Profitul Agricol nr. 39, din 20 octombrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 39 din 20 octombrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 39/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

De la Tisa pân’la Nistru, tot românu’ e ministru “Cred, a început prietenul meu, pianistul, cå imoralitatea vie¡ii noastre politice se datore¿te în mare måsurå unui cuvânt, cuvântului ministru.” Am recitit asearå fabuloasa propunere* pamflet a lui Geo Bogza. ªi vreau så v-o povestesc pe scurt. “Ministru, o dråceascå alcåtuire de silabe. Sunt mul¡i oameni care suferå de boala aceasta. ªi nu se lini¿tesc decât atunci când reu¿esc så ajungå mini¿tri. Un prieten de-al meu l-a putut observa, printr-o indiscre¡ie, pe un astfel de personaj când abia îi apåruse ordinul de numire. ¥n cabinetul såu de lucru, întins pe canapea, cu fa¡a în sus, cu ochii închi¿i, murmura pradå emo¡iei «MI-NIS-TRU. Sunt în sfâr¿it ministru».

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Sub vraja acestui cuvânt, lumea noastrå politicå colcåie ca o mla¿tinå. Câte intrigi, lucråturi, plecåciuni Marelui ªef. De ce? Ca omul så se întindå pe canapea, rostind cu ochii închi¿i: «Mi-nis-tru, sunt în sfâr¿it ministru».

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Må gândesc ce ar fi dacå demnitarilor ¡årii li s-ar spune fåcåle¡ în loc de ministru. ªi så citim în ziare: dl X a fost numit fåcåle¡ la Finan¡e. Sau dl fåcåle¡ de la Agriculturå pleacå disearå la o expozi¡ie la Paris. Sau discursul primului fåcåle¡ al ¡årii... Nu-i a¿a cå vraja s-ar risipi? Am impresia cå, dacå i-am redenumi astfel, via¡a noastrå politicå ar fi mai pu¡in pestilen¡ialå. Ce om politic român vede¡i stând pe canapea ¿i rostind cutremurat de emo¡ie: «Få-cå-le¡, sunt în sfâr¿it fåcåle¡»”? Andrei OSTROVEANU

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

*O propunere folositoare, Geo Bogza, 1935 Profitul Agricol 39/2021

SUMAR Cre[terea animalelor

Evenimentele s\pt\m=nii Decalogul dupå USR

Criza îngrå¿åmintelor Ultima orå

Anul trecut, valoarea produc¡iei agricole a scåzut cu 15%

Analiz\ În culisele unui alt scandal legat de glifosat

Comunitatea ¿tiin¡ificå respinge afirma¡ia

AIPROM: Glifosatul poate sus¡ine Pactul Verde

Informa]ii externe China interzice importul de carne de vitå din Anglia O solu¡ie pentru fermele americane eco Planul de listare al Syngenta continuå Londra acordå vize pentru måcelari

Pre]uri [i pie]e

ªtefan Moraru are to¡i sacii în cåru¡å Galera Super, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din rapi¡å Grâu: provocåri climatice la controlul buruienilor

Miza vaccinului anti-PPA

Liviu Bålånici a ob¡inut primii embrioni

Vaca de lapte, în pericol

Ma[ini & utilaje Poettinger Terrasem: modele de semånåtori în mulci

UTILBEN vinde tractoare KIOTI eligibile pe fonduri europene

Amazone: noile sprayere UX Super

Opinii

Organismele modificate genetic reprezintå viitorul

Hobby

In ¿i cânepå împotriva atacului animalelor sålbatice

Se mai poate seamåna rapi¡å?

Povestea unui “ora¿” dispårut

Cumpånå de Brumårel

Cea mai bunå legumå e porcul

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Scade produc¡ia mondialå de grâu

Produc¡ia mondialå de porumb în cre¿tere u¿oarå

Culturi vegetale Strategii pentru floarea-soarelui ¿i porumb

Propunerile Comisiei Europene nu rezolvå criza energeticå

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Decalogul dup\ USR Despre USR se pot spune multe, doar cå nu scriu frumos, nu. Când anali¿tii ¿i pre¿edin¡ii celorlalte partide îi aråtau cu degetul ca fiind åia prea degrabå visåtori la guvernare, oamenii lui Ciolo¿ se apu-cau de treabå ¿i puneau pe hârtie calu -puri de måsuri care ar trebui luate în cel mai scurt timp. Noi ne limitåm la cele 10 puncte care privesc agricultura. Citez pe scurt din decalogul agricol al USR: “Fonduri europene fårå birocra¡ie ¿i încurajarea fermelor române¿ti. Finalizarea Planului Na¡ional Strategic. U¿urarea accesårii de finan¡are europeanå. O agen¡ie unicå începând cu 2023, rezultatå din comasarea APIA ¿i AFIR. Plafonarea subven¡iilor în cazul beneficiarilor care depå¿esc un anumit nivel (nestabilit încå). ¥ncurajarea fermelor de familie ¿i a celor care proceseazå materia primå”. Teoretic, scrie în programul de guvernare pe stil nou, de guvern monocolor, cu banii din PNRR s-ar putea transforma liceele agricole în centre de profesionalizare. 57 de licee organizate în 5 centre regionale corespunzând celor 5 universitå¡i agricole. Ce vor face mai departe, strategia nu prevede. Vine la rând împådurirea terenurilor degradate ¿i slab productive, alåturi de înfiin¡area perdelelor forestiere. Acestea se vor face procentual din suprafa¡a fermei. Nu vor fi obligatorii, dar cei care vor realiza perdele vor primi diverse facilitå¡i nedefinite încå. Nu a fost uitatå nici depopularea satului românesc. Pentru asta, USR ar sus¡ine taxe zero pe salariul minim în agriculturå (o chestiune pe care o cere ¿i PSD); învå¡åmânt profesional ¿i tehnic adaptat la cerin¡ele muncii; ferme deschise ¿i demonstrative pentru stagii de practicå; retehnologizarea ¿colilor. Profitul Agricol 39/2021

Instalarea tinerilor în agriculturå ar fi finan¡atå cu câte 100.000 de euro ¿i tot câte 100.000 de euro ar primi cei care opteazå pentru activitå¡i non-agricole. Plus beneficii fiscale pentru persoanele juridice nou-înfiin¡ate în mediul rural. Pentru cå tema iriga¡iilor este una cu prizå, sigur cå USR î¿i dore¿te modernizarea ¿i extinderea sistemului de canale. Mai mult, consolideazå visul ministrului Oros, cel privind amplasarea de panouri fotovoltaice pe deasupra apei ¿i promit stimularea amenajårilor de iriga¡ii pe infrastructura secundarå, inclusiv permiterea repara¡iilor. Meritå amintitå ¿i râvna cu care va fi sprijinitå cooperarea ¿i asocierea prin sus¡inerea investi¡iilor colective la nivelul cooperativelor, înfiin¡area de food hub-uri (ce or mai fi ¿i alea?), finan¡area nerambursabilå a cheltuielilor cu salarizarea pentru marketing ¿i comercializare; acordarea Grupurilor de Ac¡iune Localå a

dreptului de a gestiona mai multe surse de finan¡are pe lângå cele din programul Leader. Nu må opresc asupra lozincilor privind siguran¡a ¿i securitatea alimentarå, sau cele despre un sistem alimentar accesibil, sånåtos ¿i durabil, turism rural ¿i ecologic ¿i altele. Vorbe... Nici promisiunea digitalizårii registrelor agricole nu este altceva decât o lozincå, deocamdatå. Dar meritå men¡ionatå dorin¡a USR de reformå a fondului funciar, prin finalizarea cadastrului; deblocarea vânzårii terenurilor; recunoa¿terea terenului agricol ca fiind parte a patrimoniului na¡ional; emiterea unei legi a arendei ¿i finalizarea restituirilor ¿i retrocedårilor. ªtiu, par mai mult de 10... Nu sunt.

Andrei OSTROVEANU

Ultima orå: Audierile mini¿trilor propu¿i de Ciolo¿ s-au desfå¿urat mar¡i, 19 octombrie, (agricultura a fost la 18:30), iar votul este miercuri, 20. Calendarul de apari¡ie nu ne permite acest rågaz. Pânå acum a¡i aflat cå, la Agriculturå, USR l-a nominalizat pe George Cå¡ean. Politic, Cå¡ean a candidat la o pozi¡ie de senator, fårå ¿anse. Drept consolare, a fost numit secretar de stat în cabinetul lui Adrian Oros. Omul recunoa¿te cu o naivå candoare cå partidul l-a nominalizat ministru în locul vreunui coleg parlamentar deoarece a fost mai apropiat de actul de guvernare ¿i ar putea porni mai rapid måsurile urgente. Pe lista de urgen¡e a pus finalizarea scrierii PNS, absorb¡ia de fonduri europene ¿i unificarea APIA cu AFIR. Imediat sub acestea, aminte¿te plafonarea subven¡iilor, fårå så avanseze o cifrå maximå a plafonului. Poate 500.000, poate un milion de euro, în func¡ie de ce se stabile¿te intern. Banii astfel câ¿tiga¡i vor fi direc¡iona¡i spre fermele foarte mici. “Trebuie consolidat profilul financiar al fermierului mic”, îi place så spunå. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Criza îngr\[\mintelor Fertilizers Europe, organiza¡ia europeanå a producåtorilor de îngrå¿åminte, avertizeazå, poate un pic prea tare, cå fabricile europene s-ar putea închide permanent. Producåtorii cer Bruxelles-ului o solu¡ie peste stoparea crizei energetice, mai ales la cre¿terea pre¡ului gazului metan. Organiza¡iile de agricultori, cum este Copa-Cogeca, nu renun¡å nici ele la preten¡ia eliminårii suprataxei pe importurile de îngrå¿åminte. Prinså între interese divergente, Comisia Europeanå gåse¿te solu¡ia: accelerarea implementårii Pactului Verde.

azul metan reprezintå cam 75% din costul de produc¡ie al îngrå¿åmintelor azotoase. În acest an, pre¡ul gazului aproape s-a triplat, pe fondul disponibilitå¡ii tot mai scåzute: industria a repornit dupå pandemie, livrårile ruse¿ti au scåzut, stocurile sunt ¿i ele pe cale de dispari¡ie. Peste toate astea, a mai crescut masiv ¿i pre¡ul electricitå¡ii, altå componentå importantå în procesul de produc¡ie al îngrå¿åmintelor. Pe cale de consecin¡å, s-a triplat ¿i pre¡ul îngrå¿åmintelor. Råmase fårå surse de aprovizionare cu gaz sau panicate de costul în cre¿tere al materiei prime, fabricile de îngrå¿åminte europene ¿i-au închis temporar activitatea ori ¿i-au redus capacitå¡ile de produc¡ie. Miercuri, Comisia Europeanå (CE) a anun¡at un set de måsuri pe termen scurt ¿i lung, dar Fertilizers Europe con-

siderå cå acestea sunt insuficiente. Joi, Comisia a ie¿it cu lozinca cå actuala crizå energeticå ar fi o oportunitate pentru accelerarea implementårii Pactului Verde. Vineri, Fertilizers Europe ¿i-a reiterat avertismentul cåtre CE: dacå nu se intervine cu måsuri rapide de sprijin, existå riscul real de închidere permanentå sau de relocare a unor fabrici, fapt care se va repercuta, pe lan¡, nu doar înspre sectorul agricol, ci ¿i în transporturi ¿i industria alimentarå, în special. Apoi, ar fi impactul major al 80.000 de locuri de muncå pierdute în Uniunea Europeanå. Organiza¡ia producåtorilor de îngrå¿åminte solicitå presiuni diplomatice ale Uniunii asupra marilor furnizori de gaze, ajutoare de stat pentru fabricile de îngrå¿åminte, reducerea costului certificatelor verzi (care aproape s-a triplat anul acesta), continuarea suprataxårii importurilor de îngrå¿åminte, pentru a proteja producåtorii europeni de dumping-ul producåtorilor extra-comunitari, care nu au acelea¿i costuri de produc¡ie. Aceastå ultimå revendicare nu este sus¡inutå de Copa-Cogeca, care solicitå, dimpotrivå, eliminarea taxei antidumping, considerând cå aceasta conduce la o cre¿tere artificialå a pre¡ului îngrå¿åmintelor. Încå din luna iunie, Copa-Cogeca a lansat chiar o campanie în acest sens.

L-am întrebat pe secretarul general al organiza¡iei paneuropene a fermierilor, Pekka Pesonen, dacå ¿i acum, când contextul s-a schimbat, revendicarea se men¡ine, iar råspunsul e ferm: “Fermierii europeni au plåtit pre¡uri mai mari de ani de zile, datoritå protec¡iei ridicate a industriei noastre de îngrå¿åminte. Solicitåm eliminarea måsurii antidumping a UE, care continuå de douå decenii”.

Situa¡ia Combinatului Azomure¿ Invitat la interviul Profitul Agricol Live, Ovidiu Maior, purtåtor de cuvânt al Combinatului Azomure¿, a calificat situa¡ia industriei drept “dramaticå”. Dupå un început de 2021 profitabil, situa¡ia s-a inversat din varå ¿i combinatul târgumure¿ean ar putea încheia al treilea an consecutiv în pierdere. Asta, dupå ce Ameropa a investit, de la preluarea combinatului, în 2012, aproape 300 de milioane de euro. “La Azomure¿ suntem la jumåtate din capacitatea de produc¡ie. În varå am avut un incident la una dintre cele douå fabrici de amoniac de pe platformå, care de atunci este opritå. Am reu¿it så importåm, în ultimele luni, o parte din cantitatea de amoniac necesarå produc¡iei. Estimåm cå vom putea reporni fabrica de amoniac în cursul lunii noiembrie. Dar acest fapt depinde de evolu¡ia pre¡ului gazului metan, care

Alexandru Baciu: “Noi reducem comenzile, producåtorii de îngrå¿åminte reduc profiturile” Comparând situa¡ia de acum cu cea din 2008, Alexandru Baciu, vicepre¿edinte LAPAR, anticipeazå solu¡ia pentru ie¿irea din crizå: “În 2008, mul¡i fermieri au fost în pragul falimentului, din cauza pre¡ului mare la îngrå¿åminte, de¿i nu era o crizå a gazului ¿i energiei, iar pre¡ul cerealelor era foarte mic. Urmåtorii ani s-au redus comenzile de îngrå¿åminte, producåtorii de îngrå¿åminte au redus pre¡urile ¿i, totodatå, profiturile uria¿e. Asta se va întâmpla ¿i acum”. Profitul Agricol 39/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Noi ¿i noi focare de pestå porcinå africanå Pe 14 octombrie, erau 591 de focare de pestå porcinå africanå, din care 20 în exploata¡ii comerciale ¿i douå în exploata¡ii comerciale de tip A. Au fost uci¿i 363.107 porci. În såptåmâna 8 14 octombrie, au fost înregistrate 30 de focare noi.

Ovidiu Maior,

purt\tor de cuvânt, Combinatul Azomure[

Azomure¿ reduce produc¡ia de azotat de amoniu Fermierii trebuie så se obi¿nuiascå cu ideea cå, în câ¡iva ani, nu va mai exista azotat de amoniu disponibil pe plan european. “Deja sunt ¡åri din vestul Europei care nu mai produc azotat de amoniu. ªi noi ne vom focaliza tot mai mult pe produc¡ia de nitrocalcar. Este un produs ¿i mai eficient ¿i mai prietenos cu mediul. Nu e nici periculos în manipulare”, spune Ovidiu Maior. trebuie så fie unul economic viabil”. În ultimii ani, Azomure¿ a furnizat circa 50% din necesarul de îngrå¿åminte necesar la nivel na¡ional, diferen¡a fiind asiguratå prin importuri. În ultimele luni, în urma opririi uneia dintre cele douå unitå¡i de produc¡ie, s-a furnizat doar 25% din necesar. Consecutiv, s-au redus ¿i importurile. Sursele de import ale României erau Rusia, Egipt, China, Austria, Bulgaria, Ungaria, cu accent pe cele extracomunitare. Acum situa¡ia s-a inversat, sursele primare sunt cele europene, dar nici acestea nu mai livreazå ca anii trecu¡i. Iar stocurile sunt limitate peste tot în Europa. Concluzia este simplå: a devenit problematicå asigurarea îngrå¿åmintelor pentru culturile de toamnå! “Din ce mi-au comunicat agen¡ii de vânzåri, în zonele din sud ¿i sud-est, unde produc¡iile de grâu sunt, în general ridicate, fermierii încearcå så-¿i procure cantitå¡ile normale pentru ferProfitul Agricol 39/2021

tilizarea de bazå. În schimb, în centrul, vestul ¿i nordul ¡årii, în special fermele medii ¿i mici reduc masiv fertilizarea, fapt care va afecta mult produc¡iile de anul viitor”, spune Maior. Azomure¿, ca ¿i alte fabrici de îngrå¿åminte europene î¿i fåceau planuri de investi¡ii în retehnologizare, pentru conformarea cu Pactul Verde. În condi¡iile actuale, înså, aceste investi¡ii devin improbabile. Pe de altå parte, investi¡iile nu sunt doar costisitoare, ci ¿i de lungå duratå. “În alte ¡åri din UE se face tranzi¡ia de la gaz metan la hidrogen, dar noi nu am terminat tranzi¡ia de la cårbune la gaz metan. Pentru a produce amoniac folosind energie electricå verde, cum ne cere Comisia Europeanå, ne-ar trebui ca, în jurul combinatului så avem 4.000 de ha de panouri fotovoltaice. Asta, pe timp de zi, în zilele însorite. Noaptea am avea nevoie de electricitate tot din re¡ea. În acest moment, infrastructura nu permite acest lucru. Apoi, nu doar Azomure¿ este în aceastå situa¡ie, ci ¿i termocentralele ¿i alte fabrici care folosesc gazul metan în procesul de produc¡ie. Iar România ar putea intra în colaps energetic, dacå nu se iau måsuri din timp. Am propus revitalizarea proiectului hidrocentralei pe Dunåre de la Turnu-Mågurele - Nicopole, care ar putea produce 2 GigaWatt. Dar e nevoie de cel pu¡in zece ani”.

Robert VERESS

Se plåte¿te avansul la subven¡ie S-au pregåtit 608.000 dosare pentru prima tran¿å la plata avansului la subven¡iile, informeazå APIA, care are peste un miliard de euro pentru a fi transferat în conturile celor ce au depus cererea unicå pentru platå, aferentå anului 2021. Se acordå maxim 70% din totalul subven¡iei. Se alocå 71.300.000 de euro pentru plata sprijinului cuplat zootehnic pentru oi ¿i capre. Suma totalå este de 16,55 euro/cap de animal, dar se plåte¿te acum 70%, adicå 11,58 euro/cap. Se alocå 70% din subven¡ii ¿i pe hectar pentru anul 2021, dupå cum urmeazå: Schema de platå unicå pe suprafa¡å 95,4751 euro/ha. Plata redistributivå primul interval: 1-5 ha, inclusiv, 5,0 euro/ha; al doilea interval: peste 5 ha ¿i pânå la 30 ha, inclusiv - 48,1457 euro/ha; Plata pentru înverzire - 57,8931 euro/ha; Plata pentru tinerii fermieri 40,4514 euro/ha. Plå¡ile pentru schemele finan¡ate din FEGA se fac la cursul de 4,9475 lei/euro, stabilit de Banca Centralå Europeanå pe 30 septembrie. Plå¡ile pentru schemele finan¡ate din FEADR se fac la cursul de 4,8683 lei/euro, stabilit în 31 decembrie 2020. Agri-Alian¡a are un nou marketing manager Agri-Alian¡a, dealer Kubota ¿i Sampo, are un nou marketing manager, în persoana lui Mihai Stånescu. El se va ocupa în special de comunicarea digitalå a noutå¡ilor ¿i informa¡iilor tehnice. Absolvent al unei facultå¡i de comunicare din Olanda, Mihai Stånescu a avut un internship de 6 luni la Agri-Alian¡a în 2019, iar recent a fost cooptat în echipa companiei. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII ¥n Câmpia de Vest este nevoie de precipita¡ii Mihai Budai, specialistul Agroind Cauaceu, jud. Bihor, remarcå fapul cå lucrårile de pregåtire a terenului se desfå¿oarå cu dificultate. “E foarte greu de pregåtit terenul în condi¡iile în care nu a plouat în ultimele patru luni”. Såptåmâna trecutå au fost ploi de 9-14 l/mp, pe alocuri doar 5-6 l/mp. “Nu sunt suficiente ca så ajute la pregåtirea terenului. Este nevoie de ploi mai mari. În jude¡ul Bihor este exact ce a fost anul trecut în sud ¿i cu porumbul, ¿i cu floarea-soarelui”, mai spune Budai. A fost finalizatå fabrica de etanol de la Podari Clariant a finalizat construc¡ia primei fabrici sunliquid (etanol celulozic) în Podari, jud. Dolj. Aceasta va deveni opera¡ionalå pânå la finalul anului. Va procesa aproximativ 250.000 de tone de paie pentru a produce 50.000 de tone de etanol celulozic pe an. Pentru asigurarea materiei prime necesare s-au semnat contracte cu peste 300 de fermieri locali. Etanolul celulozic joacå un rol cheie în reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå din sectorul transporturilor, a¿a cum este prevåzut de Comisia Europeanå în Directiva privind energia. Vin bani ¿i de la AFIR AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru ob¡inerea sprijinului financiar prin submåsura 4.1. Prin aceasta se acordå finan¡are pentru investi¡iile în exploata¡iile agricole. Primirea cererilor de finan¡are se va face de pe 25 octombrie pânå pe 25 ianuarie 2022. Suma totalå disponibilå este de 760 milioane euro. Valoarea sprijinului porne¿te de la 350.000 euro ¿i poate ajunge la 1 milion de euro pentru anumite tipuri de investi¡ii, în func¡ie de dimensiunea economicå a fermei. Doar pentru cooperative, grupuri de producåtori sau organiza¡ii de producåtori rata sprijinului public nerambursabil va fi de maximum 90% ¿i va putea ajunge pânå la 1.500.000 euro indiferent de tipul investi¡iei ¿i de dimensiunea fermei. 10

Anul trecut, valoarea produc]iei agricole a sc\zut cu 15% Institutul Na¡ional de Statisticå a calculat valoarea produc¡iei în agriculturå în 2020. Aceasta a fost de 81,4 miliarde lei, în scådere cu 15,4% fa¡å de anul anterior, 2019.

otrivit datelor INS, produc¡ia din sectorul vegetal a scåzut cu 21,5%, iar produc¡ia din sectorul animal ¿i serviciile agricole au scåzut cu câte 1,2%. Valoarea produc¡iei vegetale, în pre¡uri curente, a fost de 52,8 miliarde de lei, cea a produc¡iei animale, de 26,7 miliarde de lei, iar diferen¡a de 1,83 miliarde o reprezintå serviciile agricole. Produc¡ia vegetalå de¡ine ¿i în anul 2020 ponderea cea mai mare (64,9%) în structura valorii produc¡iei ramurii agricole. Datele INS aratå cå valoarea produc¡iei vegetale, în anul 2020 fa¡å de anul 2019, a înregistrat scåderi în toate regiunile de dezvoltare ale României. "Comparativ cu anul 2019, în anul 2020 valoarea produc¡iei animale a înregistrat cre¿teri în regiunile de dezvoltare Bucure¿ti-Ilfov (+3,9 puncte procentuale), Nord-Est (+1,9 puncte

procentuale) ¿i Sud-Vest Oltenia (+0,6 puncte procentuale); în celelalte regiuni de dezvoltare valoarea produc¡iei animale a înregistrat scåderi cuprinse între 5,8 puncte procentuale ¿i 0,5 puncte procentuale", se men¡ioneazå în comunicat. Valoarea serviciilor agricole a crescut în regiunile de dezvoltare Sud-Est (+12,3 puncte procentuale), Sud-Muntenia (+4,8 puncte procentuale) ¿i Nord-Est (+2,6 puncte procentuale), în celelalte regiuni de dezvoltare înregistrând scåderi cuprinse între 7,4 puncte procentuale ¿i 1,0 puncte procentuale. Produc¡ia vegetalå are ponderea cea mai mare în produc¡ia ramurii agricole în toate regiunile de dezvoltare ale ¡årii, cu valori cuprinse între 59,2% în regiunea de dezvoltare Centru ¿i 73,1% în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia.În cazul produc¡iei vegetale, ponderea cea mai mare revine regiunilor de dezvoltare: Sud-Muntenia (18,9%), Nord-Est (15,4%) ¿i Sud-Vest Oltenia (15,2%), iar în produc¡ia animalå ponderea cea mai importantå o au regiunile de dezvoltare: Nord-Est (19,4%), Sud-Muntenia (15,2%), Centru (14,6%) ¿i, respectiv, Nord-Vest (14,4%). Bine cå în 2021 a dat Dumnezeu un an cu ploi ¿i pre¡uri bune. Profitul Agricol 39/2021

ANALIZ| :n culisele unui alt scandal legat de glifosat Luna viitoare, Comisia Europeanå va lansa Strategia Solului. În pregåtirea evenimentului, platforma Agriculturå ¿i Progres, sus¡inutå de organiza¡ii europene ale fermierilor, între care ¿i APPR, a organizat un webinar al cårui scop declarat a fost de a afla “Cum pot fermierii så asigure sånåtatea solurilor?”. Principalul invitat a fost directorul de Calitate în DG Agri, Nathalie Sauze-Vandevyver, care crede cå una dintre provocårile viitoarei Strategii a Solului va fi gåsirea unui înlocuitor pentru glifosat, fiindcå acesta ar fi “dåunåtor solului”.

ezbaterea despre posibilele efecte nocive ale utilizårii glifosatului pentru sånåtatea umanå e veche. Nu existå probe ¿tiin¡ifice concludente, dar, chiar ¿i a¿a, instan¡e din Statele Unite au decis în favoarea celor care våd conexiuni între utilizarea necorespunzåtoare a glifosatului ¿i dezvoltarea unor forme de cancer. Cuvântul-cheie este “necorespunzåtoare”: erbicidul total nu este retras de pe pia¡å, câtå vreme existå o sumedenie de alte produse chimice de protec¡ie a plantelor care pot avea efecte nocive, înså doar dacå nu se respectå indica¡iile de utilizare recomandate de producåtori. Asta, înså, nu a împiedicat organiza¡iile de mediu så continue så preseze în forurile de decizie europene, fåcând lobby pentru interzicerea glifosatului. ªi, pare cå, în pofida lipsei dovezilor ¿tiin¡ifice pentru alega¡iile lor, sunt aproape de victorie. Autorizarea de folosire a glifosatului pe teritoriul Uniunii Europene expirå pe 15 decembrie 2022 ¿i Comisia Europeanå då semnale tot mai clare cå nu are inten¡ia de a emite o nouå autorizare, contrazicându¿i chiar forurile ¿tiin¡ifice, care recomandå contrariul. 12

Nathalie Sauze-Vandevyver, director de Calitate DG Agri Pe 15 iunie 2021, dupå doi ani de analizare a tuturor studiilor disponibile, Grupul de evaluare a glifosatului (AGG), constituit la ini¡iativa Comisiei Europene ¿i format din speciali¿ti din Fran¡a, Olanda, Suedia ¿i Ungaria, a conchis cå glifosatul NU prezintå niciun alt risc pentru sånåtatea umanå, în afara pericolului la contactul cu ochii, fapt stipulat ¿i de raportul care a precedat ultima reautorizare a produsului. AGG a transmis raportul de evaluare a reînnoirii (RAR), care are 11.000 de pagini (prin compara¡ie, un raport tipic

de evaluare pentru o substan¡å activå cuprinde mai pu¡in de 5.000 de pagini) cåtre Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA) ¿i Agen¡ia Europeanå pentru Produse Chimice (ECHA), alåturi de un raport armonizat de clasificare ¿i etichetare (CLH). Versiunile actualizate ale RAR ¿i CLH au fost transmise EFSA ¿i ECHA la 10 august 2021.

pagini de Robert VERESS Profitul Agricol 39/2021

ANALIZ|

Comunitatea [tiin]ific\ respinge afirma]ia Pe 23 septembrie, EFSA (Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå) ¿i ECHA (Agen¡ia Europeanå pentru Produse Chimice) au lansat consultåri publice cu privire la RAR (raportul de evaluare a reînnoirii glifosatului) ¿i CLH (raport armonizat de clasificare ¿i etichetare). Consultårile vor råmâne deschise pânå la 22 noiembrie.

ste de a¿teptat ca autoritå¡ile så recomande reautorizarea glifosatului, dacå în procesul de consultare nu apar cumva dovezi ¿tiin¡ifice noi, concludente, care så conteste ceea ce se ¿tie în prezent despre impactul glifosatului pentru mediu ¿i sånåtatea umanå. Înså, ignorând acest proces ¿tiin¡ific, Comisia practic se ante-pronun¡å în disonan¡å cu autoritå¡ile europene sus-pomenite. Prin pozi¡ia exprimatå se deschide chiar un nou front de luptå politicå împotriva reautorizårii glifosatului, anume presupusul impact negativ al acestuia asupra solului - de data aceasta, în lipsa oricåror studii riguroase pe subiect, ci exclusiv în baza unor alega¡ii care s-au fåcut de-a lungul timpului.

Nathalie Sauze-Vandevyver este managerul subprogramului Mission Soil Deal for Europe (Misiune: Acord European pentru Sol), din cadrul programului de cercetare ¿i inovare Horizon Europe. Acesta (Horizon) e finan¡at Profitul Agricol 39/2021

de UE cu 95,5 miliarde de euro, în perioada 2021-2027, pentru a gåsi råspunsurile potrivite la provocårile climatice, crescând în acela¿i timp competitivitatea ¿i cre¿terea economicå a Uniunii. În cadrul webinarului, Sauze-Vandevyver a afirmat, din capul locului, cå, mai nou, DG Agri nu se ocupå doar de Politica Agricolå Comunå, ci ¿i de cercetarea agricolå, acest fapt fiind în favoarea fermierilor. Apoi, a precizat cå, pe lângå ¡inta de 25% teren cultivat organic pânå în 2030, Comisia ¡inte¿te ca, de la 60-70% soluri degradate pe teritoriul UE în prezent, så se ajungå la 75% soluri sånåtoase în acela¿i orizont de timp. Spre finalul conferin¡ei, ca într-o doarå, directoarea din DG Agri a dez-

våluit una dintre prioritå¡ile Strategiei Solului: “Trebuie så vedem cum înlocuim glifosatul cu alte substan¡e care sunt mai pu¡in dåunåtoare solului”. Cum era de a¿teptat, aceastå alega¡ie referitoare la impactul glifosatului asupra solului a stârnit reac¡ii atât în ¡arå, cât ¿i la Bruxelles.

Secretarul general al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, crede cå evaluarea EFSA este pozitivå atât în ce prive¿te impactul utilizårii glifosatului asupra oamenilor ¿i mediului, cât ¿i referitor la impactul asupra solului. “ªtiin¡a aratå cå nu sunt riscuri substan¡iale pentru sånåtatea oamenilor ¿i a mediului. Iar în ce prive¿te solul, impactul este covâr¿itor pozitiv, uuu

Valeriu Tabårå: “Glifosatul nu are remanen¡å în sol!” Pre¿edintele ASAS, Valeriu Tabårå, este categoric: “Se speculeazå de mult timp pe acest subiect, dar este o prostie! Nu glifosatul e problema solului! Con¡inutul de materie organicå din sol e problema. Solul de¡ine cheia pentru unul dintre mecanismele de sechestare a carbonului, dar asta se face numai prin substan¡a organicå. Green-Dealul este sortit e¿ecului dacå nu se rezolvå aceste probleme reale ¿i ne concentråm pe cele imaginare”. Tabårå precizeazå cå solul este singurul domeniu natural care încå nu are o reglementare europeanå. România are o Lege a Solului, dar “nu a ie¿it a¿a cum ar fi trebuit”. Zilele trecute, pre¿edintele ASAS a fost numit la ¿efia unei comisii pentru elaborarea normelor de aplicare a Legii Solului. Revenind la glifosat, Tabårå aratå cå este unul dintre cele mai simple pesticide, care se descompune foarte rapid, fårå a råmâne reziduuri în plante sau sol. Nu se încorporeazå în sol, iar substan¡ele neabsorbite sunt distruse în câteva ore de razele soarelui. Substan¡a activå este absorbitå rapid de plantå ¿i blocheazå sistemele enzimatice responsabile de fotosintezå. “A¿adar, glifosatul nu e remanent la nivelul solului! Nu existå vreo dovadå ¿tiin¡ificå legatå de un efect remanent al glifosatului!” Profitând de prilej, Tabårå deplânge faptul cå EFSA este doar organism consultativ. “Este o anomalie, fiindcå la baza oricåror decizii ar trebui så fie cercetårile ¿tiin¡ifice riguroase”. 13

ANALIZ| uuu deoarece glifosatul ne permite så folosim tehnologia no-till, care e o cheie esen¡ialå pentru reu¿ita strategiilor Pactului Verde. Riscurile despre care se vorbe¿te în diferite cercuri nu sunt dovedite ¿tiin¡ific. În schimb, e dovedit cå glifosatul eliminå necesitatea imperioaså a controlului buruienilor prin prelucrarea mecanicå a solului. Iar acest fapt men¡ine structura ¿i compozi¡ia solului ¿i conservå apa în sol”. Pesonen insistå cå, de¿i nu se poate afirma cå folosirea glifosatului aduce exclusiv beneficii pentru sol, categoric balan¡a e înclinatå în favoarea beneficiilor. Iar discu¡iile despre oportunitatea reautorizårii de aici trebuie så plece. În privin¡a afirma¡iei directoarei Nathalie Sauze-Vandevyver privind necesitatea gåsirii unui produs înlocuitor, Pesonen este sceptic.

“Orice produs de înlocuire a glifosatului trebuie så fie eficient în combaterea buruienilor. ªi må îndoiesc cå se pot realiza produse mai sigure, mai prietenoase cu solul decât glifosatul”.

Sorin ªtefan: “Nu existå alternativå viabilå pentru glifosat”. Directorul tehnic al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor ICDPP Båneasa, Sorin ªtefan, deplânge faptul cå “birocra¡ii europeni ¿iau fåcut un obicei din a vorbi în necuno¿tin¡å de cauzå”. “Glifosatul se degradeazå foarte rapid ¿i dovada e cå se poate semåna la o såptåmânå de la aplicarea erbicidului. E un produs blând cu mediul. Nu afecteazå microbiologia solului, fiindcå nu laså reziduuri”. ªtefan opineazå cå, în cele din urmå, ra¡iunea va prevala, iar glifosatul

nu va fi interzis, fiindcå efectiv “Nu existå alternativå viabilå”. “Nu ¿tim ce vom face dacå må în¿el ¿i chiar se va interzice. Glifosatul rezolvå foarte multe probleme, atât ale terenurilor cultivate, cât ¿i ale celor necultivate, care sunt rezerve biologice pentru buruieni”. Directorul tehnic al IPP Båneasa admite cå pe pia¡å mai existå erbicide totale cu alte molecule, precum Beloukha (produs Belchim, cu substan¡a activå acid pelargonic), dar costurile de utilizare sunt mult mai mari. Pe de altå parte, se folosesc doze mai mari de produs chimic ¿i e logic ca ¿i impactul asupra mediului ¿i solului så fie corespunzåtor. “Din påcate, în zilele noastre, cine då cu pumnul în maså câ¿tigå. ªtiin¡a, neutralitatea, råmâne în plan secundar, iar organismele de evaluare ¿i abilitare nu mai sunt luate în seamå”.

AIPROM> Glifosatul poate sus]ine Pactul Verde Principalele concluzii ale Grupului de Evaluare pentru Glifosat (AGG) sunt cå glifosatul întrune¿te criteriile stabilite prin Regulamentul 1107/2009. AGG conchide cå aprobarea pentru glifosat poate fi reînnoitå. Abordarea cuprinzåtoare a setului de date ¿i a ponderii dovezilor, precum ¿i imensa evaluare a literaturii publice ¿i evaluarea biodiversitå¡ii au condus AGG la o evaluare pozitivå, pe deplin în conformitate cu evaluarea anterioarå a reînnoirii din 2017. Consideråm cå produsele de protec¡ia plantelor pe bazå de glifosat sus¡in ambi¡iile ¿i obiectivele Comisiei Europene, exprimate în politicile Green Deal “Farm to Fork” ¿i “Biodiversity”, de a accelera tranzi¡ia cåtre un sistem alimentar mai sustenabil ¿i o biodiversitate sporitå. Agricultura conservativå este de fapt baza acestui viitor sistem alimentar durabil, iar glifosatul, ca parte a setului de instrumente pentru gestionarea integratå a buruienilor (IWM), 14

joacå un rol foarte important în implementarea celor trei principii fundamentale ale agriculturii conservative: - prelucrarea minimå a solului (chiar fårå aråturå); - acoperirea permanentå a solului cu resturi vegetale sau culturi de acoperire; - rota¡ia culturilor.

Prin utilizarea glifosatului, fermierii pot evita deteriorarea solului prin cultivare sau arat. Glifosatul este utilizat cu succes de fermieri pentru combaterea buruienilor ¿i îndepårtarea culturilor de acoperire, deoarece lipsa sa de activitate rezidualå în sol ¿i profilul de siguran¡å favorabil mediului îl fac ideal pentru acest scop. Astfel, glifosatul are activitate cu spectru larg pe plantele emergente, dar nu dåuneazå culturilor ulterioare sau biodiversitå¡ii solului. În acela¿i timp, utilizarea produselor de protec¡ia plantelor pe bazå de glifosat permite

fermierilor så reducå adâncimea ¿i intensitatea aratului / cultivårii. În ceea ce prive¿te alternativele la glifosat, un studiu realizat în anul 2020 de cercetåtorii Universitå¡ii din Torino relevå cå niciun erbicid sau combina¡ie de erbicide omologate în prezent în Uniunea Europeanå nu ar oferi acelea¿i beneficii ca glifosatul pentru sus¡inerea agriculturii conservative, în reducerea lucrårilor ¿i adoptarea culturilor de acoperire. Posibilele alternative pentru glifosat sau alte tratamente erbicide nu asigurå acela¿i nivel de performan¡å opera¡ionalå sigurå, eficien¡å a costurilor sau protec¡ie a mediului. Multe alternative la glifosat necesitå utilizarea combustibililor fosili, pentru cultivare ¿i plivire mecanicå, sau arderea propanului, în plivirea termicå. Aceste practici cresc emisiile de gaze cu efect de serå asociate combaterii buruienilor, în compara¡ie cu utilizarea glifosatului.

Profitul Agricol 39/2021

ACTUALITATEA Somonul modificat genetic ajunge în farfuriile canadienilor Autoritå¡ile din Canada au confirmat cå o varietate de somon modificat genetic este acceptatå pentru consum, dar nu este clar încå dacå pe¿tii au ajuns în magazine sau restaurante. Somonul modificat genetic este produs de o fermå din insula Prince Edward, care apar¡ine companiei americane Aqua Bounty. Somonii con¡in material genetic de la al¡i pe¿ti, care îi face så creascå mult mai repede, a¿a cå ajung la maturitate de douå ori mai rapid fa¡å de cei normali. A apårut o varietate de cartofi rezisten¡i la boli Un grup interna¡ional de cercetåtori, împreunå cu fermieri din Peru, a reu¿it så dezvolte o varietate de cartofi foarte rezisten¡i la boli. Planta a fost creatå printr-o metodå conven¡ionalå de înmul¡ire, dintr-o specie de cartofi sålbatici. Cartofii rezistå în principal manei cartofilor, o boalå care a devenit tot mai frecventå din cauza încålzirii globale ¿i provoacå anual pierderi estimate la 10 miliarde de dolari. Proiectul a fost sus¡inut financiar de Crop Trust, o organiza¡ie interna¡ionalå cu sediul în Berlin care î¿i propune så protejeze diversitatea culturilor. Caz atipic de boala vacii nebune în Germania Organiza¡ia Mondialå pentru Sånåtatea Animalelor (OIE) a anun¡at descoperirea unui caz atipic de boala vacii nebune la o fermå din sudul Ger maniei. Singurele detalii oferite au fost cå animalul avea vârsta de 14 ani, iar ferma era situatå în landul Bavaria. Cazurile atipice apar în mod natural la animale båtrâne, înså sunt descoperite foarte rar. Boala este pu¡in cunoscutå, înså nu existå nici un caz confirmat de transmitere între animale ¿i nu se aplicå de obicei nici un fel de måsuri de carantinå. 16

EXTERN| China interzice importul de carne de vit\ din Anglia China a interzis importul de carne de la vite mai tinere de 30 de luni din Marea Britanie, dupå raportarea unui caz de infec¡ie cu boala vacii nebune în urmå cu o lunå. Guvernul chinez a mai restric¡ionat importurile de vitå britanicå, din anii ‘90 pânå în 2018. În ciuda ridicårii formale a restric¡iilor, importurile nu au fost reluate efectiv pânå în prezent. În 2018, guvernul britanic estima cå producåtorii englezi vor exporta în China carne de

vitå în valoare de 250 de milioane de lire sterline anual. Autoritå¡ile de la Londra au anun¡at cå negociazå cu Beijingul pentru anularea måsurii ¿i au oferit toate asigurårile cå situa¡ia este sub control. Infec¡ia cu boala vacii nebune a fost raportatå la o fermå din regiunea Somerset, unde a fost impuså o zonå de carantinå. Investiga¡iile oficiale nu au reu¿it så descopere pânå în prezent originea bolii, care pare a fi un caz izolat.

O solu]ie pentru fermele americane eco Cel mai mare producåtor de iaurt organic din Statele Unite, Stonyfield Organic, a anun¡at cå va prelua o parte dintre fermele ecologice din nord-vest al cåror contract cu Danone expirå în august 2022. Numårul exact al fermelor nu este cunoscut, înså Danone a renun¡at la cel pu¡in 89 de ferme din regiune. Gigantul francez a explicat cå fermele respective erau prea departe de fabricile companiei, iar cheltuielile de transport au devenit prea mari. Stonyfield cumpårå în acest moment lapte organic de la peste 200 de ferme din nord-vestul Statelor Unite, prin contracte directe sau filialele companiei.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 39/2021

ACTUALITATEA EXTERN|

Planul de listare al Syngenta continu\ Bursa din Shanghai a anun¡at cå procedura de listare a grupului Syngenta va continua, dupå ce fusese suspendatå din cauza lipsei unor informa¡ii financiare. Grupul, care este controlat de China National Chemical Corp., sperå så vândå ac¡iuni în valoare de 10 miliarde de dolari, în urma celei mai importante oferte publice din acest an. Conform unor informa¡ii neoficiale, Syngenta a depus rapid documentele

cerute de burså, înså compania a refuzat så comenteze în mod oficial. ChemChina lucreazå ¿i la o listare secundarå a ac¡iunilor, pentru care sunt luate în calcul bursele din New York, Londra sau Zürich. Suspendarea procedurii a alarmat pie¡ele financiare interna¡ionale, pe fondul eforturilor guvernului de la Beijing de a controla mai strict marile companii, în special pe cele din domeniul tehnologiei.

Londra acord\ vize pentru m\celari Guvernul britanic va oferi 800 de vize temporare de muncå pentru måcelari, dupå ce lipsa de for¡å de muncå din abatoare i-a for¡at pe unii fermieri så-¿i ucidå animalele care nu mai pot fi procesate. Premierul Boris Johnson a refuzat ini¡ial toate cererile de acordare de vize de muncå, sus¡inând cå lipsa de muncitori este o problemå generalå la nivel european ¿i cå firmele britanice trebuie så ofere salarii mai mari pentru a atrage muncitori englezi. Guvernul a cedat pânå la urmå ¿i a acceptat så permitå recrutarea a mii de angaja¡i europeni, în special ¿oferi de Profitul Agricol 39/2021

camioane ¿i tiruri pentru a rezolva criza de pe pia¡a transporturilor care a afectat aprovizionarea în magazine ¿i benzinårii. Organiza¡iile agricole britanice au avertizat în mod repetat cå situa¡ia din abatoare riscå så-i lase pe englezi fårå carne de porc în perioada sårbåtorilor de iarnå. “Magazinele goale ¿i lipsa unor produse devin tot mai frecvente. Existå deja riscul ca specialitå¡ile din carne de porc så nu fie disponibile de Cråciun”, sus¡ine un comunicat al Uniunii Na¡ionale a Fermierilor.

Argentina restric¡ioneazå exporturile de porumb Ministerul argentinian al agriculturii a anun¡at cå va impune restric¡ii exporturilor de porumb, dupå depå¿irea cantitå¡ii maxime, de 38,5 milioane de tone. Exportatorilor li se cere acum så aibå contracte semnate ¿i vase de transport deja rezervate, cu date clare de sosire ¿i plecare din porturi. India ar putea cre¿te subven¡iile pentru îngrå¿åminte Subven¡ia pentru producåtorii de îngrå¿åminte ar putea fi majoratå cu 3,8 miliarde de dolari. Subven¡ia ar putea fi anun¡atå chiar înainte de începerea însåmân¡årii culturilor de iarnå, iar fermierii vor plåti pentru îngrå¿åminte acela¿i pre¡ ca în prezent. Partidul de guvernare al premierului indian încearcå så recâ¿tige sprijinul fermierilor, dupå ce un pachet de legi care reformeazå agricultura localå a provocat proteste masive. Bushel confirmå achizi¡ia GrainBridge Grupul Bushel a confirmat cumpårarea GrainBridge, un joint-venture fondat în urmå cu doi ani de gigan¡ii ADM ¿i Cargill. Compania furnizeazå solu¡ii digitale care-i ajutå pe fermieri så foloseascå o platformå unicå. To¡i clien¡ii GrainBridge vor fi migra¡i pe infrastructura Bushel ¿i vor beneficia de facilitå¡i suplimentare, ca primirea tuturor anun¡urilor pentru cumpårarea de produse agricole din regiunea lor. Un atac împotriva fermierilor palestinieni Un grup de coloni¿ti israelieni a atacat fermierii palestinieni care culegeau måsline în apropierea ora¿ului Salfit din Cisiordania. Coloni¿tii au distrus recolta, au avariat mai multe ma¿ini ¿i au furat o parte dintre bunurile fermierilor, iar patru palestinieni au fost råni¡i. Poli¡ia israelianå a confirmat cå patru coloni¿ti au fost aresta¡i ¿i sunt acuza¡i de furt. Coloni¿tii au devenit foarte agresivi în ultimele luni ¿i au avut ciocniri atât cu palestinienii cât ¿i cu armata israelianå. 17

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 4 octombrie, ajungând la 303 dolari/tonå (1.273 lei).

Grâu

România FOB Constan¡a 229 euro/t (+2) 1.122 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 69.770 tone, Thailanda 47.770 tone, Nigeria 45.770 tone, Mexic 37.790 tone ¿i Venezuela 17.770 tone.

¥n såptåmâna 4 - 8 octombrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Ian

04.10 269 273 277

05.10 271 275 279

06.10 07.10 08.10 273 275 277 277 279 283 281 283 285 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Nov Dec Ian

04.10 267 269 275

05.10 269 273 277

06.10 271 277 279

07.10 275 279 280

08.10 277 280 281

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 283 dolari/tonå (1.189 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

România

04.10 257 259 259 257 Moselle FOB 255 Rouen FOB 307

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

05.10 06.10 263 265 263 265 263 265 259 260 257 259 315 317

07.10 267 267 267 262 260 320

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec Ian

04.10 275 275 277

05.10 277 277 279

06.10 279 279 281

07.10 281 281 283

Nov Dec Ian

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 04.10 Bordeaux 235 Pallice 235 Rhin FOB 240 Bordeaux FOB 239 Pontivy 234

$/t

euro/t

05.10 06.10 07.10 08.10 237 239 240 241 237 239 240 241 241 243 245 247 240 241 244 245 235 237 239 239

$/t

08.10 283 283 285

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 239 euro/tonå (1.171 lei). A crescut cu 5 euro/tonå.

06.10 07.10 08.10 210 211 213 213 215 217 215 217 218

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 8 octombrie 2021, a 05.10 209 211 213

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în noiembrie, a fost de 217 dolari/t (911 lei).

08.10 269 269 269 262 261 320

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie 2021, este de 211 dolari/tonå (886 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå ca såptåmâna trecutå.

04.10 207 210 211

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie este de 221 dolari/t (928 lei).

euro/t

FOB Constan¡a 217 euro/t (+ 4) 1.063 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4- 8.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 320 euro/tonå (1.568 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei).

307 $/t

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

fost de 245 dolari/tonå (1.029 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 261 euro/tonå (1.279 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 4 octombrie.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 8 oct. 2021, a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei). A crescut cu 6 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 247 euro/tonå (1.210 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 244 dolari/tonå (1.025 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 4 octombrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 249 $/t

$/t

04.10 05.10 06.10 07.10 08.10 237 239 241 243 244 239 241 243 244 245

Profitul Agricol 39/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 4 - 8 octombrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 485 dolari/tonå (2.037 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 octombrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Ian

04.10 451 453 457

05.10 453 455 463

$/t 06.10 455 457 467

07.10 457 459 469

08.10 454 457 461

Orz România FOB Constan¡a 223 euro/t (+ 6) 1.093 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 240 euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

04.10 233 233 230

05.10 235 235 231

06.10 237 237 233

07.10 239 239 235

08.10 240 240 237

233 235

234 235 237 239 237 239 241 243

Sorg

PREºURI 4 - 8.10.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 4 - 8 octombrie 2021, a fost de 213 dolari/tonå (895 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 octombrie. Principalele destina¡ii ale ex-

na 277.770 tone, Olanda 77.770 tone, Mexic 39.770 tone, Italia 17.770 tone ¿i Belgia 17.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

493 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 537 dolari/tonå (2.255 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 355 dolari/tonå (1.491 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Ian

04.10 1.277 1.285 1.291

05.10 1.285 1.291 1.293

06.10 1.287 1.293 1.295

$/t

07.10 1.289 1.295 1.297

08.10 1.291 1.297 1.299

euro/tonå (1.176 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în nov. 2021, pre¡ul orzului furajer este 237 dolari/t (995 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 97.770 tone ¿i Mexic 1.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

04.10 05.10 06.10 07.10 08.10 207 209 210 211 213 209 210 211 213 215

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

04.10 05.10 06.10 07.10 08.10 351 353 355 357 355 353 355 357 359 357

Nov Dec

Floarea-soarelui

chidere, pe 8 oct., a fost de 569 dolari/tonå (2.390 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 580 euro/tonå (2.842 lei). A înregistrat o cre¿tere de 21 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 4 octombrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna noiembrie 2021, este de 685 dolari/tonå (2.877 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

04.10 05.10 06.10 07.10 08.10 557 559 565 567 569

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 649 euro/tonå (3.180 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 4 octombrie. euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 04.10 Rouen 647 Dunquerque 641 Moselle 641

05.10 649 643 643

06.10 641 645 644

07.10 645 647 647

08.10 649 651 649

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna noiembrie 2021, a fost de 737 dolari/t (3.095 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

04.10 05.10 06.10 07.10 08.10 Dieppe 559 565 569 570 580

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 649 euro/tonå (3.180 lei), mai mare cu 2 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 651 euro/tonå (3.190 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Dec Ian

04.10 717 705 691

05.10 719 707 693

06.10 721 709 695

07.10 723 711 697

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

303 dolari/t

Profitul Agricol 39/2021

+ 10

245 dolari/t

$/t

04.10 05.10 06.10 07.10 08.10 529 531 533 535 537 531 533 535 537 539

485 dolari/t

213 dolari/t

$/t 08.10 725 713 699

+6 19

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia mondial\ de grâu USDA a publicat, pe 12 octombrie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Pentru cå anul de pia¡å s-a încheiat la 30 iunie, prognozele de mai jos despre produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu vor fi pentru anul de pia¡å 2021/22. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 224 milioane hectare, mai mare cu 3 milioane hectare fa¡å de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt India (32 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha fa¡å de 2020/21), Rusia (28 milioane ha, din care 15,2 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,8 cu grâu de primåvarå), UE (24 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Marea Britanie (8,6 tone/ha), Egipt (6,4 tone/ha), UE (6 tone/ha), China (6), Mexic (6), Serbia (5,5), Ucraina (4,5), Uzbekistan (4,3), Belarus (3,5), India (3,5), SUA (3), Pakistan (3), Rusia (2,6) ¿i Canada (2,5). ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (139 milioane tone, cu 13 mil. tone mai mult decât în 2020/21), China (137 milioane tone), India (109 mil.

tone, mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), Rusia (72,5 mil. tone, mai pu¡in cu 13 mil. de tone fa¡å de estimarea din iunie), SUA (45, în scådere cu 5 mil. tone), Ucraina (33 milioane tone, cu 7,5 milioane mai mult decât în 2020/21), Australia (31,5, mai pu¡in cu 1.5 mil. tone), Pakistan (27), Canada (21 mil. tone), Argentina (20, în cre¿tere cu 2,4 mil. tone), Turcia (16,5), Marea Britanie (15, mai mult cu 5 mil. tone fa¡å de 2020/21), Iran (15) ¿i Kazahstan (13). Marii consumatori sunt China (149 mil. tone), UE (108,5 mil. tone), India (105 mil. tone), Rusia (40 mil. tone), Australia (31,5 mil. tone), Pakistan (27 mil. tone), Turcia (16,5 mil. tone), Marea Britanie (15), Iran (13,5), Egipt (8 milioane). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (35 mil. tone, cu 3,5 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), UE (35 mil. tone, mai pu¡in cu 5,5 mil. de tone fa¡å

de anul trecut), SUA (24,5 mil. tone), Australia (24,5 mil.), Ucraina (23,5 mil.), Canada (15,5 mil. tone, mai pu¡in cu 2,5 mil. tone), Argentina (13 mil.), Kazahstan (7,2 mil. tone) ¿i Turcia (6). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (10,4 mil. tone), China (10 mil. tone), Turcia (10 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), Filipine (6,5 mil. tone), Brazilia (6,5 mil. tone), Japonia (6 mil. tone), UE (5,3 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Maroc (4,5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2022, sunt prognozate la 277 milioane tone, mai mici cu 6 mil. tone fa¡å de luna trecutå ¿i cu 11 mil. tone fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 776 milioane tone, cu 4,4 mil. tone mai pu¡in fa¡å de estimårile de luna trecutå ¿i mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de 2020/21.

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 7 octombrie 2020 7 octombrie 2021

Profitul Agricol 39/2021

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de porumb în cre[tere u[oar\ Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 200 milioane hectare, mai mare cu 2 mil. ha fa¡å de cea din sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha, mai mult cu 1 mil. de ha), SUA (34,4 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (9,7), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6,5), Nigeria (6), Ucraina (5,4), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (2,8). Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 12 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7,4), Ucraina (7), China (6,5), Brazilia (6), Africa de Sud (5,5) ¿i Fed. Ruså (5,5). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (381 milioane tone, mai mare cu 23 mil. de tone fa¡å de anul trecut), China (273 milioane tone, mai mare cu 12 mil. tone fa¡å de anul trecut), Brazilia (118 milioane tone), UE (66,3 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mult fa¡å de 2020/21), Argentina (53, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (38 milioane tone), India (30

mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (15 mil. t, în scådere cu aproape 1 mil. de tone fa¡å de estimarea de luna trecutå), Canada (14 mil. t), Nigeria (11). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (312 milioane tone), China (294 mil. tone), UE (76 milioane), Brazilia (73), Mexic (44), India (29), Egipt (16,4), Vietnam (16), Japonia Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1,198 milioane tone, cu 83 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2020/21. (16), Canada (16), Argentina (14,5), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (11). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 63 milioane tone de porumb, urmate de Argentina (39,5 mil. tone), Brazilia, cu 31 milioane tone (mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (31,5 mil. tone), Fed. Ruså (5 milioane tone), UE (4 milioane tone) ¿i Africa de Sud (3 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (26 mil. tone), urmeazå Mexic (17

¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a rmas neschimbat, la 5,45 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). Fa¡å de licita¡iile din luna septmebrie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 9 dolari/tonå, la 276 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a scåzut cu 17 dolari/tonå, la 247 dolari/tonå, iar în Brazilia pre¡ul a crescut cu 8 dolari/tonå, la 266 dolari/tonå. Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a crescut cu 4 dolari/tonå, la 269 dolari/tonå. mil. tone), Japonia (16 milioane tone), UE (15 milioane tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Coreea de Sud (11,5 mil. tone), Egipt (10 mil. tone) ¿i Iran (6 mil. tone), Algeria (5). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 302 milioane tone, cu 12 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21.

pagini structurate de Marilena RÅDUCU

Profitul Agricol 39/2021

CULTURI

VEGETALE Strategii pentru floarea-soarelui [i porumb ing. Ionu] B|RBULESCU director cercetare-Dezvoltare Floarea-soarelui [i Porumb Saaten-Union

FLOAREA-SOARELUI Odatå cu ameliorarea de noi genotipuri, restric¡iile privind rota¡ia culturii s-au redus, astfel încât în prezent se poate cultiva floarea-soarelui chiar ¿i în rota¡ie de 4-5 ani, doar atunci când anumite condi¡ii sunt îndeplinite. Pentru a asigura o recoltå bogatå, trebuie så parcurgem anumi¡i pa¿i precum: 1. Alegerea asolamentului ¿i pregåtirea terenului. Cultura de floareasoarelui trebuie så revinå pe aceea¿i solå dupå un repaus de aproximativ 5 ani. Deoarece acest lucru nu este întotdeauna posibil se recomandå alegerea atentå a hibridului ce urmeazå så fie cultivat, în func¡ie de factorii patogeni prezen¡i în solå ¿i de istoricul acesteia. 2. Alegerea hibridului corespunzåtor - se realizeazå în urma analizei rezultatelor din anii preceden¡i ¿i trebuie så luåm urmåtoarele aspecte în considerare:

I. Productivitate ¿i stabilitate. II. Pretabilitate pentru tehnologia ce urmeazå a fi implementatå. III. Toleran¡a la boli precum: Plasmopara H., Sclerotinia S., Verticillium Wilt. Acest aspect este foarte important deoarece sunt patogeni greu de combåtut prin aplicarea de fungicide în vegeta¡ie, în anumite cazuri chiar imposibil. Din portofoliul Saaten-Union amintim hibrizii cu toleran¡å geneticå la Plasmopara helianthi: Surprise CL Plus, Victory CL, Marquesa CL. IV. Rezisten¡a la cådere ¿i frângere. Sunt recomanda¡i hibrizi de floareasoarelui cu rezisten¡å geneticå la cådere ¿i cu talie medie. 3. Reglarea semånåtorii: trebuie fåcutå periodic, în func¡ie de tipul de sol, gradul de pregåtire a patului germinativ, calibrul semin¡elor, viteza de deplasare ¿i rezerva de umiditate din sol. Reglarea densitå¡ii de semånat este u¿or de stabilit prin citirea tabelului de distribu¡ie a semånåtorii, iar norma de semånat se stabile¿te folosind urmåtoarea formula: Ns = D / (P x G ) x 10.000,

Hibrid

Plante råsårite

Germina¡ie

Puritate

Normå semånat

Surprise CLP Integral CL Driver CL Marquesa CL Surimi CL Alexa SU Davero SU

70.000 68.000 66.000 56.000 60.000 62.000 64.000

95 95 95 95 95 95 95

99 99 99 99 99 99 99

74428.50 72301.97 70175.44 59542.80 63795.85 65922.38 68048.91

unde 1. NS - norma de semånat 2. D - nr. de plante dorit pe ha 3. P - puritatea (de obicei 99,9%) 4. G - germina¡ia, care variazå, media fiind de 92%. Alegerea densitå¡ii trebuie så fie stabilitå nu doar în func¡ie de tehnologia aplicatå, dar ¿i în func¡ie de hibrid. Anumi¡i hibrizi se preteazå în densitå¡i ridicate, de pânå la 72.000 bg/ha, ¿i anumi¡i hibrizi oferå randament financiar ¿i în densitå¡i mai mici de 55.000 b.g/ha. Mul¡i cercetåtori ¿i fermieri au studiat deja efectul diferitelor densitå¡i ¿i a diferitelor distan¡e între rânduri. Concluzia finalå a fost cå densitå¡ile moderate oferå siguran¡å ¿i stabilitate, atât în cultura porumbului, cât ¿i în cultura floriisoarelui. Pentru cultura florii-soarelui, enumeråm douå sisteme de semånat disponibile. 1. Distan¡a dintre rânduri de 70 cm este cea mai larg råspânditå ¿i continuå så råmânå practica cea mai potrivitå. Este o practicå prin care se asigurå o

Distan¡a între plante la rânduri de 50 cm 0.27 0.28 0.29 0.34 0.31 0.30 0.29

Distan¡a între Distan¡a între plante la rân- plante la rânduri de 70 cm duri de 75 cm 0.19 0.18 0.20 0.18 0.20 0.19 0.24 0.22 0.22 0.21 0.22 0.20 0.21 0.20 Profitul Agricol 39/2021

CULTURI VEGETALE densitate de 50.0000 - 55.0000 plante pe ha, la o distan¡å între ele de aproximativ 25 cm. Aceastå practicå oferå ¿i posibilitate facilå de control al buruienilor prin aplicarea de erbicide în vegeta¡ie sau prin efectuarea lucrårilor de prå¿it. 2. Distan¡a dintre rânduri de 50 cm este practicatå în România pentru cultura de floarea-soarelui de cåtre fermierii care exceleazå în implementarea tehnologiilor agricole prin folosirea de utilaje performante, fitotehnie aplicatå, agrotehnicå de elitå ¿i nu în ultimul rând capital pe måsurå. Aceastå practicå vine cu cheltuieli suplimentare care se amortizeazå într-un timp relativ mediu, aproximativ de 3-4 ani. Fermierii care fac aceastå conversie au nevoie de un nou set de ro¡i tehnologice pentru tractor, o reconfigurare a semånåtorii actuale sau o investi¡ie într-o semånåtoare nouå ¿i, bineîn¡eles, de headere speciale pentru a putea recolta. Pentru aceastå practicå, Saaten -Union vine cu hibrizi de floareasoarelui performan¡i ¿i foarte stabili. Hibrizii cu uniformitate mare, tulpinå puternicå ¿i talie medie: Surprise CLP, Driver CL, Subella CL. Odatå cu alegerea sistemelor de culturå intensive, apar ¿i noi provocåri: 1. Cåderea poate fi cauzatå de densitatea mare a plantelor pe hectar. Acest inconvenient aduce dupå sine probleme la recoltat ¿i influen¡eazå direct produc¡ia. Cåderea apare din cauza concuren¡ei pentru

elemente nutritive ¿i pentru luminå. Dacå nu adaptåm corect tehnologia de fertilizare, riscåm så investim în partea vegetativå a plantei, fårå spor de produc¡ie în partea generativå. Acest aspect se va traduce în plante înalte, nr. mic de semin¡e pe calatidiu ¿i procent mare de semin¡e seci. 2. Presiune a buruienilor mai mare prin lipsa eficien¡ei erbicidårii din cauza efectului de umbrelå la momentul aplicårii produselor de protec¡ia plantelor. Atunci când se impune, trebuie så efectuåm o erbicidare imediat dupå semånat. Dacå avem în solå buruieni råsårite, se recomandå aplicarea unui erbicid de tip total ¿i, dacå anticipåm o imediatå råsårire a buruienilor, trebuie så aplicåm erbicide de tip preemergent.

Pentru erbicidarea în vegeta¡ie, cea mai eficientå tehnologie este cea de tip Clearfield sau Clearfield Plus. Saaten-Union este deja consacratå pentru hibrizii de tip Clearfield, hibrizi care au dovedit stabilitate ¿i poten¡ial de produc¡ie ridicat, precum: Paraiso 102 CL, Integral CL, Marquesa CL, Surimi CL ¿i Victory CL. A doua tehnologie, de erbicidare cu substan¡a activå tribenuron-metil, nu oferå protec¡ie completå, dar se remarcå prin flexibilitate la aplicarea erbicidului. Acesta trebuie deseori aplicat împreunå sau separat cu un graminicid. Din tehnologia bazatå pe tribenuron-metil, compania SaatenUnion recomandå hibrizii sulfonilureici: Petronas SU, Alexa SU, Davero SU ¿i Neta SU.

Hibrid

Plante råsårite

Germina¡ie

Puritate

Normå semånat

Tonacja FAO220 SM Wawel FAO250 Spartan FAO320 Basilic FAO340 Cali FAO350 Replik FAO350 Filigran FAO450

72.000 72.000 68.000 68.000 68.000 68.000 62.000

95 95 95 95 95 95 95

99 99 99 99 99 99 99

76555.02 76555.02 72301.97 72301.97 72301.97 72301.97 65922.38

Profitul Agricol 39/2021

PORUMB Pentru cultura porumbului, avem trei sisteme disponibile. 1. Distan¡a între rânduri de 70 cm este cea mai des întâlnitå ¿i înruditå cu tehnologia din Fran¡a, unde se practicå 75 cm între rânduri. Acest sistem de semånat (cu distan¡a între plante de 22,5 cm) oferå echilibru perfect între stabilitate ¿i productivitate. 2. Distan¡a între rânduri de 50 cm este practicatå în fermele cu tehnologie intensivå. Nu doar tehnologia trebuie adaptatå, ¿i pentru aceastå practicå avem nevoie ¿i de hibrizi pretabili tehnologiilor intensive. Saaten-Union România pune la dispozi¡ia fermierilor hibrizi de porumb care valorificå foarte bine resursele disponibile: Spartan FAO320, Cali FAO 350, Basilic FAO340 ¿i Replik FAO370. Sunt hibrizi de porumb remarcabili printr-o stare fitosanitarå foarte bunå, stabilitate ¿i fast drydown accentuat. Basilic FAO 340 reprezintå vârful de lance datoritå ritmului rapid de pierdere a apei din bob. 3. Distan¡a între rânduri în sistem TWIN-ROWS (20 cm/50 cm). Acest sistem oferå un spor de produc¡ie de 10% în condi¡ii optime, ¿i, la fel ca în sistemele clasice intensive, trebuie så folosim hibrizi pretabili densitå¡ilor ridicate. Porumbul råspunde foarte bine tehnologiilor intensive, îndeosebi în condi¡ii optime ¿i irigat. Pentru a practica aceastå tehnologie, trebuie investit în noi echipamente mecanice. Pentru fiecare zonå de culturå, pentru fiecare fermå ¿i pentru fiecare tip de tehnologie, Saaten-Union satisface cu profesionalism cerin¡ele oricårei exploata¡ie agricole.

Distan¡a între Distan¡a între Distan¡a între la plante la rânduri plante la rânduri plante la rânduri de 50 cm de 70 cm de 75 cm 0.26 0.19 0.17 0.26 0.19 0.17 0.28 0.20 0.18 0.28 0.20 0.18 0.28 0.20 0.18 0.28 0.20 0.18 0.30 0.22 0.20

CULTURI VEGETALE

Propunerile Comisiei Europene nu rezolv\ criza energetic\ Industria europeanå a fertilizan¡ilor apreciazå publicarea de cåtre Comisia Europeanå a setului de instrumente privind pre¡urile energiei ca o încercare de a consolida capacitatea statelor membre UE de a oferi asisten¡å pe termen scurt industriilor a cåror competitivitate a fost afectatå de pia¡a energeticå disfunc¡ionalå. Ac¡iunea promptå ¿i direc¡ionatå este esen¡ialå, deoarece trebuie evitate efectele negative asupra lan¡ului agroalimentar ¿i a altor lan¡uri valorice, în timp ce industria îngrå¿åmintelor trebuie så råmânå aptå så investeascå în tehnologii cu emisii reduse de carbon. Opera¡iunile industriei europene a îngrå¿åmintelor sunt puternic afectate de costurile gazelor naturale. “Pentru industria îngrå¿åmintelor din UE, gazul natural reprezintå în mod tradi¡ional pânå la 80% din cheltuielile de produc¡ie. Pre¡urile excep¡ional de ridicate ale gazelor au fåcut ca produc¡ia de îngrå¿åminte din Europa så nu mai fie competitivå, ducând la reduceri temporare semnificative de activitate ¿i la închiderea unor platforme în toatå Europa. Dacå aceastå situa¡ie nu este abordatå de urgen¡å, existå un risc real ca închiderile temporare så conducå la închideri permanente sau la relocarea sectorului nostru în afara Europei”, a declarat Jacob Hansen, Director General la Fertilizers Europe, asocia¡ia care reune¿te producåtorii europeni de îngrå¿åminte. Dacå factorii de decizie ai UE ¿i ai statelor membre nu iau måsuri pentru a întrerupe tendin¡a de cre¿tere a pre¡urilor, costurile foarte ridicate ale energiei vor avea un impact asupra pie¡elor de desfacere a îngrå¿åmintelor ¿i a produselor alimentare. Deficitul actual de produc¡ie va duce 26

la o produc¡ie europeanå mai micå de îngrå¿åminte, care, la rândul såu, ar putea afecta randamentul agricol de anul viitor ¿i impactul asupra pre¡urilor la alimente. În acest moment industria îngrå¿åmintelor nu înseamnå doar hranå pentru plante.

Comisiei ¿i a statelor membre, inclusiv luarea în considerare serioaså a autorizårii ajutoarelor de stat de urgen¡å, a presiunii diplomatice comerciale asupra marilor furnizori de gaze cåtre Europa ¿i a sprijinului pentru fermierii din UE pentru a face fa¡å mediului volatil al

Jacob Hansen, Director General, Fertilizers Europe> “Pre]urile excep]ional de ridicate ale gazelor au f\cut ca produc]ia de îngr\[\minte din Europa s\ nu mai fie competitiv\, ducând la reduceri temporare semnificative de activitate [i la închiderea unor platforme în toatå\ Europa. Dac\ aceast\ situa]ie nu este abordat\ de urgen]\, exist\ un risc real ca închiderile temporare s\ conduc\ la închideri permanente sau la relocarea în afara Europei.”

Subprodusul CO2 din industrie este utilizat pe scarå largå în industria cårnii, pentru ambalarea ¿i transportul alimentelor proaspete ¿i în båuturi. Iar industria furnizeazå AdBlue, care este esen¡ial pentru a men¡ine în circuit camioanele ¿i tractoarele. Setul de instrumente pentru pre¡ul energiei al Comisiei Europene, de¿i este un pas într-o direc¡ie corectå, nu reu¿e¿te så ofere måsuri imediate pentru a reduce semnificativ impactul asupra industriei ¿i cetå¡enilor. “Måsurile anun¡ate sunt în mare måsurå un compendiu al op¡iunilor politice disponibile statelor membre ale UE. Industria europeanå are nevoie de måsuri rapide ¿i direc¡ionate care så minimizeze efectele crizei care se apropie”. Jacob Hansen: “Industria îngrå¿åmintelor din UE cautå, printre altele, ac¡iuni corective urgente din partea

pie¡ei”. Criza actualå, dacå nu va fi evitatå în scurt timp, este probabil så încetineascå tranzi¡ia industriei îngrå¿åmintelor conform obiectivului Green Deal al UE. Jacob Hansen a declarat cå “industria îngrå¿åmintelor din UE continuå så se angajeze în eforturile de decarbonizare ale Europei. Cu toate acestea, tranzi¡ia de la gazul natural la produc¡ia regenerabilå suportå investi¡ii foarte mari. Situa¡ia actualå pune în pericol capacitatea industriei de a finan¡a aceste investi¡ii viitoare pentru a aduce neutralitatea climaticå necesarå în 2050. ªi nu doar pentru industria îngrå¿åmintelor, ci prin producerea de amoniac verde, ca furnizor de energie curatå pentru societate în general”.

Biroul de preså Azomure¿ (membru al Fertilizers Europe) Profitul Agricol 39/2021

CULTURI VEGETALE

{tefan Moraru are to]i sacii în c\ru]\ S-a salvat de la “înecul” în pragul cåruia îl adusese seceta de anul trecut cu douå linii de credit de câte un milion de lei. Acestea i-au permis lui ªtefan Moraru, administratorul fermei de 1.000 ha Morar Pancom din Peri¿oru, Cålåra¿i, så-¿i acopere toate cheltuielile ¿i så-¿i påstreze to¡i angaja¡ii. ªi-a asigurat ¿i aportul propriu de capital la cele douå credite subven¡ionate de stat: unul contractat prin programul IMM Invest, al doilea prin IMM Agro Invest. Produc¡iile de anul acesta sunt mari, la porumb chiar record, a¿a cå redresarea e oficialå.

nul trecut, ªtefan Moraru s-a luptat cu seceta folosindu-se de tamburi. Costurile mari l-au privat, înså, de beneficii semnificative. De fapt, de¿i porumbul irigat a dat un surplus de produc¡ie care a acoperit cheltuielile, a încheiat anul cu pierderi de 1,8 milioane de lei, pe seama calamitårii porumbului neirigat ¿i a celorlalte culturi. A¿a cå, imediat dupå lansarea IMM Invest, a contractat un împrumut de aproape un milion de lei, pentru a achizi¡iona doi pivo¡i ¿i o motopompå. Pe lângå aportul propriu de 100.000 de lei, a mai investit 75.000 de euro în trei km de conducte de iriga¡ii. Fiindcå indicatorii financiari ai firmei erau buni, a ob¡inut douå linii de credit de câte un milion de lei, achitând 28

debitele cåtre to¡i furnizorii ¿i ¡inând salariile “la zi”. ªi-a plåtit la termen ¿i o parte din ratele creditelor existente, amânându-le doar pe cele ale împrumuturilor contractate la Deutche Leasing, pentru achizi¡ia de utilaje. Tot anul trecut, a terminat construirea a douå silozuri de câte 1.500 de tone, moderne, cu flux de råcire ac¡ionat de la distan¡å, prin telefonul mobil. A turnat funda¡iile pentru alte douå celule, pe care preconizeazå så le finalizeze cel târziu anul viitor. Anul acesta, în aprilie, a accesat ¿i programul IMM Agro Invest: 1,2 milioane de lei, din care grant 10%, fårå comisioane, dobândå subven¡ionatå 8 luni, rambursare în 60 luni. Suma a folosit-o pentru achizi¡ia în sistem buyback a unei combine Case 7140 de 400 cp, de care se declarå foarte mul¡umit dupå campaniile la care a folosit-o.

Produc¡iile culturilor de toamnå ªtefan Moraru e doar par¡ial mul¡umit de rezultatele ob¡inute la rapi¡å ¿i grâu, singura culturå de toamnå cu care a performat fiind orzul, în cazul cåruia media de produc¡ie a fost 7.800 kg/ha, înså pe o suprafa¡å reduså, de 40 ha. La rapi¡å, cultivatå pe 210 ha, a avut ghinion cu un accident natural: 80 de ha au fost båtute de o grindinå puternicå ¿i au dat o medie de 2,5 t/ha. Solele neafectate au dat produc¡ii de pânå la 4,2 t/ha, înså media generalå a ie¿it 3,4 t/ha. În schimb, în cazul grâului, cultivat pe 520 ha, media de produc¡ie, de 6,8 t/ha, a fost traså în jos de soiul Glosa. “Este singurul grâu care s-a culcat ¿i a dat doar 5,5-6,2 t/ha, fårå a avea calitå¡i bune de panifica¡ie, deoarece greutatea

hectolitricå nu a depå¿it 74-75. Am avut ¿i presiune de Fusarium ¿i s-a dovedit a fi soiul cel mai sensibil. În schimb, soiurile Apache, Alcantara, Anapurna (Limagrain) ¿i Venezio (RAGT) mi-au dat produc¡ii de 7,5-8 t/ha. E adevårat, nici soiurile stråine nu au calitå¡i de panifica¡ie, dar aveam alte a¿teptåri de la Glosa”. Moraru folose¿te de mul¡i ani genetica de la Fundulea, dar a decis så aloce pentru Glosa o suprafa¡å mult mai micå în sezonul ce tocmai a început. “Regret cå trebuie så iau aceastå decizie, fiindcå e un soi cu o anume constan¡å pe termen lung”. Chiar dacå produc¡ia nu e cea scontatå, profitabilitatea e mare, fiindcå Moraru a fost cumpåtat cu inputurile, aplicând doar 80 kg de complex 18-460 la semånat, 120 de kg de uree ¿i 100 de kg de azotat de amoniu primåvara. Iar cheltuiala cu fungicidele nu a sårit de 200 de lei/ha: primul tratament cu Zakeo Xtra (azoxistrobin ¿i ciproconazol), al doilea cu tebuconazol. Pânå în prezent a valorificat doar o zecime de produc¡ie, respectiv mai pu¡in de 700 de tone de grâu furajer, jumåtate din cantitate fiind achizi¡ionatå de la fermieri din vecinåtate fårå facilitå¡i de stocare. ªi din rapi¡å a vândut 600-700 t, doar jumåtate din cantitate fiind produc¡ie proprie.

Produc¡iile culturilor de primåvarå La floarea-soarelui a fost ¿i mai zgârcit cu inputurile, aplicând doar 100 de kg de complexe la semånat. În plus, pe 60 din cele 80 ha cultivate a folosit såmân¡å primitå gratuit de la companii, fiind vorba de hibrizi afla¡i în teste. În aceste condi¡ii, a reu¿it o produc¡ie meProfitul Agricol 39/2021

CULTURI VEGETALE

die de 3,4 t/ha, profitul fiind semnificativ. Porumb a cultivat pe 200 ha, reu¿ind så irige doar 60 ha. Practic, unul dintre pivo¡i i-a stat, fiindcå nu a avut apå pe canal. “ANIF a curå¡at canalul de iriga¡ii. E un neajuns pe care l-am acceptat, în ideea cå, pe de o parte, decolmatarea era necesarå, iar pe de altå parte, am promisiunea cå la anul sigur voi putea iriga”. Chiar ¿i acolo unde a irigat, condi¡iile nu au fost optime. Apa a fost disponibilå târziu, spre jumåtatea lunii iulie, fiind vorba de o sta¡ie de pompare nepornitå de 11 ani, testatå anul trecut, când s-a oprit de câteva ori, necesitând o revizie tehnicå. Înså a irigat continuu, pânå pe 10 august, realizând 6 rota¡ii cu pivotul, cu o medie de 23-24 de l/mp/rota¡ie. Acum se våd diferen¡e semnificative între porumbul irigat ¿i cel neirigat. Pe hår¡ile satelitare, col¡urile solei, unde nu “bate” pivotul, sunt galbene, ca ¿i când ar putea fi recoltate, iar centrul parcelei este verde. “Fermierii vecini nu au crezut cå sta¡ia va fi repornitå. Chiar må luau peste picior cå miam luat degeaba pivot. A¿a cå, o perioadå, am fost singurul din zonå care a irigat. Dupå mine, la scurt timp, s-au luat al¡ii. ªi-au fåcut contracte cu ANIF, Profitul Agricol 39/2021

cumpårând echipamente de iriga¡ii la pre¡uri mårite”. Moraru a folosit acela¿i hibrid de la Corteva (P9911) la irigat ¿i la neirigat. La irigat l-a preferat ca fiind un hibrid semitardiv, pe care så-l poatå recolta pânå la maxim jumåtatea lunii octombrie. “Am programul gâsca cu gât ro¿u ¿i acolo trebuie så însåmân¡ez devreme, pânå la 15 octombrie”. Pe de altå parte, a fost nevoit så facå monoculturå (porumb dupå porumb) ¿i, ¡inând cont de pericolul unui atac de Tanymecus, era indicat un hibrid care så “plece” rapid în vegeta¡ie. Într-adevår, a fost atac masiv, dar a aplicat trei tratamente cu insecticid de contact dupå råsårire ¿i a scåpat ieftin, cu un singur hectar tocat complet. La neirigat a mers tot cu P9911, fiindcå a ob¡inut o medie peste 10 t/ha, în condi¡iile anilor 2017-18-19. Anul åsta se a¿tepta la o produc¡ie mai micå, deoarece, pe de o parte, a fost nevoit så punå porumb dupå rapi¡å. “Rådåcinile de rapi¡å distrug microorganismele din sol care ajutå porumbul så asimileze fosforul. Iar despre P9911 se ¿tie cå asimileazå mai greu fosforul”. Pe de altå parte, plantulele au avut parte un episod de frig târziu, în urma cåruia, pe fondul caren¡ei de fosfor, frunzele au de-

venit vine¡ii, iar plantele s-au piticit. “Am intervenit cu foliare pe bazå de fosfor ¿i plantele ¿i-au revenit. Dar, existând acea problemå la pornirea în vegeta¡ie, nu am mari a¿teptåri. Produc¡iile pot fi oriunde în intervalul 5-10 t/ha”. Ulterior discu¡iei ini¡iale, la recoltat, s-a dovedit cå scenariul optimist a prevalat: media la neirigat a fost una record, de 11,5 t/ha! Moraru pune reu¿ita pe seama geneticii superioare. La irigat a ob¡inut o medie de 12,4 t/ha. Nu cu mult peste media de la neirigat, înså, introducând în ecua¡ie condi¡iile pedoclimatice, cu o diferen¡å de calitate în favoarea solei neirigate, produc¡ia este mul¡umitoare. “Fermierii din imediata vecinåtate, care nu au irigat, au scos produc¡ii mai mici cu peste 3 t/ha. Se demonstreazå cå investi¡iile în iriga¡ii se justificå pe deplin!”. ªtefan Moraru ¿i-a securizat ¿i o mare parte a cantitå¡ii de îngrå¿åminte ¿i substan¡e de protec¡ie a plantelor necesare pentru sezonul 2021-2022. El le recomandå tuturor fermierilor care încå nu au în magazie necesarul de inputuri så se punå la adåpost de scumpirile care se anun¡å în 2022.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE Ucraina: 17 milioane tone de floarea-soarelui Produc¡ia de semin¡e de floareasoarelui din Ucraina pentru 2021/22 va ajunge la 17 milioane tone, cu 21% mai mare fa¡å de anul trecut. Randamentul este de 2,43 tone/hectar. Estimårile includ ¿i produc¡ia din Crimeea. Suprafa¡a cultivatå este de 7 milioane de hectare, neschimbatå fa¡å de anul trecut. La începutul lunii octombrie, se recoltase aproximativ 60% din suprafa¡å. ¥ntârzierea este cauzatå de vremea mai umedå decât media, din septembrie.

Galera Super,

Canada: produc¡ia de grâu scade cu 14,2 milioane tone Serviciul de Statisticå din Canada a revizuit în scådere produc¡ia totalå de grâu. Seceta a lovit vestul Canadei ¿i a afectat randamentele pentru grâul de primåvarå ¿i grâul dur, care vor fi mult sub medie. Astfel, pentru 2021/22, anali¿tii USDA estimeazå produc¡ia de grâu din Canada la 21 milioane de tone, în scådere cu 14,2 mil. tone fa¡å de anul trecut ¿i cu 35% sub media ultimilor 5 ani. Suprafa¡a cultivatå va ajunge la 8,5 mil. ha, cu 15% mai micå decât anul trecut. Randamentul va fi de 2,47 tone/ha, mai mic cu 30% fa¡å de anul trecut.

Rapi¡a este una dintre cele mai profitabile culturi atunci când condi¡iile de cre¿tere ¿i dezvoltare sunt optime, sau cu alte cuvinte, într-un an agricol bun. Este prima culturå care aduce bani în fermele din România. De¿i este o culturå rentabilå, este în acela¿i timp ¿i riscantå. Pentru a evita eventualele probleme, culturii de rapi¡å îi trebuie acordatå o aten¡ie deosebitå din partea cultivatorilor. Este o culturå care necesitå, încå din toamnå, tratamente fitosanitare atât pentru combaterea dåunåtorilor ¿i bolilor, cât ¿i pentru combaterea buruienilor. Gradul de îmburuienare a acestei culturi poate fi foarte mare, atât cu buruieni monocotiledonate, cât mai ales cu buruieni dicotiledonate, buruieni care concureazå plantele de culturå în detrimentul acestora. Cea mai utilizatå solu¡ie în toamnå pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din cultura de rapi¡å este reprezentatå de erbicidul Galera Super al companiei Corteva Agriscience.

Kazahstan: 13 milioane tone de grâu Produc¡ia de grâu din Kazahstan pentru anul 2021/22 este prognozatå la 13 milioane tone, cu 4% mai micå faå de luna trecutå ¿i cu 16% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este de doar 0,94 tone/hectar. Suprafa¡a cultivatå este de 12,7 milioane hectare. ¥n Kazahstan grâul este cultivat în principal în Kostanai, Kazahstanul de Nord ¿i Akmola, care reprezintå 28%, 19%, respectiv 31% din suprafa¡a totalå. Scåderea de la o lunå la alta a randamentului este determinatå de condi¡iile de secetå din lunile iunie, iulie ¿i august. La sfâr¿itul lunii septembrie recoltarea era aproape completå. 30

pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din rapi]\ Alexandra Maria PETCUCI Category Marketing Manager Fungicides & Herbicides, Corteva Agriscience

perene, din cultura de rapi¡å. Galera Super este cea mai eficientå solu¡ie în combaterea turi¡ei (Galium aparine), buruianå care reprezintå cea mai mare provocare atât în perioada de vegeta¡ie a culturii, concurând planta, cât ¿i la recoltarea ¿i valorificarea produc¡iei. Galera Super are o eficacitate foarte mare (>90%) în combaterea pålåmidei (Cirsium arvense), mu¿e¡elului (Matricaria spp.), samulastrei de floarea-soarelui, lobodei (Chenopodium album), macului (Papaver rhoeas), susaiului (Sonchus arvensis), cornu¡ilor (Xanthium strumarium) ¿i altor buruieni dicotiledonate prezente în culturå. Galera Super este prima alegere a fermierilor pentru controlul buruienilor dicotiledonate din cultura de rapi¡å datoritå unor avantaje, precum: eficacitate ridicatå, independentå de umiditatea din sol la aplicare, are flexibilitate în aplicare, putându-se aplica toamna sau primåvara, este selectiv pentru planta de culturå ¿i are cel mai mare spectru de buruieni dicotiledonate combåtute. Pentru culturi fårå buruieni, cu produc¡ii ridicate ¿i de foarte bunå calitate, recomandåm erbicidarea culturii de rapi¡å cu Galera Super.

Galera Super este un erbicid foarte bine cunoscut, care are în compozi¡ie 3 substan¡e active, cu 2 moduri de ac¡iune diferite, atât sistemic, cât ¿i de contact (240 g/l clopiralid + 80 g/l picloram + 40 g/l aminopiralid). Este cea mai sigurå metodå de a combate buruienile dicotiledonate, atât anuale, cât ¿i Profitul Agricol 39/2021

CULTURI VEGETALE

Grâu> provoc\ri climatice la controlul buruienilor dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Clima ;n România

Se vorbe¿te prea mult despre încålzirea globalå, ca så nu se ia måsuri de precau¡ie, pe ici pe colo, prin tehnologiile esen¡iale. ªi astfel ni se propune o secven¡å tehnologicå destul de nouå pentru mul¡i fermieri, controlul în timpul toamnei al unor buruieni graminee ¿i dicotile din culturile de cereale.

plicarea toamna a unor erbicide la cultura grâului este o pistå interesantå de testare a tehnologiilor redefinite de schimbårile climatice. Companii mari, cum ar fi Adama, Bayer, Corteva, FMC, Syngenta etc., încearcå så obi¿nuiascå fermierii români cu tehnologii “de vreme caldå”, cum ar fi erbicidarea din toamnå a grâului, oferind pie¡ei produse ce ar putea fi folosite în acest scop. Reu¿ita acestei tehnologii presupune existen¡a condi¡iilor meteo favorabile pentru erbicidare. Temperatura minimå la care se aplicå cele mai “curajoase” erbicide este în majoritatea cazurilor de 5oC. Este temperatura la care plantele, de grâu, în cazul nostru, nu suferå pierderi mari de produc¡ie din cauza stresului generat de temperaturile destul de scåzute care încetinesc metabolizarea erbicidelor aplicate. În eticheta unui produs din aceastå categorie se specificå faptul cå utilizarea acestuia poate provoca decolorarea temporarå a plantei de culturå, 32

fenomen care înså nu afecteazå recolta. N-o afecteazå, dar plantele de grâu suferå când sunt stropite cu pesticide la temperaturi mai mici de 5oC ¿i mai mari de 25oC, la care metabolismul lor nu func¡ioneazå suficient de intens. În Regatul Unit se folose¿te cu succes aceastå tehnologie, având, desigur, câteva particularitå¡i. Existå o serie de erbicide noi, cu douå-trei substan¡e active, care pot controla câteva graminee ¿i (mai multe) dicotile anuale, care germineazå toamna. Cele mai eficace erbicide sunt cele care se aplicå preemergent, în cel mult 48 de ore de la semånat. Fermierul trebuie så cunoascå spectrul de buruieni existent în fiecare parcelå. În cazul acestor noi erbicide pre ¿i postemergente, una dintre componente formeazå o peliculå pe sol care ac¡ioneazå ca o barierå chimicå ¿i “stopeazå” buruienile în curs de råsårire. Acestea absorb erbicidul prin rådåcini, hipocotil ¿i cotiledoane. Sunt erbicide peliculare, cu efect rezidual. Unele molecule au un efect rezidual atât de puternic, încât bariera chimicå poate împied-

ica råsårirea buruienilor un timp îndelungat. Coleoptilul grâului stråbate fårå mari probleme acest baraj chimic, dar în cazul unor precipita¡ii abundente, care levigå erbicidul pânå la nivelul rådåcinilor, pot apårea unele mici probleme. Poate ¿i din acest motiv, în eticheta unui produs se recomandå ca patul germinativ så fie bine pregåtit, iar însåmân¡area så se facå la adâncime uniformå, de 3-4 cm, acoperind perfect semin¡ele cu påmânt. Nu se aplicå erbicidele în timpul råsåririi. Dar dacå se întârzie pu¡in pentru ca plantele de grâu så fie mai pu¡in stresate de erbicide, controlul buruienilor graminee este mai dificil. În etichetele erbicidelor mai sunt men¡ionate câteva restric¡ii legate de climå. Produsul nu se va aplica: - Pe plantele afectate de boli, dåunåtori, înghe¡ ¿i secetå; - Când temperatura aerului este sub o 5 C; - Dupå nop¡i cu înghe¡ ¿i înainte de înghe¡uri prognozate. ¥n Anglia grâul se seamånå în luna septembrie ¿i de cele mai multe ori se Profitul Agricol 39/2021

CULTURI VEGETALE poate face erbicidarea chiar ¿i cu produse postemergente, înainte ca plantele så fie afectate de diverse stresuri legate de climå. În România, de multe ori nu sunt condi¡ii favorabile pentru erbicidarea de

gea în controlul buruienilor în România. În mod “tradi¡ional”, la noi controlul buruienilor la grâu se face primåvara. Ideea este sus¡inutå de cercetåtori, N. Ionescu (2011), care-i citeazå pe ªarpe ¿i colab.(1983), erbicidele se aplicå primåvara, când grâul se aflå în stadiul

Clima ;n Anglia

toamnå. Când se seamånå grâul în octombrie, uneori seceta întârzie råsårirea pânå în noiembrie, când, conform graficului alåturat, temperaturile în noiembrie nu sunt favorabile erbicidårii. Dar vor fi, din ce în ce mai des. De aceea, ar trebui så fim pregåti¡i pentru ele. În sudul ¡årii, în jude¡ul Teleorman, în exploata¡ia coordonatå de prof. Berca, printre tehnologiile influen¡ate de schimbårile climatice, se testeazå ¿i erbicidarea toamna. Timp de 40-50 de ani, rezultatele ob¡inute de ªarpe ¿i colab. au fåcut le-

Profitul Agricol 39/2021

de sfâr¿it de înfrå¡it ¿i început de împåiere, iar buruienile se aflå în stadiul de rozetå. În lucrårile de fitotehnie, Bîlteanu (2003) ¿i Roman (2011) men¡ioneazå dintre monocotile ca importante numai iarba vântului ¿i odosul, controlate de erbicide aplicate primåvara. ªarpe (1981), citat de Bîlteanu (2003), a men¡ionat 40 de specii de dicotile anuale ¿i perene ce pot fi gåsite în lanurile de grâu ¿i 10 specii de monocotile, controlate, bineîn¡eles, prin aplicarea erbicidelor primåvara.

În 1987, un numår de 93 de erbicide asigurau protec¡ia plantelor de grâu, numårul lor atingând vremelnic cifra de 125, o cifrå ce va fi mult mic¿oratå de pactul verde european. Dintre acestea, cca. 25 de erbicide asigurå protec¡ia împotriva buruienilor graminee din culturile de grâu. În ultimii 10 ani au apårut ¿i alte graminee, ca urmare a tratamentelor repetate numai cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate (Penescu 2015): Alopecurus myosuroides - coada vulpii, Bromus secalinus - obisga secarei, Lolium spp. (L. temulentum, L.multiflorum, perenne) - Vulpia myuros, Poa spp. În Agrotehnica (2011), profesorul Berca, care citeazå autori stråini, deci valorile prezentate sunt altele în condi¡iile din România, cele mai dåunåtoare buruieni monocotile sunt Apera spica venti (iarba vântului), care reduce produc¡ia cu 4-8 kg/ha pentru fiecare plantå/mp., Alopecurus myosurides (coada vulpii), care provoacå pierderi de 3-6 kg/ha pentru fiecare plantå/mp. Dintre dicotile, cele mai pågubitoare buruieni sunt Galium aparine (turi¡å), cu 10 - 30 kg/ha pentru fiecare plantå/mp, ¿i Matricaria spp. (mu¿e¡el) cu 4-12 kg/ha pentru fiecare plantå/mp.

Concluzii S-ar putea încerca noile erbicide când previziunile meteorologice indicå o toamnå lungå.

CULTURI VEGETALE

In [i cânep\ împotriva atacului animalelor s\lbatice Zoltan Filip locuie¿te în comuna A¡inti¿, jude¡ul Mure¿, ¿i este unul dintre rarii fermieri care mai cultivå in ¿i cânepå. “Sunt o solu¡ie foarte bunå împotriva atacurilor animalelor sålbatice. Am acoperit cu in ¿i cânepå suprafe¡ele din apropierea pådurii. Astfel, interesul iepurilor, cåprioarelor ¿i porcilor mistre¡i de a devora porumbul, grâul sau floarea-soarelui a fost anihilat. Inul ¿i cânepa nu sunt pe placul lor. Mistre¡ii mai intrå, fac urme, dar nu consumå deloc plantele”, a explicat Zoltan.

În total, lucreazå 110 ha, dintre care 4 ha sunt cu cânepå pentru ulei, iar 13 ha, cu in tot pentru ulei. Restul suprafe¡ei este cultivatå cu sfeclå de zahår, grâu de toamnå, porumb, floarea-soarelui, soia ¿i lucernå. La in, reu¿e¿te så ob¡inå o produc¡ie de 1.700 de kg de semin¡e la ha, iar la cânepå, aproape 1.000 kg la ha. “Ambele culturi sunt rentabile. Dacå faci 1.000 de kg de såmân¡å de cânepå la ha înmul¡it cu 10 fac 10.000 lei pe ha, iar la in po¡i scoate pânå la 7.000 de lei pe ha”, spune Zoltan. Produc¡ia de in ¿i cânepå o valorificå la un dealer de la Cluj care cumpårå 12 tone de cânepå anual, ¿i la un procesator din Luncan. De asemenea, mai vinde o parte din semin¡e ¿i la fermele de påsåri. Fiindcå aceste douå culturi trezesc un interes tot mai accentuat pe pia¡a din România, iar uleiul este la mare cåutare, domnul Zoltan a decis så î¿i construiascå o micå fabricå de producere a uleiului de in, cânepå ¿i soia.

La in, preferå soiul Lirina de la Fundulea, dar ¿i un soi unguresc cu talie 34

Zoltan Filip,

fermier, A]inti[, jude]ul Mure[

micå, dar care face o produc¡ie mai mare, cu pânå la 2 tone la ha. Lirina are rezisten¡å la secetå ¿i fuzariozå, ¿i un poten¡ial mare de produc¡ie la såmân¡å ¿i con¡inut de ulei cuprins între 43,5 ¿i 46,7 unitå¡i procentuale. La cânepå, cultivå soiul Jubileu de la sta¡iunea de cercetare Secuieni, dar ¿i douå soiuri din Ungaria, Susana ¿i Doga. Jubileu este un soi monoic de cânepå precoce, omologat ¿i brevetat pentru produc¡ia de såmân¡å ¿i ulei, cu un con¡inut de 30- 33%. Poten¡ialul de produc¡ie este de 1.200 - 1.600 kg la ha såmân¡å ¿i chiar mai ridicat, în func¡ie de condi¡iile de culturå. Con¡inutul în delta 9 - tetrahidrocannabinol (THC) este sub 0,002%. Zoltan Filip spune cå are un secret: seamånå la o distan¡å de 70 de cm, iar când planta ajunge la 30 de cm înål¡ime face o retezare pentru a cre¿te mai mul¡i låstari ¿i a måri produc¡ia de såmân¡å.

Pentru a avea o culturå sånåtoaså ¿i cu produc¡ii bune, pregåtirea terenului pentru cultura de in trebuie så fie asemånåtoare cu cea aplicatå pentru lucernå. Se mårun¡e¿te bine påmântul dupå ce se arå, însåmân¡area se face între 3-5 cm adâncimea, iar distan¡a între rânduri trebuie så fie de 12,5 cm, exact ca la grâu. Trebuie folosite 60 de kg de såmân¡å pentru un ha. Semånatul trebuie fåcut între 10-12 aprilie, iar dacå vine ¿i o ploaie, în 7-8 zile, imediat plantele vor råsåri. Se aplicå ¿i o erbicidare preemergentå, iar dupå råsårire dacå mai apar ierburi se va da cu Benta 480, un erbicid selectiv postemergent ce combate foarte bine buruienile dicotiledonate. Recoltarea se face dupå a doua parte a lunii august. La cânepå trebuie o aråturå mai adâncå, a¿a cum se procedeazå pentru cultura de porumb ¿i floarea-soarelui. Semånatul se face în luna aprilie, la o adâncime de 4-5 cm, iar uneori chiar în luna iunie. Dacå prinde o ploaie, planta de cânepå poate råsåri imediat. “¥ntr-un an m-am dus så fac o erbicidare preemergentå ¿i, fiindcå dupå douå zile plouase, plantele deja erau råsårite ¿i nu am mai putut interveni, nu am mai aplicat erbicidarea”, spune fermierul. Recoltarea cânepii se face la sfâr¿itul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, când 85% din boabe sunt coapte.

Ca planuri de viitor, ar vrea så producå pele¡i. “A¿ mai ob¡ine un venit ¿i de acolo! Înså cea mai bunå ardere caloricå o då fibrele de cânepå, apoi inul ¿i floarea-soarelui”, explicå Zoltan.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 39/2021

CULTURI VEGETALE

Se mai poate sem\na rapi]a? Ploile de såptåmâna trecutå 402.432 ha - suprafa¡a însåmân¡atå în aceastå toamnå cu rapi¡å i-au pus în încurcåturå pe mul¡i Cifra rezultå din informa¡iile comunicate de cåtre direc¡iile pentru agriculturå fermieri care mai aveau såmân¡å jude¡ene ¿i centralizate la nivelul MADR la data de 11 octombrie. Potrivit inforde rapi¡å nefolositå. ma¡iilor Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie, sub aspect fenologic rapi¡a se Tenta¡ia de a mai semåna e mare, aflå în faza de cre¿tere a primelor frunze (4-6 frunze) în zonele unde semånatul având în vedere pre¡urile bune s-a realizat în epoca optimå ¿i în condi¡ii pedoclimatice normale. În zonele lipsite de anul acesta. de precipita¡ii, rapi¡a parcurge faza de germinare-råsårire. În condi¡iile agrometeorologice actuale, în majoritatea zonelor ¡årii, ritmurile vegetative la culturile de Într-o mare måsurå, distribuitorii au returnat companiilor de semin¡e toamnå, inclusiv rapi¡a, vor avea o evolu¡ie normalå. deja cantitå¡ile råmase. Marian Butoianu, director tehnic în påmânt. Celelalte boabe au germinat, Cultura are încå ¿anse, dacå Alcedo, estimeazå la 50% probabilita- dar plantele s-au uscat. Haitå spera ca temperaturile reintrå în normal tea ca planta så ajungå la 8 frunze ade- ploaia venitå, pe care o estima cå va ¿i dacå plantele sunt ajutate. vårate, 8 mm grosimea coletului ¿i 8 cm aduce 40 l/mp, så uniformizeze cultura. Inginerul Mihai Budai, specialist al Agroind Cauaceu, estima såptåmâna trecutå cå, în Bihor, 80% din suprafa¡a semånatå cu rapi¡å este în a¿teptarea råsåririi, iar 20% este råsåritå, într-o fazå normalå. Ploile de såptåmâna trecutå au fost reduse, de 915 litri/mp. Acolo unde au atins doar 4-5 l/mp, cultura are nevoie de urmåtorul val de ploi, prognozat pentru 23-25 octombrie. Chiar dacå a cåzut bruma, pânå la -5-6°C nu existå riscuri, în aceastå fazå. Dacå e toamnå lungå, nu e nici o problemå pentru a se semåna rapi¡a acum. Pânå la -16-17°C rezistå fårå strat acoperitor, în condi¡iile în care nu are coletul suficient de dezvoltat. Se pierde dacå ajunge la -23°C, fårå strat acoperitor. Densitatea pentru semånat în aceastå perioadå este de 60 b.g./mp. Inginerul recomandå ¿i aplicarea produsului Albit împreunå cu produse cu aminoacizi care så-i sporeascå rezisten¡a la iernare. Se poate trata såmân¡a. În vegeta¡ie, prin stropire, doza este de 50-60 ml/ha. Ve¿ti bune sunt ¿i în privin¡a dåunåtorilor. “Pot så spun cå, în afarå de larve de Buha semånåturilor, råtåcite ici-colo, care nu au intrat încå în stadiul de nimfå, al¡i dåunåtori nu mai lucreazå”. 36

lungimea pivotului, dimensiunile ideale pentru o bunå intrare iarnå. “Dacå vor urma temperaturi specifice perioadei sau mai mari are toate ¿ansele så ajungå la acest stadiu”, spune Butoianu. “Nimeni dintre exper¡ii meteo nu poate så spunå cå vremea va fi rece sau cå se va încålzi”. Cultura are acum umiditatea necesarå. În zona de sud-est se acumulaserå 25-30 l/mp de precipita¡ii, ¿i încå plouå. Butoianu recomandå aplicarea unui fertilizant foliar odatå råsåritå cultura. Directorul crede cå meritå riscul de a semåna rapi¡å chiar ¿i acum, pentru a împår¡i riscul între culturile de toamnå ¿i cele de primåvarå. “Rapi¡a are o capacitate de compensare foarte mare. Faptul cå suntem pu¡in întârzia¡i nu må obligå så cresc densitatea. Dacå for¡åm nota cu densitatea, riscåm så nu facem nimic. Important este så nu semånam adânc, ci la 2-2,5 cm, så råsårå repede. Sunt destule solu¡ii ca så o înrådåcinåm”, spune Butoianu.

Fermierul are motive så råmânå optimist. Anul trecut, cea mai târzie rapi¡å a råsårit pe 1 noiembrie, a fåcut douå frunze adevårate pânå în iarnå ¿i a supravie¡uit. Cu densitå¡i de 20-30 plante pe metru påtrat a ob¡inut produc¡ii de peste 5.000 kg/ha. La densitå¡i de 7-13 plante pe metru påtrat a ob¡inut 4,8-4,9 t/ha. Astfel, considerå cå poten¡ialul culturii a råmas neafectat. Suprafa¡a pe care de obicei semåna floarea-soarelui a alocat-o anul acesta culturii de rapi¡å. La floarea-soarelui a ob¡inut 2 t/ha. La porumb a ob¡inut doar 800 kg/ha, dar nu a avut decât 30 ha. A¿a se face cå pentru culturi de primåvarå nu a mai påstrat decât 40 ha.

Adrian Mocanu, fermier din Prahova, are rapi¡å la ¿ase frunze. A fåcut un tratament cu insecticid, dar nu are presiune mare de dåunåtori, fapt ce-l pune ¿i pe seama temperaturilor scåzute. Are 170 ha. “Dacå ¿tiam, puneam mai multå”, spune Mocanu, cu oarecare regret. Nu Alexandru Haitå, fermier din Te- crede cå mai are condi¡ii de dezvoltare leorman, a semånat tot ce ¿i-a propus: dacå ar semåna acum. Î¿i aduce aminte 540 ha. A reu¿it în patru zile a câte 12- cå a fåcut un efort pentru a prinde mo13 ore. A semånat-o începând din 10 mentul. “Am terminat la ora 11 noaptea septembrie, dupå o ploaie de 40 l/mp. ¿i la 12 a început så plouå. Au venit 25 Terenul era foarte uscat. Pe 110 ha nu a l/mp. Am lucrat douå zile zi ¿i noapte”, råsårit deloc. În rest, avea 15-20 pl/mp spune fermierul. Venirea ploii nu a fost o råsårite ¿i încå 20 de boabe viabile/mp întâmplare. Crede cå de mare ajutor sunt Profitul Agricol 39/2021

CULTURI VEGETALE sta¡iile meteo pe care le are în fermå. Prognoza pe 24-48 ore are un grad mare de precizie. Când a våzut cå se men¡in ploile prognozate din timp a fost sigur cå se vor realiza. De aproape doi ani are douå sta¡ii, una în câmp ¿i alta în curte. Sunt dotate cu senzori de temperaturå la adâncime de semånat ¿i senzor de umiditate la 50 cm. Dupå ploile de såptåmâna trecutå, acesta nu mai indicå Suprafa¡a însåmân¡atå cu rapi¡å la data de 11 octombrie Jude¡

Suprafa¡a însåmân¡atå (ha)

ALBA ARAD ARGEª BACÅU BIHOR BISTRIºA-NÅSÅUD BOTOªANI BRAªOV BRÅILA BUZÅU CARAª-SEVERIN CÅLÅRAªI CLUJ CONSTANºA COVASNA D¢MBOVIºA DOLJ GALAºI GIURGIU GORJ HARGHITA HUNEDOARA IALOMIºA IAªI ILFOV MARAMUREª MEHEDINºI MUREª NEAMº OLT PRAHOVA SATU-MARE SÅLAJ SIBIU SUCEAVA TELEORMAN TIMIª TULCEA VASLUI VÂLCEA VRANCEA Profitul Agricol 39/2021

1.443 25.780 8.500 8.000 19.545 40 8.500 3.410 4.145 15.850 5.587 25.060 1.670 27.000 2.550 3.492 7.709 5.600 29.000 70 0 864 28.450 9.500 10.874 275 4.000 6.250 4.800 7.600 12.220 17.000 850 1.200 2.000 33.525 21.000 16.800 17.737 36 4.500 Total 402.432 ha

deficit de umiditate în sol, ba chiar a trecut la exces.”

Eugen Dulicå, dir. ex. Direc¡ia pentru Agriculturå Arge¿: “Avem probleme din cauza faptului cå nu a plouat. Din 9.000 ha programate s-au însåmân¡at 8.500 ha. S-a semånat greu, nu sunt råsårite. La grâu din 51.000 ha programate s-au semånat vreo 10.000 ha. Acum, cå a plouat ¿i plouå în continuare, se va putea semåna. Nu se puteau apropia pentru arat, discuit, era uscat”. Florea Stoian, dir. ex. Direc¡ia pentru Agriculturå Ialomi¡a: “Ieri am fost pe teren. Nu este mul¡umitoare situa¡ia în Ialomi¡a în privin¡a modului în care se prezintå rapi¡a. Sunt cultivate în jur de 28.000 ha, dar råsårirea este deficitarå. A råsårit în valuri. Ploaia aceasta ajutå foarte bine. Unele sole sunt în 4-5 frunze, altele în 2-3”. Directorul se a¿tepta ca suprafa¡a de rapi¡å så depå¿eascå 40.000 ha însåmân¡ate. Anul trecut au fost aproximativ 42.000 ha. La grâu prognoza este de 105-110.000 ha, dar nu s-au însåmân¡at decât 25.000 ha. Pânå la finalul lunii octombrie fermierii au înså destul timp. În ultimele zile cåzuserå precipita¡ii de 20 l/mp. Întreaga suprafa¡å programatå a fost însåmân¡atå, în Giurgiu, o suprafa¡å de 29.000 ha, chiar ceva mai mult decât ¿iau propus ini¡ial fermierii. Suprafa¡a este mare, dar nu una record. În al¡i ani au fost ¿i 33.000 ha. “Cultura este integral råsåritå pentru cå au fost precipita¡ii ¿i au putut face lucrarea de pregåtire. Au 2-3 frunzuli¡e, unde s-a putut semåna în prima etapå”, ne spune Petra Ochi¿or, dir. ex. al Direc¡iei pentru Agriculturå Giurgiu. În jude¡ul Dolj, cu excep¡ia unor mici suprafe¡e în sistem irigat, restul abia au råsårit, dupå ploile de såptåmâna trecutå. Precipita¡iile au fost consistente. “Råsårirea este neuniformå. Dacå vine o perioadå de 10-15 zile cu temperaturi normale, cultura are ¿anse de

reu¿itå”, explicå Adrian Popa, dir. ex. Direc¡ia pentru Agriculturå Dolj. În fiecare an se semånau 30-35.000 ha. Anul acesta au fost în plan 20.000 ha. Dar sau semånat doar 8-9.000 ha. ªansele de reu¿itå în cazul în care s-ar semåna dupå aceste ploi sunt reduse, crede directorul. În jude¡ul Tulcea cultura de rapi¡å este în faza de råsårire. “Am avut mari probleme cu seceta. Dupå aceste ploi sper så-¿i revinå ¿i så evolueze bine. Am avut situa¡ii în care doreau så mai semene, dar au dat-o înapoi distribuitorilor de inputuri din cauza secetei. Cei care au semånat au riscat”, spune Mariana Mahu, dir. ex. Direc¡ia pentru Agriculturå Tulcea. Suprafa¡a semånatå a fost de 17.100 ha, apropiatå de cea maximå de 20-21.000 ha. În Constan¡a, planurile fermierilor vizau semånarea rapi¡ei pe 36.000 ha. S-au semånat înså doar 27.000 ha. Råsåritå este pe 10.000 ha, cu douå-trei perechi de frunze, conform informa¡iilor transmise de Mihaela ªonel, dir. ex. adj. Direc¡ia pentru Agriculturå Constan¡a. Condi¡iile meteo prognozate erau încurajatoare. În Cålåra¿i råsårirea a fost neuniformå, ini¡ial în propor¡ie de 30-40%, din cauza deficien¡ei de apå. Dupå ploile de såptåmâna trecutå procentul ajungea la 60-70%. Ion Stan, directorul executiv al Direc¡iei pentru Agriculturå Cålåra¿i, crede cå va intra în condi¡ii bune în iarnå în procent de 80%. În Timi¿, suprafa¡a programatå, de 21.000 ha, a fost însåmân¡atå ¿i este råsåritå aproape în totalitate, conform informa¡iilor transmise de Gabriel Ila¿, director executiv al Direc¡iei pentru Agriculturå Timi¿. Primele semånate, pe 11.000 ha, sunt deja în faza de rozetå. Cele însåmân¡ate mai târziu sunt la 2-6 frunze. Cultura are ¿anse bune în aceastå toamnå.

Adrian MIHAI 37

CRE{TEREA

ANIMALELOR Miza vaccinului anti-PPA Americanii au anun¡at recent cå au rezolvat problema pestei porcine africane fiindcå vaccinul lor ar fi extrem de eficient. În realitate, este vorba de un produs aflat în perioada de testare, iar pânå la comercializarea lui mai este mult timp. “Deja existå 5-6 vaccinuri contra pestei porcine africane”, spune Andrian Balaban, vicepre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. “Au trecut de mai multe faze de testare ¿i s-au dovedit eficiente. Vaccinul american a apårut înså la câteva zile dupå ce a fost confirmatå boala un-

deva la câ¡iva kilometri de frontiera Statelor Unite ale Americii. Când a ajuns pandemia în Republica Dominicanå ¿i în Haiti, FBI anun¡å cå existå un vaccin. De fapt, este acela¿i vaccin despre care se discuta de cinci¿ase ani. Focarele s-au înmul¡it în regiunea noastrå din Ialomi¡a-Buzåu în ultima vreme. În ¿ase luni, nu vor mai exista ferme comerciale în România, ve¡i vedea. Vor supravie¡ui poate unii. E ca ¿i cum ar fi jucat la Loto. Am o fermå goalå, am ucis to¡i porcii ¿i a¿tept. Probabil cå am s-o repopulez la sfâr¿itul anului viitor. Foarte multe ferme repopulate s-au

pråbu¿it. De ce så mai risc så repopulez o fermå în condi¡iile în care autoritå¡ile må pot bloca oricând. Cre¿terea porcului în România este un fel de ruletå ruseascå. Dar nu cu un glon¡ din ¿ase cartu¿e, ci cu cinci gloan¡e din ¿ase cartu¿e.” Adrian Balaban crede cå vor dispårea toate fermele de porci din România din cauza pestei porcine africane. El face parte din comitetul asocia¡iei de organizare a simpozionului medicilor veterinari din Europa, care va avea loc în 2022, în Ungaria.

Viorel PATRICHI

Liviu B\l\nici a ob]inut primii embrioni Speciali¿tii de la Panifcom Ia¿i au reu¿it så ob¡inå primii 25 de embrioni pe care i-au congelat. Ei au lucrat împreunå cu partenerii de la Sta¡iunea de Cercetare Dancu din jude¡ul Ia¿i, “Noi am recoltat embrioni de mai multe ori de la vaci bune”, spune Liviu Bålånici. Era foarte greu, dar au reu¿it. Trebuie så identifice toate problemele care pot så aparå. Au congelat primii embrioni din cele mai bune vaci din ferma mea. Aveam un proiect care s-a blocat, o întreagå tevaturå. A trecut de evaluare ¿i nu mai existå bani, nu mai spune nimeni nimic. Specialistul Ionu¡ Bor¿ de la Dancu a fost în Egipt, la o fermå de 18.000 de vaci, ¿i a cunoscut acolo oameni excep¡ionali. Egiptenii ne-au låsat de mult în urmå ¿i la zootehnie. Ei fac embrioni pe bandå rulantå, nu a¿a. Colegii no¿tri de la Asocia¡ia Holstein 38

Ro au ajuns la un fel de lehamite. Am avut o întâlnire la Covasna ¿i au venit 5-6 oameni din 70. ªi atunci, când ne-am luptat noi cu Ministerul Agriculturii, în iarnå, pentru subven¡ii, am fost câ¡iva oameni. Nu avem nicio perspectivå. Ce negocieri så faci cu doi procesatori mari din România? Î¡i pune condi¡iile pe maså ¿i tu accep¡i. Vom trimite probe pentru ADN în Sco¡ia pentru testarea genomicå a altor trei tåura¿i. Apoi vom trimite tåura¿ii în Ungaria pentru recoltare. Eu nu stau a¿a de råu, încå mai beau o cafea...”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 39/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vaca de lapte, în pericol Politica guvernan¡ilor pune în primejdie cel mai sensibil domeniu al zootehniei: cre¿terea vacilor. Pre¡ul laptelui a råmas mult sub costurile de produc¡ie. Acest lucru a fåcut posibil ca magazinele mari ¿i HORECA så realizeze profituri uria¿e pe seama muncii fermierilor. Subven¡ia pentru vaca de lapte a scåzut mult, comparativ cu alte state europene, ¿i nimeni nu bate cu pumnul în maså la Bruxelles, având în vedere cå fermierii no¿tri, care de¡in tehnologii superioare uneori celor din Vest, î¿i vând produsele pe aceea¿i pia¡å unicå. Prin urmare, ¿i condi¡iile competi¡iei trebuie så comparabile.

Viorel Ninulescu, de la Robåne¿ti, jude¡ul Dolj, are 900 de vaci Holstein, din care mulge 450. Lucreazå 1.100 de hectare ¿i este încercat frecvent de secetå pe platoul de lângå Craiova. “În prezent, primesc 1,7 lei pe litru. Nu e suficient. Furajele, inputurile s-au scumpit foarte mult. Nu putem aduce bani la infinit din cultura mare pentru vaci, iar noi trebuie så investim mereu în zootehnie. Tot timpul se defecteazå ceva, mai apare ceva nou.” Ar trebui ca laptele så fie måcar 1,8 lei litrul, crede Ninulescu. Dar spune cå nu a fåcut un calcul exact, fiindcå are un contract pe un an cu Olympus. Pre¡urile furajelor au crescut cu 50%. “Eu am fåcut calculul pentru porumb de siloz, lucernå, ¿roturi, pentru tot. Pre¡ul laptelui a crescut cu 2-3%, cu maxim 5% pentru al¡i fermieri. Urmeazå acum scumpirile la energie, care înseamnå o parte importan40

tå din cheltuieli. Lucråtorii vor cere ¿i ei ceva în plus la salarii. Dacå se dubleazå pre¡ul energiei, costul se ridicå la 60.000 de euro pe an. Dacå vom fi nevoi¡i så cre¿tem ¿i salariile, ajungem la 100.000 de euro pe an. Este vorba numai de costuri cu energia ¿i salariile în ferma noastrå. Este mult pentru mine. Iar pre¡ul laptelui nu poate cre¿te mai mult. Procesatorii nu ne vor da mai mult. Situa¡ia este foarte încurcatå. To¡i procesatorii au aceea¿i politicå, parcå au fåcut cartel. Se mai poate compensa cu subven¡ii, dar abia la anul vom vedea. Luåm 300 de euro pe vaca de lapte, iar în Ungaria, am aflat cå se dau 800. Ne aflåm pe aceea¿i pia¡å, în acelea¿i condi¡ii tehnologice. Avem tehnologii de top, comparabile cu ale celor din Vest, uneori chiar mai bune. Aducem material seminal din America. La cereale, am ie¿it bine mai ales al grâu. La porumb ¿i la floare, am avut secetå. Am strâns 27 de tone de porumb de siloz la hectar. A pornit frumos, era model, dar a venit seceta. Putem iriga, foarte scump, doar din pu¡uri fiindcå aici nu a fost sistem de iriga¡ii niciodatå. Planul pentru iriga¡ii trebuie construit la nivel na¡ional. E greu så faci ¿i zootehnie fårå iriga¡ii.”

Dimitrie Muscå, proprietarul Complexului Agro Industrial Curtici, avertizeazå din nou asupra falsurilor de pe pia¡a noastrå alimentarå. “Existå procesatori care fac ca¿caval din lapte de palmier. Îi costå 6 lei kilogramul ¿i îl vând cu 10 lei. ªi atunci, cum så mai cumpere de la mine? Eu folosesc numai lapte ¿i nu pot vinde cu 10 lei kilogramul un ca¿caval.” Muscå poveste¿te cå în Italia ar scrie pe etichetå “produs cancerigen” , dacå este fåcut din înlocuitori de lapte. Din punctul lui de vedere, scumpirea energiei va afecta grav pre¡ul laptelui. “Eu am fabricå de lactate. Încålzesc laptele, îl pasteurizez, îl råcesc, instala¡ia lucreazå cu un cazan cu abur. Totul înseamnå energie. Dar måcar am ie¿it foarte bine la grâu: 7.900 kg la hectar. La rapi¡å am scos 4.000 kg la hectar. Porumbul a fost prost. Abia am ajuns la 7.500. A venit seceta ¿i a distrus inclusiv soia. La Olari, am fåcut 11 tone de porumb boabe la hectar pentru cå am primit o ploaie de 50 de litri”.

Claudiu Davi¡oiu, pre¿edintele Asocia¡iei Holstein Ro, nu are motive de bucurie, fårå så se lamenteze. “Pre¡ul laptelui a crescut cu 5 bani. Pre¡ul cerealelor a crescut de douå ori, motorina a crescut, gazul se dubleazå. Nu ¿tiu cum vom rezista, cum vom relua procesul tehnologic. Nu am plåtit inputuri de un an, de doi. Vom semåna fårå îngrå¿åminte, pentru cå s-au scumpit toate. Ar trebui så fie 2 lei litrul de lapte, ca så ajungå pe pia¡å 4 lei. Dacå îi ascul¡i pe procesatori cum se lamenteazå, î¡i vine så le plângi de milå.” Profitul Agricol 39/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR Mircea Dumitru, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental, de la Hårman, jude¡ul Bra¿ov, a observat cå procesatorii intrå în alertå imediat ce anun¡å o altå entitate cå oferå un pre¡ mai bun pentru lapte. “Producåtorul de lapte nu a sim¡it nimic în buzunar. El ia aceia¿i bani, dar pre¡ul la raft a crescut. Un litru de lapte la poarta fermei este 1,5 lei în cel mai fericit caz. Noi avem o cooperativå ¿i am oferit 1,7 lei pe litrul de lapte. ªi procesatorii au început så se agite. Nu am finalizat investi¡ia la fabrica de lactate, dar am lansat pre¡ul pe pia¡å. Ne-am asociat cu o cooperativå din Kiejdi ¿i facem produse române¿ti din lapte românesc.” Toader Nea¡å-Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România, avertizeazå cå scumpirea energiei va fi fatalå pentru cre¿terea vacilor. “Pre¡ul laptelui este mic. Un kilogram de porumb este un 1 leu, iar anul trecut era 60 de bani. Pre¡ul laptelui la poarta fermei ar trebui så fie cel pu¡in 2 lei. Toate pre¡urile au crescut. Energia s-a scumpit, totul este energie. Noi am propus deja så ne subven¡ioneze ener-

Profitul Agricol 39/2021

gia. Så gåseascå solu¡ii, cå de asta stau pe bani mul¡i acolo la stat. Så ne ajute så punem panouri fotovoltaice pe grajduri ¿i vom avea energie mai ieftinå.”

Ovidiu Oni¿or, Vii¿oara, jude¡ul Cluj, ¿i-a pierdut orice speran¡å. Pentru el, la fel ca pentru to¡i crescåtorii mari, vaca de lapte a devenit o povarå. “Laptele nostru are o poveste atipicå, în condi¡iile în care pre¡ul de-acum este egal cu pre¡ul din august 2016: 1,58 lei. Nu se mai poate! Cerealele sau dublat, motorina, ¿roturile, salariile nu mai vorbesc. Am ajuns la concluzia cå nu are niciun sens så lucrez 400 de hectare pentru produc¡ia de lapte. Dacå vindeam porumb, rapi¡å, floare, orz, ie¿eam mult mai bine. Dacå te ocupi de bovine în detrimentul produc¡iei de cereale, nu ai de lucru, adicå pierzi bani.” ¥n opinia lui Oni¿or, pre¡ul laptelui ar trebui så fie peste 2 lei ca så acopere cheltuielile ¿i crescåtorul så ¡inå pasul cu scumpirile. “În 2014, pre¡ul laptelui la raft era 4 lei. În 2021, pre¡ul laptelui este 6 lei. Din 2014, pre¡ul laptelui la raft se scumpe¿te cu 50%, iar producåtorul nu ia niciun cent. Este incredibil! Uneori, må gândesc cum så scap de vacile astea. Am 600 ¿i e greu... A¿teptåm ni¿te negocieri cu procesatorii fiindcå nu este

în regulå. Laptele din Ungaria vine mult mai ieftin. Procesatorii vor prefera så aducå lapte ieftin mereu. Fermierii care trebuie så cumpere cereale o duc ¿i mai greu decât noi. Cum så cumperi porumbul cu 1 leu ¿i så vinzi laptele cu 1,5 lei? Afacerea nu mai meritå, la fel ca afacerea cu porcul. A¿a vom på¡i ¿i noi, ca proprietarii fermelor de porci. Eu dau tåura¿ul Holstein de 650 de kg cu 7,50 lei kg la abator. Nici la carne nu ajung la pre¡ul de cost. Lucrez 1.500 de hectare, produc cereale ¿i må mint frumos. Pierd, dar måcar nu pierd banul. Dau 50.000 de lei pe lunå pe un tir de ¿rot, cå a ajuns 1,49 lei kilogramul. Må gândesc la avioane: poate voi face procesare vreodatå. Trebuie så fii nebun så mai cumperi juninci de-afarå ¿i så cre¿ti vaci. Cerealele vor råmâne scumpe mereu. Noi nu putem ¡ine laptele în stoc. Fermierii s-au såturat de vaca cu lapte. Noroc cå la noi a fost un an bun. Nu am semånat suficient grâu anul trecut. Am pus 100 de hectare, cu o produc¡ie medie de 5.600-6.000 kg la hectar. În schimb, orzoaica, floarea, rapi¡a au mers foarte bine în acest an. Porumbul este crud încå, abia peste o lunå culegem”.

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE Poettinger Terrasem> modele de sem\n\tori în mulci Poettinger va lansa în primåvara anului viitor modele noi de semånåtori în mulci Terrasem de 6, 8 ¿i 9 m, cu ¿i fårå fertilizare. Sunt mai stabile, fårå alunecare lateralå, datoritå montajului în X al noului echipament de prelucrare a solului cu discuri sferice de 510 mm.

“

Au reglare hidraulicå din cabina tractorului a adâncimii de lucru, au ventilatorul repozi¡ionat într-o zonå feritå de praf în fa¡a buncårului ¿i acces îmbunåtå¡it la dozatorul de boabe. Volumul buncårului a fost mårit, iar la echipamentele cu distribuire de îngrå¿åminte s-a introdus tehnologia cu buncår presurizat”, spune Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners.

Distan¡a între rândurile de semin¡e este de 12,5 cm, op¡ional 16,7 cm. La variantele cu îngrå¿åminte buncårul este de 4.200 kg la 3-6 m ¿i 5.600 kg la 8 ¿i 9 m. Op¡ional, toate acestea pot fi dotate cu buncåre de 5.600 kg.

Cinci zone de lucru Semånåtorile Poettinger Terrasem oferå performan¡e deosebite ¿i datoritå modului în care au fost construite, deoarece au cinci sec¡iuni: Buncåre 1 - Zona de pregåtire a terenului; de pânå la 5.100 litri Terrasem este conceputå ca o ma2 - Zona de compactare; ¿inå de semånare în mulci, dar poate lu3 - Zona de semånare; cra cu performan¡e deosebite ¿i în arå4 - Zona de control al adâncimii, acoturå, în teren pregåtit sau în sistem strip perire ¿i tasare a boabelor; till (cu pregåtirea terenului în benzi de 5 - Zona de fertilizare. 4,5 cm, în care apoi intrå bråzdarul de semånare). Pentru început, o grapå scurtå cu disSunt disponibile douå modele cu curi sau douå rânduri de discuri onducadru rigid de 3 ¿i 4 m lå¡ime (D) ¿i patru late (pentru strip till) realizeazå modele cu cadrul rabatabil de la 4 la 9 m pregåtirea terenului. (V), cu buncår de 3.600 litri, (op¡ional Adâncimea de lucru a discurilor se 4.700 litri la cele de la 3 la 6 metri), iar la regleazå hidraulic, independent la râncele cu lå¡imea de lucru de 8 ¿i 9 m, de dul de discuri din fa¡å ¿i din spate, iar 5.600 litri. pozi¡ia reglatå este memoratå pentru a

u¿ura reintrarea în lucru dupå întoarcerile de la cap de parcelå. Prin formå, diametru (510 mm), unghi de atac ¿i distan¡å între discuri, aceastå grapå cu discuri realizeazå prelucrarea uniformå a solului pe toatå lå¡imea de lucru a semånåtorii.

Economii prin strip till În cazul strip till, discurile ondulate prelucreazå doar o bandå de 45 mm, respectiv doar 36% din suprafa¡a terenului, când se seamånå la 12,5 cm între rânduri, ¿i 27%, la 16,7 cm între rânduri.

Profitul Agricol 39/2021

MA{INI & UTILAJE al doilea rând. Reglarea adâncimii pentru boabe sau îngrå¿åminte se face de la terminalul din cabinå, ca ¿i la semånåtorile fårå îngrå¿åminte.

Beneficii pentru fermieri: Germinarea garantatå a semin¡elor, prin: semånare în sol consolidat, controlul permanent al adâncimii de semånare, urmårirea optimå a configura¡iei terenului cu cele 3 sec¡iuni cu bråzdare. Flexibilitate, prin: semånarea pânå la 3 tipuri de materiale (semin¡e ¿i fertilizant), combina¡ia de bråzdare monodisc pentru îngrå¿åminte ¿i dublu disc pentru semin¡e; în plus, buncårul poate fi utilizat exclusiv doar pentru semin¡e. Fiabilitate: fårå alunecare în lateral a ma¿inii, datoritå montårii în X a discurilor de prelucrare a solului, dozare uniformå a semin¡elor ¿i îngrå¿åmintelor datoritå buncårului presurizat, pozi¡ie ridicatå a ventilatorului integrat în buncår. U¿urin¡å în exploatare, prin: reglarea hidraulicå a bråzdarelor de semin¡e ¿i îngrå¿åminte, schimbarea reglajelor în timpul mersului, alegere liberå a cårårilor tehnologice, datoritå sistemului inteligent de distribu¡ie IDS (Intelligent Distribution System), semånare directå în mulci sau în teren arat.

Mai pu¡in sol mi¿cat de la locul lui înseamnå evaporare mai reduså a apei din påmânt ¿i, prin urmare, germinare mai bunå, reducerea impactului organelor de lucru asupra capilarelor ¿i a vie¡uitoarelor din sol, benefice pentru sånåtatea ¿i cre¿terea fertilitå¡ii solului, consum mai mic de energie ¿i, deci, de combustibil. Acest sistem asigurå semånatul fårå probleme în sol umed sau lipicios ¿i are avantaje notabile în privin¡a controlului buruienilor, care nu mai au condi¡ii propice de germinare, deoarece solul este în mare parte neprelucrat. Totodatå, zonele neprelucrate dintre rânduri protejeazå solul de båltire sau de eroziune eolianå.

care au inser¡ie metalicå ¿i care, pe lângå rezisten¡å sporitå, asigurå un contur rectangular al ro¡ilor ¿i o compactare uniformå a solului. În spatele pachetului de ro¡i se aflå o barå cu elemente elastice care niveleazå micile coame dintre ro¡ile de compactare, apoi urmeazå sistemul de semånat. Acesta se compune din bråzdare dublu disc cu diametrul de 380 mm decalate cu 25 mm, pentru u¿urarea påtrunderii în sol ¿i reducerea uzurilor.

Fertilizare între rânduri O componentå foarte importantå a semånåtorilor cu fertilizare este sistemul de încorporare a îngrå¿åmintelor, amplasat dupå grapa cu discuri. Este vorba de un rând de bråzdare monodisc de 420 Tasarea uniformå a solului Urmeazå apoi un pachet de ro¡i de mm diametru, care plaseazå fertilizantul compactare late, montate decalat cu 150 (sau al doilea tip de semin¡e, de la caz la mm pe direc¡ia fa¡å-spate, în stilul ro¡ilor caz) între rândurile de semin¡e la fiecare tandem, pentru rulare u¿oarå, cu cauciucuri

Profitul Agricol 39/2021

2. 3. 4.

Arpad DOBRE

MA{INI [i UTILAJE

UTILBEN vinde tractoare KIOTI eligibile pe fonduri europene Compania UTILBEN vine în sprijinul dumneavoastrå cu utilaje ¿i echipamente agricole eligibile pentru accesarea de fonduri europene. În plus, beneficia¡i de livrare rapidå, pentru cå produsele din oferta UTILBEN sunt disponibile în stoc. Deoarece UTILBEN în¡elege nevoile imediate ale fermierilor, tot ce trebuie så face¡i este så accesa¡i site-ul www.utilben.ro sau så apela¡i 0733.040.000. Ve¡i primi o ofertå în maximum 60 de minute!

Tractoarele Kioti din Seria CS sunt simplu de operat, u¿or de între¡inut ¿i greu de întrecut! Aceastå gamå compactå de utilaje este definitå de diversitate în muncå ¿i manevrabilitate optimå. Cu motoare cuprinse între 21 ¿i 24,5 cai-putere, tractoarele Kioti CS vå garanteazå îndeplinirea unui numår mare de lucråri agricole ¿i peisagistice cu o for¡å impresionantå, dacå luåm în calcul dimensiunile reduse ale acestor utilaje agricole.

Kioti este alegerea idealå în materie de tractoare, un brand care se remarcå datoritå experien¡ei de 74 de ani în domeniul agricol ¿i reputa¡iei impecabile la nivel mondial. Fabricate 100% în Coreea de Sud, tractoarele Kioti fac cinste sloganului care le reprezintå: “Dacå ai orice treabå de fåcut, tractoarele Kioti o vor face”. Compania româneascå UTILBEN rezoneazå întru totul cu filosofia producåtorului Kioti, iar din aceastå potrivire de caractere a luat na¿tere un parteneriat benefic pentru fermierii din România. UTILBEN este unic importator pentru gama de tractoare Kioti de la 21 la 125 de cai-putere. Toate utilajele Kioti respectå normele de poluare Stage V, ceea ce înseamnå cå pot fi înmatriculate ¿i pot circula legal pe drumurile publice din ¡ara noastrå. Tractoarele Kioti sunt ideale pentru agriculturå, legumiculturå, zootehnie, viticulturå, pomiculturå ¿i peisagisticå.

Tractoarele Kioti din Seria CK se remarcå printr-un design compact ¿i confort sporit pentru operator. De la vizibilitatea maximå, ob¡inutå gra¡ie formei capotei, la servodirec¡ia hidrostaticå. Tractoarele Kioti CK sunt dotate cu motoare puternice, dar economice, cuprinse între 25 ¿i 50 de cai-putere. Marele avantaj al acestor utilaje este accesul facil la componente vitale, între care filtrul de aer, lichide ¿i tabloul de siguran¡e. Tractoarele Kioti din Seria DK ¿i-au câ¿tigat reputa¡ia de utilaje robuste. Pregåtite pentru orice sarcinå solicitantå, accentul cade pe eficien¡å ¿i productivitate. Motoarele sunt cuprinse între 45 ¿i 58 de cai-putere, au un consum scåzut de combustibil ¿i, totodatå, produc un zgomot redus pentru calibrul lor. Kioti DK sunt utilaje de încredere, pe care vå pute¡i baza indiferent de

Beneficii unice ale tractoarelor Kioti achizi¡ionate prin intermediul UTILBEN: l Utilaje ¿i echipamente agricole eligibile pentru programele pe fonduri europene; l Utilaje ¿i echipamente agricole cu livrare imediatå din stoc; l Prime¿ti o ofertå în maximum 60 de minute dupå ce ne-ai contactat; l Te invitåm la sediul UTILBEN, så testezi personal echipamentele agricole.

dificultatea sarcinilor pe care le ave¡i de îndeplinit. Tractoarele Kioti din Seria RX sunt un simbol al anduran¡ei, al agresivitå¡ii pozitive ¿i al luxului. Cu o cabinå dotatå cu instala¡ie performantå de climatizare, scaun ergonomic pentru operator ¿i comenzi intuitive, Kioti RX nu are adversar în domeniu. Iar datoritå motoarelor cuprinse între 66 ¿i 73 de cai- putere, aceste tractoare au o for¡å impresionantå de muncå. Tractoarele Kioti din Seria PX sunt adevåra¡i colo¿i. Cel mai puternic tractor fabricat de Kioti ajunge la 125 CP ¿i este special creat pentru cele mai dificile sarcini agricole. Aceste utilaje sunt ideale pentru proprietarii de terenuri mari ¿i ferme comerciale. Pe lângå înfå¡i¿area agresivå ¿i rezultatele excep¡ionale ob¡inute în muncå, tractoarele Kioti din Seria PX ajung la o vitezå impresionantå de 40 de kilometri pe orå. Parteneriatul dintre UTILBEN ¿i Kioti vine la pachet cu beneficii unice pentru viitorii proprietari de tractoare. Garan¡ie de pânå la 5 ani, în condi¡ii excep¡ionale fa¡å de ce oferå concuren¡a, consultan¡å ¿i service la nivel na¡ional oferit de UTILBEN, stoc de utilaje ¿i piese de schimb în Cluj-Napoca ¿i ofertå de finan¡are cu dobândå zero!

Profitul Agricol 39/2021

MA{INI & UTILAJE

Amazone dezv\luie noile sprayere UX Super

Amazone extinde gama de sprayere tractate UX cu modelele UX 7601 Super cu rezervor de 8.000 l ¿i UX 8601 Super cu rezervor de 9.000 l. Acestea combinå capacitå¡ile mari ale rezervoarelor ¿i lå¡imile de lucru de pânå la 42 m cu manevrabilitatea bunå ¿i stabilitatea ridicatå a sprayerelor cu o singurå axå.

oile modele vin în completarea gamei actuale, pentru a acoperi “plaja” dintre dintre cel mai mare sprayer Amazone existent, cu o singurå axå, de 6.200 l, ¿i modelul cu axe în tandem de 11.200 l. 46

Cadrul nou al modelelor UX 7601 Super ¿i UX 8601 Super permite o distribu¡ie foarte bunå a greutå¡ii ma¿inii de erbicidat, deoarece se utilizeazå în mod optim sarcina admisibilå pe osie ¿i pe suport. Noul concept de cadru asigurå un nivel ridicat de stabilitate chiar ¿i în pante ¿i în viraje, oferind, în acela¿i timp, ¿i o gardå mare la sol. Acest lucru protejeazå culturile înalte ¿i plantele sensibile. În plus, datoritå cadrului dintro singurå bucatå, fårå o barå de trac¡iune separatå, noua gamå UX Super are o greutate proprie relativ reduså ¿i o sarcinå utilå mare. Noile sprayere sunt echipate cu rampa Super L3, cu lå¡imi de lucru de 39, 40 sau 42 m. Având puncte de pliere la 12, 24 ¿i 33 m ¿i îmbinåri reductoare disponibile op¡ional pe bra¡ul final, Su-

per L3 oferå flexibilitate maximå pentru utilizarea cu lå¡imi de lucru reduse. Plierea unilateralå pânå la bra¡ul interior pentru evitarea obstacolelor este, de asemenea, un mare avantaj. Noile rampe Super L3 cu o lå¡ime de lucru de 39 pânå la 42 m au în echiparea standard ghidajul activ ContourControl ¿i sistemul activ de amortizare a vibra¡iilor SwingStop. UX 7601 ¿i 8601 sunt, de asemenea, disponibile ¿i cu rampe Super L2 ¿i Super L3 cu lå¡imi de lucru mai mici. Noile sprayere pot fi echipate ¿i cu sistemul op¡ional HighFlow +, pentru a garanta o aplicare eficientå cu o ratå de aplicare pentru lå¡imi de lucru foarte mari ¿i, în acela¿i timp, la viteze mari de lucru.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 39/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Organismele modificate genetic reprezint\ viitorul De ani de zile, în spa¡iul public sunt lansate campanii extrem de agresive împotriva plantelor modificate genetic. Cele mai alarmiste zvonuri au fost legate de efectele pe care consumarea acestor plante le au, pe termen lung, asupra sånåtå¡ii omului.

peciali¿tii în geneticå sus¡in înså cå plantele modificate genetic nu produc efecte secundare asupra organismului uman ¿i cå în spatele acestor campanii sunt interese de ordin economic ¿i politic. În naturå se produc muta¡ii, în¡elegând prin acestea orice schimbare care intervine în structura geneticå a unui organism ¿i care se mo¿tene¿te. Cele care nu se mo¿tenesc, se numesc modificåri, acestea apar un timp, iar în genera¡iile urmåtoare dispar.

În unele zone ale Påmântului radia¡ia cosmicå este atât de puternicå, încât bombardeazå zestrea ereditarå ¿i poate produce unele muta¡ii, care afecteazå caracterele de calitate a plantelor, dar ¿i caracterele legate de cantitate. La plante, existå peste 10.000 de forme mutante, ob¡inute la grâu, porumb, la plantele leguminoase (fasole, linte, bob). Muta¡iile pot så afecteze un simplu caracter, cum ar fi procentul de proteinå. 48

Radia¡ia este un flux de electroni care stråbate planta, såmân¡a sau ¡esutul, înså care nu råmâne acolo. Ac¡ioneazå pe principiul “proiectilului”: trece - poate determina ni¿te modificåri la nivelul ADN-ului (al moleculei) sau la nivelul cromozomilor, deci poate så producå ni¿te rupturi sau inversiuni ale unor segmente în cromozomi, care duc, ulterior, la muta¡ii - ¿i apoi iese. Acum s-a ajuns la stadiul în care putem izola genele, în care putem multiplica genele ¿i le putem transfera de la un organism la altul, peste barierele de specie, a¿adar între specii chiar îndepårtate, cu ajutorul unor vectori sau “cåråu¿i”. ªi sunt douå asemenea categorii: pe de o parte, ni¿te cromozomi miniaturali, care se gåsesc la bacterii, ¿i, pe de altå parte, virusurile. Sunt câteva specii în a cåror modificare geneticå oamenii manifestå mai mult interes, în special cele cultivate pe suprafe¡e vaste: porumb, soia, bumbac, tomate, iar în unele zone bananierul. Este cazul Ugandei, spre exemplu, a cårei economie depinde integral de cultivarea bananierului. Acolo existå o ciupercå ce atacå bananierul ¿i, de la o perioadå de via¡å de 30 de ani, cât dureazå un copac, îl reduce la 3 ani, iar fructele se deterioreazå atât de mult, încât nu mai pot fi utilizate. Plantele care au fost înså modificate genetic în acest sens au devenit rezistente la aceastå ciupercå. A¿adar, nu s-a introdus o altå genå, care så modifice consisten¡a fructului sau procentul de zahår, ci a produs numai aceastå rezisten¡å la ciuperca respectivå.

Amelioratorii ¿i geneticienii pot så ob¡inå, în general, un grâu cu cât mai mult gluten, pentru cå ¿i calitatea pâinii este mai bunå: gustul este mai bun, cre¿te mai frumos, este mai elasticå, se påstreazå mai mult timp fårå så se usuce. Se lucreazå înså ¿i pentru a diminua cantitatea de gluten, pentru persoanele cu intoleran¡å la gluten sau så se modifice con¡inutul acestui gluten în câ¡iva aminoacizi pe care îi are. Dacå se ¿tie care este aminoacidul care creeazå aceastå intoleran¡å, se modificå glutenul ca ¿i compozi¡ie. ªi aceastå modificare îl face så fie tolerat de copiii ¿i adul¡ii care suferå de celiachie. Existå plante modificate genetic de trei genera¡ii. Plantelor din genera¡ia întâi li s-a modificat un singur caracter, ¿i anume rezisten¡a la un erbicid total, care omoarå toate plantele, absolut tot ce e verde. Fåcându-se cercetåri la porumb, s-a descoperit o plantå care prezenta în mod natural rezisten¡å la erbicidul total. Geneticienii s-au gândit cå este mult mai u¿or så transfere aceastå genå de la organisme care sunt 100% rezistente la acest erbicid la plantele verzi. A¿adar, gena s-a transferat la hibrizii cei mai productivi de porumb ¿i s-a folosit ca vector o plasmidå de la o bacterie, care produce cancerul la pomii fructiferi. S-a întâmplat în 1996, iar primele plante modificate genetic au fost produse în China. Foarte rapid au trecut ¿i în obiectivul de cercetare al câtorva societå¡i mari de geneticå din SUA, Canada, unde se aflå ¿i acum laboratoarele cele mai dotate. Profitul Agricol 39/2021

OPINII Plantele din genera¡ia a doua, pe lângå rezisten¡a la erbicidul total, au primit ¿i genå pentru rezisten¡a la un dåunåtor foarte periculos. La porumb existå a¿a-numitul “sfredelitor al tulpinii”, un fluture care în stare de larvå face ni¿te galerii în tulpinå, astfel cå aceasta se poate rupe la orice adiere de vânt. La plantele din genera¡ia a treia, la care se lucreazå în prezent, se va introduce ¿i un caracter care så modifice întrucâtva calitatea. Deci, så spunem, un procent mai mare de amidon, dacå ne intereseazå porumbul pentru furajare, sau un procent mai mare de proteinå, dacå este vorba de consumul uman. Societå¡ile mari din Europa, producåtoare de insectofungicide, ar pierde foarte mult dacå li s-ar lua obiectul muncii. Americanii ¿i canadienii ¿i-au dat seama cå nu va mai dura mult ¿i aceste insectofungicide vor dispårea ¿i cå trebuie så investeascå în genetica plantelor. Aceste substan¡e au ajuns så fie împrå¿tiate cu tonele pe terenurile cultivate ¿i ele oricum påtrund în organismul uman, chiar dacå producåtorii spun cå sunt inofensive ¿i cå ajung întro cantitate foarte micå.

Så ne gândim, spre exemplu, la mår. Pentru fructe de bunå calitate, într-o varå trebuie så faci vreo 14 tratamente cu astfel de substan¡e. Este aproape imposibil ca din aceste insectofungicide

Profitul Agricol 39/2021

så nu se localizeze ceva la nivelul pulpei sau al cojii mårului. Nu existå nici un interes ca suprafe¡e enorme så fie cultivate cu plante modificate genetic, pentru cå aceste culturi sunt mult mai economice. Existå analize de laborator, experien¡e care aratå cå produsul final al plantelor modificate genetic (bobul de porumb, bobul de soia) nu produce efecte nocive asupra organismului. În ¡årile în care se produc aceste plante, au fost introduse în hrana oamenilor ¿i a animalelor ¿i nu s-au observat modificåri nocive. Opozan¡ii organismelor modificate genetic sus¡in cå, în timp, se va distruge biodiversitatea ¿i cå prin cultivarea acestor plante modificate genetic ar putea apårea o buruianå foarte rezistentå ¿i foarte agresivå. De asemenea, mai spun cå plantele modificate genetic s-ar putea înmul¡i în mod natural, la un moment dat. Înså, dacå ne gândim la soia, fecundarea se produce când ea este în stare de boboc. Deci, când floarea s-a deschis complet, polenizarea este gata fåcutå. Importåm sute de mii de tone de ¿rot de soia modificatå genetic, cu care se hrånesc animalele, deci importåm, dar nu cultivåm. Este påcat, pentru cå aceste plante sunt foarte eficiente ¿i nu produc nici un råu. Laptele nu s-ar prinde niciodatå dacå nu ar avea o bacterie, vinul n-ar fermenta dacå n-ar fi ajutat de drojdiile

fermentative. La nivelul acestor drojdii, fenomenul fermentativ se declan¿eazå în 3-4 zile. Dar pe viticultori i-ar interesa så intre în procesul de fermenta¡ie dupå o zi. De aceea s-au selectat tulpini din drojdie, care sunt mult mai “harnice” ¿i declan¿eazå procesul de fermenta¡ie cu o intensitate foarte mare ¿i într-un timp foarte scurt. ªi acestea sunt organisme modificate genetic. Prin utilizarea plantelor modificate genetic în primul rând ar scådea foarte mult cheltuielile la hectar, apoi, dacå se face o rota¡ie a culturilor în fermå, poate så scadå rezerva de buruieni. Asta pentru cå buruienile au însu¿irea de a germina în etape, iar såmân¡a poate så stea ¿i 15 ani în sol. Deci, în sol existå o rezervå enormå de såmân¡å de buruieni. Apoi, produc¡iile sunt de nivel ridicat, sunt produc¡ii constante, pentru cå nu existå concuren¡a clasicå între plantå ¿i buruianå. De asemenea, produc¡ia finalå este mult mai curatå, nu se mai cheltuie pentru îndepårtarea semin¡elor toxice de buruieni. La tomate, spre exemplu, s-a lucrat pentru îmbunåtå¡irea timpului de påstrare în depozit, asta însemnând ca fructele så nu se deterioreze. În viitorul nu prea îndepårtat se vor realiza plante modificate genetic cu 56 caracteristici favorabile. Nu cred cå cei care de¡in acum brevete pentru plante vor înceta cercetarea numai pentru cå ating anumite interese economice. ªi cå cercetarea ¿tiin¡ificå este ceva în folosul omului, tindem cåtre evolu¡ie. Mai mult, cred cå cercetåtorii se vor apleca ¿i asupra compozi¡iei chimice a plantelor, ca så demonstreze prin ni¿te experien¡e, clar, cå nu au nici un fel de efecte secundare. Sunt convins cå se vor înmul¡i ¿i numårul de plante modificate genetic pentru cå acesta este viitorul! În situa¡ia în care fermierii sunt obliga¡i så respecte bunele practici agricole, så mic¿oreze cantitatea de pesticide cu cca 50% pânå în 2030 ¿i cea de îngrå¿åminte cu 20%, atunci solu¡ia o reprezintå tocmai utilizarea biotehnologiilor! 49

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS Brand Manager CPP Companie na¡ionalå producåtoare de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI - BH, AR, CJ, MS Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

Manager Vânzåri - Retail / Product Manager Companie autohtonå din segmentul horticol - planta¡ie afine bio

Reprezentant Tehnic/Promovare - NV România Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

Profitul Agricol 39/2021

Magazin

Povestea unui “ora[” disp\rut Expozi]ia Agricol\ din 1891 a fost vizitat\ de însu[i împ\ratul Franz Josef În anul 1891, Timi¿oara avea så gåzduiascå Expozi¡ia Industrialå ¿i Agricolå din Banat. Pentru acele vremuri proiectul era de o a¿a amploare, încât se vorbea de contruc¡ia unui nou ora¿ chiar în mijlocul ora¿ului Timi¿oara, a¿a cum nu s-a mai våzut niciodatå.

Cel pu¡in a¿a le place så povesteascå cercetåtorilor de la Muzeul Na¡ional al Banatului. Organizarea unui astfel de eveniment era în discu¡ii de mai mult de zece ani, încå din 1878, înså realizarea acestuia a fost posibilå abia în 1890, la cererea ora¿ului ¿i a Camerei de Comer¡ ¿i Industrie ¿i sub protectoratul lui Gabriel Baross, ministru al comer¡ului din acele vremuri. Expozi¡ia a avut loc pe malul Begåi, pe terenul din glacis devenit între timp parcul Franz Josef (aståzi dintr-un parc s-au fåcut douå, Parcul Rozelor ¿i Parcul Copiilor). În mijlocul zonei amenajate de Wilhelm Muhle*, recunoscut ca florarul caselor regale, a fost ridicat un impozant pavilion industrial dupå planurile arhitectului Reiter.

¥n jurul acestuia au fost grupate celelalte construc¡ii expozi¡ionale. Au avut pavilioane Cåile Ferate de Stat, comitatul Torontal, ora¿e ¿i târguri precum Vinga, Boc¿a ¿i Biserica Albå, Jacob Spitzer, dar ¿i un pavilion de ¿ampanie de la Torley. La marea Expozi¡ie Industrialå ¿i Agricolå din 1891 au participat mai mult de 3.000 de expozan¡i, reprezentan¡i de vazå ai industriei din Timi¿oara ¿i din sudul Ungariei. Pavilionul Cåilor Ferate de Stat a întrecut a¿teptårile organizatorilor, iar Fabrica de Tutun a fåcut demonstra¡ii de fabricare a ¡igårilor. Ampla expozi¡ie a oferit o imagine fidelå a puterii industri-

*Wilhelm Mühle, maestru florar nåscut în regatul Boemiei, a ajuns la Timi¿oara în 1866. Lucra ca horticultor-¿ef la Wenceslas Niemetz, care avea pepiniere întinse în strada Coroanei ¿i o afacere importantå din comer¡ul cu flori ¿i arbori. Cu talent ¿i pasiune, el a devenit cultivator de specii nemaivåzute de trandafiri cu nume de regine ca Rosabunda, Queen Elisabeth, Karina, Dame de Coeur. A¿a s-a nåscut Rosariumul, în acel final de secol XIX, la Timi¿oara, de unde plecau zilnic jumåtate de milion de trandafiri spre casele regale din Europa. Mai târziu, pe locul Rosariumului s-a a¿ezat Parcul Rozelor (foto), care încå dåinuie aproape de centru.

ale a imperiului. Deschiså la 19 iulie 1891 de cåtre ministrul comer¡ului, Gabriel Baross, manifestarea a fost vizitatå de personalitå¡i marcante, mini¿tri, industria¿i ¿i comercian¡i din toatå Europa, timp de 4 luni. În tot acest timp, în incinta “ora¿ului” din ora¿, au fost organizate diferite evenimente, precum Congresul Asocia¡iei Maghiare a Tipografilor, Adunarea Generalå a Apicultorilor din Ungaria, dar ¿i expozi¡ii temporare de legume ¿i fructe, porcine ¿i ovine, produse lactate etc. Expozi¡ia Industrialå ¿i Agricolå 1891 s-a bucurat de un succes atât de mare, încât numårul tramvaielor a fost suplimentat pentru a face fa¡å publicului interesat. Printre cei care au vizitat expozi¡ia s-au numårat însu¿i Franz Josef I, împåratul Austriei ¿i rege al Ungariei, înso¡it de prin¡ul mo¿tenitor. Nici måcar una dintre construc¡iile ridicate cu ocazia expozi¡iei industriale din 1891 nu a supravie¡uit evenimentului. Ele au putut fi admirate doar pentru o varå.

Gheorghe MIRON 52

Profitul Agricol 39/2021

PAGINA DE HOBBY Cump\n\ de Brum\rel Pe fondul acordurilor din ce în ce mai pu¡in påtima¿e ale coco¿eilor de ieruncå, aflu cå bunul meu camarad Severus Lazåu, din ªuncuiu¿, a izbutit så-¿i adauge în palmares un dubleu la aceste påsåri discrete, dar atât de pline de temperament în septembrie-octombrie, la vremea logodnei ¿i a întemeierii perechilor. A hålåduit el câteva toamne pe urma micilor tetraonide din Bucovina, purtând cu sine impresionanta-i colec¡ie de chemåtori ¿i fluierici adunate de pe toate meridianele globului, pânå så¿i vadå visul împlinit pe meleaguri harghitene, într-un rai al alunilor. Mugetul cerbilor s-a stins cu desåvâr¿ire. Ultimele pâlpâiri au fost spulberate de ploile reci, mocåne¿ti, de la cumpåna lui Brumårel. S-a dovedit a fi un concert cu adevårat de neuitat, pretutindeni în ¡arå, dupå ani cu sui¿uri ¿i coborâ¿uri influen¡ate, se pare, de starea vremii. Acum, toiul boncåluitului s-a bucurat de nop¡i senine, asprite de primele brume care ascut, îndeob¿te, spiritul belicos al înfierbânta¡ilor tauri. În toamnele jilave, cu burni¡å deaså, lungå ¿i apåsåtoare, rutul nu are de suferit decât în spectaculozitate. Chiar dacå orga pådurii tace, nu înseamnå cå alaiurile de nuntå ale cerbilor nesocotesc porunca de cåpåtâi a speciei. Zilele cu muget aprig din preajma abia trecutului echinoc¡iu de toamnå au sporit ¿ansele de a asculta, vedea ¿i compara ale pasiona¡ilor acestor impetuoase sålbåticiuni. Cei mai mul¡i, printre care må numår ¿i eu acum, se mul¡umesc cu bucuria de a fi martori la scene pe care natura nu le dåruie¿te tuturor muritorilor. Sentimentul de a te numåra printre cei ale¿i spore¿te magia momentelor petrecute departe de lume, într-o poieni¡å pierdutå, pe scândura negeluitå a observatorului înalt, dupå urcu¿ul istovitor pe cårarea båtutå doar de vietå¡ile codrului, unde – precum scria poetul-vânåtor Mihai Mo¿andrei – Profitul Agricol 39/2021

„umblå nestingheri¡i de nimeni piticii ¿i ielele”. Confra¡ii care au dat glas carabinei în acest sezon sunt privilegia¡i: au avut putin¡a de a alege ¿i de a-¿i pune în valoare måiestria. Aud cå au cåzut numero¿i cerbi de selec¡ie, båtrâni sau în regres, lucru firesc ¿i chiar de laudå. Cele mai multe exemplare viguroase, de medalie, cu trofee mai grele de nouå kilograme, provin din Ardeal. Alba, Mure¿ul, Covasna sunt, cum se spune, în top. În restul ¡årii, totul e învåluit în mister. Nici o institu¡ie care de¡ine sau doar î¿i arogå implicarea în problemele cinegetice nu sistematizeazå ¿i nu face public, dupå cum s-ar cuveni, nimic din ceea ce prive¿te activitatea de vânåtoare din România. Secretomanie ori doar delåsare? Eu a¿ înclina cåtre ignoran¡å. În ¡årile vest-europene, totul e transparent. Så admitem cå, pentru noi, acestea reprezintå un termen de compara¡ie dispropor¡ionat în materie de tradi¡ie ¿i mentalitate. Competi¡ia istoricå din defunctul lagår socialist ne-ar îndrepta mai degrabå cåtre Polonia, Ungaria ¿i cåtre restul colegilor de pluton. Dar ¿i aici func¡ioneazå platforme de informare pe internet, prin intermediul

cårora o lume întreagå se poate pune la curent cu tot ce presupune activitatea cinegeticå din ¡årile respective. Printre altele, acolo sunt postate informa¡ii ¿i imagini privitoare la fiecare trofeu ob¡inut în sezonul respectiv, cu detalii elocvente. Pentru o ¡arå care cultivå respectul fa¡å de acest domeniu important inclusiv sub raport economic, onestitatea ¿i deschiderea echivaleazå cu o bunå campanie de publicitate. Numai cei îngu¿ti la minte nu în¡eleg acest lucru elementar. Poate cå n-ar trebui så ne mai miråm de nimic, de vreme ce, zilele trecute, la Expozi¡ia mondialå „One With Nature”, organizatå la Budapesta, România s-a prezentat cu trofee vechi montate pe panoplii noi, de pe care, referindu-ne numai la cerbul comun, numele vânåtorului (N. Ceau¿escu) lipse¿te. Conform uzan¡elor, Bulgaria nu s-a ru¿inat cu cel al lui T. Jivkov, indiferent în ce condi¡ii favorizante a doborât acesta vânatul, ca ¿i ceilal¡i potenta¡i comuni¿ti. Oare så ne întoarcem la vremea când, cu milenii în urmå, noii conducåtori desfigurau cu ciocanul chipul dåltuit în marmurå al predecesorilor, pentru a-i epura din mentalul colectiv? Oricum, e ru¿inos…

Gabriel CHEROIU

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 22.10 - 3.11.2021

Dumitru Ni¡u 22.10.1947, SCDCES Perieni, Vaslui Aurelia Surdu 22.10.1960, ¿ef serviciu, Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå Alexandru-Alin Staicu 24.10.1988, director vânzåri Culturi Speciale Corteva Dumitru Gârdan 25.10.1950, director general Agrocomer¡ Holding Vasile Moga 25.10.1955, director ICDP Bra¿ov Codru Påun 25.10.1969, director produc¡ie KWS Iulia Grådinaru 25.10.1985, director executiv Norofert Group Sorin Minea 26.10.1954, Angst, pre¿edintele Romalimenta Ion Pirnå 28.10.1952, director general INMA Bucure¿ti Doina Silistru 30.10.1958, senator PSD, fost pre¿edinte Comisia de Agriculturå Mircea Armegioiu 30.10.1964, director regional, KWS Elena Nuncå 31.10.1976, director financiar Pioneer Gra¡ian Butincu 1.11.1984, director vânzåri Corteva George Aurelian Cå¡ean 1.11.1986, fost secretar de stat MADR Petre Daea 2.11.1949, deputat PSD, fost ministru Radu Råducu 3.11.1951, director general ICDOC Palas, Constan¡a 54

Cea mai bun\ legum\ este porcul Unicitatea gastronomiei zonei Banat provine din diversitatea gusturilor ¿i re¡etelor gastronomice specifice diverselor culturi care au creat istoria acestor locuri (slovaci, germani, maghiari, sârbi, bulgari sau, mai nou, italieni), în cadrul cårora carnea de porc crescut onest este la mare cinste. “Fiecare localitate are o mo¿tenire gastronomicå proprie, de la re¡etele simple pe care le fåceau båtrânele ca så hråneascå familia în fiecare zi pânå la feluri de mâncare mai deosebite, fåcute în tihnå, de sårbåtori. Tocmai aceastå bucåtårie face Banatul unic, dar trebuie întâi så redescoperim aceste feluri de mâncare, ca så nu se piardå, apoi så le promovåm pentru a deveni cunoscute ¿i så fie pregåtite mai des”, a declarat Nicoleta Trifan, ini¡iatoarea campaniei La maså în Banat. În acest an, Smithfield România, cea

mai mare companie de cre¿tere a porcilor, va sus¡ine acest proiect de prezervare a patrimoniului gastronomic al Banatului, în jude¡ele Timi¿ ¿i Arad. În perioada urmåtoare, va fi demaratå la nivel intern o campanie care så implice angaja¡ii Smithfield ca veritabili “ambasadori” ai porcului. Contribu¡ia angaja¡ilor va fi realizatå prin documentarea foto-video a pa¿ilor de realizare a unor re¡ete care încå se pregåtesc în gospodåriile localnicilor din Banat ¿i care au la bazå carnea de porc Comtim, gustoaså ¿i hrånitoare. Astfel, Smithfield ¿i-a propus så ducå mai departe povestea memorabilå a cårnii de porc produse în Banat, prin popularizarea unor re¡ete speciale, din tradi¡ia localnicilor.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Garniturå de bucåtårie – Se târå¿te prin nisip; 2) De-ale noastre – Indicå 9 10 plusul; 3) Ajun¿i în pozi¡ie centralå! – Jocul reprezentativei maghiare; 4) Femeia cu pruncul – Evolueazå înso¡it de fluieråturi; 5) ªiau gåsit rostul – A mânca fårå poftå; 6) Potriviri perfecte; 7) Vecin cu orientare de stânga – Gardå de corp; 8) A tåia råsuflarea; 9) Cårbune pentru încålzit – Ia via¡a de la cap; 10) Dreptul primului venit.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 38/2021 ORIZONTAL: ALDAMAS - VA; REAVAN - TEC; TATA - UMANE; AG - TALENTE; RAC - MANDRA; NUANTARI; CERGA - JULI; O - SARBE - OL; BAIT - ARICI; INVESTITIE.

VERTICAL: 1) Dau de muncå lucråtorilor la cazane – Arbori de ro¡i; 2) Mårul unchiului Sam – Oaspete la revelion; 3) Sumå medie! – Fusese cåprar; 4) Cade la în¡elegere – Valoare falså; 5) Mo¿ul care închide ochii – A vorbi pentru sine; 6) Pedeapså datå de pårin¡i – Personalul de la Pele¿! 7) Învå¡atul pe întuneric; 8) Asta-i cu båtaie de cap; 9) Aici ¡i se dau papucii – Nu mai e printre noi; 10) De¿ertåciunea de¿ertåciunilor. Profitul Agricol 39/2021