i cu mul¡i înlocuitori. - De ce nu se aplicå Legea privind interzicerea acizilor gra¿i trans nesatura¡i (AGTN), în vigoare de la 1 aprilie 2021? De ce ANSVSA nu face controale? Poate a¿a ar mai cre¿te pu¡in ¿i pre¡ul la poarta fermei... - Pre¡ul va cre¿te oricum pentru cå este o crizå a laptelui. Problema este cå puterea de cumpårare a românilor nu va cre¿te. Procesatorii vor face produse de primå ni¿å, iar pentru ceilal¡i consumatori vor folosi tot mai mul¡i înlocuitori. ANSVSA are un rol determinant pentru asigurarea siguran¡ei alimentelor. - Nu vi se pare prea mare ¿i marja din pre¡, pe care ¿i-o rezervå retailerii, în dauna crescåtorilor? - Ba da, este foarte mare. Vå rog så må crede¡i, aici este un of al meu. A fost aprobatå ¿i în Camera Deputa¡ilor Directiva 633 pentru comercian¡ii neloiali. Eu am atras aten¡ia la Senat ¿i am îmbunåtå¡it cadrul legislativ pentru ca rela¡ia dintre marele retailer ¿i producåtorul român så fie transparentå ¿i onestå, ca parteneriat. Din nefericire, existå în continuare o mare presiune asupra contractelor ¿i sunt condi¡ii impuse pentru procesatorul român, care este clar dezavantajat. Regretul meu este cå nu au în¡eles foarte bine colegii din Comisia de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor ¿i au “îndulcit” anumite articole din lege, acoperind astfel anumite practici care se întâlnesc frecvent, mai ales cå ne sunt aduse la cuno¿tin¡å de cåtre producåtori ¿i procesatori. A¿a putea aråta cu degetul ¿i asupra reprezentan¡ilor sectorului. - Cum vå explica¡i cå în Comisia de Agriculturå existå oameni cu afaceri în domeniu ¿i legile ies contra intereselor fermierului? - Lipsa unei rela¡ii directe cu ei este mai rea. Nu ne permitem så-i închidem, dar vor închide singuri din cauza pierderilor pe care le vor înregistra.

Viorel PATRICHI 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Lec]ia american\ În perioada 16-24 septembrie, un grup de 40 de persoane, majoritatea fermieri APPR, au vizitat Statele Unite. “Marele premiu al Campionatului de Fotbal al Fermierilor APPR a fost finan¡at de Corteva ¿i a constat într-o vizitå în Statele Unite, în «Coridorul Porumbului»”, explicå Alina Cre¡u, directorul executiv al organiza¡iei.

låturi de cei 9 membri ai echipei câ¿tigåtoare Al Dahra, au participat fermieri dobrogeni din APPR, o parte din echipa de conducere ¿i cea comercialå a Corteva România, precum ¿i conducerea executivå a APPR - Alina Cre¡u ¿i Cristina Cionga.

Traseul a început cu vizitarea ora¿ului Chicago. Iar de acolo au urmat statele Illinois ¿i Iowa, cu vizite în patru ferme, având suprafe¡e între 1.000 ¿i 3.500 ha ¿i axate pe culturile de porumb ¿i soia, la neirigat.

tate de stat, prin Farm Bill, în propor¡ie de peste 50%, în unele cazuri chiar 100%, indiferent de costul acestora, care variazå între 50 ¿i 200 de dolari/ha. Toatå lumea se asigurå integral ¿i asta då o mare predictibilitate afacerii.

Alina Cre¡u spune cå fermierii români au revenit din deplasare cu un gust amar: “Spre deosebire de situa¡ia de la noi, în Statele Unite totul conlucreazå ca agricultura så meargå bine. Sunt de 20-30 de ani depå¿ite vremurile în care fermierii americani erau la mâna båncilor ¿i achizitorilor, falimentând pentru cå nu-¿i putea valorifica produc¡iile avantajos, cum vedem în filmele din epocå. În ziua de azi este exclus så falimentezi, dacå nu ai un management al fermei complet anapoda. Nu existå subven¡ie pe hectar, în schimb asigurårile agricole sunt supor-

Cea mai mare organiza¡ie a fermierilor, Farmer Union, are ¿i cea mai mare societate de asiguråri agricole. Iar aceste societå¡i oferå ¿i alte servicii de asigurare, astfel încât så acopere toate nevoile persoanelor din comunitatea fermierilor. Existå ¿i consor¡ii de consiliere agricolå, realizate în parteneriat de USDA cu mari structuri asociative ale fermierilor, în care intrå ¿i companii. Se oferå consultan¡å globalå ¿i punctualå, solu¡iile cele mai bune pentru orice problemå a fermierului”.

Robert VERESS

Zelensky cere prelungirea acordului pentru exportul de cereale

Pre¿edintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, i-a cerut sprijinul Secretarului General al ONU, Antonio Gutteres, pentru prelungirea ¿i extinderea acordului care permite exportul de cereale ¿i alte alimente din porturile ucrainene de la Marea Neagrå.

De¿i datele oficiale contrazic afirma¡iile lui Putin, armata ruså a executat în ultima lunå mai multe lovituri cu rachete ¿i drone sinuciga¿e asupra unor obiective din Odessa, principalul port al Ucrainei.

Pre¿edintele rus Vladimir Putin a criticat în mod repetat acordul ¿i a sus¡inut cå de fapt cerealele exportate de Ucraina ajung în Uniunea Europeanå ¿i nu în ¡årile sårace care au nevoie de alimente.

Atacurile nu au afectat înså transporturile de cereale, iar ministrul Infrastructurii de la Kiev, Oleksandr Kubrakov, spune cå exporturile au ajuns aproape de nivelul de dinainte de råzboi.

“În aceste douå luni am exportat peste 5,5 milioane de tone de produse agricole, chiar dacå acordul permite func¡ionarea a doar trei porturi. Au plecat în jur de 250 de nave spre diverse destina¡ii, dintre care cinci vase au dus alimente cumpårate de ONU în cele mai sårace ¡åri din Africa. Am încårcat aproape 4 milioane de tone de alimente doar în luna septembrie”, a declarat Kubrakov.

Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 37/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Irakul vrea så creascå masiv produc¡ia de grâu Ministerul irakian al agriculturii a anun¡at cå vrea så planteze grâu pe o suprafa¡å de un milion de hectare în sezonul urmåtor, o cre¿tere semnificativå fa¡å de cele 625.000 de hectare cultivate în sezonul 2021-2022. Statul arab este un importator tradi¡ional de cereale ¿i s-a confruntat în ultimii ani cu o secetå profundå, anul acesta fiind cel mai uscat de dupå 1930. Pe fondul crizei de pe pia¡a interna¡ionalå a cerealelor, guvernul a cerut Ministerului Comer¡ului så importe cereale pentru crearea unei rezerve pe termen lung. USDA investe¿te în cre¿terea produc¡iei de îngrå¿åminte Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) va acorda subven¡ii în valoare de 500 de milioane de dolari pentru stimularea produc¡iei interne de îngrå¿åminte, pe fondul scumpirilor provocate de conflictul din Ucraina. Fondurile pot fi accesate doar de companii de dimensiuni mici ¿i medii, care pot solicita între 1 ¿i 100 de milioane de dolari. Au prioritate companiile care produc îngrå¿åminte pe bazå de azot, potasiu sau fosfat, sau cele care promit o cre¿tere semnificativå a produc¡iei în urmåtorii doi ani. China vrea så reducå con¡inutul de soia din furaje Guvernul chinez a publicat un plan de reducere a con¡inutului de soia din furajele produse în ¡arå, pentru a reduce dependen¡a de importuri. Statul asiatic a reu¿it deja så scadå con¡inutul de soia în furajele folosite în acvaculturå, de la 17,8% în anul 2017 pânå la 15,3% în 2021. China va avea în acest sezon o recoltå record de soia, care poate ajunge la 18,4 milioane de tone, dar råmâne cel mai mare importator din lume. Beijingul va importa pânå la 97 milioane de tone de soia în acest an, a treia cea mai mare cantitate din istorie. 12

Putin vrea s\ trimit\ [i fermierii pe front Fermierii ru¿i nu sunt scuti¡i de mobilizarea par¡ialå decretatå de pre¿edintele Vladimir Putin. Ba chiar, unii dintre ei ar putea fi trimi¿i pe front. “Angaja¡ii din agriculturå pot fi recruta¡i în timpul mobilizårii par¡iale. Este important så avem grijå de familiile lor”, a declarat pre¿edintele rus în timpul unui conferin¡e cu reprezentan¡i ai industriei alimentare. Putin a cerut înså ca mobilizarea så nu afecteze securitatea alimentarå a

¡årii ¿i activitå¡ile economice din zonele rurale. Recolta din acest an din Rusia are poten¡ialul så fie una excep¡ionalå ¿i au fost deja recoltate 138,7 milioane de tone de cereale, cu aproximativ o treime mai mult fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut. Exper¡ii estimeazå cå ru¿ii ar putea produce în acest sezon 150 de milioane tone de cereale, din care 100 de milioane de tone de grâu, un record absolut.

B\l]at\ Româneasc\ produse române[ti Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (Acvbr-Sim), a început så vândå online carne de mânzat, sub brandul "Bål¡atå Româneascå - produse române¿ti". Tåura¿ii vându¡i de crescåtori cåtre cooperativå au ajuns la un spor mediu zilnic de cre¿tere de 1.850 de grame. Ei merg la abator la vârsta de 14-16 luni. “Este o nouå perspectivå pentru fermierii no¿tri”, a spus Zoltan Haller, unul din fondatorii acestei asocia¡ii. Cooperativa crescåtorilor de Bål¡atå Româneascå, prin care se vor vinde produsele din carne proaspåtå, este pregåtitå så încheie contracte de achizi¡ie cu fermierii care doresc så îngra¿e taurine. Magazinul online va permite ¿i consumatorilor så comande produsele din carne de mânzat, livrarea fåcându-se din cele cinci depozite ale cooperativei, aflate în jude¡ele Bra¿ov, Sibiu, Arad, Cluj, Covasna.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 37/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Noua Zeelandå interzice exporturile maritime de animale vii Exporturile de animale vii din Noua Zeelandå pe cale maritimå vor fi complet interzise din luna aprilie, atunci când expirå perioada de tranzi¡ie impuså în anul 2019. Guvernul neozeelandez a admis cå transportatorii au luat în aceastå perioadå måsuri eficiente pentru a îmbunåtå¡i condi¡iile de la bordul navelor, dar spune cå animalele suferå în continuare din cauza distan¡elor lungi în condi¡ii tropicale. Conform datelor oficiale, doar 0,6% din exporturile de animale vii din acest an au folosit transportul maritim. Smithfield acceptå så plåteascå despågubiri de 75 milioane de dolari Gigantul Smithfield este ultimul dintre marii producåtori de carne din SUA care acceptå så plåteascå daune substan¡iale pentru a scåpa de procesele în care este acuzatå de aranjarea neconcuren¡ialå a pre¡urilor. Compania a fost de acord så plåteascå 75 milioane de dolari unui grup de consumatori, la doar o såptåmânå dupå ce rivalii de la JBS au închis un litigiu similar în schimbul unor compensa¡ii de 20 de milioane de dolari. Procesele în care sunt implicate companiile Tyson Foods, Hormel Foods Cord ¿i furnizorul de date statistice Agri Stats Inc continuå.

Japonezii câ¿tigå concursul pentru cea mai bunå fripturå Japonia a câ¿tigat concursul organizat anual pentru desemnarea celei mai buni fripturi din lume, cu o vråbioarå de vitå din rasa Waygu. Friptura care a ob¡inut marele premiu provine de la o vacå de 30 de luni crescutå la o fermå din regiunea Kagoshima, cunoscutå pentru climatul cald ¿i precipita¡iile abundente. Alte categorii au fost câ¿tigate de Australia (cel mai bun antricot), Polonia (cel mai bun fileu) sau Irlanda (cea mai bunå fripturå de la un animal hrånit exclusiv cu iarbå). 14

Carnexpo> pulsul industriei alimentare În perioada 29 septembrie - 2 octombrie, a avut loc, la Bucure¿ti, Carnexpo, cel mai mare târg dedicat industriei cårnii din sud-estul Europei.

ccentul s-a pus pe produsele autohtone. 10.000 mp suprafa¡å expozi¡ionalå, peste 200 de standuri expozi¡ionale. Organizatorii s-au a¿teptat la peste 25.000 vizitatori. S-au reunit acolo cei mai importan¡i producåtori, importatori ¿i furnizori din industria alimentarå, fårå ca târgul så ajungå la amplitudinea din al¡i ani. Am vrut så våd în ce måsurå se face legåtura dintre zootehnie ¿i procesare, dar am våzut pu¡ini fermieri. Au participat reprezentan¡i din domeniul procesårii alimentelor, controlul ¿i managementul produc¡iei, distribuitori, importatori, retaileri ¿i HoReCa.

S-au discutat problemele grave din zootehnia actualå, accentul cåzând pe cre¿terea porcului. Cel mai original (¿i cel mai dramatic) stand a fost organizat de Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România: o boxå aproape goalå, exasperant de albå, în care se aflau douå scaune metalice, puse unul peste altul, ceea ce semnificå lipsa oricårui dialog real. În mijlocul standului, era un co¿, la fel de alb, pentru gunoi. Am verificat ¿i nu am våzut så fi aruncat careva la co¿ portretul ministrului Petre Daea sau al lui Alexandru Bociu, pre¿edintele ANSVSA.

Viorel PATRICHI

Un cercetåtor român, doctor în CRISPR-CAS9 Pânå acum doi ani, dr. Iulian Gabur, ¿ef de lucråri la USAMV Ia¿i, a lucrat în cadrul departamentului de ameliorare al Universitå¡ii Justus Liebic din Germania. Acolo, în calitate de doctorand, alåturi de doi cercetåtori ¿i doi tehnicieni, a efectuat cu succes un experiment de activare a genei care conferå rezisten¡å la Verticillium longisporum, un patogen problematic din cultura rapi¡ei. Verticilioza e o boalå ce nu poate fi tratatå prin pulverizåri de substan¡e chimice, deoarece atacul se produce la rådåcini.

Gabur ¿i colegii såi au folosit tehnologia CRISPR-CAS9. Materialul vegetal a fost întâi infectat cu Agrobacterium. Ulterior a fost transferat constructul CRISPR-CAS9. Selec¡ia plantelor modificate s-a realizat cu antibiotice. Dupå identificare prin tehnica PCR ¿i secven¡iere genicå, plantele mutante au fost transferate în sol, în serå, pentru studii amånun¡ite. Dupå 70 de såptåmâni (un an ¿i jumåtate) de muncå asiduå, s-a ob¡inut performan¡a hibridului elitå combinatå cu rezisten¡a la Verticillum.

Profitul Agricol 37/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 30 septembrie, a fost de 359 dolari/tonå (1.795 lei). A crescut cu 46 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 26 septembrie.

Grâu România FOB Constan¡a 323 euro/t (+ 16) 1.583 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. ¥n såptåmâna 26 - 30 sept. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 397 dolari/tonå (1.985 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

€ - 4,9 lei $ - 5 lei

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 344 euro/tonå (1.636 lei). A crescut cu 35 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2022 este de 285 euro/t (1.396 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 28 euro/tonå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie 2022, a fost de 277 dolari/t (1.385 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 349 euro/t (1.710 lei). A crescut cu 32 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 26 septembrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 26.09 27.09 28.09 Oct 315 317 319 Nov 317 325 327 Dec 323 327 329

29.09 329 332 331

$/t 30.09 339 342 343

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 26.09 27.09 28.09 29.09 Oct 347 349 353 357 Nov 343 347 351 355 Dec 341 347 349 353

$/t 30.09 365 361 359

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 26.09 27.09 28.09 29.09 Oct 379 381 383 385 Nov 381 383 385 391 Dec 383 385 387 389

$/t 30.09 397 395 393

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 26.09 27.09 28.09 29.09 Rouen 317 321 327 333 Dunquerque 317 321 327 333 Pallice 313 320 321 329 Creil FOB 311 317 327 331 Moselle FOB 309 313 321 329 Rouen FOB 317 327 333 341

30.09 349 349 350 343 344 345

euro/t

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2022, este de 273 euro/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.

România FOB Constan¡a 297 euro/t (- 6) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 30 sept. 2022, a fost de 293 dolari/tonå (1.465 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec

26.09 263 261 263

27.09 28.09 29.09 30.09 265 267 269 267 263 265 267 269 265 267 269 271

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

$/t

26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 273 275 277 279 285 271 273 275 277 283

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 349 euro/tonå (1.710 lei). A crescut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 354 euro/tonå (1.735 lei). A crescut cu 21 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 30 sept. 2022, a Cota¡ii - Burse din Fran¡a 26.09 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

+ 23

+ 81

fost de 344 euro/tonå (1.686 lei). A crescut cu 19 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 334 euro/tonå (1.636 lei). A crescut cu 15 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 285 dolari/tonå (1.425 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå.

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå +6

+ 23

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

+ 17

+ 69

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

27.09 28.09 29.09 30.09 323 327 335 344 323 327 335 344 317 319 321 334 327 333 337 349 331 335 339 354

Profitul Agricol 37/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 26 - 30 septembrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 444 dolari/tonå (2.220 lei), în scådere cu 19 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: Chi-

26.09 523 515 521

Oct Nov Dec

27.09 525 517 525

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 28.09 527 525 530

29.09 519 517 525

30.09 501 505 507

Oct Nov Dec

26.09 1.397 1.317 1.277

27.09 1.411 1.337 1.297

28.09 1.437 1.357 1.315

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

FOB Constan¡a 297 euro/t (=) 1.455 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 26 - 30.09.2022, pre¡ cu livrare în oct. 2022.

$/t

29.09 1.455 1.377 1.335

30.09 1.441 1.343 1.325

euro/t

26.09 291 291 277

27.09 293 293 285

28.09 295 295 297

29.09 299 299 213

30.09 310 310 315

303 313

305 309 317 325 315 317 321 327

re, FOB-Moselle, a închis la 327 euro/tonå (1.602 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 310 euro/tonå (1.519 lei), mai mare cu 19 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

Nov Dec

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 670 euro/t (3.185 lei). A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov

$/t

26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 659 665 667 669 671

2 septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 613 euro/tonå (3.004 lei). A crescut cu 42 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 613 euro/tonå (3.004 lei).

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 26 - 30 septembrie 2022, a fost de 293 dolari/tonå (1.465

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni +1

- 57

Fa¡å de ultimul an - 31

Nov Dec

chidere, pe 30 sept., a fost de 670 dolari/tonå (3.350 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 629 euro/t (3.082 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în octombrie, este de 697 dolari/t (3.485 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 Dieppe 659 665 667 669 670 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 Dec 279 281 283 285 293 Nov 285 287 293 295 297

lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

26.09 Rouen 571 Dunquerque 571 Moselle 581

27.09 583 583 585

euro/t 28.09 29.09 585 597 585 599 597 609

30.09 613 613 619

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Oct Nov Dec

26.09 629 631 639

27.09 623 627 631

28.09 621 625 629

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 37/2022

+ 46

293 dolari/t

539 dolari/t

-8

293 dolari/t

$/t

29.09 30.09 613 619 623 629 617 629

Grâu

359 dolari/t

$/t

26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 577 575 573 571 569 579 577 575 573 571

A înregistrat o cre¿tere tot de 42 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a

+ 24

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

26.09 27.09 28.09 29.09 30.09 463 467 469 451 444 459 465 467 459 443

Sorg

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei). A crescut cu 28 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

PREºURI 26-30.09.2022

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

Australia: pentru livrare în octombrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 297 dolari/t (1.425 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 30 sept. 2022, a fost de 569 dolari/tonå (2.845 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 539 dolari/tonå (2.695 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 26 septembrie 2022.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 167.970 tone, Pakistan 77.970 tone, Indonezia 71.850 tone, Mexic 32.770 tone, Vietnam 6.970 tone.

+ 14 17

Pre]uri [i pie]e

Australia se îndreapt\ spre un record la rapi]\ USDA crede cå Australia va înregistra o produc¡ie de rapi¡å de 6,7 milioane tone. Estimarea aratå o scådere cu mai pu¡in de 1% fa¡å de recordul de anul trecut. Randamentul este prognozat la 1,86 tone/hectar. Cea mai mare parte din produc¡ia de rapi¡å provine Australia de Vest, cam 45% din total.

Pre¡urile mari i-au determinat pe fermieri så cultive o suprafa¡å de 3,6 milioane de hectare, mai mare cu 12% fa¡å de sezonul trecut. Precipita¡iile peste medie înainte de însåmân¡are, în cele mai mari zone de produc¡ie, au asigurat o umiditate bunå a solului în stadiul germinårii. Semånatul a început în aprilie ¿i a continuat pânå în iunie, iar

condi¡iile meteo au fost favorabile pe tot parcursul sezonului. Rapi¡a se aflå în faza de înflorire în toate zonele producåtoare, iar recoltarea va începe în noiembrie ¿i se va încheia, probabil, în decembrie. pagin\ de

Marilena RÅDUCU

Produc¡iile de semin¡e, ¿roturi ¿i ulei din rapi¡å la nivel mondial Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, ajunge la 83 milioane tone, mai mult cu 9,3 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2021/22.

Canada råmâne principalul producåtor, cu 20 milioane tone, în cre¿tere cu 7,4 milioane tone); UE (18 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone); China (15 milioane tone); India (11 milioane tone); Australia (6,7 milioane tone); Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 80 milioane tone, mai mare cu 5 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (17), India (11) ¿i Canada (10). Cel mai mare exportator este Canada, cu 8,5 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5,7 mil. tone), China (2,8 milioane tone) ¿i Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 7 milioane tone, fa¡å de 5 milioane tone în 2021/22. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 18

Productia de rapi]\ la nivel mondial. Total> de 83 milioane tone.

44 milioane tone, mai mare cu 2 mil. tone fa¡å de 2021/22. Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 44 milioane tone. ºåri consumatoare: UE (12,7 milioane tone), China (12), India (5). Primii 5 mari producåtori sunt: UE (13 milioane tone); China (10 milioane tone); Canada (6 milioane tone); India (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 31 milioane tone. ºåri mari producåtoare de ulei de rapi¡å: UE (9,5 milioane tone); China (6,5 milioane tone); Canada (4,4 milioane tone); India (4 milioane tone). Japonia (1 milion tone). Consumul mondial este de 29 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (4), Canada (1), Japonia (1). Profitul Agricol 37/2022

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de soia din SUA Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 390 milioane tone, în cre¿tere cu 36,5 milioane tone fa¡å de 2021/22.

Produc]ia mondial\ de soia. Total> 390 mil. tone.

Cele mai mari produc¡ii le au: Brazilia (149 milioane tone, mai mult cu 23 mil. tone fa¡å anul trecut); SUA (119 milioane tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡å de anul trecut); Argentina (51, mai mult cu 7 mil. tone); China (18,4, mai mult cu 2 mil. de tone); India (11,5). ºårile mari consumatoare sunt China (95 milioane tone), SUA (60,5), Brazilia (50,5), Argentina (41), UE (15), India (10). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (89 milioane tone, mai mult 8 mil. de tone decât în 2021/22), urmatå de SUA (57 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Paraguay (6,5 milioane tone) ¿i Argentina (4,7 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (97 milioane tone, mai mult cu 7 mil. tone fa¡å de 2021/22), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Egipt (4). Stocurile mondiale sunt prognozate la 99 milioane tone, fa¡å de 90 milioane tone în anul de pia¡å 2021/22.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 257 milioane tone, mai mare cu 11 mil. tone fa¡å de cea din anul de pia¡å trecut. ºårile mari consumatoare de ¿roturi de soia sunt China (74 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (28 20

mil. tone), Brazilia (20 mil. tone).

Marii producåtori de ¿roturi: China (75 mil. tone, mai mult cu 6 mil. tone); SUA (47 mil. tone); Brazilia (39 mil. tone); Argentina (32 mil. tone); UE (12 mil. tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 61 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de cea din anul 2021/22.

China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion tone); SUA (12 milioane tone); Brazilia (10 milioane tone); Argentina (8 milioane tone); UE (3 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 mil. tone), SUA (11,5 milioane tone), Brazilia (8), India (5,5), UE (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (2 mil. tone), UE (1 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1 mil. tone). pagini de

ºårile mari producåtoare sunt:

Marilena RÅDUCU

Pre¡uri soia

Pre¡uri ¿roturi soia

¥n luna august, pre¡ul la export pentru soia din SUA a crescut cu 8 dolari/tonå, la 627 dolari/tonå, în timp ce pre¡ul din Brazilia a crescut cu 16 dolari/tonå, ajungând la 620 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul a crescut cu 16 dolari/tonå ¿i a închis licita¡iile la 607 dolari/tonå.

Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a crescut cu 8 dolari/tonå, la 565 dolari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au crescut, de la 486 dolari/tonå la 489 dolari/tonå. Doar în Brazilia, pre¡urile au scåzut cu 5 dolari/tonå ¿i au ajuns la 488 dolari/tonå. Profitul Agricol 37/2022

Pre]uri [i pie]e

Dun\rea, poarta de acces a cerealelor ucrainene spre Constan]a Ucraina continuå så expedieze cereale pe Dunåre cåtre Constan¡a chiar dupå redeschiderea unora din porturile sale. Iar aceastå rutå nouå este foarte probabil så se men¡inå, Ion Stanciu, director adjunct TTS, furnizor de servicii logistice pe Dunåre, preluat de Agerpres. Ucraina folose¿te pentru exportul cerealelor micile sale porturi de la Dunåre, Reni ¿i Ismail, de unde încårcåtura pleacå spre România. Aceste rute sunt folosite chiar ¿i acum, dupå semnarea acordului interna¡ional intermediat de ONU ¿i Turcia, deoarece încå prea pu¡ine nave sosesc în Ucraina. “Unii traderi cu care lucråm ¿i-au redus opera¡iunile la Reni ¿i Ismail, dar fluxurile care au fost create încå func¡ioneazå ¿i le vedem func¡ionând chiar ¿i dupå încheierea råzboiului”, a declarat Ion Stanciu. Acesta a adåugat: “Volumele noastre de cereale sunt u¿or mai reduse, dar aproape de nivelul anterior”. Grupul transportå produse agricole, minerale ¿i produse chimice pe Dunåre ¿i în portul românesc Constan¡a, opereazå cea mai mare flotå de barje pe Dunåre, cu o capacitate de transport de

Profitul Agricol 37/2022

800.000 tone, în timp ce în silozurile sale din Constan¡a pot fi depozitate pânå la 110.000 tone de cereale. De la începutul råzboiului, grupul a transportat aproape un milion de tone de mårfuri cåtre ¿i din Ucraina, cerealele reprezentând aproape jumåtate din total, a explicat Stanciu. Directorul TTS pentru rela¡iile cu investitorii, Gabriel Techera, a anun¡at cå firma a implementat un lan¡ logistic la cele douå terminale offshore din portul Constan¡a, procesând rapid încårcarea cerealelor din barje în vapoare. De la începutul råzboiului, Ucraina a trimis aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale cåtre Constan¡a, au declarat reprezentan¡ii portului pentru Reuters.

Arin DORNEANU

ªtiri de pe linia frontului

Ucraina a ob¡inut 20,5 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Ucraina pentru anul 2022/23 este estimatå la 20,5 milioane tone, în scådere cu 38% fa¡å de anul trecut. Estimårile USDA includ produc¡ia estimatå din Crimeea ¿i din regiunile ucrainene aflate sub controlul Rusiei. Randamentul ajunge la 3,9 tone/hectar, în scådere cu 12% fa¡å de recordul de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 5,25 milioane ha, mai micå cu 29% fa¡å de anul trecut. Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii din Ucraina, la sfâr¿itul lunii august au fost recoltate 4,62 mil. ha. Aceste date nu includ raportårile pentru regiunile Crimeea, Done¡k, Luhansk, Zaporizka ¿i Herson. USDA include ¿i aceste zone, care reprezintå, în medie, cam 0,3 milioane de ha. Vremea favorabilå pentru porumb Produc¡ia de porumb din Ucraina este prognozatå så ajungå la 31,5 milioane tone, în scådere cu 25% fa¡å de anul trecut. Randamentul este de 7 tone/hectar, mai mic cu 9% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 4,5 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecut, dar mai micå cu 18% fa¡å de anul trecut. Recoltarea a început în septembrie. Estimårile USDA privind produc¡ia din Ucraina includ Crimeea.

CULTURI

VEGETALE

Noile tehnici genomice ar putea fi reglementate de UE în 2023 A ¿asea conferin¡å anualå "Inova¡ii în ameliorarea plantelor", organizatå de AISR, APPR, ABR ¿i Ambasada SUA, cu sus¡inerea ASAS, s-a desfå¿urat miercuri, 28 septembrie, la Bucure¿ti. Evenimentul a fost moderat de Cristina Cionga, director de rela¡ii interna¡ionale al APPR. Discu¡iile s-au focalizat pe noile tehnici genomice. Subiectul este de mare actualitate, întrucât pare cå s-a intrat în linie dreaptå pentru reglementarea favorabilå a acestor tehnici în Uniunea Europeanå.

Petra Jorasch, reprezentanta Euroseeds (Asocia¡ia europeanå a producåtorilor de semin¡e), a calculat cå 22

dacå se aplicå actualele prevederi priving biodiversitatea, conform studiilor de impact, pierderile de produc¡ie se vor cifra la 23%, pânå în 2030, în vreme ce legiferarea noilor tehnologii genomice ¿i introducerea în culturå a plantelor ob¡inute prin aceste tehnici ar conduce la o cre¿tere a productivitå¡ii cu doar 2,6%, pânå în 2040. Chiar ¿i a¿a, s-ar asigura hrana pentru încå 20 de milioane de oameni ¿i s-ar reduce cu 350 de milioane de tone emisiile gazelor cu efect de serå. Pe de altå parte, calitatea alimentelor ¿i furajelor ar cre¿te cu 24%, conform estimårilor ETP - European Technology Platform, structurå din care fac parte universitå¡i europene de top precum Oxford ¿i Padova, organiza¡ii precum Copa-Cogeca, companii precum BASF, Bayer, KWS, Syngenta.

douå dintre råspunsurile pe care 100 de români cu studii superioare le-au dat în cadrul unui sondaj menit så determine cât de informa¡i suntem cât vine vorba de ameliorarea plantelor. Majoritatea au selectat varianta corectå la întrebarea “Ce înseamnå ameliorarea plantelor”? (“Metodå de a îmbunåtå¡i performan¡a plantelor”). În schimb, la întrebarea “Ce este un ameliorator de plante?”, majoritatea au ales varianta A - “O metodå de modificare a ADN-ului plantei”, sau B - “Un ingredient ce se regåse¿te în plantå”. Råspunsul corect C. - “O profesie” a fost dat de numai 17 dintre cei 100 de responden¡i. Existå totu¿i scuza cå, în limba românå, cuvântul “ameliorator” are sensuri multiple; prin urmare, întrebarea ar fi trebuit så fie altfel formulatå.

Mihaela Vasile, director executiv AgriBioTechRom (ABT), a prezentat

Robert VERESS Profitul Agricol 37/2022

CULTURI VEGETALE

Ziua Culturilor Fixatoare de Azot APPR a reu¿it så-l convingå pe Jihad El-Khalil, patronul colosului Agro Chirnogi, så renun¡e la obi¿nuita discre¡ie, pentru a co-organiza, în ferma sa, prima edi¡ie a Zilei Culturilor Fixatoare de Azot. Sub deviza “La rådåcina problemei”, la Chirnogi au participat 25 de companii care oferå produse sau servicii din domeniile agricol ¿i conexe. Partenerul principal - Corteva. Între vizitatorii înregistra¡i s-au numårat 600 fermieri ¿i speciali¿ti din agri-business.

ucian Buzdugan, fostul administrator al celei mai mari suprafe¡e din agricultura româneascå - Al Dahra din Insula Mare a Bråilei, a pronun¡at chiar cifra de un milion de ha, ca reprezentând totalul suprafe¡elor administrate de cei prezen¡i la eveniment. Planul APPR a fost så organizeze o competi¡ie a hibrizilor de soia, înså a fost zådårnicit de retragerea uneia dintre companiile furnizoare de semin¡e, nemul¡umitå de rezultatele din platformå. Prin urmare, a trebuit ca invita¡ii så se mul¡umeascå cu o demonstra¡ie de recoltat soia, realizatå cu vârfurile de gamå ¿enilate Claas: Lexion 8900 ¿i 8800. Buzdugan a remarcat cå, în mod nejustificat, camionul transportor era “parcat” pentru încårcare în interiorul solei, fapt ce duce la tasarea terenului ¿i deci la pierderi de productivitate. “Angaja¡ii

mei din IMB ¿tiu foarte bine cå pleacå imediat dacå îi prind cu a¿a ceva!”. Invitat så estimeze produc¡ia, Jihad El-Khalil a declinat oferta: “Doar cântarul va spune adevårul”. “Patru tone, sau mai mult?”, am insistat. “Mai mult, cu siguran¡å!”, a apreciat Buzdugan, iar El-Khalil s-a mul¡umit så-l aprobe cu o înclinare a capului. Pe la mijlocul demonstra¡iei ¿i-a fåcut apari¡ia ¿i ministrul Petre Daea, supårat nevoie mare pe tehnica ce îl trådase: “Ne învârtim în zonå de o orå din cauza GPS-ului”. “Domnule ministru, v-am dat acela¿i punct de reper pe care l-au primit to¡i invita¡ii. Nimeni nu mi-a raportat cå ar fi avut probleme så ne gåseascå”, a replicat Alina Cre¡u, directorul executiv APPR. Invitat ¿i el så estimeze produc¡ia, Petre Daea a fost mai îndråzne¡ decât proprietarul platformei: “Undeva între 4 ¿i 5 tone/ha”.

Încå nu ¿tim dacå a avut dreptate, fiindcå plantele nu aveau umiditatea optimå pentru recoltare, astfel cå s-a decis så se punå punct demonstra¡iei dupå doar douå treceri ale combinelor.

Corteva ¿i Lidea anun¡å geneticå nouå La eveniment au fost prezente, cu standuri, trei companii furnizoare de semin¡e: Corteva, Lidea ¿i Soytek. Jean Ionescu, director general Corteva România ¿i R. Moldova, a punctat beneficiile culturilor proteice pentru cultura urmåtoare: “Aici am recoltat porumb între 17 ¿i 19 t boabe/ha, cu numai 60 de kg de N substan¡å activå, dupå lucernå sau soia”. Andrei Ciocoiu, category marketing manager porumb ¿i soia, a prezentat soiul B63, cu care compania dominå segProfitul Agricol 37/2022

CULTURI VEGETALE

Jihad El-Khalil, Agro Chirnogi, [i Lucian Buzdugan

mentul în România, precizând cå, în maxim doi ani de zile, vor fi disponibile douå varietå¡i din seria A, tot soiuri semitardive, dar cu 10% mai productive ca B63. Radu Valentin, director regional de vânzåri zona de sud la Lidea, a amintit cå soiurile companiei sunt cele mai vândute pe plan european, douå dintre cele mai populare din grupa 1, Palador ¿i Isidor, fiind prezente în platformå. În viitor, urmeazå så fie introduse soiuri din grupa 2.

Adina Popteanu, director Soytek, a amintit cå un fermier bråilean a reu¿it o produc¡ie de 6,5 t/ha cu soiul Stein 11N20.

Euro Vive Pure AA compania oferea, gratuit, 100 de kg de îngrå¿åmânt hidrosolubil 20.20.20.

Oferta Nextgen Farming Fermierii prezen¡i la eveniment au avut ocazia de a beneficia de o ofertå unicå, valabilå doar în acea zi. Andrei Doru de la Nextgen Farming a anun¡at cå la achizi¡ia a 100 de litri de biostimulator pe bazå de alge marine

Buzdugan îl scoate la rampå pe Jihad În cortul pregåtit pentru discu¡iile finale, Petre Daea a rostit un discurs neobi¿nuit de scurt, gråbit så ajungå la un alt eveniment (aveam så aflåm cå a întârziat ¿i la Carnexpo, unde jurnali¿tii care l-au a¿teptat au raportat cå, pânå a ajuns ministrul, platforma se golise de vizitatori ¿i chiar ¿i de expozan¡i). A primit aplauze anemice la obi¿nuita sa introducere “Vå salut, dragi fåuritori de hranå ai ¡årii!”. În schimb, mai mult succes a avut gazda Jihad El-Khalil, scos la rampå de Lucian Buzdugan: “Am fost în 2001 aici, în primele zile de dupå preluarea exploata¡iei de cåtre domnul Jihad ElKhalil. Am våzut evolu¡ia în peste 21 de ani. Domnul Jihad ne-a dovedit cå «omul sfin¡e¿te locul», cå nimic nu este imposibil. Îl apreciez deosebit de mult.” Robert VERESS

Profitul Agricol 37/2022

CULTURI VEGETALE

Ma[ini speciale pentru culturile fixatoare de azot La evenimentul organizat de APPR ¿i Agro-Chirnogi au participat speciali¿ti din agriculturå, reprezentan¡i ai companiilor care furnizeazå solu¡ii tehnice privind cultura de soia, producåtori de utilaje agricole, sisteme de iriga¡ii ¿i mul¡i altii. Companiile AgroConcept, Claas Romania, FarmTech, IPSO Agriculturå, Maschio Gaspardo România, Vallinst au avut standuri cu o serie de ma¿ini, echipamente ¿i servicii pentru numero¿ii fermieri prezen¡i la Ziua Culturilor Fixatoare de Azot. AgroConcept a fost prezentå la eveniment cu o combinå New Holland CR8.90, cu heder MacDon pentru recoltarea de soia. Combina are motor FPT Cursor 13, de 12,9 l, ce dezvoltå o putere maximå de 544 CP ¿i respectå standardul de poluare Stage V, datoritå echipårii cu tehnologia ECOBlue cu reducere cataliticå selectivå HI-eSCR 2. Are un rezervor de motorinå de 1.300 l, iar cel de AdBlue este de 160 l. Combina CR8.90 poate fi comandatå cu

buncåre de 12.500 l sau 14.500 l, cu vitezå de descårcare de 126 l/sec, op¡ional 142 l/sec. IPSO Agriculturå a prezentat combina John Deere din gama X9, ce recolteazå peste 100 de tone de cereale pe orå. Poate fi echipatå cu hedere de pânå la 15,2 m lå¡ime de lucru, articulate, cu o capacitate de flexare de pânå la 10 grade ¿i oferå performan¡e excelente în cazul recoltei culcate. Poate lucra zi ¿i noapte, are o serie de automatizåri, operatorul are inclusiv scaun cu masaj ¿i descarcå cerealele din mers cu peste 180 l/sec, în timp ce recolteazå cu 8 km/orå, în pantå sau pe teren drept. Gama de combine X9 include douå modele, care dezvoltå puteri de pânå la 700 CP. Claas a fost prezentå cu cele mai noi modele de combine Lexion 8800 ¿i 8900. Lexion 880, de exemplu, este echipatå cu motorul MAN D42 de 16,2 l, ce dezvoltå pânå la 700 CP ¿i care echipeazå ¿i vârful de gamå Lexion

8900. Buncårul de boabe are o capacitate de 18.000 l ¿i este dotat cu o serie de senzori care transmit permanent cåtre monitorul din cabinå care este calitatea boabelor recoltate ¿i nivelul de spårturi, iar tobele de batere se ajusteazå automat, pentru a men¡ine un nivel foarte scåzut de boabe sparte ¿i o calitate foarte bunå a cerealelor recoltate. Noile combine, care au recoltat în premierå în România soia la AgroChirnogi, au o serie de automatizåri: CEMOS Dialog - calibrarea mai preciså a senzorilor de pierderi. CEMOS Connect - datele de configurare pot fi transferate fie de la combinå la alte utilaje, fie prin aplica¡ia Telematics cåtre smartphone. CEMOS Auto Header - optimizeazå automat lungimea platformei, înål¡imea rabatorului ¿i pozi¡ia orizontalå a rabatorului în func¡ie de înål¡imea recoltei måsurate de Field Scanner instalat în acoperi¿ul cabinei.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 37/2022

CULTURI VEGETALE

WUXAL Sulphur fertilizarea eficient\ cu sulf Sulful este un element cu impact semnificativ atât asupra proceselor vegetative, cât ¿i a celor generative. El are un aport major în: - Sinteza proteinelor: sulful ¿i azotul au ac¡iune sinergicå, participând la formarea proteinelor (importante pentru dezvoltarea plantelor, dar ¿i pentru ob¡inerea unei recolte de calitate la cereale). De asemenea, sulful intrå în componen¡a clorofilei, iar aprovizionarea este deosebit de importantå la plantele tinere. WUXAL Sulphur oferå, pe lângå apor tul necesar de sulf, o cantitate însemnatå de azot, iar absorb¡ia combinatå a celor douå elemente faciliteazå ob¡inerea unor recolte cu indici de calitate superiori. - Toleran¡å måritå la stres, mai ales cel abiotic, din perioadele de frig, caniculå ¿i secetå. - Participarea la procesele de formare a semin¡elor ¿i uleiurilor, o cantitate semnificativå de sulf este necesarå la rapi¡å ¿i celelalte oleaginoase pentru o bunå valorificare a poten¡ialului de produc¡ie.

Semnele caren¡elor de sulf la rapi¡å ¿i cereale La rapi¡å, caren¡a de sulf se poate diagnostica ¡inând cont de semne precum cloroza frunzelor tinere, urmatå de învine¡irea acestora. Tot la nivelul frunzelor se observå modificarea formei, mai ales a celor superioare, acestea cåpåtând aspect de cupå. În general, frunzele plantelor afectate de caren¡a de sulf tind så fie mai mici. Butonii florali nu au culoarea galbenå cunoscutå, ci au o nuan¡å mai spålåcitå, spre alb. De asemenea, înflorirea este reduså, iar numårul de ramifica¡ii ¿i silicve este mai mic decât poten¡ialul hibridului, cu o scådere în 28

Caren]\ de sulf la rapi]\

greutate a boabelor ob¡inute. La cereale, lipsa de sulf poate conduce la slaba înfrå¡ire a plantelor ¿i la încetinirea dezvoltårii. Plantele sunt mici, clorotice, cu frunze galben-verzui: simptomele sunt vizibile începând cu frunzele tinere. Frunzele afectate nu se

Informa¡ii utile ¿i momente de aplicare: Raportul între nutrien¡ii din WUXAL Sulphur îndepline¿te cerin¡ele specifice de azot-sulf ale culturilor sensibile la caren¡a de sulf, precum rapi¡a, grâul ¿i orzul. Aplicat toamna, oferå plantelor resurse pentru a ierna în condi¡ii optime. Totodatå, WUXAL Sulphur aduce ¿i o concentra¡ie ridicatå de microelemente chelatate. Chelatarea de înaltå calitate, printre alte avantaje, permite ¿i aplicarea concomitentå cu alte produse de protec¡ie a plantelor, fårå ca amestecul så genereze reac¡ii chimice în utilajul de stropit. Doza recomandatå este 3-5 l/ ha. La cereale (grâu, orz), momentele optime de aplicare sunt: la înfrå¡ire sau în timpul alungirii paiului pânå la primul nod. Pentru rapi¡å, este recomandatå aplicarea în timpul dezvoltårii vegetative de toamnå, fenofaza 4-6 frunze ¿i primåvara, în timpul alungirii tulpinii.

usucå, ci råmân pe plantå; în timp, întreaga plantå poate cåpåta o nuan¡å ro¿iaticå. De asemenea, numårul de boabe este scåzut, iar greutatea lor este reduså. Plantele afectate sunt grupate în anumite zone, vizibile prin colorit ¿i dezvoltarea mai slabå. Pentru cå simptomele pot fi vizibile târziu în vegeta¡ie (spre exemplu, în faza de rozetå la rapi¡å), se recomandå aplicarea preventivå a acestui produs. Aceste simptome pot fi asociate ¿i altor caren¡e sau pot fi urmarea unei perioade de stres, de aceea este indicatå consultarea unui specialist Kwizda Agro pentru determinarea clarå a cauzelor ¿i a tratamentului adecvat.

WUXAL Sulphur. Formulare de vârf Eficien¡a acestui fertilizant foliar se datoreazå faptului cå pune la dispozi¡ia plantelor o formå de sulf u¿or asimilabil, datoritå solubilitå¡ii sale totale în apå, ¿i anume sulful lichid, provenit din SO3. WUXAL Sulphur nu con¡ine sulf elementar, ce nu poate fi asimilat foliar de cåtre plante. Prin utilizarea WUXAL Sulphur, aplicarea foliarå compenseazå dificultatea de absorb¡ie radicularå. În plus, acest produs nu conduce la acidifierea solului, iar disponibilitatea SO3 pentru plante nu depinde de temperaturå sau umiditate. Profitul Agricol 37/2022

CULTURI VEGETALE

Beneficiile aplic\rii

Amalgerol Essence la rapi]\ Rapi¡a este o mare consumatoare de elemente nutritive. Fiziologia prin care poate sus¡ine aceste cerin¡e nutri¡ionale este complexå ¿i supuså mai întotdeauna perioadelor dificile marcate de stres. Inspirat din naturå, biostimulatorul Amalgerol Essence este 100% organic, 100% asimilabil ¿i fårå modificåri genetice. Iatå råspunsurile speciali¿tilor Kwizda pentru un set de întrebåri-cheie privind modul de ac¡iune ¿i beneficiile utilizårii Amalgerol Essence:

Ce rol au aminoacizii ¿i antioxidan¡ii? Atunci când sunt expuse la stres, organismele plantelor suferå anumite modificåri, din punct de vedere hormonal, osmotic (al presiunii fluidelor din celulele plantelor) ¿i al stresului oxidativ. Plantele produc radicali liberi care determinå våtåmåri ale ¡esuturilor. Pentru a contrabalansa aceste substan¡e, plantele sintetizeazå antioxidan¡ii ce pot neutraliza efectele stresului ¿i aminoacizii ce ajutå la repararea efectivå a ¡esuturilor. Totu¿i, aceste substan¡e sunt produse în cantitå¡i limitate deoarece presupun utilizarea unor cantitå¡i crescute de resurse ¿i de energie. De aceea, suplimentarea exogenå (din exterior) reprezintå un ajutor însemnat. De ce este indicat biostimulatorul Amalgerol Essence înainte de perioada de iernare? Temperaturile negative reprezintå un factor distructiv major al celulei vegetale. Antioxidan¡ii opresc deteriorarea celulelor, iar aminoacizii sunt promotori ai regenerårii posttraumatice rapide a ¡esutului celular. Aportul de ami30

noacizi ¿i antioxidan¡i în sezonul de toamnå reprezintå una dintre cele mai bune metode de prevenire ¿i limitare a daunelor produse de sezonul rece.

ul. Aceste douå macroelemente au rol în dezvoltarea vegetativå ¿i generativå, în men¡inerea echilibrului hidric în situa¡ii de stres, un beneficiu important fiind biodisponibilitatea ridicatå.

Care sunt ceilal¡i factori de stres ale cåror efecte sunt ameliorate prin aplicarea Amalgerol Essence? Amalgerol Essence este util ¿i în ameliorarea efectelor altor factori negativi: seceta, solurile såråturate, båltiri etc. ªi în aceste situa¡ii, cultura va fi mult mai bine echipatå din punct de vedere chimic ¿i metabolic pentru a rezista ¿i apoi pentru a se recupera, ameliorând acele simptome ce încetinesc dezvoltarea - ofiliri temporare, cåderi, pierderea frunzelor etc. În plus, Amalgerol Essence prin extractul de ierburi alpine diminueazå efectele stresului biotic produs de infec¡iile fungice.

Amalgerol Essence poate diminua fitotoxicitatea? Da, mai ales când este vorba despre erbicide: substan¡ele biostimulatoare amelioreazå efectele stresului chimic, deci utilizarea împreunå cu pesticidele face ca tratamentele fitosanitare så aibå un grad de siguran¡å mai ridicat. Este de notorietate dilema: în cazul aplicårii simultane, pot biostimulatorii så ajute buruienile så devinå rezistente la efectul erbicidelor? Pânå la ora actualå nu a fost confirmatå aceastå ipotezå. Din contrå, a fost observatå o accelerare a proceselor degenerative induse de erbicide buruienilor sensibile. În cazul aplicårii în amestec cu fungicide sau insecticide de contact, AmalCum contribuie biostimulatorul gerol Essence ac¡ioneazå ca un sticker, la dezvoltarea culturilor? Este foarte important ca rapi¡a så crescând persisten¡a pe frunze a subcunoascå o dezvoltare echilibratå în stan¡ei de tratare. toamnå: cre¿terea luxuriantå implicå o expunere mai puternicå la înghe¡, pe Care este impactul acestei când subdezvoltarea înseamnå cå plån- substan¡e asupra solului? Amalgerol Essence con¡ine carbon tu¡ele nu au suficiente resurse pentru a organic ce ajutå la echilibrarea solului, face fa¡å solicitårilor. Fitohormonii con¡inu¡i de Amalgerol Essence, provenind activând via¡a microbianå din sol. În din alge marine, promoveazå o dez- plus, con¡inutul de alginat ajutå la voltare echilibratå. Impactul acestor re¡inerea unei cantitå¡i mai mari de apå, substan¡e naturale se manifestå mai îmbunåtå¡ind calitatea solului. În urma ales la nivelul rådåcinilor, ce devin mai utilizårii pe parcursul mai multor ani, se viguroase ¿i capabile så absoarbå o poate constata chiar o decompactare a solului. Descompunerea acestui produs cantitate sporitå de nutrien¡i. organic produce zero substan¡e nocive, ceea ce face ca, dupå o aplicare prelunEste Amalgerol Essence gitå, solul så fie protejat ¿i îmbunåtå¡it. surså de nutrien¡i? Produsul are o recomandare largå Da, acest produs pune la dispozi¡ia culturilor substan¡e ce contribuie direct de aplicare, în dozå de 2-3 l/ha, practic la dezvoltare, cum sunt azotul ¿i potasi- neexistând contraindica¡ii sau limitåri. Profitul Agricol 37/2022

CULTURI VEGETALE

Genetica Pioneer, confirmat\ în Campania de semånat rapi¡å se apropie de final. Hibrizii Pioneer s-au numårat ¿i în aceastå toamnå printre principalele alegeri ale fermierilor. Mai ales hibrizii ce au oferit produc¡ii ridicate în campania precedentå, adicå hibrizii fermierilor campioni, anun¡å compania Corteva Agriscience. În aceste condi¡ii, reprezenta¡ii companiei prezintå ultima serie de fermieri campioni din acest an ¿i ureazå cultivatorilor de rapi¡å så aibå produc¡ii cel pu¡in la fel de ridicate precum agricultorii de top prezenta¡i în cadrul comunicatelor.

Nyircsa Andras, din localitatea Dalnic, jude¡ul Covasna, a ales hibridul PT298 ¿i s-a dovedit alegerea câ¿tigåtoare, întrucât a recoltat 5.200 kg/ha. Lucreazå 110 ha, iar campania trecutå a semånat rapi¡å pe 36 ha. “Am semånat acest hibrid dupå grâu, astfel cå terenul a fost arat, apoi pregåtit cu discul ¿i am administrat îngrå¿åminte triplu 15+sulf - 300 kg/ha. Am semånat la finalul lunii august ¿i în toamnå am mai administrat un îngrå¿åmânt foliar pe bazå de bor ¿i un insecticid. Am continuat în primåvarå cu aplicarea unui regulator de cre¿tere, 32

apoi un fungicid înainte de apari¡ia bobocilor ¿i am fertilizat cu nitrocalcar 250 kg/ha. A mai urmat un tratament, dupå 4 såptåmâni de la aplicarea primului, cu fungicid ¿i insecticid, dupå care, ultima datå când am putut intra în culturå, am aplicat 200 kg/ha de nitrocalcar. Plantele au evoluat bine, nu am întâmpinat probleme, înså am recoltat cu întârziere, la final de iulie ¿i în primele zile din august. Acum deja am semånat ¿i plantele au råsårit, speråm så fie o campanie la fel de bunå ca aceasta pentru cå am ales tot hibridul PT298”, a declarat fermierul din Covasna.

da 25 august - 3 septembrie.

În toamnå am aplicat douå tratamente cu insecticide ¿i fungicide, precum ¿i un foliar pe bazå de bor. În primåvarå am mai administrat trei tratamente cu insecticid ¿i fungicid, dar ¿i douå îngrå¿åminte foliare. La desprimåvårare am fertilizat cu îngrå¿åmânt pe bazå de azot 30% ¿i sulf 29% - 250 kg/ha, apoi, la un interval de douå såptåmâni, am mai administrat nitrocalcar - 250 kg/ha. Pot spune cå acest hibrid s-a comportat foarte bine, motiv pentru care în aceastå toamnå lam semånat pe 100 ha”, a specificat Ioan Benea.

În jude¡ul Teleorman, în cadrul societå¡ii Esperandza, doi fermieri, Sandu Daniel ¿i Daniel Dråghici, au ales hibridul PT303 ¿i au ob¡inut o produc¡ie de 4.867 kg/ha.

ªi în localitatea Hårman, jude¡ul Bra¿ov, hibridul PT303 a excelat. Ioan Benea a recoltat 4.760 kg/ha. “Lucrez 750 ha, iar rapi¡å am avut campania trecutå pe 250 ha. Din care, 55 ha au fost semånate cu PT303, grâul fiind cultura premergåtoare. Am arat ¿i am pregåtit terenul, am fertilizat cu îngrå¿åmânt triplu 16+sulf 300 kg/ha, apoi am lucrat terenul cu combinatorul ¿i am semånat în perioa-

În cadrul societå¡ii Quality Solution, din jude¡ul Teleorman, inginerul Robert Iordan a devenit campion cu hibridul PT275, care i-a oferit 4.200 kg/ha. “Lucrez 1.000 ha, iar hibridul de rapi¡å PT275 l-am avut pe 50 ha. Cultura premergåtoare a fost floaProfitul Agricol 37/2022

CULTURI VEGETALE

câmpul de rapi]\ rea-soarelui, astfel cå terenul a fost arat, pregåtit cu discul ¿i am efectuat o trecere cu combinatorul. Am semånat în prima parte a lunii septembrie, am administrat îngrå¿åmânt complex - 200 kg/ha, dar am mai fertilizat ¿i cu uree lichidå - 200 l/ha. În primåvarå am erbicidat o singurå datå ¿i am aplicat douå tratamente cu insecticid ¿i fungicid. Am recoltat la început de iulie ¿i pot spune cå a fost un an bun, nu am mai întâmpinat probleme”, a punctat Robert Iordan.

Tot în jude¡ul Teleorman î¿i desfå¿oarå activitatea ¿i Marius Ionu¡ Trifu. Lucreazå 150 ha, iar pe 30 ha a semånat rapi¡å. A ales hibridul PT298 ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 3.810 kg/ha.

   Profitul Agricol 37/2022

“Am semånat rapi¡a dupå grâu ¿i am ales doar hibridul PT298. Am arat terenul ¿i imediat am intrat cu discul, a urmat o perioadå de repaus, iar înainte de semånat am mai intrat de douå ori cu discul.

Am fertilizat, dupå care am semånat în data de 20 septembrie. În toamnå am

administrat un erbicid pentru buruienile monocotiledonate, dar ¿i un insecticid. În primåvarå, la finalul lunii februarie, am fertilizat cu uree - 250 kg/ha, iar la jumåtatea lunii martie am administrat un insecticid ¿i un fungicid. Au mai urmat douå treceri cu insecticide ¿i îngrå¿åminte foliare, iar la una dintre treceri am administrat ¿i un fungicid. Recoltatul a avut loc la începutul lunii iulie. Pot spune cå am fost foarte mul¡umit, de aceea în aceastå toamnå voi avea 50 ha cu rapi¡å din portofoliul Corteva. Sincer så fiu, a fost primul an în care am semånat rapi¡å ¿i nu pot spune cå sunt un foarte bun cunoscåtor al acestei culturi, dar sunt mul¡umit de rezultatul ob¡inut”, a declarat Marius Trifu.

  

VIA}A

COMPANIILOR Majestatea Sa Margareta, în sprijinul produc\torilor locali În prezen¡a Majestå¡ii Sale Margareta, Custodele Coroanei Regale a României, Profi ¿i Asocia¡ia Casa Majestå¡ii Sale au lansat public campania de sus¡inere a producåtorilor locali, pe 23 ¿i 24 septembrie, la Apo¿, jude¡ul Sibiu.

ålin Costina¿, director general adjunct al re¡elei de magazine Profi, a explicat: “Ne stråduim så men¡inem vii ¿i cât mai nealterate frumuse¡ea acestei ¡åri ¿i tradi¡iile ei culturale, inclusiv culinare. De aceea, împreunå cu Asocia¡ia Casa Majestå¡ii Sale ¿i alte ONG-uri puternice, investim într-un program de sus¡inere a producåtorilor locali". Prin noul såu program CSR, Profi încurajeazå cre¿terea comunitå¡ilor în care produsele locale devin mai cunoscute ¿i apreciate, iar producåtorii ¿i familiile lor duc mai departe re¡etele ¿i procedeele lor stråvechi, ob¡inând totodatå venituri constante care så le permitå så tråiascå ¿i så munceascå a¿a cum s-au obi¿nuit de genera¡ii. Astfel, ei vor fi mai pu¡in tenta¡i så renun¡e la tradi¡ie sau chiar så plece din ¡arå în cåutarea unei alte vie¡i. În acela¿i timp, acest program, ai cårui principali beneficiari urmeazå så fie producåtorii locali ¿i turismul, ne invitå pe noi, to¡i ceilal¡i, så redescoperim România. Majestatea Sa Margareta a fost ex34

trem de încântatå de produsele expuse de cei 25 de producåtori locali, a vizitat toate standurile ¿i a ascultat pove¿tile de succes ale fermierilor, dar ¿i dificultå¡ile prin care trec. Majestatea Sa chiar a gustat din unele produse, care erau irezistibile la vedere. La Apo¿, localitate cu o vechime atestatå documentar de 700 de ani, aflatå într-o zonå unde obiceiuri stråvechi încå se men¡in nealterate, Profi are mai multe motive de mândrie. Împreunå cu Asocia¡ia Monumentum, reprezentanta din România a The Prince's Foundation, al cårei pre¿edinte este Majestatea Sa Regele Charles al III-lea al Marii Britanii, ¿i care apreciazå în mod deosebit proiectul “Ambulan¡a pentru monumente”, a contribuit la restaurarea bisericii evanghelice ¿i a ¡iglåriei, påstrând farmecul aparte al locului. Astfel de contribu¡ii Profi nu se opresc aici, ci urmeazå så fie extinse ¿i cåtre alte zone ale ¡årii. În cele douå

zile, pe vizitatori i-a a¿teaptat un târg al producåtorilor locali artizanali, cu bunåtå¡i din cele mai alese, activitå¡i ¿i experien¡e autentice. Peste 25 de producåtori locali au fost acolo cu delicii culinare, produse artizanale ¿i demonstra¡ii me¿te¿ugåre¿ti, iar un spectacol de muzicå live folk cu instrumente tradi¡ionale a fåcut aceastå experien¡å ¿i mai plåcutå. Vizitatorii au mai putut asista la demonstra¡ii ecvestre, au fåcut plimbåri cu poneiul, au urmat turul satului såsesc cu tråsura ¿i vizite la fabrica artizanalå de ¡iglårie ¿i la turnul vechii biserici. Participan¡ii au paricipat la concert. dar ¿i la ateliere pentru copii. Participarea a fost gratuitå. Cu aproape 1.600 de magazine integrate ¿i partener aflate în 758 de localitå¡i ¿i cu peste 27.000 de angaja¡i, Profi are cea mai mare acoperire geograficå ¿i este considerat cel mai mare angajator privat din România.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 37/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Nicu[or {erban> Produc]ia de lapte va continua s\ scad\ în toat\ ]ara Seceta pedologicå, escaladarea pre¡urilor la motorinå, la îngrå¿åminte chimice ¿i cereale i-au pus în mare încurcåturå pe crescåtorii de vaci cu lapte. Dacå fermierii mari au încå siloz de porumb de anul trecut, micii crescåtori preferå så batå drumul pu¡inelor abatoare cu animalele.

icu¿or ªerban, proprietarul fermei Agroserv Måriu¡a, Ialomi¡a, crede cå produc¡ia de lapte din România va continua så scadå. “Am fåcut siloz de porumb fårå boabe ¿i în cantitate micå. Nu se poate înlocui porumbul de siloz cu concentratele pentru cå se då peste cap raportul fibre-concentrate. Dacå a avut douå tone de boabe la hectar”. La fel ca to¡i fermierii performan¡i, Nicu¿or ªerban sus¡ine cå sprijinul trebuie så se acorde dupå un criteriu unic: performan¡a. “Cel mai simplu ar fi så se acorde subven¡ia pe produc¡ia fåcutå. Altfel, se ajunge la foamete. Pre¡ul laptelui a depå¿it 3 lei pe pia¡a spot. Problema este cât suportå cumpåråtorul så mai dea bani pentru produse de strictå necesitate. Pre¡ul pleacå de la noi cu cât pleacå, fabrica trebuie så adauge o marjå pentru cå nu lucreazå de pomanå, hipermarketul nu mai vorbim. La un moment dat, o så ne trezim cå omul nu mai Profitul Agricol 37/2022

poate cumpåra. Pre¡ul cerealelor a scåzut foarte pu¡in. Traderii nu au interesul så vândå la pre¡ mai mic doar pentru cå vin cereale din Ucraina. Vine valul din Ucraina, dar nimeni nu vinde ieftin. Asta creeazå un mare dezechilibru. Un fermier care a fåcut contract pentru porumb ca så-l dea cu 1,50 lei kilogramul î¿i face socotelile bine. Så zicem cå ob¡ine 5 tone la hectar, adicå 7.500 de lei, ¿i profitul lui ajunge u¿or la 2.000 de lei la hectar. Nui mai trebuie zootehnie. Sistemul actual de subven¡ii este falit. El era valabil atunci când Uniunea Europeanå ståtea pe ni¿te mun¡i de bani. Acum, trebuie så punå frânå, så nu mai producå toatå lumea fiindcå nu mai avem ce face cu produsele. Dacå vrem så promovåm zootehnia, trebuie så stimulåm produc¡ia de lapte, de ouå, de carne. În condi¡iile în care nu ai ce mânca, îi dai subven¡ii celui care produce o tonå de cereale la hectar? Trebuie så-l sus¡inem pe cel care face iriga¡ii oricum, oriunde. Nu conteazå sursa de apå. Am irigat ¿i eu vreo 500 de hectare, dar nu am primit niciun sprijin, apa nu e gratuitå pentru mine, curentul nu mi-l då gratuit pentru cå nu sunt în sistemul na¡ional, cå nu fac parte din asocia¡ia udåtorilor... Când, dimpotrivå, dacå ¡i-ai fåcut sistem de iriga¡ii ¿i dacå irigi, trebuie så prime¿ti ajutor din partea statului.”

Viorel PATRICHI 37

Participan]i la conferin]a NOACK

Noack [i universul vacii de lapte Grupul Noack, specializat în produc¡ia de premixuri ¿i inoculan¡i, a organizat, pe 22 septembrie, o reuniune tehnicå, la care au fost invita¡i peste 40 de fermieri care cresc vaci cu lapte sau påsåri.

lena Pitoiu, directoare la compania Synevovet, a pus pe tapet marile provocåri generate de utilizarea exageratå a antibioticelor. “Este normal ca bacteriile så se adapteze ¿i så devinå rezistente. Nu s-au mai descoperit molecule noi”, spune Elena Pitoiu. Crede cå rezisten¡a la antibiotice va cre¿te continuu ¿i din cauza ei, în 2050, va muri un om la 3 secunde. Va avea un efect mai dezastruos decât cancerul, crede Pitoiu. Rezisten¡a la antibiotice apare atunci când bacteriile se schimbå ca råspuns la utilizarea medicamentelor. Bacteriile sunt rezistente, nu oamenii. “Noi ne contaminåm cu bacterii deja rezistente la antibiotice. Cre¿terea efectivelor de animale a dus la cre¿terea cantitå¡ii de antibiotice. Ideea este så le 38

utilizåm cât mai judicios. Rezisten¡a la antibiotice este un fenomen natural. Utilizarea hormonilor ca promotori de cre¿tere a fost un factor determinant ¿i de aceea s-a renun¡at la hormoni”, explicå directoarea Synevovet. Bacteriile rezistente la antibiotice trec de la animale la om ¿i de la om la om. Bacterii, antibiotice ¿i gene de la animale ajung în sol ¿i în apå. “Am descoperit cu surprindere cå între 75 ¿i 95% din antimicrobienele folosite la oameni ¿i la animale sunt excrecate ca atare ¿i ajung în apa potabilå. Nu se metabolizeazå. Astfel, în 2030, vor muri 10 milioane de oameni anual din cauza acestor bacterii rezistente la antibiotice. Pânå în 2030, utilizarea antibioticelor în ferme va cre¿te cu 60%. Nu le putem elimina din ferme”. Singura solu¡ie este îmbunåtå¡irea managementului din fermå: respectarea normelor de biosecuritate, gestionarea drasticå a dejec¡iilor pentru preven¡ie, furaje de calitate. Existå numeroase specii de stafilococi, unii nefiind patogeni. De aceea, este posibil ca fermierul så trateze un stafilococ inofensiv ¿i så neglijeze altul patogen. “Trebuie så oprim tratamentul cu antibiotice pentru cå riscåm så stimulåm multiplicarea bacteriei candida. Identificarea bacteriilor în laborator este foarte

importantå. Fiecare bacterie are o anumitå amprentå. Într-un minut, stabilim în laborator specia ¿i subspecia. Este foarte important cum interpretåm antibiograma pentru fiecare bacterie”, spune Elena Pitotiu. A cercetat bacteriile din mamite în acest sens. Ea avertizeazå cå multe antibiotice se gåsesc ¿i în apå. A¿a au murit caprele companiei Elcomex din jude¡ul Constan¡a. Familia Grecu a fåcut cea mai mare fermå de calcan de la noi. A venit un virus din mare ¿i au murit to¡i calcanii. ¥n salå, Nicu¿or ªerban, proprietarul grupului de ferme Agroserv Måriu¡a, din Ialomi¡a, î¿i lua noti¡e con¿tiincios, urmårind atent toate comunicårile. “Am venit så iau lec¡ii”, a glumit cåtre mine. Claudiu Davi¡oiu, Liviu Bålånici ¿i al¡i crescåtori mari au preferat så-¿i delege ¿efii de ferme. Unii erau necåji¡i cå nu au reu¿it så facå siloz cu boabe, al¡ii erau mul¡umi¡i cå seceta nu le-a dijmuit toatå recolta de porumb. Unii considerå cå pre¡ul laptelui cre¿te prea lent, fa¡å de sarabanda pre¡urilor pentru motorinå, îngrå¿åminte, ¿roturi ¿i premixuri.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 37/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Autorit\]ile trebuie s\ asculte

Autoritå¡ile trebuie så asculte ce spune cercetarea. Aceasta a fost concluzia conferin¡ei tehnice organizate de IBNA Balote¿ti pe 21 septembrie. Este o minune cå acest institut ¿i-a conservat ¡inuta academicå într-o perioadå sinistrå pentru cercetarea ¿tiin¡ificå pe ansamblu, nu doar pentru agriculturå.

pre compara¡ie, Germania investe¿te în cercetarea ¿tin¡ificå 3,2% din PIB, iar România 0,15%. Belgia ¿i Suedia au alocat anul trecut 3,5% din PIB pentru cercetare, urmate de Austria (3,2%). ªase state membre alocå mai pu¡in de 1% din PIB pentru cercetare ¿i dezvoltare: Cipru, Bulgaria ¿i Slovacia (toate cu aproximativ 0,9% din PIB), Malta ¿i Letonia (ambele cu 0,7% din PIB) ¿i România (0,47% din PIB în 2020, 0,15% în 2021). Banii aloca¡i pe cap de locuitor scot în eviden¡å un alt clasament, iar noi tot de cåru¡å råmânem ¿i aici: Luxemburg 689 de euro de persoanå, Danemarca 530 de euro ¿i Germania - 471 de euro. ºårile UE aflate la fundul clasamentului alocårilor bugetare pentru cercetare ¿i dezvoltare per persoanå au fost România (19 euro de persoanå), Bulgaria (24 euro), Letonia (45 euro) ¿i Ungaria (60 euro). Pânå ¿i Serbia, care nu este membrå UE, alocå 33 de euro pe cap de locuitor pentru cercetare. Profesorul Horia Grosu a vorbit despre Serviciile de consultan¡å privind întocmirea ¿i optimizarea programelor de ameliorare geneticå la animalele de fermå. Cåtålin Dragomir a studiat Produsele de uz furajer pentru ob¡inerea de alimente premium, cu caracteristici nu40

tri¡ionale îmbunåtå¡ite. Tot Dragomir a cercetat Monitorizarea ¿i reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå din sectorul zootehnic, fårå afectarea profitabilitå¡ii fermelor. Mihaela Håbeanu a studiat Poten¡ialul de valorificare, în hrana animalelor de fermå, a unor plante tolerante la secetå pentru monogastrice ¿i rumegåtoare. Aceea¿i cercetåtoare s-a ocupat de Posibilitå¡ile de diminuare a efectelor negative ale crizei de în¡årcare la purcei. Lucrarea Solu¡ii nutri¡ionale pentru reducerea contaminårii cu micotoxine la suine poartå semnåturile lui Ionel ºåranu ¿i Daniela Marin. Sigur cå în salå am våzut doar partea spectaculoaså a muncii de cercetare. Dar cercetarea în sine presupune sute ¿i mii de ore de lucru, de observa¡ii, de rutinå, pânå când ace¿ti oameni au ajuns la rezultate aplicabile în ferme. Institutul Na¡ional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå de la Balote¿ti a fost ¿i este în stare så realizeze un asemenea volum de lucråri, conchidea Horia Grosu. Cercetarea ¿tiin¡ificå este un serviciu public. Nu intrå în categoria deciden¡ilor, de¿i ar putea så-i influen¡eze pe deciden¡i înainte så emitå diverse acte normative. “Nu ståm bine la nivel na¡ional”, spunea oarecum trist Horia Grosu. Dupå statistici, România importå 85%

din necesarul de carne de porc. Se exportå foarte multe materii prime ¿i nu se pune în practicå principiul enun¡at de profesorul Gheorghe K. Constantinescu, fondatorul Institutului Na¡ional Zootehnic. Acesta a vorbit pentru prima datå în 1930 despre zootehnizarea agriculturii. Asta înseamnå så valorifici produc¡ia vegetalå prin animale, så transformi proteina vegetalå în proteinå animalå. “Gradul de dezvoltare a unei ¡åri depinde exact de ponderea zootehniei în structura produc¡iei agricole totale. Dacå în 1989 ponderea zootehniei era de 52%, aståzi este sub 25%, spre ru¿inea noastrå. Pe scurt, exportåm ieftin materii prime - porumb, grâu - ¿i importåm scump carne. Asta înseamnå ¿i pierderea multor locuri de muncå”,subliniazå Grosu. “Noi putem contribui prin ceea ce facem, dar nu suntem deciden¡i. Acela¿i profesor Constantinescu spunea cå Institutul Na¡ional Zootehnic s-a înfiin¡at pentru a realiza un permanent dialog între cercetåtorii din institut ¿i fermieri, precum ¿i pentru a råspunde cerin¡elor Ministerului Agriculturii. ªi era normal a¿a. Nutri¡ia este un domeniu foarte important pentru cå are o pondere foarte mare în costurile de produc¡ie - peste 60%. Dacå practicåm o nutri¡ie completå ¿i echilibratå, avem ¿anse så devenim competitivi la nivel

Profitul Agricol 37/2022

ce spune cercetarea

CRE{TEREA ANIMALELOR

Horia Grosu, IBNA Balote[ti

european. Noi putem ajuta pentru cå avem foarte multe solu¡ii. Vå spun aceste lucruri ¿i din pozi¡ia de vicepre¿edinte al Sec¡iei de Zootehnie din cadrul Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice. Råmânem deschi¿i pentru fermierii din toatå ¡ara.”

Subven¡ia trebuie diferen¡iatå Temele de cercetare trebuie så vinå ¿i din partea crescåtorilor. Am insistat så revenim asupra acestei chestiuni vitale pentru agricultura actualå ¿i l-am rugat pe Horia Grosu så prezinte principalele måsuri prin care autoritå¡ile pot impune zootehnizarea agriculturii. “În primul rând, så ¡inå cont de rezultatele cercetårilor ¿tiin¡ifice în fundamentare deciziilor. În al doilea rând, så-i sprijine suficient pe fermierii crescåtori de animale. Pentru cå, dacå un crescåtor de animale constatå cå nu-¿i acoperå nici costurile, atunci sigur va renun¡a. Deci trebuie o altå politicå a subven¡iilor. Eu nu sunt decident, nu pot så dau o solu¡ie concretå, înså, în prezent, oamenii par preocupa¡i så-¿i înscrie toate animalele în sec¡iunea principalå a Registrului Genealogic ca så primeascå toate subven¡iile, dar, Profitul Agricol 37/2022

aten¡ie, în vârful piramidei ameliorårii trebuie så fie doar cele mai performante animale. Restul formeazå baza fermelor comerciale. Nu este în regulå så introducem toate animalele în sec¡iunea principalå, dar nu înseamnå cå trebuie låsa¡i de izbeli¿te cei afla¡i la baza piramidei. Deci trebuie subven¡ii pentru fermele comerciale ¿i alte subven¡ii pentru fermele de elitå. Dacå la revolu¡ie aveam peste 6 milioane de vaci, acum nu mai avem nici 2 milioane de vaci pentru lapte ¿i carne. Nu se poate fårå zootehnie. Tot vorbim de lan¡ul alimentar pentru cå to¡i lucråm pentru consumatori ca så asiguråm securitatea alimentarå. Nu putem såri direct de la produc¡ia vegetalå la procesator. România are peste 5 milioane de hectare cu paji¿ti, în cea mai mare parte ineficiente. Sus¡in unii cå România poate hråni 80 de milioane de locuitori, cå avem poten¡ial, dar noi nu mâncåm poten¡ial, cum spunea doctorul Mihai Petcu. Cercetarea poate ajuta autoritå¡ile så ia cele mai bune decizii." L-am întrebat pe Tata Ni¡u de la Mihåile¿ti de ce nu face zootehnie. A ripostat pe loc.

“Întreabå-l pe Petre Daea de ce arabii din Insula Mare a Bråilei nu fac zootehnie, nu pe mine. Statul ar trebui så scoatå anual de-acolo câte 5.000 de tauri îngrå¿a¡i...” Lucian Buzdugan i-a replicat cå Agricost are pe Insula Mare a Bråilei vreo 2.000 de oi. Nici Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne de la Suceava, nu crede cå zootehnizarea se poate face cu fermierii care fac exclusiv culturå mare: “Vre¡i subven¡ie cu 30% mai mare? Cre¿te¡i fiecare câte minim 100 de vaci...” Horia Grosu a decriptat secretul realizårilor ob¡inute de IBNA Balote¿ti în ¡arå ¿i în stråinåtate. “Nu puteam face de unul singur atâtea lucruri fårå o echipå redutabilå. Este mare lucru så ai o echipå competentå. Fermierul este în centru. Cu to¡ii trebuie så lucråm pentru el, în a¿a fel încât så progreseze ¿i economia, ¿i ¡ara”, a spus directorul IBNA. Totu¿i, un cercetåtor va prefera så vândå semin¡e, decât så stea în cercetare cu o leafå de 3.000 de lei pe lunå...

Viorel PATRICHI 41

MA{INI & UTILAJE Criza de utilaje agricole Interviu cu Thom Gady, director comercial IPSO Agriculturå România - Se spune cå Europa trece printr-o crizå nea¿teptatå de ma¿ini agricole. De ce crede¡i cå s-a ajuns aici? - Contextul economic din agriculturå este foarte bun, pre¡urile la cereale au crescut, produc¡iile au fost ¿i ele bune. Prin urmare, existå o cerere de utilaje foarte mare. Din aceastå cauzå, fluxul de produc¡ie al fabricilor este cople¿it, iar termenele de vânzare au fost extinse chiar pânå în 2024. Am în vedere fabricile Deere, Bednar sau Kuhn, echipamentele pe care noi le vindem, dar situa¡ia este aceea¿i ¿i la ceilal¡i constructori de utilaje. - Deci fermierii europeni se doteazå într-un ritm mai sus¡inut ca în al¡i ani? - De fapt, cererile de utilaje au crescut foarte mult nu numai în Europa, ci peste tot în lume. Pre¡ul la grâu, porumb, soia, floarea-soarelui sau bumbac, orice produs agricol, a înregistrat cre¿teri, ca la toate materiile prime. Atunci, fermierii, având condi¡ii financiare bune, ¿i-au permis så î¿i înnoiascå parcul auto sau så ¿i-l extindå, comandând utilaje noi. Producåtorii nu mai reu¿esc så facå fa¡å avalan¿ei de cereri. Pe de altå parte, trebuie så recunoa¿tem cå unele componente, cum sunt cipurile pentru partea electronicå, se gåsesc mai greu. Sunt factori care au dus la o situa¡ie nemaiîntâlnitå pânå acum, iar termenul de livrare a unui utilaj agricol så ajungå ¿i la un an ¿i jumåtate. - În acest context, ce utilaje sunt cel mai greu de livrat? - Bineîn¡eles cå tractoarele, fiindcå cererea este cea mai mare. Pe locul doi se aflå combinele. Cerere foarte mare este ¿i pentru utilajele de pregåtirea solului: discuri, pluguri, scarificatoare, 42

prå¿itoare sau cultivatoare. În România, numårul de combine vândute este destul de mare, raportat la numårul tractoarelor. În toate ¡årile din Europa, pentru tractoare ¿i combine existå cea mai mare cerere din partea fermierilor.

Thom Gady, director comercial IPSO Agriculturå România

- De ce crede¡i cå se întâmplå asta? - Motivul este simplu: în ceea ce prive¿te combina, nu te po¡i lipsi de ea. E absolut necesarå în fermå. Fiecare agricultor vrea så fie foarte sigur cå, atunci când începe recoltatul, combina lui va merge foarte bine ¿i nu se va strica pe parcurs, la jumåtatea campaniei de recoltat sau când mai are câteva ha pânå la final. De aceea, mul¡i preferå så cumpere combinå nouå, så fie siguri cå nu vor råmâne cu recolta pe câmp, decât så înceapå cu cea veche, în care nu mai au încredere. - Se spune cå fermierii români trag de tractoare mii de ore pe an. Ce pårere ave¡i, comparând cu situa¡ia din Occident? - Trebuie så vedem cå un fermier din ¡årile dezvoltate, din Vest, folose¿te un

tractor în jur de 6-7 ani, apoi îl schimbå. El î¿i cumpårå altul din trei motive: så ¡inå pasul cu noua tehnologie, så nu creascå riscul de a se defecta tractorul chiar în campanie agricole ¿i apoi este avantajat din punct de vedere fiscal: meritå så îl înlocuiascå, pentru ca taxele så scadå sau så îl ¡inå ani de zile ¿i så plåteascå impozite mai mari. În compara¡ie, în România, fermierii for¡eazå un tractor pânå la capåt, 15.000 - 20.000 de ore. Un fermier din Vest utilizeazå un tractor în jur de 5.000 de ore. Problema serioaså este cå, dacå un agricultor ¡ine un tractor 10 -15 ani, în aceastå perioadå se schimbå foarte mult tehnologia. Fermierul va avea o productivitate scåzutå în acest timp. John Deere a prezentat în aceastå primåvarå primul tractor care func¡ioneazå autonom, fårå operatorul uman. Pânå în septembrie, deja au fost vândute 25 de exemplare în SUA. În câ¡iva ani, acest tractor va fi vândut ¿i în România. - Ce trebuie så facå un fermier dacå vrea så achizi¡ioneze un utilaj agricol de la IPSO? - Avem o echipå de 45 de consilieri comerciali la nivel na¡ional, care încearcå så fie în contact zilnic cu fermierii. Avem puncte de lucru care acoperå toate regiunile ¡årii. Fermierii se pot adresa direct reprezentantului zonal IPSO ¿i vor fi ajuta¡i imediat cu tot ceea ce are nevoie. ªi cred cå am convins agricultorii, pentru cå, fa¡å de 2021, vânzårile au crescut cu 20%, în contextul în care ¿i în 2021, IPSO a înregistrat o cre¿tere importantå fa¡å de 2020.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 37/2022

MA{INI & UTILAJE

Claas> 10 ani de reprezentan]\, 40 de ani de vânz\ri P Claas a aniversat recent 10 ani de la înfiin¡area centrului regional din România, numit oficial Claas Regional Center South East Europe. Dar producåtorul german este prezent de mai bine de 40 de ani în România, cu atât de cunoscutele ¿i fiabilele combine Dominator, iar dupå anul 1990, cu o gamå foarte diversificatå de combine, tractoare ¿i utilaje agricole.

Jan Hendrik Mohr, membru al comitetului executiv al grupului CLAAS

rezent la eveniment, Jan Hendrik Mohr, membru al comitetului executiv al grupului CLAAS ¿i responsabil pentru Divizia de Recoltat Cereale, a fåcut un scurt istoric al Claas în România. El a remarcat cå, înainte de 1990, au fost perioade dificile pentru companiile germane, în special pentru una de familie cum este Claas, så fie prezente în aceastå parte a Europei, din cauza Cortinei de Fier. Dar pentru Claas a fost foarte important så aibå rela¡ii comerciale în trei ¡åri din Europa de Est: Ungaria, România ¿i Bulgaria. Helmut Claas, pilonul central al companiei, a fost foarte activ în aceste ¡åri în perioada de dinainte de 1990, când a stabilit rela¡ii de colaborare ¿i parteneriat ¿i chiar de prietenie în cele trei ¡åri. De atunci au trecut mai bine de 40 de ani, perioadå în care Claas a vândut tot mai multe ma¿ini agricole în regiune, iar dupå 1990 a început så lucreze cu Agrocomer¡ Holding, conduså de Dumitru Gârdan, “importator Claas ¿i prieten al nostru”, dupå cum îl nume¿te Jan Mohr. Cu trecerea anilor, gama de utilaje Claas s-a diversificat. Op¡iunile fermierilor români s-au diversificat ¿i ele, începând cu tot mai multe utilaje pentru recoltarea furajelor ¿i tractoare, concomitent cu sporirea interesului pentru sisteme ¿i func¡ii digitale ¿i automatizåri. La un moment dat, Claas a decis så ini¡ieze proiectul “Aterizarea pe Lunå”, care, de fapt, nu avea legåturå cu spa¡iul cosmic, ci cu intrarea pe o nouå pia¡å, prin înfiin¡area Centrului Regional Claas din Austria. “A mai existat un proiect, ini¡iat în urmå cu 10 ani, numit «Faleza Dunårii» ¿i, a¿a cum bånui¡i, a fost vorba de înfiin¡area Centrului Regional Claas din România. Era foarte important în acel

moment så avem un astfel de centru, atât pentru România, cât ¿i pentru ¡årile din regiune, cu un portofoliu de produse foarte variat. A fost un moment foarte important al dezvoltårii Claas ¿i am fost foarte impresiona¡i de modul în care s-a dezvoltat agricultura României”, spune Jan Hendrik Mohr. Oficialul Claas a remarcat cå în România existå numeroase ferme mici ¿i eficiente, precum ¿i ferme foarte mari, conduse cu un deosebit profesionism, cum este ¿i cazul Agro-Chirnogi, unde a avut loc evenimentul Claas. “Ne uitåm cåtre viitor. Popula¡ia lumii va ajunge la 8 miliarde, dar nu va putea fi hrånitå cu ceea ce se produce acum în ferme. Este nevoie de ma¿ini

Michael Beier, director general al Claas Regional Center South East Europe Profitul Agricol 37/2022

MA{INI & UTILAJE

Ionu] Olteanu, fermier, 14.000 de hectare, diploma de excelen]\ Claas

agricole ¿i mai performante, iar Claas produce astfel de utilaje performante”, a mai spus Jan Hendrik Mohr.

“Suntem pentru totdeauna în România!” Michael Beier este directorul general al Claas Regional Center South East Europe. A ¡inut så mul¡umeascå fermierilor ¿i distribuitorilor Claas prezen¡i pentru cå au în¡eles motivul dificultå¡ilor prin care Claas, ca ¿i al¡i producåtori de ma¿ini agricole din lume, a trecut în ultimii doi ani, din cauza pandemiei. “I-am avut alåturi pe fermieri ¿i pe dealeri, parteneri ¿i prieteni ai no¿tri ¿i împreunå am reu¿it så depå¿im dificultå¡ile. Tocmai de aceea nu sunt îngrijorat de cum vom parcurge urmåtorii 10 ani. Minimum 10 ani, pentru cå noi suntem, de fapt, pentru totdeauna aici. Claas ajutå fermierii så fie cei mai buni în domeniul lor de activitate.” Ionu¡ Olteanu are 5 tractoare Xerion în curte Unul dintre cei mai fideli clien¡i ai Claas din România este Ionu¡ Olteanu, fermier cu 14.000 de hectare. El a primit din partea lui Jan Hendrik Mohr o diplomå de excelen¡å. Momentul a fost foarte bine ales deoarece fermierul român, care are numeroase combine ¿i tractoare Claas, a comandat în varå ¿i a primit recent cel de al cincilea tractor Xerion, cel mai puternic tractor ¿enilat Claas la ora actualå. “Vå mul¡umesc, domnule Ionu¡ Olteanu ¿i tuturor fermierilor clien¡i Claas, cå ne da¡i de lucru ¿i ne men¡ine¡i joburile!”, îl låudau oficialii Claas. Profitul Agricol 37/2022

Ionu¡ Olteanu, care administreazå peste 14.000 ha teren agricol în 4 ferme situate în 4 jude¡e în apropiere de Bucure¿ti, s-a declarat foarte mul¡umit de colaborarea cu Claas România. “Am auzit mai demult cå, pentru Helmut Claas, Xerion a fost tractorul såu de suflet. Am mers pe mâna lui, am comandat primul tractor, apoi încå trei. Am fost foarte mul¡umit de ele, iar în vara aceasta l-am contractat pe al cincilea”, poveste¿te surâzåtor Ionu¡ Olteanu. “Ini¡ial mi s-a promis cå-l voi primi cel mai devreme în octombrie, dar datoritå domnului Michael Beier, care l-a comandat, ¿i domnului Jan Hendrik Mohr, care l-a introdus în fabrica¡ie, lam avut în câteva såptåmâni. Må gândesc deja la al ¿aselea Xerion, ¿i sper så nu må opresc la 14-lea astfel de tractor, deci câte unul pentru fiecare 1.000 ha de terenuri pe care le lucrez.” Iar Ionu¡ Olteanu, care are o adevåratå flotå de combine ¿i tractoare Claas, nu este cel mai mare client în România al producåtorului german. Vorbim de o societate agricolå care a comandat, “dintr-un foc”, cum se spune, peste 30 de combine Claas Lexion. Este vorba, desigur, de societatea Agricost SA, care administreazå peste 55.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Bråilei (IMB) ¿i care a cumpårat, în urmå cu câ¡iva ani, nu mai pu¡in de 32 de combine Claas Lexion 780 Terra Trac (cu ¿enile pe axa fa¡å), pentru recoltarea de cereale în cele 29 de ferme ale sale din IMB.

Arpad DOBRE

Dicor Land: Sisteme de iriga¡ii performante Dicor Land, unic importator al mårcii Irtec în România, are o gamå variatå de echipamente pentru irigat: motopompe, tamburi sau sisteme de irigat de tip liniar. Cele liniare realizeazå mi¿cåri “înainte ¿i înapoi”, asigurå irigarea optimå a parcelelor dreptunghiulare, fårå col¡uri sau alte suprafe¡e neirigate. Un sistem de ghidare prin ¿an¡ sau cablu de o¡el asigurå o func¡ionare extrem de preciså. Versiunile conectate la hidrant au în dotarea standard carturi centrale cu o capacitate ridicatå de tractare, iar cele cu alimentare directå din canal au pompå ¿i generator încorporate ¿i un sistem plutitor de absorb¡ie performant, cu func¡ie de autocurå¡are. Amazone: Cultivatorul Cenius pentru un pat germinativ de calitate Prelucrarea terenului pentru pregåtirea patului germinativ în aceastå perioadå a anului necesitå echipamente de calitate, iar Amazone are în portofoliul såu cultivatoarele Cenius ¿i Cenius TX, pentru prelucrarea eficientå a solului ¿i pregåtirea unui pat germinativ de calitate. Acestea asigurå dezmiri¿tirea la micå adâncime, de la 5 pânå la 12 cm, prelucrarea solului ¿i amestecarea intensivå a reziduurilor din culturå, de la 12 pânå la 20 cm, respectiv afânarea solului la adâncimi de 20 pânå la 30 cm. IPSO Agriculturå: Putere maximå cu tractoarele John Deere 9RX IPSO Agriculturå a livrat recent un al doilea tractor John Deere model 9RX unui fermier din Ialomi¡a. Acest model este echipat cu motor de 13,5 l PowerTech PSX, ce dezvoltå o putere maximå de 670 CP, cu o transmisie asistatå electronic e18 PowerShift cu 18 viteze înainte ¿i 6 înapoi, la care se adaugå cele 4 ¿enile ce oferå o trac¡iune remarcabilå. 9RX e tractorul optim pentru tractarea celor mai grele ata¿amente ¿i pentru a u¿ura aplica¡iile cum ar fi prelucrarea solului ¿i semånatul pe lå¡imi de lucru mari. Transmisia e18 schimbå vitezele în mod automat, men¡ine o vitezå constantå ¿i reduce consumul de carburant. 45

MA{INI & UTILAJE

100 de ani de SIMA Paris Salonul Interna¡ional de Ma¿ini Agricole de la Paris, pe scurt SIMA, aniverseazå în aceastå toamnå 100 de ani de la prima edi¡ie.

distribuitori în România: Amazone, Claas, Lemken, John Deere, Lemken, New Holland, Olimac, Trelleborg. La categoria “De la recoltå la depozitare” au fost nominalizate o serie de companii, dintre care se remarcå:

andemia a trecut ¿i în sfâr¿it expozi¡ia interna¡ionalå î¿i deschide por¡ile la Villepinte, lângå Paris. Se va ¡ine în perioada 6 noiembrie 10 noiembrie ¿i î¿i a¿teaptå vizitatorii producåtori de utilaje, fermieri - practic pe to¡i cei care sunt interesa¡i de cele mai noi ma¿ini ¿i utilaje agricole, cele mai inovative echipamente, tehnologii, robo¡i agricoli ¿i multe alte noutå¡i din domeniu. Organizatorii SIMA au prezentat recent detalii din programul extrem de variat al acestei mult a¿teptate ¿i de câteva ori amânate expozi¡ii, din cauza pandemiei. Spicuim pentru dumneavoastrå: vor expune peste 1.000 de companii din 37 de ¡åri, dintre care vor fi 250 de noi expozan¡i. 15% dintre firme vor prezenta ma¿ini ¿i echipamente dotate cu noi tehnologii, dezvåluite în premierå absolutå la SIMA. Vor fi expuse toate categoriile de ma¿ini ¿i utilaje agricole: tractoare, combine, semånåtori, distribuitoare de îngrå¿åminte, sprayere, încårcåtoare cu bra¡ telescopic, echipamente pentru zootehnie, pomiculturå, viticulturå, sisteme de depozitare etc. De asemenea, au fost invita¡i ¿i sunt a¿tepta¡i vizitatori din peste 100 de ¡åri. Printre cei cu reale ¿anse de a se numåra printre laurea¡i au fost nominaliza¡i o serie de producåtori de ma¿ini ¿i utilaje agricole care au importatori ¿i

înål¡imea de 1,5 m, iar tijele sunt zdrobite/tocate înainte de a intra în sistemul de treier, care nu mai este aglomerat cu aceste resturi vegetale).

- Claas, pentru Pick Up 300 / 380 Variable (heder care alimenteazå combina de recoltat furaje ¿i controleazå viteza de înaintare a acesteia) ¿i pentru Smart Density al presei de balotat Variant 500 (densitå¡i variate în func¡ie de materialul de balotat - paie, fân sau maså verde/siloz); - New Holland, cu Grain Cam (o aplica¡ie care calculeazå automat ¿i în timp real pierderile de cereale la recoltare, pe baza unei imagini luate în spatele combinei în timpul recoltårii);

- Olimac (hedere distribuite în România de AgroConcept ¿i Dicor Land) pentru tocåtorul/zdrobitorul de tije la floarea-soarelui (hederul recolteazå capitulele de floarea-soarelui la

La categoria “Zootehnie, energie regenerabilå, biomaså ¿i biomateriale” a fost nominalizatå ¿i New Holland, pentru un sistem modular, economic, eficient ¿i sustenabil, pentru producerea ¿i utilizarea biometanului, care poate alimenta inclusiv tractoarele New Holland Methane Power. La categoria “Roboticå ¿i electronicå”, juriul SIMA 2022 a nominalizat o serie de companii, printre care: - Amazone, pentru aplica¡ia pe smartphone MySprayer (care este conectatå la sprayer prin Bluetooth ¿i asistå operatorul la efectuarea tratamentelor cu sprayerele ¿i are func¡ii automate - calculul ¿i realizarea de amestecuri ale substan¡elor, controlul la distan¡å al duzelor);

- Amazone, pentru sprayerul inteligent UX SmartSprayer (care detecteazå “verde pe verde”, adicå diferen¡a dintre culoarea culturilor ¿i cea a buruienilor, pe care aplicå erbicid); Profitul Agricol 37/2022

MA{INI & UTILAJE Nominalizåri la premiile pentru inova¡ie

¿i le eliminå atât prin prå¿it mecanic, cât ¿i cu ajutorul sprayerului);

Organizatorii SIMA 2022 au anun¡at ¿i nominalizårile pentru premiile de inova¡ie Innovation Awards la urmåtoarele categorii:  De la recoltå la depozitare  Zootehnie, energie regenerabilå, biomaså ¿i biomateriale  Roboticå ¿i electronicå  Servicii ¿i software  Soluri ¿i culturi

- Trelleborg, cu sistemul adaptiv pentru anvelope (detectarea în timp real cu ajutorul senzorilor, a condi¡iilor în care lucreazå anvelopele - sarcinå, presiune, temperaturå - ¿i oferå indica¡ii pentru optimizarea presiunii în anvelope).

- John Deere, pentru echipamentul de erbicidare ¿i prå¿it Spot-On Weeding cu sistem See & Spray (detecteazå în tip real buruienile dintre rânduri

Profitul Agricol 37/2022

sistemul CEMOS Dialog, inovativ, u¿or de utilizat, cu o serie de func¡ii automate pentru setårile combinelor, pentru optimizarea costurilor ¿i sporirea veniturilor.

La categoria “Soluri ¿i culturi” au fost o serie de nominalizåri, printre care am remarcat compania Lemken, pentru sistemul automat de adaptare la prelucrarea solului pe pante, cu anularea patinårii sau derivei utilajului ata¿at la tractor. La categoria “Servicii ¿i software”, Claas a fos nominalizatå pentru

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Anvelopele BKT pentru o utilizare intensiv\ BKT a continuat så extindå gama de anvelope disponibile pentru a oferi cât mai multe dimensiuni ¿i variante posibile.

curând, BKT a adåugat în portofoliul såu dimensiunile 300/70 R 16,5 pentru Skid Max SR-Skidder ¿i 405/70 R 18 pentru BK-Loader 53, plus douå variante de clase L-5** UMS ¿i L-5 *** pentru Earthmax SR 53. Gamele de anvelope ultra-specializate BKT pentru încårcåtoare, miniîncårcåtoare ¿i încårcåtoare telescopice utilizate în opera¡iuni de manipulare în medii de eliminare ¿i reciclare a materialelor au fost create pentru a rezista chiar ¿i în condi¡ii de utilizare intensivå.

Skid Max SR-Skidder Aceastå gamå de anvelope eficientå la transportul de sarcini grele este disponibilå acum în dimensiunea 300/70 R 16,5. Structura în întregime din o¡el cu curele din o¡el conferå o rezisten¡å mai mare carcasei la impact. Peretele lateral gros contribuie la minimizarea riscului de perforare ¿i deteriorare accidentalå. În plus, protec¡ia jantei previne orice perforåri ¿i ¿ocuri care ar putea deteriora zona din jurul jantei. 48

Banda de rulare puternicå ¿i latå a fost proiectatå cu o canelurå centralå continuå ¿i este fabricatå dintr-un compus special antistatic ¿i extrem de rezistent la abraziune pentru a asigura o trac¡iune excelentå ¿i o duratå de via¡å lungå.

BK-Loader 53 BK-Loader 53 a primit o nouå dimensiune, 405/70 R 18, pe lângå cea cunoscutå, 405/70 R 20. Aceastå anvelopå cu benzi de aramidå (kevlar) are un design unic, foarte adânc, al benzii de rulare, care asigurå o stabilitate lateralå excelentå ¿i o rezisten¡å extraordinarå la uzurå, tåieturi ¿i perforåri. Oferå, de asemenea, proprietå¡i excep¡ionale de autocurå¡are, care asigurå expulzarea rapidå a reziduurilor, fårå a uita de aderen¡a ¿i trac¡iunea excelente atât pe suprafe¡e umede, cât ¿i pe suprafe¡e uscate.

Earthmax SR 53 Noile variante ale acestui model, în dimensiunea 29,5 R 29, sunt disponibi le cu bandå de rulare adâncå, L-5, care

asigurå o rezisten¡å extraordinarå la uzurå, în plus fa¡å de proprietå¡ile excelente de autocurå¡are. Compusul special oferå o rezisten¡å suplimentarå la tåiere. Este o anvelopå excelentå pentru încårcåtoare ¿i buldozere care opereazå în condi¡ii extreme. Earthmax SR 55 dispune de o bandå de rulare foarte adâncå, de claså L5-S, împreunå cu o suprafa¡å netedå care asigurå o durabilitate îndelungatå, minimizând astfel timpul de inactivitate. La fel de remarcabile sunt ¿i caracteristicile extraordinare de stabilitate ¿i trac¡iune.

Giant Trax A fost conceputå pentru mini-încårcåtoare care opereazå pe suprafe¡e accidentate. Banda de rulare foar te adâncå, cu blocuri mai late ¿i mai robuste, asigurå o trac¡iune excelentå, stabilitate ¿i rezisten¡å la perforåri. Compusul special al benzii de rulare asigurå o rezisten¡å de top la tåieturi, perforåri ¿i uzurå.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 37/2022

OPINIE

Ce înseamn\ o organiza]ie puternic\

Nina GHEORGHI}| vicepre[edinte LAPAR

Am mai scris, în paginile Profitului Agricol, despre nevoia ca fermierii så se îndrepte cåtre mediul asociativ agricol. Fiecare så se înscrie acolo unde el simte cå rezoneazå cu valorile ¿i cultura acelei organiza¡ii. Ba îndråznesc så cer så fie activi în organiza¡ie, så-¿i sesizeze, în scris, problemele ¿i så-i tragå la råspundere pe lideri în cazul în care ace¿tia se abat, cu inten¡ie sau fårå inten¡ie, de la agenda ¿i misiunea organiza¡iei pe care o reprezintå. Puterea unei organiza¡ii stå în puterea membrilor ei, nu doar în puterea liderilor. Pentru cå un lider, oricât ar fi de puternic, de carismatic, de bun negociator, dar fårå membri reali, nu poate schimba mare lucru! Asta se vede în peisajul nostru organiza¡ional de aståzi, unde avem destule structuri croite de sus în jos, cu pre¿edin¡i ¿i vicepre¿edin¡i, dar fårå sus¡inere în teritoriu. Personal, cred cu tårie cå putem schimba ceva în bine în agriculturå, putem modela situa¡ia, chiar dacå numårul fermierilor în adevåratul sens al cuvântului este foarte mic din totalul beneficiarilor de subven¡ii. Important este så ne facem auzite vocile, la nivelul institu¡iilor care ne conduc, iar acestea så simtå uniune în vocile noastre. Deocamdatå, eu una våd doar dezbinare, interese de grup ¿i neimplicare din partea noastrå, a majoritå¡ii, celor 50

care exploatåm peste 30 de ha de teren. Atunci cum så se uite institu¡iile cu aten¡ie la noi? Normal cå fårå coeziune între agricultori, între organiza¡iile noastre profesionale, nu vom putea schimba cadrul legislativ ¿i financiar, total nepotrivit aståzi nevoilor noastre. ªi eu mi-a¿ dori ca între fermieri ¿i institu¡iile agricole ale statului så existe o strânså colaborare, care så ducå la creionarea unor direc¡ii normale de dezvoltare, pe sectoare, unde niciun moment så nu se neglijeze interesul comun al tuturor fermierilor, indiferent de mårimea lor ¿i sectorul în care activeazå. Dar pânå când politicienii vor face ce le spun votan¡ii, va mai curge apå pe Dâmbovi¡a. Sunt ¿i a¿a destui cei care vin ¿i ne ceartå cå poten¡ialul agricol al României nu este valorificat nici måcar în propor¡ie de 50%. Fårå så în¡eleagå cå pentru asta suntem vinova¡i cu to¡ii, fermieri ¿i politicieni, în propor¡ii, desigur, diferite. Ei ceva mai mult... ªi încå ceva, dragi fermieri, nu uita¡i cå mesajul nostru ajunge pe masa ministrului agriculturii ¿i a celorlal¡i factori de decizie prin intermediul presei agricole, atunci când toate canalele de comunicare (transmis documente de pozi¡ie, participat la dezbateri etc.) au fost epuizate, fårå înså a rezolva problema sesizatå. Presa este canalul cu cel mai mare impact asupra autoritå¡ilor. Puterea presei stå în numårul abona¡ilor ei. Cu cât vom fi mai mul¡i abona¡i, cu atât presa va fi mai puternicå. Nu putem pretinde o preså puternicå fårå så plåtim måcar un abonament/an la o revistå din cele câteva pe care le avem în domeniul nostru. Când vom con¿tientiza, cu adevårat, cele prezentate de mine aici ¿i vom ac¡iona în consecin¡å, va veni ¿i schimbarea pe care o a¿teptåm de 32 de ani! Ca întotdeauna, råmân optimistå cå acel moment va veni. Depinde de noi,

de fiecare dintre noi! De asemenea, cred ca este responsabilitatea noastrå, a fermierilor, så nu mai sus¡inem organiza¡ii profesionale care nu sunt fondate de fermieri, ci doar se folosesc de noi, ca breaslå, pentru a¿i dezvolta diverse businessuri conexe produc¡iei agricole. Fiecare fermier, când se înscrie într-o organiza¡ie, ar trebui så citeascå, în primul rând, statutul acelei organiza¡ii pentru a vedea dacå aceasta va putea fi conduså de fermieri ale¿i democratic, sau doar membrii fondatori decid politica organiza¡iei ¿i cheltuirea bugetului strâns din sponsorizåri ¿i mai pu¡in din cotiza¡ii. Dacå ne dorim, ca fermieri, så avem un mediu asociativ puternic atunci trebuie så facem demersuri, fiecare dintre noi, ca managementul organiza¡iilor profesionale så colaboreze ¿i så se sus¡inå reciproc pe subiectele care ne privesc pe to¡i. Pentru asta nu mai trebuie så mai acceptåm så ne aflåm în urmåtoarea situa¡ie: Eu, contra mea! Adicå, fermierii care fac parte din mai multe asocia¡ii profesionale, iar managementul acelor organiza¡ii are puncte de vedere diametral opuse pe acela¿i subiect, så se låmureascå ce vor. În România, dacå vom face un inventar al fermierilor înscri¿i în asocia¡iile profesionale vom constata cå un procent covâr¿itor este în cel pu¡in douå dacå nu mai multe organiza¡ii. Acest lucru nu-i neapårat ceva råu, numai cå este de neîn¡eles, pentru mine, cum de acela¿i fermier poate avea opinii diferite, pe acela¿i subiect, func¡ie de organiza¡ia din care face parte. Dacå aceste opinii, sunt doar ale managementului organiza¡iei ¿i nu exprimå opinia membrilor atunci ace¿tia din urmå trebuie så corecteze derapajele angaja¡ilor sau unor lideri ¿i så nu mai permitå så fim våzu¡i de deciden¡ii politici ca ¿i când nu avem consens pe niciun subiect care prive¿te bunul mers al domeniului în care activåm. Profitul Agricol 37/2022

MICA PUBLICITATE STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ în data de 26 octombrie 2022

CONCURS DE PROMOVARE ÎN GRADE ªTIINºIFICE CERCETÅTOR ªTIINºIFIC Laborator teståri ecologice ¿i producere de semin¡e cereale påioase Condi¡ii specifice de participare: - 2 ani vechime în activitatea de cercetare ¿tiin¡ificå de specialitate sau cel pu¡in 4 ani în alte activitå¡i agricole Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei, Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr. 7, ¿i la tel.: 0261.840.018 - secretariat sau 0721.325.665 - director adjunct ¿tiin¡ific; www.scdalivada.ro

Profitul Agricol 37/2022

PAGINA DE HOBBY V=n\toarea de... clean Denumit, în unele zone ale ¡årii, ¿i oachi¿ sau porcul apei, cleanul – dupå cum scrie savantul Ion Simionescu în „Fauna României” – „este un hråpåre¡ stra¿nic; face excep¡ie dintre neamurile crapului. Dacå s-ar alunga numai dupå viermi¿ori ori culbeci n-ar fi nimic; se repede ¿i la ¿oareci, broa¿te ori guzgani”. Coborâtor din pa¿nica stirpe a ciprinidelor, cleanul prezintå totu¿i mirabile caractere de råpitor, mai cu seamå când înainteazå în vârstå. De¿i destul de agresiv ¿i de viguros în atac, este unul dintre cei mai circumspec¡i pe¿ti: se spune cå ar avea câte un ochi în fiecare solz. Odatå speriat, cu greu î¿i revine din starea de alertå, care îl face så adopte o tacticå defensivå, silindu-l så råmânå pentru multå vreme îndåråtul bolovanilor sau al picioarelor de pod, sub trunchiuri pråvålite, în rådåcini¿uri ori în cuptoarele såpate sub mal de nelini¿tea apelor în care î¿i face, vorba vine, veacul. Conservator în privin¡a såla¿ului, cleanul poate fi gåsit din lene¿ele râuri de câmpie pânå în zona påstråvului, cåruia îi devine redutabil concurent la hranå. Cât prive¿te sociabilitatea, se poate spune cå numårul indivizilor dintr-un cârd este invers propor¡ional cu vârsta acestora. Solitarii au armurå aurie, precum cavalerii înzåua¡i de odinioarå, ceea ce le spore¿te prestigiul printre semeni. Solzii mari ¿i simetrici ai cleanului dau impresia cå „pe¿tele ar fi îmbråcat într-o re¡ea de ochiuri largi”, afirmå acela¿i naturalist. Mu¿cåtura cleanului este mai timidå la suprafa¡a apei ¿i mai energicå la adâncime, unde se simte în largul lui. De¿i agresivitatea lui cre¿te odatå cu aceea a temperaturii mediului acvatic, el poate oferi ¿i iarna partide excelente, îndeosebi în zilele însorite din scåpåtatul lui Fåurar. Îndeob¿te, trebuie cåutat în locuri cu apå adâncå ¿i pu¡in tulbure, cu viermu¿i, râme ro¿ii de gunoi, Profitul Agricol 37/2022

franjuri din ¿orici de porc, intestine de pasåre, sânge închegat, brânzå topitå. În locuri adânci, la cleni rugini¡i, se poate încerca ¿i cu dude coapte sau cu vi¿ine. Am prins cleni frumo¿i la linguri¡å rotativå argintie, de pe vivierele flotante ale påstråvåriei de la Bicaz. Se nådi-

serå acolo în numår mare, profitând de hrana administratå zilnic, la ore fixe, påstråvilor de culturå. Oportuni¿ti, î¿i formaserå chiar un reflex condi¡ionat. Adevåratå manå cereascå, granulele care scåpau de fålcile salmonidelor se strecurau prin ochiurile plasei, spre bucuria altor pe¿ti, liberi, din lac. Pe Moldovi¡a, am prins cleni mai ales la carabete, lansând departe, în preajma cotloanelor adânci. Mo¿ Dånilå, aprig undi¡ar localnic, a prins într-o toamnå, la confluen¡a påraielor Argel ¿i Demåcu¿a, la lipitoare, un clean de peste un kilogram. Pe aceea¿i apå, în aval, am våzut odatå de pe malul înalt vreo cinci-¿ase cleni mari sorinduse în undele limpezi ¿i scåzute. Le-am purtat pe sub nas toate momelile posibile – de la cele artificiale pânå la râme, larve de tricoptere ¿i pupe de furnici –, înså nici unul nu s-a ostenit så iaså din

plåcuta mole¿ealå a tihnei de amiazå. Nu în¡eleg nici aståzi lipsa lor de reac¡ie. Clenii-viclenii din poveste erau atunci, în mod inexplicabil, cu totul ¿i cu totul iner¡i… Dacå zåbava de pe apå nu ne-a fost zadarnicå, meritå så încropim, fårå artificii inutile, câ¡iva

Cleni cu tocinei de bure¡i Cei trei-patru pe¿ti (cât så atârne

laolaltå un kilogram) se curå¡å, se spalå, se zvântå într-o pânzå curatå, se såreazå, se tåvålesc prin fåinå cu boia de ardei dulce ¿i se pråjesc în ulei, la foc mic, pe ambele pår¡i. Dupå ce s-au scurs, se a¿azå pe un platou ¿i se înveselesc cu frunze de påtrunjel verde. Între timp, s-au fiert bure¡ii (vine¡ele, gålbiori, râ¿covi, creasta-coco¿ului, hribi chiar), au fost trecu¡i prin ma¿ina de tocat cu sitå deaså împreunå cu un cartof ¿i o ceapå da¡i pe råzåtoarea finå ¿i li s-au adåugat un ou crud, sare ¿i piper. Din amestec, într-o altå tigaie se pråjesc, precum chiftelele, tocineii. Se consumå fierbin¡i, alåturi de cleni ¿i de un vin zglobiu, pescåresc, cum ar fi, de pildå, o Tåmâioaså Româneascå de Drågå¿ani.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

4 - 7 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Élevage, printre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din acest an.

26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. Este unul dintre cele mai bune prilejuri de ie¿it în public pentru politicienii de Dâmbovi¡a. 6 - 10 noiembrie La complexul expozi¡ional Villepinte, Paris, va avea loc Salonul Interna¡ional de Ma¿ini Agricole SIMA. ¥n aceastå toamnå se împlinesc 100 de ani de la prima edi¡ie. 10 noiembrie Compania AIPROM sårbåtore¿te cei 20 de ani de activitate, prilej cu care, la Palatul Parlamentului, va avea loc o recep¡ie cu tema 20 de ani de culturi sustenabile, 20 de spice de grâu, multe motive de bucurie.

Depozitul în pe[ter\ reduce factura la curent Agerpres scrie despre cultivatorii de mere din nordul Italiei care au renun¡at la spa¡iile lor frigorifice ¿i î¿i depoziteazå acum marfa în pe¿teri. Totul ca så î¿i reducå costurile cu energia electricå. În aceste spa¡ii de depozitare din pe¿teri, merele sunt ¡inute în cutii de plastic ¿i manipulate cu motostivuitorul, ca întrun depozit adevårat. “Din punctul de vedere al impactului asupra mediului, am våzut mai multe avantaje ¿i beneficii. Unul este cu siguran¡å în termeni de energie pentru cå, în urma unui test pe care l-am fåcut anul trecut, am måsurat o economie de electricitate de 32%”, a spus managerul depozitului subteran. În prezent, în aceste pe¿teri sunt depozitate aproximativ 30.000 de tone de mere, o cifrå care ar urma så ajungå la

ORIZONTAL: 1) Trage cu foc din butoi – Secretul cardului; 2) Cifrå curentå – Invita¡ie la 9 10 expozi¡ie; 3) Påstrat la slujbå – Condus înspre ie¿ire; 4) Sosit la urmå! – Prima locuin¡å comunå; 5) Fond de culturå – Coadå de crocodil! 6) Låsatå pe drumuri; 7) Furaj concentrat – Ferit de ochii lumii; 8) Intrat în anexå – Cel din Sålaj! 9) Ie¿it din matcå; 10) Una care suce¿te capul.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9

15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români. 54

40.000 de tone în viitorul apropiat. Înainte ca pe¿terile så fie utilizate, roca este råcitå cu ajutorul gazelor pânå la o adâncime de 5-7 metri, ceea ce înseamnå cå poate men¡ine o temperaturå constantå de un grad Celsius. În condi¡iile în care la suprafa¡å vara se apropie de sfâr¿it, fermierii au început recoltatul merelor din livadå, o opera¡iune care va continua timp de 3040 de zile.

Solu¡ia careului din Nr. 36/2022 ORIZONTAL: INTARASI - SC; NANI - TEAPA; SR - SCARBIT; IASCA - BACI; NUANTAT - F; PIC - OARECE; U - CANI - RAL; SPIT - ABILA; CONECTA - UT; ACTIVITATE.

VERTICAL: 1) Ora¿ul de un verde care taie respira¡ia – Smulge råul din rådåcinå; 2) U¿or de aprins; 3) Crescut pe vatrå – Datå de cre¿tere; 4) Tub gol! – Apårarea podului; 5) Exemple de verticalitate – A se înfiin¡a; 6) Stå lumea dupå el; 7) A dobândi puterea – Nucleu de crom! 8) Dau în spic – A se apropia de cineva; 9) Se ¡in de brâu – Fåcut pentru a dispune; 10) Factor la înmul¡ire. Profitul Agricol 37/2022

Profitul Agricol nr. 37, din 2022

Articles inside

Scade produc¡ia de soia din SUA

Dunårea, poarta de acces a cerealelor ucrainene spre Constan¡a

Noile tehnici genomice ar putea fi reglementate de UE în 2023