Profitul Agricol nr. 42, din 10 noiembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 42 din 10 noiembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Salva¡i ecologismul de ecologi¿ti

anul XXIV, nr. 42/2021

Nici måcar perdeaua de fum ¿i zgomote lansatå de politicienii de pe Dâmbovi¡a nu face så påleascå înver¿unarea cu care Bruxelles-ul î¿i apårå dorin¡a de a ne duce aproape cu for¡a spre ecologism. Ceea ce îmi readuce în minte un text mai vechi, din care n-a¿ schimba nici måcar o iotå.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Bruxelles, anul 2030 ¿i ceva. Un grup de eurocra¡i, în costume elegante, dar nici prea elegante ca så nu zicå lumea cå sunt scumpe, î¿i rostesc solemn mesajul ad urbi et orbi (cåtre cetate ¿i lume). “La ora¿e ¿i sate, Ecologismul a învins definitiv. Clasele sociale prietene, muncitorii ¿i ¡åranii, alåturi de intelectuali, merg umår la umår spre desåvâr¿irea planului unui continent european neutru climatic.” Imediat, toate televiziunile preiau mesajul ¿i îl disemineazå cu celeritate. ¥n marile ora¿e europene au loc, ad-hoc ¿i bine pregåtite din timp, largi manifeståri populare de sus¡inere.

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

A fost o luptå lungå, grea, dar ce ar fi victoriile dacå s-ar dobândi u¿or? ¥n sfâr¿it, membrii Partidului Bruxellez se pot bucura de roadele strådaniei lor. Pentru Comisia de la Bruxelles nu a fost deloc u¿or så convingå atâtea milioane de fermieri. Cei mai mul¡i priveau cu scepticism teoriile ecologiste. Mai tråiserå ei doctrine, iar asta pårea chiar naiv inofensivå, ca un pui de mâ¡å. Sigur, au fost ¿i câte unii care, din credin¡å adevåratå sau din calcul ceva mai bine fåcut, au sårit imediat în barca ecologiei. Dar erau pu¡ini, în special prin Fran¡a, Belgia ¿i ¡årile scandinave. ¥n Europa de Est înså, doctrina s-a lovit de un zid. Acolo, lumea pricepea mai greu cå de la Bruxelles li se vrea binele, chiar ¿i cu for¡a. Dar ¿i ecologi¿tii s-au organizat repede. Cete de activi¿ti au cutreierat satele, înfierând cu mânie elementele du¿månoase care încå mai îndråzneau så foloseascå produsele de protec¡ia plantelor, tratamentul la såmân¡å, îngrå¿åmintele chimice. Iar cine nu în¡elegea de vorbå bunå, primea dojana pumnului în gurå, a parului în cap, må rog, dupå gustul ¿i cheful activi¿tilor. ¥ndruma¡i îndeaproape, fermierii au început så în¡eleagå altfel binefacerile politicii Partidului Bruxelles ¿i, în deplin consens, au virat-o spre ecologie. Doar la ora¿e oamenii a¿teaptå cu speran¡å momentul când în alimentare se va båga ceva. Orice. Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 42/2021

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii 90,54% din fermierii eligibili au fost autoriza¡i la platå

Zece zile de consultare, pentru un buget pe cinci ani! Aurel Placinschi face fermå de scroafe

MADR a împår¡it banii pe måsurile din PNS

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Predic¡iile lui Cezar: Când previziunile au tendin¡a så se adevereascå

Talibanii oferå grâu celor dispu¿i så munceascå

Etiopia nu vrea så mai primeascå cereale 13

Noutå¡ile Saaten-Union pentru campania de primåvarå

Hibrizii de porumb recomanda¡i pentru 2022

Cre[terea animalelor

Mana la floarea-soarelui, o problemå rezolvatå

Jelui-m-a¿ ¿i n-am cui!

Nivelul urmåtor în tehnologia Clearfield Plus

La KWS performan¡a continuå

Chuck Magro, director executiv al Corteva Agriscience

Culturi vegetale

Riscurile din cultura de grâu în zona de vest

George Pârvu este noul director de marketing ¿i dezvoltare RWA

Clubul Fermierilor face o camerå de arbitraj fermieri-traderi

Zodia grea a porcului

Dronele agricole, o necesitate sau moft?

Timlactagro: un milion de euro Hobby pentru modernizarea fabricii de lactate 43 Brumar vâneazå prin podgorii

Ma[ini & utilaje 23

Grapa Amazone care conservå apa în sol

Bednar Atlas AE Profi a ajuns în România

Massey Ferguson 8S, putere ¿i performan¡e sporite

Cartof gigantic descoperit de un cuplu din Noua Zeelandå

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII 90,54% din fermierii eligibili au fost autoriza]i la plat\ Peste 697.000 de fermieri (90,54% din totalul celor eligibili) au fost autoriza¡i la platå, pânå pe 8 noiembrie, în cadrul Campaniei de plå¡i în avans pentru anul 2021, cu o sumå totalå de 1,10 miliarde de euro, informeazå APIA. “În perioada 18 octombrie - 8 noiembrie 2021, a fost autorizatå la platå, în cadrul Campaniei de plå¡i în avans pentru anul 2021, suma de 1,10 miliarde de euro, pentru un numår de 697.603 de fermieri, reprezentând 90,54% din numårul total al fermierilor eligibili pentru acest tip de platå”, se aratå în comunicatul oficial. În ceea ce prive¿te Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, speciile ovine ¿i caprine, pânå la aceastå datå a

fost autorizat la platå un numår de 10.220 de fermieri, reprezentând 61,38% dintre cei care au solicitat sprijin în Campania 2021, iar suma autorizatå este în valoare de 31,71 milioane de euro. Potrivit APIA, plå¡ile finan¡ate din FEGA se efectueazå la cursul de schimb de 4,9475 lei pentru un euro, iar plå¡ile finan¡ate din FEADR, la cursul de schimb de 4,8683 lei pentru un euro.

Rusia limiteazå exporturile de îngrå¿åminte Moscova a anun¡at cå va introduce, pentru o perioadå de ¿ase luni, cote la unele exporturi de îngrå¿åminte, pentru a-¿i aproviziona mai întâi pia¡a internå ¿i a limita costurile pentru fermierii ru¿i, dupå ce criza energeticå mondialå a dus la explozia pre¡urilor îngrå¿åmintelor pe bazå de azot. Limitarea exporturilor ruse¿ti de îngrå¿åminte vine în contextul în care cre¿terea cu 300% a pre¡ului gazelor naturale a for¡at unele fabrici de îngrå¿åminte så opreascå produc¡ia. Profitul Agricol 42/2021

Decizia autoritå¡ilor ruse, anun¡atå chiar de premierul Mihail Mi¿ustin, vine dupå ce pre¿edintele Vladimir Putin a cerut måsuri pentru a garanta aprovizionarea cu îngrå¿åminte a fermierilor. Moscova va limita exporturile de îngrå¿åminte de azot la 5,9 milioane de tone, iar livrårile de îngrå¿åminte complexe care con¡in azot vor fi limitate la 5,35 milioane de tone. Måsurile vor intra în vigoare la începutul lunii decembrie.

România în programul american pentru agriculturå ¿i climå De la Glasgow, Sco¡ia, unde participå la întâlnirea ONU dedicatå schimbårilor climatice, pre¿edintele Klaus Iohannis ne-a anun¡at cå România se alåturå Misiunii de Inovare în Agriculturå pentru Climå (Agriculture Innovation Mission for Climate), o ini¡iativå propuså de Statele Unite ale Americii. “Trebuie så ne asiguråm cå în procesul de tranzi¡ie ecologicå nimeni nu este låsat în urmå, cå sunt create locuri de muncå ¿i cå inegalitå¡ile sociale sunt reduse”, a mai spus pre¿edintele. Pânå acum ini¡iativa americanå a primit sprijinul a 31 de state, dintre care doar vreo 3 din Europa. Focar de pestå porcinå în sudul Bulgariei Autoritatea sanitar veterinarå din Bulgaria a anun¡at un nou focar de pestå porcinå africanå la o fermå cu 180 de porci, în sudul ¡årii. Acesta este al doilea focar descoperit în 2021 la o fermå în Bulgaria, anun¡å Agerpres. ¥n schimb, în România sunt 21 de focare în exploata¡ii comerciale ¿i 3 focare în exploata¡ii comerciale de tip A, fiind afectate un numår de 376.938 de porcine. China ¿i penuria de alimente ¥n timp ce internetul vibreazå cå Beijingul ¿i-a avertizat popula¡ia så facå stocuri de alimente, o ¿tire economicå trece u¿or nebågatå în seamå. Importurile de carne ale Chinei au scåzut la cel mai redus nivel din ultimele 20 de luni. Reuters justificå scåderea prin existen¡a unor stocuri de carne de porc ieftinå. Carnea de porc are cea mai mare pondere în importurile de carne ale Chinei, dar pre¡urile interne au scåzut anul acesta, în urma majorårii produc¡iei, care fusese afectatå de devastatoarea epidemie de pestå porcinå africanå. Pesta porcinå africanå, mortalå pentru porci, a izbucnit în China în 2018 ¿i a distrus 400 de milioane de porci. ¥ntre timp crescåtorii au repopulat ¿i acum existå un exces de produc¡ie. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

MADR a împ\r]it banii pe m\surile din PNS Såptåmâna trecutå, ministrul Adrian Oros ¿i secretarul de stat Marius Micu au avut o conferin¡å online cu circa 30 de organiza¡ii de fermieri ¿i de mediu, pentru a le prezenta situa¡ia elaborårii PNS practic, bugetul Agriculturii în perioada 2023-2027. Ca ¿i în cazul precedentului Plan Na¡ional, deciden¡ii i-au pus în fa¡a faptului împlinit pe beneficiari. Practic, liniile directoare ale PNS sunt trasate, ajustårile posibile fiind nesemnificative. Ecoschemele råmân printre pu¡inele capitole de negociere pragmaticå.

ânå acum, MADR a definitivat ¿i supus consultårii Analiza SWOT ¿i Analiza nevoilor; a realizat un prim draft al interven¡iilor pentru Pilonul I ¿i II ¿i al planului financiar; a elaborat documentul care reflectå interven¡iile vizate prin PNS, document necesar în vederea demarårii procedurii de Evaluare Strategicå de Mediu; a realizat consultåri informale cu serviciile Comisiei Europene privind integrarea în PNS a obiectivelor Pactului Ecologic European (Green Deal). Luna aceasta se deruleazå consultåri cu partenerii sociali cu privire la

Buget PNS 2023-2027 Total: 15,90 mld. euro l Buget plå¡i directe FEGA: 9,98 mld. euro l Buget interven¡ii sectoriale FEGA: cca.

0,26 mld. euro l Buget dezvoltare ruralå: alocare publicå

5,65 mld. euro, din care 4,83 mld. euro FEADR interven¡iile propuse; se va elabora sec¡iunea privind Sistemul de guvernan¡å ¿i coordonare, care va trece, la rândul ei, prin procesul de consultare cu partenerii sociali; capitole din PNS vor fi transpuse în sistemul informatic; va continua dialogul cu serviciile Comisiei Europene ¿i evaluatorul PNS. Såptåmâna aceasta, consultårile vizeazå capitolele “Infrastructurå”, “Akis + Formare”, “Inovare ¿i transfer de cuno¿tin¡e + PEI”, “Plå¡i directe ¿i condi¡ionalitå¡i”, “Iriga¡ii, tineri fermieri ¿i grupuri de producåtori”, “Investi¡ii în ferme”. Såptåmâna viitoare se dezbat “Sprijinul cuplat - zootehnic”, “Bunåstarea animalelor”, “Silvicultura”, “Måsuri de mediu ¿i climå ¿i eco-scheme”, “Procesarea”, “Managementul riscului”. În såptåmâna 22-26 noiembrie 2021 urmeazå “Interven¡ii sectoriale legume fructe”, “Interven¡ii sectoriale sector apicol”, “Interven¡ii sectoriale sectorul vie-vin”.

Robert VERESS

Alocåri din FEGA l Cel pu¡in 25% din alocårile plå¡ilor directe sunt rezervate pentru ecoscheme, iar 10% pentru plå¡i redistributive (“sprijin complementar pentru venit în scopul sustenabilitå¡ii”); l Bugetul pentru måsurile de sprijin cuplat sunt limitate la maximum 13% din cuantumurile anuale ale plå¡ilor directe. Procentul poate fi majorat cu cel mult 2%, cu condi¡ia ca sumele suplimentare så fie alocate sprijinului pentru culturile proteice.

Alocåri din FEADR l Cel pu¡in 35% se rezervå pentru interven¡iile care vizeazå îndeplinirea obiectivelor privind mediul ¿i bunåstarea animalelor (la stabilirea procentului se cuantificå 100% din alocarea Agriculturii ecologice, Agromediu ¿i climå, Bunåstarea animalelor, Împådurire, Silvo-mediu ¿i 50% din alocarea Zonelor cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice); l Cel pu¡in 5% se rezervå pentru ini¡iativa LEADER; l Cel mult 4% se poate utiliza pentru finan¡area ac¡iunilor de asisten¡å tehnicå. Alocåri pentru tineri fermieri l Pentru îndeplinirea obiectivului specific “atragerea ¿i sus¡inerea tinerilor fermieri ¿i a altor noi fermieri ¿i facilitarea dezvoltårii întreprinderilor durabile din zonele rurale” este rezervatå suma minimå de 299.478.829 euro, care poate fi sus¡inutå din ambii piloni; l MADR propune transferul din Pilonul I în Pilonul II a sumei de 199.478.829 euro, pentru instalarea tinerilor fermieri, råmânând 100 de milioane în Pilonul I, pentru alte måsuri de sprijin pentru tineri fermieri. Profitul Agricol 42/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Zece zile de consultare, pentru un buget pe cinci ani! Reprezentan¡ii organiza¡iilor de fermieri ¿i ai celor de mediu au puncte de vedere divergente referitoare la alocårile din PNS, dar împårtå¿esc o nemul¡umire comunå: termenul de zece zile pentru consultåri punctuale este o båtaie de joc.

Alina Cre¡u, director executiv APPR, spune cå Planul nu este deloc strategic: “Am sperat zadarnic cå cineva s-a gândit la o strategie pentru agricultura României în perioada urmåtoare. Nu s-au identificat sectoarele prioritare, care så ne diferen¡ieze cumva în interiorul UE. Banii sunt mai pu¡ini ¿i foarte mul¡i se duc spre måsuri de mediu. Ni s-a spus foarte clar: pentru infrastructura secundarå de iriga¡ii avem 400 de milioane de euro. Sunt pu¡ini, dar ce mai putem face? De unde så tåiem, ca så avem pentru iriga¡ii?”. Existå, înså, ¿i aspecte care mai pot fi clarificate în urma consultårilor. “E foarte importantå definirea fermierului activ, pentru a se stabili încotro se duc subven¡iile. Apoi, trebuie definit terenul låsat nelucrat. În România nu s-a fåcut o agriculturå atât de intensivå ca în alte state europene. Ca atare, gradul de îmburuienare ¿i rezerva de insecte este foarte mare, iar un teren låsat nelucrat lângå unul lucrat ar avea efecte devastatoare. E de våzut ¿i cum va interpreta MADR cerin¡a europeanå de reducere a consumului de fertilizan¡i ¿i pesticide, care e foarte generalå.” Alina Cre¡u mai considerå cå ar trebui sus¡inu¡i, prioritar, tinerii fermieri care au reu¿it så se instaleze ¿i så supravie¡uiascå în precedentul exerci¡iu financiar, înaintea instalårii altor tineri în agriculturå. Nina Gheorghi¡å, fermier, membru LAPAR, e dezamågitå de faptul cå doar 2,8 miliarde de euro din bugetul total al PNS, Profitul Agricol 42/2021

de 15,9 miliarde, sunt aloca¡i pentru investi¡ii. “Suntem foarte condi¡iona¡i, pe procente, în cheltuirea banilor. Numi fac speran¡e cå vom putea modifica mare lucru prin consultårile ce vor urma. Nu cred cå, în felul acesta, la finalul acestui exerci¡iu bugetar, vom reu¿i så generåm plusvaloare ¿i astfel så îmbunåtå¡im balan¡a comercialå a României. Nouå ne lipse¿te procesarea la nivel macro, iar Europa dore¿te så finan¡eze procesarea în fermå, spre încurajarea consumului local. Ne vom alege cu o puzderie de fabrici mici, care nu vor avea pia¡å de desfacere, pentru cå nu avem consum local”. Nina Gheorghi¡å ¿i-ar dori o tran¿are a problemei vânåtorilor de subven¡ii. “Pânå la 5 ha nu se aplicå nicio regulå ¿i aici avem vreo 400.000 de beneficiari de subven¡ii, pe care nu-i intereseazå ecocondi¡ionalitå¡ile ¿i ecoschemele”.

Florian Ciolacu, director executiv CFRO, avertizeazå cå România nu va putea evita pierderile de subven¡ii a¿a-numitele dezangajåri. “La acest moment, PNS nu reu¿e¿te så coreleze alocårile bugetare na¡ionale cu un set de indicatori, astfel încât så se evite riscurile de dezangajare. Iar timpul råmas la dispozi¡ie pentru consultåri în grupurile de lucru tematice este nu scurt, ci de-a dreptul imposibil de valorificat, pentru a produce un document sintetic care så valorifice într-o formå eficientå ace¿ti bani europeni”. Ciolacu considerå cå fondurile europene ar trebui direc¡ionate astfel încât, la capåtul exerci¡iului financiar, fermierii români så se apropie de colegii lor din alte state, din punctul de vedere al com-

petitivitå¡ii. “Ecoschemele ¿i måsurile de mediuclimå cumuleazå aproape 5 miliarde de euro. Trebuie så gândim måsuri care så încurajeze performan¡a economicå, socialå ¿i de mediu. Referitor la suma micå alocatå pentru iriga¡ii în PNS, Ciolacu sus¡ine cå PNRR ar trebui renegociat, ca så includå finan¡area iriga¡iilor.

Constantin Tobescu, vicepre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale a Proprietarilor de Påduri “Nostra Silva”, considerå cå finan¡area procentual subunitarå a pådurilor în PNS este o piedicå în calea dezvoltårii mediului rural. “Pådurile reprezintå 30% din teritoriul României ¿i genereazå 150.000 de locuri de muncå în zona ruralå. PNS ar trebui så fie un instrument de dezvoltare a zonei rurale, dar MADR spune cå e un instrument de dezvoltare a agriculturii. În¡elegem ¿i mai pu¡in MADR atunci când, din Pilonul II, unde avem 35% alocare pentru måsuri de mediu ¿i climå, nu se acordå aproape nimic cåtre påduri, pentru biodiversitate”. Reprezentantul pådurarilor socote¿te cå România are 7 milioane de ha de påduri, 10-11 milioane ha de terenuri agricole, inclusiv på¿uni ¿i fâne¡e, astfel cå ar råmâne patru milioane de ha de pârloage, care nu sunt folosite de agriculturå, ce ar putea fi valorificate prin împådurire. “Este absurd ca, pe de o parte, så se primeascå subven¡ii când se taie vegeta¡ia forestierå de pe på¿uni. Pe de altå parte, se cheltuie 10.000 de euro/ha pentru împåduriri artificiale. În agriculturå se dau subven¡ii de 200 de euro/ha, ar trebui så se aloce 40 de euro/ha ¿i pentru un ha de pådure. Altfel, se taie påduri pentru a se converti terenurile la agriculturå, iar ciobanii taie ienupårul ca så primeascå subven¡ia de 400 de euro pe paji¿te”. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fondurile pentru activitå¡i neagricole, epuizate în 5 zile Fondurile europene disponibile prin intermediul submåsurii 6.2 - Sprijin pentru înfiin¡area de activitå¡i neagricole în zone rurale s-au epuizat în primele cinci zile de la lansarea sesiunii de depunere a solicitårilor de finan¡are, a anun¡at AFIR. ¥n intervalul 29 octombrie ¿i 3 noiembrie, agen¡ia a primit online 4.828 de cereri de finan¡are, valoarea totalå a fondurilor europene solicitate fiind de 300,8 milioane de euro, de ¿ase ori mai mult decât alocarea. Astfel, sesiunea de depunere a proiectelor s-a închis automat, înainte de termenul-limitå. S-a solicitat finan¡are pentru prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, produc¡ia de båuturi råcoritoare nealcoolice, produc¡ia de ape minerale ¿i alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, produc¡ia de ¡esåturi etc. Holde Agri a achizi¡ionat o participa¡ie în Enten Systems Holde Agri Invest a anun¡at realizarea unei investi¡ii în domeniul agritech, prin achizi¡ionarea unei participa¡ii în Enten Systems, companie ce comercializeazå solu¡ii ¿i sisteme de furnizare date referitoare la produc¡ia agricolå. Valoarea tranzac¡iei se ridicå la 370.000 lei, din care 247.000 au fost utiliza¡i pentru achizi¡ionarea unei participa¡ii minoritare ¿i 123.000 lei sunt o finan¡are convertibilå în ac¡iuni. Pânå la sfâr¿itul anului Holde va investi 1.000.000 lei în participa¡ii minoritare în douå startup-uri axate pe dezvoltarea de tehnologii pentru domeniul agriculturii. Compania se aflå în negocieri avansate pentru finalizarea celei dea doua investi¡ii. Holde Agri exploateazå 10.000 de hectare de teren, organizate în trei nuclee - ferma Ro¿iori, situatå în Ro¿iori de Vede (jude¡ul Teleorman), Frumu¿ani (jude¡ul Cålåra¿i) ¿i Videle (jude¡ul Teleorman) ¿i de¡ine mai multe silozuri de cereale. 10

Aurel Placinschi face ferm\ de scroafe Aurel Placinschi, fermier în ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i, a trecut la un experiment nou pentru el: construie¿te o fermå de scroafe în plinå pandemie de pestå porcinå africanå. “Facem ferma asta doar ca så învå¡åm, spune Aurel Placinschi. Vrem så beneficiem de un altfel de porc. Când tåiem un porc crescut de noi e una, iar când cumpåråm carcaså de la abator este altå carne. Angaja¡ii au gåsit cotlet de porc la magazin de 12 lei kilogramul. Trebuie så te întrebi ce fel de carne este aceea. Eu nu pot så le dau oamenilor un produs dubios, periculos pentru sånåtatea lor.” Construc¡ia halei a început în luna mai ¿i acum e gata. Are pere¡i de cåråmidå. Urmeazå montarea instala¡iilor. Ferma va avea 100 de scroafe. Când am ajuns pe malul Prutului, era aproape finalizatå ¿i clådirea administrativå, în care se aflå centrala pentru încålzire, cu filtre, vestiare ¿i du¿uri pentru lucråtori. Boxe de montå, boxe comune, incubatoarele pentru purcei, boxe pentru în¡årcare, 10 boxe comune cu 350-400 de purcei. Încålzirea se va face cu o centralå pe lemne. Toatå lucrarea este efectuatå în regie proprie. Placinschi a cumpårat instala¡iile de la o firmå din Danemarca. Urmeazå

construirea halei de îngrå¿are a porcilor. Furajarea va fi uscatå. Toatå lucrarea va costa maxim 300.000 de euro. Sperå så ob¡inå 2.000 de purcei pe an. Cumpårå purcelele din România. O scrofi¡å cu origine atestatå costå 400-500 de euro. “Investi¡ia este destul de costisitoare, dar o dåm deoparte, ca ¿i cum am pune banii într-un depozit. Vom ajunge la un pre¡ mai mare pe porcul nostru decât pre¡ul cårnii din pia¡å, dar meritå så încercåm.” Pentru început, î¿i propune så vândå purcei. “Este o experien¡å grea, învå¡åm din mers. Trebuie så ne formåm oamenii. Avem teren suficient aici ¿i vom putea så ne extindem.” Autoritå¡ile române au uitat de legea reproduc¡iei la porc, votatå de trei ani în Parlament. Pu¡ini fermieri mai au curajul så se implice în domeniu. Mai ales cå mul¡i porci bolnavi au trecut Prutul din Basarabia ¿i din Ucraina ¿i au murit de pestå pe malul nostru. Riscul este mare pentru investi¡ia în cre¿terea porcilor în aceastå perioadå, înså, a¿a cum îl ¿tiu, metodic ¿i laborios, Aurel Placinschi va reu¿i så finalizeze frumos ¿i aceastå afacere.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 42/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

George Pârvu este noul director de marketing [i dezvoltare RWA Cu experien¡å comercialå de 20 de ani în agribusiness, George Pârvu se va implica atât în promovarea RWA - Raiffeisen Agro România, cât ¿i în dezvoltarea portofoliului de produse ¿i servicii. Activitatea la RWA ¿i-a început-o la finalul lunii trecute, cu o vizitå la sediul central al firmei, împreunå cu pre¿edin¡i ai cooperativelor din România din UNCSV. Douå din proiectele în care va fi implicat sunt: FarmHedge - magazinul online ¿i lansarea gamei de produse bio. Anul trecut, la nivel global, RWA a generat un profit brut de 22,4 milioane euro, la o cifrå de afaceri de 2,4 miliarde euro. RWA este de¡inutå de 90 de cooperative de fermieri din Austria, ce totalizeazå 120.000 de membri ¿i 12.000 de angaja¡i. Grupul RWA numårå în acest

moment ¿ase divizii: Agriculturå (producåtor de semin¡e pentru cultura mare: grâu, porumb, floarea-soarelui, soia, rapi¡å ¿i Trading), Ma¿ini ¿i utilaje agricole, Materiale de construc¡ii, Divizia caså ¿i grådinå, Energie ¿i Servicii.

În România, RWA a avut anul trecut un profit de 2,2 milioane lei, la o cifrå de afaceri de 222 mil. lei. Pânå în 2016, ¿i-a concentrat activitatea de trading de cereale ¿i distribu¡ie de inputuri în vestul ¡årii. Din 2017, s-a extins ¿i în zona de sud. Are magazii ¿i silozuri în Or¡i¿oara (Timi¿), Balaci (Teleorman) ¿i Cåzåne¿ti (Ialomi¡a). RWA de¡ine brandul de semin¡e G-Seed. Sunt disponibile numeroase varietå¡i/hibrizi de: porumb, floarea-soarelui, soia, mazåre, rapi¡å ¿i de culturi speciale cum sunt: dovleacul pentru ulei, bobul. Compania mai vinde ¿i semin¡e de grâu, orz. Are propria sa marcå de îngrå¿åmintele foliare - Mega Grow - cu produse destinate fiecårei culturi.

Adrian MIHAI

Clubul Fermierilor face o camer\ de arbitraj fermieri-traderi Clubul Fermierilor Români a încheiat un parteneriat cu Camera Interna¡ionalå de Arbitraj din Paris (CAIP), cu scopul de a finaliza cu succes proiectul “Concorde”. Acesta prevede realizarea unor modele de bune practici contractuale, între comercian¡ii de cereale ¿i fermieri, astfel încât så se evite situa¡iile conflictuale ce au abundat în anul 2020, pe fondul dificultå¡ilor de onorare a contractelor forward. Chiar ministrul Oros a confirmat discu¡iile despre standardizarea contractelor forward, înså a precizat cå MADR nu are rol decizional. “Am discutat despre modul în care func¡ioneazå aceastå Camerå Interna12

¡ionalå de Arbitraj din Paris, despre beneficiile pentru fermierii care au apelat la serviciile acestei institu¡ii. Nu putem obliga pe nimeni, nu trebuie så intervenim legislativ, dar, dacå fermierii no¿tri vor dori så acceseze acest instrument prevåzut, de altfel, de legisla¡ia europeanå, prin care så-¿i asigure o rela¡ie contractualå mai corectå, nu putem decât så-i a¿ezåm la aceea¿i maså cu traderii”. Florian Ciolacu, director executiv CFRO, afirmå cå se va înfiin¡a, în România, un organism de arbitraj sub egida CAIP. Problema contractelor forward este de competen¡a OIPA cereale. Înså, în aceastå organiza¡ie, unde sunt repre-

zenta¡i atât asocia¡iile de fermieri, cât ¿i asocia¡ia traderilor (ARCPA), situa¡ia e în impas, fiecare dintre pår¡i men¡inându-¿i pozi¡iile inflexibile. Se invocå privilegiul inviolabil al pår¡ilor de a insera în contractele comerciale orice clauze socotesc cå sunt necesare pentru protejarea propriilor interese. Cât de legitime sunt aceste interese (¿i, prin urmare, clauzele respective) e o discu¡ie foarte complexå, fiindcå argumentele pro ¿i contra abundå. Poate cå interven¡ia arbitrajului CAIP se va dovedi salutarå.

Robert VERESS Profitul Agricol 42/2021

ACTUALITATEA EXTERN|

Etiopia nu vrea s\ mai primeasc\ cereale Prim-ministrul etiopian Abiy Ahmed sus¡ine cå cerealele primite ca ajutoare alimentare sunt sursa celor mai multe probleme ale ¡årii, inclusiv diverse epidemii. Grâul nu este un aliment tradi¡ional în statul african, dar consumul a crescut foarte mult în ultimii ani, în special în zonele urbane. Etiopia se confruntå de mult timp cu o gravå crizå umanitarå, iar localnicii s-au obi¿nuit så consume grâu dupå ce au primit cantitå¡i mari ca ajutoare alimentare. Produc¡ia internå de grâu a crescut constant, înså nu poate acoperi nevoile interne, a¿a cå un sfert din grâul necesar este importat ¿i un alt sfert provine din ajutoare, trimise mai ales de Statele Unite. Boala men¡ionatå de premier este probabil rugina-grâului, o ciupercå periculoaså care poate distruge culturile pe suprafe¡e mari.

O analizå a variantei etiopiene a bolii aratå cå ciuperca provine probabil din Yemen ¿i sporii adu¿i de vânt au traversat Marea Ro¿ie. Guvernul de la Addis Abeba a încercat ulterior så nuan¡eze declara¡iile lui Abiy. Purtåtorul lui de cuvânt a spus cå premierul se referea în general cå renun¡area la grâu ar fi beneficå pentru cå ar cre¿te consumul unor alimente locale mai sånåtoase.

Talibanii ofer\ grâu celor dispu[i s\ munceasc\ Guvernul taliban a lansat un program de ajutor pentru ¿omerii såraci, care vor primi grâu dacå vor så munceascå în interes public. În lipså de bani, cetå¡enii care sunt dispu¿i, de exemplu, så ajute la men¡inerea infrastructurii vor primi câte zece kilograme de grâu pe zi pentru a¿i hråni familiile. Decizia este una disperatå, în condi¡iile în care ONU estimeazå cå doar 5% din popula¡ia Afganistanului are destu le alimente pentru consumul zilnic. Talibanii au alocat 66.000 de tone de grâu pentru acest program, care va permite angajarea a 44.000 de muncitori. Profitul Agricol 42/2021

Dupå victoria rebelilor contra guvernului în luna august, Afghanistanul nu a mai primit ajutoare interna¡ionale ¿i economia localå s-a pråbu¿it complet. Unele state vecine au donat totu¿i cereale pentru a preveni o gravå crizå umanitarå. Faptul cå guvernul a decis så le distribuie ca o formå de platå aratå cå sistemul financiar nu mai func¡ioneazå. De altfel, retragerile de bani din conturile bancare au fost plafonate la maxim 200 de dolari pe såptåmânå, din cauza lipsei de lichiditå¡i.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU

Hilton Foods preia compania Fairfax Meadow Grupul Hilton Foods a cumpårat toate ac¡iunile furnizorului de carne Fairfax Meadow Europe de la fondul Argent Holdings Ltd, pentru suma de 23,8 milioane de lire sterline. Fairfax de¡ine patru fabrici în Marea Britanie care aprovizioneazå industria hotelierå, înså compania a fost grav afectatå din cauza restric¡iilor impuse în timpul pandemiei. Cu o istorie de peste 40 de ani, Fairfax este furnizorul unora dintre cele mai mari lan¡uri de restaurante ¿i hoteluri din Regatul Unit ¿i Irlanda. Alpro investe¿te în cre¿terea produc¡iei Producåtorul de produse lactate alternative pe bazå de plante Alpro a investit 17 milioane de lire sterline întro nouå linie automatizatå de produc¡ie la fabrica din ora¿ul englez Kettering. În urma investi¡iei, fabrica poate acum produce 300 de milioane de litri de lapte de soia, migdale, orez sau cocos anual. De¿i facilitatea folose¿te deja doar energie regenerabilå, a fost instalatå o nouå unitate de cogenerare care reduce semnificativ consumul de curent electric. În plus, o nouå sta¡ie de tratare a apei permite refolosirea a 218 metri cubi în fiecare zi. Pakistanul va cre¿te subven¡iile pentru grâu Guvernul pakistanez vrea så måreascå subven¡iile oferite în acest an producåtorilor de grâu pentru a-i stimula så creascå produc¡ia. Statul asiatic vrea så reducå dependen¡a de importuri ¿i så acopere cererea internå, dar ¿i cea din statele vecine, în special Afghanistan. Exper¡ii consulta¡i de guvern au recomandat majorarea subven¡iei minime de la 1.800 de rupii la 2200 de rupii pentru 40 de kilograme de grâu. Autoritå¡ile sperå cå anun¡ul îi va încuraja pe fermieri så cultive grâu pe suprafe¡e mai mari. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 25 octombrie, ajungând la 311 dolari/tonå (1.306 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 263 euro/t (+30) 1.289 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.10.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 117.770 tone, Thailanda 85.770 tone, Nigeria 77.770 tone, Mexic 57.790 tone, Venezuela 57.770 tone.

¥n såptåmâna 25 - 29 octombrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 285 dolari/tonå (1.197 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de des$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Ian Mar

25.10 277 281 283

26.10 279 283 285

27.10 28.10 29.10 281 283 285 284 285 289 287 289 290 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Dec Ian Mar

25.10 285 283 289

26.10 287 285 290

27.10 289 287 291

28.10 290 291 293

29.10 289 290 290

România

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.10 Rouen 277 Dunquerque 275 Pallice 274 Creil FOB 275 Moselle FOB 272 Rouen FOB 329

26.10 27.10 279 280 277 279 275 277 277 279 273 274 330 331

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian Mar

25.10 279 279 281

26.10 281 281 283

27.10 283 283 284

28.10 284 284 285

Dec Ian Mar

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.10 Bordeaux 241 Pallice 241 Rhin FOB 253 Bordeaux FOB 243 Pontivy 240

euro/t

26.10 27.10 28.10 29.10 242 243 244 243 242 243 244 243 255 257 259 257 245 247 251 249 241 243 244 243

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Febr

$/t 315 $/t

29.10 285 285 287

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 249 euro/tonå (1.220 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 3 euro/tonå.

$/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 29 octombrie 2021, a 26.10 27.10 28.10 29.10 219 220 221 223 221 223 225 227 223 225 227 229

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în decembrie, a fost de 250 dolari/t (1.050 lei).

29.10 279 279 277 279 273 331

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 231 dolari/tonå (970 lei), mai mare cu 20 dolari/tonå ca såptåmâna trecutå.

25.10 217 219 221

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie este de 255 dolari/t (1.071 lei).

euro/t 28.10 281 281 279 281 275 333

FOB Constan¡a 237 euro/t (+12) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.10.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 331 euro/tonå (1.622 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 279 euro/tonå (1.367 lei).

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB

fost de 255 dolari/tonå (1.071 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Moselle a fost de 273 euro/tonå (1.334 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 25 octombrie.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 29 oct. 2021, a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 2 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 253 dolari/tonå (1.063 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 25 octombrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 259 $/t

$/t

25.10 26.10 27.10 28.10 29.10 247 249 250 251 253 249 250 251 253 255

Profitul Agricol 42/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 25 - 29 octombrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 505 dolari/tonå (2.121 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 octombrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 25.10 449 451 455

Dec Ian Mar

26.10 450 453 457

$/t 27.10 451 455 459

28.10 453 457 461

29.10 454 459 463

Orz România FOB Constan¡a 231 euro/t (+ 4) 1.132 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.10.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 25.10 Rouen 247 Dunquerque 247 Pontivy 245 Orz bere: Creil** 243 Moselle** 250

26.10 249 249 247

27.10 250 250 249

28.10 251 251 250

29.10 252 252 251

244 245 247 249 251 253 255 257

Sorg

PREºURI

25 - 29.10.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 25 - 29 octombrie 2021, a fost de 219 dolari/tonå (920 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 octombrie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 297.770 tone, Olanda cu 93.770 tone, Mexic 77.770 tone, Belgia 57.770 tone, Italia 37.770 tone.

$/t 509 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 533 dolari/tonå (2.239 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 365 dolari/tonå (1.533 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

25.10 1.345 1.351 1.333

26.10 1.347 1.353 1.335

27.10 1.351 1.355 1.337

28.10 1.359 1.357 1.339

$/t 29.10 1.351 1.347 1.335

FOB-Rouen, a fost de 252 euro/tonå (1.235 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în dec. 2021, pre¡ul orzului furajer este 247 dolari/t (1.037 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå ca såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 127.770 tone ¿i Mexic 11.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Dec Febr

25.10 26.10 27.10 28.10 29.10 213 214 215 217 219 212 213 214 215 217

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

25.10 26.10 27.10 28.10 29.10 357 359 361 363 365 359 363 365 367 369

Dec Febr

Floarea-soarelui

chidere, pe 29 oct., a fost de 617 dolari/tonå (2.591 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 620 euro/tonå (3.038 lei). A înregistrat o cre¿tere de 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 25 octombrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, este de 697 dolari/tonå (2.927 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

25.10 26.10 27.10 28.10 29.10 610 611 613 615 617

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 665 euro/tonå (3.258 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 25 octombrie. euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 25.10 Rouen 659 Dunquerque 663 Moselle 661

26.10 663 665 663

27.10 665 667 665

28.10 669 669 667

29.10 667 667 665

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, a fost de 737 dolari/t (3.095 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

25.10 26.10 27.10 28.10 29.10 Dieppe 613 615 617 619 620

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 667 euro/tonå (3.268 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 667 euro/tonå (3.268 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Dec Ian Mar

25.10 815 767 749

26.10 817 769 751

27.10 821 771 753

28.10 823 773 755

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

311 dolari/t

Profitul Agricol 42/2021

255 dolari/t

$/t

25.10 26.10 27.10 28.10 29.10 527 529 531 532 533 529 531 533 534 535

505 dolari/t

219 dolari/t

$/t 29.10 825 775 757

+6 15

Predic]iile lui Cezar

Când previziunile au tendin]a s\ se adevereasc\ Grâu Cererea se men¡ine constant ridicatå ¿i cota¡iile grâului sunt la nivelul de 270-272 euro/tonå (minus 8-10 euro/t pentru grâu furajer) în paritatea CPT Constan¡a. În ¡arå, cumpåråtorii oferå 252-262 euro/tonå FCA Ferme. Se constatå probleme destul de serioase cu noua culturå. La data de 3 noiembrie 2021 fiind însåmân¡ate doar 1.665.000 ha din 2.150.000 ha (77%). Fereastra de însåmân¡are mai este deschiså pânå la maxim 20 noiembrie. Luni, 1 noiembrie, pre¡ul grâului a urcat la 297 euro/tonå, cre¿tere generatå de o achizi¡ie foarte mare, de 1.268.000 tone, a Arabiei Saudite, întro singurå tranzac¡ie. A fost cel mai mare volum tranzac¡ionat într-o singurå licita¡ie, în ultimii trei ani.

Orz Cota¡iile stagneazå de câteva zile în jurul valorii de 235 euro/tonå CPT Constan¡a, interesul fiind constant din partea exportatorilor. Pre¡ul e tras în sus de cota¡ia grâului furajer. În ¡arå, din cauza problemelor cu care se confruntå, crescåtorii de porci revând orzul achizi¡ionat la recoltå. Pânå la repopulare mai este drum lung ¿i efectele secundare încå nu se pot cuantifica.

Porumb Recoltarea este în plinå desfå¿urare, în special în zonele din centrul ¿i nordul ¡årii. Cota¡ia din Port e 238-240 euro/tonå în paritatea CPT. Indica¡ia se va men¡ine câteva zile deoarece ter16

menul-limitå de livrare a mårfurilor råmâne 15 noiembrie. Pre¡ul este sus¡inut ¿i de faptul cå în Ucraina se a¿teaptå ploi care vor stopa recoltarea. Dupå data de 15 noiembrie, vom vedea o scådere cu 3-4 euro/tonå, fiindcå presiunea de recoltå î¿i va spune, totu¿i, cuvântul.

Rapi¡å Rapi¡a ne oferå în continuare acela¿i trend de stabilitate manifestat de câteva luni încoace. Conform estimårilor noastre, indica¡ia Feb22 a urcat la nivelul precedent al lui Nov21 destul de repede, sus¡inerea fiind generatå de cererea de ulei brut, precum ¿i de energie. Previziunile noastre în ceea ce prive¿te cererea se adeveresc din nou. Procesatorii au ie¿it la achizi¡ie ¿i interesul lor începe så fie tot mai accentuat pentru loturile de rapi¡å stocate la nivelul fermelor sau în stocul altor intermediari de pe pia¡å. CVB indicå în acest moment un nivel de 805 dolari/tonå FOB, adicå 695 euro/tonå, ceea ce ne conduce la un 685 euro/tonå CPT, cu marja exportatorului incluså. Procesatorii trebuie så se alinieze ¿i så plåteascå acela¿i nivel raportat la DAP fabrici, probabil diminuat cu diferen¡a de transport dintre fabricå ¿i port, dar nu neapårat, dat fiind interesul.

Floarea-soarelui Acum câteva zile a început o scådere a cota¡iilor, pe fondul presiunii de vânzare de ulei din bazinul Mårii Negre.

Vedem un nivel de 370 dolari/tonå în paritatea CPT Constan¡a, similar cu cel din Portul Varna. Ne aflåm într-o fazå de platou ¿i de stabilizare la aceste valori. Înså fermierii nu mai au apetit de vânzare în acest moment ¿i stocheazå. Lunile decembrie ¿i ianuarie vor genera cerere din pia¡a internå, din spa¡iul intra-comunitar, precum ¿i extracomunitar. Acest lucru se va regåsi într-o competitivitate mult mai mare, nefiind exclus så se ajungå la ¡inta unor fermieri, de 700 dolari/tonå.

Soia Pia¡a româneascå a boabelor de soia este la acela¿i nivel de såptåmâna trecutå, procesatorii indicând un nivel de 650-660 dolari/t de marfå livratå la fabrici. Înså interesul de achizi¡ie scade, acoperirea pe nivelul vânzårilor trimestriale fiind aproape de 100%. Ceilal¡i cumpåråtori din pia¡å afirmå acela¿i interes ca ¿i pânå acum, nivelurile de pre¡ fiind dictate de cererea din destina¡iile din vestul Europei, precum ¿i de cele de export. Cåci da, cererea de boabe soia non-GMO e deja pronun¡atå. Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 42/2021

CULTURI

VEGETALE Mana la floarea-soarelui, o problem\ rezolvat\ Lumisena 200 FS, de la Corteva, este viitorul standard în tratamentul fungicid al semin¡elor de floarea-soarelui. Produsul a primit autoriza¡ie temporarå pentru a putea fi utilizat din sezonul urmåtor. Omologarea finalå în România este a¿teptatå de firma producåtoare abia în primul trimestru al anului viitor.

låturi de Lumisena 200 FS, a primit autoriza¡ie temporarå ¿i Apron XL 350 ES, aflat înså la finalul carierei, dupå ce la reautorizarea lui nu a mai fost admiså utilizarea în câmp. Lumisena 200 FS este deja autorizat în Spania ¿i Fran¡a, ¿i în curs de autorizare în Ungaria ¿i Bulgaria “Toate ¡årile care au Lumisena în curs de înregistrare au dat deja autoriza¡ia temporarå”, spune Maria Cîrjå, director de marketing Corteva. Utilizarea unui fungicid împotriva manei este esen¡ialå la cultura de floarea-soarelui. Tratamentul se face în fabricå. “Oricât de tolerant la manå ar fi un hibrid, nu po¡i risca så nu tratezi såmân¡a, în condi¡iile ¡årii noastre. Nu se cultivå deloc floarea-soarelui netratatå. To¡i producåtorii de såmân¡å vând floarea-soarelui tratatå cu fungicid în 18

mod obligatoriu. La fel ¿i såmân¡a de porumb. Apoi se certificå ¿i se vinde”, explicå Maria Cîrjå. Produsul a fost utilizat în România în loturi de testare. Au fost fermieri care au våzut rezultatele ¿i acum au cerut såmân¡å tratatå cu Lumisena. I-a convins faptul cå plantele nu au fost atacate. Infec¡ia primarå apare la primele patru perechi de frunze, iar cea secundarå apare când se formeazå capitulul. Acesta råmâne ca o minge ¿i nu mai produce semin¡e.

Despre substan¡a activå Substan¡a activå din Lumisena se nume¿te Oxathiapiprolin. Este deja utilizatå de fermierii din România, fiind prezentå în Zorvec, produs pentru manå la vi¡a-de-vie, cartof ¿i legume, cu aplicare foliarå, lansat în 2019. “Pentru protec¡ia împotriva manei este superior celor existente pânå acum”, precizeazå Cîrjå. La floarea-soarelui, Oxathiapiprolin ac¡ioneazå în fiecare etapå a ciclului de via¡å fungic, rezultând plante mai sånåLumisena 200 FS Concentrat lichid pentru tratament såmân¡å (FS). Ingredient activ Oxathiapiprolin. Clasa chimicå: Piperidinyl thiazole isoxazoline. Dozaj: 18.75 mg sa/1.000 semin¡e, 14.1 ml/unit 150K. Concentra¡ie: 200 g/l.

toase. Are o activitate preventivå care inhibå eliberarea de zoospori ¿i previne germinarea zoosporilor, la concentra¡ii foarte mici. Acest lucru protejeazå infectarea de la rådåcini, permi¡ând o råsårire sånåtoaså. Oxathiapiprolin nu are rezisten¡å încruci¿atå cu alte clase de fungicide folosite împotriva patogenilor oomycete. Pentru a reduce riscul dezvoltårii rezisten¡ei, Lumisena ar trebui folosit în combina¡ie cu un fungicid activ cu un mod de ac¡iune diferit pe segmentul ¡intå de boalå oomycete. Comparativ cu actualele referin¡e din pia¡å, Lumisena furnizeazå o protec¡ie mai puternicå ¿i mai consistentå împotriva manei.

Mana are implica¡ii severe chiar ¿i la niveluri scåzute Mana este o boalå provenitå din sol, cauzatå de Plasmopara halstedii, un patogen apar¡inând genului oomycete. Este consideratå o boalå majorå în toate ¡årile producåtoare de floarea-soarelui din Europa. Poate cauza pierderi semnificative prin distrugerea plantelor infectate, reducând culturile ¿i cauzând pierderi de produc¡ie. În ciuda råspândirii la scarå largå, este listatå ca fiind o boalå organism de carantinå în Europa. Chiar ¿i nivelurile scåzute de îmbolnåvire pot avea implica¡ii severe pentru produc¡ia de floareasoarelui. Adrian MIHAI Profitul Agricol 42/2021

CULTURI VEGETALE

Jelui-m-a[ [i n-am cui! dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Cam asta trebuie så fi crezut fermierii care au vrut så-¿i spunå påsul despre restric¡iile impuse de Pactul verde european, în special despre strategia De la fermå la consumator, unor cercetåtori sau consultan¡i români, care ar fi trebuit så le dea ni¿te solu¡ii pentru a ie¿i la liman. ªi pentru cå nu aveau cui så se plângå sau, ¿i mai probabil, nu au ¿tiut cui så se adreseze, ¿i-au dorit o derogare de la reducerea cantitå¡ii de pesticide ¿i a dozelor de azot în special, dar ¿i de fosfor. În scenariul cel mai pesimist, impunerea obiectivelor strategiei De la fermå la consumator ar putea provoca såråcie ¿i înfometare! Dramatic, dar poate pu¡in exagerat. Existå ¡åri în Europa, cum ar fi Fran¡a, Regatul Unit, Danemarca, care vor ¿i pot så reducå utilizarea îngrå¿åmintelor ¿i a produselor pentru protec¡ia plantelor. Douå lucruri m-au întristat la aflarea acestor gânduri. 1. Se pare cå am dori o derogare “totalå”, care include ¿i reducerea pierderilor de nutrien¡i. Adicå så nu facem nimic, nici måcar ce ar trebui så facem oricum, cum ar fi reducerea pierderilor de azot, care pot provoca poluarea apelor freatice ¿i måresc cheltuielile. 2. Pentru sus¡inerea cerin¡elor noastre din punct de vedere ¿tiin¡ific s-a apelat

Profitul Agricol 42/2021

numai la studii din stråinåtate: Joint Research Center (JRC) al Comisiei Europene, de Universitatea Wageningen sau de Universitatea din Kiel, grupurile de industrie (COCEREAL), raportul Serviciului de Cercetare al Departamentului american de agriculturå, USDA. Niciun cuvânt despre pårerile speciali¿tilor români. Imediat dupå ‘90, când ceream reducerea unor taxe de participare la diferite manifeståri ¿tiin¡ifice din stråinåtate, mi se spunea cå organizatorii sunt de acord, cu condi¡ia så suport ¿i eu o parte din cheltuieli, ca så demonstrez cå vreau så må implic în desfå¿urarea evenimentului respectiv. Trebuie så spunem cå ¿i noi, chiar dacå mai pu¡in decât al¡ii, vrem ¿i putem så ne implicåm în efortul european de reducere a poluårii cu produse pentru protec¡ia plantelor sau cu nutrien¡i. Cred cå ne-am putea angaja fa¡å de Comisia Europeanå så reducem o mare parte din risipa de nutrien¡i ¿i så mic¿oråm cantitatea de produse pentru protec¡ia plantelor folositå, în primul rând prin eliminarea gre¿elilor de aplicare. Eu sunt convins cå cei care propun obiective atât de drastice în regulamentele UE au fåcut-o numai dupå o temeinicå consultare cu speciali¿ti de vârf din domeniile respective. Ini¡iatorii acestor måsuri conving destul de u¿or opinia publicå cu ajutorul mass-media. Opiniei publice i se prezintå exemple

concrete despre fermieri care reu¿esc så reducå cantitå¡ile de pesticide ¿i nutrien¡i. Cataloagele produselor de protec¡ia plantelor ¿i semin¡e sunt clare ¿i explicite. De aceea, poate cå nici opinia publicå nu are impresia cå, cerând reducerea poluårii, se pericliteazå activitatea fermierilor. În unele cazuri ar trebui schimbatå tehnologia în mod radical. Iatå ce am gåsit pe un site din România: “Fiecare dintre hibrizii prezenta¡i de¡ine un pachet de toleran¡e la atacul acestor boli, înså este nevoie de protec¡ia lor pe perioada de vegeta¡ie, prin aplicarea de tratamente cu fungicide”. Deci nu se mizeazå pe rezisten¡a sau toleran¡a soiurilor ¿i hibrizilor sau poate nu cultivåm hibrizii potrivi¡i, care sunt rezisten¡i doar în cataloage. Pe siteurile din Regatul Unit gåsim în schimb altfel de informa¡ii: “Theodore este un soi de grâu furajer cu o bunå rezisten¡å la boli. S-au ob¡inut produc¡ii foarte bune în variantele netratate, adicå 88% din produc¡ia variantei unde s-au aplicat fungicide. În variantele tratate, a depå¿it produc¡ia soiurilor martor cu 2%. În general, are un pachet robust ¿i complet pentru rezisten¡a la boli. Având înål¡imea de 82 cm, Theodore are o bunå rezisten¡å la cådere, atât în parcele tratate, cât ¿i netratate. Dar în situa¡ii de fertilitate scåzutå masa hectolitricå poate fi micå. Este un soi prietenos pentru fermieri, care poate fi cultivat în viitor, odatå cu reducerea din ce în ce mai mare a utilizårii fungicidelor”. Despre RGT Wolverine, din grupa 4 (furajer), aflåm cå este primul soi rezistent la virusul piticirii grâului, care oferå fermierilor o alternativå la controlul chimic. Despre cum ar trebui så teståm soiurile ¿i så optimizåm tehnologiile pentru reducerea produselor pentru protec¡ia plantelor ¿i a dozelor de azot, într-o postare viitoare. 19

CULTURI VEGETALE

Nivelul urm\tor în tehnologia Clearfield Plus Andrei CIOCOIU Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience

Aproximativ jumåtate din suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui din România este ocupatå de hibrizii Clearfield sau Clearfield Plus, ce au la bazå toleran¡a la substan¡a activå imazamox, care ajutå la combaterea unor buruieni problemå pentru aceastå culturå. Vom discuta despre doi hibrizi Clearfield Plus, din portofoliul Corteva Agriscience, care nu trebuie så lipseascå din fermele care aleg aceastå tehnologie, P64LP170 ¿i P64LP180. Cei doi hibrizi, lansa¡i anul acesta în volume comerciale, reprezintå un nou capitol pentru companie în ceea ce prive¿te tehnologia Clearfield Plus. Ace¿tia reprezintå conversiile îmbunåtå¡ite ale celor mai cunoscu¡i ¿i vându¡i hibrizi Express din România în ultimii 7 ani, P64LE25 ¿i P64LE99, hibrizi care au revolu¡ionat pia¡a florii-soarelui în întreg bazinul Mårii Negre.

Schimbårile climatice din ultimii ani fac alegerea hibrizilor foarte dificilå. Anii extrem de seceto¿i sunt urma¡i de ani cu pluviometrie excelentå, primåverile secetoase ¿i calde, de cele reci, cu precipita¡ii, iar acestea sunt doar câteva exemple de care trebuie så se ¡inå cont când stabilim structura de hibrizi. Dacå la acest tablou mai adåugåm ¿i Orobanche cumana (Lupoaia), lucrurile se complicå puternic, iar alegerea corectå se îndreaptå spre P64LP170 ¿i P64LP180, care se diferen¡iazå fa¡å de orice altå alegere prin cel mai ridicat nivel de rezisten¡å la Orobanche posibil 20

Principalele avantaje:  Cea mai bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å din categoria Clearfield Plus;  Rezisten¡å geneticå ¿i tehnologicå la Orobanche (Lupoaie);  Stabilitate ¿i adaptabilitate excelente;  Produc¡ii superioare;  Toleran¡å la principalele boli ale culturii.

aståzi, fiind singurii hibrizi recomanda¡i în rota¡ie scurtå în aceste zone. ¥n unele zone “vaccinul” cu imazamox nu mai controleazå suficient infestårile cu Orobanche, iar singura variantå råmâne rezisten¡a geneticå, care oferå fermierului posibilitatea så aleagå în tehnologia Clearfield Plus momentul în care trebuie så erbicideze pentru controlul perfect al buruienilor sau chiar aplicarea în 2 faze a erbicidului, fårå a avea probleme cu controlul acestui fitoparazit periculos. P64LP170 - hibrid Clearfield Plus semitimpuriu care are ca bazå hibridul

P64LE25 ¿i vine în primul rând cu îmbunåtå¡iri puternice pe partea de tulpinå, dar ¿i pe partea de Orobanche unde are toate cele 3 gene de rezisten¡å, alåturi de toleran¡a oferitå de imazamox. Toate acestea îl fac imun în fa¡a oricårui tip de infestare cu Orobanche. Este un hibrid cu toleran¡å extraordinarå la secetå, produc¡ii ridicate ¿i constante, care se adapteazå u¿or în orice fermå/tehnologie. P64LP180 - hibrid Clearfield Plus semitimpuriu, la limita cu timpurii, are ca bazå hibridul P64LE99, dar cu talie mai micå ¿i mai timpuriu. Productivitate foarte bunå, este recomandat în tehnologii intensive ¿i densitå¡i ridicate, în rota¡ie scurtå ¿i în zonele cu infeståri puternice cu Orobanche. Se preteazå foarte bine la semånatul întârziat sau chiar cultura a doua. Cei doi hibrizi, P64LP170 ¿i P64LP180, au ocupat primele douå pozi¡ii în testårile publice ale APPR Ia¿i, realizate în Podu Iloaiei anul acesta. Cultura de floare este mai u¿oarå ¿i mai profitabilå cu P64LP170 ¿i P64LP180! Profitul Agricol 42/2021

CULTURI VEGETALE

La KWS performan]a continu\ Ultimii ani au demonstrat cå doar companiile care se adapteazå rapid la cerin¡ele fermierilor reu¿esc så aibå prioritate la selec¡ia din ferme, atunci când începe un nou sezon agricol. KWS Semin¡e, prin seria de investi¡ii sus¡inute în geneticå performantå, echipamente de ultimå genera¡ie ¿i în speciali¿ti de top, a demonstrat de ce meritå så fie în topul primelor 3 companii producåtoare de semin¡e din pia¡å. KWS Kashmir (FAO 370), unul dintre hibrizii ameliora¡i în România, este alegerea a peste 3.000 de fermieri, însumând astfel un areal de peste 100.000 hectare în toatå ¡ara, respectiv peste 6% din totalul suprafe¡ei semånate cu porumb la nivel na¡ional. Din monitorizarea rezultatelor în ferme, concluzia generalå este cå acest hibrid de nouå genera¡ie ob¡ine performan¡e productive de excep¡ie în toate condi¡iile de culturå a porumbului, având o stabilitate excelentå în condi¡ii variate de sol, climå ¿i tehnologie aplicatå. Astfel, KWS Kashmir s-a dovedit a fi lider deta¿at al produc¡iilor în grupa semitimpurie, indiferent de condi¡iile de culturå

exemplu concret de reu¿itå este lansarea recentå a grupei Plus4Grain, care cuprinde hibrizii de porumb KWS din cele mai noi surse genetice, cu performan¡e superioare în condi¡ii de practici agricole avansate. Ace¿tia au urcat rapid în topul alegerilor fermierilor, datoritå poten¡ialului excelent de produc¡ie, corelat cu plasticitatea excelentå de care au dat dovadå în toate zonele de culturå din ¡arå. Obiectivul KWS este ameliorarea de hibrizi din grupa FAO 300 - 450, grupå favorizatå de condi¡iile pedoclimatice

¿i tehnologie. De remarcat ritmul foarte rapid de pierdere a apei din bob dupå maturitatea fiziologicå, precum ¿i atingerea umiditå¡ii la recoltare similarå cu a hibrizilor mai timpurii (FAO 340, FAO

locale. Rezultatul speciali¿tilor în geneticå de la KWS este eviden¡iat prin perfec¡ionarea constantå a portofoliului KWS, cu hibrizii adapta¡i fermelor de aici.

350), ceea ce îl face pretabil pentru cultivare ¿i în zonele unde grupa FAO este un factor limitativ (Transilvania, nordul Moldovei, Maramure¿).

Hibrid performant, KWS Inteligens (FAO 420) atinge niveluri ridicate de produc¡ie, fiind destinat cultivårii în condi¡ii optime de tehnologie. Acesta poate fi considerat hibridul reprezentativ al grupei de maturitate FAO 420, mai ales cå valorificå la maximum solurile profunde ¿i cu aport freatic, fiind alegerea idealå pentru cultivare în condi¡ii de irigare la densitå¡i foarte mari. Planta acestuia este foarte sånåtoaså, cu stay-green pronun¡at, cu rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i inser¡ie joaså a ¿tiuletelui. O fertilizare NPK echilibratå va pune excelent în valoare aceste elemente de productivitate, respectiv ¿tiule¡ii foarte lungi ¿i MMB-ul ridicat. Bineîn¡eles, grupa Plus4Grain cuprinde o gamå mai largå de hibrizi performan¡i, pe care vå recomandåm så îi încerca¡i ¿i în poten¡ialul cårora pute¡i avea toatå încrederea. 22

Profitul Agricol 42/2021

CULTURI VEGETALE

Riscurile din cultura de grâu în zona de vest La începtul lunii noiembrie, în zona Banatului, în jude¡ele Timi¿, Arad, Cara¿-Severin ¿i Bihor, grâul evolueazå bine, este råsårit, iar unele plante î¿i dezvoltå un prim frate. Din nefericire, sunt ¿i terenuri, mai ales în Arad, unde såmân¡a nu a råsårit ¿i a¿teaptå prima ploaie. În partea de vest, existå mul¡i fermierii care nici nu s-au apucat så semene grâul, din cauzå cå nu au terminat recoltarea porumbului. Såmân¡a trebuie så fie tratatå “Nu ne aflåm la finalul campaniei. Semånatul grâului este în plinå desfå¿urare. Am întâlnit foarte mul¡i fermieri care desfå¿oarå activitå¡i în paralel: o parte din flotå ¿i angaja¡i activeazå la recoltarea porumbului, iar altå parte lucreazå la pregåtirea terenului ¿i la semånarea grâului”, a explicat Daniel Grosz, directorul regional vest Bayer Timi¿. De aceea, speciali¿tii Bayer aten¡ioneazå cå principala provocare în campania agricolå de toamnå este ca fermierul så nu intre într-o logicå distructivå de reducere a costurilor, pentru cå poate så piardå totul în cazul în care una dintre verigile tehnice sunt neacoperite. Ca så ob¡ii o produc¡ie bunå cantitativ ¿i calitativ trebuie så respec¡i ni¿te reguli fundamentale, altfel ajungi la dezastre. Grosz atrage aten¡ia cå agricultorul trebuie så în¡eleagå foarte bine cå produc¡ia de grâu porne¿te de la såmân¡å. Este temelia pe care se construie¿te orice strategie a dezvoltårii culturii vegetale. Profitul Agricol 42/2021

Daniel Grosz, director regional vest Bayer Timi[

Såmân¡a utilizatå nu numai în campania de toamnå, pentru cultura de grâu, orz sau ovåz sau rapi¡å, ci ¿i pentru campania de primåvarå, pentru porumb sau floarea-soarelui, nu trebuie så fie luatå din påtul, cum se zice, ci trebuie så fie tratatå, bine selectatå, så fie certificatå ¿i liberå de boli. Fermierul trebuie så îi facå un tratament care så dezinfecteze ¿i så controleazå tot ceea ce înseamnå patogen, fiindcå de aici, de la bazå, de la såmân¡å, pot apårea foarte multe probleme în perioada de vegeta¡ie. “A¿adar, fermierul nu trebuie så foloseascå såmân¡å netratatå, iar dacå o va cumpåra så se asigure cå producåtorul este certificat ¿i de încredere. Riscurile sunt majore dacå va utiliza în culturå såmân¡å netratatå. Existå multe boli de carantinå pe care le po¡i transmite de la un an la altul prin såmân¡å, cum sunt målura, tåciunele sau tot ce înseamnå fuzarioze, cu consecin¡e devastatoare pentru întreaga culturå. În anul urmåtor, vom continua så infectåm terenul cu astfel de patogeni, iar când plantele vor ajunge în vegeta¡ie vor fi foarte greu de controlat”, spune Daniel Grosz.

Solu¡iile Bayer Unul dintre riscurile care apar în cazul în care vrem så semånåm grâul foarte devreme este faptul cå atunci cultura va fi supuså unei expuneri mai îndelungate în perioada toamnei. Dacå vor fi temperaturi ridicate, iar plantele vor evolua bine ¿i vor avea un foliaj dezvoltat, atunci vor fi “apetisante” pentru tot ceea ce înseamnå afide ¿i cicade. Acestea, prin modul lor de atac în¡eapå ¿i sug subcelular - transmit virozele, cu efectele dezastruoase - piticirea ¿i îngålbenirea plantelor, pentru care nu existå tratamente în vegeta¡ie. Prin urmare, virozele pot fi prevenite prin combaterea acestor vectori: afide ¿i cicade. Dacå acestea apar, fermierul trebuie så dea cu un insecticid de contact. Speciali¿tii Bayer recomandå Decis Mega. De asemenea, poate apårea un alt dåunåtor periculos: mu¿tele rådåcinilor, care î¿i vor depune larvele, iar atacul ar putea fi devastator, mai ales cå sunt 5 6 specii. Aplicând un insecticid de contact, atunci se vor combate ¿i mu¿tele uuu rådåcinilor. Gheorghe MIRON 23

CULTURI VEGETALE uuu Un alt risc în aceastå perioadå este apari¡ia ¿oarecilor-decâmp. Existå fermieri care lucreazå superficial terenul, fiindcå vor så re¡inå apa în sole, ¿i în aceste condi¡ii pot så î¿i facå apari¡ia rozåtoarele. Atunci trebuie monitorizate ¿i, în zona unde au apårut, va fi aplicat un raticid. Tot din cauza lucrårilor superficiale ale terenului apar ¿i unele boli. Cum noiembrie se anun¡å o lunå destul de cålduroaså, cu temperaturi chiar de 1820 de grade în Timi¿, iar grâul va cre¿te bine, fermierul ar trebui så aplice un fungicid. Recomadarea Bayer este Falcon Pro, pentru prevenirea ¿i combaterea bolilor foliare, dar ¿i ale spicului din culturile de grâu, orz ¿i orzoaicå. Falcon Pro are ac¡iune preventivå, curativå ¿i eradicativå asupra unei game largi de patogeni, asigurând protec¡ia pe o perioadå lungå de timp. O altå solu¡ie propuså de Bayer este Nativo Pro, tot un fungicid sistemic pentru combaterea bolilor foliare ¿i ale spicului la cereale, cum este ¿i fuzarioza. Nativo Pro se utilizeazå pentru maxim 2 tratamente pe vegeta¡ie.

Acestea se fac preventiv sau curativ, la apari¡ia primelor simptome de boalå. Primul tratament se efectueazå de obicei în intervalul cuprins între sfâr¿itul înfrå¡itului ¿i sfâr¿itul înspicatului. “Må a¿tept anul acesta så aparå septorioza pe solele semånate, fiindcå umiditå¡ile sunt între 60-70, chiar 90, în anumite zone, iar temperaturile sunt între 10-16 grade sau chiar 20, ziua, în Timi¿, la începutul lunii noiembrie. Este exact ce trebuie pentru a apårea asemenea boli. De asemenea, dacå terenul este lucrat superficial ¿i gradul de îmburuienare cre¿te, apar mult mai multe buruieni problemå, greu de combåtut”, mai aten¡ioneazå Grosz. Un alt pericol este apari¡ia buruienilor din toamnå, iar atunci vor consuma fertilizarea aplicatå ¿i vor crea o concuren¡å cu planta de grâu sau orz. De aceea recomandarea Bayer este aplicarea erbicidului Complet, un produs nou, care atacå foarte bine dicotilele sau buruienile problemå, cum este Veronica, dar ¿i gramineele sau iarba vântului. “Acestea se dezvoltå încå din toamnå, dar le putem controla. Erbicidarea

de toamnå, în postemergen¡å, la grâu este o verigå tehnologicå foarte importantå în dezvoltarea plantei, tocmai pentru cå eliminå concuren¡a (buruienile). Este cu atât mai necesarå cu cât primåverile sunt cu temperaturi tot mai mari ¿i se impune erbicidarea când ¿tim cå putem controla foarte bine buruiana”, îndeamnå Daniel Grosz. Recomandarea Bayer este Sekator, un erbicid sistemic pentru combaterea buruienilor din culturile de grâu, orz ¿i orzoaicå. Sekator este preluat rapid de frunze în primele 2 ore de la aplicare ¿i translocat sistemic în întreaga plantå. Formularea dispersie în ulei måre¿te aderen¡a ¿i viteza de penetrare în frunze. În zona de vest, cultura de grâu se întinde an de an pe aproape 400.000 de ha, de la Bihor, Arad, pânå în Cara¿Severin. Numai în Timi¿ se cultivå 130.000 de ha de grâu anual. Zona de vest este de gradul I favorabilitate pentru producerea grâului. Nivelul de temperaturi este specific cerealelor påioase, iar cel al precipita¡iilor ajunge la 350-550 litri, de aceea ¿i ponderea grâului e a¿a mare.

Chuck Magro, director executiv al Corteva Agriscience Consiliul de administra¡ie Corteva l-a numit pe canadianul Chuck Magro director executiv al companiei, începând cu data de 1 noiembrie. Prin aceastå decizie, consiliul mizeazå pe experien¡a vastå a lui Magro în conducerea companiilor agricole de nivel mondial. Actualul director executiv, James C. Collins Jr., se va retrage din Corteva la sfâr¿itul anului, dar va lucra împreunå cu Chuck Magro pentru a asigura o tranzi¡ie de succes. Magro de¡ine o experien¡å vastå, recunoscutå în industria agribusiness prentru cre¿terea profitabilå a afacerilor pe 24

care le-a condus. ¥nainte de Corteva, a fost pre¿edinte ¿i director executiv al Nutrien, de la lansarea companiei în 2018 pânå în aprilie 2021. Iar înainte de Nutrien, a fost pre¿edinte ¿i director executiv al Agrium. Pe lângå agribusiness, Chuck Magro are un rol activ în Consiliul de Investi¡ii al Planului de Pensii din Canada, a fost vicepre¿edinte al Asocia¡iei Interna¡ionale al Îngrå¿åmintelor ¿i pre¿edinte ¿i membru al consiliului de administra¡ie al Institutului de Îngrå¿åminte ¿i a servit ca administrator al Consiliului pentru Ini¡iativa privind sistemele alimentare a Forumului Economic Mondial.

Profitul Agricol 42/2021

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile Saaten-Union pentru campania de prim\var\ Alina PETREA director marketing Saaten-Union România

An de an, reu¿im performan¡a de a ne mândri cu cel mai vast portofoliu de specii ¿i varietå¡i din agriculturå româneascå ¿i investim constant în cercetare pentru a aduce pe pia¡å semin¡e de înaltå calitate, soiuri ¿i hibrizi capabili så genereze produc¡ii remarcabile, adapta¡i la condi¡iile climatice atât de schimbåtoare, dar ¿i la noile inova¡ii din rândul tehnologiilor agricole.

În

oferta de primåvarå a anului 2022, ve¡i putea gåsi o gamå variatå de hibrizi de porumb de ultimå genera¡ie, toleran¡i ¿i productivi, meni¡i så aducå în ferma dumneavoastrå performan¡å ¿i produc¡ii ridicate. Astfel, portofoliul nostru de hibrizi de porumb va fi completat de 6 hibrizi noi: SM WAWEL - FAO 250, PAPARAZZI - FAO 300, BASILIC- FAO 340, DARIUS - FAO 390, FILIGRAN FAO 450 ¿i ISH 311V din grupa FAO 320.

loarea ro¿iaticå. De¡ine calitå¡i excep¡ionale ¿i este recomandat cu precådere crescåtorilor de animale. Se preteazå pentru toate zonele de culturå ale porumbului ¿i are o toleran¡å ridicatå la secetå ¿i ar¿i¡å. Paparazzi prezintå 1820 rânduri pe ¿tiulete, 38-40 boabe pe rând ¿i 310-330 MMB la recoltare. BASILIC FAO 340 - hibrid simplu, cu tipul bobului dentat, care face parte din conceptul DT (toleran¡å la secetå). Prezintå aparat foliar bine dezvoltat ¿i o capacitate de produc¡ie ridicatå în condi¡ii de secetå ¿i ar¿i¡å. Are o capacitate remarcabilå de pierdere a apei din bob ¿i un stay-green foarte pronun¡at. Basilic formeazå 16 - 18 rânduri pe ¿tiulete, 38 - 42 boabe pe rând ¿i un MMB la recoltare de 300 - 320.

Fermierii profesioni¿ti vor gåsi întotdeauna în Saaten-Union România un partener de încredere, gata så îi furnizeze informa¡ii ¿i recomandåri de cultivare astfel încât så atingå poten¡ialul maxim al hibrizilor no¿tri ¿i så asigure rentabilitatea în fermå.

DARIUS FAO 390 - hibrid simplu, cu tipul bobului dentat, ce se preteazå a fi cultivat atât în tehnologii intensive, cât ¿i în tehnologii extensive. Are o vigoare foarte mare la råsårire ¿i o stare fitosanitarå bunå. Prezintå 16 - 18 rânduri pe ¿tiulete, 38 - 40 boabe pe rând ¿i 280 300 MMB la recoltare.

SM Wawel FAO 250 - este un hibrid extratimpuriu cu extra beneficii, care se preteazå cu succes ¿i în cultura succesivå. Ca ¿i caracteristici generale prezintå 16 - 18 rânduri pe ¿tiulete, 38 - 40 boabe pe rând ¿i un MMB la recoltare cuprins între 260-280. SM WAWEL are un poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat pentru grupa lui de maturitate.

FILIGRAN FAO 450 - dezvoltå plante rustice, viguroase, ce asigurå un randament ridicat de boabe pe plantå. Filigran poate fi cultivat atât pentru pentru produc¡ia de boabe, cât ¿i pentru siloz. Se preteazå pentru semånatul timpuriu, având o toleran¡å ridicatå la temperaturile scåzute din primåvarå. Prezintå un stay-green pronun¡at, iar viteza de pierdere a apei din bob este mare. Filigran are capacitatea de a forma 16 - 18 rânduri pe ¿tiulete, 44 - 48 boabe pe rând ¿i 320 - 340 MMB la recoltare.

PAPARAZZI FAO 300 - hibrid simplu, cu tipul bobului semisticlos ¿i o cu-

ISH 311V FAO 320 este noul hibrid sticlos, cu o valoare nutritivå ridicatå.

Tipul bobului sticlos, cu o culoare galben-portocaliu intens. Este stabil ¿i performant, oferind produc¡ii ridicate ¿i calitative. Densitatea recomandatå la neirigat este de 67.000 bg/ha ¿i 78.000 bg/ha în condi¡ii de irigat. Are o toleran¡å ridicatå la secetå ¿i ar¿i¡å ¿i la principalele boli foliare. În condi¡ii optime de culturå formeazå 16 - 18 rânduri pe ¿tiulete, 38 - 40 boabe pe rând ¿i 240 - 260 MMB la recoltare.

Profitul Agricol 42/2021

Hibrizii de porumb recomanda]i pentru 2022 dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Alegerea hibridului potrivit este primul pas pentru o culturå de porumb reu¿itå. Având în vedere seceta care ne poate oricând amenin¡a, selectarea geneticii potrivite devine ¿i mai dificilå. ¥n paginile care urmeazå vå propunem spre studiu recomandårile fåcute de companiile de semin¡e pentru cultura din primåvara anului 2022, ca un prim pas în documentare. Testårile independente, efectuate, de exemplu, de APPR, constituie ¿i ele o surså bunå de informare, în timp ce testarea în ferma proprie este aleaså de fermierii ce pun cel mai mare pre¡ pe stabilitate.

Profitul Agricol 42/2021

Hibrizii potrivi¡i pot fi ale¿i în func¡ie de mai multe criterii: - ¥nål¡imea plantei ¿i înål¡imea de inser¡ie a ¿tiule¡ilor. Cu cât acestea erau mai mici, se a¿tepta ca rezisten¡a la cådere ¿i la frângere så fie mai mari. Acum înså progresul genetic face så existe numeroase excep¡ii, mul¡i hibrizi înal¡i fiind foarte productivi. - ¥nainte de fi cultiva¡i pe suprafe¡e mari, noii hibrizi trebuiau testa¡i în ferma proprie timp de 3-4 ani. Acum înså perioada a scåzut la 2 ani (unii hibrizi se cultivå numai 5-6 ani ¿i sunt înlocui¡i de al¡ii mai performan¡i). Hibrizii ar trebui testa¡i în mai multe localitå¡i/condi¡ii pedoclimatice. Un hibrid cu produc¡ii apropiate în mai multe localitå¡i are mai multe ¿anse så producå recolte mari în anul urmåtor decât un hibrid cu rezultate contrastante. Deocamdatå, APPR poate rezolva

numai par¡ial aceastå problemå. ¥n experien¡ele efectuate de APPR nivelul produc¡iilor este influen¡at ¿i de tehnologia folositå de fermierul la care se organizeazå testul, fiind mai realist decât cel ob¡inut de companiile de semin¡e în diferite platforme, unde se folosesc tehnologiile firmelor participante. - Lungimea perioadei de vegeta¡ie (care ar trebui så se încheie cu douå såptåmâni înainte de primul înghe¡ din toamnå) ¿i viteza de pierdere a apei dupå ajungerea la maturitatea fiziologicå (apari¡ia punctului negru). Hibrizii tardivi sunt mai productivi, dar costurile de uscare pot fi foarte mari. De aceea trebuie semåna¡i hibrizi din mai multe grupe de maturitate ¿i så se compare. - Trebuie încerca¡i hibrizii de la mai multe companii de semin¡e. De multe ori diferen¡ele de produc¡ie sunt mici, dar pre¡ul poate diferi substan¡ial.

HIBRIZI DE PORUMB 2022

Agro Excel Balkans Distribuitor ¿i pentru Donau Saat, Saaten-Union ¿i Mas Seeds

NS 3022 Mediu timpuriu, FAO 360, precoce ¿i cu randament ridicat, poten¡ial >14 t/ha de boabe ¿i peste 40 t/ha de siloz. Tulpinå fermå ¿i elasticå, înål¡ime medie. ¿tiulete mare, cu 14-16 rânduri de boabe tip dent, cu miez galben-portocaliu, MMB: 360 g. Adaptabil la diferite condi¡ii de cultivare, potrivit pentru cultivare ca plantå de culturå principalå (cereale ¿i siloz) sau pentru culturi de acoperire (se recolteazå siloz). Bunå premergåtoare pentru grâu. Densitate pentru boabe: 72.000 pl., în condi¡ii favorabile, sau 60.000 pl/ha, în condi¡ii mai pu¡in favorabile. Pentru siloz cre¿te densitatea cu 5-10.000 pl/ha.

Alcedo ALEXXANDRA DUO Semitimpuriu (FAO 340), rezistent la cycloxidim - Stratos Ultra, vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, tulpinå robustå, rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i la principalele boli, tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, poten¡ial de produc¡ie foarte bun. MMB mare, bob dentat, pierderea rapidå a apei din bob. 16 rânduri pe ¿tiulete, 30-32 boabe pe rând, MMB: 340-360 g. Densitate la semånat: condi¡ii bune: 75-80.000 b.g./ha, condi¡ii limitative: 65-70.000 b.g./ha, adaptat la toate zonele de culturå ale porumbului din România.

DANUBIO 28

NS 3023 Nou! Semitimpuriu, FAO 390, poten¡ial de randament foarte mare, cel mai performant în cadrul grupului såu de maturitate, randament poten¡ial peste 17 t/ha de boabe ¿i peste 50 t/ha de siloz. Tulpinå elasticå, tolerantå la cådere, ¿tiulete mare, cu 16 rânduri, boabe de culoare galbenå, dentate, MMB: 380g. Potrivit ca plantå de culturå principalå (cereale ¿i siloz) sau pentru culturi de acoperire (se recolteazå siloz). Bunå premergåtoare pentru grâu. Densitate: pentru boabe: 65-75.000 plante/ha, în func¡ie de condi¡iile de cultivare. Pentru siloz cre¿te densitatea cu 5-10.000 pl/ha.

OS 398 FAO 390, potrivit pentru perioadele de plantare timpurie, înål¡ime medie, tulpinå puternicå ¿i stabilå, ¿tiulete cilindric, mårime medie, pozi¡ionat mai jos, 16-18 rânduri de boabe, toleran¡å mare la boli ¿i dåunåtori larg råspândi¡i, scop bazå: produc¡ie ceSemisticlos, cu un poten¡ial deosebit de produc¡ie, ob¡inând produc¡ii foarte bune de boabe pentru consum, dar ¿i de siloz. Toleran¡å deosebitå la frângere ¿i secetå, produc¡ii stabile în anii cu condi¡ii de stres. Cultivat pentru siloz, asigurå digestibilitate ¿i un con¡inut de amidon foarte bun, adaptabilitate foarte bunå la diferite condi¡ii de culturå, toleran¡å ridicatå la secetå; capacitate de produc¡ie (boabe) +++, produc¡ie maså uscatå (siloz) +++; 12-14 rânduri pe ¿tiulete; 34-36 boabe pe rând. Densitate la semånat: irigat - 7580.000 b.g./ha; neirigat - 65-75.000 b.g./ha.

MAS 49 P FAO 400), dentat, talie medie, vigoare bunå la råsårire, tulpinå robustå, rezisten¡å foarte bunå la cådere, toleran¡å ridicatå la ar¿i¡å ¿i secetå, stay

reale uscate, toleran¡å excelentå la secetå, extrem de adaptabil la diverse condi¡ii de cultivare.

OSSK 403 FAO 410, potrivit pentru perioadele de plantare timpurie, tulpinå înaltå, foarte puternicå ¿i stabilå, plantå verde pentru un timp mai îndelungat, ¿tiulete scurt ¿i neascu¡it, 16-18 rânduri de boabe, toleran¡å mare la boli ¿i dåunatori larg råspândi¡i, scop bazå: produc¡ie cereale uscate ¿i coceni, toleran¡å excelentå la secetå, ¿tiule¡ii dublii apar mai des în culturile mai rare.

KULAK Nou! FAO 450, tulpinå medie, puternicå ¿i stabilå, frunze mari, ¿tiulete mårime medie, complet acoperit de boabe, 1416 rânduri de boabe, toleran¡å mare la boli ¿i dåunåtori larg råspândi¡i, scop bazå: produc¡ie cereale uscate, toleran¡å excelentå la secetå, produc¡ie execelentå în compara¡ie cu ceilal¡i hibrizi, excelentå adaptare la diferite tipuri de sol ¿i climå. green ridicat permi¡ând o perioadå mai lungå la recoltare. Adaptat atât pentru semånatul timpuriu, cât ¿i tardiv. 16 - 18 rânduri pe ¿tiulete, 36 - 40 boabe pe rând, MMB: 310-330 g, înflorit (°Celsius): 995° C, maturitate recoltare 32% umiditate: 1.980°C. Densitate la semånat: condi¡ii bune - 72-75.000 b.g./ha; condi¡ii limitative 65 - 68.000 b.g./ha.

RGT DRAGSTER De ultimå genera¡ie, înscris în catalogul european în 2018. Bob dentat, pierderea rapidå a apei din bob, tulpinå robustå, rezisten¡å foarte bunå la cådere, vigoare bunå la råsårire, råspunde foarte bine ¿i la densitå¡i reduse, compenseazå prin productivitate. 16-18 rânduri pe ¿tiulete, 40 boabe pe rând, MMB: 350-380 g. Densitate la semånat: condi¡ii bune - 75-80.000 b.g./ha, condi¡ii limitative - 65-70.000 b.g./ha. Profitul Agricol 42/2021

HIBRIZI DE PORUMB 2022

Bayer - Dekalb DKC4109 Nou! Field Shield, timpuriu, RM 91, FAO 300-340, în segmentul de maturitate al DKC4098. Produc¡ii ridicate chiar ¿i în condi¡ii pedo-climatice dificile. Recomandat pentru semånatul timpuriu. Se poate cultiva în toate zonele din România ¿i toate mediile de culturå (scåzut/mijlociu/ridicat). Densitate mediul ridicat: 85.000 b.g./ha, mediul mijlociu: 78-83.000 b.g./ha, mediul scåzut: 6873.000 b.g./ha. Performan¡å superioarå ¿i stabilitate de produc¡ie în toate mediile de culturå, pretabil ¿i pentru cultura a doua.

DKC4416 Nou!

RGT HEXXAGONE

Timpuriu, RM 94, FAO 300-340, în segmentul de maturitate al DKC4391. Se poate cultiva în toate zonele din România ¿i toate mediile de culturå (scåzut/mijlociu/ridicat). Densitate mediul ridicat: 80-86.000 b.g./ha, mediul mijlociu: 75-79.000 b.g./ha, mediul scåzut: 68-72.000 b.g./ha. Performan¡å superioarå ¿i stabilitate de produc¡ie în toate mediile de culturå, se preteazå ¿i la semånatul timpuriu.

De ultimå genera¡ie, înscris în catalogul european în 2018. Bob dentat, rustic, pierderea rapidå a apei din bob, tulpinå robustå, rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i frângere, vigoare bunå la råsårire, toleran¡å bunå la secetå ¿i arDKC4611 Nou! ¿i¡å, 16-18 rânduri pe ¿tiulete, 30-32 Field Shield, semitimpuriu, RM 96, boabe pe rând, MMB 330-360 g. DenFAO 350-390, în segmentul de maturisitate la semånat: condi¡ii bune - 7580.000 b.g./ha; condi¡ii limitative - 65- tate al DKC4670, pentru securizarea produc¡iei în condi¡ii de secetå. Se 70.000 b.g./ha. poate cultiva în toate zonele din România ¿i toate mediile de culturå (scåRGT HIMALAYAXX zut/mijlociu/ridicat). Recomandat penDe ultimå genera¡ie, înscris în cata- tru semånatul în epoca optimå. logul european în 2018. Dentat, vigoare Densitate mediul ridicat: 84.000 bunå la råsårire; tulpinå robustå, rezis- 86.000 b.g./ha, mediul mijlociu: 75.000 ten¡å foarte bunå la cådere, pierderea 83.000 b.g./ha, mediul scåzut: 68.000 rapidå a apei din bob; råspunde foarte 74.000 b.g./ha. Dedicat fermierilor inobine ¿i la densitå¡i reduse, compensea- vatori care î¿i doresc securizarea prozå prin productivitate. 14-16 rânduri pe duc¡iei în condi¡ii de secetå. ¿tiulete, 28-30 boabe pe rând, MMB: 350-370 g. Densitate la semånat: conDKC4712 Nou! di¡ii bune - 75 - 80.000 b.g./ha; condi¡ii Field Shield, semitimpuriu, RM 97, limitative: 65 - 70.000 b.g./ha. Profitul Agricol 42/2021

FAO 350-390, în segmentul de maturitate al DKC4670, pentru performan¡å de produc¡ie ob¡inutå la densitå¡i mai scåzute. Se poate cultiva în toate zonele din România ¿i toate mediile de culturå (scåzut/mijlociu/ridicat). Se recomandå recoltarea în optim. Densitate mediul ridicat 69-71.000 b.g./ha, mediul mijlociu: 66-68.000 b.g./ha, mediul scåzut: 65.000 b.g./ha.

DKC5016 Nou! Field Shield, semitardiv, RM 100 FAO, 400-450, în segmentul de maturitate al DKC5068. Recomandat pentru o tehnologie intensivå de culturå, cu produc¡ii de top chiar ¿i în condi¡ii de stres. Se poate cultiva în toate zonele din România ¿i toate mediile de culturå (scåzut/mijlociu/ridicat). Recomandat pentru epoca optimå de semånat. Densitate mediul ridicat: 82-86.000 b.g./ha, mediul mijlociu: 75-77.000 b.g./ha, mediul scåzut: 68-72.000 b.g./ha.

DKC5810 Nou! Tardiv, RM 108 FAO 450-490, în segmentul de maturitate al DKC5830. Universal, se poate cultiva în toate mediile de culturå (scåzut/mijlociu/ridicat) atât în irigat, cât ¿i neirigat. Recomandat pentru semånatul în epoca optimå ¿i timpurie. Densitate mediul ridicat: 82.000 b.g./ha, mediul mijlociu: 73-76.000 b.g./ha, mediul scåzut: 6872.000 b.g./ha.

DKC5812 Nou! Tardiv, RM 108 FAO 450-490, în segmentul de maturitate al DKC5830, pentru semånatul în epoca optimå. Intensiv, recomandat doar pentru cultivarea în mediul ridicat de produc¡ie (irigat). Densitate mediul ridicat: 80-85.000 b.g./ha. Dedicat fermierilor profesioni¿ti din sudul României care doresc så cultive un hibrid tardiv în mediu intensiv de uuu culturå. 29

HIBRIZI DE PORUMB 2022

Biocrop MAJONG Nou! FAO 430, dentat, pachet genetic performant de ultimå genera¡ie, excelent poten¡ial de produc¡ie, pretabil pentru tehnologii intensive, foarte bun caracter stay-green, rezisten¡å mare la înclinare ¿i frângere, plantå robustå, cu ¿tiulete gros ¿i randament mare al boabelor.

SILVANER Nou! FAO 380, dentat, pachet genetic performant de ultimå genera¡ie, excelent poten¡ial de produc¡ie, MH foarte mare, ¿tiulete foarte lung, plin cu randament mare al boabelor, rezisten¡å mare la înclinare ¿i frângere, foarte bunå toleran¡å la secetå, rezisten¡å mare la înclinare ¿i frângere, vigoare bunå la råsårire, foarte rezistent la vânt puternic, foarte bun caracter stay green.

Corteva - Pioneer P9889 FAO 350, Optimum AQUAmax, LumiGEN, campionul deta¿at al grupei, cu aceea¿i stabilitate productivå cu a lui P9903, foarte bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, caractere agronomice net superioare, cu stay green, pentru toate zonele de culturå ¿i tehnologii medii ¿i intensive. Densitå¡i: neirigat - 66-75.000 pl. rec./ha, irigat - 76-85.000 pl. rec./ha, 20-22, rânduri pe ¿tiulete, 35-39 boabe pe rând, MMB: 400-425 g.

P9911 FAO 410, Optimum AQUAmax, LumiGEN, semitardiv, excelentå capacitate de produc¡ie, sistem radicular foarte dezvoltat, cel mai utilizat de cåtre procesatori pentru industria berii. Reac¡ioneazå foarte bine la tehnologie intensivå. Recomandat pentru zonele de câmpie ¿i de deal din sud, vest ¿i est. Densitate: neirigat - 60-65.000 pl. 30

NORICO Nou! FAO 240, semisticlos, pachet genetic performant de ultimå genera¡ie, excelent poten¡ial de produc¡ie, calitate excelentå pentru morårit, indice de plutire foarte bun (8-16%). MH mare, performan¡å în condi¡ii limitate, atât pentru boabe, morårit, cât ¿i pentru siloz. Rezisten¡å mare la înclinare ¿i frângere, toleran¡å mare la secetå, pretabil ¿i pentru cultura a doua, vitezå bunå de pierdere a apei din bob.

VESTAS Cel mai bine vândut hibrid de porumb Biocrop. FAO 370, dentat, extrem de performant ¿i în condi¡ii pedoclimatice limitate, pierde rapid apa din bob, rahis foarte sub¡ire, cu randament mare, de siguran¡å, cu plecare rapidå în vegeta¡ie, bun caracter stay green, recomandat pentru boabe, de siguran¡årec./ha, irigat - 70-78.000 pl. rec./ha, 1416 rânduri pe ¿tiulete, 42-44 boabe pe rând, MMB: 360-395 g.

P0217 FAO 420, Optimum AQUAmax, LumiGEN, Stabilitate ¿i Productivitate, hibridul amiral al acestei grupe, cu o productivitate foarte bunå, toleran¡å foarte bunå la secetå, arhitecturå favorabilå cu tulpinå ¿i rådåcini puternice, control eficient al stomatelor. Recomandat pentru zonele aride ¿i semi-aride de câmpie din sudul ¿i vestul ¡årii. Densitate: neirigat 60-65.000 pl. rec./ha, irigat - 68-75.000 pl. rec./ha, 18-20 rânduri pe ¿tiulete, 3841 boabe pe rând, MMB: 390-420 g.

P9757 FAO 370, LumiGEN, Optimum AQUAmax, combinå productivitatea deosebitå a lui P9903 cu stabilitatea lui P9537, råspunde pozitiv în orice condi¡ii de climå ¿i tehnologie. Stay green, cu o capacitate deosebitå de explorare a solului de cåtre rådåcini. Ofensiv, în condi¡ii

constantå în produc¡ii mari. Timpurietate la recoltare pentru grupa sa de maturitate, foarte bunå toleran¡å la secetå.

PERACINO FAO 350, dentat, de genera¡ie nouå, poten¡ial ridicat de produc¡ie în condi¡ii optime, uniformitate la råsårire, pretabil la semånat timpuriu, rezisten¡å foarte bunå la înclinare ¿i frângere, bun caracter stay green, foarte tolerant la secetå, boabe mari ne¿i¿tave, foarte rezistent la vânt puternic. MH mare, în condi¡ii favorabile emite doi ¿tiule¡i la maturitate.

TORRANO FAO 350, dentat, rustic/stabil, poten¡ial ridicat de produc¡ie, stay green bun, multiple întrebuin¡åri: boabe, siloz, biomaså, digestibilitate bunå, toleran¡å foarte ridicatå la secetå ¿i boli, rezisten¡å bunå la înclinare ¿i frângere, MH mare. bune de culturå este greu de egalat productiv, plantå compactå, randament foarte bun de utilizare a nutrien¡ilor. Destinat fermierilor care doresc maximizarea produc¡iei în condi¡ii de siguran¡å. Se preteazå pentru semånat timpuriu. Densitå¡i: neirigat - 66-72.000 pl. rec./ha, irigat - 79-86.000 pl. rec./ha. 1618 rânduri pe ¿tiulete, 39-44 boabe pe rând, MMB: 370 - 410 grame.

P9610 FAO 330, Optimum AQUAmax, LumiGEN, cel mai stabil hibrid semitimpuriu, cu o capacitate ridicatå ¿i constantå de produc¡ie, largå adaptabilitate ¿i excelentå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, polen viabil la peste 36°C, intensiv, cu un profil agronomic echilibrat. Recomandat semånatul timpuriu. Densitate: neirigat: 66-72 pl. rec./ha, irigat: 7583.000 pl. rec./ha. Recomandat pentru tehnologii medii ¿i intensive de culturå în zonele aride ¿i semiumede. 18-20 rânduri/¿tiulete, 38-42 boabe/rând. MMB: 395 - 410 g. Profitul Agricol 42/2021

HIBRIZI DE PORUMB 2022

Donau Saat DANUBIO Cel mai bine vândut hibrid de porumb din portofoliul companiei, sticlos, FAO 260, KlimaFit - performan¡å chiar ¿i în condi¡ii dificile de culturå (secetå, ar¿i¡å), cu adaptabilitate excelentå ¿i constan¡å în rezultate. Triliniar, cu o deosebitå vigoare în primele faze de vegeta¡ie, robust, cu foarte bunå adaptare pedoclimaticå, poate performa inclusiv în areale mai råcoroase, cu desprimåvårare lentå; cumul de calitå¡i sporite pentru utilizarea în furajare, precum ¿i pentru morårit (målai) datoritå caracterului sticlos al boabelor. Indurata, recoltare boabe sau siloz, 34-36 boabe pe rând, 12-14 rânduri de boabe. MMB: 380-420 g, ritm de cre¿tere în primele faze de vegeta¡ie foarte rapid, stay green slab, talie foarte mare.

LEONIDO Semisticlos, FAO 300, triliniar, cu toleran¡å crescutå la condi¡iile de stres, talie înaltå ¿i inser¡ie înaltå a ¿tiuletelui, pentru boabe ¿i/sau siloz. Dentiformis, cu influen¡e de indurata, recoltare boabe sau plantå întreagå, 36-42 boabe pe rând, 14-18 rânduri de boabe, ritm de cre¿tere foarte rapid în primele faze de vegeta¡ie, stay green mediu, talie foarte mare, rezisten¡å bunå la temperaturile scåzute din primåvarå, vigurozitate foarte bunå, rezisten¡å bunå la cådere ¿i fa¡å de frângerea tulpinilor.

ESTEVIO Dentat, FAO 350, de genera¡ie nouå cu habitus compact ¿i destinat produc¡iei de boabe. Foarte bunå adaptare, în special în condi¡ii aride de culturå ¿i în areale cu poten¡ial redus din cauza factorilor pedologici, reac¡ioneazå foarte bine fa¡å de densitå¡ile sporite cu 5 pânå la 10%, 34-38 boabe pe rând, dentiformis, 3432

38 boabe pe rând, 16-18 rânduri de boabe. MMB 320-360 g, ritm mediu-rapid de cre¿tere în primele faze de vegeta¡ie, stay green mediu-pronun¡at, talie medie-mare, toleran¡å foarte bunå fa¡å de fuzarioza ¿tiule¡ilor. Rezisten¡å bunå la temperaturile scåzute din primåvarå, vigurozitate bunå, rezisten¡å foarte bunå fa¡å de cådere, bunå fa¡å de frângerea tulpinilor.

MULTIPEL Dentat, FAO 400, poten¡ial excelent, toleran¡å foarte bunå la condi¡iile de secetå. În 2020, când regiunea de sud-est a fost afectatå de secetå extremå, a reu¿it så ob¡inå 5.320 kg/ha pe 35 ha, în Båråganul, jud. Bråila. Dezvoltare foarte bunå în primele faze de vegeta¡ie, toleran¡å crescutå la fusarium, rezisten¡å bunå la temperaturile scåzute din primåvarå, vigurozitate bunå, rezisten¡å foarte bunå fa¡å de cådere, bunå fa¡å de frângerea tulpinilor, pentru morårit/furajare. Ritm rapid de cre¿tere în primele faze de vegeta¡ie, stay green slab, talie înaltå, rezisten¡å bunå la temperaturile scåzute din primåvarå, rezisten¡å medie-bunå la frângerea tulpinilor.

ARSANTTO Nou! Dentat, FAO 430, înregistrat în 2020, cu randamente uniforme în principalele zone de culturå, pretabil pentru recoltare boabe sau siloz, foarte bunå toleran¡å fa¡å de tåciunele comun ¿i fuzariozå, 32-38 boabe pe rând, 16-20 rânduri de boabe. MMB 320-360 g, ritm de cre¿tere mediu-rapid în primele faze de vegeta¡ie, stay green pronun¡at, talie înaltå, toleran¡å foarte bunå fa¡å de fuzarioza ¿tiule¡ilor. Rezisten¡å mediu-bunå la temperaturile scåzute din primåvarå, rezisten¡å foarte bunå fa¡å de cådere ¿i fa¡å de frângerea tulpinilor.

INCDA Fundulea IEZER Zea mays L. convarietatea dentiformis, înregistrat în 2012, simplu, semitardiv, FAO 475, cu perioada de vegeta¡ie de 131 - 136 zile, tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, la frângere ¿i cådere, mediu tolerant la fuzariozå ¿i tolerant la atacul larvelor dåunåtorului Ostrinia nubilalis. Plantå viguroaså, cu înål¡ime medie de 260 - 270 cm, inser¡ie a ¿tiuletelui la 100 - 110 cm, cu frunzele semierecte. ¿tiuletele este cilindro - conic, lungime 18 - 20 cm, 16-18 rânduri boabe, bob dentat, galben. MMB 290 - 300 g, randament de boabe 84% ¿i cu calitate bunå a bobului: 9,6% con¡inut mediu de proteinå, 72,0% con¡inut mediu de amidon, 4,5% con¡inut mediu de gråsimi. Poten¡ialul de produc¡ie (STAS): 8,5-10,5 t/ha la neirigat ¿i 11,5-14,5 t/ha la irigat.

FUNDULEA 423 Zea mays L. convarietatea dentiformis x indurata, înregistrat în 2015, simplu, semitardiv, cu perioada de vegeta¡ie de la semånat la maturitatea tehnicå de 135 - 138 zile (FAO 470), semidentat, galben portocaliu. Plantå viguroaså, mijlocie spre înaltå având în medie 260 - 270 cm înål¡ime, inser¡ia ¿tiuletelui la 110 - 120 cm. ªtiulete cilindro-conic, cu lungimea medie de 21 - 22 cm, cu 14 - 16 rânduri de boabe. MMB 300 - 320 g, randament în boabe de cca 84% ¿i cu calitate foarte bunå: 10,5-11,6% proteinå, total aminoacizi 9,15%, din care: lizinå 0,31%, 70-71% amidon ¿i 4,5-5% gråsimi. Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, mediu rezistent la frângere ¿i cådere, tolerant la tåciunele comun ¿i la fuzarioza ¿tiule¡ilor. Poten¡ial de produc¡ie ridicat: 8Profitul Agricol 42/2021

HIBRIZI DE PORUMB 2022 10,5 t/ha boabe la neirigat ¿i 11-14,5 t/ha la irigat. Densitatea recomandatå este de 60-65 mii de pl/ha la neirigat ¿i 70-75 mii pl/ha la irigat. Pentru consum uman ¿i în hrana animalelor, având con¡inut mare de proteinå 10,5-11,6%, de calitate superioarå datoritå con¡inutului mare de aminoacizi esen¡iali.

FELIX Zea mays L. convarietatea dentiformis, simplu, semitardiv, înregistrat 2019, perioada de vegeta¡ie de la semånat la maturitate este de 133-135 zile, grupa FAO 460, plantå viguroaså, cu înål¡ime medie de 250-260 cm, cu înål¡imea de inser¡ie a ¿tiuletelui de 95105 cm, cu frunze semierecte. ªtiulete cilindric, cu lungimea medie de 20-21 cm, cu diametru de 4,5-5 cm, cu 16 rânduri de boabe, cu rahis de culoare ro¿ie. Randamentul de boabe 84-85%. Boabe dentate, de culoare galbenå, cu mi¿unå pronun¡atå cu desen specific (striuri) cu profunzime de 1-1,2 cm ¿i MMB 300 - 320 g. Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, mediu rezistent la frângere ¿i cådere, tolerant la fuzarioza ¿tiule¡ilor Fusarium spp. ¿i la atacul larvelor de Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa zeae. Ritm rapid de pierdere a apei din boabe la recoltare, poten¡ialul de produc¡ie în condi¡ii favorabile, la neirigat este de 10,5-11,5 t/ha ¿i 14-15 t/ha la irigat, boabe STAS. Stabilitatea produc¡iei este foarte bunå în diverse condi¡ii climatice. Recomandat pentru zona I, II ¿i III de favorabilitate, 60-65.000 pl/ha la neirigat ¿i 70-75.000 pl/ha la irigat. Con¡inut mediu de proteinå de 8,5-9%, amidon 72-73,5%, gråsimi 3,8-4%. În trei ani de experimentare în re¡eaua ASAS (2016-2018), a realizat o produc¡ie medie de 10 t/ha, cu 7% mai mult fa¡å de martorul F423. Umiditatea medie la recoltare a fost de 16,4%, fa¡å de 17,6% a martorului. Produc¡ie maximå de 15,6 t/ha în centrul de testare de la Dâlga (re¡eaua Profitul Agricol 42/2021

ISTIS_2018), cu 15,1% umiditatea boabelor la recoltare.

KWS

MAGNUS

KWS KASHMIR

Zea mays L. convarietatea dentiformis, înregistrat în 2021, simplu semitimpuriu, FAO 350, perioada de vegeta¡ie de la råsårit la maturitatea fiziologicå este de 125-127 zile. Înål¡ime medie de 240-250 cm, inser¡ia ¿tiuletelui la 95-100 cm, cu frunze semierecte. ªtiuletele este cilindro-conic, cu lungimea medie de 20 - 21 cm, cu diametru de 4,5 - 5,0 cm, cu 16 rânduri de boabe, cu rahis de culoare ro¿ie. Randamentul mediu de boabe 84 85%. Boabele sunt dentate, de culoare galbenå, cu mi¿una pronun¡atå cu desen specific (striuri) cu profunzime de 1,2-1,3 cm ¿i MMB mediu 300-320 g. Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, rezistent la frângere ¿i cådere, tolerant la fuzarioza ¿tiule¡ilor Fusarium spp., la atacul larvelor de Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa zeae. Ritm rapid de pierdere a apei din boabe la recoltare. Poten¡ialul de produc¡ie în condi¡ii favorabile, la neirigat este de 11-11,5 t/ha ¿i la irigat 13,5-14 t/ha boabe STAS. Stabilitatea produc¡iei este foarte bunå în diverse condi¡ii climatice. Este recomandat pentru zona I, II ¿i III de favorabilitate, densitatea optimå fiind de 60-65.000 pl/ha la neirigat ¿i 70-75.000 pl/ha la irigat. 9,6% proteinå, 70,8% amidon ¿i 4,9% gråsimi. În trei ani de experimentare în re¡eaua ASAS (2018-2020), a realizat o produc¡ie medie de 10,1 t/ha, realizând un spor de produc¡ie de 12% fa¡å martorul F423. Umiditatea medie la recoltare a fost de 14,6% fa¡å de 16,8%, a martorului. În re¡eaua de testare ISTIS, pe parcursul celor doi ani de experimentare (20192020), a realizat o produc¡ie medie de 11,2 t/ha, cu un spor de produc¡ie de 8% fa¡å de martorul F423. Umiditatea medie la recoltare a fost de 13,6%, fa¡å de 15,2% a martorului.

PLUS4GRAIN, FAO 370, ameliorat în România, în trei ani a ajuns în Top 3 vânzåri la nivel na¡ional. Cultivat de peste 3.000 de fermieri, pe mai mult de 100.000 ha, peste 6% din totalul suprafe¡ei. Produc¡ii excep¡ional de ridicate în condi¡ii favorabile, baza pentru o produc¡ie sigurå chiar ¿i în anii seceto¿i. Panicul cu multe ramifica¡ii ¿i o cantitate mare de polen, eliberat pe parcursul mai multor zile; se måre¿te astfel procentajul de boabe fecundate, cu preponderen¡å completarea integralå a setului de boabe de pe ¿tiulete; Plasticitate ecologicå extrem de mare; se preteazå în toate zonele de culturå, cu excep¡ia zonelor reci premontane; toleran¡å foarte bunå la ar¿i¡å ¿i boli. Premergåtor foarte bun pentru culturile de toamnå datoritå pierderii rapide a apei din bob la maturitate.

KWS CAMILLO Nou! Plus4Grain, FAO 290, se poate cultiva ¿i în culturå succesivå dupå orz sau rapi¡å de toamnå, atunci când condi¡iile de înfiin¡are sunt asigurate, recomandat fermelor avicole pentru suplinirea cantitå¡ii de beta-caroten din ra¡ia zilnicå a påsårilor ouåtoare ¿i de carne (colorarea corespunzåtoare a gålbenu¿ului ¿i a cårnii). Recomandat tehnologiilor intensive, prezintå o capacitate de produc¡ie foarte mare. ªtiulete compact, cilindric, 14-16 rânduri de boabe, cu 38-40 boabe pe rând; MMB 330-370g. În toate zonele de culturå a porumbului din România. Odatå cu atingerea maturitå¡ii fiziologice, boabele capåtå o nuan¡å ro¿iaticå pronun¡atå (cu inser¡ii vi¿inii), ceea ce indicå prezen¡a betacarotenoizilor (precursori ai vitaminei A).

KWS INTELIGENS Plus4Grain, FAO 420, din noua genera¡ie, cu o performan¡å foarte uuu 33

HIBRIZI DE PORUMB 2022 uuu bunå, capabil så atingå niveluri ridicate de produc¡ie, destinat cultivårii într-un regim intensiv. Vigoare timpurie foarte bunå, pentru semånatul timpuriu, ¿tiulete flexibil, cu un numår mediu de boabe pe ¿tiulete, dar cu o greutate de excep¡ie (MMB = 320-350 g). Coacerea se produce pe tulpina verde, asigurându-se astfel umplerea completå a setului de boabe formate. Dinamicå excelentå de pierdere a apei din bob înainte de recoltat; nivel superior de valorificare a inputurilor care îi sunt puse la dispozi¡ie; cultivare ¿i în condi¡ii de irigat, datoritå însu¿irilor agronomice superioare (tulpinå robustå ¿i sånåtoaså, toleran¡å ridicatå la bolile foliare ¿i ale ¿tiuletelui).

KARPATIS Plus4Grain, FAO 340, ameliorat în România, î¿i asigurå productivitatea din combina¡ia între numårul ridicat de rânduri de boabe, numårul boabelor pe rând ¿i greutatea boabelor. Poten¡ial ex-

Lidea HERKULI CS FAO 310, cu valori nutri¡ionale ridicate, toleran¡å foarte bunå la bolile specifice. Randament foarte bun în ob¡inerea de målai, confirmat de indicele de flotabilitate, disponibil ¿i cu conceptul Boost&Go - o asociere de patru ac¡iuni cumulative: biostimulant, nutrien¡i, înveli¿ special, protec¡ia culturii fa¡å de stresul biotic.

ES FARADAY FAO 350, cel mai bine vândut hibrid de porumb din portofoliul Lidea, geneticå Tropical Dent, sistem radicular robust, pretabil atât pentru sole cu poten¡ial ridicat, cât ¿i pentru sole cu un poten¡ial redus. Randament, stabilitate ¿i uscare rapidå a boabelor. Disponibil ¿i cu concept Boost & Go. HiCORN este un concept inovator Lidea, care combinå doi hibrizi comple34

celent de produc¡ie, bine adaptat la ar¿i¡å ¿i secetå. Talie medie - înaltå, ¿tiule¡i de tip flex (cu vârf neumplut cu boabe), foarte gro¿i, cu 16-20 de rânduri de boabe ¿i peste 36 boabe pe rând; boabe dentate, u¿or sticloase în treimea dinspre vârf a ¿tiuletelui, cu un con¡inut echilibrat de proteinå ¿i amidon; pånu¿ile sunt egale sau chiar mai scurte decât ¿tiuletele ¿i se desfac complet la maturitate. Ritm intens de pierdere a apei din bob, favorizat de depårtarea pånu¿ilor la maturitatea fiziologicå; este foarte rezistent la tåciunele comun ¿i la tåciunele pråfos al inflorescen¡elor.

KWS DONJUAN ClimaControl3, FAO 400, de stabilitate, vigoare ¿i toleran¡å foarte bunå la temperaturi scåzute. Solu¡ia optimå pentru produc¡ii mari în condi¡ii de secetå ¿i ar¿i¡å. Ameliorat în România, unul dintre cei mai performan¡i în con-

di¡iile pedoclimatice din ¡ara noastrå, mai ales în condi¡iile în care dezvoltarea nu este asistatå intensiv. Activitate fotosinteticå intenså, astfel încât, în cazul factorilor de stres climatic, are loc umplerea mai bunå a boabelor ¿i coacerea ¿tiuletelui pe tulpina verde. Elasticitatea paniculului determinå o eliberare mai u¿oarå a polenului aflat în abunden¡å; sincronizare perfectå între apari¡ia måtåsii ¿i eliberarea polenului; tulpinå robustå ¿i foarte echilibratå, rådåcini puternice ¿i foliaj bogat, asimilare superioarå a nutrien¡ilor, staygreen evident. Valorificå foarte bine inputurile regåsite, ceea ce îi conferå o adaptabilitate foarte bunå; dinamicå foarte bunå de pierdere a apei din bob dupå atingerea maturitå¡ii fiziologice, determinatå ¿i de deschiderea pånu¿ilor; toleran¡å foarte bunå la tåciunele comun (Ustilago maydis).

mentari, semåna¡i în acela¿i timp, de unde rezultå o perioadå extinså de polenizare, o fecundare mai bunå, reducându-se riscul cauzat de varia¡ia condi¡iilor pedo-climatice de piedere a viabilitå¡ii polenului prin compatibilitatea perfectå dintre cei doi hibrizi. Pierd foarte rapid apa din bob la maturitate, stare fitosanitarå excelentå pe tot parcursul perioadei de vegeta¡ie. HiCORN este disponibil în diferite grupe de maturitate, FAO 350 ¿i FAO 450.

ES METHOD FAO 380, pentru ob¡inerea de siloz timpuriu în zonele submontane, efect de compensare foarte bun, caracteristicå vizibilå la densitå¡i reduse ¿i aport ridicat de substan¡e nutritive. Staygreen pronun¡at, tupinå sub¡ire ¿i un raport foarte bun între ¿tiulete/plantå întreaga. Disponibil ¿i cu concept Boost&Go.

ES HORNET FAO 420, Tropical Dent, sistem radicu-

lar robust, toleran¡å ridicatå la frângere, capacitatea de a pierde foarte rapid apa din bob cåtre sfâr¿itul perioadei de vegeta¡ie. Poten¡ial ridicat de produc¡ie în condi¡ii dificile de sol. Profitul Agricol 42/2021

HIBRIZI DE PORUMB 2022

Limagrain

Mas Seeds

LG 31.330 Timpuriu, Hydraneo, simplu, cu bob dentat, talie medie-înaltå, palnte viguroase, cu inser¡ie medie a ¿tiuletelui; toleran¡å foarte bunå la secetå, ¿tiule¡i mari, cu 14-16 rânduri de boabe. MMB 300-320 g, densitate: 7075.000 pl. rec/ha.

DM3310 FAO 340, Waterlock - comportament foarte bun în condi¡ii de stres hidric, semitimpuriu complet, cu o plajå largå de utilizare, performând în toate condi¡iile, profil fitosanitar excelent (toleran¡å foarte bunå Fusarium spp.).

DM3330

LG 31.377 Semitimpuriu, simplu, cu bob dentat, plante de talie înaltå, cu aspect sånåtos, cu sistem foliar bogat, inser¡ie înaltå a ¿tiuletelui. Hibrid Hydraneo, foarte bunå vigoare în primele stadii de vegeta¡ie, se poate începe semånatul de la temperaturi de 6°C în sol; toleran¡å foarte bunå la cådere. ªtiule¡i uniformi, bine dezvolta¡i, cu fecundare foarte bunå, pânå în vârf; 16-18 rânduri pe ¿tiulete. MMB 280-300 g; densitate: 7075.000 pl. rec/ha.

LG 31.390 Semitimpuriu, Hydraneo, simplu, dentat, plante de talie înaltå, viguroase, cu sistem foliar bine dezvoltat. Inser¡ia ¿tiuletelui medie spre înaltå. ªtiule¡i mari, 16-18 rânduri de boabe. MMB 280 - 300 g, densitate: 7075.000 pl. rec/ha.

LG 31.415 (INVADOR) Semitardiv, Hydraneo, simplu, dentat, talie medie-înaltå, inser¡ie medie a ¿tiuletelui. Foarte bunå vigoare la råsårire, se preteazå la semånatul timpuriu, ¿tiule¡i mari, cu 18 rânduri de boabe. MMB: 310-330 g, densitate: 7072.000 pl. rec/ha.

LG 31.455 (LINEADE) Semitardiv, Hydraneo, simplu, bob dentat, talie medie-înaltå, inser¡ie medie a ¿tiuletelui, ¿tiule¡i bine dezvolta¡i, cu 18 rânduri de boabe, MMB: 280-300 g; densitate: 70-72.000 pl. rec/ha. Profitul Agricol 42/2021

FAO 390, Waterlock, rustic, capabil så performeze în toate condi¡iile. Rezultate foarte bune atât în câmpuri cu poten¡ial foarte ridicat, cât ¿i în cele cu poten¡ial scåzut. Capacitate foarte bunå de a tolera stresul hidric în diferite faze de vegeta¡ie. Are o arhitecturå echilibratå, cu ¿tiule¡i bine dezvolta¡i.

între panicul ¿i måtåsit, sistem radicular puternic. Adaptat la toate condi¡iile meteorologice sau ale solului din România, pierderea rapidå a apei.

PELOTA FAO 550, excelent pentru siloz, sånåtos ¿i cu un stay-green pronun¡at pânå la recoltare. Energie echilibratå, în care digestibilitatea fibrelor este foarte bunå în special pentru fermele de vaci pentru lapte care utilizeazå mai mult de 70% porumb în ra¡iile furajere.

MAS 371.D FAO 360, Waterlock, stabilitate ridicatå ¿i rezisten¡å la stres în perioada înfloritului. Vigoare foarte bunå la råsårire, fecundat pânå în vârf. Folosit atât la semånatul timpuriu, cât ¿i tardiv.

MAS 431.B Nou! MAS 43.P FAO 390, cel mai vândut din gama Waterlock, a câ¿tigat “Porumbul de aur” în 2020, 15.648 kg/ha, record în sistem irigat, cel mai productiv hibrid de porumb pe suprafa¡å mare din ¡arå. Înflorire timpurie, sincronizarea perfectå

RAGT RGT LIPEXX FAO 300, de genera¡ie nouå, excelent poten¡ial de produc¡ie, foarte bun comportament în condi¡iile de stres hidric ¿i termic, pierdere rapidå a apei din bob, valorificå cu succes ¿i densitå¡ile mai reduse. Recomandat tuturor zonelor de culturå ale porumbului. 14-16 rânduri de boabe, cu 28-30 boabe pe rând, MMB 300-310g. Densitate: neirigat - 65-70.000 b/ha, irigat - 75-80.000 b/ha.

RGT ZANETIXX FAO 350, rustic, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, MMB bun; comportament bun în condi¡iile de stres hidric ¿i ter-

FAO 380, puternic ¿i productiv. Poten¡ial de produc¡ie ridicat pentru câmpurile intensive, aparat foliza ¿i ¿tiule¡i sånåto¿i pentru a asigura o produc¡ie de calitate (plante sånåtoase) ¿i capacitatea de a performa în condi¡ii diferite, deci stabilitatea recoltei. mic; foarte bunå toleran¡å la principalele boli; pierdere rapidå a apei din bob; recomandat tuturor zonelor de culturå ale porumbului. 16-18 rânduri de boabe, 28-30 de boabe pe rând, MMB de 300-320g. Densitate: neirigat - 65-70.000 b/ha, irigat - 70-75.000 b/ha.

RGT NOEMIXX FAO 380, foarte bun poten¡ial de produc¡ie, foarte bunå toleran¡å la climatul arid continental, bunå rezisten¡å la cådere ¿i frângere, valorificå cu succes ¿i densitå¡ile mai reduse. 16-18 rânduri de boabe, 28-30 de boabe pe rând, MMB de excep¡ie pentru grupa sa de maturitate: 350-370g. Densitate: neirigat - 65-70.000 b/ha, irigat - 75-80.000 b/ha.

HIBRIZI DE PORUMB 2022 RGT URBANIX FAO 420, excep¡ional poten¡ial de produc¡ie, rezultate de excep¡ie, pierdere rapidå a apei din bob, foarte bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å; adaptat tuturor condi¡iilor de culturå. Valorificå foarte bine solele de poten¡ial. 16-18

RWA - Raiffeisen Agro România MAJORQUE Timpuriu, FAO 330, pentru boabe, dentat, dry down foarte bun, talie micåmedie, port erect al frunzelor, bunå capacitate de umplere a rahisului, aspect compact, sistem radicular ¿i tulpini puternice, adaptabil la toate tipurile de sol, produc¡ii constante, 16-18 rânduri/¿tiulete, 36-39 boabe/rând. Proprietå¡i agronomice: vigoare la råsårire - 3; sistem radicular - 2; frângerea tulpinii - 2; fusarium la ¿tiulete - 5; fusarium la tulpinå - 3; stay-green - 5; dry down - 2; talia plantei - 5. Densitate 72-75.000 b.g/ha.

AJOWAN Semitimpuriu, FAO 360, dentat, pentru boabe, poten¡ial de produc¡ie excelent cu eficien¡å nutritivå, bunå umplere a ¿tiuletelui, polenizare bunå, echilibrat din punct de vedere agronomic, plante robuste cu talie medie, foliaj erect, tolerant la secetå, adaptabil la toate tipurile de sol. 16-18 rânduri/¿tiulete, 36-43 boabe/rând. Proprietå¡i agronomice: vigoare la råsårire-5; sistem radicular-2; frângerea tulpinii-2,5; Fusarium la ¿tiulete - 3; Fusarium la tulpinå - 4; Helminthosporium - 4; Ustilago - 5; stay green - 5; dry down - 3; talia plantei - 3. Densitate: 65-75.000 b. g./ha.

GLORIETT Semitimpuriu, FAO 380, dentat, pentru boabe, vigoare foarte bunå la 36

rânduri de boabe, 30-34 de boabe pe rând, MMB de excep¡ie: 310-330 g. Densitate: neirigat - 65-70.000 b./ha, irigat - 70-75.000 b./ha.

RGT HUXXO FAO 450, de genera¡ie nouå, excep¡ional poten¡ial de produc¡ie, foarte bunå

råsårire, recomandat semånatului timpuriu, produc¡ii bune ¿i constante, foliaj erect, dry down foarte bun, pierde apa rapid, asemene hibrizilor semitimpurii, tolerant la secetå, pretabil în toate tipurile de culturå, 1618 rânduri/¿tiulete, 39-43 boabe/rând. Proprietå¡i agronomice: vigoare la råsårire - 4, sistem radicular - 2, frângerea tulpinii - 1,5, Helminthosporium 4, stay green - 5, dry down - 2, talia plantei - 5. Densitate: 70-75.000 b.g./ha.

INCLUSIV Semitardiv, FAO 400, dentat, pentru boabe, inser¡ia frunzelor erectå, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat, asemenea hibrizilor semitardivi, dry down foarte bun, specific hibrizilor semitimpurii. Stabilitate foarte bunå în diverse medii de culturå, toleran¡å bunå la condi¡ii de stres cauzate de secetå. 16-18 rânduri/¿tiulete, 37-42 boabe/ rând. Proprietå¡i agronomice: vigoare la råsårire - 5; sistem radicular - 2,5; frângerea tulpinii - 2,5; Fusarium la ¿tiulete - 3; Fusarium la tulpinå - 4; Helminthosporium - 5; Ustilago - 2; stay-green - 5; dry down - 2; talia plantei - 5. Densitate: 70-75.000 b.g./ha.

SUMERIC Semitardiv, FAO 420, dentat, pentru boabe/siloz de calitate, însumeazå toate caracteristicile bune: excelent poten¡ial de produc¡ie, rådåcini puternice, protec¡ie bunå pentru principalele boli. 18-20 rânduri/¿tiulete, 34-37 boabe/rând. Proprietå¡i agronomice: vigoare la råsårire - 4; sistem radicular - 2; frângerea tulpinii - 2; Fusarium la ¿tiulete -

rezisten¡å la cådere ¿i frângere, toleran¡å la stresul hidric ¿i termic, pierdere rapidå a apei din bob; excelentå stare fitosanitarå generalå, valorificå cu succes ¿i densitå¡ile reduse; 16-18 rânduri de boabe, 28-30 de boabe pe rând, MMB: 370-390 g. Densitate: neirigat - 6570.000 b./ha, irigat - 80-85.000 b./ha.

4; Fusarium la tulpinå - 4; Helminthosporium - 5; Ustilago - 2; staygreen - 5; dry down - 7; talia plantei - 7. Densitate: 65-72.000 b.g./ha semånat pentru boabe, 80-85.000 b.g./ha pentru siloz.

AKINOM Tardiv, FAO 480, dentat, pentru boabe, siloz, biogaz, ¿tiule¡i mari ¿i uniformi, vigoare bunå la råsårire, poten¡ial foarte mare de produc¡ie, produc¡ii stabile an de an, toleran¡å bunå la ar¿i¡å ¿i secetå, toleran¡å bunå la frângere ¿i cådere, adaptabil la orice tip de sol, 1822 rânduri/¿tiulete, 38-43 boabe/rând. Proprietå¡i agronomice: vigoare la råsårire - 4, sistem radicular - 2, talia plantei - 3, frângerea tulpinii - 2, Fusarium la ¿tiulete - 5, Fusarium la tulpinå - 3, Helminthosporium - 4, Ustilago - 3, stay-green - 4, dry down - 3. Densitate: 65-75.000 b.g./ha. Legendå: 1 - excelent/mare/rapid/rezistent; 2 - foarte bun/mare/rapid/rezistent; 3 - bun/mare/rapid/rezistent; 4 - bun/mare/rapid/semirezistent; 5 - mediu; 6 - mediu spre råu/mic/lent/sensibil; 7 - råu/mic/lent/sensibil; 8 - foarte råu/mic/lent/sensibil; 9 - extrem de råu/mic/lent/sensibil. Profitul Agricol 42/2021

HIBRIZI DE PORUMB 2022

Saaten-Union SM WAWEL Primul la recoltat, primul la valorificat. FAO 250, 16-18 rânduri pe ¿tiulete, 38-40 boabe pe rând, MMB: 260-280, toleran¡å medie împotriva Helicoverpa armigera; toleran¡å ridicatå împotriva Macrophomina phaseolina; toleran¡å ridicatå împotriva Fusarium spp.; extratimpuriu cu extra-beneficii; se preteazå în cultura succesivå.

SPARTAN

toate zonele de culturå, råspunde foarte bine la densitå¡i ridicate; inser¡ia ¿tiuletelui este uniformå, ceea ce u¿ureazå recoltarea mecanizatå; geneticå nouå, performantå, menitå så înlocuiascå hibrizii de genera¡ie veche.

CALI Stabilitatea profitului. FAO 350, 16 rânduri pe ¿tiulete, 3842 boabe pe rând, 310-320 MMB la recoltare, caracterizat prin stabilitate ridicatå ¿i randament pe måsurå în toate zonele de culturå pentru porumb; capacitate de produc¡ie ridicatå în condi¡ii extreme de secetå ¿i ar¿i¡å; capacitate remarcabilå de pierdere a apei din bob ¿i un stay-green foarte pronun¡at; pachet fitosanitar de excep¡ie.

Campion în fa¡a secetei. FAO 320, 18-20 rânduri pe ¿tiulete, 38-42 boabe pe rând, MMB: 300-320. BADIANE Aparat foliar foarte bine dezvoltat ¿i o capacitate de produc¡ie ridicatå în con- Campionul densitå¡ilor ridicate. di¡ii de secetå ¿i ar¿i¡å; destinat pentru

SCDA Turda Hibrizii de porumb crea¡i la Turda se recomandå a se cultiva în Câmpia Transilvaniei, podi¿urile limitrofe, luncile râurilor Mure¿, Some¿ ¿i Târnave, centrul ¿i nord-estul Moldovei, precum ¿i în zonele colinare din vestul ¡årii. Calitatea este superioarå, con¡inutul de proteine este de peste 15%, fiind caracteriza¡i printr-o palatabilitate ridicatå.

precum ¿i la atacul de Ostrinia nubilalis. În testarea ISTIS, în 9 localitåti, a ob¡inut o produc¡ie medie de 9.383 kg/ha. În 2021, la Podu Iloaiei, Ia¿i, produc¡ia a fost de 11.339 kg/ha, în 2020, la Tg. Frumos, a ob¡inut peste 11.000 kg/ha. Posibilitatea producerii semin¡elor fårå castrare, pe bazå de androsterilitate citoplasmaticå, fapt care implicå costuri mai reduse, în procesul de producere de såmân¡å.

TURDA 344 TURDA 332 FAO 380, simplu, înregistrat în 2014. Talie înaltå de 241±20 cm, ¿tiuletele principal la 90±5 cm, 16-17 frunze cu port semierect. ªtiulete cilindric, 216±10 g, 18-22 rânduri de boabe, rahis ro¿u. Semidentat, de culoare galben închis, MMB-ul de 220-240 g ¿i randament de 80-82%. Bunå rezisten¡å la temperaturile scåzute din prima parte a perioadei de vegeta¡ie, precum ¿i o rezisten¡å foarte bunå la cåderea ¿i frângerea tulpinilor, secetå ¿i ar¿i¡å, 38

FAO 380, triliniar, înregistrat în 2017. Talia de 270±20 cm, ¿tiuletele principal la 107±10 cm, frunzele au un port semierect. ªtiulete cilindric, 195±20 g, 18-20 rânduri de boabe/¿tiulete ¿i rahis ro¿u. Boabe dentate, de culoare galben deschis, cu un MMB de 250-300 g ¿i un randament de 82-84%. Foarte bunå rezisten¡å la temperaturile scåzute din prima parte a perioadei de vegeta¡ie, rezisten¡å bunå la frângerea tulpinilor, secetå ¿i ar¿i¡å, precum ¿i toleran¡å bunå spre mijlocie la boli ¿i dåunåtori. Triliniar, adaptabil la culti-

FAO 360, 16-18 rânduri pe ¿tiulete, 38-42 boabe pe rând, MMB: 300-320, aparat foliar bine dezvoltat ¿i o capacitate de produc¡ie ridicatå în condi¡ii extreme de secetå ¿i ar¿i¡å; pentru toate zonele de culturå, capacitate ridicatå de pierdere a apei din bob; se preteazå a fi cultivat în densitå¡i ridicate.

FILIGRAN Lider absolut pentru semitardivi. FAO 450, 16-18 rânduri pe ¿tiulete, 44-48 boabe pe rând, MMB 300-320, plante rustice, viguroase, ce asigurå un randament ridicat de boabe. Pentru produc¡ia de boabe ¿i pentru siloz; se preteazå pentru semånatul timpuriu, toleran¡å ridicatå la temperaturile scåzute din primåvarå. Stay-green pronun¡at, iar viteza de pierdere a apei din bob este mare.

varea într-o gamå largå de condi¡ii ecologice. Producerea semin¡elor pe baza unei formule de hibridare cu formå parentalå maternå androsterilå, iar cea paternå complet restauratoare de fertilitatea polenului. Produc¡ia medie ISTIS, timp de trei ani, 9.578 kg/ha.

TURDA 335 FAO 380, a fost înregistrat în anul 2021, fiind una dintre cele mai recente crea¡ii ale SCDA Turda. Este un hibrid simplu, cu talia înaltå de 293±7 cm, inser¡ia ¿tiuletelui principal la înål¡imea de 101±9 cm, 13-15 frunze cu port semierect ¿i un stay-green pronun¡at la maturitatea fiziologicå. ªtiule¡ii acestui hibrid au o formå cilindricå, cu o greutate medie de 200±10g, 16-20 rânduri de boabe pe ¿tiulete ¿i rahis de culoare albå. Bob dentat galben-portocaliu, MMB: 350-370 g, randament de 8486%. Rezisten¡å foarte bunå la temperaturile scåzute din prima parte a perioadei de vegeta¡ie, rezisten¡å bunå la cåderea plantelor ¿i frângerea tulpinilor, toleran¡å bunå la secetå, ar¿i¡å ¿i ¿i¿tåvirea boabelor. Se remarcå printrProfitul Agricol 42/2021

HIBRIZI DE PORUMB 2022 bunå a boabelor la recoltare; MMB: ridicat; arhitecturå echilibratå a plantei. Densitate neirigat: 67-72.000 pl. rec./ha, irigat: 72-80.000 pl. rec./ha.

Syngenta SY MINERVA

SY PREMEO

Productivitate, stabilitate ¿i adaptabilitate, randament maxim în toate condi¡iile de culturå! Geneticå nouå, semitardiv, grupa FAO 400-440; MMB: foarte bun, toleran¡å bunå la ar¿i¡å ¿i secetå; pentru condi¡ii medii ¿i intensive de culturå; umiditate reduså la recoltare, pierde apa rapid; adaptabil pentru toate tipurile de sol; tulpina ¿i rådåcinå foarte puternice ¿i sånåtoase; plante cu ¿tiule¡i sånåto¿i ¿i bine poleniza¡i. Densitate neirigat: 65-70.000 pl. rec./ha, irigat: 7080000 pl. rec./ha.

SY IGNIS (SC3608) Randament de TOP în condi¡ii medii ¿i intensive de culturå! Semitimpuriu, FAO 350-390; geneticå nouå, pentru condi¡ii medii ¿i intensive de culturå; asigurå produc¡ii stabile, pretabil pentru semånatul devreme, cu o toleran¡å bunå la temperaturi scåzute; toleran¡å la ar¿i¡å ¿i secetå foarte ridicatå; vitezå mare de pierdere a apei din boabe; plante cu ¿tiule¡i sånåto¿i ¿i bine poleniza¡i. Densitate un ritm crescut de pierdere a apei din bob, la maturitate. În re¡eaua ISTIS, în 9 localitå¡i, timp de trei ani, produc¡ia medie a fost de 12.983 kg/ha. În 2021, la Podu Iloaiei, Ia¿i, produc¡ie de 14.747 kg/ha.

TURDA 2020 FAO 380, simplu, înregistrat în 2021, dupå doar doi ani de testare. Talie de 300±10 cm, inser¡ia ¿tiuletelui principal este la 139±4 cm, 13-14 frunze, cu port semierect ¿i stay-green la maturitatea fiziologicå. ªtiuletele are o formå cilindro-conicå, cu o greutate de 200±20 g, 20 rânduri de boabe pe ¿tiulete ¿i rahis de culoare ro¿u intens. Bobul cu texturå dentatå, galben închis, Profitul Agricol 42/2021

neirigat: 65-72.000 pl. rec./ha, irigat: 7280.000 pl. rec./ha.

SY TORINO Stabilitate în condi¡ii intensive de culturå! Semitimpuriu, FAO 300-340; produc¡ii ridicate ¿i stabile, recomandat în medii de produc¡ie ridicat; vigoare bunå la råsårire, pretabil pentru semånatul timpuriu; umiditate reduså la recoltare prin pierderea rapidå a apei ¿i calitate MMB: 260-280 g ¿i randament de 8284%. Rezisten¡å foarte bunå la temperaturile scåzute din prima parte a perioadei de vegeta¡ie, rezisten¡å bunå la cåderea plantelor, rezisten¡å mijlocie la frângerea tulpinilor ¿i toleran¡å bunå la secetå, ar¿i¡å. Produc¡ia medie în cei doi ani de experimentare, în nouå localitå¡i, a depå¿it 13.000 kg/ha. Posibilitatea de a produce såmân¡a pe baza unei formule perfec¡ionate de hibridare, cu forma parentale maternå androsterilå ¿i paternå restauratoare de fertilitate a polenului.

TURDA 165 FAO 270, triliniar, înregistrat în 2002. Se preteazå a fi cultivat în sudul

Produc¡ii ridicate la densitå¡i mari! Semitimpuriu, FAO 350-390, pretabil la densitå¡i ridicate, ¿tiulete fix, cu numår mare de boabe pe ¿tiulete; situat în topurile de produc¡ie în fiecårui sezon, cel mai vândut hibrid al companiei în ultimii ani. Valorificå foarte bine condi¡iile tehnologice intensive; toleran¡å bunå la ar¿i¡å ¿i secetå; pentru condi¡ii medii, spre intensive de culturå; umiditate reduså la recoltare prin pierderea rapidå a apei; toleran¡å la bolile ¿tiuletelui ¿i a tulpinii. Densitate neirigat: 68-73.000 pl. rec./ha, irigat: 73-83.000 pl. rec./ha.

SY SCORPIUS Timpuriu, FAO 300-340; Artesian, pretabil la semånatul timpuriu, toleran¡å bunå la ar¿i¡å ¿i secetå; pentru condi¡ii medii de tehnologie ¿i pentru cultura a doua; umiditate reduså la recoltare prin pierderea rapidå a apei; toleran¡å la bolile ¿tiuletelui ¿i a tulpinii; con¡inut ridicat de proteinå. Densitate neirigat: 6572.000 pl. rec/ha. ¡årii, drept culturå succesivå. Talie medie-înaltå (244±15 cm), inser¡ia ¿tiuletelui principal la 87±10 cm, 16-18 frunze/ plantå. ªtiuletele de formå cilindro-conicå are 16-18 rânduri de boabe pe ¿tiulete ¿i rahis ro¿u. Bobul are texturå dentatå, galben-auriu, MMB de 300-330 g ¿i randament de 80-83%. Rezisten¡å bunå la temperaturile scåzute din prima parte a perioadei de vegeta¡ie, toleran¡å la cåderea plantelor, secetå ¿i ar¿i¡å. Produc¡ia medie la ISTIS - 9.040 kg/ha. Producerea semin¡elor pe baza unei formule de hibridare cu formå parentalå maternå androsterilå, iar cea paternå complet restauratoare de fertilitatea polenul. 39

CRE{TEREA

ANIMALELOR Zodia grea a porcului Pesta porcinå africanå s-a înte¡it în România. A cuprins toate jude¡ele ¿i tot mai multe ferme de toate dimensiunile cad pradå acestei pandemii. Probabil cå nu existå specie în zootehnie care så fi fost seceratå atât de urât de o boalå incurabilå asemånåtoare. Concomitent, în toate jude¡ele cad mistre¡ii pe malurile apelor sau prin påduri. Nici Bucure¿tiul nu se bucurå de lini¿te când vine vorba de PPA.

upå cum anun¡å ANSVSA, pe 4 noiembrie mai erau 585 de focare de pestå porcinå africanå în toatå ¡ara. Fermierii acuzå cå autoritå¡ile nu au fåcut nimic pentru combaterea acestei pandemii, ele pretextând acum cå se ocupå intens de pandemia covid. Adicå acolo ar merge to¡i banii. De la 31 iulie 2017, când s-a semnalat primul caz de PPA în România, ¿i pânå în prezent au fost uci¿i 376.938 de porci ¿i au fost depista¡i 5.895 de mistre¡i bolnavi în 41 de jude¡e. De departe, jude¡ul frunta¿ este Teleorman, cu 492 de mistre¡i gåsi¡i mor¡i ¿i 50 de mistre¡i vâna¡i, to¡i cu aceea¿i boalå. La fel ca în cazul pandemiei covid19, ¿i aici vedem oameni care neagå practic prezen¡a bolii. Iulian Surugiu, un lider sindical al poli¡i¿tilor, spunea în direct la o televiziune cå pesta porcinå nu existå. Boala a fost inventatå pentru ca apoi importatorii så aducå din afarå

carne de porc, iar acest comer¡ este o surså uria¿å de profit. Reamintim cå Ministerul de Interne supervizeazå practic ac¡iunile de prevenire ¿i de combatere a pandemiei de pestå porcinå africanå. “Nu se sus¡ine afirma¡ia lui Iulian Surugiu. Dacå numai România ar fi avut pestå porcinå africanå, s-ar fi putut zice mai multe, dar boala existå în toatå Europa”, spune Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine (ACEBOP). De aceea¿i pårere este ¿i Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România: “Un mili¡ian, ce a¿ putea så zic despre un om care nu în¡elege aceastå tragedie?” “PPA este o boalå de neståpânit, spune Mary Panå. În doi ani ¿i jumåtate, au fost afectate 6 ferme. În acest an, în doar douå luni ¿i jumåtate, boala a distrus 26 de ferme”.

Bunåstarea animalelor pe timpul transportului Legisla¡ia pentru bunåstare, inclusiv pe durata transportului, se reface în Europa. O comisie va face verificåri în ¡årile membre ale Uniunii Europene ¿i, pe baza acestor observa¡ii, se va modifica toatå legisla¡ia europeanå. “Vom face ¿i noi acela¿i lucru. Deci transportul animalelor vii nu va fi oprit. Pentru toate ¡årile membre, exportul înseamnå foarte mul¡i bani. Vehemente sunt ¡årile care nu au animale de vânzare”, explicå Mary Panå. 40

Mary-Eugenia Pan\, pre[edinte Asocia]ia Cresc\torilor [i Exportatorilor de Bovine, Ovine [i Porcine (ACEBOP)

Scumpiri în lan¡ ¿i falimente Majoritatea crescåtorilor de porci ¿i de påsåri nu au produc¡ie proprie de cereale. Scumpirea furajelor îi afecteazå în primul rând pe ace¿ti fermieri, care nu mai repopuleazå. “A crescut mult ¿i pre¡ul energiei ¿i nu ¿tiu cum vor rezista fermierii mari, spune Mary Panå. S-a dat iar o lege strâmbå, care ajutå numai întreprinderile mici ¿i mijlocii, PFA-urile cu plafonarea pre¡urilor la energie. Marii fermieri au ¿i consumuri foarte mari de energie ¿i ei nu primesc nimic”. Cum explicåm înså urmåtorul paradox: toate pre¡urile la inputuri cresc la Viorel PATRICHI Profitul Agricol 42/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR Americii. Mai avem douå luni de a¿teptat ¿i, dacå raportul va fi favorabil, vom începe så exportåm mezeluri în SUA. Nu putem exporta salamuri crud-uscate. “Toate fermele noastre fac analize în fiecare såptåmânå. Fermele blocate vor putea så-¿i prelucreze carnea. Existå doar trei unitå¡i care fac tratare termicå pentru carne ¿i refuzå de multe luni så mai ia porci pentru abatorizare din zonele de risc: la Constan¡a, Bra¿ov ¿i la Cålåra¿i. ACEBOP are trei fermieri mari prin¿i în vâltoarea pestei.”

Ioan Lado[i, pre[edinte Asocia]ia Produc\torilor de Carne de Porc din România

noi ¿i vine totu¿i carne mai ieftinå în ¡arå. Fenomen aparent normal ¿i paralel, care afecteazå grav afacerile fermierilor no¿tri. “Existå oameni care câ¿tigå foarte bine din importurile de carne, inclusiv oameni politici, sus¡ine Mary Panå. Ei aduc carne în ¡arå în ultimele zile din perioada de valabilitate a produsului. Producåtorul din Ger mania sau din Spania, din Ungaria sau din Danemarca trebuie så plåteascå foarte mult pentru neutralizarea cårnii care a depå¿it termenul de valabilitate. ªi atunci, preferå s-o dea repede la un pre¡ cât de mic, decât så plåteascå neutralizarea cårnii la incinerator. Este un pre¡ de dumping pentru fermierii no¿tri. Este o practicå de ani buni. Eu consider cå ¿i serviciile veterinare au vina lor fiindcå au permis supermarketurilor så aibå tran¿are, så aibå ambalare, cantinerestaurant. De aceea, m-am bucurat când ANPC a fåcut controale prin mai multe magazine care procedau în acest mod. Pe unii i-a amendat, pe al¡ii i-a suspendat. Bine au fåcut pentru cå mâncåm numai tâmpenii ¿i ne omorâm animalele noastre sånåtoase”.

Un audit european cosmetizat Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România, a participat pe 3 noiembrie la un dialog care s-a desfå¿urat on line la Comisia de agriculturå din Senat pe marginea legii promovate de UDMR privind cre¿terea porcilor ¿i pesta porcinå africanå. “To¡i vrem så treacå mai repede pandemia de pestå. A fost acolo ¿i un ofi¡er de la Ministerul de Interne ¿i s-a comportat civilizat, nu a negat existen¡a bolii, ca Iulian Surugiu. Proiectul UDMR este un fel de copy paste dupå Ordinul ANSVSA. Ei au avut oameni de nådejde în ANSVSA în toate guvernårile. Lucråm la aceastå lege ¿i altå speran¡å nu avem pentru cå altå lege nu existå”, spune Ioan Lado¿i. Nimeni nu în¡elege înså de ce nu a fost adoptat Ordinul ANSVSA, de¿i toate organiza¡iile profesionale ale fer-

mierilor fuseserå de acord cu acea variantå. Fermierii råmân aceia¿i oameni de bunå credin¡å. A apårut raportul final al auditului de anul trecut cu privire la combaterea pestei porcine africane în ¡ara noastrå ¿i începe acum altul. “Raportul este bine pieptånat, cosmetizat, la fel ca varianta ANSVSA, care a apårut de peste o lunå, explicå Ioan Lado¿i. Din punctul meu de vedere, noul audit este absolut dezastruos. Cu mare greutate, po¡i gåsi ni¿te elemente pozitive în contextul în care orice audit de la Bruxelles este cosmetizat diplomatic. Am originalul de la comisie ¿i l-am studiat. Practic nu s-a fåcut nimic din ce ni s-a cerut så facem. Este un limbaj diplomatic. Se repetå acelea¿i recomandåri de la auditurile precedente. ªi noi neam fåcut cå plouå ¿i am zis: “Vom face... Vom face... Vom face...” To¡i fermierii no¿tri se gândesc la supravie¡uire. Cine investe¿te acum în porci are curaj mare. Pre¡ul cårnii la poar ta fermelor råmâne încå scåzut. Pre¡ul furajelor a crescut, pre¡ul energiei a crescut. “Cine nu populeazå a luat o decizie managerialå corectå. De ce så fii atât de nebun ¿i så populezi din nou? Este un nonsens economic. Dacå vom putea vinde salamuri preparate termic în Statele Unite ale Americii, va fi un pas important pentru fermieri. Pe americani îi intereseazå mai mult ce fac fermierii no¿tri, decât pr autoritå¡ile noastre”, spune Ioan Lado¿i.

Vom exporta salamuri în SUA? A fost un audit la sfâr¿itul lunii septembrie, fåcut de Statele Unite ale 42

Profitul Agricol 42/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Timlactagro> un milion de euro pentru modernizarea fabricii de lactate Cooperativa Timlactagro din Bucovå¡, jude¡ul Timi¿, are planuri mari pentru anul 2022. A reu¿it så depunå un proiect de un milion de euro pentru a-¿i moderniza fabrica de lactate, inauguratå în urmå cu trei ani. Viorel Hapenciuc, pre¿edintele cooperativei, a explicat: “Atunci când am deschis fabrica, noi am achizi¡ionat utilaje second hand. Am cumpårat una dezafectatå de la un italian, de lângå Oradea. El a fåcut o investi¡ie serioaså, dar fabrica nu a func¡ionat deloc ¿i a intrat în insolven¡å. A intrat în procedurå de excutare silitå, iar utilajele le-am cumpårat noi, cu câteva zeci de mii de euro, ¿i le-am mutat la Bucovå¡. Acum, vrem så le shimbåm”. Zilnic, în fabrica Timlactagro se prelucreazå 10.000 de litri de lapte, din cei 35.000 de litri ob¡inu¡i de la vacile cooperativei. Brandul firmei este ca¿cavalul “Floare din Banat”. Pe lângå acesta, se mai produc 14 produse lactate: telemea, unt, diferite tipuri de ca¿caval, smântânå, parmezan, sana, lapte båtut, urdå, kefir, iaurt, brânzå dulce etc. “Suntem singura cooperativå care are fabricå de lapte proprie ¿i care merge bine ¿i prima cooperativå de vaci de lapte înfiin¡atå în România, în urmå cu 12 ani. Este important cå am reu¿it så deschidem fabrica de lactate în urmå cu trei ani. Laptele îl folosim noi, nu îl dåm la stråini. Oferim siguran¡å mult mai mare pentru consumatori, iar produsele noastre sunt sigure ¿i sånåtoase. Traseul de la fermå în farfurie s-a scurtat foarte mult”, mai spune Hapenciuc. “Faptul cå reu¿im så vindem tot ceea ce producem e lucru mare. Nu existå fermier care så ob¡inå ceva ¿i så råmânå cu marfa pe stoc: lapte, chefir, sana, ca¿caval, brânzå sau ca¿. Treaba Profitul Agricol 42/2021

Viorel Hapenciuc, pre[edinte Cooperativa Timlactagro, Bucov\], Timi[

a mers bine, de¿i COVID-ul a mai îngreunat activitatea. To¡i reu¿im så ne producem mâncarea ¿i nu cumpåråm nimic, fiindcå avem fermieri puternici, care sunt nu numai crescåtori de vaci de lapte, dar au în proprietate de la câteva sute de ha, la 1.500 de ha ¿i chiar 5.500 de ha”, mai spune Hapenciuc. În noiembrie 2021, cooperativa Timlactagro cuprinde 25 de ferme cu 5.500 de vaci, dar ¿i 33 de angaja¡i, dintre care 15 în fabrica de lactate.

Cea mai importantå problemå a sectorului zootehnic Viorel Hapenciuc vorbe¿te ¿i de cea mai importantå problemå a sectorului zootehnic, care trebuie så fie pe masa noului minstru al agriculturii. “Dacå nu vor da finan¡are 90% dintrun proiect, eu cred cå vor dispårea foarte multe ferme. Cu 50%, cât se då acum, nu faci nimic. Nu våd pe cineva care så înfiin¡eze o fermå de vaci de lapte. Acum totul s-a scumpit. Nu ai nicio ¿anså. 90% dintr-un proiect, atât trebuie så dea la un fermier så deschidå o fermå nouå de vaci. E foarte dificil så lucrezi cu vaca. Nu ai Pa¿te, nu ai Crå-

ciun, nu ai sårbåtori, nicio pauzå. Trebuie så fii alåturi de ea så o hråne¿ti så o îngrije¿ti ¿i så o mulgi”. Aceastå cerin¡å a fermierilor din Banat nu e exageratå. Ei sus¡in cå e nevoie de o finan¡are de 90%, a¿a cum s-a dat la polonezi, la nem¡i sau la olandezi. De exemplu, în 20 de ani, în Timi¿, numai o singurå fermå s-a construit, la Sânnicolau Mare. Atât. Pe când alte 30 de ferme au dat faliment ¿i au dispårut. “Asta e realitatea cruntå din domeniul zootehnic. Nu mai zic de cei mici, simpli crescåtori. Cu vaca e greu, nu po¡i så pleci, så o la¿i. În vegetal, e simplu: 6 luni lucrezi pe câmp, 6 luni, a¿tep¡i. La vacå, e non-stop. Cred cå dacå vom continua så fim tot mai slabi, stråinii ne vor cumpåra toate fermele. Ei vin de afarå pregåti¡i. Au finan¡are ¿i de la guvernele lor, de acolo de unde vin. Cum så nu fii supårat când fermierii greci primesc subven¡ie 1.500 de euro de la UE, iar noi, în România, 165 de euro. 600 ia agricultorul polonez, 600, neam¡ul. Cum po¡i rezista în competi¡ia distrugåtoare de pe pia¡a comunå a UE cu 165 de euro subven¡ie?”, se întreabå Hapenciuc.

Gheorghe MIRON 43

MA{INI & UTILAJE Claas då o ladå de bere cu gråtar la verificarea utilajelor Fermierii care apeleazå la serviciile Claas pentru inspec¡ia post-recoltare a ma¿inilor agricole pot primi cadou un gråtar/ladå metalicå multifunc¡ionalå pentru bere Beer Box. Claas oferå urmåtoarele servicii: diagnozå, documenta¡ie digitalå, recomandåri profesioniste, estimarea costurilor, acceptarea ¿i executarea comenzii. Promo¡ia e valabilå în perioada 15.10.2021-28.02.2022, pentru comenzi de piese de schimb de minim 2.500 euro (fårå TVA) pe comandå. New Holland, în finala… Turneului Campionilor Turneul Campionilor este o competi¡ie de tenis de câmp disputatå la finalul fiecårui an, la care participå cei mai buni opt jucåtori ai anului. Sub sigla Nitto ATP Finals, turneul din acest an va avea loc în Torino. O ¿tire din sport într-o revistå agricolå? Ei bine da, se poate, deoarece Torino este ¿i ora¿ul în care î¿i are sediul regional european compania New Holland, Partener de Argint al competi¡iei ¿i care participå cu sloganul “Când New Holland joacå, fermierii câ¿tigå”. NHR Agropartners: Remorci Tatoma pentru zootehnie Remorcile amestecåtoare Tatoma sunt apreciate pentru design, calitate ¿i fiabilitate. NHR Agropartners are în portofoliu o serie de modele (de la 4 la 45 mc) care oferå solu¡ii ¿i op¡iuni ce permit adaptarea la nevoile fiecårei ferme zootehnice ¿i la tractorul cu care vor fi utilizate, de la cel mai mic proiect pânå la cel mai complex. Remorcile amestecåtoare tractate, atât cu melc vertical, cât ¿i orizontal, reprezintå cea mai economicå solu¡ie pentru amestecarea ¿i distribuirea furajelor pentru animale în fermå. 44

Grapa Amazone care conserv\ apa în sol Amazone ¿i-a extins gama de dotåri pentru grapa cu discuri compacte Catros cu noul echipament X-Cutter, o sec¡iune de discuri cu profil ondulat utilizate la prelucrarea superficialå a solului la adâncimi mici, de 2-8 cm. Cu aceastå echipare, Catros î¿i spore¿te capacitatea de tocare ¿i amestecare în sol a resturilor vegetale, care, în combina¡ie cu prelucrarea superficialå a solului la mici adâncimi, favorizeazå conservarea apei în sol. În plus, grapa poate fi utilizatå ¿i la semånatul culturilor de acoperire, concomitent cu prelucrarea solului.

rofilul ondulat al discurilor X-Cutter permite mobilizarea solului pe o suprafa¡å mai mare, dar la adâncime micå, spre deosebire de alte grape care, pentru acela¿i rezultat, trebuie så påtrundå mai adânc, ceea ce poate duce la pierderea excesivå de umiditate din sol.

Mårun¡irea ¿i amestecarea intensivå cu solul a resturilor vegetale duc la accelerarea descompunerii acestora ¿i la crearea unui pat germinativ mai fertil, cu posibilitatea reducerii necesarului de îngrå¿åminte chimice. În plus, sec¡iunea de discuri X-Cutter necesitå cerin¡e reduse de trac¡iune. Un aspect important de luat în seamå de cåtre fermierii care au deja grape Catros fårå X-Cutter este cå aceastå sec¡iune de discuri poate fi montatå ulterior relativ simplu pe modelele de grape Catros+ ¿i Catros XL. De asemenea, grapele Catros pot fi echipate ¿i cu semånåtoarea GreenDrill 200 pentru culturi de acoperire. Acestea sunt foarte utile în conservarea apei în påmânt ¿i în prelucrarea ulterioarå a solului cu tehnologii minimum tillage sau chiar no tillage, cu efecte benefice ¿i în reducerea costurilor de înfiin¡are a culturilor ¿i scåderea necesarului de fertilizan¡i.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 42/2021

MA{INI & UTILAJE

Bednar Atlas AE Profi a ajuns în România Cultivatorul cu discuri Bednar Atlas AE 12400 Profi a ajuns în România, iar IPSO Agriculturå, importator al mårcii, a anun¡at cå noul utilaj se aflå în plinå campanie de demonstra¡ii în sudul ¡årii.

onform precizårilor Bednar, lå¡imea de lucru este de 12,4 metri, optimå pentru sisteme de agriculturå cu trafic controlat (CTF). Dar ce atrage aten¡ia în mod deosebit asupra acestui utilaj performant? Iatå câteva caracteristici tehnice: Ro¡i de sus¡inere duble în fa¡å ¿i osie tandem deplasatå înainte: asigurå urmårirea foarte bunå a terenului ¿i men¡in adâncimea de lucru setatå pe întreaga lå¡ime a utilajului. Sec¡iune de discuri: echipatå cu discuri zim¡ate sau agresive, cu un diametru de 620 x 6 mm ¿i protec¡ie cu arc non-stop. Sec¡ie de tije (organe): faciliteazå mårun¡irea ¿i încetinirea fluxului de material în fa¡a ru-

1. 2. 3.

lourilor posterioare, pentru a preveni riscul de înfundare. Rulouri posterioare: gama largå de rulouri posterioare face posibilå adaptarea utilajului la orice condi¡ii de lucru. Rulourile fårâmi¡eazå bulgårii ¿i consolideazå solul pentru a preveni uscarea acestuia.

Gama Atlas AE Profi are sec¡iuni de discuri dispuse în formå de X (sistem XPrecise), ce eliminå devierea în lateral a utilajului, iar cultivatorul poate så urmåreascå cu precizie traseul tractorului, în vreme ce discul dublu central previne riscul formårii crestelor. Noul cultivator poate prelucra cantitå¡i mari de reziduuri vegetale, în special dupå cultura de porumb, o culturå intermediarå sau alte materii vegetale. Distan¡a dintre rândul din fa¡å ¿i cel din spate al sec¡iunii de discuri este de 120 cm, iar distan¡a dintre discuri ¿i axa ruloului posterior este de pânå la 120 cm. Garda la sol este de aproximativ 70 cm ¿i permite un flux optim de sol. Atlas AE Profi este complet compatibil Isobus, iar software-ul Bednar Easy Control asigurå, de la caz la caz, plierea sau desfå¿urarea complet automatå a utilajului, utilizând un singur buton.

Toate setårile, inclusiv adâncimea de lucru, pot fi reglate confortabil chiar ¿i în timpul lucrului. Cultivatorul asigurå aceea¿i presiune pe discuri pe întreaga lå¡ime a utilajului, datoritå osiei deplasate înainte ¿i conceptului de douå cadre laterale pliabile. În plus, este foarte manevrabil, datoritå construc¡iei sale, chiar ¿i la capåt de rând. Utilajul vireazå folosind tåvålugii posteriori, ro¡ile de sprijin pivotante din fa¡å ¿i osia de transport. Aceastå construc¡ie eliminå sarcina negativå pe cuplaj ¿i nu suprasolicitå tractorul când utilajul întoarce la capåt de rând. Atlas AE Profi este pregåtit pentru sistemul CTF (agriculturå cu trafic controlat), care eliminå compactarea solului ¿i optimizeazå trecerile ansamblurilor de utilaje tractate. În timpul lucrului, acestea se deplaseazå pe câmp în grila datå a lå¡imii de lucru, ceea ce împiedicå apari¡ia compactårii inegale pe teren, precum ¿i pe urmele låsate de tractor ¿i utilaj, care pot fi apoi u¿or prelucrate, datoritå lå¡imii de lucru de 12,4 metri.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 42/2021

MA{INI & UTILAJE

Massey Ferguson 8S, putere [i performan]e sporite Massey Ferguson extinde gama de tractoare MF 8S cu douå modele noi, cu puteri de pânå la 305 CP, ¿i oferå transmisia Dyna-VT pentru întreaga serie.

plasat pe coloana din dreapta operatorului), o suspensie activå a cabinei, un scaun cu sistem dublu de amortizare dinamicå, o cotierå multifunc¡ionalå, care include o manetå de control MultiPad, comenzi pentru patru valve electrice ¿i pentru 16 lumini de lucru cu LED-uri.

Celålalt model nou, MF 8S.285, dezvoltå 285 CP, cu EPM-Boost ¿i poate fi echipat cu transmisie Dyna-VT, Dyna EPower sau Dyna-7. Printre celelalte echipåri de top ale noilor modele se numårå sistemul Protect-U, care reduce reduce zgomotul, cåldura ¿i vibra¡iile în cabinå. Sistemul include ¿i terminalul cu ecran tactil Datatronic 5, ce oferå conectivitate completå cu ferma, precum ¿i terminalul op¡ional Fieldstar 5, care permite accesarea

cum, dupå introducerea noilor modele, MF 8S.285 ¿i MF 8S.305, seria MF 8S include ¿ase modele, cu puteri de la 205 CP la 305 CP, la care se mai adaugå pânå la 20 CP, datoritå sistemului de management al puterii motorului (EPM). Cele douå noi modele vin în versiunile "Efficient" (cu echipåri op¡ionale) ¿i "Exclusive" (cu op¡ionalele ca dotåri standard). Alexandru Antonesei, brand manager Massey Ferguson la Sigma CVM România, ne-a spus cå tractoarele Massey Ferguson ce dezvoltå între 270 ¿i 305 CP sunt echipate cu motoare de 7,4 litri, iar modelul MF 8S.305 este noul "cap de serie" al gamei 8S. Acesta dezvoltå 305 CP nominal ¿i are în echiparea standard transmisia Dyna-VT, care regleazå automat tura¡ia motorului în func¡ie de tura¡ie ¿i sarcinå. Tot în standard pentru acest model se oferå ¿i dotårile versiunii "Exclusive", ce asigurå condi¡ii de sporire a productivitå¡ii ¿i confortului, printre care am remarcat: terminalele digitale Datatronic 5 ¿i MF vDisplay (acesta înlocuie¿te tabloul de bord ¿i este amProfitul Agricol 42/2021

func¡iilor pentru agricultura de precizie prin intermediul unui ecran suplimentar. O func¡ie automatå a transmisiei spore¿te eficien¡a tractorului ¿i permite ¿oferului så schimbe vitezele, utilizând maneta de ac¡ionare MultiPad sau pedala, în timp ce tura¡ia optimå a motorului este controlatå automat în func¡ie de sarcinå ¿i vitezå. Acest lucru asigurå atât o func¡ionare mai linå, cât ¿i un consum mai redus de combustibil. În România, marca Massey Ferguson este distribuitå în sud-estul ¡årii de Sigma CVM România, iar în vest, de Tehnodiesel.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Dronele agricole, o necesitate sau moft? Space X Drones oferå un serviciu nou ¿i inovativ, menit så impulsioneze agricultura de precizie. Împreunå cu NHR Agropartners, compania promoveazå servicii complete de diagnozå, erbicidare ¿i administrare de tratamente ¡intite la culturi agricole prin utilizarea a douå tipuri de drone.

aplica¡ie specificå, ¿i poate sesiza zonele îmburuienate, eventuale decoloråri ale clorofilei culturii ce pot indica un stres (hidric, termic sau atac de dåunåtori). De asemenea, drona poate numåra copacii dintr-o planta¡ie pomicolå, poate aråta dacå acei copaci au coroanele dezvoltate corespunzåtor, poate estima chiar produc¡ia ¿i multe altele.

Principalele avantaje ale dronei A22: Sentera PHX Drona Sentera PHX este o dronå de scouting (recunoa¿tere), care are ca principal rol scanarea multispectralå de precizie a culturilor agricole. Aceasta este prevåzutå cu 3 senzori dubli cu rezolu¡ie 4K, având capacitatea de a scana zona doritå ¿i a identifica poten¡ialele probleme care pot exista la nivelul solului ¿i al planta¡iilor. Drona zboarå cu o vitezå de pânå la 56 km/h, are 60 de minute de autonomie ¿i poate scana o suprafa¡å de pânå la 260 ha/h, iar fermierii pot avea o analizå completå în func¡ie de anumi¡i indicatori måsura¡i. Softul dronei transformå datele ob¡inute în modele 3D ¿i creeazå o reprezentare digitalå a stårii unui câmp. Cu ob¡inerea datelor multispectrale, algoritmi precum NDVI (Indicele de vegeta¡ie cu diferen¡e normalizate) pot fi aplica¡i în luarea deciziilor privind monitorizarea culturii agricole, stabilirea timpilor optimi pentru diverse opera¡iuni agricole ¿i examinarea stårii de sånåtate a culturilor. Drona Sentera PHX se poate deplasa autonom pe perimetrul dinainte stabilit, pe telefonul mobil, printr-o 48

 consumå mult mai pu¡inå apå ¿i mult mai pu¡ine substan¡e chimice, practic stropirea unui hectar se poate realiza cu un rezervor de 22 de litri de solu¡ie, spre deosebire de stropirea cu echipamente tractate de tractor, prin care se utilizeazå adeseori chiar ¿i 300 de litri de apå/ha;  nu este afectatå întreaga culturå pentru a realiza tratamentele chimice, spre deosebire de tehnica agricolå existentå, unde efectuarea tratamentelor clasice poate afecta negativ cultura în propor¡ie de pânå la 7%, prin impactul mecanic (de contact) asupra culturilor mai înalte;  posibilitatea de a lucra în orice condi¡ii, chiar ¿i dupå ploaie, când solul este umed, iar tehnica agricolå existentå nu are acces în câmp ¿i nu poate acoperi uniform întreaga culturå;  posibilitatea de a trata inclusiv parcele mici, cu teren denivelat, relief complicat sau alte impedimente (fâ¿ii de aliniament, linii electrice etc.);  reducerea poluårii mediului, prin faptul cå este propulsatå electric ¿i pulverizeazå o cantitate mult mai micå de substan¡e chimice fa¡å de sprayerele clasice.

Drona A22 Dupå procesul de scanare a culturii agricole intrå în ac¡iune cel de-al doilea model al Space X Drones, respectiv drona-sprayer A22. Aceasta poate înlocui pulverizarea cu sisteme clasice a pesticidelor ¿i erbicidelor ¿i are ca principal avantaj reducerea consumului de apå cu pânå la 90% ¿i a pesticidelor/erbicidelor cu pânå la 30-40%. Drona are 4 rotoare, un rezervor de 22 de litri, iar încårcåtura maximå de decolare este de 49 kg. Echipamentul de zbor este manevrat prin telecomandå de pilo¡i autoriza¡i ¿i se ghideazå dupå hår¡i GPS cu trasee prestabilite ¿i cu ac¡ionare direct la locul indicat, ¡intind exact acele zonele din culturå care au probleme.

Dronele de stropire au autonomie micå, dar Space X Drones este pregåtitå cu o flotå de cel pu¡in 4 drone ¿i suficien¡i acumulatori de schimb, astfel încât echipamentele så poatå lucra continuu pe teren timp de 8 ore. În plus, compania dispune de certificårile necesare ¿i de autorizarea Autoritå¡ii Aeriene Civile pentru a presta aceste servicii.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 42/2021

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS pentru ocuparea unui post de

Inspector de specialitate, gr. III - birou Resurse umane  Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în domeniul juridic;  Curs de perfec¡ionare în domeniul specific de activitate;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, editare texte ¿i graficå computerizatå;  Abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå;. Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. - 12.11.2021 ora 16:00 - termen depunere dosar de înscriere - 29.11.2021 ora 10:00 - probå scriså - 02.12.2021 ora 10:00 - probå interviu

Rela¡ii la tel: 0248.278.066

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS AliRa Recruitment recruteaza pentru o importantå companie multina¡ionalå de distribu¡ie piese pentru diverse echipamente ¿i utilaje agricole, grup cu tradi¡ie pe plan europenan ¿i în plinå expansiune în România, o pozi¡ie de

Local Product Content Specialist. Activitatea se poate desfå¿ura în sistem remote, cu loca¡ie în orice zonå a ¡årii.

Local Product Content Specialist este responsabil pentru optimizarea informa¡iilor despre produsele de pe platforma webshop în vederea informårii clien¡ilor ¿i pentru a contribui la cre¿terea vânzårilor. Va colabora în stranså legåturå cu Departamentul de Data &Content Management al Grupului, cu raportare atât în extern, cât ¿i cåtre Sales Director România. Responsabilitati: Profil candidat: • Absolvent studii universitare; • Validarea traducerilor pentru produsele aflate pe webshop; • Limba englezå, nivel avansat; • Crearea con¡inutului SEO pentru noile produse primate; • Experien¡å similarå de minim 1 an reprezintå un avantaj; • Se asigurå de utilizarea optimå a cuvintelor cheie, pentru a • Bune cuno¿tin¡e operare PC; ajuta clien¡ii în identificarea produsele dorite; • Se asigura cå produsele de pe platforma webshop sunt • Capacitate de analizå ¿i sintezå; • Organizare, prioritizare; clasificate in mod corespunzåtor; • Translatarea specifica¡iilor tehnice de produs în texte de pro• Aten¡ie la detalii; duse comerciale optimizate SEO pentru magazinul web; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i rela¡ionare; • Adjustarea con¡inutului comercial al produselor pe baza feed• Capacitate de a lucra independent; • Orientare spre a gåsi solu¡ii. back-ului clien¡ilor ¿i analiza pie¡ei. Dacå î¡i dore¿ti så faci parte dintr-o importantå companie multina¡ionalå din sectorul agribusiness, atunci te invitåm så ne transmiti CV –ul tåu pe adresele

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Profitul Agricol 42/2021

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi:

1 post: ªef Laborator tehnologii pomicole-protec¡ie fitosanitarå (normå întreagå) Perioadå: determinatå (4 ani). Nivelul postului: de conducere Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå, Biologie, ªtiin¡e agronomice; - Gradul profesional - minim Cercetåtor ªtiin¡ific III; - Vechime în specialitate - minim 8 ani; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie).

1 post: ªef Atelier mecanic (normå întreagå) Perioadå: determinatå (4 ani). Nivelul postului: de conducere Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå, Ingineria mediului, Mecanizare agricolå; - Gradul profesional - minim Inginer gradul II. Vechime în specialitate - minim 2 ani; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie).

1 post: Asistent cercetare ¿tiin¡ificå (normå întreagå) Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå, Biologie cu media absolvire minim 8,00; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie).

1 post: Inginer dezvoltare tehnologicå (normå întreagå) Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului: de execu¡ie Cerin¡e: - Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în: Horticulturå, Ingineria produselor alimentare; - Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare; - Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, editare texte ¿i graficå computerizatå; - Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie). Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. Candida¡ii vor depune un dosar de înscriere pânå la data de 12.11.2021, ora 16:00. Pentru posturile de ªef Laborator tehnologii pomicole ¿i pentru ªef Atelier mecanic se va depune ¿i un plan managerial. 52

Detalii privind condi¡iile specifice de concurs, tematica ¿i bibliografia sunt disponibile la telefon: 0248.278.066 între orele 08:00-16:00 Profitul Agricol 42/2021

PAGINA DE HOBBY

de mare cumpånå. Tactica noastrå a constat în a le opri retragerea cåtre cetate ¿i în a-i împinge se mai strivesc cu picioarele goale de cåtre ¿irurile viilor, câmp de desfå¿urare cåtre fete mari ca odinioarå, ci se trec prin favorabil nouå, cu mult cer deasupra. Ne tocåtorile cumpårate din târg, pentru a se a¿teptam ca de acolo så ne sarå ¿i vreun låsa la dospit în zåcåtori din material plas- iepure, ceea ce s-a întâmplat întocmai, tic. Pentru restul procesului de vinifica¡ie, dupå insisten¡e neverosimile: cåtre prânz, sarcina cade în seama recipientelor, în påmântul încremenit s-a dezghe¡at, încårcel mai bun caz, din sticlå. cându-ne cizmele cu chintale de noroi, Dar så revenim la imboldul nostru ci- astfel cå am ajuns så alegem doar zonele negetic cåtre viile în care mi¿unå diverse îmbråcate în påi¿. De acolo, oarecum neamuri de sålbåticiuni în stare så ne providen¡ial, au sårit urechea¡ii. ridice pu¿ca la umår. Nu mai departe de Sim¡indu-ne de departe, fazanii alerRasova, dar nici prea aproape de Cer- gau pe rânduri precum tråpa¿ii, explodând navodå, am descins în grup de patru, cu în zborul lor zgomotos doar la vederea doi prepelicari (un brac cu pår sârmos ¿i celor douå standuri ale confra¡ilor trimi¿i o vijlå), pe ni¿te ravene cu vegeta¡ie greu de la bun început, în lini¿te deplinå. Ceilal¡i de stråbåtut, al cåror afund e ståpânit de doi lucram împreunå cu câinii, înaintând måråcini¿uri impenetrabile. Culmile sunt în zigzag, dupå toate canoanele vânåtorii îmbråcate în podgorii ¿i porumbi¿ti låsate „la sårite”. În acest stil, am ridicat din mers în picioare pânå în prag de primåvarå. În ¿i trei sitari ce scociorau la rådåcina bulipsa lemnului de foc, unii bå¿tina¿i se tucilor de vi¡å-de-vie dupå viermi neretra¿i încålzesc cu ¿tiule¡ii de porumb doldora în adânc, în moalele gliei. Unul singur, de boabe, bågându-i în sobå ca pe lobde. dupå fentele caracteristice, s-a pierdut Jarul acestora e, vå rog så må crede¡i, printre spaliere. suprarealist. Dunårea fiind aproape, loAdesea, în viile cople¿ite de vegeta¡ie, calnicii î¿i dozeazå energia în func¡ie de mai cu seamå în cele påråsite, låsate în prioritå¡i, între pescuit ¿i agriculturå, ceea pârloagå ¿i sålbåticite, în afara fazanilor, ce nouå nu ne displace nicicum. potârnichilor ¿i iepurilor obi¿nui¡i, sålå¿De cum am intrat în teren, am våzut o luie¿te ¿i vulpea. Fie doar ¿i în trecere, în familie de fazani alerta¡i de primele filaje cåutarea unei pråzi ocazionale, ea se ale câinilor no¿tri ¿i mobiliza¡i exemplar poate realmente încurca în picioarele cåtre catacombele redutei lor inex- vânåtorilor, mai ales când nu e cåutatå pugnabile. Ace¿ti sålbatici ai speciei, fårå cu tot dinadinsul. De data aceasta, nu ni aport de repopulåri inutile, sunt la ei s-a aråtat, de¿i eram pregåti¡i. acaså. Mici la trup, ageri ¿i pedestra¿i prin voca¡ie, se lanseazå în zbor doar la vreme Gabriel CHEROIU

Brumar vâneaz\ prin podgorii În prag de iarnå, viile despovårate de rod leapådå pânå ¿i ultimele foi ruginite, arse de brume ¿i uscate de soarele tomnatic. Rândurile de butuci – în¿irate soldå¡e¿te pe terase, pe clinul culmilor dulci ori, pur ¿i simplu, în petice printre alte semånåturi de la subsuoara satelor de câmpie sau de deal – continuå så fie un univers în sine, pulsând de via¡å, de¿i de departe dau impresia unui simplu decor de fundal într-un pastel, într-o naturå moartå. Pentru noi, vânåtorii, cele mai ademenitoare sunt viile familiale, rustice, de micå întindere, ce dau în final pu¡inul vin „de coastå”, acri¿or, zglobiu ¿i cel mai adesea vine¡iu, catalizator al bunei-dispozi¡ii la o maså restrânså, din lemn chiar negeluit, între prieteni ¿i neamuri. De obicei, nu prinde Sfintele Pa¿ti… Prin aceste curele de påmânt ståpânit de vi¡a-de-vie uneori atemporalå, realmente silvestrå, î¿i fac veacul nenumårate vietå¡i, bucurându-se ¿i ele de boabele de strugure scofâlcite råmase pe ciorchine, de râmele amor¡ite råmase pe sub frunzele picate pe lutul jilav ori de påi¿ul înspicat, încårcat de semin¡e. Aici, nu se obose¿te nimeni så împrå¿tie erbicide ¿i insecticide, iar solul se afâneazå cu hârle¡ul, la prima ¿i a doua sapå, ca pe timpul dacilor cårora regele ¿i marele preot nu au izbutit så le dezrådåcineze toate sursele de beatitudine. Atâta doar cå, aståzi, pu¡inele recolte mustoase nu Profitul Agricol 42/2021

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 10 - 24.11.2021

Mihai Berca 10.11.1943, proprietarul Probstdorfer România Gheorghe Ghelmez 10.11.1952, redactor-¿ef Antena Satelor Mihail Coman 11.11.1955, director general ICDP Måråcineni Ion Banu 14.11.1947, directorul revistei Lumea Satului Simona Negoi¡å 14.11.1969, director marketing Profitul Agricol Paul Eduard Kmen 16.11.1976, director general adjunct APIA Adrian Sava 17.11.1979, director måsuri de pia¡å, APIA Elena Nica 18.11.1976, director economic Biocrop Valentin Kiraly 20.11.1979, area Sales Manager, NHR Ialomi¡a Gheorghe Antochi 21.11.1942, ac¡ionar Agricola Bacåu Corina Irina Rica 21.11.1974, director Directia plå¡i directe, sector vegetal, APIA

O lingurit, a~ de poezie Fåtålåul O fi fost må-ta vioarå, Trestie sau cåprioarå ªi-o fi prins în pântec plod De strigoi de voievod? Tudor Arghezi 54

Cartof gigantic descoperit de un cuplu din Noua Zeeland\ Un cuplu din Noua Zeelandå a descoperit în grådina casei un cartof gigantic care ar putea fi cel mai mare din lume, informeazå vineri DPA. Colin ¿i Donna CraigBrown, care locuiesc în regiunea Waikato, de pe Insula de Nord, pliveau grådina când Colin a descoperit cartoful de 7,9 kilograme, potrivit relatårilor din presa localå. “Am bågat furca, l-am smuls din påmânt ¿i mi-am spus «Dumnezeule, ce avem noi aici?» ¿i m-am gândit «ce e asta?»”, a declarat el pentru Newshub. Cei doi so¡i nu plantaserå cartofi în grådinå recent ¿i nu ¿tiu cu exactitate de cât timp cre¿tea leguma, botezatå ''Doug'', în grådina lor. ''Este doar unul dintre micile momente fericite din via¡å, nu-i a¿a? Mama naturå ne-a råsplåtit cu aceastå minune'', a declarat Colin pentru RNZ. Recordul mondial actual pentru cel

mai mare cartof este de¡inut de un exemplar de 4,9 kilograme din Marea Britanie. Colin a¿teaptå ca Guinness Book of World Records så confirme cå Doug este noul de¡inåtor al recordului. Dupå ce se va termina tot ''tåråboiul'', Colin inten¡ioneazå så prepare votcå din cartoful uria¿, a mai declarat acesta pentru RNZ. ''O så-i facem un parastas ¿i vom închina cu to¡ii în cinstea lui Doug cu votca pe care am de gând så o prepar din el. Cred cå singurul lucru bun pe care po¡i så-l faci din el este så-l pui la fermentat ¿i nu så-l månânci'', a mai spus el.

ORIZONTAL: 1) Responsabil în campania de alegeri – Se preteazå la orice condi¡ii; 2) Îmbråcate la garderobå – Miez de noapte! 3) 9 10 Låsatå fårå grijå; 4) Cu capul plecat – Î¿i face serviciul pe apucate; 5) Regele finan¡elor – Bågat pe gât; 6) A se prezenta ¿efului; 7) E la mijloc într-o afacere – Panå de inspira¡ie; 8) Coadå de gugu¿tiuc! – Pretendente la coroanå; 9) Case la ¿osea – Trage pentru un mo¿; 10) Dreptul la teren.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 41/2021 ORIZONTAL: TRIOR - DACA; UMERASE - AP; R - PARASITA; NAUC - MANER; AUR - MANCAT; RAPORTA - A; MISIT - ASTM; UC - LASTARE; RULOTE - REN; ALINIAMENT.

VERTICAL: 1) A se pune la maså… cu paharul în fa¡å – Legatå de rug; 2) Format mediu! – Loc în inimå; 3) Musafir de Pa¿ti – Debut literar! 4) Se aude pe lac – Cap de pod; 5) Deseori în opozi¡ie – Însemna¡i în frunte; 6) Împarte sarcinile pe din douå – Poartå la hipodrom; 7) Încalcå limita cuviin¡ei; 8) Primire la magazin; 9) Originea caninilor – Ascuns în avion dupå decolare; 10) Scenå de familie. Profitul Agricol 42/2021

Profitul Agricol nr. 42, din 10 noiembrie 2021

Articles inside

Timlactagro: un milion de euro pentru modernizarea fabricii de lactate

Nivelul urmåtor în tehnologia Clearfield Plus

Aurel Placinschi face fermå de scroafe

Mana la floarea-soarelui, o problemå rezolvatå