Profitul Agricol nr. 38, din 2024

De ce s\ ne d\m apolitici?

Oare exist\ vreun politician care s\ se gândeasc\ electoral la cei aproape 800.000 de oameni care primesc subven]ii de la APIA? Dac\ un partid ar convinge micii agricultori - cu biciul [i cu z\h\relul - s\-l voteze, ar câ[tiga un milion de voturi reale. Cel pu]in. Pentru c\ în jurul unei mici ferme graviteaz\ [i al]i votan]i. Dar s\ rotunjim la cei un milion de fermieri care primesc subven]ii...

Un politician de dreapta ar putea s\ le promit\ m\suri de pia]\, facilit\]i fiscale [i financiare. De exemplu, dac\ statul ar credita cump\rarea de terenuri, ar stimula comasarea. F\r\ s\ ignore concuren]a. Din doi, trei gospodari actuali, ar r\mâne un singur fermier. Cel mai bun. Am mai scris> în anii ‘30, a existat la noi un fond numit Creditul funciar. Credit ipotecar. A stimulat “chiaburii” s\ cumpere p\mântul de la cei care nu [tiau s\-l munceasc\.

Un politician de stânga le-ar vorbi despre subven]ii, despre ajutoare de stat ori despre regruparea voluntar\ în cooperative agricole. Ca s\ câ[tige voturile fermierilor, un socialist ar putea s\ propun\ modalit\]i favorabile de calcul al contribu]iilor sociale pentru s\n\tate [i pensii, ori constituirea unor fonduri profesionale etc. (Pe principiul> “decât s\ nu lu\m nimic de la ei, mai bine s\ lu\m pu]in, s\ le plac\ [i lor.”)

Un populist ar consolida fermele mici [i mijlocii, a[a-zis de familie. Prin investi]ii, prin stimularea celor cu cifr\ de afaceri pân\ la o mas\ critic\ etc. O prim\ reglementare ar trebui s\ precizeze statutul socioprofesional al fermierului. S\ [tie toat\ lumea, prin text de lege, “ce este fermierii [i ce vrea ei”.

George OSTROVEANU

anul XXVII, nr. 38/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu

0730 588 779

andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor 0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

Horia-Victor Hålmåjan Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR

Evenimentele s\pt\m=nii

Utopie bruxellez\> fermieri pl\ti]i mai bine [i alimente mai ieftine 6

Guvernul a alocat banii pentru plata celor 1.000 de lei/ha 7

Mai sunt active [apte focare de pesta rumeg\toarelor 8

Pre]uri [i pie]e

Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii 12

SUA înregistreaz\ exporturirecord la [rotul din soia 14

Nu sunt schimb\ri majore la produc]ia de soia 15

Rusia cre[te de 10 ori taxa la exporturile de porumb 16

România va aveacea mai slab\ recolt\ de floarea-soarelui 16

Starea c=mpului

Dup\ ploi, rapi]a e pe val 17

Culturivegetale

Orice plant\ are nevoie de bor în anumite perioade de vegeta]ie 20

Daniel Nica tr\ie[te co[marul insolven]ei 22

A fost suplimentat bugetul pentru reducerea accizei la motorin\ 8

Vizita ministrului Barbu în Republica Moldova 9

UE amân\ aplicarea legii defri[\rii 9

Metodele lui Alin Mihalache de lupt\ cu seceta 24

Oltenia, v\duvit\ de precipita]ii 26

Solu]iile Corteva în fa]a secetei 27

Gr\dina, via [i livada

Expozi]ia european\ dedicat\ numai cartofului 29

O fabric\ robotizat\ de procesare a cartofilor, la Bac\u 29

Toamna Horticol\ Bucure[tean\ 30

Cre[terea animalelor

Opri]i importurile de ou\ [i carne de pui din Ucraina! 32

Prima [edin]\ a Consiliului Laptelui 33

Smithfield România devine Comtim România 35

Dimitrie Musc\> “Mi-e team\ s\ cresc efectivele de porci” 35

BVN Mure[ a scos în ring “artileria grea” 36

Rusia recurge la troc din cauza sanc]iunilor interna]ionale 10

Egiptul vrea s\ reduc\ importurile de grâu 10

Ma[ini & utilaje

Achizi]ie de utilaje cu fonduri UE, f\r\ proceduri stufoase 38

Utilajele, ferma [i serviciile încap în smartphone 39

Grape cu discuri multifunc]ionale de la Lemken 40

Fertilizare precis\ [i f\r\ risip\ cu Kverneland Exacta 40

Sem\n\toare-mamut cu productivitate de 200 ha/24 de ore 41

Robot autonom f\cut cu bani de la AFIR 42

Opinii

Efectul de bumerang al taxei de solidaritate în agricultur\ 43

Hobby

Mini[trii din zorii r\zboiului 44

Sun\ altfel salamul cu soia dac\ ;l rebotez\m carne hibrid 46

Legea arendei de 7 ani

Comisia pentru Agricultur\ [i cea Juridic\ a Camerei Deputa]ilor au avizat favorabil modificarea Codului Civil în sensul stabilirii duratei de 7 ani pentru contractele de arend\. Dac\, de data aceasta, propunerea legislativ\ va trece de plenul Camerei, contractul de arend\ va putea înceta înainte de termenul minim de 7 ani doar în cazul în care arenda[ul nu-[i pl\te[te arenda sau dac\ intr\ în faliment. Subarendarea este interzis\, cu excep]ia schimburilor între arenda[i.

TVA cre[te în 2025

Coali]ia de guver nare a cerut ANAF s\ fac\ simul\ri pe varianta p\str\rii TVA de 9% la alimente. În schimb, toate celelalte produse [i servicii ar urma s\ aib\ TVA m\rit\ de la 19% la 25%. “Dac\ la final de 2024 avem un deficit care se apropie sau trece de 8%, acesta nu va fi redus nici m\car cu 0,1% în primele 6 luni din 2025. Ba chiar risc\m s\ creasc\ deficitul, pentru c\ vor cre[te cheltuielile”, spune o surs\ din Ministerul Finan]elor.

Seceta e caz

de for]\ major\ în UE

În contractele fermierilor cu distribuitorii de inputuri [i cu achizitorii de cereale, seceta nu este considerat\ caz de for]\ major\. Îns\, pe plan european, se consider\ c\ sunt cazuri de for]\ major\ evenimentele climatice care îi împiedic\ pe fermieri s\ î[i realizeze obliga]iile legate de accesarea subven]iilor. A[a cum arat\ Michael Niejahr, director general-adjunct interimar al DG Agri, condi]iile de “iertare” de la îndeplinirea obliga]iilor au fost relaxate de Comisie. Astfel, în cazul unor fenomene meteorologice severe care afecteaz\ o zon\ întreag\, se prezum\ c\ to]i fermierii din acea zon\ sufer\ din cauza interven]iei cazului de for]\ [i beneficiaz\ de subven]ii, chiar dac\ nu-[i pot îndeplini obliga]iile.

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Utopie bruxellez\> fermieri pl\ti]i mai bine [i alimente mai ieftine

Dup\ consult\ri cu exper]i FAO, ai Universit\]ii Wageningen [i INRA, mai mul]i eurodeputa]i din Comisia pentru Agricultur\ vor imposibilul> fermieri pl\ti]i mai bine [i alimente mai ieftine.

Exper]ii au subliniat c\ pre]urile produselor agricole [i profiturile fermierilor sunt volatile, în urma celor mai recente evolu]ii climatice. Reac]ia politicienilor a fost c\ pre]urile alimentelor nu pot fi majorate, fiindc\ s-ar intra într-o spiral\ infla]ionist\. {i atunci, solu]ia este s\ se “umble” la profiturile procesatorilor [i distribuitorilor din lan]ul alimentar.

“Uita]i-v\ la cartofi, sunt cump\ra]i cu 40 de cen]i [i vându]i în super-

marketuri la 2,60 euro”, a spus francezul Gilles Pennelle, din Grupul Patriots for Europe.

Belgianul Benoit Cassart (Renew) pretinde c\, în 1988 era nevoie de 80 de tone de grâu pentru a cump\ra o ma[in\ agricol\, în timp ce acum ar fi nevoie de 1.500 de tone.

Italianul Salvatore De Meo (PPE) consider\ c\ evolu]ia pre]urilor poate fi controlat\ prin folosirea pie]elor de vânzare cu am\nuntul, structuri publice care ar trebui s\ garanteze c\ produsele de calitate sunt vândute în condi]ii de siguran]\.

Iar Carmen Crespo Díaz (Spania, PPE) a cerut o încetinire a Pactului Verde, care, în lipsa resurselor financiare de sus]inere, pune presiune suplimentar\ pe fermierii europeni.

Robert VERESS

Noul Parlament UE reia de la zero dezbaterile pe NGT

Comisia de Mediu (ENVI) a Parlamentului European i-a audiat pe reprezentan]ii EFSA [i ai DG Agri referitor la propunerea de de-reglementa re a Noilor Tehnici Genomice (NGT). Ana Afonso, coordonator al grupului de exper]i pentru OMG la EFSA, a afirmat c\ nu s-a identificat niciun pericol suplimentar asociat cu utilizarea NGT, în compara]ie cu tehnicile conven]ionale de reproducere.

Irene Sánchez, [efa diviziei Biotehnologii din DG Sante, a ad\ugat> “propunem s\ scutim plantele de categoria I de la cerin]ele legisla]iei privind OMG”.

Europarlamentarii de dreapta (grupurile PPE, ECR) [i centri[tii Renew se pronun]\ pentru acceptarea variantei Comisiei, în schimb Verzii [i Sociali[tii au spus c\ sunt necesare mai multe studii.

Guvernul a alocat banii pentru plata celor 1.000

Guvernul va da 1.000 de lei/ha tuturor fermierilor care au avut calamit\]i între 30 - 100%, la culturile din sezonul agricol 2023-2024. În acest sens, a fost suplimentat bugetul Ministerului Agriculturii cu dou\ miliarde de lei.

Beneficiarii schemei sunt produc\torii agricoli care au înfiin]at culturi agricole în toamna anului 2023 [i/sau în prim\vara anului 2024, ce de]in procese-verbale de constatare [i evaluare a pagubelor pentru culturile/ suprafe]ele agricole care au fost calamitate de seceta pedologic\ în procente de peste 30% [i pân\ la 100% inclusiv”, arat\ Ministerul Agriculturii. Din comunicatul ambiguu al MADR pe acest subiect s-ar putea în]elege c\ fermierii vor încasa acelea[i sume de bani, indiferent de pro-

de lei/ha

centul de calamitare din intervalul 20100%.

În realitate, îns\, sumele vor fi în strict\ concordan]\ cu procentul de calamitare. Mai exact, se vor da 1.000 de lei/ha x suprafa]a prev\zut\ în coloana 5 a tabelului din procesul-verbal de constatare a calamit\]ii.

Coloana 4 con]ine suprafa]a calamitat\ declarat\ la APIA, iar coloana 5 suprafa]a stabilit\ prin aplicarea procentului de calamitare la suprafa]a din coloana 4.

Cu alte cuvinte, un fermier care are osuprafa]\ calamitat\ de 100 de ha, va încasa 50.000 de lei dac\ are un grad de calamitate de 50% [i 100.000 de lei doar pentru un grad de calamitate de 100%.

Ministerul Agriculturii a informat, recent, Comisia European\ despre inten]ia de a se acorda acest ajutor de stat. Comisia European\ nu [i-a dat înc\ acceptul, dar este improbabil c\ va aviza negativ.

Pe de alt\ pare, la propunerea Comisiei, România a primit 21,6 milioane

de euro din fondul de rezerv\ pentru agricultura european\, pentru acoperirea par]ial\ a pagubelor provocate de secet\ [i grindin\ culturilor de toamn\. Conform acestei aloc\ri, România poate suplimenta ajutorul, din fonduri na]ionale, dar f\r\ a dep\[i echivalentul în lei a 43,2 milioane de euro (200% fa]\ de suma acordat\ de Uniune). Iar Ministerul Agriculturii a solicitat, separat, alte sume pentru culturile de prim\var\.

În comunicatul MADR se precizeaz\ c\ este vorba de 1.000 lei/ha [i “reprezint\ între 14,53% [i 24,31% din cheltuielile eligibile prev\zute în tehnologiile - cadru la culturi din recolta 2023-2024 [i corespunde cerin]elor pct. (357) [i (358) din Orient\rile UE”. Actul normativ nu are impact asupra bugetului general consolidat, întrucât suma de dou\ miliarde de lei a fost alocat\ din Fondul de rezerv\ al Guvernului, prev\zut în bugetul de stat pe anul 2024.

Robert VERESS

Cronica evenimentelor anun]ate

10 octombrie

La sediul Ambasadei Danemarcei din Bucure[ti va avea loc evenimentul Smart farming> accesa]i agri cultura regenerativ\ prin Agreena.

11 octombrie

:n Ferma Totagro SRL se organizeaz\ evenimentul Corteva Silage Day.

23 - 25 octombrie

La Bucure[ti se va ]ine al XI-lea Congres bianual al Fermierilor Europeni, organizat de Copa-Cogeca.

25 octombrie

Semtest Craiova organizeaz\ Parada Taurilor Române[ti 2024, eveniment emblematic al zootehniei din România

30 octombrie - 2 noiembrie

La ROMEXPO se va ]ine Târgul INDAGRA, cel mai important eveniment agricol din România.

6 - 10 noiembrie

La Bolonia are loc Expozi]ia Mondial\ de Ma[ini Agricole, EIMA Interna]ional 2024.

7 noiembrie

:n aula ASAS se va ]ine Conferin]a Sorgul – Planta de cultur\ a viitorului.

12 - 15 noiembrie

La Hanovra, în Germania, se va ]ine EuroTier, cel mai important târg de produse [i servicii pentru cre[terea animalelor.

26 - 28 noiembrie

Bordeaux Exhibition Centre va g\zdui Vinitech-Sifel 2024, evenimentul inova]iilor în vinifica]ie.

A fost suplimentat bugetul pentru reducerea accizei la motorin\

În [edin]a din 2 octombrie, Guvernul a aprobat suplimentarea bugetului alocat schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizat\ în agricultur\ pentru anul 2024 cu suma de 192.500.000 lei de [i va ajunge la 462.500.000 lei.

Astfel se va face plata integral\ a ajutorului reprezentând reducerea accizei la motorin\, aferent perioadei 1 aprilie 2024-30 iunie 2024.

Suma de 192.500.000 lei provine din urm\toarele surse de finan]are> - 60.000.000 lei în conformitate cu prevederile HG nr. 848/2024 pri-

vind alocarea unei sume din Fondul de rezerv\ bugetar\ la dispozi]ia Guvernului, prevazut în bugetul de stat pe anul 2024< - 132.500.000 lei în conformitate cu prevederile HG nr. 1.168/2024 privind alocarea unei sume din Fondul de rezerv\ bugetar\ la dispozi]ia Guvernului, prev\zut în bugetul de stat pe anul 2024.

Schema de ajutor de stat se aplic\ unui num\r mediu de peste 17.600 produc\tori agricoli.

Resursele financiare totale au o valoare de 462.500.000 lei din bugetul MADR pe anul 2024.

Mai sunt active

[apte focare de pesta rumeg\toarelor

Autoritatea Na]ional\ Sanitar\ Veterinar\ [i pentru Siguran]a Alimentelor anun]a vineri, 4 octombrie, c\România mai avea active [apte focare de pesta rumeg\toarelor mici (PRM). Asta dup\ ce în cursul acestei s\pt\mânii trecute au fost stinse 17 focare în jude]ul Tulcea.

Totu[i, ANSVSA este în permanent contact cu cresc\torii de animale, tran sportatorii [i exportatorii, colaborând pentru a limita extinderea

bolii [i a preveni prejudiciile în sectorul zootehnic.

“Pe fondul situa]iei din Timi[, m\surile suplimentare prev\zute în Ordinul comun ANSVSA, MAI, MADR vor fi prelungite pentru înc\ 30 de zile. Acest ordin permite mi[carea ovinelor pe teritoriul României doar cu acordul scris al directorului executiv al DSVSA teritorial competent\ de la nivelul exploata]iei de expediere”, transmit oficialii ANSVSA.

Vizita ministrului Barbu în Republica Moldova

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, l-a înso]it pe premierul Marcel Ciolacu, vineri, în vizita acestuia în R. Moldova. Oficialii români s-au v\zut cu omologul lui Ciolacu, Dorin Recean. În a doua parte a zilei, Florin Barbu a participat la o conferin]\ privind reforma sectorului agricol, organizat\ de Ministerul Agriculturii din Republica Moldova, în contextul procesului de integrare european\.

Au participat [i reprezentan]i la nivel înalt din ]\rile baltice, precum [i co misarul european pentru Agricultur\, Janusz Wojciechowski, aflat la final de mandat. Conferin]a a avut formatul unei dezbateri interactive cu fermierii din Republic\. În interven]ia sa, Barbu a subliniat

importan]a proiectelor cu finan]are prin programul de asisten]\ pentru dezvoltare gestionat de Ministerul Afacerilor Externe [i alte resurse atrase de Republica Moldova.

Ministrul a mai explicat c\ se va avea în vedere schimbul de informa]ii [i bune practici, organizarea de sesiuni de instruire pentru armonizarea legisla]iei cu cea european\ (consolidare institu]ional\, fitosanitar, material s\ditor, cercetare, promovare, vegetal, zootehnie, industrie alimentar\ etc.), iar domeniile de interes vor fi identificate prin consultare cu reprezentan]ii ministerului omolog de la Chi[in\u.

Robert VERESS

UE amân\ aplicarea

legii defri[\rii

Comisia European\ a amânat intrarea în vigoare a legii care interzice importul de alimente din zone defri[ate, care se va aplica de la finalul anului 2025 pentru companiile mari [i cu un an mai târziu pentru cele mici.

De[i toate m\surile tehnice pentru implementarea legii sunt deja preg\tite, Comisia a decis s\ acorde importatorilor o perioad\ suplimentar\ de acomodare de un an.

Legea prevede c\ toate companiile care export\ în Uniunea European\ cacao, cafea, ulei de palmier, carne de vit\, soia, cauciuc [i lemn sunt obligate s\ demonstreze c\ produsele au fost achizi]ionate legal [i nu provin

din zone care au fost defri[ate.

Prevederile se aplic\ [i retroactiv, nefiind permis importul produselor din regiuni unde p\durea a fost t\iat\ dup\ începutul anului 2021.

Proiectul de lege a provocat panic\ mai ales în Indonezia, care a avertizat c\ produc\torii locali de ulei de palmier nu se vor putea adapta la timp, iar volumul importurilor se va reduce considerabil.

Anali[tii au avertizat c\ legea defri[\rii ar putea îngreuna [i importul altor produse, în special cafea sau cacao.

Drago[ B|LDESCU

Trei

la parlamentare pe liste PNL

PNL deschide lista candida]ilor pentru Camera Deputa]ilor, în jude]ul Ialomi]a, cu fermierii Drago[ Soare (fostul primar al Sloboziei) [i Costin Telehuz (secretar de stat în MADR). La Senat, lista e deschis\ de Oana Martinescu, care a pierdut cursa pentru Prim\ria Urziceni la câteva zeci de voturi. Este secondat\ de un alt fermier, Silviu Mihai, în prezent consilier jude]ean. Soare [i Telehuz sunt pe locuri eligibile, îns\ Mihai are [anse mici s\ prind\ un mandat de senator.

180 de milioane de euro pentru “Tomata”

Fermierii înscri[i în Programul “Tomata” vor primi zilele urm\toare a doua tran[\ de sus]inere, de 1.500 euro, a anun]at ministrul Agriculturii, Florin Barbu. “Ne dorim s\ avem ro[ii române[ti pe tot parcursul anului în pie]e [i supermarcheturi! Cei 24.321 de fermieri înscri[i în program, majoritatea din jude]ele Olt, Gala]i [i Dolj, vor primi banii în conturi”, spune ministrul. În total, au fost virate 180 de milioane de euro c\tre direc]iile agricole jude]ene, pentru finan]area ro[iilor române[ti.

Und\ verde pentru biocombustibili

române[ti

Comisia European\ a aprobat schema României, în valoare de 500 milioane de euro, de sprijinire a investi]iilor în noi capacit\]i de produc]ie de biocombustibili. M\sura va avea ca efect reducerea semnificativ\ a emisiilor de gaze cu efect de ser\, limitând impactul asupra agriculturii în compara]ie cu biocombustibilii produ[i din culturile alimentare. Sprijinul nu va fi acordat mai târziu de 31 decembrie 2025.

Rusia interzice mai multe importuri din

Kazahstan

Agen]ia rus\ de stat Rosselkhoznadzor a interzis importul de cereale, legume, fructe [i alimente procesate din Kazahstan, motivul oficial invocat fiind cre[terea num\rului de cazuri în care alimentele erau contaminate. Kremlinul a folosit îns\ [i în trecut agen]ia pentru a bloca importurile din diverse ]\ri, printre care [i Republica Moldova, din motive politice. În acest caz, Rusia este probabil nemul]umit\ de decizia guvernului kazah de a interzice importul de grâu rusesc pentru a-i proteja pe fermierii locali.

Caz atipic de boala

vacii nebune în Irlanda

China [i Coreea de Sud au suspendat importurile de carne de vit\ din Irlanda, dup\ raportarea unui caz atipic de encefalopatie spongiform\ bovin\, sau boala vacii nebune. Cazul a fost descoperit la jum\tatea lunii septembrie [i analizele au demonstrat c\ este vorba despre unul atipic, care apare spontan [i este mult mai pu]in periculos fa]\ de boala normal\. Este a treia oar\ când China restric]ioneaz\ importul de carne de vit\ din Irlanda din acest motiv.

Infec]ii umane cu grip\ aviar\ în

California

Autorit\]ile din statul american California au anun]at c\ doi lucr\tori agricoli s-au îmboln\vit de grip\ aviar\, dup\ ce au avut contact cu vaci infectate. Ambii pacien]i au avut doar simptome minore, printre care conjunctivit\, f\r\ s\ fie necesar\ spitalizarea lor. California este cel mai mare produc\tor de lactate din SUA [i primele infec]ii ale vacilor de la fermele locale de lactate au fost raportate în luna august.

Egiptul vrea s\ reduc\ importurile de grâu

Aprovizionarea cu grâu, de care depinde mare parte a popula]iei s\race din Egipt, continu\ s\ fie o problem\ grea pentru guvernul de la Cairo.

Pentru a men]ine un volum constant al importurilor, compania de stat GASC a semnat recent unul dintre cele mai mari contracte directe din istoria ]\rii, conform unor surse neoficiale citate de agen]ia Reuters. Un mare trader interna]ional a c\rui identitate este confiden]ial\ s-a obligat s\ livreze Egiptului câte 510.000 de tone de grâu din Marea Neagr\ lunar, în perioada noiembrie-aprilie.

Pe termen lung autorit\]ile [tiu îns\ c\ actualul sistem de subven]ionare a grâului nu este sustenabil, din cauza costului uria[.

Pentru a reduce cheltuielile, Ministerul Agriculturii a propus ca f\ina din care este produs\ pâinea subven]ionat\ s\ fie amestecat\ cu m\lai sau f\in\ de sorg. Acest plan, care ar reduce costurile cu pân\ la 40 de dolari per ton\, a fost îns\ respins de produc\torii locali de pâine.

Pre[edintele Abdel Fattah al-Sisi sus]ine o solu]ie [i mai radical\> abandonarea sistemului de subven]ionare a alimentelor [i acordarea unor ajutoare financiare directe pentru cet\]enii s\raci. El spune c\ în acest fel banii ar ajunge la persoanele cele mai vulnerabile, dar subiectul este unul foarte sensibil pentru c\ toate încerc\rile din trecut de a reforma subven]iile au provocat proteste de strad\ masive.

Rusia recurge la troc din cauza sanc]iunilor interna]ionale

Rusia [i Pakistanul vor implementa un sistem de troc, din cauza sanc]iunilor economice interna]ionale care împiedic\ plata prin transfer bancar. Trocul a fost propus de premierul pakistanez Shehbaz Sharif dup\ o întâlnire cu pre[edintele rus Vladimir Putin în luna iulie, iar primul contract în acest sens a fost semnat în cadrul unui eveniment organizat la Moscova. Conform acordului, grupul rus Astarta-Agrotrading va exporta în Pakistan 35.000 de tone de n\ut [i 10.000 de tone de linte, iar compania pakistanez\ Meskay ¡ Femtee Tra-

ding Company va livra în schimb 20.000 de tone de orez, 15.000 de tone de mandarine [i 100.00 de tone de cartofi.

Rusia a încercat s\ negocieze un sistem bazat pe troc [i cu China, dup\ ce majoritatea b\ncilor chineze au început s\ refuze tranzac]iile cu clien]ii ru[i. Kremlinul dorea s\ ofere produse agricole în schimbul unor metale, dar discu]iile s-au blocat din cauza lipsei de interes a companiilor chineze[ti.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

211 euro/t (¡3)

1.055 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în noiembrie 2024.

Condi]iile meteorologice nefavorabile, care au dus la întârzieri însemnate a cam-

paniei de îns\mân]are a culturilor de toamn\, au f\cut ca pre]ul grâului s\ creasc\.

:n SUA pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 255 dolari/ton\ (1.147 lei). A avut o cre[tere de 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Fran]a, pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 232

euro/ton\ (1.160 lei). A crescut cu 10 euro/ton\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 253 euro/ton\ (1.265 lei). A crescut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquer que pre]ul grâului a fost de 230 euro/t (1.150 lei). A crescut cu 12 euro/ton\.

La bursa Pallice, pre]ul grâului a fost de 218 euro/ton\ (1.090 lei). Pre]ul a crescut cu 9 euro/ton\.

:n Argentina pre]ul FOBport fost de 241 dolari/ton\

Cota]ii - Bursa din Chicago $/t

(1.084). A sc\zut cu 6 dolari/ton\.

:n Bazinul M\rii Negre pre]ul grâului continu\ s\ scad\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în noiembrie a ajuns 200 euro/ton\ (1.000 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în noiembrie, a fost de 175 euro/ton\ (787 lei). A sc\zut cu 22 euro/ton\.

- FOB,

Cota]ii - Bursa din Kansas $/t

România

FOB Constan]a

190 euro/t (¡10) 950 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în noiembrie 2024.

SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 187 dolari/ton\ (841 lei). A

crescut cu 4 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul po rum bului, cu livrare în noiembrie 2024, este de 190 euro/ton\ (950 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 216 euro/ton\ (1.080 lei). A crescut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Pre]ul porumbului la bur-

sa Pontivy a fost de 205 euro/ton\ (1.025lei). A crescut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 210 euro/ton\ (1.050 lei). A crescut cu 7 euro/ton\.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 214 euro/ton\ (1.070 lei). A crescut cu 6 euro/ton\. :n Argentina , pre]ul FOB-port a fost de 206 dolari/ton\ (927 lei). A avut o cre[tere de 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 404 dolari/ton\ (1.818 lei). A sc\zut cu 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 199.900 tone, }\rile de Jos 132.300 tone, Germania 69.100 tone, Egipt 63.700 tone, Banglade[ 56.000 tone.

Cota]ii pentru soiaBursa din Chicago $/t

30.09 01.10 02.10 03.1004.10

Nov 391 388 388 387 384

Dec 397 395 395 394 391 Ian 402 399 400 400 396

Orz

România

FOB Constan]a

170 euro/t (¡4) 850 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în noiembrie 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 199 euro/ton\ (995 lei). A crescut cu 8 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]ul orzului pentru be-

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 430 dolari/ton\ (1.935 lei).

A sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 366 dolari/ton\ (1.647 lei).

A înregistrat o sc\dere de 12 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soiaBursa din Chicago $/t

934 954 946 962 981 Ian 936 955 947 960 980

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

Floarea-soarelui

Pontivy

Orz bere>

Creil**

Moselle**

re, FOB-Moselle, a închis la 196 euro/ton\ (980 lei). A crescut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în noiembrie 2024, pre]ul orzului furajer este 233 dolari/ton\ (1.048 lei). Este acela[i pre] de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 500 euro/t (2.500 lei). A crescut cu 32 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiului din floarea-soarelui la în-

Cota]ii floarea-soareluiFOB, porturi Fran]a euro/t

30.0901.1002.10 03.10 04.10 Dieppe 468 478 484 479 500

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina euro/t

30.09 01.10 02.10 03.10 04.10 Nov 941 935 920 920 945

chiderea licita]iilor a fost de 945 euro/ton\ (4.725 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie 2024, este 312 euro/t (1.560 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie 2024, este 490 euro/t (2.450 lei). A crescut cu 50 euro fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 477 eu ro/ton\ (2.385 lei). A crescut cu 13 euro/ton\.

o cre[tere de 13 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada> Rapi]\

La bursa Rouen pre]ul la închidere a fost de 474 euro/ton\ (2.370 lei). A avut

eu ro/to n\ (2.385 lei). A crescut cu 13 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 477

Cota]ii rapi]\ - Fran]a euro/t

Cota]ii rapi]\ - Canada $/t

Nov 603 606 617 619 624 Dec 616 619 630 633 637 Ian 627 630 641 645 647

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 170 dolari/ton\ (765 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ii [rot soia - Chicago $/t

Pre]uri soia - FOB, Argentina $/t

Grâu

Golful Mexic

Golful Mexic Golful Mexic

Golful Mexic

Pre]uri [i pie]e

SUA înregistreaz\ exporturi record la [rotul din soia

Livr\rile în cre[tere [i pre]urile competitive stimuleaz\ volumul vânz\rilor la export de [roturi din soia ale Statelor Unite.

Astfel, pentru anul de comercializare 2024/2025 exporturile de [roturi din soia sunt proiectate la un record de aproape 16 milioane tone. Începând cu 29 august 2024 [i pân\ în prezent (septembrie-octombrie 2024), vânz\rile din SUA au atins maximul ultimilor 10 ani, comparativ cu aceea[i perioad\ din anii preceden]i.

Nu doar în SUA au crescut vâz\rile de [roturi în acest an de pia]\. Cererea tot mai mare pe pia]a global\ a f\cut s\ creasc\ [i exporturile din Canada, Fili pine [i Columbia, ajungând la aproape 1,2 milioane de tone, Canada fiind cel mai puternic exportator dintre

cele trei ]\ri, cu o cre[tere de 76% de la an la an. Filipine [i Columbia ocup\ locurile doi [i trei în acest top al exporturilor de [roturi din soia, urmate de Mexic.

Columbia [i-a dep\[it semnificativ volumele exportate în anul de pia]\ 2023/24, de la 21.000 de tone la 292.100 de tone.

{i Vietnamul este o pia]\ emergent\ în noul an de comercializare, cu

Canada> Produc]ie-record de 7,2 milioane tone la soia

Produc]ia de soia din Canada pentru anul 2024/25 va fi de 7,2 milioane tone, în cre[tere cu 3% fa]\ de anul trecut [i cu 12% peste media pe 5 ani. Suprafa]a cultivat\ a crescut cu 2% fa]\ de anul trecut [i a ajuns la 2,3 milioane hectare. Randamentul este prognozat la un record de 3,13 tone/hectar, mai mare cu 1% fa]\ de anul trecut [i cu 4% peste media pe 5 ani. Soia se planteaz\ în mai [i iunie, iar recoltarea începe în octombrie. Peste jum\tate din recolta de soia din Canada este cultivat\ în Ontario. Dup\ vizitele de evaluare a culturilor efectuate de FAS Washington [i FAS Ottawa în luna august în Ontario, s-a constatat o dezvoltare foarte bun\ a plantelor de soia. {i Indicele de Vegeta]ie derivat din satelit sugereaz\ un poten]ial record de produc]ie în majoritatea regiunilor din Canada cultivate cu soia.

vân z\ri confirmate pân\ acum de aproape 250.000 de tone.

Totu[i, exper]ii Departamentului Agriculturii din SUA anticipeaz\ c\ în sezonul 2024/25 Statele Unite se vor men]ine în topul exportatorilor de [roturi din soia, datorit\ pre]urilor competitive [i a stocurilor mari, ocupând aproximativ 21% din pia]a global\.

Argentina> Produc]ia de soia cre[te la 51 milioane tone

Pentru noul an de pia]\ produc]ia de soia din Argentina este prognozat\ la 51 milioane tone, în cre[tere cu 3 milioane de tone fa]\ de anul trecut. Randamentul va atinge aproximativ 3,2 tone/hectar, fa]\ de 2,95 tone/hectar cât a fost anul trecut. Se estimeaz\ ca va fi cultivat\ o suprafa]\ de aproape 17 milioane hectare, extins\ cu 1 milion de hectare fa]\ de anul trecut.

Datorit\ El Niño, precipita]iile din principalele bazine produc\toare de soia - Córdoba, Santa Fe [i Buenos Aires-, au fost peste medie [i semnificativ peste nivelurile sc\zute de anul trecut. Procentul de vegeta]ie medie sezoniera (PASG) derivat din satelit eviden]iaz\ condi]ii de peste medie în timpul perioadei optime a sezonului de vegeta]ie. La începutul lunii iulie recoltarea soiei se încheiase în toate zonele produc\toare.

Marilena R|DUCU

Nu sunt schimb\ri majore la produc]ia de soia

Principalii produc\tori. Total> 429 milioane tone

:n raportul USDA publicat de exper]ii americani în aceast\ lun\ nu se anun]\ schimb\ri semnificative în ce prive[te produc]ia de soia la nivel mondial, aceasta men]inându-se la 429 milioane tone

:n topul produc\torilor de soia avem>

Brazilia, cu o produc]ie estimat\ la 169 milioane tone, ;n cre[tere cu 16 milioane tone fa]\ de anul trecut) urmat\ de>

 SUA (125 milioane tone, mai mult cu 11,5 milioane tone)<

 Argentina (51 milioane tone, plus 2 milioane tone)<

 China (20,7 milioane)<

 India (13 milioane)<

 Paraguay (11,2 milioane tone)<

 Rusia (7,3 milioane tone).

Marii exportatori de soia sunt>

 Brazilia (105 milioane tone), urmat\ de

 SUA (50,3 mil. tone, mai mult cu 4 mil. de tone)<

 Paraguay (7,3 mil. tone)<

 Argentina (4,5 mil. tone)<

 Canada (4,3 mil. tone).

Marii importatori de soia sunt>

China (109 milioane tone, mai pu]in cu 2 milioane tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de

 UE (14,6 milioane tone)<

 Mexic (6,7 milioane tone)<

 Argentina (6 milioane tone)<

 Thailanda (4 milioane tone)<

 Japonia (3,6 milioane tone).

Stocurile mondiale de soia cresc la 135 milioane tone, mai mari cu 23 milioane tone fa]\ de anul trecut.

}\ri cu stocuri mari> China> 46 milioane tone, mai mari cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut.

 Brazilia> 34 milioane tone<

 Argentina> 29 milioane tone, mai mari cu 5 milioane tone<

 SUA> 15 milioane tone, mai mari cu 6 milioane tone.

Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia este estimat\ la 65,5 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa]\ de anul 2023/24.

}\rile mari produc\toare sunt>

 China (18,4 milioane tone)<

 SUA (13 milioane tone)<

 Brazilia (10,8 milioane tone)<

 Argentina (8 milioane tone)<

 UE (2,9 milioane tone)<

 India (2 milioane tone).

Consumul de ulei de soia ajunge la 64,6 milioane tone, fa]\ de 61,5 milioane tone anul trecut.

Marii consumatori sunt>

 China (19 milioane tone)<

 SUA (12,7 milioane tone)<

 Brazilia (9,5 milioane tone)<

 India (5,6 milioane tone).

Stocurile mondiale sunt estimate s\ ajung\ la 5,3 milioane tone, neschimbate fa]\ de anul trecut.

Marilena R|DUCU

Pre]uri [i pie]e

Pre]urile mondiale la alimente, la cel mai

ridicat nivel

FAO public\ lunar propriul s\u

Food Price Index [i ne anun]\ c\ indicele global al pre]urilor produselor alimentare a crescut luna trecut\, ajungând la cel mai ridicat nivel din iulie 2023 pân\ în prezent, pe fondul major\rii cota]iilor la zah\r. În luna septembrie, acest indice s-a situat la o medie de 124,4 puncte, fa]\ de 120,7 puncte înregistrat luna precedent\. Cota]iile la zah\r au urcat cu 10,4%, comparativ cu august, iar pre]urile la cereale au urcat cu 3%. Pre]urile mondiale ale uleiurilor vegetale au crescut cu 4,6%, pe fondul cota]iilor ridicate la uleiul de palmier, de soia, de floarea-soarelui [i rapi]\. La produsele lactate s-a înregistrat o cre[tere a pre]urilor de 3,8%, iar la carne de 0,4%.

UE a importat

2,7 milioane tone de cafea

Uniunea European\ a importat anul trecut 2,7 milioane tone de cafea din ]\ri din afara blocului comunitar, în valoare de 10,6 miliarde de euro, arat\ datele publicate de Eurostat.

Cea mai mare cantitate de cafea importat\ anul trecut a fost din dou\ ]\ri> Brazilia (921.900 tone, sau 34% din totalul importurilor din afara blocului comunitar) [i Vietnam (652.000 tone, 24% din total). Urmeaz\ Uganda (206.500 tone), Honduras (168.800 tone), India (118.100 tone), Columbia (112.700 tone), Peru (83.000 tone) [i Indonezia (68.300 tone). O treime din aceste importuri au fost f\cute de Ger mania (911.300 tone importate, sau 33% din total), urmat\ de Italia (624.600 tone, 23%), Belgia (278.200 tone, 10%), Spania (249.500 tone, 9%) [i Fran]a (184.000 tone, 7%).

România va avea cea mai slab\ recolt\ de floarea-soarelui

Estim\rile privind recolta Uniunii Europene de semin]e de floareasoarelui din acest an au fost reduse pentru a cincea lun\ consecutiv, transmite Strategie Grains.

Totodat\ anali[tii firmei de consultan]\ [i-au redus [i estim\rile referitoare la recolta de rapi]\.

Se pare c\ în acest an cele 27 de state membre UEvor produce aproximativ 8,9 milioane de tone de floarea-soarelui, cu 400.000 de tone mai pu]in decât prognozele din urm\ cu o lun\, [i cu mult sub cele 9,8 milioane de tone recoltate în anul 2023.

“Pe m\sur\ ce recoltatul avanseaz\, se confirm\ o produc]ie dezastruoas\ de floarea-soarelui, cele mai mici produc]ii din ultimii 15 ani fiind înregistrate în Bulgaria [i România”, informeaz\ Strategie Grains.

De asemenea, produc]ia de rapi]\ a UE ar urma s\ scad\ pân\ la 16,7 milioane tone, de la 16,9 milioane tone cât se estima anterior, ceea ce ar fi cu 16,5% sub recolta de anul trecut.

În aceste condi]ii, firma de consultan]\ prognozeaz\ o nou\ cre[tere a pre]urilor la floarea-soarelui [i rapi]\, din cauza deficitului substan]ial care se prefigureaz\ în UE.

Rusia cre[te de 10 ori taxa la exporturile de porumb

Autorit\]ile de la Moscova au decis s\ majoreze de 9,5 ori taxa la exporturile de porumb, acesta fiind prima dovad\ a unor restric]ii la export pe fondul prognozelor care arat\ o recolt\ slab\, din cauza fenomenelor meteo nefavorabile.

Ministerul rus al Agriculturii a informat c\, începând cu data de 2 octombrie [i pân\ la 8 octombrie, inclusiv, taxa la exporturile de porumb va fi majorat\ pân\ la 2.786,2 ruble/ton\, de la 292,7 ruble s\pt\mâna trecut\.

Tot începând cu 2 octombrie, taxa la exporturile de grâu se va m\ri cu 15,8% pân\ la 1.246 ruble pe

ton\, de la 1.076,7 ruble pe ton\. De asemenea, va fi introdus\ o tax\ de 190,8 ruble pe ton\ la exporturile de orz, în condi]iile în caredin luna mai [i pân\ acum nu a existat o astfel de tax\.

În sezonul 2023/24, Rusia a exportat 7 milioane tone de porumb, principalii cump\r\tori fiind Iranul, Turcia [i Libia. IKAR prognozeaz\ c\ exporturile de porumb vor sc\dea pâ n\ la 2,5 milioane tone în urm\torul sezon.

pagin\ de Marilena R|DUCU

Starea câmpului dup\ ploi> rapi]a e pe val

Se confirm\ ce anticipau companiile produc\toare de semin]e< ploile din septembrie au crescut interesul fermierilor pentru cultura rapi]ei. Iar insuccesul repetat al culturilor de prim\var\ îi determin\ pe foarte mul]i s\ semene întreaga suprafa]\ din toamn\ sau s\ lase doar suprafe]e mici pentru porumb, floarea-soarelui, soia sau maz\re.

m\var\, doar cu floarea-soarelui a scos 800 de kg/ha, la porumb [i maz\re nimic. A[a c\, a decis s\ semene aproape toat\ suprafa]a cu culturi de toamn\.

“Am sem\nat deja 220 de ha de orz [i vom continua s\pt\mâna viitoare cu grâu. Voi l\sa maxim 30 de ha pentru ceva lucern\ [i porumb, fiindc\ am [i peste 1.000 de oi. La floare renun] de tot, pentru c\ nu-mi place deloc aceast\ cultur\, de[i e foarte popular\ în Dobrogea. S\r\ce[te foarte tare solul, are o gr\mad\ de d\un\tori, problemele cu buruienile [i lupoaia”.

În schimb, de porumb se desparte cu inima grea. E cultura preferat\, dar în lipsa iriga]iilor nu î[i mai permite s\ parieze pe lozuri care, în patru din ultimii cinci ani, s-au dovedit a fi necâ[tig\toare.

rapi]\. Fie nu a sem\nat, v\zând c\ nu sunt condi]ii de r\s\rire, fie a sem\nat, cultura a r\s\rit [i apoi s-a uscat. Din cauza asta, i s-a cam dat peste cap asolamentul. Pe unele suprafe]e, n-a g\sit alt\ solu]ie decât grâul, chiar [i trei ani la rând.

De data asta, a ap\sat pedala pentru rapi]\ la maxim> 473 de ha. A demarat sem\natul pe 7 septembrie, dup\ prima rund\ de ploi. {i a terminat abia pe 23 septembrie, fiindc\ a trebuit s\ se întrerup\ în urma altor ploi. Cultura a r\s\rit integral, rândurile se disting bine, plantele intr\ deja în faza de frunze adev\rate.

Ar fi început campania la p\ioase, dar finele lunii septembrie a venit cu 103 l/mp [i tot solul e mocirlos. Când va putea intra, va sem\na 370-380 ha de orz [i 410 ha de grâu.

Peste jum\tate din suprafa]\ cu rapi]\

Vonica Maniu lucreaz\ 2.300 de ha la Crucea [i Semeni, localit\]i apropiate de Cernavod\. Acolo, de la sfâr[itul lunii august au c\zut vreo trei ploi s\n\toase, care totalizeaz\ peste 180 de l/mp.

Maniu a sem\nat 1.300 de ha cu rapi]\, în dou\ etape> 750 ha dup\ ploile de la sfâr[it de august [i înc\ 550 înainte de a doua rund\ de ploi.

“Nu am mai avut niciodat\ atâta rapi]\, pentru c\ nici nu m-am mai întâlnit, în 20 de ani, cu condi]ii atât de bune de sem\nat [i r\s\rit”.

Anul trecut, Maniu a sem\nat 600 de ha cu rapi]\, 400 au fost viabile, dar produc]ia medie slab\, 1,6 t/ha.

Dac\ orzul [i grâul au dat produc]ii de m\car 4-5 t/ha, la culturile de pri-

Prioritatea momentului>

controlul costurilor, înainte de necesarul din câmp!

Tot în jude]ul Constan]a, dar la S\cele, mai aproape de litoral, Raul M\run]oiu a m\surat, în ferma sa de 1.440 de ha, ploi de 233 de litri/mp, din 28 august pân\ vineri, 4 octombrie. Nici tat\l s\u, Ionel M\run]oiu, care are o experien]\ de 47 de ani în agricultur\, nu-[i aminte[te s\ fi avut condi]ii de toamn\ atât de prielnice în zon\.

“Ne uit\m la h\r]ile pe care le publica]i de la ANM. Zice c\ nu a v\zut perioade atât de îndelungate cu exces de umiditate în zona noastr\. Am prins alt suflu acum”.

De doi ani de zile nu a mai avut

Îi r\mân pentru prim\var\ doar 80 de ha pentru porumb [i 120 ha de pentru maz\re. La floare a renun]at, pentru c\ nu mai are randament de câ]iva ani, iar s\mân]a o consider\ prea scump\.

Anul trecut structura culturilor a fost sensibil diferit\> ini]ial a sem\nat 700 de ha de p\ioase [i 300 ha de rapi]\. Dar rapi]a, uscat\ imediat dup\ r\s\rire, a fost nevoit s\ o întoarc\, iar în locul ei a sem\nat tot orz [i grâu. P\ioasele au beneficiat din plin de ploaia masiv\, de 200 de l/mp, din 18-19 noiembrie 2023.

“Ne-am bucurat de acea ploaie, chit c\ a venit cu o furtun\ care ne-a luat acoperi[ul de pe atelierul mecanic, ne-a b\gat apa în magazii [i ne-a stricat o parte din s\mân]\. Cl\dirile nu le aveam asigurate F

Robert VERESS

[i a trebuit s\ le repar\m din resurse proprii. Chiar [i a[a, a fost bine, fiindc\ grâul [i orzul au avut un start foarte bun în vege ta ]ie. Ulterior au mai stagnat, iar înfr\]irea s-a realizat în prim\var\ [i nu complet. Dar produc]iile au fost bune, respectiv orzoaica a dat 6.100 kg/ga, iar grâul 5.800 kg/ha”.

În prim\var\ a pus 180 de ha de maz\re, 120 de ha de porumb [i 163 ha de floare. Cu rezultate modeste> floarea 1.200 kg/ha, porumb 1 t/ha, maz\re 1 t/ha. Îns\, fiindc\ suprafa]a de p\ioase a fost mare, pierderile de la culturile de prim\var\ au fost acoperite de profitabilitatea orzului [i grâului. A [i avut pentru p\ioase contracte anticipate cu pre] bun.

Sezonul precedent, cheltuiala total\ (cu tot cu indirecte), a fost, în medie, de 4.200 de lei/ha. În prezent, la rapi]\ e la numai 1.000 de lei/ha, fiindc\ nu a folosit absolut deloc îngr\[\minte complexe, iar s\mân]a e produc]ie proprie, p\strat\ din 2022, când lotul semincer i-a dat o produc]ie bun\. A condi]ionat s\mân]a, a îns\cuit-o [i înmagazinat-o, apoi a între]inut-o prin gazare periodic\. Puritatea e bun\, germina]ia la fel. Astfel, doar cu s\mân]a, a realizat o economie de aproape 40 de mii de euro.

Decizia de a nu aplica deloc îngr\[\minte este una strict economic\, nu agronomic\.

“Era mare nevoie de complexe, sunt con[tient de importan]a fosforului pentru un start bun al culturii, iar aprovizionarea din sol o am medie. Dar pruden]a e prioritar\”.

Dup\ ce [i-a achitat furnizorii, leasingurile, arenda [i a tras linie, nu a mai avut resurse pentru a achizi]iona îngr\[\minte cu plana la livrare. Iar cu credit furnizor nu s-a încumetat s\ achizi]ioneze, fiindc\ nu are de unde [ti ce va fi la anul.

“200.000 de euro e o sum\ important\. A[a c\, prefer s\ repet experien]a din 2021, când tot a[a, nu am folosit complexe de start. Îmi propun, în schimb, s\ cresc în prim\var\ doza

de azotat, la 270 de kg/ha, dac\ vremea va continua s\ fie favorabil\. Probabil voi folosi [i un supliment foliar cu microelemente [i aminoacizi, prioritar la rapi]\. Am constatat, din cartare, c\ avem o caren]\ de sulf [i s-a observat clar la rapi]\. Pe de alt\ parte, apa compenseaz\ orice lipsuri. În 2021 am f\cut produc]ii frumoase cu doar 150 de kg de azotat la ha. Deci, sunt optimist!”

cu rapi]\ înainte de ploi. Dup\ dou\ discuiri, cu sem\n\toarea Pronto pentru lucr\ri mai profunde ale solului, cu densitate normal\, de 50 de plante/mp.

“S-a întâmplat ce m-a avertizat Patrick> s-a f\cut crust\ [i rapi]a nu a r\s\rit. Azi am fost s\ verific a treia oar\, fiindc\ nu m\ îndur s\ o întorc. Îns\, deocamdat\, nu se v\d plante r\s\rite. Totu[i, continui s\ cred în ea, iam f\cut [i un tratament cu antigramineic”.

Renun]area la “prima dragoste”> porumbul

Elenei Savu nu-i place trendul renun]\rii la culturile de prim\var\, dar constat\ c\ nu are încotro [i se aliniaz\ vremurilor.

“Recomand\rile tehnologice sunt de a nu se dep\[i 20-25% din suprafa]\ cu rapi]\. To]i fermierii pe care îi [tiu v\d c\ pun rapi]\ cu un entuziasm de zici c\ ne vom îmbog\]i cu to]ii la anul. M\ cam sperie direc]ia în care mergem, dar nu prea avem încotro. Am pus [i eu 380 de ha de rapi]\”.

Elena Savu lucreaz\ 1.000 de ha lâng\ Urziceni, Ialomi]a. A[adar, cu rapi]a e la 38% din suprafa]\.

A redus în fiecare an din ultimii trei câte 100 de ha de culturi de prim\var\. Anul viitor preconizeaz\ s\ renun]e complet la porumb, dac\ nu cumva [i iarna [i prim\vara vor fi la fel de bogate în precipita]ii ca toamna.

“Porumbul e cultura preferat\, dar în ultimii ani nu am f\cut nimic cu el”. Nu are iriga]ii [i nici solu]ii pentru a iriga. Ca atare, r\mâne adaptarea la condi]iile secetoase. În sensul \sta, de vreo trei ani îl are consultant pe francezul Patrick Valmary.

“De fiecare dat\ am constatat c\, dac\ i-a[ fi urmat în totalitate sfaturile [i nu doar experimental, ie[eam mai bine. Asta e, la 50 de ani sunt doar mediu receptiv\ la schimb\ri de tehnologii. A[tept întâi s\ v\d ce fac al]ii, iar dac\ le iese, m\ bag [i eu în hor\”. Anul acesta, a sem\nat 100 de ha

Celelalte 280 de ha le-a sem\nat dup\ ploi, 30 de ha experimental, direct în miri[te, 250 ha dup\ o lucrare superficial\ cu Tiger. Toate cele 280 de ha sunt r\s\rite [i au plecat exploziv în vegeta]ie. A folosit doi hibrizi> Dinamic, de la Rapool (Saaten-Union) [i Ambasador, de la LG.

“Ambasador e cel mai scump hibrid din pia]\. Dar l-am testat anul trecut [i a dat 3 t/ha, când media a fost 1,7 t/ha. Chiar dac\ a fost într-o sol\ care a beneficiat de ceva mai mult\ umiditate, diferen]a e prea mare pentru a nu ]ine cont de ea, a[a c\ acum îl folosesc pe 280 ha. În plus, cheltuiala nu e a[a de mare> fiindc\ l-am sem\nat dup\ minim till sau no-till, cu sem\n\toarea de pr\[itoare, la distan]a de 70 cm, se reduce densitatea la sem\nat la jum\tate, respectiv 30 de plante/mp”.

Nu a mai pus de mult timp orz, dar anul acesta, când va putea intra, va sem\na 150 de ha. Iar mai apoi grâu - 300 de ha.

Astfel, din 1.000 de ha a rezervat pentru culturi de prim\var\ mai pu]in de 200 de ha. 5% pentru culturi proteice, iar 150 de ha pentru floareasoarelui, dar cu mari rezerve, pentru c\, anul acesta, produc]ia a fost 0 în ar\tur\, 900 de kg/ha în minim till [i 1.000 de kg/ha în no-till.

“Am experimentat cu toate aceste tehnologii, îns\, chiar dac\ sunt diferen]e notabile între ele, din faliment nu te scoate nici produc]ia de 1 t/ha!”.

Consider\ anul agricol 2023-2024 chiar mai prost

F

decât 2019-2020. Produc]iile au fost mai mici acum, cu excep]ia grâului, care nu a dat nimic în 2020, pentru c\ a înghe]at prim\vara. Iar investi]iile au fost mai mari, fiindc\ absolut toate costurile s-au majorat.

Tr\gând linie, dup\ 1,7 t/ha la rapi]\, nici 4 t/ha la grâu, daun\ total\ la porumb [i maz\re, a rezultat o pierdere de 600.000 de euro. S-a împrumutat la b\nci fix cu aceast\ sum\. O parte prin Creditul Fermierului [i cealalt\ prin credit normal, pentru cheltuieli curente. Pe medie, a ie[it satisf\c\tor cu dobânzile [i termen de rambursare de cinci ani. Dar tot i se pare însp\imânt\tor.

{i o ferm\ mic\ poate fi profitabil\ Andrei Cocolo[ administreaz\ oferm\ mic\, de 70 de ha, la Cilieni de Olt - cam 25 de km de Corabia.

Vremea nu a fost deloc darnic\ cu Oltenia, anul \sta. Regiunea e ocolit\ de ploi [i s-a instalat seceta pedologic\ sever\.

Cocolo[ se setase pe orz. Dar v\zând în prognoz\ c\ urma o ploaie de 30-40 de l/mp, a comandat s\mân]a de rapi]\ cu livrare “acum”. A primit marfa, iar sâmb\t\, 28 septembrie, a sem\nat 20 de ha. Îns\ din cei 30-40 de litri a[tepta]i, au c\zut doar 12, iar cultura e în pericol.

“Am f\cut lucr\ri minime, cu p\strarea paielor pe sol, pentru conservarea umidit\]ii acestuia. Vom vedea dac\ cei 12 litri vor fi suficien]i pentru germina]ie. Îns\, dac\ nu vor veni alte ploi, va fi chiar mai r\u, pentru c\ se va produce r\s\rirea, iar apoi plantele se vor usca”.

Infrastructura de iriga]ii e distrus\ în zon\. Pânza freatic\ e sus, ar putea fora pu]uri, dar nu se înc-

umet\, dup\ ce a pierdut, acum trei ani, 5 ha în mijlocul unei sole de peste 40 de ha, pe care se zb\tuse mult s\ o comaseze.

Lipsa iriga]iilor nu a fost o problem\ înainte de 2020, când f\cea 12 t/ha la porumb neirigat. Chiar dac\ ferma e mic\, e tradi]ie în familie. Bazele afacerii au fost puse de bunicii s\i, în 1991. Bunicul s\u a împlinit 81 de ani [i anul trecut a fost ultimul în care s-a urcat pe tractor.

Andrei are 30 de ani [i a absolvit management agricol la USAMV. Nu a studiat degeaba. E chibzuit. Ferma nu lucreaz\ în pierdere [i nu are datorii.

“Nu mi-am luat utilaje pe care s\ nu le pot pl\ti. De combin\ nici nu s-a pus problema, pentru recoltat pl\tesc prest\ri servicii. Nu m-am aruncat s\ cresc arenda peste tariful zonei. Am aplicat doar 100 de kg de în gr\ [\minte, jum\tate din cât dau al]ii, dac\ am v\zut c\ nu plou\. La cereale am renun]at la a doua trecere cu azot, la culturile de prim\var\ doar 100 de kg de complexe în loc de 250. {i am redus [i tratamentele”.

Cheltuiala medie anul trecut a fost undeva pân\ în 3.000 de lei, cu tot cu indirecte. Nu a pus rapi]\. A avut 30 ha cu grâu, pe care media a fost de 6,2 t/ha - putea fi mai mare, îns\ pe 20 de ha a b\tut grindina [i a scos doar 5,5 tone< acolo unde grindina l-a ocolit, a recoltat 7,5 t/ha. A mai avut 30 ha de floare, cu o medie de 1,2 t/ha [i 10 ha cu porumb - doi hibrizi care au dat 1 t/ha, respectiv 2,5 t/ha.

Sezonul acesta nu mai pune orz, iar 30 de ha le va sem\na cu grâu, spre sfâr[itul lunii.

Mai are 5.000 mp de solarii [i 1 ha de vinete în câmp.

“Ca profitabilitate, un ha de solarii bate 100 de ha de cultur\ mare. Numai c\ este foarte mult\ munc\ fizic\, manual\”.

Orice plant\ perioade de

George

VOICU, manager tehnic regional Dobrogea, Muntenia Sud NATUREVO

Borul (B) este un microelement esen]ial pentru dezvoltarea [i s\n\tatea plantelor, având un rol crucial în numeroase procese fiziologice. În special, borul joac\ un rol fundamental în formarea pere]ilor celulari, fiind implicat în rigidizarea acestora.

Peste 80% din borul din plante se reg\se[te în structura pere]ilor celulari, oferind stabilitate mecanic\ [i protec]ie împotriva stresului mecanic sau biotic.

Rolurile borului

în metabolismul plantelor

Unul dintre cele mai importante roluri ale borului este contribu]ia sa în diviziunea celular\ [i alungirea celulelor.

Acest proces este esen]ial în dezvoltarea r\d\cinilor [i a l\starilor, contribuind astfel la formarea unui aparat radicular bine dezvoltat, capabil s\ absoarb\ eficient apa [i nutrien]ii din sol.

Borul joac\ un rol esen]ial [i în transportul zaharurilor [i al altor asimilate în plant\, ajutând la distribu]ia resurselor energetice c\tre p\r]ile aflate în cre[tere, precum r\d\cinile, tulpinile [i fructele.

Deficien]ele de bor [i impactul acestora

La nivel global, aproximativ 31% din solurile agricole prezint\ deficien]e de bor, ceea ce afecteaz\ semnificativ productivitatea culturilor.

În România, analiza solurilor indic\ un deficit important de bor, mai ales în

are nevoie de bor în anumite vegeta]ie

zonele unde se fac corec]ii ale acidit\]ii solului, cum ar fi aplicarea de amendamente pe baz\ de calciu. Acest tip de practici poate reduce disponibilitatea borului în sol, afectând cre[terea [i dezvoltarea plantelor.

Deficien]ele de bor se manifest\ prin simptome precum dezvoltarea slab\ a r\d\cinilor, cre[terea întârziat\ [i deformarea tulpinilor, precum [i probleme în fertilitatea polenului.

Acest microelement este esen]ial pentru viabilitatea polenului [i pentru procesul de fertilizare, influen]ând direct formarea semin]elor [i fructelor. De aceea, lipsa de bor poate reduce semnificativ randamentele culturilor, afectând calitatea [i cantitatea produc]iei.

Borul la rapi]\

Borul este deosebit de important în culturile de rapi]\ Din punct de vedere agronomic, un sistem radicular nu se poate dezvolta bine f\r\ o nutri]ie

Borul cu polioli, o solu]ie mai eficient\ pentru culturi s\n\toase

În portofoliul companei Naturevo exist\ mai multe variante de fertilizan]i cu bor, dar cel mai utilizat de c\tre fermieri este Polyactiv B.

Este un fertilizant de înalt\ performan]\, conceput pentru a stimula o absorb]ie rapid\ [i o translocare eficient\ a borului în plante.

Boro-ET [i Evobor sunt celelalte dou\ variante de bor prezente în portofoliul companiei [i con]in 11% bor solubil în ap\, sub form\ de complex etanolamin\.

optim\ cu bor. Primul efect la deficien]a de bor în stadii foarte timpurii de vege ta]ie este oprirea cre[terii r\d\cinii.

La rapi]\, borul este implicat atât în fazele de cre[tere din toamn\, cât [i în cele din prim\var\, contribuind la alungirea tulpinilor [i la formarea florilor.

Un alt rol important al borului este acela de a preveni c\derea [i cr\parea tulpinilor, asigurând astfel o rezisten]\ mecanic\ superioar\ în fa]a condi]iilor climatice nefavorabile [i a atacurilor de boli.

Borul la cereale

În culturile de cereale, borul sprijin\ diviziunea celular\ [i dezvoltarea aparatului radicular în primele faze de vegeta]ie, contribuind astfel la o dezvoltare puternic\ a plantei [i la o mai bun\ absorb]ie a nutrien]ilor. În plus, borul este esen]ial pentru viabilitatea polenului, ceea ce influen]eaz\ direct produc]ia final\ de boabe.

Borul este esen]ial în translocarea calciului, un alt element foarte greu mobil [i de cele mai multe ori neglijat aproape total în planurile de fertilizare la culturile arabile.

Borul, esen]ial în programul de fertilizare

Pentru a preveni deficien]ele de bor [i a asigura o dezvoltare s\n\toas\ a culturilor, este esen]ial ca fermierii s\ includ\ acest element în programele lor de fertilizare.

Aplicarea fertilizan]ilor pe baz\ de bor poate fi realizat\ prin tratamente foliare, mai ales în stadiile de cre[tere

DE RE}INUT !!!

Borul este un element vital pentru s\n\tatea [i productivitatea plantelor, având un impact major asupra diviziunii celulare, dezvolt\rii r\d\cinilor [i viabilit\]ii polenului.

Deficien]ele de bor pot avea efecte negative semnificative asupra culturilor, îns\ aceste probleme pot fi corectate prin aplicarea fertilizan]ilor de calitate care con]in bor ce poate fi absorbit de c\tre plante.

Prin includerea borului în programul de fertilizare, fermierii pot asigura o dezvoltare optim\ a plantelor, toleran]\ mai mare în fa]a bolilor [i a stresorilor, precum temperaturile sc\zute, temperaturile înalte, [i pot ob]ine recolte de calitate superioar\.

intens\, când cerin]ele plantei pentru acest microelement sunt mai ridicate.

La majoritatea plantelor cultivate, necesarul de bor cre[te la un nivel maxim în faza de preînflorit - înflorit, de aceea o aplicare de bor poate influen]a semnificativ calitatea poleniz\rii [i formarea elementelor de produc]ie. În culturile de rapi]\, de exemplu, aplicarea borului în toamn\ contribuie la dezvoltarea intens\ a r\d\cinilor, asigurând o mai bun\ preg\tire a plantelor pentru perioada de vegeta]ie din prim\var\.

În cazul cerealelor, borul ajut\ la stimularea ramific\rii r\d\cinilor secundare [i la cre[terea lungimii r\d\cinii principale, îmbun\t\]ind astfel absorb]ia apei [i a nutrien]ilor, mai ales în condi]ii de secet\.

Daniel Nica tr\ie[te co[marul insolven]ei

Bliss SRL, ferma de 405 ha administrat\ de Daniel Nica, la Unirea de C\l\ra[i, este în insolven]\ din 17 noiembrie 2023. Urmeaz\ s\ fie aprobat planul de redresare [i, din acel moment, va avea la dispozi]ie treimaximum patru ani pentru a pl\ti datoriile. Dac\ nu va reu[i, va fi declarat falimentul [i afacerea va disp\rea cu totul.

Nica a dep\[it [ocul ini]ial al momentului activ\rii în cascad\ a biletelor la ordin [i bloc\rii conturilor de c\tre furnizorii s\i de inputuri. Acest moment s-a consumat în septembrieoctombrie 2023, iar [ocul l-a costat mult. Dac\ ar fi reac]ionat prompt [i ar fi declan[at imediat procedura de insolven]\, ar fi salvat 700.000 de leipenalit\]i de întârziere calculate în doar cele trei luni pân\ la sentin]a de insolven]\.

“În contractele cu distribuitorii penalit\]ile difer\ foarte mult, de la 0,01% pe zi de întârziere, la 1%. Dar da, am semnat [i sunt principalul vinovat”.

Cum s-a ajuns aici?

Nica a realizat c\ acum ar fi avut o societate curat\ de datorii, dac\ ar fi declarat insolven]a la timp, adic\ acum patru ani, când au început marile probleme. E adev\rat, insolven]a cost\, adic\ trebuie pl\ti]i avoca]ii [i

administratorul judiciar. În schimb, nu se mai acumuleaz\ penalit\]i.

“În 2020, seceta a fost cumplit\ aici - mult mai mare ca anul trecut sau anul acesta. Din cauza pierderilor de produc]ie am adunat restan]e de 1,5 milioane de lei c\tre furnizori, pe lâng\ cele 2 milioane de lei datorate b\ncilor [i IFN-urilor.

În 2021, am avut produc]ii bune, dar tot nu am reu[it s\ achit toate obliga]iile restante [i pe cele noi.

În 2022, s-au acumulat noi datorii, iar în 2023 s-au dublat. Repet, pentru toate acestea, principala responsabilitate îmi revine> m-am comportat ca un agronom decis s\ fac\ produc]ii mari, nu ca un administrator cu disciplin\ financiar\”.

Ofteaz\>

“Am [i f\cut multe prostii. Dac\ a[ aduna banii pe care i-am dat pe foliare, în 20 de ani, s-ar strânge cât suma datoriilor. {i nu a meritat”.

Îl întreb cine mai consider\ c\ e vinovat pentru situa]ia sa.

“Partenerii mei ar fi trebuit s\ m\ sf\tuiasc\ s\ m\ opresc atunci când au constatat c\ m\ îndatorez peste capacitatea mea de plat\. Iar statul ar trebui s\ reglementeze mai clar contractele din agribusiness [i s\ promo veze mecanisme de prevenire a îndator\rii fermierilor peste capacitatea de plat\ în rela]ia cu distribuitorii, precum [i mecanisme ne-electorale de suport pentru fermierii afla]i în dificultate”.

De[i supraîndatorat în 2020, Nica a continuat investi]iile ca [i când ar fi avut o ferm\ capitalizat\> a achizi]ionat utilaje noi [i îngr\[\minte scumpe pentru produc]ii de top, a aplicat preventiv produse de protec]ia plantelor de top sau la cea mai mic\

problem\ constatat\ în câmp.

“În 2022, când era 7.000 de lei tona de complexe [i 5.000 de lei cea de azotat de amoniu, o ploaie cât de mic\ m\ f\cea s\ pun mâna pe telefon, s\ comand mai mult. Nu conta c\ am aplicat deja 200 - 300 de kg de azotat pe hectar, mai b\gam 100 de kg, s\ fie, mizând pe superproduc]ii [i pe faptul c\ pre]ul cerealelor va continua s\ r\mân\ ridicat. Dar s-a întâmplat c\ produc]iile au fost foarte mici din cauza secetei, iar pre]urile foarte mici din cauza pie]ei”.

Dac\ opta pentru faliment, ar fi fost mai simplu, dar nu sc\pa de executarea pe persoan\ fizic\. {i se vindea totul cu un pre] foarte mic, în mare pagub\. În insolven]\, toate p\r]ile implicate au mai mult de câ[tigat.

Chiar [i a[a, firma de leasing a executat rapid ma[inile [i utilajele la care mai r\m\seser\ rate de achitat. De[i din valorificare s-a ob]inut o sum\ superioar\ ratelor r\mase, Bliss a r\mas în continuare datoare. Nica a solicitat oreevaluare.

R\mas cu un singur tractor func]ional în ferm\, a fost nevoit s\ con-

cedieze doi mecanizatori. {i-a dat [i el demisia. A r\mas administrator, dar f\r\ salariu.

Finan]ele l-au verificat automat, pe ultimii cinci ani de zile, la declararea insolven]ei. I s-au g\sit 4.700 de lei TVA calculat gre[it [i vreo 63 de mii impozit datorat pe dividendele nedeclarate la timpul potrivit.

Suprafa]a fermei se va reduce cu terenul aflat în proprietate, care va fi scos la licita]ie, precum [i cu alte 32 de ha în arend\. Anul trecut, Nica nu a reu[it s\ achite arenda [i unii arendatori au denun]at contractele.

“Arendatorii au fost incita]i [i îndruma]i de actualul primar [i de tat\l acestuia, fostul primar, fermieri [i ei. Sunt în conflict deschis [i cu ceilal]i fermieri din zon\, pentru c\ le vâneaz\ terenurile”.

Îl întreb cum a dus pe picioare toate astea.

“La început, am avut o stare depresiv\. Nu am ajuns la psiholog, dar nu mi-a fost u[or, mai ales c\ a trebuit s\ accept [i sup\rarea so]iei, care nu [tia c\ situa]ia e a[a de grea [i a fost cam luat\ prin surprindere. Dac\ a[ fi im-

plicat-o în gestionarea afacerii cu siguran]\ m-ar fi ponderat salutar. Dar, dup\ momentul ini]ial, ne-am sus]inut unul pe altul [i am avut suportul fra]ilor [i prietenilor”.

Prime[te un sms> “A]i donat 4 euro pentru organiza]ia «Noi facem un spital»”.

Exist\ via]\ [i în insolven]\

Chiar dac\ situa]ia lui Nica nu este de invidiat, lucrurile au intrat pe un f\ga[ cât de cât normal. Ferma este func]ional\, produc]ia merge înainte. La relanti, cu investi]ii minime, dar merge. Exist\ un cont de insolven]\, în care se încaseaz\ sumele pentru produsele agricole vândute [i serviciile prestate [i din care se fac pl\]ile pentru obliga]iile curente.

Sper\ ca, din încas\rile acestui an, s\ se acopere costurile [i s\ r\mân\ [i ceva pentru pl\]i de datorii vechi. Seceta nu a fost a[a de pronun]at\ în jum\tatea de sud a jude]ului C\l\ra[i, a[a c\ a f\cut 5,2 t/ha la grâu (în condi]iile în care 30 din 120 ha i-au fost

aproape total distruse de virusul piticirii galbene transmis de afide), 2,4 t/ha la rapi]\ (ar fi fost 3 t/ha, dar furnicile, activate de secet\, i-au dijmuit serios densitatea), 1,8 t/ha la floare. Pe pierdere sunt doar porumbul, care a dat doar 0,7 t/ha, media pe 43 de ha neirigate, [i maz\rea, cu 0,7 t/ha, media pe 20 ha, fiind atacat\ de afide, respectiv de virusul mozaicat [i antracnoz\.

Pl\]ile se fac cu dubl\ semn\tur\. Nica întocme[te ordinele de plat\ [i le semneaz\, apoi trebuie s\ le semneze [i administratorul judiciar desemnat de instan]\.

Anul acesta, la grâu (120 ha, urmeaz\ a fi sem\nate), tehnologia e a[a> o erbicidare, 10-15 t/ha de gunoi de pas\re, un erbicid, un fungicid [i 2-3 insecticide.

La rapi]\ (105 ha, sem\nate la jum\tatea lui septembrie) va aplica gunoi de pas\re 10-15 t/ha la desprim\v\rare, peste cultur\. Nu a putut aplica înainte de sem\nat pentru c\ s-a stricat ma[ina de împr\[tiat. Va mai folosi 1-2 erbicide, 2-3 insecticide [i un fungicid în prim\var\. Nu va folosi deloc îngr\[\minte chimice sau foliare la cele dou\ culturi.

Astfel, cheltuielile directe sunt între 1.500 [i 2.500 de lei, în func]ie de cultur\. Cu tot cu cheltuieli indirecte nu va dep\[i 4.000 de lei/ha, fiindc\ nu mai are amortismente.

S-a înscris în programul de carbon al Agreena, face tehnologia pentru Pachetul 4 (covoare vegetale), ca s\ poat\ beneficia de orice sum\ disponibil\.

Se uit\ acum atent [i la cei 63.180 de lei/an pe care i-ar fi încasat ca subven]ie pentru motorin\, dar la care nu mai are dreptul, fiind în insolven]\.

“În 4 ani se vor aduna peste 250 de mii de lei pe care nu îi voi încasa. {i m\ întreb de ce? Cine a avut ideea s\ îngroape [i mai adânc un fermier aflat la ananghie?”.

Robert VERESS

Metodele lui Alin Mihalache de lupt\ cu seceta

Dup\ recoltatul cerealelor p\ioase

în aceast\ var\, Alin Mihalache, fermier cu 1.000 ha, la Hodoni, jud. Timi[, a preg\tit imediat terenul pentru cultura de rapi]\ - 15% din suprafa]\, adic\ 150 de ha.

“L-am arat [i l-am preg\tit. 15% din suprafa]\, fiindc\ a[a impune legisla]ia. Atât ne d\ voie UE s\ preg\tim [i s\ ar\m într-o ferm\ imediat dup\ recoltat”, a spus Alin.

Pentru restul parcelelor a f\cut un dez miri[tit u[or, pentru a conserva apa.

Alte solu]ii pe care le utilizeaz\ în lupta cu seceta sunt utilizarea soiurilor [i hibrizilor toleran]i la ar[i]\ [i conservarea apei în sol.

“Aceasta este, poate, cea mai important\ solu]ie! În plus, este necesar s\ ne redefinim epocile optime de sem\nat”, este de p\rere fermierul.

Pân\ acum se [tia c\ sem\natul rapi]ei în zona de vest trebuia s\ se fac\ între 1 [i 10 septembrie. În ultimii ani, temperaturile ridicate, chiar caniculare, de 33-35 de grade s-au men]inut [i în septembrie.

De aceea Alin Mihalache spune c\ se poate încerca o abordare pu]in mai tardiv\. Nici iernile nu mai au puterea iernilor clasice, cu z\pad\ groas\, cu ninsori care veneau de mai multe ori pe sezon [i cu geruri de minus 15-20 de grade sau chiar de minus 35 de grade, cum erau prin anii ‘80-‘90.

“Aceste geruri erau benefice, ajutau la vernalizare, c\leau plantele [i omo-

rau d\un\torii. Trebuie s\ încerc\m un decalaj, s\ întârziem sem\natul, pân\ vom avea condi]ii optime, dac\ vom avea vreodat\”, a declarat fermierul din Hodoni.

Din cauza pericolului tot mai mare al secetei, Alin Mihalache nu a cultivat porumb [i a pariat pe floarea-soarelui, care este mai rezistent\ la temperaturi mari [i la lipsa umidit\]ii.

Pentru c\ a [tiut la ce s\ se a[tepte din cauza schimb\rilor climatice, a sem\nat-o înainte de perioada optim\ 1-20 aprilie.

Patul germinativ l-a preg\tit devreme, în luna februarie, ca s\ poat\ conserva apa în sol mult mai bine. A început când nu a plouat [i a putut intra pe câmp cu utilajele.

Anu acesta, când a lovit seceta în Timi[, floarea-soarelui avea calatidiul format [i c\ldurile extreme de 50 de grade la soare nu au mai afectat-o. Plantele au putut s\ se dezvolte normal [i s\ dea produc]ii bune.

Alin nu a mai avut alte motive pentru a mai interveni cu ceva în cultur\.

Nu a f\cut altceva decât s\ a[tepte ca plantele s\ ajung\ la maturitate. Faptul c\ a început campania agricol\ mai devreme [i a sem\nat a fost bine. A reu[it s\ scoat\ produc]ii satisf\c\toare, de 3.200 de kg/ha.

Marile provoc\ri

Cea mai mare provocare în acest an a fost atacul puternic al d\un\torilor asupra culturilor de cereale p\ioase [i rapi]\.

Înc\ din toamna trecut\, dup\ ce a r\s\rit, rapi]a a fost lovit\ de un atac cople[itor de Atahlia. Aceast\ insect\ este o specie oligofag\ extrem de periculoas\. Atacurile masive pot duce rapid la scheletizarea culturii.

De asemenea, în toamna lui 2023, rapi]a a mai suportat dou\ atacuri> unul de afide [i unul de ceutorhynchus, g\rg\ri]a tulpinii de rapi]\.

Plantele atacate stagneaz\ în cre[tere [i nu formeaz\ silicve sau acestea sunt seci [i cu semin]e de slab\ calitate. În prim\vara lui 2024, au mai fost alte dou\ atacuri de d\un\tori.

“Tot din toamna trecut\, ne-au terminat [oarecii! Toate acestea din cauza schimb\rilor climatice [i a temperaturilor excesive!” se pl=nge Mihalache.

A încercat s\ lupte cu roz\toarele aplicând tehnicile agrotehnice, printro abordare puternic\ a solului, prin arat sau scarificat, pentru a putea s\ le distrug\ galeriile.

Mai exist\ o u[oar\ repelen]\ prin aplicarea produselor care con]in sulf. “Sunt cam singurele metode!”

Din cauza atacurilor de [oareci Alin a avut pierderi de 10% în cultur\.

Gheorghe MIRON

Oltenia continu\ s\ fie regiunea

cea mai v\duvit\ de precipita]ii

Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Din punct de vedere pluviometric, perioada 30 septembrie - 6 octombrie 2024 s-a caracterizat prin cantit\]i de precipita]ii mai însemnate din punct de vedere agricol, în cea mai mare parte a ]\rii. Reparti]ia pe regiuni geografice a cantit\]ilor de precipita]ii, la sta]iile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al ]\rii, a fost urm\toarea>

Banat> 7,7 - 23,8 l/mp< Cri[ana> 5,4 - 21,3 l/mp<

Maramure[< 18,2 - 35,7 l/mp< Transilvania> 6,8 - 25,1 l/mp< Oltenia> 3,1 - 17,6 l/mp< Muntenia> 0,9 - 84,8 l/mp< Moldova> 16,9 - 74,8 l/mp< Dobrogea> 15,5 - 96,9 l/mp.

Rezerva de ap\ în stratul de sol 020 cm (ogor) se încadreaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime în Maramure[, Transilvania, Cri[ana [i Banat, local în sudul, estul, centrul, nord-vestul [i nord-estul Mol-

dovei, sudul, estul [i centrul Dobrogei, nordul [i estul Olteniei, nord-vestul, vestul, centrul, nordul, sudul, sudestul [i estul Munteniei.

Con]inutul de umiditate din sol prezint\ valori sc\zute [i deosebit de sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\ [i puternic\) pe suprafe]e agricole extinse din Oltenia, local în vestul [i sudul Munteniei. Excese de umiditate în sol se înregistreaz\ local în nordul [i nord-estul Munteniei, centrul, estul, vestul, izolat în sud-estul Moldovei [i nordul Dobrogei.

Solu]iile Corteva în fa]a secetei

Dup\ dou\ luni de secet\ în aceast\ var\ în zona Banatului, ploaia care a c\zut la mijlocul lunii septembrie a fost salvatoare pentru campania agricol\ de toamn\.

Au fost precipita]ii care au cumulat cantit\]i de 50-70 de litri de ap\ pe metru p\trat, în Arad, Timi[ [i Cara[-Severin.

perhibrizi de la Corteva recomanda]i sunt PT314 [i PT315. Sunt primii din NextGen care se al\tur\ geneticii campioane, PT303 [i PT298

PT314 este un hibrid de rapi]\ foarte productiv, cu rezisten]\ la scuturare, cu o toleran]\ ridicat\ la boli, precum Phoma [i Sclerotinia [i cu rezisten]\ foarte bun\ la iernare. De asemenea, are o foarte bun\ ramificare, mas\ mare de silicve fertile [i este pretabil pentru sem\natul întârziat.

Hibridul PT315 este semitimpuriu, cu stabilitate productiv\ în anii dificili. Are rezisten]\ bun\ la scuturare [i maturare uniform\ a silicvelor [i excep]ional\ toleran]\ la secet\ [i ar[i]\.

“Nu mai vorbim de anii extrem de seceto[i, cum ar fi 2007 sau 2012, când [tim cu to]ii c\ produc]iile au fost calamitate”.

Colu]iile Corteva

la acest fenomen

“Dac\ e s\ ne raport\m [i la celelalte culturi, nu numai la porumb, din punct de vedere tehnologic trebuie s\ fim foarte aten]i la aplicarea lucr\rilor de preg\tire a solului”, a spus Silviu Drinovan.

Silviu Drinovan, sales manager Banat Corteva, a spus c\ dup\ aceast\ ploaie terenul are rezerva de umiditate apropiat\ de optim [i optim, în stratul de sol la adâncimea de 0-20 cm. Ajutor în campania agricol\ de toamn\ a fost [i ploaia care a venit la sfâr[itul lui septembrie, care a adus un plus de umiditate în sol.

Totu[i nu trebuie uitat c\ agricultura a trecut peste o var\ extrem de secetoas\ [i au fost zone în Banat care nu au acumulat nici 100 de litri pe metru p\trat. Aceast\ situa]ie va avea impact asupra culturilor, dac\ va exista [i o iarn\ f\r\ z\pad\.

De aceea gestionarea apei în sol [i aplicarea lucr\rilor tehnologice adecvate la preg\tirea patului de germinativ vor face diferen]a între a avea o cultur\ bine r\s\rit\ [i dezvoltat\ la intrarea în iarn\ sau nu.

Specialistul Corteva îndeamn\ ca, în aceste condi]ii, s\ fie f\cute lucr\ri cât mai minimale în preg\tirea patului germinativ, pe vertical\, în profunzime, pentru c\ rapi]a are nevoie de un pat germinativ bine preg\tit.

La sfâr[itul lunii septembrie, campania de îns\mân]at la rapi]\ în zona Banatului era în desf\[urare. Doi su-

Este capabil de ramificare puternic\ înc\ de la colet, cu o mas\ mare de silicve fertile [i eficien]\ superioar\ în valorificarea azotului. Hibrizii sunt medii din punct de vedere al timpureit\]ii.

PT315 este hibridul pe care Drinovan îl recomand\ cu mare încredere> “Este un catâr [i indiferent de condi]ii el performeaz\”.

PT314 este mai intensiv [i prefer\ condi]ii mai bune, zone cu poten]ial mai ridicat din punct de vedere al calit\]ii terenurilor (cernoziom) [i, bineîn]eles, trebuie aplicat\ o tehnologie medie [i intensiv\.

Porumbul - cultura pierz\toare

“Din p\cate, cultura porumbului a devenit una exotic\, a[ putea spune, din cauza anilor seceto[i care se tot repet\, iar 2024 a fost extrem de greu pentru porumb [i unii fermieri o ocolesc. A fost cultura pierz\toare”, a declarat Silviu Drinovan.

De fapt, din 2007 agricultura a început s\ se confrunte tot mai des cu seceta, iar anul acesta se poate vorbi de culturi calamitate 100%, în unele regiuni din ]ar\.

“Este vorba de interven]ii minime ale solului care pot aduce plusvaloare, cu obiectivul clar de a p\stra apa în sol. Orice lucrare f\cut\ cu un utilaj agricol produce o tasare a terenului [i, în acela[i timp, o pierdere a umidit\]ii în anumite condi]ii”.

Drinovan este de p\rere c\ metoda de preg\tire a patului germinativ trebuie schimbat\ în multe ferme, în scopul conserv\rii umidit\]ii. În aceste condi]ii, Corteva a venit cu solu]ii adaptate acestor schimb\ri climatice tot mai violente [i fenomenului cel mai greu de gestionat> seceta.

Corteva a creat hibrizii speciali din grupa AQUAmax, care se preteaz\ excelent în condi]ii de secet\ [i aduc un plus de valoare în ferm\ de minim 510% fa]\ de competitori, pe aceea[i grup\ de maturitate. Bineîn]eles, ace[tia confirm\ [i asigur\ acela[i plus de produc]ie [i în condi]ii normale.

În primul rând, ace[tia sunt pretabili în condi]ii grele de cultur\, cu referire concret\ la secet\ [i ar[i]\.

În al doilea rând, capacitatea de pierdere a umidit\]ii versus genetica veche este mult îmbun\t\]it\.

Au o polenizare superioar\, sistem radicular mai puternic, “stay green” (r\mâne verde pân\ la

Gheorghe MIRON

[i P0710 ce au o vigoare excelent\ la r\s\rit [i dezvoltare rapid\ în primele faze de vegeta]ie.

Alt\ recomandare pe care Corteva oface, bazat\ pe rezultatele din toat\ ]ara, este adaptarea densit\]ilor la cultura porumbului.

Astfel, în condi]iile de neirigat [i în func]ie de grupa FAO, densitatea trebuie s\ fie cuprins\ în jurul a 60.000 de plante pe ha la recoltat.

Un alt fenomen care se repet\ aproape an de an este faptul c\ iernile nu mai sunt a[a cum le [tim cu z\pad\ [i ger. Nivelul precipita]iilor, al ninsorilor, este tot mai sc\zut, în zona Banatului, jude]ele Timi[, Arad, Cara[-Severin, dar [i Bihor.

Au fost ani în care nu a c\zut deloc z\pad\ în zona de vest, pe timpul iernii. Nu mai vorbim de temperaturile sc\zute, acele geruri binef\c\toare pentru culturi, care nu mai exist\.

maturitate), control avansat al stomatelor [i, cel mai important, consum\ mai pu]in\ ap\ pe unitatea de produc]ie.

Din punct de vedere fitosanitar, [tiule]ii au o calitate mult mai bun\ a boabelor. Rezist\ foarte bine în cazul atacurilor bolilor [i d\un\torilor, cum ar fi fusarium [i alte boli.

Hibrizii de porumb AQUAmax reprezint\ frontul genetic de top, ce îmbin\ armonios stabilitatea cu poten]ialul maxim de produc]ie al porumbului de ultim\ genera]ie.

O alt\ solu]ie recomandat\ de Corteva este schimbarea perioadei de sem\nat

În 2024, mul]i fermieri au început sem\natul la 15 martie atât la porumb, cât [i la floare.

Din experien]a acestor fermieri, plusul de produc]ie a fost între 500 [i 2.000 de kg, în func]ie de grupa de maturitate pe care au avut-o hibrizii, confirm\ specialistul Corteva În mod normal, în c\r]ile de specia-

litate, pentru zona de vest recomand\rile pentru perioada optim\ de sem\nat la porumb sunt pentru 1 - 20 aprilie. Este vorba de o devansare a perioadei cu aproape o lun\ de zile atât pentru porumb, cât [i pentru floarea-soarelui.

Scopul este de a ocoli impactul brutal al secetei [i, astfel, plantele s\ poat\ face fa]\ condi]iilor dificile create de schimb\rile climatice tot mai violente, dar [i bolilor [i d\un\torilor care apar o dat\ cu aceste schimb\ri.

Sem\natul timpuriu învinge seceta

Corteva Pioneer de]ine portofololiul cel mai bine adaptat la sem\natul timpuriu. În acest fel, se poate evita ar[i]a de la polenizare, cât [i recoltarea timpurie. Totodat\, atacul d\un\torilor este mai agresiv odat\ cu instalarea secetei.

Ace[ti hibrizi sunt> P8834, P9398, P9889, P9975, P9944, P0260, P0450

De exemplu, în 2024, în Timi[, la începutul lunii aprilie, s-au înregistrat temperaturi de peste 28 OC, chiar 30 OC, iar în februarie, au fost 20 OC timp de mai multe zile. Astfel, rapi]a a intrat foarte bine în iarn\ cu [ase-opt frunze, iar din cauza faptului c\ la începutul lui aprilie au fost temperaturi ridicate de 30 grade, iar fluctua]ia de temperatur\ între zi [i noapte a fost chiar [i de 15 grade, rapi]a nu a ramificat normal. Automat, plantele nu au avut acela[i num\r de flori [i, bineîn]eles, neavând num\r normal de ramifica]ii nu a avut nici silicvele necesare.

De asemenea, înfloritul la rapi]\ într-un an normal dureaz\ între 20 [i 25 de zile. Dar anul acesta plantele au înflorit într-un timp mult mai scurt, de 10 -14 zile, [i produc]ia a fost mai mic\. Deci totul a fost devansat.

La culturile de rapi]\, Corteva recomand\ tratamentul cu insecticidul Lumiposa

“În acest moment, e cea mai bun\ solu]ie în tot ce înseamn\ protec]ie împotriva d\un\torilor de sol [i a puricilor cruciferelor care apar din faza cotiledonal\ a rapi]ei”, este de p\rere specialistul.

F

Silviu Drinovan, sales manager

Banat Corteva

GR|DINA VIA [iLIVADA

Expozi]ia european\ dedicat\ numai cartofului

În perioada 11-12 septembrie, o delega]ie a Ministerului Agriculturii împreun\ cu Federa]ia Na]ional\ a Cartofului au participat la Târgul Interna]ional Potato Europe. Organizat în Fran]a, este un eveniment important pentru profesioni[tii care lucreaz\ în domeniul cercet\rii, cultiv\rii [i proces\rii cartofului. Pentru cultivatorii rom=ni poate fi v\zut ca o oportunitate pentru promovarea expertizei, competitivit\]ii sau furniz\rii de servicii Ia scar\ larg\, profesional\ în domeniul cultiv\rii [i cercet\rii cartofului.

Potato Europe are loc în fiecare an, de fiecare dat\ într-o alt\ ]ar\ dintre cele patru mari produc\toare de car-

tofi, respectiv Fran]a, Belgia, }\rile de Jos [i Germania. Participan]ii au ocazia de a afla informa]ii privind întreg lan]ul de producere [i valorificare a cartofului, tehnologii de cultivare, depozitare, procesare [i modalit\]i de comercializare.

Pe lâng\ standurile participan]ilor, exist\ [i un câmp demonstrativ, în care companiile î[i pot prezenta cele mai recente progrese în materie de ob]inere a cartofului, atât pentru consum, cât [i pentru s\mân]\, fertilizare, combate rea bolilor [i d\un\torilor, precum [i tehnici de recoltare.

De notat participarea cercet\rii române[ti, care a adus material biologic ob]inut de unit\]ile dedicate cartofului, respectiv Institutul de la Bra[ov, Sta]iunea de Cercetare de la Tg. Secuiesc, Sta]iunea de la Suceava [i cea de la D\buleni.

Arin DORNEANU

O fabric\ robotizat\ de procesare a cartofilor, la Bac\u

Grup {erban Holding va investi 62,5 milioane de euro într-o fabric\ robotizat\ de procesare a cartofilor pr\ji]i congela]i [i a fulgilor de cartofi. Aceasta va fi ridicat\ la Sascut, jude]ul Bac\u. Pe 24 septembrie, AFIR a declarat eligibil proiectul spre finan]are cu fonduri europene, prin Programul Na]ional de Investi]ii InvestAlim.

Fabrica va avea o capacitate de 6 tone de cartofi pr\ji]i pe or\ [i 1,2 tone de fulgi de cartofi pe or\, respectiv

30.000 tone de cartofi pr\ji]i [i 6.000 tone de fulgi de cartofi într-un an. Va fi cea mai mare linie de procesare a cartofilor din România cu capital românesc. Produc]ia va fi destinat\ atât pie]ei locale, cât [i celei interna]ionale.

Grup {erban Holding lucreaz\ [i la implementarea sistemului Sustainable Social Ecosystem, prin care î[i propune s\ conving\ tot mai mul]i fermieri s\ exploreze oportunit\]i în domenii precum legumicultur\, cre[terea oilor,

bovinelor sau produc]ia de ou\.

“Prin aceast\ ini]iativ\, vom amplifica impactul modelului nostru de business [i vom contribui la reducerea amprentei de carbon prin utilizarea teh nologiilor agricole eficiente [i sustenabile, lucrând împreun\ pentru un mediu mai curat [i o agricultur\ mai verde”, declar\ Nicolae {erban, fondator al Grupului {erban Holding.

Robert VERESS

Toamna Horticol\ Bucure[tean\

Între 3-6 octombrie 2024, în campusul USAMV Bucure[ti, peste 150 de expozan]i din domeniul horticulturii au expus [i comercializat, pentru publicul larg, ogam\ variat\ de plante, bulbi, flori, produse pentru gr\din\rit [i delicii tradi]ionale. A fost evenimentul anual Toamna Horticol\ Bucure[tean\ - Ziua Recoltei, cu peste de 150 expozan]i, 15 workshop-uri tematice [i peste 8.000 de vizitatori. Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Horticultur\ [i Societatea Român\ a Horticultorilor.

de conducere pe vertical\. Totodat\, pasiona]ii au putut afla mai multe despre cultura afinului, a zmeurului [i a murului la container în sistem protejat (solarii) versus sistemul conven]ional din sol pe biloane.

Tema acestei edi]ii a fost P\durea urban\. Facultatea de Horticultur\, prin departamentul de Peisagistic\, a propus câteva “oaze” de relaxare [i interac]iune cu vizitatorii, în care amplificarea experien]ei senzoriale a fost dat\ de ascultarea (în c\[ti) a “lini[tii” p\durii> vântul care bate printre frunze, ciripitul p\s\relelor, fream\tul frunzelor etc.

Tot Facultatea de Horticultur\ a oferit sesiuni de degust\ri de struguri de mas\, vin, must, ardei [i fructe [i produse din fructe de la speciile pomicole noi, precum asimina/banana nordului, jujube sau kiwi.

În câmpurile experimentale, ce au putut fi vizitate gratuit de to]i pasiona]ii de gr\din\rit, îngrijirea plantelor [i peisagistic\, speciali[ti din domeniu au crescut specii deosebite, cum ar fi Amelanchier lamarcki (pomul de stafide), Aronia melanocarpa (scoru[ul negru), specii care î[i dovedesc compatibilitatea cu sistemul

O noutate absolut\ a fost sistemul de protec]ie antiploaie, antigrindin\ [i de umbrire conceput la Facultatea de Horticultur\ din Bucure[ti - modul aplicat la speciile> agri[, coac\z, lonicera, zmeur [i mur.

Ca în fiecare an, conferin]e, ateliere [i demonstra]ii s-au desf\[urat în fiecare zi, în Aula Magna “Petre S. Aurelian” a Universit\]ii.

Pe lâng\ Modulul P\dure Urban\, sus]inut de [ef. lucr. dr. Mihai Enescu, printre atelierele din acest an s-au num\rat>

-ACROPICS - reducerea utiliz\rii pesticidelor chimice prin adoptarea de inova]ii sistemice în protec]ia culturilor agroecologice<

-Specii noi reziliente în contextul schimb\rilor climatice - curmalul dobrogean, Ziziphus jujuba Mill (au fost prezentate elemente de biologie a pomului, metode de înmul]ire, aspecte ale tehnologiei de cultivare [i propriet\]ile fructelor)<

-Eficientizarea culturii arbu[tilor fructiferi cu ajutorul sistemelor inteligente de monitorizare [i control, cu studiu de caz pe soiurile de goji Sara [i Bucur (au fost prezentate moda-

lit\]ile de dirijare [i între]inere a plantelor).

Modulul de agri[, afin [i coac\z (negru, ro[u [i alb) a fost etalat cu solu]ii de viitor pentru cultura acestor specii în spa]ii restrânse, pentru gr\dini utilitare dar [i comerciale.

Nu au lipsit sucurile naturale, ob]inute la Sta]iunea Didactic\ de Cercetare-Dezvoltare Agronomic\ Moara Domneasc\, înghe]ata artizanal\ [i numeroase alte produse inedite, al\turi de must [i vinul universitar produs la Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur\ [i Vinifica]ie Pietroasa.

S-au expus [i comercializat pomi [i arbu[ti fructiferi, inclusiv din speciile pomicole noi, produ[i la Pepiniera Istri]a. :n cadrul expozi]iei cu vânzare, vizitatorii au avut ocazia s\ admire [i s\ achizi]ioneze specii diverse de flori, plante ornamentale [i arbu[ti de sezon, de la cei mai aprecia]i produc\tori locali.

CRE{TEREA ANIMALELOR

Semnalul de alarm\ tras de Uniunea Cresc\torilor de P\s\ri (UCPR)>

Opri]i importurile de ou\ [i carne de pui din Ucraina!

Liberalizarea total\ a importului de carne de pas\re [i ou\ din Ucraina a dus la o cre[tere semnificativ\ a cantit\]ilor importate. Situa]ia are un poten]ial uria[ de a destabiliza pie]ele României, spune Ilie Van, pre[edintele Uniunii Cresc\torilor de P\s\ri.

De aceea, Uniunea solicit\ interzicerea unilateral\ a importurilor de produse avicole din Ucraina, pe modelul altor state membre.

Pentru a-[i argumenta cererea, Ilie Van face apel la statistici. Importul de ou\ din Ucraina, în primele [ase luni din 2024, a atins 534 tone, 48% cre[tere fa]\ de aceea[i perioad\ a anului 2023. Pre]urile au fost sub cele ale ou\lor române[ti, cu o tendin]\ descresc\toare. Pre]ul oului ucrainean a sc\zut de la o medie de 0,12 eurocen]i în luna ianuarie la cca. 0,6-0,7 eurocen]i în lunile iulie - august.

Ministrul Florin Barbu a reac]ionat la apelul UCPR [i arat\ c\, a sus]inut înc\ din 23 septembrie, în Consiliul AgriFish, propunerea Bulgariei cu privire la interzicerea importului de ou\ din Ucraina. Ba MADR a solicitat [i Comisiei Europene o solu]ie pentru protejarea fermierilor europeni de pre]urile de dumping practicate de Ucraina.

"Este nevoie de o interven]ie a Comisei Europene în privin]a importurilor ucrainene de ou\ [i carne de pas\re, ]inând cont de faptul c\ fer-

În primele [apte luni din 2024, pre]ul mediu al ou\lor a sc\zut cu 10%, la 179,2 euro/100 kg (circa 0,11 euro/ou) în iulie 2024 fa]\ de iulie 2023. Pre]ul în iulie 2024 este cu 9,4% mai mic decât media anual\ pe 2023. Se raporteaz\ o sc\dere a pre]ului la cresc\tor cu aproape 14,7%, în al doilea trimestru din 2024, comparativ cu acela[i trimestru din 2023 [i cu u[or sub 8% comparativ cu pre]ul mediu pe 2023.

Vânzarea în afara ]\rii a ou\lor produse în România este dificil\, deoarece exporturile ucrainene în UE înl\tur\ ou\le rom=ne[ti de pe pie]ele tradi]ionale. Problema nu se poate rezolva altfel deoarece efectivul de g\ini de]inut de o singur\ companie în Ucraina este egal cu efectivul de g\ini de]inut de România în toate fermele existente, explic\ Ilie Van.

mierilor no[tri le sunt impuse anumite condi]ionalit\]i cu privire la cre[terea p\s\rilor, care presupun costuri mult mai mari în compara]ie cu cele ale fermierilor din afara Uniunii Europene.

A[tept\m o decizie rapid\ a Comisiei Europene, îns\ le transmit fermierilor c\ noi suntem preg\ti]i s\ aplic\m mecanismul de licen]iere a importurilor, pe care deja l-am aplicat cu succes în cazul importurilor de cereale, zah\r [i f\in\" a declarat ministrul Barbu.

Importul de carne de pas\re din Ucraina, în primele 6 luni din 2024 au ajuns la cca 4.000 tone, fa]\ de 78 tone importate în aceea[i perioad\ a anului 2023, cu poten]ial de cre[tere semnificativ\ în semestrul II 2024. Avicultorii din Ucraina folosesc tehnologii standard de cre[tere, f\r\ implementarea standardelor europene. Bun\starea animalelor, s\n\tatea lor [i siguran]a alimentelor, a[a cum sunt reglementate de Bruxelles, duc la cre[terea costului de produc]ie în UE cu 37,5% fa]\ de costul unui pui standard din Ucraina. Aceea[i situa]ie se întâlne[te [i la ou\ consum. Din nefericire, m\surile de protec]ie (taxe vamale) luate pân\ acum la nivelul UE n-au avut efectul descurajant a[teptat [i nu sunt suficiente.

Andrei OSTROVEANU

Prima [edin]\ a Consiliului Laptelui

Ferma lui Mihai [i a Alexandrei

Afiliu de la Amaru, jude]ul Buz\u, a g\zduit pe 2 octombrie prima întrunire a Consiliului Laptelui, unde a venit [i Florin Barbu, ministrul Agriculturii. Au fost invita]i fermieri mari, cu peste 1.000 de vaci>

Gavril\ Tuchilu[, Nicu[or {erban, Liviu B\l\nici, Ionic\ Pop, Ionu] Lupu, director executiv la Asocia]ia Holstein Ro, [i al]ii. Însu[i Mihai Afiliu lucreaz\ 7.000 de hectare [i de]ine 4.500 de vaci.

Pân\ vom exporta îns\ produse lactate, peste 50% din necesarul intern de lapte vine din Ungaria, Polonia, Italia, Spania [i Ucraina, iar efectivele scad constant, chiar dac\ subven]iile au crescut.

“Au fost vorbe, multe vorbe de campanie. Nimic concret, totul s-a rezolvat. Este an electoral”, a spus Ionu] Lupu, dup\ care s-a eschivat s\ mai adauge ceva.

Gavril\ Tuchilu[ de la Agrimat Matca, jude]ul Gala]i, consider\ c\ a fost o discu]ie constructiv\.

“Din perspectiva produc]iei de lapte în România, accentul trebuie pus pe reducerea dependen]ei de importuri, s\ putem asigura consumul intern [i chiar s\ export\m. Fermierii trebuie s\ ]inteasc\ spre performan]\ în fermele lor, avem premisele pentru a o atinge”, a spus ministrul Barbu.

“Ministrul a venit cu solu]ii la toate problemele fermierilor [i lucrurile se vor rezolva într-o perioad\ imediat urm\toare. S-a discutat despre plafonarea pre]urilor la raft [i se va face. Au venit fermieri cu efective mari. Toat\ lumea a început cu seceta, cu iriga]iile. Exist\ bani pentru echipamente de iriga]ii. Se vor aloca subven]ii pentru asemenea echipamente. Resursa de ap\ este treaba ministerului. Noi am plecat de-acolo cu mult\ speran]\. Ordonan]a este benefic\, pre]ul la raft este corespunz\tor, bani pentru

Gavril\ Tuchilu[ Agrimat Matca, jude]ul Gala]i

iriga]ii se vor da, desp\gubirile pentru secet\ se pl\tesc. Am vorbit despre îmbun\t\]irea subven]iilor pentru vaci, pentru vi]ele. Întâlnirea a fost de bun augur [i a[tept\m rezultatele.

Mihai Afiliu a avut mult curaj, are baz\ furajer\ de m-am îmboln\vit. Porumbul lui de siloz irigat a ajuns la 65-70 de tone la hectar, iar eu nici paie nu am. Are grajduri ca în America [i animale foarte bune. Proiectul de iriga]ii din Siret nu [tiu dac\ se va mai face vreodat\ la noi. Varianta propus\ pentru zona noastr\ este tot pomparea apei din Dun\re”.

Ioan Pop, care are afaceri la Ungheni [i Ormeni[, jude]ul Mure[, are alt\ perspectiv\.

“Noi am ridicat probleme pertinente pentru marii fermieri. Domnul ministru a promis c\ le rezolv\. Eu v\ spun sincer, criza vacii de lapte nu ]ine numai de minister. }ine mai mult de contextul general al României [i de gre[elile f\cute de stat în ultimii 30 de ani. Acum e foarte greu s\ rezolvi toate problemele vacii de lapte din ]ar\. Trebuie s\ ne gândim

C

la distrugerea satului ca entitate, care a început înainte de 1990. Genera]ia tân\r\ nu se mai angajeaz\ în economia satului. Sistemul de înv\]\mânt agricol - [i mediu, [i superior - e distrus. Degeaba pl\tim 25.000 de studen]i pe an, iar în produc]ie nu vine niciunul.”

Ministrul Barbu nu a promis bani pentru sus]inerea pre]ului la lapte. Fermierul din Ormeni[ crede c\ subven]ia este suficient\ [i nu e singurul.

“Dac\ adun\m toate subven]iile, sprijinul pentru o vac\ de lapte se ridic\ la 800 de euro. În Ungaria, subven]ia nu e mai mare. Nu ministrul e vinovat de pre]ul laptelui din România. Nu el a dat aprob\ri s\ se fac\ supermarcheturi în mijlocul ora[elor [i s\ func]ioneze cum vor. Pe vremea odiosului, materia prim\ reprezenta

65-70% din pre]ul de la raft. Ast\zi, materia prim\ reprezint\ doar 2025% din pre]ul de la raft.”

Ioan Pop nu crede c\ ministrul Agriculturii poate corela componentele pre]urilor. În Germania, o treime din valoarea laptelui vine la fermier, o treime la procesator [i o treime la retailer. El spune c\ fermierul trebuie s\ primeasc\ 60% din pre]ul total, iar 40% s\ r\mân\ la procesator [i la retailer.

“E mai greu s\ cre[ti o vac\ pân\ la 25 de luni, când fat\. Cât de greu este s\ ai grij\ de ea pe timp de secet\? {i retailerul care nu face nimic pune adaos cât vrea. To]i retailerii care au f\cut investi]ii în România [i-au amortizat investi]iile într-un an. Ei nu pl\tesc impozit pe profit [i repatriaz\ integral profitul.”

Ministrul Barbu crede în viitorul vacii de lapte în fermele mari dac\ se dau subven]ii [i dac\ se asigur\ for]a de munc\ mediu calificat\ [i speciali[ii cu studii superioare s\ vin\ în produc]ie. Dac\ s-ar face reforme structurale puternice pentru reducerea bugetarilor, mul]i români s-ar întoarce în ]ar\.

“Trebuie redus\ presiunea pe salariul brut. România este ]ara cu cea mai mare fiscalitate din lume> 48% din salariul brut. Dac\ reducem fiscalitatea la 29%, românii se întorc. Salariile au crescut [i în ]ar\, dar dac\ iei aproape 1.000 de euro din salariul de 2.000, nu se mai întorc. Dar dac\ iei din 2.000 doar 500 de euro [i omul r\mâne cu 1.500 în mân\, românii se vor întoarce 80%. La noi s-au inversat valorile”.

Cum a devenit Italia din importator, un mare exportator de lapte

Ministrul Barbu

nu intervine în pre ]ul laptelui, explic\ Liviu

B\l\nici, proprietarul holdingului Panifcom de la Vl\deni, Ia[i

“A promis c\ ne ajut\ s\ mai acces\m câteva m\suri prin modificarea Planului Na]ional Strategic. Banii necheltui]i de la vaca de lapte vor r\mâne astfel la aceea[i specie. Se mai pot aloca ni[te bani pentru bun\stare, prin reducerea densit\]ii din grajduri, pân\ la 15 metri p\tra]i pe cap de vit\. Vrea s\ sus]in\ fiecare juninc\ p\strat\ sau vândut\ pentru reproduc]ie. Fermierii mari nu au mai primit ajutoare [i nu au f\cut investi]ii de mult\ vreme, ma[inile de furajat s-au învechit...

Italia a instituit M\sura 4.0 pentru c\ UE nu mai vrea s\ finan]eze fermieri mari. Adic\ po]i cump\ra utilaje performante, inteligente [i mergi pe sustenabilitate - sechestrarea carbonului. Te duci la banc\, iei bani pentru întreaga valoare, po]i s\ du-

blezi efectivele. Banca analizeaz\ dac\ proiectul t\u este eligibil din punct de vedere economic, apoi mergi la Fondul de garantare pentru 50% din valoare, bani pe care îi pl\te[ti tu, în loc s\ dai contribu]ii la stat. Pl\te[ti rata [i dobânda.

A[a a ajuns Italia s\ exporte lapte în România, a dep\[it Fran]a la produc]ia de brâzeturi în ultimii 4 ani. A provocat o adev\rat\ explozie în tot sectorul alimentar prin M\sura 4.0. Î]i pl\te[ti tu singur ratele, nu e treaba altui competitor s\-]i achite. Faci profit - bine, nu faci - trebuie s\ pl\te[ti ratele [i dobânzile. A[a reu[e[ti s\ acoperi cantitatea de lapte din import. Pentru brânzeturile pe care le produc, italienii importau 30% din necesarul de lapte [i acum export\ lapte. Statul nu are nimic de pierdut, nu-i trebuie capital. Banii vin de la banc\. Pl\te[ti impozite [i taxe pentru 1.000 de vaci câte ai, iar din taxele pe care le generezi pl\te[ti dobând\ [i rate pe o durat\ de nou\ ani. A[a s-au dezvoltat zootehnia [i industria alimentar\ din Italia [i din alte ]\ri occidentale, simplu, f\r\ sute de docu-

mente. Te duci la banc\, banca te finan]eaz\ cu suma integral\, statul garanteaz\ doar 50%, tu lucrezi [i produci venituri, iar în loc s\ le pl\te[ti la stat, pl\te[ti rata.

La fel a f\cut [i Ungaria. Atâta timp cât nu vrem s\ analiz\m de ce import\m lapte [i s\ vedem din ce ]\ri import\m, s\ verific\m ce condi]ii au, ce subven]ii dau, r\mânem la fel. I-am spus ministrului s\ ne pun\ pe picior de egalitate [i va vedea c\ nu mai import\m niciun litru de lapte. Subven]iile sunt mai mici, pentru investi]ii nu mai avem niciun capital, negocierile le-am sc\pat din mân\ pentru c\ ceilal]i se duc [i iau lapte din Ungaria, din Cehia, Polonia, c\ e mai ieftin, iar acum ne dau pre] mai mic decât acolo. Facem presiuni asupra procesatorilor [i se duc s\ ia lapte din Polonia, din Italia sau Spania. Este un lapte ultrafiltrat> din trei camioane fac un camion de lapte. Scot doar apa, ca la vin. Ministrul Barbu a manifestat deschidere [i sper\m s\ [i rezolve ceva.”

Viorel PATRICHI

Smithfield România devine Comtim România

Cel mai mare produc\tor de carne de porc din România, Smithfield cu sediul în Timi[oara, a ini]iat un proces de rebranding corporatem, la 20 de ani de la debutul opera]iunilor în România, cu scopul de a oferi publicului larg o imagine clar\ a misiunii, valorilor companiei [i a modului sustenabil în care produce carne de porc 100% româneasc\.

Începând cu luna octombrie 2024, Smithfield România î[i va desf\[ura activitatea sub noua denumire “Comtim Romania SRL”, denumire care se suprapune numelui brandului 100% românesc de carne de porc, Comtim.

“Noul nume aduce un tribut pentru tot ce a însemnat Comtim în trecut

[i pentru profesioni[tii care au pus industria c\rnii la loc de cinste. Echipa noastr\ duce acum mai departe legenda unui brand de carne cu tradi]ie na]ional\ [i gust autentic românesc [i ne prezent\m publicului a[a cum suntem> o companie solid\ care seteaz\ standardele de excelen]\ în industrie”, a declarat Goran Panici, director general Comtim România.

Acest proces are loc în contextul reorganiz\rii modului de raportare la nivel de grup, prin care punctele de lucru din SUA, Europa [i China devin opera]iuni independente de business, iar opera]iunile din România vor raporta la nivel de Europa c\tre Morliny Foods.

Comtim, care a fost achizi]ionat de firma american\ Smitfield, în urm\ cu

Dimitrie Musc\>

Mi-e team\ s\ cresc

efectivele de porci

Fermierul de la Curtici are 50.000 de porci în trei complexuri. Ar vrea [i ar putea s\ se extind\, dar a devenit foarte precaut din cauza pandemiei de pest\ porcin\ african\.

“Nu am curajul s\ m\resc efectivele. Am bani f\r\ credite pentru investi]ii, dar mi-e fric\ de pest\ c\, uite, nu se lini[tesc. Bihorul are mereu zeci de focare. Mi-e team\ pentru c\ nimic nu este întâmpl\tor din ce

v\d eu. Striga un oier dup\ Daea c\ a luat bani pentru ca unul din Do brogea s\ poat\ declara 60.000 de oi [i el avea numai 5.000. Este o nebunie ce se întâmpl\. Alt cioban avea 100 de oi pe care DSV le-a declarat bolnave de pest\, au trecut dou\ luni [i nu i-a murit nicio oaie. Ce înseamn\ asta? Ce facem cu zootehnia?”

Viorel PATRICHI

dou\ decenii, este un brand autentic 100% românesc a c\rui istorie a început în urm\ cu aproape 60 de ani, în Timi[oara.

În urma investi]iilor de peste 600 milioane dolari, realizate pân\ în prezent, Comtim România func]ioneaz\ în sistem integrat> Divizia Ferme, Divizia Carne Proasp\t\ [i Divizia Mezeluri - Elit [i Goodies Meat Production.

Comtim România este lider în produc]ia de carne de porc [i cel mai mare cresc\tor de animale din România. Peste 1 milion de porci sunt comercializa]i anual.

Gheorghe MIRON

BVN Mure[ a scos în ring “artileria grea”

Vineri [i sâmb\t\, la sediul Semtest BVN din Sângeorgiu de Mure[, a avut loc o adev\rat\ desf\[urare de for]e dedicate B\l]atei. Prin eforturi colective, echipa condus\ de directorul Valer Sician [i Daniel Chereche[ au organizat în condi]ii excep]ionale evenimentul la care au participat sute de fermieri din toat\ ]ara, dornici s\ afle nout\]i referitoare la vaca de lapte din ]ara noastr\.

Evident, laitmotivul au fost seceta [i slaba implicare a Guvernului în rea lizarea sistemelor locale de iriga]ii, eforturi pe care fermierii nu le pot sus]ine singuri. Poate [i din acest motiv au venit foarte mul]i reprezentan]i ai organiza]iilor profesionale, cum nu am mai v\zut de mult\ vreme la asemenea evenimente> Nicu Vasile, pre[edintele LAPAR, Ionel Arion, pre[edintele Federa]iei Pro Agro, Ioan Lado[i, pre[edintele Asocia]iei Produc\torilor de Carne de Porc din România, Petru Bordean, pre[edintele Federa]iei Cresc\torilor de Bovine din România, Ionel Chiril\, director executiv la FCBR, Iacob Boca, vicepre[edinte FCBR [i pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Taurine din Mure[, cea mai puternic\ organiza]ie din

]ar\, vicepre[edintele Asocia]iei Aberdeen-Angus, Daniel Frei, pre[edintele Samus Lact Cooperativa Agricol\ din Satu Mare, dar [i liderul Uniunii de Ramur\ Na]ional\ a Cooperativelor din Sectorul Taurin (UNCST) - Bovicoop, Iasmina Blidar, care de]ine func ]ia de director executiv la Bovicoop.

A participat [i Mircea Roman, directorul care a pus bazele Semtest la Târgu-Mure[, în colaborare cu BVN Germania.

Ministerul Agriculturii a fost reprezentat de secretarul de stat Adrian Pintea, înso]it de Péter Tamás Nagy, director general adjunct la Agen]ia Na]ional\ de Zootehnie.

Pe 4 octombrie s-a derulat o conferin]\ tehnic\ despre vaca de lapte din ]ara noastr\. Nu au lipsit repro-

[urile la adresa MADR.

“Este inadmisibil s\ se organizeze Consiliul Laptelui doar cu marii fermieri care asigur\ numai 15% din produc]ia total\ de lapte a României, iar noi, cei care producem 85% din cantitatea de lapte s\ nu fim întreba]i”, a spus Daniel Frei.

Activitatea insuficient\ a organiza]iilor profesionale [i slaba lor solidaritate au f\cut posibil\ desconsiderarea muncii fermierilor de c\tre procesatori [i retaileri. Produc\torii sus]in c\ pre]ul laptelui la poarta fermei r\mâne ridicol de mic> 90 de bani pân\ la 2 lei, mai ales pe partea de vest a ]\rii. Fermierii acuz\ cartelizarea procesatorilor care refuz\ s\ negocieze pre]ul cu adev\ra]ii produc\tori de lapte> cresc\torii.

“{ti]i cum negociaz\ ei cu noi?”, m-a întrebat Iakó Tibor Benedek, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Bovine din Covasna. “M\ informeaz\> «De mâine pre]ul laptelui va fi cu 30 de bani mai mic». A[a «negociaz\» cu noi. Fac ce vor [i noi r\mânem singuri în fa]a lor. Se vorbesc între ei s\ nu dea nimeni niciun b\nu] mai mult. Dac\ nu e[ti de acord cu pre]ul fixat de ei, ceilal]i procesatori nici nu mai stau de vorb\ cu tine. Ne amenin]\ c\ aduc lapte mai ieftin din Ungaria, din Italia sau Spania. Asta este realitatea

pe care ministerul se face c\ n-o [tie. Consiliul Concuren]ei nu se mi[c\ [i nu verific\ nimic.”

Petru Bordean, pre[edintele FCBR, recomand\ o metod\ simpl\ de rezolvare a situa]iei, metod\ care depinde de fermieri>

“În primul rând, noi, ca s\ putem interveni în stabilizarea pre]ului la lapte în ]ar\, trebuie s\ înfiin]\m o organiza]ie interprofesional\ în domeniu, OIPA pe lapte, care poate inter-

veni ca al treilea juc\tor în stabilirea contractului cu un pre] minim [i cu un pre] maxim, între fermier [i procesator. Acest lucru se face pe zone. Asocia]iile profesionale, foarte cunoscute pe plan na]ional, pot intra în OIPA, al\turi de procesatori [i retaileri, conform Legii 297 privind contractarea laptelui. Acolo, asocia]iile pot impune un pre] rezonabil. Dar legea nu se aplic\, fiindc\ noi nu suntem organiza]i. MADR a promis c\ ne ajut\, dar noi nu ne implic\m suficient în afacerile noastre”.

Bordean arat\ c\ Bovicoop are procesare [i vânzare, pe lâng\ produc]ie. Dar singur\ nu poate s\ joace rol de moderator al pre]ului, fiindc\ trebuie s\ fie reprezentativ\ la nivel de ]ar\.

“Trebuie s\ fie to]i reprezenta]i în mod echitabil. S-a f\cut Consiliul Laptelui cu fermieri care produc maxim 15% din cantitatea actual\ de lapte. Greul îl duc fermele de familie [i ele se pot echilibra cel mai u[or. Nu au nevoie de angaja]i. Dac\ un fermier mare d\ faliment, r\mâne un vid fantastic în urm\”.

Mister BVN Mure[ 2024

Pe 5 octombrie, a avut loc parada celor 17 tauri de la Semtestul din Sângeorgiu de Mure[. Comisia speciali[tilor l-a desemnat “Mister BVN Mure[ 2024” pe Windspiel (Adiere de Vânt), un taur cu o ascenden]\ [i descenden]\ ie[ite din comun.

Provine din Linia Horror. Tat\l lui este Wertvoll, iar mama Bandita. Bunicii au fost Williams [i Rexana pe linie patern\, [i Vanadin [i Bombe, pe linie matern\. {i str\bunicii sunt celebri> Wille, fost campion mondial, Raffzahn (dup\ tat\), Vanstein, (un alt campion mondial) [i Winnipeg (dup\ mam\).

“Windspiel a fost folosit [i pe mamele de tauri din România în fermele din asocia]iile de Mure[ [i de

Cluj”, spune Valer Sician (foto). “Este un taur de mare valoare genetic\. Are o valoare general\ de ameliorare de 123, 110 pentru lapte, 110 la carne, 112 la fitness. Este un taur foarte echilibrat. Siguran]a de transmitere a caracterelor la ace[ti tauri este de aproape 100%. Windspiel prezint\ [i o musculatur\ echilibrat\, cu o valoare de ameliorare de 126. Este un lucru important pentru c\ însu[irile de rezisten]\ ]in întotdeauna de musculatura care îi confer\ o rezisten]\ foarte bun\ în produc]ie.”

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE

Amazone Cirrus pentru sem\nat direct cu fertilizare

Sem\n\torile din gama Amazone Cirrus pot fi alegerea ideal\ pentru ferme mici, medii sau mari, deoarece pot sem\na p\ioase direct sau în teren minim prelucrat, concomitent cu fertilizarea. Modelele 3003 [i 3503 sunt tractate, au l\]imi de lucru de la 3 m la 3,5 m [i bunc\r de 3.000 l. Variantele 4003 [i 4003-2 au l\]imi de lucru de 4 m, bunc\re de 3.600 l sau 4.000 l, compartimentate 60/40 pentru semin]e [i îngr\[\minte. Modelul 6003-2, rabatabil, cu l\]ime de lucru de 6 m, are un bunc\r combinat de semin]e/fertilizant, de 4.000 l.

Buget mai mare

pentru reducerea accizei la motorin\

Executivul a adoptat o Hot\râre de Guvern pentru suplimentarea bugetului pentru reducerea accizei la motorina utilizat\ în agricultur\. Suma alocat\ în plus se ridic\ la 192,5 milioane lei, majorând suma total\ la 462,5 milioane lei pentru 2024. În contextul valorii medii a pre]urilor la motorin\, sus]inerea se acord\ prin schema de ajutor de stat pentru motorina utilizat\ în agricultur\, aferent\ trimestrului II /2024, de 1,74 lei/litru [i reprezint\ aproximativ 24% din pre]ul motorinei, care se ramburseaz\ fermierilor.

Achizi]ie de utilaje cu fonduri UE, f\r\ proceduri stufoase

Agricultorii, procesatorii [i antreprenorii din mediul rural, care vor finan]\ri prin AFIR, pot achizi]iona direct prin Baza de date cu pre]uri de referin]\ (BDPR) - cu procedur\ simplificat\ - ma[ini, utilaje, echipamente specializate, silozuri, sere, hale, grajduri [i mobilier pentru proiectele de investi]ii finan]ate cu fonduri europene nerambursabile.

Simplificarea permite beneficiarilor s\ cumpere utilajul în mod direct, f\r\ vechea procedur\ de achizi]ii, iar astfel se reduce considerabil timpul de achizi]ionare. Sunt peste 5.000 de echipamente destinate agriculturii de tip minimum till, strip till sau no-till, tractoare [i combine cu pachet pentru agricultura de precizie, sem\n\tori de precizie, ma[ini de erbicidat, drone agricole, s ta]ii meteo, echipamente de împr\[tiat îngr\[\minte, combinatoare, pr\[itoare etc.

Sunt [i o serie de robo]i pentru zootehnie> de al\ptat, muls, furajare, cur\]area dejec]iilor etc. [i sunt afi[ate peste 100 de modele de echipamente destinate abatoarelor, inclusiv linii de abatorizare complete.

C\lin Nu]u, director comunicare AFIR, ne-a explicat care sunt pa[ii de urmat pentru achizi]ia simplificat\ a utilajelor.

Solicitantul acceseaz\ on-line Baza de date cu pre]uri de referin]\ pentru ma[ini, utilaje [i alte echipa-

mente specifice m\surilor finan]ate prin AFIR, la urm\toarea adres\> www.afir.ro - Instrumente - Pre]uri de referin]\, de unde deschide Baza de date, prin care poate identifica utilajul dorit. Se poate selecta direct o anumit\ marc\ [i o serie de caracteristici tehnice principale.

Dup\ alegerea produsului, se identific\ produc\torul/ importatorul/ dealerul de la care se achizi]ioneaz\ utilajul dorit, care trebuie s\ aib\ exact acelea[i specifica]ii tehnice cu cele men]ionate în Baza de date, în caz contrar AFIR nu-l va deconta. Solicitantul încheie contractul de vânzare-cump\rare, iar dup\ primirea utilajului, depune la AFIR dosarul cererii de plat\.

În cazul unui cost de achizi]ie mai mic, se va deconta de c\tre AFIR valoarea din contractul de vânzarecump\rare. Dac\ pre]ul este mai mare decât valoarea afi[at\ în Baza de date, se va deconta doar valoarea maxim\ afi[at\.

“AFIR va deconta costurile eligibile -procentul finan]\rii nerambursabile variaz\ în func]ie de tipul de interven]ie prin care se achizi]ioneaz\ respectivul utilaj - în maximum trei luni de la depunerea dosarului de plat\”, a precizat C\lin Nu]u.

Arpad DOBRE

Noul Claas connect

Utilajele, ferma [i serviciile încap în smartphone

Noua versiune a aplica]iei

Claas connect, lansat\ recent în 30 de ]\ri, inclusiv România, ofer\ o singur\ platform\ pentru gestionarea utilajelor prin Machine Management, a fermei prin Farm Management [i a tehnologiilor pentru agricultura de precizie (Precision Farming), împreun\ cu service-ul [i piesele de schimb.

tatea economisesc timp [i asigur\ o utilizare mai eficient\ a resurselor.

Platforma ofer\ o imagine complet\ la nivel de utilaje [i ferm\, o transparen]\ maxim\ cu privire la folosirea utilajelor [i procesele de lucru [i permite optimizarea activit\]ii pe baz\ de date.

Acces la date de oriunde

Noile tractoare [i combine Claas, împreun\ cu toate documentele [i informa]iile relevante, sunt ad\ugate la platforma Claas connect la livrarea lor în ferme. Reprezentan]ii Claas au precizat c\ este vorba de tractoare începând cu Arion 400, toate combinele de recoltat furaje Jaguar [i combinele Evion, Trion [i Lexion.

Concomitent, se asigur\ [i leg\tura direct\ cu reprezentan]ele dealerilor, magazine de piese de schimb [i servicii tehnice. Piesele de schimb pot fi procurate [i comandate pe teren cu ajutorul aplica]iei. Toate datele [i informa]iile pot fi accesate de oriunde cu aplica]iile Claas connect. Func]ia de documentare, planificarea traseelor, h\r]ile de utilizare [i procesarea automat\ a datelor privind productivi-

Întregul “ecosistem” Claas connect are o interfa]\ clar\ [i asigur\ o operare u[oar\. Sistemul de licen]iere este transparent, adaptat nevoilor utilizatorilor, iar licen]a se ofer\ per organiza]ie, indiferent de echipamentele agricole folosite de fermier.

Utilajele, monitorizate de la distan]\

Gestionarea utilajelor prin func]ii oferite de aplica]ia Claas connect, în func]ie de licen]\, permite vizualizarea datelor [i a st\rii utilajului pentru fiecare utilaj conectat. Totodat\ poate fi efectuat\ compararea, analiza [i optimizarea datelor privind performan]a utilajului, la care se adaug\ documenta]ia tehnic\.

Utilizatorii beneficiaz\ de prezentare general\ a mentenan]ei [i de alertele cu privire la mentenan]\ [i service, un ghid de lubrifian]i, localizarea magazinelor Parts Shop [i Parts Doc. Prin noul Claas connect are loc un schimb de date online (terminal GPS Pilot Cemis 1200) [i se poate efectua un service de la distan]\ (Remote Service).

Tot ce mi[c\ în ferm\, la un clic distan]\

Exist\ o serie de func]ii disponibile ale Claas connect, printre care [i înregistrarea datelor de baz\ - câmpuri, trasee de referin]\, consumabile, utilaje [i angaja]i, gestionarea datelor de pe câmp [i a celor legate de productivitate [i crearea de h\r]i, a sarcinilor [i document\rii automate, precum [i crearea [i gestionarea traseelor de referin]\. Func]iile Geocentre gestioneaz\ date de pe câmp [i din satelit, h\r]i de productivitate, mostre de sol, pozi]ii ale utilajelor [i crearea de h\r]i de poten]ial [i de utilizare. Alte func]ii permit gestionarea flotelor cu m\rci multiple, prin Data Connect [i gestionarea sarcinilor ISO-XML, partajarea datelor cu partenerii sau angaja]ii. Prin achizi]ionarea de licen]e Farm connect, Field connect [i Fleet connect fermierii [i antreprenorii pot urm\ri progresul lucr\rilor [i starea mai multor combine de recoltat în timp real, inclusiv un timp estimat în care trebuie s\ fie finalizate lucr\rile pe un câmp. Pentru aceste licen]e Claas ofer\ o perioad\ de testare gratuit\ de 30 de zile.

Arpad DOBRE

Fertilizare precis\ [i f\r\ risip\ cu Kverneland Exacta

Utilajele Kverneland Exacta TL

Geospread de împr\[tiat

îngr\[\minte asigur\ o distribu]ie uniform\, cu maxim\ precizie a granulelor pe întreaga l\]ime de lucru, sunt fiabile [i pot fi utilizate o lung\ perioad\ de timp, având mentenan]\ redus\.

evit\ impactul fertilizantului solid cu paletele, ceea ce elimin\ fragmentarea [i producerea de praf. Kverneland Exacta ofer\ un model precis de distribuire a îngr\[\mintelor, chiar [i pe terenuri înclinate, cu ajutorul celor 8 palete pe disc. Sistemul de cânt\rire cu patru celule m\soar\ greutatea real\ [i ofer\ o calibrare continu\, în timp real.

Sunt patru modele de ma[ini de fertilizat Exacta ce se reg\sesc în portofoliul AgroConcept> CL EW, HL TL [i CL GeoSpread.

Aceste utilaje au o serie dot\ri performante, printre care> capacitatea

bazinului de îngr\[\minte de pân\ la 3.900 l, l\]imea maxim\ de lucru de pân\ la 54 m, sistemul Geospread pentru controlul automat al sec]iunilor pe l\]imi de 2 m. La acestea se adaug\ panoul de comand\ compact EasySet pentru setarea [i reglarea cu u[urin]\ a dozelor de aplicare.

Sistemul de distribu]ie CentreFlow

Grape cu discuri multifunc]ionale de la Lemken

Lemken a lansat dou\ grape cu discuri, utile atât pentru dezmiri[tire superficial\, cât [i pentru controlul mecanic al buruienilor, tocarea [i amestecarea resturilor vegetale cu solul [i preg\tirea patului germinativ.

Lemken Rubin 10 MR este disponibil într-o versiune rigid\, cu o l\]ime de lucru de pân\ la 4 metri.

Modelul Rubin 10 TF semipurtat, cu l\]imi de lucru de 4 - 7 metri, are o serie de caracteristici noi. Distan]a dintre bare a fost m\rit\ cu 150 mm, pân\ la 1.350 mm, ceea ce asigur\ a[ezarea uniform\ a resturilor vegetale dup\ primul rând de discuri

Senzorul de referin]\ compenseaz\ [i atenueaz\ [ocurile [i denivel\rile, precum [i înclina]ia în toate condi]iile de teren, iar sistemul ExactLine asigur\ o fertilizare uniform\ la marginile terenului, evitând risipa de îngr\[\minte.

[i îmbun\t\]e[te efectul de t\iere [i amestecare al celui de-al doilea rând de discuri.

Acest lucru reduce [i mai mult riscul de blocaje, chiar [i cu cantit\]i mari de materie organic\ pe miri[te, [i asigur\ o prelucrare mai bun\ a solului. În plus, la Rubin 10 TF sunt ata[ate dou\ echip\ri - o sec]iune de nivelare [i o rol\ de t\iere de vârfîmpreun\ cu rândul de “degete” care grebleaz\ paiele [i le distribuie uniform c\tre sec]iunile de discuri, ce le toac\ [i le încorporeaz\ apoi în sol. Grapa poate fi echipat\ în partea frontal\ cu toc\toare de resturi vege-

tale, foarte utile când se prelucreaz\ miri[tea de rapi]\ sau de floareasoarelui. Resturile acestor culturi sunt tocate eficient, apoi sunt m\run]ite [i încorporate în sol de cele dou\ rânduri de discuri.

Rubin 10 TF are [i sec]iune de nivelare, când grapa compact\ cu discuri este utilizat\ pentru preg\tirea patului germinativ, iar organele echipamentului pot fi setate în diferite pozi]ii, pentru a varia intensitatea cultiv\rii.

Arpad DOBRE

Arpad DOBRE

Sem\n\toare-mamut cu productivitate de 200 ha/24 de ore

La sem\nat, pe lâng\ condi]iile climatice nefavorabile, o alt\ constrângere o reprezint\ ferestrele înguste de lucru, iar una dintre solu]iile John Deere o reprezint\ sem\n\toarea-mamut N540 pe 12 metri, cu bunc\r tractat, cu trei bazine pentru semin]e [i fertilizant.

“De precizat c\ N540 este un echipament pentru tehnologia no-till, dar poate sem\na la fel de bine în teren minim prelucrat sau preg\tit cu tehnologia clasic\ - arat, discuit, nivelat. A fost deja testat\ în România, pe o suprafa]\ de 12.000 de hectare, cu rezultate remarcabile.”

Distan]a între rânduri pentru p\ioase (grâu, orz, triticale) este de 25,4 cm, respectiv de 50 cm pentru sem\nat rapi]\, soia, maz\re.

Adrian C\lin, specialist produs Crop Care (sprayere [i sem\n\tori John Deere) IPSO Agricultur\, ne spune c\ aceast\ sem\n\toare de p\ioase, util\ pentru lucrul pe suprafe]e mari, are un randament de invidiat [i, cu o logistic\ bine pus\ la punct, poate sem\na 200 de hectare în 24 de ore, concomitent cu fertilizarea.

Deoarece este o sem\n\toare notill, John Deere a proiectat-o s\ aib\ o for]\ de ap\sare de 250 kg pe sec]ie, dar pentru lucrul în soluri preg\tite clasic, necesarul scade la 70 kg/sec]ie, sistemul hidraulic fiind reglabil în func]ie de toate tipurile de sol [i de modul de preg\tire a acestuia pentru sem\nat.

Un alt aspect care atrage aten]ia este ansamblul de 3 bazine, tractat, cu capacitate total\ de 19.300 litri, unul de 5.000 litri, altul de 7.100 litri, iar al treilea, de 7.200 litri, pentru fertilizant administrat simultan cu s\mân]a, aplicat sub aceasta.

Luând în calcul sem\n\toarea propriu-zis\, precum [i bunc\rul cu 3 bazine, ar p\rea c\ necesarul de putere de la tractor ar trebui s\ fie foarte mare.

Adrian C\lin ne-a spus c\, pentru o rezerv\ de putere care s\ nu încarce motorul tractorului, 400 CP sunt de ajuns, în condi]iile în care se administreaz\ aproximativ 420 kg de s\mân]\ [i fertilizant la hectar, la o vitez\ de 10-12 km/or\.

Separat, exist\ [i posibilitatea administr\rii de fertilizant solid sau lichid între rânduri.

Arpad DOBRE

Robot autonom f\cut cu bani de la AFIR

Un grup de trei parteneri - Pereco, Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultur\ (SCDP)

B\neasa [i Integro Management

Consult - a realizat

Robo-fermierul, un utilaj format dintr-un tractor autonom [i o serie de sisteme automatizate pentru opera]iuni în planta]ii pomicole ecologice, cu finan]are nerambursabil\ de 360.000 de euro de la AFIR.

Totul a început cu o discu]ie

amical\ între Ion Petre, administrator Pereco, care are un hectar de c\tin\ eco, [i C\lin Drago[, inginer automatic\ [i informatic\. Fermierul cosea de zor în planta]ie, iar inginerul l-a întrebat de ce o face singur, r\spunsul fiind lipsa de for]\ de munc\.

“Mi-ar prinde bine un robot care s\ fac\ asta.” Atunci, inginerul i-a propus s\ fac\ acel robot.

Zis [i... aproape f\cut, c\ci au trecut ani buni pân\ la finalizarea echipamentului care este electric [i autonom. “Creierul” proiectului depus în 2018 la AFIR a fost C\lin Drago[ (foto medalion), inginer în automatic\ [i in-

formatic\, dar la realizare au participat mai mul]i speciali[ti.

Totul a fost f\cut de la zero, deoarece un astfel de proiect nu mai exist\ nic\ieri în UE. Tot inginerul a fost cel care l-a contactat pe Dragomir Damian, director [tiin]ific la Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare în Pomicultur\ B\neasa, care a fost foarte deschis la proiect [i a facilitat testarea robotului în planta]iile sta]iunii.

Robo-fermierul are patru ro]i ac]ionate de patru motoare electrice, alimentate de trei baterii ce însumeaz\ 48 de vol]i. Puterea maxim\ e de 11 CP, iar echipamentul autonom poate cosi pe rânduri [i între pomi [i aplic\ tratamente fitosanitare în planta]iile pomicole ecologice. Robotul utilizeaz\ GPS-ul, o serie de senzori, informa]ii de la sateli]i [i imagini din planta]ie.

“Dup\ depunerea proiectului în 2018, în 2021 am primit [i aprobarea de finan]are de la AFIR, care, la fiecare faz\ de execu]ie verifica totul, apoi asigura înc\ o tran[\ de finan]are. Toate piesele [i subansamblele au fost achizi]ionate prin licita]ie public\, iar dup\ o serie de test\ri l-am prezentat oficialilor Ministerului Agriculturii [i ai unor institu]ii similare din Finlanda, Olanda [i Germania. În prim\var\ am primit [i ultima tran[\ de la AFIR”, spune C\lin Drago[.

Potrivit reprezentan]ilor AFIR, Robo-fermierul ar putea fi produs, cu acordul lui Ion Petre, de orice produc\tor de ma[ini agricole din ]ar\. A[adar, ar putea fi o propunere pentru IRUM, Mecanica Ceahl\u sau alte companii.

Directorul [tiin]ific al SCDP B\neasa, Dragomir Damian, s-a ar\tat foarte mul]umit de presta]ia acestui prototip autonom, dar a avut [i câteva observa]ii. “Am remarcat reticen]a b\ncilor în a finan]a acest proiect, ce era oricum 100% rambursabil de AFIR. Fermierul a fost îns\ nevoit s\ ia un credit de nevoi personale, a r\mas cu dobânzile [i cu ratele.”

O alt\ problem\ o reprezint\ finan]area, v\zut\ în prezent ca investi]ie într-un tractor, cu cai putere clar defini]i. Ca proiect de cercetare-inovare se poate pune un motor de 2 kw pe roat\, dar când se testeaz\ prima dat\, poate puterea e mic\ [i motorul se poate defecta. În acel moment întregul proiect se blocheaz\ [i Dragomir Damian spune c\ procedurile pentru finan]are ar trebui adaptate la cercetare-dezvoltare [i la problemele care pot ap\rea în timpul dezvolt\rii prototipului.

Arpad DOBRE

Efectul de bumerang al taxei de solidaritate în agricultur\

Efectul de bumerang al taxei de solidaritate în agricultur\

Conform OUG 31/2024, distribuitorii cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro trebuie s\ pl\teasc\ o tax\ de 1% din cifra de afaceri. Aceast\ tax\, cel mai probabil aplicat\ [i furnizorilor de inputuri agricole, poate duce la o cre[tere cumulativ\ de 2% a costurilor pentru fermieri, într-un moment în care fiecare leu conteaz\ pentru supravie]uirea lor.

Taxa suplimentar\ se va reflecta direct în pre]urile inputurilor - semin]e, produse fitosanitare, îngr\[\minte, motorin\ - pe care fermierii le achizi]ioneaz\.

Ace[tia, îns\, nu au niciun spa]iu de manevr\ pentru a transfera aceste costuri suplimentare în pre]urile finale ale produselor, din cauza presiunilor pie]elor interna]ionale de desfacere.

Astfel, fermierii se reg\sesc bloca]i între ciocan [i nicoval\> pe de o parte, cre[terea costurilor de produc]ie, pe de alt\ parte, pre]urile impuse de pie]ele internationale de m\rfuri agricole, pe care nu le pot controla.

Operatorii economici care asigur\ fermierilor inputurile agricole constituie “motorul t\cut” care men]ine agricultura func]ional\.

Ace[tia furnizeaz\ resursele critice necesare la începutul fiec\rui ciclu agricol, facilitând accesul fermierilor la inputuri în valoare de peste 20 de miliarde de lei anual, sume care sunt recuperate, în cea mai mare parte, doar dup\ recolt\, când fermierii au venituri din vânzarea produc]iei ob]inute.

Ast\zi, majoritatea distribuitorilor de inputuri sunt deja în dificultate, au pierderi [i probleme de cash flow. În plus, ca urmare a m\surilor propuse de suspendare la plat\ a facturilor restante de c\tre fermierii afecta]i de secet\, distribuitorii trebuie s\ finan]eze simultan dou\ cicluri agricole> ciclul trecut, din care nu-[i vor recupera o parte semnificativ\ a crean]elor pân\ în 2025, [i noul ciclu pentru 2024-2025.

Aceast\ presiune dubl\ poate fi devastatoare pentru lichiditatea ecosistemului, riscând s\ determine un blocaj financiar al agriculturii.

În aceast\ situa]ie, derogarea de la plata taxei de solidaritate de 1% ar fi o m\sur\ logic\ [i necesar\, similar\ cu scutirea acordat\ distribuitorilor de ener gie care func]ioneaz\ într-un cadru reglementat.

Rolul distribuitorilor de inputuri în

Liviu DOBRE, pre[edinte al CA Agricover Distribution SA

ecosistemul agricol este la fel de semnificativ pentru func]ionarea întregii industrii, iar orice reducere a capacit\]ii lor de operare poate conduce la efecte în cascad\ asupra produc]iei agricole.

Taxa de 1%, aplicat\ companiilor care furnizeaz\ inputuri agricole, are un efect negativ în lan], iar prin efectul de majorare a costului inputurilor poate reduce eficien]a m\surilor guver namentale destinate sprijinirii fermierilor.

Astfel, se risc\ o situa]ie paradoxal\ în care sprijinul oferit fermierilor este contracarat de costuri suplimentare, împov\rând [i mai mult un sector deja vulnerabil. Este vital s\ evit\m acest efect de bumerang, care risc\ s\ anuleze bun\ parte din progresele f\cute pân\ acum.

Derogarea de la taxa de solidaritate nu este singura solu]ie necesar\, dar ar fi un pas esen]ial pentru a diminua presiunea asupra companiilor care distribuie inputuri direct c\tre fermieri [i a asigura accesul continuu al fermierilor la inputuri vitale, f\r\ de care produc]ia agricol\ ar putea s\ sufere întreruperi majore.

Este un moment în care agricultura are nevoie, mai mult ca oricând, de solidaritate [i de m\suri coerente, pentru a evita un blocaj critic [i a transforma supravie]uirea de moment în stabilitate pe termen lung.

O istorie a mini[trilor Agriculturii

Mini[trii din zorii r\zboiului

Ne apropiem ;ncet de izbucnirea celui de-Al Doilea R\zboi. :n ]ar\ lucrurile sunt tot mai tulburi, guvernele ]in c=te o lun\, iar apoi o iau de la cap\t. Doar asasinatele politice schimb\ regula a[ezat\ a jocului. Regele Carol al II-lea intuie[te momentul [i preia scena, nu f\r\ sus]inere din partea politicienilor influen]i.

Gheorghe T\t\r\scu este un liberal care sus]ine tendin]ele autoritariste ale Regelui Carol al ll-lea. Era firesc, deci, ca regele s\-l cheme pentru func]ia de prim-ministru.

Pe 5 ianuarie 1934 i se încredin]eaz\ mandatul de a face un nou guvern. Regele face numirea lui T\t\r\scu cu pu]in înainte de desemnarea pre[edintelui PNL. Conform uzan]elor de atunci, regele ar fi trebuit s\ cheme la Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri pe Constantin Br\tianu, în calitate de [ef de partid. Dar suveranul voia s\-[i arate for]a.

T\t\r\scu p\streaz\, în mare, echipa lui I.G. Duca (Iancule] la Interne, Titulescu la Externe, Victor Antonescu la Justi]ie, Gheorghe Cip\ianu la Agricultur\ etc.).

Carol al ll-lea îl agreeaz\ pe T\t\r\scu [i îl nume[te din nou s\ formeze un guvern pe 2 octombrie 1934, guvern care va dura pân\ pe 28 august 1936. Ministrul Agriculturii [i Domeniilor este acum Vasile P. Sassu.

Nu atât datorit\ guvernului, cât mai ales datorit\ regelui, se porne[te un ambi]ios proiect legislativ. Men]ion\m apari]ia Legii privind lichidarea datoriilor agricole, de care au beneficiat ]\ranii cu datorii (1934), Legea coopera]iei (1935), care faciliteaz\ accesul la credite pentru a cump\ra p\mânt, Legea pentru încurajarea agriculturii, care prevenea f\râmi]area propriet\]ilor rurale etc.

:n al treilea guvern T\t\r\scu (29 august 1936 - 4 noiembrie 1937), tot Vasile P. Sassu este ministru la Agricultur\.

Pe 23 februarie 1937, Vasile P. Sassu devine ministrul Justi]iei [i r\mâne ad-interim la Agricultur\ [i Domenii. Gheorghe T\t\r\scu î[i depune mandatul pe 4 noiembrie, iar regele îl îns\rcineaz\ pentru a patra oar\ s\ formeze un guvern.

Guvernul T\t\r\scu 4 rezist\ doar olun\ de zile (17 noiembrie - 28 decembrie 1937). Titular la Agricultur\ [i Domenii este Gheorghe Ionescu{i[e[ti.

Gheorghe Ionescu-{i[e[ti (n. 16 octombrie 1885, {i[e[tii de Jos, jud. Mehedin]i - d. 4 iunie 1967, Otopeni) a fost agronom, doctor în [tiin]e agricole al Universit\]ii din Jena, Germania. :ntemeiaz\, în 1927, Institutul de Cercet\ri Agronomice, pe care l-a condus pân\ în 1948. De asemenea, a condus {coala Superioar\ de Agricultur\ de la Her\strau. A fost ministru al Agriculturii de patru ori, între anii 1931-1940.

A fost pre[edinte al Academiei de Agricultur\. Decorat cu Or dinul Coroana României (1922), Ordinul Steaua României (1938), Legiunea de onoare în grad de mare ofi]er al Fran]ei (1930), Premiului de Stat al Republicii Populare Rom=ne (1962).

George OSTROVEANU

La alegerile din decembrie 1937, nici un partid nu a reu[it s\ câ[tige. De aceea, Regele Carol al ll-lea l-a desemnat pe Octavian Goga (“poetul p\timirii noastre”) s\ formeze guvernul (29 decembrie 1937 - 10 februarie 1938). A.C. Cuza este ministru de Stat, Armand C\linescu, la Interne, generalul Ion Antonescu, ministru Ap\r\rii Na]ionale, Virgil Potârc\ , titu lar la Lucr\ri Publice [i interimar la Agricultur\ [i Domenii.

Virgil Pot=rc\ (n. 1888, Pleni]a, Dolj -d. 1954, în penitenciarul Sighe tu Marma]iei) a urmat Facultatea de Drept din Bucure[ti [i Facultatea de Litere la Paris. Dup\ Primul R\zboi Mondial a intrat în Partidul Poporului (condus de Averescu), apoi a trecut la Partidul National }\r\nesc. A fost pre[edinte al Uniunii Camerelor Agricole din România [i s-a specializat în domeniul agriculturii. A fost exclus din partid în decembrie 1937, dup\ ce a acceptat s\ intre în guvernul Goga. Arestat în iulie 1947, a fost închis la Sighetu Marma]iei, unde nu a rezistat decât 4 ani. A decedat în închisoare, pe 6 iunie 1954, la vârsta de 66 de ani.

Guvernul Goga-Cuza legifereaz\ primele atitudini antisemite. Sub pretextul c\ între 1918 - 1924 s-ar fi infiltrat în România evrei din fostele im-

perii Austro-Ungar [i Rus, guvernul a dispus, în ianuarie 1938, revizuirea cet\]eniei. {i-au pierdut cet\]enia român\ 225.222 de evrei (36,50%). Al]i 617.396 [i-au p\strat-o. Evreii cu cet\]enia pierdut\ au primit certificate de identitate valabile un an. Erau un fel de str\ini f\r\ pa[aport.

Aceasta a fost prima dintr-o serie de legi discriminatorii. Un val de intelectuali [i industria[i a p\r\sit atunci România, cu pagube pentru economie [i cultur\. Guvernul Goga-Cuza s-a men]inut la putere 44 de zile.

La 10 februarie 1938, Carol al lllea instaureaz\ regimul monarhic autoritar. S\ observ\m c\ întreaga Europ\ se contamineaz\ de autorita rism. Stalin era un fel de ]ar ro[u al Rusiei, Hitler - fuhrerul Germaniei, Musoliniducele Italiei, Miklo[ Horty - amiralregent al Ungariei etc.

Regele Carol al ll-lea, ca s\ dea capital politic guvernului f\r\ partide, îl nume[te prim-ministru pe patriarhul Miron Cristea. :n guvernul înaltului ierarh au acceptat s\ intre [apte fo[ti prim-mini[tri, în calitate de secretari de stat.

Dup\ nici un an, Carol simte nevoia unor alte schimb\ri. Formeaz\ un al doilea guvern Miron Cristea. Din list\ dispare Ion Antonescu. :n locul s\u vine generalul Gheorghe Arge[anu. La Agricultur\ [i Domenii r\m=ne Gheorghe Ionescu-{i[e[ti.

O nou\ schimbare [i avem un al treilea guvern Miron Cristea (1 februarie - 6 martie 1939), cu Armand C\linescu vicepre[edinte al Consiliului de Mini[tri, ministru de Interne [i ad-interim la Ministerul Ap\r\rii Na]ionale. La Agricultur\ [i Domenii apa re agronomul Nicolae Corn\]eanu.

Nicolae Corn\]eanu (n. 22 februarie 1899, Tulcea - d. 23 octombrie 1977). A frecventat {coala Superioar\ de Agricultur\ de la Her\str\u, absolvind-o ca [ef de promo]ie. Bursier

O istorie a mini[trilor

la Viena [i la Politehnica din Zürich, sa înscris în 1923 pentru doctorat la Viena. Din 1925 este doctor în [tiin]e agricole. În 1935, cu o burs\ Rockfeller a studiat, timp de un an, organizarea agriculturii americane.

Pre[edinte al Societ\]ii Inginerilor Agronomi (1938). Ministru al Agriculturii [i Domeniilor în guvernele Miron Cristea, Armand C\linescu, Gheorghe Arge[anu [i Constantin Argetoianu, dup\ venirea la putere a comuni[tilor, Corn\]eanu a fost g\sit vinovat de a fi fost ministru.

Arestat în 1950, a stat 5 ani la Aiud. Dup\ 1955 a lucrat la INCDA Fundulea. În 1966 a fost ales membru de onoare al Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice. Moare la 23 octombrie 1977.

:nc\ dinainte de moartea patriarhului Miron Cristea, omul cel mai puternic din guvern era tân\rul ministru de Interne Armand C\linescu, pe care regele îl nume[te imediat la pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri.

N\scut la 22 mai 1893, Pite[ti - d. 21 septembrie 1939, Bucure[ti, Armand C\linescu studiaz\ Dreptul la Bucure[ti, iar doctoratul îl ob]ine la Paris (1921). Fiu de ofi]er, C\linescu este un om al ordinii, al disciplinei sociale, tocmai potrivit pentru un ministru de Interne. Era firav ca statur\ [i o f=[ie neagr\ îi acoperea ochiul drept.

La Ministerul de Interne se confrunt\ cu dou\ organiza]ii care provocau dezordine> legionarii [i comuni[tii. S-a implicat în reprimarea grevei de la Atelierele Grivi]a (februarie 1933). :n aprilie 1933 a ordonat Poli]iei s\ perchezi]ioneze toate sediile organiza]iilor legionare, s\ confi[te publica]iile [i manifestele.

a fost condamnat la 10 ani de munc\ silnic\. Într-o noapte de noiembrie, Corneliu Zelea Codreanu împreun\ cu al]i lideri legionari au fost asasina]i în timp ce erau transporta]i de la Râmnicu S\rat spre Jilava. Acest fapt a alimentat mânia legionarilor, care au trecut la represalii.

La 6 martie 1939, patriarhul Miron Cristea înceteaz\ din via]\. Armand C\ linescu este desemnat noul pre[edinte al Consiliului de Mini[tri. Preluarea mandatului intervenea într-un moment de maxim\ încordare pe scena interna]ional\. Trupele naziste ocupau Boemia [i Moravia, iar Cehoslovacia înceta s\ existe.

La 1 septembrie 1939, în urma deciziei lui Hitler de a invada Polonia, începe cel de-Al Doilea R\zboi Mondial. Sfâr[itul lui Armand C\linescu a venit trei s\ptamâni mai t=rziu.

Pe 21 septembrie, la ora dou\, primul-ministru se deplasa spre cas\, într-un automobil Cadillac, neblindat, în care se mai aflau [oferul [i o gard\ de corp. În zona Eroilor, ma[ina a fost blocat\ de o c\ru]\ [i un alt automobil din care au coborât mai mul]i oameni înarma]i. Au fost uci[i [oferul [i primulministru. Armand C\linescu avea 46 de ani. Asasinii au fost prin[i [i executa]i, iar cadavrele lor au fost l\sate în strad\. În zilele urm\toare au fost uci[i peste 300 de frunta[i legionari.

Ministerul de Interne a efectuat “verific\ri” la cuiburile legionare, iar lui Codreanu i s-au mai g\sit [i alte capete de acuzare, motiv pentru care

:n aceea[i zi, func]ia de prim-ministru este preluat\ de generalul Gheorghe Arge[anu. Bineîn]eles c\ de Ministerul Agriculturii nu-i arde nim\nui. R\mâne în func]ie ministrul Nicolae Corn\]eanu. Dup\ 7 zile de la moartea lui Ar mand C\linescu este numit pre[edinte al Consiliului de Mini[tri Constantin Argetoianu (28 septembrie - 23 noiembrie 1939). Nici el nu schimb\ nimic în echipa de la Agricultur\ [i Domenii.

Sun\ altfel salamul cu soia

dac\ ;l rebotez\m carne hibrid

Sub coordonarea Universit\]ii din Var[ovia, Facultatea de Inginerie Alimentar\ din Timi[oara a lansat Laboratorul Consumatorului pentru co-crearea produselor din carne hibrid.

Carnea hibrid nu este o carne artificial\, cum au crezut unii. Nici nu exist\ laboratoare în România pentru a crea o carne artificial\, în acest moment.

Ileana Cocan, [ef lucr\ri la USV Timi[oara, a explicat c\, de fapt doar denumirea este pompoas\, dar de fapt se vor face produse de tip salam. Este vorba de pateu, parizer [i crenvur[ti.

Carnea hibrid este mai s\n\toas\, fiindc\ aceasta con]ine compu[i bioactivi, precum antioxidan]ii naturali din produsele vegetale, dar [i fibrele care nu exist\ în carne [i sunt foarte benefice pentru s\n\tate.

“Noi am dorit s\ introducem un procent mai mare de vegetal în produsele din carne hibrid, dar înc\ se mai fac teste. Din punct de vedere al Eurilor, ne dorim un produs cu o etichet\ curat\, f\r\ aditivi alimentari, care s\ fie consumat de toate persoanele care doresc s\ aib\ o via]\ s\n\toas\”, a spus Ileana Cocan.

În continuare, se mai fac teste pentru a se vedea cu exactitate dac\ produsele corespund nu doar din punct de vedere nutri]ional, ci [i orga noleptic. Se preconizeaz\ ca, la începutul anului 2025, produsele s\ fie lansate pe pia]\. Acestea înc\ nu exist\ fizic. De exemplu, crenvur[tii “Vân\torul” vor con]ine carne de vânat, carne de ied, n\ut fiert, sare piper negru boia.

Parizerul “Bunicii” va con]ine carne de vit\, nuci, sl\nin\ [i pl\mân de porc, nuc[oar\, sare, piper, ca[caval. Produsele din carne hibrid includ atât carne, cât [i ingrediente vegetale, cum ar fi leguminoase (maz\re, n\ut, linte, lupin), proteine vegetale, ciuperci sau semin]e.

CAREUL AGRICOL

de Dinu-Ioan Nicula

Con]in mai pu]in\ carne, gr\simi [i colesterol [i mai mult\ protein\ comparativ cu produsele conven]ionale. mai includ [i fibre dietetice [i compu[i bioactivi, care sunt foarte valoro[i în orice diet\ [i se g\sesc în carne.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Dulcea]\ servit\ în cupe –Cu ghiocei în p\r< 2) Servicii de protec]ie< 3) A consola... cu numele –Implicat în schimbarea direc]iei< 4) Te[ite la capete! – Ho]i de meserie< 5) Ducea la rug – În spate la taxi!–Miez de nuc\! 6) Atrage masculii – A trece la cre[tinism< 7) Întors pe dos –Loc cu vânzare bun\< 8) O figur\ aparte –A face s\ explodeze< 9) Are multe însu[iri< 10) Realizarea unui acord.

ORIZONTAL: TOPORAS - SP<

URI - ANOSTE< IBRIC - STAR< CE - MISIUNI< ACHITA - PAF< ARGINTI - E< MIAR - IEZER< I - NADUSITI< ETIRATI - EC< LITERATURA. Solu¡ia careului din Nr. 36-37

VERTICAL: 1) Ajuns pe picioarele lui la stân\ – Un fruct ispititor< 2) Se lungesc la cofet\rie< 3) Cântec la u[a furnicii –Trebuie corectat< 4) Elan vital – Animale... în spume< 5) Intr\ în ap\rare –Preced\ dublarea – Spus cu ciud\< 6) Ie[irea din Bari! – Provin din zone la care vis\m< 7) Marcat de r\zboi – D\ mereu înapoi< 8) Nu mai departe – A anula întâlnirea< 9) F\cut s\ incrimineze< 10) Închidere total\.