Profitul Agricol nr. 3 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 3 din 26 ianuarie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 3/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Strategia Falimentului

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Pânå acum, despre noua doctrinå care bântuie Europa, ecologismul cu orice pre¡, nu s-a încumetat nimeni så critice deschis, doar americanii. Dar termenele se apropie, criza mu¿cå din bugete ¿i tot mai multe organiza¡ii profesionale încep så mi¿te în front, în dezacord cu Pactul Verde European ¿i vârfurile lui de atac, Biodiversitatea 2030 ¿i Farm to Fork. Tocmai ce universitatea olandezå Wageningen ¿i-a finalizat studiul asupra efectelor aplicårii strategiilor Farm to Fork ¿i Biodiversitatea. Ca så fie siguri de efecte, l-au publicat. Concluzia este simplå: fårå compensa¡ii financiare, veniturile exploata¡iilor vor scådea brutal, împingând fermierii în faliment.

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

De pildå, spun olandezii, produc¡ia în sectorul zootehnic se va reduce cu 10-15% în urma reducerii efectivelor de animale, måsurå necesarå pentru atingerea obiectivului de reducere cu 20% a vânzårilor de îngrå¿åminte ¿i de înjumåtå¡ire a pierderilor de nutrien¡i cu 50%. Scåderea produc¡ie va conduce la cre¿teri de pre¡uri dispropor¡ionate. ªi în sectorul vegetal, implementarea Farm to Fork ¿i a strategiei privind Biodiversitatea va duce la o scådere medie a produc¡iei europene între 10 ¿i 20%. Impactul va fi mai mare în cazul culturilor permanente (pomiculturå, viticulturå) decât în cazul culturilor anuale. Sunt de a¿teptat cre¿teri de pre¡uri de pânå 7% în cazul produc¡iei vegetale, respectiv de pânå la 42% în cazul produc¡iei pomicole ¿i viticole. În cazul în care toate obiectivele celor douå strategii vor fi implementate ad literam (reducerea cu 50% a consumului de pesticide, reducerea cu 20% a consumului de îngrå¿åminte ¿i cu 50% a pierderilor de nutrien¡i, cel pu¡in 10% din terenul agricol “redat naturii”), WUR anticipeazå la o cre¿tere netå a importurilor de porumb cu 209%, de rapi¡å cu 98%, de citrice cu 92%. Pentru a diminua impactul, ar fi necesar ca Uniunea så-¿i revizuiascå politicile în privin¡a biotehnologiilor. Dar crede¡i cå o va face?

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS

Profitul Agricol 3/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii 1 martie, prima zi de depunere a cererilor pentru subven¡ii PNS-ul va fi depus în ianuarie-februarie

Criza îngrå¿åmintelor, o problemå pentru pre¡ul alimentelor în Europa

Gripa aviarå este la grani¡a cu Ungaria Cui folose¿te îngreunarea vânzårii terenurilor?

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

372,5 milioane de tone de soia

Mizona, noul fungicid BASF pentru cereale Cheia unei fertilizåri corecte în actuala crizå energeticå

Povestea interzicerii neonicotinoidelor Predic¡iile lui Cezar: în Uniunea Europeanå 35 România a exportat deja 2,4 milioane tone  Neonicotinoidele între ¿tiin¡å, 17 de porumb 35 justi¡ie ¿i politic  Isteria francezå despre neonicotinoide

Asocia]ii profesionale

Gr\dina, via [i livada

Dilema liderului LAPAR, Nicu Vasile.

Nu cumva subven¡iile agricole genereazå infla¡ie?

n-a prins peste måri

Culturi vegetale Din 2022, Mas Seeds face ¿i analiza ¡esutului vegetal

Noutå¡ile Corteva pentru 2022

ªapte cooperative înfiin¡ate în 2021, doar în Arad

Cooperativa Bunåtå¡i Locale a gåsit solu¡ia la criza energeticå

India: subven¡ii pentru îngrå¿åminte

Anglia se deschide spre editarea geneticå

Bani pentru registrele genealogice

Fermierii pot exporta oi ¿i vite în ¡årile arabe

Limousin ¿i Blonde d'Aquitaine din Ungaria

Ma[ini & utilaje Dicor Land are o altå echipå managerialå

Cât de repede ai nevoie de utilajul tåu nou?

Anvelope BKT pentru terenuri noroioase

Jaydeep Singh, CEO AgroConcept:

“În 2021 am avut vânzåri foarte bune” 40

Cre[terea animalelor

Energia ¿i oul de aur

Fran¡a sacrificå peste un milion de påsåri

Hobby Locuri de pahar, de tainå ¿i rafinament, în Timi¿oara de altådatå 52 Vânatul în bucate (2)

Dacå nu ai porc, merge ¿i crocodil

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII PNS-ul va fi depus în ianuarie-februarie Ministrul Adrian Chesnoiu a confirmat informa¡ia furnizatå revistei Profitul Agricol de Mihail Dumitru, director în DG Agri: Comisia Europeanå a somat statele care nu au transmis prima versiune a PNS pânå la 1 ianuarie 2022 så o facå “în cel mai scurt termen”.

inistrul considerå cå eroarea strategicå a precedentului PNS este cå s-a concentrat pe sus¡inerea unitå¡ilor de procesare mici, care n-au capacitatea så genereze volume mari ¿i så devinå competitori ai marilor jucåtori din pia¡å. “Sus¡inerea financiarå a fost plafonatå la 2,5 milioane de euro, în condi¡iile în care investi¡ia într-o fabricå modernå, competitivå, costå între 30 ¿i 50 de milioane de euro. Am propus så ridicåm plafonul la 15 milioane de euro, iar procesarea så se facå prin asocierea producåtorilor de materie primå în grupuri de producåtori sau cooperative agricole. Industria alimentarå are rate mici de profitabilitate, între 3-5%. Supravie¡uirea pe pia¡å este datå de capacitatea de a produce ¿i livra volume mari”. Chesnoiu a mai precizat cå la Consiliul de mini¿tri din 12-13 decembrie toate statele membre ¿i-au manifestat

Profitul Agricol 3/2022

îngrijorarea fa¡å de termenul prea scurt de depunere a PNS, având în vedere cå legisla¡ia subsecventå PAC nu existå, urmând a fi adoptatå de Parlamentul European abia la finalul lunii ianuarie. “România, ca ¿i Germania, Cehia, de fapt ca majoritatea statelor care nu au depus PNS au schimbat guvernul. Am dat un ordin în luna decembrie, ca to¡i cei implica¡i în elaborarea PNS så lucreze inclusiv sâmbåta ¿i duminica, dacå este nevoie”. În pofida întârzierii, Chesnoiu asigurå cå “Nu existå niciun risc så pierdem vreun eurocent din PNS. Vom depune PNS la finalul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie ¿i sunt absolut convins cå, întårind dialogul cu Comisia, pânå la jumåtatea anului se va încheia evaluarea tuturor PNS-urilor”. Recensåmântul agricol realizat anul trecut nu va fi inclus în prima versiune a PNS, deoarece încå nu este finalizat.

Robert VERESS

Un fermier, secretar de stat la Agriculturå Fermierul este Costin Telehuz (aprox. 600 ha), pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a. Numele lui este vehiculat cu multå siguran¡å ca fiind urmåtorul secretar de stat din partea PNL la Ministerul Agriculturii. Telehuz a dorit så nu comenteze pânå când nu prime¿te numirea oficialå. Daniel Buda, reales vicepre¿edinte al Comisiei de Agriculturå Pe 24 ianuarie Parlamentul European a organizat alegeri pentru func¡iile de pre¿edinte ¿i vicepre¿edin¡i ai Comisiei de Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå. Ace¿tia au un mandat limitat, de 2 ani ¿i jumåtate. Una din pozi¡iile de vicepre¿edin¡i a fost ob¡inutå de europarlamentarul român Daniel Buda. Dupå alegeri, Buda se declara extrem de onorat de încrederea aråtatå de colegii lui. Alegeri în APPR Pe 15 februarie APPR va avea alegeri pentru func¡ia de pre¿edinte ¿i pentru cea de membru în Consiliul Director. De¿i candidaturile sunt primite inclusiv în ziua alegerilor, APPR face apel la membri så le depunå din timp, pentru a facilita modul de organizare a alegerilor. Ca ¿i în alte då¡i, Profitul Agricol va gåzdui în paginile sale “platforma program” a candida¡ilor, în måsura în care au una. Ghid de bune practici pentru cooperative UNCSV a lansat un ghid de bune practici pentru cooperativele din sectorul vegetal aflate fie în curs de înfiin¡are, fie în primii ani de func¡ionare sau care trebuie så î¿i actualizeze actele constitutive. Ghidul a fost elaborat prin colectarea informa¡iilor de la cele 40 de cooperative membre ale Uniunii. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII AIPROM: sus¡inere pentru biotehnologii ¥ntr-un comunicat de preså dedicat studiului Wageningen (vezi editorialul) AIPROM a subliniat necesitatea ca fermierii europeni så aibå acces la cele mai recente tehnologii agricole, inclusiv noile tehnici genomice. Inclusiv directorul general CropLife Europe, din care ¿i AIPROM face parte, ¿ia exprimat speran¡a cå procesele de autorizare a noilor produse de protec¡ie a plantelor vor fi “mai oportune”, astfel încât acestea så poatå înlocui mai rapid substan¡ele interzise pe bandå rulantå.

Fermierii spanioli ies în stradå Mii de fermieri au protestat în Madrid contra politicilor economice ¿i de mediu ale guvernului de stânga, despre care spun cå sufocå zonele rurale. Printre cereri se numårå reglementarea pre¡ului produselor agricole, protejarea crescåtorilor de tauri pentru coride ¿i cre¿terea subven¡iilor. În replicå, guvernul sus¡ine cå a alocat 4,2 miliarde de euro în acest an pentru a combate depopularea ruralå. Carbon farming, la APPR În afarå de proiectele standard de testare a soiurilor, hibrizilor ¿i a produselor de protec¡ia plantelor, activitate embelmaticå, APPR a început proiecte de cercetare în câmp pe tema carbon farming, teståri pe culturi verzi, lucråri minime ale solului. “Facem analize de sol, monitorizåm calitatea solului ¿i a produc¡iei ob¡inute, analizåm parametri tehnici, dar ¿i economici”, detaliazå Alina Cre¡u, director executiv APPR. Crescåtorii francezi de porci anun¡å stare de urgen¡å Crescåtorii de porci din nordul Fran¡ei au blocat mai multe drumuri ¿i au cerut måsuri concrete de sprijin din partea statului pentru a rezolva “starea de urgen¡å” din industrie. Ei spun cå furajele ¿i materiile prime s-au scumpit tot mai mult, în timp ce carnea se ieftine¿te, a¿a cå au ajuns så¿i vândå animalele în pierdere. 8

Criza îngr\[\mintelor, o problem\ pentru pre]ul alimentelor în Europa Într-un moment în care fermierii europeni se pregåtesc så împrå¿tie îngrå¿åminte pe câmp, pre¡urile ridicate la azot nu le laså altå op¡iune decât så utilizeze mai pu¡ine.

Anali¿tii de la VTB Capital estimeazå cå Europa ar putea så se confrunte cu un deficit de aproximativ 9% din necesarul såu anual de îngrå¿åminte pe bazå de azot în primul semestru. Alimentele ar putea så se scumpeascå dacå culturile agricole vor avea de suferit sau dacå pre¡ul produselor agricole va cre¿te. Iar dacå politicienii nu au reac¡ionat în fa¡a scumpirii azotului, poate vor reac¡iona în fa¡a scumpirii laptelui ¿i a pâinii. ¥n toatå Europa, mul¡i fermieri nu ¿iau asigurat necesarul de îngrå¿åminte, a¿teptând pânå în ultimul moment în

speran¡a cå pre¡urile vor scådea sau ar putea decide så împrå¿tie o cantitate mai micå decât de obicei. Chiar dacå criza gazelor naturale din Europa s-a mai calmat în ultimele såptåmâni, ¿i unele firme precum Yara au repornit capacitå¡ile de produc¡ie de îngrå¿åminte, aprovizionarea este în continuare una limitatå. Pia¡a europeanå a îngrå¿åmintelor se confruntå ¿i cu amenin¡åri mai ample, precum restric¡iile la export introduse de Rusia ¿i China, ¿i sanc¡iunile impuse pentru livrårile de potasiu din Belarus. În aceste condi¡ii, anali¿tii de la firma francezå de consultan¡å Agritel estimeazå cå fermierii din Fran¡a ¿i Germania ¿i-au asigurat aproximativ 70% din necesarul lor de îngrå¿åminte pe bazå de azot pentru acest an. În ¡årile din bazinul Mårii Negre precum Ucraina ¿i România, gradul de acoperire este chiar mai mic.

Urmåtoarele 6 luni sub pre¿edin¡ia francezå Având în vedere cå Fran¡a a preluat pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului, la 1 ianuarie 2022, ministrul francez al agriculturii, Julien Denormandie, a prezentat în cadrul reuniunii AGRIFISH prioritå¡ile pre¿edin¡iei franceze în domeniu. Prioritatea prioritå¡ilor pentru pre¿edin¡ia francezå va fi reciprocitatea standardelor pentru produsele din UE ¿i a celor din afara UE. Este felul european de a impune o politicå ecologistå principalilor parteneri comerciali. Så vedem ¿i dacå ace¿tia vor reac¡iona. A doua prioritate va fi cea de utilizare a produselor fitosanitare, cu revizuirea limitelor maxime admise de reziduuri.

Fran¡a mai promite ¿i ascu¡irea luptei împotriva defri¿årilor. Sigur, Denormandie nu a uitat nici så promitå o agriculturå cu emisii scåzute de dioxid de carbon, întåritå de sechestrarea carbonului în sol. În ceea ce prive¿te pescuitul, temele sunt: revizuirea Regulamentului privind controlul pescuitului, politica comunå în domeniul pescuitului ¿i punerea sa în aplicare prin acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil cu Mauritius, Madagascar ¿i Liberia.

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 3/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

1 martie, prima zi de depunere a cererilor pentru subven]ii Pentru anul 2022, campania de depunere a cererilor pentru subven¡ii va începe în data de 1 martie, a anun¡at Adrian Pintea, directorul general APIA (foto). Nu dispare nicio formå de sprijin, din contrå, toate schemele de platå, fie cå vorbim de plå¡ile directe, în care avem SAPS (schema unicå de platå pe suprafa¡å), plata redistributivå, plata tineri fermieri, toate formele de sprijin cu care fermierii no¿tri s-au obi¿nuit în decursul acestor 7 ani vor fi ¿i pentru anul 2022, confirmå Pintea. La fel ¿i pentru måsurile de dezvoltare ruralå, acele måsuri, a¿a cum le cunosc fermierii, de agro-mediu, ¿i acelea func¡ioneazå, inclusiv bunåstarea animalelor. “Deci toate formele de sprijin, pe care le-au avut în anul 2021, vorbind strict de cererea unicå APIA, vor fi ¿i pentru anul 2022”, a spus ¿eful APIA. Formele de sprijin pe scurt: - schema de platå unicå pe suprafa¡å SAPS; - schema de platå redistributivå primul interval 1-5 hectare inclusiv; al doilea interval, peste 5 ha ¿i pânå la 30 ha inclusiv; - schema de platå pentru practici agricole benefice pentru climå ¿i mediu (plata pentru înverzire); - schema de platå pentru tinerii fermieri; - ajutor na¡ional tranzitoriu vegetal; ANT1 culturi în teren arabil; ANT3 cânepå pentru fibrå; ANT4 tutun; ANT5 hamei; ANT6 sfeclå de zahår; - sprijin cuplat vegetal pentru soia, lucernå, leguminoase boabe pentru inProfitul Agricol 3/2022

dustrializare/procesare: mazåre boabe ¿i fasole boabe, cânepå pentru ulei ¿i/sau fibrå, orez, cartof de såmân¡å, hamei, sfeclå de zahår, tomate pentru industrializare cultivate în câmp, castrave¡i pentru industrializare cultiva¡i în câmp, legume cultivate în sere ¿i solarii - tomate pentru consum în stare proaspåtå, castrave¡i pentru consum în stare proaspåtå ¿i/sau pentru industrializare, ardei, varzå ¿i vinete pentru consum în stare proaspåtå, fructe destinate industrializårii: prune, mere, cire¿e, vi¿ine, caise ¿i zarzåre, cartof timpuriu pentru industrializare; - sprijinul cuplat zootehnic pentru vaci de lapte ¿i bivoli¡e, pentru taurine de carne, pentru oi ¿i capre. Ajutorul na¡ional tranzitoriu în zootehie, ANTZ: ANT7 - schema decuplatå de produc¡ie în sectorul lapte, specia bovine; ANT8 - schema decuplatå de produc¡ie în sectorul carne, specia bovine; ANT9 - schema decuplatå de produc¡ie, specia ovine/caprine.

Viorel PATRICHI

Promovåri în echipa Naturevo Flavius Duma s-a alåturat echipei Naturevo în februarie 2020, ca director de vânzåri în Arad. A avut o evolu¡ie rapidå iar acum Naturevo are încredere cå poate så gestioneze întreaga zonå a Banatului. Membru al echipei Naturevo din decembrie 2018, Klaus Heinrich ¿i-a început activitatea ca reprezentant comercial în zonele Buzåu ¿i Prahova. Dupå o experien¡å de peste trei ani, este pregåtit så gestioneze zona de Nord a Munteniei. For¡e proaspete în echipa Mas Seeds Mihai Popovici s-a alåturat echipei Mas Seeds ca manager de produse ¿i servicii. Provine dintr-o familie de ingineri agronomi. Vine la Mas Seeds cu o experien¡å semnificativå în implementarea sistemului de semånat direct, a multiplicårii, procesårii ¿i comercializarii hibrizilor de floarea-soarelui, porumb ¿i a soiurilor de soia. Miruna Anghel a fåcut primul pas al carierei alåturi de echipa Mas Seeds. Tânårå ie¿itå de pe bånciile liceului, este dornicå de cunoa¿tere ¿i de a învå¡a agriculturå. Va lucra în domeniul comunicårii.

Din cauza secetei, Canada a ajuns så importe orz din Europa Canada, unul din cei mai mari exportatori mondiali de orz, a ajuns în situa¡ia neobi¿nuitå în care trebuie så importe orz din Europa, dupå ce seceta de anul trecut i-a devastat culturile, transmite Bloomberg. Canada nu a mai cumpårat orz din 2015. Lipsa orzului afecteazå atât crescåtorii de animale cât ¿i producåtorii de bere. Acum to¡i a¿teaptå orzul vândut de Fran¡a, încårcat la Rouen. 9

Adama råstoarnå miturile cu noul catalog Noul catalog Adama este realizat conform acestui concept îndråzne¡. Numele produsului, sloganul acestuia ¿i mitul se pot citi ¡inând catalogul în mod obi¿nuit. Imaginile sunt înså råsturnate, iar pentru a citi adevårul trebuie så råsuce¿ti catalogul. Mitul cum cå “buruienile dicotiledonate nu pot fi combåtute cu succes toamna, dacå rapi¡a e råsåritå” este combåtut cu “Sultan Top, aplicat pânå în faza de patru frunze ale culturii, controleazå în totalitate buruienile dicotiledonate din cultura de rapi¡å”. Covid-19 a fost sursa de inspira¡ie pentru acest concept. Dacå pânå în 2020, ideea cå “ceva poate opri activitatea pe tot globul” era un mit, dupå 2020, s-a dovedit contrariul. “Pandemia ne-a inspirat ¿i astfel am început så luåm toate miturile agricole ¿i ne-am propus så le råsturnåm. Så demonstråm cå Adama råstoarnå mituri alåturi de fermierii români”, a declarat Gabriela Vila, director general Adama. Mas Seeds debuteazå pe marile ecrane Mas Seeds România a sponsorizat realizarea filmului Secretul lui Zorillo, o poveste despre daci ¿i romani ce aminte¿te de celebra serie Asterix ¿i Obelix. Nu vå mira¡i dacå ve¡i vedea pe ecrane un sac Mas Seeds sau alte obiecte de recuzitå cu numele producåtorului de semin¡e! Våru’ Såndel joacå în produc¡ia "istoricå" un rol emblematic. De altfel, o parte din echipa care realizeazå lungmetrajul a realizat ¿i douå spoturi pentru acesta. Premiera va fi pe 25 februarie.

Brazilia exporturilor-record Exporturile de fructe ale Braziliei au stabilit un nou record în 2021, iar valoarea totalå a depå¿it pentru prima oarå suma de un miliard de dolari. Brazilia a exportat anul trecut 1,2 milioane tone de fructe, cu 18% mai mult fa¡å de sezonul precedent, în timp ce încasårile au crescut cu 20% pânå la 1,06 miliarde de dolari. 10

Gripa aviar\ este la grani]a cu Ungaria Un focar de gripå aviarå a fost identificat la o fermå de ra¡e în localitatea Csengerujfalu din nord-estul Ungariei, în apropiere de grani¡a cu România. Autoritå¡ile maghiare au început sacrificarea celor 37.000 de påsåri, a anun¡at miercuri Autoritatea Sanitarå Veterinarå din Ungaria (NEBIH).. A fost instituitå o zonå de protec¡ie de trei kilometri în jurul fermei, precum ¿i o zonå de monitorizare pe o razå de

10 kilometri. NEBIH a informat ¿i ANSVSA-ul cu privire la acest caz. În total, aproximativ 40 de localitå¡i de la grani¡a Ungariei cu România sunt vizate de diferite måsuri de protec¡ie din cauza gripei aviare. În mod normal, gripa aviarå începe så se manifeste toamna, virusul fiind transportat de påsårile sålbatice migratoare care vin din Asia în Europa.

Fran]a sacrific\ peste un milion de p\s\ri Guvernul francez a anun¡at cå peste un milion de påsåri vor fi sacrificate în urmåtoarele såptåmâni pentru a controla epidemia de gripå aviarå, care continuå så se extindå în fermele din ¡arå. Måsura vizeazå 226 de localitå¡i din sudul ¡årii, acolo unde toate påsårile de la fermele de pui, ra¡e sau curcani vor fi ucise. Ministerul Agriculturii va rechizi¡iona mai multe abatoare din regiune ¿i va folosi un numår cât mai mare de muncitori, inclusiv studen¡i din facultå¡ile de medicinå veterinarå, pentru a accelera procesul. Autoritå¡ile sperå cå toate påsårile vor fi ucise în trei såptåmâni, iar virusul nu se va putea transmite în alte regiuni agricole ale Fran¡ei.

Cele trei departamente sunt celebre pentru fermele care produc tradi¡ionalul pate de ficat foie gras, înså guvernul îi va despågubi pe to¡i fermierii afecta¡i. Herve Dupouy, un lider al fermierilor care cre¿te ra¡e în regiunea Landes, este de acord cu decizia guvernului pentru cå måsurile de carantinå ¿i dezinfectare impune pânå acum au fost insuficiente. “Suntem dispera¡i, moralul fermierilor este la påmânt. Cum ne putem face planuri de viitor atunci când descoperim în fiecare diminea¡å påsåri moarte?”, spune Dupouy. Fran¡a a sacrificat deja un milion de påsåri pentru a limita focarele de gripå aviarå, care au fost raportate ini¡ial în luna noiembrie.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 3/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB arie 2022, a fost de 299 dolari/tonå (1.256 lei). A scåzut cu Moselle a fost de 260 euro/tonå (1.274 lei). A scåzut cu 11 10 dolari/tonå. euro/tonå fa¡å de såptåmâna Principalele destina¡ii ale ex- trecutå. portului: Japonia 77.770 tone, Pre¡ul grâului FOB Rouen Coreea de Sud 69.770 tone, Mexic 37.770 tone, Columbia a fost de 311 euro/tonå (1.524 35.770 tone, Nigeria 17.770 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. tone.

Grâu România FOB Constan¡a 271 euro/t (- 6) 1.328 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.01.2022, pre¡ cu livrare în feb. 2022. ¥n såptåmâna 17 - 21 ianuarie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la deschiderea licita¡iilor din 17 ianu$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Mai Iulie

17.01 275 275 277

18.01 277 277 279

19.01 20.01 21.01 283 281 279 279 277 275 280 279 277 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mar Mai Iulie

17.01 281 283 285

18.01 283 285 287

19.01 285 287 289

20.01 283 285 287

21.01 281 283 285

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 271 dolari/tonå (1.138 lei). A scåzut cu 11 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 17.01 Rouen 261 Dunquerque 261 Pallice 261 Creil FOB 259 Moselle FOB 259 Rouen FOB 307

18.01 19.01 263 265 263 265 263 265 261 263 261 262 312 313

Febr Mar Mai

18.01 273 277 281

19.01 275 279 283

România

20.01 273 277 281

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 21 ianuarie 2022, a

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 2 euro/tonå.

Mar Mai Iul

17.01 233 231 230

18.01 235 233 231

19.01 20.01 21.01 237 235 233 235 234 232 233 232 231

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 17.01 235 233 247 Bordeaux FOB 239 Pontivy 241 Bordeaux Pallice Rhin FOB

euro/t

18.01 19.01 20.01 21.01 237 239 237 235 235 237 235 234 249 251 250 249 241 243 242 241 244 245 244 243

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Mar

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

301 $/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie, este de 231 dolari/tonå (970 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

$/t

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în februarie 2022, a fost de 247 dolari/t (1.037 lei).

21.01 271 275 279

FOB Constan¡a 241 euro/t (- 6) 1.181 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.01.2022, pre¡ cu livrare în feb. 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna februarie 2022 este de 217 dolari/t (911 lei).

21.01 261 261 261 260 260 311

fost de 243 dolari/tonå (1.021 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 261 euro/tonå (1.279 lei).

euro/t 20.01 263 263 263 261 261 312

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 17.01 271 275 279

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 21 ianuarie 2022, a fost de 234 euro/tonå (1.147 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 249 euro/tonå (1.220 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 263 dolari/tonå (1.105 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

247 $/t

$/t

17.01 18.01 19.01 20.01 21.01 263 265 267 265 263 261 263 265 263 261

Profitul Agricol 3/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 17 - 21 ianuarie 20221 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 509 dolari/tonå (2.138 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 ianuarie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Febr Mar Mai

17.01 497 500 501

18.01 499 501 503

$/t 19.01 500 503 505

20.01 497 501 503

21.01 495 500 501

România FOB Constan¡a 237 euro/t (- 4) 1.161lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21.01.2021, pre¡ cu livrare în feb. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 243 euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 18.01 245 245 249

19.01 247 247 250

20.01 245 245 249

21.01 243 243 247

259 263 261 259 267 269 267 265

Sorg

PREºURI 17 - 21.01.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 17 - 21 ianuarie 2022, a fost de 219 dolari/tonå (920 lei). A scåzut cu 18 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

513 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 21 ianuarie 2022, a fost de 517 dolari/tonå (2.171 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 453 dolari/tonå (1.903 lei), în scådere cu 18 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 17.01 Febr 1.295 Martie 1.293 Mai 1.271

18.01 1.297 1.297 1.273

19.01 1.303 1.299 1.275

20.01 1.301 1.297 1.273

$/t 21.01 1.297 1.293 1.271

euro/tonå (1.91 lei), mai mic cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

17.01 Rouen 243 Dunquerque 243 Pontivy 247 Orz bere: Creil** 257 Moselle** 265

na 907.770 tone, Turcia 117.770 tone, Thailanda 77.570 tone, Olanda 57.770 tone ¿i Marea Britanie 37.970 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 265 euro/tonå (1.298 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în februarie 2022, pre¡ul orzului furajer este 245 dolari/t (1.029 lei), cu 6 dolari/tonå mai mic fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 137.770 tone ¿i Mexic 5.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Febr Mar

17.01 18.01 19.01 20.01 21.01 219 221 223 221 219 221 223 225 223 223

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Febr Mar

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

17.01 18.01 19.01 20.01 21.01 453 455 457 455 453 439 441 443 441 439

Febr Mar

17.01 18.01 19.01 20.01 21.01 517 519 521 519 517 507 513 515 513 511

Floarea-soarelui

chidere, pe 21 ian., a fost de 601 dolari/tonå (2.524 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 607 euro/tonå (2.974 lei). A înregistrat o scådere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 17 ianuarie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2022, este de 697 dolari/tonå (2.927 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Febr

$/t

17.01 18.01 19.01 20.01 21.01 605 607 609 603 601

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

17.01 18.01 19.01 20.01 21.01 Dieppe 619 617 615 609 607

de 17 ianuarie.

Rapi¡å ¥n såptåmâna 17 - 21 ianuarie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 653 euro/tonå (3.200 lei), mai mic cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 17.01 Rouen 677 Dunquerque 673 Moselle 669

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2022, a fost de 727 dolari/t (3.053 lei).

18.01 679 677 671

19.01 677 675 669

20.01 669 667 659

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 659 euro/tonå (3.229 lei), mai mic cu 18 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 657 euro/tonå (3.219 lei), mai mic cu 16 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

21.01 659 657 653

Febr Mar Mai

17.01 765 757 733

18.01 763 753 731

19.01 767 757 735

20.01 763 751 729

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

299 dolari/t

Profitul Agricol 3/2022

- 10

243 dolari/t

$/t

509 dolari/t

219 dolari/t

$/t 21.01 761 749 727

- 18 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, pentru luna ianuarie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 619 milioane tone, cu 15 milioane de tone mai mare fa¡å de anul trecut.

ºårile mari consumatoare sunt China (134 mil. tone), SUA (63 mil. tone), Brazilia (52), UE (47), Argentina (45), India (33), Rusia (21) ¿i Ucraina (19).

Structural, va fi formatå astfel: soia (372,5 mil. tone, mai mare cu 6 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (69 mil. tone); floarea-soarelui (57 mil. t., cu 8 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); arahide (51), semin¡e de bumbac (44), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (94 milioane tone), SUA (57), Canada (10). ºårile mari importatoare sunt China (103 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6), Egipt (5) ¿i Argentina (5).

ªroturi proteice

Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ajunge la 360 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (256 mil. tone, mai mare cu 8 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (40 mil. tone); floarea-soarelui (23 mil. tone); semin¡e de bumbac (16); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Consumul mondial de ¿roturi este

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 214 milioane tone, fa¡å de 206 milioane tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: ulei de palmier (75,5 mil. tone); soia (61 mil. tone); rapi¡å (28 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. t). 14

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Hamb SUA Rott Hamb (1) (2) (3) (4) (5) 2020/21 432

463

272

312

319

Oct.

359

448

245

284

340

Nov.

396

447

283

280

365

Dec.

440

478

319

278

388

2021/22

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

prognozat la 354 milioane tone. Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 211 milioane tone, fa¡å de 205 milioane tone în 2020/21. ºårile mari consumatoare sunt China (42 milioane tone), UE (26 milioane tone), India (22,5 milioane tone), Indonezia (19 mil. t) ¿i SUA (17). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (32 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (5) ¿i Rusia (3,4). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (13), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone).

Semin¡e oleaginoase An de pia¡å

Soia

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2)

2020/21

461

2021/22

563 467

685

594

Oct.

437

549 529

748

782

Nov.

448

553 560

741

793

Dec.

565

716

822

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Stocurile mondiale sau scåzut la 107 mil. tone de la 114 milioane tone anul precedent. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (101 milioane tone), UE (50), SUA (40), Brazilia (22), India (17) ¿i Rusia (8,5 mil. tone), Mexic (8). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (29,5 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 16,5 milioane tone. Uleiuri vegetale

dolari/t

Soia An de pia¡å

Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott (1) (2) (3) (4)

Rott (5)

2020/21 1.261 1.266 1.639 1.350 1.306 2021/22

Oct.

1.552 1.491 2.844 1.446 1.777

Nov.

1.495 1.456 2.756 1.441 1.800

Dec.

1.404 1.457 ND 1.396 1.743

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 24 mil. tone. Profitul Agricol 3/2022

372,5 milioane de tone de soia Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2021/22 este prognozatå la 372,5 milioane tone, cu 6 milioane de tone mai mare decât în anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (139 milioane tone, mai pu¡in cu 5 mil. tone fa¡å de decembrie, dar cu 1 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (121 milioane tone, mai mult cu 6 mil. tone), Argentina (46,5, mai pu¡in cu 3 mil. tone), China (16, mai pu¡in cu 3 mil. tone), India (12), Paraguay (8,5) ¿i Canada (6). ºårile mari consumatoare sunt China (97 milioane tone), SUA (60), Brazilia (47), Argentina (41), UE (16), India (10), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (94 milioane tone, mai mult cu 12 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (56 mil. tone, cu 6 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Paraguay (5,2 milioane tone) ¿i Argentina (5 milioane tone). Pre¡uri soia ¥n luna decembrie, pre¡urile la export pentru soia din SUA au crescut cu 23 dolari/tonå, la 517 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au crescut cu 11 dolari/tonå, ajungând la 517 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o cre¿tere de 18 dolari/tonå ¿i au închis licita¡iile la 561 dolari/tonå. 16

Marii importatori de soia sunt China (100 milioane tone), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (4,5), Egipt (4), Thailanda (4), Japonia (3) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 95 milioane tone, fa¡å de 100 milioane tone în anul de pia¡å trecut. Pre¡uri ¿roturi soia Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a crescut cu 20 dolari/tonå, la 451 dolari/tonå. ªi pre¡urile din Argentina au crescut, de la 393 dolari/tonå la 425 dolari/tonå. ¥n Brazilia pre¡urile au crescut cu 34 dolari/tonå ¿i au ajuns la 420 dolari/tonå.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 256 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut.

din soia sunt Argentina (29 milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (17 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate la 12 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 61 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone ca anul trecut), SUA (12 milioane tone), Brazilia (9), Argentina (8), UE (3), India (1,8) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (11,4 milioane tone), Brazilia (8), India (5), UE (3) ¿i Argentina (2).

ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (77 mil. tone, mai mult cu 3 mil. de tone), SUA (47 mil. tone), Brazilia (37), ºårile mari exportatoare sunt Argentina (33 mil. tone), UE (12,5 mil. Argentina (6 milioane tone), Brazilia tone) ¿i India (8 mil. t). (1,5 mil. tone), UE (0,95 mil. de tone), ºårile mari consumatoare sunt Chi- Rusia (0,6) ¿i Paraguay (0,6 milioane na (76 mil. tone, mai mult cu 3 mil. tone), tone) ¿i SUA (0,5 mil. tone). SUA (34 mil. tone), UE (28,5 mil. tone), ºåri importatoare sunt India (3,4 Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), India (6), Vietnam (6), Indonezia (5), Thai- milioane tone), China (1,1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,68). landa (5), Egipt (4). Stocurile mondiale sunt prognoºårile mari exportatoare de ¿roturi zate la 4 milioane tone. Profitul Agricol 3/2022

Predic]iile lui Cezar

România a exportat deja 2,4 milioane tone de porumb Indica¡iile grâului la nivel local au cunoscut o cre¿tere în såptåmâna care a trecut, de la 263 euro/tonå pânå la 275 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a. Anumi¡i cumpåråtori au ofertat loturi mai mari chiar ¿i cu 277 euro/tonå pentru a-¿i securiza vânzårile încheiate cu ceva timp în urmå. În continuare, grâul råmâne ca surplus în România. Loturile mari existå ¿i ele încep så fie vândute. Speran¡a unui pre¡ mai mare decât vârfurile anului trecut (înspre sfâr¿itul anului) este încå men¡inutå, de¿i condi¡iile de pia¡å sunt schimbate radical.

faptul cå Ucraina este principalul rezervor de porumb. Fermierii români încep så tranzac¡ioneze porumb, exact a¿a cum spuneam în numårul trecut, întrucât este un lucru necesar pentru consolidarea capitalului în avanpremiera lucrårilor de primåvarå care vor sosi în curând. Indica¡iile FOB CVB se ridicå la nivelul de 252 euro/tonå în acest moment. Porumbul românesc a ajuns la nivelul de export de 2.400.000 tone, în sezonul 2021-2022, pânå la data de 16 ianuarie 2022.

Orz

Rapi¡å

Indica¡iile portului Constan¡a în ceea ce prive¿te orzul furajer råmân la nivelul de peste 240 euro/tonå. În cazul unor loturi mai mari, ele se pot ridica ¿i la 245 euro/tonå. Lichiditatea este înså destul de scåzutå, în condi¡ia în care cererea este sus¡inutå pentru aceastå materie primå.

Recolta veche de rapi¡å este aproape inexistentå ca lichiditate în România. În ciuda sus¡inerii oferite de cerere, loturi mari de rapi¡å nu se regåsesc în oferta fermierilor români în acest moment. Indica¡ia CVB pentru rapi¡å este la nivelul de 770 USD/tonå FOB CVB, ceea ce, convertit în euro, la paritatea de 1,134 ¿i adus la nivelul CPT Constan¡a, indicå 670 euro/tonå, fårå marja exportatorului excluså din pre¡.

Grâu

Porumb Indica¡iile de pre¡ în portul Constan¡a au crescut pânå la nivelul de 240243 euro/tonå în zilele trecute în paritatea CPT. Aceastå sus¡inere vine din teama tensiunilor în cre¿tere din bazin, ¿tiind Profitul Agricol 3/2022

Ne men¡inem recomandarea de vânzare a recoltei viitoare prin mecanismul AUG22 minus Premium (care poate varia între 10 ¿i 0 euro), cu un nivel de volum de maxim 1 tonå/hectar,

astfel încât poten¡ialul viitor så poatå fi conservat de cåtre vânzåtor.

Floarea-soarelui Indica¡iile generale se situeazå oarecum neschimbate în ferme, la 640 dolari/tonå. Pentru fermierii cu cantitå¡i mici, acest pre¡ se reduce ¿i cu 10 dolari. Fermierii români care de¡in volume însemnate a¿teaptå semnalul pozitiv care poate poten¡a nivelul de pre¡ pe care-l pot ob¡ine. În paritatea FOB CVB, indica¡iile råmân la nivelul de 675 dolari/tonå, ceea ce este echivalent cu un nivel de 660 dolari/tonå CPT Constan¡a.

Soia Pre¡ul boabelor de soia înregistreazå un salt ¿i în România, nivelul ridicându-se cu u¿urin¡å în jurul valorilor de 650-660 doalri/tonå. Stocurile påstrate pânå în acest moment î¿i pot gåsi valorificarea optimå în aceste momente.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu

ACTUALITATEA EXTERN| Indonezia ar putea limita exporturile de ulei de palmier Asocia¡ia Producåtorilor de Ulei de Palmier din Indonezia sus¡ine cå Ministerul Comer¡ului lucreazå la un plan de limitare a exporturilor, pentru a reduce pre¡urile pe pia¡a internå. Guvernul a reac¡ionat ¿i neagå cå existå un asemenea plan. Parlamentul i-a convocat înså pe marii producåtori de ulei ¿i le-a cerut så asigure mai întâi necesarul pie¡ei interne, înainte de exportul produselor. Japonia cumpårå tot mai multå carne americanå de porc Datele furnizate de USDA aratå cå Japonia a cumpårat 22.000 de tone de carne de porc din SUA în a doua såptåmânå a anului, peste jumåtate din vânzårile totale. Vânzårile de carne americanå de porc în Japonia au crescut masiv dupå semnarea unui tratat comercial în anul 2019, care a eliminat taxele vamale de 20% impuse pânå atunci. Amendå-record pentru un grup de companii americane Curtea Supremå din Washington a men¡inut amenda record de 18 milioane de dolari impuså organiza¡iei Consumer Brands Association, din care fac parte companii ca Nestle sau Coca Cola. Organiza¡ia a investit 11 milioane de dolari pentru a face lobby contra unui proiect de lege care ar fi impus men¡ionarea ingredientelor modificate genetic pe etichetele alimentelor. Ucrainenii de la Kernel încep råscumpårarea ac¡iunilor Grupul Kernel, unul dintre cei mai importan¡i producåtori agricoli din Ucraina, a anun¡at cå va aloca 48 de milioane de dolari pentru un program de råscumpårare a ac¡iunilor. Titlurile sunt listate din 2007 pe bursa de la Var¿ovia ¿i din anul 2020 pe bursa din Kiev. Cu 200.000 de hectare de teren ¿i 1,5 de tone de floare procesatå pe an, Kernel este cel mai mare producåtor de ulei de floarea-soarelui din Ucraina. 18

Anglia se deschide spre editarea genetic\ Guvernul britanic este tot mai aproape så aprobe editarea geneticå în agriculturå, dupå un nou set de måsuri care simplificå procesul de cercetare ¿i autorizarea culturilor de test. În urma unei consultåri publice organizate anul trecut, mai mul¡i mini¿tri au declarat public cå editarea geneticå este esen¡ialå pentru modernizarea agriculturii locale. “Noile tehnologii genetice ne pot ajuta så rezolvåm unele dintre cele mai mari probleme ale societå¡ii moderne, cum sunt securitatea alimentarå, schimbårile climatice sau pierderea biodiversitå¡ii. Avem acum libertatea så încurajåm inova¡ia, så protejåm mai bine natura ¿i så cultivåm plante mai puternice ¿i mai rezistente în fa¡a schimbårilor climatice”, a declarat ministrul agriculturii, Jo Churchill.

Noile reglementåri se aplicå doar editårii genetice, care modificå genomul unei plante pentru a accelera modificåri care sunt posibile ¿i prin muta¡ii spontane. Modificarea geneticå, prin care se folose¿te gene de la alte organisme, råmâne în continuare interziså. Organiza¡iile de mediu se tem înså cå permiterea editårii genetice este doar primul pas spre autorizarea modificårilor genetice.

India> subven]ii pentru îngr\[\minte Conform unor surse neoficiale, guvernul indian va aloca 19 miliarde de dolari în acest an pentru a subven¡iona pre¡ul plåtit de fermieri pentru îngrå¿åminte. Banii vor ajunge la marii producåtori de îngrå¿åminte, care sunt obliga¡i în schimb så vândå produsele la un pre¡ sub cel de fabrica¡ie. Suma alocatå este mult mai mare fa¡å de cea din bugetul de anul trecut, din cauza pre¡urilor mai mari la materii prime, înså Ministerul Finan¡elor nu a luat încå o decizie definitivå.

Decizia face parte din eforturile partidului na¡ionalist hindus al premierului Narendra Modi de a recâ¿tiga sprijinul fermierilor, înaintea alegerilor locale organizate în mai multe statecheie. Sprijinul fermierilor este esen¡ial în sistemul electoral din India pentru cå peste 60% din cei 1,4 miliarde de cetå¡eni lucreazå direct sau indirect în agriculturå.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 3/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE

Dilema liderului LAPAR, Nicu Vasile

Nu cumva subven]iile agricole genereaz\ infla]ie? Pre¿edintele LAPAR, Nicu Vasile, ¿i membrii Consiliului Director al organiza¡iei au supravie¡uit contesta¡iilor de dupå alegerile interne din 2019, înså realegerea lui Vasile ¿i aprobarea bugetului, în 4 februarie 2020, au fost invalidate de Curtea de Apel Bucure¿ti, prin sentin¡å definitivå. Asta înseamnå cå, îndatå ce instan¡a va emite motivarea deciziei, va trebui organizatå o adunare generalå, care så revizuiascå procedurile de anul trecut, pentru a se intra în legalitate.

“

Sunt cel mai contestat pre¿edinte de orice fel din istoria României!”, constatå Nicu Vasile. Înså adaugå repede cå e dispus så-¿i continue mandatul, dacå, desigur, majoritatea organiza¡iilor din LAPAR îi vor da votul. Pe data de 13 decembrie 2021, chiar în ziua emiterii deciziei Cur¡ii de Apel, LAPAR a emis un comunicat, prin care anun¡a “toate diligen¡ele legale pentru a organiza, în cel mai scurt timp, o nouå AGA”. Nicu Vasile, înså, nuan¡eazå: “A¿teptåm så trimitå instan¡a motivarea deciziei ¿i ne vom conforma. Eu zic så ne strângem to¡i ¿i så vedem ce e de fåcut. Dacå vor fi de acord, putem merge înainte în aceea¿i formulå. Trebuie så construim. Dar se pare cå e o mizå mare în LAPAR-ul åsta, pe care n-am identificat-o. Eu n-am salariu, n-am decontat 20

nici 50 de bani, nicidecum så iau bani cu japca, cum au fåcut al¡ii. Nu våd de ce atâta duritate. ªi nu våd cå s-ar fi fåcut ceva înainte. Organiza¡iile au fost mai mult sindicaliste ¿i n-au reu¿it nimic. Ca dovadå, nu putem asigura siguran¡a alimentarå. Dupå calculele mele, dacå grani¡ele s-ar închide, dupå patru luni ¿i jumåtate am muri de foame. Dacå n-ai siguran¡å alimentarå, la orice adiere de vânt ai convulsii sociale ¿i politice. De aceea, må bucur cå mediul asociativ a trecut de la sindicalism la profesionalism”.

“Ar trebui så ne recâ¿tigåm suveranitatea” Nicu Vasile considerå cå absolven¡ii de licee ¿i facultå¡i nu ar trebui låsa¡i så plece din ¡arå pânå ce nu ar achita suma pe care statul o cheltuie¿te cu educa¡ia lor. Confruntat cu faptul cå unul dintre principiile de bazå ale Uniunii Europene este libera circula¡ie pe pia¡a muncii, liderul LAPAR sugereazå un Roexit: “Dacå UE îmi interzice treaba asta, vin la vorba premierului britanic, care a constatat cå ¡ara sa ¿i-a pierdut suveranitatea în momentul aderårii”. Înså Vasile mårturise¿te cå ¿i lui i-a trecut prin minte gândul de a emigra: “Acum trei ani am vrut så plec din ¡arå. Dar m-am întrebat ce am fåcut pentru ea. A¿a cå, am råmas, am våzut despre ce e vorba la LAPAR, am zis cå am viziuni. Nu am råmas pentru a face ceva în interes personal. Vin cu foarte mul¡i bani de acaså. Inclusiv acum am fost la Bra¿ov ¿i Târgu Mure¿ tot pe banii mei, pentru fermieri, så discutåm de antreprenoriat, de management. Dar nu ¿tiu

câ¡i våd asta...”. Dacå tot a sugerat Roexitul, Vasile pune în discu¡ie ¿i utilitatea subven¡iilor europene: “Câ¡i bani aduc în ¡arå ¿i care e rata profitabilitå¡ii fondurilor europene? Nu cumva se introduce în ¡arå o maså monetarå mare, care genereazå infla¡ie? Poate e un defect cå pun asemenea întrebåri, dar eu am fåcut ¿i management financiar... Ne îndatoråm într-o veselie ¿i e plin de ma¿ini pe ¿oselele României. Unde alerga¡i, unde vå duce¡i în mi¿carea asta brownianå la orice orå?! Nimeni nu ¿tie! Asta e o problemå, cå nu existå strategie statalå. Fiecare individ trebuie så producå pentru economia care l-a educat, l-a format”. Nicu Vasile spune cå se uitå cu jind spre China: “În cår¡ile de management scrie cå cea mai mare dezvoltare economicå a unei ¡åri se realizeazå în dictaturå. Democra¡ia este dictatura oamenilor slabi (needuca¡i). Trebuie så ai constrângeri”.

Robert VERESS Profitul Agricol 3/2022

CULTURI

VEGETALE Din 2022, Mas Seeds face [i analiza ]esutului vegetal Cre¿terea pre¡urilor îngrå¿åmintelor l-a fåcut pe Patrick Lafon, directorul general Mas Seeds România, så caute noi solu¡ii pentru a veni în sprijinul fermierilor. De altfel, ¿i cre¿terea generalizatå a pre¡ului la semin¡e, provocatå de cre¿terea pre¡urilor la recolta de consum, a fost un motiv pentru care a dorit så le ofere ceva în plus clien¡ilor. Crede cå, în acest mod, o cre¿tere a pre¡ului este mai u¿or acceptatå de fermier.

fost testat. Lafon îl considerå relevant, având în vedere cå analiza de sol, de¿i este de bazå, nu reflectå posibilitatea de asimilare a plantelor. “Vedem reac¡ia fermierilor, sunt foarte interesa¡i, serviciul este foarte cerut. Ne ajutå så dezvoltåm vânzårile”. Fermierii primesc un kit de recoltare cu instruc¡iunile necesare. Ei vor preleva 15 frunze, luni-miercuri, iar coletul este transmis cåtre partenerul din România cu care Mas Seeds a realizat un parteneriat. Rezultatele sunt disponibile în zece zile de când pleacå proba din Bucure¿ti. Serviciul este relevant chiar prin echivalarea valorii aduså de o germina¡ie superioarå cu 6%, estimatå la 20 lei per sac.

Seeds. Anul trecut a fost luatå decizia dezvoltårii aplica¡iei. Fermierii au posibilitatea så analizeze de ce un hibrid a avut succes sau nu. Ei pot realiza un management al parcelei, având ca informa¡ie prognoza ¿i istoricul meteo. În plus, în timpul vizitelor tehnice ale echipei Mas Seeds sunt completate rapoarte, uneori chiar în câmp, în aplica¡ie, despre evolu¡ia culturii, la care fermierii au acces, la cerere. Printr-un click, speciali¿tii Mas Seeds le furnizeazå acestora toate notårile, informa¡iile ¿i fotografiile colectate în câmp, pe parcursul evolu¡iei culturii. Aproape 500 de ferme ¿i 700 de parcele au fost urmårite, anul trecut, prin aceastå aplica¡ie, de cåtre echipa comercialå. 2600 de vizite au fost înregistrate în aplica¡ie.

stfel, din acest an, serviciul agroPLUS a fost regândit. Are o variantå Pro. În vari- Evolu¡ia culturii, anta Standard, germina¡ia garantatå documentatå cu agroTEMPO este de peste 93%, fa¡å de STAS-ul de Aplica¡ia agroTEMPO este un in85% ¿i 90% pentru floarea-soarelui ¿i strument foarte important pentru Mas Adrian MIHAI porumb. Fermierului i se comunicå fereastra recomandatå de semånat, i se acordå garan¡ia la råsårit precoSEM ¿i trei vizite agronomice în câmp. În varianta Pro, sunt adåugate anaChiar dacå nu este o rela¡ie de tip liza de sol, germina¡ia garantatå de cauzå-efect, Patrick Lafon face 96% la porumb ¿i 93% la floarea-soareo observa¡ie interesantå în cazul lui, ¿i, noutatea, o analizå a ¡esutului hibridului de porumb 56A, vegetal. cel mai productiv din re¡eaua Mas “Ne-am gândit cå, dacå facem analiSeeds de anul trecut. Fermierii care za de ¡esut la 6-8 frunze, fermierul va aveau contract pentru agroPLUS putea, în func¡ie de ce elemente nu sunt au ob¡inut bine asimilate, så aplice un îngrå¿åo produc¡ie medie de 13,3 t/ha mânt foliar pentru a corecta problema”, pentru acesta, iar ceilal¡i, de 10,4 t/ha. explicå Lafon. În vara trecutå serviciul a 22

Profitul Agricol 3/2022

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile Corteva pentru 2022 Maria Cîrjå, director de marketing Corteva Agriscience (foto), a prezentat, la Profitul Agricol Live, noutå¡ile Corteva pentru acest an, începând cu produsele semincere. Dupå produc¡iile record de anul trecut, a sporit interesul fermierilor pentru produse de calitate, vânzårile Corteva crescând cu 10-20% sau chiar mai mult, fa¡å de sezonul precedent. Mul¡i fermieri ¿i-au asigurat, încå din toamnå, necesarul de semin¡e ¿i de produse de protec¡ia plantelor pentru sezonul de primåvarå. Cinci hibrizi noi de porumb... Astfel, în oferta pentru primåvara aceasta au apårut cinci noi hibrizi AQUAmax de porumb: P9398 (FAO 330), P9639 (FAO 360), P9978 (FAO 390), P0710 (FAO 450) ¿i P1884 (FAO 600). To¡i ace¿ti hibrizi sunt realiza¡i în România, la Sta¡iunea de Cercetare Corteva de la Afuma¡i, folosindu-se, în majoritatea cazurilor, linii parentale americane. Dupå crearea lor, hibrizii au fost testa¡i timp de cinci ani, înainte de a fi introdu¿i în portofoliul comercial. O men¡iune specialå pentru P9978 (FAO 410), care va înlocui P9903, cel mai bine vândut pânå acum hibrid Corteva. “Înlocuirea se va face treptat, ca de fiecare datå”, explicå Maria Cîrjå. P9903 a fost lansat în 2019 ¿i intrå în al patrulea an de comercializare, dupå ce anul trecut a ajuns la maximum de volum. “Via¡a unui hibrid, adicå durata sa de comercializare, a scåzut la cinci¿ase ani, atât de intenså este activitatea de ameliorare. România este prima ¡arå care profitå de rezultatele Sta¡iunii Afuma¡i, cu care Corteva acoperå regiunea continental-maritimå”. Comportamentul fermierilor români, care erau conservatori ¿i preferau så foloseascå acela¿i hibrid perioade lungi de timp, s-a modificat, sus¡ine Cîrjå. “Fermierilor li se oferå în primul an såmân¡a în vederea testårii. Se conving cå hibridul respectiv se comportå a¿a cum le spun cei 80 de promotori tehnici ai no¿tri. Iar în anul urmåtor solicitå singuri noul hibrid. E ¿i o competi¡ie între fermieri pe produc¡iile de la porumb, iar vestea cå a apårut un hibrid mai pro24

ductiv circulå foarte repede”. Diferen¡ele de produc¡ie sunt analizate statistic, în mii de teste, în sute de loca¡ii. Produsul nou trebuie så aibå un randament cu peste 10% mai bun fa¡å de al produsului pe care îl înlocuie¿te. Iar acest randament este o medie a randamentelor în diferite condi¡ii de testare: de mediu, cu/fårå iriga¡ii, cu fertilizare optimå sau cu fertilizare minimalå. Sunt mii de hibrizi care se testeazå, anual, doar în România. Înså doar 4-6 dintre ace¿tia trec de selec¡ii ¿i ajung în oferta comercialå.

Corteva are deja, în acest segment, o paletå largå de produse. “Odatå cu erbicidarea de la ie¿irea din iarnå, trebuie fåcut primul tratament împotriva bolilor, în special a fåinårii. A¿adar, e nevoie de un produs care are în compozi¡ie proquinazid”. Din påcate, de anul viitor, fermierii europeni nu se vor mai putea baza pe Evolus, care, pe lângå proquinazid, are în compozi¡ie ¿i tebuconazol ¿i procloraz, substan¡e care devin interzise. “De aceea, am lansat fungicidul Verben, cu proquinazid ¿i protioconazol, un produs complet, care combate atât fåinarea, cât ¿i septoriozele, ruginile, sfâ¿ierea frunzelor. Poate fi folosit ¿i ca tratament 3, pentru bolile spicului, în special fuzariozå. Doza omologatå 0,6-1 l/ha, iar cea recomandatå 0,75 l/ha, care asigurå o eficacitate de 100% împotriva bolilor foliare”.

Noutå¡i ¿i pentru rapi¡å În cultura rapi¡ei, erbicidul Galera Super este acum recomandat pentru aplicarea de toamnå, pentru primåvarå råmânând Korvetto, cu noua arylex în compozi¡ie. În 2021, an de debut pentru Korvetto, s-au tratat 50.000 ha de rapi¡å cu acest erbicid. Anul acesta, Corteva se a¿teaptå så dubleze vânzårile produsului. Noul fungicid Capartis, cu boscalid ¿i pyraclostrobid, combate eficient sclerotinia. Este omologat pentru 0,6 - 1 l/ha, dar recomandarea de aplicare e 1 l/ha, având în vedere rota¡iile scurte ¿i gradul mare de infestare din solurile noastre. Insecticidul Inazuma (acetamiprid & lambdacihalotrin), care în cultura porumbului combate cu succes Ostrinia, Solu¡ii complete de protec¡ie Helicoverpa ¿i adul¡ii de Diabrotica, se a cerealelor poate folosi în cultura rapi¡ei atât toamNu sunt noutå¡i în portofoliul de erbi- na, împotriva puricilor ¿i viespilor cide pentru cereale påioase, înså Athalia, cât ¿i primåvara, înainte ¿i ...ªi patru de floare Hibrizii noi de floare sunt P64LE170, P6464LE180, P64LE162 ¿i P64HE144. Primii doi sunt, practic, variantele pentru tehnologia Clearfield Plus ai popularilor hibrizi Express P64LE25 ¿i P64LE99, realiza¡i în România, folosind linii provenind din Turcia ¿i Egipt. “Portofoliul Corteva a fost dominat de hibrizii cultiva¡i în tehnologia Express, folosindu-se erbicidul nostru, eficient în combaterea buruienilor problematice din cultura florii-soarelui, precum pålåmida (Cirsium) ¿i cornacii (Xanthium). Dar în ultimii ani, ameliorarea la Corteva România s-a concentrat pe toleran¡a la lupoaie, manå, secetå”.

Profitul Agricol 3/2022

CULTURI VEGETALE dupå înflorit, împotriva gårgåri¡ei Ceutorhynchus napi sau gândacului lucios Melighetes.

tonå/ha din produc¡ie”. Tratamentul såmân¡å Lumiposa este în curs de omologare pentru noi culturi. “Este în al doilea an de testare la cultura porumbului ¿i rezultatele sunt la nivelul neonicotinoidelor. Anul viitor va “Urma¿ul neonicotinoidelor” fi omologat pentru tratamentul în curs de omologare Este al treilea sezon consecutiv în semin¡elor de porumb”. Pentru combaterea manei în cultura care Corteva livreazå semin¡ele de poflorii-soarelui, în 2022 fermierii români rumb în pachet cu erbicidele postemergente din oferta sa: Principal, Principal au acces la semin¡e tratate cu fungiPlus, Titus, Arigo, Mustang. “De anul vi- cidul Lumisena. Acesta a primit o autoritor, Principal Plus va deveni Principal izare temporarå de utilizare, înlocuind Forte, prin prelungirea perioadei de uti- Apron, care este scos de la vânzare, lizare pânå la stadiul de opt frunze ale metalaxilul fiind interzis. Lumisena este culturii, datoritå adåugårii unui safener”. omologat definitiv în Spania. Fran¡a, Pentru erbicidarea în cultura florii- Austria, Bulgaria, Ungaria au acordat ¿i soarelui nu sunt noutå¡i, ci doar un a- ele autoriza¡ii temporare. Va fi înregisvertisment: “Existå tenta¡ia ca în trat definitiv pe tot teritoriul UE în vara tehnologia Express så se foloseascå alt acestui an ¿i disponibil normal din erbicid pe bazå de tribenuron-metil. 2023. Tot la floare, fungicidul Tanos este în Riscul este så se piardå cel pu¡in o ultimul an de utilizare (pânå la sfâr¿itul lunii iunie), substan¡a famoxadone din compozi¡ia sa fiind interziså. Prin urmare, începând din acest an, Tanos va fi înlocuit de Capartis.

Au crescut comenzile pentru Instinct Pe fondul majorårii pre¡urilor la îngrå¿åminte, a crescut popularitatea stabilizatorului de azot Instinct. Acesta se aplicå în preajma semånatului (înainte, în timpul sau imediat dupå) ¿i distruge bacteriile nitrificatoare, ce transformå azotul amoniacal în nitri¡i ¿i nitra¡i u¿or levigabili. Astfel, azotul amoniacal råmâne disponibil la nivelul rådåcinilor pe toatå perioada vegetativå. Instinct poate fi folosit în toate culturile. În cazul porumbului, de pildå, va asigura disponibilitatea azotului în momentul esen¡ial al înfloritului. Fiindcå se produce în SUA ¿i este foarte solicitat în toatå lumea, cantitå¡ile disponibile anul acesta nu sunt suficiente pentru a onora toate comenzile. Alte produse inovative, care le-ar putea fi de foarte mare folos fermierilor, în condi¡iile crizei îngrå¿åmintelor, sunt biostimulatorii foliari UtrishaN ¿i BlueN, Profitul

care fixeazå azotul atmosferic. Au aceea¿i compozi¡ie, dar se aplicå la culturi diferite, sub denumiri diferite. Din påcate, de¿i nu au niciun impact negativ asupra mediului, aceste produse încå nu pot fi comercializate în România. “Legisla¡ia veche impune testarea doi ani la rând, înaintea înregistrårii. Se aude cå restric¡ia va fi eliminatå, caz în care vor putea fi disponibile imediat ¿i nu doar din 2024”.

Aplica¡ia Granular Link se testeazå în România România este una dintre pu¡ine state europene în care Corteva testeazå aplica¡ia Granular Link. Au fost stabilite deja loca¡iile pentru testare - 20 de ferme de 1.000 de ha, în diferite regiuni din ¡arå. Urmeazå så fie determinatå ¿i cultura pentru care va fi testatå aplica¡ia. Din 2023 aplica¡ia va fi disponibilå gratuit, pentru to¡i fermierii. 2022 ar putea fi ¿i anul revederii la evenimentele din câmp. Corteva pregåte¿te toate platformele ¿i sperå cå evolu¡ia pandemiei va permite ridicarea restric¡iilor ¿i desfå¿urarea acestora cu un public cât mai numeros.

Pre¡uri comparabile cu cele din 2021 Corteva România a lansat oferta comercialå pentru sezonul de primåvara 2022 încå din 10 octombrie 2021. Acest lucru a permis ca majorårile de pre¡uri så fie ¡inute în marja a douå maxim cinci procente (doar trei insecticide s-au scumpit cu 5%). “Materiile prime s-au scumpit semnificativ. Acest fapt a atras ¿i majoråri de pre¡uri ale produselor finite, dar, prin lansarea timpurie a campaniei, am atenuat efectul în România, ¡inând pre¡urile mai jos. Gândi¡i-vå cå transportul unui container din SUA în Portul Constan¡a s-a majorat de 10 ori în decurs de doi ani, de la 1.000 la 10.000 de dolari!”.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

{apte cooperative înfiin]ate în 2021, doar în Arad În 2021, fermierii din Arad au aråtat cå nu se tem de asociere, a¿a cum le place multor politicieni spunå cå producåtorii agricoli evitå cooperativele fiindcå le-ar aminti de CAP-urile comuniste.

Anul trecut, în Arad au fost înfiin¡ate 7 cooperative pe culturå mare, pe zootehnie ¿i pe legume-fructe. Astfel, în jude¡ existå 9 cooperative, care func¡ioneazå cu succes, ¿i 3 grupuri de producåtori, toate pe culturå mare, zootehnie ¿i legume-fructe.

Ioan Martin (foto), directorul Direc¡iei Jude¡ene Agricole Arad, a ex-

plicat: “Fermierii s-au convins de avantajele asocierii ¿i ¿i-au dat seama cå actualele forme nu au nicio legåturå cu vechile CAP-uri. Oamenii au în¡eles care sunt cele douå mari avantaje atunci când sunt

Starea bunå a câmpului, umbritå de pre¡urile la inputuri La finalul lunii decembrie, culturile din jude¡ul Arad se prezintau foarte bine. Ioan Martin a fåcut o inspec¡ie a câmpului ¿i a verificat starea de vegeta¡ie a plantelor. Avantajul este cå au fost ploi exact când era nevoie, de pânå la 40 de litri pe metru påtrat, iar temperaturile sunt pozitive, de 3-5 grade ziua. Numai pe timpul nop¡ii, termometrul mai scade sub zero grade. Cerealele evolueazå excelent. Grâul este înfrå¡it ¿i avea 3-4 frunze, încå de la mijlocul lunii decembrie. Totu¿i, existå o mare nemul¡umire în rândul fermierilor. Martin aten¡ioneazå cå dupå un an de excep¡ie pentru culturile cereale påioase, acum activitatea în agriculturå este datå peste cap de escaladarea pre¡urilor la inputuri, care a crescut de 3-4 ori ¿i va 26

avea efecte devastatoare asupra produc¡iilor din 2022. Fermierii se tem cå vor avea produc¡ii mai mici chiar cu 50%, fa¡å de 2021, fiindcå nu vor avea bani så achizi¡ioneze tratamentele ¿i îngrå¿åmintele necesare culturilor în vegeta¡ie. “Avantaj îl au cei care au vândut direct din lan grâul, cu 0,85 lei kg, în varå, fa¡å de cei care l-au depozitat. Dupå recoltat, omul a avut bani ¿i ¿i-a putut achizi¡iona inputurile la pre¡urile normale, nemajorate. Dacå ei s-au mi¿cat repede ¿i ¿i-au cumpårat tratamentele ¿i îngrå¿åmintele necesare, au ocolit scumpirile. Atunci tona de azotat costa 2.400 - 2.600 lei, iar acum a crescut pânå la 4.000 de lei. Cei care au a¿teptat sau ¿i-au depozitat grâul, acum, cred cå au pierdut”, este de pårere Ioan Martin.

uni¡i în cooperative sau grupuri de producåtori. Ei pot achzi¡iona inputuri la pre¡uri mai mici ¿i î¿i pot valorifica produc¡ia cu mai mare succes, dat fiind cå vor avea cantitå¡i mult mai mari. Nu e totuna så vândå 500 de tone sau 5.000 de tone o datå. Bineîn¡eles cå atunci când ai o cantitate mai mare va fi ¿i un pre¡ mult mai avantajos. Sunt companii de inputuri care oferå un voucher la sac ¿i de 100 de lei. Sfatul meu este cå dacå fermierii mai au incertitudini cu privire la asociere så vinå la DAJ caså discute cu noi. Le vom oferi cea mai bunå consultan¡å”. Primul pas pe care trebuie så îl facå producåtorii pentru a înfiin¡a o cooperativå este så ia legåtura cu un consultant specializat, dupå ce s-au reunit cel pu¡in cinci producåtori hotårâ¡i så se asocieze. Al doilea pas este întocmirea unui dosar care så cuprindå toate documentele solicitate, iar DAJ va trimite dosarul la Ministerul Agriculturii, pentru aprobare. Ministerul elibereazå acel atestat pe care îl trimite înapoi la DAJ, apoi documentul va fi înmânat consiliului de administra¡ie al cooperativei.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 3/2022

CULTURI VEGETALE

Cui folose[te îngreunarea Vânzarea terenurilor agricole este îngreunatå de modificårile legisla¡iei menite så-i protejeze pe fermierii români împotriva investitorilor stråini. Fenomenul este semnalat tocmai de cåtre cei care ar fi trebuit så beneficieze de pe urma schimbårilor, fermierii români, dar ¿i de practicieni ai Dreptului.

¿a cum este ea aståzi, legea le creeazå problemele cele mai mari vânzåtorilor, micii proprietari. Pre¡ul este influen¡at de toate aceste dificultå¡i. Atunci când ¿tie cå nu are cum så îndeplineascå toate cerin¡ele legii, cei mai mul¡i proprietari transferå aceste proceduri cåtre cumpåråtor. În consecin¡å, posibilitatea de a ob¡ine un pre¡ mai bun scade. Din punct de vedere juridic nu se poate face diferen¡å între cetå¡enii români ¿i ceilal¡i cetå¡eni ai UE, sau persoane juridice. A îngreuna vânzarea terenurilor cåtre stråinii din UE înseamnå cå era necesarå îngreunarea vânzårii cåtre cetå¡enii români. Dacå aceasta era singura cale posibilå, era normal så fie comunicatå în consecin¡å. O a doua ipotezå, cea a cumpårårii de cåtre cetå¡eni din afara UE, nu este posibilå datoritå Constitu¡iei. Cum modificårile din 2020 au îngreunat foarte mult tranzac¡iile, se întâmplå ca în¡elegerile så råmânå la nivel de “promisiune de vânzare”. În practicå, terenurile sunt comasate de arenda¿i fårå documente juridice.

din nevoia de a ob¡ine bani la un moment dat, când sunt necesari. Procedurile dureazå foarte mult, iar dacå ar trebui så a¿tepte plata la momentul tranzac¡iei, proprietarul nu ar mai fi interesat så vândå. Solu¡ia care sa impus în practicå este încheierea de promisiuni de vânzare, un fel de precontract prin care se încearcå stabilirea condi¡iilor esen¡iale ale viitorului contract de vânzare. De regulå, cei care cumpårå terenul, de obicei arenda¿ii, oferå ori pre¡ul întreg, ori o parte semnificativå din el, în a¿a fel încât proprietarul så-¿i realizeze måcar par¡ial interesul când ia decizia înstråinårii terenului ¿i abia apoi începe derularea procedurilor greoaie. Circuitul documentelor, pornind de la momentul la care proprietarii au deja actul de proprietate în regulå, dupå ce

au fåcut succesiunea este complicat. Prima etapå este întocmirea documenta¡iei cadastrale ¿i înscrierea în cartea funciarå pentru fiecare parcelå de teren tranzac¡ionatå. Fårå cadastru nu se deschide carte funciarå, iar fårå carte funciarå, conform Legii 7/1996, care reglementeazå publicitatea imobiliarå, nu se poate înstråina un bun imobil. În practicå, în peste 95% din cazuri, aceste suprafe¡e sunt multe ¿i dispersate. Costurile de întocmire a cår¡ii funciare sunt semnificative ¿i trebuie achitate pentru fiecare parcelå în parte. Sunt relativ similare indiferent de suprafa¡a cadastratå. Întocmirea cadastrului la cerere pentru terenuri extravilane este o opera¡iune destul de complicatå ce poate dura mai multe luni. Presupune multå stråduin¡å ¿i insisten¡å din partea proprietarului. Nu se

Birocra¡ie la fiecare pas Amploarea tranzac¡iilor nu este neapårat afectatå, ci fluiditatea lor. Pentru a se putea încheia o tranzac¡ie trebuie så se recurgå la solu¡ii juridice care duc la costuri suplimentare ¿i care ar putea fi evitate. Astfel, în loc så încheie un contract de vânzare, mai întâi trebuie fåcutå o promisiune de vânzare. Proprietarii, când decid så vândå, o fac din imposibilitatea de a le mai exploata personal ¿i 28

Profitul Agricol 3/2022

CULTURI VEGETALE

vânz\rii terenurilor? poate deschide carte funciarå decât pe baza documenta¡iei cadastrale. În practicå, sunt foarte multe parcele pe care existå men¡iunea “imobil fårå localizare certå”, din cauza lipsei planului parcelar. De aici, o întrebare legitimå: La ce bun så a¿tep¡i så faci cadastru, så supor¡i aceste costuri, în condi¡iile în care se face “fårå localizare certå”, ceea ce înseamnå cå va suferi modificåri în momentul în care se va face cadastrul general? Din acest moment este necesarå parcurgerea procedurii Legii 17/2014. Afi¿area ofertei de vânzare la primårie se face pentru o perioadå de 45 de zile lucråtoare, pentru a a¿tepta så vinå cele ¿apte categorii de preemptori prevåzute de lege, care ar putea så accepte oferta. Acest sistem de lucru laså loc interpretårilor ¿i are poten¡ial de a genera corup¡ie. Angaja¡ii primåriei pot så influen¡eze mersul lucrurilor. Dacå nu existå acceptant, începe så curgå un alt tere-

men: 30 zile calendaristice în care î¿i pot exprima inten¡ia de a cumpåra respectivul teren poten¡iali cumpåråtori prevåzu¡i de lege. Abia la final, dacå nici poten¡ialii cumpåråtori nu-¿i exprimå inten¡ia, se poate face un proces-verbal de finalizare a procedurilor prin care så se punå punct acestei etape. Dacå oferta a fost acceptatå de cåtre un preemptor sau poten¡ial, urmeazå faza la Direc¡ia Agricolå, de unde se a¿teaptå emiterea avizului pentru vânzare. Se face câte un dosar pentru fiecare parcelå de teren, pentru cå fiecare are peemptori diferi¡i, care trebuie notifica¡i de primårie. Când vânzåtorul merge så facå oferta, trebuie så men¡ioneze toate categoriile de preemptori ¿i trebuie identifica¡i cu nume, prenume ¿i adreså. Pentru fiecare parcelå se emite câte un aviz de cåtre Direc¡ia Agricolå. Dacå apreciazå cå nu e în regulå dosarul, aceasta poate så nu emitå avizul. În zona de frontierå, pe o bandå de 30 km de la grani¡å, se aplicå articolul 3,

alin. 1 din legea 17/2014, cu modificårile ulterioare, cu privire la avizul de la Ministerul Apårårii Na¡ionale. Legea excepteazå de la ob¡inerea avizului MApN situa¡iile în care cumpårå preemptori, nu ¿i pe cele în care cumpårå poten¡ialii cumpåråtori. Proprietarul face un nou dosar pe care trebuie så-l trimitå prin po¿ta la MApN. Dosarul trimis nu face înså nici un fel de referire la cumpåråtor. De aici, apare încå o întrebare: Care este scopul dosarului? Mai existå ¿i ipoteza în care este necesar ¿i un aviz de la Ministerul Culturii. Se face o coresponden¡å între Primårie ¿i Ministerul Culturii, mai exact direc¡ia jude¡eanå de culturå, ¿i ulterior se emite avizul.

Un preemptor råuvoitor poate bloca o vânzare Legea prevede cå preemptorul are dreptul så accepte oferta ¿i trebuie så completeze o hârtie de acceptare. În momentul acela, toatå procedura este direc¡ionatå spre preemptor. Dosarele merg la Direc¡ia Agricolå, unde se emit avizele de vânzare. Dacå el nu plåte¿te înså pre¡ul acceptat, vânzåtorul este captiv. Avizul a fost emis pentru respectivul cumpåråtor ¿i nu mai poate vinde altcuiva. Existå un termen de valabilitate a avizului: 6 luni. Nu este doar o ipoteza teoreticå, se întâmplå în practicå, poate ¿i pentru cå nu existå prevåzutå o sanc¡iune. Legea nu spune ce se întâmplå când expirå avizul. Procedura se reia de la început. Singurul document care nu expirå este Cartea Funciarå. Paradoxal, la reluarea procedurii, acela¿i preemptor are dreptul så o accepte din nou. Solu¡ia ar fi ca la momentul în care preemptorul acceptå oferta, så fie obligat så plåteascå. Adrian MIHAI

Profitul Agricol 3/2022

CULTURI VEGETALE

Mizona, noul fungicid BASF BASF a lansat, såptåmâna trecutå, fungicidul pentru cereale Mizona, pentru care producåtorul promite un raport calitate/pre¡ excelent. Sub formå de concentrat emulsionabil, con¡ine 200 g/l Piraclostrobin ¿i 30 g/l de Xemium.

ansarea Mizona a permis încå douå noutå¡i: Flexity Trio, noul pachet cu trei substan¡e active pentru primul tratament, ¿i tehnologia XR pentru combaterea completå a bolilor la cereale. O altå noutate o reprezintå ¿i schimbarea numelui Fluxapiroxad, molecula lansatå în 2017, în Xemium, pentru a fi mai u¿or de re¡inut de cåtre fermieri. Astfel, acum sunt trei produse care con¡in Xemium: Priaxor, Mizona ¿i Flexity Trio. Schimbarea continuå ini¡iativa de anul trecut, când, pentru o comunicare mai eficientå cu fermierii, substan¡a activå mefentrifluconazol a fost lansatå sub numele de Revysol.

Mizona - flexibilitate, ac¡iune rapidå ¿i îndelungatå Mizona este un fungicid ce asigurå o eficacitate excelentå împotriva principalelor boli întâlnite la grâu ¿i orz, iar rezultatele de produc¡ie confirmå. Este omologat pentru culturile de grâu de toamnå, de primåvarå, durum, spelta, orz de toamnå ¿i de primåvarå. Combate: septorioza (Zymoseptoria tritici), rugina brunå (Puccinia triticina), påtarea reticularå a frunzelor de orz (Pyrenophora teres), arsura frunzelor de orz (Rhynchosporium secalis). Doza este flexibilå, de 0,5-1l/ha. Se pot aplica în maximum douå trata30

mente, la un interval de minimum 21 de zile între tratamente, ¿i cu un timp de pauzå de 35 de zile. Perioada de aplicare este BBCH 2569, de la mijlocul înfrå¡itului ¿i pânå la sfâr¿itul înfloritului. Poate fi folosit atât ca prim tratament în doza de 0,5-0,6 l/ha, împotriva bolilor care apar primåvara devreme, dar ¿i ca tratament secund, în doza de 0,75-1 l/ha aplicat în faza de burduf-înspicat împotriva bolilor foliare ¿i ale spicului. Xemium, cea mai nouå ¿i puternicå substan¡å activå de la BASF din grupa chimicå SDHI, are o structurå molecularå optimizatå, care îi permite så traverseze rapid membranele plantelor ¿i ale agen¡ilor patogeni, astfel încât poate ajunge ¿i bloca agentul patogen mai rapid ¿i mai eficient fa¡å de alte molecule. Protec¡ia pe termen lung este asiguratå de depozitele de substan¡å activå, sub formå de cristale, care se formeazå în structurile cerate ale frunzei ¿i care se elibereazå treptat. Din grupa chimicå a strobilurinelor, piraclostrobin este consideratå a fi cea mai bunå ¿i cea mai eficientå strobilurinå. Mizona con¡ine o concentra¡ie mare de piraclostrobin, din care rezultå numeroase beneficii precum: combaterea foarte bunå a numeroase boli, cu precådere ruginile cerealelor ¿i septorioza, dar ¿i efecte fiziologice care conduc la produc¡ii mari ¿i de bunå calitate. În teståri, unde a fost aplicat un singur tratament pe întreaga perioadå de vegeta¡ie, Mizona a fost folosit în doza medie de 0,75 l/ha ¿i a avut cea mai bunå produc¡ie. Diferen¡a fa¡å de varianta martor a fost de +730 kg/ha, iar fa¡å de produsele competitoare, sporul de produc¡ie în favoarea variantelor tratate cu Mizona a fost între +150 ¿i +300 kg/ha. Sinergia dintre substan¡ele active care compun fungicidul Mizona este importantå. Eficacitatea substan¡ei active

Xemium, aplicatå singurå, este de doar 77% împotriva septoriozei, dar cre¿te în func¡ie de cantitatea folositå de piraclostrobin, ajungând la o eficacitate de 93% atunci când este folositå doza maximå.

Flexy Trio, 3 moduri de ac¡iune Noul pachet Flexity Trio are substan¡e active cu trei moduri diferite de ac¡iune: Xemium 30 g/l + Piraclostrobin 200 g/l (Mizona) ¿i Metrafenona 300 g/l (Flexity). Un pachet este format din douå bidoane de 5l de Mizona ¿i unul de Flexity ¿i asigurå tratarea a 20 ha. Pachetul conferå siguran¡a eficacitå¡ii pânå la al doilea tratament, dar ¿i flexibilitate în aplicare, ce permite o mai bunå organizare a activitå¡ilor în fermå. Este solu¡ia completå pentru primul tratament întrucât combate întregul spectru de boli care apar primåvara devreme. Fåinarea are o perioadå de incubare de numai ¿ase zile în perioadele cu temperaturi de peste 14°C, iar pierderile provocate ajung pânå la 35%. Profitul Agricol 3/2022

CULTURI VEGETALE

pentru cereale

Metrafenona este cea mai eficientå substan¡å activå în combaterea fåinårii deoarece ac¡ioneazå ¿i controleazå agentul patogen Erysiphe graminis în toate etapele de dezvoltare, de la germinare ¿i pânå la sporulare. Are o ac¡iune sistemicå ¿i de lungå duratå împotriva fåinårii. În testårile fåcute, la aplicarea pachetului fungicid Flexity Trio, procentul de atac cu fåinare este de sub 5%, comparativ cu produsele competitoare, unde procentul de atac este mult mai mare, ¿i fa¡å de vari-

anta martor, la care infec¡ia cu fåinare depå¿e¿te 40%.

Tehnologia X.R. Xemium, Revysol Tehnologia X.R. este solu¡ia BASF pentru protec¡ia completå împotriva agen¡ilor patogeni pe toatå perioada de vegeta¡ie a cerealelor. Este compuså din patru substan¡e active, cu patru moduri de ac¡iune diferite: Xemium, Revysol, Piraclostrobin ¿i Metrafenona.

Arhitec¡ii culturilor, o întâlnire ca înainte de pandemie BASF a gåzduit întâlnirea “Arhitec¡ii culturilor”, un eveniment anvergurå în care au fost prezentate noutå¡ile companiei, poate una din cele mai dorite întâlniri din ultimii ani. În serii de câte o sutå de persoane, pentru a respecta restric¡iile pandemice, au participat în total 300 de distribuitori ¿i fermieri. Pentru a se asigurå cå sunt respectate cele mai sigure condi¡ii de prezen¡å, fiecare participant a fost testat pentru COVID 19 de o echiProfitul Agricol 3/2022

pa de specialitate, iar purtarea må¿tii a fost obligatorie pe întreaga duratå a conferin¡ei ¿i în spa¡iile adiacente. Conform organizatorilor, a fost respectatå distan¡area invita¡iilor, asigurând spa¡iul necesar pentru fiecare persoanå, conform normelor valabile în acest moment. Evenimentele au pus accent pe noile produse lansate de BASF în acest an pentru cereale (Mizona, Flexity Trio, tehnologia XR), concepute pentru a

Controlul bolilor este îmbunåtå¡it atunci când sunt alternate mai multe substan¡e active ce au moduri diferite de ac¡iune. Astfel, agen¡ii patogeni sunt eradica¡i complet ¿i sigur, fårå a exista riscul de apari¡ie a formelor rezistente de boli. Revysol este primul triazol descoperit dupå mai bine de 20 de ani. Este prezent în Revystar Flex ¿i Revycare, produse lansate anul trecut. Revysol oferå un control de excep¡ie asupra bolilor la cereale, asigurå un efect curativ de excep¡ie, cu o selectivitate foarte bunå indiferent de condi¡iile climatice întâlnite, dar ¿i un profil toxicologic favorabil. Prin tehnologia X.R., BASF propune douå scheme de protec¡ie fungicå. În prima variantå, la T1 - Revystar Flex cu Priaxor la T2, iar în varianta a doua Flexity (T1) ¿i Trio Revycare (T2). Tehnologia se poate extinde cu T3, la care se aplicå produsul Caramba 60 SL, pentru prevenirea fuzariozei întrucât se poate folosi pe tot parcursul înfloririi. Datoritå efectelor fiziologice AgCelence, vitalitatea plantelor este îmbunåtå¡itå, perioada de vegeta¡ie este mai lungå ¿i boabele acumuleazå pentru o perioadå mai mare de timp, rezultatul fiind o produc¡ie de cea mai bunå calitate.

Adrian MIHAI råspunde tuturor nevoilor ¿i problemelor pe care fermierii le întâmpinå. Un focus important a fost ¿i în domeniul digital, unde compania a prezentat cele trei aplica¡ii cu care vine în sprijinul speciali¿tilor în agriculturå xarvio Scounting, AgAssist ¿i Agrivi. Acestea înglobeazå o serie de beneficii ale agriculturii digitale precum: identificarea de buruieni sau boli, managementul fermei, informåri în timp real legate de posibile boli, moduri de combatere ale acestora, meteo ¿i multe altele. 31

CULTURI VEGETALE

Cheia unei fertiliz\ri corecte în actuala criz\ energetic\ ¥n condi¡iile schimbårilor climatice ¿i ale conjuncturii energetice, agricultura se confruntå cu multe provocåri. Fermierii trebuie så fie eficien¡i pentru a råmâne în afaceri, iar în sistemele de produc¡ie trebuie så fie flexibili ¿i orienta¡i deopotrivå cåtre preocupårile legate de mediu. Aceste cerin¡e sunt în plus fa¡å de provocårile obi¿nuite ale vremii, bolilor ¿i dåunåtorilor, dar ¿i ale pie¡elor incerte.

"sistem sustenabil ¿i durabil de produc¡ie" este un termen adesea folosit pentru a descrie o filozofie de management care va fi adoptatå de cåtre acei fermieri care vor så facå performan¡å ¿i så råmânå în business ¿i pe viitor ca producåtori agricoli. Aceastå filozofie include punerea în aplicare a strategiilor de gestionare a culturilor care necesitå “Inputuri adecvate, de înaltå calitate, pentru producerea de alimente, combustibili ¿i fibre eficiente din punct de vedere economic, dar ¿i cu responsabilitatea suplimentarå de a proteja mediul înconjuråtor". Aceastå combina¡ie de productivitate ¿i responsabilitate descrie cel mai exact termenul de “Sistem sustenabil ¿i durabil de produc¡ie”. Acest concept implicå în primul rând adoptarea celor mai bune practici de management - BMP. Odatå ce BMP a fost instituit în cadrul fermei, acesta trebuie så conducå la randamente economice maxime durabile în paralel cu protejarea ecosistemelor agricole. 32

Am putea så luåm, de exemplu, doi fermieri din ferme învecinate. Ambele ferme au costuri fixe similare, soluri ¿i acela¿i randament poten¡ial. Cu toate acestea, unul dintre ei are capacitatea så creascå în mod constant produc¡iile agricole ¿i så se bucure de profituri mai mari. Explica¡ia este cå acel fermier mai profitabil face o treabå mai bunå în selectarea ¿i gestionarea inputurilor. Astfel, el ¿i-a dezvoltat ¿i a aplicat o strategie de gestionare a bunelor practici de management al produc¡iei - BMP. To¡i fermierii au acces în mod egal la informa¡ii privind produc¡ia vegetalå, dar ¿i la cele mai recente progrese tehnologice prin: consultarea presei agricole, întâlniri cu agricultorii, oameni de ¿tiin¡å, universitå¡i, agen¡ii de consultan¡å ¿i consultan¡i independen¡i; chiar ¿i vecinii pot fi uneori surse de informa¡ii. Succesul este asigurat la acei fermieri care folosesc aceste informa¡ii într-un sistem de produc¡ie adaptat la condi¡iile specifice fermelor proprii. ¥n acest sens, Naturevo se implicå în crearea de programe flexibile personalizate pentru clien¡ii såi. ¥n plus, ne dorim ca fermierii så poatå spune în final cå au realizat produse agricole fårå reziduuri, pentru o hranå sånå-

toaså. Acest deziderat poate fi atins prin mai multe verigi: 1. diminuarea consumului specific al îngrå¿åmintelor de sol în paralel cu cre¿terea randamentului de utilizare a acestora; 2. diminuarea impactului negativ al produselor de sintezå asupra ecosistemelor, plantelor ¿i produselor agricole; 3. utilizarea produselor pentru protec¡ie a plantelor (PPP) cu degradare rapidå ¿i integralå; 4. utilizarea produselor speciale de tip “ecologic”, în special în fazele finale de vegeta¡ie a culturilor sau înainte de recoltare. ¥n acest articol, må voi referi doar la diminuarea consumului specific al îngrå¿åmintelor de sol. ¥n condi¡iile crizei energetice actuale, care a dus la scumpirea de 3-4 ori a îngrå¿åmintelor clasice, acest aspect devine un obiectiv al oricårui fermier. Un al doilea motiv este poluarea ¿i restric¡iile impuse de autoritå¡i prin regulamente la nivel european, fapt care limiteazå din ce în ce mai mult cantitå¡ile de îngrå¿åminte folosite în uuu

Florian Lazår, director tehnic Naturevo: “Naturevo se implicå în crearea de programe flexibile personalizate pentru clien¡ii såi. ¥n plus, ne dorim ca fermierii så poatå spune în final cå au realizat produse agricole fårå reziduuri, pentru o hranå sånåtoaså.” Profitul Agricol 3/2022

CULTURI VEGETALE uuu ferme. Toate aceste lucruri vor determina schimbarea modului de fertilizare în agricultura modernå ¿i folosirea îngrå¿åmintelor cu eliberare lentå ¿i/sau controlatå, care au poten¡ial redus de poluare, dar ¿i randament sporit de utilizare de cåtre plante comparativ cu îngrå¿åmintele clasice. Existå o multitudine de substan¡e care au fost folosite ca inhibitori (DCD, Nitrapyrin, NG etc.) ¿i care pot fi folosi¡i în scopul reducerii poluårii, dar printre cele mai performante se numårå DMPP, ca inhibitor de nitrificare de la Compo ¿i LIMUS - un complex de inhibitori de ureazå dezvoltat de BASF. DMPP este considerat cel mai performant inhibitor de nitrificare, cu o activitate pânå la 90 zile, în func¡ie de umiditate ¿i temperaturå, ¿i este relativ imobil în sol. Produsele Naturevo cu inhibitor de nitrificare DMPP din GAMA NOVATEC au procesul de nitrificare încetinit, iar azotul este eliberat controlat. Mai mult decât atât, un aspect foarte important este cå se reduc dozele de îngrå¿åminte folosite cu 30 - 50%, iar disponibilitatea azotului este corelatå cu cerin¡ele de cre¿tere ale plantelor; eficien¡a de utilizare a elementelor nutri-

tive din compozi¡ia îngrå¿åmintelor este mult crescutå. De asemenea, cercetarea a aråtat cå în prezen¡a inhibitorului de nitrificare DMPP creste ¿i randamentul de utilizare a fosforului de peste 3-4 ori, dar ¿i al microelementelor Zn, Cu, Fe, Mn, de peste 2-3 ori fa¡å de îngrå¿åmintele clasice fårå inhibitori. A¿adar, uzan¡a celor mai bune practici de management (BPM) pentru cre¿terea eficien¡ei nutrien¡ilor începe cu utilizarea unor îngrå¿åminte adecvate ¿i echilibrate aplicate corect, întrun mod precis ¿i în timp util, în paralel cu utilizarea celor mai bune practici agrotehnice ¿i de conservare a mediului înconjuråtor. Prin punerea în practicå a acestor bune practici de management BMP, pierderile de azot, fosfor ¿i ale altor elemente din solurile agricole pot fi controlate. Punerea în aplicare a acestor strategii este beneficå pentru fermier atât din punct de vedere economic, cât ¿i ecologic. Integrarea acestor BPM în cadrul fermelor cre¿te poten¡ialul de produc¡ie al culturilor, eficien¡a intrårilor ¿i îmbunåtå¡e¿te profitul. Astfel, oferta de produse Naturevo pentru fermierii care vor så aplice teh-

nologii performante este diversificatå ¿i adaptatå unei agriculturi durabile ¿i axate pe randament . Nu este u¿or så renun¡åm la obiceiurile vechi ¿i så aplicåm ceva modern, dar, când o facem, culturile ne vor råsplåti prin produc¡ii ridicate ¿i profitabile. Echipa Naturevo vå ajutå så face¡i lucrurile diferit! ªi în final så nu uitåm: No¡iunea de proprietate este cel mai volatil ¿i în¿elator sentiment. Påmântul nu este al nostru; el este luat cu împrumut de la genera¡iile trecute pentru a fi transmis genera¡iilor urmåtoare la un nivel calitativ superior! Vorba unui båtrân: "Båiete, ia aminte! Când pleci nu iei nimic cu tine! gol ai venit ¿i gol pleci! Tot ce ai råmâne aici!" “A¿adar, s-avem grijå de Påmântul nostru! Altul nu avem!” Vre¡i så ob¡ine¡i un profit mai mare, cu solu¡ii moderne? Apela¡i la echipa de speciali¿ti NATUREVO!

www.naturevo.ro

Profitul Agricol 3/2022

Neonicotinoidele între [tiin]\, justi]ie [i politic {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

În

materialul apårut în numårul trecut din revista Profitul Agricol, aråtam în sintezå, pe baza datelor FAO, USDA ¿i UE, cum, în perioada anilor 1961-2017, numårul total al familiilor de albine în lume a crescut cu 85%. Cre¿terile cele mai mari s-au înregistrat în Asia, Oceania, America de Sud ¿i Africa. De fapt, în ultimi 25 de ani, de când au apårut ¿i început så se foloseascå in-

secticidele din familia neonicotinoidelor în lume, nu s-a înregistrat nici o scådere notabilå (ba din contrå, în unele ¡åri avem de-a face chiar cu cre¿teri) a numårului de familii de albine melifere. Aståzi vå propun o sintezå a opiniilor ¿tiin¡ifice care au stat la baza interzicerii acestor pesticide în Europa ¿i întrebårile legate de modul de interferen¡å a diver¿ilor factori de influen¡å în politica agricolå europeanå.

Înainte de a începe povestea noastrå, doresc så repet men¡iunea fåcutå ¿i în prima parte, respectiv materialul abordeazå doar implica¡iile tratamentului la såmân¡å cu imidacloprid (cu toate cå datele sunt la fel ¿i pentru clothianidin ¿i thiametoxan) ¿i nu are în vedere aplicarea insecticidelor din aceastå claså, prin pulverizarea în vegeta¡ie.

Povestea interzicerii neonicotinoidelor în UE Epopeea interzicerii neonicotinoidelor a început în Fran¡a, o ¡arå care a dat foarte multe lucruri bune ¿i minunate umanitå¡ii, dar, ca orice artist, mai are ¿i opere controversate. Mai ales în domeniul agriculturii, francezii au fost pårin¡ii blocajului culturilor modificate genetic ¿i ini¡iatorii interzicerii neonicotinoidelor. În a doua parte a anilor ‘90 (dupå 1995), apicultorii francezi au început så semnaleze “pierderi semnificative” în rândul familiilor de albine, pierderi care le-au asociat cu începerea folosirii neonicotinoidelor, care deveniserå la modå în acea perioadå în agricultura francezå. Dar cum Fran¡a are asocia¡ii profesionale puternice ¿i care ¿tiu så î¿i facå Profitul Agricol 3/2022

auzitå vocea, plus cå fiori reci se manifestau din ce în ce mai mult în acea perioadå la nivel politic, deoarece apåruse curentul ecologist, care luase deja avânt în Germania, s-a luat decizia de cåtre ministrul agriculturii de la acea vreme de a suspenda utilizarea imidaclopridului la tratarea semin¡elor de floarea-soarelui ¿i a numit o echipå de exper¡i så se pronun¡e asupra situa¡iei. Zis ¿i fåcut. Acum se pun câteva întrebåri: au fost pierderi semnificative în rândul familiilor de albine, care ar fi cauza acestor pierderi ¿i oare a fost o decizie emo¡ionalå a ministrului francez al agriculturii?

existau încå. Aståzi, statistica recunoa¿te cå Fran¡a nu a constatat vreo scådere bruscå, cum ar fi fost normal sau de a¿teptat, a numårului de stupi între anii 1995-1998, care så poatå fi puså pe seama folosirii acestor insecticide. Din contrå, a fost o scåderea lentå, ceea ce aratå posibilitatea ca alta så fie cauza care så justifice scåderea. În acest sens ¿i legat de aceastå scådere clamatå de apicultorii francezi, meritå a se analiza un raport al AFSSA (Agen¡ia francezå de siguran¡a alimentelor) din 2009 (citat în OPERA REPORT 2012) ¿i care sublinia douå concluzii foarte interesante.

Prima se referå la structura apicultorii franceze, în sensul cå doar 2,6% din cei aproximativ 68.000 de apicultori la acea datå erau profesioni¿ti, de¡ineau minim peste 150 de stupi/stupinå ¿i aveau un numår mediu de uuu 35

CULTURI VEGETALE uuu 338 stupi/apicultor (sau stupinå). Ceilal¡i 97,4% erau apicultori amatori ¿i aveau în medie sub 30 de stupi/apicultor. Så nu în¡eleagå cineva cå a¿ avea ceva cu apicultorii de hobby, din contrå chiar cred cå este foarte important ca fiecare så aibå preocupårile lui. Doar cå, trebuie så recunoa¿tem, de cele mai multe ori un profesionist, care face din apiculturå o profesie ¿i o afacere, acumuleazå o altå pregåtire ¿i experien¡å ¿i care îi permite alte evaluåri în momentele critice. A doua concluzie se referå la faptul cå între 1994 ¿i 2004 numårul apicultorilor a scåzut cu 15.000, mare parte dintre ace¿tia fiind cei amatori. Sigur ar fi foarte u¿or (¿i s-a încercat acest lucru) ca scåderea numårului de apicultori så fie puså pe seama scåderii numårului de stupi din cauza folosirii neonicotinoidelor. Dar problema este cå în perioada 1997-2005 numårul stupilor în Fran¡a a crescut. Întorcându-ne la povestea noastrå, comisia tehnicå ¿i ¿tiin¡ificå numitå de ministrul francez al agriculturii în 1999 iese public în data de 18 septembrie 2003, dupå aproape patru ani de dezbateri ¿i studiu, ¿i transmite/prezintå raportul final, intitulat “Imidaclopridul utilizat în tratamentul semin¡elor ¿i problemele la albine” ¿i concluziile acestuia s-au referit la culturile de floarea-soarelui ¿i porumb. Dar, înainte de toate, este de men¡ionat cå studiul a fost bibliografic (a nu se în¡elege cå este un lucru råu asta), deci s-au analizat mai multe cercetåri realizate pânå atunci ¿i s-au construit mai multe scenarii teoretice pentru a se putea constata sau nu efectele adverse ale tratamentului la såmân¡å cu imidacloprid. Expresia importantå în cazul realizårii acestui studiu este de scenarii teoretice pe baza unor simulåri de laborator pentru a se identifica factorii de risc ¿i care de cele mai multe ori nu pot avea în vedere toate situa¡iile existente în mediu, lucru de altfel unanim recunoscut de cercetåtori. 36

Formularea oficialå a obiectivului comisiei de analizå a sunat cam a¿a: “a fost efectuatå evaluarea riscului pentru albine în cazul tratamentului semin¡elor cu Gaucho dupå ce s-au elaborat scenarii originale susceptibile de a fi utile pentru aceastå situa¡ie ¿i pentru evaluarea altor pesticide. Aceste scenarii se bazeazå pe cuno¿tin¡e de specialitate în apiculturå, biologia albinelor ¿i date din literatura ¿tiin¡ificå. Un studiu bibliografic exhaustiv a reunit toate datele toxicologice despre albine ¿i date privind problemele comportamentale legate de utilizarea imidaclopridului în diferite etape din via¡a albinei. Datele de câmp raportate de apicultori în cadrul CST sau care au fost audiate de comisie, precum ¿i cele furnizate de producåtorul imidaclopridului în tratamentul semin¡elor au fost avute în vedere.” Deci treabå serioaså, cu analize, studii, depozi¡ii ¿i audieri. Fårå a fi sarcastic nicidecum, haide¡i så vedem totu¿i, dupå 221 de pagini de scenarii ¿i descrieri teoretice, care a fost concluzia: “În starea actualå a cuno¿tin¡elor noastre, conform scenariilor elaborate pentru a evalua expunerea ¿i în func¡ie de factorii de incertitudine ale¿i pentru evaluarea pericolelor, raporturile PEC (Concentra¡ia estimatå a unei substan¡e

Dacå ne uitåm în statistici, scåderea numårului de stupi de albine melifere în Fran¡a a început prin ‘85, adicå cu circa 7 ani înainte de folosirea imidaclopridului, ceea ce exclude influen¡a negativå a acestuia deoarece neonicotinoidele nu existau încå. la care va fi supus organismul/mediul) /PNEC (Concentra¡ia estimatå a unei substan¡e la care organismele din mediu respectiv nu vor prezenta nici un efect) ob¡inute sunt îngrijoråtoare. Suntem de acord cu observa¡iile de teren raportate de mul¡i apicultori în zonele agricole arabile (porumb, floarea-soarelui), cu privire la mortalitatea albinelor lucråtoare (scenariul 4), dispari¡ia acestora, probleme de comportament ¿i anumite mortalitå¡i de iarnå (scenariul 5). (Vå rog a re¡ine numerele acestor scenarii pentru mai jos). În consecin¡å, acoperirea semin¡elor de floarea-soarelui Gaucho duce la un risc semnificativ pentru albinele de diferite vârste, cu excep¡ia ingestiei de polen la albine (scenariul 3)”. Mai mult, în acela¿i mod a fost formulatå ¿i concluzia în cazul tratamentului la såmân¡a de porumb: “În ceea ce prive¿te tratamentul semin¡elor cu Gaucho la porumb, raportul PEC/PNEC se dovede¿te, ca ¿i la floarea-soarelui, a fi îngrijoråtor în conProfitul Agricol 3/2022

CULTURI VEGETALE textul consumului de polen de cåtre albinele doici, ceea ce ar putea duce la cre¿terea mortalitå¡ii acestora ¿i ar fi unul dintre elementele în explicarea slåbirii popula¡iilor de albine încå observat, în ciuda interzicerii Gaucho la floarea-soarelui.” Dar a¿a cum ¿tim cu to¡ii, diferen¡ele mari stau în mici detalii, deci este foarte important så prezentåm ¿i ultimul paragraf al concluziei finale, unde se spune: “Având în vedere cå ¿i al¡i factori pot contribui la slåbirea coloniilor de albine, cercetårile ar trebui continuate asupra frecven¡ei, mecanismelor ¿i cauzele acestor simptome.” Deci nu suntem foarte siguri?

Dupå aceastå concluzie, urmeazå un tabel centralizator cu concluzii mai mici, care au stat la baza celei finale, a-

dicå câte o concluzie pentru fiecare din scenariile avute în vedere. Haide¡i så le parcurgem aceste concluzii împreunå, cu rugåmintea de a fi iertat dacå nu am tradus exact termenii din apiculturå, dar toatå lumea va în¡elege care sunt concluziile. - Scenariul 1: consumul de “terci” de cåtre larve. CONCLUZIE - Nu existå date de toxicitate ¿i doze de reziduuri în låpti¿or de matcå ¿i “terci” pentru hrana larvelor. - Scenariul 2: consumul de polen de albinele doici. CONCLUZIE - Nu existå date cu privire la stabilitatea imidaclopridului în timpul depozitårii polenul din stup ¿i doze de reziduuri în “pâinea” de albine. - Scenariul 4: consumul de nectar de cåtre albinele lucråtoare. CONCLUZIE - Nu existå date privind dozele de reziduuri în mierea de-

pozitatå în stup ¿i scenariul este bazat pe o singurå analiz a reziduurilor din nectar. - Scenariul 5: consumul de miere de cåtre albine de interior (pentru råcirea stupului). CONCLUZIE - Nu existå date privind reziduurile de imidacloprid în miere ¿i cu privire la stabilitatea imidaclopridului în miere în timpul depozitårii în stup. Scenariu bazat pe o singurå analizå a reziduurilor din nectar. Din în¿iruire lipse¿te Scenariul 3. Nu l-am uitat, dar la concluzii era men¡ionat cå nu existå deloc date. Pe baza acestui studiu, în 2004 ministrul francez al agriculturii a suspendat utilizarea imidaclopridului ca tratament la semin¡ele de floareasoarelui ¿i porumb.

Isteria francez\ despre neonicotinoide n-a prins peste m\ri Agita¡ia începutå în Fran¡a a atras aten¡ia grupurilor de ecologi¿ti din întreaga lume, care au început împreunå cu o parte a asocia¡ilor de apicultori ¿i politicieni în cåutare de platforme electorale så acuze distrugerea popula¡iilor de albine la nivel global. Purtate de val, SUA au dispus realizarea de dosare de evaluare periodicå pentru neonicotinoide de cåtre autoritatea de reglementare, cu toate cå în mod obi¿nuit acestea se fac o datå la 15 ani. În toate aceste dosare de evaluare, concluzia a fost cå nu existå motive care så justifice schimbarea sau retragerea autorizårii, pânå în 2019, când au fost scoase o parte din produsele omoProfitul Agricol 3/2022

logate comerciale, dar nu au fost interzise substan¡ele active. Mai mult, administra¡ia Obama a interzis la un moment dat folosirea neonicotinoidelor în zonele naturale protejate, dar ulterior administra¡ia Trump a retras decretul preziden¡ial în acest sens, aråtând cå interzicerile se vor analiza ¿i decide punctual, ¿i doar dacå este cazul. Autoritatea de reglementare australianå a analizat ¿i ea într-un raport publicat în 2013, tot în baza unui studiu de sintezå a altor lucråri ¿tiin¡ifice ¿i unde aråta câteva lucruri foarte interesante, dar care, în mod curios, sunt evitate a fi abordate de studiile europene. Dar mai întâi så vedem paragraful original, unde se afirmå cå: “Frazier ¿i colaboratorii (2011) a rezumat o serie de studii ¿i au observat cå DL50 (doza letalå, la care 50% din subiec¡ii expu¿i mor) acutå pentru imi-

dacloprid ¿i clotianidin la albine au fost în jur de 28 ¿i, respectiv, 24 ng/albinå, cu efecte subletale raportate la niveluri mult mai scåzute. Cele mai scåzute efecte subletale observate pentru imidacloprid în studiile de laborator apar în doze în jur de 1 ng/albinå, echivalentul a 10 ppb pentru o albinå de dimensiuni medii (100 mg). Atingerea unei doze de 10 ppb ar necesita consumul de polen cu reziduuri de 250 ppb imidacloprid la o ratå de consum de 4 mg polen/zi (4% din greutatea corporalå a albinelor). Acest nivel de reziduuri nu se gåse¿te niciodatå atunci când dozele omologate de Gaucho (denumirea comercialå a unui produs de tratare a semin¡elor imidacloprid) sunt utilizate ca tratament pentru semin¡e (în general 1-5 ppb în polen). Reziduurile în nectar de imidacloprid sunt de obicei mai mici decât în uuu 37

CULTURI VEGETALE uuu polen, de¿i se consumå mai mult nectar decât polen pe parcursul vie¡ii albinelor. Cu toate acestea, chiar dacå albinele ingereazå 10% din greutatea lor corporalå în nectar pe zi, ar fi nevoie de 100 ppb de imidacloprid în nectar pentru a ob¡ine o dozå de 10 ppb pe zi.

Imidacloprid este cunoscut a fi metabolizat rapid de albine ¿i este excretat cu un timp de înjumåtå¡ire de aproximativ 5 ore.” (OVERVIEW REPORT - NEONICOTINOIDS AND THE HEALTH OF HONEY BEES IN AUSTRALIA© Australian Pesticides and Veterinary Medicines Authority 2013 ISBN: 978-1922188-51-9 (electronic)

Astfel, ca så fie mai clar pentru toatå lumea, în prima observa¡ie subliniatå în citatul de mai sus, cercetåtorii australieni aratå cå, dupå studiile lor, concentra¡ia de imidacloprid folositå la tratamentul semin¡elor nu poate atinge nivelul toxic care ar putea duce la decesul unei albine, în condi¡ii normale de câmp. În a doua observa¡ie se precizeazå cå, a¿a cum se întâmplå în general la toate organismele, toxicul se eliminå din organism în timp prin metabolism, iar cazurile de acumulare în corp sunt destul de clar men¡ionate ¿i rare (cum este cazul mercurului).

Altfel spus, din studiile analizate de autoritatea de reglementare australianå se re¡ine faptul cå imidaclopridul este metabolizat de organism ¿i jumåtate din acesta se eliminå în 5 ore de la ingerare, iar restul dupå aceea. A nu se confunda reziduurile din organismul albinei cu existen¡a reziduurilor din produsele apicole, ceea ce este altceva. De ce subliniez acest lucru? Fiindcå scenariile de evaluare ale EFSA (Agen¡ia Europeanå pentru Siguran¡å Alimentarå) cuantificå aceste pesticide în baza unor scenarii teoretice, în care se ia în calcul expunerea familiilor de albine la hranå intoxicatå cu pesticide o perioadå mai lungå de timp, dar fårå a lua în calcul cå organismul acestora metabolizeazå aceste substan¡e ¿i le eliminå. Chiar dacå pare ciudat, socoteala în cazul multora dintre aceste scenarii (situa¡ii concrete voi aråta într-un material viitor) se face pornind de la un principiu simplist, discutând de genul dacå o albina månâncå x cantitate de otravå pe zi în y zile atinge pragul letal ¿i moare, doar cå realitatea în câmp este alta. Adicå, mai neao¿ spus, albinele în condi¡iile în care zboarå liber în câmp, se ambi¡ioneazå ¿i nu vor så moarå, a¿a cum se a¿teaptå unii cercetåtori, dupå aplicarea de neonicotinoide la tratamentul de såmân¡å. Ce afirm se aplicå ¿i la om, în sensul cå dacå acesta ia, de exemplu, an-

tibiotice, apoi se fac analize, antibioticele nu se mai regåsesc în corp, fiind metabolizate ¿i eliminate dupå o anumitå perioadå. Dacå s-ar acumula, nu ar trebui så mai luåm mereu antibiotice fiindcå ele ar exista permanent în corp ¿i am fi imuni la orice infec¡ie, iar dacå am uita cå le avem în corp ¿i am lua în continuare antibiotice, acestea ar deveni toxice pentru organism ¿i ne-ar omorî. Care este impactul acestei interpretåri diferite a cercetåtorilor ¿i autoritå¡ilor de reglementare între acumularea sau metabolizarea/eliminarea pesticidului din corpul albinei? O reprezintå apari¡ia de numeroase controverse între studiile de laborator ¿i cele de câmp, unde rezultatele sunt total opusem a¿a cum aråta într-un studiu ¿i Universitatea Cornell din SUA: “În general, majoritatea cercetårilor de laborator ¿i semi-câmp demonstreazå cå neonicotinoidele pot fi dåunåtoare albinelor melifere; cu toate acestea, majoritatea studiilor de teren gåsesc doar efecte limitate sau deloc asupra albinelor melifere. Aici se aflå controversa. Cele mai convingåtoare dovezi pentru efectul acestor pesticide provin din studii de teren la scarå largå care investigheazå efectele reale ale albinelor care polenizeazå sistemele noastre agricole.” (Neonicotinoidele - Pollinator Network@Cornell. Retrieved May 10, 2019).

Profitul Agricol 3/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA

Cooperativa Bun\t\]i Locale a g\sit solu]ia la criza energetic\ Cooperativa Bunåtå¡i Locale din Doroban¡i, jude¡ul Arad, va implementa, în 2022, un proiect revolu¡ionar pentru a se adapta crizei energetice, dar, în acela¿i timp, ¿i cerin¡elor Uniunii Europene de utilizare a energiei verzi, în detrimentul celei clasice. Astfel, pentru ob¡inerea energiei necesare activitå¡ii de procesare din fabrica de sucuri, vor fi instalate panouri fotovoltaice. Marian Rotaru, membru fondator al cooperativei, a explicat: “Trebuie så facem fa¡å crizei energetice ¿i så lucråm în avantajul nostru. Avem posibilitatea så instalåm panouri fotovoltaice ¿i så folosim energia solarå în procesul de produc¡ie, ¿i så ne diminuåm cheltuielile. În 2022, vom achizi¡iona un asemenea kit ¿i îl vom utiliza în ob¡inerea energiei necesare fluxului tehnologic de procesare a legumelor. Consideråm cå pânå în varå vom finaliza proiectul”. Instala¡ia costå de 20.000 de euro, iar finan¡area va veni din fonduri proprii. Un alt proiect pentru 2022 este extinderea produc¡iei de suc crud de ro¿ii. În 2021, Rotaru a reu¿it så producå asemenea suc în ferma lui ¿i a avut succes la cumpåråtori. Avantajul este cå omul vine, ia produsul natural ¿i acaså îl preparå cum dore¿te. Cu sare sau zahår, îl bea sau îl utilizeazå în prepararea mâncårii. Rotaru spune cå a avut mul¡i clien¡i care veneau din Arad ¿i din Timi¿oara ¿i cumpårau din ferma lui de la Curtici. Unii au luat ¿i 300 de litri de suc crud de ro¿ii o datå. Un alt proiect pentru anul 2022 este construirea unei linii de preparare a 40

Mai ales legumicultorii sunt îngrijora¡i de cre¿terea pre¡ului la curent ¿i gaze

Marian Rotaru, membru fondator al cooperativei

muråturilor. “În România, parcå nu mai ¿tim så facem muråturi. Când mergi în hipermarket, vezi numai produse din import, cele mai multe din Ungaria. Existå o surså extraordinarå de materie primå într-o fermå de legume: tomatele necoapte ¿i neutilizate. Acestea pot fi asortate cu sfeclå ¿i morcov. Nu e o re¡etå complicatå, dar vine cu beneficii mari, iar românul are o slåbiciune pentru muråturi ¿i le consumå în orice anotimp. E o marfå cu succes garantat”, ¿i-a fåcut calculele Marian Rotaru. Tot pentru anul acesta ¿i-a propus adaptarea produc¡iei de suc de sfeclå cu morcov la puterea de cumpårare a clientului actual, extrem de gråbit ¿i afectat de crizå sanitarå ¿i economicå. Dacå înainte, sucul era vândut în pet-uri de 2 litri, din acest an, recipientul va fi mic¿orat la 0,33 litri. E cea mai potrivitå cantitate pentru consumul personal.

Gheorghe MIRON

Cât de mult a fost afectatå activitatea legumicolå de cre¿terea pre¡urilor la energie electricå, gaz ¿i inputuri? Marian Rotaru se declarå total îngrijorat de ceea ce se întâmplå. “Activitatea noastrå a fost afectatå foarte mult. De exemplu, pre¡ul la îngrå¿åminte s-a triplat, iar curentul este mult mai scump. Toate aceste majoråri extreme se vor gåsi în pre¡ul final al legumelor pe care le producem. Mai grav este cå degeaba produsul se va scumpi, fiindcå nu va exista putere de cumpårare din partea clientului. To¡i vom pierde ¿i va apårea atunci un blocaj. Cred cå pre¡ul final al legumelor va fi dublat în 2022”. Pe hectar, Rotaru a reu¿it så producå pânå la 40 de tone de ro¿ii de câmp. Are 1,52 ha de livadå, 3 ha de ro¿ii ¿i 4 ha pe care cultivå porumb. Livada are un sistem de dezvoltare super-intensiv, prevåzut cu re¡ea de irigare. Inclusiv cele trei hectare cu ro¿ii din în câmp sunt irigate. Cooperativa Bunåtå¡i Locale are ¿ase membri ¿i de¡ine în total 30 de ha cu meri, piersici, pruni, cire¿i ¿i vi¿ini, dar ¿i cultivate cu ro¿ii, conopidå, usturoi, porumb zaharat sau cartofi. Pia¡a de desfacere se aflå în localitå¡ile din zona Aradului, dar ¿i în Timi¿oara ¿i Oradea. Profitul Agricol 3/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR Energia [i oul de aur Crescåtorii de påsåri au intrat în panicå dupå ce furnizorii au anun¡at cre¿teri apocaliptice de pre¡uri la energia electricå ¿i la gazele naturale. A¿teptåm så vedem ce va spune ordonan¡a de urgen¡å a Guvernului privind criza din energie, spune Ilie Van, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Påsåri din România. “Noi am fåcut toate demersurile necesare pentru sprijinirea fermierilor. S-a recep¡ionat chestiunea la nivel de guvern, a fost ¿i o dezbatere la nivel de coali¡ie pentru plafonarea pre¡urilor la energia pentru industria alimentarå ¿i pentru agriculturå. Noi am trimis oferte de pre¡ la energia electricå ¿i gaze naturale cåtre diverse firme furnizoare. De exemplu, o firmå de-a noastrå de ouå plåtea pânå la 1 iunie 2021 pre¡ul de 64 de lei pe 1 MW energie electricå. De la 1 iunie la 31 decembrie 2021, a avut un act adi¡ional la contract cu 320 lei/1MW, iar de 1 ianuarie 2022, a primit un pre¡ de 3.357 de lei/1MW. ªi la gazele naturale sunt frecvente asmenea cre¿teri de pre¡uri. În 2019, gazul costa 0,13 lei/1 kW, în 2020, costa 0,11 lei/1 kW, în trimestrul al treilea din 2021, era 0,13 lei/1kW, iar în trimestrul al patrulea, costa 0,60 lei 1 kW. Adicå o cre¿tere de 4,5 ori, transformând metrii cubi în kWh. Pentru anul 2022, avem ¿i cre¿teri de 10 ori. Trebuie så facem oul de aur ca så acopere cheltuielile cu energia. Este clar cå nu se poate lucra în acest mod”, a avertizat Ilie Van. Pe acest fundal, concuren¡a neloialå, pe care o practicå fermierii din Polonia ¿i din Bulgaria fa¡å de crescåtorii din România nici nu mai este perceputå de cåtre autoritå¡ile noastre. 42

“Noi am semnalat fenomenul de mai multe ori în fa¡a autoritå¡ilor ¿i nu putem face mai mult. Dacå nu se vrea rezolvarea acestei situa¡ii grave, noi nu mai avem unde så mergem. Vom mânca ouå ¿i carne de pasåre numai de-acolo...” Vânzarea oului sub pre¡ul de cost este o practicå de dumping. Profesorul Van precizeazå cå este o abatere gravå de la lege, iar autoritå¡ile noastre nu vor så se implice ¿i så facå ordine. Este dumping clar. Polonia a råmas cu gåinile în cu¿tile stråvechi ¿i nimeni nu-i poate repro¿a acest lucru, de¿i fermierii no¿tri au investit mul¡i bani pentru modernizare cu peste cinci ani în urmå. “Existå alte lucruri bizare. Polonezul vinde la poarta fermei cu un pre¡ ¿i nouå ne då ouå din aceea¿i fermå cu un pre¡ mult mai mic. Ce este asta? Pre¡ul transportului dispare pur ¿i simplu prin aceastå practicå. Noi avem toate evi-

den¡ele care atestå cå acelea¿i produse se vând la noi mult mai ieftin, decât în ¡årile de origine." Cu alte cuvinte, cineva dore¿te så-i scoatå pe tu¿å pe fermierii no¿tri. ªi o face deliberat. Trebuie men¡ionat cå fermele din România pot concura la echipamente, dotåri, productivitate ¿i biosecuritate cu cele mai performante exploata¡ii din ¡årile occidentale. “Ministrul Agriculturii a anun¡at cå a bågat ni¿te bani în buget pentru fermele care s-au înscris deja pentru noi capacitå¡i de reproduc¡ie. Este vorba de aproximativ 50 de milioane de euro pentru reproduc¡ia la påsåri ¿i porci”, spune Ilie Van. Este un nivel modest al ofertei, dacå ne gândim cå, numai pentru porci, s-au depus dosare pentru proiecte în valoare de peste 360 de milioane de euro.

Viorel PATRICHI

“Pentru anul 2022, avem ¿i cre¿teri de 10 ori. Trebuie så facem oul de aur ca så acopere cheltuielile cu energia. Este clar cå nu se poate lucra în acest mod", avertizeazå Ilie Van, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Påsåri din România Profitul Agricol 3/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bani pentru registrele genealogice Ministerul Agriculturii a anun¡at sumele pe care vrea så le aloce pentru cre¿terea animalelor. Suma alocatå ajutorului de stat pentru anul 2022 este de maxim 96.000.000 lei credite de angajament, din care: - 41.664.000 lei pentru taurine, bubaline, porcine ¿i ecvine - 54.336.000 lei pentru ovine ¿i caprine. Alte 72.771.000 lei sunt credite bugetare, împår¡ite astfel: 31.583.000 lei pentru taurine, bubaline, porcine ¿i ecvine ¿i 41.188.000 lei pentru ovine ¿i caprine. Prin Hotårârea Guvernului nr. 1179/2014 s-a instituit o schemå de aju-

tor de stat în sectorul cre¿terii animalelor, schemå care are perioadå de aplicare pânå în data de 31 decembrie 2022. Schema are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii ¿i men¡inerii registrului genealogic, precum ¿i costurile aferente testelor pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului. Ajutoarele sunt furnizate sub formå de servicii subven¡ionate întreprinderilor individuale ¿i familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care de¡in certificat de producåtor/atestat de producåtor, dupå caz, precum ¿i persoanelor juridice care î¿i desfå¿oarå activitatea în domeniul cre¿terii ani-

malelor. Pentru întocmirea ¿i men¡inerea registrelor genealogice, statul suportå 100% din costurile administrative aferente. Pentru testele efectuate de ter¡i sau în numele unor ter¡i pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului, statul suportå pânå la 70% din costuri. Cererile ini¡iale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat completate de cåtre solicitan¡i, avizate de cåtre ANZ, se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicitå ajutorul de stat la centrele jude¡ene APIA.

Viorel PATRICHI

Fermierii pot exporta oi [i vite în ]\rile arabe Crescåtorii no¿tri î¿i pot vinde animalele în lumea arabå, fårå impedimente, spune europarlamentarul Daniel Buda, vicepre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå (AGRI) din Parlamentul European. “Legislativul comunitar a votat cu largå majoritate cele douå proiecte privind bunåstarea animalelor, al cåror raportor am fost eu, din cadrul Comisiei privind Protec¡ia animalelor în timpul transportului din Parlamentul European, respectiv «Examinarea presupuselor încålcåri a dreptului Uniunii ¿i a administrårii defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în ceea ce prive¿te protec¡ia animalelor în timpul transportului în interiorul ¿i în afara Uniunii» ¿i «Proiectul de recomandare în urma examinårii cu privire la protec¡ia animalelor în timpul transportului în interiorul ¿i în afara Uniunii», spune Daniel Buda. Profitul Agricol 3/2022

S-au avut în vedere atât interesele crescåtorilor, cât ¿i bunåstarea animalelor. Raportele oferå o serie de recomandåri referitoare la transportul de animale vii, atât în ¡årile UE, cât ¿i non-UE, la timpul de cålåtorie, la temperaturile pe durata transportului, dar ¿i pentru alte subiecte de interes: controalele, procedurile de autorizare ¿i aprobare a mijloacelor de transport, dispozi¡ii specifice pentru transportul pe mare, prezen¡a veterinarului sau a personalului calificat în timpul transportului pe mare, utilizarea TRACES, armonizarea procedurilor între statele membre, dar ¿i implementarea Regulamentului 1/2005. “Trebuie så re¡inem cå normele privind bunåstarea animalelor nu pot fi negociate ¿i ele trebuie respectate”, a adåugat Daniel Buda.

Viorel PATRICHI 43

CRE{TEREA ANIMALELOR

Limousin [i Blonde d'Aquitaine din Ungaria “Crescåtorii de vaci Limousin ¿i Blonde d'Aquitaine din Ungaria pot spune în sfâr¿it cå î¿i pot lua deciziile de ameliorare pe baza datelor måsurate, fiabile, de analizå comparativå”, scrie dr. Szücs Márton, director executiv la Asocia¡ia Crescåtorilor de vaci Limousin ¿i Blonde d'Aquitaine din Ungaria. Sistemul de bonitare “prin dimensionare” este aplicat în ¡ara vecinå începând cu 2021. Este o metodå modernå de colectare a datelor, prin care este asiguratå ameliorarea acestor rase fiindcå nu efectivul de animale conteazå, ci calitatea lor. Dupå 8 luni de lucru, “greutatea declaratå de crescåtori” nu mai este de actualitate. “Asocia¡ia noastrå este prima care a introdus sistemul utilizat în Fran¡a pentru måsurare cu personal tehnic. Inginerii zootehni¿ti instrui¡i în acest scop, angaja¡i de asocia¡ia noastrå, s-au deplasat în toatå ¡ara în anul 2021 la fermele cu efectivul matcå al rasei ¿i au efectuat cântåriri, dimensionarea ¿i evaluarea individualå a unor tråsåturi (de exemplu, musculatura)”, spune dr. Szücs Márton.

Testarea ADN Datele se transmit la asocia¡ie, unde se prelucreazå. Dupå procesare ¿i dupå determinarea indicilor, crescåtorii pot vedea exact la ce nivel se aflå un animal în ceea ce prive¿te performan¡ele în cadrul propriului efectiv ¿i în raport cu media efectivului total unificat din ¡arå. Asocia¡ia Crescåtorilor de Limousin ¿i Blonde d'Aquitaine din Ungaria solicitå întotdeauna efectuarea unui test oficial de verificare a filia¡iei pe bazå de ADN pentru eliberarea certificatului zootehnic. Astfel, prin completarea datelor de filia¡ie, sistemul poate furniza date cu o precizie ridicatå chiar ¿i pen44

tru estimarea valorii de ameliorare. A¿a este posibil så se estimeze valoarea de ameliorare a mai multor caractere måsurate, nu numai pentru “sporul mediu zilnic la 205 zile”.

Måsuråtorile Efectuarea måsurårilor este foarte simplå. Crescåtorul anun¡å data în¡årcårii, iar un tehnician se deplaseazå la fermå ¿i boniteazå vi¡eii selecta¡i la în¡årcare. Måsoarå greutatea, înål¡imea la crupå, înål¡imea greabånului, lungimea spinårii, lå¡imea greabånului, lå¡imea crupei, distan¡a dintre fese ¿i boniteazå picioarele ¿i musculatura (pe baza coapselor). A doua bonitare se face în jurul vârstei de un an, pentru animalele de pråsilå. În general, între vârsta de 390 ¿i 420 de zile, animalele sunt reexaminate de cåtre tehnicieni, în cazul tåura¿ilor de reproduc¡ie în cadrul testului standard de performan¡å valabil (COP) ¿i în cazul vi¡elelor pe baza acelora¿i criterii ca cele descrise pentru vi¡eii în¡årca¡i. Astfel, perioada de cre¿tere poate fi descriså ¿i analizatå pe baza datelor måsurate ¿i corecte. Crescåtorul poate solicita ajutorul tehnicianului ¿i poate

lua o decizie bine fundamentatå cu privire la animalele care urmeazå så fie eliminate, respectiv la cele care vor råmâne în efectiv ca animale de pråsilå. Acest sistem bine organizat ¿i gestionat este finan¡at de cåtre asocia¡ie, bineîn¡eles prin dirijarea spre acest scop a subven¡iilor ob¡inute pentru ameliorare. Deci, datoritå sprijinului acordat de stat, crescåtorii (membrii asocia¡iei) nu suportå costuri suplimentare pentru func¡ionarea sistemului. Sistemul îmbunåtå¡e¿te selec¡ia ¿i formarea vi¡elelor ¿i a taurilor de reproduc¡ie, ajutå la potrivirea perechilor, asigurå deci progresul genetic al genera¡iei urmåtoare.

Vânzarea Szücs Márton spune cå asocia¡ia lui poate vinde în 2022 femele de reproduc¡ie cu un astfel de certificat, atât în Ungaria, cât ¿i în stråinåtate - cel pu¡in în cazul raselor Limousin ¿i Blonde d'Aquitaine. Am întrebat ce pre¡uri aproximative au taurii ¿i junincile din aceste rase aduse din Ungaria, dar nu am primit aceste informa¡ii. Viorel PATRICHI Profitul Agricol 3/2022

MA{INI & UTILAJE Claas: Garan¡ii extinse la presele de balotat Claas oferå garan¡ie pe 3 ani pentru presele de balotat Quadrant, Rollant ¿i Variant achizi¡ionate cu un tractor Claas. Pentru Claas Axion/Arion se oferå garan¡ie pe 3 ani (1 an + 2 ani Maxi Care, 3000 ore/3 ani). Pentru presele de balotat Rollant/Variant garan¡ia este extinså la 3 ani (8.000 de balo¡i/an, 24.000 balo¡i/3 ani), cu între¡inerea Maxi Care facutå de dealer. IPSO Agriculturå: Avantajele combinelor John Deere S700 IPSO Agriculturå, importator al mårcii John Deere, subliniazå avantajele oferite de combinele din gama S700: flux axial cu un singur rotor pentru alimentare, separare, curå¡are, productivitate mare, boabe de foarte bunå calitate, nivel redus de pierderi, ghidare AutoTrac de precizie, hår¡i de produc¡ie în timp real. Amazone: Productivitate cu prå¿itoarea Venterra 2K Prå¿itoarea Schmotzer Hacktechnik Venterra 2K din portofoliul Amazone are o serie de inova¡ii ¿i permite func¡ionarea la capacitate maximå pe suprafe¡e mari ¿i o vitezå sporitå de lucru. Un sistem de camere garanteazå un ghidaj permanent ¿i precis, chiar ¿i la viteze mari de lucru. Designul compact ¿i u¿or reduce compactarea solului, deci ¿i eventualele pierderi de randament. NSK: Noi rulmen¡i pentru echipamente agricole Compania germanå NSK a lansat o nouå gamå de unitå¡i de rulmen¡i Agri Disc Hub AS. Noua gamå acoperå 3 dimensiuni: AHU28117AS-01 (4 gåuri), AHU28117AS-02 (5 gåuri) ¿i AHU28117AS-03 (6 gåuri), utile pentru pentru grape, cultivatoare, scarificatoare, semånåtori, cositoare ¿i prå¿itoare. 46

Dicor Land are o alt\ echip\ managerial\ Compania gålå¡eanå de ma¿ini ¿i utilaje agricole Dicor Land a anun¡at cå începe anul 2022 cu un nou director general. Daniel Auricå preia aceastå func¡ie, dupå ce, anterior, timp de trei ani, el a ocupat în cadrul companiei func¡ia de director comercial.

oul manager va consolida pozi¡ia de¡inutå în pia¡å de companie ¿i va continua dezvoltarea businessului început în urmå cu 10 ani de Råzvan Diaconu. Din dorin¡a de a dezvolta noi oportunitå¡i de afaceri, Råzvan Diaconu se va dedica altor ini¡iative antreprenoriale. Împreunå cu noua echipå de management formatå din Silviu Pricop - director comercial, Viorel Bånceanu - di-

rector opera¡ional ¿i Carmen Iacob - director financiar, Daniel Auricå urmåre¿te ca Dicor Land så confirme rezultatele ob¡inute în ultimii ani ¿i så men¡inå ritmul de cre¿tere al vânzårilor la acela¿i nivel. Partenerii Dicor Land pentru achizi¡ia de utilaje agricole noi sunt: Maschio Gaspardo, Irtec, Lemken, Olimac, Madara, Pronar. Compania a încheiat parteneriate ¿i cu furnizori de servicii financiare ce garanteazå clien¡ilor termene ¿i condi¡ii extrem de atractive: BNP Paribas, Unicredit Leasing, Trust Leasing. Sediul companiei se aflå la Gala¡i, unde este amplasat un mare parc de utilaje agricole, pe o suprafa¡å de 25.000 mp, cu peste 600 de utilaje noi în stoc. Pe lângå acesta, Dicro Land a mai deschis alte douå filiale cu parcuri de utilaje la Ia¿i - Podu Iloaiei ¿i la Slobozia - Bucu.

Arpad DOBRE

“Sunt onorat ¿i preiau noul rol cu emo¡ie ¿i entuziasm. Este o provocare cåreia sunt pregåtit så îi fac fa¡å ¿i care îmi va permite så contribui în continuare la îndeplinirea misiunii Dicor Land aceea de a cre¿te produc¡iile din fermele partenere. Dorim ca Dicor Land så devinå alegerea numårul 1 pentru fermieri, furnizori, parteneri ¿i angaja¡i.”

Profitul Agricol 3/2022

Cât de repede ai nevoie de utilajul t\u nou? Urmårim în continuare situa¡ia stocurilor de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Dar suntem aten¡i ¿i la solu¡iile gåsite de dealeri pentru a satisface solicitårile fermierilor cât mai aproape de termenul de livrare dorit de ace¿tia. Problema e cå majoritatea clien¡ilor comandå ¿i vor så aibå utilajele noi cu doar câteva luni înainte de sezon, dar dealerii nu le pot livra atât de repede, iar un termen mai scurt de 5-6 luni pentru combine ¿i tractoare este, practic, imposibil.

Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, confirmå cå sunt întârzieri la livrårile de utilaje. Totul din cauzå cå producåtorii primesc cu întârziere anumite componente de la furnizori. Din iunie anul trecut producåtorii au anun¡at întârzieri de o lunådouå, care s-au extins la trei luni. Drept urmare, NHR Agropartners a comandat în avans încårcåtoare JCB, apoi ¿i tractoare de diverse puteri, stocurile au început så creascå, astfel cå acum, la început de an, tind så acopere Profitul Agricol 3/2022

viitoarele comenzi ale fermierilor, care nu prea se gråbesc cu planurile de achizi¡ii. Sigur cå fermierul are argumentele lui când comandå un utilaj, iar dealerul trebuie så se gândeascå din timp, pentru a nu fi foarte surprins de comenzi urgente. “ªtim pentru ce tipuri de utilaje urmeazå så fie cerere în urmåtoarele 4-6 luni. Deci, cu 6 luni înainte cel pu¡in facem deja comanda pentru acel tip de utilaj”, spune Neac¿u. Se comandå utilaje cu anumite configura¡ii care acoperå, de obicei, 90% din ceea ce vor fermierii. Dacå unii vor alte configura¡ii, trebuie så a¿tepte încå 6 luni. Austriecii de la Poettinger au extins termenele de livrare chiar ¿i la 8-10 luni la anumite echipamente, iar combinele Gregoire de recoltat struguri comandate acum vor veni abia în august. La asta mai trebuie adåugat ¿i cå, anul trecut, producåtorii au scumpit utilajele în trei rânduri, din cauza scumpirii materilor prime ¿i a subansamblelor. Florin Neac¿u îi sfåtuie¿te pe fermieri så-¿i evalueze periodic starea parcului de utilaje ¿i så facå din timp planuri pentru achizi¡ii, deoarece termenele de livrare nu s-au stabilizat, iar

tendin¡a este de prelungire. Acum, în pia¡å sunt douå curente: optimi¿tii, care cred cå ne vom reveni cu livrårile în 6 luni, ¿i pesimi¿tii, care se a¿teaptå ca termenele så migreze spre un an. Liviu Colea¿å, reprezentant Tehnoland, î¿i aduce aminte cå în anii 2019-2020 putea oferi termene de livrare de o lunå-douå, dar de la mijlocul anului 2021, toate s-au prelungit mult. Mai råu este cå el nu întrevede, deocamdatå, nicio scurtare a lor. La combine, de exemplu, cele comandate în septembrie 2021 se vor livra în mai-iunie 2022. Oricum, chiar dacå fermierii încå se codesc så facå achizi¡ii, Tehnoland a comandat în avans aproximativ 60% din totalul utilajelor pe care le vinde în mod obi¿nuit într-un an agricol normal, tocmai pentru a veni în întâmpinarea cererilor fermierilor. “Unii mai fac comenzi cu un an înainte, dar cei mai mul¡i stau în a¿teptare, så vadå cum se prezintå culturile semånate în toamnå. Am încercat så-i determinåm så-¿i facå planurile de achizi¡ii mai din timp, dar nu prea reu¿im.”

Arpad DOBRE 47

MA{INI & UTILAJE

Anvelope BKT pentru terenuri noroioase Trac¡iunea, aderen¡a, rezisten¡a ¿i siguran¡a sunt doar câteva dintre numeroasele provocåri care apar atunci când se conduc utilaje pe teren noroios ¿i umed. BKT a dezvoltat o gamå de anvelope care “mu¿cå” din noroi.

esignul benzilor de rulare ale acestor anvelope este mai agresiv, pentru o aderen¡å mai mare ¿i pentru a trece prin noroi, datoritå blocurilor mai înalte ¿i mai bine distan¡ate pe suprafa¡a de rulare. Acestea permit anvelopei så intre adânc în sol, facilitând aderen¡a, în timp ce spa¡ierea mai largå ajutå la autocurå¡are, o caracteristicå foarte importantå atunci când se lucreazå pe suprafe¡e ¿i terenuri noroioase. Anvelopa Agrimax Elos este con-

ceputå pentru tractoare care opereazå pe terenuri umede ¿i mlå¿tinoase. A fost proiectatå pentru a asigura o trac¡iune foarte bunå chiar ¿i în cele mai complexe condi¡ii de lucru, cum ar fi câmpurile de orez. Pår¡ile laterale ale acestei anvelope sunt, de asemenea, echipate cu protec¡ii pentru pere¡ii laterali, pentru siguran¡å ¿i protec¡ie maxime împotriva impactului sau deteriorårilor. Sunt disponibile opt dimensiuni diferite. BKT a dezvoltat Agrimax RI 818, care, pe lângå faptul cå lucreazå la presiuni scåzute pentru a reduce compactarea solului ¿i pentru a conserva culturile, asigurå ¿i o trac¡iune optimå. Modelul benzii de rulare oferå, de asemenea, condi¡ii foarte bune de autocurå¡are ¿i o mai mare stabilitate în cazul rulårii în pantå, datoritå designului direc¡ional. Este disponibilå în douå dimensiuni: 280/85 R 24 ¿i 320/85 R 38. Acelea¿i caracteristici sunt valabile

¿i pentru TR 117, o anvelopå cu cutå înclinatå, specificå ro¡ilor pentru sisteme de iriga¡ii cu pivot central, disponibilå în patru dimensiuni: 11,2 - 24, 13,6 - 24, 14,9 - 24 ¿i 11,2 - 38. Anvelopa TR 177 are, de asemenea, un model special al benzii de rulare care måre¿te aderen¡a ¿i permite o autocurå¡are foarte bunå. Alte douå utilaje care opereazå adesea pe teren umed sunt încårcåtoarele telescopice multifunc¡ionale ¿i anumite excavatoare utilizate la curå¡area ¿i între¡inerea ¿an¡urilor agricole care se pot surpa. Pentru aceste douå utilizåri, BKT propune anvelopa Con Star, care garanteazå performan¡e deosebite în orice condi¡ii, datoritå aderen¡ei ferme oferite de canelurile largi, care måresc suprafa¡a de contact cu solul. Designul în diagonalå împiedicå derapajul lateral, chiar ¿i în condi¡ii de încårcare maximå. Con Star are un indice de sarcinå de 168 pentru dimensiunea 440/80 - 24, ceea ce înseamnå cå poate face fa¡å la sarcini de pânå la 5.600 kg, fårå pierderea stabilitå¡ii. Aceastå anvelopå este disponibilå în 11 dimensiuni diferite.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 3/2022

MA{INI & UTILAJE Jaydeep Singh, CEO AgroConcept, este adeptul consolidårii afacerilor:

“În 2021 am avut vânz\ri foarte bune” Din punctul de vedere al dealerilor de ma¿ini ¿i utilaje, 2021 a fost, poate, cel mai bun an din istoria ¡årii. O spune Jaydeep Singh, CEO AgroConcept.

aydeep Singh, Jay pentru cei care îl cunosc, crede cå pentru o imagine mai clarå asupra pie¡ei de ma¿ini agricole, rezultatele din 2021 ar trebui comparate cu cele din 2019, deoarece 2020 n-a semånat cu niciun alt an, cu pandemie ¿i secetå simultan. Pia¡a de profil a consemnat scåderi de 10-15% pe plan na¡ional, dar nu din cauza scåderii cererii, ci a stocurilor insuficiente de ma¿ini agricole. Anul 2021 ¿i-a aråtat primele semne încurajatoare spre sfâr¿itul trimestrului întâi, când fermierii, våzând starea culturilor, au început så se intereseze de ma¿ini agricole, iar din al doilea trimestru, în perioada aprilie-mai, a început un val de comenzi. O primå estimare aratå cå vânzårile AgroConcept au crescut cu peste 10% fa¡å de 2019. Datoritå strategiilor ¿i planurilor aplicate încå de anul trecut (comenzi de tractoare ¿i combine în avans cu trei luni fa¡å de al¡i ani), Jay mizeazå pe o cre¿tere a vânzårilor de 10-15% ¿i în 2022. Dar planurile ¿i strategiile au valoare doar dacå ai cu cine så le pui în valoare, iar CEO AgroConcept spune cå anul trecut a våzut cum, în sfâr¿it, dupå un 2020 foarte greu, echipa companiei a strâns rândurile ¿i astfel s-a putut ajunge la rezultatele ob¡inute. Dar munca adevåratå începe dupå ce utilajul New Holland sau Kverneland (douå dintre principalele mårci din

Profitul Agricol 3/2022

portofoliul AgroConcept) ajunge în curtea fermierului. “Suntem o firmå tânårå, cu oameni tineri. Abia intråm în al ¿aselea an de activitate, dar am crescut foarte mult, avem 15 filiale în toate regiunile ¡årii ¿i vrem så consolidåm aceastå cre¿tere.” Chiar dacå ar fi fost un an agricol obi¿nuit, Jay spune cå ar fi mizat tot pe consolidarea cre¿terii ¿i a cah-flow-ului (fluxul de numerar). “Nu cred cå sunt lucruri pe care le-a¿ fi fåcut altfel în 2021. Am atins toate ¡intele propuse. Iar una dintre realizårile noastre foarte importante a fost achizi¡ionarea, în noiembrie 2021, a clådirii în care AgroConcept are sediul central. Suntem acum la noi acaså.” AgroConcept a gåsit o solu¡ie ingenioaså ca råspuns la prelungirea termenelor de livrare: combina de sprijin. “Fermierul avea pe câmp toatå munca lui de un an ¿i nu puteam så-l låsåm cu recolta nestrânså, a¿a cå, pânå la livrarea noii combine, am oferit una de sprijin.” Asta a însemnat costuri suplimentare, dar a fost o solu¡ie planificatå din timp, deoarece era clar din primåvarå cå termenele de livrare vor fi mai lungi.

mare procentual la serviciile aftersales - postvânzare. Acesta este un produs în sine al companiei ¿i reprezintå servicii ¿i piese de schimb. A¿a cum anul trecut mul¡i români s-au apucat så-¿i renoveze locuin¡ele, la fel ¿i fermierii, preponderent cei mici ¿i mijlocii, au solicitat mai multe servicii aftersales, în vreme ce fermierii mari au optat pentru tractoare, combine ¿i utilaje noi. Cât prive¿te planurile pentru 2022, AgroConcept are în vedere participarea la expozi¡ii, demonstra¡ii în câmp ¡intite la ferme ¿i prezentarea de noi ma¿ini agricole, printre care combina New Holland CH hibridå ¿i tractorul pe biogaz T6 Methane Power.

Arpad DOBRE

Pe lângå vânzårile bune de ma¿ini agricole, AgroConcept a consemnat în 2021 o cre¿tere poate chiar mai “În 2021 am avut vânzåri foarte bune la toate categoriile de ma¿ini ¿i utilaje agricole din portofoliul nostru, tractoare combine ¿i echipamente.” - Jaydeep Singh, CEO AgroConcept 49

LOCURI DE MUNC|

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Valu lui Traian, cu sediul în Valu lui Traian, str. Calea Dobrogei nr. 460, jud. Constan¡a, Organizeazå concurs pentru ocuparea unui post de:

ªEF DE FERMÅ producere såmân¡å de cereale ¿i plante tehnice Condi¡ii: - studii universitare la zi, cu diplomå de licen¡å în specializarea Agriculturå - vechime minimå - 5 ani în fermå vegetalå - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå Detaliile privind condi¡iile specifice, tematica, bibliografia, termenul de depunere a dosarelor sunt disponibile la secretariatul SCDA Valu lui Traian, în intervalul 8.00 - 15.00,

telefon: 0241. 234.383, 0767.619.712, 0723.407.0173

Agrii România caut\ Manager Tehnic CPP (Produse pentru Protec]ia Plantelor) Rolul managerului tehnic este de a asigura suportul tehnic echipei de v=nz\ri [i pentru promovarea produselor pentru protec]ia plantelor din portofoliul companiei AGRII Rom=nia, sub ;ndrumarea Directorului de dezvoltare.

Responsabilit\]ile managerului tehnic CPP> • Asigurarea suportului tehnic echipei de v=nz\ri pentru promovarea [i v=nzarea produselor de protec]ia plantelor< • Asigurarea suportului tehnic pentru preg\tirea materialelor de marketing< • Organizarea trainigurilor tehnice< • Prezentarea produselor pentru protec]ia plantelor ;n cadrul ;nt=lnirilor cu fermierii ;n c=mp sau sal\< • Planificarea [i coordonarea activit\]ilor de testare [i selectare a produselor pentru protec]ia plantelor de Directorul tehnic< • Planificarea, coordonarea [i monitorizarea loturilor demo de prezentare a produselor de protec]ia plantelor, avizate de c\tre Directorul tehnic.

Cerin]e> • Studii de specialitate ;n domeniul agricol< • Competen]e tehnice ;n domeniul produselor pentru protec]ia plantelor< • Comunicare [i organizare< • Orientare c\tre v=nz\ri< • Cuno[tin]e de limba englez\.

Trimite CV-ul la> cariere@agrii.ro 50

Profitul Agricol 3/2022

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: BUZÅU Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT VÂNZÅRI: MOLDOVA Companie multina¡ionalå producåtoare de CPP

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: BIHOR Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

PRODUCT MANAGER CEREALE PÅIOASE: loca¡ia BUCUREªTI Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

REGIONAL SALES MANAGER: CLUJ ¿i MUREª CCompanie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Profitul Agricol 3/2022

Magazin Locuri de pahar, de tain\ [i rafinament, în Timi[oara de alt\dat\ Restaurantul Lloyd, prin fumul de ¡igarå al istoriei. Faima Palatului Lloyd, situat chiar în centrul Timi¿oarei, a fost asiguratå îndeosebi datoritå localului ce-i purta numele ¿i care se afla la parterul clådirii, special conceput pentru a adåposti o cafenea, un restaurant, un club ¿i un cazinou, explicå cercetåtorii Muzeului Na¡ional al Banatului.

În

urmå cu peste 100 de ani, a avut loc deschiderea cafenelei Grand Cafe Lloyd, cu mare fast, în data de 28 iunie 1912, înainte de finalizarea lucrårilor de construc¡ie la nivelurile superioare ale palatului. “Grand Cafe Lloyd oferå un loc de conversa¡ie publicului inteligent” - a¿a era reclama acestui celebru local, aprovizionat cu båuturi de import ¿i care oferea înghe¡atå ¿i un bufet de primå claså, împreunå cu o priveli¿te somptuoaså. În scurt timp, Cafeneaua Lloyd a ajuns så fie consideratå cel mai elegant

local din ora¿. Designul interior era influen¡at de curentul art nouveau, în vogå la începutul secolului trecut. Pere¡ii interiori erau acoperi¡i cu tapet din imita¡ie de måtase Moaré, de culoare mov. Lambriurile erau confec¡ionate din stejar, ornate cu aplica¡ii de metal. Stâlpii erau îmbråca¡i în vitralii multicolore ¿i în oglinzi, iar sala era compartimentatå în loje, boxe ¿i separeuri, oferind atât intimitate, cât ¿i un ambient plåcut. Vara, în fa¡a restaurantului, se deschidea terasa, iar vitrinele mari puteau fi demontate sau larg deschise, fåcânduse astfel legåtura dintre teraså ¿i salon. La subsolul cafenelei erau amenajate såli de biliard ¿i pentru diferite jocuri de cår¡i, o popicårie ¿i douå separeuri mai spa¡ioase. Zilnic, la Lloyd, publicul putea asculta concerte de calitate, iar la diverse ocazii se organizau mese festive ¿i recep¡ii. Clien¡ii fideli aveau mesele lor obi¿nuite, în func¡ie de profesia ¿i ocupa¡ia fiecåruia. Puteau consuma chiar ¿i pe credit. Clientela cuprindea în special oameni din crema societå¡ii: scriitori, jurnali¿ti, actori, arti¿ti plastici sau muzicieni, politicieni, oameni de afaceri, dar ¿i comercian¡i “la negru”.

Printre cele mai cunoscute personalitå¡i care i-au trecut pragul se numårå reporterul ¿i scriitorul Egon Erwin Kisch ¿i mare¿alul Mackensen. Patronii care s-au succedat la administra¡ia localului - Rónai János, Kemény Béla, Mayer Zsigmond - au reu¿it så men¡inå standardul ridicat al calitå¡ii serviciilor, mai explicå cercetåtorii de la MNaB. Înså, pe timpul comunismului, localul a trecut prin perioade de decådere ¿i reînviere. În decursul anilor, restaurantul a fost reconstruit ¿i reamenajat în repetate rânduri, iar aståzi mai påstreazå din designul ini¡ial por¡iuni de lambriuri, câteva oglinzi, vitralii par¡ial distruse, doi-trei pere¡i despår¡itori ¿i candelabrele. Culorile predominante sunt auriul ¿i verdele de China, care creeazå o atmosferå plåcutå ¿i selectå. A purtat, pe rând, numele de “Timi¿oara”, “23 August”, “Ana Lugojana”, “Bulevard”, iar cafeneaua se chema într-o vreme “Café Wien”. Aståzi, localul poartå denumirea ini¡ialå, “Lloyd”, pe care ¿i-a reluat-o în anul 2000.

Gheorghe MIRON 52

Profitul Agricol 3/2022

PAGINA DE HOBBY V=natul ;n bucate (2) Mistre¡ul Fie cå e godac sau bârlinc, solitar ori scrofi¡å inocentå, mistre¡ul råmâne mistre¡. Pânå ¿i desconsideratele „po¿ete”, purcei ce abia ¿i-au pierdut dungile copilåriei, tot mistre¡i se cheamå, chiar dacå sunt cu pu¡in mai împlini¡i decât un iepure. Întruchipare a for¡ei, dacå nu oarbe, atunci cel pu¡in mioape (imperfec¡iune care, zice-se, îi este caracteristicå), acest animal reprezintå, pentru purtåtorul de pu¿cå, un lung fior de-a lungul spinårii. Pentru litera¡i, el poate fi atât „demon al for¡ei brutale, al furiei råzboinice, al vitalitå¡ii ¿i prolificitå¡ii” (Romulus Vulcånescu), cât ¿i „agent al råului ¿i al puterilor infernale” (Mihai Coman). Luptåtor tenace, redutabilå piatrå de încercare a eroilor civilizatori, mistre¡ul traverseazå cultura umanitå¡ii prin celebre ipostaze mitice ale prototipului silvestru. Nemuritor råmâne Mistre¡ul din Erimanthus, cu iatagane de ivoriu, lungi de un stat de om, biruit ¿i adus la Micene lui Euristeu de cåtre Hercule. În iernile copilåriei, petrecute la bunicii din Vla¿ca, îmi amintesc ¿i acum de oache¿ii ivi¡i la geam, în zorii prazni-

cului primei zile din an, cu Vasilca, reflex al Sivei indice, scroafa sacrå asimilatå în folclorul românesc. În ce ne prive¿te pe noi, vânåtorii, acest precursor al plugului cu douå bråzdare devine, paradoxal, cu atât mai greu de nimerit cu cât este mai mare ¿i mai aproape. Pufåind ca o locomotivå, el spulberå încâlceala desi¿urilor devenite simple decoruri de mucava ¿i laså în urmå, de cele mai multe ori, regrete ¿i frustråri mascate de binecunoscutele pretexte, vizând în mod obi¿nuit calitatea cartu¿elor, distan¡a, pozi¡ia, strålucirea zåpezii ¿i câte altele. Eu însumi pot depune mårturie cå vierul ratat cu câteva zile în urmå mi-a reconfirmat un lucru pe care îl ¿tiam ¿i îl propovåduiam ori de câte ori aveam ocazia: amenaja¡i-vå de la bun început standul sorocit, mai ales iarna, înlåturând de sub tålpi ¿i din preajmå zåpada, ghea¡a, vreascurile geluite de ger! Când så apås pe trågaci, piciorul stâng mi-a fugit atunci de-a lungul unei crengi pe care aveam punct de sprijin. Alunecând brusc, am pierdut din crucea lunetei ¡inta aflatå în mare vitezå, deja departe când m-am redresat. Iar alt prilej nu am mai avut în ziua aceea. Dupå

cum se ¿tie, la vânåtoare, ocaziile se råzbunå. Condi¡ia mistre¡ului se schimbå radical odatå cu popasul ultim de la cuhnie, unde dobânde¿te calitå¡i doar bånuite pânå la focul fatal. De aceea, dacå e så ne raportåm la ultima mea ispravå, vå propun o re¡etå care nu face decât så dea dreptate celui ce a spus cå cine nu e în stare så dea exemple då sfaturi.

Fripturå de mistre¡ la cuptor E bine de ¿tiut cå drumul mistre¡ului cåtre cuptor trece obligatoriu prin tavå. Dupå o ¿edere de douå zile în saramurå, bucå¡ile de carne, potrivit de groase, se împåneazå discret cu usturoi ¿i cu slåninu¡å afumatå, se rânduiesc în tavå, alåturi de trei linguri de osânzå, doi morcovi tåia¡i pe lung, douå cepe în care s-a båtut câte un cui¿or aromat, o foaie de dafin ¿i zece boabe de piper, câte douå de fiecare bucatå de carne. Apoi se a¿azå pe plitå, la foc potrivit. Din vreme în vreme, se toarnå deasupra câteva linguri de zeamå de carne ¿i se întorc, pentru a se rumeni uniform. Când sunt îndeajuns de påtrunse, se dau la cuptor, mai pu¡in morcovii ¿i ceapa, cu capac sau folie de staniol. Cu o clipå înainte de a fi scoaså la vedere, friptura poate îngådui batjocura unei cåni de smântânå. Se consumå fierbinte, alåturi de un piure de castane sau lângå ni¿te cartofi cop¡i, fulgui¡i cu parmezan. Råmâne la alegerea fiecåruia vinul, de preferin¡å suplu, cu taninuri fine, dar ferme. Dacå e så må întreba¡i, eu a¿ opta pentru un Cabernet de Murfatlar, în care s-a dizolvat tot crepusculul zilelor noastre de vânåtoare, dupå cel din urmå foc de pu¿cå. Atunci când, în jurul focului din poianå, încep så se în¿ire pove¿tile…

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 3/2022

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 27 ianuarie Lansarea brandului Alta Seeds. Pozi¡ionat ca un produs premium, brandul Alta Seed apar¡ine companiei Advanta Seeds, care face parte din UPL. 16 februarie APPR organizeazå Congresul De la fermieri pentru fermieri. Tot atunci se vor decerna ¿i trofeele Porumbul de Aur, pentru cele mai bune produc¡ii în culturå irigatå ¿i neirigatå. 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

Dac\ nu ai porc, merge [i crocodil Dupå ce pre¡ul cårnii de porc a crescut pânå la opt dolari kilogramul, tot mai mul¡i thailandezi au început så consume carne de crocodil, care costå cel mult doi dolari kilogramul pe pia¡a localå. Scumpirea cårnii de porc a fost provocatå de epidemia de pestå porcinå din ¡arå. Dupå ce au negat mult timp prezen¡a virusului, autoritå¡ile din Thailanda au admis într-un final cå situa¡ia este gravå ¿i sute de mii de porci au fost sacrifica¡i. Anun¡ul a produs o crizå de aprovizionare chiar în perioada Anului Nou Lunar, atunci când preparatele din carne

15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov. 54

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Introducere în cultura universalå; 2) E-n dorul lelii – Depozit de fulgi; 3) Roadele dintâi! – A merge pe drumul vic9 10 toriei; 4) Vas råmas de poveste – Cu via¡a înainte; 5) Ornate cu butoni; 6) Sunt în puterea obi¿nuin¡ei; 7) Bazå de nata¡ie – Profund mi¿cat. 8) Lipsitå de uniformå – Obi¿nuit så batå cår¡ile; 9) Negri la serviciu – Turn central! 10) Nu ne iau cu frumosul.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

de porc nu pot lipsi din mesele familiale. Pe 6 ianuarie, guvernul a interzis exporturile timp de trei luni, pentru a reduce pre¡urile pe pia¡a internå, înså carnea a continuat så se scumpeascå. De¿i consumul de carne de crocodil este considerat exotic în statul asiatic, cererea a explodat ¿i fermierii nu fac fa¡å comenzilor. Conform lui Wichai, carnea de crocodil o poate înlocui cu succes pe cea de porc în toate re¡etele tradi¡ionale thailandeze.

2 3 4 5

6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 2/2022 ORIZONTAL: CUTIT - LAZI; INCARCAT - N; MI - MIOCARD; EFEB - FOCAR; NON - ARMATE; TROITA - TIP; MREAJA - OT; SEIM - LANA; U - ALATURAT; INSENINATE.

VERTICAL: 1) Strângåtoare din fire – A folosi intens sticla; 2) Trece peste mare – Soldat în cutie; 3) Polii unui magnet! – Corpuri inerte; 4) Vechi sisteme de recrutare – Substituire de persoanå; 5) Unchiul de la ¡arå – Pregåtit pentru limpezit; 6) Murdare dupå îmbåiere; 7) Activitå¡i în cercuri – Politica internå! 8) Ac¡ioneazå din umbrå... cenu¿ie; 9) Unul din vechea gardå – Un punct pe hartå; 10) Oameni de nimic. Profitul Agricol 3/2022

Profitul Agricol nr. 3 din 2022

Articles inside

Noutå¡ile Corteva pentru 2022

Predic¡iile lui Cezar: România a exportat deja 2,4 milioane tone de porumb

PNS-ul va fi depusîn ianuarie-februarie

1 martie, prima zi de depunere a cererilor pentru subven¡ii