Profitul Agricol nr. 43, din 17 noiembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 43 din 17 noiembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 43/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Så îndulcim politica ecologistå dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

UE a ajuns la concluzia cå este nevoie urgentå så reducå dependen¡a de pesticide ¿i så mai scadå din fertilizarea excesivå. Nu ne spune de ce, dar intuim ¿i o presiune publicå, ¿i una de politicå externå pe termen lung. Så nu ne amågim cå, dacå la noi dozele de pesticide ¿i de îngrå¿åminte cu azot sunt cele mai mici din Uniunea Europeanå, am putea fi scuti¡i, cel pu¡in par¡ial, de efortul de diminuare a poluårii. Reducerea trebuie fåcutå la nivelul fiecårei parcele. Chiar dacå se folosesc inputuri în cantitå¡i mici, dacå existå pierderi de nutrien¡i, ele trebuie mult reduse, eliminate dacå se poate, indiferent dacå sunt zeci sau numai câteva kg/ha. Reducerea fertilizårii excesive ¿i a pierderilor de azot se poate face prin mai multe cåi, dar una din cele mai importante, men¡ionatå de Borlan ¿i colab. în 1994, este “asigurarea efectivå cu azot asimilabil a culturilor în fiecare moment al perioadei de vegeta¡ie, dar în mod special la finele iernii”, pentru grâu ¿i începutul primåverii pentru porumb. Acest lucru se face determinând con¡inuturile de azot din nitra¡i ¿i din amoniu în profilul solului pe o adâncime de pânå la 1 metru. Problemele care apar aici sunt destul de complicate. Nu putem face analizele iarnaprimåvara pe cca 2,5 milioane ha de grâu. ªi nici nu se pot lua probe de pânå la 1 metru. Dar în multe ¡åri acest lucru se face deja, pentru culturi cum ar fi cele cu înrådåcinare puternicå, porumbul, sfecla pentru zahår sau floare. Iar probele se iau chiar la adâncimi mai mari, de 1,2 de 1,5 ¿i 1,8 metri. La ora actualå, în România se folose¿te o metodologie care prevede recoltarea probelor de sol de pe adâncimea de 30 cm. A¿adar, adio tehnici de fertilizare precise, dacå nu avem câteva metode corecte de analizå a azotului din sol. Deocamdatå nimeni nu pare îngrijorat de acest fapt. Ar trebui så adaptåm unul din sistemele existente în UE, care a rezolvat problema determinarii azotului pe profilul de sol prin modelare, re¡ea de monitorizare pentru fiecare tip de sol etc. Profitul Agricol 43/2021

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Starea câmpului

Produc¡iile anului în statisticile oficiale

Bazarul din online

Condi¡ionalitatea socialå în viitoarea PAC

O grevå bulverseazå pia¡a cårnii din Canada

Coreea de Nord trimite fermierii în lagåre

Ce se întâmplå dacå un fermier face COVID-19?

Predic¡iile lui Cezar: Pia¡a este un loc al variabilelor 14

Oros: “Pentru PNS nu are importan¡å cine e ministru” 9

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Scade produc¡ia mondialå de grâu

Culturi vegetale Rusia joacå dur cartea îngrå¿åmintelor Secetå pedologicå în Moldova În 2022, mai pu¡in înseamnå de fapt mai mult

Cristolact, un nou brand pe pia¡å 20

Next Gen Farming, un business în construc¡ie

Se scumpesc asigurårile

Florin Constantin: Nu e nicio legåturå între universitå¡ile agricole ¿i pia¡å 34

Transform: Stop transmiterii virusurilor Produsele organice cu care în culturile de cereale 25 Corteva råspunde ecologismului Saaten-Union se reinventeazå

Ma[ini & utilaje Cultivatoare ¿i semånåtori Bednar noi pentru 2022 44

Cre[terea animalelor Smithfield va înfiin¡a clase de tehnicieni Motoare cu hidrogen veterinari, la liceul agricol 38 pentru încårcåtoarele JCB Vaderstad Inspire ¿i Tempo promit recolte bogate

Hobby Activitatea de hibridare - în impas, la ferma lui Vasile Lungu

Ferma unui pre¿edinte

La stârnit, prin stufåri¿

Cu ochii în 13-14

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Produc]iile anului în statisticile oficiale Ministrul Adrian Oros a prezentat cele mai recente centralizåri ale produc¡iilor agricole realizate anul acesta, precum ¿i situa¡ia campaniei de toamnå, cu toate suprafe¡ele însåmân¡ate. Referitor la recolte, avem un an cu recorduri pozitive de produc¡ie. Deocamdatå, la grâu ¿i orz. De¿i critica produc¡iile record raportate de predecesorul såu, Petre Daea, Adrian Oros admite cå modul de colectare a datelor nu s-a schimbat în mandatul såu, înså då asiguråri cå nu modificå cifrele prezentate de Direc¡ia de Politici Agricole din MADR, care lucreazå cu informa¡ii de la direc¡ii agricole ¿i asocia¡ii profesionale.

Produc¡ii La grâu, produc¡ia totalå este de cca 11,44 milioane tone, cu 5,03 milioane tone mai mult fa¡å de anul 2020 ¿i cu 1,14 milioane tone mai mult fa¡å de anul 2019. Orzul a dat o produc¡ie totalå este de cca 1,88 milioane tone, cu 1,06 milioane tone mai mult fa¡å de anul 2020 ¿i cu cca. 500 mii tone mai mult fa¡å de anul 2019. La orzoaicå, produc¡ia totalå este de cca 542 mii tone, ob¡inutå pe 124 mii ha (medie 4,37 t/ha), iar la ovåz s-au

adunat 237.000 t de pe 93.000 ha. Rapi¡a a totalizat 1,34 mil t, cu un record al produc¡iei medii/ha. În cazul porumbului e de a¿teptat o produc¡ie totalå de 14 mil t, deoarece s-au recoltat 12,14 mil t, de pe 84,9% din suprafa¡a totalå cultivatå de 2,57 mil. ha. Floarea-soarelui e recoltatå aproape integral (99,8% din suprafa¡a totalå cultivatå de 1,25 milioane ha) ¿i s-au strâns circa 3,04 milioane tone. S-au recoltat ¿i 337.000 t de soia boabe, când combinele mai trebuie så intre pe 5,1% din suprafa¡a totalå cultivatå, de 149 mii ha.

Robert VERESS

Starea câmpului Rapi¡a a fost însåmân¡atå pe 413.000 ha - pe 88,7% din suprafa¡a programatå, de 466.000 ha. La data de 10 noiembrie, grâul era însåmân¡at pe 1,917 din cele 2,15 milioane de hectare programate - 89,2%; Profitul Agricol 43/2021

orzul pe 294.000 din 318.000 ha 92,5%; orzoaica pe 78.000 din 84.000 ha - 93%; triticalele pe 62.000 ha din 71.000 ha - 87,9%; secara 9.000 din 10.000 ha - 85,9%.

Un nou vicepre¿edinte la ANSVSA Alexandru Nicolae Bociu a fost numit vicepre¿edinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor (ANSVSA), decizia fiind publicatå în Monitorul Oficial în data de 12 noiembrie 2021. Anterior acestei numiri, Bociu a fost consilier în cadrul Autoritå¡ii. Alexandru Bociu îl înlocuie¿te în echipa de conducere a institu¡iei pe Silviu Nåstase, care a fost eliberat din func¡ia de vicepre¿edinte al ANSVSA. Rezultatele de produc¡ie ale testårilor APPR Membrii APPR au la dispozi¡ie douå instrumente pentru alegerea hibrizilor de porumb ¿i floarea-soarelui, pentru sezonul urmåtor. Asocia¡ia a fåcut publice rezultatele de produc¡ie pentru 9 din cele 12 loca¡ii de testare realizate pentru cultura de porumb, din cadrul Re¡elei de Testare Independentå ¿i Analizå în Câmp - RITAC. Rezultatele din celelalte centre de testare, unde recoltarea a fost întârziatå, urmeazå så fie fåcute publice ¿i ele. De asemenea, a fost distribuit membrilor ¿i documentul confiden¡ial Topul celor mai buni hibrizi de floarea-soarelui din RITAC, unde s-a urmårit comportamentul hibrizilor ca medie a tuturor centrelor de testare ¿i s-a realizat o clasificare în func¡ie de istoric. A fost luatå în considerare perioada 2015-2021. BASF cumpårå energie eolianå BASF a încheiat un acord de achizi¡ie de energie eolianå pe 25 de ani. Compania va prelua produc¡ia de 186 de megawa¡i de la parcul eolian offshore Borkum Riffgrund 3, planificat de Ørsted, în Marea Nordului. Parcul eolian va avea o capacitate instalatå totalå de 900 de megawa¡i ¿i va intra în func¡iune la capacitate totalå în 2025. BASF vrea så devinå neutrå din punctul de vedere al emisiilor de carbon pânå în 2050. Pânå în 2030, vrea så le diminueze cu 25%, comparativ cu 2018. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Oros scrie bugetul Agriculturii fårå så ¿tie bugetul na¡ional Într-o tentativå de a-¿i încheia mandatul în notå pozitivå, Adrian Oros anun¡å cå a început så lucreze la bugetul Agriculturii din 2022, introducând în el sumele ¿terse din PNRR pentru iriga¡ii ¿i bani pentru cre¿terea ANT. “Din 5 noiembrie am început så fundamentåm bugetul, împreunå cu institu¡iile din subordine. Vom propune sume astfel încât så revenim cu plata ANT la dimensiunea realå, care e nivelul din 2020, a¿a cum s-a convenit în Consiliul de anul trecut. Vor fi sume importante pentru gestionarea apei, pentru a compensa faptul cå iriga¡iile au fost scoase din PNRR”. Oros admite cå lucreazå “în orb”, deoarece nu ¿tie cum va aråta bugetul de stat: “A¿teptåm indicatorii macroeconomici de la Ministerul Finan¡elor, pentru ca apoi så fundamentåm bugetul Agriculturii”.

Dan ºandea moarte nåprasnicå în fermå În noaptea de 14 spre 15 noiembrie, pe la ora 4 diminea¡a, a sfâr¿it tragic fermierul Dan Cristian ºandea, la numai 52 de ani. Venea dintr-o familie de o¡elari ¿i s-a apropiat de agriculturå dupå 1990. ªi-a construit din greu o fermå ecologicå. Lucra 500 de hectare ¿i îngrijea peste 300 de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå, 56 de bivoli¡e ¿i 700 de oi. A fondat ¿i a condus 11 ani Cooperativa Some¿-Arie¿, cea mai performantå organiza¡ie profesionalå a våcarilor. Pe mul¡i orå¿eni, izgoni¡i din fabrici de “reformele originale”, i-a învå¡at zootehnie, le-a aråtat cum se face porumbul de siloz ¿i i-a ajutat så-¿i porneascå fermele. Era liderul informal absolut, ascultat în toatå Transilvania ¿i nu numai. Calm, a¿ezat, a fost cel mai homeric fermier pe care l-am întâlnit. Om a¿ezat ¿i mândru, un în¡elept printre våcari, cu pas apåsat ¿i ¡apån, ca tå¡ crescåtorii de vite, care nu seamånå neam cu ceilal¡i agricultori. Dumnezeu så-l odihneascå! 8

Bazarul din online O companie româneascå, Chromosome Dynamics, ¿i-a propus så întemeieze cel mai mare magazin online agroindustrial. www.agrobazar.ro are acum 12 categorii menite så cuprindå tot sectorul agroalimentar ¿i 25.000 de produse încårIonel Mugurel Gabriel, cate în platformå. ac]ionar majoritar Chromosome Dynamics “Agrobazar î¿i propune Agrobazar.ro ¿i-a propus så listeze så aducå toatå industria agricolå din România într-un singur loc”, spunea peste 100.000 produse pânå la finalul Ionel Mugurel Gabriel, ac¡ionar ma- acestui an, iar pânå la 31 decembrie 2022 så depå¿eascå 500.000 articole joritar al Chromosome Dynamics. Mugurel Gabriel a pornit în agribusi- încårcate pe platformå ¿i peste 500 de ness acum mai bine de 10 ani. A fost, pe vânzåtori parteneri. Platforma se laudå cu viteza de rând, agent de vânzåri, director zonal, director regional, director na¡ional, iar în reac¡ie (“Începe så vinzi în 30 de minute ultimii ani a fost directorul executiv No- prin www.agrobazar.ro !”) ¿i lipsa taxei rofert. La jumåtatea anului 2020 a decis de înscriere. ¥n schimb, ia un comision så se retragå din managementul com- de 10% din vânzårile cu succes (retupaniei pentru a-¿i face propria afacere rurile ¿i refuzurile de primire nu sunt comisionate). în agribusiness.

Condi]ionalitatea social\ în viitoarea PAC ¥ncepând cu 2023, plå¡ile directe vor depinde ¿i de a¿a-numita condi¡ionalitate socialå, care este în curs de dezbatere. Pe 9 noiembrie a avut loc o întâlnire pe aceastå temå la Copa-Cogeca. S-a discutat despre strategia de Condi¡ionalitate Socialå, implementatå de Politica Agricolå Comunå ¿i reglementatå prin articolul 11a. La nivel formal, discu¡iile s-au structurat în douå pår¡i. Prima sec¡iune a furnizat o mai bunå în¡elegerea conceptului, în timp ce cea de-a doua a cuprins instrumentele de implementare ¿i mecanismele de control privind Condi¡ionalitatea Socialå. Europa a gândit o serie de noi reguli

privind limitarea perioadei de probå la ¿ase luni, instruirea temeinicå a angaja¡ilor prin programe de training gratuite, remunerarea orelor suplimentare, regândirea programelor imprevizibile de lucru ¿i altele. În cea de-a doua sec¡iune, s-a explicat conceptul ¿i modalitatea de func¡ionare a Condi¡ionalitå¡ii Sociale, rolul pe care Agen¡ia de Plå¡i îl are în acest demers, s-au enumerat responsabilii cu privire la condi¡iile de muncå în cadrul fermelor etc. Cristina CIONGA, director Afaceri Europene, APPR Profitul Agricol 43/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Oros> “Pentru PNS nu are importan]\ cine e ministru” Adrian Oros, ministrul pe picior de plecare, se declarå convins cå, indiferent cine îi va fi succesorul, structura PNS nu se va schimba nici cu 1%. Totodatå, ne då asiguråri cå ecoschemele se vor scrie astfel încât niciun fermier român så nu piardå bani europeni.

euro. Se reduce cu zece procente inclusiv bugetul Submåsurii 4.3 (Investi¡ii în infrastructura secundarå de iriga¡ii) de la 441 la 400 mil. euro, cu precizarea cå to¡i cei 400 de mil. urmeazå a fi cheltui¡i în perioada 2023 - 2027.

În

luna noiembrie, la MADR au loc 17 întâlniri ale celor 12 grupuri de consultåri referitoare la PNS, la care participå reprezentan¡i ai 160 de asocia¡ii din agriculturå ¿i mediu. Nici nu s-a ajuns la “miezul problemei”, adicå ecoschemele, cå, intempestiv, a¿a cum ne-a obi¿nuit, ministrul Adrian Oros a organizat o conferin¡å de preså pentru a vorbi despre stadiul elaborårii Planului. În cazul Pilonului I, cu excep¡ia ecoschemelor, lucrurile sunt båtute în cuie. În cazul Pilonului II existå varia¡ii importante între noul ¿i vechiul exerci¡iu bugetar. În primul rând, bugetul e mai mic fa¡å de cel al perioadei 2014-2020, astfel cå, la cele mai multe capitole, se “taie”. Cele mai afectate de tåieri sunt: Submåsura 4.2 (Sprijin pentru investi¡ii în procesarea/marketingul produselor agricole ¿i pomicole), al cårei buget scade de la 529,77 la 450 de milioane de euro; Submåsura 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri) de la 476,75 la 350 mil. euro; Submåsura 6.2 (Sprijin pentru înfiin¡area de activitå¡i neagricole în zone rurale) de la 111,58 la 50 mil. euro; Submåsura 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici) de la 215,47 la 87 mil. euro; Måsura 7 (Investi¡ii în infrastructura de bazå ¿i patrimoniu cultural) de la 1.305,95 la 500 mil.

Profitul Agricol 43/2021

Existå înså ¿i måsuri pentru care alocårile cresc substan¡ial. Astfel, bugetul Submåsurii 4.1 (Investi¡ii în exploata¡ii agricole ¿i pomicole) cre¿te de la 1,176 miliarde euro la 1,611 mld., în special pe seama bugetului uria¿ al perioadei de tranzi¡ie (20212022), de 882,7 mil. euro; Submåsura 6.4 (Investi¡ii în crearea ¿i dezvoltarea de activitå¡i neagricole) de la 166,5 la 300 mil. euro; Submåsura 16.1 (Sprijin pentru înfiin¡area ¿i func¡ionarea grupurilor opera¡ionale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse) de la 12,54 la 40 mil. euro; Submåsura 16.4 (Sprijin pentru cooperarea orizontalå ¿i verticalå între actorii din lan¡ul de aprovizionare) de la 18,8 la 50 mil. euro; Submåsura 17.1 (Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ¿i a plantelor) de la 23,7 la 70 mil. euro; Måsura 19 (LEADER) de la 637,6 la 706,85 mil. euro (pentru LEADER, perioada 20232027, s-a decis alocarea de 10,18% din bugetul Pilonului II, respectiv 578,8 mil.

euro, mai mult decât dublu fa¡å de minimul impus conform propunerii de regulament european). Referitor la scåderi ¿i cre¿teri, Oros a oferit o singurå explica¡ie, din ciclul båsescian “vara nu-i ca iarna”: “E logic cå, dacå pui mai mult într-o parte, trebuie så iei din altå parte”. Ministrul a respins acuza¡iile reprezentan¡ilor asocia¡iilor de fermieri, care reclamå timpul mult prea scurt pentru consultåri, precum ¿i temerile cå ar urma så se piardå bani europeni: “Discu¡iile sunt foarte bune, pentru cei care sunt cu adevårat interesa¡i ¿i participå la ele, pentru cå dureazå între 6 ¿i 10 ore pe zi. Sunt mul¡i care participå doar cinci minute, la început, apoi pleacå spre televiziuni sau în alte pår¡i. Singurii bani care se pot pierde sunt de la ecoscheme, înså doar dacå nu se pot fundamenta corect. Dar le vom face astfel încât fiecare fermier care prime¿te plata unicå pe suprafa¡å så aibå acces cel pu¡in la o ecoschemå ¿i så primeascå toatå suma. Discutåm ecoschemele de un an de zile cu asocia¡iile interesate, avem doi ani de învå¡are, 2023-2024, n-o så se piardå niciun ban ¿i majoritatea fermierilor ¿tiu acest lucru!”. Mai mult, Oros se declarå convins cå, indiferent de cine va fi înlocuitorul såu, munca pe care o desfå¿oarå în scrierea PNS nu va fi datå uitårii: “Nu are importan¡å cine este ministru, fiindcå prioritå¡ile agriculturii nu se schimbå, iar de partea cealaltå a mesei råmân acelea¿i asocia¡ii, care reprezintå aceea¿i fermieri, cu acelea¿i nevoi. Ve¡i vedea cå nu se schimbå nici 1% din ce discutåm, pentru cå nu sunt prioritå¡ile mele. Nu am nicio afacere în agriculturå ¿i cred cå e un avantaj, pentru cå pot fi mai obiectiv, så privesc mai de la distan¡å lucrurile”.

Robert VERESS 9

ACTUALITATEA EXTERN| Alcedo acordå premii pentru instalarea aplica¡iei pe telefonul mobil Utilizatorii care pornesc notificårile aplica¡iei Alcedo instalate din AppStore sau Google Play ¿i se înscriu în formularul de pe site în perioada 15 noiembrie - 15 decembrie, pot câ¿tiga unul din cele 10 vouchere în valoare de câte 599 lei. Mai multe indicii înscrise înseamnå mai multe ¿anse de câ¿tig. Tragerea la sor¡i va avea loc pe 16 decembrie. Fermieri mexicani înarma¡i resping decizia Cur¡ii Supreme Zeci de fermieri înarma¡i s-au adunat într-o pådure din sudul Mexicului pentru a contesta o decizie a Cur¡ii Supreme care pune capåt unui litigiu care a durat zeci de ani. Fermierii cer ca zona så råmânå parte a statului lor, Chiapas, dupå ce instan¡a a decis cå o suprafa¡å de 160.000 de hectare face parte din statul vecin, Oaxaca, justificând cu documente ¿i hår¡i din perioada colonialå. Pentru 3,2 miliarde de dolari, Lactalis va prelua opera¡iunile Kraft din SUA Autoritå¡ile antitrust americane au aprobat preluarea Kraft de cåtre grupul francez Lactalis, cu unele condi¡ii. Lactalis va trebui så vândå brandurile Athenos ¿i Polly-O, pentru a nu afecta concuren¡a în vânzårile de brânzå feta ¿i ricotta. Kraft Heinz a anun¡at cå a ajuns la un acord pentru vânzarea diviziei de brânzeturi din SUA cåtre Lactalis, în schimbul a 3,2 miliarde de dolari. Fåina din grâu OMG, aprobatå în Brazilia Brazilia a aprobat utilizarea fåinii de grâu modificat genetic, în baza unei solicitåri fåcute de compania argentinianå Bioceres, producåtorul grâului HB4, primul grâu modificat genetic. Principala îmbunåtå¡ire este rezisten¡a mare la secetå. De asemenea, este rezistent ¿i la erbicidul bazat pe glufosinat-amoniu. 10

O grev\ bulverseaz\ pia]a c\rnii din Canada Dupå douå zile de negocieri fårå succes cu patronatul, sindicatul de la abatorul canadian din localitatea High River, statul Alberta, au anun¡at oficial cå angaja¡ii vor intra în grevå. Abatorul, care apar¡ine gigantului Cargill, este cel mai mare din Canada ¿i asigurå aproximativ 40% din produc¡ia de carne din ¡arå. Pre¡ul cårnii a atins deja un nivel record în Canada, pe fondul problemelor logistice, iar greva ar putea provoca o crizå gravå de aprovizionare. Purtåtorul de cuvânt al Cargill, Daniel Sullivan, a declarat cå angaja¡ii au refuzat propunerile companiei, care

a oferit salarii mult peste media industriei ¿i alte beneficii. În replicå, sindicatul a anun¡at cå 97% dintre angaja¡i sus¡in începerea grevei, ¿i cå ei solicitå doar respect ¿i siguran¡å la locul de muncå. Sindicatul a avertizat cå greva ar putea include ¿i alte ac¡iuni de protest, printre care ¿i un boicot al produselor din carne de vitå la nivel na¡ional. Abatorul din High River are 2.000 de angaja¡i ¿i proceseazå 4.500 de vaci în fiecare zi. A fost afectat anul trecut de un focar de Covid-19 în care au fost infecta¡i jumåtate dintre muncitori.

Coreea de Nord trimite fermierii în lag\re Mul¡i fermieri nordcoreeni au fost aresta¡i ¿i trimi¿i în lagåre de muncå for¡atå dupå ce nu au reu¿it så livreze suficient porumb anul acesta. Recolta s-a redus cu aproximativ 20% din cauza pandemiei, care a oprit importul de îngrå¿åminte, combustibil ¿i echipament agricol din China. Guvernul de la Phenian a luat cele mai dure måsuri pentru a aduna cât mai multe alimente, iar fermele sunt perchezi¡ionate pentru a cåuta cereale ascunse. ¥n Coreea de Nord agricultorii sunt obliga¡i så cedeze statului 60% din produc¡ia lor, iar cantitatea de 40% care le råmâne este de multe ori insuficientå pentru hrana zilnicå. Din disperare, unii dintre ei au încercat så ascundå de inspectori o parte a recoltei.

Fermieri prin¿i cu porumb ascuns sunt trimi¿i timp de cinci luni într-un lagår disciplinar de muncå. Între timp, mii de cetå¡eni au fost trimi¿i în zonele rurale pentru a ajuta la strângerea recoltei. Munca lor nu este plåtitå ¿i sunt verifica¡i în fiecare searå pentru a cåuta orice cantitå¡i de alimente ascunse.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 43/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ce se întâmpl\ dac\ un fermier

Pandemia ne-a adus pe cap o sumedenie de reglementåri ¿i interdic¡ii, unele chiar contradictorii. Ai voie acolo, n-ai voie dincolo, acolo î¡i trebuie certificat verde, dincolo nu. Dupå aproape doi ani, autoritå¡ile, nepricepute sau doar cople¿ite, nu au un råspuns limpede la ce face un mic fermier dacå se îmbolnåve¿te de Covid-19. E normal ca el så nu-¿i poatå semåna terenul pentru cå trebuie så stea în carantinå acaså? Dacå ferma nu este în sat, cine are grijå de animalele lui? De fapt, normele actuale nu prevåd nicio protec¡ie specialå pentru agricultori. Sigurå råmâne doar solidaritatea de breaslå. 12

“

Persoanele infectate cu SARSCOV2 nu au fost diferen¡iate niciodatå dupå un anumit criteriu. Nu s-a pus problema cå cineva e fermier sau nu. Un infectat este un pacient confirmat pozitiv cu SARS-COV2 care a fåcut boala COVID19 ¿i trebuie så råmânå douå såptåmâni izolat sau în carantinå”, spune sec Cornelia Bubatu, purtåtor de cuvânt al Direc¡iei de Sånåtate Publicå Timi¿. Conform protocoalelor medicale, pacientul trebuie så råmânå acaså, timp de 14 zile, sau într-un loc special pregåtit de autoritå¡i. “El poate så stea în cadrul gospodåriei, dar nu are voie så påråseascå curtea, unde, probabil, se aflå ¿i animalele. Atunci omul poate så meargå så le dea mâncare ¿i apå. Nu e nicio problemå. COVID-ul nu se va transmite la patrupede. Pe de altå parte, dacå vorbim de o fermå, e clar cå acolo sunt ¿i angaja¡i. ¥n

concluzie, pentru orice persoanå depistatå pozitiv se aplicå aceea¿i regulå: izolarea timp de 14 zile ¿i evident cå nu va fi obstruc¡ionatå hrånirea animalelor. Fermierului nu i se va interzice så meargå så dea mâncare la oi, vaci sau påsåri”, a mai spus Bubatu. Dacå le are lângå caså. Dacå le are la marginea satului, nu are voie. Ceea ce trebuie remarcat este faptul cå fermierii se aratå foarte responsabili ¿i aten¡i så nu se infecteze ¿i spun cå respectå cu stricte¡e regulile anti-COVID, dat fiind cå în grajd a¿teaptå mii de oi, capre ¿i vaci. Cei mai mul¡i sunt ¿i vaccina¡i. “Pânå acum nu am avut crescåtori bolnavi de COVID, în asocia¡ie. Noi ståm mult în câmp, ne ferim de aglomera¡ii ¿i nu avem de unde så ne infectåm. Suntem foarte aten¡i ¿i respectåm regulile de protec¡ie anti-COVID, în plus suntem ¿i vaccina¡i. Masca pe nas, repede, la ore matinale, mergem la cumProfitul Agricol 43/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

face COVID-19 påråturi, când nu este aglomerat, ¿i înapoi la stânå, alåturi de animale”, spune Gheorghe Mihåescu pre¿edintele Asocia¡iei Tim Miori¡a Lugoj. De obicei, crescåtorii de oi evitå ora¿ul, iar dacå mai ajung prin Timi¿oara, sunt aten¡i ¿i evitå mul¡imile. Cei mai mul¡i au fermele în câmp, lângå på¿une, unde au ¿i condi¡ii foarte bune de locuit ¿i nu se cunosc cazuri de ciobani infecta¡i, în cei doi ani de pandemie. Sau nu spun. Oricum, oierii sus¡in cå s-ar ajuta, între ei, dacå unul ar face COVID. “Eu o am pe fiica mea medic ¿i må înva¡å tot ce trebuie. ªtiu cum så må apår de coronavirus. Nu e de joacå, acest virus î¡i toacå plåmânii în câteva zile. Evident cå, dacå a¿ ¿ti cå un crescåtor are probleme, imediat m-a¿ duce så îl ajut cu oile. ªi ceilal¡i ar face la fel. Eu la stânå am tot ceea ce îmi trebuie så locuiesc. Am tv, frigider, panou solar pentru curent electric, pat de dormit. Eu nu trebuie så plec de la stânå. Am alimente ¿i pot sta ¿i o lunå fårå probleme. Asa sunt organiza¡i cam to¡i ciobanii. Nu ar fi probleme, dacå cineva ar fi obligat så stea izolat 14 zile, dar cel mai bine este så nu se infecteze cu SARS-COV2”, aten¡ioneazå Mihåescu. Viorel Hapenciuc, pre¿edintele Cooperativei Timlactagro din Bucovå¡, spune cå, în caz de nevoie sau când un

Profitul Agricol 43/2021

crescåtor s-a îmbolnåvit de COVID-19, a fost ajutat de colegi, care s-au dus så hråneascå vacile sau så le mulgå. “ªtiu un fermier din ªandra care s-a îmbolnåvit de Covid-19. Acum îl ajutå rudele ¿i dau de mâncare la animale ¿i fac ceea ce e nevoie. De obicei, se lucreazå în familie ¿i uneori existå chiar doi-trei angaja¡i în fermå. Atunci e mai bine. Animalele nu vor avea de suferit. Bineîn¡eles cå dacå ei nu pot, atunci ¿i noi ne ajutåm între noi, membrii cooperativei, mai ales dacå ar fi cazul când unul dintre noi så aibå COVID, Doamne fere¿te!”.

Ce spun primarii? Florentin Criste¡i, primarul din Giulvåz, Timi¿, spune cå nu a avut cazuri de fermieri în comunå care så fi avut COVID, dar în general crescåtorii au condi¡ii de locuit la fermå acolo unde au ¿i pa¿unea ¿i grajdurile. Mul¡i stau alåturi de animale ¿i pe timpul iernii. Au clådire cu încålzire ¿i tot ce le trebuie. “Bineîn¡eles cå, dacå s-ar infecta cu SARS-COV2 ¿i ar face COVID, vå da¡i seama cå ciobanul ar råmâne acolo în câmp la fermå så poatå avea grijå de animale. Dupå cum spun speciali¿tii, COVID-ul nu se transmite la oi sau vaci. În plus, în general, to¡i membrii de familie lucreazå la o fermå, iar în caz cå se îmbolnåve¿te cineva ¿i va råmâne

izolat douå såptåmâni, va fi înlocuit de ceilal¡i membri de familie, iar animalele nu vor muri de foame ¿i nu vor råmâne nemulse. Mul¡i au ¿i un angajat sau doi”. Daniel Florea Florin, primar ¿i fermier în Checea, Timi¿, crede cå singurul sprijin pe care îl poate face primåria unui bonav de COVID este så îi facå acele cumpåråturi necesare - hranå ¿i medicamente - ¿i så i le ducå acaså. “Noi putem face asta ¿i chiar avem un serviciu care se ocupå cu asemenea cazuri ¿i îi ajutåm pe cetå¡enii dacå au COVID-19 ¿i trebuie så stea izola¡i acaså. Nu am un om care så se ocupe cu hrånirea animalelor fermierilor. Nu avem cum, dar dacå se întâmplå ca un coleg så se infecteze, vå da¡i seama cå îl ajutåm. Nu l-am putea låsa douå såptåmâni så råmânå izolat în caså, iar animalele så moarå de foame în grajd. Anul trecut, am avut un fermier în comunå care a stat împreunå cu so¡ia douå såptåmâni în carantinå, iar noi lam ajutat. Chiar eu am mers ¿i i-am fåcut tratamentul la ro¿ii în câmp. Nu se pune problema så nu ne ajutåm între noi. Mi-a låsat tratamentul la poartå. Mia scris cum ¿i cât så dau ¿i l-am ajutat. Am fost împreunå cu Daniel Grosz, directorul de la Bayer, care locuie¿te în Checea. Am folosit utilajul acela de 16 metri lå¡ime. Câte rânduri de ro¿ii a avut în câmp a fost nevoie de numai un dus. Nu a fost mult de muncå, dar gestul în sine a fost important. To¡i trebuie så ne ajutåm ¿i ne ajutåm. A¿a procedåm, cå suntem oameni!”

Gheorghe MIRON

Predic]iile lui Cezar

Pia]a este un loc al variabilelor Grâu S-a atins nivelul de 278 euro/tonå în paritatea CPT. În ¡arå, grâul se tranzac¡ioneazå deja la nivelul de 275277 euro/tonå CPT unitå¡ile de procesare, semn al necesitå¡ii de aprovizionare cu materie primå. Ministerul Agriculturii din Moscova a anun¡at cå, în cazul în care pre¡ul grâului cre¿te foarte mult, Rusia va modifica modalitatea de calcul a taxei, precum ¿i introducerea unei cote de export. USDA coteazå Rusia la 36 mil. nivel de export, în timp ce SovEcon a degradat nivelul la 34 mil. tone. Agregat cu degradarea produc¡iei europene de 1 mil. tone, a produc¡iei Marii Britanii cu 0,7 mil. tone, de¿i România a fost upgradatå, raliul pe Euronext a început så ia propor¡ii. Indica¡iile au galopat efectiv cåtre nivelul de 300 euro.

Orz Cota¡ia e la 240 euro/tonå CPT Constan¡a, semn cå suportul grâului, precum ¿i cererea împing pre¡ul în sus. Întro licita¡ie organizatå de ODC Tunisia, sau contractat 75.000 tone de orz furaj cu livrare 15 decembrie - 20 ianuarie 2022. Loturile de 25.000 tone s-au împår¡it între Casillo (356,48 dolari/tonå) ¿i Viterra (359,48 dolari/tonå, respectiv 359,88 dolari/tonå), în paritatea C&F.

Porumb Porumbul are indica¡ii variabile în portul Constan¡a, între 230 ¿i 240 euro/tonå în paritatea CPT. 20 noiembrie 14

este un reper de final al plecårii loturilor vândute. Dupå aceea, pre¡ul va suferi depreciere conform cu statusul global al produc¡iei versus consum. Raportul WASDE a generat o produc¡ie în cre¿tere în zonele de originare. În SUA, avem un nivel estimat de 382,6 mil. tone. În Uniunea Europeanå, avem, de asemenea, randamente crescute în Fran¡a, în Polonia ¿i în România, ajungând la un total de 67,85 mil. tone.

Rapi¡å Anticipårile noastre în ceea ce prive¿te pre¡ul rapi¡ei se confirmå. Suntem la jumåtatea lunii noiembrie ¿i procesatorii sunt extrem de interesa¡i de stocurile råmase nevândute. Pozi¡ionarea FEB22 la peste 700 euro/tonå face ca pre¡ul pe care vânzåtorii l-ar putea ob¡ine din partea procesårii interne så se situeze la break-even, adicå FEB22, fårå niciun discount de Premium fa¡å de basis. În acela¿i context, portul Rotterdam indicå un nivel de 1.580-1.600 euro/tona de ulei brut, iar indica¡iile FOB CVB pentru rapi¡å recolta 2021 sunt setate la nivelul de 810 dolari/tonå. Cu o paritate de 1,1475, avem fix indica¡ia FEB22, adicå 705 euro/tonå.

Floarea-soarelui Se pleacå de la un nivel de 630 dolari/tonå ¿i urcå în unele cazuri la nivelul de 660 dolari/tonå în Port Constan¡a. Înså, în acest moment, fermierii nu doresc så vândå, astfel cå notåm lipsa tranzac¡iilor importante în aceastå

perioadå. Degradarea în pre¡ care a ac¡ionat pe proximitatea din bazinul Mårii Negre, respectiv a Ucrainei (unde sunt extrem de multe unitå¡i de procesare apar¡inând în general companiilor multina¡ionale), a afectat pre¡ul materiei prime ¿i în România.

Soia Raportul WASDE a generat o surprizå pentru toatå lumea, degradând productivitatea soiei americane de la 51,5 BPA (bushel per acre) la 51,2 BPA, adicå de la 3,46 tone/ha la 3,44 tone/ha. În acest fel, soia a primit un impuls nea¿teptat pe CBOT în seara publicårii raportului, 9 noiembrie 2021. Indica¡iile au crescut cu 28 c/bu, adicå cu 10,29 dolari/tonå. ªi în România, procesatorii de soia au oprit pentru moment achizi¡iile. Am formulat în mod repetitiv cåtre fermieri îndemnul de a vinde soia, înså aparent au råmas destui cu stocuri de marfå. Degradarea despre care vorbeam a generat în România pre¡uri care graviteazå în jurul nivelului de 600-620 dolari/tonå inland, o diferen¡å apreciabilå fa¡å de nivelurile de 650-660 dolari/tonå care se ofereau acum ceva vreme. Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 43/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 1 noiembrie, ajungând la 311 dolari/tonå (1.306 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 263 euro/t (=) 1.289 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 117.770 tone, Thailanda 85.770 tone, Nigeria 77.770 tone, Mexic 57.790 tone, Venezuela 57.770 tone.

¥n såptåmâna 1 - 5 noiembrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Ian Mar

01.11 277 281 283

02.11 279 283 285

03.11 04.11 05.11 281 283 285 284 285 289 287 289 290 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Dec Ian Mar

01.11 285 283 289

02.11 287 285 290

03.11 289 287 291

04.11 290 291 293

05.11 289 290 290

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 285 dolari/tonå (1.197 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 01.11 Rouen 277 Dunquerque 275 Pallice 274 Creil FOB 275 Moselle FOB 272 Rouen FOB 329

02.11 03.11 279 280 277 279 275 277 277 279 273 274 330 331

01.11 279 279 281

02.11 281 281 283

03.11 283 283 284

România

04.11 284 284 285

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 5 noiembrie 2021, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 249 euro/tonå (1.220 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 3 euro/tonå.

Dec Ian Mar

02.11 219 221 223

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 01.11 Bordeaux 241 Pallice 241 Rhin FOB 253 Bordeaux FOB 243 Pontivy 240

$/t

03.11 04.11 05.11 220 221 223 223 225 227 225 227 229 euro/t

02.11 03.11 28.10 05.11 242 243 244 243 242 243 244 243 255 257 259 257 245 247 251 249 241 243 244 243

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Febr

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 315 $/t

05.11 285 285 287

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 231 dolari/tonå (970 lei), acela¿i pre¡ ca såptåmâna trecutå.

01.11 217 219 221

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în decembrie, a fost de 250 dolari/t (1.050 lei).

$/t

FOB Constan¡a 237 euro/t (=) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie este de 255 dolari/t (1.071 lei).

05.11 279 279 277 279 273 331

fost de 255 dolari/tonå (1.071 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 331 euro/tonå (1.622 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 279 euro/tonå (1.367 lei).

euro/t 04.11 281 281 279 281 275 333

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian Mar

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 273 euro/tonå (1.334 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 1 noiembrie.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 5 nov. 2021, a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 2 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 253 dolari/tonå (1.063 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 1 noiembrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 259 $/t

$/t

01.11 02.11 03.11 04.11 05.11 247 249 250 251 253 249 250 251 253 255

Profitul Agricol 43/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 1 - 5 noiembrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 505 dolari/tonå (2.121 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 noiembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

01.11 449 451 455

02.11 450 453 457

$/t 03.11 451 455 459

04.11 453 457 461

05.11 454 459 463

România FOB Constan¡a 231 euro/t (=) 1.132 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 01.11 Rouen 247 Dunquerque 247 Pontivy 245 Orz bere: Creil** 243 Moselle** 250

02.11 249 249 247

03.11 250 250 249

04.11 251 251 250

05.11 252 252 251

244 245 247 249 251 253 255 257

Sorg

PREºURI

1 - 5.11.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 1 - 5 noiembrie 2021, a fost de 219 dolari/tonå (920 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 noiembrie. Principalele destina¡ii ale ex-

$/t 509 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 533 dolari/tonå (2.239 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 365 dolari/tonå (1.533 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

01.11 1.345 1.351 1.333

02.11 1.347 1.353 1.335

03.11 1.351 1.355 1.337

$/t

04.11 1.359 1.357 1.339

05.11 1.351 1.347 1.335

FOB-Rouen, a fost de 252 euro/tonå (1.235 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Orz

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 297.770 tone, Olanda cu 93.770 tone, Mexic 77.770 tone, Belgia 57.770 tone, Italia 37.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în dec. 2021, pre¡ul orzului furajer este 247 dolari/t (1.037 lei), acela¿i pre¡ ca såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 127.770 tone ¿i Mexic 11.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Dec Febr

01.11 02.11 03.11 04.11 05.11 213 214 215 217 219 212 213 214 215 217

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

25.10 02.11 03.11 04.11 05.11 357 359 361 363 365 359 363 365 367 369

Dec Febr

Floarea-soarelui

chidere, pe 5 nov., a fost de 617 dolari/tonå (2.591 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 620 euro/tonå (3.038 lei). A înregistrat o cre¿tere de 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 1 noiembrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, este de 697 dolari/tonå (2.927 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

25.10 02.11 27.10 04.11 05.11 610 611 613 615 617

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 665 euro/tonå (3.258 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 1 noiembrie. euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 01.11 Rouen 659 Dunquerque 663 Moselle 661

02.11 663 665 663

03.11 665 667 665

04.11 669 669 667

05.11 667 667 665

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, a fost de 737 dolari/t (3.095 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

01.11 02.11 03.11 04.11 05.11 Dieppe 613 615 617 619 620

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 667 euro/tonå (3.268 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 667 euro/tonå (3.268 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Dec Ian Mar

01.11 815 767 749

02.11 817 769 751

03.11 821 771 753

04.11 823 773 755

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

311 dolari/t

Profitul Agricol 43/2021

255 dolari/t

$/t

01.11 02.11 03.11 04.11 05.11 527 529 531 532 533 529 531 533 534 535

505 dolari/t

219 dolari/t

$/t 05.11 825 775 757

+6 17

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia mondial\ de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 9 noiembrie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Prognozele de mai jos aratå produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu pentru anul de pia¡å 2021/22. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 223 milioane hectare, mai mare cu 2 milioane hectare fa¡å de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt India (32 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha fa¡å de 2020/21), Rusia (27,6 milioane ha, din care 15 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,6 cu grâu de primåvarå), UE (24 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Marea Britanie (8 tone/ha), Egipt (6,4 tone/ha), UE (6 tone/ha), China (6), Mexic (6), Serbia (5,5), Ucraina (4,5), Uzbekistan (4), Belarus (3,5), India (3,5), SUA (3), Pakistan (3), Rusia (2,7) ¿i Canada (2,5).

(21 mil. tone), Argentina (20, în cre¿tere cu 2,4 mil. tone), Turcia (16), Marea Britanie (14, mai mult cu 5 mil. tone fa¡å de 2020/21), Iran (13,5) ¿i Kazahstan (12).

În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Turcia (11 mil. tone), Indonezia (10,4 mil. tone), China (10 mil. tone), Algeria (7,5 mil. tone), Bangladesh (7,4 mil. tone), Filipine (6,5 mil. tone), Brazilia (6,5 mil. tone), Japonia (6 mil. tone), Iran (5,5),

Evolu]ia pre]ului la licita]iile de export FOB (8 nov. 2020 - 8 nov. 2021)

Marii consumatori sunt China (149 mil. tone), UE (107,5 mil. tone), India (104,5 mil. tone), Rusia (41 mil. tone), Pakistan (27 mil. tone), Turcia (21,5 mil. tone), Egipt (21 milioane), Iran (18), Marea Britanie (15).

ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (138,4 milioane tone, cu 12,4 mil. tone mai mult decât în 2020/21), China (137 milioane tone), India (109 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), Rusia (74,5 mil. tone, mai pu¡in cu 11 mil. de tone fa¡å de estimarea din iunie), SUA (45, în scådere cu 5 mil. tone), Ucraina (33 milioane tone, cu 7,5 milioane mai mult decât în 2020/21), Australia (31,5, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone), Pakistan (27), Canada

ºårile mari exportatoare vor fi UE (36,5 mil. tone, mai mult cu 5,5 mil. de tone fa¡å de anul trecut), Rusia (36 mil. tone, cu 2,5 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut), Australia (24,5 mil.), Ucraina (23,5 mil.), SUA (24 mil. tone), Canada (15,5 mil. tone, mai pu¡in cu 2,5

¥n luna octombrie, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 318 dolari/tonå la 333 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 314 dolari/tonå la 333 dolari/tonå. ¥n SUA, pre¡ul a crescut de la 358 dolari/tonå la 362 dolari/tonå.

Pre¡ul grâului din Canada a ajuns la 406 dolari/t, de la 382 dolari/t, iar grâul din Australia a ajuns la 333 dolari/t, de la 321 dolari/t. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna octombrie a crescut la 314 dolari/tonå, de la 306 dolari/tonå.

mil. tone), Argentina (13 mil.), Kazahstan (7,2 mil. tone) ¿i Turcia (6).

Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 775 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de estimårile de luna trecutå ¿i mai mare cu 0.7 milioane tone fa¡å de 2020/21. UE (5,3 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Maroc (4,5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2022, sunt prognozate la 276 milioane tone, mai mici cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå ¿i cu 14 mil. tone fa¡å de anul trecut. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (141 mil. tone), India (28 mil. tone), SUA (16 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. tone), Rusia (10 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in), UE (10 mil. tone, în scådere cu 1 mil. de tone), Algeria (5) ¿i Iran (5). Profitul Agricol 43/2021

CULTURI

VEGETALE Rusia joac\ dur cartea îngr\[\mintelor Rusia î¿i limiteazå exportul de îngrå¿åminte minerale pe bazå de azot ¿i complexe. Decizia a fost anun¡atå de prim-ministrul Mihail Mishustin. Aparent, decizia Kremlinului cre¿te presiunea pe pre¡urile îngrå¿åmintelor, având în vedere cå aproximativ jumåtate din cantitatea de îngrå¿åminte chimice importate de UE provine din Rusia. Dar plafoanele stabilite nu sunt atât de drastice. A¿adar, ce anticipeazå cei aviza¡i cå se va întâmpla?

otele de export stabilite de Moscova sunt de 5,9 milioane tone pentru azot pur ¿i 5,35 milioane tone pentru complexe. Cotele de export vor fi alocate pânå la 25 noiembrie ¿i vor fi în vigoare de la 1 decembrie 2021 pânå la 31 mai 2022. Conform statisticilor World Fertilizers Market (WFM), producåtorii ru¿i au exportat 3,741 milioane tone uree, 2,920 mil. t NPK, 1,906 mil. t NA/CAN/NP 916.700 t UAN ¿i 155.500 t SA, de la 1 decembrie 2020 pânå la 31 mai 2021. În total, 9,6385 mil. t. A¿adar, cotele alocate sunt chiar mai mari decât exporturile din aceea¿i perioadå a sezonului precedent. Reac¡iile din pia¡å la vestea dinspre Råsårit diferå. De pildå, reprezentantul unui important furnizor european de îngrå¿åminte afirmå råspicat, sub rezerva anonimatului: “Pre¡urile vor cre¿te în urma deciziei Rusiei!”. ªi explicå: în condi¡iile în care mul¡i producåtori europeni de îngrå¿åminte ¿i-au suspendat activitatea ori ¿i-au redus-o, avem nevoie de importuri semnificativ mai 20

Europeanå. O parte semnificativå a produc¡iei de îngrå¿åminte din Europa a func¡ionat la niveluri scåzute în compara¡ie cu capacitatea normalå. Introducerea unor limitåri la exportul de îngrå¿åminte de cåtre China, Turcia ¿i acum Rusia va afecta disponibilitå¡ile de îngrå¿åminte în întreaga lume. Nivelul stocurilor pare så fie, de asemenea, mai scåzut decât în mod normal, ceea ce probabil va pune presiune asupra întregului lan¡ de aprovizionare pânå la campania agricolå din primåvarå”.

mari decât în perioada similarå din sezonul precedent. Iar Rusia este, tradi¡ional, principalul furnizor de îngrå¿åminte al Europei. Pe lângå plafonare, e posibil ca licen¡ele så fie acordate pentru exporturi cåtre alte pie¡e decât cea europeanå. China a interzis exporturile de îngrå¿åminte, iar India, cu o agriculturå uria¿å, are un minus, la ora actualå, de 3,5 mil. t. Prin urmare, nu are încotro ¿i va concura cu Europa pentru produsele din Rusia. De aici rezultå o incertitudine care planeazå ¿i induce panicå în pia¡å. În plus, Turcia, un alt furnizor important pentru pia¡a europeanå, în special pentru Italia ¿i Spania, ¿i-a interzis din septembrie exporturile de îngrå¿åminte pe bazå de fosfor (NPU ¿i NPK), iar din octombrie pe cele pe bazå de azot ¿i amoniac”.

În schimb, Pekka Pesonen, secretar general Copa-Cogeca, e mai optimist: “Credem cå decizia este un alt semn al încercårilor crescânde ale partenerilor no¿tri comerciali (Rusia, Turcia, China) de a-¿i proteja propria agriculturå ¿i de a men¡ine scåzute pre¡urile la inputurile agricole, precum ¿i la produsele alimentare pentru consumatori. Având în vedere volumul relativ scåzut de importuri de îngrå¿åminte direct din Rusia cåtre UE ¿i cotele a¿teptate så urmeze profilul actual de export, nu ne-am a¿tepta la un impact major asupra pie¡ei de îngrå¿åminte din UE”.

Pozi¡ia Combinatului Azomure¿ concordå, în bunå parte, cu cele exprimate mai sus: “Industria europeanå de îngrå¿åminte se confruntå cu provocåri din cauza cre¿terii semnificative a pre¡urilor la energie în întreaga Uniune

Andreea Butaru, marketing communication manager BASF, vede în criza îngrå¿åmintelor o amenin¡are ¿i pentru industria de pesticide. “Evident cå ¿i pe noi ne va afecta cre¿terea pre¡ului fertilizan¡ilor, ceea ce Profitul Agricol 43/2021

va determina, probabil, fermierii så aplice mai pu¡ine îngrå¿åminte. Acest fapt va conduce, în final, probabil, la produc¡ii mai mici ¿i la cantitå¡i mai mici de produse pentru protec¡ia plantelor aplicate”.

Marius Gîrbea, consultant nutri¡ia plantelor Agrisol (companie a grupului Romchim Protect), spune cå se a¿tepta la aceastå decizie a Rusiei. “Måsura e lipsitå de argumente economice, înså e motivatå geo-politic. La nivel global sunt multe facilitå¡i noi de produc¡ie pentru azotoase, care func¡ioneazå la capacitate maximå, înså nu au impact major în zona Mårii Negre. Aceastå «plafonare» va permite doar câtorva actori så exporte îngrå¿åminte cåtre ter¡i parteneri din afara spa¡iului ex-sovietic. România este dependentå de importul de îngrå¿åminte, politica investi¡ionalå în acest domeniu fiind invizibilå. Consecin¡ele sunt: costuri pe ha mai mari, apetit scåzut în achizi¡ia de fertilizan¡i, planuri de fertilizare reduse, ceea ce înseamnå produc¡ii mai mici. Produc¡ii mici înseamnå pre¡uri mai mari la cereale, respectiv mâncare. Instabilitatea, lipsa de perspectivå ¿i proiec¡ie a unor planuri, vor for¡a fermierii români så fie mai aten¡i la partea de fertilizare. Deciziile fermierilor vor dicta scåderea sau cre¿terea pie¡ei de îngrå¿åminte”.

Cerasela Ichim, director comercial CICh, pune criza din agriculturå în contextul unei crize mondiale în toate domeniile. Profitul Agricol 43/2021

“Situa¡ia nu credem cå va fi diferitå în urmåtoarea jumåtate de an, ceea ce înseamnå cå impactul este major pe tot anul agricol 2021 - 2022. Costurile cu fertilizan¡ii au fost mai mari încå din lunile iunie - iulie. Din påcate, sunt în continua cre¿tere.” Înså, spune Ichim, problema majorå este mai degrabå legatå de disponibilitatea produselor la timp. Deciziile luate de Turcia, China ¿i acum Rusia au impact uria¿ asupra fermierilor români ¿i a celor din celelalte state UE. Singurii furnizori råmân din ¡årile din nordul Africii, dar acolo cererea este mult peste capacitatea de produc¡ie. De aici indisponibilitatea produselor chiar ¿i la aceste pre¡uri în continuå cre¿tere. În acest context, gestionarea eficientå a anului agricol e o mare provocare. “Contextul interna¡ional nu-l putem schimba, înså putem ¿i trebuie så fim extrem de aten¡i cu investi¡iile pe ha. Mai mult decât oricând este nevoie de con-

Sondaj Agxecutive Florin Constantin, director Agxecutive, a realizat un sondaj online în rândul fermierilor, în urma scumpirii îngrå¿åmintelor. Întrebarea a fost: “Ce ve¡i face / ce a¡i fåcut în ferme pentru a face fa¡å situa¡iei?”. Au råspuns, pânå miercuri, 64 de fermieri. Dintre ace¿tia, doar 28% au declarat cå men¡in aceea¿i fertilizare. 17% afirmå cå reduc par¡ial fertilizarea sau chiar renun¡å complet la ea, 17% mai a¿teaptå scåderea pre¡ului înainte de a comanda, iar 38% cautå alternative la fertilizarea chimicå.

sultan¡å de specialitate”. Reprezentanta CICh le recomandå fermierilor så-¿i asigure necesarul minim de fertilizan¡i cât încå mai gåsesc produse disponibile.

Costin Telehuz, director ACCPT Ialomi¡a, considerå cå måsura este parte a unei strategii prin care Rusia se asigurå cå pre¡urile îngrå¿åmintelor nu vor scådea nicidecum, în perioada urmåtoare. “Ru¿ii au våzut în penuria de îngrå¿åminte o oportunitate pentru ei ¿i capitalizeazå cât pot. Nu sugrumå de tot exportul, dar se asigurå cå pre¡urile råmân sus pânå la varå, pentru a-¿i maximiza veniturile. Chiar dacå gazul s-ar ieftini în perioada imediat urmåtoare, nu s-ar reflecta imediat într-o scådere de pre¡uri, în orice caz nu la timp pentru campania de primåvarå”. Telehuz anticipeazå cå pre¡urile mari de acum la îngrå¿åminte se vor reflecta în pre¡ul cerealelor. “Nimeni nu va mai vinde ieftin, iar contracte forward se vor face doar la pre¡uri astronomice”. Între pre¡ul îngrå¿åmintelor ¿i al cerealelor e o interdependen¡å biunivocå, fiindcå pia¡a cerealelor e, la rândul ei, unul dintre factorii care determinå pre¡ul îngrå¿åmintelor. “Când pre¡urile cerealelor sunt mari, îngrå¿åmintele se scumpesc chiar ¿i când gazul e ieftin. Acum, când gazul e scump, e un cumul de factori pentru scumpirea îngrå¿åmintelor”.

Robert VERESS 21

CULTURI VEGETALE

Secet\ pedologic\ în Moldova În Moldova s-a instalat seceta pedologicå extremå ¿i nu sunt semne cå situa¡ia se va îndrepta curând. Prognoza pe urmåtoarele 4 såptåmâni, prezentatå de Elena Mateescu, la Profitul Agricol Live, indicå unele precipita¡ii, în ultima såptåmânå din noiembrie ¿i primele douå såptåmâni din decembrie, posibil suficiente pentru asigurarea umiditå¡ii doar în stratul superficial, de 20 de cm. Ar fi condi¡ii pentru råsårirea grâului, înså mari suprafe¡e semånate cu rapi¡å urmeazå a fi întoarse, deoarece suma gradelor utile nu va fi suficientå pentru germinare.

ontextul este urmåtorul: produc¡iile bune ale acestui an s-au realizat pe seama ploilor abundente din lunile cheie mai ¿i iunie. Ulterior, înså, începând cu luna iulie, seceta s-a instalat pe o bunå parte a teritoriului. În luna septembrie, cantitatea de precipita¡ii a fost, în medie na¡ionalå, la jumåtate din normalul perioadei, cele mai afectate fiind regiunile de S-SE-E. La Foc¿ani au cåzut doar 4,8 l/mp, la Stolnici (Arge¿) 1,8 l/mp, Caracal 3 l/mp. În octombrie au cåzut precipita¡ii importante cantitativ doar în S-SE. La Calafat 103,6 l/mp, Olteni¡a 103,2 l/mp. Astfel, s-a refåcut rezerva de apå în stratul 0-20 cm. Dar în Moldova ¿i alte regiuni tot nu a plouat. La Cotnari, de pildå, s-au înregistrat doar 0,4 l/mp. În total, în septembrie, octombrie ¿i prima decadå din noiembrie, au cåzut sub 1022

15 l/mp în Moldova. Octombrie în Moldova a fost a treia lunå cea mai secetoaså din istorie, cu o cantitate medie de precipita¡ii de numai 6 l/mp. La finele lunii octombrie aveam secetå pedologicå în extremitatea de vest, Moldova, nordul Dobrogei, local în partea de nord a Munteniei. În prima decadå a lunii noiembrie au cåzut, în medie, 22,7 l/mp, doar 55% din media climatologicå, noiembrie fiind, de regulå, cea mai secetoaså lunå a toamnei, cu o medie multianualå de 41,5 l/mp, fa¡å de 43,5 l/mp în octombrie ¿i 55 l/mp în septembrie.

La ora actualå, rezerva de apå din stratul superficial al solului este refåcutå în partea de vest a ¡årii, mai ales în urma precipita¡iilor din prima såptåmânå a lunii noiembrie. Moldova ¿i nordul Munteniei råmân sub inciden¡a fenomenului de secetå pedologicå extremå, puternicå ¿i moderatå. În intervalul 15 noiembrie - 15 decembrie nu se vor înregistra varia¡ii semnificative, de la o såptåmânå la alta, nici din punctul de vedere al regimului termic, nici din cel al precipita¡iilor.

Pentru a doua parte a lunii noiembrie se a¿teaptå valori deficitare de precipita¡ii, mai ales în såptåmâna 15-22, când acestea vor fi preponderent sub formå de burni¡å. Deficitul din zona Moldovei se va accentua. A¿adar, vorbim de secetå pedologicå extremå de lungå duratå. În såptåmâna 15-22 noiembrie, temperaturile vor fi apropiate de normele climatologice, cu maxime de 5 - 15 grade, minime de -8 / -10 grade în depresiunile din estul Transilvaniei. De asemenea, în såptåmâna 22-29 noiembrie ¿i prima såptåmânå din decembrie, precipita¡iile se vor apropia de normalul perioadei. În a doua såptåmânå din decembrie se a¿teaptå un excedent de precipita¡ii în regiunile extracarpatice. La 1 decembrie, ANM va actualiza datele privind umiditatea din sol pe profilul 0-100 cm, pentru a evalua gradul de aprovizionare la intrarea în iarnå. E de a¿teptat så fie secetå pedologicå în acest strat nu doar în Moldova, ci ¿i în zona de Vest ¿i S-SE.

Robert VERESS

Profitul Agricol 43/2021

CULTURI VEGETALE

În 2022, mai pu]in înseamn\ de fapt mai mult Ac¡iunile de fertilizare determinå într-o mare måsurå cantitatea ¿i calitatea produc¡iei agricole. Fertilizarea, în acord cu nivelul de aprovizionare a solului ¿i produc¡ia prognozatå, implicå måsuri care solicitå o aten¡ie deosebitå. Fertilizarea echilibratå asigurå cre¿terea ¿i dezvoltarea armonioaså a culturilor, toleran¡å ridicatå fa¡å de factorii de stres abiotici ¿i biotici ¿i atingerea poten¡ialului productiv ¿i de profit. Macroelementele, oligoelementele ¿i microelementele lucreazå împreunå pentru ob¡inerea unor culturi profitabile. Utilizarea nera¡ionalå a elementelor nutritive poate så ducå atât la cheltuieli inutile, cât ¿i la poluarea mediului înconjuråtor (sol, apå, aer).

Azotul ¿i mediul înconjuråtor ¥n practicile vechi, s-a pus foarte mult accent pe azot, în special pentru a asigura cre¿terea vegetativå, mårirea poten¡ialului productiv ¿i al produc¡iei. Noile studii realizate de cercetåtorii din domeniu au schimbat total aceastå paradigmå ¿i au demonstrat exact contrariul. Este obligatoriu så asiguråm plantelor echilibrul nutri¡ional de care au nevoie pentru a produce mai mult. Prin fertilizarea echilibratå cu macro, oligoelemente ¿i microelementelor necesare plantelor vom ob¡ine produc¡ii ridicate/hectar ¿i, totodatå, asiguråm un mediu sånåtos pentru omenire. O seamå de bacterii nitrificatoare joacå un rol în transformarea azotului în forme accesibile pentru plante (Nitrosomonas spp., Nitrobacter spp., Rizobium etc.) ¿i, de asemenea, bacterii care transformå azotul în forme amoniacale. Nitra¡ii/ nitri¡ii sunt formele azotoase foarte instabile, cu poten¡ial fitotoxic în sol ¿i apå. Fosforul intrå în forme mai pu¡in accesibile pentru plante (fosfa¡i), 24

motiv pentru care este foarte important ca la nivelul rådåcinilor så fie prezent fosforul activ. Fosforul disponibil pentru plante este de cca 5 - 10%, restul blocându-se sub formå de fosfa¡i. Îngrå¿åmintele cu eliberare controlatå/treptatå permit disponibilitatea fosforului ¿i potasiului în procente mult mai mari, de la 30 pânå la 70%.

Cum pute¡i evita poluarea mediului înconjuråtor Toate aceste motive au determinat schimbarea modului de fertilizare cu azot în agricultura modernå ¿i folosirea îngrå¿åmintelor cu eliberare lentå ¿i/sau controlatå, care au poten¡ial redus de poluare, dar ¿i randament sporit de utilizare de cåtre plantele de culturå comparativ cu îngrå¿åmintele clasice. Existå o multitudine de substan¡e cu rol de inhibitori care pot fi folosi¡i în scopul reducerii poluårii, dar printre cele mai performante se numårå DMPP, ca inhibitor de nitrificare, ¿i LIMUS - un complex de inhibitori de ureazå dezvoltat de compania BASF. DMPP este considerat cel mai per-

formant inhibitor de nitrificare, activ de la 30 pânå la 90 zile, în func¡ie de umiditate ¿i temperaturå, ¿i este relativ imobil în sol. NovaTec Classic are procesul de nitrificare încetinit, iar azotul nitric este eliberat lent. Ca urmare, disponibilitatea azotului este adaptatå la cerin¡ele plantelor, eficien¡a azotului, dar ¿i a celorlalte elemente nutritive din compozi¡ia îngrå¿åmintelor este crescutå. Mai mult decât atât, cercetarea a aråtat cå prezen¡a inhibitorului de nitrificare DMPP cre¿te randamentul de utilizare a fosforului de peste 5 ori ¿i, de asemenea, al microelementelor Zn, Cu, Fe, Mn de 2-3 ori fa¡å de îngrå¿åmintele clasice.

Fertilizare inteligentå în primåvara 2022 Pentru fertilizarea din primåvarå, men¡inem aceea¿i linie de nutri¡ie adaptatå ¿i venim în întâmpinarea fermierilor cu îngrå¿åminte cu uree inhibatå ce con¡in LIMUS - complex cu doi inhibitori de ureazå: GAMA NEXUR ¿i AIRTEK. Profitul Agricol 43/2021

CULTURI VEGETALE De re¡inut cå produsele cu inhibitori de nitrificare ¿i inhibitori de ureazå depå¿esc performan¡a îngrå¿åmintelor clasice, chiar cu doze mai reduse la hectar, pânå la 50% mai pu¡in. Totodatå, inhibitorii din îngrå¿åmintele pe care NATUREVO le are în por tofoliu, cum ar fi DMPP, NBPT, NPPT, sunt recunoscu¡i ¿i pentru reducerea emisiilor de amoniac în atmosferå ¿i cantitå¡ile de nitra¡i/nitri¡i în sol si apå.

Fertilizan¡ii foliari, de nelipsit în actualele condi¡ii În afarå de solu¡ia de stimulare a semin¡elor care se realizeazå odatå cu tratamentul obi¿nuit, avem la îndemânå ¿i un produs cu valori multiple: Basfoliar Triple Flo - un fertilizant pe bazå de Zn - 33%, Mn - 22% ¿i Cu - 9% într-o formulare de înaltå performan¡å. În toamnå, culturile de rapi¡å au nevoie de o fertilizare cu bor pentru a se evita cråparea tulpinilor ¿i instalarea unor boli foarte periculoase precum Phoma, Verticillium, Botrytis etc. ¿i pre-

vine atactul de bacterii. Pe lângå celelalte efecte benefice, borul måre¿te rezisten¡a plantelor la ger cu 2-3 °C. Nu toate tipurile de bor sunt la fel de u¿or asimilabile pentru plante. Produsele cu bor care au în compozi¡ie polioli sunt cele care fac diferen¡a. Poliolii reprezintå un complex de substan¡e organice naturale, cu efecte stimulatoare pentru toate procesele fiziologice din plante ¿i de transfer accelerat al borului în plante; Polyactiv B este un produs care a fåcut diferen¡a în cultura de rapi¡å, aplicat atât în toamnå, cât ¿i în primåvarå. Zincul determinå cre¿terea cantitå¡ilor de auxine, responsabile pentru dezvoltarea unui aparat radicular mai puternic. Produsul pe bazå de zinc care are o ac¡iune foarte puternicå este Polyactiv Zn. Polyactiv Mn are rol în parcurgerea perioadei de iarnå ¿i mårirea rezisten¡ei plantelor ¿i cre¿terea poten¡ialului productiv al culturii. A¿adar, cele mai bune practici de

management agricol încep cu utilizarea îngrå¿åmintelor inteligente, perfect adaptate condi¡iilor actuale de mediu ¿i reglementate de Uniunea Europeanå. Adoptarea tehnologiilor moderne este beneficå, atât din punct de vedere economic, cât ¿i ecologic, pentru fermier. Integrarea acestor practici în cadrul fermelor cre¿te poten¡ialul de produc¡ie al culturilor, eficien¡a intrårilor ¿i îmbunåtå¡e¿te profitul. Astfel, oferta de produse NATUREVO pentru fermierii care vor så aplice tehnologii performante este diversificatå ¿i adaptatå unei agriculturi profitabile. Nu este u¿or så renun¡åm la obiceiurile vechi ¿i så aplicåm ceva modern, dar când o facem, culturile vå vor råsplåti prin produc¡ii ridicate ¿i profitabile.

Apela¡i la NATUREVO ¿i alege¡i så fertiliza¡i inteligent ¿i profitabil!

Transform> Stop transmiterii virusurilor în culturile de cereale Andrei CIOCOIU Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience

Sezonul de toamnå, lung ¿i cålduros, a favorizat råspândirea masivå a afidelor. Afidele apar sub formå de colonii pe frunze ¿i tulpini, pe care le în¡eapå ¿i absorb sucul celular. Plantele nu se mai dezvoltå, zonele atacate se decoloreazå ¿i se ve¿tejesc. Afidele sunt ¿i vectori pentru virozele care produc piticirea ¿i îngålbenirea plantelor, fenomenul fiind deosebit de periculos, mai ales la orz! Combaterea afidelor este una dintre cele mai mari probleme la nivel Profitul Agricol 43/2021

mondial din punctul de vedere al rezisten¡ei, din cauza folosirii insecticidelor cu ac¡iune de contact în mod constant, care nu pot înlocui eficacitatea lui Transform, el fiind un insecticid sistemic ¿i cu ac¡iune de contact. De deTransform este un insecticid cu ac¡iune sistemicå ¿i de contact pentru combaterea afidelor din culturile de grâu de toamnå, orz de toamnå, ovåz. - Substan¡a activå: sulfoxaflor (Isoclast active) - 500 g/kg (49,9%) - Formulare: WG - granule dispersabile în apå - Ambalat: la 1 kg

parte cel mai important moment pentru controlul afidelor în cazul culturilor de cereale påioase este aplicarea lui Transform în toamnå, datoritå faptului cå virozele transmise din toamnå produc pagube mult mai însemnate decât cele transmise vara. Transform, pe bazå de Isoclast active, este un insecticid cu ac¡iune sistemicå ¿i translaminarå ce oferå o protec¡ie de lungå duratå împotriva afidelor care se ascund printre frunze ¿i sub acestea, protejând inclusiv noile cre¿teri! Transform are atât ac¡iune prin contact, cât ¿i prin ingestie, moartea afidelor survenind la câteva ore de la aplicare. Se poate aplica 1 tratament pe sezon, în dozå de 48 g/ha. 25

CULTURI VEGETALE

Saaten-Union se reinventeaz\ ing. Ionu] B|RBULESCU director cercetare-Dezvoltare Floarea-soarelui [i Porumb

Compania Saaten-Union a început pregåtirile pentru evenimentul anului 2022, eveniment cu o lungå tradi¡ie pentru culturile de toamnå, dar ¿i pentru cele de primåvarå. Pentru anul 2022 au fost înfiin¡ate culturile cele mai importante din portofoliul companiei.

Sola aleaså pentru implementarea culturilor de primåvarå a fost lucratå cu un utilaj de tip Tiger, la o adâncime de 30 cm, lucrare urmatå de o trecere cu un utilaj Joker. Înainte de semånat s-a efectuat o fertilizare cu 200 kg de 16:16:16 ¿i încorporarea s-a fåcut cu un combinator clasic. Planul complet de fertilizare cuprinde încå douå fertilizåri faziale în primåvarå târziu, a câte 100 kg azotat de amoniu.

Pentru protec¡ia culturilor de cereale påioase de toamnå, materialul semincer a fost tratat cu un produs comercial care îmbinå douå substan¡e: protioconazol ¿i tebuconazol. ¥n vegeta¡ie se va interveni cu douå tratamente fungice în func¡ie de patogenul ce urmeazå a fi combåtut. Pentru monitorizarea dåunåtorilor, a fost montatå o capcanå automatizatå, care

transmite în timp real, pe o aplica¡ie de tip android, poze ¿i informa¡ii despre prezen¡a dåunåtorilor. Pentru combaterea acestora se vor aplica, în momentul depå¿irii PED-ului, insecticide sistemice sau de contact, concomitent sau separate cu fungicidul. Pentru protejarea culturii împotriva buruienilor, s-a efectuat o erbicidare postemergentå timpurie cu un produs care con¡ine flufenacet ¿i diflufenican, în dozå de 0,5 p.c/ha. Principalele buruieni prezente in câmp sunt: Apera spica-venti, Amaranthus spp, Chenopodium album, Convolvulus arvensis, Veronica arvensis, samulastra de floarea-soarelui, samulastra de mazåre. Densitatea folositå în platformå, dar ¿i recomandatå fermierilor, este de 360 - 380 b.g/mp. Este o densitate echilibratå, care oferå fermierilor siguran¡å ¿i rentabilitate. Soiurile de grâu marca Saaten-Union sunt renumite pentru capacitatea mare de înfrå¡ire, acestea asigurând la recoltare 900 - 950 spice, în func¡ie de tehnologia aplicatå.

Pentru cultura de grâu au fost înfiin¡ate 26 de parcele, în 2 sisteme de culturå ¿i 4 densitå¡i diferite pentru anumite soiuri. Pentru aceea¿i culturå, grâu, au fost semåna¡i ¿i 5 hibrizi de grâu. Saaten-Union este un pioner în dezvoltarea hibrizilor de grâu pentru fermele din Romania.

Hyligo

Densitate (kg/ha) 200

08.10.2021

Spelta

Zollernspelz

220

08.10.2021

Spelta

Zollernperle

220

08.10.2021

Durum

Wintergold

220

08.10.2021

Durum

Duramonte

220

08.10.2021

Durum

Logan

220

08.10.2021

Grâu hibrid

Hydrock

140

07.10.2021

Grâu hibrid

Hyxperia

140

07.10.2021

Grâu hibrid

Hytoni

140

07.10.2021

Grâu hibrid

Hytoni

07.10.2021

Cultura

Varietate

Grâu hibrid

Datå

Cultura Orz hibrid Orz Orz Orz Orz Orz Orz Orz Orz Orz Orz Orz Orz

Hydrock este un hibrid de grâu. Un hibrid care reprezintå viitorul produc¡iilor remarcabile, produc¡ii ridicate ¿i de înalte standarde de calitate. Este un hibrid de grâu semitardiv, cu rezisten¡å mare la principalele boli foliare ¿i ale spicului. Densitatea de semånat recomandatå este de 150 b.g/mp. Aceastå densitate asigurå un numår optim de 500 - 600 spice pe mp.

Pentru cultura de orz s-au semånat 18 soiuri ¿i 1 hibrid de orz. De asemenea ¿i pentru aceastå culturå au fost pregåtite câteva ateliere de densitå¡i, cuprinse între 90 kg/ha ¿i 260 kg/ha. La orz, soiurile Saaten-Union au ob¡inut produc¡ii remarcabile în anul 2021, între 8 t/ha ¿i 11t/ha. SU Ellen este un soi de orz de toamnå pe 6 rânduri, cu un randament superior pentru grupa sa de maturitate - extratimpurie. Jakubus este un soi de orz semitardiv, care a dovedit un poten¡ial de produc¡ie foarte mare, depå¿ind cu succes media martorilor din re¡eaua de testare. Este recomandat a se cultiva în toate zonele de culturå ale orzului, inclusiv pe terenurile dificile ¿i reci. Are o capacitate de înfrå¡ire foarte mare ¿i se recomandå aplicarea unui regulator de cre¿tere la avertizare.

Varietate SU Hylona Arenia Belissa SU Ellen Flavia Jakubus Jakubus Jakubus Jakubus SU Ellen SU Laurielle Wendy Zophia

Densitate 90 kg/ha 180 kg/ha 180 kg/ha 90 kg/ha 180 kg/ha 400 bg/mp 360 bg/mp 320 bg/mp 180 kg/ha 180 kg/ha 180 kg/ha 180 kg/ha 180 kg/ha

Datå 08.10.2021 07.10.2021 07.10.2021 07.10.2021 07.10.2021 07.10.2021 07.10.2021 07.10.2021 07.10.2021 07.10.2021 07.10.2021 07.10.2021 07.10.2021

Profitul Agricol 43/2021

CULTURI VEGETALE

Activitatea de hibridare - în impas, la ferma lui Vasile Lungu Din 2001, Vasile Lungu, fermier din jude¡ul Ia¿i, realizeazå loturi de hibridare pe suprafe¡e semnificative. În momentele de vârf a ajuns chiar ¿i la 2.200 ha din 3.000, câte lucra la vremea respectivå, cu loturi de porumb, floarea-soarelui, soia ¿i rapi¡å.

istemul de iriga¡ii a fost dezvoltat tot datoritå acestei activitå¡i, sus¡inut ¿i de producåtorul de semin¡e cu care colabora. Anul acesta activitatea s-a mai redus. A avut 670 ha de porumb din 2.000 ¿i 400 ha de floarea-soarelui. Dacå eliminå din calcul suprafe¡ele alocate livezilor ¿i vi¡e-de-vie, producerea de såmân¡å ocupå 70%. Restul suprafe¡ei este pentru a putea plåti arendå. Activitatea de hibridare a devenit tot mai dificilå. For¡a de muncå a devenit o mare problemå. “Este din ce în ce mai slab pregåtitå, oamenii sunt mai pu¡in harnici, mult mai preten¡io¿i în privin¡a plå¡ilor”, remarcå Lungu. Zilierii primesc 110 lei pentru o zi de lucru. Cu totul, cu taxele pentru sånåtate ¿i impozit, fermierul scoate din buzunar 163 de lei.

Chiar dacå se folosesc ma¿ini de castrat, care realizeazå 90% din lucrare, ¿i apoi se fac doar verificårile, for¡a de muncå este insuficientå. Este esen¡ialå prinderea momentului optim. “Degeaba ai såptåmâna urmåtoare oameni dacå nu sunt disponibili înainte de înflorit, ca så evi¡i impurificårile. Fårå 100-150 de oameni pe zi nu prea ne putem desfå¿ura activitatea. Suntem într-o zonå cu foarte mul¡i fermieri mari producåtori de såmân¡å ¿i atunci for¡a de muncå se împarte la 7-10 fermieri. La toatå lumea înflore¿te porumbul odatå”, spune fermierul. Pentru a nu se suprapune lucrarea, încearcå semånatul în diferite epoci, nu fårå riscuri înså. Un semånat mai târziu ar putea så ducå la intrarea într-o perioadå de secetå.

A scåzut rentabilitatea loturilor de hibridare “Noi avem contracte pe trei ani cu prelucrare finalå, având sta¡ie ¿i de porumb ¿i de floarea-soarelui. Mai facem ¿i alte preståri servicii ¿i asiguråm un venit ritmic ¿i bun”, spune Vasile Lungu. Cre¿terea pre¡urilor la produc¡ia de consum schimbå topul rentabilitå¡ii. “Dacå luåm contractul de anul acesta ¿i pre¡urile la culturile comerciale, nu mai meritå så faci såmân¡å”, remarcå Lungu. El face un calcul. La 12 t/ha la 28

porumb, produc¡ie vândutå cu 90 de bani, venitul este de 10.000 lei venit. La o cheltuialå de 4.000 lei, råmân 6.000 lei profit. La producerea de såmân¡å costurile cu un hectar sunt de 10.000 lei ¿i câ¿tigul de 13.000-14.000 lei, deci proft de doar 3-4.000 lei. “Negociem ¿i încå nu am ajuns la un rezultat pentru urmåtorii trei ani”, spune fermierul. Ar dori un contract de 18-20.000 lei.

Lungu considerå cå solu¡ia ar putea så vinå de la institutele ¿i sta¡iunile de cercetåri, prin crearea, la plantele alogame, de forme andro-sterile la mamå ¿i tatå restaurator de fertilitate. “Este o lucrare mai costisitoare, care dureazå mult mai mult, dar aceasta este solu¡ia de viitor”. Tehnica deja se aplicå ¿i în ferma sa, pe o suprafa¡å reduså înså, pe cel mult 10% din loturile de hibridare. “Zona în care se aflå ferma este foarte propice pentru floarea-soarelui, mai ales pentru loturi de hibridare. Am asigurat o rota¡ie corespunzåtoare, nu avem lupoaie, nu avem boli.” “Dacå cultivi o datå la cinci-¿ase ani, terenul nu råmâne infestat nici cu lupoaie, nici cu boli specifice florii-soarelui. Eu nu mai pun soia ¿i rapi¡å deloc, ca så pot så fac floarea-soarelui pentru såmân¡å”, spune Lungu. Având ferma compactå, de 2.000 ha, î¿i poate asigura singur spa¡iile de izolare. Stabile¿te cu vecinii så facå rota¡ie inverså. În general existå o colaborare bunå. “Dacå e vreunul care nu vrea så întoarcå, trebuie såi dau produc¡ia în avans. Întotdeauna îmi påstrez floarea-soarelui în depozit ¿i îi dau produc¡ia så ¿i-o vândå ¿i så semene altceva”, spune Vasile Lungu. Sunt pu¡ine astfel de cazuri.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 43/2021

CULTURI VEGETALE

Next Gen Farming, un business în construc]ie Distribu¡ie exclusivå de inputuri, distribu¡ie de legume ¿i fructe române¿ti ¿i import de preparate culinare gata de pus pe maså sunt câteva din domeniile de ac¡iune ale companiei Next Gen Farming.

nfiin¡atå în 2017, prima prezen¡å publicå a avut-o în toamna aceasta, la Ziua Porumbului de la Orezu. A atras apoi aten¡ia prin anun¡ul privind colaborarea cu Nuseed România, pentru comercializarea hibrizilor de floarea-soarelui ¿i sorg, ¿i cu BASF, pentru unele produse pentru protec¡ia plantelor. Alte colaboråri urmeazå så fie anun¡ate în curând. 15 oameni care lucreazå acum pentru Next Gen Farming, sub diverse forme de colaborare. Numårul ar putea cre¿te la 40, la finalul anului viitor. Next Gen Farming este afacerea fondatå de noua genera¡ie de antreprenori Rody ¿i Dany, fiii lui Raji El Khalil, proprietarul grupului de firme Maria. Maria Invest este un simplu client, ca ¿i ceilal¡i, ce nu beneficiazå de tratament preferen¡ial, då asiguråri Dany El Khalil. În aprilie, familia Drisis a primit propunerea de a se alåtura ca ac¡ionar, pe care a considerat-o o oportunitate. În februarie, Dimitris Drisis încetase colaborarea cu Adama. Director General timp de 17 ani, în mai multe companii, nu ¿i-a mai dorit o pozi¡ie cu titlu sau func¡ia de administrator, måcar pentru doi ani. “¥n Next Gen Farming nu sunt implicat în activitatea opera¡ionalå, dar studiez poten¡iale achizi¡ii, accesarea de fonduri europene, cre¿terea strategiei organiza¡iei ¿i îndrumarea tinerilor. A¿a îmi justific scaunul”, spune Drisis râzând. 30

A analizat recent posibilitatea achizi¡iei unei fabrici pentru procesarea alimentelor ¿i ambalare. Urmåre¿te alian¡e strategice ¿i expansiunea pe pie¡e stråine. “Suntem foarte aproape, poate nu neapårat în 2022, de a intra pe pia¡a din Ungaria. Cåutåm ¿i în Grecia så vedem dacå putem extinde afacerea, dar nu în domeniul inputurilor”, spune Drisis. “Diferen¡a dintre o companie ca a noastrå, care nu are un target pe semestre, este cå nu avem stresul de “a impinge” marfa ¿i cum plånuim cum va aråta portofoliul pe termen lung. În loc så luptåm pe pre¡ul pentru tebuconazol pentru 1 leu, construim portofoliul viitorului. Aducem produse cu efect pe termen lung, cu o amprentå reduså când vine vorba despre sustenabilitate, mai prietenoase cu mediul, care vor fi sus¡inute de UE. O vom face în mod gradual. Må a¿tept ca multe companii aflate acum pe pia¡å så disparå în viitorul apropiat”, explicå Drisis viziunea pe care se bazeazå clådirea afacerii. 8090% din afacere se va baza pe produse vândute în exclusivitate. În prezent, portofoliul de produse este încå în curs de dezvoltare. Acum, antreprenorii sunt în cåutarea unui furnizor potrivit pentru semin¡e de porumb ¿i

lucernå. În doi-trei ani, Next Gen va fi o companie cu un portofoliu complet.

Veriga lipså Întreprinzåtorii au sesizat o oportunitate foarte mare pe pia¡a legumelor ¿i fructelor. “Încercåm så-i ajutåm pe producåtorii horticoli så iaså din tipare în planificarea afacerii, så lucreze precum cei din afarå, så ob¡inå produse de o calitate ¿i så îmbunåtå¡eascå modul de a face afaceri”, spune Dany El Khalil. Compania va face legåtura dintre producåtorii de legume ¿i fructe ¿i marile re¡ele de magazine. “Când ajung la depozit produsele sunt respinse pentru cå e importantå mårimea, greutatea, calitatea. Fermierul se supårå ¿i spune cå magazinele nu vor marfa. Este o listå de recomandåri ¿i cerin¡e pe care orice client mare le are”, adaugå antreprenorul. Aceastå activitate are deja un istoric de doi ani ¿i exemple de succes. Unul din proiectele cu care compania se laudå este cel de vânzare a gogo¿arilor, o legumå foarte dificilå, dupå cum o descrie Dany. Adrian MIHAI Profitul Agricol 43/2021

CULTURI VEGETALE

Se scumpesc asigur\rile Mai multe societå¡i de asigurare au anun¡at majorarea tarifelor pentru poli¡ele dedicate agriculturii, a observat Georgiana Rusu, director al CFRO Broker de asigurare. Sfatul ei, agricultorii så încheie, pânå la jumåtatea lunii decembrie, contracte de asigurare pentru întreg anul.

bilå. Partea eligibilå înseamnå cam 80% din prima totalå. A¿adar, subven¡ia realå e de 50-60% din prima de asigurare. Bugetul Submåsurii 17.1 a fost suplimentat de la 10 milioane de euro la 31,2 milioane.

ei care se asigurå astfel, beneficiazå de o reducere a costului global, de posibilitatea de platå în rate a primei de asigurare, evitând ¿i majorårile din ianuarie. Se pot asigura culturile de toamnå la toate riscurile, mai pu¡in cel de ne-råsårire (oferta de asigurare la ne-råsårire pentru rapi¡å ¿i påioase a expirat în septembrie): grindinå, ploaie toren¡ialå, furtunå, vijelie, înghe¡ul de iarnå, înghe¡ul târziu de primåvarå etc. Asigurarea se poate contracta înainte de råsårirea culturii, înså poli¡a intrå în vigoare dupå råsårire. Culturile de primåvarå se pot asigura ¿i pentru riscul de neråsårire. Prin Submåsura 17.1 se ramburseazå 70% din prima de asigurare eligiAnul trecut, doar 150.000 de ha din cele 2,4 milioane ha calamitate de secetå au fost asigurate. Cu totul, în 2020 au fost asigurate 2,260 mil. ha din cele 5,5 mil. ha exploatate cu tehnologie modernå. Anul acesta se estimeazå o cre¿tere cu 10% a suprafe¡elor asigurate. Au fost acordate despågubiri pentru 5.000 de ha afectate de furtuni ¿i ploi toren¡iale, precum ¿i pentru peste 800 ha afectate de grindinå. Cota de pia¡å a Brokerului CFRO a crescut de la 7% în 2015 la 15% în 2020 ¿i la 17% în 2021.

Georgiana Rusu, director al CFRO Broker de asigurare

În prezent, s-au depus deja solicitåri de subven¡ionare care însumeazå 13,5 mil euro. La ini¡iativa Clubului, Ministerul ¿i AFIR au prelungit sesiunea de depunere a cererilor de finan¡are, de la 31 octombrie, pânå pe 17 decembrie. Asigurarea la secetå råmâne problematicå. Doar Groupama oferå o asigurare care este eligibilå pentru finan¡are, dar produsul este oferit pentru suprafe¡e limitate în jude¡ele unde fermierii se confruntå mai des cu riscul de pierdere a produc¡iilor de pe urma lipsei precipita¡iilor. ºinând cont de subven¡ie, în prezent, costul mediu al asigurårii de bazå, care poate acoperi riscul de grindinå, ploaie toren¡ialå, furtunå, vijelie, incendiu, iar în unele regiuni chiar ¿i înghe¡ul de toamnå ¿i înghe¡ul târziu de primåvarå, e 40 de kg de grâu/ha.

Georgiana Rusu sfåtuie¿te fermierii så fie foarte aten¡i la riscurile asigurate ¿i la valoarea fran¿izei. “Sunt foarte mul¡i fermieri care î¿i asigurå doar riscurile eligibile. Asta înseamnå cå fran¿iza e de 20%. Adicå, în cazul unei ferme de 100 ha, dacå sunt afectate de risc 20 ha sau mai pu¡in, asiguratorul nu plåte¿te nicio despågubire”. Reducerea fran¿izei de la 20 la 10% se poate face prin contractarea unei asiguråri mai complexe, cu o parte neeligibilå. Tot prin suplimentarea poli¡ei se pot asigura riscuri neeligibile, precum incendiul din orice cauzå sau alunecårile de teren. Se poate opta ¿i pentru asigurarea produc¡iei la nivelul pe care fermierul se a¿teaptå cå l-ar atinge. Altminteri, produc¡ia acoperitå de asigurarea eligibilå este media produc¡iilor ultimilor cinci ani, din care se eliminå cea minimå ¿i cea maximå. Fermierii trebuie så fie foarte aten¡i ¿i la metoda prin care se face constatarea de daunå, ce se specificå pe procesul-verbal. “Sugestia noastrå este så fie prezen¡i în persoanå la constatare, nu printr-un delegat. Så fie aten¡i ce semneazå ¿i så fotografieze procesul-verbal în momentul semnårii, dacå nu primesc o copie”. Pentru a evita orice complica¡ii, fermierii pot apela la serviciile Clubului, care sunt gratuite ¿i necondi¡ionate de calitatea de membru. Agen¡ii brokerului vor fi alåturi de fermieri la încheierea poli¡ei, când se o evaluare, împreunå cu fermierul, a tuturor ofertelor disponibile, explicând avantajele ¿i dezavantajele; de asemenea, se asigurå consultan¡a pentru garantarea eligibilitå¡ii poli¡ei ¿i, în caz de daunå, pentru justa despågubire.

Robert VERESS Profitul Agricol 43/2021

CULTURI VEGETALE

Florin Constantin> Nu e nicio leg\tur\ între universit\]ile agricole [i pia]\ Agxecutive este cel mai important recrutor de manageri pentru companiile din agribusiness. Florin Constantin, directorul firmei cu doar cinci angaja¡i, dar cu afaceri de douå milioane de lei anul acesta, sus¡ine cå, din cauza deconectårii învå¡åmântului de pia¡a muncii, este o crizå de speciali¿ti adevåra¡i, toate firmele având probleme în completarea schemei de personal. Penuria de candida¡i valabili a generat o supralicitare pentru cei existen¡i, astfel cå managerii din filialele autohtone ale multina¡ionalelor au ajuns så câ¿tige la fel sau chiar mai bine chiar decât omologii din ¡årile vestice, de obâr¿ie. Informa¡ia e confirmatå de alte surse credibile din pia¡å. În cursul acestei luni, Agxecutive va publica a patra edi¡ie a unui studiu anual de tendin¡e în resurse umane pentru domeniu agricol. “Nu avem preten¡ia cå e un studiu statistic, dar e cel mai bun panel de referin¡å din sector. Dedicåm o lunå întreagå acestui studiu pe care îl livråm beneficiarilor no¿tri”, spune Florin Constantin. Studiul e folosit ¿i ca “scut” în fa¡a multina¡ionalelor nou intrate în România, ai cåror reprezentan¡i sunt neîncrezåtori când li se prezintå preten¡iile salariale ridicate de candida¡ii pentru pozi¡iile de conducere. “Vine o multina¡ionalå care comercializeazå PPP ¿i cautå un area sales manager pentru douå jude¡e. Nu ne cred, ini¡ial, când le spunem cå, în România, remunera¡ia pentru aceastå pozi¡ie e de 2.000 de euro net plus bonusuri. Se raporteazå la Fran¡a, unde, pentru o pozi¡ie similarå, se oferå 1.500 - 1.800 de euro net. Nu se poate, ne zic ei, ca, într-o ¡arå “bananierå”, så fie mai mult. ªi-atunci, le dau studiul ¿i fie î¿i revizuiesc a¿teptårile, fie î¿i cautå angaja¡i pe alte cåi”. 34

“Am våzut o depreciere colosalå, în ultimii trei-patru ani, a cuno¿tin¡elor de limbå englezå ¿i de operare pe calculator a candida¡ilor. Sunt aptitudini obligatorii mai ales acum, când se lucreazå intensiv de acaså”, Florin Constantin, director Agxecutive Confruntate cu aceastå situa¡ie, unele companii acceptå så angajeze fie persoane cu experien¡å, în pozi¡ii similare, în alte domenii de activitate, fie tineri, chiar fårå experien¡å, pe care så îi califice la locul de muncå. “Firmele apreciazå cel mai mult experien¡a practicå ¿i mai pu¡in diplomele. Sunt mul¡i, în pozi¡ii executive, în acest domeniu, care nu s-au format ca agronomi sau zootehni¿ti, dar ¿i-au creat, treptat, o carierå, începând de jos ¿i cumulând experien¡å”. Rådåcina problemei e în sistemul de finan¡are a învå¡åmântului superior. “Singurul criteriu de acordare a bugetelor pentru universitå¡i, catedre, profesori, e cantitatea - numårul studen¡ilor înscri¿i. Nu este recompensatå calitatea, procentul de inser¡ie utilå pe pia¡a muncii, în domeniul pentru care s-au pregåtit studen¡ii”. Ca atare, pregåtirea studen¡ilor, atât teoreticå, cât mai ales practicå, este sub orice criticå. “Programele de formare ini¡ialå sunt complet depå¿ite de realitatea curentå. Nu existå programe de in-

ternship, prin care studen¡ii så câ¿tige experien¡å încå de pe båncile facultå¡ii. Degeaba e¿ti ¿ef de promo¡ie, dacå te prezin¡i fårå experien¡å practicå la un poten¡ial angajator. Aceste probleme sunt rezolvate în Occident cu programe de învå¡åmânt dual, cu stagii de practicå”. Situa¡ia se poate remedia, considerå Constantin, doar prin schimbarea sistemului de finan¡are al universitå¡ilor, cu punerea accentului pe calitatea actul de învå¡åmânt, reflectatå de procentul de inser¡ie a absolven¡ilor pe pia¡a muncii. Iar determinarea procentului de absolven¡i care î¿i gåsesc un job în domeniu ar trebui realizatå de un organism de audit independent, nu de o institu¡ie precum ARACIS, unde profesorii universitari le dau note colegilor. O altå sugestie a lui Constantin e legatå de legisla¡ia care guverneazå stagiile de practicå. “În Fran¡a, când ai un student în stagiu de practicå, prime¿ti facilitå¡i fiscale, cum ar fi scutirea de la plata impozitelor ¿i contribu¡iilor salariale”.

Robert VERESS Profitul Agricol 43/2021

AGRICULTURA ECOLOGIC|

Produsele organice cu care Corteva r\spunde ecologismului Industria produselor de protec¡ia plantelor (ppp) criticå ambi¡iile ecologiste ale Uniunii Europene, pe care le considerå nerealiste. Totu¿i, neavând încotro, î¿i adapteazå oferta.

orteva, unul dintre cei mai importan¡i jucåtori din pia¡a ppp de sintezå chimicå, are deja în ofertå sau se pregåte¿te så lanseze o sumedenie de ppp organice sau care ajutå la tranzi¡ia spre agricultura bio. Jean Ionescu, director Corteva România & R. Moldova, se declarå pesimist în privin¡a atingerii ¡intelor fixate prin strategia “Farm to fork”, fiind convins cå, dupå o perioadå de la implementare, se va reveni asupra lor. “Ambi¡iile ecologiste europene nu sunt în concordan¡å cu nevoia de hranå conven¡ionalå de care are nevoie planeta. Politic este convenabil så vorbe¿ti despre agriculturå ecologicå. În realitate, lumea este departe de a fi pregåtitå pentru aceastå conversie abruptå. Deja, costul co¿ului zilnic a crescut semnificativ în ultimii ani, astfel cå s-a cam atins pragul de suportabilitate. Europenii vor realiza cå se vor duce “la cer” costurile de produc¡ie ¿i, prin urmare, ¿i pre¡urile produselor de larg consum, precum uleiul, fåina, laptele, carnea. Vor trebui så aloce 50% din buget pentru alimente ¿i atunci presiunea publicå va for¡a clasa politicå så revinå asupra ¡intelor de înjumåtå¡ire a consumurilor de pesticide ¿i îngrå¿åminte pânå în 2030”. Cheltuiala pentru producerea unui ppp de sintezå chimicå este de aproape 300 de milioane de euro. În 36

schimb, dezvoltarea unui înlocuitor biologic al celui chimic costå cu 30-50% mai mult. Costul pe hectar al protec¡iei cu produse biologice fa¡å de protec¡ia cu produse chimice este cu 50-150% mai mare. Prin urmare, culturile organice sunt strict pentru un segment de consumatori care î¿i permit så plåteascå un pre¡ mult mai mare. Acest segment este mic în ansamblul popula¡iei, dovadå cå nici Austria, unde puterea de cumpårare este între cele mai mari din Europa, pia¡a nu poate absorbi produc¡ia de pe sfertul din suprafa¡a agricolå cultivatå ecologic. Pe de altå parte, productivitatea culturilor organice este mult inferioarå

celei a culturilor conven¡ionale. Singura modalitate prin care s-ar putea men¡ine randamentele de produc¡ie în urma conversiei la ecologic ar fi folosirea biotehnologiilor. “Eficien¡a economicå cea mai mare, reprezentatå prin productivitatea pe unitatea de suprafa¡å, este în cazul folosirii biotehnologiilor. Ca så reducem consumul de ppp ¿i îngrå¿åminte, trebuie så putem produce ¿i folosi, prin inginerie geneticå, soiuri ¿i hibrizi care rezistå, tolereazå mult mai bine factorii de stres biotici ¿i abiotici”. Dar UE respinge ¿i biotehnologiile. În prezent, între 5-7% din cifra de afaceri Corteva este reprezentatå de produsele organice. În unele ¡åri europene, procentul e 10-13%. Cu certitudine, aceste procente vor cre¿te. În 2023, Corteva va lansa Utrisha N, un biostimulator care preia azotul atmosferic ¿i îl converte¿te în amoniu disponibil plantei fårå costuri energetice pentru aceasta. De asemenea, se va lansa o gamå de insecticide ¿i fungicide numitå Utrisha Rhizo, precum ¿i un biostimulant al metabolismului plantei numit Kinsidro Grow. Tot din 2023, se vor comercializa capcane cu feromoni din gama Enrapta, împotriva insectelor Cydia pomonella, Lobesia botrana, Tuta absoluta. Impact, lansat acum doi ani, pentru culturile de cereale påioase ¿i mazåre, e un biostimulator 100% organic, pentru tratarea semin¡elor. Favorizeazå dezvoltarea puternicå a sistemului radicular în primele etape de cre¿tere, intensificând aportul energetic.

Jean Ionescu, director Corteva România & R. Moldova

Robert VERESS Profitul Agricol 43/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Smithfield va înfiin]a clase de tehnicieni veterinari la liceul agricol Smithfield România - cel mai mare crescåtor de suine ¿i cel mai mare producåtor de carne de porc din România, recunoscut ca fiind ¿i cel mai mare investitor din agricultura româneascå a venit cu o propunere cåtre Inspectoratul ªcolar Jude¡ean Timi¿.

ste vorba de înfiin¡area unor clase de tehnicieni veterinari, în cadrul Liceului Tehnologic de Silviculturå ¿i Agriculturå “Casa Verde” Timi¿oara. Valer Martin, director pe resurse umane în cadrul Smithfield Timi¿, a explicat. “Programul pe care vrem så îl ini¡iem cu sprijinul ISJ Timi¿ vine ¿i din nevoia de a cre¿te o resurså umanå foarte bine calificatå necesarå activitå¡ilor pe care le desfå¿uråm în ferme. Vrem så implementåm acest proiect, findcå avem ¿i o expertizå bogatå în spate. Nu pornim de la zero. Avem multe programe în desfå¿urare de internship cu elevii ¿i studen¡ii, unele care dateazå din 2005”. În fiecare an, Smithfield colaboreazå nu numai cu USAMVB Timi¿oara, ci ¿i cu universitå¡ile similare din Ia¿i, Cluj ¿i Bucure¿ti. De asemenea, desfå¿oarå proiecte ¿i cu Universitatea de Vest ¿i cu Universitatea Politehnicå Timi¿oara. Din 2005 pânå în 2021, au trecut prin programul de internship peste 700 de studen¡i. Avantajos este cå studen¡ii vin cu statutul de angaja¡i plåti¡i. Ei

primesc salariu cât urmeazå practica în fermele de suine. De asemenea, Smithfield desfå¿oarå ¿i un program de ¿coalå dualå la care participå zeci de elevi din Timi¿oara. Ei primesc ¿i burse. “Venim cu aceastå amplå expertizå în spate ¿i vrem så ne extindem ¿i så atragem tineri interesa¡i de sectorul zootehnic. Astfel, am propus pentru început înfiin¡area a cel pu¡in o claså de tehnicieni veterinari pe care så o sus¡inem ¿i din rândul cåreia så putem så ne recrutåm viitorii colegi, tehnicieni veterinari, bine pregåti¡i”, a mai spus Valer Martin. Prof. Marin Popescu, inspectorul ¿ef al ISJ Timi¿, a declarat: “Smithfield a venit cu acest proiect foarte necesar pentru a înfiin¡a clase cu profil tehnician veterinar. Specialitatea vine pe nivelul patru, iar asta înseamnå liceu tehnologic, peste ¿coalå profesionalå. Imediat noi am reac¡ionat cu interes. Am avut discu¡ii cu managementul de la Liceul de Silviculturå ¿i Agriculturå «Casa Verde» ¿i am identificat solu¡ia. Suntem

dischi¿i la propunere. În urmåtoarea perioadå, vom promova acest tip de învå¡åmânt în Timi¿, fiindcå este binecunoscut cå pu¡ini elevi se îndreaptå cåtre învå¡åmântul special agricol”. Liceul “Casa Verde” are autorizare nu numai pe specializarea tehnician veterinar, ci poate så înfiin¡eze ¿i clase de zootehnie pe învå¡åmântul profesional ¿i dual. Pe baza parteneriatului, elevii de la “Casa Verde” vor putea face practicå în câmpul muncii la fermele Smithfield, iar la final vor avea un loc de muncå asigurat, fårå alte obliga¡ii. Smithfield are 4.600 de angaja¡i, sacrificå 1,2 milioane porci anual ¿i produce 110.000 de tone de carne ¿i 30.000 de tone de mezeluri pe an. Este ceea ce se nume¿te un angajator de curså lungå, stabil ¿i consecvent. Pânå acum, Smithfield a investit 630 de milioane de dolari în domeniul agricol în România ¿i a construit 33 de ferme noi în Timi¿ ¿i Arad.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 43/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ferma unui pre[edinte Petru Bordean este pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România. Am vrut så vedem ¿i ferma noului pre¿edinte ¿i så în¡elegem mai bine cum gânde¿te coordonatorul celei mai puternice asocia¡ii profesionale a crescåtorilor de vaci din ¡arå.

etru Bordean s-a nåscut pe 6 noiembrie 1964, la Holbav, dincolo de Mågura de lângå Bra¿ov. O zonå necooperativizatå pe timpul comuni¿tilor. Stråbunicii lui au fost “chiaburi” ¿i au suportat consecin¡ele. Aveau proprietå¡i, påmânt, animale. A terminat Facultatea de Medicinå Veterinarå de la Timi¿oara. Medicul veterinar Petru Bordean a început så formeze aceastå fermå de familie în 2004. Pânå atunci, a fost medic la IAS Prejmer, ¿ef de sec¡ie la abator ¿i la fabrica de lapte. “Am început så fac fermå printr-o conjuncturå. În 2002, IAS Prejmer a fost lichidat din cauza legii ¿i am plecat la Direc¡ia Sanitar Veterinarå, ca inspector de stat la un abator. Apoi, am fåcut grajdurile. În primul, ¡ineam tåura¿i pentru îngrå¿at - 40-50 pe an. În 2007, am trecut la vaci cu lapte.” Lucreazå 30 de hectare ¿i are 80 de vaci de raså Bål¡atå Româneascå. Ni¿te monumente. Îndatå pune mâna pe furcå sau pe târn ¿i måturå furajele spre boturile animalelor plåpânde. Ferma este trecutå pe numele so¡iei. La intrare te întâmpinå o inscrip¡ie: Bordean Mirela I.I. Crescåtor de vaci de elitå. Efectiv de mare valoare geneticå! Membru ac¡ionar Semtest - BVN. Are vaci blânde ¿i bine îngrijite. Le ¿tie pe toate pe de rost. Î¿i face timp så le vadå zilnic, så le studieze atent ca så

nu gre¿eascå selec¡ia. El a demonstrat cå un fermier mic poate oferi exemplare de elitå.

Re¡etele proprii Are påmânturi la Holbav ¿i i le-a dat fiicei ca så facå pensiune. “Nu-i place agricultura, dar când plecåm ¿i noi în concediu, ea le gestioneazå pe toate la fel de bine ca mine. Eu fac toate lucrårile cu tractorul.” Pe cele 30 de hectare face numai furaje pentru animale. A ob¡inut pe unele terenuri 60 de tone de porumb siloz la hectar. Pune anual 10 hectare cu lucernå, 15 hectare cu porumb. Mai are ¿i 5 ha de på¿une proprie. În 2021, a mai cumpårat un hectar din terenul Fabricii de zahår din Bod, care a ajuns în faliment. A dat 6 euro pe metru påtrat. Vrea så facå o fåbricu¡å printr-un proiect, cu douå dozatoare de lapte, o maså, o crintå, un separator de smântânå, un cântar electronic, o camerå de frig. “Vreau så depun un proiect. ªi, dacå nu reu¿esc, nu ¿tiu dacå mai continui. E foarte grea munca asta...” Cumpårå material seminal numai de la BVN Mure¿. “Altfel, eram în pragul falimentului”. Vi¡eii primesc numai fân

dupå în¡årcare. Vorbe¿te entuziasmat despre vacile lui. “Le dau 3 kg de granule, 1 kg de tårâ¡e, 1 kg de soia, 150 de grame de proteine-minerale-vitamine de la Babolna, Ungaria, 55 kg porumb de siloz, 10 kg fân de lucernå, 2 kg borhot de bere, paie tocate.” Î¿i face re¡etele singur. A¿a ajunge la 28-30 de litri de lapte pe zi.

Geneticå de elitå într-o fermå de familie Este posibil acest lucru dacå fermierul se ocupå personal de fiecare vacå. ªi acest lucru este mai u¿or decât într-o fermå mare. “Po¡i så ai multe vaci ¿i så fie multe proaste. Le ¿tii defectele, le repari. Vacile mele nu sunt perfecte, dar lucrez la ele. Pânå acum, lucram cu 3-4 tauri. Acum, lucrez cu un singur taur. Vaca dintr-o fermå de lapte trebuie så fie relaxatå, så te lingå pe mânå. Combaterea stresului este foarte importantå la performan¡å. Un fermier nu trebuie så stea numai cu gândul la subven¡ii. Altfel, nu va da randament niciodatå. Subven¡ia este o amågire. Trebuie så faci în fermå ¿i lapte, ¿i carne, fiindcå pre¡urile oscileazå”, spune Petru Bordean.

Profitul Agricol 43/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Petru Bordean,

pre[edintele Federa]iei Cresc\torilor de Bovine din România

Existå înså ¿i detalii importante pentru productivitatea vacilor. “Dacå au picioare sånåtoase, dacå faci deparazitare de douå ori pe an, dacå ai oameni buni, atunci ¿i produc¡ia de lapte este mare.” Are 5 hectare de på¿une. Aduce gunoiul de grajd aici, unde este numai piatrå, ¿i fertilizeazå astfel terenul. “Acum le aduc pe på¿une numai så se plimbe. Le dau mâncare acaså. Dupå ce primåria mi-a luat på¿unea, am început så cumpår terenuri. Eu le dau bani frumo¿i pe påmânt ¿i am oferte. Eu nu am folosit chimicale în fermå. Numai gunoi de grajd. Am trecut ferma la ecologic de patru ani. Din convingere, nu am trecut vacile la ecologic ¿i nici nu le bag pentru cå e periculos. Dacå scot un singur ingredient din furaj, îmi scade produc¡ia cu 30%: borhotul de bere. E singurul furaj lactogen pe care-l dau. Dacå îl elimin, degeaba îmi dau ei 2 lei pe litrul de lapte, eu pierd la cantitate. Le dau pu¡in peste 2 kilograme pe vacå. Nu le-am mai fåcut o injec¡ie de nu mai ¡in minte fiindcå nu a fost nevoie. Furajarea o fac în func¡ie de categoria de animale. Am ni¿te granule pentru vi¡ei de peste 7 luni. Dacå le dau celor mici, le provoc råu. Dacå le dai numai lapte pânå la 5 luni, nu e bine. Laptele nu mai e suficient ¿i atunci îi obi¿nuiesc Profitul Agricol 43/2021

cu fåinå, cu tårâ¡e, cu lucernå. Nu am avut niciodatå distocii, nu am avut cåderi de calciu la vaci. O vacå Red Holstein ob¡inutå cu infuzie pe Bål¡atå îmi då 50 de litri de lapte pe zi. Am juninci de Bål¡atå cu 30 de litri. Am gåsit un taur care face vi¡ei mici. Am fost la pre¿edintele BVN din Germania. Avea o vacå frumoaså, cu 40 de litri. O ducea la abator pentru cå nu-i plåcea ugerul. Am ¿i eu minus variante pe care le elimin imediat.” Reglarea timpilor între fåtåri îi asigurå lapte permanent în fermå. Grupeazå fåtårile în fiecare lunå. “Nu am vândut nicio junincå pânå acum. Dar nu le dau oricui. Am vândut tauri de pråsilå pe la primårii ¿i oamenii au fost foarte mul¡umi¡i, vor mereu al¡ii...” Nu are lapte cât poate så vândå. “Eu am ni¿te oportunitå¡i fantastice. Pot så vând u¿or lapte. Le duc acaså la oameni cu 4 lei litrul.” Petru Bordean acoperea porumbul de siloz cu prelate, la fel ca to¡i fermierii, dar avea necazuri. ªi a revenit la metoda veche de conservare de la IAS: seamånå grâu deasupra. “Aveam numai ¿oareci peste tot. Acum am fåcut altceva. Pun paie deasupra, stropesc cu apå så putrezeascå repede ¿i apoi semån grâu. Cre¿te un strat de 10 centimetri de

rådåcini ca o pâslå. Atât arunc din tocåturå, dar sub grâu råmâne cel mai bun porumb de siloz. To¡i må întreabå ce tehnologie am folosit. Grâul men¡ine o umiditate constantå în siloz. Nu înghea¡å, nu se dezghea¡å, ca sub nailon. Am pus folie dublå, am încercat cu prelate. Tot spårgeau rozåtoarele ¿i î¿i fåceau cuiburi pe sub cauciucuri, amestecau bucå¡i de nailon cu siloz - mizerie. Intra apa de ploaie, de zåpadå... Î¿i fåcuserå unii vecini cote¡e de porci pe lângå ferma mea, se împrieteneau cu lucråtorii mei ¿i eu le cre¿team porcii. ªi i-am destabilizat. Am cumpårat terenul din jurul fermei, ¿i linia feratå a fabricii, trebuie s-o demontez. Acum tot påmântul este al meu ¿i fac gard electric pentru juninci.” Fabrica din Bod a fåcut investi¡ii mari, a adus centrifuge noi din Fran¡a, avea un randament extraordinar ¿i a dat faliment într-o zonå tradi¡ionalå pentru sfecla de zahår. Pre¡ul zahårului se pråbu¿ise. Mai întâi, a cumpårat-o cartoforul Tartagå din Bra¿ov, care nu le-a mai plåtit sfecla oamenilor din 2017 fiindcå le-ajunge subven¡ia, zicea el. Cu siguran¡å, Petru Bordean nu va mai avea timp så-¿i mângâie vacile atunci când va începe efectiv så lucreze ¿i pentru Federa¡ie...

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cristolact,

un nou brand pe pia]\ Ioan Cristolovean are fermå de vaci Bål¡atå Româneascå la Stupini, lângå Bra¿ov. Aproape de fermå, a construit ¿i o fåbricu¡å de brânzeturi, unde lucreazå doi oameni. Societatea se nume¿te AlexDi, de la Alexandru ¿i Diana, cei doi copii ai fermierului. “Lucrurile merg foarte greu. Produsele din lapte adevårat sunt pu¡in mai scumpe. Lumea se obi¿nuie¿te greu så månânce alimente sånåtoase. Am convingerea cå aceastå ni¿å de cumpåråtori va cre¿te.”

ristolovean proceseazå 500 de litri de lapte pe zi. S-a dotat ¿i cu un mic laborator pentru analiza laptelui. Are o salå de maturare, cu temperaturå controlatå ¿i constantå, pentru brânzeturi fermentate. Maturarea se face în minim 3 luni ¿i în maxim un an, în func¡ie de sortiment. Ca¿cavalul maturat în vin Cabernet este un produs foarte preten¡ios, la care crescåtorul ¡ine mai mult. O altå salå mai mare conservå produsele finite. “Mai avem ni¿te såli în construc¡ie, dar banii s-au cam terminat ¿i avem credite multe. Facem ¿i noi când putem”. De fapt, construise fabrica de mai mult timp, dar numai utilajele cumpårate recent au costat 50.000 de euro. “Produsele noastre trebuie så fie proaspete, spune Ioan Cristolovean. Avem un magazin lângå fermå ¿i alte douå magazine în care livråm. S-a deschis acum Pia¡a ªopron în Bartolomeu, unde produsele noastre merg bine. 42

Aveam un grup de producåtori din jude¡ul Bra¿ov ¿i duceam joia produse din fermå. Vindeam într-o orå în valoare de 8.000 de lei. Am întrerupt comenzile fiindcå nu mai puteam face fa¡å. Cerere existå pentru produsele noastre. Costel Cara¿ mi-a dat dozatoarele dupå ce a vândut vacile. Vând aici la un dozator 100 de litri de lapte pe zi, cu 4 lei litrul.” Dupå cum se vede, este muncå multå ¿i banii vin greu la fermier. S-a documentat ca så facå maturarea brânzeturilor. Unii fermieri l-au ajutat cu informa¡ii, al¡ii l-au refuzat. Face brânzeturi maturate cu nucå, cu coniac, în vin Cabernet, în bere neagrå, cu chimen, cu chili - a încercat de toate. “O brânzå care se matureazå întrun an, o întorci pe toate pår¡ile, consumi energie cu ea mai multå - ajunge la 100 de lei kilogramul. Dar nu oricine î¿i permite så dea 100 de lei pe kilogramul de brânzå. La un kilogram de telemea, cu 4,2% gråsime, cu 3,5% proteinå, intrå 6 litri de lapte. La un kilogram de brânzå fermentatå, intrå 10 litri de lapte. Dacå nu-mi råmân 2 lei pe litrul de lapte, pentru ce mai lucrez? Eu nu pot så vând

telemeaua cu 12 lei. Iar eu primesc 1,45 lei pe litru acum de la Covalact.” Nu vede asocierea posibilå cu al¡i producåtori de brânzeturi maturate. “Noroc cå må ajutå ¿i copiii, dar e foarte greu. Nu pot câ¿tiga 2.000 de euro pe lunå. În 7 ani, eu trebuie så dau banii înapoi la bånci. ªi a trecut via¡a pe lângå mine, nu tu concedii, nu tu nimic. Mi-am fåcut carte de muncå, cu 20 de ani ca mecanic de avia¡ie la IAR Ghimbav. Ce så fac cu o pensie de 1.000 de lei? Nici gazul nu pot så-l plåtesc pentru caså. So¡ia are tot 1.000 de lei pensie”. Alexandru îl ajutå la toate lucrårile mai grele, dar “nepotul de doi ani este baza...” ¥ntr-un fel, Cristolovean a¿teaptå så punå cineva piciorul în prag pentru ca douå treimi din pre¡ul produsului så nu råmânå la magazine. Pe de altå parte, produsele din lapte trebuie så fie etichetate corect, pentru ca orice cumpåråtor så poatå citi dacå brânza este din lapte sau nu, dacå este de vacå sau de oaie etc.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 43/2021

MA{INI & UTILAJE Cultivatoare [i sem\n\tori Bednar noi pentru 2022 Bednar prezintå de pe acum pentru 2022 noile cultivatoare u¿oare Versatill VN L ¿i VO L, noua serie de modele de cultivatoare cu discuri Swifterdisc XO Profi ¿i cultivatoarele cu lå¡imi mari Swifterdisc XE Mega. De asemenea, au fost modernizate ¿i cultivatoarele pe lå¡imi mari Swifterdisc XE, combinatoarele Swifter SE, seria de cultivatoare cu discuri Atlas AO Profi ¿i semånåtorile Omega OO L ¿i Omega OO FL.

Vă

prezentåm pe scurt noutå¡ile Bednar pentru 2022 ¿i le vom detalia apoi în numerele urmåtoare ale revistei.

Cultivatoarele u¿oare Versatill Noile modele de cultivatoare u¿oare Versatill VO l ¿i VN l eliminå eficient buruienile ¿i culturile intermediare. Gama Versatill VN L are trei modele purtate, cu o lå¡ime de lucru de la 4,05 la 5,85 m, performante în fermele mici. Gama Versatill VO L are modele semipurtate cu o lå¡ime de lucru de 6 ¿i 7,5 metri. Garda la sol înaltå ¿i distan¡a de 17 cm dintre organe asigurå o cultivare foarte bunå a solului, chiar dacå existå cantitå¡i mari de resturi vegetale. Cultivatoarele Swifter SE Cultivatoarele late pentru pat germinativ Swifter SE, cu o lå¡ime de lucru de la 8,2 la 12,2 metri, pot fi echipate cu cultivatoare de urmå a tractorului - fixe sau telescopice. Fermierii care au cumpårat cultivatorul pentru pat germinativ Swifter au preferat så combine tåvålugii crosskill din spate cu al treilea tåvålug crosskill.

Acesta este montat deja la Swifter SE, are un diametru de 350 mm ¿i asigurå fårâmi¡area optimå ¿i cultivarea solului.

Cultivatoare cu discuri grele Atlas AO Profi Cultivatoarele cu discuri Atlas AO Profi sunt performante pe terenuri cu cantitå¡i mari de reziduuri de culturå. Au garda la sol înaltå ¿i discuri cu diametrul de 620x6 mm, care asigurå încorporarea ¿i amestecarea completå a reziduurilor de culturå cu solul pânå la o adâncime de 16 cm. Seria Atlas AO Profi, cu douå modele cu lå¡imi de 2-6 m, este extinså cu AO 7000 Profi, cu o lå¡ime de lucru de 7 metri. Cultivatorul lat Swifterdisc XE Mega Este un cultivator cu discuri cu deschidere mare, cu o lå¡ime de lucru de pânå la 18,4 metri. Sec¡iile de discuri sunt montate pe cadre laterale pliabile

Bednar Swifterdisc XE 18400 Mega

Profitul Agricol 43/2021

Bednar Swifterdisc XE 18400 Mega

X-Precise (sec¡ii de discuri dispuse în formå de “X”). Discurile au diametre de 520x5 mm ¿i 560x5 mm, crenelate sau agresive. De¿i are o lå¡ime maximå de 18,4 metri, cultivatorul este pliabil, foarte compact ¿i nu depå¿e¿te lå¡imea de transport de 3 metri ¿i înål¡imea maximå de transport de 4 metri.

Semånåtorile Omega OO L ¿i OO FL Seria Omega OO L oferå noul model Omega OO 9000 L, cu o lå¡ime de lucru de 9 metri, respectiv Omega OO FL pentru semånat ¿i fertilizat concomitent sau modelele OO 8000 FL ¿i OO 9000 FL, cu o lå¡ime de lucru de 8 ¿i 9 metri. Sunt disponibile în mai multe solu¡ii tehnice, cum ar fi buncårul presurizat, sistemul de bråzdare de semånat PSP, combina¡ia dintre nivelatorul frontal ¿i

ruloul cu pneuri de cauciuc sau se poate alege o distan¡å între rânduri de 12,5 sau 16,7 cm.

Grapa rotativå Kator Bednar a anun¡at în acest an introducerea în portofoliul såu a grapelor rotative cu lå¡imi de lucru de la 3 la 8 metri. Fiecare dintre rotoare este echipat cu trei rulmen¡i ce protejeazå ro¡ile din¡ate, arborii ¿i garniturile împotriva deteriorårii. Protec¡ia specialå împotriva pietrelor împiedicå blocarea pietrelor între rotor ¿i partea inferioarå a ¿asiului ¿i protejeazå rotorul ¿i alte piese. Kator oferå pregåtire optimå a solului, datoritå distan¡ei mici dintre rotoare - 22 cm la versiunile pliabile ¿i 24,5 cm la versiunile compacte.

BKT: Noi anvelope Earthmax pentru încårcåtoare BKT a lansat recent o nouå dimensiune pentru anvelopa Earthmax SR 51: 875/65 R 29 L-5, special conceputå pentru încårcåtoare pe ro¡i ce lucreazå în condi¡ii dificile. Anvelopa dispune de o bandå de rulare foarte adâncå, rezistentå la tåiere, care oferå o protec¡ie foarte bunå ¿i împotriva perfora¡iilor ¿i o duratå de via¡å mai lungå. Structura din o¡el ¿i compu¿ii rezisten¡i la tåieturi contribuie la îmbunåtå¡irea productivitå¡ii ¿i a timpului de lucru, prevenind timpii mor¡i din cauza deteriorårii anvelopelor.

Arpad DOBRE

În România, importator al mårcii Bednar este IPSO Agriculturå. Profitul Agricol 43/2021

John Deere: Noua genera¡ie de tractoare 6R Producåtorul John Deere a prezentat recent, într-o conferin¡å de preså virtualå, noile tractoare din gama 6R, care au o serie de îmbunåtå¡iri, automatizåri ¿i func¡ii noi fa¡å de vechea genera¡ie 6R. În noua genera¡ie sunt 14 modele, echipate cu motoare în 4 ¿i 6 cilindri, ce dezvoltå de la 110 la 250 CP nominal ¿i maximum 135-301 CP, cu capacitate de ridicare sporitå pe fa¡å ¿i pe spate, plus o serie de noutå¡i privind conectivitatea ¿i agricultura de precizie. Detalii, în edi¡iile urmåtoare ale revistei noastre.

New Holland: Presa de balotat Roll-Bar 125 New Holland a prezentat noua preså de balotat cu camerå fixå Roll-Bar 125. Aceasta are un bun raport pre¡calitate, înlocuie¿te vechiul model BR6090 ¿i vine cu o serie de noi func¡ii, pentru o eficien¡å ¿i performan¡e sporite. Noua preså pentru balo¡i rotunzi are douå versiuni, Rotor Feeder ¿i Rotor Cutter ¿i poate balota o serie de materiale vegetale, de la paie uscate la plante furajere pentru însilozare. În România, ma¿inile ¿i utilajele agricole marca New Holland sunt importate ¿i distribuite de AgroConcept. 45

MA{INI & UTILAJE

Motoare cu hidrogen pentru înc\rc\toarele JCB Producåtorul britanic JCB investe¿te 100 de milioane de lire sterline (aproximativ 118 milioane euro) într-un proiect de dezvoltare a motoarelor cu hidrogen.

echipå de 100 de ingineri lucreazå deja la dezvoltarea acestui tip de motor, iar JCB cautå så recruteze al¡i 50 de ingineri pentru acest proiect, astfel încât la sfâr¿itul anului 2022 primele utilaje cu motor pe bazå de hidrogen så fie disponibile spre vânzare clien¡ilor. Au fost deja realizate ¿i prezentate la Londra prototipuri de motoare pentru un încårcåtor cu bra¡ telescopic ¿i un buldoexcavator JCB.

Hidrogenul “bate” electricitatea Pre¿edintele JCB, Lord Bamford, spune cå hidrogenul reprezintå o

solu¡ie chiar mai viabilå decât energia electricå pentru motoarele utilizate în industrie ¿i agriculturå. “Ma¿inile noastre vor trebui så fie alimentate cu altceva decât combustibili fosili. Investim în hidrogen, deoarece nu consideråm cå electricitatea este solu¡ia generalå, în special nu pentru industria noastrå, deoarece poate fi utilizatå doar pentru alimentarea utilajelor mai mici. Vom continua så producem motoare, dar acestea vor fi motoare cu hidrogen super-eficiente, accesibile ¿i de înaltå tehnologie, cu emisii zero de dioxid de carbon, care pot fi introduse pe pia¡å rapid, folosind baza noastrå de aprovizionare existentå”. Lordul Bamford a primit recent Trofeul Dewar din partea Clubului Regal de Automobile, pentru prototipul motorului JCB cu hidrogen. JCB produce motoare din 2004, la fabricile din Derbyshire, Marea Britanie ¿i din Delhi, India, iar în acest an va scoate pe linia de montaj motorul cu numårul 750.000.

În România, importator al mårcii JCB este NHR Agropartners. Hidrogen “albastru” ¿i “verde” în Arabia Sauditå Arabia Sauditå a anun¡at recent cå vrea så devinå cel mai mare producåtor de hidrogen la nivel mondial. De¿i în prezent abia dacå existå, pia¡a hidrogenului este estimatå de exper¡ii Bloomberg pentru anul 2050 la peste 700 de miliarde de dolari. Saudi¡ii vor så înceapå din 2024 produc¡ia hidrogenului “albastru” (divizarea metanului în hidrogen ¿i dioxid de carbon) din gazele naturale existente în câmpul de hidrocarburi de la Jafurah, cu o valoare estimatå de 110 miliarde de dolari. În plus, vor så producå ¿i så exporte din 2030 ¿i hidrogen “verde” ¿i vor construi o platformå industrialå ce va folosi exclusiv energie regenerabilå, pentru producerea hidrogenului.

Arpad DOBRE

“Investim în hidrogen, deoarece nu consideråm cå electricitatea este solu¡ia generalå, în special nu pentru industria noastrå, deoarece poate fi utilizatå doar pentru alimentarea utilajelor mai mici”, spune Lord Bamford, Pre¿edintele JCB 46

Profitul Agricol 43/2021

MA{INI & UTILAJE

Vaderstad Inspire [i Tempo promit recolte bogate Marii producåtori de utilaje agricole reu¿esc så lanseze noi echipamente, chiar dacå nu vor sau nu pot så participe la expozi¡iile agricole interna¡ionale, mult reduse în ultimii 2 ani. Vaderstad a prezentat recent, online, douå noi game de semånåtori: Inspire 1200 ¿i Tempo L Central Fill, Väderstad Inspire 1200S cu echipåri care promit recolte bogate. Acestea ies separat, dar simultan cu porumb în 24 de ore, se extinde cu Importatorul Vaderstad în din buncår, se unesc într-un curent de noul model Tempo L Central Fill cu România este Titan Machinery. aer ¿i sunt plasate apoi împreunå în sol. buncår central pentru semin¡e ¿i fertiliPentru asigurarea unui flux constant cåtre bråzdare, semin¡ele ¿i fertilizantul sunt dozate cu precizie din buncårul mare prin 8 unitå¡i dozatoare tip Fenix III, la distan¡å de 1,5 m una de alta. Inspire 1200C/S pot asigura o ratå variabilå de semånat ¿i controlul sec¡iunilor pânå la 1,5 m lå¡ime. Noile semånåtåri vor fi prezentate oficial la târgul interna¡ional Agritechnica 2022 ¿i vor fi disponibile din decembrie 2022.

Inspire 1200 C/S Mihai Rausser, reprezentant Vaderstad România, ne-a oferit o serie de detalii despre aceste semånåtori. Inspire 1200 va fi disponibilå în douå variante Inspire 1200S ¿i Inspire 1200C, ambele de 12 m. Versiunea doar pentru semin¡e 1200S este echipatå cu un buncår de 5.000 litri, iar Inspire 1200C are un buncår cu capacitate de 7.200 de litri, Tempo L Central Fill Seria de semånåtori Vaderstad cu douå compartimente, pentru semin¡e Tempo L, care de¡in recordul mondial ¿i fertilizant. pentru semånarea a 502,05 hectare

zator. Central Fill permite fermierilor ca, în loc så alimenteze fiecare sec¡ie de semånat în parte, så umple un buncår central mare. Tempo L se va ocupa apoi de distribuirea cu precizie a semin¡elor ¿i fertilizantului cåtre fiecare rând în parte. Semånåtoarea va fi disponibilå în 16 sau 24 de rânduri, cu o spa¡iere de la 462 la 762 de mm. Buncårul are o capacitate de 2.200 de litri pentru semin¡e ¿i 5.000 de litri pentru îngrå¿åminte ¿i este echipat cu douå ventilatoare în partea frontalå, asigurând astfel capacitatea mare de dozare. Tempo L Central Fill va fi prezentatå oficial la târgul interna¡ional Agritechnica 2022 ¿i va fi disponibilå din decembrie 2022.

Arpad DOBRE

Väderstad Tempo L 16-24 Central Fill

Profitul Agricol 43/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Produc]ia conven]ional\, tratat\ “cu u[urin]\”

deologii cre¿terii sectorului agroalimentar sunt strategi ¿i comunicatori formidabili. Ei au în¡eles cå veriga slabå a ecosistemului economic global este agricultura, deoarece oferå hranå ¿i, prin urmare, asigurå supravie¡uirea oamenilor pe planetå. Demonizarea agriculturii productive ¿i extinderea agriculturii ecologice pe cât posibil este o modalitate ascunså de a introduce “virusul” în produc¡ia agricolå ¿i så ducå la slåbirea “sistemului”. Succesul protestatarilor verzi de aståzi se bazeazå, în mare måsurå, pe utilizarea unui instrument dialectic care ¿i-a dovedit valoarea, fiind vorba de alinierea a cât mai multor argumente negative, chiar ¿i foarte fragile, dar plauzibile pentru un nespecialist ¿i suficient de numeroase pentru ca un profan så tragå concluzia de tipul “totul poate fi gre¿it!”. Aceste critici la adresa agriculturii conven¡ionale sunt cu atât mai eficiente cu cât se bazeazå pe exploatarea fricii. Astfel, succesiv atacurile împotriva agriculturii conven¡ionale s-au concentrat pe pericolele utilizårii inputurilor agricole: îngrå¿åminte chimice, apoi produse fitosanitare, apoi inginerie geneticå, argumentând la început cå este råu pentru sånåtate (junk food), apoi pentru mediu (poluare), apoi pentru calitate, apoi pentru biodiversitate, pentru climå (încålzirea globalå) ¿i în cele din urmå dåunåtoare naturii divine. Dacå observåm ¿i ce s-a întâmplat la nivel de sectoare, criticile au vizat ini¡ial fructele ¿i legumele, apoi culturile arabile, apoi ¿eptelul. La nivelul actoProfitul Agricol 43/2021

rilor, criticile s-au concentrat pe marile a¿a-zise ferme industriale, apoi pe marile companii chimice, apoi pe cele de geneticå. Deci argumentele împotriva agriculturii de aståzi continuå så se adune. Cunoa¿te¡i ¿i alte activitå¡i economice care sunt atacate, în acest fel, cu atâta multitudine de argumente folosite pe scarå largå de cåtre mass-media?

n¡elegem cå nu este u¿or, dacå nu imposibil, så råspundem punct cu punct la toate aceste critici care impun cuno¿tin¡e agronomice, chimice, biologice, economice, ecologice... În aceastå situa¡ie, “un contraargument” necesitå abilitå¡i pe care un singur om nu le poate avea. Sarcina este practic imposibilå. Aceste critici sunt cu atât mai bine primite ¿i percepute cu cât ace¿ti sus¡inåtori ai decre¿terii sectorului agricol oferå în acela¿i timp o solu¡ie miraculoaså, simplå, u¿or de în¡eles ¿i care pare så ofere un råspuns la toate criticile lor la adresa agriculturii conven¡ionale: agricultura ecologicå. Nu voi aborda întrebarea dacå organicul este mai bun pentru sånåtate sau pentru mediu. Organic råspunde, fårå îndoialå, unei nevoi a pie¡ei care trebuie satisfåcutå. Dar ce s-ar întâmpla dacå agricultura ecologicå ar deveni modelul agricol dominant, sau chiar exclusivist, conform proiectului propus de unii? Prin trecerea la organic, produc¡iile sunt reduse cu 10 pânå la 50%, sau în medie cu aproape 30%. Aceasta este

cifra utilizatå de majoritatea studiilor pe care le-am analizat. Re¡ine¡i cå nu doar trecerea la organic reduce recoltele. De asemenea, putem angaja agricultura pe calea descre¿terii prin ridicarea unei game întregi de obstacole în calea protec¡iei plantelor (geneticå “degenerativå”, crearea de bariere tehnice etc.) sau în fa¡a înfiin¡årii culturilor (distan¡area de tratamentele chimicale, înfiin¡area de zone agricole rezervate pentru biodiversitate etc.) sau pentru utilizarea ¿i gestionarea apei (obstacole în calea stocårii apei) fårå solu¡ii alternative.

um vom hråni lumea ale cårei nevoi alimentare sunt în cre¿tere? Ce model agricol vom adopta în afarå de a cre¿te suprafe¡ele cultivabile? Anumite studii condi¡ioneazå succesul agricuturii bio de: reducerea risipei cu 50% de-a lungul lan¡ului alimentar ¿i, în plus, reducerea semnificativå, sau chiar eliminarea consumului de carne, deoarece zootehnia utilizeazå terenuri agricole de care are nevoie agricultura ecologicå pentru a compensa randamentele deficitare ale produc¡iei sale vegetale. Aceste douå condi¡ii pentru hrånirea planetei sunt la îndemâna noastrå? Conform datelor din 2017, FAO, Organiza¡ia pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå a Na¡iunilor Unite, a dezvåluit cå o treime din toate alimentele produse la nivel global nu au ajuns niciodatå în farfuria consumatorului. Pierderile ¿i risipa sunt repartizate în propor¡ii comparabile între 3 mari categorii: uuu 49

OPINII

uuu etapa produc¡iei agricole, cea a consumului final ¿i, în final, toate etapele intermediare dintre câmp ¿i bucåtårie (depozitare, transport, prelucrare, distribu¡ie). Aceastå cifrå de 30% este acum folositå de toatå lumea, chiar dacå estimarea se bazeazå pe informa¡ii împrå¿tiate, care sunt greu de verificat. Comisia Europeanå estimeazå cå aproximativ 20% din alimentele produse în Uniunea Europeanå (UE) se pierd anual. Rata de pierdere este cea mai mare pentru fructe ¿i legume, precum ¿i pentru tuberculi, deoarece pierderile reprezintå echivalentul a jumåtate din cantitå¡ile puse pe pia¡å. Dar generalizarea agriculturii ecologice nu va fi o surså de pierderi suplimentare, având în vedere specifica¡iile sale, care interzic folosirea conservan¡ilor, aditivilor sintetici ¿i a altor tehnologii precum ionizarea? Conservarea îmbunåtå¡itå a redus ¿i pierderile de materii prime agricole. Aminti¡i-vå cå un fruct sau o legumå ecologicå este, prin defini¡ie, întotdeauna pu¡in mai fragilå (soiuri specifice, recoltate la maturitate, fårå tratament chimic dupå recoltare etc.).

copul reducerii risipei cu 50% pentru a permite agriculturii ecologice så hråneascå lumea este, prin urmare, låudabil, dar este realist? Toatå lumea vorbe¿te despre reducerea

risipei ¿i ini¡iativele s-au înmul¡it în ultimii ani. Dar dacå observåm cu luciditate situa¡ia, vedem cå bunåvoin¡a reciprocå dintre autoritå¡ile locale, asocia¡ii sau companii nu este suficientå pentru a reduce radical risipa la scara unei ¡åri. Re¡ine¡i cå aceastå reducere a de¿eurilor prive¿te atât agricultura conven¡ionalå, cât ¿i agricultura ecologicå. Deci, dacå reducem de¿eurile cu 50%, vom reduce nevoia de suprafe¡e cultivabile din agricultura ecologicå, dar am putea reduce la fel de mult de¿eurile din agricultura conven¡ionalå? Potrivit studiilor, capacitatea agriculturii ecologice de a hråni lumea ar depinde de modificarea dietei, implicând o scådere a consumului de proteine animale, obiectivul fiind reducerea cantitå¡ilor de cereale consumate de animale pentru a elibera terenurile necesare culturilor ecologice destinate direct consumului uman. Într-adevår, din lipsa de terenuri agricole suplimentare disponibile ¿i dacå dorim så påstråm biodiversitatea, va fi imposibil så hrånim planeta în 2050 dacå to¡i locuitorii vor adopta obiceiurile alimentare ale ¡årilor industrializate. Pentru cei mai precau¡i, ar fi så reducå acest consum de proteine animale cu 30%, al¡ii sugereazå mai degrabå cifra de 50% sau mai mult. În toate cazurile, aceasta înseamnå o scådere a efectivului de animale.

Ar fi posibilå hrånirea planetei cu o agriculturå durabilå ecologic intensivå, adicå o agriculturå hibridå, numitå ¿i a treia cale, care så foloseascå în acela¿i timp bunele practici ale agriculturii ecologice ¿i agricultura productivå, în special la nivel de geneticå, roboticå, tehnologie digitalå etc. Dar aceste tehnologii noi sunt refuzate de ideologii agriculturii ecologice, care nu vor cu nici un pre¡ ca agricultura productivå så devinå ¿i ecologicå. Sprijinind prea multå dezvoltare ecologicå, a¿a cum face Uniunea Europeanå cu Pactul såu verde, se angajeazå iremediabil så reducå poten¡ialul productiv al agriculturii conven¡ionale. Pentru gânditorii decre¿terii, acesta este, fårå îndoialå, scopul final. Ei pregåtesc, voit sau nu, foametea viitorului, ceea ce înseamnå multiplicarea revoltelor populare. Pentru ideologi extremi ai decre¿terii, kmerii verzi, aceste revolte ale foamei creeazå cele mai eficiente condi¡ii pentru a face revolu¡ie, a doborî sistemul capitalist ¿i democra¡ia. Astfel, securitatea alimentarå este prima condi¡ie pentru a proteja sistemul nostru democratic, iar suveranitatea alimentarå este prima verigå a suveranitå¡ii economice. Vom putea så ne gândim la asta atunci când crizele alimentare sunt în cre¿tere pe planetå ¿i semnele unei scåderi a produc¡iei agricole cresc în Europa? Profitul Agricol 43/2021

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS AliRa Recruitment recruteazå pentru o importantå companie multina¡ionalå de distribu¡ie piese pentru diverse echipamente ¿i utilaje agricole, grup cu tradi¡ie pe plan european ¿i în plinå expansiune în România, o pozi¡ie de

Local Product Content Specialist Activitatea se poate desfå¿ura în sistem remote, cu loca¡ie în orice zonå a ¡årii. Local Product Content Specialist este responsabil pentru optimizarea informa¡iilor despre produsele de pe platforma webshop în vederea informårii clien¡ilor ¿i pentru a contribui la cre¿terea vânzårilor. Va colabora în stranså legåturå cu Departamentul de Data &Content Management al Grupului, cu raportare atât în extern, cât ¿i cåtre Sales Director România. Profil candidat: Responsabilitå¡i: • Absolvent studii universitare; • Validarea traducerilor pentru produsele aflate pe webshop; • Crearea con¡inutului SEO pentru noile produse primite; • Limba englezå, nivel avansat; • Experien¡å similarå de minim 1 an reprezintå un avantaj; • Se asigurå de utilizarea optimå a cuvintelor cheie, pentru a • Bune cuno¿tin¡e operare PC; ajuta clien¡ii în identificarea produsele dorite; • Capacitate de analizå ¿i sintezå; • Se asigurå cå produsele de pe platforma webshop sunt • Organizare, prioritizare; clasificate în mod corespunzåtor; • Translatarea specifica¡iilor tehnice de produs în texte • Aten¡ie la detalii; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i rela¡ionare; de produse comerciale optimizate SEO pentru magazinul web; • Capacitate de a lucra independent; • Adjustarea con¡inutului comercial al produselor pe baza • Orientare spre a gåsi solu¡ii. feedback-ului clien¡ilor ¿i analiza pie¡ei. Dacå î¡i dore¿ti så faci parte dintr-o importantå companie multina¡ionalå din sectorul agribusiness, atunci te invitåm så ne transmi¡i CV –ul tåu pe adresele

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Profitul Agricol 43/2021

PAGINA DE HOBBY La stârnit, prin stuf\ri[ Fie cå sunt întinse ¿i compacte în mediul deltaic sau pe marginea lacurilor ¿i bål¡ilor de mare întindere, fie cå se instaleazå în plin câmp, în depresiuni alimentate de izvoare ori de apa adunatå din precipita¡ii, stufåri¿urile ¿i påpuri¿urile dau impresia unor mici jungle care oferå adåpost permanent sau sezonier celor mai multe dintre vietå¡ile din zonele de ¿es ¿i de deal. Aici, påmântul întotdeauna umed, în dispre¡ fa¡å de ar¿i¡a dimprejur la vreme de secetå, påstreazå semnele trecerii oricårei fåpturi, cu pår sau cu pene, ca un råboj. Pe unde s-a umblat mult, a apårut potecå ori tunel prin desime. În locul unde se pregåte¿te så fete, scroafa sålbaticå apleacå tulpinile, adunå paie ¿i î¿i face culcu¿. Fazanii î¿i croiesc cåråri sinuoase, doar de ei ¿tiute, pe care aleargå la mare nevoie pânå la locurile largi, rampe de lansare pentru un zbor salvator. Iepurii î¿i au ¿i ei drumuri cåtre covata somnului de peste zi. Potârnichile ¿i prepeli¡ele nu cuteazå så intre în adânc, de frica vulpii ¿i, mai nou, a ¿acalilor. ºin marginile, pentru a avea cer liber deasupra capului, în caz de salvare prin puterea aripilor. Aceste påduri påioase, fanate ¿i galbene la vremea când ne suscitå interesul cinegetic, fo¿nesc întruna, murmurå, dând glas la cea mai micå adiere de vânt. Odatå ce am intrat înlåuntrul lor, vocea le devine asprå, metalicå, tåioaså, cum tåioaså li se dovede¿te, la propriu, toatå fåptura, de la frunzele cu agerime de brici pânå la trupurile zvelte ¿i elastice, våtåmåtoare la rupere. Neatent, îndatå te po¡i råni la o cât de micå atingere. În stufåri¿, ca ¿i în culturile înalte de porumb ¿i de floarea-soarelui, te po¡i råtåci u¿or în lipsa unor repere vizibile, mai îndepårtate. Oricum, trebuie påstratå permanent legåtura cu ceilal¡i participan¡i, pentru men¡inerea direc¡iei cât de cât în linie, cu mare aten¡ie la câinii înso¡itori, u¿or de confundat cu un animal Profitul Agricol 43/2021

sålbatic de talia vulpii sau a ¿acalului, din cauza lipsei de vizibilitate dincolo de doi-trei metri. De aceea, la înaintarea prin desi¿, nu se recomandå så se tragå decât la zbor. Mamiferele sunt destinate standurilor ¿i flancurilor înaintate, dacå acestea existå. La vânåtoare, ¿i mai ales

prin stufåri¿, nici o precau¡ie nu este inutilå ori excesivå. Stârnitul sålbåticiunilor din huciurile de papurå ¿i stuf se poate face prin douå metode clasice, în mod evident logice: cu gonaci ¿i la sårite sau la picior, în grup restrâns, cu câini scotocitori. Desi¿urile, de orice naturå ar fi ele, se preteazå perfect la ambele modalitå¡i de a stârni atât mamiferele, cât ¿i påsårile specifice acestui mediu de via¡å, fie el ¿i temporar. În stufåri¿uri, am vânat îndeosebi fazanii care se hråneau pe câmp, refugiindu-se la nevoie în catacombele lor inexpugnabile. Chiar de curând, am orbecåit aproape un ceas, auzindu-i cum se råsfirå ¿i se adunå în preajma noastrå prin labirintul vegetal, fårå a-i putea înså convinge så se ridice în zbor. Odatå cåzu¡i, nici recuperarea lor nu a fost ¿i nu va fi niciodatå îndeob¿te u¿oarå. Se întâmplå ca oameni ¿i câini så se învârtå în cerc pe acelea¿i urme de nenumårate ori, pânå så descopere

pasårea împu¿catå, al cårei penaj homocromic se confundå perfect cu aspectul marmorat al vegeta¡iei înconjuråtoare. Nici ra¡ele (îndeosebi femelele) sau potârnichile nu ajung u¿or în ciochinar dacå au cåzut în stufåri¿. Nimic nu-¡i laså un gust mai amar decât vânatul doborât ¿i nerecuperat! Mâ¡a mea sålbaticå de aur tot în stufåri¿ am dobândit-o, în Balta Fete¿ti-

lor, la Pietroiu. Tot cu ochii dupå påsåri ca ¿i ea, am zårit-o tupilatå, cu speran¡a cå va trece neobservatå, dupå obiceiul tuturor felinelor. Am mai amintit cândva de teribila surprizå a deranjårii unei scroafe mistre¡e din culcu¿ul de papurå în care adusese pe lume cinci purcei vårga¡i. Noroc cå a fost una tânårå ¿i neexperimentatå, dupå numårul puilor ¿i dupå faptul cå a ales så-i påråseascå fårå så riposteze, numai pentru a-¿i salva propria via¡å prin fugå. Instinctul de supravie¡uire a fost mai puternic decât cel matern. Nu ¿tiu nici aståzi cum s-ar fi sfâr¿it toatå povestea dacå, în acelea¿i împrejuråri, o mamå cu alt temperament s-ar fi hotårât så-¿i apere progeniturile, în vreme ce noi, prin¿i în stufåri¿ul înalt ¿i des ca-ntr-o capcanå, am fi avut pe ¡evile pu¿tii acelea¿i cartu¿e cu alice mici, pentru fazani…

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 17.11 - 2.12.2021

Adrian Sava 17.11.1979, director måsuri de pia¡å, APIA Elena Nica 18.11.1976, director economic Biocrop Valentin Kiraly 20.11.1979, area Sales Manager, NHR Ialomi¡a Gheorghe Antochi 21.11.1942, ac¡ionar Agricola Bacåu Corina Irina Rica 21.11.1974, director Directia plå¡i directe, sector vegetal, APIA Eugen Marin 25.11.1955, fermier la Malu cu Flori Gabriel Gherghescu 25.11.1961, realizator Via¡a Satului Coman Stånicå 26.11.1952, fost director vânzåri Agrocomer¡ Holding Gheorghe Glåman 2.12.1945, fost ministru adjunct, pre¿edinte SRH Nicolae Zeneci 2.12.1947, Romsuintest Peri¿ Nicolae Måhålean 2.12.1983, reprezentant produs KWS Semin¡e

O lingurit, a~ de poezie Albastru de Vorone¡ Albastru cu cap încoronat, cu albastru tåi¿ fulgeråtor, pe albastru l-a decapitat peste nor, sub nor. Albastru cel mare, din cer cel pe dinlåuntru ¿i pe dinafarå ¡inea în echilibru sever secunda dimine¡ii ¿i pe cea de searå.

Nichita Stånescu 54

Cu ochii în 13-14 ªi de Ignat, vom tåia låcusta Pe 12 noiembrie Comisia Europeanå a autorizat introducerea pe pia¡å a unei insecte, Locusta migratoria (låcusta cålåtoare), ca aliment nou. Låcusta va fi disponibilå sub formå congelatå, uscatå ¿i de pudrå ¿i este destinatå comercializårii ca gustare sau ca ingredient într-o serie de produse alimentare. În luna iunie a acestui an a fost autorizatå prima insectå ca aliment nou: viermele galben uscat. Pânå ¿i Organiza¡ia ONU pentru Ali menta¡ie ¿i Agriculturå laudå insectele ca fiind o surså de hranå foarte nutritivå ¿i sånåtoaså, cu un con¡inut ridicat de gråsimi, proteine, vitamine, fibre ¿i minerale.

Heinz lanseazå ketchupul mar¡ian Heinz a lansat pe pia¡å un sortiment de ketchup numit “edi¡ie mar¡ianå”, care este produs din ro¿ii cultivate printr-o tehnologie care ar putea fi implementatå

pe Planeta Ro¿ie sau alte loca¡ii din spa¡iu. Ro¿iile provin dintr-un dom al unui institut de cercetare din Florida, care a beneficiat doar de resursele disponibile pe Marte. Pentru a simula solul mar¡ian, cercetåtorii au adus nisip din De¿ertul Mojave. Exper¡ii Heinz au încercat så cultive patru varietå¡i de ro¿ii ¿i au reu¿it så producå ketchup din douå dintre ele.

O fermå englezå construie¿te un parc cu dinozauri O fermå din regiunea Essex din Marea Britanie vrea så investeascå 1,6 milioane de lire sterline în construc¡ia unui parc cu dinozauri, pentru a atrage mai mul¡i vizitatori. Ferma Marsh ¿i-a deschis por¡ile pentru oaspe¡i încå din anul 1984 ¿i a reu¿it så genereze venituri importante din surse alternative. Printre atrac¡iile deja existente se numårå mai multe restaurante cu produse locale, locuri de joacå, un teatru în hambar, activitå¡i cu animale, tururi cu tractorul ¿i multe altele.

ORIZONTAL: 1) Cupa cu otravå… a regelui – Cazul... cui!? 2) Copil pe care l-au dus pa¿ii – Mijloc de comunicare! 3) Opozi¡ie de 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 stânga! – Fundul bucåtåresei; 4) Arbore de 1 catarg – Au multe îndoieli; 5) Purtåtor de cu2 vânt ocazional – Slab ca ton; 6) Sunt în 3 mare... pericol; 7) Ne scurteazå zilele – 4 Ascu¡it la ureche; 8) Linie de ochire; 9) Nare niciun dubiu – Måsurå de aur; 10) Expo5 nente ale artei. 6 VERTICAL: 1) Urmårile tåierilor de påduri – 7 Tocmai în centru! 2) Vizat pe parcurs – 8 Indicatå mai departe; 3) Tors de femeie – 9 Se doreau sergen¡i; 4) Tijå cu floare båtutå 10 – Luate la purtare; 5) A da båtaie de cap; 6) A prinde pe piept – Teatru scurt; 7) Cålcat Solu¡ia careului din Nr. 42/2021 cu fierul la ¡arå – Slujea la han; 8) Aspecte ORIZONTAL: DARAC - FRAC; IRIGARI - LA; reprezentative; 9) A face mi¿carea din baSM - ATENIAN; TERT - PITIT; I - IARASI - O; LASTAR - NAN; ETC - RACELI; RIAL - TARTE; zin – Du¿man al oglinzii; 10) Calitate maINTUI - PAIR; ES - ACVARII. cho.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

Profitul Agricol 43/2021