Profitul Agricol nr. 38, din 13 octombrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 38 din 13 octombrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 38/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

O simplå radiografie

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

¥n bazinul Mårii Negre, România, cu 10 milioane de hectare de teren arabil, se întâlne¿te cu Rusia (122 de milioane de hectare, cu planuri serioase de cre¿tere), Ucraina (32 de milioane), Turcia (21) ¿i Bulgaria (3). Exportåm materie primå, plâng în pumni mini¿trii no¿tri, dar din materia asta primå portul Constan¡a a devenit cel mai mare port agricol al Uniunii, cu mult peste Rotterdam. Avem 800.000 de ferme cårora le plåtim subven¡ii, dar doar 15.000 lucreazå peste 100 de hectare. Dintre astea, pe vreo 3.500 le înfieråm cå sunt latifundii ¿i au peste 1.000 de ha fiecare. Ne place când ne låudåm cu cele mai mari ferme din Europa, dar cåutåm votul celorlal¡i 800.000. Pânå aståzi, nici social democra¡ii, nici liberalii nu au un plan articulat pentru ferma micå sau de subzisten¡å. Evident cå toatå aceastå agriculturå este curat conven¡ionalå. Pactul Verde ar vrea så mi¿te lucrurile într-o altå direc¡ie, mai ecologistå, dar terenul åsta se des¡elene¿te greu, în ciuda freneziei europenilor. Ecologic vorbind, media în UE este de vreo 8%. România abia atinge 3%. Campionii ecologiei europene sunt austriecii, cu 25% din sector. Despre Austria, jurnali¿tii francezi (iar francezii sunt mai mult fonfleuri ai ecologiei decât practican¡i) aveau un titlu inspirat: “ºarå eco, caut cumpåråtor”. Semn cå nici boga¡ii nu månâncå eco chiar a¿a de des.

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Dar, pentru cå politica agricolå a Europei nu o mai fac fermierii, ci frumo¿ii nebuni ai marilor ora¿e, pânå în 2030 suntem obliga¡i la toate alea: reducerea pesticidelor cu 50%, a îngrå¿åmintelor cu 30%, renun¡area la antibiotice ¿i captarea dioxidului de carbon în sol... Doar ca oficialii de la Bruxelles så se poatå låuda la final cå industria, aia care nu va fi deja în China, nu mai polueazå a¿a tare... Iar în loc de concluzie, tot acest frumos deziderat se hråne¿te din iluzii. ¥n primul rând, din iluzia cå subven¡iile vor cre¿te constant ¿i consistent.

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 38/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Între farså ¿i tragedie

O ¡arå ro¿ie de PPA: 602 focare

Bayer câ¿tigå un proces legat de glifosat

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Analiz\ Când ar fi vremea så se retragå un fermier?

Recoltå bunå în 2021

Fertilizarea de toamnå la rapi¡å

Cerealele: Pu¡in stres, productivitate mare Agribusinessul våzut de distribuitori Cum se schimbå tradingul de cereale

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Dimitrie Muscå repopuleazå ferma

28 30

Agricultura BIO, mai accesibilå prin finan¡are Raiffeisen Bank

Ca în vremurile bune: 100.000 de vizitatori la o expozi¡ie de zootehnie

O jucårie pentru oameni mari ¿i cur¡i frumoase

Anvelopele Alliance 389 VF reduc compactarea solului

Informa]ii externe Opt mor¡i în protestele din India

Peru anun¡å o nouå revolu¡ie agrarå

Mexicul refuzå porumbul modificat genetic

Japonia: 20 de ani pentru corup¡ie

Hobby 34

Ma[ini & utilaje Power Show IPSO Agriculturå: Câmpul tuturor posibilitå¡ilor

Întoarcerea la demonstra¡ii în câmp

Amalgerol Essence: Beneficiile pentru rapi¡å Norofert - lider în ecologie

Ministrul trebuie så fie numit dintre fermieri?

Cre[terea animalelor

Culturi vegetale

Produc¡ii mari la Ziua Porumbului Moldova

Îngrå¿åmintele vor continua så se scumpeascå!

Massey Ferguson în lumea digitalå de mâine

Legenda Palatului Stephanie

Performeri de poligon

Festivalul gastronomic românesc din Ungaria

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Între fars\ [i tragedie Probabil, aståzi, când citi¡i, situa¡ia s-a mai temperat ni¡el, dar luni searå, când revista pleca la tipar, toatå lumea nu comenta decât decizia pre¿edintelui Iohannis de a-l desemna pe Dacian Ciolo¿ premier. ªi, pentru cå pe Dâmbovi¡a scenarita politicå este la mare cåutare, fiecare se întrece în a-i în¡elege dedesubturile. Oare ce o fi vrut pre¿edintele Patriei? L-a numit doar a¿a, de sacrificiu, ca så pice în Parlament, ori s-a stabilit în altå parte så ajungå premier? Ce mai, curg reac¡iile amuzante, de la surprizå plåcutå la indignare, cå Dacian Ciolo¿, fost comisar european pentru agriculturå, fost ministru al agriculturii, a fost desemnat încå odatå premier. Pentru cå la noi, la por¡ile orientului, unde totul e luat în zeflemea, normalitatea este plictisitoare (poate în cheia asta ar trebui cititå ¿i autopropunerea lui Kelemen Hunor, de la UDMR, care ar vrea så fie ¿i el o datå prim-ministru, fie ¿i pentru 6 luni). Privind la rece, op¡iunea pre¿edintelui Iohannis pentru Dacian Ciolo¿ este, måcar formal, una acceptabilå. Chiar dacå în ultimele såptåmâni noua mantrå de la Cotroceni devenise U-SeRe în loc de Pe-Se-De. Sigur cå lui Ciolo¿ îi va fi greu så adune în jurul lui o majoritate. Cu cine så o facå? Cu PSD? N-are ¿anse, de¿i PSD l-a mai votat odatå premier. Aståzi înså PSD e pe val ¿i vrea anticipate. Cu PNL, care abia ce a amenin¡at cå nu vor merge la guvernare alåturi de USR? Fårå PSD sau PNL, ¿i dacå îi convinge pe UDMR sau AUR, este tot degeaba. Profitul Agricol 38/2021

ªi totu¿i, USR a fost singurul partid care s-a dus la Cotroceni cu temele fåcute. Un document de vreo 20 de pagini, frumos ordonat, cu propunerile pentru guvernare imediatå. Sigur, în prim-plan, criza sanitarå, criza pre¡urilor la energie ¿i PNRR-ul. Dar am gåsit ¿i câteva måsuri cu impact în agriculturå: - TVA de 5% la energie electricå ¿i gaze naturale; - construirea de noi proiecte de energie verde pe terenuri agricole; - programul Casa Verde prin amplasarea de panouri fotovoltaice. ¥n Europa to¡i fermierii au astfel de panouri pe grajduri. Sigur, nu vând cine ¿tie ce energie electricå în re¡ea, dar måcar compenseazå cu ce consumå. - fonduri pentru asocierea fermelor de familie ¿i scrierea Planului Na¡ional Strategic.

Andrei OSTROVEANU

Comisia Europeanå lucreazå la un “sistem de coordonare a aprovizionårii” UNCSV, organiza¡ia cooperativelor agricole, a participat, în perioada 6 - 8 octombrie, la Business Forum Danemarca. Tema evenimentului, “construirea unor lan¡uri alimentare reziliente ¿i sustenabile”. Între invita¡i s-a numårat John Clarke, director pentru rela¡ii interna¡ionale al DG AGRI, care a anun¡at cå se lucreazå la realizarea unui sistem de coordonare a aprovizionårii cu produse agroalimentare a UE. “Vrem så gestionåm mai bine dezechilibrele. Pandemia a dus la o cerere mai mare pentru lan¡uri de aprovizionare mai scurte, fiind stimulate vânzårile direct din ferme”. Egiptul cumpårå cereale din România ¿i Rusia Cerealele din bazinul Mårii Negre au continuat så domine licita¡iile de cereale din Egipt, cel mai mare importator de grâu din lume. La ultima licita¡ie au fost selectate trei oferte din Rusia ¿i una din România, cu livrare în perioada 12-20 noiembrie. Oferta de grâu românesc apar¡ine Cargill, care va livra 60.000 de tone la un pre¡ final, cu tot cu transport, de 350,47 de dolari per tonå. Pre¡ul Cargill a fost cel mai redus din licita¡ie. Holde Agri a cumpårat încå o fermå Holde Agri Invest a cumpårat încå o fermå în jude¡ul Cålåra¿i, în apropiere de Frumu¿ani. Aceasta lucreazå 230 de hectare, toate în arendå. Valoarea tranzac¡iei se ridicå la 2 milioane de lei. În pre¡ sunt incluse culturile pentru anul curent - grâu, floarea-soarelui, porumb - iar produc¡ia ob¡inutå ¿i subven¡iile aferente pentru anul acesta vor fi încasate de cåtre Holde. Compania este angrenatå în negocieri privind achizi¡ionarea a încå trei ferme, cu o suprafa¡å totalå de 3.000 de hectare. “Dacå toate procedurile de achizi¡ie se vor încheia cu succes, vom ajunge så exploatåm 13.000 de hectare”, spunea Liviu Zågan, directorul general Holde. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Se dau banii pentru motorinå, trimestrul II Ministerul Agriculturii a demarat plata ajutorului pentru motorinå, sumele aferente trimestrului II din 2021 (perioada cuprinså între 1 aprilie-30 iunie). Valoarea totalå este de 174.543.800 lei, care se împart la 17.181 beneficiari (din sectoarele vegetal, zootehnic ¿i îmbunåtå¡iri funciare), reprezentând o cantitate de 111.310.132 litri de motorinå. Ajutorul pentru animale se prelunge¿te ¿i la anul Schema de ajutor de stat în sectorul cre¿terii animalelor se prelunge¿te pânå la data de 31 decembrie 2022. Astfel, se urmåre¿te acoperirea costurilor aferente întocmirii ¿i men¡inerii registrului genealogic, precum ¿i costurile aferente testelor pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului. Cererile ini¡iale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicita ajutorul. Suma care va fi alocatå prin bugetul Ministerului Agriculturii pentru plata ajutoarelor de stat în anul 2022 se aprobå prin Hotårâre a Guvernului, dupå adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2022. Sesiune de depunere de proiecte pentru investi¡ii în exploata¡ii Depunerea proiectelor pentru investi¡ii în exploata¡ii agricole (submåsura 4.1) va începe pe 25 octombrie ¿i se va încheia pe 25 ianuarie 2022. Alocarea financiarå este de 760 milioane euro. Pe scurt, au fost prevåzute 125 de milioane euro pentru achizi¡ii simple de utilaje agricole sau de iriga¡ii. Pentru modernizarea exploata¡iilor vegetale, 55 de milioane. Tot atât se alocå ¿i pentru modernizarea exploata¡iilor zootehnice. 75 de milioane sunt pentru achizi¡ia de utilaje de cåtre tineri fermieri. Cei mai mul¡i bani, 240 de milioane de euro, merg la investi¡ii în zootehnie la nivel na¡ional, în timp ce exploata¡iile zootehnice montane primesc 60 de milioane de euro. 8

Bayer câ[tig\ un proces legat de glifosat Bayer a câ¿tigat pentru prima oarå un proces legat de efectele erbicidului Roundup în Statele Unite, dupå ce un tribunal din California a respins litigiul unui copil care s-a îmbolnåvit de cancer. De¿i compania pierduse trei procese similare din statul California, un juriu din Los Angeles a decis cå nu existå o legåturå clarå între boala copilului ¿i erbicid. Verdictul este foarte important pentru gigantul german pentru cå-i oferå un argument important în negocierile cu mii de al¡i fermieri care au deschis procese similare în SUA. Procesul a fost ini¡iat de Destiny Clark, care a sus¡inut cå fiul ei, Ezra, a fost expus la Roundup în grådina fami-

liei, apoi s-a îmbolnåvit. Avoca¡ii Bayer au argumentat cå numeroase studii au demonstrat cå glifosatul, ingredientul activ din Roundup, nu este cancerigen, iar Agen¡ia Americanå pentru Mediu îl considerå sigur. În plus, ei au aråtat cå båiatul a fost expus prea pu¡in la erbicid, care nu avea cum så-i provoace boala. Juri¿tii spun cå relevan¡a acestui caz este discutabilå, pentru cå nu poate fi comparat cu cele ale fermierilor care s-au îmbolnåvit dupå ce au folosit intensiv Roundup timp de mai mul¡i ani. De¿i exper¡ii juridici au avertizat cå efectele acestui succes nu sunt încå foarte clare, ac¡iunile Bayer s-au apreciat imediat, cu 2,7%, la bursa din Frankfurt.

O ]ar\ ro[ie de PPA> 602 focare Pe 8 octombrie ANSVSA a actualizat situa¡ia privind pesta porcinå africanå pe teritoriul ¡årii. Comunicatul începe cu vestea bunå: în ultima såptåmânå au fost stinse 50 focare de PPA. Dar, cu toate acestea, pe 8 octombrie erau active 602 focare, dintre care 20 în exploata¡ii comerciale ¿i alte 2 focare în exploata¡ii comerciale de tip A. ¥n total, 347.323 porcine afectate (animale afectate din focarele active), spune ANSVSA. ¥n doar o såptåmânå, prima din luna octombrie, Agen¡ia numåra 45 de focare noi, în 20 de jude¡e. Pe listå, cu un caz, inclusiv Bucure¿tiul.

De la prima semnalare a PPA în ¡arå, pe 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent, virusul a fost confirmat la 5.800 de mistre¡i. Printre principalele cauze care duc la apari¡ia de noi focare de PPA, ANSVSA aminte¿te intrarea ¿i ie¿irea suinelor din exploata¡ii fårå ca un medic veterinar så le verifice starea de sånåtate, nerespectarea måsurilor minime de biosecuritate în exploata¡iile neprofesionale (adicå în gospodåriile popula¡iei) ¿i aruncarea cadavrelor de porci mor¡i de PPA în ape, på¿uni etc. Profitul Agricol 38/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

:ngr\[\mintele vor continua s\ se scumpeasc\! Ofelia Nalbant, General Manager Borealis LAT, afirmå, cu tårie, cå “pre¡urile îngrå¿åmintelor nu pot decât så continue så creascå”. Nalbant în¿irå argumentele în favoarea acestei afirma¡ii.

ea mai importantå cauzå a cre¿terii pre¡ului îngrå¿åmintelor azotoase este cre¿terea pre¡ului gazului metan. “În pandemie, cantitatea de gaz exploatatå de Rusia a scåzut pe fondul scåderii consumului. În decembrie, cererea a crescut, brusc. Pre¡ul gazului a crescut accelerat. Anul trecut, pe vremea aceasta, gazul costa 5 euro/mc. Acum o såptåmânå ajunsese la 70 eu-

Alte cauze l India, al doilea mare importator asiatic (35 de mil t/an), nu ¿i-a fåcut stocurile la timp, mizând pe o scådere a pre¡urilor; l Stocurile europene de îngrå¿åminte sunt cele mai reduse din ultimii 25 de ani; l Fabricile europene au intrat în revizie tehnicå, oprind produc¡iile; l În America, uraganul Ida a oprit fabricile de îngrå¿åminte din zona Golfului, dând peste cap aprovizionarea fermelor din SUA; l Cre¿terea programatå a produc¡iei de îngrå¿åminte a Rusiei, pe seama pornirii unor noi fabrici, nu s-a mai produs; l Belarusul este sub embargo ¿i nu poate exporta materie primå. Profitul Agricol 38/2021

Ofelia Nalbant, General Manager Borealis LAT

ro/mc, iar în prezent a ajuns la aproape 100 euro/mc ¿i continuå så creascå”. Costul gazului reprezintå între 7580% din costul de produc¡ie al îngrå¿åmintelor, ca atare existå o corela¡ie

strânså între cota¡iile celor douå produse. Situa¡ia din China este o altå cauzå majorå a scumpirii îngrå¿åmintelor. Mai mult de jumåtate din îngrå¿åmintele pe bazå de azot sunt utilizate de China, care a crescut consumul de la 10 milioane de t N, în 1960, la 120 de mil t N, în 2020. Dar Beijingul a ra¡ionalizat consumul de energie ¿i produc¡ia de îngrå¿åminte, în urma depå¿irii nivelului emisiilor admise de gaze cu efect de serå. A interzis exporturile ¿i e nevoitå så creascå importurile, deoarece i se majoreazå consumul global de îngrå¿åminte cu 1%. Consumul de uree al Chinei cre¿te cu un milion de tone, ajungând la 51 milioane tone.

Robert VERESS

Situa¡ia europeanå ¿i na¡ionalå a îngrå¿åmintelor de sintezå UE are 120 de fabrici de îngrå¿åminte, capacitatea de produc¡ie la un sfert din cea globalå ¿i consumul tot pe acolo. Produc¡ia e insuficientå, fiindcå nu se potrive¿te cu cererea. Deficitul cel mai important este la îngrå¿åmintele NPK. România este al doilea mare importator de îngrå¿åminte, dupå Turcia. Importåm în principal uree, îngrå¿åmântul cel mai comercializat ¿i al cårui pre¡ are volatilitatea cea mai mare. Pre¡ul ureei îl trage dupå el pe al celorlalte îngrå¿åminte. România este al cincilea mare exportator de uree din Europa, dupå Germania, Olanda, Croa¡ia ¿i Polonia. 80% din consumul comunitar de uree este din afara UE (Rusia, Algeria, Egipt). Începând cu anul 2000, mai pregnant dupå 2007, România înregistreazå o cre¿tere constantå, continuå, a consumului de îngrå¿åminte. În prezent, consumul e de 2,5 mil t de îngrå¿åminte, dintre care 1,5 mil t pe bazå de N, un milion t fiind îngrå¿åminte complexe. 93% dintre toate îngrå¿åmintele sunt utilizate pentru cultura mare. Azotatul de amoniu a fost cel mai utilizat îngrå¿åmânt, dar consumul s-a redus drastic dupå explozia din Beirut, când s-au înåsprit condi¡iile de comercializare ¿i depozitare. În schimb, a crescut consumul de uree ¿i de nitrocalcar. Consumul de nitrocalcar a crescut cu peste 150.000 de t în ultimul an. Se consemneazå ¿i o cre¿tere a cererii pentru îngrå¿åminte cu sulf ¿i zinc. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Lactalis cumpårå Leerdammer ¿i Shostka Gigantul Lactalis a finalizat achizi¡ia producåtorului olandez de brânzå Leerdammer, care include ¿i controlul companiei ucrainene Bel Shostka. Prin aceastå tranzac¡ie, cu valoarea de 500 de milioane de euro, Lactalis î¿i consolideazå pozi¡ia pe pie¡ele europene, în special în Olanda, Italia, Germania sau Ucraina. Compania francezå va prelua to¡i cei aproximativ 1.000 de angaja¡i ¿i 2.000 de furnizori de lapte ai Leerdammer. Spania, cel mai mare producåtor european de carne de porc Din cauza epidemiei de PPA, Germania a pierdut accesul pe pia¡a chinezå, astfel cå produc¡ia europeanå de porc a migrat spre Spania. Datele Comisiei Europene aratå cå în primul semestru al acestui an produc¡ia de carne de porc în Spania a ajuns la 2,60 milioane de tone, în cre¿tere cu 4,1% comparativ cu perioada similarå a anului trecut, iar aceastå ¡arå este pe cale så înregistreze a opta cre¿tere anualå consecutivå. În contrast, produc¡ia de carne de porc a Germaniei a scåzut cu 1,3%, pânå la 2,52 milioane de tone, în perioada ianuarieiunie 2021, iar ¡ara se îndreaptå spre a cincea scådere anualå consecutivå. ¥n aceste condi¡ii, grupuri mari germane de procesare a cårnii au început så investeascå în Spania, unde vor så creascå 2,4 milioane de suine pe an. Facebook interzice anun¡urile de vâzare a terenurilor din Amazon Facebook a anun¡at cå va interzice anun¡urile de vânzare a unor terenuri din zone protejate din Amazon, dupå ce un reportaj realizat de BBC a demonstrat cå multe tranzac¡ii ilegale sunt promovate pe platforma de social media. Compania nu a oferit detalii despre cum va filtra con¡inutul ilegal, dar a explicat cå va “bloca toate anun¡urile noi”. Dezvåluirile din reportajul BBC au declan¿at o anchetå oficialå inclusiv în Brazilia. 10

Dimitrie Musc\ repopuleaz\ ferma De peste o lunå, Dimitrie Muscå a introdus purcei santinelå în complexul de la Macea, jude¡ul Arad, pentru a verifica dacå virusul pestei porcine africane mai persistå acolo.

“

În ¿ase luni, am stropit cu diverse substan¡e, inclusiv cu sodå causticå. Pe 10 octombrie, aduc 1.200 de scroafe ¿i, peste o lunå, mai adaug 600. Vor fi 1.800 de scroafe de la PIC din Germania. O scroafå costå peste 300 de euro. Pentru aceastå investi¡ie din complex, am cheltuit alte 8 milioane de lei. L-am fåcut bibelou: am schimbat tavanele, am pus spumå ca så nu mai facå condens, am înlocuit acoperi¿urile pe 10 grajduri, filtrele ¿i du¿urile le-am schimbat. Nu scapå nimeni nedu¿at. Porne¿te apa automat când trece lucråtorul pe-acolo. Am lucrat cu speciali¿tii no¿tri. Sper så nu mai avem probleme...”, spune Muscå. Reamintim cå pandemia de pestå porcinå a lovit ferma de la Macea în martie 2021. Dimitrie Muscå a eutanasiat atunci 22.000 de porci. DSV Arad a dispus, pe lângå eutanasierea porcilor, retragerea produselor din cele 35 de magazine, arderea cårnii ¿i a produselor din carne, blocarea abatorului. Institutul Na¡ional de Statisticå sus¡ine cå România avea la 1 mai 2021 un efectiv total de porci de 3.541.543, din care efective matcå 229.176. Pentru 20 de milioane de locuitori. Belgia are 4 milioane de locuitori ¿i de¡ine 15 milioane de porci. În 2020, Ungaria, ¡arå în care bântuie pesta porcinå africanå, a vândut în România 355.000 de porci.

Fermierul a fost nevoit så distrugå 200 de tone de carne din abator ¿i peste 50 de tone de salamuri. Chiar dacå Dimitrie Muscå a instituit norme draconice de biosecuritate, boala a påtruns totu¿i. “Nu ¿tiu cum a ajuns la noi, spunea fermierul dupå necaz. Pesta a izbucnit chiar în mijlocul complexului, la capåtul unei hale, în partea dinspre câmp. În aceastå perioadå, nu existå ¡ân¡ari, tåuni sau påsåri råpitoare. În zona noastrå, nu a existat niciun focar de pestå porcinå africanå. Boala a afectat numai gospodåriile din zona colinarå, la mare distan¡å de noi, unde existå multe cadavre de porci mistre¡i prin påduri. De aceea, eu am afirmat cå aici este vorba de o mânå criminalå. Oamenii no¿tri nu au porci acaså. Îi verificåm lunå de lunå. Ei nu vin cu mâncare de acaså, noi le dåm maså gratuit de la cantina noastrå. Eu nu am alte argumente.” Ferma de la Macea era perfect integratå: cuprindea reproduc¡ie, maternitate, cre¿å pentru tineret ¿i hale de îngrå¿are. “Aveam 1.800 de scroafe, Marele Alb, Landrace, vierul de linie PIC. Va dura foarte mult pânå voi reconstrui ferma.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 38/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 27 septembrie, ajungând la 303 dolari/tonå (1.273 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 227 euro/t (+2) 1.112 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27.09 - 1.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 71.770 tone, Nigeria 49.770 tone, Mexic 46.790 tone, Thailanda cu 47.770 tone, Venezuela 37.770 tone.

¥n såptåmâna 27 septembrie - 1 octombrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Ian

27.09 269 273 277

28.09 271 275 279

29.09 30.09 01.10 273 275 277 277 279 283 281 283 285 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Nov Dec Ian

27.09 267 269 275

28.09 269 273 277

29.09 271 277 279

30.09 275 279 280

01.10 277 280 281

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 283 dolari/tonå (1.189 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 27.09 Rouen 257 Dunquerque 259 Pallice 259 Creil FOB 257 Moselle FOB 255 Rouen FOB 307

28.09 29.09 263 265 263 265 263 265 259 260 257 259 315 317

Nov Dec Ian

28.09 277 277 279

29.09 279 279 281

România

30.09 281 281 283

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 1 octombrie 2021, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 239 euro/tonå (1.171 lei). A crescut cu 5 euro/tonå.

Nov Dec Ian

28.09 209 211 213

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 27.09 235 235 240 Bordeaux FOB 239 Pontivy 234 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

29.09 30.09 01.10 210 211 213 213 215 217 215 217 218 euro/t

28.09 29.09 30.09 01.10 237 239 240 241 237 239 240 241 241 243 245 247 240 241 244 245 235 237 239 239

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie 2021, este de 209 dolari/tonå (878 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå ca såptåmâna trecutå.

27.09 207 210 211

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în noiembrie, a fost de 215 dolari/t (903 lei).

01.10 283 283 285

FOB Constan¡a 213 euro/t (+ 2) 1.044 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27.09 - 1.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie este de 219 dolari/t (920 lei).

01.10 269 269 269 262 261 320

fost de 245 dolari/tonå (1.029 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 320 euro/tonå (1.568 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei).

euro/t 30.09 267 267 267 262 260 320

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 27.09 275 275 277

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 261 euro/tonå (1.279 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 27 septembrie.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 1 oct. 2021, a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei). A crescut cu 6 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 247 euro/tonå (1.210 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 244 dolari/tonå (1.025 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 27 septembrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

27.09 28.09 29.09 30.09 01.10 237 239 241 243 244 239 241 243 244 245

Profitul Agricol 38/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 27 septembrie - 1 octombrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 485 dolari/tonå (2.037 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 septembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Ian

27.09 451 453 457

28.09 453 455 463

$/t 29.09 455 457 467

30.09 457 459 469

01.10 454 457 461

Orz România FOB Constan¡a 217 euro/t (+ 2) 1.063 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 27.09 - 1.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

27.09 233 233 230

28.09 235 235 231

29.09 237 237 233

30.09 239 239 235

01.10 240 240 237

233 235

234 235 237 239 237 239 241 243

Sorg

PREºURI

27.09 - 1.10.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 27 sept. - 1 oct. 2021, a fost de 213 dolari/tonå (895 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 septembrie. Principalele destina¡ii ale ex-

na 292.770 tone, Olanda 85.770 tone, Mexic 37.770 tone, Italia 37.770 tone, Belgia 37.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 537 dolari/tonå (2.255 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 355 dolari/tonå (1.491 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Ian

27.09 1.277 1.285 1.291

28.09 1.285 1.291 1.293

29.09 1.287 1.293 1.295

$/t

30.09 1.289 1.295 1.297

01.10 1.291 1.297 1.299

FOB-Rouen, a fost de 240 euro/tonå (1.176 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în nov. 2021, pre¡ul orzului furajer este 235 dolari/t (987 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai

portului: China 107.770 tone, Mexic 2.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

27.09 28.09 29.09 30.09 01.10 207 209 210 211 213 209 210 211 213 215

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

27.09 28.09 29.09 30.09 01.10 351 353 355 357 355 353 355 357 359 357

Nov Dec

27.09 28.09 29.09 30.09 01.10 529 531 533 535 537 531 533 535 537 539

Floarea-soarelui

chidere, pe 1 oct., a fost de 569 dolari/tonå (2.390 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 580 euro/tonå (2.842 lei). A înregistrat o cre¿tere de 21 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 27 septembrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna noiembrie 2021, este de 679 dolari/tonå (2.852 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

27.09 28.09 29.09 30.09 01.10 557 559 565 567 569

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 649 euro/tonå (3.180 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 27 septembrie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 27.09 Rouen 647 Dunquerque 641 Moselle 641

28.09 649 643 643

29.09 641 645 644

30.09 645 647 647

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna noiembrie 2021, a fost de 717 dolari/t (3.011 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

27.09 28.09 29.09 30.09 01.10 Dieppe 559 565 569 570 580

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 649 euro/tonå (3.180 lei), mai mare cu 2 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 651 euro/tonå (3.190 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

01.10 649 651 649

Nov Dec Ian

27.09 717 705 691

28.09 719 707 693

29.09 721 709 695

30.09 723 711 697

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

303 dolari/t

Profitul Agricol 38/2021

+ 10

245 dolari/t

$/t

485 dolari/t

213 dolari/t

$/t 01.10 725 713 699

+6 13

Analiz\

Când ar fi vremea s\ se retrag\ În România existå, conform statisticilor APIA, peste 55.000 de persoane cu vârste de peste 80 de ani care încaseazå subven¡ii. Ace¿ti octogenari lucreazå în jur de 200 de mii de hectare. Sigur cå, de fapt, este foarte probabil ca cea mai mare parte a acestor suprafe¡e så fie lucrate de alte persoane, fie rude, fie arenda¿i fårå contract de arendå. Pornind de la aceastå realitate, i-am întrebat pe liderii organiza¡iilor de fermieri pânå la ce vârstå a fermierului considerå cå ar trebui plåtitå subven¡ia pe suprafa¡å. Pårerile sunt destul de împår¡ite.

cole chiar în Ciochina, localitate pe raza cåreia se aflå ferma Elsit (în satul Orezu). Iar Daniel a pornit cu o fermå de 300 ha în jude¡ul Buzåu. Totu¿i, decizia seniorului de a nu renun¡a la afacere cât timp va tråi s-ar putea så mai fie revizuitå. Nicolae Sitaru are 62 de ani ¿i considerå cå “Ar trebui impuså o limitå de vârstå, totu¿i, pentru predarea ¿tafetei. 80 de ani ar fi un termen mai mult decât rezonabil. E bine ¿i ca lucrurile så nu råmânå încurcate în caz de deces, iar tranzi¡ia så fie linå”. Pe de altå parte, adaugå, râzând, cå existå ¿i excep¡ii: “Am un exemplu chiar în apropierea mea, un vecin de 94 de ani care î¿i administreazå chiar el ferma”.

exodul”. Ionel Arion considerå cå Agricultura nu se numårå printre domeniile în care e absolut necesarå experien¡a datå de vârstå: “În Sånåtate, Învå¡åmânt ¿i Cercetare este nevoie de experien¡a vârstnicilor, care trebuie încuraja¡i så råmânå cât mai mult timp activi. Dar ceilal¡i ar trebui så ne retragem la vârsta de pensionare. ªtafeta trebuie predatå. Nu spun cå trebuie for¡at acest lucru în cazul administratorilor de societå¡i comerciale. Dar ca persoanå fizicå, se nasc multe semne de întrebare când ai 85-90 de ani ¿i încasezi subven¡ia în continuare”. Arion readuce în discu¡ie, cu acest prilej, problema arendei. “Neavând o lege corectå a arendei, se då frâu liber acestui ¿antaj al proprietarilor de teren care vor så încaseze subven¡ia, de¿i nu lucreazå ei efectiv terenul. Problema e ¿i la cei care acceptå så lucreze suprafe¡e de teren, fårå a fi utilizatorii cu acte în regulå ai respectivelor suprafe¡e. Dar sunt ¿i situa¡ii în care efectiv nu ai încotro. De pildå, când ai o tarla micå în mijlocul solei pe care o irigi ¿i e¿ti pus în situa¡ia de a accepta ¿antajul, pentru a nu fi obligat så renun¡i la investi¡ia în iriga¡ii”.

Ionel Arion: “Trebuie încurajatå cumva råmânerea tinerilor în ¡arå” Pre¿edintele Pro Agro e mai cateNicolae Sitaru: goric când vine vorba de retragerea din “ªtafeta ar trebui predatå dupå 80 activitate a fermierilor vârstnici, pe care de ani” îi vede ca o piedicå în calea afirmårii Liderul APPR are doi fii majori. I-a tinerilor. încurajat ¿i sus¡inut så-¿i construiascå, “Dacå ar fi dupå mine, la vârsta de de la zero, propriile afaceri. pensionare, domnii ¿i doamnele res“Le-am spus cå afacerea mea o vor pective ar mai trebui så aibå doar rolul avea dupå ce n-oi mai fi”. A¿a cå fiul cel de consultan¡i în ferme. Ar fi o modalimare, Bogdan, are un magazin de piese tate de a stimula råmânerea tinerilor în de schimb pentru ma¿ini ¿i utilaje agri- ¡arå, de a evita depopularea fermelor ¿i Alexandru Baciu:

Intervale de suprafa¡å

> 0 ha ¿i < 1 ha >= 1 ha ¿i < 5 ha >= 5 ha ¿i < 30 ha >= 30 ha ¿i < 50 ha >= 50 ha ¿i < 100 ha >= 100 ha ¿i < 300 ha >= 300 ha ¿i < 500 ha >= 500 ha ¿i < 1000 ha >= 1000 ha Total

Numår fermieri cu vârsta >= 80 ani ¿i <= 90 ani

Suprafa¡a declaratå fermieri cu vârsta >= 80 ani ¿i <=90 ani (ha)

81 44,823 7,065 125 64 44 16 7 4 52,229

30.86 105,713.95 56,323.27 4,918.68 4,550.98 7,131.10 6,072.56 4,616.96 6,980.98 196,339.34

Numår fermieri Suprafa¡a deNumår total de Total suprafa¡å cu vârsta claratå fermieri fermieri cu vârsta declaratå > 90 ani cu vârsta > 90 ani >= 80 ani (ha) ¿i <= 100 ani ¿i <=100 ani (ha) ¿i <= 100 ani 7 2,984 516 4 2 5 0 0 0 3,518

4.02 7,084.66 3,965.57 153.54 111.87 685.17 0.00 0.00 0.00 12,004.83

88 47,807 7,581 129 66 49 16 7 4 55,747

34.88 112,798.61 60,288.84 5,072.22 4,662.85 7,816.27 6,072.56 4,616.96 6,980.98 208,344.17

Profitul Agricol 38/2021

Analiz\

un fermier?

“E o lacunå a legii” Pentru reglementare în sensul stabilirii unei limite de vârstå a fermierilor se pronun¡å ¿i Alexandru Baciu, vicepre¿edintele LAPAR. “E o situa¡ie aparent hilarå, så vezi cå încaseazå subven¡ii persoane de 100 de ani. Este limpede cå, de la o vârstå încolo, adicå dupå 60-70 ani, nu cei în cauzå lucreazå acele terenuri pentru care primesc subven¡iile. Am asemenea arendatori, care încaseazå subven¡ia, de¿i terenul îl lucrez eu. Aici e vorba de o lacunå a legii. De aceea avem peste 800 de mii de ex-

Profitul Agricol 38/2021

ploata¡ii, dintre care trei påtrimi ferme de subzisten¡å. Legea ar trebui modificatå, astfel încât plata subven¡iei så fie condi¡ionatå de dovada lucrårii terenului. Din påcate, nimeni din clasa politicå nu vrea så ia taurul de coarne, pentru cå ar fi o måsurå nepopularå”.

Dan Hurduc: “Nu se poate condi¡iona plata subven¡iei de vârsta fermierului” Pre¿edintele Clubului Fermierilor Români considerå cå vârsta fermierilor nu e o problemå majorå în ansamblul

problemei mai mari a condi¡ionårii subven¡iei de lucrarea efectivå a suprafe¡ei respective. “În general, beneficiarii vârstnici de subven¡ii de¡in suprafe¡e mici, pânå în 5 ha, în general din zona montanå, din Transilvania. Vorbim mai mult de på¿uni, de fâne¡e, nu afecteazå circuitul agricol. Deci vorbim de zona socialå a subven¡iei. Cauza situa¡iei e cå nu sunt clarificate mo¿tenirile, se ob¡in greu de la primårii adeverin¡ele în cazul dezbaterilor succesorale. Iar banii din subven¡ii ajung, în general, tot la copii, la cei care lucreazå suprafe¡ele respective. Sunt mai rare situa¡iile în care pårin¡ii nu vor så le lase copiilor terenul pânå la deces. Cel pu¡in în zona mea (jud. Vaslui n. a.) cam a¿a stau lucrurile, nu sunt distorsiuni mari din cauza acestor situa¡ii”. Pe de altå parte, Hurduc considerå cå, ¿i în ipoteza în care politicienii români ar achiesa la ideea unei reglementåri a vârstei fermierilor, s-ar lovi de opozi¡ia forurilor europene. “În urmå cu doi ani am avut o discu¡ie, la Bruxelles, cu Mihail Dumitru ¿i o altå persoanå din DG Agri, despre posibilitå¡ile de reducere a numårului de fermieri din România, prin comasare. Comisia este înså fermå în pozi¡ia ei de a nu se introduce o limitå de vârstå la plata subven¡iilor, pentru cå existå ¿i trebuie men¡inutå aceastå dimensiune socialå a subven¡iei, pentru sus¡inerea zonelor rurale”.

Robert VERESS

CULTURI

VEGETALE Recolt\ bun\ în 2021 Anul agricol 2020-2021 va råmâne în istorie ca unul bun, pe alocuri chiar excep¡ional. Fermierii din zonele lovite de secetå anul trecut au fåcut porumb de 10-12 t/ha la neirigat. Au avut de suferit culturile de primåvarå pe arii restrânse, în Giurgiu, Teleorman, Oltenia, Banat, înså, pe måsurå ce campania de recoltare se apropie de final, e limpede cå produc¡ia na¡ionalå se apropie cel pu¡in de cea a anilor 2018 ¿i 2019, dacå nu cumva o va depå¿i. Produc¡iile bune pot fi valorificate la pre¡uri mari, astfel cå pagubele de anul trecut sunt acoperite. Din påcate, înså, anul agricol 2021-2022 nu începe sub auspicii bune. Impulsiona¡i de pre¡urile record, fermierii au crescut suprafe¡ele cultivate cu rapi¡å, înså seceta, care în unele zone dureazå de peste douå luni, a fåcut ca råsårirea så fie întârziatå. De aceea, ploile cåzute în ultimele zile au fost foarte bine-venite. Dincolo de condi¡iile pedoclimatice, înså råmâne marea problemå a nutri¡iei. Doar o micå parte a fermierilor s-au aprovizionat cu îngrå¿åminte, semin¡e ¿i pesticide înainte de scumpiri, iar acum constatå cå ar putea fi nevoi¡i så¿i dubleze cheltuielile cu înfiin¡area culturilor. Pre¡urile continuå så creascå, astfel cå, de voie sau de nevoie, mul¡i renun¡å la fertilizarea de toamnå, ceea ce înseamnå, automat, pierderi de produc¡ie semnificative. Am discutat cu fermieri din mai multe jude¡e despre produc¡iile acestui an la culturile principale, valorificarea acestora, campania de semånat ¿i perspectivele anului 2021-2022. Ne-am focalizat pe ferme mari, deoarece, în condi¡iile unor mari varia¡ii microclimatice, produc¡iile medii pe suprafe¡e întinse sunt mai relevante pentru tabloul general. 16

Raul Mårun¡oiu lucreazå 1.400 ha, la Såcele, Constan¡a. Se declarå mul¡umit de recoltele acestui an. Suprafa¡a micå alocatå porumbului aratå cå zona nu e favorabilå acestei culturi, iar produc¡ia acestui an nu e o Culturå

Produc¡ie medie (t/ha)

Suprafa¡a (ha)

Grâu

6,7

600

Orz

5,5 0 (culturå întoarså) 3,35

400

Rapi¡å Fl.-soarelui Porumb boabe

0 280

excep¡ie de la regulå. “De pe 27 iunie pânå la coacere, nu a plouat. A fost ¿i ar¿i¡å puternicå, polenizarea a fost afectatå”. Mårun¡oiu a valorificat integral toate cantitå¡ile, par¡ial prin contracte forward ¿i diferen¡a la recoltare, din câmp, având capacitå¡i reduse de depozitare un neajuns pe care î¿i propune så-l corecteze. Precizeazå înså cå ¿i de ar fi avut posibilitatea de a stoca, anul acesta la fel ar fi procedat cu vânzarea, având nevoie de bani pentru plå¡i urgente. Beneficiind de pre¡urile bune, ¿i-a acoperit integral pierderile ¿i datoriile de anul trecut, råmânând doar cu datori-

ile contractate anul acesta, pentru a-¿i securiza inputurile. “M-am informat ¿i ¿tiam cå vor urma scumpiri - deja e 2.500 de lei fårå TVA tona de azotat de amoniu. Am contractat îngrå¿åmintele pentru anul agricol 2021-2022 încå din iulie, când eram la recoltatul grâului. Am reu¿it astfel så economisesc 70.000 de euro fa¡å de suma pe care a¿ fi fost nevoit så o cheltui acum. Am colegi care nu s-au aprovizionat, mizând pe ieftiniri. Nu ¿tiu ce vor face acum...”. Mårun¡oiu a decis så reducå norma de fertilizare. Va merge cu 150 de kg/ha de complexe la semånat ¿i 200 kg/ha de azot în vegeta¡ie. “Nu am avut curaj så må întind la cantitå¡i foarte mari, dupå experien¡a anului trecut. ªi uite cå iar e secetå, iar avem probleme cu pregåtirea terenului. ªtiu cå tot mai mul¡i fermieri renun¡å la fertilizarea de toamnå, de¿i e o verigå tehnologicå foarte impor tantå. Din påcate, nu î¿i permit asemenea costuri. Dacå nu se realizeazå planul UE de reducere a consumului de îngrå¿åminte prin diverse constrângeri legislative, când e vorba de pre¡uri chiar nu mai avem ce face...”. A semånat rapi¡a târziu, între 20 ¿i 27 septembrie, pe 400 ha. Terenul era foarte greu, dar a riscat, mizând pe prognoza care anun¡a ploi. Într-adevår, a plouat pe 21 septembrie, dar neuniform, pe alocuri 5-6 l/mp, în alte pår¡i 1218 l/mp. Råsårirea e, în consecin¡å, neuniformå. Se pregåtea de semånatul påioaselor, având programate 500 ha de grâu ¿i 200 ha de orz. “Lucrårile merg greu, consumul de motorinå e cel uuu

Robert VERESS Profitul Agricol 38/2021

CULTURI VEGETALE

uuu pu¡in cu 40% mai mare decât de obicei, iar uzura utilajelor cre¿te ¿i ea, nu am mai avut o asemenea caden¡å a defec¡iunilor.”

Ion Bålan lucreazå 2.000 de ha, la Baia (fostå Hamangia), Tulcea. Spune cå produc¡iile au fost bune, iar pre¡urile ¿i mai bune. Culturå

Produc¡ie medie (t/ha)

Suprafa¡a (ha)

Grâu

5,3

770

Orz

5,3

300

Rapi¡å

2,5

15 (irigate)

Fl.-soarelui Porumb boabe

230 300 (recoltate 150)

9,5

Produc¡iile culturilor de toamnå au fost afectate de condi¡iile nepropice din toamna 2020. Totu¿i pre¡urile au fost bune, a¿a cå Bålan a valorificat integral orzul ¿i 1.500 de t de grâu. 3.000 de tone de grâul le-a stocat pentru valorificare în primåvara anului viitor. A stocat integral floarea-soarelui, mizând pe o cre¿tere a pre¡ului. Bålan a întârziat recoltarea porumbului, din pricina umiditå¡ii încå ridicate a boabelor. ªi-a contractat întreaga cantitate de îngrå¿åminte cu azot pentru anul agricol 2021-2022, temându-se cå urmeazå o crizå a azotului. A semånat 500 ha de rapi¡å. Jumåtate o irigå ¿i era deja råsåritå, pentru 18

restul suprafe¡ei problema råsåririi fiind probabil rezolvatå de ploile pe care le a¿tepta ¿i care au ¿i cåzut ulterior discu¡iei noastre. Acestea au fost, în zonå, primele ploi de la finele lunii iulie. “Am semånat 100 ha de grâu, 50 de orz. Ne chinuim cu pregåtitul terenului, care e foarte tare, nu merge arat, încercåm cu scarificare ¿i discuit”. Bålan are posibilitatea de a iriga 1.750 din cele 2.000 ha ale fermei, înså e nevoit så se descurce cu o liniarå ¿i trei pivo¡i pe care îi tot mutå de colocolo. “Am avea nevoie de încå cinci pivo¡i, dar, deocamdatå, acoperim datoriile amânate din ultimii doi ani”.

Constantin Manta lucreazå 800 ha, la Tichile¿ti, Bråila. Încheie un an cu produc¡ii bune. Culturå

Produc¡ie medie (t/ha)

Suprafa¡a (ha)

Grâu

140

Orz

110

Rapi¡å

Fl.-soarelui Porumb boabe

2,7

180

120

Media la porumb va ie¿i, probabil, sensibil mai mare. Pe de o parte, recoltatul nu e încheiat, ¿i în solele råmase lucrurile aratå bine. Pe de altå parte, în afara celor 120 ha la neirigat, Manta mai are 35 ha de porumb irigat cu tamburi. Mai are de recoltat ¿i floarea-soarelui cultura a doua.

“A fost un an bun, ploios, câteodatå chiar cu ploi în exces, astfel cå am avut båltiri, inunda¡ii chiar. S-au mai culcat grâul, orzul, floarea”. A valorificat o parte din produc¡ie, dar a ¿i stocat în a¿teptarea unor pre¡uri ¿i mai bune. La grâu a cultivat loturi semincere, dar constatå cå, din cauza toamnei secetoase, nu prea are mu¿terii. Spera ca situa¡ia så se îmbunåtå¡eascå dupå ploile anun¡ate pentru aceastå såptåmânå. Nu a achizi¡ionat inputurile. “Mai am ceva råmase de anul trecut ¿i acum discut så mai acopår o parte din necesar”.

Arnaud Charmetant lucreazå 13.700 ha, la Borcea, Cålåra¿i. A ob¡inut o produc¡ie-record (pentru ferma sa) la orz. Culturå

Produc¡ie medie (t/ha)

Suprafa¡a (ha)

Grâu

6,7

2.000

Orz

5,5

3.000

Rapi¡å

2,7

2.000

Fl.-soarelui Porumb boabe

2,6

2.000

700

“Nu pot spune cå nu a fost un an bun, dar aveam a¿teptåri mai mari, dupå cum ståteau lucrurile în câmp. Cu excep¡ia orzului, produc¡iile sunt în jurul valorilor multianuale”. Ca de obicei, a vândut o bunå parte din produc¡ie forward, o micå parte la recoltå, påstrând cantitå¡i semnificative, în special de grâu ¿i porumb, pentru vânzare pe timpul iernii. A contractat necesarul de îngrå¿åminte, dar, înainte de a-¿i asigura stocurile de PPP, a¿teaptå så-¿i definitiveze structura culturilor, în func¡ie de evolu¡ia vremii. Deocamdatå, a semånat doar o treime din rapi¡a cu care î¿i propusese så plece la drum, ¿i, cum ultima ploaie a cåzut pe 17 august, doar o treime din ce a bågat în påmânt a råsårit. Dacå se produc ploile anun¡ate, va mai uuu Profitul Agricol 38/2021

CULTURI VEGETALE uuu semåna, riscând. La ora discu¡iei era în plin semånat al orzului, continuând såptåmâna aceasta cu semånatul grâului.

Dan Tiberiu Stan lucreazå 1.600 ha, la Victoria ¿i Popricani, Ia¿i. Se a¿teaptå la record de produc¡ie la porumb. Culturå

Produc¡ie medie (t/ha)

Suprafa¡a (ha)

Grâu

400

Orz

Rapi¡å

3,95

200

Fl.-soarelui Porumb boabe

3,4 12

350 600

Produc¡ia de la porumb este doar o estimare “din ochi”, deoarece recoltarea abia începuse la momentul discu¡iei. În plus, porumbul este bågat în silobaguri, astfel încât cântårirea este întârziatå. Produc¡ia de floarea-soarelui a fost afectatå de o furtunå produså chiar cu douå zile înainte de recoltat. Înså, având asigurare ¿i fiind despågubit, Stan a calculat cå “s-a închis” cu media de 3,4 t/ha. “Pe solele neafectate de furtunå am o medie de 3,5 t/ha. Pe celelalte, produc¡iile au fost mai mici cu pânå la 2 t/ha”. Porumb a vândut forward 2.000 de t, dar a achizi¡ionat alte 2.000 t de pe bursele futures. Grâu nu a vândut deloc, dimpotrivå, a cumpårat 2.000 de t de pe burså, speculând pe cre¿tere. A valorificat integral doar rapi¡a ¿i floarea, pentru cash flow. A achizi¡ionat întregul necesar de îngrå¿åminte ¿i produse de protec¡ie a plantelor pentru anul agricol 2021-2022, cu creditare. Nu a mai plouat de la jumåtatea lunii august ¿i a avut probleme cu pregåtirea solului, dar tot a semånat 200 ha de rapi¡å ¿i 300 ha de grâu. “Am dat doar cu discul, ca så conservåm apa din sol. La noi nu merg semånåtorile cu disc integrat, care se folosesc în sud, unde fer20

mierii se feresc de crustå ¿i trebuie så semene în ud. Noi semånåm în uscat ¿i a¿teptåm o ploaie. Deocamdatå, stratul superficial de sol e uscat. Fårå o ploaie de måcar 5 l/mp nu se produce germina¡ia. Dacå aveam patul germinativ pregåtit înaintea ploilor din august, ar fi fost perfect”.

Ilie Popescu ¿i-a mårit anul acesta suprafa¡a lucratå în Olt de la 3.000 la 4.500 ha, prin achizi¡ia unei ferme “la cheie”. Considerå cå anul a fost foarte bun. Culturå

Produc¡ie medie (t/ha)

Suprafa¡a (ha)

Grâu

6,5

1.300

Orz

Rapi¡å

4,7

750

Fl.-soarelui Porumb boabe

3,7

460

400

Cheltuieli au fost mici, pre¡urile de valorificare mari. Cum så nu fii mul¡umit? Problema e ce vom face la anul...”. A vândut cam douå treimi din produc¡ie, iar o treime a stocat-o. Cea mai mare parte a inputurilor le-a achizi¡ionat în iulie. “A¿a procedåm în fiecare an. Anul acesta am ie¿it ¿i mai bine decât de obicei, procedând a¿a”. A semånat 1.150 ha cu rapi¡å, care încå nu a råsårit. Grâul e semånat pe 2.000 ha.

Georg Bardeau lucreazå 9.000 ha, în Timi¿ ¿i Cara¿-Severin. De¿i Banatul are zone care s-au confruntat cu seceta anul acesta, produc¡iile Banat Agri Group sunt în media multianualå. Culturå

Produc¡ie medie (t/ha)

Suprafa¡a (ha)

Grâu

6,9

3.000

Orz

Rapi¡å

2,9

1.200

2,3

2.100

Fl.-soarelui (HO) Porumb boabe

- (produc¡ie porumb siloz)

Bardeau a vândut întreaga recoltå de rapi¡å ¿i floarea-soarelui, dar din grâu a stocat douå treimi. O parte din necesarul de îngrå¿åminte le-a achizi¡ionat în luna august, dar nu ¿i-a asigurat ¿i stocurile de semin¡e ¿i PPP. A semånat 2.100 ha cu rapi¡å, dintre care 1.400 înainte de o ploaie ¿i acolo råsårirea s-a produs în procent de 90%. Pentru restul de 700 ha a¿tepta ploile anun¡ate pentru sfâr¿itul såptåmânii trecute, så vadå dacå e cazul så întoarcå sau nu. A semånat ¿i 3.400 ha cu grâu. E îngrijorat ¿i de evolu¡ia pre¡urilor la inputuri, dar mai preocupat este de lipsa PNS, a consultårilor care så genereze ecoscheme aplicabile.

Profitul Agricol 38/2021

CULTURI VEGETALE

Fertilizarea de toamn\ la rapi]\ Pentru o abordare profesionistå în recomandarea solu¡iilor de fertilizare este important så ¿tim ce înseamnå o culturå reu¿itå de rapi¡å.

Ce aspecte urmårim? - Intrarea în iarnå minim în stadiul de 3x8, pânå în stadiul de 3x15 (8 frunze, 8 mm diametrul coletului, 8 cm lungimea pivotului); - Ave¡i în vedere cå 75% din sistemul radicular la rapi¡å se formeazå încå din toamnå! Este important så dezvoltåm rapid pivotul, dar ¿i sistemul radicular secundar prin care se face absorb¡ia de apå ¿i nutrien¡i; - Cantitatea de substan¡å de rezervå acumulatå în rådåcinå depinde direct de mårimea sistemului radicular ¿i de lungimea perioadei de vegeta¡ie (suma gradelor de temperaturå); - Rezisten¡a la iernat a culturii, dar ¿i repornirea în vegeta¡ie ¿i acumularea de biomaså, timpuriu în primåvarå, depind de cantitatea de zaharuri acumulatå în rådåcinå.

Asigura¡i intrarea în optim a culturilor în repaus vegetativ ¥n primul rând, prin pregåtirea corectå a patului germinativ. Apoi, semånatul trebuie fåcut în perioada optimå (bineîn¡eles în func¡ie de fiecare regiune în parte), dar ¿i la adâncimea idealå. Lua¡i în calcul asigurarea numårului ideal de semin¡e germinabile la mp în func¡ie de caracteristicile fiecårui soi/hibrid prin alegerea optimå a normei de semånat, precum ¿i asigurarea cantitå¡ii ¿i solubilitå¡ii tuturor nutrien¡ilor implica¡i în dezvoltarea sistemului radicular (în special a P, Ca, Mn, B, dar ¿i a S, N ¿i Zn). Profitul Agricol 38/2021

Cum pute¡i stimula intrarea în optim a culturilor în repaus vegetativ? - Prin punerea la dispozi¡ia plantei a nutrien¡ilor esen¡iali în forme solubile pentru plante (solubilizare ¿i mobilizare a nutrien¡ilor din sol sau îngrå¿åmânt); - Prin stimularea fiziologicå a dezvoltårii sistemului radicular, atât a pivotului, cât ¿i a sistemul radicular secundar (folosirea precursorilor hormonali sau a hormonilor); - Prin limitarea stopårilor de cre¿tere din cauza factorilor de stres biotic (efectuarea la timp a tratamentelor fitosanitare) ¿i/sau abiotic (folosirea compu¿ilor cu rol osmoregulator); - Prin protejarea aparatului fotosintetic. Agricultorii au nevoie de solu¡ii performante pentru a asigura cel mai bun start al culturilor de toamnå.

Ce produse recomandå speciali¿tii în nutri¡ie? Stresul abiotic (termic, hidric, chimic, mecanic) poate limita poten¡ialul de produc¡ie cu 65-75% în compara¡ie cu stresul biotic (boli ¿i dåunåtori), la care limitarea este de doar 25-30%. De aceea, speciali¿tii în nutri¡ie vegetalå Timac Agro recomandå pentru poten¡area culturii de rapi¡å folosirea încå din toamnå a biostimulatorilor radiculari din gama Fertiactyl. Vorbim despre produse complete care actioneazå asupra solului, fiziologiei plantei ¿i asupra factorilor de stres (hidric, termic ¿i chimic). Acestea pot fi aplicate încå din faze incipiente de vegeta¡ie (de la 2 frunze adevårate) deoarece componentele active se absorb ¿i prin frunze ¿i din sol, prin intermediul sistemului radicular. Totodatå, au un puternic efect de solubilizare ¿i mobilizare a nutrien¡ilor din sol, datorat acizilor humici ¿i fulvici care au fost supu¿i unui tratament de

activare (proces industrial unic, patentat de Groupe Roullier) ¿i care îi face de 120 ori mai reactivi. - Datoritå compozi¡iei hormonale (zeatinå - citokininå) stimuleazå direct dezvoltarea sistemului radicular, îndeosebi a ramifica¡iilor secundare ¿i a peri¿orilor absorban¡i, asigurând un spa¡iu de nutri¡ie mai mare fiecårei plante; - Componenta osmoregulatoare (glicin-betainå) are ac¡iune antistres, protejând plantele de agresiunile externe la care sunt supuse (hidric, termic ¿i chimic), ceea ce permite plantelor så lucreze ¿i så acumuleze mai multå materie uscatå; - Protejeazå aparatul fotosintetic ¿i, astfel, se asigurå plantei mai multå energie pentru cre¿tere; - Asigurå aportul de elemente necesare (NPK sau B ¿i Mn); - Biostimulatorii din gama Fertiactyl sunt produse care nu dezvoltå excesiv aparatul foliar, canalizând energia cåtre dezvoltarea sistemului radicular. Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. Dispunem de toate instrumentele necesare pentru a vå sprijini în teren ¿i a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dumneavoastrå! Am lansat concursul “Fertiactyl - Få mutarea decisivå!” prin care punem la båtaie o serie de premii, cel mai mare constând într-o ma¿inå Ford Ranger. Condi¡ia pentru a intra în concurs este o achizi¡ie de minim 60 litri (echivalentul a minim 20 ha), cu gratuitå¡i/client pentru produsele livrate. Afla¡i toate detaliile accesând: https://ro.timacagro.com/2021/08/02/ timac-te-fertypremiaza/.

CULTURI VEGETALE

Produc]ii mari la Ziua Porumbului Moldova Patru hibrizi au ob¡inut produc¡ii de peste 15 t/ha ¿i mai to¡i au avut produc¡ii de peste 10 t/ha în loturile neirigate, realizate pentru Ziua Porumbului Moldova. Evenimentul s-a desfå¿urat såptåmâna trecutå la Podu Iloaiei, jud. Ia¿i. Dupå cum spunea un fermier, nici så vrei, anul acesta, în zonå, nu puteai så porne¿ti sistemele de iriga¡ii, pentru cå, în perioadele cheie a plouat la trei-trei patru zile.

va Tanymecus dilaticolis, ¿i Ampligo, împotriva Ostrinia nubilalis, un dåunåtor care face pagube tot mai mari atât în privin¡a calitå¡ii, cât ¿i a cantitå¡ii. Agrisol România a fost alåturi de Asocia¡ia Grânarii de la începutul înfiin¡årii acestei platforme ¿i va fi în continuare atunci când vor avea nevoie, spunea Marius Gîrbea, fondatorul SAS, distribuitor Agrisol. La Ia¿i, fertilizarea, atât la grâu, cât ¿i la floarea-soarelui ¿i porumb, a fost

fåcutå cu Cereal Max ¿i Azosulf, iar pe partea de biostimulare a fost fåcutå cu auxina ASFAC BCO-4 ¿i Revivo, supliment nutritiv lichid de tip Booster Shot. “Suntem alåturi de fermieri pentru tot ce înseamnå fertilizare. Dacå existå cineva care încå nu a auzit de noi, facem pa¿i în direc¡ia con¿tientizårii tuturor fermierilor”, a precizat Gîrbea.

Adrian MIHAI

Ionu¡ Nae, marketing manager pentru porumb ¿i culturi oleaginoase Syngenta, spune cå în platforma de la Ia¿i s-au utilizat Gardoprim Plus Gold, aplicat în preemergen¡å timpurie, Elumis, în postemergen¡å, catalogate drept “douå erbicide consacrate, care aduc plusvaloare”. Rezultatul a fost ob¡inerea unei culturi lipsite de buruieni. S-au aplicat ¿i douå insecticide: Karate Zeon, împotri-

Cinci hibrizi noi de la Syngenta Syngenta are în plan så aducå pe pia¡å cinci hibrizi noi de porumb, care se pliazå exact pe nevoile fermierilor din România. “Pe lângå poten¡ialul de produc¡ie, ne uitåm, atunci când alegem un hibrid, ¿i la alte caracteristici. Pentru Moldova sunt cåuta¡i hibrizi cu o toleran¡å mult mai bunå la semånatul timpuriu, o vigoare foarte bunå la råsårire ¿i o toleran¡å la temperaturile scåzute din prima parte a perioadei de vegeta¡ie”, spune Gabriel Ghi¡å, manager de portofoliu pentru regiunea Marea Neagrå la Syngenta. Pentru zona Moldovei noutå¡ile 22

sunt: Pamplona, extratimpuriu, FAO 250-300, care se recolteazå timpuriu, cu produc¡ii foarte ridicate. Al doilea hibrid are momentan cu nume de cod: SB 2359. Se preteazå pentru zonele colinare ¿i sub-colinare. Din segmentul de hibrizi intensivi, o grupå de maturitate mult mai productivå, hibrizi de porumb cu un poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat, doar pentru fermierii care ¡intesc produc¡ii foarte mari compania are doi hibrizi pozi¡iona¡i în intervalul FAO 450-500, care råspund foarte bine condi¡iilor intensive ¿i se preteazå foarte bine la a fi cultiva¡i la densitå¡i ridicate.

O altå noutate este un hibrid pentru produc¡ia de siloz, care råspunde tuturor cerin¡elor, atât din punct de vedere cantitativ, cât ¿i calitativ.

Profitul Agricol 38/2021

“Calitå¡ile pentru care fermierii preferå så cultive geneticå Dekalb sunt douå, foarte importante: stabilitatea produc¡iei ¿i adaptabilitatea hibrizilor la condi¡iile de mediu”, spune Marian Voicu, director zonal Bayer. Pierderea apei din bob este o caracteristicå foarte importantå, mai ales în condi¡iile de anul acesta. Pe de altå parte, compania Bayer are ¿i un portofoliu de produse care

practic acoperå toate fenofazele sensibile, în care cultura trebuie protejatå. Compania oferå solu¡ii care pleacå de la premeergen¡a timpurie ¿i pânå în faze mai avansate. Anul acesta Bayer va lansa ¿apte hibrizi noi, pe toate grupele de maturitate. Dintre ace¿tia, cei care se pot cultiva pe întreg teritoriul ¡årii cu rezultate excep¡ionale sunt DKC 4109 - timpuriu, cu o produc¡ie de peste 16 t/ha în plat-

Mas Seeds a creat gama Waterlock “Fermierii resmit presiunea perioadelor de secetå ¿i de ar¿i¡å. Waterlock este o gamå de hibrizi care se caracterizeazå printr-o rezilien¡å fiziologicå bunå. Fac fa¡å foarte bine la perioadele de stres hidric ¿i termic”, spune Deian Jurj, director comercial Mas Seeds.

Hibrizii sunt caracteriza¡i printr-o înflorire timpurie, ceea ce permite devansarea perioadei de ar¿i¡å ¿i o sincronizare perfectå între panicul ¿i måtåsit. “Hibrizii Waterlock sunt caracteriza¡i prin faptul cå ¿tiuletele este plin,

Cele mai bune rezultate, pe grupe de maturitate FAO 250-299 Bayer DKC 3969 FAO 250-290, umiditatea la recoltare 14,4%, produc¡ia STAS (U-14%) 11.530 kg/ha FAO 300-349 Bayer DKC 4109, 300-340, 14,5%, 73,1 kg/hl, 16.268 kg/ha FAO 350-399 Bayer, DKC 5092, FAO 350-390, 18%, 68,6 kg/hl, 16.699 kg/ha FAO 400-449 Ciproma, Rafika, FAO 420, 20%, 66,5 kg/hl, 14.288 kg/ha FAO 450-500 INCDA Fundulea, F 423 500, 20,9%, 69,5 kg/hl 11.281 kg/ha Profitul Agricol 38/2021

formå, cel mai bun în grupa sa de maturitate, DKC4416 - timpuriu, DKC4611 semitimpuriu, DKC 4712 - semitimpuriu, DKC5016 - semitardiv. Mai sunt doi hibrizi noi, tardivi înså: DKC 5810 ¿i DKC 5812 tardiv. ªase hibrizi din portofoliu vor purta o nouå etichetå: Field Shield - “scut al porumbului”. Hibrizii inclu¿i în categorie se pot adapta indiferent de nivelul de produc¡ie unde este cultivat. pânå la vârf, un index al suprafe¡ei foliare, un echilibru excep¡ional între volumul frunzelor ¿i rådåcinå, în a¿a fel încât evapotranspira¡ia este bine controlatå de cåtre plantå ¿i, nu în ultimul rând, un sistem radicular extrem de bine dezvoltat, robust, care îi permite så ajungå la resursele de apå”, spune directorul comercial.

Hibrid nou, cu peste 14 t/ha, de la Lidea Compania Lidea a adus la loturile comparative patru hibrizi de porumb, grupele FAO 280 ¿i 400. Grigri CS, pentru industria de morårit, semisticlos, 280 FAO, cu poten¡ial extraordinar pentru grupa lui de maturitate, a dat peste 10 t/ha în loturile comparative. Una dintre noutå¡ile din portofoliu este ES Hattrick (FAO 340), cu geneticå Tropical Dent, cu un poten¡ial extraordinar de produc¡ie, sistem radicular foarte bine dezvoltat, ce poate scoate apa din sol chiar ¿i de la 2 metri adâncime.

Sistemul radicular cu rådåcinile dispuse la 45 grade oferå o toleran¡å extraordinarå la cådere. În platformå a ob¡inut peste 14 t/ha. ES Faraday, cel mai bine vândut hibrid al companiei, cu un poten¡ial de produc¡ie extraordinar, cu geneticå Tropical Dent, se remarcå prin pierdere rapidå a apei din bob ¿i o stabilitate extraordinar de bunå. Topkapi, cu peste 14 t/ha, FAO 390, este hibridul care avut cea mai mare produc¡ie ob¡inutå în loturile comparative, din portofoliul companiei. 23

CULTURI VEGETALE

Cerealele> Pu]in stres, productivitate mare Dincolo de avantajele privind dezvoltarea ¿i productivitatea culturii, metoda pe care v-o recomandåm are un beneficiu în plus, cu impact pe termen lung: ajutå solul din punctul de vedere al compozi¡iei chimice ¿i biologice, precum ¿i al structurii. Exprimarea poten¡ialului genetic la cereale De¿i poten¡ialul productiv al cerealelor este ridicat, este necesar så creåm condi¡ii foarte bune pentru ca productivitatea “scriså în gene” så se manifeste real, pe câmp ¿i la cântar. Unul dintre cei mai importan¡i factori de luat în calcul este råspunsul la stres, care diminueazå productivitatea. O solu¡ie pentru fermieri este suplimentarea acelor substan¡e pe care plantele le secretå în mod natural ¿i care le protejeazå de efectele stresului, fie cå este vorba despre secetå, frig sau grindinå. Amalgerol Essence con¡ine o multitudine de substan¡e benefice, dintre care ¿i câteva categorii importante pentru cereale: - aminoacizii - ajutå vindecarea; - fitohormonii - neutralizeazå radicalii liberi sintetiza¡i în situa¡ii de stres ¿i diminueazå efectele negative ale situa¡iilor dificile (stresul nu mai este atât de pronun¡at); - extractul din ierburi alpine - limiteazå atacul bolilor fungice ¿i întåresc sistemul imunitar. Cre¿terea productivitå¡ii Limitarea efectelor stresului asupra plantelor le creeazå acestora condi¡ii foarte bune pentru a produce mai mult. În plus, Amalgerol Essence contribuie la bunul mers al culturilor, oferindu-le 24

macronutrien¡i - N ¿i K - în forme imediat disponibile. Aceste douå elemente vor cre¿te, pe de o parte, toleran¡a la secetå, iar pe de alta, vor fi un sprijin suplimentar pentru ob¡inerea unei calitå¡i superioare a produc¡iei (se ¿tie cå azotul aplicat culturilor de cereale determinå o cantitate mai bunå de proteinå, cu impact benefic asupra parametrilor de calitate ai recoltei).

în func¡ie de caracteristicile fiecårei specii utilizate pentru inoculare, conferå protec¡ie, lucreazå ca ni¿te pompe de apå sau solubilizeazå nutrien¡ii, sus¡inând hrånirea culturii. Prin structura sa, Amalgerol Essence sus¡ine dezvoltarea ciupercilor ¿i a florei utile naturale pentru ca aceste organisme så lucreze în beneficiul culturilor. De asemenea, Amalgerol Essence prezintå ¿i alte beneficii asupra solului, dincolo de echilibrarea biologicå: - descompunerea foarte bunå a resturilor vegetale, ceea ce determinå o cantitate crescutå de humus ¿i mai mul¡i nutrien¡i disponibili pentru culturile viitoare, de cereale ¿i nu numai. - decompactarea solului, care devine mai u¿or de cultivat. Structura mai aeratå este mai avantajoaså pentru dezvoltarea culturilor. De câte ori este nevoie så aplicåm Amalgerol Essence? Trei sezoane de aplicåri ale produsului fac ca diferen¡ele la nivelul solului så fie vizibile cu ochiul liber. - reten¡ia superioarå de apå, o calitate care se datoreazå extractului de alge din sol, ce contribuie la productivitate ¿i la o evolu¡ie mai bunå a culturilor, chiar ¿i în condi¡ii de secetå.

Sus¡inerea micorizelor ¿i men¡inerea calitå¡ii solului Inocularea de micorize este o tehnologie încå de ni¿å, dar care preconizåm cå se va extinde, pentru cå tot mai mul¡i fermieri sunt dispu¿i så accepte metode naturale de stimulare a productivitå¡ii. Dezvoltarea rådåcinilor ªtim cå micorizele sunt unitå¡i de Amalgerol Essence con¡ine numesimbiozå între o plantå ¿i o ciupercå, în roase substan¡e care, ajunse în plantå, care planta oferå nutrien¡i, iar ciupercile, ac¡ioneazå pentru buna dezvoltare a rådåcinilor. Aplicare Dupå cum au aråtat-o testele, rådåcinile plantelor tratate cu Amalgerol Doza recomandatå: 2 l/ha. Essence au dimensiuni mai mari, fiind - De la sfâr¿itul înfrå¡irii pânå la apari¡ia frunzei stindard capabile så exploreze volume importante de sol ¿i så absoarbå mai bine nutrien¡ii (BBCH 29 - 37); existen¡i în mod natural sau cei oferi¡i - Pentru a accelera descompusuplimentar, prin fertilizare. nerea resturilor vegetale, urmat de o aråturå/cultivator superficial. Kwizda Agro Romania

Profitul Agricol 38/2021

CULTURI VEGETALE

Agribusinessul

Cum se schim

v\zut de distribuitori Toamna a început cu optimism, datoritå pre¡urilor ¿i a produc¡iilor bune, ob¡inute în multe regiuni din ¡arå. “Apar înså câteva incertitudine legate de pia¡a de inpturi ¿i må refer în special la zona de îngrå¿åminte, pre¡urile sunt mai mult decât dublu, dacå må întreba¡i acum douå såptåmâni-douå såptåmâni ¿i jumåtate vå spuneam cå s-au dublat. Din påcate, au început så creascå mai mult de dublu. E un context mondial, sunt lan¡urile logistice blocate, cererea-oferta se aflå într-un dezechilibru ¿i pre¡urile sunt în cre¿tere. Nu este vorba doar de pre¡, este ¿i lipså de disponibilitate. Cu siguran¡å, vom depå¿i ¿i acest episod”, spune Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România. Tot ea formuleazå ¿i câteva recomandåri pentru fermieri. “Ar trebui så vå echipa¡i cu mult curaj, pentru cå tot ceea ce face¡i dumneavoastrå se nume¿te business. Alimenta¡i-vå curajul cu multå cunoa¿tere. E foarte important så fi¡i deschi¿i vremurilor ¿i så testa¡i, så încerca¡i, så vå inventa¡i”, spune managerul Agrii. Ea aratå ¿i importan¡a integritå¡ii ¿i caracterului. “E foarte important. O spun din perspectiva unui distribuitor de inputuri care urmåre¿te în rela¡ia cu

Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România

fiecare client, cu fiecare fermier, så aplice principii de parteneriat. Anul trecut am avut cea mai neplåcutå surprizå, så asiståm la comportamente, norocul nostru a fost cå au fost foarte pu¡ine, de fermieri care, odatå ce erau încerca¡i din cauza secetei, aveau produc¡ii foarte mici, ¿i nu î¿i puteau onora contractele de trading, au refuzat så vândå acele cantitå¡i pe contractele futures, sau au încercat så facå alte lucruri de care sunt convinså cå acum nu sunt mândri, ¿i care i-au pus într-o oarecare luminå neplåcutå, atât în rela¡ia cu distribuitorii, cât ¿i cu mul¡i traderi”, conchide Ungureanu.

O altå preocupare pentru distribuitori este segmentul de biostimulatori. Pe pia¡å sunt multe produse ¿i este necesarå informarea corectå a fermierilor. “E nevoie de educare pentru cå se folose¿te destul de u¿or denumirea de biostimulator, în timp ce sunt doar anumite tipuri de produse care se încadreazå cu adevårat în aceastå categorie. Nu este suficient så ai doar ni¿te aminoacizi într-un produs ca el så fie biostimulator”, credeValerian I¿toc, business development director Agrii România. El remarcå faptul cå produsul trebuie så îndeplineascå anumite func¡ii fiziologice. Fermierii trebuie educa¡i pentru cå altfel vor tråi dezamågiri, nu ob¡in rezultatele care se a¿teaptå sau au a¿teptåri peste rezultatele pe care le poate oferi un produs. Rezultatul este neîncrederea în aceastå gamå de produse, de¿i sunt foarte multe teståri care dovedesc eficacitatea acestui tip de produse. 26

Pandemia a adus, în pia¡a agricolå, un nivel mai mare de incertitudine. În momentul în care a trebuit så închidå biroul din Bucure¿ti, Vasile Varvaroi, directorul general al Cargill România, spunea cå î¿i fåcea probleme dacå afacerea va putea func¡iona. “Realitatea este cå am func¡ionat foarte bine, dar nu înseamnå cå nu au fost destule elemente care au perturbat circuitele comerciale. Orice incertitudine aduce o cre¿tere a volatilitå¡ii. Am ajuns så vorbim de niveluri maxim istorice în condi¡iile în care raportul cerere-ofertå nu aråta o evolu¡ie atât de agresivå pe pia¡a mondialå.” Mesajul pe care vrea så-l transmitå agricultorilor este cå trebuie så se obi¿nuiascå cu aceastå stare de incertitudine deoarece nici anul acesta nu o så fie diferit. “O så avem ¿i pe viitor mai multå volatilitate decât poate eram obi¿nui¡i acum zece ani. Trebuie så ne adaptåm så func¡ionåm în condi¡iile acestea de pia¡å ¿i noi, ca ¿i comercian¡i, ¿i dumneavoastrå, ca ¿i clien¡i ai no¿tri, ¿i cred cå acela¿i lucru poate fi transferat ¿i asupra consumatorilor finali”, crede Varvaroi. El remarcå tendin¡a ca riscul de volatilitate a pie¡ei så fie ignorat. “Nu cunosc fermier care så nu-mi fi vorbit vreodatå despre riscurile de secetå, de boli, dar ni se întâmplå încå så nu în¡elegem foarte bine despre profilul de risc pe care-l avem ca urmare a evolu¡iei de pre¡. Din punctul meu de vedere este mai semnificativ decât toate celelalte. Aståzi nu se mai pune problema despre a avea sau nu acces la informa¡ii. Am depå¿it de mult etapa aceasta. Fermierii au acces la orice fel de informa¡ii prin telefonul mobil. Problema pe care trebuie så ne-o punem este ce facem cu aceastå cantitate enormå de informa¡ii care ne Profitul Agricol 38/2021

CULTURI VEGETALE

mb\ tradingul de cereale stå la dispozi¡ie. Cum o interpretåm, cum luåm decizii în baza ei?” Directorul Cargill considerå cå modelul în care fermierul discutå de douå ori pe an cu comerciantul, la momentul recoltårii ¿i poate încå o datå iarna, nu mai este valabil, nici pentru traderi ¿i nici pentru fermieri. Graficul volatilitå¡ii pe ultimii 20 de ani, curba este logaritmicå. “Volatilitatea a crescut an de an ¿i nu cred cå se va diminua. Numårul de participan¡i a crescut, vorbim de institu¡ii financiare care poate acum câteva zeci de ani nu participau pe pie¡ele noastre. Volumul tranzac¡iilor pe care acestea le genereazå este mai mare logaritmic decât ce facem noi ca traderi. Cre¿te nivelul de volatilitate pe care trebuie så-l administråm cu to¡ii. Nu o så auzi¡i niciodatå un trader så se plângå de volatilitate, pentru cå aceasta înseamnå ¿i oportunitå¡i, pentru noi ¿i pentru fermieri, în condi¡iile în care în¡elegem så lucråm împreunå”, spune Varvaroi. El apreciazå cå tradingul un domeniu în care este necesarå mai multå disciplinå ¿i planificare, în special din perspectiva fermierilor. A a¿tepta momentul pentru a vinde la pre¡ul maxim din pia¡å nu este o strategie. “Important este så vinzi mai bine decât media pie¡ei, sau så cumperi, depinde pe ce pozi¡ie ne gåsim. A¿a se måsoarå performan¡a: så fim mai buni decât media ¿i la final de an så ne putem bucura de rezultatele muncii noastre”.

Green-deal-ul, oportunitå¡i ¿i incertitudini Varvaroi considerå Green-deal-ul ca fundament european pornit din orientarea consumatorilor, “cei care în final ne plåtesc tuturor salariile”. Ace¿tia acordå, cel pu¡in declarativ, mult mai multå aten¡ie la ce månâncå. “Este o tendin¡å pe care o evaluåm de câ¡iva ani buni de zile. Sunt mult mai Profitul Agricol 38/2021

Vasile Varvaroi, director general Cargill România

aten¡i de unde provine hrana pe care o punem pe maså ¿i au, probabil, un cuvânt foarte important de spus la cum anume legiferåm. UE, pesemne, este purtåtorul de stindard al schimbårii. Este o oportunitate, dar prezintå ¿i multå incertitudine”, spune Varvaroi. Atingerea pragului de 25% în produc¡ia ecologicå nu e un lucru u¿or, ¿i totu¿i, nu e cel mai dificil din toatå ecua¡ia. “Sunt foarte curios cum o så se implementeze cerin¡a aceasta la nivel de consumator final. Încå nu este foarte clar cine o så consume o asemenea produc¡ie, dacå ne referim doar la UE. Må a¿tept ca perioada urmåtoare så fie definitorie pentru noi, pia¡a româneascå. Cum anume abordåm situa¡ia? Pentru mine este important så în¡eleg cât anume putem produce, în ce condi¡ii ¿i este rolul meu ca trader så gåsesc o pia¡å de desfacere pentru acele produse. Aici våd eu rolul nostru. Este, ¿i pentru noi, ¿i pentru întreaga industrie, o mare oportunitate”, considerå Varvaroi. “Ne a¿teptåm la schimbåri în ceea ce prive¿te uzan¡a de consum, o orientare cåtre produsele considerate sånåtoase. Må a¿tept ca schimbårile så fie cu mult mai rapide decât în trecut, iar aceasta trebuie så ne facå ¿i pe noi,

¿i pe fermieri mai flexibili în a le adresa”, mai spune acesta.

O nouå tendin¡å în vânzarea produc¡iilor Directorul Cargill remarcå o schimbare în ceea ce prive¿te dinamica vânzårilor înainte de recoltare. Fermierii români vând azi mai pu¡in decât obi¿nuiau så o facå în perioada imediat anterioarå sau ulterioarå momentului recoltei, un lucru considerat foarte bun. “Înseamnå cå am în¡eles, în final, cå trebuie så evitåm probabil momentul minim de pre¡ pe parcursul unui an agricol. Recomand tuturor så aibå un plan de marketing care så aibå în vedere întreaga activitate de vânzare a recoltei pe tot anul agricol. Din punctul meu de vedere, cea mai bunå strategie legatå de risc este så diversifici. Dacå ar fi så recomand cuiva care nu vrea så se uite pe pie¡e în fiecare zi, recomandarea mea ar fi så vândå în fiecare zi câte pu¡in. Cea mai simplå strategie de marketing din lume este cea care då consistent rezultate mai bune decât media pie¡ei”, conchide Varvaroi. a consemnat Adrian MIHAI 27

CULTURI VEGETALE

Amalgerol Essence> Beneficiile pentru rapi]\ Cultura de rapi¡å este avantajoaså ¿i la mare cåutare, dar are nevoie de multå aten¡ie pentru a da rezultate. În primul rând, sunt necesare metode pentru a ridica gradul de toleran¡å la stres. Amalgerol Essence con¡ine o serie de substan¡e benefice pentru culturi, printre care se numårå ¿i aminoacizii. Aceste substan¡e sunt “blocurile” din care este construitå materia vie, iar suplimentarea lor ajutå plantele så råspundå mai bine la stres ¿i le sus¡ine dezvoltarea. Adaosul de aminoacizi este util în terenuri mai pu¡in favorabile - soluri sårate, zone în care se produc båltiri etc. sau în perioade critice, când seceta, grindina sau temperaturile scåzute solicitå excesiv plantele. În aceste situa¡ii, sunt våtåmate ¡esuturi sau organe ale plantelor, se produce ve¿tejirea, cåderea frunzelor etc. Datoritå apor tului aminoacizilor, plantele pot så compenseze stresul ¿i så-¿i concentreze resursele spre productivitate. În lipsa acestui ajutor, cultura ar trebui så-¿i foloseascå din energie ¿i resurse pentru a-¿i produce singurå aminoacizii necesari vindecårii ¿i recuperårii stårii de sånåtate, pierzând din productivitate. ¥n situa¡ii de stres, plantele (¿i nu numai) produc radicali liberi, care, în cantitå¡i ridicate, ajung så producå våtåmåri însemnate ¡esuturilor, ajungânduse chiar la moartea plantelor. Ca antidot pentru radicalii liberi, plantele sintetizeazå antioxidan¡i, care au rolul de a neutraliza efectele stresului. 28

Prin aplicarea Amalgerol Essence, oferi¡i o cantitate importantå de antioxidan¡i culturii, ceea ce reprezintå o “plaså de siguran¡å” în plus pentru ca rapi¡a så depå¿eascå momentele dificile cum sunt seceta ¿i frigul. Unul dintre factorii importan¡i de stres sunt bolile provocate de ciupercile dåunåtoare. Extractul de ierburi alpine din Amalgerol Essence conduce la o cre¿tere a toleran¡ei culturilor la boli fungice ¿i dåunåtori. Amalgerol Essence conduce la o dezvoltare intenså, dar, în acela¿i timp, echilibratå a culturilor. Aceastå calitate se datoreazå fitohormonilor con¡inu¡i, de origine naturalå, provenind din alge marine, cu rol în special în dezvoltarea rådåcinilor, care devin mai viguroase ¿i capabile så absoarbå o cantitate sporitå de nutrien¡i. De asemenea, pentru rezultate bune, cultura de rapi¡å are nevoie de fertilizare ¿i nutri¡ie corectå. Amalgerol Essence reprezintå o surså organicå de N ¿i K. Aceste douå elemente vor ajuta dezvoltarea culturilor ¿i vor cre¿te toleran¡a la stresul provocat de secetå, fiind disponibile plantelor într-o formå u¿or accesibilå. Biostimulatorul ajutå absorb¡ia de nutrien¡i, ceea ce contribuie la starea de sånåtate a plantelor. Într-unul dintre testele reali-

Aplicarea Amalgerol Essence la rapi¡å Recomandåm un numår de 2-4 pulverizåri în dozå de 2 l/ha. Momente de aplicare:  toamna, la 7 - 8 frunze (BBCH 17-18);  în timpul primåverii, la începutul alungirii tulpinii (BBCH 20-40);  în timp ce mugurii sunt încå închi¿i - etapa “buton galben” (BBCH 50).

zate, s-a constatat cå plantele de rapi¡å unde a fost aplicat produsul Amalgerol Essence au dezvoltat 20 de ramifica¡ii, fa¡å de martorul netratat, unde numårul de ramifica¡ii a fost de 10. Desigur, cre¿terea numårului de ramifica¡ii înseamnå ¿i produc¡ie mai mare.

Beneficii speciale pentru fermieri Echilibreazå solul: Amalgerol Essence contribuie la protec¡ia mediului nu doar prin con¡inutul de substan¡e 100% naturale ¿i biodegradabile, ci are ¿i un rol activ în men¡inerea ¿i chiar refacerea calitå¡ii solului. Astfel, carbonul organic con¡inut activeazå via¡a microbianå din sol ¿i ajutå la îmbunåtå¡irea con¡inutului de humus. Alginatul con¡inut din biostimulatorul Amalgerol Essence ajutå la re¡inerea unei cantitå¡i mai mari de apå, ceea ce înseamnå cå plantele vor avea mai multe resurse la dispozi¡ie ¿i se vor dezvolta mai bine. Utilizat pe parcursul mai multor sezoane, produsul produce o decompactare a solului, care devine mai prielnic pentru culturile viitoare. Cre¿te eficien¡a pesticidelor din amestecul de tartare: În primul rând, Amalgerol Essence ac¡ioneazå ca un sticker, crescând persisten¡a picåturilor pe suprafa¡a foliarå. Biostimulatorul diminueazå fitotoxicitatea tratamentelor, în special a celor cu erbicide: numeroasele substan¡e benefice con¡inute amelioreazå efectele stresului, astfel cå tratamentele fitosanitare au un grad de siguran¡å mai ridicat. Biostimulatorul Amalgerol Essence are certificare Ecocert, astfel, el poate fi utilizat în agricultura ecologicå.

Kwizda Agro Romania Profitul Agricol 38/2021

CULTURI VEGETALE

Norofert - lider în ecologie Vlad Popescu, directorul general Norofert, are o explica¡ie dezarmant de sincerå pentru orientarea companiei spre agricultura ecologicå. Dacå o tonå de floarea-soarelui se vinde cu 1.8002.000 de lei, o tonå de semin¡e ecologice ajunge la 3.000-3.200 de lei.

Dar despre divizia bio a Norofert detaliile le oferå Mircea Fulga, director pentru dezvoltare. Divizia bio a fost înfiin¡atå în 2020 ¿i a devenit principala activitate din cadrul companiei. “Pia¡a ecologicå este una conservatoare, spune Fulga. Am introdus 18.000 de hectare în agricultura ecologicå. Avem fermieri care lucreazå exclusiv cu noi. Cei 10 reprezentan¡i de vânzåri merg în teren ¿i se ocupå de tot ce înseamnå dosar de certificare, de trasabilitatea mårfii. Am lansat în acest an douå programe pe culturi speciale nåut ¿i in - care au mers foarte bine. Am încheiat din start un contract de preluare a recoltei la cel mai bun pre¡ din pia¡å.” Cei trei director tehnici asigurå asisten¡a pentru culturi. Din cele 468.000 de hectare ecologie din România, 135.00 se cultivå cu cereale. Este primul an când Norofert preia produc¡ia ecologicå a fermierilor ¿i o vinde cåtre procesatorii externi. “Le-am asigurat fermierilor toatå trasabilitatea mårfii, inclusiv documente.” Semin¡ele nu trebuie så fie tratate ¿i Norofert le furnizeazå fermierilor såmân¡å netratatå. Jude¡ele Constan¡a ¿i Tulcea au cele mai mari suprafe¡e de culturi ecologice. “Fermierii au avut de suferit anul trecut ¿i am ales så împår¡im riscurile. Ne extindem în Timi¿, Olt, Teleorman, care devine un centru de interes pentru noi.” Pentru a trece la agricultura ecologicå, este nevoie de doi ani de conversie. De regulå, nimeni nu achizi¡ionea30

Mircea Fulga, director pentru dezvoltare, Norofert

zå cerealele din perioada de conversie la un pre¡ special, comparativ cu agricultura conven¡ionalå. Norofert le oferå fermierilor o bonifica¡ie de 10-15% pentru aceastå perioadå, în func¡ie de analiza fiecårui produs. Se plåte¿te mai mult calitatea decât cantitatea.

Din expunerea sus¡inutå de Iulia Grådinaru, director executiv al companiei, am re¡inut dezideratul Norofert de a oferi fermierilor acel business integrat, cu expertizå tehnicå pentru toate stadiile de vegeta¡ie. “Avem oameni foarte pregåti¡i în teren. Loturile demonstrative sunt cartea noastrå de vizitå ¿i un foarte bun in-

strument de marketing. Fermierul prime¿te de la noi solu¡ii personalizate pentru a deveni profitabil.”

În 2021, Norofert a înregistrat o cre¿tere de 35% la gama de produse lichide vândute, comparativ cu 2020. Norofert comercializeazå mai multe tipuri de produse: gama Organics, dedicatå agriculturii ecologice, gama Karisma, destinatå agriculturii conven¡ionale, gama Horticulturå - lansatå în 2020, care are un parcurs foarte frumos, reprezentând deja 5% din toate vânzårile.

Viorel PATRICHI

Cargill România face planuri pentru produc¡iile bio Cargill România are planuri mari în domeniul agriculturii ecologice. În prezent achizi¡iile sunt modeste comparativ cu ¡intele propuse. Deocamdatå analizeazå oferta disponibilå: cantitå¡ile produse, calitatea ¿i culturile existente. “Avem pia¡a aceastå în analizå de ceva vreme. Fårå îndoialå, råspundem unei cerin¡e din pia¡å”, spune Vasile Varvaroi, director general al Cargill România. În SUA, Cargill a lansat Ini¡iativa Tranzi¡iei Organice. Împreunå cu Rodale Institute, specializat în agriculturå bio, Cargill îi ajutå pe fermieri så înlåture barierele pentru produc¡ia bio de porumb ¿i soia ¿i så-¿i valorifice produc¡iile. Fermierii primesc consultan¡å gratuitå de la Institut, inclusiv în fermå, privind managementul buruienilor, rota¡ia culturilor, dar au acces ¿i la traininguri ¿i seminarii online. De asemenea, sunt ajuta¡i în procesul de certificare ¿i primesc pre¡uri superioare inclusiv pentru recoltele ob¡inute în perioada de conversie. Profitul Agricol 38/2021

CULTURI VEGETALE

Agricultura BIO, mai accesibil\ prin finan]are Raiffeisen Bank Fermele cu suprafe¡e organice certificate sau aflate în curs de certificare au acces la un nou produs lansat de Raiffeisen Bank. Destinat exclusiv finan¡årii capitalului, creditul se poate folosi pentru acoperirea cheltuielilor legate de înfiin¡area culturilor ecologice, plata semin¡elor, îngrå¿åmintelor ¿i insecto-fungicidelor certificate pentru agricultura ecologicå. De asemenea, se pot finan¡a cheltuieli cu asigurarea culturilor certificate ecologic sau în curs de conversie, cheltuieli de iriga¡ii sau legate de recoltare, salarii. Termenul maxim al creditului este de 36 luni, iar rambursarea ¡ine cont de sezonalitatea afacerii, dar trebuie înså rambursate anual cel pu¡in douå rate de capital. Creditul are câteva avantaje. Clien¡ii pot accesa o sumå mai mare, în func¡ie de cheltuiala pe hectar cultivat, de pânå la 950 euro. De remarcat este ¿i faptul cå se adreseazå inclusiv clien¡ilor cu suprafe¡e mici certificate organic sau în curs de conversie. Dobânda pentru creditul BIO pentru fermieri este cu 1% mai micå decât pre¡ul standard aferent produselor de finan¡are a capitalului de lucru în agriculturå, iar în condi¡iile în care el achizi¡ioneazå inputuri de la

parteneri ai bancii, discountul poate så fie chiar mai mare. “Îndråznesc så spun cå, prin accesarea creditului bancar, costurile clientului pot fi optimizate semnificativ, prin diferen¡ialul de dobândå ¿i fermierii vor beneficia ¿i de un grafic de rambursare flexibil, corelat cu sezonalitatea veniturilor ¿i nevoile de business”, precizeazå Raluca Nicolescu, director Aria IMM (foto). Valoarea minimå este de 35 mii RON. Mai existå o limitå minimå legatå de terenul agricol cultivat, care trebuie så fie de minimum 80 ha, dar pentru finan¡area agriculturii BIO se aplicå la nivel de grup de clien¡i ¿i nu de fermå. Produsul se adreseazå fermierilor IMM cu cifre de afacere pânå la 5 mil. euro, ce activeazå în agricultura primarå cu suprafe¡e certificate sau aflate în curs de conversie ecologicå. Sunt câteva documente specifice suplimentare: certificarea clientului pentru produc¡ie ecologicå sau pentru suprafe¡e aflate în conversie ecologicå ¿i dovada înregistrårii la APIA pentru primirea subven¡iei specifice.

Adrian MIHAI

De ce un credit pentru agricultura bio? “Am lansat acest produs pentru cå vrem så fim partenerii clien¡ilor no¿tri pe termen lung ¿i pentru cå putem så contribuim la schimbarea percep¡iei fermierilor români astfel încât agricultura sustenabilå så devinå o afacere accesibilå. În general, agricultura produce CO2, dar poate oferi ¿i cåile de al sechestra, avem o strategie la nivelul Uniunii Europene, un plan de ac¡iuni, Profitul Agricol 38/2021

noi reglementåri ¿i existå ini¡iative care så contribuie la atingerea obiectivului Pactului Verde European, de a aloca agriculturii ecologice 25% din terenurile agricole, pânå în 2030. Acest lucru nu se poate realiza fårå ca sistemul financiar så fie o verigå importantå, el are un rol esen¡ial în alocarea resurselor financiare în proiecte ¿i activitå¡i productive care så sus¡inå

acest obiectiv. În plus, grupul nostru este semnatar al Initia¡ivei ONU privind principiile pentru un sector bancar responsabil, iar noi, ca bancå localå, avem o prezen¡å consistentå pe zona aceasta a sustenabilitå¡ii, de ani buni. Astfel, acest produs e în linie cu tot ce facem noi, ni l-am dorit foarte mult ¿i cu siguran¡å îl vom îmbunåtå¡i pe måsurå ce va fi tot mai utilizat”, Raluca Nicolescu, director Aria IMM. 31

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ministrul trebuie s\ fie numit dintre fermieri? Oierii ¿i crescåtorii de vaci de lapte, din Timi¿ cel pu¡in, ar vrea ca viitorul ministru al agriculturii så fie ales din rândul fermierilor. Argumentul lor, doar unul care vine din domeniu poate în¡elege cu adevårat dificultå¡ile cu care se confruntå agricultorii.

Ferma de familie så fie în aten¡ia ministrului “Noul ministru så fie un fermier. Unul care lucreazå sau a lucrat în cultura mare sau în zootehnie, nu care numai a auzit de agriculturå. Nu vrem un politician sau profesor care nu a practicat agricultura. S-a våzut ce s-a întâmplat”, este de pårere Gheorghe Mihåescu, pre¿edintele Asocia¡iei Tim Miori¡a Lugoj, care numårå 40 de membri cu peste 15.000 de oi. “Degeaba este doctor în agriculturå, dacå nu se vede nimic în ceea ce face. Noul ministru trebuie så dea mai multå importan¡å micului producåtor, fiindcå produsele lui sunt cele mai sånåtoase, nu cele aduse din import”, spune Nelu Pa¿calåu, din ªipe¡, care lucreazå 100 de ha, este crescåtor de vaci de lapte ¿i producåtor de brânzå. “Fostului ministru i-a plåcut så meargå în fermele mari, iar pe micul producåtor l-a ignorat. Ce frumos e ¿i ce bine se tråie¿te în România din agricul32

turå, dar situa¡ia dificilå din ferma de familie care produce cu adevårat produse sånåtoase nu l-a interesat”, este de pårere Florin ºubrea, din Boldur, care cre¿te 40 de vaci de lapte. Spune cå are doar Bål¡atå Româneascå, dintre care unele terminå lacta¡ia cu 10.000 de litri de lapte pe an. “Noul ministru så fie deschis, så îi ia în seamå ¿i pe fermierii mici, nu numai pe cei mari”, aten¡ioneazå Cåtålin Jivan, din Folea, care cre¿te 80 de vaci de lapte ¿i lucreazå 70 de ha de teren, unde cultivå orz, grâu, porumb ¿i lucernå, asigurându-¿i hrana animalelor.

Trei probleme pe masa noului ministru Ciobanii ¿i våcarii din Timi¿ amintesc de trei probleme ve¿nic nerezolvate care trebuie så fie pe masa noului ministru al agriculturii. Una este pre¡ul mic la lapte. Ei spun cå, din anul 2000, vând litrul cu 1,20 lei. “Noul ministru trebuie så lucreze pentru corelarea pre¡urilor la furaje ¿i la celelalte materii prime ¿i inputuri, cu pre¡urile produselor de la poarta fermei - a laptelui, a brânzei ¿i a cårnii. La noi pre¡urile nu au crescut, dar pe rafturile magazinelor, da. Laptele la noi se vinde la fel de ieftin ca în urmå cu 21 de ani, în timp ce în hipermarket a crescut permanent”, aten¡ioneazå ºubrea. “Acum litrul este numai 1,20 lei ¿i ar

trebui så creascå la peste 2 lei, altfel fermele de familie riscå falimentul. Nu vom mai putea cre¿te vaci de lapte. Motorina s-a scumpit ¿i pre¡urile la inputuri au crescut mult, chiar s-au dublat în unele cazuri, la utilaje, piese de schimb, uleiuri, inclusiv la a¡a de balotat. Eu am noroc cå îmi produc singur hrana pentru animale. Am påmânt, dar în ziua de azi este o mare victorie dacå reu¿e¿ti så te men¡ii pe linia de plutire, nu så câ¿tigi”, a adåugat Jivan. “E mai scumpå Coca-Cola decât laptele românesc. De ce s-a tåiat subven¡ia? Înainte era peste 400 de lei, acum e aproape nimic, 140 de lei”, spune Pa¿calåu. El mai sus¡ine cå crescåtorii de vaci de lapte au de suferit ¿i au pre¡ul stagnat de 21 de ani, fiindcå se importå prea mult lapte fårå niciun control. Statul, prin Ministerul Agriculturii, nu intervine ¿i nu reglementeazå domeniul, pentru ca ferma de familie så fie protejatå. Situa¡ia este gravå pentru producåtorii mici, fiindcå, spun reprezentan¡ii lor, nu au nicio predictibilitate. În plus, crescåtorii de vaci de lapte sunt ¿i în competi¡ie cu crescåtorii de oi inclusiv pentru på¿une. Un cioban cu 60-70 vaci, care vinde litrul de lapte cu 1,20 lei, nu se poate pune cu un cioban cu 1.000-2.000-3.000 de oi, care vinde litrul de lapte cu peste 3 lei. O altå problemå o reprezintå mâna de lucru. “Nu ai cum så îi angaProfitul Agricol 38/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

jezi. Legile sunt fåcute într-un fel fårå de fel. Azi î¡i vine omul, mâine nu î¡i mai vine. Nu ai nicio pârghie cu care så po¡i lucra cu mâna de lucru. Nu ai nicio credibilitate. Te duci ¿i cau¡i, dai de intermediari”, semnaleazå Jivan. O altå problemå nerezolvatå este înfiin¡area micilor abatoare. Mihåescu a explicat: “Au scos legea, dar nu ¿i ghidurile de aplicare. Trebuie så fie abatoare cât mai simple, nu sofisticate ¿i imposibil de construit de micul fermier. De fapt, ei trebuie så copieze de la unguri sau austrieci, så vede¡i ce simplu este acolo, iar ciobanul ¿i våcarul ce bine î¿i face treaba cu aceste abatoare mici de fermå. Tot în UE sunt ¿i ei ¿i noi, dar de ce la ei se poate ¿i la noi nu? Asta trebuie så rezolve noul ministru al Agriculturii. La noi întotdeauna regulile simple sunt schimbate pânå devin complicate. Formalitå¡i, normative ¿i birocra¡ie, cå nu mai ¿tii cum så faci så î¡i iaså bine. Noi avem nevoie de abatoare pentru ca så închidem lan¡ul alimentar - cre¿tere, reproduc¡ie, sacrificare ¿i valorificare. Numai a¿a putem rezista noilor condi¡ii impuse de Uniunea Europeanå”. De ce micii producåtori se aflå în aProfitul Agricol 38/2021

ceastå situa¡ie ¿i vând laptele cu acela¿i pre¡ de peste 20 de ani? Fermierii recunosc cå nu sunt organiza¡i ¿i nu are cine så îi reprezinte nici politic, nici în rela¡ia cu comercian¡ii. Mai grav, un fermier mic din zootehnie îi este aproape imposibil så atragå un proiect european. “Ca så î¡i faci un proiect cu finan¡are UE, nu po¡i, e¿ti mort. Totul este împotriva micului producåtor din zootehnie, a fermei de familie”, se plânge Jivan.

Ce e de fåcut? Fermierii din Timi¿ sus¡in cå trebuie så se acorde mai multå aten¡ie pro-

ducåtorilor de carne ¿i lapte, fiindcå alimenta¡ia se face cu carne ¿i produse din carne, cu lapte ¿i produse din lapte. Pe de altå parte, se importå prea mult lapte. Regulile sunt fåcute astfel încât så fie favoriza¡i importatorii. Se vehiculeazå propunerea ca Dimitrie Muscå så fie numit ministrul Agriculturii. “A¿a ceva ne-ar trebui. Un om care provine din domeniu, îl cunoa¿te foarte bine ¿i ¿tie care sunt problemele cu care se confruntå fermierul român”, decreteazå Gheorghe Mihåescu, ¿eful oierilor din Timi¿.

Gheorghe MIRON

Pesta love¿te ¿i fermele Carmistin Un focar de pestå porcinå africanå a fost confirmat la o fermå din Turda¿, care apar¡ine companiei Carmistin, conduså de Justin Paraschiv. Au fost ucise 10.000 de animale. Mai mul¡i localnici din zona Orå¿tiei au reclamat faptul cå autoritå¡ile au dispus îngroparea porcilor sacrifica¡i pe o på¿une din apropierea fermei din Turda¿, unde pasc oile, ¿i fårå a fi consulta¡i. Autoritå¡ile au instituit o zonå de protec¡ie,

care cuprinde localitå¡ile Turda¿, Mårtine¿ti ¿i Pricaz. Timp de 20 de ani, Justin Paraschiv a reu¿it så înfiin¡eze ¿i så dezvolte în cadrul grupului mai multe companii. Împreunå, acestea au ajuns så producå anual peste 20.000 de tone de carne de pui, 250.000 de porci ¿i 10.000 de vite în viu, în cele 18 ferme specializate.

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ca în vremurile bune>

100.000 de vizitatori la o expozi]ie de zootehnie În perioada 4-8 octombrie, s-a desfå¿urat, în Fran¡a, cea de-a 30-a edi¡ie a târgului de zootehnie Sommet de l'élevage.

in cauza pandemiei, evenimentul a fost interzis de autoritå¡i în 2020. În acest an, organizatorii ¿i-au luat revan¿a: timp de patru zile, au venit la Cournon, în regiunea Auvergne, aproape 100.000 de vizitatori francezi ¿i stråini. Aproape la fel de mul¡i ca în 2019, anul record de vizite. “În acest context, este un pariu câ¿-

tigat”, spunea Jacques Chazalet, pre¿edintele Sommet de l'élevage. Succesul a fost posibil ¿i pentru cå târgul a durat patru zile, iar nu trei, ca la edi¡iile precedente. Un alt salon enorm a fost inaugurat cu acest prilej. “Am revenit la via¡a de dinainte, este o mare fericire”, se bucurå Jacques Chazalet, care era încântat cå vede iar vastele culoare pline prin expozi¡ie. Restric¡iile ¿i interdic¡iile au fost ridicate brusc în preajma târgului ¿i zeci de mii de oameni mergeau fårå må¿ti. Apårea uneori câte un jandarm cu masca pe figurå. România a fost “invitata de onoare” la edi¡ia din 2021, dar ministrul Adrian Oros a preferat så påstreze tåcerea...

Rasa Aubrac a fost regina târgului În 30 de ani, Maurice Laurent, crescåtor de vaci de lapte ¿i carne din Azérat (Haute-Loire), acum pensionar, nu a ratat niciun Sommet pentru animale. Cre¿te vaci Aubrac, raså care a fost în centrul aten¡iei în acest an. Fiindcå Aubrac are câteva atuuri puternice: capacitate de adaptare în toate teritoriile, fatå u¿or ¿i po¡i så cre¿ti asemenea vaci fårå eforturi deosebite, prolificitate ridicatå (un vi¡el pe an de la o vacå). ªi, din punct de vedere fenotipic, este un uuu animal frumos. Viorel PATRICHI Profitul Agricol 38/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu Un taur Aubrac, cu superba lui robå cafenie, poate fi condus u¿or, chiar dacå are coarne. Iar francezii nici nu vor så audå de ecornare. Animalul nu e frumos fårå coarne. Carnea se vinde bine. A¿a se explicå de ce unii crescåtori din România au importat juninci ¿i tauri Aubrac din Fran¡a. Concursul na¡ional, organizat la Sommet, este efectul unei ofensive de farmec, care a fost bine instrumentatå de francezi pentru a converti noi adep¡i ai rasei. De fapt, Sommet a devenit pentru zootehnie ceea ce este deja de ani buni Salonul Auto de la Paris pentru lumea automobilisticå. “O trecere obligatå”, cum zic militarii, pentru oportunitatea de a-¿i promova cele mai frumoase modele. A¿a se explicå de ce vacile Aubrac de elitå s-au vândut la licita¡ie în doar douå minute. Atât a durat evaluarea pentru cunoscåtori ca så cumpere, pe 8

octombrie, cele mai frumoase exemplare de vaci Aubrac. Evident, defilarea s-a desfå¿urat în enorma salå a expozi¡iei, dupå regulile defilårilor de modå. De fapt, aceastå licita¡ie a fost ¿i evenimentul cu care s-a încheiat Sommet de l'élevage. De la expozan¡i la vizitatori, aceastå råscruce de ruralitate este, în primul rând, reuniunea unui public informat ¿i foarte specializat. Acolo, în Fran¡a, nu prea vin guråcascå. De aceea, ¿i expozi¡ia a fost botezatå Sommet (summit în traducere, adicå o întâlnire de top, la cel mai înalt nivel) fiindcå acolo merg elitele zootehniei din toatå lumea. Vin pårin¡i înso¡i¡i de copii, dar dacå vrei så gåse¿ti un pu¿ti cåruia så-i spui cå laptele iese dintr-o cutie sau din sticlå, nu ai nicio ¿anså. Nu. La Sommet copiii poartå cizme murdare de cauciuc kaki ¿i fac jogging cu un capac în¿uru-

bat cu mândrie pe cap în culorile ma¿inilor agricole. Ca steagurile echipei lor preferate. Ei ¿tiu tot despre animalele lor ¿i merg cu pårin¡ii la festivitatea de premiere. Acolo, în Fran¡a, reginå e vaca! Nu mai conteazå nici Messi, nici Neymar ¿i nici echipele pe unde mai joacå. La expozi¡ia de zootehnie din Fran¡a vedetele sunt mai degrabå Massey Ferguson, Claas sau New Holland. Utilajele au un singur scop: så facå munca fermierului mai pu¡in plictisitoare ¿i ochii lor strålucitori. “Må intereseazå în special tractoarele de 500 de cai-putere. Costå cel pu¡in 300.000 de euro”, spune Jules cu entuziasm. “Tatål meu are un John Deere, dar când voi prelua ferma, o voi îmbunåtå¡i”. Fermierii francezi ¿i-au dat întâlnire timp de patru zile la edi¡ia din 2022, când regina târgului va fi rasa Charolais.

La fel ca în fiecare an, concursul de frumuse¡e este marea a¿teptare. Au participat 750 de bovine de carne, 550 de vaci de lapte, 400 de oi ¿i 300 de cai. În total, 2.000 de animale au fost atent selectate pentru a defila ¿i pentru a anima sålile pline ochi. ¥nainte de a defila la Sommet, animalele au trecut prin numeroase competi¡ii mai mici, locale sau inter-regionale, prezentåri, demonstra¡ii. Douå medalii de aur au mers la un singur fermier, Nicolas Sudre. Så fii dublu medaliat cu aur pentru animalele tale este o mare realizare în Fran¡a ¿i un real motiv de mândrie. Nicolas Sudre a primit premiul întâi pentru brânza lui “Bleu d Auvergne”. Îngrije¿te 60 de vaci Holstein ¿i câteva Montbeliarde, împreunå cu pårin¡ii. Ob¡ine 460.000 de litri de lapte pe an, pe care îl transformå în brânzeturi “Bleu d'Auvergne” ¿i “Fourme d Ambert”. Aceastå fermå familialå are acum un singur angajat ¿i rezistå de 5 genera¡ii. Sommet de l'élevage a fost înså marcat de criza care afecteazå întreaga zootehnie francezå, la fel ca în toatå Europa.

Crescåtorii î¿i pun mari speran¡e în efectele Legii EGalim 2 pentru a-¿i salva veniturile din munca la grajd. La fel ca românii, ei se confruntå cu cre¿terea costurilor materiilor prime ¿i energiei, deoarece costul produc¡iei cre¿te mai rapid decât cel al laptelui. Cre¿terea pre¡ului la alimente, energie, îngrå¿åminte ¿i servicii are un impact semnificativ asupra fluxului de numerar al fermelor de vaci cu lapte ¿i pune sub semnul întrebårii sustenabilitatea profesiei pentru un numår mare de crescåtori.

Pe 5 octombrie, Julien Denor mandie, ministrul Agriculturii, a vizitat ¿i el Expozi¡ia de la Cournon-d'Auvergne, Puy-de-Dôme. Imediat ce a ajuns în târg, l-au luat fermierii la întrebåri cu privire la “EGalim 2”, care vizeazå protejarea muncii fermierilor. “Trebuie så ne mândrim cu zootehnia noastrå. O zootehnie de calitate, care trebuie remuneratå ca atare. Nu degeaba se desfå¿oarå în ¡ara noastrå Sommet de l'élevage, cel mai important salon de zootehnie din Europa”, le-a spus Julien Denormandie.

Profitul Agricol 38/2021

MA{INI & UTILAJE Power Show IPSO Agricultur\>

Câmpul tuturor posibilit\]ilor ¥n ciuda pandemiei, câteva zeci de fermieri au participat la una dintre cele mai performante demonstra¡ii cu ma¿ini ¿i utilaje orchestratå de IPSO Agriculturå.

colo, în câmp, fermierii au aflat de la speciali¿tii de produs IPSO Agriculturå detalii despre performan¡ele combinelor John Deere din seriile S (cu flux axial) ¿i T (cu flux conven¡ional, cu cåi¿ori). Fluxul axial cu un singur rotor pentru alimentare, separare, curå¡are ¿i care echipeazå seria S oferå o productivitate mare ¿i calitate foarte bunå a boabelor. Dupå combine, oamenii ¿i-au îndreptat aten¡ia asupra tractoarelor din seriile 6R ¿i 6M, cu sisteme pentru agricultura de precizie, încårcåtorului

Profitul Agricol 38/2021

cu bra¡ telescopic Manitou 737 ¿i a echipamentelor de prelucrare a solului Bednar Swifter, Kuhn Optimer ¿i Kuhn Performer. Seria de tractoare John Deere 6R include 5 modele dotate cu motoare puternice, Stage IV, de pânå la 300 CP. Tractoarele John Deere 6M au puteri de la 90 CP (6090M) la 195 CP (6195M). Ambele serii pot fi echipate, în func¡ie de model, cu transmisii PowrQuad, AutoQuad, PowrQuad Plus, AutoQuad Plus, DirectDrive, CommandQuad, AutoPowr. ¥ncårcåtorul Manitou 737 are motor Deutz de 3,6 litri, de 129 CP ¿i poate ridica la maximum 6,9 m înål¡ime încårcåturi de pânå la 2,7 t. Grapa cu discuri Swifter este gânditå pentru o prelucrare de calitate, rapidå ¿i la costuri reduse a miri¿tii, la o adâncime de pânå la 12 cm.

Kuhn Optimer+ 403R este o grapå purtatå, cu lå¡ime de lucru de 4 m ¿i adâncime de lucru de 3 - 10 cm. ¥n completarea tuturor celor de mai sus au venit semånåtorile Kuhn Espro ¿i Maxima, respectiv John Deere 1725NT pentru culturi prå¿itoare. Semånåtorile Kuhn Espro pot fi operate pe lå¡imi de lucru între 3 ¿i 8 m, au necesar de putere scåzut ¿i o precizie ridicatå la semånatul într-o singurå trecere. Dintre cele 12 semånåtori Kuhn Maxima 3, pentru suprafe¡e mici ¿i medii sunt recomandate modelele TS (precum cea prezentatå la Power Show), pe 6, 7 sau 8 rânduri.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Massey Ferguson în lumea digital\ de mâine Massey Ferguson a prezentat recent, într-un eveniment online, “Bor to Farm” “Nåscut pentru a fi fermier”, noua direc¡ie a ma¿inilor agricole: utilaje inteligente ¿i solu¡ii digitale care au fost dezvoltate ¿i construite cu ¿i pentru fermieri.

entru Massey Ferguson, viitorul imediat aduce trei modele noi de tractoare: - MF 6S - un tractor compact, u¿or ¿i manevrabil, cu motor în 4 cilindri, 135 200 CP cu EPM, - MF 7S - stabil, puternic ¿i fiabil, motor în 6 cilindri, 155 - 220 CP cu EPM, - MF 8S - 305 CP ¿i o nouå transmisie Dyna-VT, pentru un raport optim putere-greutate. Alåturi de tractoare, Massey propune ¿i o serie nouå de încårcåtoare telescopice, seria TH. Au precizie, ergonomie ¿i confort sporite, precum ¿i MF E-Loader, o func¡ie de încårcare automatå care contribuie la cre¿terea eficien¡ei, productivitå¡ii ¿i siguran¡ei. Vorbim de lumea digitalå, ¿i pentru asta constructorul a perfec¡ionat sistemul MF Connect, noul centru de informa¡ii MF ¿i noile pachete de agriculturå de precizie ¿i agriculturå digitalå, care protejeazå mediul ¿i cresc productivitatea fermelor. Sistemul de telemetrie MF Connect se ocupå, printre altele, de transferul datelor utilajului agricol printr-un cloud securizat cåtre computer sau smartphone, despre loca¡ia, consumul de combustibil ¿i starea ma¿inii. Sistemul este disponibil pentru toate 38

Thierry Lhotte, vicepre¿edinte ¿i director general Massey Ferguson, estimeazå cå 90% din întreaga linie de produse va fi înnoitå pânå la sfâr¿itul acestui an. Astfel, se va realiza o gamå nouå de tractoare de la 35 la 405 CP, cu modele S pentru specifica¡ii ridicate ¿i M pentru specifica¡ii medii. Se extinde gama de utilaje, iar pe lângå noile încårcåtoare telescopice agricole MF TH, se vor adåuga noi modele de cositoare, greble, prese de balotat atât furaje de înaltå calitate, pentru fermele zootehnice, cât ¿i paie, în cele vegetale. tractoarele MF cu 6 cilindri ¿i pentru combine din seria Ideal, cu un abonament de 5 ani ca standard ¿i op¡ional pentru toate celelalte tractoare ¿i combine agricole compatibile. Datele pot fi trimise ¿i la noul centru de date MF din Beauvais, unde echipa de service tehnic ¿i distribuitorii locali MF pot identifica posibile solu¡ii de service sau repara¡ii înainte de apari¡ia unor probleme majore.

cu 3% pânå la 10%, reducând consumul de combustibil ¿i timpul de lucru. Prin sistemul TaskDoc Pro, toate datele sunt transmise de la utilajul aflat în câmp la sistemul FMIS al fermei, apoi ¿i cåtre partenerii de încredere ai fermierului, prin cloudul securizat Agrirouter. În România, distribuitorul exclusiv al mårcii Massey Ferguson este Sigma CVM România.

Arpad DOBRE Massey Ferguson oferå ¿i alte câteva solu¡ii interesante pentru agricultura de precizie: MF Guide, MF Section ¿i MF Variable Rate Control, prin care liniile de contur ¿i hår¡ile agricole sunt u¿or de setat ¿i editat, iar suprapunerile pot fi reduse u¿or

Profitul Agricol 38/2021

MA{INI & UTILAJE

:ntoarcerea la demonstra]ii în câmp Låsând la o parte pentru câteva ore îngrijorårile pandemiei, zeci de fermieri au venit pe malul Dunårii, la Chiciu, în Cålåra¿i, unde cei mai importan¡i dealeri de utilaje ¿i-au dat mâna într-o demonstra¡ie comunå de recoltat porumb. 7 combine s-au aliniat în câmpul de porumb pus la dispozi¡ie de Alexandru Baciu.

teren, când recoltezi cu public, fiecare încearcå så î¿i scoatå atuurile în eviden¡å. Unele combine au excelat la vitezå, poate ¿i pentru cå aveau hedere mai înguste, altele au låsat în urmå un covor de coceni ¿i pånu¿e, dar aproape nicio boabå de porumb, semn cå aveau pierderi nesemnificative, iar altele au recoltat câte 16 rânduri simultan, la vite-

AgroConcept - New Holland CR9.90 Sistem de treierat cu douå rotoare Twin Pitch Plus Motor - FPT Cursor 13, de 12,9 l, cu sistem ECOBlue HI-eSCR Putere maximå la 2.000 rot./min 571 CP Rezervor combustibil/AdBlue 1.000 l/160 l Transmisie hidrostaticå ªenile din cauciuc SmartTrax cu suspensie Terraglide

ze de peste 10 km/h, o vitezå remarcabilå pentru o combinå cu un buncår de 14.000 litri. A¿a cum al¡ii sunt atra¿i de concursurile de Formula 1, la fel urmåreau fermierii întrecerea dintre combine. ªi fiecare ¡inea cu o marcå sau alta, dupå ce are în curte sau dupå cum plånuie¿te så î¿i înnoiascå flota. Cåci la Chiciu au fost o mânå de oameni, dar to¡i fermieri Capacitate buncår - 14.500 l Debit de descårcare - 142 l/secundå

mari ¿i foarte mari. Chiar dacå ståtea så plouå, iar vântul båtea sâcâitor de tare, confruntarea celor 7 magnifice combine s-a desfå¿urat frumos, avându-i drept câ¿tigåtori pe fermieri. Este ¿i meritul organizatorului, DLG Intermarketing. Pentru cei care nu au reu¿it så ajungå la demontra¡ie, trecem în revistå, foarte pe scurt, informa¡iile tehnice esen¡iale despre fiecare combinå care a participat la aceastå demonstra¡ie.

Arpad DOBRE Rezervor combustibil - 1.050 l Transmisie hidrostaticå Capacitate buncår - 10.500 l Viteza de descårcare - 115 l/sec

APAN Agriculture Equipments - Rostselmash 161 Sistem de treier conven¡ional cu 6 cåi¿ori Sistem batere TETRA Processor Motor Cummins QSL 9/ Tier V, Putere maximå - 380 CP

Profitul Agricol 38/2021

MA{INI & UTILAJE Serv Class - Claas Trion 750

NHR Agropartners Sistem de treierat APS Hybrid cu 2 Deutz Fahr C6205 TS

rotoare Motor- Cummins L9, Stage V Putere maximå la 1.900 rot/min 450 CP Rezervor combustibil/AdBlue - 8001.000 l/80-100 l Transmisie hidrostaticå ªenile Terra Trac Capacitate buncår 12.000 litri Debit de descårcare - 130 l/sec

IPSO Agriculturå - John Deere S770i Sistem de treierat cu flux axial cu un singur rotor pentru alimentare-separare-curå¡are Motor - PowerTech PSS de 9 l Putere maximå 455 CP cu ECE R120 Rezervor combustibil - 950 l ªenile John Deere noi, cu amprentå cu 30% mai mare Transmisie Pro Drive Capacitate buncår - 10.600 l Debit de descårcare - 116,3 l/sec

Profitul Agricol 38/2021

Sistem de treierat conven¡ional cu 5 cåi¿ori Motor- Deutz TCD 6.1 L6; 6 cilindri, 6,1 litri, turbo, SCR, Tier 4 Final Putere maximå - 250 CP Rezervor combustibil/AdBlue - 450 l / 53 l Transmisie hidrostaticå, cu 3 trepte de vitezå Capacitate buncår - 7.000 l Debit de descårcare - 75 l/sec

Sigma CVM România Massey Ferguson Ideal 9T

Transmisie hidrostaticå Motion Shift Capacitate buncår - 17.100 l Debit de descårcare - 210 l/sec

Titan Machinery România Case IH Axial-Flow 7250 Sistem de treierat cu flux axial Motor Case IH FPT C11, cu 6 cilindri, 11,1 l Putere maximå - 500 CP Rezervor combustibil /DEF 1.125/163 Transmisie hidrostaticå Capacitate buncår 11.100 l Debit de descårcare - 113 l/sec

Sistem de treierat cu douå rotoare Motor MAN Stage 5, de 15.2 litri Putere maximå - 647 CP Rezervor carburant/AdBlue 1500 l/180 l ªenile late de 660 mm

MA{INI & UTILAJE

O juc\rie pentru oameni mari [i cur]i frumoase Kubota ¿i-a extins cunoscuta serie F de ma¿ini de tuns frontale cu modelul F391, care oferå o gamå de noi caracteristici ce îi sporesc performan¡a ¿i productivitatea. Acest model se alåturå lui F-251, lansat mai devreme anul acesta. Cele douå ma¿ini autopropulsate de tuns iarba, robuste ¿i puternice, oferå solu¡ia optimå pentru cosirea rapidå a suprafe¡elor mari. F-391 este propulsat de motorul de ultimå genera¡ie Kubota Stage V, cu 4 cilindri ¿i 38 CP, fiind proiectat så asigure randament sporit, confort ¿i manevrare ergonomicå pentru operator. Rezervorul de 61 de litri asigurå intervale mari între alimentåri. Noua ma¿inå de tuns iarba are o transmisie hidrostaticå în douå trepte, iar trac¡iunea 4x4, disponibilå op¡ional, spore¿te siguran¡a în condi¡ii de

umezealå sau pe pante. F-391 are o capacitate de ridicare de 260 kg, maså de tåiere de 1,51 m sau 1,80 m, cu descårcare lateralå sau posterioarå. Op¡ional sunt disponibile kit-ul de mulch ¿i rezervorul colector, pentru randamente superioare. Viteza de de-

plasare de pânå la 19,6 km/h permite acoperirea de mari suprafe¡e de lucru pe zi. F-391 va fi disponibil la finele anului la distribuitorii Kubota, printre care ¿i Agri-Alian¡a.

Arpad DOBRE

Anvelopele Alliance 389 VF reduc compactarea solului Compactarea solului generatå de anvelopele utilajelor agricole trebuie evitatå cât mai mult, pentru îmbunåtå¡irea aportului de nutrien¡i ¿i a absorb¡iei de apå, fårå a reduce înså productivitatea în ferme. Inginerii YOHT (Yokohama Off-Highway Tires) au cåutat så råspundå acestor cerin¡e, prin realizarea anvelopelor cu flexiune îmbunåtå¡itå IF (Improved Flexion) ¿i flexiune foarte înaltå VF (Very High Flexion). Concret, au combinat capacitatea de flotare (lå¡imea amprentei la sol) cu tehnologia VF 42

pentru a crea Alliance 389 VF-IMP, o anvelopå pentru remorci agricole care protejeazå la maximum solul, concomitent cu sporirea productivitå¡ii. În anii preceden¡i, tractoarele erau echipate cu an-

velope VF cu presiune scåzutå, dar tractau remorci cu anvelope standard, umflate la presiuni de 2-4 bari, care sporeau, de fapt, compactarea solului. Dacå ¿i remorcile sunt echipate cu anvelope VF, cu presiune de 0,8 bari, greutatea totalå se împarte pe o suprafa¡å cu 25% mai mare fa¡å de echiparea cu anvelope standard, compactarea solului se reduce, iar randamentul culturilor cre¿te.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 38/2021

Englezii descoperå o insectå periculoaså Un studiu de monitorizare de rutinå desfå¿urat în provincia Surrey din Anglia a identificat o specie de gândac puturos care este considerat foarte periculos pentru cå atacå fructele. Gândacul puturos marmorat provine din Asia, dar a invadat zone extinse din Europa ¿i SUA, unde a provocat pagube importante în agriculturå. Nu este clar încå dacå insecta este deja rezidentå în Marea Britanie, sau a fost aduså întâmplåtor într-un bagaj sau transport de bunuri. Pânå în acest moment nu existå dovezi cå gândacul se reproduce pe teritoriul britanic. Nestle anun¡å cå vor exista probleme de aprovizionare de Cråciun Compania Nestle a anun¡at cå se confruntå cu probleme logistice grave în Marea Britanie, care ar putea afecta aprovizionarea magazinelor în perioada sårbåtorilor de iarnå. Compania produce o gamå largå de dulciuri care sunt cumpårate frecvent de Cråciun sub formå de cadouri. Marea Britanie trece printr-o perioadå grea dupå ie¿irea din Uniunea Europeanå, care a fåcut ca mul¡i ¿oferi de camioane så påråseascå ¡ara. Criza transporturilor a redus aprovizionarea cu alimente ¿i a provocat o lipså de combustibil în benzinårii. Savencia se extinde în Statele Unite Savencia Fromage & Dairy a anun¡at preluarea companiei Hope Foods, un producåtor american de hummus ¿i sosuri pe bazå de plante. Tranzac¡ia include fabrica principalå a Hope Foods din ora¿ul Louisville, statul Colorado. Savencia sus¡ine cå va continua så se concentreze pe brânzå ¿i alte produse lactate, dar vrea så-¿i extindå oferta de alimente pe bazå de plante, pentru a se adapta noilor tendin¡e de pe pia¡å. Cele douå companii nu au dezvåluit detaliile financiare ale tranzac¡iei. 44

ACTUALITATEA

EXTERN| Opt mor]i în protestele din India Autoritå¡ile indiene au promis cå o comisie specialå va investiga violen¡ele din timpul protestelor organizate de fermieri, în care opt persoane ¿i-au pierdut via¡a. În timpul unei manifesta¡ii din ora¿ul Lakhimpuri Kheri, imaginile video aratå cå o ma¿inå de teren a lovit inten¡ionat din spate un grup de protestatari, iar patru dintre ei au decedat. Mul¡imea l-a ucis ulterior în båtaie pe ¿ofer, dar ¿i pe al¡i doi pasageri, care erau angaja¡i ai partidului de guvernare Bharatiya Janata (BJP). Un jurnalist

care relata protestele a fost ¿i el ucis în timpul violen¡elor. Fermierii sus¡in cå atacul a fost ordonat de Ashish Mishra, care este fiul lui Ajay Mishra, ministru al locuin¡elor în guvern. Principalii lideri ai opozi¡iei, Priyanka ¿i Rahul Gandhi, au vizitat familiile victimelor ¿i au cerut o anchetå corectå, care så facå dreptate. Incidentele violente reprezintå o escaladare majorå a conflictului dintre fermieri ¿i guvernul premierului Modi, dupå mai mult de zece luni de proteste.

Peru anun]\ o nou\ revolu]ie agrar\ Pre¿edintele peruan Pedro Castillo (foto) a anun¡at un pachet de reforme care î¿i propune "o nouå revolu¡ie agrarå", pentru a pune cap exploatårii micilor fermieri. El a explicat cå fermierii au fost împin¿i de zeci de ani la marginea societå¡ii, iar standardul lor de via¡å a scåzut constant. Revolu¡ia agrarå a noului pre¿edinte include crearea unui serviciu agrar civil, dar ¿i trimiterea a mii de studen¡i care så-i ajute pe fermieri så practice o agriculturå modernå. Guvernul va fonda o bancå agricolå de stat, care va acorda împrumuturi cu dobânzi mici, ¿i va finan¡a un program na¡ional de achizi¡ie a alimentelor produse de micile ferme de familie. În plus, statul va investi în infrastruc-

tura ruralå, inclusiv în drumuri ¿i re¡eaua electricå, dar ¿i în construc¡ia unei fabrici de îngrå¿åminte pe bazå de fosfat.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 38/2021

ACTUALITATEA EXTERN|

Mexicul refuz\ porumbul modificat genetic Autoritå¡ile sanitare din Mexic au refuzat så autorizeze o varietate de porumb modificat genetic, o decizie surprinzåtoare pentru cå este prima de acest fel. Mexicanii nu au confirmat sau comentat încå decizia, care a fost anun¡atå de compania Bayer, producåtorul varietå¡ii respinse.

Gigantul german a descris verdictul ca fiind unul “care nu se bazeazå pe argumente ¿tiin¡ifice” ¿i a avertizat cå ar putea avea un impact devastator asupra agriculturii mexicane. Bayer sus¡ine cå plantele modificate genetic au fost testate “mai mult ca orice alte culturi din istoria agriculturii” ¿i s-a dovedit cå sunt sigure. Mexicul nu a permis culturile modificate genetic, înså importå mari cantitå¡i în scop furajer, în special din Statele Unite. Autoritå¡ile au autorizat importul a peste 90 de varietå¡i de porumb, dar nici o nouå plantå modificatå genetic nu a mai fost aprobatå din anul 2018, dupå venirea la putere a pre¿edintelui Andres Manuel Lopez Obrador. Un decret promulgat de Obrador anul trecut prevede interzicerea pânå în anul 2024 a porumbului modificat genetic pentru consum uman ¿i a folosirii pesticidului controversat glifosat.

20 de ani pentru corup]ie, în Japonia Directorul general al unui important producåtor de ouå din Japonia a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru cå a oferit mitå unui ministru al agriculturii, pentru a adopta måsuri în favoarea industriei. Tribunalul nipon a stabilit cå Yoshiki Akita, fostul manager al Akita Foods Co, i-a plåtit în total suma de 5 milioane de yeni (aproximativ 200.000 de lei sau 40.000 de euro) ministrului agriculturii Takamori Yoshikawa. Banii au fost oferi¡i în perioada noiembrie 2018 - august 2019. Akita cerea în schimb ca guvernul så nu implementeze standardele stricte de protec¡ie a Profitul Agricol 38/2021

animalelor agreate la nivel interna¡ional ¿i så extindå un program de compensa¡ii pentru producåtorii de ouå, în cazul scåderii bru¿te a pre¡urilor. Judecåtorul a declarat cå acest caz este unul foarte important, pentru cå “a compromis grav încrederea publicului în industria alimentarå ¿i politicienii japonezi.” Akita ¿i-a recunoscut vina, iar avoca¡ii lui au cerut clemen¡å, din cauza vârstei lui înaintate. Fostul ministru Yoshikawa a pledat înså nevinovat. El a admis cå a primit banii, dar sus¡ine cå sumele nu reprezentau mitå, ci doar “o dona¡ie”.

Seceta amenin¡å recolta de grâu din Siria Seceta prelungitå din Siria, în special în principala provincie agricolå Hasakeh, amenin¡å så compromitå complet recolta de cereale din acest an. Conform unor organiza¡ii umanitare, în multe zone ale Siriei recolta va fi cu 95% mai reduså fa¡å de cea de anul trecut. Fermierii locali se confruntå cu o misiune imposibilå, pentru cå ¿i pre¡ul combustibilului a crescut substan¡ial. Cea mai gravå situa¡ie se înregistreazå în regiunile controlate de kurzi în nordul ¡årii, acolo unde peste 60% din popula¡ie suferå deja de foame. Începe construc¡ia celei mai mari fabrici europene de procesare a orzului Cea mai mare fabricå de procesare a orzului din Europa va fi construitå în apropierea ora¿ului Ketterling din Anglia. Fabrica companiei Camgrain va fi gata în anul 2023, cu un total de 40 de angaja¡i, ¿i va furniza ingrediente pentru industria alimentarå. Loca¡ia este aproape atât de fermele care aprovizioneazå cu cereale Camgrain, cât ¿i de mai mul¡i producåtori care folosesc ingrediente din orz. Proiectul a primit o subven¡ie consistentå din partea autoritå¡ilor locale. Vietnamul va reduce taxele vamale pentru carnea de porc americanå Vietnamul a anun¡at cå va reduce taxele vamale pentru mai multe importuri agricole din Statele Unite, pe fondul eforturilor de a îmbunåtå¡i rela¡iile comerciale cu principalul partener de export. Tarifele la carne congelatå de porc vor fi reduse de la 15 la 10%, cele la porumb de la 5 la 2%, iar tariful de 3% pentru grâu va fi eliminat complet. Decizia este un efect al vizitei oficiale în Vietnam a vicepre¿edintei americane Kamala Harris, care a cerut guvernului vietnamez så importe mai multe produse din SUA pentru a echilibra balan¡a comercialå. 45

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS Brand Manager CPP Companie na¡ionalå producåtoare de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI - BH, AR, CJ, MS Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

Manager Vânzåri - Retail / Product Manager Companie autohtonå din segmentul horticol - planta¡ie afine bio

Reprezentant Tehnic/Promovare - NV România Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

Profitul Agricol 38/2021

Magazin

Legenda Palatului Stephanie sau Casa cu maimu]e Stephanie-Palais (Palatul ªtefania), sau Casa cu maimu¡e, din Timi¿oara, a fost construit la ini¡iativa primåriei, între 1908-1909, în stil eclectic, având acoperi¿urile inspirate de siluetele elansate ale turnurilor medievale. Arhitectul ¿ef a fost Székely László. Cercetåtorii Muzeului Na¡ional al Banatului sus¡in cå printre primii chiria¿i ai palatului s-au numårat firme celebre în epocå: Schneider, Adunarea Comercian¡ilor, restaurantul lui Wassel, firma fra¡ilor Deutsch, firmele Kincs Vertes sau Balint. La etajul întâi fusese amenajat un spa¡iu de serate. Tot aici se gåsea ¿i “Clubul cetå¡enilor”, unde se adunau cei mai înståri¡i burghezi så discute afaceri ¿i probleme ale cartierului. Clådirea e cunoscutå sub mai multe denumiri: Palatul Totisz, Casa de Raport a Municipiului Timi¿oara, Stephanie-Palais sau Casa cu maimu¡e. În partea de sus a clådirii, pe fa¡ada dinspre liniile de tramvai, la etajul al doilea, existå un ¿ir de statui ce reprezintå interpretåri destul de realiste ale unor ur¿i ¿i maimu¡e antropoide în mårime naturalå, exact sub corni¿å. Animalele sunt reprezentate cu scuturi în mânå. Pare-se cå me¿terii pietrari ce au fost angaja¡i de cåtre constructor au pri-

mit cereri speciale de la consilierii locali (cå doar ei au plåtit pentru clådire) så fie reprezenta¡i pe fa¡ada clådirii, sub formå de sculpturi. Nu se ¿tie exact nodul neîn¡elegerii sau procentul de veridicitate al pove¿tii, înså o neplatå parese så fi dus la råzbunarea arti¿tilor ¿i, totodatå, la înlocuirea “ctitorilor” cu animale (drågu¡e, ce-i drept!) protectoare ale måre¡ului palat din Fabric.

Cine a fost ªtefania, care a dat numele palatului? Paznicul ce stå de veghe la intrarea în cartier constituie un alt element spectaculos care a trecut testul timpului.

Palatul are acoperi¿uri mari ¿i ridicate, geamuri înguste ¿i rotunjite, cu lemnårie verde, care se reliefeazå plåcut pe fa¡adele clådirii vopsite în culoare albå ¿i galbenå. Decora¡iunile clådirii, sub formå de volute aurii ¿i forme geometrice, sunt caracteristice stilului Secession. În 1918, clådirea ajunge în proprietatea directorului general al complexului industrial Industria Lânii - S.A. Timi¿oara, Rudolf Totisz. Acest domn, ulterior consul al Belgiei la Timi¿oara, schimbå numele palatului cu cel al so¡iei sale - Stephanie (ªtefania). În perioada interbelicå, aici, a continuat så func¡ioneze Clubul Cetå¡enilor din cartierul Fabric, dar ¿i celebrul restaurant Carul cu Bere. Fa¡adele clådirii au fost renovate la începutul anilor 2000. În anul 2010 începe ¿i proiectul de reabilitare a vitrinelor istorice ale clådirii, vitrine ce fac parte din parterul clådirii monument. ªi povestea nu se încheie aici, cåci, dacå nu ar mai fi, nu s-ar mai povesti…, încheie într-o nuan¡å comicå cercetåtorii Muzeului Na¡ional al Banatului din Timi¿oara.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 38/2021

PAGINA DE HOBBY Performeri de poligon Precum în fiecare an, miezul lui octombrie stinge, încet-încet, febra boncåluitului impetuo¿ilor cerbi pânå ¿i de pe cele mai înalte culmi. Mul¡i pasiona¡i atra¿i de farmecul acestui moment spectaculos din via¡a naturii aleg så se rupå de lume pre¡ de câteva zile, unii chiar venind de departe, pe simplul pretext cinegetic. Un vânåtor din Germania a poposit de curând pe obcini, cu gând så împu¿te cerb. Printre altele, a ¡inut så-¿i prezinte ¿i dovada de „glon¡ar” cu patalama, de vreme ce î¿i adjudecase performan¡a de a nimeri centrul ¡intei aflate la nu mai pu¡in de 900 (nouå sute) de metri distan¡å. Amfitrionii îl priveau cu justificat respect. Problema e cå, în preumblårile sale, i s-a oferit ocazia så-¿i manifeste rapid ¿i nu de departe virtuozitatea. Relieful, vegeta¡ia ¿i alerta permanentå a sålbåticiunilor l-au împiedicat så-¿i punå în valoare arta. A plecat neconsolat, înså decis så revinå. Faima câ¿tigatå în poligonul de tir îl obliga. Tradi¡ia tagmei noastre nu då întotdeauna gir performerilor de poligon. E adevårat cå perfec¡ionarea tirului la ¡inte artificiale este un bun exerci¡iu, chiar indicat. Dar fårå experien¡a ie¿irii periodice în teren, aceasta nu are decât o valoare strict platonicå, demonstrativå, fårå finalitate, de palmares tehnic. Doi reputa¡i chinologi, Nic. Stråvoiu ¿i Al. Alaci, îmi povesteau cå Bi¡å Dumitrescu, campion european la tir cu alice acum vreo jumåtate de veac, ajunsese ¡inta ironiei confra¡ilor, la vânåtorile de sitari, beca¡ine ¿i turturele, pe care le nimerea când ¿i când, în pofida reputa¡iei de imbatabil trågåtor în poligon, la talere aruncate din turn ¿i din ¿an¡. Explica¡ia este cå, oricât de imprevizibilå ar fi traiectoria micilor discuri de ceramicå propulsate ritmic în våzduh, evolu¡ia lor nu poate egala voltele greu de anticipat ale unor påsåri precum cele amintite mai sus, etalon al virtuozitå¡ii zborului. Dupå ani de rutinå, „la panå”, de Profitul Agricol 38/2021

multe ori ajungi så tragi instinctiv, din purå epolare, corec¡iile savante din tratatele de specialitate råmânând simplå literå pe hârtie. Am avut ocazia så arunc focul aproape pe întuneric, cåtre sarsele ¿i gârli¡e, numai auzindu-le ¿uieratul aripilor pe deasupra mea. Nu pot så

redau în cuvinte satisfac¡ia loviturii reu¿ite, la auzul cåderii påsårii în apå ori pe câmpul din apropiere. Întâmplare, hazard, måiestrie ori toate la un loc, cine poate spune?!... Dar så revenim la cerbi ¿i la tirul cu glon¡: eram la Râ¿ca, dupå toiul boncåluitului. Tocmai påråsiserå cabana doi vânåtori italieni, fårå så fi fåcut, în patru zile de ¿edere, nici o ispravå. Încå din prima zi, unul dintre ei î¿i surprinsese gazdele sco¡ând la ivealå din bagaj un scaun pliant. Întrebat la ce se gândea cå i-ar putea folosi acest auxiliar socotit inutil aici, omul a råspuns cu seninåtate: „Oriunde am vânat cerbi, în Europa, dar chiar ¿i în Noua Zeelandå, am avut nevoie de el pe timpul pândei, pânå så må decid în care exemplar så trag.” Nu ¿tia, bietul, cå în terenurile eminamente sålbatice din Carpa¡ii no¿tri trofeul râvnit trebuie cucerit prin truda apropiatului ¿i a dibuitului, ivirea sålbåticiunii în crucea lunetei durând nu mai mult de câteva secunde. În lipsa marilor prådåtori, la ¡arc

sau în zone suprapopulate cu vânat, cum sunt, de pildå, cele din Ungaria, promenada animalelor poate fi, într-adevår, urmåritå dintr-un stand comod, fårå prea multe emo¡ii, în afara celei, desigur, a apåsårii pe trågaci. Regretatul Al. Satmari, cu care am colaborat ani de-a rândul la elaborarea multor documentare de facturå silvo-cinegeticå, mi-a povestit cå, vizitând Aus-

tria din ra¡iuni profesionale, a aflat cum se deruleazå acolo filmul unei partide de vânåtoare comerciale la cerb comun: în prealabil, clientul este pus la curent cu nivelul tarifelor corespunzåtoare greutå¡ii trofeului; dupå exprimarea op¡iunii, doritorul e angrenat într-un program culturalturistic-gastronomic cu agreabile conota¡ii cinegetice; la momentul potrivit, i se anun¡å prezen¡a în teren a taurului râvnit, ceea ce impune o reac¡ie cât mai rapidå. De fapt, animalul crescut în regim de semi captivitate este tranchilizat ¿i transportat într-un mic „revier” pitoresc din zonå, oaspetelui neråmânându-i altceva decât så fie martor ne¿tiutor la dezmeticirea nefericitului de sub efectul anestezicelor, pentru a-i da, paralizat de emo¡ie, lovitura de gra¡ie. Bine regizat, spectacolul între¡ine iluzia verosimilitå¡ii ¿i toatå lumea este mul¡umitå. Dar este aceasta oare vânåtoare?...

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 13 - 27.10.2021

Niculae ªtefan 13.10.1965, pre¿edinte Agrostar Ni¡å-Dragomir Mårgårint 17.10.1967, director tehnic, Summit Agro România Horia-Victor Hålmåjan 19.10.1961, conferen¡iar USAMV, colaborator Profitul Agricol Dumitru Ni¡u 22.10.1947, SCDCES Perieni, Vaslui Aurelia Surdu 22.10.1960, ¿ef serviciu, Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå Alexandru-Alin Staicu 24.10.1988, director vânzåri Culturi Speciale Corteva Dumitru Gârdan 25.10.1950, director general Agrocomer¡ Holding Vasile Moga 25.10.1955, director ICDP Bra¿ov Codru Påun 25.10.1969, director produc¡ie KWS Iulia Grådinaru 25.10.1985, director executiv Norofert Group Sorin Minea 26.10.1954, Angst, pre¿edintele Romalimenta

Autoguvernarea pe ºarå a Românilor din Ungaria, funda¡ie româneascå din ¡ara vecinå, organizeazå, de vreo 16 ani, un festival gastronomic românesc. Ultimul a avut loc la finalul lui septembrie, în centrul sta¡iunii Gyula, din Ungaria, la vreo 100 de km vest de Timi¿oara. S-a ¡inut într-un camping, unde proprietar este tot un român. Nu-i a¿a cå, citind pânå aici, parcå vå cre¿te inima de mândrie? La competi¡ia din acest an au participat 20 de echipe de bucåtari din Ungaria ¿i România. Ei au pregåtit pe loc ¿i apoi au prezentat publicului ¿i juriului diverse mâncåruri, toate preparate la ceaun. Dintre mâncårurile române¿ti, s-a distins celebrul bogracs. Bogracs înseamnå ceaun în maghiarå ¿i este o re¡etå culinarå ungureascå, unde ingredientul principal este carnea de vitå, porc, oaie, pasåre, vânat sau

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4

Emo¡ie de toamnå

A venit toamna, acoperå-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta. Må tem cå n-am så te mai våd, uneori, cå or så-mi creascå aripi ascu¡ite pânå la nori, cå ai så te ascunzi într-un ochi stråin, ¿i el o så se-nchidå cu-o frunzå de pelin.

Nichita Stånescu

amestecate, adåugate în ordinea fierberii. Cu cât sunt folosite mai multe tipuri de carne, cu atât bogracsul este mai delicios. Cu timpul, cuvântul a fost adoptat în limbajul bånå¡enilor ¿i ardelenilor ¿i înseamnå mâncare la ceaun. Alåturi de carne se adaugå bucå¡i de morcovi, rådåcinå de påtrunjel, ceapå, ¡elinå, ardei gras, ro¿ii, cartofi ¿i chimen måcinat. Se adaugå apå ¿i totul se fierbe douå ore. Se consumå cu pâine sau måmåligå ¿i muråturi.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Venea båut la târg – Un cuvânt de viitor; 2) Påmântul fågåduin¡ei – Arborele navelor; 3) Atestat prin copii – Cele 9 10 care ne reprezintå; 4) Agrafå prinså la cap! – Marile speran¡e; 5) Evolueazå în retur – Model pentru ie; 6) Prinderi de ton; 7) Måsuratå cu ¡olul – A råni superficial; 8) Jocuri în cerc – Vasul din golf! 9) Schimbå fa¡a la blanå – Stå ca pe ace; 10) În fond e o utilizare.

CAREUL AGRICOL

O lingurit, a de poezie

Festivalul gastronomic românesc din Ungaria

VERTICAL: 1) Påltini¿ul îi e aproape – A da un pronostic nefavorabil; 2) Primele aparate de zbor – Oaspetele de la miezul nop¡ii; 8 3) Nu ne mai apar¡ine – Aplecat la scris; 9 4) Tavå råsturnatå! – Surse de ape minera10 le; 5) Înainte mar¿! – Se båtea de såreau scântei; 6) Redus la maximum – Lemn de Solu¡ia careului din Nr. 37/2021 ars; 7) Privesc gospodåria; 8) Fåcut så ORIZONTAL: COBILITA - R; ARIN - NOIME; NARCIS - CAZ; AC - ORASENE; mângâie – Miez de pitå! 9) Vorbesc tåcând; ROIRE - MAUR; LUNARE - IV; A - BOLERO - A; 10) Aflatå în depårtare – Sfânt care ac¡ioSTERILIZAT; TATA - ATOLI; APETISANTE. neazå fulgeråtor. 7

Profitul Agricol 38/2021