Profitul Agricol nr. 41, din 3 noiembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 41 din 3 noiembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 41/2021

Ecologi¿tii de la Bruxelles dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Zilele trecute am råmas surprins cå reprezentan¡ii unor asocia¡ii mari de fermieri se a¿teptau sincer ca eurodeputa¡ii români så îmbrå¡i¿eze 100% cauza agriculturii conven¡ionale. Asta fårå ca asocia¡iile profesionale så fi încercat cât de cât un lobby, så îi convingå cå interesele ¡årii sau måcar majoritå¡ii fermierilor sunt ca votul lor så fie împotriva reducerii drastice a principalelor inputuri. Cred cå mul¡i nu au în¡eles de fapt spiritul acestei strategii: este obligatoriu ca to¡i fermierii din UE så participe la reducerea poluårii, indiferent de intensitatea ei. Deoarece nu polueazå atât de mult precum alte state, unii fermieri români ¿i-ar dori ca reducerea så fie aplicatå doar la acele state unde consumul de pesticide este mai mare decât media UE la data aprobårii strategiei. Dar nu se poate så primim o derogare totalå de la efortul european de reducere a poluårii pe motiv cå folosim cele mai mici cantitå¡i de produse pentru protec¡ia plantelor raportate per hectarul de teren arabil. Valoarea de 600 grame s.a./ha nu este chiar micå pentru produc¡iile de la noi, pentru unele culturi, de exemplu grâul, fiind chiar suficientå. Din rapoartele APPR re¡in cå se poate ob¡ine o produc¡ie medie pe experien¡å de 10,01 t/ha, de la 41 de soiuri de grâu cultivate în testårile de la Mihail Kogålniceanu, jude¡ul Ialomi¡a, folosind 135 kg N/ha ¿i 529 g s.a. produse pentru protec¡ia plantelor, provenind de la un erbicid ¿i 4 fungicide, fårå a socoti tratarea semin¡ei. Nu cred cå putem reduce cantitatea de pesticide la 300 g/ha, dar trebuie så se vadå cå dorim acest lucru. Nu ¿tim care au fost bolile împotriva cårora s-au aplicat fungicidele, dar teoretic s-ar putea renun¡a la una sau la mai multe molecule (substan¡e active), dacå se folosesc soiuri rezistente/tolerante la boli.

Profitul Agricol 41/2021

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Apron XL, autorizat temporar Mircea Fechet, ministru pentru o searå

Un nou semn de îngrijorare referitor la reautorizarea neonicotinoidelor

Pre]uri [i pie]e

Adrian Oros despre Mircea Fechet: Nu are competen¡e în agriculturå! Cultura de rapi¡å - rezisten¡a la ger ¿i protec¡ia împotriva bolilor

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Scade produc¡ia mondialå de rapi¡å

Produc¡ia mondialå de floare

De ce nu se asigurå fermierii?

Început dificil de an agricol, în Moldova

Premiile Sommet pentru echipamente zootehnice

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Fermierii din Sri Lanka cer îngrå¿åminte

Conflict major între Fran¡a ¿i Marea Britanie

Cre[terea animalelor

Cooperativa Trei Spice mizeazå pe grâu, Grupul Carmistin a luat orz ¿i triticale 24 un credit de 636 milioane de lei Rapi¡a întoarså ¿i produc¡ie de porumb Bani de la AFIR pentru crescåtori la o treime, în 2021 26 Acuta nevoie de proteine

Ma[ini & utilaje

Culturi vegetale 22

Congresul European al Sorgului

Asocia]ii profesionale Clubul Fermierilor Români demareazå proiectul Concorde

APPR a promovat sorgul ¿i porumbul la Indagra 12

34 34 35

Sub semnul pandemiei

Utilajele FALC, axate pe cerin¡ele agriculturii române¿ti

Grapa Veloce eficientå, rapidå, performantå

Drone ¿i robo¡i XAG, de la Vantage

Noutå¡i Claas pentru 2022

Hobby Fiesta porumbi¿tilor

Coreea de Nord cre¿te lebede negre pentru hrana popula¡iei

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Ministru pentru o sear\ Luna octombrie s-a încheiat optimist, cu un alt contingent de politicieni, liberali de data asta, ce visau så î¿i måsoare for¡ele cu artimetica parlamentarå. Care zice limpede cå PNL n-are destule voturi så treacå un guvern minoritar, fie ¿i dacå face alian¡å cu UDMR. Luna noiembrie, mai taciturnå, le-a ¿ters visul de o searå douå, cå vor ajunge ¿i ei mini¿tri. Luni, pe 1 noiembrie, cu o zi înainte så meargå la audierile din Parlament, premierul desemnat Nicolae Ciucå ¿i-a depus mandatul. ªi, odatå cu el, a picat tot cabinetul. Inclusiv Mircea Fechet, propus ministru la Agriculturå, pre¿edintele filialei de la Bacåu. Despre Fechet se poate spune cå ar avea exerci¡iul guvernårii. ¥ntre decembrie 2019 ¿i noiembrie 2020 a fost secretar de stat în Ministerul Mediului. Pe

care l-a ¿i condus pentru aproape douå luni, în noiembrie-decembrie 2020. Pentru fermieri, nu este un experiment de dorit, ca un ecologist de la Mediu så fie numit ministru la agriculturå. Poate e mai bine cå Fechet n-a avut noroc. Matematic, ca så treacå orice guvern are nevoie de 234 de voturi, adicå 50%+1 din numårul total al senatorilor ¿i deputa¡ilor. Aritmetic, liberalii nu le adunå. PNL ¿i UDMR totalizeazå 168 de voturi împreunå. Celelalte 66 de voturi vor trebui ob¡inute de undeva. Fiecare dintre cele 3 partide a anun¡at cå nu sprijinå guvernul. Silit de aritmeticå (cå doar nu o så recunoascå cå de partid) Nicolae Ciucå s-a predat cu guvern cu tot înainte så tragå måcar un foc. (A. O.)

Ecoschemele române¿ti, biete schi¡e pe hârtie Toatå lumea vorbe¿te despre ecoscheme, dar nimeni nu ¿tie precis ce vor fi. ªi totu¿i, de ecoscheme depinde, din 2023, un sfert din banii pe care în prezent fermierii îi încaseazå ca plå¡i directe. Måcar un draft de PNS, cu câteva ecoscheme func¡ionale. Dar, cum “lumina” întârzie de la Bruxelles, Oros continuå så facå figura¡ie. Întrebat care este stadiul ecoschemelor, ministrul a replicat: “Avem ideile noastre despre ecoscheme. Såptåmâna viitoare începem Profitul Agricol 41/2021

discu¡iile cu organiza¡iile profesionale atât despre ecoscheme, cât ¿i despre repartizarea banilor råma¿i în Pilonul 2, 5-6 miliarde. Vom continua dialogul ¿i cu statele din jurul nostru”. Conform ministrului, Ungaria, Polonia ¿i Cehia, adicå statele membre grupului rebel de la Vi¿egrad, au cerut amânarea termenului limitå pentru depunerea PNS pânå la finele lunii martie. “Dar, pânå nu apar regulamentele, putem doar schi¡a ni¿te tipuri de ecoscheme”, se scuzå ministrul.

Grâul, dolarii ¿i egiptenii Pentru câteva zile, pre¿edintele Klaus Iohannis s-a aflat în vizitå de stat în Egipt. Printre altele, pre¿edintele a vorbit cu omologul såu despre agriculturå. Egiptul este cel mai important partener comercial al României, mai ales când vine vorba de grâu. ¥n ultima lunå vânzårile de grâu românesc pe pia¡a egipteanå le-au depå¿it pe cele ale Rusiei, transmite, patriotic, Agerpres. Mihai Ponea, noul vicepre¿edinte ANSVSA Numirea lui Mihai Ponea în func¡ia de vicepre¿edinte al ANSVSA, cu rang de secretar de stat, a fost publicatå în Monitorul Oficial. Astfel, Mihai Ponea îl înlocuie¿te în echipa de conducere pe Mådålin Claudiu Giurcåu, care a fost eliberat din func¡ie. Noul vicepre¿edinte a fost anterior ¿eful Direc¡iei Generale Siguran¡a Alimentelor din institu¡ie. Clubul Fermierilor Români, membru GAFTA Clubul Fermierilor Români a devenit membru GAFTA, The Grain and Feed Trade Association, organiza¡ia interna¡ionalå pentru sprijinirea contractårii ¿i arbitrårii comerciale în domeniul cerealelor. Acesta este un prim pas în efortul Clubului de a sprijini asigurarea cadrului pentru consolidarea încrederii fermieri-traderi ¿i asigurarea condi¡iilor pentru respectarea clauzelor contractuale deplin echitabile în rela¡ia dintre parteneri. Interzicerea exportului de animale vii Ministrul Adrian Oros considerå cå o decizie europeanå în sensul interzicerii exportului de animale vii ar fi o prostie. “Luåm act de ini¡iativele Parlamentului European, care, uneori, sunt stranii. În ultima vreme, o parte a PE e foarte preocupat så interzicå exportul animalelor vii. O asemenea decizie near afecta foarte mult ¿i nu o consider o preocupare legitimå, cât timp România este singura ¡arå din UE care are legisla¡ie pentru condi¡iile de transport pe distan¡e lungi”. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ministerul Agriculturii se doteazå pentru videoconferin¡e Ministerul Agriculturii a demarat o licita¡ie deschiså prin care vrea så cumpere echipament pentru videoconferin¡e, cu o valoare estimatå de 1,18 milioane lei. Banii vin printr-un program finan¡at din fonduri UE, numit “Consolidarea capacitå¡ii administrative a MADR sus¡inutå de planificare strategicå ¿i un sistem de politici publice bazate pe dovezi, sistematizarea ¿i simplificarea procedurilor de lucru cu mediul de afaceri ¿i cu cetå¡enii din România, cu accent pe zona montanå”. Ucraina a¿teaptå exporturi record de grâu în 2022 Ucraina a raportat o recoltå excep¡ionalå de grâu în acest an datoritå condi¡iilor meteorologice favorabile, iar exporturile din noul sezon ar putea stabili un nou record. Recolta din 2021 a fost cea mai mare din istorie ¿i a ajuns la 32,8 milioane de tone, pe fondul cre¿terii suprafe¡ei cultivate cu grâu de la 6,5 milioane hectare la 7,1 milioane hectare. Exporturile de grâu au crescut deja cu 12% în acest an ¿i vor stabili probabil noi recorduri anul viitor, atât din punctul de vedere al volumului, cât ¿i al valorii totale. Fostul ministru al agriculturii din Tunisia a fost arestat Un fost ministru al agriculturii din Tunisia a fost arestat împreunå cu al¡i ¿apte fo¿ti oficiali, to¡i fiind acuza¡i de corup¡ie. Numele ministrului nu a fost fåcut încå public, dar autoritå¡ile au anun¡at cå au descoperit nereguli în achizi¡ia de echipamente agricole pentru minister. O ¡arå ro¿ie de PPA

585 de focare La finalul lunii octombrie, în ¡arå erau 585 de focare de PPA, dintre care 21 în exploata¡ii comerciale ¿i 3 în exploata¡ii comerciale de tip A. ¥n total, sunt afectate 376.938 de porcine (socotind animalele doar din focarele active). ANSVSA anun¡å ¿i stingerea a 30 de focare, în gospodåriile popula¡iei. 8

Un nou semn de îngrijorare referitor la reautorizarea neonicotinoidelor Nu mai e deloc sigur dacå Ministerul Agriculturii va solicita Comisiei Europene avizarea unei noi autorizåri temporare de folosire a tratamentului semin¡elor de porumb ¿i sfeclå de zahår cu produse pe bazå de neonicotinoide. Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a solicitat conducerii ministerului, încå de acum douå såptåmâni, emiterea unei noi autoriza¡ii. Întrebat dacå va råspunde favorabil solicitårii, urmând så cearå avizul Comisiei Europene, Adrian Oros a evitat un råspuns tran¿ant. “Situa¡ia este în analizå. Urmeazå ca cei din Alian¡å så vinå cu studiile care så argumenteze în favoarea prelungirii acestei derogåri”.

Amintim cå, prin Rezolu¡ia de avizare favorabilå a strategiei “De la Fermå la Consumator”, Parlamentul European impune Comisiei “o procedurå mai bunå de aprobare a pesticidelor ¿i o mai bunå monitorizare a aplicårii ei pentru a proteja polenizatorii ¿i biodiversitatea”. Aceasta înseamnå, implicit, cå o nouå derogare anualå pentru utilizarea neonicotinoidelor e puså sub semnul întrebårii. În solicitarea sa, adresatå MADR, Alian¡a aratå cå nivelul popula¡iei de dåunåtori (Tanymecus dilaticolis) se men¡ine mult peste pragul economic de dåunare ¿i, în continuare, nu existå mijloace alternative eficiente de combatere. Iar documentele pe care le va depune la minister vor proba acest lucru, cu prisosin¡å.

Apron XL, autorizat temporar Substan¡a activå metalaxil-M din Apron XL a fost reaprobatå la nivelul UE, sub restric¡ia folosirii în câmp a semin¡elor tratate cu acest produs. Este permiså doar folosirea produsului pentru tratamentul semin¡elor ce ur meazå a fi folosite în spa¡ii protejate. Pe 28 octombrie România a acordat o autoriza¡ie temporarå de urgen¡å pentru utilizarea Apron la floarea-soarelui. Este totu¿i tratamentul fungicid standard pentru a controla agentul de dåunare Plasmopara halstedii (mana florii-soarelui). Apron XL a fost omologat în România în toamna anului 1998. Conform datelor Syngenta, cea mai mare parte

din suprafa¡a totalå de floarea-soarelui, semånatå în anii anteriori în România, era tratatå cu acest tratament fungicid standard. “În prezent, nu existå solu¡ie alternativå omologatå pentru controlul manei la floareasoarelui. În UE se aflå în curs de omologare un produs ce con¡ine o altå substan¡å activå, dar pânå la omologarea acestuia, singura alternativå legalå pentru rezolvarea acestei urgen¡e fitosanitare råmâne autorizarea temporarå în situa¡ii de urgen¡å”, transmite Syngenta.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 41/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Adrian Oros despre Mircea Fechet>

Nu are competen]e în agricultur\! Acum câteva såptåmâni, ministrul Adrian Oros, ¿i-a prezentat demisia ¿efului lui, Florin Cî¡u, dar a acceptat så råmânå la post, dupå un telefon al premierului. Ba, a råmas ministru ¿i dupå ce ¿i-a dat demisia din grupul parlamentar al PNL. Asta îi permite så-¿i critice ¿eful pe linie guvernamentalå, fårå a fi în imposturå, oricât de ciudatå este situa¡ia.

purtat, luni, 1 noiembrie, o scurtå discu¡ie cu Adrian Oros, pentru câteva clarificåri. ¥n primul rând, ne intereseazå opinia despre liberalul care se presupunea cå ar urma så-l înlocuiascå. “Îl cunosc pe deputatul Mircea Fechet, a fost secretar de stat ¿i apoi ministru în Guvernul condus de Ludovic Orban,” spune Oros. “Dar nu-mi dau seama cât cunoa¿te despre Agriculturå. Nu are de unde så aibå competen¡e în domeniu. Nu pot så-i judec competen¡ele în alte domenii, nu sunt în måsurå. Cu siguran¡å, are exerci¡iul guvernårii, cunoa¿te modul cum se administreazå un minister. Nu înseamnå cå nu poate så-¿i facå treaba, atâta vreme cât secretarii de stat, directorii ¿i ceilal¡i angaja¡i î¿i fac treaba. Dacå må va întreba care sunt prioritå¡ile Agriculturii, cu plåcere îl voi ajuta”. Tot ziua de luni a dovedit cå ministrul Oros era un optimist. Premierul desemnat Nicolae Ciucå ¿i-a depus mandatul iar odatå cu el a picat întreg cabinetul, deci ¿i Mircea Fechet. Profitul Agricol 41/2021

Prioritå¡ile Agriculturii, în viziunea lui Adrian Oros L-am rugat så enumere prioritå¡ile Agriculturii. Adrian Oros a replicat cå acestea se vor gåsi în Planul Na¡ional Strategic. “Nici nu trebuie scris un program de guvernare pentru Agriculturå, fiindcå acesta e PNS. Toatå agricultura europeanå se bazeazå pe PNS ¿i fondurile de acolo, din 2023 pânå în 2027. Separat, pe scheme de ajutor de stat permise de regulamentele europene, se poate interveni punctual, pentru ajutarea unor sectoare aflate în dificultate. Douå probleme sunt grave ¿i cu greu vor fi rezolvate: oprirea vânåtorilor de subven¡ii ¿i pia¡a neagrå. Cel pu¡in în domeniul legumelor ¿i fructelor, aceastå pia¡å neagrå face ca orice forme de sprijin, sus¡inute fie fonduri europene, fie na¡ionale, så nu aibå aproape niciun efect”.

Florin Cî¡u, complet dezinteresat de agriculturå Am mutat discu¡ia spre cum s-au desfå¿urat lucrurile dupå ce Florin Cî¡u l-a contactat cu rugåmintea de a råmâne ministru. Oros a oftat.

“Totul a decurs la fel ca pe tot parcursul anului. La Ministerul de Finan¡e sunt ¿i acum blocate douå hotårâri de guvern absolut necesare ¿i care se bazeazå pe sume existente. E vorba de ajutorul de minimis pentru apicultori, despre care mi se spune cå ar fi o politicå nouå, de¿i acest ajutor se acordå de doi ani. A doua hotårâre se referå la completarea bugetului schemei pentru cre¿terea legumelor în spa¡ii protejate. Am identificat sume cu care am putut suplimenta ajutorul/beneficiar, de la 2.000 la 2.210 euro. Existå pericolul så se piardå aceste sume, så fie tardivå avizarea, dacå va veni. Am schimbat o mul¡ime de email-uri ¿i mesaje pe WhatsApp cu colegii no¿tri de la Finan¡e. Degeaba”. Acum, Oros sperå ca Fechet, dacå va deveni ministru, så se bucure de mai mult suport politic, în beneficiul Agriculturii. Dar, e sceptic. “Premierul Cî¡u nu a vrut så în¡eleagå care este, cu adevårat, importan¡a Agriculturii, în ansamblul economiei. Agricultura nu a figurat între prioritå¡ile sale, nici când a fost ministru de Finan¡e, nici ulterior, ca premier.”

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Italia blocheazå o achizi¡ie doritå de Syngenta Guvernul italian a blocat preluarea producåtorului de semin¡e de legume Verisem de cåtre grupul Syngenta. Decizia nu a fost încå fåcutå publicå ¿i este pentru prima datå când Italia se opune unei tranzac¡ii din domeniul agricol. Måsura face parte din angajamentul asumat de premierul Mario Draghi de a proteja companiile esen¡iale de oferte nedorite din stråinåtate. Verisem apar¡ine fondului american de investi¡ii Paine Schwarts and Partners ¿i este un producåtor important de semin¡e, cu fabrici în Italia, Fran¡a ¿i SUA. Grupul Syngenta, controlat din anul 2017 de compania de stat ChemChina, a oferit 200 milioane de euro pentru preluarea companiei. Organiza¡ia agricolå Coldiretti a cerut guvernului så refuze tranzac¡ia, pentru cå ar oferi Chinei un avantaj strategic prea mare în domeniul dezvoltårii semin¡elor.Guvernul de la Roma ¿i-a folosit de patru ori dreptul de veto pânå acum, de trei ori contra unor investi¡ii chineze.

Mai multe focare de grip\ aviar\ în Europa Ministerul olandez al agriculturii a ordonat tuturor fermelor din ¡arå så ¡inå påsårile în interior, dupå confirmarea unui focar dintr-o tulpinå foarte periculoaså la o fermå organicå din ora¿ul Zeewolde. Måsura se aplicå tuturor proprietarilor de påsåri, cum ar fi grådini zoologice sau persoane care le de¡in ca animale de companie. Guvernul a cerut cetå¡enilor så raporteze orice påsåri sålbatice moarte pentru a putea fi testate, dupå mai multe cazuri de infec¡ie în nordul Olandei ¿i Germania. Toate cele 36.000 de påsåri ale fermei vor fi ucise pentru a opri råspândirea virusului ¿i au fost impuse restric¡ii de transport pe o razå de zece kilometri. Un focar de infec¡ie cu patogenul

H1N1 a fost raportat ¿i în Marea Britanie, la un centru de salvare al lebedelor din regiunea Worchester. ªi în acest caz s-a dispus eutanasierea tuturor påsårilor de la centru ¿i crearea unei zone de control cu raza de zece kilometri. “Agen¡ia Britanicå pentru Protec¡ie Sanitarå considerå cå riscul pentru popula¡ie este foarte mic, iar posibilitatea contaminårii alimentelor este extrem de reduså”, a declarat directoarea agen¡iei, Christine Middlemiss. Ea a explicat cå centrul nu furnizeazå nici un fel de alimente, dar a avertizat cå virusul este transmis de påsåri sålbatice, a¿a cå este posibilå descoperirea altor focare.

Drago[ B|LDESCU

Ne pânde[te foametea, zice Petre Daea “Criza alimentarå bate la u¿å!” scria mare pe Facebook fostul ministru Petre Daea. “Nu-mi plac abordårile nihiliste ¿i nici afirma¡iile apocaliptice. Dar, din nefericire, se întrezåre¿te germenul crizei alimentare. Så må explic: cre¿terea pre¡urilor la inputurile folosite în agricultura, de la simplu la cvadruplu ¿i, mai mult, pune piedici serioase agricultorilor ¿i lucråtorilor din industria alimentarå.” Pre¡ul azotatului de amoniu a crescut de la 900 lei la 3.920 lei /ton. Tot în cre¿tere sunt ¿i pre¡urile la insectofungicide, motorinå, utilajele agricole, piese de schimb ¿i serviciile pentru toate acestea. Pe de altå parte, brutåriile care folosesc gaze, de la contracte de 6.000 lei/lunå pentru gaze, au trecut la contracte cu 30.000 lei/lunå. Fostul ministru se dovede¿te bine informat. 10

Micii agricultori care de¡in suprafe¡e sub un hectar, ¿i care sunt în numår de circa 1,8 milioane, ¿i lucreazå în jur de 640.000 hectare, nu vor mai avea posibilitatea så-¿i cumpere îngrå¿åminte, deoarece vor fi nevoi¡i så-¿i plåteascå între¡inerea, curentul electric etc. Doar vreo 90.000 de fermieri, care lucreazå circa 7,6 milioane ha, cei organiza¡i în exploata¡ii agricole de diverse tipuri, vor aplica tehnologiile specifice fiecårei culturi, asigurând toate inputurile necesare ob¡inerii de produse comerciale, care så atingå poten¡ialul biologic al soiurilor ¿i hibrizilor folosi¡i. “Însumând toate posibilele scenarii, rezultå cå vom avea pe pia¡å o produc¡ie mai micå, la costuri mari, ce se va constitui într-o ofertå scåzutå ¿i scumpå, care nu va putea fi asimilatå de consumatorul român, din cauza pu-

terii reduse de cumpårare. În condi¡iile acestea, ¡inând cont ¿i de schimbårile climatice, potrivnice realizårii unor randamente ridicate, produc¡iile ob¡inute î¿i vor gåsi cumpåråtori în ¡årile cu poten¡å financiarå, stimulându-se astfel exportul acestora de cåtre producåtorii români", a explicat Daea, care n-a rezistat så facå ¿i o predic¡ie “în anii care urmeazå o så ne batem to¡i pe o bucatå de pâine.” Profitul Agricol 41/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Congresul European al Sorgului Organizat la Toulouse, în Fran¡a, pe parcursul a douå zile, 12 ¿i 13 octombrie, Congresul European al Sorgului s-a bucurat de o binevenitå prezen¡å fizicå. România a fost reprezentatå de APPR, cu o delega¡ie consistentå: Cristina Cionga, director de afaceri europene al Asocia¡iei, Veronica Radu, responsabil de comunicare, Cezar Mustea¡å, membru în consiliul director al APPR, Theodor Ichim, pre¿edintele APAD de la Constan¡a, proaspåt afilia¡i la APPR, ¿i Silviu Mihai, membru în ACCPT Ialomi¡a, altå organiza¡ie profesionalå puternicå afiliatå APPR. Vreau så vå reamintesc cå prima edi¡ia a Congresului European al Sorgului a acut loc în 2016 ¿i s-a ¡inut la Bucure¿ti. Au participat, atunci, 250 de exper¡i din Europa ¿i din afara ei. Abia

un an mai târziu avea så fie înfiin¡at Sorghum ID, principalul instrument organiza¡ional în promovarea ¿i dezvoltarea culturii de sorg. Anul acesta, din cauza pandemiei, la Toulouse au fost în jur de 150 de participan¡i din toatå Europa. A¿a cum e uzan¡a la astfel de întâlniri interna¡ionale, congresul a început cu un cuvânt de deschidere din partea pre¿edintelui Sorghum ID, Daniel Payraube. Acesta a subliniat cå industria sorgului a avut o cre¿tere constantå ¿i de aceea urmeazå så se dezbatå viitorul culturii de sorg ¿i oportunitå¡ile de procesare. Boy Arthur a prezentat partea economicå a sorgului la nivel mondial ¿i utilizårile pe care le are aceastå culturå. Sorgul boabe este utilizat în

propor¡ie de 60% în alimenta¡ia umanå, 40% în alimenta¡ia animalå, iar 10% în industrie. Africa este principalul producåtor de sorg, urmatå de America de Nord, sud-estul Asiei, America de Sud, Europa ¿i Oceania. În ceea ce prive¿te exportul, SUA, Argentina ¿i Australia sunt principalii 3 exportatori iar primul importator este China (în ultimii 5 ani, China a importat 5,4 MT). În Europa aproximativ 550.000 ha sunt cultivate cu sorg (60% sorg boabe ¿i 40% sorg furajer). Sorgul boabe este cultivat pe o suprafa¡å de 340.000 ha, iar principalele ¡åri din UE producåtoare de sorg boabe sunt Fran¡a, Italia ¿i Ungaria, iar din afara UE, Rusia ¿i Ucraina. În 2021, s-a observat o u¿oarå scådere a suprafe¡elor, dar råmân înså la un nivel înalt.

APPR a promovat sorgul [i porumbul la Indagra Standul APPR de la Indagra a atras aten¡ia celorlal¡i expozan¡i din zonå. La o expozi¡ie cu o participare atât de reduså, atât din partea fermierilor, cât ¿i a expozan¡ilor, activitatea la stand era u¿or de remarcat. A fost locul de întâlnire a membrilor asocia¡iei. APPR a profitat de oportunitatea de a veni în fa¡a fermierilor pe filiera promovårii sorgului. “Suntem unul dintre membrii fondari ai Sorghum ID, organiza¡ie care promoveazå cultura sorgului la nivel european ca ¿i culturå complementarå porumbului, care poate fi cultivatå de fer12

mieri în zonele în care porumbul nu råspunde favorabil, unde nu se pot ob¡ine produc¡ii ridicate din cauza constrângerilor naturale, în special a lipsei de apå”, explicå Alina Cre¡u, director executiv APPR.

“Împreunå cu Federa¡ia francezå a producåtorilor de såmân¡å ¿i cu Confedera¡ia europeanå a producåtorilor de porumb, consideråm cå este bine så promovåm atât sorgul, cât ¿i porumbul pentru cå sunt douå cereale extraordinar de importante pentru sectorul zootehnic ¿i pentru consum uman în UE, dar în acela¿i timp sunt sectoare deficitare”. Sprijinul cuplat ar putea fi o solu¡ie în noua PAC. Teoretic, ar putea vorbi dupå 2023. "Un sprijin cuplat ar reprezenta o garan¡ie pentru fermier", considerå Cre¡u.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 41/2021

ACTUALITATEA EXTERN|

Conflict major între Fran]a [i Marea Britanie Disputa dintre Marea Britanie ¿i Uniunea Europeanå cu privire la drepturile de pescuit a luat propor¡ii în ultimele zile, dupå ce ambele ¡åri au amenin¡at cu represalii dure. Conform unui protocol semnat în momentul ie¿irii Marii Britanii din Uniunea Europeanå, cele douå state au convenit så acorde permise vaselor care pot dovedi cå au pescuit timp de câ¡iva ani în apele teritoriale. Luna trecutå, guvernul de la Londra ¿i autoritå¡ile din insula Jersey au respins înså câteva zeci de solicitåri ale unor pescari francezi, provocând furia Parisului. Într-o escaladare majorå a disputei,

paza de coastå francezå a capturat un vas britanic în largul portului Le Havre, iar un alt cåpitan a fost amendat. În plus, guvernul francez a dat un ultimatum Londrei ¿i a amenin¡at cu måsuri extreme dacå nu vor fi emise rapid permisele de pescuit solicitate. Francezii spun cå în caz contrar vor interzice accesul tuturor vaselor britanice în porturi ¿i vor cre¿te taxele vamale pentru mårfurile britanice.

Fermierii din Sri Lanka cer îngr\[\minte Zeci de mii de fermieri din Sri Lanka protesteazå zilnic de la începutul lunii septembrie, solicitând îngrå¿åmintele de care au nevoie pentru culturile de orez în timpul sezonului musonic. Criza îngrå¿åmintelor a început în luna aprilie, atunci când guvernul premierului Rajapakse a anun¡at brusc interzicerea importurilor. Cabinetul sus¡ine cå måsura a fost luatå pentru a reduce problemele de sånåtate pe care chimicalele le provoacå în zonele rurale. Motivul real este înså lipsa rezervelor valutare, pe fondul crizei economice ¿i a efectelor pandemiei, care a for¡at guvernul så reducå importurile la minim. Profitul Agricol 41/2021

Fermierii spun cå recolta va fi compromiså dacå nu primesc îngrå¿åminte de urgen¡å ¿i au amenin¡at cå î¿i vor abandona terenurile ¿i vor organiza un mar¿ masiv spre capitala Colombo. În replicå, ministrul agriculturii Mahindananda Aluthgamage i-a jignit pe protestatari ¿i a spus cå în spatele lor se aflå marile companii agrochimice. Guvernul a anun¡at cå importurile vor fi interzise în continuare, de¿i decizia ar putea compromite recolta de ceai, care este o surså majorå de valutå pentru statul asiatic.

Brazilia sperå så reia în curând exportul de carne în China Ministrul agriculturii din Brazilia, Tereza Cristina, a declarat cå statul asiatic nu blocheazå importul de carne din motive politice, iar interdic¡ia va fi ridicatå în curând. Ea a explicat cå negocierile dintre cele douå guverne au ajuns în faza finalå, înså a negat zvonurile cå unele transporturi au fost deja descårcate. Mai multe articole publicate de presa brazilianå sus¡in cå adevåratul motiv pentru care China nu permite încå importul de carne din Brazilia este nemul¡umirea Beijingului dupå unele comentarii critice ale pre¿edintelui Jair Bolsonaro. JBS a cumpårat sute de mii de vaci de la ferme ilegale din Amazon Un audit efectuat de procurorii brazilieni a descoperit cå aproape o treime dintre vacile cumpårate de gigantul JBS în perioada 2018-2019 provin de la ferme ilegale din regiunea protejatå din bazinul Amazonului. Au fost identificate 301.000 de tranzac¡ii de acest tip, în multe cazuri fiind vorba despre ferme construite în zone defri¿ate. Grupul JBS a anun¡at cå va colabora cu anchetatorii ¿i cå a introdus deja verificåri suplimentare ale lan¡ului de aprovizionare. Tranzac¡ii importante cu terenuri dupå liberalizarea pie¡ei din Ucraina Conform datelor oficiale, Ucraina a înregistrat peste 36.500 de tranzac¡ii cu terenuri agricole, cu o suprafa¡å totalå de 90.400 hectare, în perioada 1 iulie 19 octombrie, dupå liberalizarea pie¡ei locale. Cele mai mari suprafe¡e au fost vândute în regiunile Harkov, Kirovograd ¿i Poltava. Legea prevede cå doar cetå¡enii ucraineni au voie så de¡inå teren arabil pânå în anul 2024, iar suprafa¡a maximå este de o sutå de hectare de persoanå. Ucraina va organiza ulterior un referendum care va decide dacå ¿i cetå¡enii stråini vor putea cumpåra terenuri agricole.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU 13

Predic]iile lui Cezar

Pe burse vorbim deja de 2022 Grâu Pre¡ul grâului în portul Constan¡a se men¡ine la 267 euro/tonå. S-au înregistrat deja primele oferte de achizi¡ie la nivelul de 262,5 euro/tona de marfå livratå la loca¡ia procesatorilor. În planul bursier european, vedem o stabilizare în jurul valorii de 284 euro a indica¡iei MLZ21, cu variabilitate de 0,5% în sens pozitiv sau negativ.

232 euro/tonå. Pe bursa europeanå Euronext, vedem degradarea anticipatå la nivel de ianuarie 2022. Nov. ‘21 nu mai reprezintå un reper corect din data de 20 octombrie, ci trebuie urmårit Ian. ‘22.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu scåzutå la nivel de loturi tranzac¡ionate pe Euronext.

Orz

Floarea-soarelui

Orzul de furaj este cotat la 235 euro/tonå CPT Constan¡a. TMO Turcia a achizi¡ionat cantitatea de 235.000 t, de origine în cea mai mare parte ucraineanå. Pre¡urile sunt acordate pe portul de descårcare ¿i variazå de la 330 dolari/tonå C&F Tekirdag la 335 dolari/tonå C&F Derince. Pia¡a internå (complexe de cre¿tere a porcilor) are probleme deosebite din cauza pestei porcine, foarte multe dintre fermele de suine fiind goale, fårå efective. Deci, cererea de orz e reduså.

Pre¡ul CPT Constan¡a se situeazå la nivelul de 660-675 dolari/tonå. Degradarea pre¡ului a început din data de 27 octombrie 2021, pe fondul scåderii pre¡ului la uleiul brut CSFO în bazinul Mårii Negre. În România ¿i Bulgaria, logica “semin¡elor ieftine de lângå caså” primeazå ¿i activitatea de originare continuå sus¡inut. Fermierii au acum douå op¡iuni: fie intrå în panicå ¿i vând (cei cu loturi mici), fie a¿teaptå corec¡iile pozitive care vor urma în volatilitatea ¿i dinamica pie¡ei.

Porumb Pre¡ul porumbului CPT Constan¡a este încå de 236-237 euro/tonå. Spunem “încå” deoarece o fereastrå de livråri se va închide la 15 noiembrie 2021, odatå cu plecarea unor nave cåtre destina¡ii din nord-estul Asiei. Ulterior, vom asista la o degradare a pre¡ului pânå în jurul nivelului de 23014

Rapi¡å Ne-am mutat cu indica¡iile la nivelul de Feb ‘22 ¿i remarcåm în continuare cererea sus¡inutå de lipsa materiei prime. Aceasta apare ca o stabilizare, dar nu este deloc a¿a. Pozi¡iile sunt oarecum acoperite în acest moment ¿i momentul de pauzå pe care-l vedem în ceea ce prive¿te cota¡iile aratå sus¡inerea, semn cå rapi¡a î¿i vinde scump lipsa de volum generatå de problemele canadiene. În general, vânzårile procesatorilor sunt acoperite pânå la nivel de ianuarie 2022 ¿i temperarea este semnalul cel mai evident. Se poate vedea ¿i din activitatea

Soia ¥n România, nu identificåm diferen¡e notabile fa¡å de såptåmânå trecutå în ceea ce prive¿te volumele ¿i pre¡urile. Reperul råmâne 650 dolari/tonå. În func¡ie de interesul cumpåråtorilor, el poate varia pozitiv sau negativ, înså recomandarea noastrå este de vânzare a loturilor recoltate ¿i necontractate. Profitul Agricol 41/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cu 7 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 18 octombrie, ajungând la 307 dolari/tonå (1.289 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 233 euro/t (+2) 1.142 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 107.770 tone, Thailanda 77.770 tone, Nigeria 57.770 tone, Venezuela 57.770 tone, Mexic 37.790 tone.

¥n såptåmâna 18 - 22 octombrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Ian

18.10 271 277 279

19.10 273 279 281

20.10 21.10 22.10 275 277 279 280 281 283 283 284 285 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Nov Dec Ian

18.10 277 281 281

19.10 279 283 283

20.10 281 284 285

21.10 283 285 287

22.10 285 287 289

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 285 dolari/tonå (1.197 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.10 Rouen 271 Dunquerque 270 Pallice 270 Creil FOB 271 Moselle FOB 265 Rouen FOB 323

19.10 20.10 273 274 272 273 271 273 273 274 267 269 325 327

18.10 279 279 281

19.10 281 281 283

20.10 283 283 284

România

21.10 284 284 285

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 22 octombrie 2021, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 250 euro/tonå (1.225 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 5 euro/tonå.

Nov Dec Ian

19.10 205 209 214

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.10 Bordeaux 241 Pallice 241 Rhin FOB 252 Bordeaux FOB 244 Pontivy 240

$/t

20.10 21.10 22.10 207 209 213 210 211 215 215 217 214 euro/t

19.10 20.10 21.10 22.10 242 243 244 245 242 243 244 245 253 255 257 259 245 247 249 250 241 243 244 245

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 311 $/t

22.10 285 285 287

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie 2021, este de 211 dolari/tonå (886 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå ca såptåmâna trecutå.

18.10 203 207 213

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în noiembrie, a fost de 220 dolari/t (924 lei).

$/t

FOB Constan¡a 215 euro/t (-2) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie este de 225 dolari/t (945 lei).

22.10 277 277 275 277 271 330

fost de 245 dolari/tonå (1.029 lei). A crescut cu 5 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 330 euro/tonå (1.617 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei).

euro/t 21.10 275 275 274 275 270 329

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec Ian

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 271 euro/tonå (1.328 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 18 octombrie.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 22 oct. 2021, a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 4 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 243 dolari/tonå (1.021 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 18 octombrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 249 $/t

$/t

18.10 19.10 20.10 21.10 22.10 237 239 241 242 243 239 241 243 244 245

Profitul Agricol 41/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 18 - 22 octombrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 495 dolari/tonå (2.079 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 octombrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 18.10 441 447 450

Nov Dec Ian

19.10 443 449 451

$/t 20.10 445 450 453

21.10 447 451 455

22.10 449 453 457

Orz România FOB Constan¡a 227 euro/t (+ 2) 1.112 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.10.2021, pre¡ cu livrare în nov. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 18.10 Rouen 244 Dunquerque 243 Pontivy 241 Orz bere: Creil** 240 Moselle** 249

19.10 245 244 243

20.10 247 245 245

21.10 249 247 247

22.10 250 250 249

242 244 245 247 250 251 253 255

Sorg

PREºURI

18 - 22.10.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 18 - 22 octombrie 2021, a fost de 215 dolari/tonå (895 lei). A crescut cu 5 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 octombrie. Principalele destina¡ii ale ex-

na 285.770 tone, Olanda 85.770 tone, Mexic 57.770 tone, Italia 37.770 tone ¿i Belgia 37.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 499 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 527 dolari/tonå (2.213 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 359 dolari/tonå (1.508 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Ian

18.10 1.345 1.351 1.333

19.10 1.347 1.353 1.335

20.10 1.351 1.355 1.337

21.10 1.359 1.357 1.339

$/t 22.10 1.369 1.359 1.340

FOB-Rouen, a fost de 250 euro/tonå (1.225 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 255 euro/tonå (1.250 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în nov. 2021, pre¡ul orzului furajer este 239 dolari/t (1.004 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå ca såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 117.770 tone ¿i Mexic 9.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

18.10 19.10 20.10 21.10 22.10 210 211 213 214 215 212 213 214 215 217

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

18.10 19.10 20.10 21.10 22.10 350 353 355 357 359 353 355 357 359 369

Nov Dec

Floarea-soarelui

chidere, pe 22 oct., a fost de 609 dolari/tonå (2.558 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 619 euro/tonå (3.033 lei). A înregistrat o cre¿tere de 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 18 octombrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna noiembrie 2021, este de 697 dolari/tonå (2.927 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

18.10 19.10 20.10 21.10 22.10 601 603 605 607 609

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 669 euro/tonå (3.278 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 18 octombrie. euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 18.10 Rouen 659 Dunquerque 663 Moselle 661

19.10 663 665 663

20.10 665 667 665

21.10 669 669 667

22.10 670 671 669

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna noiembrie 2021, a fost de 757 dolari/t (3.179 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

18.10 19.10 20.10 21.10 22.10 Dieppe 610 611 613 615 619

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 670 euro/tonå (3.283 lei), mai mare cu 11 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 671 euro/tonå (3.288 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Dec Ian

18.10 741 734 731

19.10 743 735 733

20.10 745 737 734

21.10 747 739 735

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

307 dolari/t

Profitul Agricol 41/2021

245 dolari/t

$/t

18.10 19.10 20.10 21.10 22.10 519 521 523 525 527 523 525 527 529 531

495 dolari/t

+ 12

215 dolari/t

$/t 22.10 750 745 737

+5 17

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia mondial\ de rapi]\ ¥n anul de pia¡å 2021/22, produc¡ia mondialå de rapi¡å ar putea atinge 67 milioane tone, cu 1 milion de tone mai pu¡in fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21.

ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1 mil. de tone), Canada (0,7 milioane tone), UE (0,7 milioane tone).

Marii consumatori sunt UE (21,5 milioane tone pe an), urmatå de China (17), India (8,5) ¿i Canada (8).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 39 milioane tone, mai micå cu 2 mil. de tone fa¡å de 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12), China (10), Canada (6), India (5), Japonia (1,2). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11), India (4), Japonia (1,2), Canada (0,4).

De¿i în scådere cu 4 mil. tone, Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 6 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 mil. tone), China (2 milioane tone) ¿i Japonia (2 milioane tone).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 6,8 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 4,5 mil. tone, urmatå de India, cu 1 mil. de tone. Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1,5 milioane tone.

ºårile mari producåtoare sunt: China (14 milioane tone), Canada (13 milioane tone, în scådere cu 6 mil. tone), UE (17 mil. tone) ¿i India (8,5 mil. tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9), China (6,3), Canada (4,5), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,3 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,6 milioane tone), UE (400.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 3 mil. tone.

Produc]ia mondial\ de floare Produc¡ia mondialå de floareasoarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 56 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mare decât anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone), Rusia (15 mil. tone), UE (10) ¿i Argentina (3,4 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 56 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (17), Rusia (14) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 3,5 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 2 milioane tone, egale cu cele din anul 2020/21. 18

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 25 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 23 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,6) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). Comer¡ul mondial atinge cifra de 7,8 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5,5 milioane tone), Rusia (1,8) ¿i Argentina (0,8 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,7 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,3 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Ucraina (7 mil. tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (4 mil. t), Argentina (1,3 mil. t). ºårile consumatoare sunt: UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone).

Comer¡ul mondial este evaluat la 12 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,5 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,7 mil. t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone. Profitul Agricol 41/2021

ASOCIA}II

PROFESIONALE Clubul Fermierilor Români

demareaz\ proiectul Concorde Proiectul Concorde este un document de stabilire a bunelor practici în comer¡ul cu cereale. Prin el, fermierii vor avea acces la: - Expertizå concretå ¿i practicå validatå în procesul de contractare; - Facilitarea sprijinului specializat în solu¡ionarea alternativå a disputelor comerciale; - Promovarea ¿i reprezentarea intereselor în rela¡ia cu institu¡ii relevante în comer¡ul cu cereale. Sus¡inerea fermierilor pentru Proiectul Concorde va contribui la realizarea urmåtoarelor obiective, care vor fi puse în practicå de Clubul Fermierilor Români: - Înfiin¡area unui grup de lucru care så preia ¿i så prelucreze ini¡iativele, ideile, opiniile ¿i sugestiile transmise de fermieri; - Elaborarea unui ghid de bune practici; - Crearea unei proceduri de raportare ¿i verificare a incidentelor în rela¡iile contractuale;

“Proiectul Concorde va avea succes în måsura participårii concrete, directe, a fermierilor la ac¡iunile propuse”, considerå Dan Hurduc, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români. “Adresåm tuturor fermierilor invita¡ia de a fi alåturi de Club în lansarea ¿i punerea în aplicare a ac¡iunilor propuse prin Proiectul Concorde, pentru a asigura astfel baza unui parteneriat fermieri - traderi - autoritå¡i”. - Elaborarea unui sistem de asigurare a suportului pentru solu¡ionarea alternativå a disputelor; - Afilierea Clubului Fermierilor la organiza¡ii interna¡ionale relevante în domeniul agribusiness; - Colaborarea Clubului cu autoritå¡ile ¿i institu¡iile publice europene ¿i na¡ionale în scopul dezvoltårii unor politici coerente ¿i relevante pentru dezvoltarea agribusinessului din România. Clubul a selectat o serie de practici comerciale devenite uzuale în rela¡ia fer mieri - traderi, practici care s-ar putea schimba prin Proiectul Concorde: - Clauze prin care se declarå ¿i/sau

“Au revenit în discu¡ie problemele sistemice care au definit rela¡iile dintre fermieri, intermediari, traderi ¿i industria prelucråtoare de produse agricole în ultimii 30 de ani, marcate adesea de lipså de încredere”, considerå Cezar Iulian Gheorghe, expert analist pentru comer¡ul cu cereale, Clubul Fermierilor Români. 20

se recunoa¿te, în mod nerealist, o negociere inexistentå a contractului; - Constituirea de garan¡ii personale de cåtre administratorul/directorul fermei, eludându-se astfel råspunderea limitatå a acestor societå¡i; - Drepturi de apreciere ¿i decizie unilateralå în beneficiul exclusiv al cumpåråtorilor/traderilor, fårå vreo posibilitate de control de cåtre fermier; - Obliga¡ia de a plåti penalitå¡i, despågubiri sau daune-interese, în cuantumuri arbitrare ¿i cu desconsiderarea atât a principiilor reparårii integrale a prejudiciului ¿i bunei-credin¡e, cât ¿i a cauzelor exoneratoare de råspundere civilå universal recunoscute. Cei interesa¡i se pot implica în Proiectul Concorde prin completarea formularului de înscriere disponibil pe site-ul Clubului, cfro.ro. Pentru informa¡ii suplimentare, pot intra în legåturå cu Cezar Iulian Gheorghe, pe e-mail cereale@cfro.ro sau la telefon 0749.777.711. Profitul Agricol 41/2021

CULTURI

VEGETALE

Început dificil de an agricol, în Moldova Dupå un an cu produc¡ii de excep¡ie, fermierii din Moldova trebuie så se adapteze unui nou sezon dificil, ce a început cu secetå. Rapi¡a a avut nevoie de o irigare de råsårire, iar cei care au sisteme de iriga¡ii se gândesc så le punå în func¡iune inclusiv pentru cerealele påioase.

Aurel Placinschi, din comuna ºigåna¿i, va avea anul viitor rapi¡å pe 400 ha doar pentru cå a irigat-o. A fost cea mai importantå utilizare a sistemului 22

de iriga¡ii anul acesta. Este un paradox. Datoritå precipita¡iilor din cursul anului, a fost foarte pu¡inå nevoie de a suplimenta apa pentru culturile recoltate, chiar ¿i la loturile de hibridare. Anul trecut ferma a supravie¡uit datoritå sistemului de iriga¡ii, când a ob¡inut 50-80% din poten¡ialul de produc¡ie, în special la loturile de hibridare. În aceastå toamnå, grâul nu a råsårit a¿a cum trebuie, nu este deloc promi¡åtor. A udat pu¡in ¿i a oprit irigarea pentru cå prognozele meteo anun¡au ploi. Nu au venit înså. “Nu avem nici o prognozå de ploaie în urmåtoarele douå-trei såptåmâni”, remarcå fermierul, cu îngrijorare. Grâul ¿i orzul ocupå o mie de hectare, au fost semånate conform planificårii. Scumpirea energiei face ¿i mai dificilå decizia de a iriga påioasele. O sta¡ie de pompare construitå, care func¡ioneazå, ar trebui predatå la ANIF,

¿i astfel s-ar deconta energia. Demersurile se blocheazå înså în institu¡iile responsabile. “Dacå iarna e uscatå ¿i primåvara nu va avea o perioadå cu umiditate bunå ¿i temperaturi mai reduse, poate fi foarte riscant. Unde am semånat la timp pot fi pierderi de densitate”, considerå Aurel Placinschi. 30-70% din boabe au råsårit, dar 540% din boabele care au germinat nu au avut suficientå umiditate ¿i plantele s-au uscat. Decizia privind påstrarea culturii o va lua în primåvarå. Anumite lucråri ale solului sunt deja în întârziere. “Dacå luna noiembrie va fi favorabilå, putem recupera”, spune Placinschi. Dacå înså nici noiembrie nu va avea condi¡ii prilenice, crede cå va avea o problemå destul de neplåcutå în debutul anului viitor. Profitul Agricol 41/2021

CULTURI VEGETALE “Dacå nu pregåtim terenul cum trebuie este greu så avem o primåvarå atât de favorabilå care så corecteze toate neajunsurile din cauza neexecutårii lucrårilor la timp acum”. Lucrårile care nu întorc solul se vor extinde pe suprafe¡e mai mari dacå nu va ploua. Pentru culturile de primåvarå nu mai face aråturå pe o suprafa¡å însemnatå. Face pregåtire pe o adâncime de 15-20 cm, cu utilaje care nu întorc brazda. ªi pe terenurile argiloase e o solu¡ie mai bunå. O aråturå adâncå de toamnå poate duce la întârzierea semånatului. Se acumuleazå apa într-un strat mai adânc, se usucå mai greu. Se poate ca påmântul så fie uscat la suprafa¡å, 5 cm, ¿i foarte ud în jos. “Avem o semånåtoare de cereale påioase care face ¿i pregåtire, semånat ¿i fertilizare dintr-o trecere, pe 30-40% din suprafa¡å. Economisim 200 euro/ha”, spune Placinschi.

Iriga¡ii pentru påioase, dacå nu plouå Vasile Lungu, fermier din Bivolari, jud. Ia¿i, a sperat cå va avea culturi de påioase fårå så fie nevoit så irige. “Am våzut cå în sud a plouat suficient de mult, 50-70 l/mp. Speram så vinå ¿i la noi”, spune Lungu. A însåmân¡at grâul pe 200 ha, dar nu este råsårit. Nu a pornit sistemul de iriga¡ii pentru a nu încårca foarte mult

Profitul Agricol 41/2021

costurile cu o udare de råsårire. “Dacå nu plouå pânå la 1 noiembrie ¿i nu existå nici perspectivå de precipita¡ii, cred cå vom da drumul la sistemul de irigat”, spune fermierul. Pentru aceasta este înså necesarå o decizie a organiza¡iei de udåtori din care face parte. Altfel, costurile sunt foarte mari. Pentru a putea ara fårå probleme, la o adâncime de 30-35 cm, e necesar så vinå precipita¡ii de 20-30 l/mp, având în vedere cå a fost executatå lucrarea cu discul, cu care a fåcut o minimå pregåtire în vederea executårii aratului, apreciazå Lungu. Dupå ce a recoltat culturile, a intrat cu tocåtori pentru resturile vegetale ¿i un disc greu. “Avem for¡å suficientå ca în 30 de zile så terminåm aratul”.

Rapi¡å înlocuitå cu påioase Nici în ferma conduså de Ionel Rîmbu, din Movileni, situa¡ia nu este mai bunå. Sunt douå luni de când nu a plouat deloc. Din acest motiv nici nu a semånat rapi¡a. De obicei semåna 100-150 ha de rapi¡å. Acum a mårit mult suprafa¡a de påioase pentru a putea asigura rota¡ia. A semånat 180 ha de orz ¿i 300 ha de grâu. Nu aratå înså bine. Sunt doar câteva parcele de orz care au mai avut ceva umiditate. Adrian MIHAI

Ucraina: 38 milioane tone de porumb Poduc¡ia de porumb din Ucraina este estimatå la 38 milioane de tone, cu 25% mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este prognozatå la 7 tone/hectar, în scådere fa¡å de luna trecutå. Estimårile includ ¿i produc¡ia din Crimeea. Anul viitor, suprafa¡a cultivatå cu porumb va ajunge probabil la 5,4 milioane hectare, în cre¿tere cu 1% fa¡å de anul trecut. Canada: produc¡ia de rapi¡å scade cu 6,5 milioane tone USDA estimeazå produc¡ia de rapi¡å din Canada la 13 milioane tone, în scådere cu 6,5 milioane tone fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 1,5 tone/hectar, mai mic cu 37% fa¡å de anul trecut ¿i cu 36% sub media ultimilor 5 ani. Suprafa¡a cultivatå va fi de 8,8 milioane de hectare. Argentina: 51 milioane tone de soia Produc¡ia de soia din Argentina este prognozatå la 51 milioane tone, cu 10% mai mare fa¡å de anul trecut. Randamentul va fi de 3,02 tone/ha, în cre¿tere cu 8% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de 16,9 milioane hectare, argentinienii preferând porumbul, care este mai profitabil. Soia nu are aceea¿i marjå de profit, din cauza taxelor de export, de 33%.

CULTURI VEGETALE

Cooperativa Trei Spice mizeaz\ pe grâu, orz [i triticale Semnele pe anul agricol 2021 -2022 nu sunt prea bune pentru cooperativa Trei Spice din jude¡ul Mehedin¡i. Terenurile se aflå pe o zonå de deal, iar construc¡ia unui sistem de iriga¡ii este imposibilå. Nu numai cå înål¡imea este foarte mare, dar transportul apei pânå sus înseamnå pre¡uri prohibitive.

“

Nu putem avea iriga¡ii, fiindcå ne aflåm la o altitudine de 250-280 metri fa¡å de câmpie. E un nivel prea ridicat pentru a putea duce apa pânå acolo!”, a explicat ing. Cåtålin Prunå, ¿eful fermei. În 2021, speran¡a stå în cei doi hibrizi de porumb, Premeo ¿i Carioca, de la Syngenta, care se autopolenizeazå ¿i vor mai salva produc¡iile. Se preconizeazå o medie de 3 tone pe hectar, dupå seceta cruntå din varå. Pentru o mai mare eficien¡å, hibrizii au fost intercala¡i: un rând cu Premeo ¿i un rând cu Carioca. S-a mizat pe o produc¡ie de 9-10 tone, dar seceta a dat totul peste cap. “Am aplicat o tehnologie specialå, cu 250 de complex la semånat, hibrizii ale¿i în func¡ie de zonå, Carioca ¿i Premeo, adapta¡i la secetå, ¿i erbicidat cu Nicosulfuron ¿i Mezotrione. La pra¿ilå, am dat cu 200-250 de azotat de amoniu ¿i pentru ajutor încå 2 litri de zinc ¿i un foliar”, a explicat ing. Prunå. Mai grav, din cauza secetei extreme, nu s-a putut semåna rapi¡å în acest an. Pentru a compensa, în toamnå vor fi semånate peste 1.000 de ha de påioase - grâu, orz ¿i triticale, fiindcå cooperativa are pia¡a asiguratå. Totu¿i în ultimele zile a mai apårut o speran¡å. Au venit ploile, cu 50 de litri pe 24

Ing. C\t\lin Prun\, [eful fermei

metru påtrat. Calitatea terenului s-a mai îmbunåtå¡it. “E bine, poate ne mai salvåm. Am verificat câmpul ¿i am observat cå bobul lucreazå. Face for¡åri så råsarå. Avem speran¡å”. Cooperativa Trei Spice a reu¿it så î¿i dezvolte o pia¡å foarte sigurå pentru cereale. Grâul ¿i triticalele merg bine în partea de sud a ¡årii. Solaret ¿i Nutrisol de la Craiova achizi¡ioneazå o mare parte din produc¡ie. Grâul furajer, orzul ¿i o parte din floarea-soarelui au fost vândute la Nutrisol. Centru de vânzåri le-a solicitat membrilor cooperativei så cultive ¿i triticale, deoarece sunt foarte cåutate pe pia¡å. Pânå în 2021, Trei Spice nu a cultivat triticale. Prin urmare, au fost achizi¡ionate 33 de tone de semin¡e, la schimb cu un camion de Glosa. Vor fi semånate 800 de hectare de triticale. “Problema cu triticalele este faptul cå le sco¡i greu de asolament. Î¡i trebuie patru-cinci ani pânå le elimini cu aråturi, discuiri ¿i alte lucråri complicate. Eu iam spus reprezentantului de vânzåri cå, dacå mi le ia vara, eu nu mai pun triticale. El mi-a spus cå, dacå le påstrez, mi le ia iarna cu un leu ¿i ceva kilogramul”, a povestit ¿eful de fermå. Cooperativa Trei Spice numårå cinci membri, se aflå într-un “conglomerat” de

ferme care au acela¿i patron ¿i au sediul în aceea¿i curte, în satul Manu, comuna Tamna, jude¡ul Mehedin¡i. Toate împreunå lucreazå pânå la 1.600 de ha. În 2021, culturile au fost bune la grâu. S-au ob¡inut peste 6.000 de kilograme în medie la hectar ¿i a fost una dintre cele mai bune produc¡ii. Cu un an înainte, s-a ob¡inut ¿i mai mult: aproape 8.000 de kg la ha. Floareasoarelui a mers foarte råu în 2021, din cauza secetei: numai 1.450 de kg la hectar. La fel a fost ¿i cu cultura de porumb se sperå la trei tone la hectar, în raport cu al¡i ani când terenurile produceau pânå la 10 tone. Cel mai fiebinte vis de fermier al ing. Cåtålin Prunå este så devinå procesator de orz ¿i grâu. “Este o ambi¡ie personalå. Voi lua certificatul de calitate de la inspectoratul de semin¡e, iar inspectorii så vinå så må verifice în câmp, så constate cå îndeplinesc cele mai înalte standarde la tratamentele fitosanitare ¿i la tehnologia de tratare a semin¡elor etc. Vreau så recoltez, så depozitez såmân¡a ¿i så o trec prin selector, så o tratez ca la carte, så o bag în saci de 40 sau 50 de kg, så o valorific cu o etichetå specialå.”

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 41/2021

CULTURI VEGETALE

Rapi]a întoars\ [i produc]ie de porumb la o treime, în 2021 Asocia¡ia agricolå ºåranul Nådlåcan din jude¡ul Arad reune¿te 60 de fermieri care lucreazå peste 4.000 de ha. Anul acesta au ob¡inut o produc¡ie la porumb foarte micå, între 3-5 tone la ha, adicå o treime din cât poate produce påmântul.

cå de 31 de ani se tot amânå. Ultima loviturå datå agriculturii din România a fost tot în 2021, acum de Uniunea Europenå, când finan¡area iriga¡iilor a fost scoaså din PNRR. “Avem nevoie de iriga¡ii în agricul-

auza? Seceta devastatoare din varå. O altå dramå tråitå de fermieri tot în acest an a fost faptul cå to¡i au renun¡at så mai cultive floarea-soarelui, din cauza marilor du¿mani: tanymecus (din cauza interzicerii neonicotinoidelor), iepurii ¿i cåprioarele.

Niciunul nu mai cultivå floarea-soarelui Gheorghe Porubski, pre¿edintele asocia¡iei, a explicat: “Am avut secetå atmosfericå ¿i pedologicå coroborate ¿i ne-au terminat anul acesta. Cu siguran¡å cå, dacå aveam iriga¡ii, nu tråiam aceastå tragedie. De 31 de ani, s-a distrus sistemul de iriga¡ii, iar acum culegem roadele. Probleme au apårut deja în campania de toamnå: terenul se lucreazå foarte greu, din cauzå cå påmântul este uscat. Ploile au fost pu¡ine ¿i nu au reu¿it så sature terenul cu apå. A¿adar, agricultorii din Nådlac încå suferå din cauza secetei din varå. Din aceastå cauzå, nici rapi¡a nu a råsårit în multe locuri ¿i a trebuit så o semånåm a doua oarå, iar toate acestea înseamnå cheltuieli ¿i pierderi pentru to¡i fermierii”. Fermierii din Nådlac trag încå un semnal de alarmå ¿i sus¡in cå problema iriga¡iilor trebuie rezolvatå urgent, fiind26

turå. Anul trecut, seceta ne-a distrus culturile de toamnå, iar anul acesta, culturile de primåvarå. Noi, în Nådlac, am fåcut o treime, 3-5 tone la ha la porumb, din ceea ce putem produce. De obicei ob¡ineam între 10-12 tone la ha. Am avut ani când am scos chiar 14 tone la ha”, a spus Porubski. În toamna anului 2020, fermierii din Asocia¡ia ºåranul Nådlåcan au decis så renun¡e la floarea-soarelui, din 2021, ¿i au înlocuit-o cu rapi¡a, din mai multe motive. În primul rând, existå teamå cå nu vor mai avea tratamente, dat fiind cå pe viitor Uniunea Europeanå va interzice utilizarea neonicotinoidelor în agriculturå. Este un motiv serios pentru care fermierii nu mai vor så cultive floareasoarelui, dar ei se tem ¿i pentru porumb.

Dupå probleme, pe masa noului ministru al agriculturii Dat fiind faptul cå agricultura va avea un nou ministru, fermierii din Nådlac atrag aten¡ia ca viitorul demnitar så

fie mult mai aproape de fermieri, så îi asculte ¿i så se zbatå pentru ei ¿i så îi reprezinte pânå la Comisia Europeanå. “Nu ¿tiu dacå un ministru ar putea så facå ceva, dar dacå vom continua tot a¿a, într-o permanentå teamå de ziua de mâine ¿i lipså de speran¡e, atunci eu nu våd bine deloc viitorul agriculturii. Trebuie så recunoa¿tem cå fermierii întotdeauna au avut convingerea cå sunt låsa¡i de izbeli¿te. Dovadå este ¿i acest PNRR din care a fost scoaså agricultura cu desåvâr¿ire ¿i, prin urmare, nici iriga¡iile nu vor primi finan¡are de la UE. Dacå am ajuns så importåm ¿i frunze de påtrunjel, vå da¡i seama unde am ajuns?!”, întreabå retoric Porubski. Fermierii din Nådlac mai înainteazå douå probleme, care så fie pe masa noului ministru al agriculturii: dezvoltarea unui lan¡ puternic de procesatori ¿i o pia¡å localå de desfacere realå ¿i eficientå. Porubski a spus: “Avem nevoie de o pia¡a realå de desfacere aici în ¡arå ¿i un sistem eficient de procesare a produselor agro-alimentare pentru a scurta distan¡a pe care marfa trebuie så o parcurgå din fermå în farfuria consumatorului. Absurdul este cå de 31 de ani exportåm grâu ieftin ¿i importåm macaroane ¿i biscui¡i, iar mai nou, pâine ¿i covrigi îngheta¡i. Trebuie så îi punem punct. Producem grâu de cea mai bunå calitate ¿i îl vindem dincolo de grani¡e, în loc så avem capacitate de a-l procesa aici la noi ¿i a-l depozita. Noul ministru trebuie så acorde o mare aten¡ie ¿i så eficientizeze pia¡a agricolå internå ¿i sistemul de procesare. Aceste douå probleme trebuie rezolvate cât mai repede, nu tergiversate, cum se întâmplå de 31 de ani”.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 41/2021

CULTURI VEGETALE

Cultura de rapi]\ - rezisten]a la ger [i protec]ia împotriva bolilor Rezisten¡a la ger ¿i cådere sunt doi factori negativi ce nu trebuie trecu¡i cu vederea în tehnologia de cultivare a rapi¡ei. De¿i plantele nu au toleran¡å geneticå la ger, acestea o dobândesc în intervalul toamnå-iarnå, timp în care rapi¡a î¿i concentreazå sucul celular prin acumularea de zaharuri necesare în vederea cre¿terii toleran¡ei la frig.

re¿eli tehnologice: semånatul timpuriu sau în densitå¡i mari, aplicarea excesivå de îngå¿åminte cu azot sau factorii de mediu precum toamnele lungi ¿i cålduroase sunt printre principalii factori ce influen¡eazå dezvoltarea exageratå a plantelor ¿i, prin urmare, scåderea rezisten¡ei la iernare. Pentru a corecta aceste neajunsuri, utilizarea regulatorilor de cre¿tere toamna sunt o necesitate. Studiile au demonstrat cå reducerea înål¡imii plantelor la intrarea în iarnå influen¡eazå semnificativ cre¿terea productivitå¡ii culturii de rapi¡å, astfel plan-

Martor netratat

Toprex 0,5 l/ha

tele cu talie reduså acumuleazå mult mai rapid glucide în sucul celular sporind toleran¡a la ger. În al doilea rând, putregaiul negru al rapi¡ei este cea mai importantå boalå care poate afecta cultura pe întreg ciclu de vegeta¡ie, începând cu primele faze de cre¿tere. Atacå toate organele plantelor, inclusiv coletul ¿i rådåcina. Plantele afectate pot prezenta simptome de înro¿ire accentuatå a frunzelor, fenomene de nanism ¿i de maturare precoce, iar un atac puternic duce la brunificare ¿i putrezire.

Acesta încetine¿te cre¿terea în înål¡ime a plantei, permi¡ând dezvoltarea sånåtoaså a sistemului radicular ¿i cre¿terea rezisten¡ei la iernare. Aplicând Toprex, stadiul ideal de dezvoltare al plantelor (regula de 8:8:8, repectiv 8-10 frunze cu un diametru al plantei de 8 mm la colet ¿i o rådåcinå de peste 8 cm) pentru a tolera temperaturile scåzute este atins ¿i men¡inut mult mai u¿or.

Toprex este regulatorul de cre¿tere utilizat pe scarå largå de cåtre fermierii din întreaga Europå, care protejeazå eficient culturile de rapi¡å împotriva celor douå pericole majore din perioada de toamnå.

Efect regulator cre[tere

Toprex conferå plantelor de rapi¡å, la reluarea vegeta¡iei în primåvarå, un aspect de tufå, cre¿te rezisten¡a la frângere ¿i cådere prin oprirea dezvoltårii luxuriante. O plantå de rapi¡å înaltå se frânge mult mai u¿or, iar la recoltat pierderile pot ajunge pânå la 40-45% din cauza coacerii neuniforme, a costului necesar uscårii ¿i posibilitatea cre¿terii procentului de corpuri stråine. O recoltå ajunså uniform la maturitate se recolteazå u¿or, cu pierderi minime de semin¡e, diminuând astfel ¿i apari¡ia de samulastrå în cultura postmergåtoare. Toprex înglobeazå douå substan¡e active cu rol de fungicid ¿i regulator de cre¿tere, substan¡a responsabilå de efectele fungicide, difenoconazol, protejeazå plantele de rapi¡å împotriva putregaiului negru (Phoma lingam) ¿i previne reapari¡ia acestuia, ac¡ionând prin contact, translaminar ¿i sistemic. Adama Profitul Agricol 41/2021

CULTURI VEGETALE

De ce nu se asigur\ fermierii? În anul 2020 au fost asigurate 2,260 milioane de hectare, 15% din suprafa¡a agricolå totalå a ¡årii, respectiv mai pu¡in de o påtrime din suprafa¡a arabilå. Anul acesta, pânå acum, au fost asigurate 1,8 milioane de hectare. În ultimele douå luni, asiguratorii se a¿teaptå så mai încheie poli¡e pentru 700.000 ha, ceea ce ar însemna o cre¿tere globalå de 10% a afacerii, fa¡å de anul trecut. E, totu¿i, foarte pu¡in fa¡å de poten¡ial, fa¡å de ce se întâmplå în alte ¡åri, mai ales în condi¡iile în care 70% din prima de asigurare este subven¡ionatå. A¿adar, de ce nu se asigurå fermierii? Nicolae Sitaru: E impardonabil så nu te asiguri! Pre¿edintele APPR, Nicolae Sitaru, spune cå principala cauzå a acestei situa¡ii este ignoran¡a, lipsa de educa¡ie, aceea¿i cauzå fiind valabilå ¿i în cazul asigurårii locuin¡elor - unde existå obligativitate, dar pu¡ini se sinchisesc, iar guvernan¡ii se sfiesc så aplice sanc¡iuni. “Ar trebui så fie de la sine în¡eles cå trebuie så-¡i protejezi investi¡ia din câmp, când existå atâtea riscuri la care este expuså. E impardonabil så nu te asiguri! De când am afacerea, doar primii doi ani nu am avut asigurare. Dupå ce m-am dumirit cum func¡ioneazå lucrurile, nu a existat an så nu må asigur. Nu concep så nu am culturile asigurate. ªi nu doar culturile, ci ¿i clådirile, ma¿inile. Cu banii de asigurare î¡i cumperi lini¿tea!”

Sitaru subliniazå cå asigurarea nu e o afacere profitabilå în sine, nu î¡i freci palmele de fericire când prime¿ti despågubirea, deoarece aceasta nu acoperå decât o parte a investi¡iei. “Trebuie så câ¿tige ¿i societå¡ile de asigurare. Dacå asigurarea ar fi o afacere bunå doar pentru noi, fermierii, în sensul cå în fiecare an am avea de câ¿tigat din ea, nu ar mai exista asiguråri. Dar ideea e cå asigurarea te ajutå så treci mai u¿or peste un an complicat, cu multe accidente cauzate de vreme”. Sitaru nu a ¡inut o socotealå exactå, dar considerå cå despågubirile pe care le-a primit de la societå¡ile de asiguråri au acoperit, cu prisosin¡å, primele de asigurare. “Anul trecut, de exemplu, am primit sume consistente ca despågubiri pentru secetå. ¿i nu må refer la cele acordate de stat”.

Oros insistå cå statul nu poate impune asigurarea Ministrul demis Adrian Oros considerå cå nu legisla¡ia e problema, ci modul cum este aplicatå legea. Cu alte cuvinte, statul a creat deja cadrul ca fermierii så se asigure, a ¿i subven¡ionat asigurårile agricole, de acum mingea este strict în terenul fermierilor. “Au început så creascå numårul de asiguråri dupå cele întâmplate anul trecut. Ne-am dori ca to¡i fermierii så se asigure, fiindcå atunci ¿i condi¡iile generale de asigurare ar fi mai favorabile. Dar noi nu putem impune, ci doar media între fermieri ¿i asiguratori”. 30

Dan Hurduc: Fermierii care nu se asigurå gândesc empiric Pre¿edintele Clubului Fermierilor Români, Dan Hurduc, face un calcul simplu: costul unei asiguråri generale de bazå este undeva la 20 de lei. Din acesta, 14 lei e acoperit de subven¡ie. “Cu 6 lei/ha î¡i po¡i securiza o investi¡ie de 1.000 de euro/ha. Så n-o faci aratå o gândire empiricå. Trebuie spus acest lucru cu subiect ¿i predicat. Nu existå scuze pentru ne-asigurare, mai ales în cazul fermierilor mari, capitaliza¡i. Cu schimbårile climatice vedem cå avem ¿i tornade, tot mai des vijelii, grindinå, ploi toren¡iale. Nu e logic så la¿i totul la mila Domnului, så nu te asiguri cå po¡i recupera måcar 70% din ce ai investit, în caz de situa¡ii care pot interveni oricând, oriunde”. Hurduc aratå cå majoritatea fermierilor români nu s-au obi¿nuit så-¿i gândeascå afacerea ca antreprenori. “Orice antreprenor se asigurå când î¿i conduce afacerea în condi¡ii atât de riscante, mai ales când 70% din costul asigurårii este subven¡ionat. E inadmisibil så ai banii necesari ¿i så nu te asiguri din comoditate sau din neîn¡elegere, a¿teptând apoi, când intervine riscul, så fii ajutat de stat!” Având în vedere u¿oara cre¿tere a suprafe¡elor asigurate, de la un an la altul, Hurduc e de acord cå lucrurile se mi¿cå în direc¡ia cea bunå, dar avertizeazå cå lentoarea procesului afecteazå ¿i posibilitå¡ile de capitalizare a fermelor. În ferma sa de 2.500 ha, pre¿edintele CFRO a constatat cå, în nouå din 10 ani a avut parte de fenomene care au produs daune ce au fost despågubite. Despågubirile au depå¿it cu mult valoarea primelor de asigurare, chiar ¿i când acestea nu erau subven¡ionate prin Submåsura 17.1. A optat pentru o asigurare mai complexå ¿i plåte¿te în Profitul Agricol 41/2021

Clubul Fermierilor solicitå prelungire pentru Submåsura 17.1 Clubul Fermierilor Români solicitå MADR, AMPNDR ¿i AFIR prelungirea perioadei de depunere a cererilor pentru Submåsura 17.1 pânå la 31 decembrie 2021, având în vedere interesul manifestat de fermieri în acest sens. “Simplificarea ghidului AFIR pentru Submåsura 17.1 în 2020 a condus la cre¿terea cererilor depuse de fermieri anul trecut (...) Alocarea unui buget de 31,2 milioane euro pentru Submåsura 17.1 pentru anul 2021 a avut ca scop sprijinirea ¿i încurajarea în continuare a fermierilor så acceseze schemele de asigurare private. Interesul privind accesarea Submåsurii 17.1 este confirmat de informa¡iile primite de la fermierii membri în Clubul Fermierilor Români ¿i de la fermierii clien¡i ai Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare (cotå de pia¡å 17% în 2021)”, se aratå într-un comunicat CFRO pe acest subiect. jur de 120.000 de lei la asiguråri, pe toatå ferma (circa 48 de lei/ha), inclusiv subven¡iile (contribu¡ia personalå, fiind, a¿adar, circa 36.000 de lei). Profitul Agricol 41/2021

“Chiar ¿i în zonele mai ferite, unde evenimentele nedorite nu sunt atât de dese ca în ferma mea, e suficient så vinå, o singurå datå, o grindinå care så radå tot pe 500 de ha. Te alegi cu o pagubå de 300-400.000 de euro. Cu banii ace¿tia ¡i-ai putea asigura produc¡iile 10-15 ani”.

ªtefan Gheorghi¡å: Fårå constrângere, nu se poate! Fermierul bråilean ªtefan Gheorghi¡å, membru LAPAR, are, a¿a cum ne-a obi¿nuit, o perspectivå bine conturatå a situa¡iei. El spune cå, în condi¡iile în care foarte mul¡i fermieri preferå så mizeze pe noroc, decât så investeascå ¿i fie câ¡iva lei/ha, singura solu¡ie råmâne constrângerea. “Fermierii doresc ca al¡ii så le rezolve problemele. Nu po¡i avea preten¡ia de a fi ajutat, dacå nu-¡i faci o poli¡å de asigurare! Ca guvernant, anul trecut nici nu a¿ fi stat la discu¡ii cu cei care nu erau asigura¡i sau nu aveau hârtie de la asiguratori cå nu i-au putut asigura la secetå. În ce må prive¿te, am vorbit de despågubiri exclusiv pentru culturile de toamnå, care nu au putut fi asigurate. În cazul culturilor de primåvarå, am putut så må asigur, deci nu m-a¡i auzit pretinzând despågubiri”.

Gheorghi¡å respinge ideea creårii unui fond mutual, fiind adeptul modelului spaniol (AgroSeguro), pe care îl comparå cu PAID-ul românesc al locuin¡elor. Dar l-ar vrea aplicat mai strict, cu sanc¡iuni. “Nu pot fi condi¡ionate subven¡iile europene de existen¡a asigurårii, în schimb se poate impune condi¡ionarea în cazul subven¡iilor din bugetul de stat, cum sunt cele pentru motorinå ¿i ANT. În al doilea rând, s-ar anun¡a, clar, cå nu se mai achitå niciun fel de despågubiri din bugetul de stat, în absen¡a asigurårii”. Pe de altå parte, ar trebui aplicatå aceea¿i politicå a “zåhårelului ¿i biciului” ¿i în cazul companiilor de asiguråri. “Trebuie creatå o pia¡å atractivå pentru asiguratori, dar trebuie întårite ¿i mecanismele de supraveghere”. În viziunea lui Gheorghi¡å, primele de asigurare pentru diverse riscuri asigurate ar putea varia, de la o zonå, la alta, în func¡ie de inciden¡a riscurilor. “Statul poate echilibra lucrurile, prin varia¡ia intensitå¡ii de sprijin, astfel încât så nu fie defavoriza¡i fermierii dintr-o regiune sau alta. În zonele mai expuse unor riscuri, subven¡ia pentru asigurare poate fi mai mare”.

Robert VERESS 31

CRE{TEREA

ANIMALELOR Premiile Sommet pentru echipamente zootehnice Despre Sommet de l’Elevage, cea mai mare expozi¡ie de zootehnie din Europa, am scris pe larg acum câteva numere. Ce nu am apucat så spunem este cå s-au acordat medalii pentru inven¡iile prezentate. Le trecem în revistå pe scurt.

Hidrokit a primit aurul pentru cå îl ajutå pe tractorist så cure¡e ro¡ile tractorului cu un jet puternic de apå, alimentat prin hidraulica tractorului. ¥n plus, dispozitivul poate så previnå ¿i incendiile.

Massey-Ferguson a primit aurul pentru MF Protect-U. Este un concept 32

care oferå un spa¡iu de 24 de centimetri între motor ¿i cabinå, contribuind la un design unic pentru acest tractor. Utilizatorul beneficiazå de o vizibilitate excelentå ¿i un confort optim. Motorul complet încapsulat este izolat de cabinå, reduce zgomotul ¿i vibra¡iile. De asemenea, acest sistem izoleazå cabina de cåldurå ¿i îmbunåtå¡e¿te råcirea ¿i eficien¡a motorului, pentru o duratå maximå de func¡ionare.

Detectorul de umiditate THF-0850 este ideal pentru siloz. Acest tester måsoarå umiditatea con¡inutå în furajele în vrac sau în buncår, în paie sau în reziduuri lemnoase, cum ar fi a¿chii ¿i pele¡i, cu un interval de umiditate cuprins între 8% ¿i 50%. Crescåtorul este avertizat cu privire la riscul supraîncålzirii furajelor. Testerul prezintå rezultate credibile la un cost moderat. Krone a primit medalia de aur pentru o coaså ingenioaså, extrem de utilå pentru terenuri accidentate. Juriul a recompensat douå modele de cositoare

inovatoare: una frontalå, cu un header mare, pliabilå, cu ac¡ionare 100% mecanicå (EasyCut F 400 CV Fold), ¿i una conceputå pentru mun¡i ¿i pante abrupte, care constå dintr-un sistem de

deplasare hidraulic stânga-dreapta, fårå constrângere asupra cardanelor (EasyCut F Highland).

Olimac a primit medalia de aur pentru headerul Drago Gold pentru floareasoarelui. Este echipat cu un concasor hidraulic, care combinå mulcirea la nivelul solului ¿i recoltarea de floareasoarelui pânå la 1,5 m înål¡ime. Recolteazå numai pålåriile ¿i toacå tulpinile, pentru a evita supraîncårcarea batozei. Pompa ata¿atå la combinå este ac¡ionatå de un arbore cardanic ¿i coProfitul Agricol 41/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR nectatå la concasor prin furtunuri flexibile. Nivelul ¿i temperatura uleiului sunt

deta¿abil pânå la perete închis, de la 5 la 25 cm. Scopul clemelor este så sus¡inå prelatele înainte ¿i în timpul umplerii buncårului ¿i, de asemenea, în timpul descårcårii, fårå a le rupe.

monitorizate din cabinå, ventilatorul poate fi inversat pentru a curå¡a råcitorul de ulei; acest dispozitiv este compatibil cu toate tipurile ¿i mårcile de recoltatoare, de la 6 la 24 de rânduri. Capac cu cleme din o¡el inoxidabil pentru pere¡ii silozului este inova¡ia pentru care compania Velitex a luat medalia de aur. De fapt, este o clemå rigidå din sârmå inoxidabilå, adaptabilå pentru toate lå¡imile pere¡ilor silozului, de la perete

Profitul Agricol 41/2021

Aptimiz este o aplica¡ie pentru smartphone pentru måsurarea ¿i analiza automatå a timpului de lucru, fårå altå interven¡ie. Instrumentul înregistreazå pozi¡iile GPS ale diferi¡ilor operatori din fermå. Fermierul nu are absolut

nicio måsurå de întreprins, totul se face automat: pornirea, detectarea activitå¡ii, înregistrarea timpului petrecut. Timpii de cålåtorie sunt aloca¡i unei produc¡ii bune. O interfa¡å web îi permite fermierului så-¿i analizeze datele fermei folosind diverse tablouri de bord ¿i indicatori tehnici ¿i economici. Institutul de Zootehnie din Fran¡a a creat o platformå web dedicatå crescåtorilor de rumegåtoare pentru autodiagnostic ¿i pentru alte activitå¡i. Platforma are trei componente: un diagnostic rapid automat pentru a face bilan¡ul muncii, pentru a identifica a¿teptårile; acces la o bazå documentarå de peste 60 de solu¡ii clasificate în ¿ase teme (organizarea ¿i simplificarea sistemului, dispunerea clådirilor, echipamentelor, managementul for¡ei de muncå, lucråri administrative, transformare ¿i marketing) ¿i completate cu peste 100 de “sfaturi ¿i trucuri”.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Grupul Carmistin a luat un credit de 636 milioane de lei Grupul Carmistin, unul dintre principalii jucåtori de pe pia¡a agribusiness din România, a semnat o facilitate de credit sindicalizatå în valoare totalå de 636 milioane de lei, prin modificarea ¿i majorarea facilitå¡ilor existente cu 209 milioane de lei, pentru a sus¡ine noua strategie investi¡ionalå a grupului. Finan¡area a fost coordonatå de BCR, în calitate de Aranjor Principal Mandatat, alåturi de CEC Bank, OTP, Intesa Sanpaolo ¿i Eximbank. Creditul are utilizåri complexe pentru finan¡area noilor proiecte de investi¡ii ale companiilor din grupul Carmistin, inclusiv co-finan¡area unor proiecte cu fonduri europene, precum ¿i

asigurarea capitalului de lucru. Printre proiectele care vor fi finan¡ate se numårå modernizarea fermelor de cre¿tere a animalelor ¿i dezvoltarea unora noi, modernizarea, cre¿terea ¿i înfiin¡area unor noi capacitå¡i de proce-

sare a cårnii ¿i cre¿terea capacitå¡ii de produc¡ie a fabricii de nutre¡uri combinate. “Pentru noi aceastå finan¡are vine så sus¡inå direc¡ia ¿i viziunea grupului Carmistin, respectiv ca pânå la sfâr¿itul anului 2025 så devenim cel mai mare producåtor integrat de proteinå din România”, a explicat Andrei Brumaru, directorul executiv al Grupului Carmistin. Creditele sindicalizate sunt un instrument alternativ de finan¡are pentru dezvoltarea companiilor.

Gheorghe MIRON

Bani de la AFIR pentru cresc\tori AFIR a lansat pe 25 octombrie 2021 sub-måsura 4.1 “Investi¡ii în exploata¡ii agricole”, cu o alocare financiarå de 760 de milioane de euro. Zootehnia beneficiazå de sumå distinctå. “Pentru componenta MONTAN - MADR a alocat 60 milioane de euro, prin sub-måsura 4.1 “Investi¡ii în exploata¡ii agricole”, a spus NechitaAdrian Oros, ministrul Agriculturii. Fermele mici din zootehnie beneficiazå de un ajutor nerambursabil de 300.000 de euro/fermå. Pentru ferme vegetale cu dimensiune economicå de pânå la 500.000 SO (valoare produc¡ie standard) ¿i ferme zootehnice cu dimensiune economicå de pânå la 1.000.000 SO sprijinul public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Sprijinul nu va depå¿i 500.000 de euro pentru proiectele care prevåd 34

achizi¡ii simple, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici. Pentru proiectele care prevåd construc¡ii-montaj, se acordå maxim 1.000.000 de euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din sectorul vegetal; se alocå maxim 1.500.000 euro pentru legume în spa¡ii protejate (sere) ¿i pentru sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele zootehnice mici. Se alocå maxim 2.000.000 de euro pentru proiectele care prevåd crearea de lan¡uri alimentare integrate ¿i 400.000 euro pentru fermele mici. Pentru ferme vegetale cu dimensiune economicå de peste 500.000 SO ¿i ferme zootehnice cu dimensiune economicå de peste 1.000.000 SO, sprijinul public nerambursabil va fi de 30%. Acest sprijin nu va depå¿i

500.000 euro pentru proiectele care prevåd achizi¡ii simple. Pentru proiectele care prevåd construc¡ii montaj, se alocå maxim 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv maxim 1.500.000 euro pentru legume în spa¡ii protejate (sere) ¿i pentru sectorul zootehnic. Se acordå maxim 2.000.000 euro pentru proiectele care prevåd crearea de lan¡uri alimentare integrate. Pentru cooperative ¿i grupuri de producåtori, sprijinul va fi de 50%, fårå a depå¿i maxim 2.000.000 euro, indiferent de tipul investi¡iei. Au prioritate fermele mici ¿i medii. În cazul tinerilor fermieri, sunt eligibile exploata¡iile agricole cu dimensiunea economicå cuprinså între 12.000 SO ¿i 100.000 SO inclusiv, precizeazå AFIR.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 41/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Acuta nevoie de proteine Pentru cre¿terea normalå a animalelor, echilibrul proteic este esen¡ial. Gåsirea acestui echilibru se realizeazå în func¡ie de specie ¿i, mai ales, în func¡ie de vârsta biologicå a animalelor. Raportul dintre proteine ¿i energie este o provocare complexå pentru crescåtori. De aceea, activitatea unui nutri¡ionist este o adevåratå artå. În urmå cu douå decenii, fermierul putea gre¿i mai u¿or, mai ales dacå avea la discre¡ie fåinuri de carne ¿i de pe¿te.

epå¿irea aportului proteic poate provoca mari complica¡ii metabolice. Dacå proteinele ajung la 35% din ra¡ie, puii mor pe capete. Apare guta nutri¡ionalå sau intoxica¡ia uremicå. Porcii care primesc exces de proteine ajung la enterite grave, suprainfec¡ii cu enterobacterii sau cu viru¿i ce pot determina enzotii. Pot så aparå necroze la stomacul porcului sau la intestine, ulcere, hemoragii. For¡area naturii biologice a porcului provoacå pagube mari. La taurine, proteinele nu trebuie så depå¿eascå 18% din ra¡ie. Dacå proteinele ajung la 20%, vacile î¿i pierd fecunditatea, la fel se întâmplå ¿i la tauri. Excesul de proteine determinå modificåri patologice ale ovarelor fiindcå s-au tulburat func¡iile sistemului neuroendocrin. Ovarele se învelesc în gråsime ¿i apare anafrodizia. Acest lucru se întâmplå chiar ¿i atunci când vacile månâncå prea multå lucernå verde, care con¡ine o cantitate dublå de proteine. În zootehnia actualå înså, cea mai frecventå este caren¡a de proteine. Sec-

Profitul Agricol 41/2021

eta prelungitå afecteazå produc¡ia de cereale ¿i cre¿te excesiv pre¡ul acestora. Fermierul poate så nu mai aibå nici fibroase suficiente. Ca så dezvolte o cantitate normalå de proteine pentru animale, culturile trebuie udate. Este prea costisitor så faci zootehnie fårå iriga¡ii, mai ales cå fermierii no¿tri se aflå în competi¡ie permanentå cu partenerii occidentali, care primesc mai multe precipita¡ii ¿i care au ¿i sisteme de iriga¡ii puse la punct. Concuren¡a începe de la produc¡ia de proteinå. Pentru a explica situa¡ia actualå, am solicitat pårerea unor profesioni¿ti ai zootehniei na¡ionale.

Hibrizi care produc mai multå proteinå Fermierii fac cercetåri proprii pe hibrizii de porumb pentru a gåsi formula perfectå în cåutarea unui spor de proteinå. “În ferma de animale, trebuie så ajungi la cantitatea optimå de proteinå în furajul pe care îl administrezi”, spune Dimitrie Muscå, de la Combinatul Agro Industrial Curtici. Aceastå cantitate este cunoscutå pentru fiecare categorie de vârstå a animalelor. “Eu am laborator ¿i måsor aceastå cantitate de proteinå pentru fiecare categorie de vârstå. Pentru cå acolo pui porumb, grâu, orz, ¿roturi, aminoacizi, iar totalul trebuie så iaså cât este prestabilit prin studii de specialitate pentru fiecare ra¡ie. Purcelul sau porcul gras sau scroafa cu purcei au nevoie de cantitå¡i foarte diferite de proteine. Nu existå ra¡ie specificå pentru tot ce înseamnå un complex de animale. De exemplu, la porcul gras trebuie så am 16-17% proteinå. Nu am de unde så asigur ¿i atunci mai cumpår ¿roturi de soia ¿i de floarea-soarelui. Dacå am

un porumb cu 10-11% proteine, adaug mai pu¡in ¿rot, care este foarte scump. Dacå am mai pu¡ine proteine în porumb, de exemplu 7-8%, trebuie så compensez diferen¡a de 3-4% cu ¿roturi proteice, respectiv soia, care a ajuns foarte scumpå acum. O tonå de ¿roturi din import costå 2200-2400 de lei. Din ¡arå nu prea avem de unde lua. Vine soia modificatå genetic din Brazilia, din Argentina, din Statele Unite ale Americii. Produc¡ia proprie de soia nu-mi ajunge. Hibrizii de porumb cei mai buni, cu multå proteinå, provin de la Monsanto ¿i de la Pioneer. Monsanto surclaseazå hibrizii de la Pioneer, ¿i la porumb, ¿i la rapi¡å. Am experimentat în al¡i ani ¿i au venit toate firmele de cereale cu cei mai buni hibrizi. Au ob¡inut produc¡ie mai micå în loturi demonstrative, decât fåceam eu ca produc¡ie comercialå. ªi a¿a am råmas numai cu Monsanto, ¿i Pioneer.” Pe de altå parte, spune Muscå, la fiecare hibrid este stabilitå cantitatea de energie pe care o con¡ine. “Avem tabele întregi aici, dar nu sunt diferen¡e între hibrizi. Un asemenea tabel con¡ine cantitatea de proteinå, umiditatea, amidonul, uleiul din porumb. Am terminat culesul porumbului, dar nu am ie¿it bine. Am ob¡inut 7 tone la hectar. Am fåcut 12 tone trei ani la rând. Ce så fac? Nu am avut apå. Al¡ii au scos 34 tone. Nu må mul¡ume¿te, dar nici nu am de ales.” Iatå cå proteina foarte necesarå pentru zootehnie depinde tot de iriga¡ii. Mure¿ul curge nestingherit spre Ungaria, care irigå suprafe¡e mari, iar fermierii no¿tri au de suferit. Nu existå o inten¡ie certå în gândirea guvernan¡ilor de orice culoare cå vor construi sisteme locale de iriga¡ii, pornind de la uuu

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu cursurile apelor interioare. “În acest an, Florin Cî¡u nu a fåcut nimic pentru iriga¡ii. Acum a plouat. Am semånat 1400 de hectare de rapi¡å ¿i aratå bine. Se profileazå o culturå bunå”, adaugå Dimitrie Muscå.

Ureea din lapte, un parametru absolut Doctorul Drago¿ Bîr¡oiu este un profesionist al zootehniei noastre la nivel na¡ional. Era în Belgia când l-am sunat. Acum este preocupat så constituie o echipå de speciali¿ti pentru transferuri de embrioni. “To¡i fermierii performan¡i au nutri¡ioni¿ti fiindcå trebuie så existe permanent un echilibru între energie ¿i proteinå. Proteina este foarte importantå. De exemplu, în timpul lacta¡iei, proteina trebuie så creascå, iar dupå lacta¡ie, trebuie så reduc proteina. Eu verific tot timpul ureea din lapte pentru a stabili un nivel optim al echilibrului între energie ¿i proteinå. Din cauza pre¡urilor, fermierii încearcå så înlocuiascå ¿roturile cu borhot de bere, cu drojdii... Majoritatea fermierilor pe la care lucrez eu chiar au cåutat så renun¡e la ¿roturi ¿i a început så scadå produc¡ia. Eu fac analizele furajelor ¿i, în func¡ie de rezultate, alcåtuiesc ra¡iile. Sigur, avem mari ¿anse så producem propriile ¿roturi. Cunosc fermieri care chiar au început så cultive soia intens. Mai ales cå nu e modificatå genetic ¿i Uniunea Europeanå cere insistent så renun¡åm la furaje modificate genetic. Unii fermieri cumpårå fabrici de ulei pentru a-¿i produce singuri ¿roturile. Dacå nutri¡ionistul gre¿e¿te ¿i proteina este prea multå în furaje, atunci cre¿te nivelul ureii din lapte. La fel se întâmplå ¿i când nivelul energiei este prea scåzut. Dacå avem prea multå energie în furaj, provocåm acidoze ruminale, de unde pot porni diverse patologii. Raportul dintre energie ¿i proteine se poate regla tot din ra¡ie. Revin ¿i sub36

liniez cå este destul de simplu de controlat: verificåm ureea din lapte, unul dintre cei mai importan¡i parametri. Nivelul trebuie så fie între 20 ¿i 30, preferabil fiind så fie 25 milimoli pe litru. De exemplu, dacå nivelul ureei din lapte este de 10 mg/dl lapte, atunci concentra¡ia amoniacului din rumen se estimeazå a fi de 5 mg/dl lichid ruminal. Nivelul optim al concentra¡iei ureei din lapte este între 9 ¿i 15 mg/dl. Dacå depå¿e¿te 15 mg/dl, înseamnå cå procentul de proteine din furaje este prea mare ¿i, în consecin¡å, trebuie redus. Dacå nivelul ureei scade sub 7 mg/dl, presupunem cå alimenta¡ia nu este corectå, atât proteina, cât ¿i energia din furaje fiind administrate deficitar. O ra¡ie de hranå eficientå trebuie så con¡inå 65% proteinå degradabilå în rumen ¿i 30% proteinå solubilå, din totalul proteinei brute. Orice încålcare a acestui raport presupune o scådere a ureei din lapte. O ra¡ie de hranå eficientå pentru dezvoltarea microorganismelor ruminale trebuie så con¡inå, în afarå de proteine, ¿i surse de energie. Acestea trebuie så con¡inå 22-26% amidon fermentescibil ¿i doar 4-6% zaharuri, din totalul substan¡ei uscate din ra¡ie. Eu am un aparat ¿i verific peste tot parametrii”, spune Drago¿ Bîr¡oiu.

Proteina cere iriga¡ii Gavrilå Tuchilu¿ era supårat cå ploile ocolesc ferma lui, Agrimat Matca. “Rapi¡a a råsårit sporadic sau a råsårit ¿i a murit. Am semånat 1.000 de hectare, dar nu ¿tiu câte vor mai råmâne. Am întors deja 200 de hectare de rapi¡å ¿i am semånat grâu. La porumb, am ie¿it bini¿or: 7 tone la hectar. Hibrizii pe care îi cultivåm noi au 7-10% proteine. Proteina o mai luåm din lucernå, din semifânul de triticale, din ¿roturile de soia ¿i de rapi¡å. Nu ¿tim cât ne va costa ra¡ia la 1 februarie. A¿ putea cultiva soia ca så fac ¿roturi, dar nu am apå pentru iriga¡ii.”

Fermierul Adrian Balaban de la Cåzåne¿ti, vicepre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România, a construit o fabricå de ulei din soia pentru a-¿i produce astfel ¿roturile necesare. “Avem ni¿te formule de calcul pentru raportul dintre proteinå ¿i energie în ra¡iile porcilor, în func¡ie de vârsta animalelor ¿i de starea lor fiziologicå. Noi nu cåutåm porumb cu anumi¡i parametri, dar ne-am dori ca tot porumbul pe care îl cumpåråm pentru porci så aibå 8% proteinå. Existå înså porumb cu 6 sau cu 10% proteinå, în func¡ie de vremea din fiecare an. Dar ceea ce este cel mai important pentru noi nu este neapårat cantitatea de proteinå, ci profilul de aminoacizi din porumb. Fiecare cerealå are un con¡inut preponderent de anumi¡i aminoacizi din cei 9 aminoacizi esen¡iali: histidina, izoleucina, leucina, lisina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina. Ceilal¡i aminoacizi cunoscu¡i sunt: alanina, arginina, acidul aspartic, ornitina, cisteina, cistina, prolina, acidul glutamic, serina, glutamina, glicina. Ca så cre¿ti proteina, trebuie ¿roturi de soia, iar soia s-a scumpit grozav. Soia este foarte cåutatå ¿i pleacå la export. Cu doi ani în urmå, n-o cumpåra nimeni, iar acum o vrea toatå lumea. E greu de în¡eles fenomenul ¿i nu ne putem lupta cu vestul Europei sau cu China. Mai ales cå nu ne protejeazå nimeni, nu zice nimeni cå trebuie så påstråm o anumitå cantitate de soia în ¡arå pentru nevoi interne. A¿a cå exportåm ¿i soia, ¿i subven¡ii, ¿i orice materie primå... Evolu¡ia pre¡urilor la soia este acceleratå de la o zi la alta. Fabrica ne asigurå tot necesarul de ¿roturi, dar problema este så gåsim soia, ¿i e foarte scumpå. Iar pre¡ul porcului e foarte mic. Ce nu reu¿esc så vândå în alte pår¡i, ¡årile occidentale dau în România la pre¡uri de nimic. Nu conteazå ce con¡ine acea carne. Ieftin så fie!”

Profitul Agricol 41/2021

MA{INI & UTILAJE

Sub semnul pandemiei Toamna aceasta, expozi¡ia agricolå de la Bucure¿ti, Indagra, a fost puternic afectatå de pandemie. Acest lucru s-a våzut atât din numårul mult redus al expozan¡ilor, cât ¿i al vizitatorilor fa¡å de edi¡iile precedente.

e¿i vorbim de o expozi¡ie ce se dorea interna¡ionalå, ca niciodatå, pe lângå aleea centralå a Romexpo au existat largi spa¡ii cu iarbå, pavilionul central (“farfuria zburåtoare”) a råmas neocupat, relativ noul pavilion B a reu¿it så închirieze cel mult 50% din spa¡iu. Iar pentru toate acestea nu este de

vinå nici Romexpo ¿i cu atât mai pu¡in firmele expozante. Accesul în expozi¡ie s-a fåcut doar pe bazå de certificat verde, iar pu¡inåtatea expozan¡ilor ¿i a vizitatorilor a reflectat, de fapt, rata de vaccinare. Concret, am våzut la aceastå edi¡ie doar cel mult 40% din ceea ce eram obi¿nu¡i så vedem la Indagra în anii trecu¡i. Dar så ne în¡elegem: valoarea nu a stat neapårat în numårul expozan¡ilor, ci în calitatea ¿i performan¡ele utilajelor ¿i echipamentelor expuse. Companiile prezente s-au stråduit så vinå cu noutå¡i, iar unele chiar au reu¿it så ne surprindå. Maschio Gaspardo România a adus o serie de noi echipamente pentru prelucrarea solului, printre care am remarcat cultivatorul cu discuri ¿i ancore Rapido, asemånåtor celor din gama Veloce, cu performan¡e sporite.

NHR Agropartners chiar ne-a surprins cu prezentarea în cadrul standului a unor drone pentru agriculturå ce vor intra în portofoliul companiei, oferite de Space X Drones. Unele dintre acestea efectueazå o analizå spectralå din aer ¿i depisteazå problemele apårute în culturi ¿i planta¡ii viticole sau pomicole: buruieni, nuan¡a clorofilei, atacul de agen¡i patogeni, boli ale plantelor. Aceste date se transmit în timp util cåtre fermå, cu localizare GPS a problemelor identificate, apoi este trimiså “cavaleria”, adicå o dronå de mari dimensiuni. Aceasta efectueazå punctual erbicidarea ¿i tratarea culturilor, fårå afectarea plantelor ¿i cu costuri mult reduse (30-40% la pesticide) fa¡å de erbicidarea sau aplicarea tratamentelor cu tehnologie clasicå. Dar despre toate acestea ve¡i citi pe larg în edi¡iile viitoare ale revistei noastre. Profitul Agricol 41/2021

MA{INI & UTILAJE

NHR Agropartners a mai prezentat ¿i noua grapå Terria Poettinger ce poate înlocui plugul ¿i este eficientå la dezmiri¿tire ¿i pregåtirea patului germinativ, precum ¿i prå¿itoarea mecanicå Einboeck, dotatå cu camerå video, foarte utilå pentru culturile de primåvarå, optimå în condi¡iile restric¡ionårii aplicårii de erbicide. Sigma CVM România, importator al mårcii Massey Ferguson, a expus în stand cele mai noi modele de tractoare din gama S, prezentate recent în premierå la nivel mondial, printre care se Profitul Agricol 41/2021

remarcå modelul MF 8S, cu o serie de echipåri performante, inclusiv pentru agricultura de precizie. Titan Machinery a adus adus noul tractor Case Magnum cu anvelope late de 1 metru, un miniîncårcåtor (tip bobcat) electric ¿i a inclus în portofoliul såu ¿i instala¡ii de irigat. La Indagra l-am întâlnit ¿i pe Edmund Marton de la FarmFacts Germania, care, împreunå cu Agricosad, livreazå în România echipamente ¿i servicii sub marca Next Farming, printre care ¿i un sistem complex de cartare

agrochimicå. Costurile acestui serviciu sunt, în medie, de 7 euro/ha, dar în urma analizei se pot ob¡ine economii la îngrå¿åminte ¿i substan¡e minerale de peste 20 euro/ha. Cum spuneam, vizitatorii au fost foarte pu¡ini, atât în prima, cât ¿i în a doua zi de târg, ¿i abia sâmbåtå ¿i duminicå s-au mai animat cele câteva alei pe care erau expozan¡i ¿i câteva fastfood-uri învåluite în fumul gråtarelor, în jurul cårora abia erau câ¡iva consumatori la orele prânzului. Printre pu¡inele atrac¡ii de pe aleea principalå am remarcat câteva autoturisme japoneze, printre care se deta¿a unul de culoare verde-brotac, pe patru ¿enile. ªi un mic amånunt: la orele amiezii, la por¡ile târgului am våzut zeci de bucure¿teni, interesa¡i to¡i de un singur lucru - unde este centrul de vaccinare de la Romexpo? Dacå nu pentru Indagra, måcar pentru vaccinare så existe interes crescut…

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

Utilajele FALC, axate pe cerin]ele agriculturii române[ti Economia italianå se bazeazå preponderent pe afacerile de familie. A¿a este ¿i FALC, unul dintre cei peste 1.000 de producåtori italieni de ma¿ini ¿i echipamente agricole. Cu o istorie de aproape 40 de ani ¿i cu exporturi în aproape 50 de ¡åri, compania produce o gamå foarte variatå de utilaje care vin în întâmpinarea cerin¡elor fermierilor români.

fost în vizitå la fabrica FALC, iar Marius Mitra, reprezentant al producåtorului în România, ne-a prezentat o serie de utilaje. Unul dintre acestea este ma¿ina de såpat, såpåtoarea sau rotosapa cum mai este cunoscutå în România, foarte utilå în special în legumiculturå, în sere ¿i solarii, un singur echipament înlocuind munca a cel pu¡in 10 lucråtori cu cazmaua. Utilajul påstreazå permanent adâncimea de lucru (20-25 cm) ¿i are cerin¡e reduse de putere de la tractor. Un alt echipament este plugul rotativ, pu¡in cunoscut în România, dar un fermier din sudul ¡årii l-a achizi¡ionat deja, deoarece doar cu acest utilaj poate lucra terenurile sale argiloase, care nu pot fi arate imediat dupå recoltarea påioaselor, din cauza duritå¡ii solului. Plugul rotativ arå solul la adâncimi începând de la 30 cm la 45 cm, nu duce la adâncime resturile vegetale, ci le amestecå uniform, îmbunåtå¡ind calitatea solului ¿i capacitatea de absorb¡ie a apei din precipita¡ii. Tehnologia strip till, cultivarea în benzi, câ¿tigå teren ¿i în România, iar FALC are un echipament care nu este

static, doar tractat, ci este ac¡ionat de cardan. Concret, în partea din fa¡å, ancorele (4-6) tip scarificator intrå în sol, ele fiind încadrate de câte douå freze care mårun¡esc solul exact pe banda decopertatå, iar în spate solul este tasat de un tambur, pregåtind terenul pentru semånat plante prå¿itoare. Alt echipament marca FALC este tocåtorul de resturi vegetale sau de plante furajere. Acesta dispune de un tambur cu elemente de tocare ce se învârte cu 2.000 rota¡ii pe minut, iar un ¿nec preia resturile ¿i le depune într-un rând pe margine, de unde pot fi prelu-

ate. ªnecul poate fi dezactivat , iar resturile tocate råmân pe sol, ca un covor de mulci optim pentru semånatul direct sau cu pregåtire minimå. FALC mai produce o serie de ma¿ini ¿i echipamente pentru prelucrarea solului în vii ¿i pomiculturå, inclusiv între vi¡ele-de-vie ¿i pomii fructiferi, ma¿ini de bilonat, semånat ¿i fertilizat, echipamente de între¡inere a ¿an¡urilor ¿i marginilor de drumuri. Este bine de ¿tiut cå utilajele FALC sunt înregistrate ¿i pe pagina AFIR.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 41/2021

MA{INI & UTILAJE

Grapa Veloce eficient\, rapid\, performant\ Dicor Land vine în întâmpinarea cerin¡elor fermierilor cu un portofoliu extins de utilaje agricole pentru prelucrarea solului, printre care ¿i grapa cu discuri Veloce de la Maschio Gaspardo.

Ionu¡ Podaru, manager de produs Dicor Land, ne-a prezentat câteva detalii tehnice ale acestui echipament. Veloce reprezintå o solu¡ie optimå pentru gestionarea resturilor vegetale de suprafa¡å ¿i afânarea terenului la adâncimi între 10 ¿i 15 cm. Garda mare la sol între elementele ¿i spa¡iile cadrului asigurå o vitezå de lucru între 12 ¿i 15 km/h, în condi¡ii de eficien¡å ¿i randament maxime. Utilizarea grapei cu discuri reduce inversarea straturilor la adâncimea de 10-15 cm, permi¡ând sporirea materiei organice la suprafa¡å. Resturile vegetale superficiale sunt tåiate ¿i reamestecate cu solul, iar astfel se realizeazå un

mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor ¿i se îmbunåtå¡e¿te fertilitatea solului. Pe termen lung, prelucrarea unui singur strat activ pânå la 15 cm adâncime îmbunåtå¡e¿te ¿i structura solului. Gama Veloce are trei modele de bazå: purtate, cu cadru fix, purtate, cu cadru pliabil, respectiv semipurtate, cu cadru pliabil (grapa cu discuri Presto). Cele cu cadru fix sunt disponibile cu mårimi între 2,5 ¿i 4 m ¿i garanteazå un randament foarte bun ¿i consumuri reduse, datoritå vitezei ridicate de lucru, de pânå la 15 km pe orå. Modelele pliabile sunt disponibile cu mårimi între 4 ¿i 6 m, cu reglare hidraulicå a tåvålugului pentru adâncimea de lucru. Modelele semipurtate (numite ¿i Presto) au lå¡imi de lucru între 4 ¿i 6 metri, sunt u¿or de manevrat ¿i pot fi utilizate cu tractoare de putere micå. În plus, libertatea mai mare de mi¿care permite acestor grape cu discuri så

copieze bine terenul, pentru o prelucrare optimå a solului. Grapele Veloce pot fi echipate cu mai multe tipuri de tåvålugi, în func¡ie de tipul solului ¿i de umiditate: - Tåvålug cu inele ¿i tåvålug în U: acestea sunt eficiente în special pe soluri umede, unde trebuie nivelat ¿i reconsolidat terenul fårå o compactare excesivå. În sol se formeazå fâ¿ii compactate alternativ cu fâ¿ii neprelucrate, care înlesnesc schimbul de aer ¿i apå, evitând formarea de cruste superficiale sau reten¡ia de apå. - Tåvålug colivie: este ideal pentru terenurile uscate, permite o bunå afânare ¿i nivelare a suprafe¡ei. Diametrul de 600 mm este optim pentru reducerea numårul mare de bulgåri. Greutatea moderatå limiteazå instabilitatea în partea din spate, favorizând cuplarea cu tractoare u¿oare. - Tåvålug cauciucat: eficient la prelucrarea solurilor uscate ¿i dure, permite crearea unui pat germinativ foarte bun, realizând un strat superficial compact. Umiditatea råmâne în påmânt ¿i duce la o germinare rapidå a culturii. Este indicat în special pentru însåmân¡area cerealelor cu o distan¡å între rânduri de 12,5 cm. - Tåvålug Packer: ideal la pregåtirea patului germinativ în terenuri uscate, greu de prelucrat cu alte echipamente similare. Dupå pregåtire, solul men¡ine umiditatea ¿i favorizeazå o germinare rapidå a culturii. Detalii, pe www.dicorland.ro.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 41/2021

MA{INI & UTILAJE

Nout\]i Claas pentru 2022 Mai sunt doar cinci luni pânå la cel mai important eveniment expozi¡ional agricol la nivel mondial, Agritechnica 2022, de la Hanovra, Germania. Claas ¿i-a reconfirmat participarea la aceastå expozi¡ie ¿i anun¡å primele noutå¡i. Dacå la edi¡ia precedentå standul companiei era în Hala 13, acum se va muta în pavilioanele P32 - P35 din centrul complexului expozi¡ional de la Hanovra ¿i va avea un concept de prezentare complet înnoit. Sloganul va fi “Hard work. Smartly done”, iar Claas va utiliza cele patru pavilioane ¿i suprafa¡a adiacentå pentru a prezenta numeroase noutå¡i la Agritechnica 2022. Fårå a intra în

detalii, reprezentan¡ii companiei germane ne-au dezvåluit cå printre acestea se va numåra seria de modele de combine de recoltat Trion (lansatå în august în România, în aceea¿i zi ca ¿i în

Drone [i robo]i XAG, de la Vantage pentru fermieri Vantage a inclus în portofoliul såu un nou brand, XAG, o companie din China care produce drone ¿i robo¡i autonomi specializa¡i pentru agriculturå. Astfel, Vantage ¿i XAG vor livra cele mai noi ¿i performante tehnologii de automatizare cåtre fermierii din România. Mariana Vucheva, director vânzåri ¿i marketing Vantage, spune cå firma XAG este pe primele locuri în lume în

domeniul dronelor agricole profesionale, cu cele peste 66.000 echipamente func¡ionale în întreaga lume. “I-am urmårit de mult timp ¿i suntem convin¿i cå au experien¡a, cuno¿tin¡ele ¿i tehnologiile necesare transpunerii în practicå a solu¡iilor autonome. Acest parteneriat va consolida pozi¡ia Vantage ca inovator în sectorul agriculturii de precizie ¿i partener de

Germania), precum ¿i cele mai noi sisteme inteligente ¿i solu¡ii digitale Claas.

Arpad DOBRE

încredere al fermierilor români.” Înfiin¡atå în 2007, XAG este prezentå acum în 42 de ¡åri ¿i este axatå pe dezvoltarea ¿i produc¡ia de drone agricole, echipamente agricole autonome, inteligen¡å artificialå ¿i IoT (Internet of Things - internetul lucrurilor) pentru agriculturå, iar din acest an intrå pe pia¡a româneascå prin parteneriatul såu cu Vantage.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 41/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Omul [i biodiversitatea Biodiversitatea cu sau fårå om!? Biodiversitate, a ¿asea dispari¡ie, rela¡ia om-naturå, definirea conceptului de specie, rolul ONG-urilor. Subiecte interesante, ce meritå discutate.

Vă

propun så începem cu teza dualismului. Dacå omul este în afara naturii, atunci presupunem cå o atacå, dacå omul este un element al naturii, atunci ac¡iunea sa nu mai este judecatå în acela¿i mod. În func¡ie de punctul de vedere adoptat, avem o perspectivå diferitå asupra protec¡iei biodiversitå¡ii. Conceptul de biodiversitate a devenit un portdrapel. Pu¡ini î¿i amintesc cå el a plecat din SUA, unde câ¡iva oameni de ¿tiin¡å s-au îngrijorat de distrugerea pådurilor tropicale. Deci a biodiversitå¡ii. Cuvântul biodiversitate este legat de eroziunea ¿i distrugerea naturii ¿i implicå o presupunere negativå. De-a lungul timpului, o serie de probleme s-au agregat ¿i au luat o dimensiune ideologicå. Astfel, nu putem scåpa de discursurile apocaliptice conform cårora omul distruge natura, ceea ce va aduce sfâr¿itul umanitå¡ii! Am auzit de curând despre pandemia Covid-19 cå este calea prin care natura s-ar råzbuna pe noi pentru distrugerea biodiversitå¡ii. Ceea ce este grav este faptul cå func¡ioneazå ¿i publicul crede, câ¡iva oameni de ¿tiin¡å “militan¡i” participând la acest tip de instrumentalizare. Unele specii sunt pe cale de dispa44

ri¡ie. Råmâne så în¡elegem de ce ¿i cum så remediem acest lucru. Oricât de legitim este så ne punem întrebarea cu privire la limitele impactului nostru asupra naturii, discursul împotriva omului este în mod sistematic scandalos ¿i ascunde realitatea. ¥n Europa, multe dintre sistemele noastre ecologice, care au fost construite de om, sunt, de asemenea, sisteme considerate favorabile biodiversitå¡ii, cum ar fi gardul viu. Prin urmare, trebuie så credem cå omul poate avea ¿i o ac¡iune consideratå pozitivå ¿i coabitarea este posibilå. Astfel, problema rela¡iei noastre cu natura trebuie abordatå fårå “echivoc”. Pentru a “viziona” viitorul, nu trebuie doar så vorbim despre abuzuri, ci så apreciem ceea ce am fåcut pozitiv în rela¡ia noastrå cu natura. Linnaeus avea ambi¡ia de a face un inventar al tuturor speciilor vii pentru a celebra slava lui Dumnezeu. Dar la acea vreme (secolul al XVIII-lea) se credea cå existå doar câteva mii de specii. În zilele noastre estimårile variazå între 7 ¿i 100 milioane de specii. Inventarul devine tot mai greu de realizat!

onceptul de specie este un concept artificial. Specia linneanå sau tipologicå a fost ulterior puså sub semnul întrebårii în favoarea speciei biologice. Pentru oamenii de ¿tiin¡å, unitatea de bazå este popula¡ia de indivizi care se încruci¿eazå. O singurå specie tipologicå poate acoperi mai multe specii biologice. Cu toate acestea, este foarte dificil så ¿tim în naturå dacå indivizii din aceea¿i specie tipologicå se pot reproduce între ei. Existå, de asemenea, un al treilea tip de specie, care este specia

paleontologicå, descriså prin oase, reziduurile fosile din care este dificil så se determine dacå este o specie sau un gen... La nivelul microorganismelor, se bazeazå doar pe geneticå pentru a diferen¡ia speciile. Cercetåri recente aratå cå o specie descriså pe baze morfologice este, de fapt, formatå din mai multe specii biologice... Cu toate acestea, în prezent, o mul¡ime de lucråri privind biodiversitatea nu diferen¡iazå între speciile biologice, tipologice ¿i paleontologice. Variabilitatea geneticå este un semn al adaptårii popula¡iei la condi¡iile de mediu. La micå distan¡å în acela¿i råu, popula¡iile de påstråv pot avea structuri genetice diferite. Aceasta se referå la fenomenul adaptårii ecologice, care este procesul care duce în cele din urmå la specia¡ie. Când condi¡iile se schimbå, adaptarea preia crearea de noi specii. Cele mai evidente abuzuri de limbaj se referå la infla¡ia cifrelor privind eroziunea biodiversitå¡ii. Baza discursului multor ONG-uri este “omul distruge natura ¿i provoacå eroziunea multor specii care dispar de pe fa¡a påmântului”. Da, existå un impact uman asupra biodiversitå¡ii, dar poate fi altfel? Cu toate acestea, numårul speciilor care au dispårut de pe suprafa¡a påmântului în perioada istoricå, adicå atribuibilå omului, se referå în principal la mediile insulare. Astfel, 95% din speciile înregistrate ca dispårute sunt specii care provin din mediul insular, în care evolu¡ia a avut loc la adåpostul prådåtorilor. Când omul a pus piciorul acolo, a introdus pisici, câini, ¿obolani etc.; astfel încât acele specii care nu erau obi¿nuite så convie¡uiascå cu prådåtorii au devenit foarte vulnerabile. Profitul Agricol 41/2021

OPINII Începem så intråm aici în bucåtåria ONG-urilor care nu fac niciodatå diferen¡e între mediul insular ¿i cel continental. În mediile continentale, dispari¡ia unei specii este mult mai rarå în compara¡ie cu mediile insulare. Luåm

provocare majorå este reînnoirea genera¡iilor în agriculturå, esen¡ialå pentru men¡inerea capacitå¡ii de produc¡ie. În Europa, majoritatea managerilor de fermå au peste 45 de ani, iar tinerii nu sunt atât de interesa¡i de aceastå profesie. Numårul fermierilor continuå så scadå, iar în decurs de zece ani, jumåtate dintre fermierii activi ar trebui så plece la pensie. Må gândesc la trei scenarii pentru continuarea acestei profesii, ¿i anume: Cel al continuitå¡ii, bazat pe ceea ce se întâmpla aståzi, în timp ce situa¡ia råmâne îngrijoråtoare; Dezvoltarea masivå a agroecologiei ¿i cre¿terea apetitului tinerilor pentru o activitate semnificativå odatå cu reducerea ob-

1. 2.

Profitul Agricol 41/2021

medii ¿i aceastå practicå a amalgamårii pentru a calcula mediile mondiale ¿i care ne duce la interpretåri destul de catastrofale, sugerând cå situa¡ia este dramaticå peste tot, în timp ce situa¡iile sunt foarte contrastante.

ONG-urile fac show-uri pentru a aråta cå omul distruge natura. Cu toate acestea, din analiza aceluia¿i set de date, putem trage concluzii total diferite, dacå sunt analizate de oamenii de ¿tiin¡å sau de ONG-uri. Astfel, lucrårile recente aratå cå cifrele referitoare la eroziunea biodiversitå¡ii diseminate în mod repetat sunt false. Douå texte în reviste interna¡ionale care utilizeazå acelea¿i baze de date aratå cå aceste cifre sunt notoriu supraestimate ¿i cå dacå unele popula¡ii sunt în declin, altele, dimpotrivå, se extind! Nu existå nicio îndoialå cå popula¡iile de rinoceri sunt bolnave în mod critic, dar popula¡iile de ¿obolani cresc... la fel ¿i biodiversitatea. ONG-urile tind så propunå latura catastrofalå ¿i emo¡ionalå. Asta nu înseamnå, repet, cå nu existå probleme, dar pentru a-¿i finan¡a ONG-urile trebuie så dramatizeze, så indice un viitor catastrofal. Deci existå o paralelå interesantå cu Biserica în Evul Mediu: pe vremea aceea dådeai bani Bisericii pentru a-¡i salva sufletul, acum trebuie så donezi ONG-urilor pentru a salva planeta... dar unde sunt rezultatele, deoarece toate întâlnirile interna¡ionale conchid cå eroziunea nu a fost stopatå!

stacolelor din calea instalårii acestora în mediul rural; Colapsologia - într-o logicå neo-supravie¡uitoare - cu întoarcerea în maså în mediul rural, cauzatå de pericolele ¿i bolile în cre¿tere din mediul urban. Fermierii ¿i-au îndeplinit misiunea la apogeul crizei sånåtå¡ii, acum, cu voia lor sau nu, se angajeazå în favoarea durabilitå¡ii. De exemplu, problema plasticului, alternativele bio, existente aståzi, sunt utilizabile la scarå micå sau costå mai mult decât produsul în sine.

nouå ori mai mult ca acum 60 de ani, ce se întâmplå cu amprenta de carbon ¿i mai ales cum se rezolvå problemele sociale ¿i cum se diminueazå controlul cartelurilor din Mexic (care asigurå aprovizionarea cu o treime din produc¡ia mondialå). Pot apårea perturbåri majore, existå posibilitatea unor crize globale, un Covid-24, de exemplu, sau chiar “marea probabilitate” ca, din cauza dezvoltårii rezisten¡ei la antibiotice, så aparå o pandemie datoratå unei bacterii umane, fårå så existe un vaccin disponibil... Pentru Rusia, “afacerea” ucraineanå” a reprezentat o oportunitate de a-¿i spori produc¡ia. Chiria petrolului a fåcut posibilå investi¡ia în companii, în tehnologii, semin¡e, echipamente de produc¡ie.

Se pune întrebarea ¿i pentru anumite culturi, cum ar fi avocado, care sunt eviden¡iate în mod special pe re¡elele de socializare cu peste 6 milioane de tone produse în fiecare an, de

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS AliRa Recruitment recruteaza pentru o importantå companie multina¡ionalå de distribu¡ie piese pentru diverse echipamente ¿i utilaje agricole, grup cu tradi¡ie pe plan europenan ¿i în plinå expansiune în România, o pozi¡ie de

Local Product Content Specialist. Activitatea se poate desfå¿ura în sistem remote, cu loca¡ie în orice zonå a ¡årii.

Local Product Content Specialist este responsabil pentru optimizarea informa¡iilor despre produsele de pe platforma webshop în vederea informårii clien¡ilor ¿i pentru a contribui la cre¿terea vânzårilor. Va colabora în stranså legåturå cu Departamentul de Data &Content Management al Grupului, cu raportare atât în extern, cât ¿i cåtre Sales Director România. Responsabilitati: Profil candidat: • Absolvent studii universitare; • Validarea traducerilor pentru produsele aflate pe webshop; • Limba englezå, nivel avansat; • Crearea con¡inutului SEO pentru noile produse primate; • Experien¡å similarå de minim 1 an reprezintå un avantaj; • Se asigurå de utilizarea optimå a cuvintelor cheie, pentru a • Bune cuno¿tin¡e operare PC; ajuta clien¡ii în identificarea produsele dorite; • Se asigura cå produsele de pe platforma webshop sunt • Capacitate de analizå ¿i sintezå; • Organizare, prioritizare; clasificate in mod corespunzåtor; • Translatarea specifica¡iilor tehnice de produs în texte de pro• Aten¡ie la detalii; duse comerciale optimizate SEO pentru magazinul web; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i rela¡ionare; • Adjustarea con¡inutului comercial al produselor pe baza feed• Capacitate de a lucra independent; • Orientare spre a gåsi solu¡ii. back-ului clien¡ilor ¿i analiza pie¡ei. Dacå î¡i dore¿ti så faci parte dintr-o importantå companie multina¡ionalå din sectorul agribusiness, atunci te invitåm så ne transmiti CV –ul tåu pe adresele

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi:

1 post: ªef Laborator tehnologii pomicole-protec¡ie fitosanitarå (normå întreagå) Perioadå: determinatå (4 ani). Nivelul postului: de conducere Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå, Biologie, ªtiin¡e agronomice; - Gradul profesional - minim Cercetåtor ªtiin¡ific III; - Vechime în specialitate - minim 8 ani; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie).

1 post: ªef Atelier mecanic (normå întreagå) Perioadå: determinatå (4 ani). Nivelul postului: de conducere Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå, Ingineria mediului, Mecanizare agricolå; - Gradul profesional - minim Inginer gradul II. Vechime în specialitate - minim 2 ani; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie).

1 post: Asistent cercetare ¿tiin¡ificå (normå întreagå) Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå, Biologie cu media absolvire minim 8,00; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie).

1 post: Inginer dezvoltare tehnologicå (normå întreagå) Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå, Ingineria produselor alimentare; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie). Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. Candida¡ii vor depune un dosar de înscriere pânå la data de 12.11.2021, ora 16:00. Pentru posturile de ªef Laborator tehnologii pomicole ¿i pentru ªef Atelier mecanic se va depune ¿i un plan managerial. 48

Detalii privind condi¡iile specifice de concurs, tematica ¿i bibliografia sunt disponibile la telefon: 0248.278.066 între orele 08:00-16:00 Profitul Agricol 41/2021

PAGINA DE HOBBY

Fiesta porumbi[tilor Paradoxul culturilor de porumb constå în faptul cå, de¿i sezoniere, creeazå iluzia perenitå¡ii. Probabil cå talia acestor plante viguroase, dese ¿i cu aspect lemnos le asociazå în mentalul colectiv universului silvestru, misterios ¿i impenetrabil. Pentru noi, vânåtorii, porumbi¿tile sunt o lume aparte. Numai cine nu le-a stråbåtut cu pu¿ca în mâini, alåturi de camarazii afla¡i în preajmå ¿i de câinii scotocitori, nu a cunoscut fiorul partidelor „la sårite”, toamna târziu sau iarna, îndeosebi în cåutarea vânatului mic, cu pår ori cu pene. Înaintarea în linie printr-o asemenea adevåratå savanå are tipicul ei. Fo¿netul continuu al frunzelor ¿i tulpinilor ve¿tede impune påstrarea permanentå a legåturii dintre participan¡i prin voce, înså nu în exces. Se trage numai în fa¡å ¿i în spate. Din timp în timp, se impun pauze de nemi¿care, pentru a se urmåri evolu¡ia câinilor, în special în privin¡a chetei sau a catalepsiei în aret. Temperamentul unor prepelicari îi poate predispune la urmårirea pråzii, fapt care trebuie remediat cu promptitudine. Vânåtoarea în culturile de porumb încå pe picior e o exuberantå sårbåtoare a tuturor sim¡urilor. Auzul predominå. Experien¡a face ca, din amalgamul de sunete dimprejur, urechea så aleagå momentul maximei aten¡ii pentru cea mai potrivitå reac¡ie. Focul nu se aruncå, se cântåre¿te. Mi-am dorit dintotdeauna ca sor¡ii så-mi håråzeascå flancurile. Cele mai Profitul Agricol 41/2021

dragi îmi sunt porumbi¿tile nu prea late din preajma satelor, ce pot fi îmbråcate mul¡umitor de trei-patru vânåtori, cu tot atâ¡ia câini. Deplasându-te aproape de margini, ai ¿ansa de a ie¿i cu u¿urin¡å la lårgime, într-o parte ori în alta, dacå sålbåticiunea râvnitå iese din desi¿ ¿i se lanseazå pe teren deschis, în zbor sau în fugå. În asemenea situa¡ii, orice ratare e imputabilå, iar autorul se poate bucura din plin, pentru multå vreme, de ironiile confra¡ilor. ªirul vietå¡ilor a cåror existen¡å e legatå la un moment dat de porumbi¿ti începe cu prepeli¡a. Cåldurile toride o mânå la umbra frunzelor late, unde poate fi gåsitå pe timpul zilei, la deschiderea sezonului de vânåtoare. Tot acolo se refugiazå stolurile de potârnichi, al cåror zbor nea¿teptat ¿i zgomotos te împietre¿te pentru o clipå, înainte så le iei în cåtare. La fel de spectaculos se ridicå ¿i fazanul, råpåind din aripi dupå ce a stat tupilat în desime pânå la câ¡iva pa¿i ori s-a deplasat apostole¿te ¿i în mare grabå pânå la capåtul parcelei sau pânå într-un ochi lipsit de vegeta¡ie, pentru a-¿i cåuta mântuirea pe calea aerului. Dintre mamifere, cel mai obi¿nuit locatar diurn al porumbi¿tilor, în zile fårå ploaie ¿i vânt, råmâne iepurele. Una cu påmântul în covata lui, î¿i påråse¿te doar la mare nevoie adåpostul din påi¿ ori mohor, ¡â¿nind cåtre lårgime sau ¡inând cårarea dintre rânduri. De aceea, când se are în vedere aceastå specie, e

nevoie de flancuri înaintate ori de unadouå pu¿ti în a¿teptare, a¿ezate din timp la sfâr¿itul postatei. Nu arareori, acolo poate ie¿i mai întâi ¿i vreo vulpe alertatå de zgomot. Chiar ¿i bursucul râvne¿te la ¿tiule¡ii aurii, a¿a cå nici apari¡ia lui, diminea¡a (la plecare) ¿i seara (la venire), nu trebuie så parå insolitå. Nu mai vorbesc de cåpriorii care dispar ca nålucile în „pådurea” imenselor lanuri de porumb, exact când i-ai prins în crucea lunetei pe un drumeag îngust ¿i î¡i plånuiai deja cum le vei monta corni¡ele pe panoplie. Tot la påpu¿oi (cum se zice în Moldova lui Mihail Sadoveanu) sau la cucuruz (cum spun ardelenii lui Ionel Pop) nåzuiesc ¿i mistre¡ii, ciurdele provocând pagube însemnate în culturi, insensibile la orice inova¡ie acusticå, menitå så le demobilizeze. Perseveren¡i ¿i ingenio¿i, porcii sålbatici desfid pânå ¿i cele mai surprinzåtoare gåselni¡e omene¿ti cu inten¡ia de a-i abate din elanul lor destructiv în materie de nutri¡ie. Iar porumbul este pentru ei irezistibil. Nici ur¿ii nu se dau în låturi de la exploatarea acestei surse de energie atât de accesibile ¿i de îmbel¿ugate. Urmele jalnice ale festinului lor sunt cât se poate de elocvente. A¿adar, porumbi¿tile prilejuiesc o adevåratå fiestå a sålbåticiunilor din aproape tot evantaiul nostru faunistic, la care se adaugå ¿i påsårile de pasaj. În replicå înså, ¿i o sårbåtoare a vânåtorilor care ¿tiu så se bucure de farmecul ¿i de fabulosul acestui veritabil eldorado cinegetic.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 3 - 17.11.2021

Radu Råducu 3.11.1951, director general ICDOC Palas, Constan¡a Gheorghe Marin 4.11.1929, consilier UCPR Mihail Spåtårelu Pu¡intei 4.11.1974, director Direc¡ia buget-finan¡e, MADR Petru Bordean 6.11.1964, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine, fermier Bod, jud. Bra¿ov Nicolae Brani¿te 8.11.1944, ICDP Pite¿ti, Måråcineni Mihai Berca 10.11.1943, proprietarul Probstdorfer România Gheorghe Ghelmez 10.11.1952, redactor-¿ef Antena Satelor Mihail Coman 11.11.1955, director general ICDP Måråcineni Ion Banu 14.11.1947, directorul revistei Lumea Satului Simona Negoi¡å 14.11.1969, director marketing Profitul Agricol Paul Eduard Kmen 16.11.1976, director general adjunct APIA Adrian Sava 17.11.1979, director måsuri de pia¡å, APIA

Vorbe, vorbe, vorbe Unui mågar, când îi spui asin, este ca ¿i cum în loc de må, i-ai spune domnule. Mu¿atisme 50

Coreea de Nord cre[te lebede negre pentru hrana popula]iei Coreea de Nord a început så creascå lebede negre pentru ca popula¡ia så se hråneascå, în timp ce ¡ara se luptå så rezolve o penurie alimentarå paralizantå, potrivit BusinessInsider. Na¡iunea se luptå de mult timp så î¿i men¡inå rezervele de alimente, dar criza s-a agravat recent, dupå ce taifunurile au distrus recoltele, iar ¡ara ¿i-a închis grani¡ele pentru a preveni råspândirea COVID-19. Presa de stat a anun¡at cå un nou plan de reproducere a lebedelor va contribui la

atenuarea crizei. “Carnea de lebådå neagrå este delicioaså ¿i este sånåtoaså”, potrivit ziarului guvernamental Rodong Sinmun. Conform ziarului, Ri Jong Nam, secretarul ¿ef de partid din provincia Hamgyong de Sud, a deschis un centru de cre¿tere a lebedelor negre, pe 24 octombrie, pe coasta de est a ¡årii. Planul de a cre¿te lebede a fost conceput pentru prima datå la începutul anului 2019, potrivit site-ului de monitorizare a Coreei de Nord NK News.

ORIZONTAL: 1) Responsabil în campania de alegeri – Se preteazå la orice condi¡ii; 2) Îmbråcate la garderobå – Miez de noapte! 9 10 3) Låsatå fårå grijå; 4) Cu capul plecat – Î¿i face serviciul pe apucate; 5) Regele finan¡elor – Bågat pe gât; 6) A se prezenta ¿efului; 7) E la mijloc într-o afacere – Panå de inspira¡ie; 8) Coadå de gugu¿tiuc! – Pretendente la coroanå; 9) Case la ¿osea – Trage pentru un mo¿; 10) Dreptul la teren.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) A se pune la maså… cu paharul în fa¡å – Legatå de rug; 2) Format mediu! 8 – Loc în inimå; 3) Musafir de Pa¿ti – Debut 9 literar! 4) Se aude pe lac – Cap de pod; 10 5) Deseori în opozi¡ie – Însemna¡i în frunte; 6) Împarte sarcinile pe din douå – Poartå la Solu¡ia careului din Nr. 40/2021 hipodrom; 7) Încalcå limita cuviin¡ei; 8) PriORIZONTAL: IAURT - POCI; NR - IISOARE; mire la magazin; 9) Originea caninilor – AsSARACAN - OR; EMUL - REDAT; CAR MUIATA; TRASOR - LAT; I - LINIAT - O; CEARA - cuns în avion dupå decolare; 10) Scenå de CUPA; IN - ARMATOR; DEZGHETARE. familie. 7

Profitul Agricol 41/2021

Profitul Agricol nr. 41, din 3 noiembrie 2021

Articles inside

Cultura de rapi¡å - rezisten¡a la ger i protec¡ia împotriva bolilor

Adrian Oros despre Mircea Fechet: Nu are competen¡e în agriculturå