Profitul Agricol nr. 41, din 2022 by Profitul Agricol

nr. 41 din 2 noiembrie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 41/2022

Atmosfera în agriculturå nu este ostilå guvernan¡ilor

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Rareori politicienii români au ratat baia de mul¡ime care se nume¿te Indagra. Nu era tocmai generalul Nicolae Ciucå så se abatå de la poteca båtåtoritå a înainta¿ilor. Acolo, la Indagra, camerele l-au surprins degajat, în cåma¿å, vorbind agricultorilor pe limba lui. Geaca antiglon¡ ¿i-a cårat-o vreme degajat sub mâna stângå. Unui amårât care îi cerea så nu-l mai punå pe drumuri cu o valizå de hârtii (“de simplificat brocra¡ia”, rostea confuz omul) i-a explicat pe îndelete cum e cu digitalizarea. Mai conteazå cå cel din fa¡a lui nu pårea så fi våzut un computer nici la televizor?

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Memoria oficialå îl mai re¡ine pe premier ¿i ascultându-l cu aten¡ie pe Gheorghe Nea¡å, cum îi povestea de necazurile oierilor, ¿i râzând cu Petricå Soare (Agromec ªtefåne¿ti), sau vorbind despre PNRR ¿i ni¿te ipotetice 600.000 de hectare.

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Altuia, necåjit cå are nevoie de bani, i-a explicat cum e cu capitalul de lucru. “Când se închide chestia, care are de plåtit penalitå¡i, am în¡eles.” ªi omul pleca satisfåcut de lângå înaltul demnitar.

Director marketing

Dar de observat ¿i cå, dacå PSD ¿i PNL au avut totu¿i fiecare câ¡iva politicieni vizibili la expozi¡ia de la Bucure¿ti, celelalte partide au lipsit in corpore. Ludovic Orban, cu proaspåta sa For¡å de Dreapta, a ales så se ducå la un târg obscur de Sfântul Dumitru. Liderii USR, obosi¡i de conflictele de pe Facebook, au preferat ¿i ei så facå altceva decât så dea ochii cu camerele de filmat de la Romexpo. Poate cå Drulå nu se simte confortabil aflat în opozi¡ie la legea arendei, dar la Indagra nu avea în niciun caz så se teamå de vreo ambuscadå a marilor fermieri. Ei merg la alte expozi¡ii. De neîn¡eles lipsa celor de la AUR, care, acolo, în fum de mici ¿i un gât de bere, ar fi gåsit strategi cu care så creioneze viitorul agriculturii direct de la firul ierbii. Din påcate, temele agricole ale partidelor de opozi¡ie nu genereazå interes pentru electorat. Dar nici ei nu par interesa¡i de acest segment.

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 41/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

SUA exportå tot mai mult azot

Promisiunea unor despågubiri de secetå

Josh Zacharias, director Azomure¿:

O formalitate, a¿teptåm validarea PNS-ului Fondul Mutual va fi func¡ional de la anul

Marile asocia¡ii se opun Fondului

Rusia iese din acordul Mårii Negre

“Guvernul trebuie så intervinå decisiv 12 în pia¡a energiei”

Dimitrie Muscå: Seceta mi-a adus pierderi mari

Profituri pentru exportatorii din Brazilia Mexicul boicoteazå porumbul OMG

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Mai pu¡inå floare ca în anul 2021/22

Corteva: bani pentru dezvoltarea afacerilor din mediul rural

Gr\dina, via [i livada 30

Reportaj de ferm\ 18

Tineri lideri pentru agriculturå

Sprijin financiar pentru cei încerca¡i de secetå

BASF: 20% din vi¡a-de-vie este exploatatå la standarde europene

Agriculturå pe asfaltul Bucure¿tiului

Zootehnia a intrat la apå

Ma[ini & utilaje

Alexandru Baciu a fugit de coada vacii, Dezmiri¿tire eficientå dar tot cu ea a fåcut avere 32 cu grapa Amazone Catros XL

Culturi vegetale

Cre[terea animalelor

Principalele destina¡ii de export pentru cerealele române¿ti

70% dintre produsele din carne de Mangali¡a sunt false

Gaura neagrå din agricultura Ucrainei

Cum ar putea fi salva¡i micii fermieri din Câmpia de Vest

Trac¡iune ¿i rezisten¡å sporitå cu BKT EM 933 Super

Opinii Miza din spatele duratei de arendare

Hobby

Afaceri, bani, credite 249 de milioane de euro pentru cei admi¿i în IMM Agri Food

Vinurile moldovene¿ti premiate la competi¡iile interna¡ionale

INDAGRA 2022

Asocia]ii profesionale

Urgentarea procedurilor de emitere a scrisorilor de garan¡ie

Ultimul ºåran de pe Obcina Ursului

Vânåtoarea la... ¿tiucå

Porcii din zgârie-nori, solu¡ia chinezeascå la criza cårnii

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Promisiunea unor desp\gubiri de secet\ Aflat în vizitå la Indagra, premierul Nicolae Ciucå a vorbit despre eventualitatea acordårii despågubirilor de secetå pentru fermieri. Deocamdatå, a¿teaptå centralizarea tuturor datelor legate de secetå, precum ¿i rectificarea bugetarå.

“Am discutat în Coali¡ie, am discutat în Guvern, iar domnul ministru Daea a prezentat la sfâr¿itul såptåmânii trecute, am discutat toate aspectele legat de cum putem så acoperim pierderile din aceastå varå cauzate de secetå, inclusiv pentru crescåtorii de animale, pentru cå ¿i ei au o problemå legatå de asigurarea furajelor”, a declarat premierul. “A råmas ca în momentul în care reu¿e¿te så aibå toate datele, date care

sunt legate ¿i de noua rectificare, så putem så asiguråm fondurile necesare.” Pe 26 octombrie, data ultimei comunicåri oficiale, suprafa¡a totalå afectatå de secetå era de 954.123 ha, în 38 de jude¡e. Principalele culturi de toamnå afectate sunt: • grâu, triticale: 189.062 ha • orz, orzoaicå, ovåz: 30.567 ha • rapi¡å: 26.805 ha La culturile de primåvarå situa¡ia era urmåtoarea: • porumb: 403.816 ha • floarea-soarelui: 204.254 ha • soia: 35.368 ha • plante furajere: 35.949 ha

Andrei OSTROVEANU

O formalitate, a[tept\m validarea PNS-ului România trebuie så a¿tepte 6 såptåmâni de la data la care a transmis Planul Na¡ional Strategic (18 octombrie), pânå când va primi validarea din partea Comisiei Europene, a afirmat ministrul Petre Daea. Este o validare formalå, a confirmat ministrul. “ªase såptåmâni (trebuie) så treacå prin structurile formale ale Comisiei, în a¿a fel încât el så fie valid ¿i så primim decizia în termenul pe care vi l-am spus pânå atunci. Nu se va întâmpla nimic Profitul Agricol 41/2022

din punct de vedere fundamental privind structura, privind conceptul, privind modul în care l-am construit.” Potrivit ministrului, cu garan¡ia stabilitå¡ii Planului Na¡ional Strategic, a¿a cum a fost conceput ¿i transmis, în Ministerul Agriculturii a început munca de realizare a legisla¡iei necesare implementårii PNS-ului încå nevalidat de Comisie.

Arin DORNEANU

Refrenul ministerial: refacerea iriga¡iilor Petre Daea a enun¡at cele 3 puncte care compun, în viziunea sa, obiectivul numårul 1 al mandatului såu: så punå în mi¿care sistemul principal de iriga¡ii cu ajutorul ANIF, så punå în mi¿care sistemele secundare ¿i så sus¡inå pre¡ul apei måcar cu 50%. “Toate aceste ac¡iuni sunt stipulate ¿i în Legea 236 care spune foarte clar cå României îi este alocatå suma de 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea sistemului de iriga¡ii, în a¿a fel încât så ajungem la o suprafa¡å irigabilå de 2,6 milioane de hectare.”

Syngenta: ultimele rezultate financiare înainte de listare Grupul Syngenta, controlat de chinezii de la ChemChina, a anun¡at ultimele rezultate financiare trimestriale înainte de listarea pe bursa din Shanghai. În trimestrul al treilea vânzårile companiei au crescut cu 20%, pânå la 7,9 miliarde de dolari, în timp ce profitul brut a fost de un miliard de dolari, o cre¿tere de 24%. Syngenta vrea så vândå pe burså titluri cu o valoare totalå de 10 miliarde de dolari, iar ChemChina va påstra pachetul majoritar de ac¡iuni. O ¡arå ro¿ie de PPA: am mai pierdut 20.000 de porci Direc¡ia Sanitar Veterinarå Ia¿i a depistat un focar de pestå porcinå africanå în satul Belce¿ti. Peste 20.000 de animale trebuie eutanasiate. DSV Ia¿i a cerut ajutorul medicilor veterinari din jude¡ele învecinate fiindcå este foarte mult de lucru. Ferma apar¡ine unui italian care provine dintr-o familie de crescåtori de porci din Italia. Apari¡ia acestui nou focar i-a revoltat pe ¡åranii din zonå fiindcå trebuie så-¿i omoare porcii sånåto¿i. “Pânå nu mor to¡i mistre¡ii, nu vom scåpa de pesta porcinå africanå”, crede un fermier important din jude¡ul Ia¿i. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Fondul Mutual va fi func]ional de la anul Construim mecanisme pentru ca Fondul Mutual så devinå func¡ional de anul viitor, a declarat Petre Daea såptåmâna trecutå. “Statul nu poate tot timpul så intervinå în sprijinul fermierilor de la bugetul statului. Pe de o parte, pentru faptul cå nu sunt sume în buget, pentru cå nu construie¿ti un buget pe riscuri, construie¿ti un buget pe elemente care-¡i asigurå concrete¡ea ¿i te conduce la realizarea obiectivului. Motiv pentru care Fondul Mutual de anul viitor, zic eu, va putea fi

func¡ional. Se lucreazå în Ministerul Agriculturii, lucråm împreunå cu speciali¿ti, lucråm împreunå cu fermierii, în a¿a fel încât så putem så facem aceastå institu¡ie care så vinå în sprijinul fermierilor atunci când nevoia îi împinge. Vom asigura pe de o parte ¿i din fondurile statului acest fond, va fi ¿i o parte contributivå a fermierilor, în a¿a fel încât trebuie så ¿tii atunci când pleci la drum så pui de-o parte un leu, cå nu se ¿tie...”, a sus¡inut Daea.

Marile asocia]ii se opun Fondului La ini¡iativa LAPAR, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare considerå înfiin¡area fondului mutual total lipsitå de respect fa¡å de eforturile mediului asociativ de a contribui la construirea unui Sistem Integrat de Managementul Riscului. “În decursul ultimelor 10 luni, au avut loc trei runde de dezbateri pe subiectul PNS. De fiecare datå, mediul asociativ ¿i-a manifestat interesul pentru crearea unui Sistem Integrat de Management al Riscului ¿i rezervele fa¡å de constituirea unui fond mutual,” se aratå în comunicatul Alian¡ei. De fiecare datå opinia generalå a fost clar împotriva unui fond mutual ca instrument de sine ståtåtor. ¥ncå de pe 10 octombrie, Alian¡a notifica ministerul cå pentru agricultori "fondul mutual nu este o op¡iune de luat în calcul, nu vom fi implica¡i, nu ne vom asuma ¿i nu vom sus¡ine

Alian¡a a propus, sus¡ine ¿i este de acord cu orice ini¡iativå de realizare a unui sistem de management al riscului pornind de la principiul încheierii unor poli¡e de asigurare de cåtre fermieri într-un sistem de contribu¡ii obligatorii de tipul PAID (sistemul de asiguråri obligatoriu al locuin¡elor la dezastre na¡ionale). Alian¡a în¡elege ¿i sus¡ine cå acest sistem PAID trebuie så asigure, în baza unei contribu¡ii fixe, o despågubire de bazå, limitatå la o valoare maximå admiså corelatå cu gradul de daunå, pentru o serie de riscuri catastrofice, a¿a cum vor fi definite. Pentru cei care doresc så î¿i asigure riscurile la valori mai ridicate, o vor putea face în baza unor asiguråri facultative. Alian¡a sus¡ine în continuare derularea submåsurii 17.1 privitoare la decontarea par¡ialå a poli¡elor de asigurare, dar solicitå reducerea birocratizårii excesive a måsurii, care creeazå

încå mari probleme în accesarea måsurii de cåtre fermieri. Alian¡a nu este de acord så sus¡inå nici un fel de sistem de management al riscului bazat pe organizarea unui fond mutual, în condi¡iile în care legisla¡ia care existå la acest moment nu oferå garan¡ii privitoare la modul de func¡ionare ¿i gestionare al acestuia. Mai mult, Alian¡a nu are cuno¿tin¡å despre o propunere care så prezinte o strategie argumentatå solid în privin¡a modului cum s-ar putea face un fond mutual într-adevår benefic pentru realizarea acestui deziderat. Alian¡a nu dore¿te så acorde un cec în alb nici unei autoritå¡i de stat, fårå un angajament clar din partea acesteia, asumat în scris, prin care se stabile¿te fårå echivoc direc¡ia cåtre care se va duce procesul decizional ¿i se asumå obliga¡ia ca acest parcurs så nu fie apoi deturnat cåtre alte formule total diferite de cea ini¡ialå. Profitul Agricol 41/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Rusia iese din acordul M\rii Negre Exporturile de alimente din porturile ucrainene din Marea Neagrå sunt din nou blocate, dupå ce pre¿edintele rus Vladimir Putin a anun¡at cå renun¡å unilateral la acordul care a permis deschiderea unor coridoare de transport. Putin a acuzat Ucraina de lansarea unui atac masiv cu drone asupra navelor de råzboi din portul Sevastopol, de¿i în mod oficial ru¿ii sus¡in cå atacul a fost respins ¿i doar un dragor a suferit avarii u¿oare. Imaginile postate pe re¡elele de socializare aratå înså cå mai multe vase ruse¿ti au fost lovite, inclusiv nava amiral a flotei din Marea Neagrå, fregata Amiral Makarov. "Partea ruså nu poate garanta siguran¡a navelor civile de transport care participå la acordul de export ¿i suspendå implementarea lui pe termen nelimitat. Decizia a fost for¡atå de ac¡iunile armatei Ucrainei, care, sub conducerea unor speciali¿ti din Marea Britanie, a atacat navele care asigurau func¡ionarea coridorului umanitar”, explicå un comunicat al Ministerului de Externe de la Moscova. Ru¿ii au anun¡at cå sunt dispu¿i så livreze în mod gratuit 500.000 de tone de cereale unor state sårace în urmåtoarele luni. Pre¿edintele ucrainean Volodymyr Zelensky spune înså cå atacul este doar un pretext ¿i cå ru¿ii au început så saboteze acordul încå din luna septembrie, prin întârzierea inten¡ionatå a navelor de transport, cu scopul de a provoca o crizå alimentarå. Un purtåtor de cuvânt al Organiza¡iei Na¡iunilor Unite, care a intermediat acordul de export, a confirmat cå organiza¡ia este în contact cu oficiali de Profitul Agricol 41/2022

la Moscova ¿i a cerut pår¡ilor så evite atacurile în Marea Neagrå. Uniunea Europeanå a cerut Rusiei så revinå asupra deciziei ¿i så semneze prelungirea acordului de export, care expirå pe 19 noiembrie. Pre¿edintele american Joe Biden a condamnat ¿i el atitudinea lui Putin ¿i a spus cå ru¿ii folosesc alimentele ca armå pentru a ¿antaja comunitatea interna¡ionalå. Unii membri NATO propun chiar trimiterea de nave de luptå care så escorteze transporturile de cereale, pentru a pune capåt ¿antajului lui Putin. Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, spune cå o astfel de måsurå de for¡å este singura solu¡ie posibilå, pentru cå nu se poate negocia cu Rusia, care încalcå sistematic toate acordurile.

Drago[ B|LDESCU

Cota¡ia grâului a crescut cu 5% dupå anun¡ul Rusiei Cota¡iile futures la grâu au crescut, luni, cu peste 5%, iar cele la porumb cu peste 2%, dupå anun¡ul privind retragerea Rusiei din acordul ce asigurå exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagrå, transmite Reuters. Luni, 31 octombrie, cel mai tranzac¡ionat contract la grâu la CBOT a urcat cu 5,4%, pânå la 8,73 dolari per bushel, dupå ce anterior a crescut cu 7,7%, pânå la 8,93 dolari per bushel. Tot luni, cota¡ia la porumb a crescut cu 2,2%, pânå la 6,96 dolari per bushel, în timp ce cota¡ia la soia a crescut cu 0,8%, pânå la 14,12 dolari per bushel.

O rutå terestrå, prin România, pentru exporturile de produse agricole ucrainene Fran¡a lucreazå la o rutå terestrå care ar permite Ucrainei så î¿i exporte produsele agricole prin România sau Polonia, în locul exporturilor prin Marea Neagrå, a anun¡at ministrul francez al Agriculturii. “Cåutåm så vedem dacå, neputând trece prin Marea Neagrå, putem trece în schimb prin intermediul rutelor terestre... Ne uitåm în special la rutele terestre prin România ¿i Polonia”, a declarat diplomatul francez. “Vom continua så lucråm pentru un sistem care nu ne pune la mâna sau la bunåvoin¡a, sau în acest caz la reauavoin¡å, lui Vladimir Putin”. Rusia restrânge exporturile de floarea-soarelui Guvernul rus a anun¡at cå va prelungi restric¡iile impuse pentru exportul de semin¡e de floarea-soarelui, în ciuda recoltei record din acest sezon. Taxele vamale de 50% pentru exportul de semin¡e ¿i ulei în afara Uniunii Economice Euroasiatice vor råmâne în vigoare pânå la sfâr¿itul lui august 2023. Restric¡iile au redus deja exporturile ruse cu 50% în acest an ¿i au schimbat radical destina¡ia lor. Principalii clien¡i externi sunt acum Belarus, Kazahstan sau Armenia, în timp ce livrårile spre parteneri tradi¡ionali ca Turcia, Uniunea Europeanå sau China au încetat. UE: recolta de porumb se anun¡å ¿i mai proastå Conform celor mai recent prognoze ale MARS (sistemul european de monitorizare a culturilor agricole), publicate luni seara, produc¡ia medie de porumb la hectar în Uniunea Europeanå ar urma så fie de 6,34 tone în acest an, în scådere fa¡å de 6,39 tone la hectar cât estima în luna septembrie. Aceastå revizuire în jos, care vine dupå o reducere ¿i mai importantå anun¡atå luna trecutå, face ca randamentul prognozat de MARS så fie cu 20% sub nivelul de anul trecut ¿i cu 19% sub media din ultimii cinci ani. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Alina Andrei, în echipa Saaten-Union Alina Andrei s-a alåturat echipei SaatenUnion România pe pozi¡ia de marketing manager ¿i product manager cereale ¿i leguminoase. Alina Andrei a absolvit USAMV Bucure¿ti, Facultatea de Agriculturå, specializarea Protec¡ia plantelor, este de meserie inginer agronom, are studii postuniversitare în domeniul consultan¡ei agricole ¿i o experien¡å de peste 10 ani în agribusiness. “Portofoliul complet ce råspunde tuturor provocårilor din agricultura ¿i programul de cercetare ¿i dezvoltare al companiei sunt principalele motive pentru care m-am alåturat echipei Saaten-Union Romania”, a declarat Alina Andrei. Bani europeni pentru agricultura noastrå Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, a anun¡at închiderea sesiunii depunerii de proiecte pe Ac¡iunea 4.1.1 BIS - retehnologizarea companiilor din agriculturå, la data de 31 octombrie. Contractele vor fi semnate pânå la sfâr¿itul anului în curs, deoarece banii vor trebui cheltui¡i pânå la 31 decembrie 2023. Separat, prin PNRR se lanseazå un program de granturi pentru încurajarea digitalizårii în companiile din agribusiness de dimensiuni mici ¿i medii. Proiectul este în consultare publicå pânå vineri, 4 noiembrie. India aprobå mu¿tarul OMG India a aprobat cultivarea unei varietå¡i de mu¿tar modificat genetic. Este prima plantå OMG autorizatå pentru consum uman de statul asiatic. Varietatea a trecut toate testele încå din anul 2017, dar guvernul a tot amânat autorizarea ei, pe fondul opozi¡iei din partea organiza¡iilor de mediu. Fermierii nu îl vor putea înså cultiva, pentru cå mai existå proceduri legale care nu au fost finalizate. 10

Dimitrie Musc\> Seceta mi-a adus pierderi mari Chiar dacå în Transilvania a plouat mai mult decât în Moldova, în Bårågan sau în Dobrogea, Dimitrie Muscå de la Curtici a traversat un an greu. Porcii lui

din ferma de la Macea au fost omorâ¡i din cauza pestei porcine africane ¿i fermierul a luat-o de la zero, cu investi¡ii mari în biosecuritate. Ulterior, seceta a fåcut ravagii în culturile lui. "De când må ¿tiu, nu am cunoscut o asemenea secetå, spune fermierul. Am ob¡inut 3.000 de kilograme de porumb boabe la hectar ¿i doar o tonå de soia la hectar. Niciodatå nu am trecut printr-o astfel de încercare. Toate culturile înfiin¡ate au costat foarte mult ¿i nu mizez pe despågubire. Va trebui så ne luåm gândul. Avem 3.000 de vaci cu lapte ¿i pentru carne, 50.000 de porci. Am asigurat hrana pentru toate animalele ¿i pentru anul urmåtor, dar instabilitatea geopoliticå må preocupå mult. Nu este de glumit, se întâmplå lucruri grave pe la frontierele noastre".

Viorel PATRICHI

SUA export\ tot mai mult azot Exporturile americane de îngrå¿åminte cu azot au atins cel mai ridicat nivel din ultimii ani, dupå explozia pre¡urilor la gaze naturale în Europa. Acum, livrårile de îngrå¿åminte din SUA au devenit mai competitive. Potrivit datelor oficiale americane, exporturile de îngrå¿åminte cu azot ale SUA (al treilea mare producåtor mondial) au urcat pânå la 370.000 de tone în luna august, mai mult decât dublu fa¡å de totalul înregistrat anul trecut. ºårile europene cu cele mai mari cre¿teri anuale ale importurilor de îngrå¿åminte din SUA sunt Fran¡a, Belgia, Norvegia ¿i Lituania. Cu toate acestea, fermierii eu-

ropeni nu pot så î¿i facå stocurile de îngrå¿åminte de care au nevoie înainte de urmåtorul sezon de însåmân¡åri din primåvarå, din cauza pre¡urilor mari ¿i a livrårilor limitate, spune Pekka Pesonen, secretar general la sindicatul fermierilor europeni Copa-Cogeca. "Vorbim de o nevoie de volume mari pe o perioadå scurtå de timp", a spus Pekka Pesonen. Exporturile mari de îngrå¿åminte ale SUA scot în eviden¡å consecin¡ele globale ale råzboiului din Ucraina asupra livrårilor mondiale de alimente ¿i energie.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 41/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Guvernul trebuie s\ intervin\ Interviu cu Josh Zacharias, director Azomure¿ Are 42 ani, este american cu o bunicå elve¡iancå, e cåsåtorit cu o australiancå ¿i lucreazå în România de 3 ani. Din octombrie conduce Azomure¿, înlocuindu-l pe finlandezul Harri Kiiski. Josh Zacharias a condus înainte divizia comercialå Azomure¿ (ianuarie 2020-octombrie 2022), când Kiiski devenea director general. A fost considerat omul potrivit în aceste vremuri complicate, fiindcå a intrat în grupul Ameropa în 2009, pentru a sus¡ine birourile din Elve¡ia în timpul crizei financiare.

Produc¡ia este în acest moment complet opritå? Da. În acest moment pre¡ul gazului este pur ¿i simplu prohibitiv pentru a produce sustenabil economic. Ne pregåtim pentru sezonul rece ¿i råmânem pregåti¡i så reluåm rapid produc¡ia, atunci când acest lucru va fi posibil.

Având în vedere evolu¡ia anticipatå a pre¡ului gazelor, cu o ieftinire în luna martie, anticipa¡i cå ve¡i putea relua produc¡ia la venirea primåverii? Cu siguran¡å ne dorim acest lucru, fiindcå doar producând ne justificåm existen¡a. Avem chiar unele speran¡e mai re¡inute cå am putea ob¡ine gaz la costuri ponderate mai devreme, în cursul iernii. 12

Cât timp poate rezista Combinatul Azomure¿ în conservare, fårå så producå, din punct de vedere tehnic? Dar din punct de vedere economic? Din punct de vedere tehnic ne asiguråm cå luåm toate måsurile pentru a råmâne opera¡ionali, fie cå vorbim de lucråri de mentenan¡å, inspec¡ii sau chiar noi investi¡ii. Din punct de vedere economic, linia nu este clarå. Suntem parte a unui grup mai mare (Ameropa), iar acest fapt ajutå la absorbirea ¿ocului pierderilor. Asta nu înseamnå cå situa¡ia de acum se poate permanentiza. Dacîn evolu¡ia pie¡ei nu va avea o turnurå favorabilå, va deveni obligatorie mult a¿teptata interven¡ie decisivå a Guvernului României în pia¡a energiei, pentru a o rea¿eza pe baze economice. Nu este vorba doar despre Azomure¿ aici, ci despre întreaga industrie a României.

Care sunt ¿ansele de revenire a for¡ei de muncå la combinat când vremurile bune se vor întoarce? În prezent, încå avem 80% dintre angaja¡i prezen¡i la locul de muncå, cu normå întreagå. Din påcate, da, restrângerea activitå¡ii ne-a obligat så luåm decizii dificile în ceea ce prive¿te managementul personalului, iar 20% dintre angaja¡i sunt în ¿omaj tehnic, o situa¡ie evident nefericitå. Din perspectiva noastrå, suntem hotårâ¡i så revenim la activitate normalå ¿i så aducem înapoi întreaga for¡å de muncå, atunci când condi¡iile se vor schimba.

Care sunt pierderile cumulate de Azomure¿ de la declan¿area crizei gazelor ¿i pânå în prezent? Nu vå voi da o cifrå exactå, dar sunt de ordinul zecilor de milioane de euro.

Mai poate fi respectat calendarul investi¡ional prezentat de predecesorul dumneavoastrå, Harri Kiiski, anul trecut? Tocmai discutåm bugetul pentru 2023, în acest context de incertitudini. Vom men¡ine un buget solid, pentru a realiza acele investi¡ii care sunt strict necesare. Dar s-ar putea så fim constrân¿i så amânåm anumite investi¡ii de modernizare. Realizarea planului de investi¡ii pe termen lung depinde de evolu¡ia pie¡ei, de implicarea Guver nului ¿i de programele cu finan¡are europeanå.

În cazul în care s-ar confirma scenariul cel mai prost al evolu¡iei conflictului din Ucraina, respectiv o duratå de ani de zile a acestuia ¿i, pe cale de consecin¡å, a crizei energetice, e posibil ca industria europeanå de îngrå¿åminte så intre în colaps, fårå posibilitatea de redresare? Nu poate fi excluså aceastå posibilitate. Totu¿i, råmân optimist. Fiindcå, în România, situa¡ia e diferitå de a majoritå¡ii statelor membre. Criza energeticå nu ar trebui så se resimtå aici tot atât de puternic. Având propriile resurse de gaze, România ar putea gestiona altfel criza. Cel mai prost scenariu ar fi så vedem cum criza energeticå se va adânci, dar Guvernul României va continua så nu facå nimic pentru a proteja interesele economice na¡ionale. Noi speråm cå va veni totu¿i momentul de ac¡iune în favoarea industriei, cå aceasta nu va fi låsatå så moarå.

Câte combinate europene mai produc în prezent ¿i cum reu¿esc så o facå? 70% dintre fabricile de îngrå¿åminte Profitul Agricol 41/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

decisiv în pia]a energiei pe baza de amoniac din UE ¿i-au încetat produc¡ia în al doilea trimestru din 2022. Din punctul meu de vedere, în cazul celor care încå produc sunt douå situa¡ii: fie primesc subven¡ii guvernamentale (cum este cazul Bulgariei, unde pre¡ul gazului pentru industrie e mult mai mic decât în România, de¿i Bulgaria nu are rezerve de gaz), fie sunt pozi¡ionate strategic pentru a avea acces la o surså de amoniac din import. Fiindcå ne aflåm în centrul ¡årii, nu este fezabil så ne bazåm pe importuri de amoniac, pentru produc¡ia pe termen lung. Azomure¿ a fost construit pentru a func¡iona cu gaz românesc, iar faptul cå nu avem acces la el este o problemå economicå insurmontabilå.

Din ¿tiin¡a dumneavoastrå, existå oferte de cumpårare a combinatelor europene? Sunt ele atractive? Sau existå riscul de a popula Europa cu câteva schelete metalice inutile? Majoritatea combinatelor din Europa sunt de¡inute de acelea¿i entitå¡i de mult timp. Acum 6 luni am fost martori la una dintre cele mai mari tranzac¡ii din domeniu, când grupul ceh Agrofert a anun¡at cumpårarea diviziei de îngrå¿åminte a Borealis. Este totu¿i prea repede ¿i extrem de pesimist så vedem Europa ca pe un cimitir al industriei.

Sunt ¿anse så mai revinå pre¡urile la nivelul celor din anul 2019? Pre¡urile îngrå¿åmintelor evolueazå în func¡ie de cerere ¿i ofertå. Criza de acum vine dupå o perioadå Profitul Agricol 41/2022

de cinci ani de supra-aprovizionare globalå, care a ¡inut pre¡urile foarte jos, foarte aproape de limita profitabilitå¡ii. Criza de energie ¿i pandemia de Coronavirus au condus la o crizå de aprovizionare ¿i închiderea temporarå a fabricilor din Europa. În prezent, înså, cererea este în scådere, pentru cå fermierii au luat decizia de a fertiliza mai pu¡in. Fiind atinse aceste extreme, må a¿tept la o stabilizare a pre¡ului undeva la mijloc, cel pu¡in pentru o perioadå de timp. Dupå criza din 2008, preturile au scåzut la nivelele anterioare în circa ¿ase luni, dar nu cred cå va urma acela¿i scenariu, de data aceasta, fiindcå avem o provocare mare pe lan¡ul de aprovizionare, ce va necesita mai mult timp pentru ajustare.

Care considera¡i cå este cea mai mare provocare a mandatului dumneavoastrå? Råspunsul evident pare så fie gestionarea crizei pe care o traversåm. Am început så lucrez în Ameropa în timpul crizei precedente, din 20082009. În acei ani complica¡i, am ajutat la men¡inerea lan¡ului de distribu¡ie, mai întâi în SUA ¿i apoi în Australia. Aici, provocarea cea mai mare, pe termen scurt, este så reu¿im så ne aprovizionåm cu gaz, la un cost fezabil. Dar ¿i mai dificil, pe termen mediu ¿i lung, va fi så ne men¡inem coeziunea ¿i viziunea astfel încât, atunci când vom ie¿i din crizå, så avem o funda¡ie ¿i mai puternicå, pe care så construim dezvoltarea ulterioarå.

Robert VERESS 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Saudi¡ii ¿i brazilienii cumpårå un mare producåtor de carne din Australia Fondul de stat saudit SALIC ¿i grupul brazilian Minerva au anun¡at achizi¡ia companiei Australian Lamb Company (ALC) în schimbul a 400 de milioane de dolari australieni (aproximativ 253 milioane USD). ALC este unul dintre cei mai mari producåtori australieni de carne, care poate procesa pânå la o sutå de mii de tone de carne de oaie sau miel anual ¿i exportå produse în 70 de ¡åri. Achizi¡ia a fost efectuatå prin Minerva Foods Australia, un joint venture înfiin¡at anul trecut. Egiptul vrea så cultive grâu în Congo Guvernul egiptean vrea så cultive grâu ¿i alte cereale în Republica Democratå Congo, pentru a profita de resursele abundente de apå ale statului african. Autoritå¡ile congoleze au alocat deja o suprafa¡å de 20.000 de hectare în apropierea ora¿ului Mossendjo, pe care egiptenii pot cultiva grâu sau orez. Conform în¡elegerii, Egiptul va primi 60% din recoltå, iar Congo 40%. Exper¡ii spun înså cå planul are ¿anse mici de reu¿itå din cauza temperaturilor prea ridicate din Congo ¿i a lipsei de experien¡å a fermierilor locali. Primele focare de gripå aviarå ale sezonului în Japonia Autoritå¡ile din Japonia au confirmat descoperirea primelor focare de gripå aviarå din acest sezon, la douå ferme de pe insulele Honshu ¿i Hokkaido. Ambele ferme de¡in câte 170.000 de påsåri, care vor fi sacrificate pentru a limita extinderea epidemiei. Guvernul a impus zone de carantinå pe o razå de zece kilometri în jurul celor douå ferme ¿i a oferit asiguråri popula¡iei cå virusul nu se poate transmite prin consumul de ouå sau carne de pui. 14

Mexicul boicoteaz\ porumbul OMG Autoritå¡ile mexicane au confirmat oficial cå nu renun¡å la interzicerea importurilor de porumb modificat genetic din SUA, care va intra în vigoare din anul 2024. Un decret în acest sens a fost promulgat de pre¿edintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador (foto) în anul 2020, dar formularea vagå a textului a stârnit multe discu¡ii. Ministrul adjunct al Agriculturii, Victor Suarez, a declarat cå scopul måsurii este reducerea la jumåtate a importurilor de porumb american, prin stimularea produc¡iei interne. Suarez spune cå Mexicul vrea så semneze contracte directe cu fermieri din SUA, Argentina sau Brazilia, care så cultive porumb nemodificat pentru export. “Existå multe alternative la porumbul modificat ge-

netic din SUA”, explicå Suarez. Organiza¡iile fermierilor americani au cerut guvernului federal så conteste decizia Mexicului printr-un litigiu în cadrul Acordului Comercial Nord-American (USMCA). MAIZALL, o asocia¡ie care include fermieri din SUA, Argentina ¿i Brazilia ¿i furnizeazå 80% din exporturile globale de porumb, a anun¡at cå nu inten¡ioneazå så cultive plante nemodificate genetic pentru a råspunde nevoilor Mexicului ¿i a avertizat cå statul din America Centralå nu va gåsi suficiente cereale pentru import.

Profituri pentru exportatorii din Brazilia

Producåtorii de carne din Brazilia ob¡in profituri tot mai mari, pe fondul scåderii pre¡urilor la animale pe pia¡a internå ¿i a exporturilor în cre¿tere. “Profitul abatoarelor care produc pentru export este în cre¿tere”, spune analistul Alcides Torres, director al companiei Scot Consultoria. Datele oficiale confirmå cre¿terea exporturilor, care au depå¿it deja în primele trei såptåmâni din octombrie totalul înregistrat în octombrie 2021. “Au existat exporturi-record ¿i în august sau septembrie, a¿a cå producåtorii lista¡i la burså vor raporta rezultate

excelente”, spune Mary Silva, analist al BB Investimentos. Ea crede cå gigantul Minerva va fi principalul beneficiar, datoritå modelului de afaceri orientat spre export. Partenerii externi încearcå så profite ¿i ei de pre¡urile mici din Brazilia pentru a renegocia contractele. China, care a cumpårat 53% din carnea de vitå exportatå de statul sud-american în luna septembrie, insistå acum pentru a ob¡ine un discount, pe fondul deprecierii yuanului. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 41/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 28 octombrie, a fost de 337 dolari/tonå (1.685 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 377 euro/t (=) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022.

A crescut cu 14 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în data de 24 octombrie.

¥n såptåmâna 24 - 28 oct. pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 385 dolari/tonå (1.925 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

€ - 4,9 lei $ - 5 lei

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 334 euro/tonå (1.637 lei). A crescut cu 13 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2022 este de 317 euro/tonå (1.553 lei). Nu a înregistrat nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 339 euro/tonå (1.661 lei). A crescut cu 14 euro/tonå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2022, a fost de 307 dolari/t (1.535 lei).

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 341 euro/t (1.671 lei). A crescut cu 24 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 octombrie. Cota¡ii - Bursa din Chicago 24.10 25.10 26.10 Nov 315 317 319 Dec 317 325 327 Ian 323 327 327

27.10 321 329 329

$/t 28.10 323 331 333

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 24.10 25.10 26.10 27.10 Nov 343 345 347 349 Dec 341 343 345 347 Ian 343 345 347 345

$/t 28.10 350 349 347

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 24.10 25.10 26.10 27.10 Nov 379 381 383 385 Dec 381 383 385 387 Ian 383 385 387 389

$/t 28.10 383 385 387

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 24.10 25.10 26.10 Rouen 317 319 321 Dunquerque 317 319 321 Pallice 327 333 337 Creil FOB 321 323 327 Moselle FOB 321 325 327 Rouen FOB 325 327 335

euro/t 27.10 323 323 339 331 329 337

28.10 341 341 345 337 334 339

Grâu la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

crescut cu 5 dolari/tonå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie 2022, este de 279 euro/tonå (1.395 lei).

România FOB Constan¡a 313 euro/t (=) 1.534 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 28 oct. 2022, a fost de 290 dolari/tonå (1.450 lei). A Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Nov Dec Ian

24.10 265 267 271

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

$/t

25.10 26.10 27.10 28.10 267 269 271 269 269 271 273 271 273 275 277 273 $/t

24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 273 275 277 285 281 271 273 275 283 279

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 343 euro/tonå (1.681 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 350 euro/tonå (1.715 lei). A crescut cu 17 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 28 oct. 2022, a Cota¡ii - Burse din Fran¡a 24.10 325 325 319 Bordeaux FOB 329 Pontivy 333 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Fa¡å de ultimele 5 zile

Fa¡å de ultima lunå

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

-3

-2

fost de 337 euro/tonå (1.651 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 332 euro/tonå (1.627 lei). A crescut cu 13 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 281 dolari/tonå (1.405 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå.

Porumb la termen Fran¡a Varia¡ia pre¡ului la termen

Fa¡å de ultimele Fa¡å de ultima 5 zile lunå +8

-9

Fa¡å de ultimele 3 luni

Fa¡å de ultimul an

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

25.10 26.10 27.10 28.10 323 327 333 337 323 327 333 337 317 319 325 332 327 333 337 343 331 337 341 350

Profitul Agricol 41/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 17 - 21 octombrie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 461 dolari/tonå (2.305 lei), în cre¿tere cu 10 dolari /tonå.

Principalele destina¡ii: Chi-

24.10 501 507 509

Nov Dec Ian

25.10 503 509 511

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

$/t 26.10 505 511 515

27.10 507 513 517

28.10 513 517 527

Nov Dec Ian

24.10 1.497 1.417 1.397

25.10 1.511 1.427 1.407

26.10 1.537 1.437 1.415

$/t

27.10 1.555 1.457 1.427

28.10 1.577 1.521 1.507

re, FOB-Moselle, a închis la 327 euro/tonå (1.602 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Orz România FOB Constan¡a 317 euro/t (=) 1.553 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.10.2022, pre¡ cu livrare în nov. 2022.

Australia: pentru livrare în noiembrie 2022, pre¡ul orzului furajer este 313 dolari/t (1.565 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 307 euro/tonå (1.504 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Nov Dec

Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 627 euro/tonå (3.072 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

24.10 291 291 277

25.10 293 293 285

26.10 295 295 297

303 313

305 309 317 327 315 317 321 327

27.10 299 299 303

28.10 307 307 317

10 octombrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 633 euro/tonå (3.102 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 451 455 457 459 461 443 447 449 451 453

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 725 euro/t (3.552 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 707 709 711 713 717

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 24 - 28 octombrie 2022, a fost de 283 dolari/tonå (1.415

- 69

- 15

Nov Dec

chidere, pe 28 oct., a fost de 717 dolari/tonå (3.585 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în noiembrie, este 659 euro/t (3.229 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie, este de 717 dolari/t (3.585 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 Dieppe 707 713 715 717 725

Fa¡å de ultimul an nc

$/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 Nov 279 281 283 285 283 Dec 285 287 293 295 291

lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

A înregistrat o cre¿tere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

24.10 Rouen 619 Dunquerque 617 Moselle 613

25.10 623 619 617

26.10 27.10 625 627 623 625 619 623

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

28.10 633 629 627

Nov Dec Ian

24.10 631 643 643

25.10 649 641 641

26.10 647 639 639

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 41/2022

+ 14

290 dolari/t

537 dolari/t

+ 10

283 dolari/t

$/t

27.10 28.10 645 653 637 639 637 649

Grâu

337 dolari/t

$/t

24.10 25.10 26.10 27.10 28.10 577 575 573 571 579 579 577 575 573 577

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 629 euro/tonå (3.082 lei).

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

Rapi¡å la termen Fran¡a Fa¡å de ultimele 5 Fa¡å de ultima Fa¡å de ultimele zile lunå 3 luni

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

Rapi¡å

PREºURI 24-28.10.2022

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

Nov

Pre¡ul orzului pentru be-

Varia¡ia pre¡ului la termen

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 28 oct. 2022, a fost de 579 dolari/tonå (2.895 lei).

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 537 dolari/tonå (2.685 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 117.970 tone, Pakistan 77.970 tone, Indonezia 77.850 tone, Vietnam 73.170 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

+4 17

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.746 milioane tone, cu 53 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22.

Mai pu]in\ floare ca în anul 2021/22 Produc]ia mondial\ de semin]e de floarea-soarelui este estimat\ la 52 mil. tone

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.460 milioane tone, cu 41 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 505 de milioane de tone de orez, în scådere cu 10 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 2 milioane tone mai pu¡in ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 149 milioane tone, mai mare cu 3,5 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 647 milioane tone, cu 42 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 391 milioane tone, cu 35 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 84 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 52 milioane tone, mai micå cu 5 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50,5 milioane tone, cu 0,1 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 118 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 octombrie 2022. 18

Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå la 52 milioane tone, cu 5 milioane tone mai micå decât în 2021/22. Consumul mondial de semin¡e de floarea-soarelui va fi de 53 mililioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 milioane tone), UE (12 milioane tone) ¿i Ucraina (10 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e de floarea-soarelui sunt estimate la 7 milioane tone, cu 0,5 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi este prognozatå så ajungå la 22 milioane tone.

ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6 milioane tone);  UE (6 milioane tone);  Ucraina (4 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone);  Turcia (1,5 milioane tone). Consumul mondial va fi de 21 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3 mil. ) ¿i Ucraina (1,2 mil).

ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (3 mil. tone), Rusia (2 mil. t), UE (1 mil. t) ¿i Argentina (0,9 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,1 mil. tone) ¿i Turcia (0,95 mil. tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt:  Rusia (6 milioane tone);  UE (4,5 milioane tone);  Ucraina (4 milioane tone);  Argentina (1,5 milioane tone)  Turcia (1,2 milioane tone). ºårile consumatoare sunt: UE (5,4 milioane tone), Rusia (2,4 mil. tone), Turcia (1,3) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt: Rusia (3,7 milioane tone), Ucraina (3,6 milioane tone). Stocurile mondiale de ulei de floarea-soarelui sunt estimate la 2,3 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 41/2022

ASOCIA}II

PROFESIONALE

Agricover ¿i Clubul Fermierilor Români pregåtesc noua genera¡ie de fermieri

Tineri lideri pentru agricultur\ economie, drept, medicinå, ingineri ¿i Agricover ¿i Clubul Fermierilor alte specializåri. Români au lansat seria a IV-a a programului Tineri Lideri “Participan]ii la program au posibilipentru Agriculturå. Acesta tatea de a se conecta, de a lucra împreun\, pregåte¿te genera¡iile viitoare de de a face schimb de idei [i de experien]e, de a afla informa]ii noi [i, foarte importineri fermieri pentru a continua tant, de a se conecta [i integra în comuniafacerile familiei, pentru asumarea tatea tinerilor lideri fermieri pe care noi rolului de lider în comunitate, am construit-o prin acest program”, dar ¿i pentru a participa activ la a spus Florian Ciolacu, mai buna reprezentare profesionalå director executiv a fermierilor în structurile Clubul Fermierilor Români. administra¡iei publice din România Agricover a sus¡inut încå de la înce¿i de la Bruxelles.

rogramul are înscri¿i 105 tineri fermieri dornici så-¿i dezvolte afacerile ¿i så se implice în reprezentarea agricultorilor în rela¡ia cu autoritå¡ile din România ¿i de la Bruxelles. Agricover sus¡ine financiar cursurile pentru to¡i. Tinerii au specializåri diferite. Cei mai mul¡i au absolvit facultå¡i cu profil agricol, dar sunt ¿i destui absolven¡i de

put ini¡iativa Clubului Fermierilor Români privind pregåtirea tinerei genera¡ii de fermieri ¿i va continua ¿i anul acesta prin acordarea de burse care acoperå integral cheltuielile de ¿colarizare pentru cei 105 participan¡i din seria 2022-2023. “Continuåm så investim în formarea tinerilor lideri prin acordarea de burse, iar obiectivul nostru este ca în zece ani så sus¡inem formarea a 1.000 de astfel de tineri pregåti¡i så ducå mai departe afacerile familiilor ¿i så creascå perfor-

man¡a fermelor române¿ti”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding. De anul acesta a fost introdus în programå un curs nou, “Lucru în echipe”, precum ¿i proiecte pe care fermierii le dezvoltå împreunå la finalul fiecårui modul ¿i la finalul programului. Sub atenta coordonare a trainerilor ¿i speciali¿tilor, tinerii vor dezvolta un plan individual de carierå ¿i un plan de afaceri pentru propria fermå, care îi vor ajuta så måsoare progresul lor ca lideri ¿i ca manageri, dar ¿i progresul businessului fiecåruia. Cele douå instrumente sunt totodatå utile pentru cå tinerii fermieri au oportunitatea de a în¡elege care este utilitatea ¿i aplicabilitatea fiecårui curs. Totodatå, tinerii vor avea un mentor pentru planul individual de dezvoltare ¿i un mentor care îi va sprijini permanent cu feedback ¿i îndrumare pentru realizarea ¿i aplicarea planurilor de business.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 41/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE

Sprijin financiar pentru cei încerca]i de secet\ Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere un proiect de ordonan¡å de urgen¡å pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formå de grant acordat celor care au avut culturi de toamnå afectate de secetå.

upå parcurgerea proiectului, Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România propune câteva ajuståri. Astfel, de la articolul 5, APPR observå lipsa lucernei dintre culturile de toamnå care fac obiectul despågubirii. “Consideråm cå enumerarea ar putea fi întregitå prin adåugarea culturii de lucernå, având în vedere cå lucerna este o culturå perenå, multianualå, care în func¡ie de perioada de semånare ar putea fi catalogatå ca fiind o culturå de toamnå sau culturå de primåvarå”, scria Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. De asemenea, din analiza prevederilor referitoare la formula de calcul a valorii grantului acordat, reiese cå procentul gradului de afectare secetei se

Profitul Agricol 41/2022

Nicolae Sitaru, pre[edinte APPR

aplicå de douå ori în formula de calcul, diminuând astfel valoarea ajutorului financiar pe care fermierul îl prime¿te. Astfel, acest procent se aplicå în primå fazå pentru stabilirea suprafe¡ei afectate ¿i ulterior se aplicå din nou pentru stabilirea valorii maxime a grantului. APPR då exemplul unui fermier care are un hectar calamitat de secetå cu un grad de afectare de 50%. Acesta va primi conform acestei formule o sumå de 375 de lei, ¿i nu 750 de lei cum ar fi logic så reiaså din raportarea la cuantumul maxim al grantului de 1.500 lei pe ha.

“O ultimå observa¡ie legatå de ordonan¡å ¡ine de eviden¡ierea unui aspect semnalat de membrii no¿tri din diverse jude¡e, care nu au în procesul-verbal trecut gradul de dåunare”, scrie Sitaru. “Având în vedere cå existå totu¿i acte emise de autoritå¡i publice care demonstreazå faptul cå acei fermieri au fost afecta¡i de secetå, identificarea unei proceduri de urmat în aceste situa¡ii ni se pare utilå ¿i echitabilå. Propunerea noastrå rezidå în includerea în prevederile acestui act normativ ¿i a altor criterii obiective suplimentare în func¡ie de care så se calculeze valoarea grantului financiar. Astfel ar putea så se rezolve toate acele situa¡ii în care procesele-verbale de constatare a suprafe¡elor afectate de secetå nu includ toate elementele eviden¡iate de ordonan¡å. De asemenea, subliniem cå, pentru supravie¡uirea acestor exploata¡ii ¿i redresarea lor financiarå, este vital så acorde ¿i granturi financiare pentru compensarea pierderilor la culturile de primåvarå.”

Arin DORNEANU

ASOCIA}II PROFESIONALE

Urgentarea procedurilor de emitere a scrisorilor de garan]ie APPR lanseazå un nou demers public, de data aceasta pentru urgentarea elaborårii reglementårilor interne ¿i opera¡ionalizårii procedurii de emitere a scrisorilor de garan¡ie pentru restituirea avansului de cåtre FNGCIMM. Apelul din octombrie vine dupå alte douå, fåcute la jumåtate lunilor mai ¿i iunie, ¿i este determinat de blocajul înregistrat în pia¡a financiar-bancarå/nebancarå în ceea ce prive¿te emiterea instrumentelor de garantare necesare pentru acordarea avansului din partea AFIR beneficiarilor priva¡i. Blocajul este generat de radierea din Registrul special al Båncii Na¡ionale a societå¡ilor City Insurance ¿i Procapital Alliance IFN SA, ¿i inciden¡a de reziliere a unui numår mare de contracte de finan¡are încheiate între AFIR ¿i beneficiari priva¡i (fermieri, procesatori agricoli, cooperative agricole etc.) în lipsa unor solu¡ii în ceea ce prive¿te emiterea Scrisorilor de garantare a avansului în favoarea AFIR. APPR solicitå urgentarea elaborårii reglementårilor interne ¿i opera¡ionalizårii procedurii de emitere a scrisorilor de garan¡ie pentru restituirea avansului de cåtre FNGCIMM pentru beneficiarii care au încheiat contracte de finan¡are cu AFIR ¿i care se încadreazå în prevederile art. 1.2. ¿i 1.3. din cadrul protocolului antemen¡ionat. “Având în vedere faptul cå societatea Procapital Alliance IFN SA a fost radiatå din Registrul general ¿i Registrul special al Institu¡iilor Financiare Nebancare în data de 14 aprilie, încetarea valabilitå¡ii poli¡elor de garantare a avansului emise de City Insurance începând cu data de 12 mai precum ¿i notificårile transmise de Centrele Regionale pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale în perioada august-septembrie beneficiarilor de tip IMM, prin care se solicitå prezentarea unui instrument de 22

garantare nou într-un termen limitat, este imperios necesar ca, într-un termen cât mai scurt, beneficiarii fondurilor nerambursabile din PNDR 2014 - 2020 så poatå ob¡ine scrisorile de garantare a avansului din partea FNGCIMM în vederea continuårii implementårii proiectelor finan¡ate.”

“

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR: “ºinând cont de aspectele men¡ionate aici, vå rugåm så ne sprijini¡i prin demararea demersurilor institu¡ionale necesare pentru urgentarea adoptårii de cåtre FNGCIMM a reglementårilor interne aplicabile pentru emiterea scrisorilor de garantare a avansului emise în favoarea AFIR pentru fermieri, procesatori agricoli, cooperative etc.”

“

De asemenea, Asocia¡ia aduce în aten¡ie câteva prevederi legale ¿i procedurale cu privire la instrumentele de garantare a avansului: Conform procedurii de implementare AFIR, ofi¡erul de proiect va notifica beneficiarul în maximum 3 zile lucråtoare de la momentul constatårii radierii din Registrul special Institu¡ii Financiare Nebancare al BNR, cå are posibilitatea: a) Så prezinte într-o perioadå de 90 zile calendaristice un instrument de garantare nou în conformitate cu prevederile legale. În situa¡ia în care beneficiarul nu se încadreazå în acest termen, dar are în analizå la o institu¡ie financiarå solicitarea de eliberare a unui instrument

de garantare, acest termen se poate prelungi cu durata necesarå pentru analiza solicitårii de cåtre institu¡ia financiarå. b) Så efectueze plata voluntarå a avansului acordat ¿i så depunå declara¡ia pe propria råspundere cå dispune de resursele financiare necesare så finalizeze implementarea proiectului confom prevederilor contractului de finan¡are sau c) Så depunå o cerere de platå prin care så justifice avansul încasat.” Articolul 23 din OUG nr. 49 din 23 octombrie 2015 spune, la punctul 3, cå plata avansului trebuie så fie subordonatå constituirii unei garan¡ii, prezentate sub formå de scrisoare de garan¡ie bancarå sau scrisoare de garan¡ie eliberatå de institu¡ii financiare nebancare înregistrate în Registrul special al BNR, care corespunde procentului de 100% din suma avansului. În cazul beneficiarilor priva¡i, plata avansului poate fi subordonatå ¿i unei poli¡e de asigurare, care corespunde procentului de 100% din suma avansului, eliberate de o societate de asiguråri autorizatå conform legisla¡iei. Prevederile art. 4, punctul 5 din Contractul de finan¡are spune cå “beneficiarul este obligat så depunå o garan¡ie financiarå, care så acopere suma solicitatå în avans în procent de 100%, eliberatå de o institu¡ie financiarå bancarå sau nebancarå înscriså în Registrul Special al Båncii Na¡ionale a României, sau poli¡å de asigurare, în cazul beneficiarului privat, care corespunde procentului de 100% din suma avansului, eliberatå de o societate de asiguråri autorizatå conform legisla¡iei na¡ionale în domeniu.”

Arin DORNEANU Profitul Agricol 41/2022

CULTURI

VEGETALE

Principalele destina]ii de export pentru cerealele române[ti Compilând date furnizate de Eurostat, Comisia Europeanå, INS, BNR, Brugel, Ministerul de Finan¡e, CompNet, EIB, ECB, OECD, WEF, Reuters, Bloomberg, Clal.it, Marius Gavrea, director pentru tranzac¡ii specializate în ING, a prezentat o perspectivå a agriculturii române¿ti, în cadrul unei conferin¡e organizatå de Ambasada Olandei la Indagra 2022. Gavrea a trecut în revistå situa¡ia produc¡iilor de cereale ¿i a principalelor destina¡ii de export pentru cele trei culturi majore: grâu, porumb, floareasoarelui. În privin¡a produc¡iilor, pentru sezonul curent se anticipeazå o pierdere de o treime din produc¡ia globalå de cereale a sezonului precedent (aproxima24

tiv 20 de milioane de tone, fa¡å de 30 de milioane de tone). Principala scådere se consemneazå la porumb - de la 15,186 milioane tone la 8,819 milioane. La oleaginoase situa¡ia e comparabilå cu cea din anul precedent, pierderea de produc¡ie fiind mai reduså, de la 4,5 milioate tone la cca 4,25 milioane. Deloc surprinzåtor, principala destina¡ie de export, în 2021, pentru grâul românesc, a fost Egiptul, cu 2,019 milioane tone, urmat, la mare distan¡å, de Iordania, cu 0,658 milioane tone, Coreea de Sud - 0,442 milioane, Sudan 0,431 milioane tone ¿i Israel - 0,366 milioane. România a mai exportat cantitå¡i semnificative în Italia, Spania, Vietnam, Etiopia, Pakistan, Emiratele Arabe

Unite, Germania, Grecia ¿i Austria. Principala ¡arå importatoare de porumb românesc a fost Spania - 1,352 mil.t, urmatå de Iran - 1,288 mil.t, Egipt - 0,597 mil.t, Turcia - 0,390 mil. t ¿i Italia - 0.362 mil.t. România a mai exportat în Olanda, Israel, Portugalia, Coreea de Sud, Irak, Germania, Liban, Noua Zeelandå. Pia¡a de desfacere pentru floareasoarelui este dominatå de Bulgaria, cu 0,438 mil.t, urmatå de Olanda - 0,228 mil.t, Turcia - 0,189 mil.t, Ungaria 0,158 mil.t, Portugalia - 0,112 mil.t, Spania - 0,053 mil.t, Italia - 0,035 mil.t.

Robert VERESS Profitul Agricol 41/2022

CULTURI VEGETALE

Gaura neagr\ din agricultura Ucrainei Estimarea de produc¡ie agricolå a Ucrainei pentru anul 2022 este de 65 de milioane de tone - cereale ¿i oleagionoase, a declarat Igor Prokopciuk, ambasadorul Ucrainei la Bucure¿ti. Dacå cifra se confirmå, ar fi o pierdere de 40% fa¡å de produc¡ia anului 2021. Cifrele de la Bruxelles nu concordå cu estimårile de la Kiev. Conform unui raport recent al Comisiei Europene, produc¡ia estimatå de grâu pentru sezonul 2021-2022 este de 33 de milioane de tone, în cre¿tere cu 7,6 milioane de t fa¡å de produc¡ia sezonului precedent. O scådere a produc¡iei cu 35%, la 21,5 mil. t, este a¿teptatå pentru sezonul 2022/2023.

Profitul Agricol 41/2022

În cazul porumbului este estimatå o produc¡ie de 42,1 mil.t în sezonul curent, în cre¿tere de la 30,3 mil.t fa¡å de sezonul precedent. Iar pentru sezonul urmåtor se estimeazå o pierdere de 30,7%, la 29,2 mil.t. ªi la floare ar urma så scadå produc¡ia cu 35,9%, la 10,5 mil.t, de la 16,4 mil.t în sezonul curent. Produc¡ia de rapi¡å ¿i de soia ar urma chiar så creascå u¿or ¿i în sezonul urmåtor, conform prognozei Comisiei. Prokopciuk insistå cå aproape 40% din economia Ucrainei s-a pråbu¿it din cauza råzboiului declan¿at de Rusia.

aproape de nivelul de export de dinaintea råzboiului. De la deschiderea "Coridorului Verde" din Odessa, s-au exportat aproape opt milioane de tone de cereale, 60% dintre acestea cåtre ¡åri din Asia, Africa, Orientul Mijlociu. Înså, situa¡ia este pe cale så se degradeze, din nou: 165 de vase sunt blocate de inspectorii ru¿i în strâmtoarea Bosfor, iar numårul lor este în cre¿tere. “De la declan¿area råzboiului, s-au furat cereale ucrainene în valoare de 550 de milioane de dolari, fiind tranzac¡ionate pe pie¡ele interna¡ionale”, sus¡ine ambasadorul Ucrainei.

În privin¡a exporturilor de cereale ucrainene, în luna septembrie s-a ajuns

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Cum ar putea fi salva]i micii fermieri din Câmpia de Vest Seceta extremå din vara acestui an coroboratå cu criza îngrå¿åmintelor au dat o loviturå agriculturii. Iar cei care, pe lângå culturå mare, aveau ¿i zootehnie, cåci în Câmpia de Vest afacerile acestea merg adesea mânå în mânå, au sim¡it ¿i cre¿terea pre¡urilor la furaje.

începutul lunii noiembrie 2022, cel mai grav este faptul cå pre¡ul îngrå¿åmintelor a crescut de patru ori, fa¡å de 2021. De aceea fermierii din Câmpia de Vest sunt nevoi¡i så ia o decizie dramaticå: reduc doza de fertilizan¡i, iar în acela¿i timp, sperå ca måcar în 2023 så nu se mai confrunte cu aceea¿i secetå, cum a fost în 2022, ci så vinå ploi suficiente så salveze culturile. Din informa¡iile strânse de DAJ Timi¿, un procent însemnat de agricultori a decis så reducå îngrå¿åmintele cu 50% la culturile înfiin¡ate în toamna anului 2022, cereale påioase ¿i rapi¡å, dar ¿i pentru cele din primåvara lui 2023, porumb ¿i floarea-soarelui etc. Este o situa¡ie grea, mai ales cå pre¡ul cerealelor nu mai este unul satisfåcåtor, iar totul s-a agravat în aceastå toamnå, când produc¡iile la porumb au fost mai mici cu 80%, iar la floarea-soarelui, cu aproape 50% în multe zone. “Speråm ca ¿i nivelul de precipita¡ii så nu fie în 2023 ca în vara anului 2022, fiindcå atunci chiar cå va fi dezastruos, mai ales cå vor fi reduse ¿i dozele de fertilizan¡i,” spune Codru¡ Anche¿, directorul DAJ Timi¿.

Dacå 2023 va fi un an bun la precipita¡ii, s-ar mai compensa lipsa îngrå¿åmintelor, nu cât ar trebui, dar va fi mai bine. În caz contrar, to¡i vorbesc de dezastru. “Oricum preconizåm o reducere a produc¡iilor în 2023, cu pânå la 40 50%. Evident cå ¿i calitativ vor fi recolte mai slabe”, crede Anche¿. Solu¡ii nu prea mai vede, mai ales în condi¡iile în care gazul ¿i energia electricå s-au scumpit foarte mult. În mod direct pre¡ul de produc¡ie al îngrå¿åmintelor s-a majorat. Marea crizå a fertilizan¡ilor i-a determinat pe mai mul¡i fermieri mici care lucrau între 50-100 ha så renun¡e la agriculturå, iar proprietå¡ile lor vor fi cumpårate de marii fermieri.

eceta nu love¿te doar domeniul vegetal, ci ¿i cre¿terea animalelor. Efectivul de bovine din Timi¿ a scåzut cu aproape 40% în acest an fa¡å de numårul de capete de anul trecut. Codru¡ Anche¿ spune cå principala cauzå este pre¡ul la furaje, cum sunt silozul de porumb ¿i lucerna. “Au crescut extrem de mult, din cauza secetei din varå, iar fermierii mai mici din sectorul zootehnic nu î¿i mai permit så achizi¡ioneze furaje, neexistând nici o pia¡å sigurå de desfacere a produselor din carne ¿i lactate, care så le aducå un venit stabil.” Astfel cå, acum, în agricultura din Câmpia de Vest s-a declan¿at o veritabilå reac¡ie în lan¡. Aceasta îi afecteazå ¿i pe cei din sectorul vegetal, ¿i pe cei din sectorul zootehnic, ¿i pe cei cu ferme mixte. ªi a¿a cum mici agricultori au ales så se lase de lucrat påmântul în acest an, vor fi destui mici fermieri care vor renun¡a la cre¿terea animalelor, este de pårere Anche¿.

De aici rezultå ¿i cantitå¡ile mici de gunoi de grajd, care pot fi utilizate de fermierii din vegetal, în criza fertilizan¡ilor chimici. De fapt, nici nu existå un sistem bine pus la punct pentru valorificarea îngrå¿åmintelor naturale din sectorul zootehnic. Fermierilor li se recomandå utilizarea de¿eurilor provenite de la animale, dar în Timi¿ cantitå¡ile sunt mici. Pe de altå parte, în octombrie 2022, kilogramul de boabe de porumb costa 1,52 lei, iar în 2021, era 70 - 80 de bani. Pre¡ul lucernei este foarte mare. În condi¡iile secetei extreme din 2022, furajele au fost tot mai pu¡ine, iar pre¡urile tot mai mari. Fermierii sus¡in cå toate paji¿tile au fost arse de soare. Au fost uscate, pur ¿i simplu. De pe un hectar de lucernå, se produceau 30 de balo¡i, iar în 2022 s-a ajuns la câ¡iva balo¡i. Cam acesta e nivelul produc¡iei în Timi¿, în acest an. În 2021, un balot era 120 de lei. În 2022, poate ajunge chiar la 300 de lei. "Cum ar putea un mic crescåtor de animale så cumpere furaje la asemenea costuri, atât timp cât nu are asiguratå o pia¡å a laptelui ¿i a produselor din lapte ¿i de carne pentru a avea venituri sigure? Evident cå nu poate rezistå ¿i atunci a renun¡at la a cre¿te animale. Asta s-a întâmplat în acest an în Timi¿. În continuare, acest pericol existå ¿i se pare cå nu prea e de fåcut mare lucru pentru a fi salva¡i producåtorii", sus¡ine Codru¡ Anche¿.

irectorul Direc¡iei Agricole crede cå este nevoie de un sprijin concret din partea statului. La nivel jude¡ean, el nu are F alte pârghii la îndemânå decât

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 41/2022

CULTURI VEGETALE organizarea de târguri locale. "Este nevoie de târguri cu mari ¿i mici producåtori locali. Este cea mai la îndemânå solu¡ie, care nu e costisitoare ¿i se poate pune u¿or în practicå în fiecare localitate cu sprijinul primåriilor locale ¿i al Consiliului Jude¡ean Timi¿", a explicat ¿eful DAJ. Acum, lucreazå la strategie ¿i se pregåte¿te baza de date cu to¡i producåtorii locali. “Så ¿tim de unde pornim!”, iar din 2023, va începe implementarea. Din påcate, aici mai apare o problemå, tipic româneascå: schimbarea, de cele mai multe ori, fårå motiv ¿i, de fapt, politicå, a directorilor de direc¡ii! "Sper så fiu låsat så lucrez în continuare, fiindcå eu am termen pânå în 20 noiembrie. Trebuie så fiu låsat ¿i peste aceastå datå la DAJ Timi¿ så îmi fac treaba, deoarece am deja proiecte în desfå¿urare, foarte necesare zic eu, pe care vreau så le duc mai departe ¿i så le finalizez. Cel mai mare este acesta cu promovarea produselor agricole din fiecare localitate. Dacå ai numit un specialist în domeniu, un om competent, care ¿tie ce are de fåcut, laså-l så î¿i facå treaba. Nu trebuie så îl schimbi la fiecare adiere de vânt. Laså-l så î¿i ducå proiectele pânå la final. Rela¡ia mea cu to¡i agricultorii din Timi¿ este excelentå. Am reu¿it så am o colaborare foarte bunå. Prin urmare, mam gândit la acest proiect al târgurilor foarte necesar. Eu nu am ¡inut cont de culoarea politicå a nimånui, ci numai de om ¿i de activitatea pe care el o face. Am lucruri mari de înfåptuit pentru agricultura din Timi¿. Sper så fiu låsat så îmi fac treaba, împreunå cu producåtorii agricoli din jude¡. Nu am avut nicio reclama¡ie la MADR, nici o nemul¡umire, în ¿ase luni de când sunt la conducerea DAJ Timi¿", spune Codru¡ Anche¿. În aceastå perioadå, o echipå conduså de el lucreazå la baza de date cu to¡i fermierii din Timi¿, fiindcå pânå acum nu a existat nimic. Sunt identifica¡i to¡i producåtorii agricoli din vegetal, din zootehnie, apicultorii ¿i legumicultorii etc.

"Nu ¿tiam nimic ce existå în Timi¿, concret cu cifre ¿i date. La DAJ, s-a stat, a trecut ziua, nimic în plus. Ne-am gândit cå aceste târguri så fie lunare pentru început, apoi de douå ori pe lunå ¿i chiar såptåmânale. Numai a¿a vom putea valorifica bine produsele agroalimentare pe care fermierii le ob¡in în propriile ferme. Vreau ca ei så aibå o pia¡å de vânzare asiguratå. Iatå visul tuturor fermierilor ¿i al celor de la Direc¡ia Agricolå Timi¿”, spune Codru¡ Anche¿.

Proiectul-pilot din Sânnmihaiu Român Un proiect-pilot a fost demarat, în 15 octombrie, la 15 minute de Timi¿oara, în comuna Sînmihaiu Român, unde a avut loc unul dintre cele mai importante târguri de toamnå din jude¡.

Evenimentul a avut succes. La deschidere au luat parte prefectul, subprefectul, primari. A fost lume multå dornicå så guste un mic sau un gula¿, dar au fost expuse ¿i produse agricole de toate felurile, precum ¿i multe ceaune în clocot cu gula¿ ¿i paprica¿. Au fost ¿i standuri cu oi, cu un mågåru¿ ¿i o vi¡elu¿å. “Sunt fermieri harnici, dar pe care din påcate nu are cine så îi promoveze, så îi facå cunoscu¡i! Meritå respectul nostru pentru munca prestatå ¿i produsele ob¡inute! Propunem autoritå¡ilor ca cel pu¡in trimestrial så organizeze asemenea evenimente, un lucru pozitiv atât pentru producåtori, cât ¿i pentru consumatori”,este mesajul lui Codru¡ Anche¿. Dar cu un târg nu se salveazå o agriculturå, fie ea ¿i numai la nivel de jude¡.

Codru] Anche[, directorul DAJ Timi[ la T=rgul agricol S=nmihaiu Profitul Agricol 41/2022

AFACERI, BANI, CREDITE

249 de milioane de euro pentru cei admi[i în IMM Agri Food Ministerul Antreprenoriatului ¿i Turismului a început procedura de platå pentru aplican¡ii admi¿i în cadrul programului IMM Agri-Food - granturi pentru capital de lucru. În cadrul programului IMM AgriFood au fost semnate 3.474 de contracte de finan¡are în sumå totalå de aproximativ 249,5 milioane euro. Vineri, primii 1.557 beneficiari au primit autorizåri de platå, urmând ca în urmåtoarele zile så fie transmise ¿i cåtre ceilal¡i beneficiari. Beneficiarii programului vor primi granturile nerambursabile, în valoare de pânå la 120.000 euro, începând cu luna noiembrie. Ministrul Antreprenoriatului, Daniel

Profitul Agricol 41/2022

Cadariu, admite cå au fost întârzieri, înså nu din motive care ¡in de minister. El a adåugat cå beneficiarii IMM Agri-Food trebuie så fie foarte aten¡i la termenul pentru transmiterea raportului de progres, ace¿tia având la dispozi¡ie 180 de zile de la data la care disponibilul a fost transferat în contul lor bancar. “Rog insistent så se încadreze în aceastå limitå de timp pentru a evita situa¡ia nedoritå de a pierde finan¡area! Mai mult, amintesc cå toate plå¡ile aferente proiectelor se fac doar prin transfer bancar; nu sunt permise retrageri din conturile de proiect ¿i nici plå¡i în numerar, chiar dacå vorbim despre cheltuieli eligibile”, a completat ConstantinDaniel Cadariu.

În continuare, pentru a începe procedura de platå, ministerul de resort a avut obliga¡ia de a desfå¿ura o nouå rundå de verificåri cu privire la încadrarea beneficiarului în categoria IMM ¿i în valorile maxime ale ajutoarelor de stat prevåzute de legisla¡ia incidentå. Måsura “Granturi pentru capital de lucru acordate entitå¡ilor din domeniul agroalimentar” din cadrul schemei de ajutor de stat a fost instituitå prin OUG nr. 61 din 6 mai 2022 privind unele måsuri pentru acordarea de microgranturi ¿i granturi pentru capital de lucru entitå¡ilor din domeniul agroalimentar cu finan¡are din fonduri externe nerambursabile.

AFACERI, BANI, CREDITE

Corteva> bani pentru dezvoltarea afacerilor din mediul rural Corteva Agriscience a anun¡at câ¿tigåtorii concursului de proiecte în cadrul programului de granturi TalentA-2022. Pe lângå premiile generoase, de 15.000 de dolari, acest concurs este unul dedicat exclusiv dezvoltårii afacerilor fermelor administrate de femei.

În

România, TalentA este un program ajuns la a III-a edi¡ie. Corteva l-a implementat în alte ¿ase ¡åri ¿i a oferit, de-a lungul timpului, mentorat pentru aproape 800 de participante. Anul acesta, 40 de doamne din mediul rural autohton s-au înscris în program pentru a-¿i expune proiectele ¿i concura pentru granturi.

Locul I - 6.000 $ Diana Georgescu, din Bråte¿ti, comuna Albe¿tii de Arge¿, jud. Arge¿, a depus proiectul Livada de poveste. Împreunå cu familia, ea de¡ine o livadå de pomi pe o suprafa¡å de 8 hectare, unde produce anual peste 200 tone de fructe, prune, pere, mere, gutui, cire¿e, vi¿ine ¿i zmeurå. Diana Georgescu î¿i dore¿te så transforme ferma într-o fermå integratå prin înfiin¡area unei linii de produc¡ie pentru suc pasteurizat, fresh-uri ¿i smoothie-uri din fructe în diverse combina¡ii. De asemenea, pe langå dezvoltarea fermei, Diana Georgescu dore¿te ¿i autorizarea unui punct gastronomic local pentru a produce fructe uscate ¿i chipsuri din fructe, dar ¿i gemuri, dulce¡uri ¿i compoturi. 30

Locul II - 5.000 $ Corina Hodorogea, prin proiectul Parteneriat Strategic între fermierii din Båleni, Dâmbovi¡a - crearea unui lan¡ scurt de aprovizionare, î¿i dore¿te îmbunåtå¡irea competitivitå¡ii producåtorilor de la ea din comunå ¿i integrarea în lan¡ul agroalimentar prin intermediul cre¿terii calitå¡ii produselor. Corina Hodorogea cultivå deja, pe o suprafa¡å de trei hectare, o varietate de legume ¿i încearcå så limiteze pierderile prin procesarea proprie a legumelor, dar obiectivul principal al proiectului depus este acela de a ajuta ¿i al¡i producåtori din zonå så limiteze pierderile.

Locul III - 4.000 $ Elena Larisa Naie-Stoicescu, din comuna Buzoe¿ti, jude¡ul Arge¿, a depus proiectul Sunshine Berries prin care dore¿te så valorifice spa¡iul de care dispune ¿i så î¿i dezvolte afacerea prin construirea unui nou solar. Elena Stoicescu de¡ine o micå planta¡ie de cåp¿uni ¿i livreazå fructe proaspete chiar ¿i în luna octombrie deoarece folose¿te un soi remontant. A ales special cåp¿unile deoarece aceste

fructe sunt tot mai cåutate ¿i reprezintå un mare interes economic ¿i alimentar, mai ales datoritå poten¡ialului de produc¡ie ¿i calitå¡ii fructelor, fiind printre singurele plante care ajung la maturitate în timpul anului ¿i care produc fructe încå din primul an. “Vrem så ne dezvoltåm afacerea cu fructe proaspete ¿i livrarea acestora direct cåtre consumatorul final prin livrarea la domiciliul clientului sau în puncte fixe stabilite de comun acord cu acesta. De asemenea, ne dorim så avem o mai mare continuitate în livrarea fructelor încå de primåvara devreme, pânå toamna târziu. TalentA a fost ceva ce nu ai ocazia mereu så întâlne¿ti ¿i pot spune cå toate cursurile au fost semnificative ¿i de real ajutor”, a punctat câ¿tigåtoarea locului III. Ca în fiecare an, a fost oferit premiul special. În acest an, 1.500 $ au fost aloca¡i proiectului Roadele Culturii, depus de Loveva Blidariu din jud. Arge¿. Acest proiect are o direc¡ie socialå, prin care se dore¿te asigurarea persoanelor vârstnice ¿i a copiilor din locuin¡e protejate cu fructe din livada pe care participanta o de¡ine la poalele mun¡ilor Fågåra¿. Profitul Agricol 41/2022

REPORTAJ DE

FERM| Alexandru Baciu a fugit de coada vacii, dar tot cu ea a f\cut avere Fiu de ¡årani, crescut la coada vacii, dupå propriile-i spuse, Alexandru Baciu a încercat så fugå de greutå¡ile vie¡ii de crescåtor de animale. Dar banii fåcu¡i u¿or, prin våmuire, i-a bågat în agriculturå. Iar azi conduce un colos agroalimentar: 4.650 ha de teren, 1.300 de vaci, fabricå de biogaz, abator, procesare vegetalå, magazine, restaurant.

åscut la 3 martie 1964, Baciu a copilårit în comuna ialomi¡eanå Bue¿ti. ªcoala, inclusiv Liceul de Horticulturå, a fåcut-o în Cålåra¿i, dar vacan¡ele le-a petrecut tot printre vaci, oi, ra¡e, gâ¿te. În 1986, la terminarea studiilor universitare (a fåcut Agronomia, la USAMV Bucure¿ti), se såturase de “dulcea¡a traiului patriarhal”. “Puteam primi reparti¡ie la CAP Buie¿ti, dar am fugit de munca grea. Miam luat nega¡ie ¿i m-am angajat la trustul IAS Cålåra¿i”. Ulterior a fåcut ¿i zootehnie, dar pe picior mare, la ISCIP Modelu, de care 32

¡ineau complexe cu 500.000 de porci. În 1991 s-a apucat de micul comer¡ transfrontalier, ducând rulmen¡i în Turcia, aducând parfum Denim ¿i blugi. În 1993 a devenit unul dintre primii comisionari vamali priva¡i. Câ¿tigul strâns l-a investit în agriculturå. A început în 2001, cu 5 ha de teren luat în arendå ¿i un tractor U650. Suprafa¡a a crescut exponen¡ial, an de an. În 2009 ajunsese deja 2.200 ha. Iar în anul urmåtor s-a apucat ¿i de zootehnie. În prezent administreazå 4.650 ha prin douå societå¡i. Respectiv 2.150 ha prin Prest Serv, care se ocupå ¿i de cre¿terea animalelor (a ie¿it din ac¡ionariatul acesteia, låsând-o pe fiica sa, care face ¿i contabilitatea firmelor, fiind absolventå de ASE), ¿i alte 2.500 ha prin cealaltå societate, TransLiberta (unde urmeazå så-l introducå în ac¡ionariat pe fiul såu, absolvent de Agrono-

mie), pe care a realizat ¿i investi¡ia în biogaz. Sediile celor douå firme se aflå în incinta de 12 ha a fostului IAS Grådi¿tea. Are 80 de angaja¡i pe cele douå societå¡i, 50 lucrând pentru vegetal, 30 pentru zootehnie. Baciu nu are teren în proprietate. Terenul firmei Prest Serv e luat în arendå, iar al TransLiberta în concesiune, pe 20 de ani, de la Agronomie. Mai are din contract 6 ani ¿i un drept de preemp¡iune pe 15 ani. Nu investe¿te în achizi¡ia de teren, fiindcå amortizarea se face în termen prea îndelungat. În aceste condi¡ii, fire¿te cå e preocupat de modificårile legisla¡iei care reglementeazå arenda. “Legea arendei este proastå, ca majoritatea legilor care fac referire la agriculturå. Ideea de bazå nu trebuia så fie durata arendei, ci valoarea acesteia, stabilitå în func¡ie de

Asocia¡iile nu pot face nimic fårå cotiza¡ie obligatorie Alexandru Baciu este vicepre¿edinte LAPAR. Din aceastå posturå, då un verdict sumbru pentru viitorul mi¿cårii asociative a fermierilor. “Sunt în mediul asociativ de 30 de ani. Sunt membru fondator la LAPAR, Clubul Fermierilor... Nu am fost în prim-plan, fiindcå erau al¡ii. Din

påcate, asocia¡iile sunt slabe, nu pot face nimic fårå un aparat executiv puternic, fårå o finan¡are corespunzåtoare. Vrem så fie ca în alte pår¡i, dar så facem tot ca noi. Nu merge a¿a. În Ungaria, spre care ne uitåm ca la un exemplu pozitiv, camerele agricole sunt obligatorii, Profitul Agricol 41/2022

REPORTAJ DE FERM|

gradul de fertilitate a terenului. În prezent am arenda de 1.500 de kg de grâu/ha ¿i a devenit nesustenabilå. Dintre cele peste 4.500 de ha pe care le lucrez, doar 40% sunt fertile. Restul: nisip, argilå, stuf, papurå, båltiri. A¿a cå produc¡ia medie la grâu nu depå¿e¿te 5 t/ha, de¿i merg cu norma maximå de azot permiså. Înså nu se ¡ine cont, iar proprietarii de terenuri din luncå, argiloase ¿i nisipoase, cer arendå ca în terase, unde e cernoziom. Am ajuns aici fiindcå statul ne face concuren¡å neloialå, prin ADS”. Chiar ¿i a¿a, Baciu a investit masiv în iriga¡ii, având 10 pivo¡i ¿i 39 de tamburi cu care reu¿e¿te så irige 3.000 de ha. Jumåtate din aceastå suprafa¡å e cultivatå cu soia, cealaltå, cu porumb. Produc¡ia medie la porumb irigat nu sare de 12 t/ha, tot din cauza limitårilor pedologice. La neirigat a reu¿it cu unii prin lege. ªeful camerei agricole este fermier ¿i, totodatå, politician (deputat). Se plåte¿te cotiza¡ie obligatorie la camerele agricole, inclusiv de cåtre societå¡ile din industria alimentarå. Iar strategia în agriculturå e fåcutå de un profesionist care coordoneazå sectorul vegetal, ca secretar de stat, de 20 de ani”. Profitul Agricol 41/2022

hibrizi (RWA, Bayer) aproape 9 t/ha, chiar ¿i în condi¡iile acestui an. Dacå nu ar fi obligat de rota¡ie, ar pune doar porumb, orz ¿i soia, nu ar mai cultiva grâu. “Nu-mi place. E scumpå såmân¡a, necesitå multe tratamente. E culturå pentru protec¡ie socialå”. Nici floarea-soarelui nu-i este pe plac ¿i nu figureazå în asolament. Anul acesta a început cu 800 ha de grâu, dintre care 300 ha de såmân¡å, 400 ha de orz ¿i 500 ha de rapi¡å, fiindcå a avut umiditate pentru råsårire. Pânå acum 5 ani, pe trei sferturi din suprafa¡å ara, iar pe diferen¡å mergea cu lucråri minime. În prezent, toatå suprafa¡a este prelucratå mecanic minim. “Plugurile le folosesc rar, pe sole mai îmburuienate. În schimb, fac scarificare anual. Am încercat ¿i no-till, dar nu merge aici. Ar fi ideal så nu întorci deloc brazda, fiindcå stratul de humus e foarte mic în luncå”. Nu a investit masiv în spa¡ii de depozitare. Are magazii pentru furajarea efectivelor de animale, dar, în general, orzul, porumbul ¿i soia le påstreazå în silobaguri. “Nu-mi propun så fac ¿i comer¡ cu cereale, îi las pe al¡ii”. Acum doi ani s-a asociat cu al¡i patru fermieri într-o cooperativå, Agrolife Båråganul. Cautå så valorifice toatå

produc¡ia prin cooperativå ¿i se plânge cå ceilal¡i membri nu prea îi urmeazå exemplul. Îl aratå cu degetul inclusiv pe pre¿edintele LAPAR, Nicu Vasile, asociat ¿i el la Agrolife. Cu efectivele de vaci a ajuns la 1.300 de capete, dintre care 410 sunt de lapte rasa Montbeliard. În rest, vi¡ele de înlocuire, vi¡ei, tåura¿i la îngrå¿at. În 2018 a reu¿it, în fine, o investi¡ie planificatå mai demult, dar amânatå în absen¡a resurselor financiare: fabrica de biogaz. L-a costat 3,2 milioane de euro, iar anul acesta a reu¿it så ramburseze ultimii bani împrumuta¡i de la bancå pentru realizarea acesteia. Chiar dacå amortizarea investi¡iei se va realiza greu, în circa douå decenii, e mul¡umit cå a rezolvat problema dejec¡iilor. “Uneori, când ies în minus, må blamez pentru investi¡ia în zootehnie. Alteori, totu¿i se våd beneficiile integrårii produc¡iei, fiindcå nu mai valorific porumbul cu 1,5 lei/kg, ci cu 2 lei, trecându-l prin vacå. Într-un an câ¿tig pe o parte ¿i pierd pe alta, dar, când trag linia, tot råmân cu 3-5% profit”. În numerele viitoare, vom reveni cu detalii despre investi¡ia în zootehnie, respectiv cea în biogaz.

Robert VERESS 33

CRE{TEREA

ANIMALELOR

70%

dintre produsele din carne de Mangali]a sunt false

Reprezentan¡ii Asocia¡iei Crescåtorilor de Suine din Rase Tradi¡ionale Bazna ¿i Mangali¡a trag un semnal de alarmå cu privire la faptul cå pia¡a este invadatå cu produse care se pretind a fi din carne de Mangali¡a ¿i Bazna, dar în realitate nu au nicio legåturå cu aceste rase. Grav este cå, în acest moment, este foarte greu, dacå nu imposibil så fie depistate aceste falsuri grosolane.

“

70% dintre aceste produse sunt false, adicå nu sunt în totalitate din carne de Mangali¡a sau nu au våzut deloc carne de Mangali¡a sau Bazna”, a afirmat Ioan Cleja, pre¿edintele asocia¡iei de Bazna ¿i Mangali¡a. El crede cå, pentru a fi identificate aceste falsuri, este nevoie ca o autoritate a statului så intervinå. În Cluj, asocia¡ia are un specialist, cu laborator, dar nu e de ajuns. Numai statul român poate avea puterea de a interveni ¿i a reglementa cu succes domeniul. La sesizarea asocia¡iei, echipa special creatå va merge så ia probe ¿i så le analizeze în laborator. La o asemenea opera¡ie este nevoie înså de o autoritate recunoscutå. Din påcate, concep¡ia råmâne clasicå româneascå: Laså cå merge ¿i a¿a! “Existå un mare specialist, profesorul Valentin de la Cluj, care poate identifica 34

pânå la 99,9% chiar 100% cå un produs este fåcut din carne de Mangali¡a sau din porc clasic. Dar, în momentul de fa¡å, asocia¡ia nu de¡ine procura prin care så poatå interveni în identificarea falsurilor. Statul este singurul care poate rezolva problema, în caz contrar, pia¡a va fi invadatå în continuare de falsuri de Mangali¡a ¿i singurii câ¿tigåtori vor fi comercian¡ii ¿i fal¿ii producåtori, iar perdan¡ii vor råmâne statul ¿i consumatorii naivi”, este de pårere Cleja. În asocia¡ie nu existå crescåtori care vând prin hipermarket. Sunt fermieri destul de mari în Piatra Neam¡, în Constan¡a, în Timi¿oara sau în zona Ardealului, dar ¿i ace¿tia ob¡in tot produse artizanale ¿i nu în cantita¡i industriale, care le-ar deschide u¿ile marilor retaileri. “Se produc cantitå¡i mici de produse autentice de Mangali¡a. Când tai porci din aceastå raså valoroaså trebuie så ¿tii foarte bine ce faci, fiindcå trebuie så vinzi tot animalul. Dacå råmâi cu slåni-

na, cu piciorul sau cu capul nu ai fåcut nimic. Trebuie så po¡i vinde tot. De aceea trebuie så î¡i dozezi foarte bine afacerea, altfel ie¿i în pierdere”, este de pårere Cleja. ¥n opinia lui Cleja, statul trebuie så înfiin¡eze laboratoare speciale de analizå a cårnii ¿i a produsele de Bazna ¿i Mangali¡a. Acolo så angajeze speciali¿ti care så ¿tie så facå aceste determinåri. Apoi, to¡i crescåtorii de Bazna ¿i Mangali¡a så fie îndemna¡i så facå determinåri în aceste laboratoare la carnea ce o produc în propria fermå. Laboratorul va fi garan¡ia autenticitå¡ii propriilor rase de porci. ¥n final, înfiin¡area unor echipe de control, care så meargå cu ANSVSA pe teren. Când se depisteazå un fals, ar trebui scos de pe pia¡å comerciantul. Så nu mai aibå voie så vândå carne måcar 6 luni, dacå a pus în circula¡ie falsuri.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 41/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ultimul }\ran de pe Obcina Ursului Så cre¿ti 10 vaci cu lapte nu mai este o afacere, este un calvar. Crize multiple au lovit fermele de familie, cele care au 10-40 de vaci. De aceea, ace¿ti crescåtori mici fac coadå la abatoare cu animalele lor: vor så scape de galere. Lipsa oricårei strategii de sprijin guvernamental pentru ferma de familie face ca tocmai acest segment mai dinamic din zootehnia noastrå så fie acum ¿i cel mai afectat.

-am cunoscut, la Pojorâta, pe Ion ºåran, crescåtor de vaci de la Obcina Ursului, un cåtun din comuna Fundu Moldovei, jude¡ul Suceava. Mica lui fermå a împlinit 30 de ani. “Bunicul dinspre tatå era Filip ºåran. Tata era Costan (Constantin) ºåran. Io îs Ion ºåran. M-am nåscut în 1945, pe 28 ianuarie, la Obcina Ursului. Unche¿u meu tot Ion ºåran era, iar pe måtu¿a o chema Ioana”, mi-a spus bådia Ion ºåran. A fåcut armata la Bra¿ov ¿i la Sighi¿oara, apoi s-a însurat ¿i a fåcut trei ficiori: Gelu, Ioan Tiberiu ¿i Costel ºåran. A lucrat la minå ¿i pe ¿antier ca dulgher. În 1991, a început så creascå vaci. “Stau aici sus pânå la jumåtatea lui decembrie ¿i apoi cobor în sat, iar în martie plec iar la deal. Am tot ce trebuie aici. Îngrijesc 6 vaci, le mulg la bidon. Am douå bidoane ¿i le duc pline cu lapte doi kilometri cu un cårucior cå ma¿ina nu poate ajunge la mine. Dau laptele la fabrica Raråu. Îmi plåte¿te 1,20 lei pe litru. Eu n-am fermå mare. Vacile mele stau toatå vara pe på¿une

¿i nu le dau nimic altceva. Au lapte ecologic, dupå cum se zice acum. Dacå månâncå numai iarbå, nici vacile mele nu-mi dau lapte mai mult: 5 litri pe zi în medie. Iarna, când le aduc în sat, le dau numai fân ¿i otavå, adicå a doua cositurå. Lucernå am pu¡inå pentru ele. Le mai dau câte pu¡in porumb de siloz. Anul trecut, am cumpårat o tonå de porumb siloz cu 300 de lei, dar acum s-a scumpit råu.” Pe când era copil, nu existau veterinari pe-aici. Pentru diaree, le dådea vacilor boabe de jneap, crude. Medicul veterinar face însåmân¡are artificialå ¿i la vacile lui. Vi¡eii stau cu vacile 6-7 såptåmâni ¿i ståpânul nu mai mulge nimic. Vinde tåura¿ii cu 2.000 de lei ¿i crede cå este un pre¡ bun. “Cât mai pot eu, mai fac. Când nu voi mai putea... Eu cosesc toatå vara. Am coaså. Vaca scoate såråcia din caså. Dacå n-ai vacå, ce faci? Când eram copil, aveam vaci ro¿ii cu totul pe-aici, vaci negre. Ur¿i nu am mai våzut pe Obcina Ursului. Cartofi s-au fåcut faini, nu am avut secetå. Socrul cu trei nurori n-are a se plânge. Tåti îs fete bune ¿i lucreazå la fabrica de lactate Raråul.” “Noi suntem oamenii påmântului, de aceea ne cheamå ¡åran, spune Tiberiu Ioan ºåran. Aici cumpårå stråinii påmântul. På¿unea mare a ajuns a primåriei. Demult, românii ståteau pe dealuri, ca indienii, la fel ¿i la Obcina Ursului din comuna Fundu Moldovei.

Aici a fost o colonie germanå la minerit. Au venit mul¡i evrei la Fundu Moldovei. O comunå foarte mare, cu trei ¿coli ¿i cu trei cåmine culturale, bine administrate de un primar gospodar. Case frumoase ¿i curate s-au restaurat dupå revendicarea pådurilor de pe obcine. Aici era minå de fier ¿i de mangan, închiså dupå 1990”. Toate a¿ezårile se în¿iruie de-o parte ¿i de alta a râului Moldova. Trecem prin satul Colacu, dupå numele unui oier venit aici demult de peste mun¡i. Urmeazå satul Botu¿. Aici e casa lui Ion ºåran din vale. “Erau copii mul¡i ¿i to¡i au plecat afarå cu pårin¡ii lor, iar ¿colile au cam råmas goale, poveste¿te Tiberiu. To¡i ståm aici, pe strada Preluca. Acolo, de la vale, este casa lui Costel. Tata cu mama, eu cu so¡ia ståm to¡i aici. Suntem patru familii în aceea¿i curte, cå tata mai are un frate. ªi nu ne-am certat niciodatå. Noi am hotårât så nu ne certåm. Dacå s-a spart lini¿tea, am mai råbdat...” Bådia Ion î¿i ia merindele de la mama Georgeta ¿i plecåm pe munte. Cine are caså în sat are ¿i pe obcinå. “E foarte greu så ai gospodårie în douå locuri. Când termini la deal, trebuie så fugi la vale.” Femeile fac foc în sobå din septembrie pânå în mai. Trecem prin Botu¿el, pe malul pârâului Botu¿el, ¿i mai avem 9 kilometri pânå la Obcina Ursului. Påstråvul a dis-

Profitul Agricol 41/2022

Ioan Tiberiu }\ran [i Ioan }\ran, cu unche[ul Ion }\ran la Obcina Ursului

pårut din cauza rumegu¿ului gaterelor, dar Romsilva aduce puiet pe apa Moldovei. Fondurile europene se acceseazå foarte greu din cauza birocra¡iei. “Nu te bagå nimeni în seamå dacå nu ai pe nimeni ¿i consultantul nu-¡i garanteazå cå vei prinde banii. La primårie tå¡ îs neamuri ¿i ei au prioritate la orice ofertå care apare”.

Acum, Costel ºåran lucreazå la Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România, unde este director executiv ¿i pe la 5 vine pe Obcinå ¿i cose¿te cu lanterna în frunte pânå la 12 noaptea. “Noi to¡i avem serviciu, plecåm diminea¡a to¡i, spune Tiberiu. Mama råmâne cu fata lui Costel ¿i tata e la deal. Dacå ne ocupam numai de animale, nu aveam din ce så tråim. So¡ia mea ¿i Elena, so¡ia lui Costel, lucreazå la fabrica Raråul, inclusiv în schimbul de noapte. Uneori, ele vin diminea¡a ¿i noi plecåm. Abia ne vedem.” Din vânzarea laptelui ¿i a tåura¿ilor, ace¿ti oameni harnici nu pot scoate måcar o singurå leafå de 1.000 de lei în medie pe lunå. Abia acum, bådia Ion ºåran prime¿te 1,20 lei pe litru din partea fabricii Raråul. Pe timp de varå, era 80 de bani litrul. În fiecare dminea¡å, el se scoalå la ora 4, mulge vacile ¿i Profitul Agricol 41/2022

carå laptele cu douå bidoane pe cårucior, pe o distan¡å de 2 kilometri, unde vine ma¿ina care colecteazå laptele. “Muncesc pentru 80 de bani sau, acum, pentru un leu ¿i 20 de bani. Zi de zi, nu ai duminicå, nu ai Cråciun sau Pa¿ti, pe ploaie sau pe furtunå...” Dar bådia Ion se simte mai bine aici, sus, decât în sat. Are 10 hectare de på¿une pentru vacile lui. Trebuie så treacå prin ograda unui vecin, altfel trebuie så ocoleascå 5 kilometri. Costel ºåran a accesat în 2019 un proiect finan¡at din fonduri europene nerambursabile prin PNDR. A luat 40.000 de euro pentru “Instalarea tânårului fermier ºåran Costel II, în comuna Fundu Moldovei, jude¡ul Suceava”. A cumpårat tractor ¿i utilaje pentru fânea¡å - cositoare, greblå, balotierå... “Ceau¿escu venise la pu¿cat de urs ¿i a fost aici la mo¿ Ion ºåran så-i vadå tablourile: îi pusese pe perete pe Ceau¿escu ¿i pe ªtefan cel Mare, iar la mijloc domnul Isus Hristos. «De ce l-ai pus pe el la mijloc?» «Pentru cå, fårå ajutorul lui, niciunul nu ajungea ce-a ajuns...», i-a råspuns mo¿u. Aici era burcut, o apå mineralå mai slabå. El punea în rucsac câte 10 sticle de burcut, cu dop de plutå ¿i mergea cu trenul la Bucure¿ti så ducå burcut la domni. ªi fåcea bani.” “Unche¿ul avea mustå¡ile albe, cu

plete lungi, ca de haiduc vechi. S-a lovit cu toporul la genunchi ¿i nu mai putea lucra. Muncea numai måtu¿a Ioana. El se ducea cu domnii la vânåtoare. Måtu¿a Ioana pregåtea hribi cu smântânå. Avem halåu cu apå pentru vaci ¿i tåia câte un vi¡el. Punea carnea în borcane ¿i se påstra bine”. Båiatul cel mare este Gelu, Ioan Tiberiu este al doilea fecior, iar Costel este prâslea. El a crotaliat vacile toate, pentru registru. Båie¡ii au såpat cu târnåcopul bazin de apå. Pe timpul råzboiului, frontul a trecut prin ograda unche¿ului. Dupå ce a murit unche¿ul, måtu¿a l-a rugat pe nepotul Ion så se lase de minå ¿i så vinå “la deal” ¿i l-a înfiat. Au venit vacile la muls. Bådia Ion pregåte¿te instala¡ia cu bidon. Dupå ce terminå de muls, bea o cafea cu vecinul ¿i apoi cite¿te din Psaltire. Se descurcå singur când fatå vacile. Dacå apare vreo distocie, îl anun¡å pe doctorul veterinar, care chiar vine “la deal”. Unche¿ul umbla în port popular. Fåcea vin de afine ¿i de pantinele, un fel de agri¿e. Bådia Ion are telefon mobil ¿i vorbe¿te cu cei dragi de câte ori vor ei, mai ales Costel îl cautå. Pânå într-o zi când va råspune numai robotul de lângå fagul cel båtrân...

Viorel PATRICHI 37

GR|DINA

VIA [i LIVADA Vinurile moldovene[ti premiate la competi]iile interna]ionale La 30 octombrie 2022, a avut loc la Bucure¿ti, Vernisajul Vinului Moldovenesc. A fost un eveniment de amploare, care reune¿te cele mai rafinate gusturi ¿i arome din Republica Moldova, peste 85% dintre vinurile expuse fiind premiate la competi¡ii interna¡ionale.

rganizat de Oficiul Na¡ional al Viei ¿i Vinului (ONVV), vernisajul îmbinå degustårile de vin cu mâncarea bunå ¿i muzica live, dar ¿i cu multe alte atrac¡ii pentru participan¡i. Pentru incursiunea în lumea cramelor renumite de peste Prut, fiecare bilet a avut incluse câte 10 deguståri. Pasiona¡ii de vin din capitalå au fost întâmpina¡i de o selec¡ie savuroaså de peste 40 de crame din Republica Moldova, atât nume cu notorietate, cât ¿i mici producåtori ce au pregåtit vinuri exclusiviste, autentice, pe care le produc într-un numår limitat. Atmosfera a fost completatå ce muzicå live, în special jazz, despre care se spune cå merge extraordinar în tandem cu vinul bun. Americanii, mai ales cei din Sud, nu ar fi de acord... România este principala ¡arå de desfacere pentru vinurile din Republica Moldova, în 2021 înregistrând o cre¿tere a exporturilor de vinuri moldovene¿ti cu 19% fa¡å de anul anterior. 38

Aromele de peste Prut sunt cele mai premiate din Europa de Est la concursurile interna¡ionale de profil, iar, în premierå pentru Republica Moldova, un vin autohton a fost desemnat cel mai bun vin ro¿u în cadrul Concursului Mondial de la Bruxelles, edi¡ia 2022. Distinc¡iile ob¡inute aratå eforturile comune ¿i colaborarea sporitå dintre vinificatorii autohtoni reuni¡i sub brandul de ¡arå “Wine of Moldova” ¿i Oficiul Na¡ional al Viei ¿i Vinului (ONVV), iar la

Oficiul Na¡ional al Viei ¿i Vinului (ONVV) este o institu¡ie publicå, organizatå printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementårii de politici în industria vitivinicolå. Institu¡ia a fost conceputå dupå modelul unor institu¡ii similare în domeniul vitivinicol din principalele ¡åri producåtoare de vin ale lumii. Constituirea ONVV a reprezentat pasul decisiv fåcut de sectorul public ¿i privat în implementarea schimbårilor în cadrul legislativ ¿i normativ al sectorului vitivinicol ¿i promovarea brandului vinicol de ¡arå - “Vinul Moldovei. O legendå vie” (“Wine of Moldova. A legend alive”), care contribuie esen¡ial la recunoa¿terea ¿i promovarea vinului moldovenesc de calitate peste hotarele ¡årii. aceastå edi¡ie a Vernisajul Vinului Moldovenesc participan¡ii sunt invita¡i så descopere o experien¡å de neuitat. Profitul Agricol 41/2022

GR|DINA, VIA [i LIVADA

BASF> 20% din vi]a-de-vie este exploatat\ la standarde europene Robert Båicoianu, director de vânzåri Culturi Horticole al BASF: “Estimåm cå, în acest moment, suprafa¡a cultivatå cu vi¡å de vie la nivel local este de cca. 180.000 de ha, din care doar cca. 30.000 de ha sunt exploatate la standarde europene, cultura ob¡inutå fiind apoi integratå într-un ciclu de produc¡ie coordonat. Restul, de aprox. 150.000 de ha, este cultivat încå în regim tradi¡ional” Aståzi, doar 20% din suprafa¡a cultivatå cu vi¡å-de-vie în România este exploatatå la standarde europene. Dar, spun speciali¿tii BASF, procentul cre¿te treptat, de la an la an, datoritå investi¡iilor continue realizate de fermieri ¿i a importului de bune practici din alte regiuni cu tradi¡ie. Potrivit lui Robert Båicoianu, director de vânzåri Culturi Horticole al BASF, ultimii ani au adus schimbåri în pia¡a de profil, începând cu programele de reconversie a culturilor de vi¡å-de-vie ¿i a celor derulate prin PNDR. De asemenea, un impact pozitiv au avut ¿i investi¡iile masive în capacitå¡ile de vinifica¡ie, dezvoltându-se noi unitå¡i de produc¡ie de vin, cu volume cuprinse între 2-3 mii de hectolitri ¿i câteva zeci de mii de hectolitri. Potrivit datelor Eurostat, România se aflå pe locul 5 în topul ¡årilor cu cele mai mari suprafe¡e cultivate cu vi¡å-devie, reprezentând 6% din suprafa¡a totalå cultivatå cu vi¡å-de-vie din Europa. România de¡ine cel mai mare numår de podgorii din Uniunea Europeanå, peste 30% din totalul acestora (mai mult de Profitul Agricol 41/2022

800.000). Dacå în Fran¡a suprafa¡a medie a unei podgorii este cea mai mare din Europa (cca 10,5 hectare), România este la polul opus, cu o suprafa¡å medie de 0,2 hectare. Totodatå, potrivit Eurostat, 27,9% din suprafa¡a totalå ocupatå de podgoriile autohtone este dedicatå producerii de vinuri de calitate superioarå, restul de 72,1% din suprafa¡a totalå localå revine produc¡iei de vin de maså. Conform BASF, vinificatorii au investit, în ultimii ani, în echipamente ¿i linii tehnologice noi, dar ¿i în diverse produse oenologice de foarte bunå calitate. De asemenea, au colaborat cu vinificatori cu experien¡å din alte ¡åri pentru a cre¿te nivelul de calitate al vinurilor produse. Pia¡a de vinuri localå a ajuns, astfel, la un volum de cca 4-5 milioane de hectolitri anual. “Este fundamental ca toate procesele så poatå fi urmårite ¿i reglate conform ultimelor tehnologii: men¡inerea fermentårii la temperaturå controlatå, monitorizarea acesteia din punct de vedere al duratei, momentul aplicårii dro-

jdiilor selec¡ionate etc. BASF este promotorul digitalizårii în zona de produc¡ie a strugurilor ¿i a vinului, oferind o serie de aplica¡ii destinate urmåririi proceselor tehnologice ¿i a costurilor aferente, în vederea eficientizårii activitå¡ii producåtorilor”, sus¡ine Båicoianu. Rata de utilizare a aplica¡iilor digitale în segmentul de vitivinifica¡ie a crescut de la an la an, ceea ce aratå un interes din ce în ce mai mare al fermierilor ¿i o deschidere spre noi tehnologii menite så asigure produc¡ii mai mari ¿i de o calitate superioarå. Dezvoltarea oenoturismului ¿i promovarea producåtorilor locali sunt alte aspecte cu impact în cre¿terea pie¡ei de profil. Pentru a sprijini producåtorii locali, BASF a ini¡iat, acum mai bine de 7 ani, un concurs na¡ional de vinuri, Pove¿ti cu Vinuri Române¿ti. Organizat în parteneriat cu ADAR, acesta se adreseazå tocmai micilor producåtori, cu suprafe¡e mai mici de 100 de ha, care au nevoie de sus¡inere ¿i promovare.

adaptare de Arin DORNEANU 39

INDAGRA 2022 agricultur\ pe asfaltul Bucure[tiului Duminicå, pe 30 octombrie, s-a tras cortina peste Indagra 2022, târgul urban al agriculturii, care se ¡ine cu încåpå¡ânare pe asfaltul de la Romexpo Bucure¿ti. S-au stins ¿i reflectoarele ¿i ecourile vocilor vizitatorilor din Pavilioanele B 1 ¿i B 2. Trågând linie, fost o edi¡ie mai reu¿itå sau mai fadå decât în anii trecu¡i?

În compara¡ie cu 2019, spa¡iul expozi¡ional exterior central a fost ocupat în acest an în întregime, ba chiar am remarcat o oarecare înghesuialå între standuri, astfel cå echipamentele unor expozan¡i påreau cå fac parte din ofertele altor firme. De apreciat ¿i strådania organizatorilor de a påstra nealteratå imaginea de târg comunal, de bâlci. Vizitatorii erau întâmpina¡i la intrarea dinspre Pia¡a Presei de un cor de coco¿i care cântau ivirea zorilor la orice

orå din zi. Acolo era cortul cu påsåri cântåtoare, alåturi de perechile lor ouåtoare, de porumbei ¿i chiar de papagali (påsåri) multicolori, spre încântarea copiilor adu¿i så-i admire. Lângå påsåri am gåsit un alt cort, cu vaci, tauri, vi¡ei ¿i vi¡ele expuse de crescåtori adevåra¡i. Alåturi, ca în fiecare an, Romsilva a prezentat mai mul¡i armåsari superbi. ¥n mod neobi¿nuit, frumoasele cabaline atrågeau mai degrabå tinere dornice de un selfie decât vreun tânår priceput.

entru INDAGRA de anul acesta, pandemia putea fi un reset, o reinventare. Dar, nu, organizatorii råmân cu plåcere încremeni¡i în proiect. Iar timp de 5 zile re¡elele sociale au mustit de comentarii: “cam pu¡ine firme”, “cam slåbu¡”, “n-a fost chiar a¿a råu”. Trågând linie, au lipsit multe firme importante din toate domeniile. Totu¿i, organizatorii se låudau cu peste 400 de expozan¡i.

Profitul Agricol 41/2022

Apoi, Indagra ne-a obi¿nuit cu o mare varietate de ma¿ini ¿i utilaje agricole expuse în exterior, chiar dacå în acest an au lipsit o parte din “greii” industriei. Totu¿i, printre cei care s-au încåpå¡ânat så prezinte o bogatå ofertå de tractoare ¿i combine s-au numårat NHR Agropartners, care a venit cu o serie interesantå de noutå¡i, printre care un tractor Deutz-Fahr unic, într-o nuan¡å distinctå de verde, douå super-semånåtori de precizie de la Sfoggia, plus alte tractoare ¿i echipamente care ¿i-au dovedit performan¡ele ¿i se regåsesc în sute de ferme din România. Agri-Alian¡a a mizat la edi¡ia aceasta pe tractoare pentru ferme mici ¿i medii, sprayere ¿i o performantå combinå Sampo Comia, fabricatå în Finlanda. Speciali¿tii companiei erau mai mereu ocupa¡i så råspundå întrebårilor puse de fermieri despre utilajele expuse, semn cå, de¿i este un târg pe asfalt, la Indagra au venit ¿i fermieri. Prezentå pentru prima datå la Romexpo cu stand, Dicor Land a avut o bogatå ofertå de tamburi pentru irigat, alåturi de echipamente de la Maschio Gaspardo, care avea în standul vecin o serie de utilaje pentru prelucrarea solului, semånåtori ¿i sprayere. Printre companiile care au avut standuri la exterior meritå så le amintim pe Tehnodiesel, cu o variatå gamå de încårcåtoare Weidemann telescopice Profitul Agricol 41/2022

mari sau mai mici, articulate, utile atât în ferme vegetale mari sau ferme zootehnice, cât ¿i în ferme mici sau chiar pentru lucråri municipale, la primårii. La rândul såu, Farm Tech, importator Schaeffer, a expus pe o suprafa¡å mare o serie de încårcåtoare cu bra¡ telescopic, dotate cu cupe sau furci. De salutat prezen¡a producåtorilor autohtoni, atâ¡ia câ¡i au råmas. IRUM Mure¿ a venit cu tractoarele de puteri mici ¿i medii, iar RURIS Dolj, cu motoutilaje mici pentru agricultura pe suprafe¡e reduse, precum ¿i cu echipamente pentru gazon ¿i silviculturå. Din påcate, pe platformele exterioare, fa¡a profesioni¿tilor era luatå tot de prezen¡a “sibienilor”, a celor care vindeau brânzå, urdå, ca¿, slåninå, pastrame ¿i alte produse cårnoase “garantat din Sibiu”, la pre¡uri cam mari, dar o datå pe an e INDAGRA, nu-i a¿a? De¿i în ora¿, la standurile lor nu prea era îmbulzealå. ¥n Pavilioanele B 1 ¿i B 2, adicå ce a mai råmas frecventabil din imensul spa¡iu expozi¡ional interior, sute de firme din domeniul horticol prezentau în cadrul INDAGRA FOODS legume ¿i fructe în aranjamente multicolore, cu la fel de multicolore plicuri cu semin¡e alåturi. Vizitatorii chiar au luat cu asalt standurile Marcoser ¿i al altor producå-

tori de legume ¿i semin¡e. Am observat, dupå mai mul¡i ani de “båtut” expozi¡ii interne ¿i interna¡ionale, cå INDAGRA a început så se apropie, ca aranjament ¿i amplasare a standurilor, de manifestårile similare din Europa. Sigur, mai este de lucru, dar în zona alocatå echipamentelor ¿i utilajelor pentru industria alimentarå am remarcat un mod de prezentare a acestora aproape ca în Vest. Printre exponate am våzut inclusiv echipamente pentru mici afaceri locale, printre care ambalarea igienicå de legume ¿i fructe, inclusiv cu ajutorul robo¡ilor (cine î¿i permite), precum ¿i mini-fabrici de bere. Iar dacå existå ofertå, aceasta impulsioneazå ¿i cererea. Tot în zona de echipamente pentru industria alimentarå am remarcat prezen¡a lui Donald Trump. De fapt, era un manechin din plastic în mårime naturalå al fostului pre¿edinte SUA, îmbråcat în echipament de... måcelar. De asemenea, printre firmele expozante s-au numårat ¿i cele care oferå servicii la cheie pentru iriga¡ii ¿i echipamente ¿i tehnologii atât pentru cultura mare, cât ¿i pentru legumiculturå, viticulturi ¿i pomiculturå, cum ar fi Netafim, Valley, NaanDanJain, Rivulis, Da Bacco.

Arpad DOBRE 41

Zootehnia a intrat la ap\ La Bucure¿ti, anul acesta, marile companii care construiesc pentru zootehnie au venit mai mult cu pliante. Câ¡iva fermieri, care au preferat anonimatul, s-au plâns cå Ministerul Agriculturii nu s-a implicat suficient în acest eveniment, iar organizatorii Indagra au pretins 200 de euro pe metrul påtrat de stand.

“

Mai bine cumpår terenul”, glumea un mucalit. În fiecare an, oierul Constantin Tudor amenaja la INDAGRA, pe banii lui, o stânå tradi¡ionalå, cu mari ceaune de tuci ¿i gråtare, cu mågari ¿i câini ciobåne¿ti. “De data asta, nu m-au mai invitat. A¿ fi venit...”, spune supårat. ¥n schimb, Tamash Nagy, fost secretar în Ministerul Agriculturii, a venit la INDAGRA pentru utilaje necesare în procesarea cårnii din ferma lui de Angus din jude¡ul Mure¿. A închis cercul, adicå are “lan¡ul integrat”, ¿i cautå så cumpere ni¿te echipamente pentru fabrica lui. “Mi s-a pårut cam restrânså edi¡ia din acest an. Nu este un târg reprezentativ pentru capitalå. Agraria a fost mai mare”. “Pe noi nici nu ne-au invitat”, spune Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei 42

Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simmental. “În orice caz, am constatat mai multe neajunsuri. Eu cred cå managementul acestei expozi¡ii este deja depå¿it, este rodul unei gândiri învechite. Aståzi fermierii trebuie motiva¡i så vinå la o expozi¡ie. Dacå nu au vizitatori care ar putea deveni cumpåråtori, firmele nu vor mai veni nici ele. ¥¡i dore¿ti ca vizitator bucure¿teanul care då 10 lei så intre ¿i cumpårå un kilogram de brânzå, un trandafir sau 10 bulbi de lalele? Indagra a cåzut pe locul al treilea, dupå Agraria ¿i Agromalim”, spune scurt Haller. Dumitru Andre¿oi a venit cu peste 60 de oi ¿i berbeci din rasa ºurcanå, din aproape toate varietå¡ile: Bucålaie, Breazå, Oache¿å, Bålå, oaia albå de Brastavå¡, cu cap negru. Îi place så le aibå pe toate în ograda lui generoaså. ªi dacå tot a fost Sfântul Dumitru timp de douå zile, le-a oferit tuturor cunoscu¡ilor brânzå graså ca untul, pas-

tramå de cârlan, sloi ¿i alte bunåtå¡i. Dacå onoarea oierilor a fost salvatå de berbecii lui Dumitru Andre¿oi, cea a våcarilor a fost ¡inutå mai mul¡i crescåtori. ¥n primul rând, au fost vacile lui Mihai Petcu din Pantelimon. “M-au invitat cei de la Ministerul Agriculturii ¿i trebuia så vin cu 6 vaci”, spune doctorul Petcu. Vaci dichisite, tunse, du¿ate, cu ugere grele. Apoi, Asocia¡ia Crescåtorilor de Taurine din Mure¿ a etalat exemplare frumoase de Bål¡atå Româneascå, chiar ¿i douå vi¡ele din rasa Jersey. Au ie¿it pentru prima datå în public cu animale ¿i reprezentan¡ii organiza¡iei “Genetica din Transilvania Cooperativå Agricolå”, de la Asocia¡ia Some¿Arie¿. Cortul în care ståteau vacile de la Indagra rivaliza ca dimensiune cu co¿terea¡a gåinilor de alåturi. Chiar dacå ar fi vrut crescåtorii så-¿i prezinte animalele, nu aveau unde fiindcå nu s-a amenajat niciun ¡arc, nimic.

Viorel PATRICHI

Dumitru Andre[oi Profitul Agricol 41/2022

MA{INI & UTILAJE Dezmiri[tire eficient\ cu grapa Amazone Catros XL Amazone a organizat recent o demonstra¡ie în câmp, la o fermå din jude¡ul Vaslui. Acolo a pus la lucru o grapå Amazone Catros XL. Aceasta este eficientå la dezmiri¿tirea ¿i prelucrarea la adâncimi variabile, concomitent cu amestecarea resturilor vegetale ¿i pregåtirea patului germinativ pentru semånåturile de toamnå.

roducåtorul german oferå, prin distribuitorii din România, o serie de modele care pot fi pliate pentru transport ¿i pot prelucra solul pe lå¡imi de lucru de 5, 6, 7 sau 8 m. Este bine de ¿tiu cå existå ¿i variante de echipare prin care nu este nevoie de tractoare foarte puternice pentru operarea Catros XL. În varianta TS, tractatå, acestea pot fi dotate cu barå de trac¡iune ¿asiu tip bogie (adicå toate rândurile de discuri sunt prinse într-un cadru central). Mai existå ¿i varianta TX, la care

grapele au ro¡i de rulare amplasate central. În acest caz, sunt disponibile modele Catros XL cu lå¡imi de lucru de 7 ¿i 8 m, care prelucreazå eficient solul la viteze de lucru ce pot ajunge pânå la 18 km/h, în condi¡ii de productivitate sporitå ¿i consum redus de motorinå. Ceea ce atrage aten¡ia la Catros XL sunt discurile mari de 610 mm, cu 25 cm între ele. În plus, distan¡a måritå între rândurile de discuri ¿i între discuri ¿i tåvålugi oferå posibilitatea prelucrårii optime a solului, chiar ¿i în prezen¡a unor cantitå¡i mai mari de resturi vegetale. Pentru terenuri uscate ¿i dure, se poate cere echiparea cu discuri crenelate grosier, dar au ¿i op¡iunea de dotare cu discuri crenelate fin. Aceste discuri oferå o tåiere completå a suprafe¡ei solului ¿i au ca efect sfårâmarea acesteia, inclusiv la prelucrarea la adâncimi mai mici de lucru. Rularea în linie dreaptå a echipamentului în spatele tractorului este asiguratå de unghiul specific de “atac” al celor douå rânduri de discuri, concomitent cu amestecarea foarte bunå a solului cu resturile vegetale, totul la o for¡å de trac¡iune reduså, chiar ¿i pe terenuri mai dure.

Grapa dispune de douå cadre-¿asiu cu discuri, pre-echipate hidraulic ¿i care se pot mi¿ca în plan vertical, ceea ce permite urmårirea denivelårilor. Adâncimea de lucru se poatea regla infinit variabil, fie mecanic, direct pe grapå, prin sistemul rotativ cu bol¡uri, fie hidraulic, din mers, direct din cabina tractorului. Echipamentul se men¡ine permanent paralel cu solul, la aceea¿i înål¡ime, chiar dacå se schimbå adâncimile de lucru.

Tasare reduså Modelele Catros XL tractate, care au ¿asiu TS ¿i barå de trac¡iune cu lå¡imi de lucru de 4 m, 5 m ¿i 6 m, oferå în plus ¿i o netezire mai bunå a solului prelucrat. Acest lucru este posibil datoritå ro¡ilor de transport, care pot fi rabatate integral peste cadru. Drept urmare, greutatea suplimentarå a acestora faciliteazå penetrarea uniformå a discurilor în sol chiar ¿i în terenuri mai dure. La modelul TX, care are lå¡imi de lucru de 7 ¿i 8 metri, ro¡ile de rulare pot avea anvelope supradimensionate, de 700 mm. Acestea reduc foarte mult presiunea pe sol ¿i scad tasarea chiar ¿i atunci când sunt utilizate pe soluri nisipoase ori mai umede. Grapele din gama Catros XL pot fi echipate cu 11 tipuri de tåvåluguri diferite. În func¡ie de tipul de sol ¿i de condi¡iile din teren, fiecare dintre acestea este potrivit pentru reconsolidare ¿i controlul adâncimii. Aceste grape se pot dota ¿i cu greble de nivelare cu arcuri, fiind utile în special la pregåtirea patului germinativ. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 41/2022

MA{INI & UTILAJE

Trac]iune [i rezisten]\ sporit\ cu BKT EM 933 Super BKT a lansat såptåmâna trecutå, cu prilejul expozi¡iei interna¡ionale Bauma 2022 de la Munchen, anvelopa EM 933 Super, cu proprietå¡i de autocurå¡are superioare ¿i trac¡iunea de primå claså, chiar ¿i în cele mai dificile condi¡ii de teren.

ste o anvelopå optimå pentru echipamente de såpat ¿i încårcat, de tipul excavatoarelor, ce sunt utile inclusiv în ferme care au canale de iriga¡ii care necesitå curå¡are, decolmatare, lårgire, precum ¿i la såparea ¿an¡urilor, canalelor sau bazinelor pentru colectarea apei pluviale. EM 933 Super are un design remarcabil al pere¡ilor laterali, cu o muchie proeminentå ce permite contactul strâns dintre douå anvelope fårå a fi nevoie de un inel special din cauciuc pentru a evita påtrunderea pietrelor. Noul model a fost expus în premierå la Bauma 2022 ¿i este disponibil cu dimensiunea 290/90 - 20. În standul BKT au mai fost expuse ¿i alte modele de anvelope performante, printre care:

- Earthmax SR 313 cu structurå în întregime din o¡el, pentru autobasculante ¿i încårcåtoare. - Maglift, proiectatå pentru stivuitoare. - Earthmax SR 51, pentru încårcåtoare ¿i buldozere, cu o rezisten¡å ridicatå la tåiere. - Earthmax SR 315, pentru încårcåtoarele LHD. Toate acestea se adaugå la gama extinså de anvelope, de peste 3.200 de produse, oferite de BKT pentru segmentele specializate din domeniile construc¡iilor, terasamentelor ¿i mineritului, dar ¿i din lucrårile agricole, industriale ¿i logistice, precum ¿i pentru grådinårit ¿i ATV-uri.

Tendin¡e în industria anvelopelor Inginerii BKT spun cå, pentru a fi tot mai performante, anvelopele includ o serie de noi compu¿i. Dincolo de tendin¡ele în utilizarea materialelor noi, precum cauciucul natural, grafenul ¿i poliesterul, sau a nanotehnologiilor, cea mai relevantå tendin¡å este legatå de anvelopele multifunc¡ionale, hibride, care combinå trac¡iunea foarte bunå cu rezisten¡a reduså la rulare. Obiectivul general urmårit de fabrican¡i este performan¡a anvelopei ¿i echipamentului bazatå pe caracteristicile reu¿ite ale proiectårii anvelopei, care favorizeazå capacitatea de flota¡ie, durabilitatea ¿i rezisten¡a. În plus, existå o tendin¡å nouå în cercetarea acelor materiale care sunt mai potrivite pentru reducerea zgomotului, cu scopul de a îmbunåtå¡i starea de sånåtate a operatorilor, dar ¿i ca o cerin¡å pentru utilajele puse în mi¿care de motoare electrice.

Anvelope inteligente Prin anvelopele pe care le proiecteazå ¿i le pune în fabrica¡ie, BKT råspunde exigen¡elor tot mai mari de pe pia¡a din domeniu, odatå cu cre¿terea ponderii vehiculelor electrice ¿i cu condus autonom ¿i a echipa- zori, cu anvelopele, care transmit o sementelor automatizate care, la rândul rie de informa¡ii: lor, comunicå cu anvelopele cu råspuns - stadiul actual al uzurii benzii de rurapid. Da, a¡i citit bine, aceste echipa- lare, mente comunicå, printr-o serie de sen- dacå este necesarå autoumflarea, - necesitatea modificårii presiunii în func¡ie de terenul pe care sunt utilizate sau în func¡ie de tipul opera¡iunilor efectuate de echipamentul pe care sunt montate. A¿adar, vorbim de anvelope inteligente, care oferå beneficii atât în ceea ce prive¿te bugetul, cât ¿i pentru mediu, datoritå tuturor acestor caracteristici sofisticate.

Arpad DOBRE 44

Profitul Agricol 41/2022

OPINIE

Miza din spatele

Nina GHEORGHI}| vicepre[edinte LAPAR

4 octombrie a fost votat, în Comisia de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, proiectul de lege prin care s-au adus modificåri ¿i amendamente la unele articole din Codul civil privind arendarea terenurilor agricole. Printre aceste modificåri se numårå ¿i durata de arendare. Deputa¡ii din comisie au votat pentru 10 ani, a¿a cum au propus ini¡iatorii proiectului. Cu doar o lunå mai devreme, pe 29 iunie, senatorii din Comisia de Agriculturå votau ca durata minim a contractului de arendå så fie de 7 ani. Acum, urmeazå ca proiectul så intre la dezbatere în plenul Camerei Deputa¡ilor, camerå decizionalå. Abia atunci vom vedea dacå durata contractului de arendå va fi de 7 sau 10 ani.

ersonal, am participat la dezbateri în cele douå comisii, în calitatea mea de vicepre¿edinte LAPAR, ¿iam fost surprinså så constat cå nu existå nicio organiza¡ie a proprietarilor de teren în România. În cazul acesta, orga-

niza¡iile de fermieri au declinat cåtre legiuitor så decidå în numele proprietarilor de terenuri agricole care vor intra sub inciden¡a acestor modificåri. Dupå cumplita secetå din 2020, cele 4 mari organiza¡ii profesionale (PRO Agro, LAPAR, APPR ¿i UNCSV), reunite sub umbrela Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, au fåcut demersuri, mai mult ca oricând, pentru a determina deciden¡ii politici så stabileascå o duratå minimå suficientå de arendare, care så dea stabilitate fermelor så facå investi¡ii în iriga¡ii ¿i tehnologii de conservare a apei în sol în vederea cre¿terii rezilien¡ei acestora la schimbårile climatice, ¿i nu numai. Deciden¡ii politici au în¡eles, iar actuala coali¡ie de guvernare ¿i-a propus så legifereze conform demersurilor fåcute de fermieri prin organiza¡iile profesionale. Fermierii au solicitat o duratå de arendare de 10 ani, întrucât au nevoie så convingå båncile, la solicitarea creditelor pentru investi¡ii, cå de¡in mijlocul principal de produc¡ie, pe toatå perioada de amortizare, a acestor investi¡ii, (care variazå de regulå între 8 ¿i 10 ani, dar poate ajunge ¿i la 20 de ani în cazul clådirilor). De asemenea, durata aceasta de arendare permite fermierului så poatå aplica o agrotehnicå cu includerea unor rota¡ii cu duratå lungå ¿i practici de agriculturå care måcar conservå, dacå nu îmbunåtå¡esc gradul de fertilitate al solului. Imediat dupå votul din Comisia de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, au început campaniile de manipulare a opiniei publice. Sunt duse atât în presa scriså, dar mai ales în social media. ¥ncå din titlul articolelor, se manipuleazå opinia publicå prin afirmarea unor

neadevåruri chiar de naturå juridicå. Pentru oameni neaviza¡i paragrafe pozi¡ionate ca titlu de articol precum “Råzboiul påmântului. Marii proprietari de terenuri ¿i arenda¿ii î¿i fac propriile legi. Micii proprietari de terenuri se tem cå arenda¿ii devin ståpâni pe påmântul lor” sau “Legea arendei pe minim 7 sau 10 ani - a doua confiscare a proprietå¡ii private în agriculturå dupå na¡ionalizarea din anii '60” - nu fac nimic altceva decât så creascå ura, care ¿i a¿a existå, în raport cu fermierii mari ¿i medii. Ce este foarte surprinzåtor pentru mine, dar ¿i pentru membrii AAC, este cå aceastå campanie de manipulare a fost lansatå de jurnale economice, unde nivelul de cunoa¿tere a mecanismelor care pun în mi¿care ¿i men¡in performan¡ele unui business este crescut. Într-o societate normalå era de a¿teptat ca exact aceste ziare så combatå, dacå sim¡eau nevoia, acest proiect de lege, prin analize economice prin care så arate cå durata minimå de arendare, de 7 sau 10 ani, dåuneazå performan¡elor economice ale mediului agricol. Folosirea mesajelor populiste, care din påcate prind foarte bine la mentalul colectiv al societå¡ii, nu fac nimic altceva decât så arate cå miza din spatele acestor campanii nu stå în ceea ce laså så se în¡eleagå la prima vedere. Aceste campanii de preså trâmbi¡eazå grija pentru proprietarii de terenuri ¿i mo¿tenitorii acestora pleca¡i în afara grani¡elor ¡årii. Se exprimå temeri cum cå proprietarii de teren vor råmâne captivi în contracte din care nu vor mai putea ie¿i sau nu vor mai putea dispune de dreptul lor de proprietate. Arenda¿ii vor fi cei care vor deveni ståpâni pe terenurile micilor proprietari de 1,2,3 sau 5 ha. Se accentueazå faptul cå orice membru de fami-

Profitul Agricol 41/2022

OPINIE

duratei de arendare lie sau mo¿tenitor ar dori så practice meseria de fermier nu va putea dispune de teren pe perioada în care a fost arendat ¿i va trebui så a¿tepte pânå la expirarea perioadei de arendare. A¿adar, se amestecå, cu bunå ¿tiin¡å, obliga¡iile asumate, pe care pår¡ile trebuie så le respecte în cadrul unui contract semnat legal, cu neadevåruri juridice, pentru a cre¿te ¿i mai mult opozi¡ia societå¡ii civile în raport cu acest proiect de lege. În opinia mea, campaniile de manipulare a opiniei publice, în speran¡a blocårii acestui proiect de lege, privind durata de arendare, are în realitate o altå mizå. Aceasta este pia¡a funciarå.

oi explica de ce cred asta. ºårile cu poten¡ial agricol, la nivelul sau peste România, au foarte bine reglementatå pia¡a funciarå atât în ceea ce prive¿te libera circula¡ie a terenurilor, cât ¿i dreptul de folosin¡å al acestora. România a fåcut ceva pa¿i cu privire la reglementarea vânzårii terenurilor agricole, dar nu a reglementat absolut deloc dreptul de folosin¡å al acestora, dupå abrogarea Legii 16/1994 odatå cu adoptarea noului Codului civil în 2009. Chiar dacå am reglementat vânzarea terenurilor så protejåm cumva fermierul, prin acordarea unui loc destul de sus în ierarhia preemptorilor, lipsa lichiditå¡ilor, din fermå, ¿i absen¡a unui credit funciar, cu o duratå de rambursare de minim 20 de ani, fac ca terenul så fie vândut la liber celui care are bani. Înså, prin reglementarea dreptului de folosin¡å, dacå terenul se aflå sub contract de arendå, cel care-l cumpårå este obligat så-l lase fermierului pânå la expirarea contractului de arendå. Aceasta permite ca investi¡iile planProfitul Agricol 41/2022

ificate, pe perioada de derulare a contractului de arendå, så fie duse la bun sfâr¿it. Cu cât durata de arendare este mai mare, cu atât interesul pentru a face speculå cu terenuri va scådea deci poten¡ialul de cre¿tere a pre¡urilor va fi domolit. Totodatå, cei care au disponibilitå¡i båne¿ti ¿i investesc în terenuri pentru a le da în arendå nu vor mai putea specula nivelul arendei, a¿a cum se întâmpå aståzi.

“

“în urmåtorii 10 ani vom avea la vânzare cel pu¡in 1.500.000 ha teren agricol. La un pre¡ mediu de 8.000 euro/ha, discutåm de o pia¡å funciarå cu o valoare de 12 miliarde euro.”

“ A¿adar, pia¡a funciarå a României este una foarte dinamicå ¿i atrågåtoare prin nivelul de fertilitate al solurilor, lipsa reglementårilor privind durata de arendare a terenurilor ¿i numårul mare de exploata¡ii de subzisten¡å ¿i semisubzisten¡å. În 2020, conform datelor APIA, aveam un numår de 571.005 beneficiari de subven¡ie, sub 5 ha, pentru o suprafa¡å de 1.335.681,68 ha. Din aceastå suprafa¡å, aproximativ 500.000 ha sunt de¡inute de beneficiari cu vârstå de peste 70 de ani, la care se mai adaugå 340.374,0 ha de¡inute de persoane între 60-70 de ani. Pe urmåtorul segment de mårime a exploata¡iei, între 5 ¿i 50 de ha, mai a-

dåugåm încå 2.400.504,21 ha de¡inute de 187.463 beneficiari de subven¡ii. Din acestea, 350.094,73 ha sunt lucrate de persoane peste 70 de ani, iar 418.647,66 ha de persoane între 60-70 de ani. În mediul rural este cunoscut faptul cå dupå decesul proprietarului mo¿tenitorii vând terenul, mai ales în cazul unor suprafe¡e mici, de câteva hectare. Luând în calcul speran¡a de via¡å a românilor, de 74 de ani, putem afirma cå în urmåtorii 10 ani vom avea la vânzare cel pu¡in 1.500.000 ha teren agricol. La un pre¡ mediu de 8.000 euro/ha discutåm de o pia¡å funciarå cu o valoare de 12 miliarde euro. La nivelul dobânzilor de aståzi, întrun termen de 10 ani, valoarea terenurilor se dubleazå. Asta înseamnå cå fermierii români, nici måcar cei mari care exploateazå peste 500 ha, în lipsa unui credit funciar nu-¿i vor permite så achizi¡ioneze aceste suprafe¡e. Cei care î¿i vor permite vor fi fondurile de investi¡ii sau investitorii din afara domeniului agricol. Dacå proiectul de lege va trece de Parlament, specula se va mai domoli.

În

concluzie, se fac eforturi foarte mari de cåtre to¡i cei interesa¡i så-¿i investeascå lichiditå¡ile în pia¡a funciarå din România pentru a bloca acest proiect de lege care zace prin sertarele deciden¡ilor politici, tot din cauza acestor presiuni, de mai bine de 3 ani. În ultimul an proiectul a gåsit voin¡å politicå pentru a fi promulgat. Pentru noi, fermierii, va fi mul¡umitor ¿i 7 ani, durata de arendare, chiar dacå ne-am dorit 10 ani.

MICA PUBLICITATE Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå IBNA Balote¿ti

OFERÅ SPRE VÂNZARE VIºELE, JUNINCI ¿i TÅURAªI Aberdeen ANGUS ROªU, raså purå pentru reproduc¡ie, cu certificat de origine

Pentru detalii,

Director Tehnic Cåtålin Rotar tel.: 0733.679.820

Timac Agro Romania dezvoltå sustenabil culturile horticole din România ¿i î¿i dedicå aten¡ia asupra segmentelor de legumiculturå, pomiculturå ¿i viticulturå, pentru care cautå urmåtoarele staruri, membri ai echipei “For¡a Albastrå” Candida¡ii, pasiona¡i de horticulturå, trebuie så aibå:  Studii universitare agronomice finalizate cu diplomå licen¡å;  Experien¡å;  Bunå cunoa¿tere a sectorului agribusiness din zona alocatå;  Permis de conducere categoria B. ªi så aplice pentru una din pozi¡iile deschise în aproape toatå ¡ara: Oltenia, Muntenia, Bårågan, Dobrogea, Transilvania Nord, Moldova, Timi¿.

A¿teptåm CV-ul la adresa office@ro.timacagro.com

Profitul Agricol 41/2022

PAGINA DE HOBBY V=n\toarea la... [tiuc\ În pofida oricåror ståruin¡e de a apela la în¡elepciunea înainta¿ilor (doar suntem robii propriilor noastre lecturi!), despre ¿tiucå nu aflåm mare lucru, decât, poate, cå l-ar fi ajutat pe viteazul ¿i milostivul Aleodor så se ascundå, preschimbat într-un cosac, pe fundul iazului, de ochiul vigilent al fetei lui Verde-Împårat. Nu în¡elegem cu nici un chip cum poate fi motivatå absen¡a acestei vietå¡i cu aplomb ¿i personalitate din bestiarul nostru folclorico-mitologic. Participând, a¿adar, modest la zestrea culturii universale, ea råmâne, în schimb, o prezen¡å råpitoare pentru lanseti¿ti ¿i la ospe¡e. Dincolo de contribu¡ia homeopaticå în fosfor la func¡ionarea circuitelor cerebrale ale omenirii, lupul bål¡ilor, chiar ¿i mârli¡å fiind, are menirea så hiperbolizeze în ochii neofi¡ilor virtu¡ile halieutice ale vajnicului pescar, tåbåcit de ar¿i¡å ¿i de vânt tåios. Fiindcå adevåra¡ii ¿tiucari sunt o specie aparte: ei desfid vicisitudinile naturii, pentru a-¿i amågi viitoarele trofee cu tinichele sofisticate, prin lansåri teribile la buza stufului, unde cåpcåunii apelor nu pot refuza, oricât de apatici ar fi ei, tentantele oferte. ºin minte dupå-amiaza de toamnå târzie când, în cotloanele canalului ªontea, pe drumul cåtre lacul Fortuna, oriunde a¿ezam lingura oscilantå argintatå, îmi råspundea câte o ¿tiucå prin mu¿cåturå fermå. Atacurile se succedau aproape neverosimil ¿i numai teama ca pe¿tii så nu încerce a-¿i afla scåparea pe sub fundul lotcii, în sens opus, må scotea din transa recuperårile devenite stereotipe. Toate ¿tiucile erau oarecum de acela¿i calibru, lungi aproape cât bra¡ul. Spectacolul a durat cam douå ceasuri, dupå care s-a a¿ternut o lini¿te ce må face ¿i acum så må întreb dacå totul nu a fost decât un vis. Din påcate, barcagiul supranumit PaloProfitul Agricol 41/2022

ma, cum se amuza însu¿i så-¿i spunå, martor la toatå isprava, a sfâr¿it dispårând pur ¿i simplu un an mai târziu, probabil mâncat de raci, în urma unei aventuri de o varå cu nevasta unui lipovean neiertåtor. Nu dupå multå vreme, haholului meu i s-a pråpådit ¿i ibovnica, de mânå grea, zicea lumea. Îmi mai amintesc cå hâtrului Paloma îi

lipseau doi din¡i din fa¡å, urmare a azvârlirii prostovolului împovårat de plumbi într-un ghiol, dupå o noapte de chef crâncen… Cât despre ¿tiucå, beneficiarå a unei danturi de invidiat, regenerabile ¿i înspåimântåtoare inclusiv pentru semenii såi mai slabi de vârtute, ea poate înlocui pietricelele lui Demostene la probe de dic¡ie, prin fråmântarea de limbå „¿tiu cå ¿tii cå ¿tiuca-i ¿tiucå, dar mai ¿tiu cå ¿tiuca-i pe¿te”, vorbe iste¡e, ecou din copilårie, pe care le putem repeta în timp ce pregåtim cu tot dichisul o...

¿tiucå umplutå Se curå¡å caracalina atât pe dinafarå, cât ¿i pe dinåuntru, i se înlåturå branhiile, se spalå, se ¿terge, se såreazå ¿i se jupoaie precum vânatul

sub formå de burduf. Separat, se pune la înmuiat miezul a trei-patru felii de pâine, se stoarce ¿i se fråmântå cu douå cepe ¿i cu o sutå de grame de slåninå tocate, cu de trei ori pe atâtea ciuperci mårun¡ite ¿i cu carnea dezosatå a ¿tiucii, pânå se ob¡ine un amestec omogen, din care nu trebuie så lipseascå nicicum o jumåtate de pachet de unt, un ou ¿i adjuvantele: påtrunjel verde, nuc¿oarå raså, piper måcinat, coriandru, sare. Totul se laså timp de o

jumåtate de ceas, så capete identitate proprie. Se umple „ciorapul”, fårå a for¡a înså nota, se coase ¿i se då la cuptor într-o tavå lungå, în baie de vin alb, aromat, cu untul råmas, tåiat cubule¡e, în¿irat deasupra. La foc moale, totul se combinå, se decanteazå, devine esen¡å, bucurându-se så arozeze din vreme în vreme, cu ajutorul unei linguri de lemn, ¿tiuca umplutå. Astfel, asezonatå cu feliu¡e stråvezii de låmâie ¿i frunze de påtrunjel, ea poate trona cu mândrie postumå pe un platou, chiar ¿i la o maså princiarå. Så nu se desconsidere înså alegerea vinului: obligatoriu alb, sec sau demisec, acesta nu se cuvine så punå în umbrå nici savoarea nativå ¿i nici cea câ¿tigatå prin cel din urmå popas, la cuhnie, al ¿tiucii.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 6 - 10 noiembrie La complexul expozi¡ional Villepinte, Paris, va avea loc Salonul Interna¡ional de Ma¿ini Agricole SIMA. ¥n aceastå toamnå se împlinesc 100 de ani de la prima edi¡ie. 9 - 13 noiembrie ¥n Italia, la Bologna va avea loc EIMA - Expozi¡ia Interna¡ionalå de Ma¿ini Agricole, un eveniment la care vor fi prezente companii din 50 de ¡åri ¿i care expun peste 50.000 de modele de ma¿ini ¿i echipamente pentru toate tipurile de lucråri agricole. 10 noiembrie AIPROM sårbåtore¿te 20 de ani de activitate, prilej cu care, la Palatul Parlamentului, va avea loc o recep¡ie cu tema 20 de ani de culturi sustenabile, 20 de spice de grâu, multe motive de bucurie. 15 - 18 noiembrie ¥n Germania, la Hanovra, se va ¡ine EuroTier. Consideratå cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie zootehnicå din lume, EuroTier atrage ¿i mul¡i crescåtori români. Nici anul acesta nu face excep¡ie. 17 noiembrie Caravana conferin¡elor tehnice APPR Solu¡ii ¿i metode privind cre¿terea durabilitå¡ii sistemelor agricole va ajunge în jude¡ul Constan¡a. 1 - 3 decembrie La Centrul Expozi¡ional Cremona va avea loc cea mai mare expozi¡ie de animale, ajunså la a 77-a edi¡ie. Tot aici se va ¡ine ¿i cel de-al 3-lea Salon Interna¡ional de Lactate Cremona ¿i Licita¡iile de Lactate. 50

Porcii din zgârie-nori, solu]ia chinezeasc\ la criza c\rnii ¥n China este pe cale de finalizare un complex pentru cre¿terea a nu mai pu¡in de 1,2 milioane de porci, în douå clådiri de câte 26 de etaje fiecare. Complexul este amplasat în Ezhou, la aproximativ 80 km sud-est de Wuhan. Fiecare etaj va avea o suprafa¡å de câte 400.000 mp. Investi¡iile totale sunt estimate la 570 milioane euro, iar dupå finalizarea proiectului complexul va putea produce 1,2 milioane de porci de sacrificare/an (108.000 de tone de carne de porc/an). În fiecare dintre cele douå clådiri cu câte 26 de nivele primele 2 etaje vor fi folosite în scopuri func¡ionale, de exemplu, pentru aprovizionarea cu furaje. Începând cu etajul trei în sus, fiecare nivel va func¡iona ca o fermå, cu

1.000 de scroafe pe etaj ¿i o capacitate de produc¡ie de 25.000 de porci de sacrificare/an. Camera de control se aflå la primul etaj ¿i acolo se coordoneazå pregåtirea ¿i transferul de furaje, apa potabilå ¿i în general tot ce este nevoie pentru fiecare etaj.

ORIZONTAL: 1) Termen pentru semånat – Aflat în vigoare; 2) Fåcut så ducå; 3) Maså caldå 9 10 la cazan – Vas la apå; 4) Craiul cu damele – Scenå cinematograficå; 5) Încheieri la haine – Coadå de mânz! 6) Un pic de tårie! – Suci¡i din fire; 7) Aruncat ici ¿i colo; 8) Specificul odei – Pune sub interdic¡ie; 9) Recep¡ia din pavilion – Mai ceva la turci; 10) Mi¿cåri de cutremur.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 40/2022 ORIZONTAL: ARBORET - AN; LAICA - RAME; BV - NICICUM; INSA - LEALE; NAP - PARTER; A - OCARI - TN; ROIURI - TEI; MATASAR - C; POLITICOSI; TRATAMENTE.

VERTICAL: 1) Mergea så-i plåte¿ti lichid – Un om de¿tept; 2) Avutå la inimå – Târâtor sålbatic; 3) Bra¡e de fier – Cadru… de film; 4) Curå¡åri chimice; 5) Se då cu capul de påmânt – Sfâr¿it în valuri; 6) Debut atletic! – E ceva de necrezut – Nu... se mai spune; 7) Luate din leagån; 8) Adesea în opozi¡ie – Întoarse la lot; 9) Bun la interpretare; 10) Treceri fåcute cu acte. Profitul Agricol 41/2022

Profitul Agricol nr. 41, din 2022

Articles inside

Sprijin financiar pentru cei încerca¡i de secetå

Rusia iese din acordul Mårii Negre

Principalele destina¡ii de export pentru cerealele române¿ti

Urgentarea procedurilor de emitere a scrisorilor de garan¡ie