Profitul Agricol nr. 3, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 3 din 24 ianuarie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

Pre¿edintele asocia¡iei no-till Îl [tiam volubil, informat, pasional [i mucalit. În primul rând, fiindc\ i-am vizitat fermele, iar atunci a f\cut fa]\, cu aplomb, tirului încruci[at de întreb\ri puse de trei ziari[ti de la Profitul Agricol, fiecare cu specializarea lui> vegetal, zootehnie, ma[ini. În al doilea rând, fiindc\ a captat audien]a [i la prima edi]ie a conferin]ei noastre TOPS, de la Slobozia, reu[ind chiar s\-l “întoarc\” din convingeri pe Theodor Ichim, un alt experimentat coleg de breasl\. Îns\, la TOPS 2, la Vaslui, în fieful s\u, Nicolae {erban s-a întrecut pe sine în prezentarea beneficiilor tehnologiei no-till în condi]ii de secet\ [i absen]\ a iriga]iilor. Din start, are un argument forte> a intrat în al cincilea an de când seam\n\ direct, toate culturile, pe 7.500 de ha. {i reu[e[te, astfel, s\ r\mân\ profitabil, de[i a trebuit s\ fac\ fa]\ acelora[i condi]ii care pe mul]i al]i fermieri din Vaslui i-au adus în pragul falimentului. Apoi, are r\spunsurile parc\ preg\tite la orice întrebare. Nu preget\ s\ admit\ c\ nu e agronom, ci economist, iar “religia” lui este EBITDA (profitul înainte de toate). Cu toate astea, pe subiectul no-till i-ar fi greu s\-l “încuie” [i unui doctor în agronomie. De altfel, la un moment dat, mai în glum\, mai în serios, i-a invitat pe cei prezen]i s\ nu se sfiasc\> “Sunt atât de pasionat de no-till, încât, pe subiectul \sta, pute]i s\ m\ contacta]i oricând. {i la miezul nop]ii, dac\ sunt treaz, v\ r\spund [i discut\m”. Un cuvânt care a r\mas pe buzele tuturor participan]ilor la TOPS 2 este “credin]a”. {erban l-a folosit, genial, ca substitut pentru “încredere”. Contextul e urm\torul> la no-till sunt obligatorii covoarele vegetale< îns\, în experien]a unor fermieri, acestea mai mult sec\tuiesc apa din sol, decât s\ o conserve. Când i s-a prezentat problema, {erban a cerut s\ i se descrie întreaga tehnologie folosit\. Fermierul a ajuns în punctul în care a tocat covoarele vegetale cu discul, iar atunci {erban l-a întrerupt> “Vezi? Asta înseamn\ c\ nu ai credin]\! Când te apuci de no-till trebuie s\ crezi! Pân\ la cap\t. Ui]i de disc!”. Î]i spune singur care sunt problemele reale> în primii ani de no-till, dac\ sunt condi]ii climatice normale, vei avea pierderi de produc]ie< în schimb, dac\ e secet\, vei face produc]ii mai mari decât ale vecinilor care lucreaz\ conven]ional. {i, în orice condi]ii, vei r\mâne profitabil, fiindc\ î]i scad cheltuielile directe. O alt\ problem\ sunt buruienile (dar exist\ solu]ii) [i roz\toarele (dar exist\ o solu]ie, prezentat\ de Theodor Ichim> amenaj\ri simple pentru p\s\rile de prad\). Nu exist\ o asocia]ie no-till. Dar, dac\ ar exista, [tim cine ar fi votat pre[edinte.

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 3/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 3/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Florin Barbu cere demisia comisarului Ciuc\ convoac\ Senatul european pentru Agricultur\ 7 pentru protestatari Revendic\rile fermierilor b\n\]eni

Protestele continu\ la Afuma]i

Barbu trimite Corpul de Control la Casa Unirea

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

La nivel mondial sunt estimate la 785 milioane tone de grâu

Pre]urile la soia, în sc\dere

Noul premier al Fran]ei încearc\ s\ calmeze furia fermierilor

Cre[terea animalelor Ministrul Barbu a c\zut la pace

Conferin]ele Profitul Agricol

cu cresc\torii de animale TOPS 2> f\r\ iriga]ii, no-till devine o necesitate

Subven]ii pentru p\[uni

Ma[ini & utilaje

Florian Ciolacu> “70% dintre ma[inile agricole nu sunt omologate”

Precizie sporit\, tractoare SH, digitalizare, electrificare

Pr\[it mecanic cu grapa Kverneland Helios

Amazone Precea 6000 pentru sem\nat precis [i rapid

Silviu Mihai a renun]at la o combin\ ideal\ [i [i-a luat John Deere 43

Israelul e prima ]ar\ care aprob\ consumul de 19 carne de vit\ de laborator

S-a colectat mai mult lapte

Culturi vegetale

Comisia European\ promite noi “garan]ii” ;n favoarea statelor care au grani]\ cu Ucraina

Guvernul a aprobat echivalarea B-ului pentru tractori[ti 39

Gr\dina, via [i livada Managementul fermei cu ajutorul Smart Technology de la BASF

Polonia rezolv\ rom=ne[te problema importurilor din Ucraina 13

Guvernul amân\ ratele fermierilor [i prelunge[te termenul pentru ajutorul de 100 de euro/ha

În ferma Frizon, deciziile de management se iau cu suportul inteligen]ei artificiale

Pove[ti parfumate cu vinuri române[ti

Sisteme digitale Claas accesibile tuturor fermierilor

Hobby

Rezerva de ap\ s-a ameliorat dup\ ultimele precipita]ii

Verben, fungicidul num\rul 1 din T1

Aurel Placinschi> Nu pot lupta cu “importatorii de vineri”

Valuri de porumbei

Opt lucr\ri din piatr\ de Vi[tea, create de studen]i, la USAMV Cluj

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Florin Barbu cere demisia comisarului european pentru Agricultur\ Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anun]at, luni, ;n urma unor discu]ii cu fermierii din jude]ul Mure[, c\ va cere demisia comisarului european pentru Agricultur\, Janusz Wojciechowski, în cadrul Consiliului AgriFish care are loc mar]i, 23 ianuarie. Barbu ;[i motiveaz\ demersul, cerut, spune el, de fermierii mure [eni, prin faptul c\ Wojciechowski nu ar fi ]inut cont de un vot majoritar, de 70%, care s-ar fi dat ;n Consiliu, ;n fa voarea derog\rilor de la aplicarea GAEC 7 [i 8. “Am încercat s\ le explic [i comisarului [i la toat\ lumea, c\ nu cerem nimic. Noi suntem în perioad\ de r\zboi, noi suntem afecta]i, cele cinci state, de conflictul care s-a produs de c\tre Rusia împotriva Ucrainei”, a declarat ministrul. Solicitarea de demisie a unui comisar pentru Agricultur\, venit\ din partea ministrului de resort a unui stat membru, ar fi o premier\ ;n istoria Uniunii Europene. Demersul nu ar avea, ;ns\, dec=t o valoare simbolic\, ;ntruc=t comisarii nu sunt destitui]i la solicitarea unui stat membru. :ns\ Barbu nu se opre[te aici, ci solicit\ demisia tuturor mini[trilor “care Profitul Agricol 3/2024

au votat aceste derog\ri” (referire la statele care s-au ;mpotrivit prelungirii derog\rilor de la aplicarea celor dou\ condi]ionalit\]i de mediu). Atacul ministrului Agriculturii la comisarul polonez [i la ceilal]i colegi, f\r\ consultarea premierului sau/[i a Pre[edin]iei, risc\ s\ se soldeze cu probleme diplomatice [i consecin]e pe termen lung. Nici Bruxellesul, nici Polonia [i nici statele vizate nu vor privi cu ochi buni abordarea agresiv\ a oficialului rom=n. Problema derog\rii de la aplicarea GAEC 7 (rota]ia culturilor) [i GAEC 8 (minim 4% pârloag\) a fost discutat\ ;n mai multe Consilii AgriFish, dar nu s-a votat. :n luna iunie, 15 state membre sus]ineau, prin opiniile exprimate de mini[trii de resort, necesitatea derog\rilor. :ns\ la ultimul Consiliu au r\mas doar 12 state.

Robert VERESS

Nou director la Romsilva Consiliul de Administra]ie al Regiei Na]ionale a P\durilor (RNP) Romsilva l-a desemnat pe Marius Dan Sîiulescu (47 de ani) pentru un mandat provizoriu de patru luni la conducerea institu]iei. Desemnarea noului director general a avut loc dup\ ce mandatul lui Daniel Nicol\escu a expirat.

Pl\]i APIA ;n cinci zile :n perioada 15 - 19 ianuarie 2024, APIA a efectuat pl\]i pentru anul de cerere 2023 în valoare total\ de 127.508.669 euro, dup\ cum urmeaz\> 87.987.705,84 euro din Fondul European de Garantare Agricol\ pentru un num\r de 26.109 fermieri< 26.318.730,92 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural\ pentru 29.065 fermieri< 5.220.948,93 euro cofinan]are de la Bugetul Na]ional pentru un num\r de 29.066 fermieri< 7.981.283,07 euro din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene pentru un num\r de 31.831 fermieri.

Deere semneaz\ un parteneriat cu SpaceX Produc\torul de echipamente agricole Deere&Co a semnat un acord cu compania SpaceX, controlat\ de miliardarul Elon Musk. Pentru a asigura o conexiune stabil\ de Internet de mare vitez\ chiar [i în zone izolate, acolo unde nu exist\ acoperire pentru serviciile de date mobile, utilajele Deere vor integra terminalele Starlink produse de SpaceX, care se conecteaz\ la o re]ea de sateli]i. Noile echipamente vor fi disponibile ini]ial în num\r limitat doar pe pie]ele din SUA [i Brazilia, din a doua parte a acestui an. Mike Kool, managerul proiectului, estimeaz\ c\ 25% din suprafa]a arabil\ din SUA [i 70% din cea a Braziliei au în prezent o conexiune de date foarte slab\.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Revendic\rile fermierilor b\n\]eni Joi, 18 ianuarie, dup\ mai multe zile de proteste pe centura Timi[oarei, fermierii din Timi[ [i Arad au primit avizul s\ p\trund\ cu 25 de tractoare, cu ITP-ul la zi, în centrul Timi[oarei.

Dup\ o noapte agitatã, vineri, de la ora 12.00, aproximativ 100 de fermieri reuni]i sub dou\ mici corturi, pe o ploaie rece, [i-au prezentat revendic\rile - 14 la num\r. Vocea protestatarilor a fost Constantin Buzatu, din Bechicherecu Mic, Timi[. “Nu suntem instigatori! Când problemele au ajuns a[a de grave, iar fermele române[ti dau faliment una dup\ alta sau sunt cump\rate de fondurile de investi]ii str\ine, normal c\ a trebuit s\ ie[im în strad\”. Fermierii b\n\]eni sunt nemul]umi]i c\ str\inii de]in sau administreaz\

aproape jum\tate din suprafa]a arabil\ a ]\rii, export=nd produsele în ]\rile din care provin, c\ subven]ia nu s-a mai majorat de 14 ani, ci, iat\, dimpotriv\, de anul acesta se mic[oreaz\, c\ un europarlamentar a declarat la TV c\ subven]iile primite de fermierii români sunt aproape egale cu cele primite de cei din Vest, c\ tirurile cu cereale a[teapt\ prea mult la desc\rcat în Portul Constan]a, c\ trebuie s\ lase p=rloag\ 4%. Fermierii au mai cerut o simplificare a aviz\rii pentru iriga]ii, un an de gra]ie pentru credite, fermierii s\ nu mai pl\teasc\ ROBOR.

Dimitrie Musc\ a participat la proteste Administratorul CAI Curtici Arad s-a al\turat [i el fermierilor strân[i în centrul Timi[oarei, în 19 ianuarie. “Trebuie s\ se în]eleag\ c\ noi, agricultorii ]\rii, nu suntem milogi.

V-am spus c\ ajungem aici în strad\ [i în continuare ne ducem în abis”, a spus Musc\. :n opinia sa, cea mai mare problem\ pe care o au produc\torii agricoli> este “fenomenul Ucraina”, faptul c\ ]ara vecin\ este ajutat\ cu pre]ul ;ngrop\rii agriculturii autohtone. Musc\ spune c\ are blocate în hambare 10.000 de tone de grâne. Evit\ pierderile doar pentru c\ are o ferm\ integrat\. Se pl=nge c\ guvernul vrea s\ ;ncurajeze investi]ii germane ;n sectorul suin.

Gheorghe MIRON

Protestele continu\ la Afuma]i Luni a fost cea de a 13-a zi de protest spontan, cu tractoare, la Afuma]i. Dup\ trei runde de negocieri cu autorit\]ile - prima, la Guvern, iar alte dou\, la Ministerul Agriculturii [i Dezvolt\rii Rurale - fermierii repro[eaz\ autorit\]ilor c\ una au stabilit cu ministrul Florin Barbu [i alta s-a f\cut la nivel guvernamental. În weekend, o parte dintre protestatari au plecat acas\ sau din Afuma]i, l\sând îns\ tractoarele [i câteva capete-tractor pentru TIR-uri trase pe marginea drumului, în apropierea unei benzin\rii aflat\ la câteva sute de metri de intrarea în ora[ul Voluntari, Ilfov. Majoritatea tractoarelor aveau pl\cu]e de înmatriculare cu localit\]i 8

din Moldova (Boto[ani, Suceava etc.). Liderul D\nu] Andru[ ne-a spus c\ a negociat cu ministrul Agriculturii echivalarea categoriei B cu Tr, nicidecum cu Tr1, cum a ap\rut în Ordonan]a de guvern. "Mai sunt [i alte neconformit\]i între ceea ce am vorbit joi (18 ianuarie 2024 - n.red.) cu ministrul [i ce a ap\rut în ordonan]ele de guvern. Noi, fermierii, am format un grup de lucru împreun\ cu speciali[ti [i, de 48 de ore, lucr\m aproape continuu pentru a da un comunicat în care s\ ar\t\m care sunt acele neconformit\]i [i ce revendic\ri [i solu]ii avem în vedere". :n Pia]a Constitu]iei, din fa]a Parlamentului României, unde era anun]at

un miting cu 5.000 de fermieri [i 200 de utilaje agricole, luni erau doar doi jandarmi care se aflau la cele dou\ intr\ri ale perimetrului delimitat de garduri metalice. Nici urm\ de fermieri sau de utilaje, nici m\car acel tractor singuratic, care ap\ruse în weekend [i despre care unii fermierii spuneau pe paginile lor c\ ar fi fost închiriat, nicidecum c\ ar fi venit vreun fermier cu el s\ protesteze. Confruntat\ cu suspiciunile c\ s-ar afla în spatele tentativei de protest din Pia]a Constitu]iei, senatoarea Diana {o[oac\ a negat c\ ar fi cerut aprobare de la Prim\ria Capitalei.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 3/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Barbu trimite Corpul de Control la Casa Unirea Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anun]\ c\ a trimis Corpul de Control al MADR la Casa de Comer] Agroalimentar Unirea, în urma neregulilor semnalate de Consiliul de Administra]ie, referitoare la valorificarea unor produse de import prin aceast\ societate, nu doar din produc]ia autohton\. “Situa]ia nu este una bun\”, spune ministrul, care promite m\suri dure. “V\ asigur c\ aceast\ societate, Casa Unirea, va fi una din cele mai perfor-

mante din ]ar\ în perioada urm\toare. Vrem s\ facem ni[te zone tampon pentru zootehnie, vorbim de sectorul ovin, de a colecta tot ceea ce înseamn\ animale, berbecu]i, pentru c\ societatea trebuie s\ aib\ contracte directe cu ]\rile arabe. Ne dorim ca marfa pe care fermierii no[tri o produc s\ fie pl\tit\ pe loc, o dat\ ce intr\ în aceste centre, iar Casa Unirea are rolul de a încheia contracte [i de a încasa bani cu ]\rile arabe”, a explicat ministrul.

Ciuc\ convoac\ Senatul pentru protestatari Parlamentul se va mobiliza pentru a permite intrarea în vigoare, “cât mai repede”, a solu]iilor Guvernului la problemele semnalate de agricultori [i de transportatori, scrie, luni, pre[edintele Senatului, Nicolae Ciuc\, pe Facebook.

Profitul Agricol 3/2024

“Mesajul protestatarilor a fost auzit [i în]eles. Vom lucra împreun\ cu ace[tia (...). Am convocat Biroul Permanent al Senatului în aceast\ diminea]\, pentru deschiderea unei sesiuni parlamentare extraordinare. (...) Protestele sunt justificate, iar rezolvarea nemul]umirilor oamenilor poate s\ vin\ numai prin dialog”, afirm\ Ciuc\. El mai precizeaz\ c\ europarlamentarii PNL Dan Motreanu [i Daniel Buda au propus Comisiei un set de m\suri prin care fermierii români s\ primeasc\ mai multe compensa]ii pentru pierderile cauzate de secet\, inunda]ii sau de implica]iile r\zboiului din Ucraina. :n ]ar\, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anun]at c\ se va ini]ia programul “Rabla pentru tractoare [i ma[ini agricole”, finan]at prin Administra]ia Fondului de Mediu. Astfel, fermierii vor putea primi un ajutor de 30.000 euro pentru înnoirea utilajelor.

Vectr Holdings ajunge la 27.000 ha de teren agricol în România Vectr Holdings, cu o cifr\ de afaceri anual\ de peste 200 de milioane de euro, a achizi]ionat fermele Padova Agricultur\ [i Contara, prin intermediul Vectr Farm Br\ila, ajungând astfel la aproximativ 27.000 de hectare de teren agricol. Vectr Holdings a intrat pe pia]a agricol\ din România în anul 2015 [i face parte din African Industries Group.

Propunerea Alian]ei pentru importurile din Ucraina Alian]a pentru Agricultur\ [i Cooperare (AAC) propune crearea, pân\ la 30 aprilie 2024, a unui sistem european care s\ asigure c\ destina]ia pentru toate transporturile de produse agricole ucrainene sunt identificate înainte de intrarea în UE (prin tranzit, import normal [i/sau special/temporar), cânt\rite la intrare [i ie[ire, sigilate electronic, introduse în sistem, unde s\ fie disponibile în mod transparent oricând, urm\rite în timp real prin GPS, f\r\ abateri de traseu sau opriri nejustificate.

Victorie pentru fermierii englezi Uniunea Na]ional\ a Fermierilor Britanici (NFU) a câ[tigat procesul contra guvernului legat de desp\gubirile acordate fermierilor afecta]i de gripa aviar\. Curtea Suprem\ de Justi]ie a stabilit c\ s-a interpretat gre[it legea c=nd nu sau acordat desp\gubiri fermierilor ale c\ror p\s\ri erau s\n\toase, dar au fost sacrificate pentru a limita r\spândirea virusului. Guvernul va trebui acum s\ recalculeze [i s\ achite compensa]iile pentru toate p\s\rile ucise la cererea autorit\]ilor sanitare.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Guvernul amân\ problema ratelor fermierilor [i prelunge[te termenul pentru ajutorul de 100 de euro/ha Unele termene asumate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prin procesul-verbal încheiat cu asocia]iile fermieri din sectorul vegetal, la data de 15.01.2024, au fost deja amânate în [edin]a de Guvern desf\[urat\ trei zile mai târziu. Astfel, ordonan]a de urgen]\ privind amânarea ratelor fermierilor afecta]i de secet\ anul trecut a fost doar discutat\, nu [i adoptat\. Iar termenul-limit\ pentru plata ajutorului de 100 de euro pe ha a fost prelungit de la 31 mai 2024 la 30 iunie 2024. Motivul amân\rii adopt\rii OUG privind amânarea ratelor este simplu> fiind vacan]\ parlamentar\ p=n\ ;n februarie, Guvernul nu poate emite oug care fac obiectul legilor organice. În ce prive[te amânarea cu o lun\ a termenului de plat\ a ajutorului de stat de 100 de euro/ha, nu putem decât specula c\ fie ;nc\ nu exist\ în buget cei 1,2 miliarde de lei - suma anticipat\ a fi cheltuit\ cu aceast\ m\sur\, fie s-a constatat c\ func]ionarii din ministerele implicate nu se vor putea încadra, pân\ la finele lunii mai, cu respectarea tuturor procedurilor birocratice prev\zute. Fapt e c\ Guvernul nu a oferit vreo explica]ie sau scuze pentru aceste amân\ri. În schimb, a fost adoptat\ ordonan]a de urgen]\ care echivaleaz\ permisul categoria B cu permisul Tr1, categorie nou introdus\, care va permite conducerea pe drumurile publice a tractoarelor agricole sau forestiere, cu o vitez\ maxim\ de 40 km/h. Normativul prevede [i înscrierea echival\rii categoriilor B [i Tr cu cate10

goria Tr1, în permisul de conducere, pentru noile emisiuni, dar nu mai devreme de 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonan]ei, f\r\ examinare de c\tre autoritatea competent\ (detalii ;n pagina 39).

Ajutorul de 100 de euro/ha> cine beneficiaz\ [i ;n ce condi]ii Ajutorul de stat de 100 de euro/ha se acord\ unui num\r estimat de 162.640 de ferme, în vederea compens\rii par]iale a cre[terii costurilor de produc]ie, de recoltare, de transport [i depozitare, a produc]iei agricole vegetale primare ob]inut\ la culturile înfiin]ate în toamna anului 2022 [i recoltate în anul 2023, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Valoarea maxim\ a grantului direct acordat / beneficiar nu poate dep\[i echivalentul în lei a 280.000 euro (la cursul de 4,9334 lei/euro), iar pl\]ile se vor efectua pân\ la data de 30 iunie 2024 inclusiv. Sumele NU sunt supuse execut\rii silite prin poprire în cazul în care împotriva beneficiarilor acestora a fost pornit\ procedura de executare silit\. Beneficiarii sunt produc\tori agricoli înregistra]i în Registrul agricol [i în Registrul unic de identificare, care utilizeaz\ suprafe]e de teren arabil, ca persoane fizice, pfa, ;i, ;intreprinderi familiale, persoane juridice (societ\]i comerciale, universit\]i, institute [i sta]iuni de cercetare). Resursele financiare totale necesare sunt de 1,2 miliarde de lei, echivalentul a 243,24 milioane de euro.

Banii se dau de la bugetul de stat prin bugetul MADR. Suma se ajusteaz\ în func]ie de num\rul de beneficiari eligibili. Beneficiarii trebuie s\ aib\ cerere de plat\ depus\ în anul 2023, pentru o suprafa]\ determinat\ de minimum 1 ha, pentru una sau mai multe dintre urm\toarele culturi de toamn\> grâu comun, grâu dur, triticale, secar\, orz, orzoaic\, ov\z, rapi]\. Nu vor beneficia produc\torii afla]i în lichidare sau în faliment. Pot beneficia [i produc\torii care figureaz\ în sistemul IACS “caz închis” urmare a imposibilit\]ii APIA de a efectua plata urmare a erorilor de cont bancar pentru cererea 2023, cu condi]ia depunerii documentului de coordonate bancare aferent unui cont bancar activ dup\ data intr\rii în vigoare a ordonan]ei. Cererea de plat\, întocmit\ conform unui model care e publicat ca anex\ la ordonan]\, se depune la structura teritorial\ APIA, în termen de maximum 30 zile lucr\toare, începând cu a 5-a zi lucr\toare de la data de 22 ianuarie - data intr\rii în vigoare a ordonan]ei. Cererea trebuie înso]it\ de copia documentului de coordonate bancare, numai în situa]ia în care acesta a suferit modific\ri fa]\ de cel înscris în cererea de plat\ pentru anul 2023. APIA pune la dispozi]ia solicitan]ilor cereri pretip\rite cu suprafe]ele determinate în urma controalelor administrative [i la fa]a locului aferente fiec\rei culturi.

pagin\ de Robert VERESS Profitul Agricol 3/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII UE pierde 300 de miliarde de euro anual din cauza interzicerii GMO Un grup de peste o mie de oameni de [tiin]\ din întreaga lume, printre care 35 de laurea]i ai Premiului Nobel, a trimis o scrisoare deschis\ Parlamentului European pentru a solicita eliminarea restric]iilor impuse organismelor modificate genetic (GMO). Cercet\torii spun c\ economia blocului comunitar pierde aproximativ 300 de miliarde de euro anual din cauza bloc\rii progresului [tiin]ific, care ar permite reducerea consumului de pesticide [i ob]inerea de variet\]i rezistente la secet\.

Recolt\ excelent\ de grâu în Irak Guvernul din Irak a anun]at c\ nu va importa grâu în acest an pentru c\ exist\ rezerve suficiente pentru [apte luni, iar recolta local\ ar putea stabili un nou record. Ca [i alte state din Orientul Mijlociu, Irakul cump\r\ mari cantit\]i de cereale, pe care le distribuie la pre]uri subven]ionate popula]iei s\race. Programul guvernamental de subven]ii are nevoie anual de o cantitate de pân\ la 5 milioane tone de grâu.

Cultur\ de ridichi pe Sta]ia Spa]ial\ Interna]ional\ În cadrul unui experiment al NASA, astronauta american\ Kate Rubins a reu[it pentru prima dat\ s\ cultive [i s\ recolteze ridichi pe Sta]ia Spa]ial\ Interna]ional\. Plantele au crescut într-un container cu lumini LED atent controlate pentru a le stimula cre[terea, fiind monitorizate de un sistem cu 180 de senzori care le-a permis cercet\torilor NASA s\ în]eleag\ mai bine metabolismul lor în spa]iu. În trecut, NASA a mai reu[it s\ cultive pe sta]ie grâu pitic [i diverse legume cu frunze comestibile.

Noul premier al Fran]ei încearc\ s\ calmeze furia fermierilor Noul premier francez, Gabriel Attal, a l\udat activitatea fermierilor locali, pe fondul protestelor tot mai ample organizate în mai multe regiuni ale ]\rii. În timpul unei vizite în sud-estul Fran]ei, Attal a promis reducerea birocra]iei cu care se confrunt\ fermierii [i a insistat c\ “agricultura este un subiect foarte important, pe care eu îl iau foarte în serios”. Fermierii continu\ îns\ ac]iunile de

protest, iar lista revendic\rilor lor este foarte lung\. Ei sunt nemul]umi]i de pre]ul ridicat al motorinei [i al materiilor prime, de interzicerea unor pesticide care sunt disponibile în alte ]\ri, de birocra]ie [i de concuren]a importurilor de alimente din Ucraina. Cel mai important protest se desf\[oar\ în provincia Occitanie, acolo unde fermierii blocheaz\ de mai multe zile traficul pe autostrada A64, la sud de ora[ul Toulouse.

Pove[ti parfumate cu vinuri române[ti BASF în parteneriat cu Asocia]ia Degust\torilor Autoriza]i din România revine [i în 2024 cu cea de-a IX-a edi]ie a Concursului “Pove[ti cu vinuri române[ti”. Condi]iile de participare la concurs sunt simple> suprafa]a cultivat\ cu vi]\-de-vie s\ fie mai mic\ de 100 de hectare, iar probele de vin înscrise s\ nu fie mai vechi de anul 2021 (cu excep]ia celor ro[ii, care trebuie s\ nu fie mai vechi de 2019). Înscrierea în competitive este gratuit\. Pentru al doilea an consecutiv, se vor putea înscrie [i produc\torii de vinuri spumante. Pentru aceast\ categorie nu se impune limita de suprafa]\, de 100 ha. Premiile puse în joc sunt în valoare de 5.000 de euro fiecare, constând, la alegere, în utilaje pentru aplicarea tratamentelor la vi]a-de-vie sau produse BASF.

Calendarul concursului Etapa regional\ Moldova - data limit\ de înscriere a probelor de vin este 2 februarie 2024, iar jurizarea va avea loc pe data de 8 februarie 2024. Etapa regional\ Oltenia [i Prahova - data limit\ de înscriere a probelor de vin este 9 februarie, iar jurizarea va avea loc pe data de 15 februarie 2024. Etapa regional\ Dobrogea [i Buz\u - data limit\ de înscriere a probelor de vin este 16 februarie, iar jurizarea va avea loc pe data de 22 februarie 2024. Etapa regional\ Banat [i Transilvania - data limit\ de înscriere a probelor de vin este 22 februarie, iar jurizarea va avea loc pe data de 27 februarie 2024. Marea final\ va avea loc pe 7 martie 2024. Profitul Agricol 3/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Polonia rezolv\ rom=ne[te problema importurilor din Ucraina Polonia negociaz\ cu Ucraina introducerea unui sistem de licen]iere pentru importurile de alimente, dup\ modelul celui adoptat deja de România [i Bulgaria. Noul premier polonez Donald Tusk va efectua în curând o vizit\ oficial\ la Kiev, în încercarea de a rezolva disputa comercial\ dintre cele dou\ ]\ri [i a pune cap\t protestelor organizate în zona de grani]\ de fermierii [i transportatorii rutieri.

“Putem ajuta Ucraina f\r\ a afecta companiile poloneze [i pe fermierii no[tri”, a declarat un oficial polonez sub protec]ia anonimatului pentru agen]ia Reuters. Amintim c\ Polonia, Ungaria [i Slovacia au restric]ionat unilateral importurile din Ucraina, care a contestat decizia printr-o plângere la Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului.

Drago[ B|LDESCU

Comisia European\ promite noi “garan]ii” ;n favoarea statelor care au grani]\ cu Ucraina La presiunea Poloniei, ;n special, ;n preg\tirea prelungirii facilit\]ilor pentru produsele ucrainene, începând din luna iunie Comisia European\ urmeaz\ s\ ofere garan]ii suplimentare ]\rilor care au grani]\ cu Ucraina. Comisarul european pentru comer], Valdis Dombrovskis, anun]\ c\ m\surile ar urma s\ fie prezentate în cursul acestei s\pt\mâni [i cel mai probabil vor include “garan]ii specifice pentru fiecare ]ar\”, care vor permite Bruxellesului s\ blocheze importurile dac\ pia]a unei anumite ]\ri va fi inundat\. În prezent, este evaluat doar impactul asupra întregii pie]e UE, ceea ce reduce probabilitatea adopt\rii de m\suri. Comisarul spune c\ va demara negocierile pentru o liberalizare reciproc\ a comer]ului, presând Ucraina s\ reduc\ unele dintre propriile sale bariere comerciale pentru a impulsiona exporturile UE, pe m\sur\ ce autorit\]ile de la Kiev vor demara negocierile de aderare la UE.

Profitul Agricol 3/2024

Transporturile de cereale prin Canalul Suez Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului a anun]at c\ transporturile de cereale prin Canalul Suez au sc\zut cu aproape 40% în prima s\pt\mân\ a lunii ianuarie, din cauza atacurilor lansate asupra navelor comerciale din Marea Ro[ie de c\tre militan]ii Houthi din Yemen. Conform datelor organiza]iei, cerealele exportate de Uniunea European\, Rusia [i Ucraina s-ar putea scumpi semnificativ dac\ situa]ia se agraveaz\, iar transpor tatorii maritimi decid s\ foloseasc\ un traseu mult mai lung, care ocole[te Africa pe la Capul Bunei Speran]e.

Importurile de grâu ale Egiptului [i-au revenit Cantit\]ile de grâu importate de Egipt au crescut cu peste un milion de tone în 2023, arat\ datele consultate de Reuters, iar traderii sus]in c\ explica]ia o constituie sc\derea pre]urilor globale, de la maximele istorice atinse imediat dup\ ce Rusia a invadat Ucraina. :n 2023, Egiptul a importat aproximativ 10,88 milioane tone de grâu, în cre[tere cu 14,7% fa]\ de 2022. Majoritatea importurilor de grâu ale Egiptului au venit în 2023 din Rusia - 7,56 milioane de tone, echivalentul a 69,5% din impor turile totale de grâu ale Egiptului. Importurile din Ucraina au crescut [i ele la 1,28 milioane tone.

Pre]uri [i Pie]e o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Grâu

România

FOB Constan]a 212 euro/t (- 1) 1.060 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în feb. 2024. SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la

închiderea licita]iilor din 19 ianuarie, a fost de 244 dolari/ton\ (1.098 lei). A sc\zut cu doar cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> Japonia 62.900 tone, Mexic 55.500 tone, Thailanda 55.300 tone, Taiwan 41.400 tone [i Haiti 12.100 tone. Argentina> pre]ul FOBport a fost de 235 dolari/ton\

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

(1.057 lei). A crescut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

(1.060 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 240 euro/ton\ (1.200 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de deschiderea licita]iilor din data de 15 ianuarie.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2024, a fost de 212 dolari/t (1.060 lei). A crescut cu 4 dolari/ton\.

Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 205 euro/ton\ (1.025 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 212 euro/t $/t 15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 218 218 213 214 215 223 223 218 218 219 227 227 222 220 221

Cota]ii - Bursa din Chicago Feb Mar Apr

România

FOB Constan]a 175 euro/t (- 5) 875 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în feb 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 191 dolari/ton\ (859 lei). A

Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Feb Mar Apr

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 175 175 174 174 174 180 180 179 178 179 184 184 182 181 182

Pre]uri - FOB, porturi Argentina $/t Feb Mar

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 206 206 204 204 204 206 206 206 205 205

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în februarie 2024, este de 165 euro/ton\ (825 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 186 euro/ton\ (930 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\. Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

Pre]uri - FOB, porturi Argentina $/t Feb Mar Apr

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 234 234 234 233 235 237 237 236 237 237 239 239 239 239 239

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

$/t 15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 227 227 220 218 222 228 228 222 219 223 229 229 223 220 224

sa Pontivy a fost de 186 euro/ton\ (930 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere. La bursa Pallice pre]ul la închidere, pe 19 ianuarie, a fost de 181 euro/ton\ (905 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 193 euro/ton\ (965 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOBport a fost de 204 dolari/ton\ (918 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ ca s\pt\mâna trecut\.

Feb Mar Apr

avut o sc\dere de 1 dolar/ton\ fa]\ de licita]iile de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în februarie 2024 este de 177 euro/t (885 lei). A crescut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 Rouen 213 211 211 212 212 Dunquerque 213 211 211 212 212 Pallice 213 211 211 212 212 Creil FOB 208 207 207 208 208 Moselle FOB 206 204 204 205 205 Rouen FOB 243 243 239 241 240

Cota]ii - Bursa din Kansas

Porumb

€ - 5 lei $ - 4,5 lei

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 185 183 183 181 181 185 183 183 181 181 198 195 195 193 193 Bordeaux FOB 190 188 188 186 186 Pontivy 191 188 188 186 186 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 3/2024

S\pt\mâna 15 - 19 ianuarie 2024

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 471 dolari/ton\ (2.119 lei). A sc\zut cu 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii> China 781.900 tone, Germania 219.300 tone, Mexic 168.900 tone, Spania 105.700 tone, Indonezia 78.500 tone. $/t

Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 452 452 449 443 446 447 447 453 447 450 452 452 456 451 453

Feb Mar Apr

România

FOB Constan]a 160 euro/t (Ÿ) 800 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în feb. 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 190 euro/ton\ (950 lei). A crescut cu 1 euro/ton\. Pre]ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a în-

Rapi¡å

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 436 euro/ton\ (2.180 lei). A crescut cu 10 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul a fost de 436 euro/ton\ (2.180 lei). A avut o cre[tere Grâu

Golful Mexic

244 dolari/t

Profitul Agricol 3/2024

-3

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 398 dolari/ton\ (1.791 lei). A înregistrat o cre[tere de 11 dolari/ton\. Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Feb Mar Apr

15.01 16.01 1.052 1.052 1.063 1.063 1.072 1.072

$/t

17.01 18.01 19.01 1.041 1.051 1.050 1.051 1.059 1.058 1.055 1.062 1.061

Cota]ii FOB - porturi Fran]a euro/t

Orz

PREºURI 15 - 19.01.2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor, pe 19 ianuarie 2024, a fost de 464 dolari/ton\ (2.088 lei). A crescut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 Rouen 190 188 188 192 190 Dunquerque 191 189 189 192 190 Pontivy 190 190 190 193 191 Orz bere: Creil** 211 208 208 210 209 Moselle** 183 180 180 183 181

chis la 181 euro/ton\ (905 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de licita]iile de s\pt\mâna trecut\.

Australia> pentru livrare în februarie 2024, pre]ul orzului furajer este 215 dolari/ton\ (967 lei). A sc\zut cu 22 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. de 10 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Feb Mar

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 387 387 409 395 398 399 399 404 392 394

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 405 euro/t (2.025 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere.

:n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la în-

Cota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a 15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 Dieppe 410 405 405 405 405

Pre]uri ulei floarea-soarelui $/t Ucraina Feb

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 730 745 745 770 770

euro/ton\ (2.180 lei). A crescut tot cu 10 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 436

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Cota]ii rapi]\ - Fran]a

Cota]ii rapi]\ - Canada

euro/t

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 Rouen 426 422 422 429 436 Dunquerque 426 422 422 429 436 Moselle 426 422 422 429 436

Porumb

Golful Mexic

197 dolari/t

-1

Feb Mar Apr

$/t

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 632 631 627 627 635 639 636 633 634 641 645 642 639 640 645

Soia

Golful Mexic

471 dolari/t

-7

Feb Mar

$/t

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 461 461 469 461 464 468 468 469 461 464

chiderea licita]iilor, pe 19 ianuarie 2024, a fost de 770 euro/ton\ (3.850 lei). A crescut cu 40 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2024, este 403 euro/t (2.015 lei), acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2024, este 425 euro/t (2.125 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg

$/t

Pre]uri - FOB, Golful Mexic Feb Mar

15.01 16.01 17.01 18.01 19.01 276 276 276 276 276 276 276 276 276 276

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 276 dolari/ton\ (1.297 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. Sorg

Golful Mexic

276 dolari/t

Ÿ 15

La nivel mondial sunt estimate 785 milioane tone de grâu

Pre]uri [i pie]e

Principalii produc\tori (mil. tone). Total> 785 mil. tone

Pe 12 ianuarie a fost publicat raportul Departamentului Agriculturii al SUA privind produc]iile [i pre]urile la cereale. Conform datelor din raport, produc]ia mondial\ de grâu este prognozat\ în cre[tere cu aproape 2 milioane tone luna aceasta, [i ajunge la 785 milioane tone, de[i r\mâne sub recordul de anul trecut, de 789 milioane tone. Sunt estimate produc]ii mai mari pentru Rusia (¡1 mil. de tone), Arabia Saudit\ (¡0,6 mil. tone) [i Ucraina (¡0,9 mil. tone).

Comer]ul mondial este înc\ sub recordul de anul trecut, în ciuda re-

Cota]iile marilor exportatori sunt în mare parte neschimbate de la raportul din decembrie.

Cea mai mai cre[tere de pre] a înregistrat-o Rusia, care a câ[tigat 5 dolari/ton\, [i a ajuns la 245 dolari/ton\. :n schimb, cota]iile UE au sc\zut 16

vizuirilor în cre[tere pentru exporturile din Australia, Canada, Rusia [i Ucraina.

Top 5 cei mai mari exportatori vor fi Rusia (51 mil. tone, mai mult cu 3,5 mil. tone fa]\ de anul trecut), UE (36,5 mil. tone, mai pu]in cu 1 mil. tone), Canada (24 milioane tone, mai }\ri cu stocuri mari de grâu

China

133,5 mil. t

Varia]ie fa]\ de 2022/23 - 5,3 mil. t

15 mil. tone

- 1,2 mil. t

India

10 mil. t

¡ 0,5 mil. t

SUA

Rusia

2023/24

17,6 mil. t

12 mil. tone

- 0,3 mil. t

- 2,6 mil

cu 5 dolari/ton\, ajungând la 245 dolari/ton\. :n Australia, cu o recolt\ în curs, dar o produc]ie semnificativ mai mic\, cota]iile sunt de 303 dolari/ton\. Pre]urile din SUA au sc\zut cu 9 dolari/ton\ [i au ajuns la 285 dolari/ton\, din cauza perspectivelor îm-

mult cu 0,5 mil. tone), Australia (22,5 milioane tone, mai mult cu 0,5 milioane tone), SUA (20 milioane tone).

Importurile sunt prognozate în cre[tere doar pentru Uniunea European\ (¡ 3 milioane tone). China r\mâne în topul importatorilor cu 12,5 milioane tone, urmat\ de Egipt [i UE, cu 11 milioane tone, Indonezia (10,5 milioane tone), Turcia (10 mil. tone), [i Algeria (8,3 mil. tone). Consumul mondial este prognozat s\ ating\ 796,4 milioane tone, mai mare cu 2,2 mil. tone. Stocurile mondiale pentru anul 2023/24 cresc la 260 milioane tone.

bun\t\]ite pentru urm\toarea recolt\ [i a cererii slabe pe pie]ele externe. Cota]iile din Argentina au sc\zut cu 2 dolari/ton\ [i au ajuns la 248 dolari/ton\. :n Canada, pre]urile au sc\zut cu 2 dolari/ton\, la 315 dolari/ton\.

Profitul Agricol 3/2024

Pre]urile la soia, în sc\dere

Pre]uri [i pie]e

Principalii produc\tori (mil. tone). Total> 399 milioane tone

Departamentul pentru Agrigultur\ al SUA, în raportul publicat în luna ianuarie privind pie]ele mondiale, anun]\ o produc]ie de soia de 399 milioane tone, neschimbat\ fa]\ de estimarea din raportul de luna trecut\. Cele mai mari produc]ii le au> Brazilia (157 milioane tone, - 3 milioane tone fa]\ de anul trecut)< SUA (113 milioane tone, - 3 milioane tone)< Argentina (50 milioane tone, ¡2 milioane tone)< China (20,8 milioane)< India (11 milioane)< Paraguay (10,3 milioane tone).

Marii exportatori de soia sunt> Brazilia (99,5 milioane tone, cu 4 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmat\ de SUA (48 mil. tone, mai pu]in cu 6 mil. de tone), Paraguay (6,3 mil. tone), Argentina (4,6 18

mil. tone) [i Canada (4,5 mil. tone).

Marii importatori de soia sunt> China (102 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de UE (14 milioane tone), Mexic (6,4 milioane tone), Argentina (6 milioane tone, mai pu]in cu 3 milioane tone), Thailanda (4 milioane tone), Japonia (3,5 milioane tone).

Stocurile mondiale de soia sunt prognozate la 114,6 milioane tone, mai mari cu 2,6 milioane tone.

Pre]uri soia

La licita]iile din luna decembrie, pre]ul soiei din SUA a sc\zut cu 20 dolari/ton\, la 484 dolari/ton\, iar pre]ul din Brazilia a sc\zut cu 49 dolari/ton\, ajungând la 443 dolari/ton\. :n Argentina pre]ul soiei a sc\zut cu 41 dolari/ton\ [i a atins 470 dolari/ton\.

}\ri cu stocuri mari> Brazilia> 36 milioane tone< China> 36 milioane tone< Argentina> 26 milioane tone< SUA> 7,6 milioane tone.

Uleiuri

Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia atinge 62 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa]\ de cea din anul de comercializare 2022/23. }\rile mari produc\toare sunt> China (17,6 milioane tone, mai mult cu 0,6 milioane tone)< SUA (12,2 milioane tone)< Brazilia (10,3 milioane tone)< Argentina (7 milioane tone)< UE (2,8 milioane tone)< India (1,8 milioane tone).

pagini de Marilena R|DUCU

Profitul Agricol 3/2024

TOPS 2> f\r\ iriga]ii, no-till devine o necesitate Peste 100 de fermieri [i agronomi au participat la a doua conferin]\ “Tehnologii optime de prelucrare a solului (TOPS)”, organizat\ de Profitul Agricol. A fost vineri, 19 ianuarie, exact la un an dup\ ce succesul TOPS 1, de la Slobozia, ne-a dat dreptate s\ socotim c\ agricultura are nevoie de acest format de dezbateri tehnice, cu dialoguri directe între fermieri. De data aceasta, ne-am deplasat în “polul” secetei din Moldova> jude]ul Vaslui. La Pensiunea Noblesse ni s-au al\turat invita]i de-ai locului, din jude]ele învecinate, îns\ [i unii veni]i de la distan]e considerabile (Constan]a, Ialomi]a, C\l\ra[i, Teleorman, Hunedoara). Între to]i a fost aproape un consens> în condi]ii de secet\, f\r\ iriga]ii, tehnologia no-till devine o necesitate.

ire[te, sunt multe variabile de luat în calcul. De aceea, fiecare experien]\ cu aceast\ tehnologie relativ nou\ pentru România are o valoare aparte. {iau împ\rt\[it experien]ele administratori de ferme care, împreun\, adun\ 70 de mii de hectare. Ar fi fost chiar 130.000, dac\ probleme de ultim moment nu l-ar fi împiedicat s\ ajung\ pe Mihai Solomei, administratorul Agricost IMB.

Profitul Agricol 3/2024

Fiind o conferin]\ tehnic\, [i sponsorii no[tri - Alcedo, Horsch, KWS [i Syngenta - au fost reprezenta]i de speciali[ti care au vorbit despre probleme tehnice din câmp, legate de subiectul conferin]ei, [i despre solu]iile pentru aceste probleme. Discu]iile au fost vii, interactive, s-au schimbat multe informa]ii utile, asupra c\rora vom reveni în numerele viitoare.

La final, am fost întreba]i, cu real interes, când [i unde va fi edi]ia a treia. A[adar, putem conchide c\ TOPS devine, a[a cum ne-am propus, un reper pentru via]a agricol\. Este încununarea mai multor luni de preg\tire minu]ioas\.

Arpad DOBRE Robert VERESS Viorel PATRICHI 19

CONFERIN}ELE

“No-till este tehnologia câ[tig\toare în viitor.” Theodor Ichim, Unigrains Trading

“Media produc]iei (echivalent cereale) ob]inut\ de mine cu no-till a fost de 4.800 kg/ha. Ve]i spune c\ e pu]in, dar nu dep\[esc 3.000 lei/ha la costuri directe. Nu vreau produc]ie mare ob]inut\ scump, eu vreau s\ fac profit.”

“Credin]a” în no-till [i un fermier convertit Constatarea lui Nicolae {erban ({erban Grup Bac\u, 15.000 ha), care lucreaz\ no-till 7.500 de hectare, chiar în jude]ul Vaslui, înc\ din sezonul 2019-2020, e c\ aceast\ tehnologie este doar pentru fermele neirigate [i afectate de secet\. Îns\ acolo e chiar obligatorie. Succesul e asigurat, cu condi]ia s\ ai “credin]\”, s\ nu te sperii de accidentele de parcurs, precum invazia buruienilor. Unul dintre “enoria[ii” s\i este Theodor Ichim (Unigrains Trading Constan]a, 3.000 ha). {erban [i Ichim au fost colegi de panel [i la TOPS 1. Atunci, Ichim era convins c\ no-till nu este tehnologia potrivit\ pentru condi]ii de secet\. Ascultând argumentele lui {erban [i ale altora, a plecat de la conferin]a noastr\ cu îndoieli. S-a mai documentat, a f\cut vizite în câmpurile altor fermieri specializa]i în no-till, iar de anul trecut a trecut cu toat\ suprafa]a la no-till. E adev\rat, se preg\tise pentru conversie, f\r\ inten]ia de a renun]a la lucr\rile mecanice de preg\tire a solului înaintea sem\natului> avea terenul 20

Nicolae {erban, {erban Grup Bac\u afânat, dup\ inocul\ri repetate, ani în [ir, cu microorganisme care ajut\ la descompunerea resturilor vegetale. Ichim a insistat c\ resturile vegetale trebuie s\ fie l\sate pe câmp, deoarece sub ele apa se p\streaz\ mai bine. Chiar [i o ploaie scurt\ ajut\ la dezvoltarea sistemului radicular de suprafa]\ al plantelor. În completare, {erban a ad\ugat un avertisment> “Dac\ v\ apuca]i de no-till, uita]i de disc! Nu toca]i covoarele vegetale în nicio împrejurare!”. El recolteaz\ p\ioasele f\r\ paie, pe care le las\ direct pe câmp. Recoltarea se face cu hedere-piepten, care preiau boabele f\r\ pierderi, iar în urm\ r\mâne un câmp cu paie. Recoltarea se face mult mai repede, cu reducerea consumului de motorin\ [i a uzurii combinelor. Iar paiele umbresc solul, reduc temperatura [i pierderea de umiditate, astfel c\ se asigur\ condi]iile pentru germina]ia semin]elor de rapi]\. Îns\ planurile pentru no-till trebuie f\cute pe 5 ani. Trebuie f\cute investi]ii în sem\n\tori directe de calitate [i de precizie. Investi]ia se recupereaz\

prin sc\derea costurilor de înfiin]are a culturilor. Pe lâng\ beneficii apar [i probleme, cum este cea a roz\toarelor, greu de controlat, admite {erban. Aici a fost rândul lui Ichim s\-i ofere lui {erban solu]ia> trepiede din lemn, puse din loc în loc pe terenurile agricole. Dac\ ai [i perdele forestiere, p\s\rile r\pitoare vor cuib\ri în ele [i vor folosi trepiedele pentru supraveghere [i hran\. El a amplasat 200 de trepiede [i a observat urme ale prezen]ei p\s\rilor sub fiecare dintre acestea. Iar popula]ia de roz\toare s-a redus foarte mult [i implicit paguba produs\ culturilor. I-am auzit pe fermierii din sal\ aprobând ideea [i anun]ând c\ o vor testa. Dan Hurduc (Evel-H Vaslui, 2.200 de ha) a trecut [i el la no-till, anul trecut, cu o parte din suprafa]\, la Vaslui. Spune c\ are încredere în tehnologie, dar î[i men]ine [i unele rezerve. Deci, nu este “credincios”.

“Eu îmi doresc ca peste 5 ani s\ m\ întâlnesc cu Nicu (Nicolae {er-ban) [i s\-i spun c\ a avut dreptate în totalitate. Poate nu e chiar a[a, dar îmi doresc s\-i spun c\ a avut dreptate, c\-i place s\ i se spun\ asta...” Dan Hurduc Evel-H Vaslui Profitul Agricol 3/2024

CONFERIN}ELE Exist\ porumb f\r\ ap\? Lauren]iu Baciu, fostul pre[edinte LAPAR, r\mâne adeptul tehnologiilor clasice. Dar afirma]ia sa c\ a reu[it, prin scarificare, pe anumite sole, produc]ii de 10-12 t/ha la porumbul neirigat, în condi]iile în care volumul precipita]iilor în anul 2023 nu a dep\[it 200

de l/mp, a fost primit\ cu neîncredere de colegii fermieri din sal\. De altfel, mul]i s-au declarat constrân[i s\ renun]e la cultura porumbului, la neirigat. Ca pentru a le da dreptate, Elena Mateescu, director ANM, a prezentat anul agricol 2023 din punct de vedere climatic, ar\tând c\ nu sunt [anse ca o descre[tere a temperaturilor medii anuale [i o cre[tere a volumului de precipita]ii s\ se petreac\ în anii urm\tori.

“Plugul nu trebuie s\ dispar\ din ferme> o dat\ la 4-5 ani, Plugul r\mâne în parcul o întoarcere a brazdei de utilaje [i la no-till Despre sol, evolu]ia con]inutului de ar fi benefic\ humus [i modalit\]ile aflate la în- pentru s\n\tatea solului” demâna fermierilor pentru îmbog\]irea solului cu materie organic\ [i implicit cu humus a vorbit Emilian Tudor, [eful laboratorului de agrochimie Alcedo.

Profitul Agricol 3/2024

Emilian Tudor, [eful laboratorului de agrochimie ALCEDO

CONFERIN}ELE “Din 2020-2022, vedeta utilajelor de sem\nat a devenit Avatar. De ce? Este un utilaj simplu cu for]e de ap\sare de pân\ la 350 kg/br\zdar. Trebuie s\ ai credin]\, vorba lui Nicolae [erban, c\ este mai important sem\natul într-un teren total nepreg\tit, deoarece singurul lucru pe care fermierii îl pot controla sunt costurile (iar sem\natul direct scade aceste costuri - n.red.)” Constantin Curc\, territory manager HORSCH I-a ]inut isonul Emmanuel Petel, expert în cadrul DG Agri. Acesta a transmis un mesaj video în care a avertizat c\ 60% dintre solurile europene sunt degradate. A vorbit despre posibilitatea ca [i în România s\ se înfiin]eze un laborator în cadrul programului “Misiunea solului”, început în 2021. Acesta ar urma s\ fie un punct de interac]iune între fermieri, institute de cercetare, consilieri pentru implementarea bunelor practici [i pentru testarea altora noi. Adoptarea tehnologiilor conservative [i regenerative prezint\ provoc\ri financiare, fiind necesar\ o împrosp\tare a parcului de ma[ini [i utilaje. Solu]iile sunt multiple, iar ideal e s\ fie adoptat\ de la început cea op-

tim\ pentru fiecare ferm\ în parte. Constantin Curc\, territory manager Horsch România, Bulgaria [i R. Moldova le-a prezentat pe cele mai populare. De fapt, domnul Curc\ a renun]at bucuros la o parte din prezentarea sa, întrucât informa]iile respective au fost oferite chiar de fermieri, atât de c\tre cei din panel, cât [i de cei din sal\ - cea mai bun\ reclam\ posibil\. Adrian Frigea, key account manager KWS, a fost implicat în proiectul Fit4next din România [i a putut vorbi, în cuno[tin]\ de cauz\, despre beneficiile agriculturii conservative, în spe]\ ale covoarelor vegetale, în contextul implement\rii PAC.

“Covoarelor vegetale împiedic\ eroziunea solului, mai ales în zonele de câmpie unde lipsesc pomii, iar vântul uscat de prim\var\ [i cel de dup\ recoltat erodeaz\ solul. Ele împiedic\ [i evaporarea apei din sol, în special cele pe baz\ de crucifere, care se dezvolt\ rapid, sau hri[ca, o plant\ ce ofer\ o foarte bun\ acoperire a solului [i protec]ie împotriva razelor solare.” Adrian Frigea, key account manager KWS 22

“Edapholog este un serviciu de identificare vizual\ a «gâng\niilor» din sol, a c\rui acurate]e ne str\duim s\ o cre[tem de la 90-95% la 99-100%. Dac\ vom reu[i, îl vom lansa chiar anul acesta.” Iulian {tefan, specialist marketing digital SYNGENTA România Iulian {tefan, specialist marketing digital, divizia protec]ia culturilor, zona Marea Neagr\, Syngenta România, a vorbit despre diagnosticarea [i m\surarea biodiversit\]ii [i s\n\t\]ii solului cu ajutorul inteligen]ei artificiale.

“În stare de necesitate, statul membru poate invoca for]a major\ pentru o derogare na]ional\ de la aplicarea GAEC 8 (minim 4% teren l\sat pârloag\)” Achim Irimescu, ministru plenipoten]iar în cadrul Reprezentan]ei Permanente a României la UE (declara]ie live, la TOPS 2) Profitul Agricol 3/2024

VEGETALE CULTURI

Rezerva de ap\ s-a ameliorat dup\ ultimele precipita]ii Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Cantit\]ile de precipita]ii înregistrate in ultima s\pt\mân\ a lunii ianuarie 2024 au fost concentrate îndeosebi în intervalul 19-20 ianuarie 2024, predominant sub form\ de ninsoare, dar [i mixte (ploaie, lapovi]\ [i ninsoare).

Profitul Agricol 3/2024

Cuantumul de precipita]ii pe regiuni geografice la nivel de ]ar\ pentru luna ianuarie 2024, înregistrate pân\ la aceast\ dat\, conform h\r]ii ata[ate, se prezint\ astfel> Banat 1,6 - 54,2 l/mp< Cri[ana 0 - 58,7 l/mp< Maramure[ 14,8 - 66,4 l/mp< Transilvania 3,6 - 46,1 l/m< Oltenia 3,5 - 32,3 l/mp< Moldova 5,9 - 54,6 l/mp< Muntenia 8,8 - 61,1 l/mp< Dobrogea 10,3 - 21 l/mp.

La data de 22 ianuarie 2024, rezerva de ap\ în cultura grâului de toamn\, pe adâncimea de sol 0 - 100 cm, se încadreaz\ în limite satisf\c\toare, apropiate de optim [i optime, în cea mai mare parte a zonelor de cultur\.

Con]inutul de umiditate din sol prezint\ valori sc\zute (secet\ pedologic\ moderat\) local în nordul Munteniei, sudul [i sud-vestul Moldovei, sudul Transilvaniei. 23

Verben, fungicidul num\rul 1 din T1 CULTURI VEGETALE

Adrian IONESCU

Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

Principalele boli care afecteaz\ puternic culturile de cereale p\ioase, cum ar fi f\inarea, p\tarea în ochi, septorioza, î[i fac apari]ia chiar din prim\var\. Iar dac\ factorii de mediu sunt favoribili [i restul bolilor pot aparea mai devreme. Verben este un fungicid unic [i puternic, special creat [i lansat de Corteva Agriscience pentru a asigura protec]ia cerealelor înc\ de la primul tratament din prim\var\. Prin utilizarea lui Verben în primul tratament T1, beneficiem de puterea curativ\ [i preventiv\ a celor dou\ substan]e active con]inute. Având o plant\ curat\ chiar din T1, putem optimiza schema tehnologic\, f\r\ a face rabat de la produc]ie, deorece planta va fi mai rezistent\ în fa]a urm\toarelor valuri de infec]ie.

O singur\ lovitur\ tuturor bolilor importante!

Fungicidul Verben este compus din dou\ dintre cele mai bune substan]e active întâlnite la ora actual\ (proquinazid [i protioconazol). Aceste dou\ substan]e active au un efect sinergic, fiind puse în valoare [i cu ajutorul formul\rii speciale create de Corteva, pentru a oferi maximum de putere chiar [i la temperaturi sc\zute, aderen]\, distribu]ie uniform\ a substan]elor active [i rezisten]\ la sp\lare la o or\ de la aplicare. Prin folosirea

lui Verben în T1 nu mai este nevoie s\ ad\ug\m în pomp\ un alt fungicid, eliminând astfel riscul de fitotoxicitate, poluare [i incompatibilitate. :n testele efectuate de Corteva, Verben a dovedit c\ poate fi amestecat f\r\ a avea probleme de compatibilitate cu majoritatea produselor fitosanitare, fie ele regulatori de cre[tere, erbicide, fungicide sau insecticide, frecvent utilizate în T1.

Cel mai bun în controlul f\in\rii!

Verben combate bolile specifice, inclusiv f\inarea, chiar [i la temperaturi reduse. Testele efectuate de c\tre Corteva au eviden]iat faptul c\, pe lâng\ absorb]ia rapid\ în plant\ chiar [i la temperaturi sub 10°C, Verben combate f\inarea [i septorioza foarte bine [i r\mâne activ datorit\ sinergiei

Dozarea [i utilizarea

La grâu [i triticale, se poate aplica de la stadiul de înfr\]ire pân\ la înflorit (50% spice înflorite) BBCH 2565, în doz\ de 0,6-1 l/ha, doza medie recomandat\ fiind de 0,75 l/ha. La secar\ [i orz, Verben se poate aplica din stadiul de înfr\]ire pân\ în faza de burduf, BBCH 25-49, în doz\ de 0,6-1 l/ha, doza medie recomandat\ fiind de 0,75 l/ha. Spectrul de combatere al lui Verben este foarte mare, cuprinzând boli precum> Erysiphe graminis - F\inarea, Septoria tritici - Septorioza, Septoria nodorum - Septorioza spicelor, Pseudocercosporella herpotrichoides - P\tarea în ochi, Puccinia striiformis - Rugina galben\, Puccinia recondita - Rugina brun\, Pyrenophora teres - Sfâ[ierea frunzelor, Ramularia collo-cygni - Ramularia, Rhynchosporium secalis - Arsura frunzelor.

celor dou\ substan]e, chiar [i la câteva s\ptamâni dup\ aplicare. Datorit\ mobilit\]ii sale în plant\ chiar [i la temperaturi sc\zute, Verben ac]ioneaz\ înainte ca simptomele s\ fie vizibile asupra hifelor miceliene care sunt deja prezente în planta de cultur\. Verben protejeaz\ cerealele p\ioase prin modul s\u de ac]iune, atât curativ, cât [i preventiv. Prin formularea [i sinergia celor dou\ substan]e active, Verben de]ine controlul bolilor la toate culturile de cereale p\ioase [i în special al f\in\rii.

Verben, o solu]ie antirezisten]\!

Datorit\ celor dou\ substan]e active, Verben este considerat o solu]ie viabil\ într-un viitor în care clasa azolilor va fi dominant\ [i riscul de rezisten]\ va fi unul foarte ridicat. Prin utilizarea lui Verben acest risc este minimizat deoarece ambele substan]e active din Verben fac parte din dou\ clase chimice diferite, ce au moduri de ac]iune diferite, care vor împiedica crearea rezisten]ei bolilor. Prin utilizarea lui Verben înc\ de la primul tratament din prim\var\, planta este protejat\ de bolile specifice cerealelor, fortifiat\ [i pus\ în valoare, pentru a oferi produc]iile cele mai mari [i mai calitative.

Profitul Agricol 3/2024

În ferma Frizon, deciziile

CULTURI VEGETALE

cu suportul inteligen]ei

Teofil Dasc\lu este printre pionierii digitaliz\rii în agricultur\. A început acum un deceniu, cu lucrurile ce acum par banale, dar atunci erau “ozn”> pompa de motorin\ cu cheie magnetic\, GPS pe tractoare [i monitorizarea flotei de ma[ini agricole în timp real. A continuat s\ adopte noile tehnologii, pe m\sura apari]iei acestora, astfel c\, în prezent, s-a ajuns ca, în ferma Frizon (4.500 ha în jude]ul Vrancea, între localit\]ile N\ne[ti [i T\t\ranu), deciziile de management s\ fie luate cu largul suport al inteligen]ei artificiale.

eofil Dasc\lu (37 de ani) a studiat agronomia la USAMV Ia[i, unde a terminat [ef de promo]ie. :n anul doi de facultate a ob]inut o burs\ pentru un stagiu de studii [i practic\ în SUA. A[a a început s\ priceap\ ce înseamn\ management [i business focus. “Am petrecut [ase luni într-o exploata]ie agricol\ din New Jersey. Am lucrat la munca de jos, cu fo[ti de]inu]i, elibera]i condi]ionat. Foarte interesant\ experien]a”. Cursurile de masterat le-a urmat la Universitatea Viterbo (Italia). În 2009, chiar înainte de finalizarea masterului, a fost contactat de un head hunter bucure[tean, de origine

olandez\. A[a a ajuns s\ lucreze pentru un grup de investitori, proprietari pe 500 de ha. “Aveau acea suprafa]\ scriptic. Dar pe o parte nici nu reu[eau s\ le identifice, s\ le cultive. Nu exista cadastru, raport de due dilligence (istoric al fermei) [.a.m.d.”. Dup\ trei ani, ferma a ajuns întrun stadiu îmbun\t\]it, iar Teofil ar fi vrut s\ se al\ture olandezilor ca investitor în ferm\, dar a fost refuzat. Atunci a demisionat, a cump\rat o ferm\ adiacent\, de 400 de hectare, împreun\ cu al]i 5 investitori olandezi. A[a s-a n\scut Frizon Group. Între 2013 [i 2023, suprafa]a lucrat\ a crescut la 4.500 ha (dintre care 1.200 de ha proprietate a olandezilor [i 900 de ha proprietate comun\ a asocia]ilor), iar num\rul partenerilor sa redus la patru, doi dintre olandezi retr\gându-se pe parcurs. Administratorul afacerii este Teofil, dar se consult\ permanent cu asocia]ii s\i.

Investi]ii uria[e în urm\torii patru ani

Grupul Frizon are o cifr\ de afaceri de aproape 11 milioane de euro. Tot profitul a fost [i este reinvestit. Astfel, valoarea afacerii a crescut de circa 100 de ori investi]ia ini]ial\. “{i suntem abia la început. Toat\ lumea vede crize, eu v\d oportunit\]i de dezvoltare. Seceta este un stimulent de re-a[ezare a pie]ei. Agricultorii profesioni[ti nu se vor mai limita la structura simpl\, cu 4-5 culturi. Sunt foarte mul]i procesatori care î[i mut\ unit\]ile de produc]ie în ]\ri ca România. Dar fermierii trebuie s\ fie aten]i, s\ poat\ livra marfa în termenii acestor companii> marf\ de calitate

certificat\ de un evaluator recunoscut interna]ional, precum Global Gap, livrat\ în cantit\]ile agreate [i la termen. Trebuie s\ încerci s\ ai o afacere neutr\ din punct de vedere al emisiilor de carbon, ca s\ le oferi un atu în plus celor care cump\r\ de la tine. Trebuie s\ ai spa]ii de depozitare, dotate cu selector de marf\, usc\tor etc. Trebuie s\ fii digitalizat, s\ asiguri trasabilitatea produsului - ai cump\rat de la mine, [tii exact ce îngr\[\minte [i pesticide [i în ce cantit\]i s-au folosit”. Preconizeaz\ investi]ii considerabile, de ordinul zecilor de milioane de euro, în urm\torii patru ani, aproape jum\tate fiind banii firmei, restul din PNNR [i alte fonduri. Peste cinci ani, dup\ aceste investi]ii [i prin diversificarea culturilor, pentru a valorifica maxim plusul tehnologic, sconteaz\ c\ cifra de afaceri se va dubla. Fermele Frizon se afl\ în vecin\tatea Siretului [i sunt irigabile. În 2023, suprafa]a irigat\ era de 1.700 ha, cu pivo]i. În 2024, va cre[te cu 180-200 ha, iar apoi mai alert. “}inta e s\ ajungem la 4.000 de ha irigate în 2027. Ultimele 500 de ha vor necesita investi]ii mai mari, dar trebuie f\cute [i acelea. Fiindc\ f\r\ iriga]ii afacerea agricol\ nu e predictibil\”. Iriga]iile vor fi foarte costisitoare, îns\ un proiect [i mai ambi]ios este cel de asigurare a independen]ei nu doar energetice, ci chiar nutritive. Astfel, 12 milioane de euro va costa o sta]ie de produc]ie verde a amoniacului anhidru, cu care va fi realizat\ fertilizarea culturilor, în locul celei cu UAN. Teofil a socotit c\ investi]ia se va recupera în mai pu]in de [apte ani [i deci este fezabil\. “Cheltuiala anual\ a fermei este de 1.200 de euro / tona de UAN - media

Profitul Agricol 3/2024

de management se iau

artificiale

“Agricultura e, în primul rând, o afacere imobiliar\. De]inerea terenului în proprietate este o modalitate de a te pune la ad\post de infla]ie [i chiar de a beneficia de ea (te împrumu]i, creditul se erodeaz\ prin infla]ie). Dac\ dai la o parte afacerea imobiliar\, din agricultur\ faci profit constant doar dac\ irigi.” pe [apte ani de când folosesc aceast\ solu]ie, adic\ 1,5 milioane de euro. Dar, dup\ investi]iile în iriga]ii, am fi ajuns la dou\ milioane de euro, ca s\ maximiz\m produc]ia”. În 2027, la momentul finaliz\rii sta]iei, va avea asigurat [i necesarul de energie electric\ (folosit\ la electroliza apei), produs\ cu panouri fotovoltaice. Amoniacul anhidru se va aplica o singur\ dat\, toamna, pentru întregul an agricol, odat\ cu distrugerea resturilor vegetale. Adjuvan]ii pentru întârzierea denitrific\rii [i eliberarea lent\ a azotului vor face inutile alte treceri. În planul de investi]ii este [i o fabric\ de compost. “E p\cat c\ marile re]ele comerciale nu au contracte pentru preluarea [i reciclarea resturilor organice. Toate de[eurile alimentare ajung la gropile de gunoi. E vorba de sute de mii de tone. Din procesarea de[eurilor alimentare, nou\ zile la 70 de grade Celsius, se degaj\ amoniac ce este folosit la fabricarea de UAN. Iar compostul

Profitul Agricol 3/2024

CULTURI VEGETALE

Teofil Dasc\lu

în sine este un îngr\[\mânt cu umiditate de 10%, pasteurizat, cu miros neutru, cu un con]inut de macroelemente asem\n\tor cu al unui complex 15-15-15 (fosfor [i potasiu, azotul fiind consumat de bacterii, în procesul de compostare)”. {i, evident, vor continua investi]iile în digitalizare. Pe lâng\ cele “clasice”, precum sta]ia meteo, capcane cu feromoni automatizate, sistem video de detectare a buruienilor în timp real (al erbicid\rii), sta]ie automatizat\ mobil\ de producere a solu]iilor de stropit etc., noutatea pe care nu o reg\se[ti în multe ferme de pe glob este folosirea inteligen]ei artificiale în procesul decizional. Teofil a constatat c\ cea mai bun\ cale spre performan]\, spre cuantificarea corect\ a costurilor [i beneficiilor, este colectarea datelor [i interpretarea statistic\ a informa]iilor. A[a c\, a pus senzori peste tot unde se pot pune [i a c\utat modalit\]i de agregare [i interpretare a informa]iilor de la senzori.

“Am evoluat de la Excel la Google Sheets [i de la Google Sheets la Python. Acum am ajuns la AI> foarte multe decizii din ferm\ sunt luate de inteligen]a artificial\, în baza a peste 3.000 de algoritmi. Softul e conectat la internet [i la toate platformele care livreaz\ date relevante, le agreg\ singur [i decide momentul de sem\nat în func]ie de umiditatea din sol dat\ de sta]ia meteo, ce soi/hibrid sem\n\m, la ce adâncime (în func]ie de con]inutul de materie organic\ citit de senzorul dedicat), ce, când [i unde vindem, dac\ ne asigur\m sau nu de secet\. Pentru sezonul 2023-2024, AI a dat verdictul c\ trebuie s\ ne asigur\m!”. Teofil a lucrat la acest soft [apte ani, exclusiv la sfâr[it de s\pt\mân\, împreun\ cu o echip\ de colaboratori, în special cu un matematician. În 2021 a ajuns la forma apropiat\ de cea de acum.

Robert VERESS 29

VIA [i LIVADA GR|DINA

Managementul fermei cu ajutorul

Smart Technology de la BASF

agen]ilor patogeni. Solul trebuie cur\Exper]ii BASF vin în ajutorul fermierilor cu Smart Technology, ]at de resturile culturilor anterioare. noul aliat de încredere în prevenirea pierderilor provocate de agen]ii patogeni la culturile legumicole. Smart Technology este programul inteligent de la BASF ce le ofer\ fermierilor o serie de beneficii pentru culturile horticole.

filul acestuia, rezerva existent\ de nutrien]i, tipul de cultur\ [i necesarul de nutrien]i pentru cultura respectiv\.

3. Crea]i-v\ planul de combatere Planul de combatere a agen]ilor patogeni trebuie s\ abordeze, pe cât posibil, combaterea integrat\ a acestora, folosind toate metodele de combatere> chimic\ (produse de protec]ia plantelor), agrotehnic\, fizic\ (sterilizarea echipamentelor, folosirea de plase, de folie de mulcire etc.) [i biologic\ (folosirea de organisme vii pentru combaterea bolilor [i d\un\torilor), pentru a nu dep\[i pragurile economice de d\unare.

7. Plantarea r\sadurilor Asigura]i-v\ înainte de plantare c\ r\sadurile sunt puternice [i nu au simptome de boli. R\sadurile preg\tite de plantare trebuie s\ fie viguroase, groase, cu internodii scurte [i r\d\cini bine dezvoltate.

5. Elabora]i planul de fertilizare Planul tehnologic de fertilizare trebuie s\ ]in\ cont de tipul de sol [i pro-

În num\rul urm\tor vom discuta despre al doilea beneficiu Smart Technology de la BASF.

Simplificarea managementului fermei cu Smart Technology

Managementul fermei poate deveni mai simplu atunci când exist\ un plan de activit\]i bine structurat, care s\ cuprind\ toate etapele necesare în legumicultur\, la început de sezon. Iat\ ce trebuie planificat [i f\cut în aceast\ perioad\ a anului. 1. Preg\tirea terenului Primul pas în planul de activit\]i agricole reprezint\ preg\tirea terenului. În]elegem aici totalitatea lucr\rilor aplicate pentru afânarea corespunz\toare a solului.

2. Preg\tirea spa]iului protejat [i dezinfectarea Culturile înfiin]ate în spa]ii protejate trebuie s\ aib\ condi]ii corespunz\toare pentru a preveni dezvoltarea 30

4. Achizi]ia de inputuri Gestionarea inputurilor este esen]ial\ în legumicultur\. Este [i activitatea care trebuie planificat\ din timp, pentru a nu risca s\ r\mâne]i f\r\ materiale de calitate.

6. Preg\tirea r\sadurilor Producerea r\sadurilor trebuie f\cut\ în spa]ii special amenajate. Sem\narea se poate face în r\sadni]e, în substrat afânat [i bine nivelat. Aten]ie la udare, asigurarea unei temperaturi optime [i la fertilizarea r\sadurilor, respectiv la repicare.

8. Lucr\rile agrotehnice dup\ plantare Odat\ plantate r\sadurile, este nevoie s\ ne asigur\m c\ umiditatea este suficient\, nivelul de nutrien]i este optim [i este asigurat\ protec]ia împotriva buruienilor, bolilor [i d\un\torilor. Cu o abordare organizat\ [i atent\ la detalii, gestionarea activit\]ilor în ferm\ va deveni mai simpl\, mai eficient\ [i mai competitiv\.

Profitul Agricol 3/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Ministrul Barbu a c\zut la pace cu cresc\torii de animale Cu promisiuni, dar [i cu amenin]\ri voalate, ministrul a reu[it s\-i ;mbl=nzeasc\ pe zootehni[ti. Florin Barbu le-a cerut cresc\torilor de vaci s\-[i ]in\ gura, fiindc\ “dac\ adun\m toate subven]iile pe care le lua]i, rezult\ c\ vinde]i litrul de lapte cu peste 5 lei”... {i cresc\torii de vaci au t\cut. Exist\, deci, [i o agricultur\ subteran\, nefiscalizat\, inclusiv în zootehnie. Aceast\ situa]ie ambigu\ se men]ine din cauza legisla]iei echivoce.

\v\lugul pornit de D\nu] Andru[, din Darabani, a ar\tat, printre altele, o falie ;ntre fermierii afilia]i la organiza]iile profesionale [i fermierii f\r\ asocia]ii. Ministrul Florin Barbu a semnat un protocol cu reprezentan]ii oficiali ai sectorului vegetal, care s-au ar\tat foarte mul]umi]i de rezultatul negocierilor. Dar semnase [i cu D\nu] Andru[ pe 13 ianuarie. {i Andru[ a p\rut mul]umit, dar, dup\ ce s-a ;ntors la ai lui, n-a mai fost [i a ;nceput s\ demonstreze din nou. 32

{tefan Musc\, pre[edintele Sindicatului Fermierilor Patrio]i, a fost al\turi de asocia]iile cresc\torilor de vaci. A mul]umit c\lduros ministrului pentru disponibilitate, dar [i el a r\mas al\turi de protestatari. Mi-a zis c\ nu sparge greva... Ulterior, a revenit la negocieri, unde Andru[ nu a mai fost primit. Barbu i-a calificat pe cei care continu\ presiunea “protestatari [i instigatori”.

Grupuri de lucru cu fermierii

La propunerea fermierului Tamás Nagy, vicepre[edintele Asocia]iei Aberdeen Angus, ministrul a acceptat constituirea grupurilor de lucru formate din reprezentan]i ai cresc\torilor de vaci [i ai MADR. Bine ar fi dac\ la aceste grupuri ar fi convoca]i [i cei ai ANSVSA, zic eu. Grupurile de lucru vor avea birou alocat ;n MADR [i deciziile se vor lua acolo, de reprezentan]ii fermierilor [i ai ministerului, a punctat Barbu. El a conversat simultan cu pre[edin]ii asocia]iilor de cresc\tori de vaci cu lapte, de vaci pentru carne, dar [i cu persoane fizice, care nu au aderat la mediul asociativ. Au venit la negoieri cu ministrul Barbu Claudiu Davi]oiu, pre[edinte interimar la Asocia]ia Holstein Ro, Petru Bordean, pre[edintele Federa]iei Cresc\torilor de Bovine din România

(FCBR), Toader Nea]\-Împ\ratu, pre[edintele Asocia]iei Generale a Cresc\torilor de Taurine din România (AGCTR), Marcel Olteanu, pre[edintele Asocia]iei Aberdeen Angus, Dumitru Grigorean, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), C\lin F\rgaciu (Uniunea de Ramur\ a Cooperativelor din Secorul Taurin) [i al]ii. Barbu le-a b\tut obrazul celor care se lamenteaz\ c\ pre]ul laptelui e prea mic> “Dac\ adun\m împreun\ câte subven]ii primi]i, vom ajunge împreun\ la concluzia c\ vinde]i laptele cu peste 5 lei litrul”.

Profitul Agricol 3/2024

Petru Bordean s-a sim]it cu musca pe c\ciul\> “Da, e jenant s\ cerem mereu bani. Statul \sta de unde s\ tot dea?”. :ntreab\, retoric, de ce pretindem servicii publice de calitate, dac\ ne eschiv\m de la plata d\rilor. Apoi, ;i atac\ pe “[mecherii” care fac controalele de produc]ie [i care ]in registrele genealogice. “Statul nu le-a pl\tit serviciile, dar iau banii integral de la fermieri. Ei încaseaz\ de la noi [i nu ne mai dau banii înapoi când primesc de la stat. Dubla încasare este ilegal\, i-am spus ministrului. Eu am avut 7 propuneri [i ministrul a g\sit rezolvarea pentru toate. Sigur, deocamdat\ au fost promisiuni”. Ministrul nu [i-a ascuns satisfac]ia c\ sectorul bovin nu a ie[it la proteste. “Vaca de carne va beneficia de un ajutor de 100 de euro, pentru r\zboiul din Ucraina, a[a cum a primit vaca de lapte anul trecut. Prin modificarea PNS, am identificat o surs\ de finan]are pentru subven]ionarea porumbului de siloz cu 360 de euro pentru o înc\rc\tur\ de 3 animale pe hectar. Deci subven]ia pentru porumbul de siloz a crescut cu 160 de euro”. Dac\ grupurile de lucru vor decide

Profitul Agricol 3/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

c\ este necesar ca ANT s\ se dea sub form\ de juninci, atunci ministrul va fi de acord cu propunerea fermierilor. “Dac\ asocia]iile doresc ca ajutorul na]ional tranzitoriu s\ se pl\teasc\ pe juninc\, acest sprijin poate s\ ajung\ [i la 3.000 de euro,” a spus Barbu. Banii pentru ANT se vor da numai pentru animalele existente în grajduri, arat\ Dumitru Grigorean. El i-a cerut ministrului s\ solicite primarilor s\ aplice Legea 204 privind p\strarea distan]ei pân\ la ferm\ atunci când se dau autoriza]ii de construc]ii. “Multe ferme care func]ioneaz\ de zeci de ani sunt nevoite s\ închid\ din cauza unor construc]ii care au ap\rut peste noapte pe lâng\ ferme. Vom continua dialogul”, a spus el. Barbu promite modificarea Legii 204, de[i esen]ial\ ar fi aplicarea ei. Toate asocia]iile au agreat pro-punerea privind acordarea unui ajutor de minimis pentru achizi]ionarea junincilor. Nagy a explicat de ce nu se iese ;n strad\> “Noi nu am venit doar s\ cerem, am venit [i ca s\ g\sim împreun\ solu]ii tehnice. Este foarte important c\ în 2024 fermierii vor primi bani pentru animalele pe care le-au iernat, care exist\ în grajduri. Am identificat solu]iile tehnice [i de finan]are. De aceea, am decis s\ nu ie[im în strad\. Creditele finan]ate pentru capital de lucru ne vor ajuta s\ ie[im din impas”. În numele fermierilor din Delta Dun\rii a vorbit Dan Calistrat, vicepre[edintele Asocia]iei Fermierilor Autohtoni. “Nu am beneficiat niciodat\ de subven]ii pentru vacile noastre, dar domnul ministru ne-a promis c\ vom primi acela[i sprijin ca pentru vaca de carne. Pentru terenurile inundabile din Delta Dun\rii, vom primi un sprijin de 600 de euro pe hectar. Stuful ne scoate practic vacile din iarn\. Este prima plant\ care cre[te sub ap\. Chiar dac\ apa are un metru, vaca intr\, bag\ capul în ap\ [i scoate suliga (l\starul) de stuf, pe care îl m\nânc\ fiindc\ nu are altceva”.

Comisia European\ a aprobat subven]ia în Delta Dun\rii, a precizat ministrul. Dan Calistrat a cerut înlocuirea crotaliilor, care se pot pierde u[or, cu cipuri ce r\mân pân\ ce vaca merge la abator. “V\ rog s\ face]i un program de ameliorare a raselor române[ti autohtone. Numai a[a putem s\ salv\m gospod\riile ]\r\ne[ti”, a ad\ugat Calistrat. Ministrul a mai promis c\ va g\si modalit\]i de cre[tere a pre]ului la lapte la poarta fermei.

Cresc\torii cer reducerea efectivelor de [acali [i de ur[i

La întâlnirea cu cresc\torii de p\s\ri [i de porci, [efii asocia]iilor nu au avut dolean]e în plus. Ministrul Barbu a promis 49.000 de noi locuri de cazare pentru scroafe în fermele de porci. “Sper\m s\ finaliz\m aceste investi]ii într-un an [i jum\tate [i s\ producem înc\ 1,5 milioane de purcei în România. Fermierii au demarat aceste investi]ii. Se vor finaliza alte 100.000 de locuri de cazare în fermele de porci, pentru scroafe, dar [i pentru gr\suni. Alte 8 milioane de locuri de cazare vom finaliza în fermele de reproduc]ie pentru p\s\ri. În total, este vorba despre investi]ii în valoare de 300 de milioane de euro, bani aloca]i din bugetul ministerului”. Au participat la dialog Mary Eugenia Pan\, pre[edinta Asocia]iei Cresc\torilor [i Exportatorilor de Bovine, Ovine [i Porcine din România (ACEBOP), Ilie Van, pre[edintele Uniunii Cresc\torilor de P\s\ri din România (UCPR), [i Sorin Lupa[cu, vicepre[edintele Asocia]iei Produc\torilor de Carne de Porc din România (APCPR). To]i s-au ar[tat “încânta]i” de acest dialog, mai ales c\ fiecare specie va beneficia de propriul grup de lucru la MADR. “În 2023, MADR a alocat subven]ii în conturile fermierilor în valoare de 3 miliarde de euro”, a reiterat ministrul.

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR Ru[ii construiesc o ferm\ de porci în Mongolia Grupul rus Sibagro va începe în prim\var\ construc]ia unei ferme de porci în Mongolia, care va produce anual 18.000 de tone de carne. În prima faz\ a construc]iei complexul va ad\posti 10.000 de animale, iar ulterior capacitatea total\ va ajunge la 50.000 de porci. Animalele vor fi ini]ial furnizate de o ferm\ de mari dimensiuni operat\ de Sibagro în provincia Buryatia, din Extremul Orient rus. Carnea produs\ va fi exportat\ în Mongolia în China [i alte state din Asia de Sud-Est.

Un fermier englez î[i hr\ne[te caprele cu brazi de Cr\ciun Un fermier din provincia Cornwall din Anglia le-a cerut vecinilor din zon\ s\-i doneze brazii de Cr\ciun atunci când renun]\ la ei, pentru a-i folosi ca furaj pentru capre. Glyn Thomas de]ine 120 de animale [i spune c\ sper\ s\ ob]in\ în jur de 200 de brazi, ce vor suplimenta dieta caprelor, care sunt hr\nite în mod normal în timpul iernii cu fân, sfecl\ [i morcovi. Caprele sunt capabile s\ consume [i s\ digere nu doar acele de brad, dar [i coaja.

Primele focare de grip\ aviar\ la mamifere

O organiza]ie de mediu din insula Georgia de Sud, care apar]ine Marii Britanii [i se afl\ în apropiere de Antarctica, a anun]at descoperirea primelor focare de grip\ aviar\ la mamiferele din regiune. Analizele efectuate au confirmat c\ mai multe foci din dou\ specii diferite au murit din cauza virusului, care este transmis de p\s\rile migratoare. În mod surprinz\tor, nu au fost îns\ detectate infec]ii în rândul pinguinilor care au colonii foarte numeroase pe insul\.

Israelul e prima ]ar\ care aprob\ consumul de carne de vit\ de laborator Israelul a devenit prima ]ar\ din lume care permite consumul de carne de vit\ produs\ în laborator, dup\ ce Ministerul S\n\t\]ii a autorizat produsele companiei locale Aleph Farms. Ministerul spune c\ decizia face parte dintr-un proiect mai amplu de încurajare a surselor alternative de proteine, pentru a cre[te independen]a alimentar\ a ]\rii. “Rezolvarea unor probleme de baz\, a[a cum este siguran]a alimentar\, este cea mai bun\ strategie pentru a cre[te prosperitatea în regiunea Orientului Mijlociu, dar [i în Asia sau alte regiuni ale globului care sunt dependente de importuri de alimente”, a declarat directorul executiv al Aleph Farms, Didier Toubia. Compania mai are de parcurs

câteva etape birocratice înainte de a începe comercializarea efectiv\ a produselor, dar primul dintre ele ar putea ajunge în magazine în acest an. "Planul nostru este s\ oferim o experien]\ culinar\ special\, împreun\ cu un num\r mic de parteneri atent selec]iona]i. În momentul lans\rii, fripturile noastre vor avea acela[i pre] ca o friptur\ normal\ de calitate, dar costul lor se va reduce în timp”, spune Yoav Reisler, directorul de comunicare al Aleph. Compania folose[te celule recoltate din mu[chii animalelor, care sunt apoi stimulate s\ se reproduc\ în condi]ii de laborator într-o structur\ tridimensional\, imitând textura c\rnii reale.

Unit\]ile de procesare din România au colectat, în primele 11 luni din 2023, o cantitate de 1,11 milioane tone de lapte de vac\, în cre[tere cu 6,7% fa]\ de aceea[i perioad\ a anului trecut, conform datelor INS. Produc]ia de unt a înregistrat cea mai mare cre[tere (¡1,9%), iar produc]ia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de b\ut, lapte b\tut etc. ) a avut cea mai mare sc\dere (-4,9%). Cantitatea de lapte brut importat\ de unit\]ile procesatoare a sc\zut cu 24,0% în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2023 fa]\ de perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2022. În luna noiembrie 2023, comparativ cu luna precedent\, cantitatea de lapte de vac\ colectat\ de unit\]ile

procesatoare a sc\zut cu 7,5%. Cea mai mare sc\dere a produc]iei s-a înregistrat la brânzeturi (-5,6%), iar cea mai mare cre[terea s-a înregistrat la unt (¡15,3%). Cantitatea de lapte brut importat\ de unit\]ile procesatoare a crescut în noiembrie 2023 fa]\ de luna precedent\ cu 9,9%. Datele INS mai arat\ c\, fa]\ de luna corespunz\toare din anul precedent, în luna noiembrie 2023, cantitatea de lapte de vac\ colectat\ a sc\zut cu 4,8%. Produc]ia de brânzeturi a sc\zut cu 2,0%. Cea mai mare cre[tere a produc]iei s-a înregistrat la unt (¡19,4%). Cantitatea de lapte brut importat\ de unit\]ile procesatoare a crescut în noiembrie 2023 cu 14,4%.

Drago[ B|LDESCU

S-a colectat mai mult lapte

Profitul Agricol 3/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Aurel Placinschi> Nu pot lupta În limbajul samsarilor cu carne de porc, “importatorii de vineri” indic\ o categorie de afaceri[ti care speculeaz\ sl\biciunile pie]ei. Ei cump\r\ vinerea carnea care se afl\ în ultima zi de garan]ie prin depozitele din Spania, Germania, Austria, o aduc în ]ar\ [i o introduc în circuit în ultima zi de garan]ie. Se spune c\ aceast\ carne decongelat\ ajunge în fabricile de salamuri, unde mai prime[te o perioad\ de garan]ie de 60 de zile prin procesare. Dar poate fi vândut\ [i în marile magazine drept carne vrac, uneori chiar recongelat\. Aceast\ [arad\ mi-a fost descifrat\ de un mare procesator, care obi[nuie[te s\ prelucreze numai carne provenit\ din fermele din România [i care prefer\ s\ r\mân\ anonim.

“

Fermierii nu pot lupta cu «importatorii de vineri», este de p\rere [i Aurel Placinschi, administratorul Fermei Agricola 96 }ig\na[i, jude]ul Ia[i. “Noi avem [i un micro-abator. Vindem pu]in\ carne. Dac\ porne[ti de la animalul viu, pân\ ajungi la carne, apar tot felul de costuri de produc]ie. Spune]i c\ e scump\ carnea în magazine, dar noi facem fa]\ cu greu la toate aceste costuri. În magazin, apar alte costuri, TVA, spa]iu, vânz\tori etc. 36

Orice analiz\ la DSV cost\. Dac\ abatorul e mic, aceste costuri sunt mai mari> una e s\ tai un animal pe zi [i alta este s\ sacrifici 50-100. Cheltuielile cu analizele DSV sunt acelea[i [i pentru cei mari, [i pentru cei mici. Sacrific\m mai mul]i porci decât vite. Avem 80 de scroafe în ferm\. Nu pot cre[te efectivele de scroafe pentru c\ am numai 80 de locuri de f\tare. A[a am conceput întregul complex. Am fost bloca]i aproape 3 luni f\r\ s\ pot t\ia m\car un porc pentru c\ a ap\rut pesta porcin\ african\ în cote]ul unui ]\ran. Ferma noastr\ este în câmp, la 3 kilometri de orice cas\. Ce leg\tur\ avem noi c\ a murit un porc într-un sat? DSV nu-[i asum\ r\spunderea. Nu vor mai fi blocaje în fermele indemne dac\ sacrificarea porcilor se face prin op\rire. Eu nu pot face a[a ceva într-un abator mic. Noi t\iem 57 porci pe zi. Ne-ar costa prea mult s\ facem ap\ op\rit\ pentru sp\lare [i costul merge tot pe carcas\.” În Spania, în Germania, chiar [i carnea contaminat\ de virus se consum\, iar la noi se îngroap\ to]i porcii, bolnavi sau nu, dac\ ferma se afl\ pe o raz\ de 10 kilometri de la focar. Efectivele din fermele indemne, aflate pe aceast\ raz\ a focarului, se blocheaz\ pur [i simplu fiindc\ ANSVSA nu-[i asum\ niciun fel de r\spundere. E mai comod a[a”, se pl=nge Aurel Placinschi.

:ngrije[te peste 1.100 de taurine 600 de vaci Holstein de lapte, iar restul tineret la îngr\[at [i 120 de vaci Angus pentru carne. Produce peste 8.000 de litri de lapte pe zi. Grajdul pentru îngr\[are este conceput ingenios. Are 40 de boxe [i în fiecare box\ Profitul Agricol 3/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

cu “importatorii de vineri” se afl\ 5-6 t\ura[i. T\ura[ii din rasa Holstein vin aici la 3 luni dup\ în]\rcare [i r\mân împreun\ pân\ pleac\ la abatorizare. T\ura[ii Angus vin aici la 5-6 luni, când sunt deja în]\rca]i. Ei ating un spor mediu zilnic de 2 kilograme. “Ne asigur\ un venit bun, chiar mai mare decât vaca de lapte, de[i pre]ul c\rnii înc\ nu este corect. Subprodusele din cereale sau resturile de la vacile Holstein pot fi valorificate prin taurine, dar este nevoie [i de furaje de calitate.” Placinschi nu crede c\ acordarea unei subven]ii mari pentru fiecare juninc\ p\strat\ în ferm\ ar determina cre[terea efectivelor de vaci. Mai r\u, spune el, nu exist\ organiza]ii profesionale puternice [i fermierii nu pot ajunge la un consens pentru a conveni apoi ni[te m\suri eficiente cu Executivul. “Dac\ ve]i întreba 10 fermieri, ve]i afla 10 p\reri. Cu cine s\ fii de acord?” Partea grav\ este c\ încep s\ scad\ pre]urile [i la carnea vândut\ la poarta fermei. El vinde tauri Angus la un pre] de 11 lei kilogramul în viu la abatoarele din Boto[ani, unde nu prea se face diferen]a între rasele specializate pe carne [i vacile de reform\. O explica]ie ar fi c\ abatoarele nu au vânzare fiindc\ nici consumatorii nu au putere de cump\rare. Fermierul din }ig\na[i vrea s\ angajeze un medic veterinar [i un îns\mân]\tor, dar nu g\se[te.

Aurel Placinschi a irigat peste 3.500 de hectare din cele 5.000 de lucrate. Are loturi de hibridare pe o suprafa]\ de peste 1.000 de hectare. Vrea s\ modernizeze o sta]ie de pompare, dar birocra]ia este crunt\. Profitul Agricol 3/2024

ANIF tergiverseaz\ nepermis de mult preluarea sta]iei de pompare, de[i legea a[a prevede. Fermierul cedeaz\ sta]ia cu titlu gratuit c\tre ANIF, conform legii, pentru a beneficia de scutirea de plat\ a energiei pentru transferul apei de pe [es pe deal, 4.000 5.000 de metri cubi pe or\, la o diferen]\ de nivel de 50 de metri, pe o lungime de 4 kilometri, iar acest efort cost\ extrem de mult. Aurel Placinschi a construit într-un an un adev\rat sistem local de iriga]ii, care l-a costat peste 10 milioane de euro pe credit, iar simpla modernizare a unei sta]ii pe fonduri europene este amânat\ ani la rând. {i banii se risipesc pe consultan]e [i hârtii inutile. El a construit o sta]ie de irigat pe platourile din }ig\na[i, în iarna anului 2017, pentru 2.500 de hectare. Deserve[te practic 4 sta]ii de pompare [i pe lunc\. Ele au motoare române[ti, f\cute la Boto[ani. “Nu [tiu de ce ANIF nu vrea s\ preia gratuit sta]ia de pompare, care func]ioneaz\ de 6 ani. Noi am construit sta]ia pe canalele f\cute de ANIF, noi le-o d\m gratis, dar ne tot amân\ [i noi pl\tim anual peste un milion de lei [i energia electric\ pentru pompare. {i a[a avem rate foarte mari la b\nci, au crescut dobânzile. ANIF este de acord cu preluarea, dar la Ministerul Agriculturii ne-au blocat. A fost aici ministrul Petre Daea de câteva ori, cu actualul ministru, ei [tiu foarte bine situa]ia. Eu nu în]eleg ce se petrece la Ministerul Agriculturii.” Aurel Placinschi propune chiar un sistem de modernizare a Prutului pentru mai mult\ eficien]\ economic\ [i pentru a diminua efectele secetei. “Pe Prut curge mult\ ap\. Dac\ Prutul ar fi ecluzat, cu 3 ecluze, nu mai mult, s-ar putea p\stra un nivel

corespunz\tor al apei, s-ar putea transporta ieftin cereale cu barjele f\r\ probleme, pân\ la Br\ila. De la Stânca Coste[ti pân\ la Br\ila, diferen]a de nivel este de 20 de metri. Ar merge barjele foarte u[or. Ar trebui s\ profit\m de situa]ia creat\ de r\zboi [i s\ cerem sprijin de la Uniunea European\ pentru modernizarea Prutului. Canalul Siret-B\r\gan st\ gol de zeci de ani. Bazinul de la Lunca-Pa[cani de pe Siret este tot gol.” Face distribu]ie de pesticide, îngr\[\minte chimice [i semin]e prelucrate [i tratate. Vinde 2.000 de tone de cereale, câteva sute de tone de soia. Are [i o f\bricu]\ pentru extragerea uleiului de soia, unde produce [i [roturile necesare pentru propria zootehnie. O lovitur\ grea pentru toate fermele a fost revenirea la impozitarea for]ei de munc\ din agricultur\. În politic\, po]i s\ nu dai nimic, dar, dac\ ai t\iat ce ai dat odat\, ]i-ai t\iat [i tu craca de politician de sub picioare. “Muncitorii nu socotesc salariul brut pe care îl dai. Ei num\r\ doar ceea ce primesc. Când a venit cre[terea asta, le-a crescut salariul net. Când s-a scos aceast\ înlesnire, pu]ine ferme au fost în stare s\ majoreze cu înc\ 15% salariul brut ca s\-i poat\ men]ine acela[i salariu net. Nu prea am reu[it nici noi, am majorat doar par]ial. Este nevoie de 6070.000 de euro pe lun\ ca s\ men]inem salariile [i este o sum\ important\ pentru noi. For]a de munc\ este din ce în ce mai pu]in\ [i în construc]ii, un alt sector gâtuit de oameni care nu în]eleg fenomenul economic...”.

Viorel PATRICHI 37

Subven]ii pentru p\[uni CRE{TEREA ANIMALELOR

P\[unile care li se cuvin cresc\torilor de animale au devenit un El Dorado pentru vân\torii de subven]ii. APIA pl\te[te chiar [i peste 500 de euro/ha. Avem a[a>

- BISS, Sprijin de Baz\ pentru Venit în scopul Sustenabilit\]ii - este fosta SAPS - 96 de euro pentru o ferm\ care de]ine pân\ la 10 hectare de teren. BISS va ajunge la 98 euro/ha în anul 2027, inclusiv pentru cele 1.867.598 ha paji[ti permanente unde se desf\[oar\ activitatea agricol\ de cosit [i p\[unat, cu înc\rc\turi normate de animale (0,3-1 UVM ha).

- CRISS, Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilit\]ii, se acord\ fermierilor care au dreptul la BISS [i este o subven]ie destinat\ exploata]iilor agricole cuprinse între 1 [i 50 ha. Plafonul anual na]ional pentru CRISS reprezint\ 10% din plafonul total anual na]ional al pl\]ilor directe - 56 de euro/ha. - Pachetul 1 (M\sura 10 agromediu [i clim\), adic\ p\[une - 142 euro/ha. - Cosit manual - 100 de euro/ha. - Cosit cu utilaje u[oare - 21 de euro/ha. - Dac\ p\[unea este în zon\ defavorizat\ - 97 euro la ha. Astfel, subven]ia pentru p\[une poate ajunge la 512 euro/ha.

În 2024, fiecare vac\ prime[te înc\ 100 de euro ca eco-schem\ dac\ st\ pe p\[une cel pu]in 120 de zile pe an. :n jum\tatea de sud a Moldovei [i a Valahiei se poate p\[una doar dou\ luni pe an. De aceea, acolo p\[unea este foarte scump\, iar suta de euro nu ajunge nici pentru plata taxei la

prim\rie. Suprafa]a trebuie p\[unat\ extensiv cu o înc\rc\tur\ de animale de maxim 1,0 UVM/ha. APIA verific\ dac\ vacile pasc [i dac\ au fost înregistrate în Baza Na]ional\ de Date. Subven]ia pentru respectarea standardelor minime de bun\stare a animalelor, prev\zute de Ordinul 75/2005, se acord\ pentru vacile de lapte [i de carne. S-a luat în calcul faptul c\ fermierii care scot vacile pe p\[une au pierderi de produc]ie> gr\simea laptelui este mai redus\ (3,5%), decât la vacile ]inute în stabula]ie (4,2%), sporul mediu zilnic este mai redus la vaca de carne, care st\ pe izlaz, comparativ cu cele crescute în stabula]ie. Laptele standard comercializat are un procent de gr\sime de 3,5%. Laptele ob]inut de la vacile crescute în stabula]ie cu 4,2% gr\sime va fi supus unui proces de standardizare. Luând în calcul o produc]ie medie de 3.500 litri lapte/an, o productie medie de 11,47 l/zi (durata lacta]iei pe an este de 305 zile), pentru 120 de zile, rezult\ 1.377 l cu 4,2% gr\sime. În urma procesului de standardizare, rezult\ 1.652,5 l normalizat la 3,5% gr\sime. Aceea[i cantitate de lapte va fi ob]inut\ [i la p\[une, respectiv 3.500 l/an, 1.377 l/120 zile, dar la 3,5% gr\sime.

Compensa]ia acordat\ va fi rezultat\ din diferen]a dintre laptele standardizat din stabula]ie [i laptele ob]inut pe p\[une pe o perioad\ de 120 de zile (1.652,5 l - 1.377 l = 275,5 litri). Respectiv, pierderea de venit este de 275,5 litri x 2,33 lei/litru = 642 lei/cap de bovin\ exploatat\ pentru produc]ia de lapte. Sporul mediu zilnic (SMZ) ob]inut în stabula]ie pentru taurinele de carne este în medie de 1,3 kg/zi. SMZ ob]inut pe p\[une este 0,8 kg/zi. Compensa]ia acordat\ rezult\ în urma piederilor de produc]ie calculat\ astfel> Diferen]a de spor mediu zilnic = 1,3 kg SMZ ob]inut în stabula]ie - 0,8 kg SMZ ob]inut pe p\[une = 0,5 kg. 0,5 kg x 120 zile = 60 kg de carne diferen]a de produc]ie ob]inut\ în stabula]ie, fa]\ de cea ob]inut\ pe p\[une. Pierderea de venit este de 60 kg x 9,06 lei/kg = 543,6 lei/ bovin\ crescut\ pentru produc]ia de carne, pierdere suferit\ dac\ animalul va fi exploatat pe p\[une pe o perioad\ de 120 de zile. Astfel, plata planificat\ de 100 de euro/UVM reprezint\ 77% din valoarea pl\]ii rezultat\ din metodologia de calcul în cazul bovinelor exploatate pentru produc]ia de lapte [i 90% în cazul bovinelor exploatate pentru produc]ia de carne. Planul Na]ional Strategic (PNS) pentru perioada 2023-2027 a f\cut posibil\ apari]ia subven]iei pentru paludicultur\. Stuf\ri[ul este asimilat p\[unilor. Astfel, ;ncepând din 2024, ni[te “întreprinz\tori” mai iste]i vor lua milioane de euro pentru stuful din Delta Dun\rii. Vom vedea cum vor face acei “întreprinz\tori” siloz din stuf sau din papur\, din pipirig sau din p\rul ursului.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 3/2024

MA{INI & UTILAJE

Guvernul a aprobat echivalarea B-ului pentru tractori[ti Joi, 18 ianuarie, a fost publicat\ în MO ordonan]a de urgen]\ privind modific\rile aduse codului rutier privind circula]ia pe drumurile publice.

ceasta stabile[te c\ permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile [i pentru vehiculele din categoria Tr1 (tractoare agricole sau forestiere a c\ror vitez\ maxim\ constructiv\ este mai mic\ sau egal\ cu 40 de km/h), precum [i pentru ansamblurile formate dintr-un vehicul din categoria Tr1 [i una sau dou\ remorci, indiferent de masa total\ maxim\ autorizat\ a vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule. De asemenea, permisele de conducere eliberate pentru categoria Tr sunt valabile [i pentru ansamblul format dintr-un vehicul din categoria Tr [i una sau dou\ remorci, precum [i pentru vehiculele din categoria Tr1 [i pentru ansamblurile formate dintr-un vehicul din categoria Tr1 [i una sau dou\ remorci, indiferent de masa total\ maxim\ autorizat\ a vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule. Echivalarea categoriilor B sau Tr cu Tr1 se realizeaz\ f\r\ examinarea de c\tre autoritatea competent\. Înscrierea în permisul de conducere a echival\rii categoriilor B sau Tr cu categoria Tr1 se realizeaz\ în cazul eliber\rii unui nou permis de conducere, dar nu mai devreme de 90 de zile de la data intr\rii în vigoare a ordonan]ei de urgen]\.

Profitul Agricol 3/2024

Titularii permiselor de conducere categoriile B sau Tr aflate în perioada de valabilitate administrativ\ [i emise anterior intr\rii în vigoare a OUG ori pân\ la împlinirea termenului de 90 de zile de la data intr\rii în vigoare, care nu au înscris\ categoria Tr1 pot conduce pe drumurile publice vehiculele din categoria Tr1, precum

[i ansamblurile formate dintr-un vehicul din categoria Tr1 [i una sau dou\ remorci, indiferent de masa total\ maxim\ autorizat\ a vehiculelor sau ansamblurilor de vehicule, pân\ la expirarea valabilit\]ii acestora.

Robert VERESS

Amendamentele lui Scarlat

Senatul României a adoptat [i el un amendament la Legea privind circula]ia pe drumurile publice, prin care se elimin\ obligativitatea de]inerii unui permis de conducere pentru categoria Tr de conduc\torii tractoarelor agricole sau forestiere. Amendamentul a fost introdus de senatorul George Scarlat [i prevede posibilitatea conducerii acestor vehicule cu permis de conducere din categoriile B, BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE, Tr sau dovada înlocuitoare cu drept de circula]ie. Proiectul de lege a ajuns la Camera Deputa]ilor, for decizional în acest caz. Scarlat le recomand\ deputa]ilor s\ modifice [i prevederea c\ persoanele cu permis B pot conduce pe [osele vehicule cu masa total\ admis\ de 3,5 tone [i remorci de max. 0,5 tone. Aceasta deoarece tr-actoarele au frecvent greut\]i de peste 9 tone, iar remorcile, chiar goale, peste o ton\. 39

MA{INI & UTILAJE

Florian Ciolacu> “70% dintre ma[inile agricole nu sunt omologate”

Posibilitatea conducerii tractoarelor cu permis categoria B [i anularea efectu\rii ITP sunt revendic\ri ce par legitime, dar pot crea probleme grave, avertizeaz\ Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români (CFRO). O ordonan]\ de urgen]\ aprobat\ joi de guvern a stabilit c\ permisele de conducere pentru categoria B sunt valabile [i pentru categoria Tr1 [i pentru conducerea tractoarelor cu una sau dou\ remorci, indiferent de masa total\ maxim\ autorizat\ a acestora.

Speciali[tii în domeniul ma[inilor agricole spun c\ e absolut necesar\ instruirea operatorilor care vor conduce cu permis B tractoare la care sunt ata[ate una sau chiar dou\ remorci înc\rcate cu cereale sau balo]i.

“

Exist\ o problem\ tehnic\, ;ns\> în întreaga Românie mai func]ioneaz\ doar 10 [coli de tractori[ti, care au deja program\ri de instruire pentru urm\toarele dou\, chiar trei luni.

O alt\ problem\ semnalat\ de Ciolacu este legat\ de vechimea parcului auto [i de utilaje agricole. “Aproximativ 70% dintre acestea cu excep]ia celor care au trecut printr-un proces de omologare, înmatriculare - nu sunt omologate [i nu pot fi verificate ITP [i nici certificate pentru circula]ia pe drumurile publice, cum e cazul tractoarelor Belarus, de exemplu. Noi ne afl\m acum întro situa]ie hibrid\, în care pe drumuri circul\ atât utilaje omologate, cât [i neomologate, cu un poten]ial risc pentru ceilal]i participan]i la trafic.”

Directorul CFRO propune ca, în astfel de situa]ii, s\ se aplice un fel de “ITP de baz\”, adic\ o verificare riguroas\ a frânelor, a sistemului de direc]ie [i a noxelor emise.

“Unele tractoare au frâne hidraulice, în vreme ce remorcile au sisteme pneumatice de frânare. Multe tractoare vechi vor «pica» examenul, în special la emisiile de noxe. Dar astfel se va mai face cur\]enie [i pe pia]a ma[inilor agricole”.

Arpad DOBRE

Echivalarea categoriei B cu Tr reprezint\ o facilitate mai ales pentru fermierii care î[i vedeau blocate activit\]ile, deoarece neavând tractori[ti cu permis Tr, riscau s\ fie amenda]i de Poli]ie la ie[irea cu utilajele pe drumurile publice. Dar facilitatea vine [i cu o r\spundere mare din parte conduc\torilor acestor vehicule. Adoptarea de c\tre Parlament a acestei prevederi nu va rezolva problema siguran]ei circula]iei pe drumurile publice, iar eu sus]in c\ este nevoie de preg\tire suplimentar\, specific\ pentru conducerea, fie [i cu permis B, a tractoarelor la care sunt ata[ate utilaje sau remorci,

“

precizeaz\ Florian Ciolacu 40

Profitul Agricol 3/2024

MA{INI & UTILAJE

Tendin]e în 2024

Precizie sporit\, tractoare SH, digitalizare, electrificare Crizele geopolitice [i schimb\rile climatice afecteaz\ major produc]ia agricol\ [i afacerile conexe, astfel c\ predic]iile ;n aceste domenii par hazardate. Exper]ii BKT s-au încumetat totu[i s\ estimeze care vor fi principalele tendin]e pe pia]a ma[inilor agricole [i a tehnologiilor în 2024.

prim\ tendin]\, care se manifest\ de câ]iva ani, dar se va intensifica, este utilizarea pe scar\ tot mai larg\ a tehnologiilor agricole de precizie [i implementarea solu]iilor digitale. Vor fi de larg interes ;n special cele care se adreseaz\ încep\torilor. Acestea sunt u[or de implementat [i permit agricultorilor s\ identifice cantit\]ile exacte de ap\, pesticide [i îngr\[\minte care sunt necesare în diferite etape de dezvoltare a culturilor, sporind calitatea produc]iei [i productivitatea. Aplecarea spre încep\tori pare discutabil\ acum, când sisteme digitale tot mai sofisticate echipeaz\ tractoarele, combinele [i sprayerele. Totu[i, în România, de exemplu, unii importatori spun c\ una dintre cele mai simple echip\ri, AutoTrac, care reduce oboseala conduc\torului [i costurile de exploatare [i cre[te productivitatea cu 14%, este folosit\ de mai pu]in de jum\tate dintre operatori. Pe de alt\ parte, BKT estimeaz\ c\ plugurile vor fi tot mai pu]in utilizate în ]\rile cu mari suprafe]e agricole, aceasta fiind deja o tendin]\ prezent\ inclusiv în rândul fermierilor români,

Profitul Agricol 3/2024

pentru conservarea apei în sol, ca urmare a schimb\rilor climatice [i a secetei din ultimii ani. Ar\tura va fi înlocuit\ cu preg\tirea superficial\ a terenului pentru sem\nat cu grape cu discuri [i cultivatoare sau cu sem\n\tori directe cu fertilizare simultan\. Aceast\ tendin]\, confirmat\ [i de participan]ii la conferin]a TOPS 2 (despre care pute]i citi mai multe ;n paginile 23-26), poate schimba structura portofoliilor de ma[ini [i utilaje agricole ale importatorilor, inclusiv a celor din România. O alt\ tendin]\ este utilizarea tot mai mult a echipamentelor [i tehnologiilor care utilizeaz\ rata variabil\ cu aplicare de maxim\ precizie, fie c\ vorbim de sem\n\tori, echipamente de împr\[tiat îngr\[\minte sau sprayere pentru tratarea culturilor. Digitalizarea în domeniu reduce astfel num\rul trecerilor pe câmp [i cantit\]ile de fertilizant, pe baza h\r]ilor agrochimice, concomitent cu sc\derea costurilor [i a tas\rii terenului. Pia]a ma[inilor agricole second hand nu va sc\dea, dimpotriv\, se va men]ine puternic\, iar aceasta rezult\ din statistica anilor preceden]i, care arat\ o sc\dere u[oar\ a cererii de tractoare noi. Acesta îns\ nu pare a fi

un motiv de îngrijorare pentru dealerii de top din România, care au de ani buni divizii tot mai puternice de ma[ini agricole SH, pe care le aduc în bun\ stare de func]ionare [i ofer\ chiar garan]ii pentru ele. Pia]a dispozitivelor care comunic\ ;ntre ele, prin “internetul lucrurilor” IoT, va înregistra, de asemenea, o tendin]\ de cre[tere în acest an, e drept, mai pu]in notabil\. Totu[i, va spori dotarea cu mai mul]i senzori care pot colecta [i transmite date în timp real pentru a monitoriza [i gestiona temperatura solului, umiditatea, comportamentul [i bun\starea animalelor etc. IoT simplific\, de asemenea, monitorizarea de la distan]\ a culturilor, reducând astfel costurile [i permi]ând interven]ii mai precise, în timp real. Exper]ii BKT mai afirm\ c\, în acest an, vom vedea o cre[tere decisiv\ a ofertei de alternative pentru ac]ion\rile componentelor ma[inilor [i echipamentelor agricole în general. Se estimeaz\ c\, în ceea ce prive[te comenzile hidraulice [i mecanice, acestea vor fi combinate sau chiar înlocuite cu sisteme complet electrice.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Amazone Precea 6000 pentru sem\nat precis [i rapid Sem\n\toarea Amazone Precea 6000 este un model purtat, pe 8 sau chiar 9 rânduri, cu o l\]ime de lucru de 6 metri, foarte eficient\ la porumb, soia, floarea-soarelui, sfecl\, rapi]\ [i sorg, unde poate lucra precis cu viteze de pân\ la 15 km/h. :n 2024, Amazone propune dou\ modele Precea 6000, cu cadru fix ori cu cadru rabatabil. Ambele sunt disponibile op]ional f\r\ echipament pentru îngr\[\minte sau cu bunc\re tip CC, montate în partea din spate, cu capacit\]i de 950 sau 1.250 litri. Precea 6000-2FCC are un bunc\r frontal FTender cu dou\ compartimente, pentru semin]e [i fertilizant.

Cele 8 sau 9 sec]ii de sem\nat sunt montate pe un cadru portant special [i pot glisa pe o [in\ profilat\. Distan]a între sec]ii se poate modifica în func]ie de necesit\]i, iar scormonitoarele pentru urmele ro]ilor pot fi montate indiferent de distan]a reglat\ dintre rânduri. Bunc\rele pentru semin]e au

un volum de 55, respectiv 70 litri. Pe lâng\ acestea, pe fiecare rând este posibil\ montarea unui distribuitor suplimentar de microgranule, cu dozare electric\.

Arpad DOBRE

Pr\[it mecanic cu grapa Kverneland Helios Pr\[itul mecanic în culturile pe rânduri [i la cereale este un instrument sustenabil pentru controlul buruienilor [i pentru o cre[tere s\n\toas\ a plantelor. Grapa rotativ\ Kverneland Helios efectueaz\ în mod eficient pr\[itul mecanic selectiv al buruienilor în orice condi]ii de sol, la viteze reduse [i ridicate (între 6 [i 15 km/h), cu un impact redus asupra culturii în cre[tere. Kverneland Helios este oferit\ în l\]imi de lucru cuprinse între 3 [i 6,40 m, adaptându-se la lucr\ri de pr\[it prim\vara [i toamna. 42

Trei ac]iuni într-o singur\ trecere 1. Control selectiv al buruienilor Grapa poate fi utilizat\ cu viteze cuprinse între 6 [i 15 km/h, cu impact redus asupra culturilor în cre[tere, în orice tip de sol, chiar [i în cazul celor mai solicitante (suprafa]\ acoperit\, sol argilos, cu pietricele sau soluri aglomerate cu reziduuri). Combina]ia “ro]i [i grap\ cu piepteni” îmbun\t\]e[te eficien]a elimin\rii buruienilor cu aproximativ 40%. 2. Stimularea reac]iilor fizicochimice [i a vie]ii solului Prin abordarea suprafe]ei solului cu partea posterioar\, ro]ile genereaz\ un impact de spargere pe 3 cm

pe fiecare parte, având o l\]ime de 6 cm cu o prelucrare la o adâncime de 3 cm. 3. Protejarea umidit\]ii solului Prin t\ierea umidit\]ii în cre[tere de la suprafa]\, grapa rotativ\ Helios reduce pierderile de ap\ prin evaporare. Prin blocarea acesteia sub strat, p\streaz\ rezerva de ap\ în stratul patului germinativ. Acest bonus va fi profitabil, de asemenea, pentru pornirea [i cre[terea culturii.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 3/2024

MA{INI & UTILAJE

Silviu Mihai a renun]at la o combin\ ideal\ [i [i-a luat John Deere Exist\ o zical\ în rândul importatorilor [i distribuitorilor de ma[ini agricole> “Primul utilaj îl vinde dealerul, iar al doilea îl vând serviciile post-vânzare.” De aceast\ zical\ ]in seama aproape to]i juc\torii de pe pia]a ma[inilor agricole din România, dar mai sunt cazuri în care unii fermieri sunt determina]i s\ renun]e la utilaj, din cauza serviciilor post-vânzare necorespunz\toare.

ilviu Mihai lucreaz\ 1.500 ha teren la ferma sa Silcomar 2000 din Iazu, Ialomi]a. În urm\ cu câ]iva ani a achizi]ionat în condi]ii foarte avantajoase o combin\ MF 9 Ideal T, dotat\ cu cele mai noi sisteme digitale, plus heder de 9 m. “Eram foarte mul]umit, [i de pre] [i de faptul c\ era dotat\ full-option, ca o combin\ preg\tit\ pentru demonstra]ii în câmp. Eu sunt un client vechi

Profitul Agricol 3/2024

John Deere, dar acum am optat pentru aceast\ marc\. Primisem [i garan]ie de doi ani. Din p\cate, problemele au ap\rut în primul an de utilizare.” La vreme aceea, combinele MF 9 Ideal T erau importate de General Leasing, care îns\ ulterior a fost cump\rat de un nou distribuitor al m\rcii. Silviu Mihai poveste[te c\, în acea perioad\, al]i patru fermieri din zon\ au achizi]ionat combine similare, iar importatorul i-a asigurat pe to]i c\ vor avea prompt piese de schimb. “Dar nu a fost a[a. M-am trezit c\, în plin\ campanie de recoltare, piesele de schimb fie nu existau pe stoc, fie trebuia s\ a[tept [i trei zile. Nimic de zis, tehnicienii de service veneau când îi chemam, dar în afar\ de schimbul de filtre [i de ulei nu prea puteau face mare lucru, nu aveau pe stoc nici curele, nici lan]uri nici alte piese.”

În primul an de utilizare a scos-o cumva la cap\t cu acea combin\, în al doilea an, v\zând c\ lucrurile nu se îmbun\t\]esc, a decis s\ renun]e la ea [i s\-[i ia alta. “Eu sunt client John Deere din anul 2000. Toate tractoarele mele , 7 la num\r, sunt John Deere, cu puteri de la 100 la 300 CP, plus un sprayer autopropulsat, de la acela[i produc\tor, R4030. A[adar, cei la care am g\sit în]elegere au fost oamenii de la IPSO Agricultur\, care mi-au primit la buy-back combina 9 Ideal T, la un pre] foarte bun.” Silviu Mihai a accesat apoi o finan]are prin IMM Invest [i a achizi]ionat de la IPSO Agricultur\, prin leasing pe 7 ani, o combin\ John Deere S785, de care este foarte mul]umit, la fel [i de serviciile post-vânzare ale IPSO Agricultur\.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Sisteme digitale Claas accesibile tuturor fermierilor Ma[inile agricole încep s\ fie integrate într-un a[a numit univers digital, care le face mult mai performante. Adic\ mai precise, mai rapide [i cu consumuri optimizate de motorin\, semin]e, fertilizan]i, produse de protec]ia plantelor. Claas propune o serie de solu]ii digitale pentru combine, tractoare, utilaje [i pachete de digitalizare pentru buzunarul oric\rui fermier.

Sistemul CEMOS (Claas electronic machine optimisation system) Automatic monitorizeaz\ permanent senzorii [i set\rile combinei, optimiz=nd utilajul pân\ la limitele sale tehnice de performan]\. CEMOS Auto Performance ajut\ operatorul combinei de recoltat furaje s\ economiseasc\ motorin\ [i s\ recolteze mai eficient. GPS Pilot CEMIS 1200 (terminal multifunc]ional) ofer\ precizie maxim\ [i anuleaz\ suprapunerile. Toate datele utilajului, datele agronomice [i h\r]ile de randament sunt combinate [i preg\tite pentru a fi afi[ate în sistemul de gestionare a fermei. GPS Pilot CEMIS 1200 asigur\ o comunicare perfect\ între tractor, echipamentul ata[at [i software-ul de gestionare a fermei. Ghideaz\ cu precizie tractorul [i optimizeaz\ aplicarea îngr\[\mintelor, a produselor de protec]ie a culturilor [i a semin]elor. Prin Isobus, sistemul permite controlul automat al sec]iunii, aplicarea georeferen]iat\ [i gestionarea standardizat\ a lucr\rilor. 44

Pachete de digitalizare

CEMOS optimizeaz\ atât func]ionarea tractorului, cât [i a utilajelor ata[ate, chiar în timpul func]ion\rii. Sprijin\ operatorul cu balastarea [i asigur\ o trac]iune [i o protec]ie optim\ a solului.

Digitalizare pentru întreaga flot\ Claas Connect> Include portal pentru clien]i, aplica]ie mobil\, site web. Conecteaz\ oamenii, utilajele [i sistemele precum Telematics sau 365FarmNet, într-o aplica]ie compact\, de buzunar. Machine connect> Ofer\ licen]\ pentru 5 ani. Transmite date prin re]eaua de telefonie mobil\ de la utilaj c\tre Claas Connect, Telematics [i partenerul de service. Permite schimbul de date între GPS Pilot CEMIS 1200 [i software-ul de gestionare a fermei. Simplific\ lucr\rile de între]inere [i service. Transmite partenerului de service necesitatea unei lucr\ri viitoare de între]inere sau îl informeaz\ direct în cazul unei defec]iuni. Gestionarea datelor [i a flotei Telematics> Include platform\ software, aplica]ie mobil\, site web. Conecteaz\ datele de pe teren cu biroul, analizeaz\ toate procesele [i

Claas ofer\ trei pachete de digitalizare croite pe specificul [i necesit\]ile din fiecare ferm\. Pachetul Connect 1 - Documenta]ie> Claas Connect, Machine connect, Telematics, documenta]ie conectat\< Pachetul Connect 2 - Documenta]ie ¡ Sistem de ghidare> Claas Connect, Machine connect, Telematics, documenta]ie conectat\, GPS Pilot CEMIS 1200< Pachetul Connect 3 - Documenta]ie ¡ Sistem de ghidare ¡ Agricultur\ de precizie> Claas Connect, Machine connect, Telematics, documenta]ie conectat\, GPS Pilot CEMIS 1200, activare Isobus.

documenteaz\ toate etapele de lucru. Permite schimbul de date între produc\tori cu platformele software John Deere, Case IH, New Holland [i Steyr. Documenta]ie conectat\> Include licen]\, aplica]ie mobil\, site web. Colecteaz\ toate datele privind lucr\rile [i randamentul în mod automat [i în raport cu câmpul. Simplific\ evaluarea precis\ a m\surilor de gestionare. Permite schimbul de date cu software-ul de gestionare a fermei, automatizeaz\ documenta]ia [i ofer\ sprijin în planificarea, comunicarea [i coordonarea opera]iunilor agricole.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 3/2024

PAGINA DE HOBBY Valuri de porumbei Dintre toate columbidele noastre, porumbeii gulera]i sunt cei mai mari [i mai r\spândi]i din punctul de vedere al cuib\ritului. Toamna, celor autohtoni li se adaug\ contingente însemnate din popula]iile dinspre miaz\noapte, pentru a ierna împreun\ în zonele danubiene ale ]\rii. Spectacolul hibernal al stolurilor imense aflate în survol – cutreierând în valuri imensitatea câmpiei – întrece orice închipuire. Îns\ pe cât sunt de numero[i porumbeii „pope[ti”, cum li se mai spune în tagma noastr\ (probabil, privitor la gabarit), pe atât sunt de pruden]i [i de greu de apropiat în c\tarea pu[tii. Pe timpul iernii, [esurile nesfâr[ite din preajma apelor i-au ispitit dintotdeauna, pentru c\ le ofer\ protec]ie. Orice intrus e observat de departe. Odat\ dep\[it\ distan]a critic\, miile de aripi se ridic\ în v\zduh cu zgomot asurzitor, spre a reface la unison armonia vremelnic deteriorat\ a stolului [i spre a se pierde apoi în zare, ca o pânz\ deas\, v\lurit\ lent în azuriul cerului. Pentru înnoptat, caut\ perdelele de plopi ce sus]in zona de dig-mal din marginea fluviului. Altfel, ziua, h\l\duiesc pe miri[ti sau prin coceni[ti, urzind nesfâr[ite [i frem\t\toare covoare vine]ii, desf\[urate departe de vechile canale de iriga]ie, ast\zi înierbate [i cotropite de buruieni. În spiritul titlului rândurilor de fa]\, nu pot s\ uit cum, într-o toamn\ darnic\ în hulubi, adunasem în grinda cabanei patru ciochinare grele, iar trei dintre noi, în preziua plec\rii, înc\ n\zuiam la zbur\toarele dintre Borcea [i Dun\rea-Veche, de a c\ror mul]ime, vorba cronicarului, se speria gândul. Ne-am mirat, sincer s\ fiu, în acele clipe de elan cinegetic, când Mircea, mimând o oboseal\ nejustificat\, s-a decis s\ r\mân\ în tab\r\ chipurile Profitul Agricol 3/2024

pentru a se remonta, oferindu-se s\ jumuleasc\ zecile de porumbei din palmaresul grupului, opera]iune extrem de laborioas\ [i de nepl\cut\, menit\ s\ ne scuteasc\ de umplerea domiciliului de fulgi. Realmente, gestul lui ne-a înduio[at. Aproape c\ aveam remu[c\ri, c\ci îl socotisem pân\

atunci un ahotnic greu de st\pânit, cârcota[ [i lacom din fire. Nici ast\zi nu [tiu cum se lipise de noi. Când ne-am întors, f\r\ rezultate notabile, dar lecui]i de umblet, numitul Mircea î[i terminase deja treaba. Mai mult, împ\r]ise porumbeii depluma]i în num\r egal, iar cele patru plase a[teptau cumin]i în portbagajul ma[inii momentul plec\rii spre cas\. F\r\ vigilen]a lui Andu, poate c\ [i ast\zi i-am fi fost recunosc\tori ipochimenului> cu o meticulozitate vecin\ cu psihiatria, individul î[i alesese p\s\rile cele mai mari [i mai pu]in deteriorate de plumbi. Nou\ ne reveneau nevolnicele, aproape s\ te tai în sternul lor. Ale lui, puse deoparte, erau ca gutuile în octombrie. A fost ultima oar\ când am fost împreun\ la vân\toare... Zilele trecute, „pope[tii” înc\ nu începuser\ s\ se adune în cartierele lor de iernare. La început de toamn\, se mai bucur\ de tihna traiului în mici colonii familiale, prin p\durile sau prin z\voaiele unde [i-au scos puii, acum

ajun[i cu totul st\pâni pe aripile lor. Deja pot înfrunta cumpenele vie]ii. Instinctiv, [i snopul de alice. {i de data aceasta, am avut parte de porumbei pe alese, atâta doar c\ am putut s\ ne bucur\m de ocazia de a ni-i alege singuri. Ne-am a[ezat, a[adar, pe drumul dintre câmp [i ap\ al „pope[tilor”. Mâncau ce mâncau, care te miri pe unde, dar, din vreme în vreme, trebuia s\-[i ude merindele

adunate de pe câmp, pentru a le face digerabile. Asemenea avioanelor, [i p\s\rile au culoarele lor de zbor, probabil stabilite în tipicul speciei. Arareori se abat de la ele. La o astfel de vân\toare, observa]iile preliminarii sunt absolut obligatorii pentru identificarea traseelor, îndeob[te acelea[i dac\ rat\rile nu se repet\ atât de des, încât se determine p\s\rile alertate s\-[i aleag\ alte rute, mai sigure. De regul\, se trage, cum spuneam, pe alese, adic\ se renun]\ la focurile hazardate, din pozi]ii dificile sau la distan]e de for]are a norocului. Respectând aceste reguli minimale, dispu[i la câteva zeci de metri distan]\ unul fa]\ de cel\lalt pe un vechi canal transversal de aduc]iune a apei, am putut etala la sfâr[itul zilei un admirabil tablou de vân\toare alc\tuit numai din porumbei adjudeca]i „la bucat\”.

Gabriel CHEROIU 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 26 ianuarie Bayer organizeaz\ la Timi[oara evenimentul “Cu picioarele pe p\mânt, cu privirea spre viitor”, unde vor fi prezen]i fermieri din Timi[, Arad [i Cara[-Severin.

26 ianuarie - 6 februarie BASF va ]ine o serie de simpozioane cu tema Ce spun fermierii, dup\ cum urmeaz\> 26 ianuarie Giurgiu< 30 ianuarie - C\l\ra[i< 6 februarie - Ia[i.

30 ianuarie Agxecutive va organiza evenimentul De[teptarea în Agribusinessul Românesc – 2024, un an agricol bazat pe date.

2 februarie - 7 martie BASF revine cu cea de-a IX-a edi]ie a concursului “Pove[ti cu vinuri române[ti”, având urm\torul calendar> l Etapa regional\ Moldova data limit\ de înscriere a probelor de vin este 2 februarie 2024, iar jurizarea va avea loc pe data de 8 februarie 2024. l Etapa regional\ Oltenia [i Prahova - data limit\ de înscriere este 9 februarie, iar jurizarea va avea loc pe 15 februarie 2024. l Etapa regional\ Dobrogea [i Buz\u - data limit\ de înscriere este 16 februarie, iar jurizarea va avea loc pe data de 22 februarie 2024. l Etapa regional\ Banat [i Transilvania - data limit\ de înscriere a probelor este 22 februarie, iar jurizarea se va face pe 27 februarie. l Marea final\ va avea loc pe 7 martie 2024.

8 februarie 2024 Forumul APPR organizeaz\ a IX-a edi]ie a Congresului De la fermieri pentru fermieri, înso]it de obi[nuita decernare a trofeului Porumbul de Aur.

Opt lucr\ri din piatr\ de Vi[tea, create de studen]i, la USAMV Cluj Trec\torii care str\bat gr\bi]i sau doar preocupa]i parcul USAMV din Cluj ar trebui s\ se opreasc\ m\car pre] de o secund\ asupra lucr\rilor în piatr\ care împodobesc mai nou zona, mai ales în apropierea Centrului de Cercet\ri pentru Biodiversitate. 8 sculpturi deocamdat\, realizate în piatr\ alb\ de Vi[tea de studen]ii la Universitatea de Art\ din Cluj pentru colegii lor mai pu]in dedica]i vis\rii cât teluricului. Iar calcarul de Vi[tea a fost ales anume pentru iriza]iile sale g\lbui, care dau o str\lucire aparte lucr\rilor.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6 7

S\ nu v\ închipui]i c\ studen]ii de la Arte au avut prea mult\ mân\ liber\. Fiecare a pl\m\dit în piatr\, cum a [tiut, teme agronomice. A[a au ap\rut lucr\ri cu nume ca Fosila, Germina]ie, Frunze de piatr\ sau Bob. Poate, cine [tie, peste ani, în campusul USAMV se va fi format un alt Brâncu[i… ORIZONTAL: 1) Volum evocând codrul – A

realiza dublarea< 2) Mersul pe burt\ – Aripi de pelican< 3) N-are nicio îndoial\ – Afi[at 9 10 la magazin< 4) Lumânare pe tort – Vorbe spuse cu c\ldur\< 5) De citit obligatoriu la tipar – Ne trateaz\ cu acreal\< 6) A pune gaz pe foc< 7) Fere[te la dep\[ire – Cl\dire c\reia i s-a pus cruce< 8) Marcat\ cu plus< 9) Cele care dispun – O via]\ dus\ pe munte< 10) Deosebit demoale. VERTICAL: 1) Locul florilor în via]a noastr\

– Cuno[tin]\ de baz\< 2) Nu-i f\cut de ochii lumii – Bloc în centru! 3) Unitate de ener9 gie! – Vân\tor de fazani< 4) Ocupa]ie 10 turceasc\ – Vedete olimpice< 5) E cu noaptea-n cap – Se bag\-n ciorba unora< 6) Solu¡ia careului din Nr. 2/2024 Crema lumii de alt\dat\ – Cei de trebuin]\< ORIZONTAL: SALCAM - POL; INVENTAR - A; TT - RU - ROSU; ARITMIC - AT; REN - IREALA; 7) Luat pe nepus\ mas\< 8) Pierdute pe INAPTI - TAR; OPRITOARE; EROI - AGRIS; drum; 9) Aici to]i ridic\ glasul – Nav\ r\sturR - INFRANAT; EXASPERARE. nat\! 10) Capteaz\ aten]ia. 8

Profitul Agricol 3/2024