Profitul Agricol nr. 39, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 39 din 19 octombrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 39/2022

Oglindå, oglinjoarå, cine-i cel mai mediatizat ministru din ¡arå?

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Subiectivi, ne place så credem cå Petre Daea este printre cei mai vizibili mini¿tri. Mobil din fire, are mereu mai multe camere de filmat pe urme decât al¡i câ¡iva colegi de guvern lua¡i la un loc. Ziari¿tii îl urmåresc peste tot (anun¡a¡i din timp de biroul de preså) ¿i întind spre el un arici de microfoane. Dar, în adevår, Petre Daea nu este un råsfå¡at al presei. Din contrå, jurnali¿tii, carnasieri prin instinct (altfel, meseria se laså de ei), îi vâneazå toate micile erori, toate formulårile ambigue ¿i frazele prost croite. ªi apoi le redau iar ¿i iar, râzând de simpaticul ministru. Cå nu este cel mai vizibil, o confirmå o companie de analizå de pia¡å, mediaTRUST. Au monitorizat vizibilitatea mini¿trilor cabinetului Ciucå în presa scriså, online, radio ¿i TV. Clasamentul este interesant de parcurs ¿i råstoarnå impresia de bulå cå Petre Daea ar fi în top. De fapt, este pe locul III între mini¿trii PSD, doar în presa scriså. La televiziune, la radio ¿i pe internet, în luna septembrie, Daea nu prinde podiumul, fiind detronat de al¡ii din PSD, mai vizibili. Grindeanu, Budåi, Câciu sunt mult mai bine situa¡i. ªi liberalii au vedetele lor. Sursele cele mai active care l-au men¡ionat pe ministrul Agriculturii sunt Profitul Agricol, Cuget liber (Constan¡a), Informa¡ia Zilei (Satu Mare), Agrimedia ¿i Cuvântul liber (Mure¿). Am påstrat ordinea publica¡iilor exact a¿a cum a fost ea stabilitå de mediaTRUST. ªi, cu toate acestea, ministrul evitå cu încåpå¡ânare så acorde interviuri tocmai publica¡iilor care scriu despre el. Se påstreazå pentru TV.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Andrei OSTROVEANU

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Din alte ministere de interes pentru agricultori, se distinge Barna Tànczos (UDMR), ministrul Mediului, Apelor ¿i Pådurilor, cu o bunå vizibilitate online, dar mai ales TV ¿i radio. Cândva î¿i gåsea rågaz så scrie ¿i în Profitul Agricol. Poate o va mai face... Profitul Agricol 39/2022

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Daea invitå asocia¡iile så-¿i plåteascå singure cotiza¡iile la Copa-Cogeca

Daea cåtre Alian¡å: “Nu vre¡i Fond Mutual? Atunci...” Fermierii vor cumpåra fabrica de zahår Ludu¿

1,8 miliarde în energie pentru iriga¡ii

Pre]uri [i pie]e

Cre[terea animalelor

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Prognozele la grâu

Gheorghe Nea¡å vrea så omologheze varietå¡ile de ºurcanå

Artesana - artizanii laptelui

Scade produc¡ia de porumb

Sommet de l'Élevage a tras cortina

Pestå porcinå în Timi¿

DN Agrar Group modernizeazå ferma Apold

INS a calculat valoarea produc¡iei de anul trecut

Congresul European al Fermierilor

Culturi vegetale

Claas Quadrant Evolution, pentru paie de calitate

Inazuma - solu¡ia pentru combaterea dåunåtorilor la rapi¡å

Anvelope BKT siguran¡å la deplasarea pe pante

Opinii

Recomandåri agrotehnice la semånatul orzului Hyvido

Colosul din Filipe¿ti: Grup ªerban

Syngenta a lansat serviciul de cartografiere Interra Scan Virusul piticirii, pericolul din cultura de grâu

Radu Timi¿: Fermierii nu trebuie så a¿tepte ajutor de la stat

Gr\dina, via [i livada Serå verticalå pentru microplante benefice pentru sånåtate

INMA - 95 de ani de inovare cu bani pu¡ini

Hobby

Ma[ini & utilaje Noutå¡ile IPSO pentru agricultura de precizie

Un råspuns firav la întrebårile oamenilor de ¿tiin¡å

Vânatul de... somn

Festivalul paprica¿ului, vinului ¿i ¡uicii

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Fermierii vor cump\ra fabrica de zah\r Ludu[ Cel mai mare cultivator de sfeclå de zahår din centrul Transilvaniei, Teodor Aflat, a declarat, joi, cå Fabrica de Zahår din Ludu¿ î¿i va relua activitatea ¿i cå fermierii din Mure¿ ¿i jude¡ele învecinate vor putea så reia culturile de sfeclå de zahår în aceastå toamnå ¿i în primåvara anului viitor.

“

Datoritå faptului cå am semnat contractul de confiden¡ialitate, nu putem vorbi prea multe. Treburile sunt pe un fåga¿ bun ¿i Fabrica din Ludu¿ va fi repuså pe pozi¡ie ¿i speråm ca din toamna asta sau din primåvara anului 2023 cultivatorii de pe Ludu¿, Bra¿ov, Cluj, Sibiu så reînceapå cultura de sfeclå de zahår”, a declarat Teodor Aflat. Oferta grupului de fermieri din nouå jude¡e ale Transilvaniei cåtre patronatul francez al grupului Tereos SA, care a de¡inut pânå acum fabrica de la Ludu¿, a fost cumpårarea a peste 98% din ac¡iuni. Teodor Aflat a precizat cå în acest an pre¡ul la sfecla de zahår este foarte bun ¿i cå sperå în continuare ca acest pre¡ så fie mult mai bun, în urma continuårii activitå¡ii fabricii din Ludu¿. Vå reamintim, pe 4 mai, prim-ministrul îl mandata pe ministrul Agriculturii så demareze negocieri pentru men¡inerea activitå¡ii fabricii de zahår de la Ludu¿. Ministerul a anun¡at câteva întâlniri cu managementul companiei, fårå a avansa prea multe detalii. Profitul Agricol 39/2022

În urmå cu douå såptåmâni, Sindicatul Liber Zahårul Ludu¿ informa cå a fost anun¡at de patronatul fabricii, Tereos România, cå se continuå planul de lichidare ¿i demolare a obiectivului, dupå ce statul român s-ar fi retras din negocieri ¿i nu s-a gåsit cumpåråtor. Ulterior, în presa centralå au apårut informa¡ii referitoare la reluarea negocierilor între patronatul francez ¿i un grup de fermieri cultivatori de sfeclå pentru preluarea de cåtre ace¿tia a fabricii de la Ludu¿. Informa¡ia a fost confirmatå ¿i de directorul executiv al DAJ Mure¿, Ileana Gu¿atu, ¿i de ministrul Petre Daea. ¥n acest timp, în Europa pia¡a zahårului cunoa¿te pre¡uri-record, de 3 ori mai mari decât în urmå cu un an. Zahårul alb rafinat a ajuns la 1.050 de euro pe tonå, dublu decât pe plan mondial. Produc¡ia de zahår este printre industriile cu cel mai mare consum de energie ¿i este în special dependentå de gaze, în UE. Cei mai mari producåtori de zahår din Fran¡a, Tereos ¿i Cristal Union, merg mai departe cu planurile privind produc¡ia din 2022, înaintea posibilei impuneri de restric¡ii de cåtre Guvern în aceastå iarnå, dacå deficitul de gaze se înråutå¡e¿te. Grupul german Suedzucker a raportat o cre¿tere de aproape 80% a câ¿tigurilor trimestriale, dupå ce a transferat asupra clien¡ilor costurile mai ridicate cu zahårul, de¿i performan¡a va depinde de aprovizionarea cu energie.

Arin DORNEANU

Ministrul Petre Daea a plecat la Luxemburg Petre Daea a participat, pe 17 ¿i 18 octombrie, la reuniunea Consiliului Agriculturå ¿i Pescuit, care a avut loc la Luxemburg. Au fost dezbåtute situa¡ia de pe pie¡ele agricole, ini¡iativele UE privind practicile agricole referitoare la gestionarea carbonului, importan¡a cooperårii între statele membre în procesul de pregåtire a cadrului UE pentru monitorizarea pådurilor ¿i elaborarea planurilor strategice, constrângerile de cofinan¡are ale programelor fitosanitare ¿i veterinare generate de fondurile insuficiente din Programul pentru pia¡a unicå, precum ¿i promovarea îngrå¿åmintelor de grajd ca parte a unei economii circulare. Mini¿trii au fåcut un schimb de informa¡ii cu privire la situa¡ia de pe pie¡ele fiecårei ¡åri, în special în contextul råzboiului din Ucraina. 878.000 de hectare calamitate de secetå Ministerul Agriculturii a anun¡at 878.010 ha calamitate de secetå pânå la aceastå datå, 17 octombrie. Spre compara¡ie, såptåmâna trecutå erau în jur de 817.000 de hectare. Situa¡ia pe culturi este urmåtoarea: - 363.739 ha de porumb; - 189.047 ha cu grâu ¿i triticale; - 179.905 ha floarea-soarelui; - 32.908 ha soia; - 30.161 ha cu orz, orzoaicå, secarå; - 30.424 ha plante furajere; - 26.805 ha rapi¡å. Au raportat pagube 38 de jude¡e.

19,6 milioane euro pentru decontarea primelor de asigurare AFIR a primit peste 4.000 de cereri de finan¡are în valoare de 19,6 milioane de euro pentru decontarea primelor de asigurare, a declarat, joi, Ioan One¡, director general adjunct AFIR. Potrivit acestuia, de la 423.000 de hectare asigurate în anul 2019 s-a ajuns în 2021 la 1,751 milioane de hectare, iar alocarea ini¡ialå a fost suplimentatå. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Daea invit\ asocia]iile s\-[i pl\teasc\ Luni, 10 octombrie, pe site-ul MADR a fost postat un proiect de lege referitor la decontarea par¡ialå a cotiza¡iilor de membru în organiza¡ii europene care participå în grupurilor de dialog civil pe agriculturå. Dacå proiectul va deveni lege, APPR, Pro Agro, Lapar ¿i UNCSV vor fi obligate så-¿i achite singure cotiza¡iile la Copa-Cogeca, respectiv 113.750 de euro/an/asocia¡ie, timp de trei ani, urmând ca, ulterior, MADR så le deconteze maxim 200.000 de euro/asocia¡ie ¿i nu automat, ci în limita resurselor financiare disponibile. Florentin Bercu, director executiv UNCSV, spune franc: “Asta ar însemna cå nicio organiza¡ie nu va mai participa la Copa-Cogeca”.

ici n-au apucat så se bucure bine de alegerea lui Marius Micu în func¡ia de vicepre¿edinte la Copa-Cogeca (pe data de 23 septembrie), cå cele patru organiza¡ii din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare se confruntå cu perspectiva ru¿inoaså de a anun¡a, la Bruxelles, cå nu mai pot achita cotiza¡ia anualå stabilitå pentru România, de 455.000 de euro. La Copa-Cogeca, cotiza¡iile se stabilesc în func¡ie de suprafa¡a agricolå ¿i de popula¡ia din mediul rural. Dupå aceste douå criterii, statele europene sunt grupate în categorii. România face parte din Categoria I, alåturi de Fran¡a, Germania, Italia, Spania ¿i Polonia. Ca atare, trebuie så plåteascå cea mai mare cotiza¡ie, la fel ca statele enumerate. În caz de neplatå, APPR, Pro-Agro, Lapar ¿i UNCSV s-ar vedea excluse din Copa-Cogeca. ªi Marius Micu ¿i-ar pierde func¡ia, locul såu urmând a fi preluat de candidatul de pe locul al ¿aptelea, în ordinea numårului de voturi. Dupå alegerea lui Micu avertizam cå Alian¡a se aflå, mai mult ca oricând, la mâna ministrului Agriculturii. Iatå confirmarea.

Coinciden¡å sau nu, proiectul de lege a fost postat luni, dupå ce Petre Daea a auzit cå liderii Alian¡ei criticå ministerul pentru implicarea în organizarea evenimentelor For¡ei Fermierilor. Sâmbåtå ¿i duminicå (8 ¿i 9 octombrie), lideri ai APPR ¿i LAPAR au avut reac¡ii la adresa DAJ Ialomi¡a, prin care fermierii din jude¡ erau invita¡i de conducerea MADR la evenimentele asocia¡iei FF. Iar luni era a¿teptat un comunicat al Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Comunicatul nu a mai fost emis ¿i asupra subiectului s-a låsat tåcerea. Semn cå liderii celor patru organiza¡ii au în¡eles mesajul lui Daea ¿i au pus batista pe ¡ambal. Råmâne de våzut dacå va fi suficient pentru a face ca proiectul de lege så disparå sau så fie modificat “pe ici, pe colo, în punctele esen¡iale”, astfel încât så fie evitatå ru¿inea ca România så fie a doua oarå excluså din Copa-Cogeca, pentru neplata cotiza¡iei. Înså proiectul de lege ar putea avea implica¡ii mai grave. Practic, în expunerea de motive care face parte integrantå din proiectul de lege, Daea

Daea c\tre Alian]\> “Nu vre]i Fond Mutual? Atunci...” Din nou, coinciden¡å sau nu, tot luni, 10 octombrie, Petre Daea informeazå asocia¡iile membre ale Alian¡ei cå trebuie så prezinte informa¡ii mai concrete, dacå pentru asigurårile agricole obligatorii nu vor fond mutual, a¿a cum pregåtea ministerul, ci un Sistem Na¡ional de Gestionare ¿i Control Integrat al Riscurilor (SNGCIR). Chiar dacå nu spune un “Nu” explicit propunerii Alian¡ei, Daea solicitå informa¡ii care nu pot fi prezentate decât în urma unor studii de fundamentare aprofundate, costisitoare ¿i de duratå. Alian¡a spera ca ministerul så le re8

alizeze, dar devine limpede cå nu e cazul. “Din analiza de fond a materialului ¿i experien¡ei grupului tehnic de lucru format din speciali¿tii dvs., cu o activitate de peste 12 luni, nu rezultå ce personalitate juridicå va avea entitatea propuså, cum va func¡iona, care sunt sursele de finan¡are a activitå¡ii opera¡ionale, precum ¿i ce concluzii au rezultat din discu¡iile purtate cu firmele de consultan¡å pe care ni le propune¡i ca eventuali parteneri pentru realizarea instrumentului. (...)

Vå rugåm så ne prezenta¡i punctul dvs. de vedere privind urmåtoarele informa¡ii: temeiul legal avut în vedere ¿i pe baza cåruia propune¡i înfiin¡area SNGCIR; cum vede¡i func¡ionarea entitå¡ii; avantajele/dezavantajele pentru fermieri în cele douå variante, respectiv Fond Mutual / SNGCIR; sursele financiare care vor sus¡ine înfiin¡area ¿i func¡ionarea fiecåruia din aceste douå tipuri de instrumente; disponibilitatea fermierilor pentru sus¡inerea costurilor de func¡ionare ale entitå¡ii propuse (Sistem Na¡ional de Gestionare ¿i Control al Riscurilor)”. Profitul Agricol 39/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

singure cotiza]iile la Copa-Cogeca spune, cu subiect ¿i predicat, cå plata cotiza¡iei la Copa-Cogeca sa fåcut ilegal în mandatele Oros ¿i Chesnoiu. “Acordarea plå¡ii anuale a cotiza¡iilor ¿i serviciilor lingvistice pentru organiza¡iile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol ¿i agroalimentar, a fost posibilå fårå a fi adoptate måsurile necesare fa¡å de prevederile Legii finan¡elor publice nr. 500/2002, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, în special cele privitoare la angajarea ¿i utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament ¿i creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni financiare”. Dacå plå¡ile s-au fåcut ilegal, banii ar trebui recupera¡i de la mini¿trii nominaliza¡i ¿i de la to¡i cei care au comis ilegalitå¡i în procesul de aprobare a plå¡ilor. Tot în expunerea de motive se mai pomenesc concluziile ¿i recomandårile Cur¡ii de Conturi, formulate la finele anului 2020. “Cu toate cå måsura acordårii sumelor plå¡ii anuale a cotiza¡iilor ¿i serviciilor lingvistice pentru organiza¡iile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol ¿i agroalimentar este susceptibilå unei forme de ajutor de stat, aplicarea acesteia în anii 2020-2022 nu a avut în vedere încadrarea într-o formå de sprijin reglementatå de legisla¡ia europeanå specificå ajutoarelor de stat sau ajutoarelor de minimis”. Dupå publicarea proiectului de lege, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a transmis Ministerului Agriculturii un punct de vedere, amintind cå, la auditul de anul treProfitul Agricol 39/2022

cut, Curtea de Conturi a constatat cå erorile ¿i abaterile constatate “se situeazå sub pragul de semnifica¡ie ¿i au fost remediate par¡ial de cåtre conducerea entitå¡ii in timpul misiunii de audit”, recomandându-se “completarea cadrului legal existent, cu prevederi referitoare la monitorizarea, controlul ¿i verificare a plå¡ii cotiza¡iilor ¿i serviciilor lingvistice pentru organiza¡iile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol ¿i agroalimentar, prin care så se asigure conformitatea cu cadrul financiar-fiscal privind asigurarea unei bune gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice”. Alian¡a sus¡ine cå plata cotiza¡iilor nu ar trebui så se facå prin ajutoare de minimis, fiindcå acestea sunt instrumente dedicate întreprinderilor (entitå¡i care desfå¿oarå activitå¡i economice), ori, asocia¡iile de fermieri nu sunt întreprinderi. “Consideråm cå fundamentul legal bazat pe o schemå de minimis pe care a fost construitå propunerea legislativå nu corespunde legisla¡iei europene ¿i ar trebui så fie verificat råspunsul deja primit de MADR de la Directorate-General Competition (COMP) înainte de a se face o consultare pe fondul actului normativ propus”. Ministrul este întrebat dacå nu cumva se cautå înlocuirea Alian¡ei, la Copa-Cogeca, cu “entitå¡i care au interese economice ¿i desfå¿oarå, prin organiza¡ii, ac¡iuni comerciale”.

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Lauren¡iu Baciu, învinuit de o pagubå de 300.000 de lei Direc¡ia de Investigare a Criminalitå¡ii Economice a terminat expertiza contabilå prin care stabile¿te prejudiciul adus LAPAR de fostul pre¿edinte Lauren¡iu Baciu. Acesta este acuzat de delapidare ¿i instigare la fals în înscrisuri sub semnåturå privatå. ¥n sarcina lui, organul de cercetare penalå re¡ine o pagubå de 337.094 lei. ¥n dosar, Lauren¡iu Baciu este inculpat alåturi de Eugenia Dragnea, fost director executiv al LAPAR. Ei i se imputå un prejudiciu de 23.087 lei. Iar în sarcina ambilor inculpa¡i cad al¡i 1,8 milioane lei. Grecia a¿teaptå o recoltå-record de måsline Produc¡ia de måsline a Greciei ar putea depå¿i 300 de mii de tone în acest sezon. Fermierii locali spun cå vor avea o produc¡ie excep¡ionalå, în special în insula Creta, dar au avertizat cå se confruntå cu o lipså criticå de for¡å de muncå. Grecii sunt avantaja¡i în acest an ¿i de problemele din Italia ¿i Spania.

1,8 miliarde în energie pentru iriga]ii România încearcå så implementeze un proiect pilot pentru infrastructura de iriga¡ii, investi¡ia ridicându-se la 1,8 miliarde euro pe o lungime a canalelor de iriga¡ii de 1.700 de kilometri, a declarat Marcel Bolo¿, ministrul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene. Banii ar veni prin programul REPowerEUm, finan¡at prin PNRR. “¥nseamnå ob¡inerea de energie din panouri fotovoltaice flotante, adicå cele care produc ¿i se muleazå pe dinamica cursului de apå, respectiv sunt a¿ezate aceste panouri fotovoltaice ¿i iau forma canalului de iriga¡ii, ceea ce le conferå acest grad de flexibilitate ridicat ¿i ajutå foarte mult func¡ionarea ¿i, în cele din urmå, asigurarea de apå pentru fermieri”, a men¡ionat Marcel Bolo¿. “În sta¡iile de pompare, inten¡ia noastrå este så aducem ¿i så înlocuim echipamentele energetice existente cu unele noi ¿i, din acest punct de vedere, consumurile energetice ar urma så fie reduse sim¡itor pentru ceea ce înseamnå economia de energie, dar ¿i automatizare a întregului proces din sta¡iile de pompare.” Arin DORNEANU

Pest\ porcin\ în Timi[ Prefectul jude¡ului Timi¿, Mihai Ritivoiu, a anun¡at, miercuri, 12 octombrie, cå suspiciunea de pestå porcinå africanå de la o fermå din Par¡a a fost confirmatå de laboratoarele specializate din Bucure¿ti. Urmeazå neutralizarea celor 39.000 de animale ¿i luarea de måsuri pentru combaterea råspândirii bolii. Practica ANSVSA este sacrificarea porcilor ¿i îngroparea lor în condi¡ii de siguran¡å. “Încå de mar¡i, 11 octombrie, am convocat la Prefectura Timi¿ reprezentan¡ii fermei, pe primarul comunei Par¡a, reprezentan¡ii Direc¡iei Sanitar-Veterinare Timi¿ ¿i 10

ai Administra¡iei Bazinale de Ape Banat Timi¿oara. Am identificat terenul unde se va realiza îngroparea ¿i am stabilit procedura de urmat”, a spus Ritivoiu. Miercuri, 12 octombrie, a fost iarå¿i convocat Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor pentru a definitiva måsurile. O prioritate este protejarea altor douå ferme, fiecare cu zeci de mii de porci, aflate la doar câ¡iva kilometri distan¡å, pentru ca pesta porcinå africanå så nu se extindå ¿i acolo.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 39/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Siria importå grâu din Rusia Guvernul sirian a semnat contracte cu companii din Rusia pentru importul a 600.000 de tone de grâu. Siria consumå 3,2 milioane de tone de grâu anual, dar a recoltat în acest an doar 1,7 milioane de tone, din cauza secetei ¿i a problemelor economice din ¡arå. Regimul lui Bashar al-Assad negociazå acum cu Rusia exportul surplusului de citrice, ulei de måsline ¿i alte produse agricole locale, pentru a achita cerealele. Sârbii de la MK Group ob¡in un împrumut BERD MK Group, cea mai mare companie agricolå din Serbia, a ob¡inut un împrumut de 25 milioane de euro de la Banca Europeanå pentru Reconstruc¡ie ¿i Dezvoltare. Banii vor fi utiliza¡i pentru digitalizarea opera¡iunilor ¿i cre¿terea produc¡iei. MK Group are 6.000 de angaja¡i ¿i de¡ine ferme, abatoare ¿i fabrici de zahår. Olanda le cere fermierilor så-¿i ¡inå påsårile în interior Guvernul olandez le-a cerut fermierilor så nu-¿i mai lase påsårile în aer liber, pentru a reduce riscul de infec¡ie cu o tulpinå foarte periculoaså a virusului gripei aviare. Autoritå¡ile primesc zilnic rapoarte despre descoperirea unor påsåri sålbatice moarte pe tot teritoriul ¡årii ¿i se a¿teaptå ca situa¡ia så se agraveze. Un producåtor egiptean de fåinå acuzå guvernul Producåtorul egiptean de fåinå South Cairo and Giza Mills and Bakeries Company (SCFM) a convocat o adunare generalå a ac¡ionarilor pentru a discuta lichidarea companiei. SCFM acuzå guvernul de situa¡ia grea în care a ajuns, pentru cå a primit cantitå¡i tot mai mici de grâu de la autoritå¡i. Valoarea ac¡iunilor companiei a scåzut cu 50% în ultimul an fiscal, iar managerii ei spun cå existå alte 70 de mori private care se confruntå cu probleme similare ¿i ar putea da faliment. 12

INS a calculat valoarea produc]iei de anul trecut 103,8 miliarde lei, atât a valorat produc¡ia agricolå în anul 2021, a anun¡at Institutul Na¡ional de Statisticå. Produc¡ia vegetalå de¡ine ponderea cea mai mare (71,2%), urmatå de produc¡ia animalå (27,0%) ¿i de serviciile agricole (1,8%). Produc¡ia vegetalå are ponderea cea mai mare în produc¡ia ramurii agricole în toate regiunile de dezvoltare ale

¡årii, cu valori cuprinse între 63,1% în regiunea de dezvoltare Centru ¿i 78,6% în regiunea de dezvoltare Sud-Est. Valoarea produc¡iei vegetale, în anul 2021, a înregistrat cre¿teri în regiunile Sud-Est (+82,5 puncte procentuale), Bucure¿ti-Ilfov (+51,6 puncte procentuale), Sud-Muntenia (+31,4 puncte procentuale) ¿i Nord-Est (+24,9 puncte procentuale).

DN Agrar Group modernizeaz\ ferma Apold DN Agrar Group, care se prezintå drept cea mai mare fermå zootehnicå integratå din România, a finalizat construc¡ia unei noi såli de muls la ferma Apold ¿i renovarea sålii de muls curente. Operarea celor douå såli la capacitate maximå, în 3 ture, ar permite o cre¿tere a capacitå¡ii opera¡ionale cu 50% pentru Ferma Apold, de la 1.000 de vaci. Totodatå, pentru aceea¿i fermå au fost achizi¡ionate 400 de vaci de muls, care vor acoperi pânå la 40% din noua capacitate. Jan Gijsbertus de Boer, pre¿edintele consiliului de administra¡ie, spunea cå investi¡iile în sålile de muls realizate la ferma Apold contribuie la obiectivul grupului de a cre¿te produc¡ia de lapte, “dupå ce în prima jumåtate a anului am investit în noi adåposturi pentru animale, cre¿terea efectivului de animale, precum ¿i o halå suplimentarå de stocare a furajelor.” Cele douå såli de muls sunt de tipul “Swing over” ¿i au integrate câte 60 de posturi pentru muls, fiecare, împreunå

având o capacitate de muls de 480 bovine/orå, însumând o produc¡ie curentå de 45.000 de litri de lapte zilnic. În primul semestru din 2022, DN AGRAR ¿i-a consolidat pozi¡ia de lider de pia¡å în produc¡ia de lapte de vacå, cu opera¡iuni integrate, cu peste 10.000 de capete de vaci de lapte ¿i tineret bovin ¿i o suprafa¡å lucratå de aproape 7.000 de ha de teren.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 39/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Congresul European al Fermierilor Florentin BERCU director executiv UNCSV

Såptåmâna trecutå, în Croa¡ia a fost organizat Congresul Agricultorilor Europeni. Din România a participat Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Au fost acolo peste 350 de producåtori, reprezentan¡i ai organiza¡iilor agricole din toatå Europa. De departe, subiectele centrale au fost criza cauzatå de råzboiul din Ucraina ¿i seceta care a lovit Europa. Dar s-a mai discutat ¿i despre necesitatea urgentårii aprobårii utilizårii tehnicilor de ameliorare moderne; a fost întoarså pe toate fe¡ele propunerea de regulament privind utilizarea sustenabilå a produselor de protec¡ia plantelor; s-a vorbit despre pre¡urile foarte crescute la inputuri; despre necesitatea oferirii de alternative înainte de a interzice substan¡e de protec¡ia plantelor. Delega¡ia românå a sus¡inut cå instrumentele pe care le are aståzi fermierul european sunt insuficiente pentru a råmâne sustenabil, iar problemele provocate de criza actualå trebuie så î¿i 14

gåseascå råspuns ¿i sus¡inere europeanå, nu doar localå. Pre¡urile inputurilor cresc ¿i existå o realå problemå cu capacitatea de autosus¡inere a fermierilor, dublatå de o crizå a fertilizan¡ilor. În România, foarte mul¡i fermieri nu mai pot sus¡ine costurile de produc¡ie, iar aceasta este o problemå generalå a fermierului european. Dublate de o interdic¡ie de a utiliza suficiente pesticide, cei care vor mai reu¿i så producå, vor produce cu costuri foarte mare, ceea ce va impacta pre¡ul final ¿i jumåtate de miliard de consumatori europeni. Este clar cå fermierii ¿i cooperativele au nevoie de mai multe instrumente pentru a-¿i putea continua activitatea în aceste condi¡ii ¿i så nu se ajungå la o problemå socialå. Pentru a avea acces mai facil la instrumente financiare, este necesar ca actele delegate ale regulamentului PAC så cuprindå flexibilizåri pentru a permite asigurarea cofinan¡årii instrumentelor de managementul riscurilor adaptate la nevoile specifice ale fiecårui stat. Conflictul din Ucraina se prelun-

ge¿te, din påcate. Se pare cå nu va exista consens prea repede, în ciuda tuturor eforturilor. Poporul ucrainean va trebui sus¡inut în tot acest timp ¿i chiar o bunå perioadå dupå încheierea conflictului. Uniunea Europeanå trebuie så fie, în continuare, solidarå. România ¿i celelalte state vecine au sus¡inut acest ajutor, uneori chiar prin sacrifcarea unor interese proprii. Cerealele din Ucraina au pre¡uri mult mai mici ¿i au fost importate în cantitå¡i mari, iar acest lucru nu este posibil så nu creeze dezechilibre ale pre¡urilor ¿i ale capacitå¡ilor logistice, dar nu putem fi de acord cu importul de floarea-soarelui ¿i porumb tratate cu substan¡e interzise în Uniunea Europeanå sau cu rapi¡a modificatå genetic ajunså pe teritoriul european. Îngrijorårile delega¡iei române au fost confirmate ¿i în concluziile pre¿edin¡ilor Copa-Cogeca. Ace¿tia au atras aten¡ia asupra noii situa¡ii complicate, cu provocåri inedite, în care se aflå sectorul agroalimentar european. Urmåtorul Congres al Fermierilor Europeni va avea loc în 2024, la Bucure¿ti. Profitul Agricol 39/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 14 octombrie, a fost de 333 dolari/tonå (1.665 lei). A crescut cu 10 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 10 octombrie.

România FOB Constan¡a 377 euro/t (+ 4) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022. ¥n såptåmâna 10 - 14 oct. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 383 dolari/tonå (1.915 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

€ - 4,9 lei $ - 5 lei

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A crescut cu 38 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2022 este de 307 euro/t (1.504 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A crescut cu 33 euro/tonå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2022, a fost de 297 dolari/t (1.485 lei). A crescut cu 20 dolari/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 353 euro/t (1.730 lei). A crescut cu 36 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 10 octombrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 10.10 11.10 12.10 Nov 315 317 319 Dec 317 325 327 Ian 323 327 329

13.10 329 332 331

$/t 14.10 324 330 329

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 10.10 11.10 12.10 13.10 Nov 347 349 353 357 Dec 343 347 351 355 Ian 341 347 349 353

$/t 14.10 355 354 351

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 10.10 11.10 12.10 13.10 Nov 379 381 383 385 Dec 381 383 385 391 Ian 383 385 387 389

$/t 14.10 383 385 387

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 10.10 11.10 12.10 Rouen 317 321 327 Dunquerque 317 321 327 Pallice 313 320 321 Creil FOB 311 317 327 Moselle FOB 309 313 321 Rouen FOB 317 327 333

euro/t 13.10 333 333 329 331 329 341

14.10 353 353 357 347 347 350

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

crescut cu 12 dolari/tonå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie 2022, este de 277 euro/tonå (1.357 lei).

România FOB Constan¡a 313 euro/t (+ 8) 1.504 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 14 oct. 2022, a fost de 297 dolari/tonå (1.485 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Nov Dec Ian

10.10 263 261 263

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

$/t

11.10 12.10 13.10 14.10 265 267 269 273 263 265 267 275 265 267 269 273 $/t

10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 273 275 277 279 285 271 273 275 277 283

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 357 euro/tonå (1.749 lei). A crescut cu 24 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 14 oct. 2022, a Cota¡ii - Burse din Fran¡a 10.10 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

+ 12

+ 17

+ 87

fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 20 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 335 euro/tonå (1.641 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 285 dolari/tonå (1.425 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå.

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå -1

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

+ 35

+ 102

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

11.10 12.10 13.10 14.10 323 327 337 343 323 327 335 345 317 319 321 335 327 333 337 347 331 335 339 357

Profitul Agricol 39/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia

na 167.970 tone, Indonezia 79.850 tone, Vietnam 77.970 tone, Pakistan 77.970 tone ¿i Mexic 32.770 tone.

¥n såptåmâna 10 - 14 octombrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 457 dolari/tonå (2.285 lei), în scådere cu 6 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: Chi-

10.10 523 515 521

Nov Dec Ian

11.10 525 517 525

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 12.10 527 525 530

13.10 529 527 531

14.10 513 517 519

Nov Dec Ian

Orz

10.10 1.397 1.317 1.277

11.10 1.411 1.337 1.297

12.10 1.437 1.357 1.315

10.10 Rouen 291 Dunquerque 291 Pontivy 277 Orz bere: Creil** 303 Moselle** 313

FOB Constan¡a 317 euro/t (+10) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022.

11.10 293 293 285

$/t

13.10 1.455 1.377 1.335

14.10 1.525 1.445 1.409

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

12.10 295 295 297

13.10 299 299 213

14.10 307 307 319

305 309 317 327 315 317 321 327

re, FOB-Moselle, a închis la 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei), mai mare cu 16 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în noiembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 307 dolari/t (1.535 lei), mai mare cu 22 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei). A crescut cu 38 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

10 octombrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 633 euro/tonå (3.102 lei). A crescut cu 62 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

10-14.10.2022

PREºURI

Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni + 35

+ 20

- 80

Fa¡å de ultimul an +110

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 463 467 469 451 457 459 465 467 459 469

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 710 euro/t (3.479 lei). A crescut cu 23 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Nov

$/t

10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 677 679 685 693 697

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 10 - 14 octombrie 2022, a fost de 293 dolari/tonå (1.435

Nov Dec

chidere, pe 14 oct., a fost de 697 dolari/tonå (3.485 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în noiembrie, este 629 euro/t (3.083 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie, este de 697 dolari/t (3.485 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 Dieppe 677 685 697 707 710 $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 Nov 279 281 283 285 287 Dec 285 287 293 295 297

lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

A înregistrat o cre¿tere tot de 56 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

10.10 Rouen 571 Dunquerque 571 Moselle 581

11.10 583 583 585

euro/t 12.10 13.10 585 597 585 599 597 609

14.10 633 627 619

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Dec Ian

10.10 629 631 639

11.10 623 627 631

12.10 621 625 629

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

+ 10

297 dolari/t

+ 12

547 dolari/t

287 dolari/t

$/t

13.10 14.10 613 633 623 627 617 639

Grâu

333 dolari/t

$/t

10.10 11.10 12.10 13.10 14.10 577 575 573 571 579 579 577 575 573 577

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 627 euro/tonå (3.072 lei).

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 14 oct. 2022, a fost de 579 dolari/tonå (2.895 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 547 dolari/tonå (2.735 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 octombrie 2022.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Profitul Agricol 39/2022

Pre]uri [i pie]e

Prognozele la grâu Topul ¡årilor cu produc¡ii mari la grâu: China - 138 milioane tone UE - 134,8 milioane tone India - 103 milioane tone Rusia - 91 milioane tone SUA - 45 milioane tone Canada - 35 milioane tone Australia - 33 milioane tone Ucraina - 20,5 milioane tone Argentina - 17,5 milioane tone Marea Britanie - 14,6 milioane tone

Pe 12 octombrie a fost publicat noul raport al Departamentului de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA), cu date noi despre produc¡ii, stocuri ¿i pia¡a cerealelor la nivel global, pentru anul de comercializare 2022/23 La grâu, se anun¡å o produc¡ie de 782 milioane tone la nivel mondial, mai mare cu aproape 2 milioane tone fa¡å de anul trecut. ¥n SUA, se anun¡å o produc¡ie de 45 milioane tone de grâu, mai micå cu 4 ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au crescut cu 14 dolari/tonå, atingând 327 dolari/tonå. Cota¡iile UE au crescut cu 25 dolari în ultima lunå ¿i au ajuns la 359 dolari/tonå, din cauza incertitudinii privind capacitå¡ile de export la Marea Neagrå.

Profitul Agricol 39/2022

milioane tone ca anul trecut. Produc¡ia din Argentina a scåzut cu 1,5 milioane tone, la 17,5 milioane tone, prin reducerea suprafe¡ei cultivate ¿i a randamentelor mici, din cauza secetei. ¥n UE, produc¡ia de grâu este estimatå la 134,8 milioane tone, mai mare cu 2,7 milioane de tone, în principal datoritå perspectivelor mai mari din Polonia ¿i Germania. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (42 mil. tone, cu 9 mil. tone mai mult decât anul trecut), UE (35 mil. tone, mai mult cu 3 mil. tone), Canada ¿i Australia, cu câte 26 milioane tone, SUA, cu 21,5 milioane tone. În topul importatorilor sunt Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. Cota¡iile din Australia au înregistrat o cre¿tere de doar 5 dolari/tonå ¿i au închis la 376 dolari/tonå, datoritå volumelor mari exportate cåtre Asia. Cota¡iile din Argentina au crescut cu 20 dolari/tonå, la 420 dolari/tonå, deoarece prognozele de produc¡ie pentru 2022/23 au fost reduse din cauza lipsei prelungite a precipita¡iilor.

tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8,4 mil. tone). Consumul mondial s-a redus cu 0,9 milioane de tone, la 790,2 milioane tone, iar stocurile estimate pentru 2022/23 sunt reduse cu 1 milion de tone, la 267,5 milioane.

ºåri cu stocuri mari de grâu 2022/23

Varia¡ie fa¡å de 2021/22

China 144,3 mil. tone

+ 2,3 mil. tone

SUA

16,5 mil. tone

- 2,6 mil. tone

Rusia

15,4 mil. tone

+ 4 mil. tone

India

11,5 mil. tone

- 8 mil. tone

10 mil. tone

- 3,4 mil. tone

Doar pre¡urile din SUA au avut cel mai mare salt, de 67 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 459 dolari/tonå, în urma publicårii noului raport USDA care a redus prognozele de produc¡ie din SUA sub a¿teptåri. Cota¡iile canadiane au urcat la 402 dolari/tonå, cu o cre¿tere de 33 dolari/tonå. 19

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de porumb Topul ¡årilor cu produc¡ii mari la porumb: SUA - 353 milioane tone China - 274 milioane tone Brazilia - 126 milioane tone UE - 56,2 milioane tone Argentina - 55 milioane tone India - 32 milioane tone Ucraina - 31,5 milioane tone Mexic - 27,6 milioane tone Rusia - 15 milioane tone Canada - 14,5 milioane tone ¥n ce prive¿te porumbul pentru anul 2022/23, la nivel mondial USDA estimeazå o produc¡ie de 1,169 milioane tone, în scådere cu 48,5 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22. ¥n SUA, estimårile pentru produc¡ia de porumb sunt în scådere, ajungând la 353 milioane tone, cu 1,2 milioane tone mai pu¡in decât luna trecutå ¿i cu 30 milioane tone fa¡å de anul trecut. Se înregistreazå scåderi majore ¿i pentru UE ¿i Serbia. ¥n Uniunea Europeanå produc¡ia de porumb ajunge la 56,2 milioane tone, în scådere cu aproape 15 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22, din cauza randamentelor afectate de secetå în România (-0,7 mil. tone), Bulgaria (-0,6 mil. tone), Ungaria (-0,6 mil. tone) ¿i Fran¡a (-0,4 mil. tone). Exporturile de porumb cresc pentru Ucraina ¿i India, dar råmân scåzute pentru Statele Unite ¿i Serbia. ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 57 milioane tone de porumb, mai pu¡in cu 2,5 milioane tone fa¡å de luna trecutå, urmate de: Brazilia (46,5 milioane tone) 20

Argentina (41 mililioane tone) Ucraina (13 mililioane tone) Fed. Ruså (4 milioane tone) UE (2,7 milioane tone). Importurile sunt reduse pentru Iran, Japonia ¿i Vietnam, dar crescute pentru UE ¿i Statele Unite. La importatori, pe primul loc este UE (20 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa¡å de luna trecutå), urmatå de: China (18 milioane tone) Mexic (18 milioane tone) Japonia (15 milioane tone) Vietnam (12 milioane tone). Pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 12 dolari/tonå, pânå la 337 dolari/tonå, cre¿tere determinatå de publicarea noului raport, care anun¡å o scådere cu aproape 10% a stocurilor de porumb. ¥n plus, nivelul scåzut al apei din râul Mississippi au împiedicat livrårile de cereale ¿i au crescut tarifele la transport. ¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a råmas la 294 dolari/tonå. Cererea de po-

Marii consumatori de porumb sunt: SUA (305 milioane tone,în scådere cu 9 mil. tone fa¡å de anul trecut) China (295 mil. tone, mai mult cu 4 milioane tone) Brazilia (77 milioane tone, mai mult cu 4 mil. tone) UE (76 milioane, mai pu¡in cu 7 milioane tone) Mexic (44,5 milioane tone) Stocurile mondiale de porumb au scåzut cu 3,3 milioane tone, la 301,2 milioane tone, reflectând în principal reduceri pentru China ¿i Ucraina. pagini structurate de

Marilena RÅDUCU rumb brazilian e tot mai crescutå, iar volumele livrate în septembrie men¡in nivelul record. Pre¡urile din Argentina au crescut cu 20 dolari/tonå, ajungând la 307 dolari/tonå. Ofertele din Ucraina continuå så fie publicate, livrårile fiind reluate la începutul lunii septembrie, ¿i au crescut cu 6 dolari/tonå, pânå la 267 dolari/tonå. Profitul Agricol 39/2022

CULTURI

VEGETALE Inazuma - solu]ia pentru combaterea d\un\torilor la rapi]\ Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

De¿i este o culturå profitabilå ¿i o bunå premergåtoare pentru cerealele de toamnå, rapi¡a este ¿i o culturå “sensibilå” la condi¡iile climatice din toamnå, drept pentru care mai este numitå ¿i regina culturilor de câmp. Pe lângå condi¡iile climatice din toamnå, bolile ¿i dåunåtorii constituie un alt grup de factori de risc care amenin¡å aceastå culturå, fa¡å de care trebuie acordatå o aten¡ie deosebitå. Compania Corteva Agriscience vå pune la dispozi¡ie solu¡ia completå pentru controlul celor mai importan¡i dåunåtori ai acestei culturi - insecticidul Inazuma.

Insecticidul Inazuma este compus din douå substanta¡e active: - acetamiprid, cu ac¡iune sistemicå ce påtrunde rapid în plantå ¿i este protejatå de spålare, oferind astfel protec¡ie de lungå duratå împotriva insectelor cu aparat bucal de în¡epat ¿i supt; - lambda cihalotrin - piretroid cu spectru larg de combatere, efect ¿oc ¿i activitate rezidualå. Ambele componente fac ca insecticidul Inazuma så ofere siguran¡a atât de mult doritå de cultivatorii de rapi¡å. Când vine vorba de controlul dåunåtorilor din cultura de rapi¡å, precum Gândacul lucios al rapi¡ei (Meligethes aeneus), Gårgåri¡a tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), Viespea rapi¡ei (Athalia rosae) ¿i Puricele rapi¡ei (Psylliodes chrysocephala), Inazuma este solu¡ia perfectå, fiind singura op¡iune gata formulatå la ora actualå ce are o ac¡iune ¿i sistemicå ¿i de contact.

Insecticidul Inazuma poate fi aplicat la rapi¡å, cu o caden¡å de 14 zile între tratamente ¿i doze adaptate de 0,1250,2kg/ha pentru Afide, Viespea rapi¡ei ¿i Puricele rapi¡ei. Pentru Gårgåri¡a tulpinilor ¿i Gândacul lucios al rapi¡ei dozele de aplicare sunt cuprinse între 0,15-0,2kg/ha, în func¡ie de presiunea de atac. Se recomandå ca tratamentul de primåvarå, pentru Gândacul lucios al rapi¡ei (Meligethes aeneus), Gårgåri¡a tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), så fie fåcut în perioada de instalare a dåunåtorilor în culturå, în baza urmåririi atente a numårului de pupe, dar nu mai târziu de stadiul fenologic: buton verde BBCH 51.

Aten¡ie: Nu se aplicå în perioada înfloritului!

Profitul Agricol 39/2022

CULTURI VEGETALE

Recomand\ri agrotehnice la sem\natul orzului Hyvido Datoritå caracteristicilor sale Pentru a calcula norma de semåîmbunåtå¡ite, orzul hibrid Hyvido nat, se poate folosi urmåtoarea fornecesitå o aten¡ie sporitå mulå: asupra practicilor agrotehnice, Ns = D x MMB x 100 / P x G; (D = densitate, P = puritate, în compara¡ie G = germina¡ie) cu soiurile conven¡ionale. Indicii de calitate, aferen¡i fiecårui Dacå se respectå cerin¡ele lot, se gåsesc pe Certificatul de caliagrotehnice recomandate de tate a semin¡elor. producåtorul Syngenta, Hyvido poate atinge poten¡ialul Capacitatea superioarå de înfrå¡ire maxim de productivitate, este un avantaj foarte important al hibîn toate zonele de culturå a orzului.

Pregåtirea terenului. Orzul hibrid are cerin¡e speciale în pregåtirea solului. Patul germinativ bine pregåtit, uniform, fårå resturi vegetale, este esen¡ial pentru o bunå dezvoltare a plantelor în primele faze de vegeta¡ie ¿i pentru asigurarea numårului optim de fra¡i din toamnå. Semånatul. Pentru o dezvoltare optimå a culturii de orz hibrid, este necesarå o densitate de minim 180 de plante råsårite/mp. Varia¡ia ratei de semånat recomandatå este de la 200 la 220 boabe germinabile/mp, în func¡ie de momentul de semånat ¿i de calitatea pregåtirii solului. În cazul semånatului târziu sau al pregåtirii mai slabe a patului germinativ, rata de semånat poate cre¿te pânå la 220 boabe germinabile/mp. Densitate prea mare >250 boabe germinabile/mp

rizilor de orz, în compara¡ie cu soiurile conven¡ionale. Dar este recomandatå evitarea calculårii aproximative a normei de semånat, de exemplu 90-100 kg/ha, deoarece acest lucru poate duce la o cre¿tere a densitå¡ii plantelor. Iar o densitate mare nu este în beneficiul hibrizilor de orz Hyvido, deoarece poate avea un impact asupra gradului de înfrå¡ire ¿i cre¿te costul semin¡elor/ha. În cazul în care fermierul alege så nu calculeze rata optimå de semånat, recomandåm så se ajusteze semånåtoarea la 4 saci de 500 mii boabe/ha. Adâncimea optimå de semånat este de 3 cm. Pe solurile nisipoase, se poate semåna la maxim 4 cm, pentru a evita riscul de descål¡are din primåvarå. Depå¿irea acestor limite duce la reducerea numårului de fra¡i pe plantå. Semånat în epoca optimå, la adâncimea recomandatå, ¿i cu o fertilizare optimå, orzul Hyvido poate da între 5 ¿i

Hyvido sem\nat la 3 cm

Hyvido semănat la 5-6 cm

16 fra¡i, care vor produce spice egale cu planta mamå. Este recomandat ca fermierii så utilizeze echipamente pentru semånat de precizie. La începutul semånatului, este util så se facå un test al semånåtorii (o calibrare), folosind o cantitate de såmân¡å pentru 1-5 ha, iar apoi så se realizeze eventuale ajuståri. Nu este indicat så se punå, de la început, în semånåtoare, toatå såmân¡a. Epoca optimå de semånat, în func¡ie de zona geograficå, este între 25 septembrie ¿i 10 octombrie, la fel ca ¿i în cazul orzului conven¡ional.

Robert VERESS 24

Profitul Agricol 39/2022

CULTURI VEGETALE

Colosul din Filipe[ti> Grup {erban Nicolae ªerban va împlini 49 de ani pe 8 decembrie. E nåscut în One¿ti, jude¡ul Bacåu, ¿i locuie¿te în satul copilåriei sale, Filipe¿ti, lângå One¿ti. Tot acolo e sediul Grup ªerban, un colos agro-industrial cu 450 de angaja¡i, pe care l-a construit “de la zero”, începând din 1994, împreunå cu so¡ia sa, Irina. Grupul înseamnå 12.500 de ha de teren agricol, 5,7 milioane de pui pe an în ferme care se întind pe 44.000 mp, capacitå¡i de depozitare cereale de 160.000 de tone, capacitå¡i de depozitare cartofi de 6.500 de tone (cu perspectiva de a ajunge la 51.500 de tone pânå la finele anului 2024), 350 de vaci Angus (cu perspectiva de a ajunge la 5.000 de capete în anii urmåtori), morårit ¿i panifica¡ie cu livråri de 10 milioane de euro anual, re¡ea proprie de magazine în One¿ti. Iar extinderea continuå în toate direc¡iile: precum tåvålugul globalizårii, Nicolae ªerban e de neoprit.

folosit ghilimelele mai sus, când am pomenit de începuturile holdingului din Filipe¿ti, pentru cå, în 2004, când a realizat prima investi¡ie în agriculturå, Nicolae ªerban nu era novice în afaceri. Imediat dupå absolvirea ASE, ¿i-a convins familia så gajeze toate bunurile imobiliare, pentru a deschide o brutårie. “Dobânda de refinan¡are a BNR era de 70%, iar dobânda la båncile comerciale era de peste 100%. Dar am luat primul credit, subven¡ionat pentru reducerea ¿omajului, cu dobândå 25%, dobânda de refinan¡are 17,5%. Acela a fost cel mai greu credit din via¡å. A fost o picåturå de adrenalinå. Dar afacerea cu brutåria a fost de succes, am reu¿it så achit creditul ¿i så fac profit, de aceea sunt azi aici”. În prezent, Nicolae ªerban face afaceri de 100 de milioane de euro anual ¿i are credite bancare cu ajutorul cårora s-au accelerat planurile de investi¡ii. “Fire¿te cå sunt nemul¡umit cå ROBOR tot cre¿te ¿i azi plåtesc dobândå de 11%. Dobânda îmi «månâncå» din EBITDA (profitul înaintea deducerii amortismentelor ¿i dobânzilor) ¿i scade profitul net. Dar, cât timp ai EBITDA rezonabilå, e¿ti în business”.

Profitul Agricol 39/2022

În vederea continuårii investi¡iilor (doar cele în extinderea spa¡iilor de depozitare pentru cartofi ¿i alte legume se vor cifra la 25 de milioane de euro), trebuie så atragå capital. Cum? Simplu: ¿i-a listat afacerea pe pia¡a AeRO a Bursei de Valori Bucure¿ti, la începutul anului, ceea ce înseamnå cå oricine poate cumpåra ac¡iuni la firma sa. ªi se cumpårå: în câteva luni, s-au vândut cam 5 procente. Ceea ce e bine, considerând cå trecem printr-o mare recesiune.

Revin la anul 2004: constatând cå nu mai merita så se extindå cu afacerea în morårit ¿i panifica¡ie, întrucât capacitå¡ile de produc¡ie depå¿eau de 10-12 ori consumul, s-a orientat cåtre ni¿a pe care a gåsit-o cea mai atractivå. Se importau pulpe de pui taman din America, fiindcå în ¡arå nu prea existau facilitå¡i de cre¿tere a puilor ¿i de abatorizare. A¿a cå a cumpårat o fermå dezafectatå de pui din Bârlad, a modernizat-o ¿i a populat-o. “În acel an, în jude¡ul Vaslui exista un abator învechit, care abatoriza 300.000 de tone anual. Anul trecut s-au abatorizat 33 de milioane de tone, în trei abatoare moderne”.

În prezent, fermele ªerban Grup produc 12.000 de tone de carne de pui anual, care se livreazå la Agricola Interna¡ional. În 2007, când a terminat de modernizat ferma din Bârlad ¿i avea nevoie de Autoriza¡ie Integratå de Mediu, ªerban ¿i-a întrebat vecinii, fermieri de F culturå mare, dacå nu le-ar folosi

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE îngrå¿åmântul natural pe care îl produceau puii. “L-a¿ fi încårcat în remorci ¿i l-a¿ fi livrat eu. Dar au avut preten¡ia så må ocup tot eu ¿i de împrå¿tierea bålegarului pe câmp. A¿a cå am decis så investesc ¿i în culturi vegetale, arendând teren, pe care så împrå¿tiem bålegarul”. A angajat cinci tineri ingineri agronomi, absolven¡i de USAMV Ia¿i, pe care i-a însårcinat så arendeze 1.500 ha pe o razå de 50 de km în jurul fermei de pui. “Nu aveam niciun tractor, niciun utilaj, nu ¿tiam nimic despre agriculturå. Din august pânå în decembrie am gåsit terenurile, le-am înregistrat, le-am arat cu cine am putut, le-am însåmân¡at cu grâu. S-a nimerit så fie anul în care am primit 500 de lei/ha ajutoare de la stat gra¡ie interven¡iei ministrului Reme¿. Am intrat în UE ¿i am mai primit ¿i 300 lei/ha subven¡ia/ha. Costurile culturii au fost de circa 1.000 de lei/ha. Cheltuiala mea a råmas de numai 200 de lei/ha”. În plus, anul agricol 20072008 a fost bun pentru grâu, astfel cå ªerban a fåcut profit. Profit de care “a scåpat”, înså, în anul urmåtor, secetos. Tocmai investise în ma¿ini ¿i utilaje pentru tehnologia clasicå, dar våzând efectele aratului, în 2009 a decis så schimbe tehnologia, trecând la mini-

mum till. În sezonul 2019-2020, a fåcut trecerea la no till. “În acel an, vecinii no¿tri, care nu au no-till ¿i au cheltuielile duble/ha fa¡å de ale noastre, au fåcut 1,5 t/ha cereale, iar noi am fåcut 3 t/ha”. Considerå cå agricultura no-till este cea mai profitabilå dintre afacerile sale, sorgul ¿i orzul dând cele mai convenabile rezultate în condi¡ii de secetå. Cu timpul, s-a extins ¿i în Bacåu, urmând acela¿i model: ferme de pui ¿i teren arendat, pe lângå care a investit ¿i în spa¡ii de depozitare. A ajuns la un total de 160.000 tone ¿i face comer¡. Anul trecut a tranzac¡ionat cam 300.000 de tone de cereale, trimi¡ând 130 de garnituri de tren în Port. Vinde furaj cåtre to¡i crescåtorii de pui/gåini din zonå. Cu totul, lucreazå 7.000 de ha în Vaslui no-till ¿i 5.500 ha în Bacåu mintill. 80% din terenurile fermei sunt în tarlale mai mari de 30 ha, iar depå¿esc 10 ha. “80% dintre terenuri sunt arendate de la persoane fizice, suprafe¡e mici, låsate pârloagå - de regulå ce nu era deja arendat de fermierii mari din zonå”. Majoritatea contractelor de arendå sunt încheiate pe 10 ani, parcå în anticiparea schimbårii legisla¡iei. Sus¡ine cå, indiferent de durata arendei, nu se

teme så facå investi¡ii, întrucât arendatorii såi sunt mul¡umi¡i. “Am plåtit totdeauna arenda conform contractului, chiar dacå nu s-au fåcut produc¡ii. Plåtim tot timpul cerealele la valoarea de pia¡å”. Arenda este între 750 kg ¿i 1.000 kg echivalent grâu sau porumb. Cei care au arenda 1.000 kg primesc azi 1.350 de lei net - arenda¿ul achitå taxele.

Cel mai mare producåtor român de cartofi ajunge så exporte... în Grecia ¿i Polonia În Bacåu irigå 1.500 ha, începând din 2020, când a introdus legumele în culturå. 250 de ha sunt irigate prin picurare, restul cu pivo¡i sau tamburi. Investi¡ii în iriga¡ii se cifreazå, pânå acum, la 5 milioane de euro. Va extinde curând iriga¡iile pe încå 1.000 ha. În general, în structura culturilor, cele de toamnå ocupå 60%. Påioasele 75% din 60%. Iar la culturile de primåvarå: 2.000 ha porumb, 2.000 ha floare, 1.000 ha sorg (consum propriu). În zona irigatå a înfiin¡at 500 ha de legume. A devenit rapid cel mai mare producåtor de cartofi din ¡arå, având contract cu PepsiCo pentru livrarea de cartofi pentru chips.

Ideile unui fermier antreprenor capitalist Nicolae ªerban insistå cå meritul succesului, atunci ¿i în anii care au urmat, îi revine, în egalå måsurå, so¡iei sale, tot absolventå de ASE, precum ¿i echipei de conducere pe care au reu¿it så o închege. “Singur nu a¿ fi reu¿it!”. Se prezintå ca fermier antreprenor capitalist. În aceastå calitate, are idei foarte clare despre cum ar putea func¡iona mai bine, în general, economia româneascå. Înså ne vom rezuma, în încheiere, så citåm câteva “postulate” care se referå la agriculturå: “Vrem så facem bani, nu vrem så facem vaca cea mai mare

sau porumbul cel mai mare! De aceea, fermele mele sunt conduse de economi¿ti, nu de veterinari sau agronomi, care sunt executan¡i, nu se pricep la management ¿i vor doar produc¡ii cât mai mari”. ”Dacå azi primesc o ofertå de vânzare a firmei, sunt gata så devin ac¡ionar minoritar. Cu banii din vânzare ¿i cu bani lua¡i credit må apuc de altå afacere, mai mare”. ”Consider cå Adrian Chesnoiu a fost cel mai bun ministru al Agriculturii, dupå Reme¿. Chesnoiu s-a ¡inut ca scaiul de ini¡iativa cu

2 3

arenda pe 10 ani ¿i este autorul reducerii taxårii salariilor din agriculturå. Acum nu-mi mai “furå” al¡ii ¿oferii, fiindcå îi pot plåti cu 6.000-7.000 de lei net”. ”Sper ca, peste 30 de ani, satul românesc så se transforme radical, så evolueze. Så fim ca în Dakota de Nord. Industrializarea agriculturii se realizeazå de la sine când satele råmân depopulate. Dakota de Nord are 80% din suprafa¡a agricolå a României. Dar face PIB agricol de trei ori cât România, cu o popula¡ie de 750.000 de locuitori, dintre care doar 75.000 sunt ocupa¡i în agriculturå!”.

Profitul Agricol 39/2022

CULTURI VEGETALE

“În 2020 nu ¿tiam nimic despre cartofi, dar am fåcut contract cu PepsiCo ¿i am investit în 250 ha. Am reu¿it så ob¡inem produc¡ii de 40 de t/ha la chips, respectiv 90% din poten¡ial. La cartofi proaspe¡i ¿i pentru pråjit am scos 50 t/ha. A¿a cå în 2021 am crescut suprafa¡a la 400 ha, iar în 2022 la 500 ha. La cartofi cips, cu 400 ha, suntem sigur cel mai mare producåtor ¿i exportator. Anul acesta am fost singurii care ne-am onorat contractul, livrând 38 t/ha”. De curând a fost vizitat de reprezentan¡i McCain, în cåutare de materie primå pentru fabrica lor de cartofi pentru pråjit din Polonia. “Acolo au produc¡ii mici anul acesta. Urmeazå så exportåm noi în Polonia. A¿adar, putem face ¿i noi ce fac polonezii, dacå avem plan de execu¡ie ¿i management”. Înainte de a investi, a fost så se documenteze mai întâi în ¡arå, la Lungule¡u ¿i în Covasna. Constatând cå fermierii de acolo sunt secreto¿i, s-a dus în ¡åri de pe Paralela 46: SUA (California, Midwest), Olanda, Belgia, Israel, Rusia. “Toatå lumea din ¡arå ne spunea Profitul Agricol 39/2022

cå nu vom face produc¡ii mari la cartofi. Dar, dacå cei din Israel, lângå Fâ¿ia Gaza, pot så producå în nisip, noi de ce så nu reu¿im?”. A importat (expresia îi apar¡ine) consultan¡i israelieni, americani, un biolog canadian care se pricepe la compost, un belgian care coordoneazå recoltarea. Toatå logistica din ferme este ¿i ea reproduså “copy & paste” dupå cea folositå în ¡årile care au tradi¡ie de succes în cultura cartofului. A ajuns så producå ¿i såmân¡å, de anul acesta pe 46 ha. ªi, dacå-l provoci tehnic, î¡i vorbe¿te fluent despre orice e legat de cultura cartofului. Un exemplu: “Pentru o produc¡ie de 60 de tone/ha, cultura de cartof are nevoie de 480 de kg K substan¡å activå, 320 kg P, 260 kg N. Toate ¡årile mari cultivatoare de cartofi/legume utilizeazå compost. Compostul nu asigurå întreg necesarul de macroelemente, dar re¡ine apa, schimbå structura solului, îl påstreazå viu”. A construit un depozit de 1.500 t pentru cartof såmân¡å, depozite de 5.000 de t pentru cartof comercial. Anul

acesta se apucå så construiascå depozite pentru încå 15.000 de tone, precum ¿i o sec¡ie de ambalat robotizat, ca så ajungå så poatå livra un tir de marfå ambalatå pe orå. Pentru a cultiva 500 de ha de cartofi cu toatå logistica puså la punct, a investit, pânå acum, 5 milioane de euro. Amortizarea se va face în 10 ani, iar asta înseamnå cå distribu¡ia investi¡iei e de 1.000 de euro/ha/an. La alte legume rådåcinoase, precum sfeclå ro¿ie, morcovi, ceapå etc., e încå în faza experimentalå, cultivându-le pe câte 3 ha. Extinderea suprafe¡ei irigabile e corelatå cu cre¿terea suprafe¡ei cu cartofi ¿i alte legume, pentru ca acestora så li se asigure permanent aportul necesar de apå, cu respectarea rota¡iei de patru ani. Dupå cartofi a semånat rapi¡å. “Încercåm så recoltåm rapi¡a cu Windrower pentru a avea gradele acumulate necesare realizårii produc¡iei pentru a doua culturå, reprezentatå de porumb boabe. Asta ar genera maxim de productivitate/ha”. 27

Syngenta a lansat serviciul de cartografiere Interra Scan În cadrul Fields of Innovation, eveniment sus¡inut la finalul lunii septembrie, Syngenta a lansat Interra Scan, serviciu de cartografiere a solului de cea mai înaltå rezolu¡ie. Compania spune cå e o inova¡ie în agricultura de precizie, ce ajutå fermierii så-¿i optimizeze utilizarea nutrien¡ilor. Fermierii î¿i pot reduce astfel semnificativ costurile ¿i pot ob¡ine produc¡ii superioare, dintr-un sol mai sånåtos.

erviciul se bazeazå pe analize de precizie a solului ¿i va fi disponibil, ca proiect pilot, fermierilor din Europa Continentalå ¿i de Est.

Cum func¡ioneazå Interra Scan Procesul de colectare a datelor în teren include doi pa¿i. În primul rând, solul este scanat folosind tehnologia SoilOptix de detectare cu ajutorul razelor gamma pentru a cartografia toate elementele nutritive comune (micro ¿i macronutien¡i), textura solului, materie organicå ¿i carbon. 28

Procedura de scanare se realizeazå cu ajutorul unui ATV sau al unei ma¿ini de teren. De asemenea, sunt colectate probe fizice de sol, de referin¡å, câte una la fiecare douå-trei hectare, pentru a calibra scanerul ¿i pentru a asigura acurate¡ea datelor pe diferite tipuri de sol. Datele ob¡inute prin scanare ¿i rezultatele analizelor probelor de sol sunt apoi procesate pentru a produce pânå la 27 de straturi de date, cu informa¡ii despre proprietå¡ile ¿i sånåtatea solului. Pe baza acestor date, se pot realiza hår¡i pentru aplicarea variabilå a inputurilor. “Interra Scan produce hår¡i de înaltå rezolu¡ie, accesibile de pe computerele fermierilor prin intermediul platformei Interra Scan”, explicå Mark Hall, Head of Sustainability and Responsible Business pentru Europa, Africa ¿i Orientul Mijlociu la Syngenta. “Tehnologia de detec¡ie Interra Scan oferå o cartografiere a tuturor proprietå¡ilor nutritive comune, inclusiv pH-ul, textura solului, materia organicå, carbonul ¿i capacitatea de schimb cationic, precum ¿i disponibilitatea pentru plante a apei. Sistemul avansat de detec¡ie oferå peste 800 de puncte de referin¡å de date pe hectar. Este echivalentul unui control medical complet pentru sol”.

Harta permite fermierilor så în¡eleagå textura, nutrien¡ii ¿i con¡inutul de carbon al solurilor lor pentru a optimiza nutri¡ia ¿i captarea carbonului. Metodologia folositå permite o fereastrå de utilizare mult mai largå, în compara¡ie cu alte sisteme. Existå foarte pu¡ine limitåri privind momentul utilizårii. Sistemul de scanare nu este afectat de umiditatea solului sau compactare.

Beneficii financiare imediate Calculule Syngenta aratå o reducere a costurilor de aproximativ 85 euro/ha, astfel încât investi¡ia în Interra Scan se amortizeazå din primul an. Mark Hall este ¿i fermier. El estimeazå cå poate reduce cu aproximativ 22.000 euro costurile cu fertilizarea cu fosfat, în compara¡ie cu tehnologia obi¿nuitå. În trecut el administra pe toatå suprafa¡a cantitå¡i inferioare de nutrien¡i fa¡å de necesar, având în vedere pre¡urile foarte ridicate ale fertilizan¡ilor. “Acum vom putea direc¡iona fertilizan¡ii la locul potrivit ¿i nu vom administra acolo unde nu este necesar”.

Robert VERESS Profitul Agricol 39/2022

CULTURI VEGETALE

Virusul piticirii, pericolul din cultura de grâu Speciali¿tii de la Sta¡iunea de Cercetare Lovrin sus¡in cå, în aceste condi¡ii, cultura grâului este amenin¡atå de virusul piticirii. Ing. Gheorghe Bunta, cercetåtor în cadrul laboratorului de ameliorarea grâului, spune cå acest risc este foarte mare în toamnele cålduroase ¿i lungi, ¿i se transmite prin în¡epåturile afidelor ¿i cicadelor provenite din flora spontanå. În¡eapå foliajul grâului ¿i vehiculeazå virusul periculos pe plante. Pot ataca din toamnå, atunci când temperaturile sunt neobi¿nuit de calde. Grâul intrå în primåvarå infestat, boala se transmite de la o plantå la alta. Astfel, se ajunge la un atac masiv în verde care poate cople¿i cultura. De fapt, în ultimii ani, în zona de vest, toamnele au fost cålduroase ¿i sau prelungit pânå târziu, în decembrie, cu riscurile aferente, urmate de ierni blânde, care au venit întotdeauna cu boli ¿i dåunåtori periculo¿i, dându-le de furcå fermierilor. Bunta spune cå una dintre metodele naturale de combatere a virusului piticirii este întârzierea samånatului, spre sfâr¿itul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie. Totu¿i, atunci va apårea alt risc: intensificarea ploilor de toamnå care vor îngreuna însåmân¡area. O altå solu¡ie, mai eficientå, este monitorizarea zborului afidelor ¿i cicadelor. Când fermierul constatå cå e o mi¿care intenså a acestor dåunåtori, poate aplica un insecticid de contact, cum este Decis, de la Bayer. Afidele sunt foarte sensibile ¿i mor imediat când sunt combåtute chimic. Exterminând vectorii, scapi ¿i de virus, care nu se mai råspânde¿te. Dacå va existå o încårcåturå de afide ¿i cicade, dupå semånat, se va aplica un tratament cu insecticidul de contact, fiindcå 30

ace¿ti dåunåtori vor fi vectori de viroze. Bayer recomandå o dozå de Decis, cu o eficien¡å foarte bunå împotriva afidelor ¿i cicadelor. Acesta este un insecticid ce ac¡ioneazå asupra dåunåtorilor afla¡i în stadiu de larve sau adult prin contact ¿i ingestie, având efect imediat. El trebuie aplicat numai dupå monitorizarea culturii. Avem dåunåtori, facem tratament. Tot în toamnå, pot apårea septoriozele ¿i ruginile, dar anul 2022 a fost un an secetos ¿i extrem de cålduros ¿i existå un risc mai redus de råspândire a acestor boli, cu atacuri masive.

Gheorghe MIRON

La rapi¡å, situa¡ia este bunå În zona de vest, în lunile septembrie ¿i octombrie, au cåzut ploi dese ¿i abundente, chiar de 150 litri pe metru påtrat, în Arad, Timi¿ ¿i Bihor, ceea ce a refåcut deficitul de apå din sol, dar a ¿i întârziat campania de toamnå. Umiditatea s-a refåcut în stratul arabil de 15-20 de cm. Peste aceastå adâncime, terenul continuå så fie uscat. Încå nu a ajuns apa în straturile mai profunde, dupå cele douå luni de secetå extremå din varå. În luna octombrie, condi¡iile pentru grâu ¿i rapi¡å sunt foarte bune. Fermierii sunt mul¡umi¡i ¿i sus¡in cå, de mul¡i ani, nu au mai avut asemenea umiditate, în perioada însåmân¡årii cerealelor foioase. Mai mult, în octombrie, în continuare, sunt anun¡ate cålduri de 18-22 de grade în Timi¿, Arad ¿i Bihor. Rapi¡a are trei - cinci frunze. Fermierii obi¿nuiesc så o însåmân¡eze la sfâr¿itul lunii august ¿i, fiindcå au fost

¿i ploi în septembrie ¿i octombrie, cultura ¿i-a luat avânt. Rapi¡a evolueazå prea bine, iar speciali¿tii de la SCDA Lovrin recomandå interven¡ia cu un regulator de cre¿tere. Ing. Bunta spune: “Dacå plantele evolueazå prea mult, apare un risc de înghe¡, când intrå în iarnå cu prea multe frunze, mai ales cå meteorologii sus¡in cå nu va fi zåpadå în prima parte a iernii, pânå în decembrie-ianuarie. Rapi¡a are o densitate foarte bunå ¿i se tot alunge¿te. De aceea trebuie dat cu un stabilizator, altfel plantele vor cre¿te foarte mult ¿i î¿i vor pierde rezisten¡å la iernare. Pot înghe¡a. Trebuie så råmânå de talie micå, så poatå rezista gerurilor. Dacå vin temperaturi de minus 10 - 15 grade, cultura va fi afectatå grav. Trebuie opritå din dezvoltare ca så nu avanseze foliar prea mult. Oricum, unele frunze vor degera ¿i se vor usca!” Profitul Agricol 39/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA

Ser\ vertical\ pentru microplante benefice pentru s\n\tate Lângå Ploie¿ti a fost inauguratå recent prima macroserå verticalå din România. Este vorba de Green Hub Kaufland by Ultragreens, un proiect amplu de mediu ¿i agriculturå inteligentå, orientat cåtre noile tendin¡e de consum sånåtos. Produc¡ia în aceastå serå este estimatå la 60 de tone de microplante pe an ¿i va fi integral direc¡ionatå pentru vânzarea în magazinele retailerului.

nvesti¡ia Ultragreens (fost Microgreens), producåtor de microplante ¿i plante aromatice din România, se ridicå la 350.000 euro, iar pânå la sfâr¿itul anului se vor mai investi încå 350.000 de euro, ceea ce va dubla, practic, suprafa¡a de cultivare.

Întreg ciclul de operare a unitå¡ii a fost luat în calcul pentru a dezvolta o activitate sustenabilå pe termen lung, astfel cå sera a fost construitå în imediata apropiere a Centrului Logistic Kaufland Ploie¿ti, pentru a reduce lan¡ul logistic de transport ¿i impactul asupra mediului înconjuråtor. Unitatea de produc¡ie este instalatå într-o halå industrialå modernå, cu o amprentå la sol de 180 mp ¿i o suprafa¡å de cultivare de 1.250 mp, ob¡inu¡i prin suprapunerea a ¿apte suprafe¡e de cultivare. Plantele sunt cultivate eficient tot timpul anului, cu un consum de apå cu 95% mai redus fa¡å de agricultura tradi¡ionalå ¿i costuri de 180 euro/mp/an. Ciclurile de produc¡ie variazå între 10 ¿i 20 de zile, fiind cultivate game de salate, ridichi, broccoli sau chives (toate sub formå de microplante/vlåstari), precum ¿i plante aromatice, crescute în regim hidroponic.

Plantele sunt crescute cu ajutorul razelor UV, fiind folosite becuri LED cu un consum energetic minim, în timp ce sistemul închis de cultivare verticalå permite o agriculturå sustenabilå, care exclude poluarea cu pesticide ¿i îngrå¿åminte la sol. O a doua unitate Green Hub va fi construitå în localitatea Turda. Pe de altå parte, pânå la sfâr¿itul anului, Ultragreens va finaliza în localitatea prahoveanå Tåtårani o altå macroserå verticalå, cu o suprafa¡å de 8.000 mp. Toate aceste unitå¡i de produc¡ie au în proiect dotarea cu panouri fotovoltaice, pentru producerea de energie electricå pe timpul zilei. Unitå¡ile utilizeazå ¿i energie electricå din sistemul na¡ional de distribu¡ie, dar în special noaptea, cu tarife mai reduse. ªi fiindcå tot discutåm de consumul de energie electricå, o temå foarte sensibilå în aceste zile, e bine de ¿tiut cå Green Hub Kaufland by Ultragreens de lângå Profitul Agricol 39/2022

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Ploie¿ti consumå 1.400 kWh pe zi. La prima vedere pare mult, dar aici intervine ¿i cogenerearea, mai exact trigenerarea. Am amintit cå proiectele Ultragreens prevåd utilizarea panourilor fotovoltaice, pentru producerea de energie electricå, iar trigenerarea este un proces de utilizare extrem de eficientå a resurselor energetice. Este un domeniu special al sistemelor de cogenerare care, pe lângå producerea de energie electricå, permite utilizarea energiei termice recuperate din transformarea termodinamicå ¿i pentru a produce energie de råcire. Serele verticale au nevoie de energie electricå, energie termicå ¿i refrigerarea microplantelor pentru påstrarea lor în condi¡ii optime pânå la livrare, iar trigenerarea este solu¡ia cea mai eficientå ¿i mai performantå. Livrarea lor se face cåtre magazine în

Profitul Agricol 39/2022

maximum 24 de ore (respectiv 48 de ore de la primirea comenzilor). La prima vedere, consumul de microplante, vlåstari ¿i germeni de legume pare a¿a, un fel de “fi¡å”, dar nu e nici pe departe doar o toanå “în trend”. Dimpotrivå, poate contribui la îmbunåtå¡irea alimenta¡iei, prin introducerea de enzime vii în regimul alimentar al adul¡ilor, copiilor ¿i chiar a persoanelor cu boli acute sau cronice (cure de slåbire, råcealå, gripå, boli ale sistemului digestiv, afec¡iuni oncologice). Vlåstarii de broccoli, de pildå, au un con¡inut de glucorafan (ce se transformå în sulforafan, dupå tocare/masticare) la 100 de grame de pânå la 50 de ori mai mare decât aceea¿i cantitate de buchete de broccoli. Acestea din urmå necesitå ¿i tratament termic, pe când vlåstarii pot fi adåuga¡i ca atare în salate, inclusiv

pentru copii care, astfel, îi vor consuma cu plåcere.

Arpad DOBRE

CRE{TEREA

ANIMALELOR Artesana - artizanii laptelui Proprietarii fabricii de lactate Artesana din Tecuci sunt Alina ¿i Daniel Donici. Este o firmå cu capital 100% românesc. Artesana a apårut în anul 2012, spune Gabriel Grecea, director de vânzåri la nivel na¡ional. Treptat, afacerea s-a dezvoltat ¿i au apårut obiective noi. În prezent, proceseazå 10-12 tone de lapte pe zi. Au terminat de construit o fabricå nouå, de 5 milioane de euro, ¿i capacitatea va cre¿te de patru-cinci ori, adicå vor procesa 50-60 de tone de lapte pe zi. Lapte de vacå ¿i lapte de caprå. Au procesat ¿i lapte de oaie, dar au renun¡at pentru cå primeau cantitå¡i

mici. Artesana folose¿te sare de mare, neiodatå, ¿i fermen¡i lactici. Dupå închegarea laptelui proaspåt, integral, neomogenizat, pasteurizat la temperaturå joaså, brânza proaspåtå se toarnå în forme.

Brânza stå la maturat o lunå. Apoi se feliazå, se ambaleazå ¿i î¿i continuå procesul de maturare. Rezultå brânza Artesana cu ardei iute, cu nucå, cu trufe. “Noi nu intervenim asupra laptelui, adicå nu-l omogenizåm. Globulele de gråsime råmân intacte, nu sunt sparte în particule mici, astfel încât acestea nu se împrå¿tie în toatå masa de lapte, ceea ce asigurå o procesare optimå a lui de cåtre organism. Laptele neomogenizat are întotdeauna varia¡ii de gust, în func¡ie de sezon. Iatå de ce gustul lactatelor Artesana nu e niciodatå acela¿i”.

Gheorghe Nea]\ vrea s\ omologheze variet\]ile de }urcan\ Sunt patru varietå¡i de ºurcanå: Bucålaie, Bålå, Breazå ¿i Oache¿å. Mai existå ¿i ºurcana de Brastavå¡, din jude¡ul Olt, foarte bine izolatå fenotipic. “Este albå, cu capul ¿i gâtul negre profund, cu coarne. Este o varietate mixtå”, explicå Gheorghe Nea¡å. “Trebuie lucrårile fåcute, trebuie demonstrat cå existå diferen¡e între ele, trebuie analize genomice ca så vedem dacå genotipic diferå. Existå diferen¡e genomice, dar aici este problema. Vom vedea. Am recoltat probe de sânge ¿i am trimis la analize în Germania. Trebuie så facem asemenea analize ADN pentru 1.500 de oi cu berbeci cu tot, petru fiecare varietate ¿i e foarte Profitul Agricol 39/2022

scump. Oierii vor så se implice, dar så vedem dacå ne ajung banii de la Registrul Genealogic. Peste doi ani, vom avea cu certitudine informa¡iile necesare. S-a fåcut selec¡ie insularå, prin izolare geneticå ¿i oierii fac acest lucru de sute de ani. Cei vechi aveau ni¿te criterii de selec¡ie economicå, dar mai empirice. Acum, facem potrivirea de perechi pe calculator. Nu se poate ajunge la consangvinizare fiindcå noi am introdus originea tuturor berbecilor pe calculator, cu toate datele lor. Dacå berbecii ajung la fiicele lor, calculatorul le eliminå”. pagin\ de Viorel PATRICHI 35

Sommet de l'Élevage a tras cortina Dupå finalizarea celui mai important târg de zootehnie din lume, organizatorii au etalat un nou record pentru acest eveniment de excep¡ie: edi¡ia cu numårul 31 a expozi¡iei Sommet de l'Élevage s-a remarcat prin cel mai mare numår de vizitatori din istorie. Au fost expuse 2.000 de animale, iar spa¡iul pentru standuri a ajuns la 180.000 de metri påtra¡i.

“

Obiectivul a fost mai mult decât atins, se bucurå Fabrice Berthon, din partea organizatorilor. S-au plimbat prin standurile noastre 105.000 de vizitatori, din care aproape 5.000 erau delega¡i stråini". “De remarcat cå aceastå edi¡ie a fost de înaltå ¡inutå, cu mari competi¡ii, inclusiv concursul na¡ional pentru rasa Charolais, care a fost deosebit de complex în acest an. A fost un numår record de conferin¡e tehnice”, adaugå Jacques Chazalet, pre¿edintele salonului Sommet de l'Élevage de la Clermont-Ferrand. Pentru cei 1.521 de expozan¡i prezen¡i, aceastå edi¡ie a 31-a este ¿i ea un mare succes, cu multe contracte încheiate ¿i cu numeroase momente de convivialitate. Seara Tinerilor Fermieri a fost un mare succes. “A fost o premierå, ¿i ce premierå! Au participat 5.000 de oameni, subliniazå Fabrice Berthon. La fel ca seara 36

sponsorizatå de Regiunea AuvergneRhône-Alpes, care a gåzduit 1.500 de persoane, expozan¡i, organiza¡ii profesionale ¿i politice”.

O întâlnire politicå importantå Aceastå edi¡ie a 31-a a fost ¿i o întâlnire politicå semnificativå prin vizita lui Marc Fesneau, ministrul Agriculturii ¿i Suveranitå¡ii Alimentare, în ziua de mar¡i, 4 octombrie, ¿i prin prezen¡a a numeroase delega¡ii parlamentare. “A fost un interval de lucru real ¿i schimburi de opinii cu crescåtorii ¿i organiza¡iile profesionale. Vizita ministrului Agriculturii a fost deosebit de apreciatå”, explicå Jacques Chazalet. “Senatorii au venit în numår mare anul acesta. Mai ales cå a venit ¿i Gérard Larcher, pre¿edintele Senatului Fran¡ei. Dovada cå Sommet de l'Élevage råmâne ¿i o întâlnire politicå”. Cum spuneam, ministrul Agriculturii ¿i Suveranitå¡ii Alimentare a fost pre-

zent la deschiderea târgului de zootehnie, pe 4 octombrie. Pe tot parcursul zilei, Marc Fesneau a avut întâlniri cu crescåtori ¿i cu organiza¡ii profesionale, alåturi de ale¿ii locali ¿i cu Jacques Chazalet. În cadrul acestor schimburi, au fost discutate temele majore ale realitå¡ii agricole, precum seceta, cre¿terea costurilor de produc¡ie, remunerarea crescåtorilor, EGalim 2, atacurile lupilor ¿i suveranitatea alimentarå. Referitor la secetå, ministrul francez a anun¡at deschiderea, din aceastå lunå octombrie, în cele mai afectate direc¡ii, a sistemului de calamitate agricolå, “cu plata primelor rate”. “Alte departamente pot fi adåugate la sistem pe måsurå ce situa¡ia evolueazå”, a adåugat el. În ceea ce prive¿te remunerarea fermierilor, Marc Fesneau a declarat: “Fårå o remunera¡ie echitabilå a fermierilor no¿tri, nu existå agriculturå ¿i deci nu existå suveranitate alimentarå. Profitul Agricol 39/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR Fiecare trebuie så-¿i joace rolul responsabil: distribuitori, producatori si consumatori”. La începutul dupå-amiezii, ministrul a participat la conferin¡a “Cre¿terea animalelor ¿i sustenabilitatea” în prezen¡a multor elevi din învå¡åmântul agricol. El a amintit problema majorå a reînnoirii genera¡iilor: “Agricultura noastrå este bogatå în know-how ¿i inova¡ii care ne vor permite împreunå så facem fa¡å provocårilor”. Cum se transmite o fermå de animale atunci când nu este deloc profitabilå? Martine, crescåtoare de vite de carne din Allier, se întreabå: odatå cu cre¿terea costurilor, ar trebui så-¿i extindå efectivul, care are deja o sutå de vaci, ¿i så preia terenuri, pentru a-¿i recâ¿tiga profitabilitatea. Dar cu so¡ul ei, stabilit cu ea în Gaec, au ie¿it de câ¡iva ani la pensie, iar o astfel de opera¡iune nu ar avea sens. Cum så-l intereseze pe un cumpåråtor preluarea fermei? Pentru Marc Fesneau, care a råspuns întrebårilor crescåtorilor ¿i elevilor de liceu agricol, aspectul economic este într-adevår unul din primele elemente ale durabilitå¡ii fermelor. “Fårå remunera¡ie, tinerii nu vor avea o dorin¡å nebunå så se stabileascå în agriculturå”, explicå el. Pe termen scurt, negocierile comerciale ¿i legea Egalim 2 ar trebui så permitå îmbunåtå¡irea veniturilor, considerå ministrul. În acela¿i timp, sunt prevåzute anumite mecanisme PAC pentru a ¡ine

seama de handicapurile naturale, adaugå el. Un alt moment frumos a fost banchetul oferit oaspe¡ilor stråini, unde au participat 400 de persoane. De asemenea, un eveniment remarcabil a fost Congresul European pentru rasa Hereford, care a reunit în jur de o sutå de crescåtori stråini din 10 ¡åri. “Toatå lumea era încântatå ¿i a putut så viziteze fermele Hereford ¿i så descopere Clermont-Ferrand ¿i împrejurimile sale. Un congres care a permis na¿terea unor schimburi foarte variate ¿i constructive. Cu aceastå edi¡ie frumoaså, cu dinamismul ¿i cu programul bogat la nivel interna¡ional, delega¡iile ar trebui så fie ¿i mai numeroase anul viitor. Mai ales cå sunt programate concursurile na¡ionale pentru rasele Limousine (bovine de carne) ¿i Brunå (bovine de lapte). Douå rase foarte interna¡ionalizate, a spus Bruno Dufayet, pre¿edin-

tele APRAMAC, o asocia¡ie care organizeazå prezentåri de animale la Sommet de l'Élevage. Aceastå nouå edi¡ie a fåcut posibilå, printre altele, con¿tientizarea în lumea zootehnicå, dar ¿i în lumea politicå, a faptului cå 2026 va fi anul mondial al påstoritului ¿i al på¿unilor. Pe deplin con¿tien¡i de responsabilitatea lor ¿i profund angaja¡i în aceste domenii, organizatorii Sommet de l'Élevage au fåcut din dimensiunea durabilå ambi¡ia lor majorå pentru agricultura de mâine, stråduindu-se så promoveze toate progresele ¿i inova¡iile în domeniul conservårii naturii ¿i a omului. Organizatorii au trecut bariera celor 5.000 de vizitatori stråini. Anul 2022 marcheazå reluarea vizitelor interna¡ionale. “Aceastå edi¡ie a avut multe reuniuni, a existat un real entuziasm din partea vizitatorilor stråini, care erau foarte bucuro¿i så se întâlneascå la clubul interna¡ional. Am numårat 5000 de vizitatori stråini veni¡i din peste 80 de ¡åri”, explicå Benoit Delaloy, manager interna¡ional pentru Sommet de l'Élevage. În acest an, ¡ara invitatå de onoare a fost Mongolia, unde tråiesc de douåzeci de ori mai multe vaci decât în România. De aceea, mini¿trii Agriculturii din Fran¡a ¿i Mongolia au semnat un acord de cooperare cu acest prilej, apoi au vizitat o expozi¡ie de iaci, o iurtå, ferme de animale.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 39/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Radu Timi[> Fermierii nu trebuie s\ a[tepte ajutor de la stat Radu Timi¿, proprietarul grupului Cris-Tim ¿i pre¿edintele Asocia¡iei Române a Cårnii, este un om de afaceri pursânge în România. El a pornit de la procesare spre agricultura mare.

ermier ¿i procesator în acela¿i timp, el ¿i-a diversificat afacerile an de an pentru cre¿terea profitului. Lucreazå peste 1.000 de hectare la Bolde¿ti-Scåeni, jude¡ul Prahova, unde are ¿i peste 2.000 de vaci. “De la såmân¡å la raft, noi avem toate verigile sub control, spune omul de afaceri. Jucåtorii nu mai plåtesc impozite pe salariile angaja¡ilor cåtre stat, astfel cå salariile angaja¡ilor no¿tri au crescut cu minim 35%. Este un ajutor mare pentru noi, cei din industria alimentarå. Acela¿i lucru s-a întâmplat mai înainte în construc¡ii ¿i s-a våzut evolu¡ia acestui domeniu. Pobabil cå aceastå måsurå va ajuta mult industria alimentarå ca så råmânå în joc. Discutam recent cu ni¿te parteneri din Spania, care spuneau cå paradoxul este cå dezvoltarea zootehniei este singura solu¡ie pentru contracararea scumpirii îngrå¿åmintelor chimice ¿i pentru protec¡ia mediului. Având o zootehnie slabå, påmântul României nu este contaminat cu nitri¡i ¿i nitra¡i. De aceea, este o inep¡ie så închidem fermele zootehnice fiindcå polueazå. Dimpotrivå, trebuie så le promovåm, crede Radu Timi¿. “Noi, dacå nu gåsim o solu¡ie så folosim îngrå¿åmânt natural, sigur ne pa¿te foametea. Ca jucåtori mari sau mijlocii din industria alimentarå, nu putem så a¿teptåm solu¡ii numai din 38

partea statului. Noi avem deja în compania noastrå 12 sta¡ii de biogaz, o sta¡ie de biomaså de 1 MW, iar acum instalåm 5 sta¡ii solare. Noi ne-am rezolvat problema necesarului de energie. Suntem independen¡i. Am construit 5 fabrici de procesare, unde apa trebuie så fie ieftinå. Apa a ajuns la 6,5 lei metrul cub. Noi o producem cu 1,5 lei metru cub, dar cu sta¡ii de osmozå inverså. Trebuie så dezvoltåm logistica. Vin furnizorii la poarta noastrå ¿i ne costå motorina cu 10-15% mai ieftin. Asta înseamnå så ai o flotå performantå, care så ne asigure dinamismul afacerii ¿i så cre¿tem astfel productivitatea ¿i eficien¡a. Dacå investe¿ti în automatizare ¿i în digitalizare, te po¡i ridica. Noi trebuia så ne trezim acum 3-4 ani, så investim în ramurå. Vå dau un exemplu de la noi din grup. Avem o fermå cu 2.000 de vaci cu lapte. Am început så gestionez tot ce înseamnå dejec¡ie. Am adus instala¡ii din Austria, separåm purinul de balegå. Balega o facem direct compost cu ni¿te instala¡ii speciale. ªi reu¿im så dåm purinul di-

rect la plante. Mai mult, am adus ni¿te bacterii din Canada, le punem în bazinele noastre de 25.000 de tone ¿i distrugem azotul. În 2023, nu vom mai folosi îngrå¿åminte chimice. Costurile scad ¿i, chiar cu aceastå secetå mare, noi am ob¡inut cantitå¡i duble de cereale, comparativ cu cât am produs în al¡i ani. Solu¡ii existå, dar trebuie så le gândim. În ce condi¡ii cre¿tem vaca? Am ajuns la performan¡a medie de 40.000 de litri de lapte pe cap de vacå. Avem vaci cu peste 70 de litri pe zi. De¡inem primul program de procesare a laptelui din Europa: laptele nostru nu mai are cazeinå ¿i nici lactozå. Vreau så spun cå mediul de afaceri trebuie så devinå participativ, nu putem a¿tepta totul numai de la guvern”. Fermierii români nu trebuie så se teamå de concuren¡a fermelor occidentale pentru cå ei au oricum produse mai bune ¿i mai proaspete. Este înså esen¡ial så creascå productivitatea prin automatizare ¿i digitalizare.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 39/2022

MA{INI & UTILAJE Nout\]ile IPSO pentru agricultura de precizie IPSO Agriculturå va oferi, din 2023, o nouå antenå destinatå utilajelor agricole. Este vorba de StarFire 7000, cu o precizie de bazå de 15 cm. Anun¡ul a fost fåcut de Bogdan Dråghiceanu, specialist în agriculturå de precizie la IPSO Agriculturå, cu prilejul unui recent demo în câmp la Sânandrei, Timi¿.

Operation Center Mobile Al doilea nivel de precizie al antenei nu va fi de 5 cm, ca la StarFire 3000, ci va fi direct SF RTK de 2,5 cm. Dar, spre deosebire de semnalul RTK obi¿nuit, nu va avea o repetabilitate pe verticalå. Tocmai din acest motiv existå ¿i varianta de RTK de bazå, iar operatorul va putea avea o repetabilitate ¿i pe verticalå. Cu acest prilej, IPSO a transmis un mesaj ferm cåtre fermierii din Banat pentru a-¿i proteja antenele cu mare aten¡ie, mai ales dacå nu sunt integrate în utilajul agricol. “Fenomenul furturilor este tot mai intens nu numai în zona de vest, ci în toatå ¡arå. Înså încercåm så venim în ajutorul agricultorilor ¿i avem un ghid antifurt, în scopul securizårii antenelor. Nu vå fie teamå, nici ru¿ine, întreba¡i întotdeauna ¿i cere¡i ajutor, dacå ave¡i nevoie”, spune Bogdan Dråghiceanu. Speciali¿tii IPSO Agriculturå au dat asiguråri cå întotdeauna vor cåuta så fie în contact cu fermierii, indiferent la ce distan¡å se aflå utilajele. 40

Bogdan Dr\ghinceanu, specialist IPSO agricultura precizie

Aceastå abilitate a fermierilor de a comunica direct cu utilajele agricole se poate face pe seama sistemului de conectivitate superioarå cu care sunt dotate. Toate se pot vedea în platforma IPSO Agriculturå ¿i se poate constata orice problemå apare, indiferent la ce distan¡å se aflå proprietarul. Imediat ce utilajul va transmite o alertå, semnalul va ajunge automat ¿i pe aplica¡ia Operation Center Mobile, care aratå exact ceea ce se întâmplå în câmp. John Deere a dezvoltat încå din 2017 un sistem de retroactivitate ¿i de prevenire în ceea ce prive¿te problemele tehnice ale utilajelor agricole. Acesta se bazeazå pe parametri de func¡ionare a ma¿inii. Alertele proactive ajung la dealerul IPSO Agriculturå, iar

speciali¿tii pot spune exact ceea ce urmeazå så se întâmple cu utilajul. Astfel, vor putea fi elimina¡i timpii mor¡i din câmp ¿i så se facå o comandå de piese din timp, dacå este necesar ¿i se impune.

O eviden¡å extinså a lucrårilor O altå op¡iune de conectivitate pentru ma¿inile agricole John Deere este de a documenta fiecare lucrare efectuatå în câmp. Pot fi înregistrate suprafe¡ele lucrate, adâncimile de lucru, dacå e vorba de arat sau scarificat, sau de dozele utilizate ¿i a produselor aplicate în cazul fertilizårii, iar la semånat, pot fi înregistrate dozarea ¿i semin¡ele folosite. De asemenea, toate combinele Profitul Agricol 39/2022

MA{INI & UTILAJE John Deere sunt inteligente ¿i oferå hår¡i de productivitate sau hår¡i de umiditate, iar la final vor prezenta exact nivelul produc¡iei ¿i suprafe¡ele recoltate pentru fiecare soi în parte. Indiferent câte date vor oferi utilajele, IT-i¿tii IPSO Agriculturå vor încerca så nu complice modul de lucru al fermierilor, de aceea toate informa¡iile se transmit în platforma dealerului, pentru a putea fi studiate ulterior. A¿adar, indiferent de distan¡å, platforma îi apropie pe speciali¿tii IPSO Agriculturå de fermieri în câmp, oriunde s-ar afla. “Putem vedea display-ul tractorului, al combinei sau al sprayer-ului de la distan¡å, astfel încât så putem oferi tot ajutorul necesar pentru a seta monitorul. Atât timp cât este o problema de display, ne putem conecta ¿i putem rezolva situa¡ia respectivå. Controlul este în totalitate al fermierului, nu putem interac¡iona, practic este o func¡ie de vizualizare”, a spus Dråghiceanu.

Profitul Agricol 39/2022

Pe un ecran la sediul dealerului va fi afi¿at display-ul fiecårui tractor în parte, în timp real. Ceea ce vede operatorul vede ¿i specialistul IPSO.

Economie de inputuri De asemenea, prin sisteme electronice speciale, se poate face economie de inputuri prin controlul sec¡iunilor, cu pânå la 255 de sec¡ii monitorizate. Practic, la un sprayer autopropulsat se poate închide duzå cu duzå, pentru a se face o economie maximå. Orice utilaj dotat cu Isobus poate fi controlat de terminalele John Deere. Tot la sec¡iunea “ecomomie de inputuri”, a fost introduså rata variabilå. “Aceasta ne va ajuta så eviden¡iem zonele cu poten¡ial mai ridicat ¿i pe cele cu poten¡ial mai scåzut. În felul acesta, putem så semånåm ¿i så fertilizåm cu ratå variabilå”, explicå Dråghiceanu. Are douå variante care pot fi utilizate pentru crearea prescrip¡iilor. Prima e re-

alizatå pe baza scanårilor din satelit ¿i se bazeazå pe indicele ¿i poten¡ialul de vegeta¡ie de pe fiecare zonå. Varianta a doua este de a realiza hår¡i de fertilizat sau semånat variabil, în func¡ie de analizele de sol. Fermierul va putea vedea un indice de clorofilå, de dezvoltare a vegeta¡iei, zonele cu nivelul de fosfor, potasiu ¿i Ph-ul solului.

Monitorizarea temperaturii solului Din acest an, IPSO Agriculturå are în portofoliu ¿i sta¡ii meteo, cu ajutorul cårora fermierii vor putea ¿ti exact care sunt parametrii climatici din zona în care se aflå culturile. De asemenea, dealerul va oferi ¿i senzorii de temperaturå care vor fi introdu¿i în sol, pentru ca agricultorul så monitorizeze temperaturile, mai ales primåvara, prin platforma IPSO Agriculturå. Gheorghe MIRON

MA{INI & UTILAJE

INMA - 95 de ani de inovare cu Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ma¿ini ¿i Instala¡ii Destinate Agriculturii ¿i Industriei Alimentare, cåruia toatå lumea îi zice pe scurt INMA, a aniversat 95 de ani de la înfiin¡are. Existen¡a timp de aproape un secol a cercetårii în domeniul ma¿inilor ¿i utilajelor agricole aratå cå în România a existat o preocupare pentru dezvoltare a acestui domeniu. ªi încå mai existå, înså finan¡area, ca de obicei, este mult sub minimul necesar pentru o cercetare la un nivel cât de cât decent.

irectorul general al INMA, dr. Nicolae Valentin Vlådu¡, a evocat o parte din realizårile înainta¿ilor såi ¿i s-a plâns de subfinan¡area cronicå a institu¡iei, atât înainte de 1990, cât ¿i dupå. "Pentru bugetul pe acest an am cerut un milion de lei în plus, dar am ob¡inut un milion de lei în minus”, spunea cu amåråciune directorul. “O spun cu pårere de råu: domeniul nu mai este atât de atractiv pentru unii dintre tinerii cercetåtori, care au påråsit institutul pentru posturi mai bine plåtite. ªi nici nu este de mirare, în condi¡iile în care un vânzåtor la aprozar câ¿tigå mai mult decât un tânår cercetåtor român.” Prezent la aniversarea INMA, Petre Daea, ministrul Agriculturii, a confirmat ¿i el subfinan¡area cercetårii în domeniul ma¿inismului agricol: "Am pierdut aripile ¿i viteza cercetårii române¿ti...". Dar cum evenimentul s-a dorit unul atât de evocare a istoriei institutului, cât ¿i de marcare a activitå¡ii recente a cercetåtorilor de la INMA, Nicolae 42

Valentin Vlådu¡ a ¡inut så ne prezinte câteva ma¿ini ¿i utilaje agricole despre care ar trebui så afle atât fermierii, cât ¿i producåtorii de ma¿ini agricole, atâ¡ia câ¡i au mai råmas în România. Pe scurt, un tractor electric, un sprayer ac¡ionat electric, câteva drone pentru administrarea de tratamente fitosanitare ¿i instala¡ii de conservare prin congelare a fructelor.

Tractor electric românesc Unul dintre proiectele care au atras aten¡ia la prezentarea organizatå în curtea INMA a fost prototipul de tractor electric. Poate fi utilizat la lucråri de înfiin¡are, între¡inere ¿i recoltare a culturilor agricole ecologice pe suprafe¡e reduse. Este echipat cu motor de 15 kW nominal (23 CP) ac¡ionat de energia stocatå într-o baterie Li-ion de 17 kWh (96-144 V curent continuu). Tractorul are o lungime de 3,3 m, înål¡ime maximå (cabinå) 2,53 m, ampatament - 2,02 m, ecartament - 1,28 m fa¡å, 1,25 m spate, garda la sol - 26 cm, masa totalå - 1.970 kg, viteza maximå 28 km/h.

Sprayer electric selectiv Un alt echipament realizat de cercetåtorii INMA este modelul experimental de Sistem Tehnic Inovativ Horticol

(SIH), de analizå, predic¡ie ¿i ac¡iune biodinamicå. Formularea poate pårea un pic greoaie, dar vorbim aici de un sprayer inteligent care ar putea fi foarte util în legumiculturå (în special în culturile eco, dar nu numai). Acesta permite controlul individual al fiecårei duze. Legumele ¿i buruienile sunt identificate prin intermediul unei camere video, iar informa¡iile prelucrate digital comandå sprayerul astfel ca duzele sale så pulverizeze fertilizan¡ii doar pe culturå, iar erbicidul, doar pe buruieni.

Drone pentru fertilizare ¿i erbicidare Alt proiect interesant al INMA este Sistemul pentru protec¡ia culturilor în câmp, destinat fermelor "smart". Este o dronå electricå, dotatå cu duze ¿i rezervor de substan¡e pentru aplicarea ¡intitå de fertilizan¡i ¿i erbicide. Sistemul e compus din drona agricolå DJI Agras T16, dintr-o remorcåplatformå de uz general, pe care sunt montate un bazin de solu¡ie pentru reumplerea rezervorului dronei ¿i o sta¡ie de încårcare a bateriilor dronei, dotatå cu panouri fotovoltaice. Tot la categoria drone agricole electrice se înscrie ¿i Tricopter hexa-rotor, Profitul Agricol 39/2022

MA{INI & UTILAJE

bani pu]ini

Amazone: Avantajele plugului Tyrok Plugul reversibil semipurtat Tyrok, puternic ¿i robust, oferå o serie de avantaje la prelucrarea solului. Cu trupi¡ele SpeedBlade este posibil aratul la viteze mari, cu uzurå minimå. Noul cadru, stabil, dreptunghiular, asigurå o adâncime de lucru constantå pe toatå lå¡imea. Cu sistemului SmartTurn întoarcerea la capåt de rând dureazå doar 9 secunde. IPSO Agriculturå: Strip-Master pentru prelucrarea în benzi IPSO Agriculturå vine cu o noutate, cultivatorul Bednar Strip-Master, ce prelucreazå solul în benzi de 80 cm, 75 cm, 70 cm, 50 cm sau 45 cm, la o adâncime de pânå la 35 cm. Echipamentul reduce evaporarea, protejeazå solul, låsând reziduuri de culturå în spa¡iul neprelucrat dintre rânduri, este potrivit pentru pregåtirea benzilor la culturile semånate în benzi largi, cum ar fi porumbul, soia, floarea-soarelui sau rapi¡å.

pentru administrarea tratamentelor fitosanitare la culturile din câmp, atât în agricultura eco, cât ¿i în cea conven¡ionalå.

Tocåtor de resturi vegetale lemnoase Denumit TRL-0, tocåtorul de resturi vegetale lemnoase imaginat ¿i creat de INMA este util în exploata¡ii pomicole ¿i viticole, pentru tocarea resturilor vegetale din tåierile pomilor ¿i ale vi¡ei-devie. Materialul rezultat poate fi utilizat drept compost sau pentru producerea de pele¡i sau brichete din lemn. Echipamentul poate reduce dependen¡a de importul acestor utilaje ¿i poate fi ata¿at la un tractor cu o putere de peste 45 CP. Profitul Agricol 39/2022

Echipament de congelare rapidå De¿i la prima vedere nu pare un echipament pentru agriculturå, instala¡ia de congelare rapidå poate fi utilizatå în cadrul tehnologiilor de conservare a anumitor fructe, cu ajutorul azotului lichid. Are un volum interior de aproximativ 800 litri în camera de congelare rapidå ¿i de 1.300 litri în camera de påstrare a fructelor în stare congelatå. Tot la categoria prototipuri a fost prezentat ¿i un echipament de recoltare ¿i legare în snopi a tulpinilor de cânepå pentru cultura de cânepå pentru fibrå. Iar acestea sunt doar o parte din proiectele fåcute cu bani pu¡ini, dar cu multå muncå, de cåtre cercetåtorii INMA.

Arpad DOBRE

AgroConcept: Productivitate cu tractoarele T6 AgroConcept are în portofoliu modelele de tractoare New Holland T6.160 EC ¿i T6.180 EC, cu putere nominalå de 135 sau 145 CP, la 2.300 rpm. Sunt echipate cu motor FPT Industrial NEF, 6 cilindri, de 6,7 l, fårå supapå de recirculare a gazelor EGR (deci motorul func¡ioneazå permanent cu aer curat, fårå amestec cu gaze de e¿apament). Dispun de sistemul de management al puterii motorului EPM, prin care puterea motorului cre¿te cu pânå la 15 CP, ajungând la 165 CP / 175 CP. Capacitatea de ridicare e de 7.115 kg, iar op¡iunea cu cilindri mari de ridicare este incluså. 43

MA{INI & UTILAJE

Claas Quadrant Evolution, pentru paie de calitate Presa de balotat Quadrant Evolution, lansatå anul trecut, va fi echipatå din 2023 cu un nou sistem de propulsie cu o volantå, putând fi dotatå din fabrica¡ie, cu un nou tocåtor montat frontal. O altå inova¡ie este ac¡ionarea hidraulicå a pick-up-ului ¿i sistemul de alimentare Power Feeding System.

Claas Quadrant este una dintre cel mai bine vândute prese pentru balo¡i paralelipipedici din Europa. Pe lângå stabilitatea ridicatå ¿i fiabilitatea acestor echipamente, clien¡ii apreciazå în mod deosebit costurile de operare reduse.

Utilizare în zootehnie Seria Quadrant utilizeazå tehnologia performantå Fine Cut. Având ini¡ial 49, apoi 51 de cu¡ite în locul celor 25 care echipau în mod uzual modelul Roto Cut, prin aceastå tehnologie se poate ob¡ine o lungime teoreticå de tåiere optimå a paielor, de doar 2 cm. Acest lucru permite ulterior ruperea mai u¿oarå a balo¡ilor pentru zootehnie, o densitate mai mare ¿i utilizarea

directå ca a¿ternut pentru adåposturile de påsåri ¿i cubiculele pentru vaci de lapte. Datoritå lungimii de tocare mai mici, paiele prelucrate cu Fine Cut sunt semnificativ mai absorbante decât paiele tocate în mod conven¡ional.

Modificårile care vor fi aduse în 2023 Seria Quadrant Evolution include trei modele de bazå: 4200, 5200 ¿i 5300. Pentru anul 2023, tipurile Quadrant 5200 ¿i 5300 vor avea o ac¡ionare hidraulicå pentru pickup ¿i sistemul Power Feeding System (PFS). În timp ce viteza pick-up-ului, care este controlatå pe ambele pår¡i, este constantå la 135 rpm, viteza rolei de alimentare PFS poate fi reglatå de la 200 la 250 rpm, în func¡ie de condi¡iile din teren. O altå caracteristicå nouå vor fi rolele de ghidare a pick-up-ului pliabile hidraulic. Acestea sunt låsate în jos automat, când este coborât pick-up-ul, ¿i sunt pliate tot automat, când este ridicat pick-up-ul. Operatorul nu mai trebuie så coboare pentru a rabata ¿i bloca manual rolele de ghidare.

Echipare cu tocåtor frontal Op¡ional, Quadrant 5200 ¿i 5300 pot fi echipate din 2023 cu un nou tocåtor Müthing montat frontal. Datoritå acestuia nu existå lungimi excesive ale paielor în balo¡i, deoarece sunt tocate ¿i nu tåiate. Calitatea de tocare doritå se poate seta cu barele de forfecare. Lamele rotorului ¿i barele de forfecare pot fi utilizate pe ambele pår¡i, reducând astfel semnificativ costurile pentru uzurå ¿i consumul de resurse. Când este activ tocåtorul montat frontal, fluxul de material recoltat este alimentat direct la rotor prin presa pentru material recoltat cu role a pick-upului. Fluxul de material recoltat poate fi centrat în direc¡ia rotorului de tåiere folosind plåci de ghidare reglabile în douå dimensiuni disponibile. Clapele pendulului din partea frontalå oferå protec¡ie eficientå împotriva bucå¡ilor de pietre. Ro¡ile de transport sunt furnizate ca accesorii standard. Acestea oferå posibilitatea de a monta ¿i demonta tocåtorul frontal în mai pu¡in de 20 de minute. Un alt avantaj al solu¡iei de montare din fabricå îl reprezintå faptul cå toate piesele de uzurå ¿i subansamble pentru tocåtorul montat frontal pot fi ob¡inute de la departamentul de piese de schimb Claas.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 39/2022

MA{INI & UTILAJE

Anvelope BKT - siguran]\ la deplasarea pe pante A conduce un utilaj agricol de 3 tone pe un câmp plat este una, a face acela¿i lucru în pantå este cu totul altceva. ªi nu vorbim doar de dificultå¡ile opera¡ionale, ci, în primul rând, de siguran¡a ¿oferului. Riscul de råsturnare sau accidente în anumite situa¡ii este foarte ridicat ¿i atât producåtorii de tractoare, cât ¿i producåtorii de anvelope î¿i modernizeazå ¿i îmbunåtå¡esc gamele de produse în fiecare an, urmårind cre¿terea siguran¡ei ¿i performan¡elor. A¿adar, ce trebuie så lua¡i în considerare când alege¡i o anvelopå pentru opera¡iuni în pantå? Factorii principali sunt presiunea de umflare, banda de rulare, lå¡imea, structura, amprenta, compozi¡ia ¿i dimensiunea.

Presiunea în anvelope Dacå lucra¡i în pantå, presiunea este cel mai important parametru. Un risc obi¿nuit pe care îl reprezintå o anvelopå umflatå necorespunzåtor este acela cå for¡ele laterale fac ca anvelopa så alunece din jantå. Dacå panta depå¿e¿te 11 grade, anvelopele sunt supuse unui stres

mecanic puternic pe pere¡ii laterali ¿i taloane, ce poate duce la deteriorarea sau ruperea taloanelor. Dacå utiliza¡i în pantå anvelope radiale folosind valorile recomandate ale presiunii de umflare pentru uz agricol normal, existå riscul ca ele så nu poatå suporta greutatea suplimentarå cauzatå de cre¿terea for¡elor gravita¡ionale laterale. Acest lucru poate duce la råsturnåri ale echipamentului. Presiunea minimå recomandatå pentru condi¡ii normale este de 0,6 bari (9 psi). Atunci când se opereazå în pante cu o înclina¡ie de pânå la 20%, presiunea poate cre¿te cu pânå la +25%, fårå a depå¿i valoarea maximå a presiunii nominale de umflare a anvelopei.

Banda de rulare ¿i dimensiunea Aceste elemente pot afecta, ¿i ele, siguran¡a ¿i performan¡a anvelopelor în pante. Anvelopele radiale sunt, în general, cel mai des folosite produse în aplica¡iile în pantå, atât pentru tractoare, cât ¿i pentru combine. Acestea au, în fapt, o amprentå mai uniformå ¿i mai latå pe sol fa¡å de anvelopele conven¡ionale, oferind, astfel, o trac¡iune ¿i o stabilitate lateralå superioare. Modelul adecvat al benzii de rulare spore¿te performan¡a echipamentu46

lui pe iarbå noroioaså sau alunecoaså ¿i permite rularea fårå a se deteriora solul pe care se efectueazå opera¡iunile. Reducerea alunecårii înseamnå eficien¡å sporitå, care are ca rezultat o economie mai mare de combustibil ¿i o uzurå reduså a anvelopelor. Anvelopele cu un diametru mai mic ¿i o lå¡ime mai mare sunt de preferat deoarece garanteazå o stabilitate sporitå.

Pentru lucrul în pantå, BKT recomandå: Trac Super - o anvelopå radialå potrivitå în special pentru aplica¡iile pe suprafe¡e mari precum paji¿tile, parcurile ¿i transferurile rutiere pe drumuri late. Ea oferå o stabilitate extraordinarå pe terenuri cu pante. Agrimax RT 765 - asigurå o trac¡iune optimå ¿i confort pe toate suprafe¡ele, în orice moment, datoritå suprafe¡ei mari de contact. Este adecvatå pentru utilaje agricole care func¡ioneazå pe pante u¿oare ¿i medii în aplica¡ii în regim greu de lucru, precum cultivarea solului, deplasarea pe câmp ¿i ¿osea, recoltarea ¿i stropirea viei, asigurând, totodatå, o compactare reduså a solului.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 39/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Un r\spuns firav la întreb\rile oamenilor de [tiin]\

eglementårile europene privind OMG-urile au cunoscut o nouå întorsåturå såptåmâna trecutå, când Bruxelles-ul a propus o modificare a cadrului de reglementare european privind OMG-urile pentru a încuraja biotehnologia din 2023. Acest program are în vedere o dorin¡å clarå de a încuraja dezvoltarea biotehnologiei plantelor, aceasta din urmå fåcând posibilå o mai mare rezisten¡å a plantelor la schimbarea climei. Comisarul pentru Agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski, inten¡ioneazå så depunå o propunere de modificare a legisla¡iei în 2023.

ceastå evolu¡ie este într-adevår esen¡ialå pentru ca Uniunea Europeanå så poatå participa pe deplin la comer¡ul agricol mondial ¿i så ocupe locul care corespunde economiei sale. Într-adevår, UE constituie o singularitate în emisfera nordicå odatå cu hotårârea Cur¡ii Europene de Justi¡ie din iulie 2018, care a statuat cå modificårile genetice efectuate de biotehnologii de primå genera¡ie, precum transgeneza, dar ¿i cele efectuate folosind noi tehnici genomice (NGT new tehnicile genomice conform termenului adoptat de Comisia Europeanå în aprilie 2021) erau considerate OMG-uri ¿i reglementate prin Directiva 2001/18. Cu toate acestea, NGT sunt clasificate, în special tehnicile de editare a genomului, cu emblematicul CRISPR, o tehnicå u¿or de implementat, mai preciså ¿i mai pu¡in costisitoare decât celelalte. Descriså în 2012 de Emmanuelle Charpentier ¿i Jennifer Doudna, care au primit Premiul Nobel pentru Chimie Profitul Agricol 39/2022

în 2020 pentru aceastå descoperire, aceastå tehnicå poate modifica genomul într-un mod minor, în a¿a fel încât så fie imposibil prin examinarea rezultatului anumitor modificåri genetice så se cunoascå dacå produsul ob¡inut rezultå din mutageneza spontanå, mutageneza vizatå sau tehnici conven¡ionale de selec¡ie practicate de mai bine de jumåtate de secol, adicå nu se ¿tie dacå a fost gåsit întâmplåtor în naturå sau dacå a fost realizat în laborator. În aceste condi¡ii, multe ¡åri din întreaga lume au decis så nu aplice reglementårile lor privind OMG-urile produselor editate pe genom care nu pot fi distinse de produsele ob¡inute în mod natural sau prin tehnici conven¡ionale. Dar acestea råmân supuse, desigur, procedurilor na¡ionale în vigoare pentru autoriza¡iile de introducere pe pia¡å pentru produse noi.

omisia Europeanå a demarat în 2021 o procedurå de modificare a reglementårilor privind NGT (noi tehnici genomice). Aceastå procedurå este complexå ¿i cuprinde mai multe etape, organizate în jurul unui studiu ¿tiin¡ific, al unei analize de impact ¿i apoi a unei consultåri publice, care pe 22 iulie 2022 s-a încheiat, iar pe 16 septembrie 2022 au fost publicate rezultatele sale. O mare majoritate (79%) din cele 2300 de contribu¡ii (inclusiv 2.196 de cetå¡eni) au fost în favoarea revizuirii reglementårilor pentru OMG-uri. Comisia Europeanå a luat act de acest lucru ¿i va începe faza finalå, care constå în propunerea unui nou cadru de reglementare în 2023… dar numai pen-

tru anumite Noi Tehnici Genomice (NGT). Aceastå modificare a reglementårilor europene vizeazå doar tehnicile de mutagenezå ¡intitå ¿i cisgeneza (o tehnicå în timpul cåreia transferurile de gene apar¡inând aceleia¿i specii sunt efectuate prin inginerie geneticå) aplicate doar aplica¡iilor plantelor. Microorganismele ¿i animalele nu sunt vizate. Comisia Europeanå considerå cå activitatea Autoritå¡ii Europene pentru Siguran¡a Alimentarå, EFSA, privind inofensivitatea acestor tehnici aplicate animalelor ¿i microorganismelor nu este, pânå în prezent, suficient de fundamentatå. Se ridicå multe voci, în special cele ale Academiei Veterinare Franceze ¿i ale Uniunii Europene a Academiilor Agricole (UEAA), pentru a lua în considerare cererile NGT în cazul animalelor de fermå. Într-adevår, NGT oferå noi mijloace de a face fa¡å zoonozelor (boli transmisibile de la animale la om) ¿i panzootiilor (epidemiilor animale).

siståm deja la o primire favorabilå din partea guvernelor statelor membre. Înainte de a lua o decizie oficialå, pe 26 septembrie la Bruxelles, mini¿trii Agriculturii din ¡årile membre UE ¿i-au exprimat sprijinul în cadrul unei reuniuni pregåtitoare, din 16 septembrie, la Praga (UE este sub pre¿edin¡ia cehå).

ompaniile de biotehnologie care sunt consor¡ii interna¡ionale încep så aibå din nou încredere în alegerile ¿tiin¡ifice ¿i tehnologice ale Uniunii Europene. 47

MICA PUBLICITATE Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå IBNA Balote¿ti

Timac Agro Romania dezvoltå sustenabil culturile horticole din România ¿i î¿i dedicå aten¡ia asupra segmentelor de legumiculturå, pomiculturå ¿i viticulturå, pentru care cautå urmåtoarele staruri, membri ai echipei “For¡a Albastrå” Candida¡ii, pasiona¡i de horticulturå, trebuie så aibå:  Studii universitare agronomice finalizate cu diplomå licen¡å;  Experien¡å;  Bunå cunoa¿tere a sectorului agribusiness din zona alocatå;  Permis de conducere categoria B. ªi så aplice pentru una din pozi¡iile deschise în aproape toatå ¡ara: Oltenia, Muntenia, Bårågan, Dobrogea, Transilvania Nord, Moldova, Timi¿.

A¿teptåm CV-ul la adresa office@ro.timacagro.com

OFERÅ SPRE VÂNZARE VIºELE, JUNINCI ¿i TÅURAªI Aberdeen ANGUS ROªU, raså purå pentru reproduc¡ie, cu certificat de origine

Pentru detalii,

Director Tehnic Cåtålin Rotar tel.: 0733.679.820

Profitul Agricol 39/2022

PAGINA DE HOBBY V=natul de... somn „A¿ trage måcar un pui de somn!” Iatå o propozi¡ie care, auzitå din gura unui pescar, creeazå oarecum confuzie. ªi asta numai din pricina omonimiei substantivului somn, în limba românå: adormire, de genul neutru, ¿i pe¿te, de genul masculin. Cå respectiva ambiguitate poate fi rodul laconismului izvorât din amåråciunea juvelnicului pustiu ¿i din toropeala amiezii, necåjitul comprimând într-o rostire douå dorin¡e – aceasta e doar o ipotezå de lucru. Cert este înså cå folclorul nostru a izbutit så consacre somnul, alåturi de ¿tiucå, în ipostaza de mesager hipnotic în cântecul de leagån: „Vino, ¿tiucå,/ De mi-l culcå,/ Vino, somn,/ De mi-l adormi”. În farmacopeea egipteanå anticå, se insista asupra virtu¡ilor analgezice, recomandându-se suferinzilor de cefalee så-¿i frece capul cu o cåpå¡ânå de somn, bineîn¡eles de Nil. Papirusul ne încredin¡eazå cå „în acest fel, durerea trece din capul omului în cel al pe¿telui” (nu ¿tim dacå ¿i ilustrul Champollion, cåruia hieroglifele i-au provocat destule dureri de cap pânå så le biruie, s-a folosit de acest leac). În „Pescarul Amin”, medicul ¿i scriitorul Vasile Voiculescu prezintå somnul ca fiind „nåråvit la prådåciuni ¿i spaima copiilor la scaldå”, referindu-se, evident, nu la nevinova¡ii somotei ce fac gloria undi¡arului de duminicå, ci la „somnii mereu aprigi, hråpåre¡i”, de zeci ¿i sute de ocale, dintre aceia despre care vorbe¿te ¿i sofistul Klaudios Ailianos într-una din cele ¿aptesprezece cår¡i ale lucrårii sale „Peri Zoon Idiotetos” (Despre particularitå¡ile animalelor), unde sunt men¡iona¡i pe¿tii uria¿i ce erau pescui¡i la gurile Istrului cu un soi de undi¡å plugåritå de o pereche de boi înjuga¡i la o parâmå cu bojog de taur în cârlig. Dar – tot socotind Profitul Agricol 39/2022

noi cam ce dimensiuni va fi avut acea sculå pescåreascå pe care stråmo¿ii no¿tri o foloseau pentru capturarea pe¿telui „silurus” ori „glanis” (devenite aståzi numele ¿tiin¡ific al somnului) – ne-am cam îndepårtat de mult mai mode¿tii såi urma¿i, accesibili nouå.

Singuratic ¿i noctambul, lacom pânå la voracitate, somnului nu-i este, practic, stråin nimic din ceea ce face parte din regnul animal (insecte, raci, broa¿te, ¿erpi, pe¿ti, påsåri, mamifere), totul depinzând numai de circumferin¡a gurii sale. Dacå e låsat în pace, poate ajunge pânå la cinci metri lungime ¿i la câteva chintale greutate. Privit prin prisma unei anume „estetici a urâtului” (Karl Rosenkranz), somnul, de¿i hidos ¿i diabolic, poate fi considerat chiar simpatic, în pofida capului butucånos, ochilor mici, din¡ilor ascu¡i¡i, întor¿i spre cerul gurii, mustå¡ilor groase ¿i lungi, în numår de trei perechi, ¿i buzelor råsfrânte. Dupå cum ne încredin¡eazå Aristotel în „Marea istorie a animalelor”, tatålsomn poate fi socotit un pårinte model: dacå nivelul apei scade, iar cele câteva zeci ori sute de mii de icre (toxice pentru om) ale soa¡ei sale riscå så råmânå pe uscat, atunci acesta le strope¿te cu

coada. O vreme î¿i påze¿te ¿i puii, devenind pildå a devo¡iunii paterne. Pescuit sportiv, adicå simplu, cu undi¡a (la ¿oarece, broascå, ¡ipar, coropi¿ni¡å, râmå ¿erpeascå), la bucatå de såpun de caså ori „la clonc”, somnul se dovede¿te a fi cel mai adesea somotei, somnule¡ sau numai… o a¡ipealå. Dorindu-¡i, cinstite cetitorule (de la Påstorel voroavå), „Så-¡i fie som-

nul lin ¿i sosul aproape”, înclin cåtre o re¡etå la îndemâna oricui:

Somn pané Se curå¡å carnea (aproximativ un kilogram de panå de somn), se spalå ¿i se scurge, dupå care se por¡ioneazå. Bucå¡ile astfel ob¡inute se ¡in în lapte cu o lingurå de sare timp de o jumåtate de orå; apoi se trec prin fåinå, ou båtut ¿i pesmet, se pun la pråjit într-un amestec de ulei ¿i unt în pår¡i egale ¿i se condimenteazå cu o pårere de piper ¿i ienibahar. Se rumenesc pe ambele pår¡i ¿i se consumå calde (ornate cu verdea¡å), cu måmåligu¡å pripitå ¿i garniturå de ciuperci cålite în „baia de ulei” a somnului, lângå un mujdei aprig, båtut cu smântânå. Totul se stinge cu un Riesling sau cu o Feteascå Regalå de Oltina, vinuri prin excelen¡å pescåre¿ti. Apoi, somn u¿or!... Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 26 - 30 octombrie La Bucure¿ti are loc Târgul Indagra. Ca de obicei, se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. Este unul dintre cele mai bune prilejuri de ie¿it în public pentru politicienii de Dâmbovi¡a. 6 - 10 noiembrie La complexul expozi¡ional Villepinte, Paris, va avea loc Salonul Interna¡ional de Ma¿ini Agricole SIMA. ¥n aceastå toamnå se împlinesc 100 de ani de la prima edi¡ie. 9 - 13 noiembrie ¥n Italia, la Bologna va avea loc EIMA - Expozi¡ia Interna¡ionalå de Ma¿ini Agricole, un eveniment la care vor fi prezente companii din 50 de ¡åri ¿i care expun peste 50.000 de modele de ma¿ini ¿i echipamente pentru toate tipurile de lucråri agricole. 10 noiembrie Compania AIPROM sårbåtore¿te cei 20 de ani de activitate, prilej cu care, la Palatul Parlamentului, va avea loc o recep¡ie cu tema 20 de ani de culturi sustenabile, 20 de spice de grâu, multe motive de bucurie. 15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrågea ¿i mul¡i crescåtori români. 1 - 3 decembrie La Centrul Expozi¡ional Cremona va avea loc cea mai mare expozi¡ie de animale, ajunså la a 77-a edi¡ie. Tot aici se va ¡ine ¿i cel de-al 3-lea Salon Interna¡ional de Lactate Cremona ¿i Licita¡iile de Lactate@CR European Sale 2022. 50

Festivalul paprica[ului, vinului [i ]uicii Cu prilejul Zilei na¡ionale a produselor române¿ti, a fost ospå¡ mare ¿i distrac¡ie pe cinste, la Festivalul paprica¿ului, vinului ¿i ¡uicii de la Buzia¿, în jude¡ul Timi¿, în zilele 8-9 octombrie. Ceaunele au dat în clocot timp de douå zile, pe un timp frumos, cu soare blând de toamnå, cu lume multå, voie bunå, cântece ¿i jocuri, a¿a cum numai în Banat existå. Dupå doi ani în care restric¡iile pandemice nu au permis desfå¿urarea unor asemenea evenimente, Festivalul paprica¿ului, vinului ¿i ¡uicii a revenit în for¡å. A atras mii de pofticio¿i dornici så î¿i alinte papilele gustative cu cele mai delicioase paprica¿uri, mititei sau pârjoale la gråtar, totul stins cu cele mai bune vinuri sau cu un påhåru¡ de ¡uicå båtrânå de gutui sau prune. A avut loc în Parcul central din Buzia¿, unde î¿i au cuibul zecile de veveri¡e, care ¿i ele au un festival destinat numai lor, în luna iulie. A¿adar, au fost douå zile de mare sårbåtoare, cu muzicå bunå,

preparate culinare delicioase, vin nobil, concursuri, deguståri ¿i multe surprize. Bucåtarii au muncit întruna, iar gråtarele cu mici, fleici ¿i pe¿te au sfârâit permanent, spre bucuria celor care n-au avut råbdare pânå s-a fåcut paprica¿ul ¿i au vrut neapårat så guste ceva. Pe lângå ospå¡, miile de participan¡i s-au bucurat ¿i de un amplu spectacol folcloric.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Påmântul fågåduin¡ei – O pereche potrivitå; 2) Despår¡ire în fapt; 3) Comandant de lagår! – E ceva de vis; 4) Cu 9 10 noaptea-n cap – Mo¿tenire de familie; 5) Ata¿at în mod vizibil – Are abateri la curs; 6) Notå de preså! – Afla¡i în panå de inspira¡ie; 7) Intrare în teren – Adunarea generalå de luni; 8) Încorpora¡i la unitate; 9) Pregåtit de explozie – Scos din pålårie; 10) Ultima intrare în cont.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 38/2022 ORIZONTAL: CODITE - STA; ORANDUIT - N; RING - RARIT; I - SARITURI; MOALE - ATIC; BS - AMAGITI; TUTELA - AP; REC - DENOTA - INITIA - PIR; DISTINCTIE.

VERTICAL: 1) Vine cu salvarea în zonele inundate – Coadå de guvid! 2) Revenire la via¡å; 3) A se ivi... mai rar – Måsliniul care då tonul; 4) Se pronun¡å în opozi¡ie – Trecutå... în rândul fiarelor; 5) O figurå de colindåtor – Trimite la origine; 6) Un codru de pâine – Au cåutare; 7) Solist la corn; 8) Pierderea busolei – Stofå datå cu rabat! 9) Då na¿tere la copii; 10) Duce la un rezultat mai slab în deplasare. Profitul Agricol 39/2022