Profitul Agricol nr. 40, din 27 octombrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 40 din 27 octombrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 40/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Agricultura, la mâna Rusiei Una dintre cauzele crizei energetice este faptul cå Putin a strâns robinetul gazului metan rusesc. A fåcut-o pentru a constrânge UE så încheie cu Rusia contracte pe termen lung, în dauna Ucrainei, pe care o ocole¿te cu gazoductul Nord Stream 2, la care tocmai a încheiat lucrårile. Råmase fårå materie primå, fabricile de îngrå¿åminte din ¡årile UE ¿i-au închis temporar ori ¿i-au redus capacitå¡ile de produc¡ie. De pildå, în acest moment, Azomure¿ opereazå la jumåtate din capacitate. Dar ¿i importurile de îngrå¿åminte s-au redus substan¡ial. Re¡eaua de vânzåri Azomure¿ rapor teazå cå mul¡i fermieri din vestul, centrul ¿i nordul ¡årii chiar au renun¡at cu totul la fertilizarea grâului. Fertilizers Europe, asocia¡ia paneuropeanå a producåtorilor de îngrå¿åminte, amenin¡å cå producåtorii s-ar putea så închidå definitiv fabricile sau så le relocheze, în func¡ie de posibilitå¡i. Organiza¡ia cere Comisiei Europene ac¡iuni urgente pentru evitarea colapsului din sector, sugerând “presiuni diplomatice” asupra ¡årilor furnizoare de gaze.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

E limpede cå, dacå ar fi avut cum så exercite presiuni asupra Rusiei, pentru ajustarea pre¡ului gazelor, Bruxelles-ul ar fi fåcut-o deja. La fel de evident e cå Putin are ¿i ¿urubul ¿i cheia francezå, pe care nu se sfie¿te s-o foloseascå.

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Pe termen scurt ¿i mediu, pentru a-¿i salva Agricultura, Transporturile ¿i Industria Alimentarå, UE nu are altå solu¡ie decât så accepte ¿antajul lui Putin. Chiar dacå asta înseamnå så trådeze, låsând fårå o surså majorå de venituri Ucraina, care se zbate så iaså din marasmul economic în care a aruncat-o conflictul cu Rusia. Pe termen lung, sigur cå are noimå så te gânde¿ti la surse energetice alternative. Dacå sunt ¿i nepoluante, cu atât mai bine.

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Dar Comisia Europeanå s-a gândit cå e cel mai bun moment acum så lege criza energeticå de... necesitatea accelerårii implementårii Pactului Verde. Poate vom vedea ecoscheme pentru conversia terenurilor agricole în “lanuri” de panouri fotovoltaice.

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS

Profitul Agricol 40/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Conferin¡å Copa-Cogeca la Bucure¿ti INDAGRA, acces doar cu certificat verde Misiune imposibilå: fermierii så producå mai mult, mai eco, mai ieftin

DOSAR: Hibrizi de floarea-soarelui recomanda¡i pentru 2022

Organiza¡iile profesionale nu împårtå¿esc euforia ecologistå

Îngrijoråri cu privire la neonicotinoide

Cea mai mare expozi¡ie din ¡arå

Culturi vegetale

De¿i îl interzice, Mexicul importå porumb GMO

Produc¡ie catastrofalå de miere în Fran¡a

China interzice carnea din Brazilia Fermierii englezi, supåra¡i pe fostele colonii

Campionii boierului din Cilieni

Gheorghe Albu ¡ine mai pu¡ine oi

Un englez vrea så recolteze 15 tone de grâu la hectar

ACVBR Sim ¿i IBNA încep transferul de embrioni

Harta amarå a despågubirilor

Ma[ini & utilaje

O simplå recoltare la porumb

EIMA Bologna 2021, expozi¡ia care a înfruntat pandemia

Tractorul anului 2022 John Deere ¿i-a adjudecat 2 din cele 4 trofee

Producåtorii italieni, cu ochii pe pia¡a din România

Pre]uri [i pie]e 14

Produc¡ia mondialå de soia, 385 milioane de tone

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Predic¡iile lui Cezar: Orice strategie ai, pia¡a...

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Cre[terea animalelor

Informa]ii externe

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Silviu Mihai reduce fertilizarea ¿i renun¡å la lotul de hibridare

Floarea-soarelui are o ¿anså

Hobby Un castel de vânåtoare pentru ni¿te liceeni

FMC a încheiat sezonul de monitorizare Pronia vânåtoreascå la Ostrinia ¿i Helicoverpa 26 Cu ochii’n 14 Agricultura ¿i-a revenit în 2021 28

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII INDAGRA, acces doar cu certificat verde Cu toate restric¡iile impuse de pandemie, la Bucure¿ti tot se ¡ine INDAGRA, în perioada 27-31 octombrie. Printre dealeri a existat o oarecare incertitudine privind participarea. Cu câteva zile înainte de deschidere erau destui care nu puteau confirma participarea la târg. Aceastå incertitudine s-a reflectat ¿i la nivelul organizatorilor, Romexpo anun¡ând lista finalå a expozan¡ilor doar în prima zi a expozi¡iei. Dar dintre expozan¡ii care au confirmat participarea re¡inem Agri-Alian¡a, Maschio Gaspardo, NHR Agropartners, Sigma CVM România (importator Massey Ferguson). Sigur, or mai fi ¿i al¡ii, la fel de importan¡i.

Anul acesta, vizitatorii au acces liber, adicå nu plåtesc bilet, dar pot intra doar persoanele care prezintå certificatul verde, care atestå cå se aflå întruna dintre urmåtoarele situa¡ii: - sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 ¿i pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare; - prezintå o dovadå medicalå cå au trecut prin boalå ¿i se aflå în perioada cuprinså între a 15-a ¿i a 180-a zi ulterioarå confirmårii infectårii. Aten¡ie! Nu se fac teståri rapide la fa¡a locului, deci intrarea se face exclusiv pe baza certificatului verde!

Arpad DOBRE

Conferin]\ Copa-Cogeca la Bucure[ti Mar¡i, 16 noiembrie, va avea loc, la Bucure¿ti, conferin¡a “Prioritå¡ile politice ale fermierilor ¿i cooperativelor agricole pentru anul 2022. Viitoarea Politicå Agricolå Comunå ¿i Strategia de la Fermå la Consumator”. Este co-organizatå de Copa-Cogeca ¿i Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, fiind cel mai important eveniment de acest tip organizat pe plan na¡ional. Amplitudinea evenimentului ¿i valoarea invita¡ilor sunt subliniate inclusiv de faptul cå secretarul de stat Marius Profitul Agricol 40/2021

Nu ar fi råu nici un ministru de la UDMR Ca de fiecare datå când vorbim de un guvern nou (iar ultimii ani ne-au furnizat suficiente momente, slavå Domnului), gura lumii acoperå pânå ¿i zgomotul produs de partide. De când a fost nominalizat Nicolae Ciucå (PNL), în spa¡iul public se plimbå pe surse tot felul de scenarii, nåscocite de tipi mai mult sau mai pu¡in credibili, cu intersul de a crea zâzanie. Aripa ra¡ionalå a agriculturii, APPR, måsoarå cu altå unitate noul ministru. “El nu trebuie så vinå neapårat din agriculturå, pentru a fi competent”, considerå Cristina Cionga, director pentru Rela¡ii Interna¡ionale în APPR. “E nevoie de continuitate, pentru cå existå un corp de func¡ionari în minister, implica¡i în pregåtirea PNS, care ¿tiu ce au de fåcut ¿i î¿i fac bine treaba. Viitorul ministru poate fi inclusiv de la UDMR, de ce nu? Pe ministrul Mediului, Tánczos Barna, îl cunoa¿tem, este foarte competent, are o echipå competentå. A¿adar, poate fi foarte bine (ministru) un coleg al domniei sale”, tran¿eazå chestiunea Cristina Cionga.

Micu va fi moderator. Dintre vorbitori, spicuim numele pre¿edintelui APPR, Nicolae Sitaru, al lui Mihail Dumitru, director adjunct în DG Agri, Christiane Lambert, pre¿edinte Copa, Ramón Armengol, pre¿edinte Cogeca, Bernard Ader, vicepre¿edinte of Cogeca, Alicia Hernandez, ata¿at regional pentru Agriculturå al USDA, sau Iliana Axiotiades, secretar general Coceral. Vor reveni cu mai multe amånunte despre acest eveniment marcant.

Robert VERESS

Cristian Lungu, un fermier autodidact Pe data de 18 octombrie 2021, o boalå grea l-a råpus pe Cristian Lungu, un crescåtor de vaci din satul Dascålu, jude¡ul Ilfov. Era un fermier pasionat, se documenta mereu ¿i era prezent la toate evenimentele importante ale crescåtorilor de vaci. Îl gåseai frecvent pe tractor sau printre animalele lui. Când avea pu¡in rågaz, mergea la o conferin¡å tehnicå sau la vreun simpozion despre cre¿terea vacilor. Profesori celebri veneau cu studen¡ii în ferma lui. Aplica metode noi de tratament ¿i de furajare, participa cu animalele lui la diverse teste pentru cercetare. Atunci când vorbea despre vaci, pårea inepuizabil. Så-i fie odihna linå acestui fermier autodidact! Viorel PATRICHI 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Misiune imposibil\ fermierii s\ produc\ mai mult, mai eco, mai ieftin Mar¡i, 19 octombrie, Parlamentul European a votat rezolu¡ia “O hranå mai sånåtoaså ¿i sustenabilå prin strategia De la fermå la consumator”. În esen¡å, aceasta impune înjumåtå¡irea consumului de pesticide, îngrå¿åminte ¿i antibiotice în toate fermele din UE pânå în 2030, precum ¿i cre¿terea suprafe¡elor de teren cultivate ecologic.

Benea, Tudor Ciuhodaru, Victor Negrescu, Daniel Nica, Rovana Plumb (PSD), Maria Grapini (PPU), Mihai Tudose (Pro România). Lor li s-au alåturat Cristian Terhe¿ (PNº-CD), Marian-Jean Marinescu (PNL), Lorant Vincze ¿i Iuliu Winkler (UDMR). S-au ab¡inut Vasile Blaga, Rare¿ Bogdan, Daniel Buda, Cristian Bu¿oi, Gheorghe Falcå, Mircea Hava, Dan Motreanu, Siegfried Mure¿an, Gheorghe Nistor ¿i Eugen Tomac.

otul a fost unul concludent: 452 voturi Pentru, 170 ¥mpotrivå ¿i 76 Ab¡ineri. Între cei care au votat pentru rezolu¡ie se numårå 11 dintre cei 33 de europarlamentari români: Traian Båsescu, Dacian Ciolo¿, Drago¿ Pîslaru, Nicolae ªtefånu¡å, Alin Mitu¡a, Ramona Strugariu, Drago¿ Tudorache, Vlad Marius Boto¿ ¿i Vlad Gheorghe (USR), Corina Cre¡u (Pro România), Claudiu Manda (PSD). Singurii europarlamentari din grupul S&D care au votat împotrivå, ¿i astfel s-au abåtut de la linia social-democra¡ilor europeni (care au votat în favoarea rezolu¡iei), sunt Carmen Avram, Adrian

Ce ecoscheme propune Alian¡a Cu parcursul ecologist båtut în cuie de ale¿ii europeni, statelor membre nu le råmâne altceva de fåcut decât så conceapå ecoscheme cât mai ingenioase ¿i deopotrivå aplicabile. Cristina Cionga a asistat, în ultima lunå, în grupurile de lucru de la CopaCogeca, la numeroase discu¡ii despre ecoscheme. Deoarece subiectul este privit cu aceea¿i temere de reprezentan¡ii tuturor statelor membre. 8

“Este o mare provocare så propui ecoscheme care så asigure accesul echitabil al tuturor fermierilor la acela¿i nivel de subven¡ionare, mai ales cå vor fi ecoscheme adaptate regiunilor (câmpie, deal, munte) ¿i domeniilor agricole. E vital ca ecoschemele så fie func¡ionale, fiindcå vorbim de 25% din suma pe care fermierii o primesc acum, sub formå de plå¡i directe”. Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare propune o

Conform comunicatului oficial ce a urmat votului, Parlamentul solicitå Comisiei Europeane så se asigure cå fermierii pot câ¿tiga “o cotå-parte echitabilå din profitul asociat alimentelor produse sustenabil, inclusiv prin adaptarea normelor referitoare la concuren¡å pentru a întåri pozi¡ia fermierilor în lan¡ul de aprovizionare”. Parlamentul mai cere statelor membre så impunå ¡inte obligatorii de reducere a cantitå¡ii de pesticide folosite, prin Planurile Na¡ionale Strategice. Tot obligatoriu e så se stabileascå obiective “ambi¡ioase” pentru emisiile generate de agriculturå, inclusiv prin introducerea unor criterii stricte pentru energia din surse regenerabile bazate pe biomaså. Pentru cre¿terea calitå¡ii vie¡ii animalelor urmeazå a se folosi indicatori comuni la nivelul UE, toate statele urmând så se raporteze la ace¿tia. Între altele, se va interzice, treptat, folosirea cu¿tilor pentru cre¿terea animalelor. Conform olandezei Anja Hazekamp, raportoare pentru Comisia pentru mediu, sånåtate publicå ¿i siguran¡å alimentarå, UE va renun¡a atât la cre¿terea intensivå a animalelor, cât ¿i la monoculturi, fiindcå acestea “folosesc cantitå¡i mari de pesticide”. ecoschemå cu un bonus de 10-15-20% pentru fermierii care reduc cantitatea de îngrå¿åminte. Alte ecoscheme ar fi pentru reducerea consumului de apå ¿i de energie la iriga¡ii, pentru lucrårile minime ale solului, pentru acoperirea permanentå a solului cu vegeta¡ie, pentru agroecologie (nu agriculturå ecologicå, ci “produc¡ie în acord cu natura”), perdele forestiere (cu precizarea cå avem nevoie de modificarea Legii arendei, pentru eliminarea acordului proprietarului la înfiin¡area perdelelor). Profitul Agricol 40/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Organiza]iile profesionale nu împ\rt\[esc euforia ecologist\ Patronatul Grânarii, constituit de ACCPT Ia¿i, ¿i-a exprimat “profunda dezamågire” fa¡å de rezultatul votului din PE, spunând cå acesta va avea “efecte devastatoare în domeniul agricol”, introducând “noi decalaje între fermierii români ¿i cei din state membre mai dezvoltate”. Grânarii anticipeazå descre¿teri de produc¡ie de peste 25% ¿i cre¿teri ale pre¡urilor pentru produsele agricole cu peste 40% în urma aplicårii måsurilor prevåzute de “Strategia Furculi¡ei”. Invitatå la Profitul Agricol Live, Cristina Cionga, director Rela¡ii Interna¡ionale APPR, spune cå în mai multe rânduri APPR a fåcut apel la ra¡iune, scriindu-le nu doar europarlamentarilor români, ci tuturor liderilor de grupuri. Înså, în pofida numeroaselor studii ¿tiin¡ifice riguroase citate, inclusiv cel intern, al Comisiei Europene, care avertizeazå asupra consecin¡elor aplicårii måsurilor din “Strategia Furculi¡ei”, s-a votat cu elan politicianist, pur ideologic, la comanda liderilor de grupuri politice. “Studiile anticipeazå cre¿teri importante ale pre¡urilor de produc¡ie. Publicului larg nu i s-a explicat cå i se cere så-¿i modifice dieta ¿i, mai ales, så aloce un buget ¿i mai mare din bugetul familiei pentru hranå”. Chiar dacå Uniunea î¿i propune så renegocieze acordurile externe comerciale în vigoare, pentru a le aduce în consonan¡å cu ambi¡iile sale ecologiste, nu existå nicio garan¡ie. “Fermierii europeni vor råmâne complet neproteja¡i pe o pia¡å mondialå liberå”. Sus¡inerea zootehniei ar putea deveni anacronicå, în urma normelor de etichetare a produselor agro-alimentare, de la verde la ro¿u, în func¡ie de cât de sustenabilå este produc¡ia ¿i cât de sånåtoaså este hrana. Profitul Agricol 40/2021

Practic, carnea va ajunge pe lista neagrå a alimentelor. Totu¿i, Cionga vede ¿i elemente pozitive în forma finalå a raportului. Astfel, s-a eliminat obligativitatea statelor membre a atinge ¡inta de “cel pu¡in 50%” la reducerea consumului de îngrå¿åminte, ceea ce då speran¡e cu privire la Regulamentul de aplicare al Strategiei: s-ar putea ca nu to¡i fermierii så fie obliga¡i så-¿i diminueze norma de fertilizare. La rândul såu, Bogdan Chiripuci, director de programe CFRO, avertizeazå cå impactul Rezolu¡iei se va face sim¡it în trei direc¡ii: diminuarea produc¡iei spa¡iului comunitar, cre¿te-

rea pre¡urilor la produsele agroalimentare, cre¿terea importurilor mai ales în sectorul zootehnic. “Cercetarea nu poate oferi, la aceastå orå, solu¡ii inovatoare pentru nutri¡ia ¿i protec¡ia plantelor, pentru ca acestea så fie la fel de productive, în pofida diminuårii cantitå¡ilor de îngrå¿åminte ¿i pesticide folosite. Din estimarea mea, nu vor apårea solu¡ii în acest sens, mai devreme de 2027-2028”. Pentru a face fa¡å reducerii consumului de îngrå¿åminte ¿i pesticide, fermierii români au nevoie obligatoriu de amenajåri de iriga¡ii, mai spune Chiripuci.

Robert VERESS

Îngrijor\ri cu privire la neonicotinoide Prin Rezolu¡ia referitoare la “Strategia Furculi¡ei”, Parlamentul European impune Comisiei “o procedurå mai bunå de aprobare a pesticidelor ¿i o mai bunå monitorizare a aplicårii ei pentru a proteja polenizatorii ¿i biodiversitatea”. Aceasta înseamnå, implicit, cå o nouå derogare anualå pentru utilizarea neonicotinoidelor e puså sub semnul întrebårii. Alian¡a a remis Ministerului Agriculturii, zilele trecute, o solicitare de prelungire a autoriza¡iei de folosire a neonicotinoidelor, pentru campania din 2022, dat fiind cå nivelul popula¡iei de dåunåtori se men¡ine mult peste pragul economic de dåunare ¿i nu existå mijloace alternative eficiente de combatere. Ministerul urmeazå så so-

licite avizul Comisiei. Dar contextul nu este deloc unul favorabil. “Procedura de comitologie (prin care statele membre aprobå, prin vot politic, substan¡ele noi ¿i soiurile/hibrizii noi aviza¡i pozitiv de EFSA) s-a complicat foarte mult. Pentru aprobarea unui nou produs e nevoie de o majoritate calificatå, iar acest lucru este foarte greu de realizat. De obicei, nu se întrunesc suficiente voturi nici pentru aprobare, nici pentru retragere. Situa¡ia råmâne “suspendatå”. Compania dezvoltatoare pierde zeci de milioane de euro pentru studiile de siguran¡å solicitate de EFSA. Degeaba proclamå PE cå dore¿te sustenabilitate prin inova¡ie, când inova¡ia gåse¿te foarte greu drumul cåtre pia¡å”, conchide Cristina Cionga. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cea mai mare expozi]ie din ]ar\ Primåria Slobozia vrea så încheie un parteneriat cu APPR, cu scopul de a organiza, la Slobozia, cea mai mare expozi¡ie agricolå din ¡arå. Prima edi¡ie se va desfå¿ura în 2022. ¥n acela¿i timp, poartå tratative cu DLG Intermarketing pentru relocarea AgriPlanta de la Fundulea la Slobozia. Pentru Slobozia, expozi¡ia ar fi un instrument de promovare a ora¿ului ca centru zonal agricol.

rimarul Sloboziei, liberalul Drago¿ Soare, vorbe¿te despre “pozi¡ia strategicå incontestabilå” a ora¿ului. “Ne aflåm în centrul Båråganului - o arie de 3,14 milioane ha, respectiv 2,5 milioane ha din cel mai bun teren agricol din toatå Europa. E o arie populatå cu 5-6 milioane de locuitori, aproape o treime din întreaga popula¡ie a ¡årii. A¿adar, existå pia¡å de consum, iar noi suntem la distan¡e accesibile fa¡å de toate ora¿ele importante din acest perimetru: aproximativ 100 de km de Bucure¿ti, Constan¡a, Ploie¿ti, Buzåu, Bråila, Gala¡i, 130 de km de Tulcea, 40 de Cålåra¿i, 80 de Olteni¡a - Bulgaria.” Pentru expozi¡ie, Primåria ar pune la dispozi¡ie Oborul Municipal, aflat la intrarea nord-esticå în ora¿, cu acces la DN 21 (Slobozia - Bråila), având în imediata vecinåtate un parc industrial de 50 ha, cu posibilitatea de extindere pe sute de hectare. Oborul va fi parcarea pentru târg, iar în spatele acestuia în prezent e un islaz, care va fi amenajat, într-o primå fazå, pentru expozi¡ia în aer liber. Ulterior o så se construiascå ¿i spa¡ii pentru expozi¡ii la interior, cu fonduri europene. Oferta constå în terenuri ieftine, cheltuieli de construire la jumåtate fa¡å de cele din Bucure¿ti, autoriza¡ii de construire acordate rapid - Soare

Drago[ Soare, primar Slobozia

vorbe¿te chiar de o såptåmânå! În plus, investitorii nu vor fi pionieri în domeniu, fiindcå existå deja, în Slobozia sau împrejurimi, o industrie agro-alimentarå: cea mai mare fabricå de ulei din România (a doua ca mårime fiind la Lehliu), orezårie de 11.000 ha ¿i fabricå de orez, avicole ¿i abatoare (pentru vite, porci, oi, påsåri), fabrici de pâine, fabricå de amidon (ºåndårei), fabricå de legume (la Fete¿ti, unde Horticons a fost cumpåratå de Râureni), unitå¡i de procesare ale Corteva ¿i Bayer. Pe platforma fostului Combil (al doilea complex de porci din ¡arå, dupå Comtim) au apårut firme care îngra¿å zeci de mii de porci ¿i mai mul¡i investi-

tori î¿i manifestå interesul pentru a prelua din facilitå¡ile låsate în paraginå. Chiar dacå distan¡ele fa¡å de marile aglomeråri urbane din împrejurimi ¿i fa¡å de Portul Constan¡a nu sunt mari, accesul nu e tocmai facil, din cauza infrastructurii deficitare. Dar Soare aratå cå se construie¿te un pasaj care va lega Slobozia în cinci minute de autostradå. Apoi, prin controversatul program “Anghel Saligny”, se vor realiza ¿oseaua de centurå în nordul ora¿ului ¿i un drum de legåturå cu Slobozia Nouå.

Robert VERESS

Nu po¡i fi “un fost agricultor” Am primit la redac¡ie replica unui cititor la articolul Când ar trebui så se retragå un fermier, apårut în nr. 38, din 13 octombrie. ¥l redåm integral. Adevåra¡ii agricultori - ideea îmi apar¡ine - nu sunt niciodatå “fo¿ti”. Po¡i fi “fost director”, “fost ministru”, fost orice altceva, dar nu agricultor. Ace¿tia a¿a trec dincolo, agricultori, ¿i dacå nu vor gåsi påmânt, vor lucra cerul ¿i tot vor face agriculturå. Vreau så vå spun cå am vizitat firma Claas. Dupå kilometri de mers prin halele de produc¡ie a combinelor, vizita se încheia într-o clådire unde erau expuse toate tipurile de combine

¿i ma¿ini agricole realizate de Claas de-a lungul timpului. Pe un piedestal era o bicicletå, bicicletå cu care întemeietorul fermei a mers pânå la vârsta de 96 de ani prin hale, printre muncitori. Ce s-ar fi întâmplat dacå må retrågeam la 65 de ani? A¿a cå revin la întrebarea dumneavoastrå: “Când ar trebui så se retragå un fermier?”, ¿i va råspund: “Nu e o limita de vârstå, toate la timpul lor”. Cu considera¡ie, Vasile I. Necula, (un agricultor de 70 de ani) Profitul Agricol 40/2021

ACTUALITATEA Iranul devine cel mai mare importator de cereale ruse Conform datelor companiei de statisticå Prozerno, Iranul a devenit cel mai mare importator de cereale ruse, dupå ce a cumpårat 3,7 milioane de tone în acest an. Iranul a achizi¡ionat în special grâu, cu un total de 3.091 milioane de tone, dar ¿i 392.600 tone de orz ¿i 215.300 tone de porumb. Topul celor mai mari importatori de cereale din Rusia este completat de Turcia (3.523 milioane de tone) ¿i Egipt (1,69 milioane de tone de grâu). Exporturile totale de cereale ale Rusiei au scåzut în acest an cu 21,3% pânå la 13 milioane de tone. USDA investe¿te pentru prima oarå în agriculturå celularå Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) a alocat pentru prima oarå fonduri pentru cercetåri în domeniul agriculturii celulare. USDA va investi zece milioane de dolari în crearea unui Institut pentru Agriculturå Celularå, ca parte a unui pachet mai amplu de sus¡inere a agriculturii sustenabile în valoare de 146 milioane de dolari. Universitatea din Tufts va primi fondurile pe o perioadå de cinci ani. Agricultura de acest tip folose¿te diverse tehnologii avansate pentru cultivarea de celule cu un con¡inut nutritiv ridicat, care pot fi transformate în alimente. Trei mor¡i la un siloz din Nebraska Trei persoane au fost ucise dupå ce un fost angajat a deschis focul la un siloz al companiei Agrex Elevator din statul american Nebraska. Poli¡ia a anun¡at cå atacatorul, care a fost ¿i el ucis, se nume¿te Max Hoskinson ¿i fusese concediat cu o zi înainte. Hoskinson a reu¿it så împu¿te trei angaja¡i cu un pistol, dar a fost neutralizat de un membru al personalului, care a luat o armå cu alice dintr-un birou. Autoritå¡ile spun cå angajatul care a tras în Hoskinson nu va fi anchetat, fiind vorba despre un caz de legitimå apårare. 12

EXTERN| De[i îl interzice, Mexicul import\ porumb GMO Ministrul mexican al Agriculturii, Victor Villalobos, a declarat cå importurile de porumb modificat genetic din Statele Unite nu vor fi limitate. Villalobos a oferit asiguråri în acest sens în timpul unei discu¡ii cu Secretarul de Stat pentru Agriculturå al SUA, Tom Vilsack, în statul Iowa. La sfâr¿itul anului trecut, un ordin executiv al pre¿edintelui mexican Andrés Manuel López Obrador prevedea interzicerea importurilor de porumb modificat genetic pentru consum uman în trei ani. Documentul nu con¡ine înså o listå a produselor interzise ¿i a provocat confuzie în agricultura localå.

Ulterior, guvernul mexican a anun¡at cå dore¿te cre¿terea produc¡iei locale de porumb ¿i renun¡area la importuri pânå în anul 2024. Villalobos a clarificat cå ¡ara sa nu va permite cultivarea de porumb modificat genetic, dar importurile din SUA vor continua. Mexicul este al doilea cel mai mare importator de porumb american, dupå China. Vilsack a anun¡at în Iowa cå urmåtoarea prioritate a Departamentului pentru Agriculturå va fi o investiga¡ie a competitivitå¡ii din domeniul semin¡elor modificate genetic.

Produc]ie catastrofal\ de miere în Fran]a Apicultorii francezi ar putea raporta în acest an cea mai slabå produc¡ie din ultimele decenii, dupå ce schimbårile climatice au împiedicat insectele så producå miere. Asocia¡ia apicultorilor UNAF estimeazå produc¡ia de miere din acest an la aproximativ o treime fa¡å de cea de anul trecut. “Este cea mai slabå produc¡ie din istoria organiza¡iei noastre ¿i cea mai slabå din cel pu¡in ultimii 50 de ani”, spune pre¿edintele UNAF, Christian Pons. “Apicultorii au sim¡it efectele schimbårilor climatice de peste 15 ani, dar impactul lor a devenit acum catastrofal”, a declarat Pons.

Perioada de înflorire a plantelor a devenit tot mai timpurie ¿i mai scurtå, iar perioada în care albinele produc miere se terminå acum în luna iulie. Din cauza ploilor ¿i a înghe¡ului, produc¡ia de miere de acacia s-a redus aproape la zero pentru al doilea an consecutiv. Din acela¿i motiv, albinele au produs doar cantitå¡i infime de miere de rozmarin, castan sau floarea-soarelui.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 40/2021

ACTUALITATEA EXTERN|

China interzice carnea din Brazilia China a anun¡at cå men¡ine restric¡iile pentru importul de carne din Brazilia, provocând agriculturii braziliene pierderi de cel pu¡in 450 de milioane de dolari. Restric¡iile au fost impuse dupå raportarea unor cazuri de boala vacii nebune în statele Minas Gerais ¿i Mato Grosso la începutul lunii septembrie ¿i nu este clar când vor fi ridicate. Ministerul brazilian al Agriculturii i-a sfåtuit pe to¡i exportatorii så suspende momentan produc¡ia pentru pia¡a chinezå, iar ministrul Tereza Cristina

este dispuså så viziteze Beijingul pentru negocieri directe. Între timp, Argentina ¿i Uruguay-ul profitå din plin de dificultå¡ile cu care se confruntå Brazilia ¿i au crescut cantitå¡ile exportate. Importurile de carne ale Chinei din toate sursele s-au redus în acest an cu 17%, înså anali¿tii economici spun cå statul asiatic depinde de livrårile din Brazilia, care nu pot fi complet acoperite de al¡i furnizori, a¿a cå restric¡iile nu pot fi men¡inute pe termen lung.

Fermierii englezi, sup\ra]i pe fostele colonii Premierul Boris Johnson a anun¡at semnarea unui tratat comercial de liber schimb cu Noua Zeelandå, pe care l-a prezentat ca pe o mare oportunitate pentru companiile ¿i consumatorii britanici. Acordul prevede printre altele eliminarea taxelor vamale pentru importul de produse lactate din Noua Zeelandå în urmåtorii cinci ani ¿i reducerea pânå la zero a taxelor de import la carne de oaie ¿i vitå pe o perioadå de 15 ani. “Am reu¿it så ob¡inem o eliminare foarte ambi¡ioaså a tarifelor în unele domenii care sunt foarte importante pentru noi. Tratatul va aduce beneficii enorme producåtorilor de brânzå, unt sau pudrå de lapte. Så nu uitåm nici de vin, miere, ceapå ¿i multe altele, este o victorie uria¿å pentru Noua Zeelandå”, a declarat prim-ministrul Jacinda Ardern. Ea a explicat cå acordul va cre¿te exporturile în Marea Britanie cu cel puProfitul Agricol 40/2021

¡in 40% ¿i va genera încasåri suplimentare estimate la un miliard de dolari. Organiza¡iile fermierilor britanici se opun înså tratatului ¿i spun cå, în timp ce ei nu vor beneficia în nici un fel, pia¡a internå va fi inundatå de mari cantitå¡i de alimente ieftine, care nu respectå standardele locale. Ei avertizeazå cå mul¡i producåtori vor falimenta în urmåtorii ani din cauza tratatelor cu Australia ¿i Noua Zeelandå, iar Marea Britanie va deveni complet dependentå de alimente din import.

Podgoriile din California, påzite de bufni¡e Mai multe podgorii din California au instalat cuiburi de bufni¡e, care sunt folosite în loc de chimicale pentru a ¡ine sub control popula¡ia de rozåtoare. Majoritatea celor 75 de podgorii californiene au construit cuiburi pentru a încuraja påsårile de pradå så se instaleze, iar acum existå peste 300 de cuiburi active doar în valea Napa. Fiecare bufni¡å prinde pânå la 3.400 de ¿oareci ¿i alte animale mici în fiecare an, fiind mult mai eficiente decât capcanele sau alte forme de control, fårå nici un cost pentru producåtorii de vin. Somalia va confisca vasele de pescuit stråine Procurorul general al Somaliei, Suleiman Mohamed Mohamud, a anun¡at cå vasele stråine nu vor mai putea pescui ilegal în apele teritoriale ale ¡årii, iar cele care vor încålca legea vor fi confiscate. Statul african a trecut printr-o lungå perioadå de anarhie ¿i råzboaie civile, care a permis vaselor din Iran, Yemen sau Asia de Sud-Est så pescuiascå liber în zonå. Apele teritoriale ale Somaliei sunt considerate a fi printre cele mai bogate în pe¿te din lume, iar activitatea vaselor stråine s-a intensificat dupå anul 2012, dupå reducerea pirateriei din regiune. Hipopotamii lui Escobar, considera¡i persoane legale Un tribunal din Statele Unite a decis cå hipopotamii fostului rege al drogurilor din Columbia, Pablo Escobar, pot fi considera¡i persoane din punct de vedere legal, ceea ce oferå speran¡e pentru salvarea lor. Escobar de¡inea pe domeniile lui zeci de animale exotice, care au ajuns în grådini zoologice dupå uciderea lui în anul 1993. Cei patru hipopotami ai lui Escobar au råmas înså acolo, din cauza dificultå¡ilor de transport. Între timp, hipopotamii au devenit unele dintre cele mai periculoase animale invazive din lume ¿i se estimeazå cå existå peste 120 de exemplare pe teritoriul Columbiei, iar autoritå¡ile au propus de mai multe ori eliminarea lor. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 11 octombrie, ajungând la 301 dolari/tonå (1.264 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 231 euro/t (+2) 1.132 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 99.770 tone, Thailanda 57.770 tone, Nigeria 51.770 tone, Mexic 47.790 tone ¿i Venezuela 37.770 tone.

¥n såptåmâna 11 - 15 octombrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Ian

11.10 265 267 270

12.10 267 269 271

13.10 14.10 15.10 269 270 271 271 273 275 273 275 277 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Nov Dec Ian

11.10 267 271 273

12.10 269 273 274

13.10 271 275 275

14.10 275 277 277

15.10 277 279 279

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 281 dolari/tonå (1.180 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 11.10 Rouen 267 Dunquerque 267 Pallice 270 Creil FOB 267 Moselle FOB 265 Rouen FOB 319

12.10 13.10 269 271 269 271 271 273 269 271 267 269 320 321

Nov Dec Ian

12.10 277 277 279

13.10 279 279 281

România

14.10 280 280 283

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 15 octombrie 2021, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 250 euro/tonå (1.225 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 244 euro/tonå (1.196 lei). A crescut cu 3 euro/tonå.

Nov Dec Ian

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 11.10 Bordeaux 243 Pallice 243 Rhin FOB 255 Bordeaux FOB 247 Pontivy 241

$/t

12.10 13.10 14.10 15.10 205 207 209 210 209 210 211 213 210 211 213 214 euro/t

12.10 13.10 14.10 15.10 244 245 247 245 244 245 247 245 257 259 261 259 249 250 251 250 243 244 245 244

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 307 $/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie 2021, este de 213 dolari/tonå (895 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå ca såptåmâna trecutå.

11.10 203 207 209

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în noiembrie, a fost de 219 dolari/t (920 lei).

15.10 281 281 285

FOB Constan¡a 217 euro/t (=) 1.063 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11- 15.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie este de 223 dolari/t (937 lei).

15.10 271 271 272 271 270 323

fost de 243 dolari/tonå (1.021 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 323 euro/tonå (1.583 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 271 euro/tonå (1.328 lei).

euro/t 14.10 273 273 274 273 271 323

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 11.10 274 274 277

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 270 euro/tonå (1.323 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 11 octombrie.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 15 oct. 2021, a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 2 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 242 dolari/tonå (1.016 lei), mai mare cu 5 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 11 octombrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 247 $/t

$/t

11.10 12.10 13.10 14.10 15.10 237 239 241 243 242 239 241 243 244 243

Profitul Agricol 40/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 11 - 15 octombrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 491 dolari/tonå (2.062 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 octombrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Ian

11.10 441 443 450

12.10 443 445 451

$/t 13.10 445 447 453

14.10 447 449 454

15.10 449 451 455

Orz România FOB Constan¡a 225 euro/t (+ 2) 1.102 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 11.10 Rouen 239 Dunquerque 239 Pontivy 233 Orz bere: Creil** 234 Moselle** 239

12.10 241 241 234

13.10 242 242 235

14.10 243 243 237

15.10 244 244 239

235 237 239 241 241 242 243 245

Sorg

PREºURI

11 - 15.10.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 11 - 15 octombrie 2021, a fost de 213 dolari/tonå (895 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 octombrie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 277.770 tone, Olanda 77.770 tone, Mexic 53.770 tone, Belgia 45.770 tone ¿i Italia 33.770 tone.

$/t 495 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 537 dolari/tonå (2.255 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 359 dolari/tonå (1.508 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Ian

11.10 1.345 1.351 1.331

12.10 1.347 1.357 1.337

13.10 1.351 1.359 1.339

14.10 1.359 1.361 1.345

$/t 15.10 1.367 1.369 1.347

FOB-Rouen, a fost de 244 euro/tonå (1.196 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în nov. 2021, pre¡ul orzului furajer este 237 dolari/t (995 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

11.10 12.10 13.10 14.10 15.10 351 353 355 357 359 353 355 357 359 369

Floarea-soarelui

chidere, pe 15 oct., a fost de 599 dolari/tonå (2.516 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 605 euro/tonå (2.964 lei). A înregistrat o cre¿tere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 11 octombrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna noiembrie 2021, este de 693 dolari/tonå (2.911 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

11.10 12.10 13.10 14.10 15.10 579 585 595 597 599

Rapi¡å

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie:

portului: China 107.770 tone tone ¿i Mexic 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 659 euro/tonå (3.229 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 11 octombrie.

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

11.10 12.10 13.10 14.10 15.10 207 209 210 211 213 209 210 211 213 215

Nov Dec

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 11.10 Rouen 647 Dunquerque 651 Moselle 651

12.10 649 653 653

13.10 651 655 654

14.10 655 657 657

15.10 659 661 659

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna noiembrie 2021, a fost de 747 dolari/t (3.137 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

11.10 12.10 13.10 14.10 15.10 Dieppe 593 595 597 599 605

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 659 euro/tonå (3.229 lei), mai mare cu 12 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 661 euro/tonå (3.239 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Dec Ian

11.10 737 733 731

12.10 739 735 733

13.10 741 737 735

14.10 743 739 737

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

301 dolari/t

Profitul Agricol 40/2021

243 dolari/t

$/t

11.10 12.10 13.10 14.10 15.10 529 531 533 535 537 531 533 535 537 541

491 dolari/t

+ 12

213 dolari/t

$/t 15.10 745 740 739

+6 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia,

385 milioane de tone USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de comer¡, pentru luna octombrie. Sunt date noi despre produc¡ia, con- 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Chisumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de soia pentru tone), SUA (47 mil. tone), Argentina noul an de pia¡å 2021/22 este prog- (37), Brazilia (33), UE (12,5) ¿i India (8 nozatå la 385 milioane tone, cu 20 mili- mil. t). oane de tone mai mare decât în anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (144 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (121 milioane tone, mai mult cu 6 mil. tone), Argentina (51, în cre¿tere cu 6 mil. tone), China (19), India (11), Paraguay (10,5) ¿i Canada (6). ºårile mari consumatoare sunt China (98 milioane tone), SUA (60), Brazilia (48), Argentina (42), UE (16), India (9,6), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (93 milioane tone, mai mult cu 11 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (57 mil. tone, cu 5 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Argentina (6,5 milioane tone) ¿i Paraguay (6 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (101 milioane tone, cu 2 mil. de tone mai mult), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (5), Japonia (5), Thailanda (4) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 105 milioane tone, fa¡å de 100 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ºårile mari consumatoare sunt China (77 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), SUA (34 mil. tone), UE (28,6 mil. tone), Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), India (7), Vietnam (6), Indonezia (5), Thailanda (5), Egipt (4). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (29,3 milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (17 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate la 12,5 milioane tone.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 258 milioane tone, cu 9 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (76 mil. tone, mai mult cu 4 mil. de soia este estimatå la 62 milioane tone, 16

na (17,5 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone ca anul trecut), SUA (11,5 milioane tone), Brazilia (9), Argentina (8,5), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18,5 milioane tone), SUA (11,3 milioane tone), Brazilia (8), India (5), UE (3) ¿i Argentina (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6,2 milioane tone), Brazilia (1,3 mil. tone), UE (0,95 mil. de tone), Rusia (0,6), Paraguay (0,6 milioane tone) ¿i SUA (0,6 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1,2 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,68). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone. Pre¡uri soia

¥n luna septembrie, pre¡urile la export pentru soia din SUA au scåzut cu 9 dolari/tonå, la 534 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au crescut cu 4 dolari/tonå, ajungând la 554 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o cre¿tere de 10 dolari/tonå ¿i au închis licita¡iile la 545 dolari/tonå. Pre¡uri ¿roturi soia

Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a scåzut cu 4 dolari/tonå, la 418 dolari/tonå. ªi pre¡urile Brazilia au scåzut, de la 418 dolari/tonå, la 415 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au crescut cu 9 dolari/tonå ¿i au ajuns la 402 dolari/tonå. Profitul Agricol 40/2021

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 628 milioane tone, cu 26 milioane de tone mai mare fa¡å de anul trecut.

tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (136 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Brazilia (52), UE (46), Argentina (45), India (32), Rusia (21) ¿i Ucraina (18).

Structural, va fi formatå astfel: soia (385 mil. tone, mai mare cu 20 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (67 mil. tone); floarea-soarelui (56 mil. t., cu 7 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); arahide (50,5), semin¡e de bumbac (44), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ºårile mari importatoare sunt China (104 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (5).

Consumul mondial va fi de 526 milioane tone, mai mare cu 18 milioane

Stocurile mondiale sunt prognozate la 116,5 milioane tone.

ªroturi proteice

ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 330 338 2020/21 Ian. 21 484 535 Feb. 21 471 526 Mart. 21 460 465 Apr. 21 456 443 Mai. 21 464 454 Iunie ‘21 416 435 Iulie ‘21 403 447 Aug. ‘21 395 439 Sept. ‘21 375 444

Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 361 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (258 mil. tone, mai mare cu 8 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (39 mil. tone); floarea-soarelui (23 mil. tone); semin¡e de bumbac (16); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2).

ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (93 milioane tone), SUA (58), Canada (10).

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 207 217 244 309 339 379 329 354 380 307 322 358 285 315 357 292 344 409 284 323 396 227 306 307 242 282 312 244 272 316

Consumul mondial de ¿roturi este

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale

fa¡å de 207 milioane tone în 2020/21. ºårile mari consumatoare sunt China (43 milioane tone), UE (26 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (19 mil. t) ¿i SUA (17).

Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 215 milioane tone, fa¡å de 206 milioane tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: ulei de palmier (76,5 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (27 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. t). Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 212 milioane tone, Profitul Agricol 40/2021

ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (32 milioane tone pe an), Malaezia (19), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (5) ¿i Rusia (3,4). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (14), UE (11,4) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 23 mil. tone, mai mici cu 1 mil. tone.

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Rott SUA Rott Hamb 2019/20 2020/21 Ian. 21 Feb. 21 Mart. 21 Apr. 21 Mai. 21 Iunie ‘21 Iulie ‘21 Aug. ‘21 Sept. ‘21

(1)

(2)

(1)

(2)

(1)

316

380 436

420

433

401 467 485 511 544 533 518 503 ND

574 581 582 600 646 615 573 563 556

452 452 467 472 470 470 476 470 ND

710 734 787 759 775 743 650 609 654

529 550 619 642 700 644 624 658 709

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

prognozat la 355 milioane tone. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (101 milioane tone), UE (50), SUA (40), Brazilia (22), India (18) ¿i Rusia (8,5 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 16 milioane tone. Uleiuri vegetale dolari/t Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 2020/21 Ian. 21 Feb. 21 Mart. 21 Apr. 21 Mai. 21 Iunie ‘21 Iulie ‘21 Aug. ‘21

654 977 1.085 1.306 1.386 1.648 1.590 1.608 1.543 Sept. ‘21 1.454

785 1.081 1.127 1.290 1.406 1.588 1.524 1.452 1.435 1.405

1.434 ND ND ND 1.830 1.830 ND ND ND ND

795 1.299 1.387 1.640 1.601 1.613 1.320 1.305 1.380 1.333

879 1.112 1.245 1.290 1.359 1.580 1.577 1.386 1.486 1.606

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2021/2022

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.780 milioane tone, cu 73 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.494 milioane tone, cu 68 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 511 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 4,2 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Sorgul va ajunge la 66 milioane tone, cu 3,2 milioane mai mult ca în 2020/21. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 148 milioane tone, mai micå cu 12,5 milioane tone fa¡å de cea din 2020/21. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 628 milioane tone, cu 26 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 385 milioane tone, cu 20 milioane mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 67 milioane tone, cu 5 milioane tone mai micå decât în 2020/21. Floarea-soarelui va ajunge la 56 milioane tone, mai mare cu 7 mil. de tone fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50,5 milioane tone, cu 0,8 milioane tone mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 120 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 octombrie 2021. 18

Predic]iile lui Cezar

Orice strategie ai, pia]a...

Cezar Gheorghe consultant Clubul Fermierilor Români

Grâu

Rapi¡å

Såptåmânå trecutå, grâul de panifica¡ie s-a tranzac¡ionat cu 263-265 euro/tonå, CPT Constan¡a, în timp ce grâul de furaj, cu 8-10 euro/tonå mai jos. Pe pia¡a internå, pre¡urile au variat între 247-253 euro/tonå FCA Ferme. Fermierii vizeazå nivelul de 263 euro/tonå FCA. Conform datelor din ultimul raport USDA, a¿teptårile lor nu sunt departe de a fi îndeplinite într-un viitor apropiat.

Am avut zilele trecute vârfuri ¿i pråpastii în evolu¡ia ¿i involu¡ia cota¡iilor rapi¡ei pe bursele externe, trend care va continua. În ¡arå, cererea pentru rapi¡å este exprimatå de un singur procesator.

Orz De câteva zile, asiståm la o sta¡ionare a nivelului de pre¡ în jurul valorii de 230 euro/tonå. Orzul nu are înså o productivitate a¿a de mare în sezonul 2021-2022, astfel cå prognozåm o cerere constantå. Turcia, prin TMO, organizeazå o nouå licita¡ie pentru achizi¡ia a 235.000 tone de orz. Tunisia, prin ODC, a achizi¡ionat 2 loturi a câte 25.000 tone fiecare, la pre¡ul de 349,22, respectiv 346,05 dolari/tonå CFR.

Floarea-soarelui Suntem la 700 dolari/tona de semin¡e de floarea-soarelui. Originarea sa mutat numai în România, deoarece recoltele din Rusia ¿i Ucraina au fost degradate cu 0,5 mil. tone, iar pre¡ul uleiului CSFO în FOB Odessa/Chor nomorsk a atins nivelul de 1.440 dolari/tonå, cu poten¡ial de cre¿tere, în continuare. Nivelul general de 720 dolari/tonå va fi urmåtoarea etapå. Deja, cele douå unitå¡i de procesare din Ungaria aflate în vecinåtatea frontierei cu România posteazå pre¡uri de 710 dolari/tonå DAP.

Soia Porumb Pia¡a porumbului românesc are indica¡ii de 236 EUR/tonå +/- 2 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a. În ¡arå, fermierii cu volume mari solicitå minim 222223 euro/tonå. Ucraina recolteazå masiv ¿i acest fapt induce o degradare a pre¡ului de 8 dolari/tonå pentru marfa încårcatå în nave, în paritatea FOB (de la 280-285 dolari/tonå la 272-274 dolari/ tonå). Depozitarea nu induce o cre¿tere, a¿a cum se våd lucrurile aståzi.

În România, indica¡iile soia se ridicå la nivelul de 650 dolari/tonå DAP unitå¡i de procesare pentru soia non-GMO. Orizontul nu prea îndepårtat ne aratå produc¡ii foarte bune în America de Sud, combinate cu recolta americanå foarte bunå, ceea ce ar putea determina o stagnare a pre¡ului boabelor de soia, totul alimentat, fire¿te, de blocajele de produc¡ie din China generate de restric¡ionarea uzului de energie electricå. Profitul Agricol 40/2021

CULTURI

VEGETALE Un englez vrea s\ recolteze 15 tone de grâu la hectar dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Costurile totale au fost de 1.300 lire, cca. 7600 lei (800 lire costurile variabile, cum ar fi tratamentele foliare, îngrå¿åminte, ¿i semin¡e ¿i 400-500 lire

Domnul Tim este un fermier englez pus pe doborât recorduri. A realizat produc¡ii recunoscute ca record mondial la rapi¡å, grâu ¿i orz (pe care încå îl de¡ine, cu 14 t/ha). Cu o tehnologie de fermå, a ob¡inut anul trecut o produc¡ie medie de 12 tone la hectar, cu 220 kg N/ha ¿i 4 tratamente cu fungicide. Dupå aceste realizåri deosebite, ¿ia propus så ob¡inå 15 tone la ha, cu 4 soiuri, mårind principalele inputuri cu 250 lire sterline per hectar.

De ce se pot ob¡ine produc¡ii mari de grâu în Regatul Unit? ¥n primul rând, datoritå condi¡iilor climatice favorabile. Cu o medie anualå de 885 mm, cumulate în 133 de zile, precipita¡iile din Regatul Unit asigurå condi¡ii favorabile pentru ob¡inerea unor produc¡ii mari de grâu, dar nu maxime. Din cauza celor 133 de zile ploioase, media zilnicå de strålucire a soarelui este de numai 4, cel mult 5 ore/zi. Verile calde, dar nu fierbin¡i, contribuie ¿i ele la realizarea unor produc¡ii satisfåcåtoare. Iatå de ce produc¡ii de peste 16 t de grâu /ha se ob¡in destul de rar, deoarece teoria minimului (insola¡iei insuficientå) ac¡ioneazå ¿i la niveluri mari de inputuri. 20

Champion este un alt soi furajer folosit de Mr. Tim. Produc¡ia ob¡inutå a fost de 14,9 t/ha, cu o maså hectolitricå de 76 kg/hl. Trebuie semånat între 15 septembrie ¿i sfâr¿itul lui decembrie. În cazul de fa¡å a fost semånat în 13 septembrie ¿i a fost recoltat în 18 august. Deoarece nu a gåsit suficientå såmân¡å, norma a fost de numai 75 kg/ha, iar densitatea de 81 plante/mp. Produc¡ia a fost foarte mare, deoarece numårul de boabe/spic a fost de 65-70, iar MMB a avut valori mari, dar neprecizate. Colosseum este un soi de grâu furajer, cu o produc¡ie de 15,6 t/ha, dar MH a fost de numai 72,5 kg/hl.

costurile fixe). Principalele inputuri sunt, în viziunea lui Mr. Tim, azotul, microelementele ¿i fungicidele.

Theodore este un soi furajer, productiv, cel mai precoce din exploata¡ie. Anul trecut a ob¡inut 9,7; 12 ¿i 14 t/ha pe 3 parcele diferite. Trebuie semånat între 20 septembrie ¿i 1 noiembrie. Semånat în 30 septembrie, cu o normå de 250 kg/ha a asigurat o densitate de 450 b.g./mp ¿i 770 spice/mp, la recoltarea din 18 august. Masa hectolitricå a fost de 74,5. Norma de semånat de 250 kg/ha este consideratå mare, deoarece soiul are o capacitate micå de înfrå¡ire. La o produc¡ie de 15 t/ha, adicå 1500 g/mp, la o densitate de 770 de spice/mp, masa unui spic este de 1,9 g.

Tehnologia aplicatå Doza de azot a fost de 350 kg N/ha. Sporurile mari de produc¡ie le-a realizat alegând cu aten¡ie soiurile ¿i fungicidele. De exemplu, soiul Theodore a depå¿it martorul cu 2,5% ¿i, datoritå rezisten¡ei foarte bune la principalele boli (Septoria tritici, rugina galbenå), plantele netratate au realizat 88% din produc¡ia variantei tratate. La alte soiuri, a renun¡at la T0 ¿i a redus doza la T1, acordând aten¡ie tratamentelor T2 ¿i T3. La alt soi, a aplicat un regulator de cre¿tere în pre-T0. La altul a introdus sau a scos o substan¡å activå, în func¡ie de apari¡ia bolilor. Despre tratamente (T0-T4), într-o postare viitoare. Profitul Agricol 40/2021

CULTURI VEGETALE

Harta amar\ a desp\gubirilor 2021 a fost un an dinamic pentru compania Agra Asiguråri. Numårul de avizåri de daune s-a dublat comparativ cu anul 2020, în timp ce numårul poli¡elor de asigurare emise a crescut cu circa 20-30%. La nivel na¡ional, compania a asigurat 900.000 ha, iar a¿teptårile companiei pentru 2022 sunt så asigure 1.000.000 de ha. “Sezonul de varå a fost unul foarte dificil pentru fermieri”, recuno¿tea ¿i Iulia Parapianu, director adjunct Agra Asiguråri. “În luna iunie am înregistrat cele mai multe avizåri de daune, atât pentru riscurile furtunå ¿i ploaie toren¡ialå, cât ¿i pentru grindinå, fiind urmate de lunile iulie ¿i august. De asemenea, la Suplimentul index de secetå am înregistrat perioade lungi de caniculå ¿i secetå la final de vegeta¡ie, cea mai afectatå fiind cultura de po-

Profitul Agricol 40/2021

rumb, cu o daunalitate de 264%”. Dolj este jude¡ul cu cea mai mare daunalitate. Acolo s-a înregistrat ¿i cea mai mare daunå avizatå de un fermier, pe o suprafa¡å de 1.200 de hectare din 3.000 de hectare asigurate în total,

unde o celulå de grindinå a distrus în propor¡ie de 100% mai multe tipuri de culturi, precum orz, rapi¡å ¿i grâu de toamnå. Statistic, Doljul este urmat de Constan¡a, Giurgiu ¿i Ialomi¡a.

CULTURI VEGETALE

O simpl\ recoltare la porumb Bayer CropScience a organizat o recoltare demonstrativå de porumb, la ferma Agrosuin Stan, a lui Nelu Stan din Checea, jude¡ul Timi¿, în data de 20 octombrie.

venimentul a avut loc pe o platformå de 5 ha, cultivatå pe 2 aprilie cu hibrizi din portofoliul Bayer. S-a folosit o densitate de 78.000 de boabe fizic ¿i noua geneticå Dekalb cu Acceleron: adicå hibrizii DKC4709, DK4897, DKC4908, DKC5404, DKC5709, DKC4391 ¿i DKC6897. Pentru combaterea buruienilor în postemergen¡å timpurie, s-a aplicat erbicidul Adengo, 0,4 litri pe ha, iar la pra¿ila în vegeta¡ie, 150 kg la ha cu azotat de amoniu. “A fost utilizatå o tehnologie strict pe nevoia fermierului”, a explicat Daniel Grosz, directorul regional vest Bayer. “În plus, am vrut så vedem cum råspund hibrizii la condi¡iile date, de câmp, cu tot ceea ce înseamnå fertilizare, densitate ¿i logica agronomicå, pentru ca, pe viitor, fermierul så poatå lua decizia cea mai bunå fa¡å de hibrizii pe care îi va cultiva".

Daniel Grosz, director regional vest Bayer: “În lotul demonstrativ de la Checea, pe primul loc s-a situat hibridul DKC6897, cu o produc¡ie de 9,166 tone la ha, pe locul doi, hibridul HKC4908, cu o produc¡ie de 8,641 tone la ha, iar pe locul trei, HKC4391 cu o produc¡ie de 8,457 de tone.” 22

Acolo, la Checea, din ianuarie pânå în august, au cåzut 284 de milimetri de precipita¡ii, mult sub a¿teptåri. Media era de 579 milimetri, iar în luna iunie a fost cea mai aprigå secetå, cu temperaturi ridicate ¿i ar¿i¡å atmosfericå pronun¡atå, exact când porumbul începea så dezvolte ¿i så intre în faza de evolu¡ie a viitorului ¿tiulete. În luna august, de¿i au fost precipita¡ii, temperaturile au fost pânå la 40 de grade, total nefaste dezvoltårii ¿i evolu¡iei elementelor de productivitate ale porumbului. Atunci, necesarul de apå trebuia så fie de 8,56 mm pe zi, iar porumbul consumå 65-75% din totalul necesar specific întregii perioade de vegeta¡ie.

Prin urmare, situa¡ia a început så degenereze. “Am folosit platforma Climate Fieldview Prime, pe care Nelu Stan a instalat-o pe întreaga suprafa¡å a fermei. Prin ea a controlat cu mare succes evolu¡ia culturii la nivelul solelor pe toatå perioada de vegeta¡ie ¿i pânå la recoltare! Este foarte important så existe o asemenea platformå digitalå, chiar dacå este o fermå micå, pentru cå atunci vom avea toate datele exacte ¿i vom putea ¿ti ce decizii så luåm pe viitor. Atunci vom cunoa¿te ¿i cum vom folosi fertilizan¡ii în anul urmåtor, fiindcå costurile acestora sunt destul de mari”, a mai spus Grosz. Climate Fieldview Prime ajutå fermierul så în¡eleagå specificul fiecårei sole în parte, inclusiv vizual. El va putea ¿ti în care loc existå såråturi sau båltiri sau terenul este tasat ¿i va decide ce lucråri va aplica anul urmåtor. Fie va face o fertilizare diferen¡iatå, fie va aplica îmbunåtå¡iri funciare, fie un plus de scarificare etc. “Acesta este ajutorul foarte important pe care îl aduce platforma digitalå Bayer Climate Fieldview Prime”, aten¡ioneazå Daniel Grosz.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 40/2021

CULTURI VEGETALE

Silviu Mihai reduce fertilizarea

[i renun]\ la lotul de hibridare

A schimbat cu succes tehnologia la cultura de porumb-boabe în primåvara aceasta, având un spor important de produc¡ie inclusiv de pe urma cre¿terii fertilizårii. Înså, de¿i încheie anul cu profit substan¡ial, Silviu Mihai a decis så reducå din cantitatea de îngrå¿åminte aplicate la înfiin¡area culturilor de toamnå. Totodatå, cre¿te semnificativ suprafa¡a de rapi¡å ¿i renun¡å la lotul de hibridare la porumb, având în vedere cre¿terile de pre¡uri la rapi¡å ¿i porumb-boabe.

ilviu Mihai este între pu¡inii fermieri din Bårågan care au încheiat pe profit anul agricol 2019-2020. Asta s-a întâmplat gra¡ie iriga¡iilor, care au salvat porumbul. Anul acesta produc¡iile au fost mari, pre¡urile la fel, a¿a cå ¿i-a permis plata pe doi ani a ratelor bancare la creditele de investi¡ii, dupå ce anul trecut le-a amânat cu un an, våzând dezastrul culturilor de toamnå. A realizat urmåtoarele produc¡ii medii: grâu 7 t/ha pe 550 ha; rapi¡å 3,6 t/ha pe 260 ha (cu observa¡ia cå, pe 70 ha irigate pentru råsårire, media a 24

depå¿it 4 t/ha); porumb 12 t/ha pe 400 ha, dintre care 300 irigate (pe 100 ha neirigate produc¡ia medie a fost 9.970 kg/ha; la irigat, hibridul campion a fost P0217, cu aproape 15 t/ha); soia 4,7 t/ha pe 100 ha. Mihai a schimbat tehnologia de culturå de la porumb, mergând, cu unele ajuståri, pe structura lotului de hibridare, unde a aplicat tehnologia solicitatå de Bayer (Monsanto). Astfel, a renun¡at la tehnologia minimum-till (cu Tiger) ¿i a arat toamna, pregåtind apoi patul germinativ cu disc ¿i combinator. A aplicat îngrå¿åminte cu fosfor toamna, 200 kg/ha de TSP 0-46-9, cheltuiala suplimentarå fiind de circa 300 de lei/ha, fiindcå în sezonul precedent nu a realizat fertilizare de toamnå. Primåvara, în februarie, a mai finisat pregåtirea terenului cu o barå nivelatoare. Tot înainte de semånat a aplicat 100 kg/ha uree, fa¡å de 500 de kg/ha de complexe 20-20-0, în tehnologia Bayer. La semånat, pe rând, a aplicat 150 kg/ha de complexe 18-46-0, iar în vegeta¡ie 200 de kg/ha de Amosulf, cu cedare lentå a azotului. ¥n lotul de hibridare densitatea a fost de 100.000 de plante/ha. În lotul comercial a semånat cu o normå de 81.500 boabe germinabile/ha.

Robert VERES

Ce schimbå în anul agricol 2021-2022 Anul acesta Silviu Mihai a decis så renun¡e la cele 100 de ha de hibridare. “Când era porumbul-boabe 55 de bani/kg, era rentabil så faci såmân¡å, fiindcå ¡i se ofereau 85 de bani/kg ¿i compania suporta costul inputurilor. Acum, înså, e suficient de profitabilå cultura boabe, iar efortul pentru loturile de hibridare nu se mai justificå. Sunt greu de gåsit zilieri serio¿i în campanie, pentru castratul manual. Mai e ¿i riscul de polenizare: anul trecut a fost pierdere totalå la cei care au riscat ¿i au pus loturi semincere, în pofida secetei”. Totodatå, ¿i-a schimbat structura culturilor. Merge cu 450 ha de grâu ¿i 450 ha de rapi¡å. Din suprafa¡a de rapi¡å, 270 de ha le irigå. Diferen¡a se pregåtea so întoarcå, dar ploile cåzute la începutul celei de-a doua decade a lunii octombrie i-au dat speran¡e. ªiatunci, nu se gråbe¿te, chit cå Bayer îi va restitui cheltuiala cu såmân¡a, dacå nu se va produce råsårirea. ªtie cå are cheltuieli de 5.000 de lei/ha (1.500 fiind cheltuielile indirecte), iar profitul urcå spre 4.000 de lei/ha. Din suprafa¡a de grâu, a semånat 350 de ha. “Am ¿i grâu råsårit, dar mai am 100 ha de semånat în porumbi¿te ¿i terenul era beton înainte de ploi, am avut secetå totalå din iulie încoace, peste trei luni”. A redus cantitatea de îngrå¿åminte la neirigat. La grâu ¿i rapi¡a neirigatå a mers cu 150 kg de complexe 18-46-0 la semånat, în loc de 200-250 de kg/ha. Profitul Agricol 40/2021

CULTURI VEGETALE

Floarea-soarelui are o [ans\ În primåvara anului viitor se vor putea semåna semin¡e de floarea-soarelui tratate cu Apron XL 350 ES (Syngenta) sau Lumisena 200 FS (Corteva), pentru a combate Plasmopara halstedii. Autoriza¡iile temporare se acordå în perioada 17 ianuarie 16 mai 2022, ca urmare a solicitårii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare.

În

alte ¡åri, Apron nu a mai ob¡inut autoriza¡ia temporarå. “Noi ¿i celelalte companii producåtoare de såmân¡å ne-am dorit så fie autorizat ¿i Apron pentru cå existau stocuri de såmân¡å tratatå, nu foarte mari, dar existå în ¡arå ¿i stoc de produs, inclusiv la noi”, spune Maria Cîrjå, director de marketing al Corteva, probabil, cel mai mare client al Syngenta pentru Apron. “ºårile care au Lumisena în curs de înregistrare au dat de câteva luni autoriza¡ia temporarå.”

“Dacå dispårea ¿i tratamentul fungicid, fermierii chiar ar fi renun¡at la cultivarea florii-soarelui. Era o situa¡ie criticå, dacå nu veneau aceste douå autorizåri”, spune Alina Cre¡u, director executiv APPR. Floarea-soarelui nu a

Profitul Agricol 40/2021

mai beneficiat de derogare la neonicotinoide, fapt ce le creeazå mari probleme fermierilor din cauza atacului de Tanymecus dilaticollis. “Oricât de toleran¡i la manå sunt hibrizii noi, nu po¡i risca så nu tratezi såmân¡a, în condi¡iile ¡årii noastre”, sus¡ine ¿i Maria Cîrjå. Toatå floarea-soarelui cultivatå în România era protejatå de tratament såmân¡å.

¥ncepând cu 1 iunie 2021, semin¡ele tratate cu Apron XL 350 ES nu au mai putut fi semånate în câmp, ci doar în spa¡ii protejate (sere ¿i solarii), ca urmare a aplicårii prevederilor Regulamentului (UE) nr. 2020/617 din 5 mai 2020 - privind reînnoirea aprobårii substan¡ei active metalaxil-M. În aceea¿i situa¡ie se aflå ¿i produsele Maxim Quattro, Maxim XL 035 FS, Vibrance SB, Vibrance XL, ale Syngenta. Metalaxil-M este solu¡ia standard pentru lupta împotriva manei. Apron XL este un fungicid sistemic de tratare a semin¡elor pentru prevenirea bolilor cunoscute sub numele de manå, precum ¿i a cåderii råsadurilor. Substan¡a activå metalaxil-M påtrunde prin înveli¿ul semin¡ei ¿i este translocatå sistemic în toate pår¡ile plantei odatå cu germina¡ia. Are o ac¡iune puternic sistemicå ce asigurå un control ridicat al bolilor cu transmitere prin såmân¡å ¿i sol. Protejeazå plantele din

cele mai timpurii stadii de dezvoltare, asigurând o råsårire rapidå ¿i uniformå.

Solu¡ia viitorului Lumisena este autorizat în Spania ¿i Fran¡a, ¿i în curs de autorizare în Ungaria, Bulgaria. În România, omologarea finalå este a¿teptatå în primul trimestru al anului viitor. Substan¡a activå este deja în alte produse, sub numele de Zorvec, pentru manå la vie, cartof, legume, cu aplicare foliarå ¿i are rezultate foarte bune. A¿teptåri mari sunt ¿i la cultura de floarea-soarelui. “Au fost fermieri care au våzut rezultatele în câmpurile de teståri de anul acesta ¿i deja acum au cerut såmân¡å cu Lumisena”, spune Maria Cîrjå. Lumisena controleazå mana înainte ca aceasta så aibå ¿ansa så distrugå plantele de floarea-soarelui. Produsul este activ în fiecare etapå a ciclului de via¡å fungic, rezultând plante mai sånåtoase. Are o activitate preventivå care inhibå eliberarea de zoospori ¿i previne germinarea zoosporilor, la concentra¡ii foarte mici. Acest lucru protejeazå infectarea de la rådåcini, permi¡ând o råsårire sånåtoaså. În 29 de câmpuri de testare din Europa, Lumisena a aråtat un procent de 84% de plante mai pu¡in infectate cu manå fa¡å de câmpurile netratate - fårå rezisten¡å încruci¿atå la fungicidele existente. Adrian MIHAI

CULTURI VEGETALE

FMC a încheiat sezonul de monitorizare la Ostrinia [i Helicoverpa În luna septembrie, FMC Agro a încheiat sezonul de monitorizare a celor doi dåunåtori deosebit de periculo¿i din culturile de porumb: Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa armigera, prin aplica¡ia ARC farm intelligence. Programul de monitorizare a dåunåtorilor s-a desfå¿urat în perioada 1 iunie - 15 septembrie. Prin intermediul celor peste 500 de capcane feromonale (cu feromoni ¿i atractan¡i alimentari) clasice ¿i automate, amplasate în 120 de puncte de monitorizare de pe întreg teritoriul ¡årii, FMC a colectat informa¡ii valoroase despre activitatea celor doi dåunåtori, pe care le-au transmis mai apoi fermierilor cultivatori de porumb din România. Informa¡iile au fost comunicate sub formå de mesaje de aten¡ionare privind zborul intens al dåunåtorilor ¿i de buletine de avertizare pentru verificarea culturilor ¿i

Larv\ de Ostrinia nubilalis

efectuarea tratamentului cu insecticid acolo unde situa¡ia din câmp impunea acest lucru. Compania FMC a avut ¿i sus¡inerea cercetåtorilor în entomologie de la institute de cercetare, valorile rezultate din citirea capcanelor fiind validate de cåtre speciali¿tii companiei FMC în colaborare cu INCDA Fundulea, prin dr. Georgescu Emil pentru partea de est a ¡årii, ¿i SCDA Lovrin, prin dr. Cotuna Otilia pentru partea de vest a ¡årii. FMC Agro

Avantajele aplica¡iei ARC farm intelligence l Accesibilitate - este disponibilå gratuit pe dispozitivele iOS ¿i Android, prin crearea unui cont l Hartå interactivå cu capcanele din zona geograficå selectatå (sumar al presiunii de atac, lista capcanelor amplasate ¿i presiunea de atac în fiecare zonå) l Date fiabile disponibile în timp real, legate de presiunea de atac a dåunåtorilor, grafice calitative cu evolu¡ia capturilor. l ALERTE ¿i AVERTIZÅRI primite direct pe telefon pentru efectuarea tratamentului cu insecticide l Recomandåri pentru combaterea dåunåtorilor monitoriza¡i

“S-a constatat apari¡ia mult mai timpurie a adul¡ilor primei genera¡ii, atât în cazul sfredelitorului porumbului, cât ¿i în cazul omizii fructifica¡iilor. Posibila explica¡ie pentru acest fapt constå în temperaturile mult mai ridicate înregistrate la sfâr¿itul primåverii, tendin¡å observatå din ce în ce mai des ¿i în anii preceden¡i. Tot ca o consecin¡å a cre¿terii temperaturilor, s-a constatat prelungirea zborului adul¡ilor omizii fructifica¡iilor (Helicoverpa armigera) inclusiv în prima decadå a lunii octombrie (în cazul capcanelor amplasate la INCDA Fundulea)”, a aråtat Emil Georgescu, care s-a ocupat de monitorizarea zonei de sud-est a ¡årii. Pentru zona de sud ¿i vest a ¡årii, Otilia Cotuna a conchis, în urma studiilor efectuate pe teren, cå “inciden¡a ¿i virulen¡a atacului la ¿tiule¡i au fost mai ridicate în acest an comparativ cu anul trecut ¿i este posibil så constatåm probleme cu privire la calitatea produc¡iei de porumb în anumite zone. Neefectuarea tratamentelor pentru combaterea dåunåtorilor a dus în acest an la importante pagube în produc¡ie în zona de vest a României. Având în vedere rezultatele foarte bune ob¡inute în acest an la capcanele feromonale (maximul de zbor al insectelor a coincis cu apari¡ia primelor larve în câmp), consider cå sistemul de monitorizare din cadrul proiectului ARC farm intelligence a fost un real succes, contribuind la gestionarea tratamentelor fitosanitare din cultura de porumb pentru combaterea celor doi dåunåtori”. 26

Profitul Agricol 40/2021

CULTURI VEGETALE

Agricultura [i-a revenit în 2021 Anul trecut, cifra de afaceri a fermelor mari a înregistrat o scådere de 3,4%, spune studiul anual al KeysFin, dedicat sectorului agricol din România ¿i dat publicitå¡ii pe 12 octombrie. Anul acesta domeniul ¿i-a revenit pe plus, cu cre¿teri ajungând ¿i la 43%.

nali¿tii KeysFin se a¿teaptå ca în 2021 fermierii români så depå¿eascå anul 2019, considerat un reper record. Inclusiv estimårile Comisiei Europene prognozeazå o cre¿tere de 43,5% a produc¡iei locale de cereale, ajungând la 27,2 milioane de tone, fiind astfel cel mai mare avans anual dintre statele membre.

“Cifra de afaceri a companiilor agricole din România a scåzut cu 3,6% în anul pandemiei, mai pu¡in decât estimårile ini¡iale”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin. ªansa anului 2020 a fost cre¿terea pre¡urilor la cereale ¿i a materiilor prime pe plan interna¡ional, a subven¡iilor alocate de autoritå¡i agricultorilor ¿i a celorlalte måsuri de sprijin din anul pandemiei. “De¿i pentru anul 2021 estimåm revenirea sectorului ¿i apropierea cifrei de afaceri de maximul istoric de 46 de miliarde de lei din 2019, punctåm nevoia prioritizårii investi¡iilor în infrastructurå ¿i modernizarea acestui sector, astfel încât România så redevinå exportator net de produse agricole, dupå ce în anul pandemiei a fost importator net, pentru prima datå, în ultimii 10 ani. Ca direc¡ie strategicå, am putea

urma exemplul Poloniei ¿i så investim în procesare, ajungând ca, pe termen lung, så avem un sold pozitiv al comer¡ului interna¡ional cu produse agro-alimentare, cu o valoare adåugatå mai mare”, explicå Diana Florescu. În ceea ce prive¿te topul celor mai mari companii cu profil agricol, Romsilva a ocupat ¿i în 2020 pozi¡ia frunta¿å, de¿i a raportat o scådere cu 10% a cifrei de afaceri. Pe locurile 2 ¿i 3 se situeazå Promat Comimpex (850 milioane lei) ¿i Transavia SA (651 milioane lei). Cea mai mare cre¿tere din top 10 a fost înregistratå de Avicarvil, care dupå un avans anual de 24% al cifrei de afaceri, a urcat de pe locul 10, în 2019, pe locul 7.

Gheorghe MIRON

România - cel mai mare producåtor de floarea-soarelui din UE Potrivit KeysFin, numårul de companii care ¿i-au raportat rezultatele financiare în 2020 a råmas foarte aproape de cel din anul anterior, respectiv 25.900. Ca efect direct al pandemiei, în anul 2020, numårul angaja¡ilor din sectorul agricol a continuat så scadå, cu 5,5% fa¡å de anul 2019 ¿i cu 7% sub nivelul din 2016, fiind înregistra¡i 121.500 de angaja¡i. Prin urmare, ¿i rezultatul net s-a redus cu mai mult de o treime (34%) fa¡å de 2019 ¿i a fost cu 21,8% sub cel din 2016, la 2,4 miliarde de lei în 2020. Dintre cele 25.900 de companii care ¿i-au raportat rezultatele financiare, aproximativ 14.900 au avut profit (55,9%), în timp ce 8.200 au înregistrat pierdere (31,7%), iar restul au înregistrat un rezultat nul în anul pandemiei. Produc¡ia vegetalå din Uniunea Eu28

ropeanå a scåzut semnificativ în 2020 fa¡å de anul anterior, potrivit datelor de la Institutul Na¡ional de Statisticå:  grâu (-19,4%),  floarea-soarelui (-14,9%),  orz (-9,2%),  porumb (-8,6%),  rapi¡å (-7,5%),  soia (-6,9%)  cartofi (-2,1%). România a avut cea mai mare scådere a produc¡iei vegetale, de 18,5%, ¿i a coborât pe locul 7 în clasamentul european. De¿i România a ocupat în continuare primul loc la suprafa¡a cultivatå de porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în anul pandemiei, produc¡ia realizatå a fost de 10,2 milioane de tone, pierzând astfel pozi¡ia de lider în favoarea Fran¡ei. În ceea ce prive¿te produc¡ia de

grâu la nivelul UE, România a mai pierdut un loc în clasament, ajungând pe locul 6, cu 5,1% din total ¿i o recoltå de 6,4 milioane de tone în anul 2020. Cu toate acestea, România a reu¿it så råmânå cel mai mare pro- ducåtor de floarea-soarelui din UE, cu o recoltå de 2,2 milioane de tone în 2020. Valoarea produc¡iei ramurii agricole din România a scåzut cu 15,4% în anul 2020, comparativ cu anul precedent, potrivit datelor de la INS. De asemenea, produc¡ia vegetalå a scåzut cu 21,5%, iar produc¡ia animalå ¿i serviciile agricole s-au redus cu câte 1,2%, în 2020, fa¡å de anul anterior. Profitul Agricol 40/2021

DOSAR> Hibrizi de floarea-soarelui recomanda]i pentru 2022 dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Fermierii de succes, practican¡ii unei agriculturi durabile, de tip intensiv, cu inputuri, cheltuieli, produc¡ii ¿i profituri (destul de) mari, sunt îngrijora¡i, pe bunå dreptate, de obiectivele destul de drastice, ale Pactului verde european, printre care ¿i reducerea cantitå¡ii de pesticide cu 50% pânå în anul 2030. Este imposibil de redus cantitatea de pesticide cu 50% de cåtre adep¡ii agriculturii intensive, din cauza unui principiu de bazå al acestui tip de agriculturå, enun¡at de speciali¿tii firmei Donau Saat, în materialul urmåtor, despre hibrizii de floarea-soarelui: Profitul Agricol 40/2021

“Fiecare dintre hibrizii prezenta¡i de¡ine un pachet de toleran¡e la atacul acestor boli, înså este nevoie de protec¡ia lor pe perioada de vegeta¡ie, prin aplicarea de tratamente cu fungicide”. O solu¡ie, cel pu¡in par¡ialå, ar putea veni de la principiile agriculturii integrate. Prin experien¡e riguroase, s-ar putea selecta hibrizii care au nevoie de pu¡ine pesticide pentru a realiza produc¡ii satisfåcåtoare din toate punctele de vedere, precum ¿i cele mai eficace produse pentru protec¡ia plantelor. Am realizat acest lucru våzând materialul trimis de firmele care amelioreazå/distribuie hibrizi de floarea-soarelui, material pe care îl publicåm în paginile urmåtoare. Pute¡i observa u¿or

cå, în descrierea hibrizilor, accentul a fost pus pe rezisten¡a/toleran¡a la boli ¿i stres abiotic ¿i to¡i hibrizii posedå astfel de rezisten¡å/toleran¡å. Este drept, cu valori diferite. Deci, hibrizii ar putea fi caracteriza¡i astfel: hibrid tolerant la boala X. În culturå netratatå a realizat 90% din produc¡ia martorului tratat. S-ar alege doar hibrizii la care produc¡ia scade pânå la un nivel acceptabil când nu se fac tratamente de protec¡ie. ¥n paginile care urmeazå, am realizat o selec¡ie a principalilor hibrizi de floarea-soarelui recomanda¡i pentru primåvara care vine. Pentru flexibilitate, ace¿tia au fost a¿eza¡i în ordinea alfabeticå a companiilor distribuitoare. 29

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI

Alcedo LG 54.92 Semitimpuriu, Clearfield, con¡inut ridicat de ulei ¿i acid oleic, vigoare bunå dupå råsårire, 108-112 zile pânå la maturitatea fiziologicå, talie medie (160-175 cm), calatidiu semi-aplecat, acid oleic minimum 88%, poten¡ial de produc¡ie ridicat, con¡inut ridicat ¿i stabil de acid oleic, indiferent de condi¡iile climatice din perioada de umplere a boabelor, rezisten¡å geneticå la Lupoaie (Orobanche cumana), rasele A-G, toleran¡å bunå la cådere ¿i frângere. Toleran¡å la boli: bunå la putregaiul alb pe calatidiu (Sclerotinia sclerotiorum), rezistent genetic la majoritatea raselor de manå (Plasmopara helianthi) din România, foarte bunå la påtarea neagrå (Phoma helianthi), foarte bunå la ruginå (Puccinia helianthi). Recomandåri: în toate zonele de culturå ale florii-soarelui, densitate 53-55.000 pl. rec./ha.

MAS 86 CP Clearfield Plus, linoleic, cu productivitate ridicatå, cu rezultate stabile, produc¡ii ridicate chiar ¿i în condi¡ii de pre-

siune de buruieni, înål¡ime medie a plantelor; vigoare la råsårire - 8, rezisten¡å la cådere - 7, înflorit semitimpuriu, formå calatidiu-convexå, pozi¡ie calatidiu - foarte înclinatå, ulei: 44-45%, MMB: 55-58 g. Toleran¡å la boli: ridicatå la mana florii-soarelui (Plasmopara helianthi) RM9; la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), nota 8 (colet) ¿i 9 (calatidiu), toleran¡å la Lupoaie (Orobanche cumana) pânå la rasa E, toleran¡å la frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi) 8, toleran¡å la Verticilium - 8. Notå: 1-3 sensibil; 4-6 bun; 7-9 tolerant/excelent. Densitate în condi¡ii optime: 60-65.000 pl. rec./ha, în condi¡ii limitative: 55-60.000 pl. rec./ha.

RGT INTERSTELLAR SU Semitimpuriu, rezisten¡å la erbicidul Express 50 SG, rezisten¡å la cådere ¿i frângere foarte bunå, poten¡ial de produc¡ie ridicat, rezisten¡å la Lupoaie (Orobanche cumana) A-E, vigoare bunå la råsårire, înål¡ime 165-180 cm, pozi¡ia calatidiului - 45°, polenizare foarte bunå, ulei 47-48%. Toleran¡å la boli: manå (Plasmopara helianthi) RM9 - foarte bunå, påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis/Diaporthe helianthi) - foarte bunå, putregaiul alb pe

Agro Excel Balkans Distribuitor ¿i pentru Donau Saat, Saaten-Union ¿i MAS Seeds

FAVORIT (BG) Soi conven¡ional, semitimpuriu, pentru consum uman, cel mai “consumat”, atât în România, cât ¿i în Bulgaria, pentru consum direct ¿i pentru utilizarea în produse, ca semin¡e decojite. Men¡inåtorul soiului este Institutul Agricol Dobrudzha de la General Toshevo, Bulgaria. Boabe mari, cu miez gustos, cu coaja sub¡ire, proteine 30-31%, produc¡ii medii 2,5-3 t/ha. Înål¡imea plantei - pânå la 215 cm, calatidiu 20-28 cm, în func¡ie de densitatea de semånat, densitate: 30

45.000 pl./ha, semin¡e mari ¿i negre, MMB: 115 g, perioada de vegeta¡ie 123125 zile.

ORFEJ Timpuriu, foarte tolerant la tribenuron-metil, ulei 47-49%; poten¡ial mare de produc¡ie, performan¡e bune în condi¡ii de stres, poate fi cultivat cu succes pe diferite tipuri de sol, toleran¡å la secetå, rezisten¡å la boli, rezisten¡å la Orobanche cumana, rezisten¡å la manå (Phytophthora infestans), rezisten¡å geneticå la toate rasele de manå (Pl 6 gen)

tulpinå ¿i calatidiu (Sclerotinia scletoriorum) - foarte bunå, înnegrirea tulpinilor (Phoma macdonaldi) - foarte bunå. Recomandåri: zonare - recomandat în zonele de culturå ale florii-soarelui, unde nu este presiune de Lupoaie, cum sunt: Oltenia, vestul, nord-vestul, centrul ¡årii ¿i partea de nord a Moldovei; råspunde foarte bine condi¡iilor intensive de culturå. Densitate în condi¡ii bune: 60-65.000 b.g./ha, în condi¡ii limitative: 55-60.000 b.g./ha.

RGT VOLLCANO CLP Semitimpuriu, rezisten¡å la cådere ¿i frângere foarte bunå, poten¡ial de produc¡ie ridicat, vigoare bunå la råsårire, înål¡ime 170-180 cm, pozi¡ia calatidiului - semi-aplecatå, polenizare foarte bunå, ulei 47-48%, acid oleic: 87-89%. Toleran¡å la boli: foarte bunå la manå (Plasmopara helianthi) RM9, foarte bunå la påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis/Diaporthe helianthi), bunå la putregaiul alb pe tulpinå ¿i calatidiu (Sclerotinia scletoriorum), bunå la înnegrirea tulpinilor (Phoma macdonaldi). Densitate în condi¡ii bune: 60-65.000 b.g./ha, în condi¡ii limitative: 55-60.000 b.g./ha.

din ¡arå, Lupoaie (rase A-E) (Orobanche cumana), rugini ¿i la molia florii-soarelui, foarte tolerant la Phomopsis, Phoma, Sclerotinia sclerotiorum, forme care apar de-a lungul rådåcinii ¿i tulpinii; înål¡ime medie, rezisten¡å ridicatå la cådere, poten¡ial genetic peste 5,5 t/ha; densitate: 55 - 60.000 pl./ha.

NS SUMO SUN Timpuriu, foarte tolerant la tribenuron-metil, înål¡ime medie, rezisten¡å la cådere. Performan¡e bune în condi¡ii de stres. Rezisten¡å geneticå la manå (Pl6 gen), Lupoaie (rase A, B, C, D ¿i E), rugini ¿i molia florii-soarelui. Foarte tolerant la Phomopsis helianthi, Macrophomina, Profitul Agricol 40/2021

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI

Biocrop TANGO Semitardiv, Express, productivitate excelentå, ulei > 41%, rezisten¡å superioarå la înclinare ¿i frângere, MH mare, numår mare de semin¡e pe capitul, pachet foarte bun de rezisten¡å la boli - Plasmopara, Phoma, Verticillium, Sclerotinia Helianti, Puccinia Helianti, rezisten¡å la Orobanche (OR5); foarte bunå vigoare la råsårire; adaptabilitate ridicatå în toate condi¡iile pedoclimatice.

FABULO Semitardiv, Clearfield Plus, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat, ulei 46 - 52%, rezisten¡å superioarå la înclinare ¿i frângere, MH mare, numår mare de semin¡e. Pachet genetic complex de rezisten¡å la boli Phoma, Sclerotinia, Orobanche (OR5); start rapid în vegeta¡ie, toleran¡å la secetå, plasticitate ecologicå.

SUNFIRE HO Semitimpuriu, Clearfield, acid oleic min. 83%, productivitate foarte Sclerotinia sclerotiorum, poten¡ial genetic peste 5 t/ha, ulei: 46-48%, bunå toleran¡å la secetå ¿i atractivitate pentru polenizatori. Rezolvå problema majoritå¡ii buruienilor cu frunzå latå, cum ar fi Cirsium arvense, cu utilizarea obligatorie a erbicidului. Densitate: 60.000 pl. rec./ha.

ANABELA SU Semitimpuriu, foarte tolerant la tribenuron-metil, potrivit pentru toate tipurile de sol ¿i condi¡ii, înål¡ime medie a plantei, mare rezisten¡å la cådere. Rezistent genetic la lupoaie, rasele A, B, C, D ¿i E (Orobanche cumana), rugini ¿i molia florii-soarelui, rezistent genetic la manå (Pl6 Profitul Agricol 40/2021

Corteva ridicatå, MH mare, numår mare de semin¡e, rezisten¡å mare la înclinare ¿i frângere, rezisten¡å foarte bunå la Sclerotinia, toleran¡å fa¡å de Phoma ¿i Orobanche (OR5) pânå la rasa E, excelentå vigoare la råsårire, ritm de cre¿tere rapid, toleran¡å la secetå.

FAUST Cel mai bine vândut din portofoliul Biocrop Semitimpuriu, Express, ulei > 41%, productivitate excelentå, genera¡ie nouå, precocitate la recoltare, foarte tolerant în condi¡ii de stres, tolerant fa¡å de mana florii-soarelui (gena pl6), rezisten¡å la Orobanche (OR5), stabilitate foarte bunå în condi¡ii.

DUET CL Semitimpuriu, de genera¡ie nouå, con¡inut ridicat de acid oleic, produc¡ii remarcabile, foarte bunå stabilitate a produc¡iilor în condi¡ii pedoclimatice variate, tolerant fa¡å de mana florii-soarelui (gena pl6), înflore¿te la 60 de zile de la råsårire, evitând ar¿i¡a. gen). Foarte tolerant la Phomopsis helianthi. Poten¡ial genetic peste 4,8 t/ha. Densitate: 58.000 pl. rec./ha.

NS MAESTRO Semitimpuriu, toleran¡å ridicatå la erbicidele din grupa imidazolinonei, poate fi cultivat cu succes pe diferite tipuri de sol, înål¡ime medie, vigoare bunå la începutul vegeta¡iei ¿i dezvoltarea unei plante puternice. Rezisten¡å geneticå la manå (Pl6), precum ¿i la rugini ¿i molia florii-soarelui. Poten¡ial genetic pentru produc¡ia de semin¡e peste 5 t/ha. Densitate: 5860.000 pl. rec./ha. A fost calificat de BASF ca tolerant la erbicidele Clearfield pentru floareasoarelui.

P64LE99 Tardiv, cu cel mai ridicat poten¡ial de produc¡ie, rezisten¡å la erbicidul Express, bunå plasticitate ¿i adaptabilitate. Rezistent la Lupoaie (Orobanche cumana) inclusiv rasa E, tolerant pânå la rasa G inclusiv (BR1 ¿i BR3). Toleran¡å mare la Phomopsis ¿i Sclerotinia, pe tulpinå ¿i calatidiu, precum ¿i la rasele de manå cunoscute în România, cu o bunå rezisten¡å la cådere ¿i frângere ¿i o toleran¡å foarte bunå la secetå ¿i ar¿i¡å. Talie echilibratå, tulpinå puternicå, sistem radicular foarte bine dezvoltat. Se recomandå în toate zonele de culturå a florii-soarelui din România, chiar ¿i în cele infestate cu lupoaie (Orobanche cumana) mai agresive decât rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate. Densitate neirigat: 65 - 70.000 b.g. /ha, irigat: 68 - 72.000 b. g./ha.

P64LE136 Semitimpuriu, cu toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, Express, foarte bine adaptat condi¡iilor din România, cu productivitate excep¡ionalå în condi¡ii favorabile ¿i nefavorabile. Talie medie, cu arhitecturå îmbunåtå¡itå a plantelor ¿i caractere agronomice superioare. Tolerant la lupoaie (Orobanche cumana) pânå la rasa G (BR1 & BR2), rezisten¡å la rasele de manå cunoscute în România, la Phomopsis ¿i Sclerotinia. Se recomandå a fi cultivat în zonele de culturå a florii-soarelui din România unde terenurile nu sunt infestate cu lupoaie (Orobanche cumana) mai agresivå decât rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate. Densitate neirigat: 55-58.000 b.g./ha, irigat: 58-62.000 b.g./ha.

P64LE162 Semitimpuriu, cu toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, Express, toleran¡å la lupoaie (Orobanche cumana) rasa G, precum ¿i la Phomopsis ¿i Sclerotinia, rezultate excep¡ionale în condi¡ii nefavora- uuu 31

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI uuu bile, cu productivitate excep¡ionalå, talie medie-înaltå, grad ridicat de autofertilitate. Se recomandå a fi cultivat în toate zonele de culturå a florii-soarelui din România, chiar ¿i în cele infestate cu lupoaie (Orobanche cumana) mai agresive decât rasa G, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate. Densitate neirigat: 55 - 58.000 b.g./ha, irigat: 58 - 62.000 b.g./ha.

P64LP170 Semitimpuriu, conversia îmbunåtå¡itå a lui P64LE25 în tehnologia Clearfield Plus, pretabil în secetå ¿i ar¿i¡å. Rezultate excep¡ionale în condi¡ii nefavorabile, cu toleran¡å bunå la Sclerotinia ¿i Phomopsis, rezisten¡å geneticå (BR1, BR2 ¿i BR3) ¿i tehnologicå la lupoaie (Orobanche cumana), grad ridicat de autofertilitate în calatidiu, rezisten¡å geneticå la rasele de manå cunoscute în România. Se recomandå în toate zonele de culturå a florii-soarelui din România, chiar ¿i în cele infestate cu lupoaie (Orobanche cumana) mai agresive decât rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate. Densitate neirigat: 55 - 58.000 b.g./ha, irigat: 58 - 62.000 b.g./ha.

P64LP180 Semitimpuriu, conversia îmbunåtå¡itå a hibridului P64LE99 la tehnologia Clearfield Plus, poten¡ial ridicat de produc¡ie, pretabil la densitå¡i de 68.000 de plante recoltabile ¿i tehnologie intensivå. Råspuns extraordinar la fertilizare ridicatå cu azot ¿i toleran¡å bunå la Sclerotinia ¿i Phomopsis. Rezisten¡å geneticå (BR1 & BR3) ¿i tehnologicå la lupoaie (Orobanche cumana). Talie echilibratå, tulpinå puternicå, sistem radicular foarte bine dezvoltat. Se recomandå în toate zonele de culturå a floriisoarelui din România, chiar ¿i în cele infestate cu lupoaie (Orobanche cumana) mai agresive decât rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate. Densitate neirigat: 6570.000 b.g./ha, irigat: 68-72.000 b.g./ha. 32

Donau Saat Hibrizii de floarea-soarelui Donau Saat sunt pretabili pentru toate proiectele cu finan¡are UE. Ace¿tia sunt înregistra¡i în Catalogul oficial ISTIS cu cifra 1. COD înreg.: 1126. Fiecare dintre hibrizii prezenta¡i de¡ine un pachet de toleran¡e la atacul acestor boli, înså este nevoie de protec¡ia lor pe perioada de vegeta¡ie, prin aplicarea de tratamente cu fungicide. Al doilea tratament cu fungicid, pe care îl recomandåm, se aplicå când floareasoarelui este în fenofazå de buton floral deschis. Acest tratament asigurå preven¡ia împotriva: Sclerotiniei, Botrytis ¿i Phomopsis. Indiferent de condi¡iile ¿i factorii de risc din perioada de vegeta¡ie, aplicarea tratamentelor fitosanitare preventive reprezintå o practicå agronomicå corectå ¿i eficientå, având ca scop eliminarea riscului de îmbolnåvire ¿i asigurarea unei dezvoltåri echilibrate a plantelor pentru atingerea poten¡ialului genetic de produc¡ie, ceea ce duce în final la o culturå eficientå ¿i profitabilå de floarea-soarelui.

BRAVO SU Cel mai cunoscut hibrid de floareasoarelui. Semitimpuriu, tehnologie SU, rezisten¡å totalå la erbicidele pe bazå de tribenuron-metil, foarte bunå plasticitate ecologicå, foarte bunå toleran¡å a stresului abiotic indus de ar¿i¡å, compatibil cu produc¡ia apicolå. Se remarcå printr-un poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat. Foarte bunå plasticitate ecologicå ¿i toleran¡å excelentå la stresul abiotic produs de ar¿itå. Are o vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, rezisten¡å la înclinare, frângere ¿i scuturare.

Comportament bun fa¡å de atacul bolilor foliare (Phomopsis, Alternaria sp.). Poate fi cultivat în toate zonele agricole ale ¡årii, mai pu¡in în cele unde au apårut rase mai noi ¿i mai agresive de lupoaie.

HELESUN De genera¡ie nouå, semitimpuriu, tehnologie SU, comercializat anul acesta la scarå largå, dupå ce a fost testat în anii anteriori confirmând poten¡ialul de produc¡ie cu rezultate bune în toatå ¡ara, ulei 40-45%. Ambele forme parentale sunt tolerante la tribenuron-metil. Rezultatele ultimilor doi ani, au confirmat cå Helesun atinge produc¡ii bune chiar ¿i în condi¡ii de secetå. Talie medie, rezisten¡å bunå la cådere ¿i frângere, precum ¿i toleran¡å bunå la mana florii-soarelui. Toleran¡å fa¡å de lupoaie pânå la rasa E ¿i poate fi cultivat în toate zonele de culturå a florii-soarelui.

SULFOSOL Semitardiv, tehnologie SU, cu poten¡ial de produc¡ie superior în condi¡ii de tehnologie intensivå, foarte bunå maså hectolitricå, bunå adaptare în zonele secetoase de culturå. Înflorirea mai târzie cu trei-cinci zile comparativ cu Helensun, nu a înregistrat umiditå¡i excesive la uuu Profitul Agricol 40/2021

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI uuu recoltare. Poate så capteze posibile sporuri de produc¡ie aduse de verile favorabile. În 2020 nivelul productiv nu a scåzut sub cel al mediei hibrizilor concuren¡i cultiva¡i în acelea¿i ferme ¿i condi¡ii de culturå (sol, precipita¡ii, tehnologie aplicatå). Este pozi¡ionat ca hibrid secundar, recomandat alåturi de un altul mai timpuriu, precum HELESUN SU, indiferent de suprafa¡å.

ALVAREZ IR Maturitate medie, tehnologie IMI, consacrat în portofoliu, este omologul lui Bravo SU în zona de hibrizi cu rezisten¡å la erbicide pe bazå de imaza-

INCDA Fundulea În ultimii ani, la INCDA Fundulea au fost crea¡i ¿i înregistra¡i în lista oficialå mai mul¡i hibrizi de floarea-soarelui rezisten¡i la erbicide, fie de tip imidazolinone (imazamox), fie de tip sulfonilureic (tribenuron). Patru au ajuns pe pia¡å, comercializa¡i în ¡arå, dar ¿i în stråinåtate. În total, sunt înregistra¡i în lista oficialå 7 hibrizi rezisten¡i la erbicide, 3 de tip SU (cultivare în sistemul Express) ¿i 4 de tip IMI (cultivare în sistemul Clearfield).

FD15E27 Semitardiv, Express, cu poten¡ial foarte ridicat de produc¡ie, stabil în diferite condi¡ii de culturå. Pachet bun de toleran¡å la mai multe boli. Toleran¡å la rasele de Plasmopara h. (produce manå) prezente în România ¿i la lupoaie, pânå la rasa F-G. Poten¡ial ridicat de produc¡ie ¿i în condi¡ii de secetå. Talie semiînaltå, rezistent la frângere ¿i cådere, bunå autofertilitate, dar poate fi vizitat ¿i de albine. Densitate: 5860.000 pl. rec./ha. 34

mox. Unul dintre cele mai mari grade ale plasticitå¡ii ecologice din tot portofoliul, recomandat pentru toate zonele de culturå a florii-soarelui, în special în regiunile cu infestare de Orobanche spp. Pe lângå toleran¡a crescutå fa¡å de parazitul lupoaie, se comportå foarte bine ¿i fa¡å de atacul de Sclerotinia scleortiorum (atac la calatidiu) ¿i Phomopsis helianthi. În general, to¡i hibrizii de floarea-soarelui marca Donau Saat se caracterizeazå prin caracterul “stay green”, fapt ce le conferå toleran¡å crescutå fa¡å de atacul de Phomopsis. Recomandat în toate zonele de culturå a florii-soarelui, inclusiv în zonele infestate cu Orobanche spp., cu

condi¡ia aplicårii de erbicide cu s.a. imazamox cu doza completå în stadiul de ¿ase-opt funze a florii soarelui.

JONASUN IR Maturitate semitimpuriu, tehnologie IMI, din genera¡ia nouå, cu caracteristici îmbunåtå¡ite în special pentru toleran¡å faå de principalele boli ale floriisoarelui, precum ¿i capacitate de produc¡ie ridicatå versus timpurietate. Capacitate bunå ¿i constantå de produc¡ie, plasticitate ecologicå deosebitå ¿i un comportament foarte bun fa¡å de principalele boli: Plasmopara, Botrytis, Sclerotinia la calatidiu. Toleran¡å excelentå la secetå.

FD15CL44 Semitardiv, Clearfield, poten¡ial foarte ridicat de produc¡ie, ridicat în condi¡ii de secetå, stabil în diferite condi¡ii de culturå, tolerant la mai multe boli. Foarte rezistent la atacul de Phomopsis helianthi, tolerant la rasele de Plasmopara h. (produce mana) ¿i la lupoaie pânå la rasa E, rezistent la frângere ¿i cådere, tulpina råmâne verde pânå la recoltat, bunå autofertilitate, densitate: 54-56.000 pl. rec./ha.

FD18E41 Semitardiv, Express, poten¡ial foarte ridicat de produc¡ie ¿i în condi¡ii de secetå, stabil în diferite condi¡ii de culturå, tolerant la mai multe boli importante, tolerant la rasele de Plasmopara h. (produce mana) prezente în România, rezisten¡å la lupoaie, pânå la rasa F, talie semiînaltå ¿i este rezistent la frângere ¿i cådere, bunå autofertilitate, dar poate fi vizitat ¿i de albine, densitate: 56-58.000 pl. rec./ha.

FD19E42 Semitardiv, Express, poten¡ial ridicat de produc¡ie ¿i în condi¡ii de secetå, stabilitate în diferite condi¡ii de culturå, toleran¡å foarte bunå la mai multe boli importante, toleran¡å la atacul de manå (rasele patogenului, prezente în Româ-

nia), rezisten¡å la lupoaie, pânå la rasa G, rezistent la frângere ¿i cådere, bunå autofertilitate, dar poate fi vizitat ¿i de albine. Densitate: 56-58.000 pl. rec./ha.

FD20CL70 Semitardiv, Clearfield, capacitate de produc¡ie: 3.900-4.200 kg/ha, ulei 51-52%, bunå plasticitate ecologicå, stabilitate ridicatå, calitativå ¿i cantitativå, a recoltei de semin¡e, rezisten¡å geneticå la manå, produså de patogenul Plasmopara halstedii, tolerant la atacul patogenilor Phomopsis helianthi, Phoma oleracea ¿i Sclerotinia sclerotiorum, rezistent la atacul parazitului lupoaie (Orobanche cumana) - rasa E. Rezisten¡å la frângere ¿i cådere, grad ridicat de autofertilitate (70-75%) - produc¡ii ridicate, în lipsa entomofaunei polenizatoare. Densitate: 58-60.000 pl. rec./ha. Profitul Agricol 40/2021

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI

Lidea ES AROMATIC SU

KWS KWS APACHE CL Clearfield, epoca de înflorire este medie, poten¡ial mare de produc¡ie, ce se preteazå atât în tehnologie de culturå intensivå, cât ¿i medie. Înål¡ime medie ¿i frunze de mårime mijlocie, cu gofrare slabå, capitulul este aplecat, cu tija foarte curbatå ¿i formå u¿or convexå, cu boabe mici, de formå ovoidîngustå, culoare brunå, fårå inser¡ii de altå culoare. MH 45-48 kg/hl, toleran¡å bunå la secetå, rezisten¡å la Orobanche cumana (rasa E).

KWS ACHILLES CLP Clearfield Plus, cu poten¡ial mare de produc¡ie, stabil atât în cultura intensivå, cât ¿i în cea medie, înål¡ime medie, frunzå mare, de culoare verdeînchis, cu gofrare medie, calatidiu aplecat, cu tija curbatå, de formå platå, de mårime mare, såmân¡a are mårime medie, formå ovoid-îngustå, neagrå, cu inser¡ii laterale gri-închis. MH 42-45 kg/hl, toleran¡å bunå la secetå, rezisten¡å la Orobanche cumana, inclusiv rasa E.

FURIOUS CLP Nou! Clearfield Plus, plasticitate ecologicå ridicatå, cu rezultate foarte bune ¿i în zonele supuse frecvent secetei ¿i ar¿i¡ei. Arealul såu de cultivare cuprinProfitul Agricol 40/2021

de zonele ce permit înfiin¡area timpurie a culturii (S, SE, V României). Densitate: 58-62.000 b.g./ha. Talie medie-înaltå, rezisten¡å la Orobanche cumana (inclusiv rasa F), toleran¡å ridicatå la Sclerotinia sclerotiorum, Phoma macdonaldi, Phomopsis helianthi ¿i, mai ales, la mana florii-soarelui, Plasmopara helianthi (hibrid RM9), foarte bunå comportare la frângerea tulpinii. Poten¡ial extraordinar de produc¡ie, specific hibrizilor din aceastå grupå de maturitate, MMB ridicat: 56-58 g, ulei 46-48%.

TAHITI CLP Nou! Clearfield Plus, areal vast de cultivare, ce cuprinde toate zonele de culturå ale florii-soarelui din România. Densitate: 58-62.000 b.g./ha. Talie medie, capitulul plat, dispus oblic fa¡å de axul tulpinii, rezisten¡å la Orobanche cumana (inclusiv rasa F), toleran¡å ridicatå la Sclerotinia sclerotiorum, Phoma macdonaldi, Verticillium dahliae, Phomopsis helianthi. Toleran¡å foarte ridicatå la mana florii-soarelui, Plasmopara helianthi (hibrid RM9). Con¡inutul de ulei este foarte ridicat (47 - 49%), se remarcå printr-un randament extraordinar al produc¡iei, datorat umplerii complete a capitulului, plantele sunt sånåtoase, cu o vigoare excelentå în primele stadii de vegeta¡ie ¿i toleran¡å la boli de-a lungul sezonului.

Cel mai bine vândut hibrid de floarea-soarelui din portofoliul Lidea. Semitimpuriu, high-oleic, toleran¡å la tribenuron-metil - hibrid homozigot care nu manifestå fitotoxicitate în urma aplicårii erbicidului, acid oleic 89%, rezisten¡å geneticå la Orobanche rasa G. Disponibil ¿i cu concept Boost & Go, o asociere de patru ac¡iuni cumulative: biostimulant, nutrien¡i, înveli¿ special, protec¡ia culturii fa¡å de stresul biotic.

ES ARGENTIC SU Semitimpuriu, high-oleic, cu toleran¡å la tribenuron-metil, acid oleic 91%, toleran¡å foarte bunå la mana florii-soarelui, profil fitosanitar foarte bun, foarte bine adaptat pentru tehnologie extensivå ¿i semi-intensivå, disponibil ¿i cu concept Boost & Go.

ES JANIS CLP Semitardiv, linoleic, cu sistem de produc¡ie Clearfield Plus, comportament agronomic foarte bun. Pierderi minime la recoltat datoritå unei talii reduse, rezisten¡å geneticå la Orobanche pânå la rasa G, disponibil ¿i cu concept Boost & Go.

ES BELFIS CLP Nou! Semitimpuriu, linoleic, Clearfield Plus, toleran¡å foarte bunå la mana florii-soarelui, recomandat pentru tehnologie semiintensivå ¿i intensivå, adaptat contextului climatic local.

ES OASIS CLP Nou! Semitardiv, linoleic, Clearfield Plus, vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie ¿i o toleran¡å foarte bunå la bolile specifice, recomandat pentru cultivare în sistem semiintensiv ¿i intensiv. 35

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI

Mas Seeds MAS 920.CP Are ca obiectiv principal produc¡ia, datoritå unui MMB mare ¿i capacitå¡ii de a securiza fecundarea, productiv, tip Heliosmat - siguran¡a produc¡iei.

MAS 92.CP Poten¡ial ridicat datoritå unor noi caracteristici genetice, adaptat tuturor tipurilor de sol. Cele mai bune performan¡e sunt ob¡inute în condi¡ii de semånat timpuriu. Profilul såu agronomic foarte bun aduce siguran¡å chiar ¿i în zonele cu presiune mare de boli. Tehnologia Clearfield Plus måre¿te spectrul de buruieni combåtut.

SULFONOR Diferit prin aspectul såu (talie scurtå), unul dintre cei mai timpurii pe segmentul de tribenuron-metil, înflorirea timpurie în compara¡ie cu al¡i hibrizi TBMT. Productiv, peste martori în re¡eaua de cercetare din sud-estul Europei. Talie scurtå, cu tulpinå sånåtoaså, con¡inut ridicat de ulei.

MAS 85.SU Adaptat majoritå¡ii condi¡iilor de culturå a florii-soarelui. Vigoarea bunå de la råsårire îi permite o paletå largå de semånat. Tolerant la tribenuron-metil ceea ce permite un control mai economic împotriva buruienilor dificile ¿i erbicidare postemergentå. Randament de top, toleran¡å la boli, protec¡ie împotriva Sclerotiniei.

MAS 83.SU Semitimpuriu, tolerant la TBMT, flexibilitate în controlul buruienilor, cu o extraordinarå adaptabilitate. Poate fi cultivat în toate arealele de culturå, de la cele cu poten¡ial scåzut pânå la cele cu poten¡ial ridicat. Timpurietatea reprezintå avantaj în caz de ger târziu ¿i evitå ar¿i¡a din timpul polenizårii. Având profilul RM9, este o solu¡ie pentru zonele cu presiune mare de manå. Este solu¡ia pentru câmpurile infestate cu buruieni. Se remarcå prin stabilitatea produc¡iei în toate condi¡iile, dar ¿i mai bine se manifestå în zonele cu poten¡ial ridicat de produc¡ie. Con¡inut ridicat în ulei. 36

RAGT RGT SIKLLOS CL Poten¡ial de produc¡ie ridicat ¿i constant în toate zonele de culturå ale florii-soarelui, toleran¡å la boli ¿i rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i frângere. Valorificå ¿i terenurile mai sårace, cu succes. Bunå rezisten¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, cât ¿i o foarte bunå toleran¡å la boli precum Phomopsis, Plasmopara, Sclerotinia pe capitul ¿i rådåcinå. Densitate neirigat: 55-60.000 pl./ha, irigat: 60-65.000 pl./ha.

RGT CHARLLOTTE CL +bonus HiOl Poten¡ial de produc¡ie ridicat, con¡inut foarte bun în ulei ¿i de acid oleic, toleran¡å la boli ¿i rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i frângere. Toleran¡å foarte bunå la secetå. Ulei: 47-48%. Densitate neirigat: 55-60.000 pl./ha, irigat: 60-65.000 pl./ha.

în ulei (47-48%), bunå vigurozitate dupå råsårire, excelentå stare fitosanitarå/bunå toleran¡å la principalele boli, bunå adaptabilitate în condi¡ii de secetå. Semitimpuriu, recomandat inclusiv în zonele puternic infestate cu lupoaie, rezisten¡å pânå la rasa F. Densitate neirigat: 55-60.000 pl/ha, irigat: 60-65.000 pl/ha.

RGT ABSOLLUTE CLP +bonus HiOl Maximizarea profitului/ha prin cultivarea unui hibrid de floarea-soarelui “high-oleic” în cadrul programelor de bonificare propuse de cåtre traderi ¿i procesatori, excep¡ional poten¡ial de produc¡ie corelat cu un foarte bun con¡inut în acid oleic/rezultate stabile,

RGT VALLENCIA CLP Genera¡ie nouå, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, foarte bun con¡inut bun

Limagrain LG 50.479 SX Semitimpuriu, talie înaltå, cu sistem radicular puternic ¿i rezisten¡å la cådere, capitul mare, fecundare foarte bunå ¿i pozi¡ie semi-aplecatå, MMB: 58 - 60 g, MH: 45 - 47 kg/hl, densitate: 55-58.000 pl. rec./ha.

LG 50.635 CLP Semitimpuriu, talie medie, vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, plante puternice, cu sistem foliar bogat, capitul mare, cu pozi¡ie aplecatå, MMB: 60 - 65 g, MH: 40 - 42 kg/hl, densitate: 55-60.000 pl. rec./ha.

LG 55.55 CLP Semitimpuriu, capitul de dimensiuni mari, bine fecundat, cu pozi¡ie semiaplecatå, toleran¡å foarte bunå la secetå, MMB: 62 - 64 g, MH: 46 - 48 kg/hl, densitate 53-56.000 pl. rec./ha.

LG 50.779 SX Nou! Semitimpuriu, high oleic, plante de talie medie, capitul de dimensiuni mari, cu pozi¡ie semi-aplecatå, MMB: 58 - 60 g, MH: 47 - 49 kg/hl, densitate: 55 - 58.000 pl. rec./ha.

LG 50.797 CLP Semitimpuriu, high oleic, talie medie, capitul mare, cu pozi¡ie semi-aplecatå, MMB: 58-60 g, MH: 47-49 kg/hl, densitate: 55-58.000 pl. rec/ha. Profitul Agricol 40/2021

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI foarte bunå stare fitosanitarå ¿i rezisten¡å la cådere ¿i frângere. Bunå adaptabilitate în toate zonele de culturå. Con¡inut ridicat de acid oleic, recomandat inclusiv în zonele puternic infestate cu lupoaie. Densitate neirigat: 55-60.000 pl/ha, irigat: 60-65.000 pl/ha.

RGT INTERSTELLAR SU Tehnologia Express, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, de genera¡ie nouå; foarte bunå stare fitosanitarå ¿i toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å. Con¡inut ridicat în ulei, bunå toleran¡å la lupoaie (Orobanche cumana); toleran¡å rase A-E. Valorificå cu succes solele de poten¡ial ¿i condi¡iile intensive de culturå. Densitate neirigat: 58-60.000 pl/ha, irigat: 60-65.000 pl/ha.

Next Gen Geneticå Nuseed

NHK12M010 High-oleoic, rezistent la erbicidele pe baza de imazamox. Stabilitate remarcabilå a produc¡iilor ridicate, capacitatea de a rezista la mai multe varietå¡i de mana florii-soarelui ¿i toleran¡å la frângere.

X4219 Semitimpuriu, con¡inut ridicat de acid oleic, adaptat pentru sistemele de erbicidare pe bazå de tribenuron-metil. Talie de 1,55 -1,65, foarte bunå rezisten¡å la frângere, sistem foliar bogat. Rezisten¡å excelentå la mana floriisoarelui ¿i la condi¡iile de stres hidric.

CAMARO 2 Productivitate ridicatå, rezistent la erbicidele pe bazå de imazamox, pro-

SaatenUnion ALEXA SU Vârful produc¡iilor Semitimpuriu, toleran¡å bunå la secetå ¿i ar¿i¡å ¿i la principalele boli ale florii-soarelui. Recomandat în toate zonele de culturå ale florii-soarelui, toleran¡å geneticå la cådere ¿i frângere, pachet agronomic de excep¡ie cu toleran¡å foarte mare la principalele boli foliare, toleran¡å ridicatå la Orobanche spp. de la rasa A-F. MH: 40 kg/hl, ulei: 45%, MMB: 57 g.

DAVERO SU Spune DA inova¡iei în regim express Semitimpuriu, stabilitate în orice condi¡ii, rezisten¡å la cådere ¿i frângere, toleran¡å bunå la secetå, precum ¿i la principalele boli ale florii-soarelui, toProfitul Agricol 40/2021

iectat pentru sisteme de produc¡ie cu consumuri reduse. Structurå extinså a rådåcinii, tulpinå puternicå, rezisten¡å sporitå la boli, pentru a-l ajuta så reziste la vânt puternic ¿i pe terenuri agricole cu condi¡ii meteorologice nefavorabile. Rezistent la mai multe rase de mana florii-soarelui.

N5LM307 Pentru consum ¿i ulei, de culoare neagrå, tolerant Clearfield, cu productivitate ridicatå. Starea bunå de sånåtate a plantelor la sfâr¿itul sezonului ¿i capacitatea de autosus¡inere a plantelor îl fac o alegere de primå importan¡å pentru pie¡ele produselor de consum în coajå ¿i decorticate. Ca tip uniform, cu maturitate semitardivå, N5LM307 oferå flexibilitate cultivatorilor din principalele regiuni producåtoare de floarea-soarelui. Rezisten¡å la mana florii-soarelui.

leran¡å ridicatå la Orobanche spp. de la rasa A-F, recomandat în toate zonele de culturå ale florii-soarelui, pretabil pentru toate tehnologiile de culturå. MH: 40 kg/hl, ulei: 45 %, MMB: 57-60 g.

SURIMI CL ¥n condi¡ii dificile, este premiant. Semitardiv, geneticå de elitå, talie rezistentå la cådere, toleran¡å bunå la secetå ¿i ar¿i¡å, pachet genetic de excep¡ie, toleran¡å la cele mai importante boli ale florii-soarelui. MH: 42 kg/hl, ulei: 44%, MMB: 57 g.

VICTORY CL Nou! Victorios în condi¡ii dificile Pretabil în tehnologii extensive, toleran¡å foarte bunå împotriva putregaiului alb - Screlotinia sclerotiorum, calatidii cu bractee închise la maturitate ce îi conferå o “apårare” mai bunå împotriva påsårilor, precum ¿i evitarea ac¡iunii directe a soarelui, uniformitate excelentå a lanului, toleran¡å foarte ridicatå la secetå ¿i ar¿i¡å. MH: 44 kg/hl, ulei: 45%, MMB: 60 g.

PUNTASOL CL Umple carul Semitimpuriu, adaptat tehnologiei Clearfield, tolerant la temperaturile scåzute din primåvarå, grad ridicat de adaptabilitate, produc¡ie ridicatå ¿i constantå în toate zonele de culturå din România. MH: 445 kg/hl, ulei: 44%, MMB: 52 g. 37

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI

Syngenta SY ONESTAR CLP Noul standard de produc¡ie în segmentul semi-timpuriu, ClearfieldPlus, talie medie, cu o bunå toleran¡å la cådere ¿i frângere, produc¡ii de calitate, cu un con¡inut ridicat în ulei. Toleran¡å la toate rasele de manå cunoscute în România. Toleran¡å ridicatå la Plasmopara helianthi M9; Orobanche cumana rasa E. Toleran¡å la Sclerotinia sclerotiorum; Alternaria helianthi ¿i Verticilium dahliae, la toate rasele de manå cunoscute în România. Poten¡ial excep¡ional de produc¡ie, cu rezultate foarte bune ob¡inute în culturile comerciale, dar ¿i în diferite teståri independente din România, stabilitate foarte bunå în diferite condi¡ii de culturå. Vigoare bunå dupå råsårit, tulpina se men¡ine verde pânå la recoltat. Densitate: 55-60.000 pl. rec./ha. Pentru cultivare în toate zonele de cultivare a florii-soarelui din România.

SURELI HTS Semitardiv, un nou nivel de produc¡ii în segmentul Express! Pachet foarte bun de toleran¡e la mai multe boli. Toleran¡å geneticå la toate rasele de manå cunoscute în România ¿i la lupoaie, pânå la rasa F. Toleran¡å ridicatå la: Plasmopara helianthi M9; Orobanche cumana rasa F; Sclerotinia sclerotio-

rum; Macrophomina phaseolina, Alternaria helianthi. Poten¡ial impresionant de produc¡ie, stabil în diferite condi¡ii de culturå. Poten¡ial ridicat de produc¡ie chiar ¿i în condi¡ii de secetå. Talie semi-înaltå ¿i aspect plåcut în culturå, foarte bunå autofertilitate, tulpina se men¡ine verde pânå la recoltat. Densitate: 50-55.000 pl. rec./ha, se recomandå semånatul în epoca optimå ¿i evitarea climatelor mai reci de culturå, recomandat pentru cultivare pe terenurile unde nu existå infestare cu Orobanche cumana mai mare de rasa F. Nu se recomandå amestecul tratamentului erbicid postemergent cu alte produse fitosanitare.

SUMIKO HTS Semitimpuriu, cu toleran¡å la erbicidul Express, produc¡ii mari, calitate foarte bunå a produc¡iei ¿i con¡inut ridicat în ulei, ideal în condi¡ii de culturå intensivå. Produc¡ii ridicate în culturå intensivå. Toleran¡å geneticå la toate rasele de manå cunoscute în România. Toleran¡å ridicatå la: Plasmopara helianthi M9; Orobanche cumana rasa E; Phomopsis helianthi. Toleran¡å la: Sclerotinia sclerotiorum. Vigoare bunå, cu talie medie ¿i toleran¡å la cådere ¿i frângere. Densitate: 55-60.000 pl. rec./ha. Råspunde foarte bine la condi¡iile de culturå intensivå, pretabil la semånat ¿i în cultura succesivå, recomandat pentru cultivare pe terenurile unde nu existå infestare cu Orobanche cumana mai

mare de rasa E. Nu este recomandat amestecul tratamentului erbicid postemergent cu alte produse fitosanitare.

SUBARO HTS Semitardiv, cu toleran¡å la erbicidul Express, adaptabil, cu produc¡ii mari ¿i stabile, adaptabil, cu toleran¡å bunå la secetå. Toleran¡å geneticå la toate rasele de manå cunoscute în România. Toleran¡å ridicatå la: Plasmopara helianthi M9; Orobanche cumana rasa E; Phomopsis helianthi; Sclerotinia sclerotiorum; Macrophomina phaseolina. Vigoare bunå, cu talie medie-înaltå, toleran¡e la cådere ¿i frângere. Densitate: 5560.000 pl.rec./ha. Råspunde foarte bine la condi¡iile de culturå intensivå, recomandat pentru cultivare pe terenurile unde nu existå infestare cu Orobanche cumana mai mare de rasa E. Nu este recomandat amestecul tratamentului erbicid postemergent cu alte produse fitosanitare.

SY EXPERTO Semitimpuriu pentru tehnologia Clearfield, produc¡ii mari chiar ¿i în high-oleic, adaptat la condi¡iile de culturå din toatå ¡ara. Stabil în con¡inutul de acid oleic, cu toleran¡å la toate rasele de manå cunoscute în România. Toleran¡å ridicatå la: Plasmopara helianthi M9, Orobanche cumana rasa E. Toleran¡å la: Sclerotinia sclerotiorum, Macrophomina phaseolina, Phomopsis helianthi. Poten¡ial de produc¡ie ridicat ¿i stabil, cu rezultate foarte bune ob¡inute în culturile comerciale, dar ¿i în diferite teståri independente din România, sistem radicular bine dezvoltat ¿i toleran¡å la secetå. Talie semi-înaltå, cu o vigoare bunå, cu toleran¡å la cådere ¿i frângere, pretabil pentru condi¡ii de culturå intensivå. Se recomandå izolarea solelor de high-oleic de floarea-soarelui clasicå prin asigurarea unui spa¡iu cât mai mare între acestea, delimitarea clarå a solei prin separare fizicå de solele vecine prin drumuri, canale, perdele forestiere etc. Densitate: 55-60.000 pl. rec./ha. Profitul Agricol 40/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Campionii boierului din Cilieni Marcel Olteanu cultivå 1.700 de hectare ¿i cre¿te la Cilieni, în jude¡ul Olt, 350 de vaci ¿i tauri Angus. Adevåra¡i campioni ai rasei din ¡arå ¿i nu numai. Lipsesc doar târgurile în care crescåtorul så-¿i etaleze cu mândrie performan¡ele. El este ¿i pre¿edintele Asocia¡iei Aberdeen Angus.

început så creascå vaci Angus ca så dea sens unei activitå¡i de rutinå, cum este cultura

mare. “ªi ca så le dau de lucru angaja¡ilor mei pe timp de iarnå”, îi place så spunå lui Marcel Olteanu. ºinta este så ajungå la 500 de vaci Angus, cu totul. “Adicå 250-270 de vaci matcå. Dacå vom avea 500 de vaci, vom putea livra ritmic 150 de vi¡ei pe an în tran¿e trimestriale.” Karpaten Meat este cel mai sigur client. Aproape jumåtate din carne råmâne în ¡arå. Pre¡ul de abatorizare este de 287 de lei pentru un taur. “Noi primim 12 lei pe kilogramul în viu de la Karpaten Meat, dar dacå duc animalul la abator, primesc 6 lei. A råmas acela¿i pre¡. Am avut 500 de oi ¿i am scåpat de ele. Eram în pierdere. Plåteam doi ciobani cu carte de muncå cu 650 de milioane de lei pe an, cu tot cu dårile cåtre stat, ¿i vindeam 200 de miei la abatorul Diana din Vâlcea ca så iau 500 de milioane. Ca så nu mai cal-

culåm furajele, adåposturile... Am o firmå în Germania cu 60 de angaja¡i. Taxarea muncii este mare ¿i acolo. ªi impozitul este progresiv, dar la noi taxarea muncii este exageratå.” Are o rezervå impresionantå de fânuri ¿i de paie, toate protejate bine de intemperii. Silozul de porumb “trebuie så miroase ca o maia, ca un cozonac proaspåt”. Remorca furajerå este un Triolet de care fermierul e foarte mul¡umit. Mai nou, Marcel Olteanu construie¿te un padoc mare de iarnå pentru tauri. “Vor avea 120 de metri påtra¡i de cåciulå! Vitele crescute numai în padoc apar izinite fa¡å de cele ¡inute numai afarå. Toate trec prin på¿unea de peste Olt, înva¡å så meargå natural, så-¿i formeze musculatura, så-¿i dezvolte carcasa. Uite, el este Claudius, este nåscut în fermå. Pe på¿une te po¡i

apropia de el numai cu tractorul. La fel de temperamental este ¿i Jup. Sco¡ianul Erik a fost primul nostru taur, iar urma¿ul lui este Erik junior. Neam¡ul Baldur are o trupå de juninci cochete.” Baldur se ridicå ¿i începe så facå frumos ca un buhai: muge¿te adânc ¿i î¿i aruncå ¡årânå peste cap de mânie. Am våzut vaci cu un aspect fenotipic perfect în ocoalele lui Marcel Olteanu, cum mai vezi doar prin nordul Germaniei, prin Sco¡ia sau prin Irlanda. “Avem mare nevoie de târguri pentru zootehnie. Fermierii trebuie så-¿i etaleze rezultatele muncii lor undeva, så socializeze ca între profesioni¿ti.” Nu inten¡ioneazå så închidå cercul, a¿a cum au procedat al¡i fermieri. “Nu voi face procesare fiindcå am exemplul companiei Karpaten Meat, care gestioneazå 80% din efectivele de Angus

Furajarea, mai bine ca la carte Anul acesta Olteanu a fåcut 40 de tone de siloz de porumb la hectar, de bunå calitate. A tocat porumbul la începutul lui august, în plinå ar¿i¡å. Ra¡ia de iarnå pentru o vacå Angus cuprinde 20-22 de kilograme pe zi, din care siloz de porumb 12 kilograme, fân de lucernå, fân de fânea¡å, un kilogram de uruialå din porumb, o jumåtate de kilogram de orz, o jumåtate de kilogram de grâu, 0,5 kg ¿rot de floarea-soarelui sau mazåre. “Mazårea nu trebuie så depå¿eascå niciodatå 15% din cantitatea totalå de 4 kg de uruialå deoarece

creeazå probleme animalului, provoacå acidoze, constipa¡ii, chiar diaree. Båtrânii spuneau så nu le dåm mazåre «cå se-nfundå». Dacå este frig, doza de uruialå trebuie så mai creascå pentru suplimentul necesar echilibrului energetic”, spune Marcel Olteanu. Are 57 hectare de på¿une ¿i 30 de hectare de fânea¡å. Le på¿uneazå prin rota¡ie, cu gard electric, dar ¿i cu paznici permanen¡i. Vacile rezistå pe på¿une de la Sfântu Gheorghe pânå la Sfântul Nicolae. Acolo se strînge pe loc lucerna ¿i vacile au ce mânca. Profitul Agricol 40/2021

Marcel Olteanu cultiv\ 1.700 de hectare [i cre[te la Cilieni, în jude]ul Olt, 350 de vaci [i tauri Angus

din România. Dacå elve¡ienii de la Karpaten Meat sim¡eau cå e mai bine så aibå abatorul lor, îl fåceau ei. Mai ales cå ei provin din familii de måcelari. Noi tåiem la Abatorul Sergiana, la Poiana Mårului de lângå Bra¿ov. Am måcar lini¿tea cå pleacå de la mine ¿i nu se duc direct la abator.

Chiar dacå Angus este consideratå cea mai rezistentå raså de taurine din lume, se întâmplå totu¿i så aparå ¿i aici distocii. Un asemenea necaz a dat ¿i peste ferma lui Marcel Olteanu. A fost nevoit så-l caute pe doctorul Drago¿ Bîr¡oiu ca så-i salveze o vacå. “Mi-a salvat o vacå de elitå, era la prima fåtare, spune Marcel Olteanu. Era vi¡icå ¿i am dat-o la un taur necunoscut, nou, ceea ce niciodatå nu se face fiindcå nu ¿tii ce vi¡ei face. Era un taur tânår ¿i pårea mic, dar, ulterior, a crescut ¿i a ajuns un taur mare, care face vi¡ei mari. Vi¡elul era deja mort când a venit doctorul. Asemenea situa¡ii sunt rare. Vacile tot cresc pânå la al treilea vi¡el. Trebuie s-o dai la taur când are cel pu¡in Profitul Agricol 40/2021

75% din greutatea mamei. Dacå vaca are 600 de kilograme, vi¡ica trebuie så aibå 400. Eu le a¿tept pânå ajung la 430-450 kg.” Evitarea distociilor este preocuparea fermierilor performan¡i. “Trebuie så cuno¿ti originea taurului înainte så-l dai printre vaci. De obicei, cumperi taurul tânår, are certificat de origine, vezi ce greutate avea el la fåtare, ce fel de vi¡ei avea tatål lui. Cu toate acestea, nu po¡i deduce de-aici chiar tot. Noi nu ne dorim ca vacile så fete vi¡ei mai mari de 35 de kilograme. Dacå vaca are lapte, sporul de cre¿tere al vi¡elului va fi mare ¿i recupereazå în timp. ªi din furajare se pot regla dimensiunile fåtului. Vine controlul oficial al produc¡iei. Avem tauri de 1291-1300 kg, crescu¡i pe på¿une. În ultimele douå luni pânå la fåtare, vaca nu mai prime¿te uruialå. Sau îi dai mai pu¡in. Cel mai eficient este så meargå pe på¿une, så facå mi¿care. Înainte de fåtare, le aducem la grajd”. Monta este de tip harem ¿i taurii stau permanent printre vaci, cu excep¡ia verii. Un taur la 20-30 de vaci.

“Folosesc uneori ¿i doi tauri, ¿i atunci vi¡eii au origine nedefinitå. Dacå påstrez vi¡ica pentru reproduc¡ie, îi fac analizå geneticå. Eu ¡in vacile cel pu¡in douå luni ¿i jumåtate fårå taur, nu le dau la montå. Regula cere o pauzå de 45 de zile, dar eu le ¡in departe de taur 65 de zile. Må uit la ele så våd cum aratå. Poate så fie o vacå frumoaså, dar are opt-nouå ani, a supt-o vi¡elul pânå la os ¿i o mai las o lunå. Avem istoricul fåtårilor pentru fiecare vacå. Programul calculeazå un interval între fåtåri. Cu cât intervalul dintre fåtåri este mai scurt, adicå vaca poate så fete în fiecare an, må uit în istoric ¿i las de pråsilå un tåura¿, dacå mama lui este campioanå. Calculatorul ne ajutå så facem cea mai performantå selec¡ie. Vi¡eii îi ¡in trei luni cu acela¿i furaj ¿i îi cântåresc la o såptåmânå-douå. Le facem o bonitare cinstitå între noi la ferma de tauri. Am fost la licita¡ii mari din Germania ¿i un taur nu a depå¿it niciodatå 8.000 de euro. Când ajunge un taur la un asemenea pre¡, se då ¿ampanie.”

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Gheorghe Albu ]ine mai pu]ine oi Cunoscut pentru culturå mare ¿i vinuri, Gheorghe Albu are o pasiune mai pu¡in cunoscutå: oieritul. Dupå ani lungi de încercåri ¿i cercetåri proprii, ajunsese la 6.000 de capete. Acum, a vândut aproape jumåtate. A påstrat vreo 3.000. “Cre¿terea oilor nu merge”, spune Albu. “Lâna nu are valoare, laptele - nu ai cu cine så mulgi. Oile mele nu se preteazå la mulsul mecanic. Pot valorifica numai mieii, dar este insuficient så scot cheltuielile. Un miel costå 200300 de lei, dacå are peste 20 de kilograme. Merinosul a fost o raså mixtå totdeauna. Laptele a fost mereu pe locul al doilea la aceastå raså. Institutul Palas a creat varietatea prolificå, iar nu de lapte. O asemenea oaie fatå mai mul¡i miei ¿i deci ¿i cantitatea de lapte e mai mare. ¥n plus, nu avem nici på¿uni.”

A încercat timp de 10 ani cu aceastå raså, Merinos. Are ¿i un doctorat luat cu o încruci¿are între Cap Negru de Teleorman (Caraba¿å) ¿i Merinos, la care a lucrat cu Institutul Palas. “Merinosul avea corpul foarte dezvoltat ¿i rezultate mai bune am ob¡inut cu metisul din Merinos ¿i Texel, unde am îmbunåtå¡it calitatea carcasei ¿i a cårnii - proteine, gråsime, reducerea structurii osoase ¿i cre¿terea randamentului la tåiere. Cum spuneam, cu 14 ani în urmå, am încercat cu Cap Negru de Teleorman, dar nu a mers în Dobrogea. Aici råmâne ståpân Merinosul, pe care noi l-am îmbunåtå¡it ¿i prin infuzie cu Awas, Texel ¿i Suffolk. A¿a a rezultat rasa de carne Palas. O avem ¿i noi, am lucrat în paralel cu Institutul de la Palas. De aceea, acum existå douå nuclee - unul la noi ¿i unul la ei.”

ACVBR Sim [i IBNA încep transferul de embrioni Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci “Bål¡atå Româneascå”, tip Simmental, anun¡å cå este pregåtitå så realizeze transferuri de embrioni, în colaborare cu o echipå complexå de speciali¿ti de la IBNA Balote¿ti, de la Facultatea de Medicinå Veterinarå din Bucure¿ti ¿i DSVSA Bra¿ov. Activitatea de transfer de embrioni va începe peste o lunå la ferma din Hårman, jude¡ul Bra¿ov. “Echipa de speciali¿ti va fi formatå de Facultatea de Medicinå Veterinarå Bucure¿ti”, spune Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei. Este vorba de profesorii Gabriel Predoi, Marian Ochea, Nela Dragomir, Horia Grosu. Avem donatoarele pregåtite, vacile receptoare, laboratorul e gata instalat în fermå. Toatå investi¡ia în aceastå 42

idee a costat aproximativ 200.000 de euro, dar cheltuielile vor fi continue pentru pregåtirea ¿i furajarea animalelor, pentru materiale, pentru salarii. Toate costå bani. Am format o

echipå destul de bunå, cu medici veterinari ¿i ingineri. IBNA Balote¿ti va face potrivirea de perechi pentru evitarea consangvinizårii. “Avem vi¡ei cu valoare geneticå foarte înaltå. Vrem så ajungem la 1.000 de vi¡ei ob¡inu¡i din transfer de embrioni pe an. To¡i vor proveni din 40 de vaci donatoare. Avem deja 400 de juninci receptoare pregåtite”, spune Haller. ACVBR Sim le garanteazå crescåtorilor cå vi¡elele rezultate din aceste transferuri de embrioni vor da la maturitate 35 de litri de lapte pe zi (8.500 kg/ lacta¡ie) atunci când vor ajunge în fermele lor.

pagin\ de Viorel PATRICHI Profitul Agricol 40/2021

MA{INI & UTILAJE

EIMA Bologna 2021, expozi]ia care a înfruntat pandemia V

Dupå o amânare de un an, expozi¡ia interna¡ionalå de ma¿ini agricole EIMA de la Bologna ¿i-a deschis timid por¡ile în perioada 19-23 octombrie. Nu foarte larg ¿i nici chiar pentru toatå lumea. Dar este prima expozi¡ie de ma¿ini agricole organizatå în plinå pandemie.

izitatorii veni¡i din zeci de ¡åri trebuia musai så prezinte un certificat verde, iar cei care nu aveau a¿a ceva erau obliga¡i så se testeze (e drept, gratuit) în corturile de la intrarea în expozi¡ie. Cine nu accepta nu avea ce så mai caute acolo. Asta nu i-a împiedicat pe dealeri sau pe miile de vizitatori din peste 60 de ¡åri så vinå la expozi¡ie. Dar, pentru cineva care a “båtut” expozi¡ia patru zile la rând, vå spunem cå numårul vizitatorilor a fost mai mic decât la alte edi¡ii, înså cei care

au ajuns la expozi¡ie au fost interesa¡i la maximum de eveniment. Am remarcat lipsa din pavilioane a unor mari producåtori, precum Claas, Case IH, Massey Ferguson, iar asta a¿a, doar la o primå “citire”. Cu toate acestea, cele 1.350 de companii, dintre care 1.000 erau italiene (multe dintre aceste fiind afaceri de familie), prezente la EIMA 2021 pe o suprafa¡å expozi¡ionalå de peste 100.000 de metri påtra¡i cu peste 40.000 de ma¿ini ¿i utilaje, au avut ce aråta.

Ma¿ini ¿i echipamente inovative Edi¡ia din acest an a avut ca teme principale tehnologiile “verzi”, energia, digitalizarea ¿i hidrotehnica pentru iriga¡ii, la care s-au adåugat ¿i tehnologiile ¿i utilajele pentru conservarea apei în sol ¿i reducerea consumului de carburan¡i. Într-o sec¡iune specialå a expozi¡iei au fost prezentate cele mai inovative 44

ma¿ini ¿i utilaje, printre care am remarcat ¿enilata atonomå DooD pentru prelucrarea solului din pomiculturå ¿i viticulturå, sprayerul electric Nobili ac¡ionat de tractorul utilitar electric New Holland T4.110V, tractorul hibrid produs de Landini, tractoarele specializate BCS ¿i Carraro cu sistem dublu de direc¡ie (pe ro¡i ¿i articulat), grapa rota-

tivå Toro de la Maschio Gaspardo ¿i alte echipamente dotate cu o serie de inova¡ii. Profitul Agricol 40/2021

MA{INI & UTILAJE

Tractorul anului 2022 - John Deere [i-a adjudecat 2 din cele 4 trofee EIMA a a premiat inova¡ia ¿i inventivitatea producåtorilor de tractoare, iar cel mai râvnit trofeu a fost Tractor Of The Year - TOTY (Tractorul anului), urmat de premiile pentru cel mai bun tractor utilitar, cel mai bun tractor specializat ¿i TOTY sustenabil. Competi¡ia a fost strânså ¿i au participat unele dintre cele mai performante tractoare produse de Antonio Carraro, Case IH, Claas, Ferrari (produse de BCS), John Deere, Landini, Massey Ferguson, New Holland, Reform Metrac ¿i Valtra. Câ¿tigåtoarele celor patru categorii ale competi¡iei au fost: - Tractorul anului 2022: John Deere 7R 350; - Cel mai bun tractor utilitar: John Deere 6120M AutoPowr; - Cel mai bun din categoria Specializate: Reform Metrac H75 pro; - Cel mai bun tractor sustenabil: New Holland T6.180 Methane Power.

John Deere 6120M AutoPowr Motor John Deere de 4,5 l, cu catalizator diesel (DOC), sistem de reducere cataliticå selectivå (SCR) ¿i filtru de particule diesel (DEF) Putere nominalå: 120 CP Putere maximå: 145 CP Transmisie: Autopowr Capacitate de ridicare spate: 5.700 kg Capacitate de ridicare fa¡å: 4.000 kg

New Holland T6.180 Methane Power  Motor NEF, de 6,7 l, pe gaz metan, cu emisii de CO2 aproape zero  Putere nominalå: 145 CP  Putere maximå: 180 CP  Transmisie: Electro Command  Capacitate de ridicare spate: 7.864 kg

John Deere 7R 350  Motor John Deere de 9 l, echipat cu catalizator diesel (DOC), sistem de reducere cataliticå selectivå (SCR) ¿i filtru de particule diesel (DEF)  Putere nominalå: 350 CP  Putere maximå: 385 CP  Transmisie: Autopowr IVT  Capacitate de ridicare spate: 7.850 kg Profitul Agricol 40/2021

Reform Metrac H75  Motor Perkins 904J-E28T, de 2,8 l, 4 cilindri  Putere nominalå:75 CP  Transmisie: hidrostaticå  Capacitate de ridicare spate: 1.500 kg  Capacitate de ridicare fa¡å: 1.500 kg 45

MA{INI & UTILAJE

Produc\torii italieni, cu ochii pe pia]a din România Marius Mitra (foto), vechi colaborator al revistei noastre ¿i reprezentant al unor producåtori din Italia, ne-a cålåuzit printre noutå¡ile oferite de trei companii italiene interesate de pia¡a din România. Startec produce echipamente pentru aplicarea tratamentelor la culturi ¿i pentru fertilizarea lichidå, din ce în ce mai prezentå ¿i în fermele din România. Eurospand oferå distribuitoare de îngrå¿åminte, pentru cultura mare, viticulturå ¿i pomiculturå, precum ¿i echipamente de împrå¿tiat sare. FALC este deja prezentå pe pia¡a

din România ¿i vrea så-¿i extindå oferta cu o gamå largå de utilaje de prelucrare a solului, precum rotosape (pentru legumiculturå), pluguri rotative (pentru prelucrarea solului întårit sau umed), grape rotative, tocåtoare de resturi vegetale, echipamente de bilonare etc. La standul FALC ne-am întâlnit cu trei dealeri de ma¿ini agricole din România ¿i am stat de vorbå ¿i cu doi fermieri români veni¡i så vadå noutå¡ile de la EIMA 2021.

LOREDANA MARINESCU, CESIVO Craiova

“Avem peste 500 de clien¡i fermieri ¿i vrem så includem în portofoliu grapele rotative ¿i rotosapele de la FALC. Suntem interesa¡i ¿i de echipamentele pentru bilonat. Vom face demonstra¡ii în câmp cu acestea, atât pentru fermierii cu pânå la 1.000 ha, cât ¿i pentru legumicultorii din Izbiceni, Poiana Mare ¿i Dåbuleni.”

ALEXANDRU CANACHE, Agro-Interbrands Bacåu “Strategia agricolå a UE ne îndreaptå spre agricultura conservativå. FALC oferå utilajele potrivite: tocåtoare de vegetale ¿i echipamente de 46

reportaj de Arpad DOBRE prelucrarea solului în benzi, la care se poate ata¿a o semånåtoare. Noi vindem toatå gama de utilaje clasice de prelucare a solului, dar cu timpul vom renun¡a la ele.”

ANDREI TARADACIUC, Techfarm Agro, Roman “Vindem diferite utilaje de prelucrare a solului, semånåtori, ma¿ini de erbicidat, remorci, avem clien¡i fermieri de la 100 la 1.000 ha ¿i chiar peste, în toate jude¡ele din Moldova. De la FALC ne intereseazå plugul rotativ, sapa rotativå ¿i tocåtoarele de resturi vegetale, precum ¿i alte echipamente.”

CONSTANTIN PETRIªOR, fermier din Dolj “Am o fermå de 300 ha, culturå mare, iar seceta de anul trecut m-a determi-

nat så caut echipamente rezistente, Am våzut pentru prima oarå acest plug rotativ, mi-ar fi bun, la fel ¿i echipamente pentru zootehnie, cå vreau så m-apuc de cre¿terea animalelor împreunå cu fiul meu.”

NICUªOR URZICEANU, fermier din Dolj

“Am o fermå mai micå, de 150 ha, iar la noi, la Båile¿ti, când e secetå, påmântul se face beton, î¡i rupi plugul în el. Vreau så våd neapårat cum func¡ioneazå plugul åsta rotativ ¿i ar fi bune ¿i tocåtoarele de resturi vegetale, dar så våd ce performan¡e au.” Profitul Agricol 40/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Grija fa]\ de mediu sau pierderea pie]elor? Europa nu mai este în situa¡ia în care så aibå nevoie de alimente. Chiar cunoa¿te o bunåstare alimentarå. Cu toate acestea, agricultura nu face parte din geostrategia europeanå. Din contrå, båtrânul continent, bogat ¿i permisiv, este “locul de joacå” al marilor blocuri agricole. În ceea ce prive¿te energia, se poate spune acela¿i lucru: dacå refuzåm så dezvoltåm energia nuclearå, vom depinde din punct de vedere energetic nu numai de ¡årile producåtoare de petrol, ci ¿i de ¡årile producåtoare de gaze (China, Turcia, Rusia). Pentru a ne dezvolta toate punctele forte, trebuie så ne întoarcem la o politicå agricolå realistå, care så priveascå înainte ¿i så ne permitå så ie¿im din aceste capcane. Departamentul Agriculturii de Stat din SUA a prognozat o reducere a produc¡iei agricole europene între 12 ¿i 17% prin implementarea noii PAC. Acest lucru este extrem de îngrijoråtor, inclusiv în ceea ce prive¿te obiectivele de mediu: vom importa tone de CO2, fårå ca acestea så fie captate de fermierii europeni. Vom produce mårfuri bio pe care marea maså a popula¡iei nu le va cumpåra! Acest lucru se întâmplå aståzi la nivel european. Organizarea institu¡iilor noastre poartå o mare responsabilitate, în special DG Sante, care este în prezent responsabilå pentru reforma Politicii Agricole Comune, în colaborare cu DG Agri. Înainte, exista o mediere permanentå între Direc¡ia Generalå de Agriculturå 48

(DG Agri) ¿i diferitele institu¡ii ale Comisiei Europene. Din påcate, nu mai existå aceastå armonizare. PAC a fost singura politicå uniformå a UE ¿i este în curs de a se dezmembra! Continentul nostru î¿i autoimpune constrângeri ¿i obliga¡ii, care sunt ineficiente, neglijând în acela¿i timp poten¡ialul ¿i oportunitå¡ile sale, ceea ce îl conduce la incapacitatea de a-¿i hråni propria popula¡ie. De exemplu, suntem obliga¡i så respectåm regulile OMS ¿i så importåm Organisme Modificate Genetic (peste 40 de milioane de tone de soia sau derivate din aceasta, porumb, bumbac etc.), dar nu le putem produce noi în¿ine! Cum poate agricultori så în¡eleagå cå importåm materii prime pe care ei nu au voie så le cultive în fermele lor? “Criza coronavirusului a aråtat cât de vulnerabili suntem cu to¡ii ¿i cât de important este så restabilim echilibrul dintre activitatea umanå ¿i naturå. Biodiversitatea ¿i strategiile «De la fermå la consumator», care se aflå în centrul acordului verde, eviden¡iazå un echilibru nou ¿i mai bun...” aceastå frazå ne este servitå din Parlamentul European! Cum putem så credem cå pandemia de aståzi se datoreazå unei probleme de biodiversitate? Dacå reu¿im så înlåturåm pandemia, acest lucru se datoreazå ¿tiin¡ei. În Europa, cu ferme specializate, nu mai existå coabitare între påsåri ¿i garduri. Inova¡iile din agriculturå ¿i specializarea sectorului protejeazå umani-

tatea de trecerea virusului de la animale la oameni. Dacå biodiversitatea mai existå, este pentru cå managementul fermierilor a fost unul bun. Faptul cå viticultura se reduce ca pondere poate fi o cauzå a pierderii biodiversitå¡ii. Så nu mai credem cå activitatea umanå dåuneazå în mod sistematic, dorind într-un mod preten¡ios så restabilim o “naturå trecutå”, nu este aceasta cumva negarea umanitå¡ii noastre? Nu mai avem o viziune transversalå orientatå spre viitor, existå o lipså de abordare ¿i strategie, ceea ce este extrem de dåunåtor.

Cine are ra¡iune nu poate spune cå “pentru a îmbunåtå¡i sånåtatea umanå, produsele de protec¡ia plantelor trebuie så disparå”. Scopul produselor fitofarmaceutice, inclusiv cele sintetice, este de a controla prådåtorii culturilor: viru¿i, ciupercile, bacteriile, insectele ¿i buruienile care afecteazå grav calitatea sanitarå a alimentelor ¿i, prin urmare, sånåtatea omului. Pentru ca produc¡ia agricolå så fie sånåtoaså, trebuie så i se acorde îngrijirea necesarå. ªi trebuie så o faci cu cuno¿tin¡ele corecte, a¿a cum spun oamenii de ¿tiin¡å. Fermierii care sunt buni manageri ¿tiu cum så ajusteze doza de produse de protec¡ie cât mai aproape de efectul maxim ¿i fårå risipå. Este important så se administreze dozele corecte de medicamente la momentul potrivit. Agricultura ecologicå se confruntå cu acelea¿i probleme, cu ¿i mai pu¡ine Profitul Agricol 40/2021

OPINII resurse avute la dispozi¡ie. În plus, între un decoct ¿i o moleculå sinteticå identicå dozatå cu precizie, ce este mai dåunåtor ¿i mai pu¡in eficient?

Chimiofobia (frica de chimie) este o problemå realå. Oamenii nu în¡eleg cå chimia se gåse¿te peste tot, inclusiv în produc¡ia organicå, chiar dacå ingredientul activ are o origine organicå. Så fiu bine în¡eles, nu am absolut nimic împotriva pie¡ei organice, alegerea revine consumatorului, dar impunerea administrativå a cre¿terii ponderii agriculturii organice este contraproductivå, începând chiar cu mediul. Dacå ne uitåm la produsele susceptibile de a fi retrase de pe pia¡å, acestea sunt cel mai adesea produsele bio. A¿ putea spune cå dacå teoria contrazice faptele, atunci trebuie så ¡inem cont de fapte! Scåderea randamentului în Europa va avea o amprentå ecologicå ¿i mai gravå. Încå putem stabili o paralelå cu coeficientul ILUC, care se bazeazå pe urmåtorul principiu: de fiecare datå când realizåm un hectar nealimentar, ne obligå så creåm un hectar de alimente în altå parte a lumii. Acest principiu, care ne-a fost impus de ecologi¿ti, va avea, desigur, aceea¿i consecin¡å! Agricultura este, prin urmare, cel

Profitul Agricol 40/2021

mai bun aliat al mediului, deoarece a fåcut posibilå satisfacerea nevoilor crescute ale consumatorului pe suprafe¡e aproape stabile (în jur de un miliard ¿i jumåtate de hectare) la scara planetei ¿i evitarea defri¿årilor masive.

Un alt exemplu, circuitele scurte de la producåtor la consumator, pentru care este dificil de demonstrat cå sunt mai bune pentru mediu, chiar dacå au avantajul de a restabili proximitatea între producåtor ¿i consumator. Acesta este lucrul care trebuie remarcat. Etichetarea este adesea aleaså din motive comerciale. Marile mårci sunt pline de imagina¡ie în aceastå competi¡ie în care se angajeazå fårå så se îngrijoreze de echilibrul ¿i durabilitatea lan¡ului de produc¡ie. Tranzi¡ia ecologicå este bunå, dar trebuie så se bazeze, pentru a fi eficientå, pe solu¡ii care contribuie ¿tiin¡ific la dezvoltarea durabilå ¿i nu doar pe ideologie ¿i for¡a asocia¡iilor verzilor. În lume existå douå sisteme de protec¡ie agricolå: protec¡ia la frontierele ¡årii cu taxe vamale ¿i compensarea financiarå din cauza dezechilibrelor de pe pie¡ele agricole mondiale. În Europa, ajutorul este decuplat de produc¡ie ¿i nu mai joacå acest rol. Americanii, o mare na¡iune agricolå, au

Am fåcut urmåtorul 2 calcul: un hectar de grâu, cu o produc¡ie de 7,2 tone, capteazå 21 de tone de CO2 ¿i 1 hectar de grâu organic, cu o produc¡ie de 2,7 tone, capteazå 8 tone de CO2. În ciuda luårii în considerare a unei tone de emisii suplimentare de CO2 datoritå diferen¡ei dintre inputurile de sintezå fa¡å de inputurile din cultura bio, soldul pozitiv råmâne în continuare la 12 tone, în medie, în favoarea agriculturii conven¡ionale. Dezvoltarea agriculturii organice este, prin urmare, contraproductivå în raport cu captarea CO2.

pre¡uri minime sub care î¿i compenseazå fermierii. Europa, care a semnat acorduri globale de liber schimb în agriculturå, a fåcut acest lucru fårå a-¿i adapta politica agricolå. Acest lucru se bazeazå din ce în ce mai mult pe constrângerile de mediu. Acest dezechilibru pune sub semnul întrebårii independen¡a noastrå alimentarå ¿i aspectele geo-strategice. Noua Politicå Agricolå Comunå pare så nu aibå în vedere cele douå ¡inte. Concuren¡a trebuie så fie echitabilå pentru a fi un factor de eficacitate: mingea este în terenul deciden¡ilor politici!

MICA PUBLICITATE

IBNA-Balote¿ti, scoate la

LICITAºIE în data de 01 noiembrie un efectiv de

25 caprine (24 femele, 1 mascul), metis Carpatinå. Pre¡ul de pornire al licita¡iei porne¿te de la 11.666 lei. Contact-Serviciul Marketing, Tel: 0213.512.083 / 0729.480.520, e-mail: marketing@ibna.ro

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS AliRa Recruitment recruteaza pentru o importantå companie multina¡ionalå de distribu¡ie piese pentru diverse echipamente ¿i utilaje agricole, grup cu tradi¡ie pe plan europenan ¿i în plinå expansiune în România, o pozi¡ie de

Local Product Content Specialist. Activitatea se poate desfå¿ura în sistem remote, cu loca¡ie în orice zonå a ¡årii.

Local Product Content Specialist este responsabil pentru optimizarea informa¡iilor despre produsele de pe platforma webshop în vederea informårii clien¡ilor ¿i pentru a contribui la cre¿terea vânzårilor. Va colabora în stranså legåturå cu Departamentul de Data &Content Management al Grupului, cu raportare atât în extern, cât ¿i cåtre Sales Director România. Profil candidat: Responsabilitati: • Absolvent studii universitare; • Validarea traducerilor pentru produsele aflate pe webshop; • Crearea con¡inutului SEO pentru noile produse primate; • Limba englezå, nivel avansat; • Experien¡å similarå de minim 1 an reprezintå un avantaj; • Se asigurå de utilizarea optimå a cuvintelor cheie, pentru a • Bune cuno¿tin¡e operare PC; ajuta clien¡ii în identificarea produsele dorite; • Capacitate de analizå ¿i sintezå; • Se asigura cå produsele de pe platforma webshop sunt • Organizare, prioritizare; clasificate in mod corespunzåtor; • Translatarea specifica¡iilor tehnice de produs în texte de pro• Aten¡ie la detalii; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i rela¡ionare; duse comerciale optimizate SEO pentru magazinul web; • Capacitate de a lucra independent; • Adjustarea con¡inutului comercial al produselor pe baza feed• Orientare spre a gåsi solu¡ii. back-ului clien¡ilor ¿i analiza pie¡ei. Dacå î¡i dore¿ti så faci parte dintr-o importantå companie multina¡ionalå din sectorul agribusiness, atunci te invitåm så ne transmiti CV –ul tåu pe adresele

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 50

Profitul Agricol 40/2021

Magazin

Un castel de vân\toare pentru ni[te liceeni Liceul Tehnologic de Silviculturå ¿i Agriculturå “Casa Verde” Timi¿oara a fost înfiin¡at în 1885, în fostul Castel de vânåtoare al contelui Mercy. Este construit chiar în mijlocul Pådurii Verzi ¿i are o puternicå tradi¡ie, dovadå fiind cei 136 de ani de existen¡å.

Cine era contele Mercy, guvernator al Timi¿oarei La început, i-au zis ªcoala Silvicå Profesionalå de la Pådurea Verde Timi¿oara ¿i a fost prima de profil de pe teritoriul României, din acea vreme. Unul dintre obiectivele înfiin¡årii institu¡iei a fost formarea cadrelor silvice pentru zona Banat, fiindcå Pådurea Verde oferea ¿i continuå så ofere baza tehnicå materialå corespunzåtoare pregåtirii practice, iar Timi¿oara era un mare centru cultural. Impunåtoarea clådire sub formå octogonalå în care urma så se desfå¿oare procesul de învå¡åmânt era construitå încå din timpul ocupa¡iei turce¿ti, care a ståpânit Timi¿oara timp de 164 de ani, ¿i era cunoscutå sub denumirea de Casa de vânåtoare. Mai târziu, sub domina¡ia austriacå, adicå dupå 1716, edificiul s-a numit Castelul de vânåtoare al contelui Mercy. Împreunå cu prin¡ul Eugen de Savoia, contele Mercy a avut o influen¡å covâr¿itoare asupra istoriei Banatului ¿i Timi¿oarei. Dupå ce prin¡ul de Savoia, în fruntea armatei imperiale austriece, a eliberat Timi¿oara ¿i Banatul de sub ocupa¡ia otomanå, în 12 octombrie 1716, prin¡ul i-a propus împåratului Carol al VI-lea så-l numeascå guvernator al Banatului timi¿ean pe contele Claudius 52

Florimund de Mercy, general de cavalerie în armata imperiului. El fåcea parte dintre condotierii francezi ai Casei de Habsburg. A condus Timi¿oara din anul 1717 pânå în 1733. Forma ini¡ialå a clådirii ªcolii Silvice era octogonalå, cu un puternic specific arhitectural turcesc. Fiindcå nu mai corespundea noilor realitå¡i, în 1901, a fost demolat în mare parte vechiul edificiu ¿i a fost reconstruit unul nou, care î¿i påstreazå forma ¿i aståzi, dupå 120 de ani. Proiectul ansamblului arhitectural a fost realizat de vestitul arhitect al Timi¿oarei, Székely László. Ultimele construc¡ii - cåminul, cantina elevilor ¿i centrala termicå - au fost fåcute în anii 1966 -1970 - a povestit prof. Mihaela Cocsis, din cadrul unitå¡ii ¿colare.

Cum a ajuns castelul pe mâna liceenilor? Fostul liceul agricol din Timi¿oara, care func¡iona independent de ªcoala Silvicå, a fost desfiin¡at în 2015 din cauzå cå erau tot mai pu¡ini elevi ¿i nu î¿i justifica activitatea. Cele trei clase care mai råmeseserå au fost mutate la Liceul Silvic “Casa Verde” de la Pådurea Verde. Atunci,

primåria a decis transformarea clådirii liceului agricol în serviciul de ambulan¡å. De fapt, în urmå cu patru ani, în noua formå, la Liceul tehnologic de silviculturå ¿i agriculturå “Casa Verde” Timi¿oara s-a înfiin¡at, cu sprijinul USAMVB, clasa de învå¡åmânt profesional de mecanici agricoli. În cadrul liceului func¡ioneazå cu succes 3 clase de învå¡åmânt profesional. În 2021, prima genera¡ie a finalizat studiile ¿i tinerii vor fi angaja¡i în agriculturå. Unitatea ¿colarå oferå instruire în silviculturå, resurse naturale ¿i protec¡ia mediului, agriculturå, agronomie, medicinå veterinarå ¿i mecanicå agricolå. Profesorul Ionel Sancira, directorul institu¡iei, a mårturisit cå un important contract a fost semnat pentru 6 ani cu MADR, prin care se pune la dispozi¡ia ¿colii suma de 6,5 milioane lei, în vederea dezvoltårii bazei tehnico-materiale. Cu prima tran¿å, de peste 150.000 lei, au fost achizi¡ionate douå tractoare dotate cu cupå ¿i frezå necesare lucrårilor în pepiniera proprie. Cea de a doua tran¿å, de 158.000 de lei, este pe drum, pentru o serå modernå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 40/2021

PAGINA DE HOBBY Pronia vân\toreasc\ Dacå Sf. Eusta¡iu a fost acreditat ca patron spiritual al vânåtorilor cre¿tinortodoc¿i, Sf. Hubertus preluându-i prerogativele pentru cei catolici, iar Sf. Francisc s-a remarcat ca prieten al sålbåticiunilor, iatå cå a venit ¿i rândul Sf. Parascheva de la Ia¿i så se manifeste, în chip cu totul providen¡ial, ca ocrotitoare a pasiona¡ilor tirului la zbor: exact pe 14 octombrie, ziua de pråznuire a Cuvioasei, Curtea de Apel Bra¿ov a amânat cu încå douå såptåmâni pronun¡area sentin¡ei în cauza privind contestarea, la fel ca ¿i în anul trecut, de cåtre AACA (Asocia¡ia „Alian¡a pentru Combaterea Abuzurilor”) a Ordinului ministrului Mediului, Apelor ¿i Pådurilor privind cotele de extrac¡ie la påsårile de interes cinegetic, de data aceasta în sezonul de vânåtoare 2021-2022. Precum credincio¿ii în post, încânta¡i de diversele „dezlegåri”, ¿i vânåtorii, dupå un an de priva¡iune în privin¡a zburåtoarelor, ajung så se bucure ca ni¿te copii de „bonusul” celor paisprezece zile oferite de judecåtorii bra¿oveni, ca ¿i când acestea ar fi un cadou în extrasezon, fårå så se gândeascå nici o clipå la comicul tragic al situa¡iei: într-o ¡arå ¿i în vremuri normale, la vremea aceasta abia încep emo¡iile preparativelor pentru apropiatele ie¿iri în teren, câinii freamåtå în padocuri, cartu¿ierele î¿i refac claviatura, iar pu¿tile sunt gata så iaså din fi¿et. Convin¿i cå situa¡ia din sezonul trecut se va repeta, ne-am avântat ¿i noi în cåutarea unei autoriza¡ii la ra¡e, în preajma ultimei nop¡i cu lunå plinå din octombrie, cu gând så împu¿cåm nu doi, ci patru iepuri dintr-un foc: ¿i påsåri, ¿i în timp util, ¿i pe luminå „a giorno”, ¿i cu prognozå meteo favorabilå. Dupå un drum de nici o sutå de kilometri, am ajuns la Adâncata în forma¡ie de trei, pe o salbå de lacuri cu apå tihnitå, nu departe de Cetatea Sucevei. Cu tot tårhatul (arme, cartu¿e, chemåtori, Profitul Agricol 40/2021

combinezoane, cizme-¿old, termosuri ¿i câte altele) cårat în spate de la ma¿ini ¿i depozitat sub dâmbul consolidat din buza apei, ne-am ales standurile dupå plac ¿i inspira¡ie de moment cu vedere bunå cåtre våzduhul nemårginit ¿i cåtre întinderea stråvezie de sub el. Miracolul începea så se ¡easå sub ochii no¿tri.

Odatå ce zåbranicul înserårii prinde contur, pânda capåtå alte dimensiuni. Mirajul bål¡ii cre¿te treptat, încropinduse din capitularea luminii în fa¡a întunericului ¿i din intrarea în zodia misterioaså a tenebrelor nop¡ii, cu plåsmuirile ei purtate de vânt. Mai fusesem o datå aici, cu doi ani în urmå, fiind martor la perplexitatea unuia dintre camarazi în fa¡a îndråznelii unei vidre de a-i lua realmente de sub nas rå¡oiul cåzut nu departe, pe apå. Omul fusese atât de uluit, încât nu a avut nici o reac¡ie. Oricum, nu ar fi tras asuprå-i, aceastå mustelidå fiind, aståzi, ocrotitå. Alegându-mi locul de pândå cam în aceea¿i zonå, må gândeam acum la modul în care m-a¿ comporta eu dacå mi sar întâmpla un lucru similar. Am fost înså scutit de o astfel de experien¡å, pânå la urmå destul de hazlie dacå ne gândim mai bine ¿i… au al¡ii parte de ea. Ziua mare, pe drum am våzut cå lacul principal era plin de ra¡e, toate concentrate exact în partea de mijloc, unde nici cel mai teribil snop de alice n-ar fi

putut ajunge. Poate doar istoricele canardiere ale francezilor – de fapt, piese de artilerie adaptate pentru vânåtoarea la påsåri acvatice – så fi avut vreo ¿anså la o asemenea distan¡å. Lipsindu-ne din arsenal, ne-am mul¡umit cu båtrânele noastre „stropitori”, deja neråbdåtoare så tulbure lini¿tea iazurilor. La ceasul când o misterioaså poruncå face ca stolurile så se mi¿te, în

cåutarea unui loc bun pentru înnoptat, pu¿tile noastre au glåsuit parcå la unison. Am auzit plescåituri dinspre standurile confra¡ilor, semn cå nu numai eu må bucuram de cele dintâi ofrande ale serii. În scurta acalmie dintre survoluri, le-am recuperat. Pu¡in mai târziu, miam adjudecat ¿i rezultatele unui surprinzåtor dubleu, din al doilea val. Apoi s-a låsat pentru multå vreme tåcerea, pe toatå linia. Luna mare, aproape fosforescentå, lungea umbre ¿i isca fulgere albe pe oglinda încre¡itå de boare a apei. Jocul de searå al ra¡elor se sfâr¿ise. Un bâtlan în cåutare de noi orizonturi ne-a dat parcå semnalul de plecare, ocårându-ne din slava întunecatå a cerului cu glas scurt ¿i repetat, pânå la stingerea în necunoscut. Am revenit la Adâncata în plin pasaj al zburåtoarelor dinspre miazånoapte, dar nu ¿tim dacå ne va mai fi îngåduit. A¿teptåm, a¿adar, proxima decizie a Cur¡ii de Apel Bra¿ov. Pronia cinegeticå autohtonå, adicå… Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 28.10 - 10.11.2021

Ion Pirnå 28.10.1952, director general INMA Bucure¿ti Doina Silistru 30.10.1958, senator PSD, fost pre¿edinte Comisia de Agriculturå Mircea Armegioiu 30.10.1964, director regional, KWS Elena Nuncå 31.10.1976, director financiar Corteva Gra¡ian Butincu 1.11.1984, director vânzåri Corteva George Aurelian Cå¡ean 1.11.1986, fost secretar de stat MADR Petre Daea 2.11.1949, deputat PSD, fost ministru Radu Råducu 3.11.1951, director general ICDOC Palas, Constan¡a Gheorghe Marin 4.11.1929, consilier UCPR Mihail Spåtårelu Pu¡intei 4.11.1974, director Direc¡ia buget-finan¡e, MADR Petru Bordean 6.11.1964, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România, fermier Bod, jud. Bra¿ov Nicolae Brani¿te 8.11.1944, ICDP Pite¿ti, Måråcineni Mihai Berca 10.11.1943, proprietarul Probstdorfer România Gheorghe Ghelmez 10.11.1952, redactor-¿ef Antena Satelor 54

Cu ochii’n 14 Pod inaugurat la douå capete, la unul de PNL, la altul de PSD Chiar dacå la centru, PNL ¿i PSD încå nu au båtut palma pe guvernare, din teritoriu vin semnale puternice de încurajare. De pildå, sâmbåtå a fost inaugurat, cu mare fast, podul care leagå Buzåul de Vadu Pa¿ii. Doar cå la un capåt panglica a fost tåiatå de reprezentan¡ii PSD, în frunte cu pre¿edintele Consiliului Jude¡ean, iar la celålalt capåt de cåtre primarul PNL al localitå¡ii Vadu Pa¿ii. Imediat dupå tåierea panglicilor, delega¡iile s-au întâlnit la jumåtatea podului, unde a avut loc o slujbå religioaså. Vechiul pod a fost distrus de inunda¡iile din 2005 ¿i a fost nevoie de 16 ani ¿i de eforturile a douå mari partide, pentru ca, vorba cântecului, så se facå “altul mai trainic ¿i mai frumos”. Pe¿te din plante Compania Future Farm, care produce diverse sortimente de carne artificialå pe bazå de plante, va lansa în Marea Britanie primul substitut de ton din ingrediente vegetale. Future Tvna con¡ine un amestec de proteine din soia, mazåre ¿i nåut, dar ¿i uleiuri de måsline, ridichi ¿i microalge. Compania sus¡ine cå gustul ¿i textura tonului seamånå foarte mult cu carnea realå de

pe¿te, ¿i în plus are un con¡inut foarte redus de sare ¿i gråsime. ªi nici nu trebuie curå¡at de solzi.

Lupta lui Perrein cu mentalitå¡ile Pe drumul ce duce spre ferma lui din Mihai Kogålniceanu, Ialomi¡a, Arnaud Perrein a montat un banner mare, cu umor u¿or cam negru. Dar, spune el, mesajele dure sunt singurele care îi pot convinge pe cei îndåråtnici så se vaccineze. Ca la ¡igåri, dacå vre¡i... Bannerul a rezistat doar vreo 4 zile, dupå care “autori necunoscu¡i” l-au rupt pânå nu a mai råmas nimic din el. Nu-i o problemå, Arnaud Perrein continuå campania lui pro-vaccinare cumpårând spa¡iu publicitar la Slobozia, unde afi¿eazå acela¿i mesaj, doar redesenat de o companie de advertising.

ORIZONTAL: 1) Cremå de plajå cu ingrediente naturale – A face urât; 2) Numår redus! – Le 9 10 poartå copilele în sat; 3) N-are nimic – Darul vorbirii! 4) Aleargå dupå egalare – Face obiectul unei restituiri; 5) Bate uli¡ele – Ie¿itå din vigoare; 6) Merge pe un drum luminos – Ochi viclean; 7) Trasat cu rigla; 8) Face un zgomot nemaiauzit – Inimå de cartofor; 9) Intrarea pe stânga! – Dominant în port; 10) Ie¿irea din iarnå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 39/2021 ORIZONTAL: PIURE - SLAP; ROMANCE - CU; UN - CEARDAS; NASA - NAIST; ITE - MOLFAI; ARMONII - E; UNGUR - SCUT; L - ERMETIZA; MANGAL - LAT; INTAIETATE.

VERTICAL: 1) E împotrivå la mica ciupealå; 2) Bate în ro¿u – Un mo¿ de vis; 3) Via¡a la ¡arå; 4) Circulå în Iran – Un rând... de bijuterii; 5) O mi¿care negânditå – Posesor al coroanei; 6) Luate în caz de le¿in – Doarme... în camerå! 7) E u¿or de în¿elat – Salcâmul din sat; 8) Auzit din pampers – Micu¡a din atelierul de sculpturå; 9) Femeia din Zagreb – Îl trec toate apele; 10) Prima la absolvire. Profitul Agricol 40/2021