Profitul Agricol nr. 44, din 24 noiembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 44 din 24 noiembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 44/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Coali¡ia fo¿tilor inamici

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Luni, pe 22, pe la orele prânzului, a ie¿it în sfâr¿it fum alb pe co¿ul Cotrocenilor. ºara are un premier desemnat, generalul în rezervå Nicolae Ciucå. Era pe deplin previzibil dupå vânzoleala din ultimele såptåmâni, când partidele au negociat cum au putut. PNL cu gândul la ministerele cu bani, iar PSD mai mult la televizor ¿i în talk-show-uri. Crede¡i cå în tot acest timp or fi rostit mai mult de o singurå datå cuvântul “agriculturå”? Pânå la urmå, al 60-lea premier al României dupå 1989, Nicolae Ciucå a a¿ezat disciplinat în buzunarul vestonului listele cu mini¿tri, a¿a cum i-au fost ele transmise de la partide. O veste bunå (så speråm) la Agriculturå, Adrian Chesnoiu, deputat PSD.

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Pedant ¿i mereu bine îmbråcat, Chesnoiu are atuul tinere¡ii. La nici 40 de ani, a condus vreme de 3 ani AFIR ¿i este pre¿edintele Comisiei de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor. Pe Facebook sunt destui fermieri care îl våd ca pe lumina de la capåtul tunelului. Vom vedea dacå confirmå...

Abonamente ¿i difuzare

Pânå atunci, nu se poate så nu observåm cå aceastå coali¡ie a fo¿tilor inamici pare så fie una a stagnårii.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Andrei OSTROVEANU

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 44/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Ecoschemele, versiunea noastrå autohtonå

“Comisia ne va returna ecoschemele cu un hohot de râs”

Viitorul ministru, Adrian Chesnoiu 6 China simplificå certificarea OMG Adrian Oros cere demisia Fermierii indieni, conducerii liberalilor 6 dupå un an de proteste Ameliorarea KWS, adaptabilitate ¿i productivitate

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

1,205 milioane tone de porumb

Sri Lanka nu mai vrea så fie prima la ecologie

Canada: furtuna care distruge ferme

Vaca de lapte, în pericol

Vasile Lungu î¿i reseteazå zootehnia

Porumbul în UE: Produc¡ii mai mari în Polonia, România ¿i Fran¡a 17 Predic¡iile lui Cezar Muzica banilor ¿i dansul lor pe burse

2021, un an de excep¡ie pentru Ionel Rîmbu

Ferma lui Marcel Pop la un an de la contractul cu ADS

Afaceri, banci, credite

Gr\dina, via [i livada

ALPHA BANK România a desemnat câ¿tigåtorul campaniei “APIA SAPS ¿i AGRO IMM INVEST”

Sera lui Mihai Haraga

Direc]iile agricole 19

Asocia]ii profesionale Cotiza¡ia obligatorie. Cine ar trebui så gestioneze banii?

Culturi vegetale Sustenabilitate ¿i randament

O ¿anså pentru micii fermieri

Cre[terea animalelor

Ma[ini & utilaje John Deere se mobilizeazå în inova¡ie 6R 185 - transport performant 6R 150 - ideal pentru ferme mixte

38 40 40

Mixerele Tatoma cautå perfec¡iunea în furajarea animalelor

Claas a premiat studen¡ii agronomi

Cum så alege¡i anvelopele

Hobby Prin pârloage, miri¿ti, ciocåni¿ti Ziua de mâine este mohorâtå Cea mai frumoaså pentru mica fermå caså din Banat zootehnicå 34

EVENIMENTELE 53,1 miliarde de euro pentru PAC în 2022 Parlamentul European ¿i Consiliul Uniunii Europene, pe baza unei propuneri a Comisiei, au ajuns la un acord politic informal privind bugetul UE pentru 2022. Politica Agricolå Comunå va primi 53,1 miliarde de euro ¿i alte 971,9 milioane de euro vor fi alocate Fondului european pentru pescuit ¿i afaceri maritime, dar ¿i pentru consolidarea rezilien¡ei sectorului agroalimentar ¿i a sectorului pescuitului ¿i pentru asigurarea anvergurii necesare a måsurilor de gestionare a crizelor. Egiptul cumpårå din nou grâu românesc Egiptul a selec¡ionat o ofertå de grâu românesc în ultima licita¡ie a companiei care se ocupå de achizi¡iile de stat. Oferta câ¿tigåtoare este cea a Ameropa BV, care va livra 60.000 de tone de grâu în perioada, 1-15 ianuarie, la pre¡ul de 371,97 dolari per tonå, inclusiv costurile de transport. Pre¡ul este mai mare fa¡å de cel înregistrat în licita¡ia precedentå, de pe 1 noiembrie, atunci când Egiptul a cumpårat 180.000 de tone de grâu rusesc la un pre¡ mediu de 364,26 dolari per tonå. Alexandru Bociu, pre¿edinte interimar al ANSVSA Vicepre¿edintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, a fost desemnat så exercite atribu¡iile func¡iei de pre¿edinte al Autoritå¡ii, printr-o decizie a primministrului interimar Florin Cî¡u. Vå reamintim, pe 17 noiembrie, Robert-Viorel Chioveanu a fost eliberat din func¡ia de pre¿edinte al ANSVSA, tot printr-o decizie a premierului Cî¡u. O ¡arå ro¿ie de PPA: 19 focare în exploata¡ii mari În ultima såptåmânå au fost stinse 59 de focare de pestå porcinå africanå, anun¡å ANSVSA. Pe 18 noiembrie (data publicårii ultimei statistici) erau active 516 focare, dintre care 17 focare în exploata¡ii comerciale ¿i douå în exploata¡ii comerciale de tip A, fiind afectate 310.415 de porcine. ¥n schimb, la mistre¡i au fost 12 cazuri. 6

S|PT|MÂNII Viitorul ministru, Adrian Chesnoiu PSD a anun¡at lista finalå a mini¿trilor propu¿i în viitorul Guvern Ciucå. La Agriculturå a fost numit Adrian Chesnoiu, deputat, pre¿edintele comisiei de Agriculturå din Parlament. Pânå la afirmarea politicå, Chesnoiu a fost director de cabinet la mai mul¡i secretari de stat, inclusiv la Daniel Botånoiu. Are douå masterate, ambele luate la Academia de Poli¡ie ¿i un curs de secu-

ritate na¡ionalå sus¡inut la “Carol I”. A fost director general al AFIR pânå în 2020, când a intrat în conflict cu ministrul Adrian Oros. Mai interesant, la Finan¡e PSD l-a desemnat pe Adrian Câciu, un om cu background agricol, fost membru în conducerea ADS ¿i fost director de cabinet al lui Daniel Botånoiu, cu care a fost ¿i partener de afaceri.

Adrian Oros cere demisia conducerii liberalilor ¥ncå ministru al Agriculturii, senatorul Adrian Oros considerå cå întreaga conducere a PNL ar trebui så demisioneze deoarece partidul se aflå într-o stare jalnicå. "O victorie în genunchi! Cum zicea Olgu¡a: Marcel le-a luat ¿i banii de pe piept. Toatå conducerea PNL ar trebui så î¿i dea demisia pentru starea jalnicå în care au adus acest partid istoric. Pentru haosul creat în mod artificial, când au aruncat în aer coali¡ia de guvernare, agravând criza economicå care s-a suprapus peste criza sanitarå. ªi pentru modul în care au tradat electoratul care a votat o coali¡ie de dreapta care så dezvolte România. Niciunul nu este mai pu¡in vinovat. Au votat la comandå, fårå niciun discernåmânt, ca ni¿te påpu¿i mecanice, invocând «interesul na¡ional»”, a scris ministrul pe Facebook, înainte ca pre¿edintele Iohannis så anun¡e desemnarea generalului Ciucå drept premier.

Oros î¿i aminte¿te cå, la Congresul PNL, “echipa câ¿tigåtoare” a promis cå va ¡ine PSD departe de guvernare cel pu¡in 7 ani. “Acum, la douå luni de la Congres, pentru a-¿i demonstra consecven¡a, acelea¿i personaje stranii ne spun cå fac un pact de guvernare cu PSD pentru 7 ani. Un pact victorios, semnat în genunchi. Unii dintre principalii artizani ¿i sus¡inåtori ai grandiosului proiect, råmânând pe dinafarå, au început så cearå capul suflului nou. E de a¿teptat ca în urmåtoarea perioadå mul¡i dintre ace¿ti vrednici «urma¿i ai Bråtienilor» så încerce så î¿i spele imaginea debarcându-l pe Cî¡u. Eu le spun altceva: Da¡i-vå demisia to¡i! To¡i Rare¿ii, Bocii, Ralucii ¿i Fluturii de partid ¿i de stat! Lua¡i-vå labele de pe Partidul Na¡ional Liberal!”

pagin\ de Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 44/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ecoschemele, versiunea noastr\ autohton\ Mar¡i, 16 noiembrie, reprezentan¡ii MADR ¿i ai asocia¡iilor profesionale interesate au dezbåtut prima versiune a ecoschemelor române¿ti. Propunerile ministerului au fost transmise asocia¡iilor vineri, 12 noiembrie, la ceas de searå. A¿adar, asocia¡iile au avut la dispozi¡ie o singurå zi lucråtoare pentru a le analiza ¿i emite observa¡ii. Iar rezultatul e cå, dupå un an de discu¡ii pe acest subiect, MADR va transmite Bruxelles-ului ¿ase ecoscheme bazate pe måsurile de agromediu din vechea PAC, cu unele mici modificåri. Så speråm cå måcar erorile flagrante pe care le-am observat în materialul primit de asocia¡ii vor fi îndreptate în forma finalå a documentului. Cele ¿ase ecoscheme (“scheme pentru climå, mediu ¿i bunåstarea animalelor”) sunt: a) Rota¡ia culturilor, pentru fermele cuprinse între 1 ¿i 10 hectare; b) Diversificarea culturilor, pentru fermele peste 10 hectare; c) Culturi verzi; d) Înierbarea intervalului dintre rânduri în planta¡iile pomicole, viticole, pepiniere ¿i hamei¿ti; e) Cre¿terea capacitå¡ii de sechestrare a carbonului pe paji¿ti permanente ¿i prevenirea de¿ertificårii; f) Conversia la agriculturå ecologicå. Doar aceasta din urmå se poate combina cu altele, ceea ce înseamnå cå un fermier nu va putea accesa mai mult de douå ecoscheme. Bugetele anuale ale ecoschemelor variazå între 474 de milioane de euro în 2023 ¿i 507 milioane euro în 2027. În cazul ecoschemei pentru paji¿ti plata este aceea¿i, 20 de euro/ha. În cazul celorlalte ecoscheme, se începe de la 52,72 euro/ha, în 2023, ajungându-se la 57,23 euro în 2027. De ecoschema rota¡ia culturilor ar urma så beneficieze fermieri care de¡in, în total, 2.104.580 ha; diversificarea culturilor - 2.569.880 ha; culturi verzi 2.500.000 ha; înierbarea intervalelor dintre rânduri - 169.000 ha; cre¿terea capacitå¡ii de sechestrare a carbonuProfitul Agricol 44/2021

lui - 2.355.560 ha; conversie la agricultura ecologicå - 190.550 ha. Suprafe¡ele au fost calculate dupå cele lucrate în 2020.

sitå¡ii, îmbunåtå¡irea serviciilor ecosistemice ¿i conservarea habitatelor ¿i a peisajelor; sprijinirea veniturilor agricole viabile ¿i a rezilien¡ei în întreaga Uniune, pentru sporirea securitå¡ii alimentare ¿i diversitatea agricolå; contriEcoschema “Rota¡ia cul- bu¡ia la atenuarea ¿i adaptarea la turilor în teren arabil” schimbårile climatice, precum ¿i la en(Rota¡ia TA) constå în ergia durabilå. Condi¡ii de eligibilitate: schimbarea culturii la nivelul parcelei - Minim 1 ha teren arabil - maxim 10 agricole, cu obligativitatea de a nu cultiha, iar parcela declaratå pentru ajutor va aceea¿i culturå doi ani la rând. Conform autorilor, poate îmbunåtå¡i de minim 0,3 ha, situatå pe hectarele elrandamentul ¿i rentabilitatea prin limi- igibile; - beneficiarul trebuie så fie fermier tarea gradului de îmburuienare, limiteazå apari¡ia bolilor ¿i infestårilor cu dåu- activ ¿i beneficiar de BISS (platå unicå nåtori, oferå o surså alternativå de azot, directå pe suprafa¡å), utilizator al unei conduce la reducerea eroziunii solului suprafe¡e agricole identificabilå în IACS ¿i la cre¿terea materiei organice a solu- (sistemul de control ¿i al sanc¡iunilor lui, îmbunåtå¡e¿te calitatea solului ¿i administrative aferente condi¡ionalitåprevine contaminare a apelor de supra- ¡ilor); - beneficiarul se angajeazå så ¡inå o fa¡å. Rota¡ia TA are ca indicatori de rezul- eviden¡å a activitå¡ilor agricole corelate tat îmbunåtå¡irea si protejarea solurilor cu implementarea angajamentelor (de prin îmbunåtå¡irea calitå¡ii ¿i a bioce- bazå ¿i superioare la nivelul suprafe¡enozei solului (reducerea lucrårilor, aco- lor aflate sub angajament). perirea solului cu culturi, rota¡ia culturilor inclusiv cu leguminoase) ¿i gestioEcoschema diversificarea narea durabilå a nutrien¡ilor, prin aport culturilor în teren arabil la îmbunåtå¡irea eficien¡ei nutrien¡ilor. (Diversificarea TA) constå Obiectivul principal e promovarea dezvoltårii durabile ¿i a gestionårii efi- în existen¡a mai multor culturi pe terenul ciente a resurselor naturale, cum ar fi arabil, în func¡ie de suprafa¡å, dupå cum solul, apa ¿i aerul, iar obiectivele co- urmeazå: a) cel pu¡in douå culturi uuu nexe: contribu¡ia la protejarea biodiver7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII - zonele acoperite cu culturi verzi nu includ zonele acoperite culturi cu semånate în mod normal în vederea recoltårii sau a på¿unatului; - este interzis aratul sau discuitul paji¿tilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.

uuu diferite pe suprafe¡ele cuprinse între 10 ha ¿i 30 ha, iar cultura preponderentå så acopere maximum 75% din terenul arabil; b) cel pu¡in trei culturi diferite pe suprafe¡ele de peste 30 ha, iar cultura preponderentå så acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv douå culturi preponderente så acopere împreunå maximum 95% din terenul arabil; c) fårå a aduce atingere numårului de culturi prevåzute anterior, în cazul în care suprafa¡a de teren arabil este cultivatå în propor¡ie de peste 75% cu iarbå ori cu alte plante erbacee sau este pârloagå ori este acoperitå cu culturi aflate sub apå o mare parte a ciclului de produc¡ie, cultura preponderentå de pe restul suprafe¡ei arabile trebuie så ocupe maximum 75% din terenul arabil råmas; d) fermele cu suprafa¡å arabilå mai mare de 10 ha sunt obligate så cultive culturi anuale bogate în proteinå vegetalå ¿i/sau fixatoare de azot, precum soia, mazåre, fasole, nåut, lupin, linte, bob, rapi¡å, floarea-soarelui, pe minim 5% din total teren arabil declarant; e) se adreseazå exclusiv fermelor cu suprafe¡e mai mari de 10 ha. Diversificarea TA are aceea¿i indicatori de rezultat ¿i obiective ca ¿i Rota¡ia TA, råspunde acelora¿i nevoi (mai pu¡in cea legatå de rota¡ie), are acelea¿i condi¡ii de eligibilitate (mai pu¡in cea legatå de suprafa¡a minimå a fermei ¿i mai pu¡in aceea ca fermierul så fie utilizator al unei suprafe¡e agricole identificabilå în IACS - aici este o scåpare a autorilor). Cerin¡a minimå “Minim 1 ha teren arabil - maxim 10 ha, iar 8

parcela declaratå pentru ajutor - de minim 0,3 ha, situatå pe hectarele eligibile” e luatå cu copy & paste de la Rota¡ia TA, de¿i Diversificarea TA se adreseazå exclusiv fermelor mai mari de 10 ha!

Ecoschema Culturi verzi Cerin¡e minime: beneficiarul trebuie så fie fermier activ ¿i beneficiar de BISS, utilizator al unei suprafe¡e agricole identificabilå în IACS, så de¡inå o suprafa¡å minimå a fermei de 1 ha, parcelele eligibile având dimensiunea minimå de 0,3 ha. Condi¡ii de eligibilitate: - semånarea culturilor verzi se face dupå recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere, în perioada 1 iulie - 30 septembrie, utilizându-se cel pu¡in una dintre culturile: mazåre, måzåriche de toamnå, lupin, linte, nåut, bob, fasoli¡å, latir, arahide, trifoi, lucernå, sparcetå, ghizdei; - fermierii notificå la APIA data råsåririi culturilor verzi; - zonele cu culturi verzi nu participå la calculul diversificårii culturilor ¿i asigurå acoperirea solului pe o perioadå de cel pu¡in 8 såptåmâni de la data råsåririi; - parcelele pentru care fermierii nu au notificat råsårirea stratului vegetal nu sunt luate în considerare de APIA; - utilizarea îngrå¿åmintelor chimice este interziså, doar îngrå¿åmintele organice putând fi utilizate înaintea înfiin¡årii culturilor verzi; - desfiin¡area zonelor cu culturi verzi se realizeazå prin distrugere mecanicå;

Ecoschema - Înierbarea intervalului se aplicå pe toate suprafe¡ele ocupate de culturi permanente existente la nivel na¡ional (planta¡ii viticole, planta¡ii pomicole, pepiniere ¿i hamei¿ti). Condi¡ii de eligibilitate - acelea¿i cu cele de la Rota¡ia TA, mai pu¡in cea legatå de suprafa¡å. Cerin¡å specificå: suprafa¡a dintre rânduri, alternativ (un interval înierbat, unul nu), pe toatå suprafa¡a planta¡iei pomicole, viticole, pepiniere ¿i hamei¿ti trebuie påstratå înierbatå sau se înierbeazå.

Ecoschema - Cre¿terea capacitå¡ii de sechestrare a carbonului pe paji¿ti permanente ¿i prevenirea de¿ertificårii se adreseazå fermierilor activi, utilizatori ai paji¿tilor permanente. Condi¡ii de eligibilitate - acelea¿i cu cele de la Înierbarea intervalului. Cerin¡e specifice: - beneficiarul trebuie så utilizeze o suprafa¡å minimå de paji¿te permanentå de - 0,3ha; - este interziså utilizarea fertilizan¡ilor chimici ¿i a pesticidelor; - utilizarea tradi¡ionalå a gunoiului de grajd este permiså pânå în echivalentul a maximum 60 kg N sa/ha (1,5 UVM/ha); - suprafa¡a de paji¿te permanentå trebuie cositå sau på¿unatå cu maxim 1,5 UVM/ha.

agriculturå ecologicå nu a beneficiat de nicio prezentare în cadrul schi¡ei puse la dispozi¡ia asocia¡iilor profesionale. Profitul Agricol 44/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

“Comisia ne va returna ecoschemele cu un hohot de râs” Reprezentan¡ii APPR, Alina Cre¡u, director executiv, ¿i Costin Telehuz, director ACCPT Ialomi¡a, au comentat Ecoschemele la Profitul Agricol Live (înregistrarea se gåse¿te pe pagina de Facebook a revistei). Telehuz a dat un verdict sec: “Varianta aceasta a ecoschemelor e atât de sub¡ire, încât e o certitudine cå ne va fi întoarså cu un cor de hohote de râs”.

Problemele punctate de Alina Cre¡u - Asocia¡ia a încercat så se consulte cu fermierii, dar timpul a fost prea scurt, iar o parte dintre membri erau ocupa¡i cu recoltatul porumbului. - La prima vedere, ecoschemele par aplicabile, fiind asemånåtoare cu måsurile de înverzire, cu care fermierii sau obi¿nuit. În detalii, înså apar adevåratele probleme. - Faptul cå România propune doar ¿ase ecoscheme nu e, în sine, un lucru råu. Din discu¡iile cu fermieri din alte ¡åri ¿i cu speciali¿ti din Comisia Europeanå reiese cå Bruxelles-ul nu dore¿te ca statele membre så propunå multe ecoscheme. Nici func¡ionarilor europeni nu le convin complica¡iile. - Rota¡ia lungå, adicå revenirea în asolament a anumitor culturi, dupå un numår de ani, nu a fost acceptatå ca ecoschemå. - Nu existå ecoschemå pentru perdele forestiere ¿i nu existå în PNS måsuri concrete de agro-silviculturå. - Trebuie definitå mai bine pârloaga. Aceasta trebuie så råmânå un teren de care fermierul se va îngriji, chiar dacå Profitul Agricol 44/2021

nu-l va cultiva, fiindcå rezerva mare de dåunåtori, boli ¿i buruieni nu va mai putea fi ¡inutå sub control. - Faptul cå România are doar 3% din suprafa¡a agricolå cultivatå organic (în acte oficiale) e un avantaj. Este imposibil så ajungem la 25% sau måcar la 15% pânå în 2030. ªi nici nu avem resursele financiare så sus¡inem o conversie acceleratå.

Problemele punctate de Costin Telehuz - Putem considera acest draft al ecoschemelor ca o coalå de hârtie cu titlu ¿i datå. E un document care nu se apropie nici pe departe de ce vor de la noi europarlamentarii ¿i Comisia Europeanå. Ce-i drept, deciden¡ii de la Strasbourg ¿i Bruxelles vor så transforme agricultura europeanå într-o colonie de hipio¡i. Europa vrea de la noi din ce în ce mai multe, dar ne laså cu tot mai pu¡ine instrumente. De pildå, folosirea leguminoaselor în rota¡ie nu mai poate fi ecoschemå. Verzii au pledat pentru scoaterea bonificårii introducerii leguminoaselor în rota¡ie. Nu au reu¿it chiar asta, dar au ob¡inut cultivarea leguminoaselor fårå pesticide. Or, så cultivi mazåre sau soia fårå erbicidare sau aplicare de insecticide înseamnå cå mai bine renun¡i la culturå. Dacå vrei emisii zero ¿i agriculturå conservativå ¿i durabilå nu po¡i renun¡a la chimizare. Trecerea de la plug, disc, combinator la semånat direct nu se poate face fårå chimizare. Trebuie cåutate cåi logice prin care så se reducå noxele, så se realizeze sechestrarea carbonului, reducerea amprentei de carbon a agriculturii, men¡inând randamente decente, siguran¡a ¿i securitatea alimentarå.

- Din perspectiva unei ferme cu teren arabil din Ialomi¡a (Bårågan), cea mai aplicabilå este ecoschema “Culturi verzi”. Covoarele vegetale sunt relativ u¿or de fåcut, iar fermierii au început så le în¡eleagå ¿i så le vadå beneficiile. Se observå o schimbare în bine, în sensul cå sunt acceptate mai multe culturi, respectiv fermierul poate alege minim una dintre culturile din listå, dispårând constrângerea de a alege neapårat douå culturi. - Distrugerea exclusiv mecanicå e o problemå mai ales acolo unde covoarele trebuie îndepårtate înaintea iernii. Orice distrugere mecanicå înseamnå tocare, tåvålugire sau lucrårile ale solului care contravin ideii de conservare a apei. Dimpotrivå, covoarele ar trebui men¡inute pe timpul iernii, în special în Bårågan. Covorul vegetal are rolul de a capta zåpada, asigurându-se umiditatea pentru culturile de primåvarå. Interdic¡ia de på¿unare controlatå a covoarelor vegetale e o altå contrazicere a principiului folosirii lor. - Nu este definitå monocultura. Una e så pui porumb doi ani ¿i alta ¿apte ani. Sunt plante care au impact negativ prin monoculturå asupra mediului, altele nu au impact. - Urmåtorul ministru va avea pu¡in timp la dispozi¡ie pentru un efort eficient. El va trebui så formuleze idei precum consumul mediu redus de pesticide al României, astfel încât så fie pe în¡elesul ¿i acceptabilitatea oficialilor europeni. “Trebuie så explicåm cå noi suntem verzi ¿i celelalte state trebuie så ne ajungå din urmå”, crede Telehuz.

a consemnat Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Un nou focar de pestå la o fermå din Germania Ministerul Agriculturii din Germania a confirmat descoperirea celui de-al patrulea focar de pestå porcinå. Focarul a surprins pentru cå în regiune nu existå nici un caz de pestå la animale domestice sau sålbatice. Extinderea epidemiei survine într-un moment foarte delicat pentru agricultura germanå, chiar când guvernul încerca så negocieze reluarea exporturilor de carne spre China. Biden impune måsuri de protec¡ie a zonelor umede Administra¡ia Biden a reinstituit regulile de protec¡ie a zonelor umede, prin abrogarea unor måsuri promulgate în timpul pre¿edin¡iei lui Donald Trump. În anul 2020, Trump a eliminat statutul protejat pentru jumåtate din râurile ¿i mla¿tinile din SUA, în ciuda protestelor organiza¡iilor ecologiste. Regulamentul lui Trump a fost între timp anulat de tribunale din statele New Mexico ¿i Arizona, a¿a cå aplicarea lui era ilegalå. JBS investe¿te în carne artificialå Marele exportator brazilian de carne JBS a anun¡at achizi¡ia companiei spaniole BioTech Foods, care produce carne artificialå din proteine de culturå. Brazilienii vor investi 100 de milioane de dolari în construc¡ia unei noi fabrici ¿i a unui centru de cercetare pentru BioTech, obiectivul fiind lansarea pe pia¡å a produselor în anul 2024. Danone pariazå pe laptele din plante Danone va converti una dintre cele mai mari fabrici de lactate pe care o de¡ine în Fran¡a pentru produc¡ia de sortimente alternative pe bazå de plante. Danone sus¡ine cå vânzårile de alimente pe bazå de plante s-au triplat în ultimii ¿apte ani pe pia¡a francezå, ¿i se estimeazå o cre¿tere de 50% pânå în anul 2025. 10

China simplific\ certificarea OMG China a simplificat procedura de aprobare a culturilor modificate genetic ¿i a stabilit un set de reguli clare, care ar putea permite în final cultivarea de porumb modificat pentru consum uman. Proiectul de lege publicat de Ministerul Agriculturii de la Beijing aratå cå unele modificåri deja dezvoltate de companii chineze ar putea ajunge pe pia¡å într-un an. Liderii partidului comunist chinez au cerut anul trecut reforma industriei semin¡elor, pentru a încuraja inova¡ia în domeniu ¿i a limita furtul de proprietate intelectualå.

De¿i a investit puternic în dezvoltarea plantelor modificate genetic, iar importul de porumb ¿i soia pentru furaje este permis, China a interzis pânå acum fermierilor locali cultivarea hibrizilor de acest tip. Noile reguli fac posibilå cultivarea pe scarå largå a porumbului modificat genetic, care ar putea fi plantat pe o suprafa¡å totalå de 33 milioane de hectare, generând venituri anuale de pânå la 5 miliarde de yuani. Conform noilor reguli, dupå ce o modificare geneticå a fost aprobatå, ea poate fi incluså în hibrizi noi fårå a mai fi necesarå o nouå etapå de testare.

Fermierii indieni, dup\ un an de proteste Premierul indian Narendra Modi a anun¡at revocarea pachetului de legi care ar fi reformat agricultura indianå, dupå un an de proteste masive ale fermierilor. Anun¡ul lui Modi a fost un adevårat ¿oc, dupå ce autoritå¡ile au re-

fuzat orice fel de discu¡ii cu protestatarii în ultimele luni. Fermierii au sårbåtorit pe stråzi, în special în statele Punjab ¿i Haryana, dar spun cå lupta lor nu s-a terminat. “Nu avem nici o încredere într-o promisiune verbalå. Pânå când nu vedem în scris cå aceste legi chiar au fost anulate, vom råmâne aici”, spune Raj Singh Chaudhary, un protestatar în vârstå de 99 de ani. Exper¡ii spun cå decizia lui Modi nu a fost motivatå de ac¡iunile de protest, ci are cauze pur politice. În curând vor fi organizate alegerile statale din Punjab ¿i Uttar Pradesh, state în care locuiesc foarte mul¡i fermieri, care ar putea decide rezultatele de la urne.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 44/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII NetAgro a dat mare premiu Tombola a fost adresatå fitofarmaciilor ¿i a adus câ¿tigåtorilor 5 vouchere de câte 5.000 de lei fiecare ¿i un autoturism Dacia Duster. Premiul cel mare a fost câ¿tigat de Alidan 06 SRL, din Coliba¿i, Giurgiu, reprezentatå de Ilinca Marius Alexandru.

McDonalds testeazå McPlant pe americani Grupul McDonalds va lansa de test un burger alternativ, McPlant. Produsul a fost dezvoltat împreunå cu compania Beyond Meat ¿i con¡ine doar ingrediente din plante, în special proteine din mazåre, orez ¿i cartofi. Este al doilea test comercial al McPlant, care a fost disponibil pentru o perioadå limitatå de timp în loca¡ii din Marea Britanie, Austria, Suedia, Danemarca ¿i Olanda. Restaurantele care vor oferi produsul vegetal în Statele Unite sunt situate în statele California, Texas, Louisiana ¿i Iowa. Prima navå de transport complet electricå Yara Birkeland, a¿a se nume¿te nava complet electricå, va face legåtura de la fabrica Yara la portul din care produsele vor pleca spre destina¡ii globale. Dacå totul decurge bine, ea va înlocui 40.000 de cålåtorii cu camioane cu motor diesel pe an. BASF oferå serviciile Agrivi BASF a ales platforma software de management agricol Agrivi pentru a¿i completa portofoliul de solu¡ii pentru fermele din România. Platforma Agrivi este o solu¡ie completå de agriculturå digitalå pentru toate procesele din ferme sau cooperative. Oferå capabilitå¡i avansate de planificare, trasabilitate ¿i analizå a întregului flux de produc¡ie. 12

Canada> furtuna care distruge ferme O furtunå violentå a inundat mari suprafe¡e de teren în una dintre cele mai importante regiuni agricole din Canada, iar mii de animale s-au înecat sau au fost izolate de ape. Ploile toren¡iale din provincia British Columbia din vestul ¡årii au provocat în douå zile precipita¡ii echivalente cu totalul unei luni normale din aceastå perioadå a anului. Ora¿ul Vancouver a fost izolat de restul ¡årii. Lana Popham, ministru al agriculturii în guvernul provincial, spune cå situa¡ia animalelor este criticå, în ciuda eforturilor depuse de autoritå¡i

pentru a le salva. “Avem sute de ferme care au fost afectate de inunda¡ii. Unele dintre ele sunt ¿i acum sub ape, altele au fost izolate, iar mii de animale au murit. Un mare numår de animale sunt într-o situa¡ie dificilå”, a declarat Popham. Guvernul încearcå så deschidå de urgen¡å drumuri noi spre fermele izolate, pentru a le permite medicilor veterinari så ajungå la ele. Fermierii din regiune s-a mobilizat ¿i au reu¿it prin mijloacele proprii så evacueze sute de ferme cåtre loca¡ii mai sigure.

Sri Lanka nu mai vrea s\ fie prima la ecologie Guvernul din Sri Lanka a anun¡at cå va permite din nou importurile de pesticide ¿i îngrå¿åminte chimice, renun¡ând la planul de a avea prima agriculturå exclusiv organicå din lume. “Vom importa toate produsele chimice de care avem urgent nevoie. Am luat aceastå decizie pentru a proteja securitatea alimentarå a ¡årii”, a declarat Udith Jayasinghe, secretar de stat în Ministerul Agriculturii de la Colombo. Restric¡ia a fost impuså în luna mai, pe fondul gravei crize economice care a paralizat statul asiatic ¿i a epuizat rezervele valutare. Lipsa îngrå¿åmintelor i-a înfuriat pe fermieri, care pregåteau un protest masiv în capitalå, iar multe terenuri agricole au fost abandonate.

Sri Lanka a încercat så aducå îngrå¿åminte organice din China, înså o disputå legatå de calitatea acestora a provocat un conflict diplomatic între cele douå ¡åri. În ultimele såptåmâni pre¡urile alimentelor s-au dublat, iar magazinele au limitat vânzårile de orez la cel mult cinci kilograme pentru fiecare client.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 44/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 8 noiembrie, ajungând la 317 dolari/tonå (1.331 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 269 euro/t (+ 6) 1.318 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 105.770 tone, Thailanda 51.070 tone, Columbia 47.770 tone, Japonia 37.770 tone ¿i Italia 17.770 tone.

¥n såptåmâna 8 - 12 noiembrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 297 dolari/tonå (1.247 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de des$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Ian Mar

08.11 291 297 301

09.11 293 300 303

10.11 11.11 12.11 295 297 300 301 303 305 304 305 307 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Dec Ian Mar

08.11 301 303 293

09.11 303 304 295

10.11 304 305 297

11.11 305 307 299

12.11 307 309 300

România

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 12 noiembrie 2021, a Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Ian Mar

08.11 221 223 224

08.11 241 241 253 Bordeaux FOB 243 Pontivy 240 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

09.11 10.11 11.11 12.11 223 224 225 227 224 225 227 229 225 227 229 231

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

09.11 10.11 11.11 12.11 242 243 247 245 242 243 247 245 255 257 259 257 245 247 251 250 241 243 243 243

Profitul Agricol 44/2021

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 08.11 Rouen 285 Dunquerque 287 Pallice 287 Creil FOB 287 Moselle FOB 275 Rouen FOB 337

09.11 10.11 287 289 289 290 289 290 289 290 277 279 339 341

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie este de 257 dolari/t (1.079 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în decembrie, a fost de 253 dolari/t (1.063 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian Mar

08.11 290 290 289

09.11 291 291 290

10.11 293 293 291

323 $/t

11.11 295 294 292

12.11 291 292 292 292 283 343 $/t 12.11 297 295 293

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 250 euro/tonå (1.225 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 3 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Febr

$/t

euro/t 11.11 290 291 291 291 281 342

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 217 dolari/tonå (911 lei).

FOB Constan¡a 237 euro/t (=) 1.161 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 343 euro/tonå (1.681 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. La bursa Dunquerque pre-

¡ul grâului a fost de 292 euro/tonå (1.431 lei).

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB

fost de 257 dolari/tonå (1.079 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Moselle a fost de 283 euro/tonå (1.387 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 8 noiembrie.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

închidere, pe 12 noiembrie, a fost de 245 euro/tonå (1.200 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 247 dolari/tonå (1.037 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de deschiderea licita¡iei din 8 noiembrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 261 $/t

$/t

08.11 09.11 10.11 11.11 12.11 247 249 250 251 247 249 250 251 253 251

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 8 - 12 noiembrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 501 dolari/tonå (2.104 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 noiembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

08.11 449 451 455

09.11 450 453 457

$/t 10.11 451 455 459

11.11 454 459 463

12.11 453 457 461

România FOB Constan¡a 233 euro/t (+ 2) 1.142 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 250 08.11 Rouen 247 Dunquerque 247 Pontivy 245 Orz bere: Creil** 243 Moselle** 250

09.11 249 249 247

10.11 250 250 249

euro/t 11.11 251 251 250

12.11 250 250 249

244 245 247 245 251 253 255 253

Sorg

PREºURI

8 - 12.11.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 8 - 12 noiembrie 2021, a fost de 215 dolari/tonå (903 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 noiembrie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

507 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 523 dolari/tonå (2.197 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 393 dolari/tonå (1.651 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

08.11 1.345 1.351 1.333

09.11 1.347 1.353 1.335

10.11 1.351 1.355 1.337

11.11 1.359 1.357 1.339

$/t 12.11 1.300 1.297 1.293

euro/tonå (1.225 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

na 2.337.770 tone, Germania 317.770 tone, Egipt 143.770 tone, Bangladesh 117.770 tone ¿i Taiwan 97.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 253 euro/tonå (1.240 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în dec. 2021, pre¡ul orzului furajer este 243 dolari/t (1.021 lei), mai mic cu 4 euro/tonå ca såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 77.770 tone ¿i Mexic 1.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Dec Febr

08.11 09.11 10.11 11.11 12.11 213 214 215 217 215 212 213 214 215 214

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

08.11 09.11 10.11 11.11 12.11 377 379 385 391 393 385 393 395 397 399

Dec Febr

08.11 09.11 10.11 11.11 12.11 527 529 531 532 523 529 531 533 534 527

Floarea-soarelui

chidere, pe 12 nov., a fost de 623 dolari/tonå (2.617 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 630 euro/tonå (3.087 lei). A înregistrat o cre¿tere de 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 8 noiembrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, este de 717 dolari/tonå (3.011 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

08.11 09.11 10.11 11.11 12.11 615 617 619 621 623

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 713 euro/tonå (3.494 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 8 noiembrie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 08.11 Rouen 693 Dunquerque 703 Moselle 707

09.11 695 705 709

10.11 697 707 710

11.11 699 709 711

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, a fost de 747 dolari/t (3.137 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

08.11 09.11 10.11 11.11 12.11 Dieppe 623 625 627 629 630

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 710 euro/tonå (3.497 lei), mai mare cu 17 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 711 euro/tonå (3.484 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

12.11 710 711 713

Dec Ian Mar

08.11 873 751 719

09.11 875 753 721

10.11 877 755 723

11.11 879 757 725

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

317 dolari/t

257 dolari/t

$/t

501 dolari/t

215 dolari/t

$/t 12.11 785 759 727

Profitul Agricol 44/2021

Pre]uri [i pie]e

1,205 milioane tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 201 milioane hectare, mai mare cu 3 mil. ha fa¡å de cea din sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha, mai mult cu 1 mil. de ha), SUA (34,4 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (9,7), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (7), Nigeria (6), Ucraina (5,4), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (2,8). Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 12 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7,5), Ucraina (7), China (6,5), Brazilia (6), Africa de Sud (5,5) ¿i Fed. Ruså (5). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (382 milioane tone, mai mare cu 24 mil. de tone fa¡å de anul trecut), China (273 milioane tone, mai mare cu 12 mil. tone fa¡å de anul trecut), Brazilia (118 milioane tone), UE (68 milioane tone, cu 3,4 mil. tone mai mult fa¡å de 2020/21), Argentina (54,5, mai mare cu 4 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (38 milioane tone), India (30 mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (15 mil. t, mai mare cu aproape 1 mil. de tone fa¡å anul trecut), Canada (14 mil. t), Nigeria (11,6). La porumb, raportul USDA din noiembrie anun¡å o produc¡ie mai mare, datoritå randamentelor mari din Argentina, Uniunea Europeanå, Nigeria ¿i Statele Unite. Comer¡ul mondial este mai mic decât luna trecutå, din cauza exporturilor reduse din Brazilia ¿i Bangladesh ¿i a importurilor mici cåtre Nigeria ¿i Tur16

ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (313 milioane tone), China (294 mil. tone), UE (78 milioane), Brazilia (73), Mexic (44), India (29), Egipt (16,4), Vietnam (16), Japonia (16), Canada (16), Argentina (14,5), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (11). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 63 milioane tone de porumb, urmate de Argentina (40,5 mil. tone), Brazilia, cu 29 milioane tone (mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (31,5 mil. tone), Fed. Ruså (4,5 milioane tone), UE (4,4 milioane tone) ¿i Africa de Sud (3 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (26 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16 milioane tone), cia. S-au înregistrat volume de export mai mari doar în Argentina ¿i Uniunea Europeanå. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a råmas neschimbat, la 5,45 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna octombrie, pre¡ul porumbului din SUA a scåzut cu

Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1,205 milioane tone, mai mare cu 6,4 milioane tone fa¡å de estimarea de luna trecutå ¿i cu 86 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2020/21. UE (15 milioane tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Coreea de Sud (11,5 mil. tone), Egipt (10 mil. tone) ¿i Iran (6 mil. tone), Algeria (5). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 304 milioane tone, cu 12 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21.

pagini structurate de Marilena RÅDUCU 9 dolari/tonå, la 260 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 3 dolari/tonå, la 248 dolari/tonå, iar în Brazilia pre¡ul a scåzut cu 7 dolari/tonå, la 258 dolari/tonå. Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a crescut cu 9 dolari/tonå, la 281dolari/tonå. Profitul Agricol 44/2021

Pre]uri [i pie]e

Porumbul în UE> Produc]ii mai mari în Polonia, România [i Fran]a Produc¡ia de porumb din Uniunea Europeanå pentru anul de pia¡å 2021/22 este estimatå de anali¿tii Departamentului pentru Agriculturå al Statelor Unite la 68 milioane tone. Este mai mare cu 2% fa¡å de estimarea de luna trecutå, cu 5% fa¡å de anul trecut ¿i 6% fa¡å de media ultimilor 5 ani. Suprafa¡a cultivatå este cu 2% mai mare decât luna trecutå ¿i va ajunge la 9,1 milioane hectare. Randamentul este prognozat la 7,48 tone/hectar, cu 1% peste luna trecutå ¿i cu 5% mai mare ca anul trecut. Cre¿terea produc¡iei de porumb din UE se bazeazå în special pe revizuirile privind prognozele din Polonia, România ¿i Fran¡a. ¥n Polonia, chiar dacå nu s-a înregistrat nici o modificare a randamentului de 7,03 t/ha, pre¡urile ridicate la porumb i-au determinat pe fermieri så cultive o suprafa¡å mai mare cu 100.000 de hectare. Astfel, pentru anul 2021/22 Polonia are o suprafa¡å cu porumb de 0,9 mil. ha ¿i depå¿e¿te recordul anterior stabilit în anul 2020/21, când au fost cultivate 0,7 mil. ha. Acest lucru a dus la o cre¿tere de 0,7 milioane de tone a produc¡iei

Profitul Agricol 44/2021

poloneze de porumb. ¥n ce prive¿te România, se estimeazå cå produc¡ia de porumb va cre¿te cu 0,6 milioane de tone fa¡å de luna trecutå ¿i va ajunge la 12,5 milioane tone. Aceastå recoltå este cu 1,8 milioane tone mai mare decât anul trecut ¿i cu 0,3 milioane tone peste media ultimilor 5 ani. Pe parcursul sezonului 2021 condi¡iile meteo au fost foarte schimbåtoare în România. Cele mai severe – seceta ¿i cåldura – au fost întâlnite în partea de vest, în timp ce condi¡ii mai bune – cu ploi ample – s-au produs în sud-estul României, care este ¿i cel mai mare bazin cultivat cu porumb. ªi în Fran¡a, consideratå cel mai mare producåtor de porumb din UE, produc¡ia pentru anul 2021/22 a crescut cu 0,3 milioane tone ¿i a ajuns la 14,3 milioane tone. Se anun¡å ¿i o cre¿tere a suprafe¡ei cultivate, cu 35.000 de hectare, pânå la 1,5 milioane hectare. Anali¿tii americani estimeazå un randament extraordinar de 9,65 t/ha, comparativ cu media pe 5 ani, de 8,80 t/ha. Aceste date revizuite se bazeazå pe cele mai recente statistici publicate de Registrul Agricol din Fran¡a.

Ucraina: 38 mil. tone de porumb Produc¡ia de porumb din Ucraina pentru anul 2021/22 este estimatå la 38 milioane tone, în cre¿tere cu 25% fa¡å de anul trecut. Estimårile USDA includ ¿i produc¡ia din Crimeea. Randamentul va atinge 7,01 tone/hectar. Suprafa¡a cultivatå este de 5,4 milioane hectare, neschimbat fa¡å de luna trecutå, dar mai mare cu 1% fa¡å de anul trecut. Din cauza vremii mai umede decât în mod normal, pânå la 4 noiembrie recoltarea porumbului se realizase pe doar 61% din suprafa¡å, fa¡å de 75% la aceea¿i datå a anului trecut. Argentina: 54,5 mil. tone de porumb Pentru anul de comercializare 2021/22 produc¡ia de porumb din Argentina este prognozatå så ajungå la 54,5 milioane tone, în cre¿tere cu 3% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 8% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este estimatå la 8,01 tone/hectar, în scådere cu 2% fa¡å de luna trecutå, dar în cre¿tere cu 2% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå cu porumb ajunge la 6,8 milioane hectare, cu 5% mai mare decât luna trecutå ¿i cu 6% mai mare decât anul trecut. Filipine: 7,8 milioane tone de porumb Produc¡ia de porumb din Filipine pentru 2021/22 va fi de aproximativ 7,8 milioane tone, în scådere cu 3% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 7% fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 3,12 tone/hectar, în scådere cu 3% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 4% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va ajunge la 2,5 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar în scådere cu 3% fa¡å de anul trecut. Scåderea suprafe¡ei ¿i a produc¡iei de porumb din Filipine se datoreazå în principal pre¡urilor nefavorabile de pe pia¡å, care au dus la scåderea constantå a profitului începând cu 2018. În plus, pesta porcinå africanå a redus consumul de furaje pentru porci ¿i pui de carne, iar fermierii au cultivat mai pu¡in porumb. 17

Predic]iile lui Cezar

Muzica banilor [i dansul lor pe burse Grâu Vineri, 18 noiembrie, cota¡ia CPT Port Constan¡a se închidea la 285 euro/tona. Luni, 22, a urcat la 293 euro/t. Cu siguran¡å, lucrurile nu se vor opri aici, fiindcå cerere existå. Algeria a achizi¡ionat 750.000 de tone, la un pre¡ mediu de 383 dolari/t, iar Turcia a cumpårat 385.000 de tone. GASC a achizi¡ionat încå un lot de 60.000 tone, de origine româneascå, la pre¡ul de 371,97 dolari/tonå CIF (346,97 dolari/tonå, FOB Constan¡a). Revenind la GASC, trebuie så notåm cå pre¡ul grâului în paritatea FOB Constan¡a este conform paritå¡ii euro/dolari, de 1:1.125, la 308 euro/tonå, ceea ce conduce la circa 298 euro/tona în paritatea CPT. Cu acest lot vândut cåtre GASC, România î¿i consolideazå pozi¡ia de lider ca origine în ceea ce prive¿te vânzårile de grâu cåtre Egipt, în sezonul 2021-2022, depå¿ind Rusia ¿i Ucraina.

Orz Notåm urcarea cota¡iilor indicative la nivelul de 245-247 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a. Tendin¡a crescåtoare este datå de cererea crescutå din Turcia, precum ¿i de balan¡a negativå de produc¡ie ¿i consum în valoare de circa 4 mil. tone la nivel global. ªi grâul de furaj are aportul såu în aceastå cre¿tere, trågând efectiv dupå el orzul de furaj în schema de înlocuire în furajarea animalelor. Turcia a ini¡iat o licita¡ie pentru 370.000 tone de orz, exact în contextul 18

specificat mai sus, ce va avea loc pe 23 noiembrie 2021. În urmåtorul numår, vom da rezultatul licita¡iei, dar credem cå vom avea o cre¿tere a pre¡ului orzului în portul Constan¡a.

Porumb Indica¡iile porumbului în paritatea CPT Constan¡a råmân ferme, în jurul valorii de 242-244 euro/tonå. Notåm înså probleme cu umiditatea porumbului, care are valori din ce în ce mai consistente, ajungând pânå la nivelul de 19% fa¡å de un standard de 14,5%. Cu toatå bunåvoin¡a exportatorilor, nivelul de umiditate la recep¡ie este foarte ridicat ¿i uscåtoarele instalate în terminalele de export nu fac fa¡å. Porumbul va urma traseul grâului, înså într-un ritm mult mai lent.

Rapi¡å Ultima coborâre de la nivelul de 708710 euro/tonå (Euronext) a fost generatå de nivelul energiei fosile în scådere, de cererea de ulei de rapi¡å în paritatea FOB Rotterdam, precum ¿i de generarea de cåtre fondurile de investi¡ii a unui “profit taking” concomitent cu celelalte mårfuri de pe burse. Dezacordurile ruso-saudite ¿i restric¡iile impuse în state membre UE scad cererea de energie fosilå. Ca atare, rapi¡a scade ¿i ea, fiind în corela¡ie directå.

Floarea-soarelui La nivel de CPT Constan¡a, indica¡iile sunt la nivelul de 660 dolari/t.

Totu¿i, pre¡ul uleiului de floareasoarelui din Ucraina a început så creascå ¿i vedem indica¡ie pentru FOB CSFO de 1.410 dolari/tonå, în cre¿tere cu 22 dolari/tonå. La fel ca fermierii ucraineni, fermierii români doresc înså un nivel mult mai ridicat de pre¡, con¿tien¡i fiind de importan¡a mårfurilor ¿i de limita lor ca volum. Începutul lui decembrie ar putea aduce deci mai devreme nivelurile pe care le estimam, de 710-720 dolari/tonå în paritatea CPT Constan¡a sau DAP Procesator.

Soia În România, nivelurile de såptåmânå trecutå se men¡in (620-630 USD/tonå), cu un apetit foarte redus al procesatorilor locali. Boabele de soia men¡in trendul de såptåmânå trecutå, adicå u¿or în urcare fa¡å de momentul raportului USDA. Diferen¡a este vizibil în cre¿tere, alimentatå ¿i de tranzac¡ii în planul exportului american. În såptåmâna 45, am notat un nivel de 2,9 milioane tone, pentru care s-a cerut inspec¡ia de export din originea SUA. Cu toate acestea, nivelul este vizibil în scådere fa¡å de anii trecu¡i.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 44/2021

ALPHA BANK Rom=nia a desemnat câ[tig\torul campaniei “APIA SAPS [i AGRO IMM INVEST” ALPHA BANK România a desemnat câ¿tigåtorul campaniei APIA SAPS ¿i AGRO IMM INVEST. Viti Miti Farm SRL din Zalåu este câ¿tigåtoarea marelui premiu oferit de ALPHA BANK România în cadrul campaniei APIA SAPS ¿i AGRO IMM Invest, un tractor marca Kubota B1181. Campania s-a adresat IMM-urilor, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale ¿i întreprinderilor familiale care, în perioada 14 mai - 14 septembrie 2021, au ob¡inut finan¡are APIA SAPS sau AGRO IMM Invest. Tragerea la sor¡i a avut loc la sediul ALPHA BANK pe 7 octombrie, iar înmânarea premiului la sediul Agri-Alian¡a,

distribuitor unic în România de utilaje agricole japoneze, marca Kubota. Ferma din jude¡ul Sålaj este conduså de so¡ ¿i so¡ie, care lucreazå singuri 450 hectare de teren. În ultimii trei ani, cei doi au accesat finan¡area APIA de la Alpha Bank ¿i au participat la concursurile organizate de bancå la târgurile agricole anuale din zona Cluj.

Totodatå, prin subprogramul AGRO IMM Invest, banca oferå acces antreprenorilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii ¿i sectorului alimentar la credite cu dobânzi avantajoase ¿i garan¡ii de stat, precum ¿i la sume nerambursabile de pânå la 10% din valoarea finan¡årii.

ALPHA BANK România oferå finan¡åri pentru capital de lucru pânå la 90% din valoarea subven¡iilor pe care fermierii urmeazå så le încaseze de la Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå (APIA) prin Schema de Platå Unicå pe Suprafa¡å (SAPS) ¿i în cadrul Måsurii 14 Bunåstarea animalelor.

Informa¡ii despre cele 2 programe APIA & Agro IMM Invest

https://www.alphabank.ro/imm/credite/finantari-imm/finantare-apia https://www.alphabank.ro/imm/credite/finantari-imm/imm-invest-siagro-imm-invest

Proprietarii fermei Viti Miti, câ[tig\toarea campaniei derulat\ de ALPHA BANK România, primind tractorul din partea reprezentantului ALPHA BANK

ALPHA BANK, membrå a ALPHA BANK GROUP, este o institu¡ie financiarå de top, cu o istorie de peste 25 de ani în România. Banca oferå o gamå diverså ¿i modernå de servicii ¿i produse, atât pentru segmentul de pia¡å dedicat persoanelor fizice, cât ¿i pentru sectorul IMM ¿i corporate. ALPHA BANK România a contribuit în mod inovator la dezvoltarea sectorului financiar bancar prin ac¡iuni îndråzne¡e, precum lansarea primului credit ipotecar cu o ratå fixå pe 10 ani, la începutul anilor 2000, o ini¡iativå care a condus la crearea pie¡ei ipotecare locale, sau lansarea primei emisiuni de obliga¡iuni ipotecare din România, în anul 2019. Profitul Agricol 44/2021

ASOCIA}II

PROFESIONALE Cotiza]ia obligatorie Cine ar trebui s\ gestioneze banii? Cotiza¡ia profesionalå obligatorie e o revendicare mai veche a fermierilor capitaliza¡i, la care nu renun¡å, în pofida cerbiciei clasei politice de a nu adopta o reglementare ce ar putea a¿eza ¿i asana mediul asociativ.

reconizata schimbare a configura¡iei politice oferå o nouå oportunitate pentru rediscutarea subiectului. De data aceasta, liderii principalelor organiza¡ii de fermieri oferå perspectiva lor asupra modului cum ar trebui gestiona¡i banii, dacå to¡i beneficiarii de subven¡ii ar fi obliga¡i så se înscrie într-o asocia¡ie ¿i så cotizeze. Ar trebui ca administrarea så se facå centralizat sau local, de cåtre structurile teritoriale (jude¡ene)?

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, considerå cå, în primul rând, tre20

buie discutat cåtre ce organiza¡ii profesionale ale fermierilor s-ar duce banii. “Opinia mea este cå asocia¡iile care ar urma så încaseze aceste cotiza¡ii ar trebui så fie cu reprezentativitate na¡ionalå, pentru descurajarea apari¡iei de asocia¡ii locale fantomå, care doar så toace cotiza¡ii, fårå a face nimic concret pentru membri”. Ulterior, decizia gestionårii banilor ar trebui låsatå la latitudinea fiecårei asocia¡ii.“Depinde cum sunt structurate asocia¡iile. Sunt unele care au o singurå structurå de conducere, centralizatå. În APPR avem ¿i structuri jude¡ene puternice, pe lângå membri individuali din toatå ¡ara. În prezent, decizia de gestionare a banilor o ia adunarea generalå a fiecårei organiza¡ii, care mandateazå echipa executivå”.

Alexandru Baciu, vicepre¿edinte LAPAR, admite, deschis, cå în lipsa cotiza¡iei obligatorii activitatea asociativå

nu e func¡ionalå, în adevåratul în¡eles al cuvântului. Baciu are deja câteva idei bine structurate despre ce s-ar putea face cu banii din cotiza¡ii. “Dacå se va ajunge la cotiza¡ia obligatorie, banii ar trebui så se ducå spre asocia¡iile viabile, care func¡ioneazå legal, reprezentative la nivel na¡ional. O parte din ace¿ti bani ar trebui så se constituie într-un fond de asiguråri (nu mutual!), la care så participe ¿i statul. Banii ar putea fi gestiona¡i ¿i de asocia¡iile jude¡ene, acolo unde acestea sunt puternice. O parte din bani se pot folosi pentru construirea de depozite prin care så se adune produc¡iile de la micii ¿i marii fermieri. Nu trebuie så inventåm noi roata. Sunt asemenea tipuri de organizare care func¡ioneazå în alte ¡åri europene: Spania, Germania, Italia, Fran¡a, Austria... Din påcate, noi nu reu¿im så trecem peste orgolii ¿i så ne coagulåm în jurul unor proiecte mari, benefice pentru to¡i”.

Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, este ¿i el un sus¡inåtor acerb al cotiza¡iei profesionale obligatorii, fiind con¿tient cå, fårå finan¡are corespunzåtoare, organiza¡iile au via¡å grea. “În ce må prive¿te, plåtesc cotiza¡ie în asocia¡iile unde sunt membru. Majoritatea tinerilor fermieri am våzut cå sunt de acord cu obligativitatea cotizaProfitul Agricol 44/2021

ASOCIA}II PROFESIONALE ¡iei. Deci, îmi påstrez optimismul, chit cå sunt sceptic în privin¡a curajului clasei politice de a lua taurul de coarne.”

Arion spune cå Pro Agro a înaintat un draft de proiect legislativ cåtre comisiile parlamentare pentru agriculturå. “Este clar cå fårå profesioni¿ti ¿i acces la expertizå nu putem realiza mare lucru. De 30 de ani nu am reu¿it. Lipsa aceasta de expertizå duce la dezorganizare ¿i fårâmi¡are contraproductivå. Doar în cazul oieritului existå peste 200

Profitul Agricol 44/2021

de organiza¡ii profesionale înregistrate la MADR”. Arion considerå cå subiectul gestionårii banilor din cotiza¡ii ar trebui amplu dezbåtut în societate, la nivel na¡ional. “Pânå så discut cu dumneavoastrå, nu am våzut aceastå idee, aceastå posibilitate, de a låsa gestionarea la nivel jude¡ean. Meritå analizatå serios.”

Dan Hurduc, pre¿edintele CFRO, crede cå subiectul cotiza¡iilor obligatorii este închis.

“ªi dacå politicienii ¿i-ar asuma protestele mul¡imii de fermieri care, pur ¿i simplu, nu vor så participe la nicio formå de asociere, structura fermelor e mult prea eterogenå pentru a se ajunge la o în¡elegere acceptatå de o maså criticå”, crede Hurduc. Pe de altå parte, condi¡ionarea subven¡iilor europene de plata unei cotiza¡ii profesionale este imposibilå, conform reglementårilor comunitare, deci ar trebui gåsite alte forme de constrângere. “Dacå s-ar ajunge, totu¿i, la o cotiza¡ie obligatorie, consider cå, pentru mai multå rigoare, gestionarea sumelor colectate ar trebui så se facå centralizat. Fårâmi¡area bugetului spre organiza¡ii jude¡ene ar fi neproductivå. Fiindcå ar implica ni¿te cheltuieli suplimentare, cu proceduri financiar-contabile, comisii de cenzorat, comisii de audit ¿.a.m.d.

Robert VERESS

CULTURI

VEGETALE Sustenabilitate [i randament Saaten-Union România încurajeazå ¿i sprijinå fermierii så implementeze un model de agriculturå durabil ¿i profitabil. Suntem singura companie din România care oferå solu¡ii complete pentru un asolament corect ¿i de succes.

rintr-un asolament ¿i o rota¡ie corespunzåtoare se reu¿e¿te påstrarea terenului agricol întro condi¡ie optimå, reducerea cantitå¡ii de îngrå¿åminte chimice ¿i, în acela¿i timp, reducerea semnificativå a eroziunii solului ¿i degradårii structurale. De asemenea, printr-un asolament corect, vom diminua eficient rezerva de fungi din sol, drept urmare, se vor reduce ¿i costurile de pesticide. Nu în ultimul rând, bunele practici agricole ne vor ajuta så facem economii semnificative prin diminuarea cantitå¡ilor de erbicide pe care le folosim. ¥n acest scop, o contribu¡ie semnificativå o au ¿i metodele de lucrare a solului. Pentru stabilirea unui asolament ¿i o rota¡ie eficientå a culturilor vom avea în vedere o serie de factori precum: 1. Media anualå a cantitå¡ilor de precipita¡ii 2. Tipul de sol - gleizat, slab gleizat, predispus la eroziune, båltiri sau degradare structuralå 3. Cerin¡e legislative în vigoare 4. Modul de valorificare a produc¡iei principale ¿i secundare ob¡inute 5. Dotarea parcului de mecanizare: 22

a. Capacitate de însåmân¡are b. Capacitate de între¡inere a culturii c. Capacitate de recoltare d. Capacitate de depozitare ¿i transport Dintre toate probleme pe care fermierii le întâmpinå, problema controlului buruienilor din culturile agricole este, de departe, afecteazå cel mai mult poten¡ialul de produc¡ie a culturii. Pentru cultivatorii de floarea-soarelui, Saaten-Union pune la dispozi¡ie 3 tehnologii de erbicidare: 1. Clearfield ¿i Clearfield Plus, hibrizii: Paraiso 102CL, Marquesa CL, Surprise CLP, Lorette CLP 2. Tribenuron-metyl, hibrizii: Alexa SU, Davero SU ¿i Petronas SU 3. Conven¡ional, hibrizii: Velko ¿i SURO162.

au colectat observa¡iile s-au efectuat urmåtoarele activitå¡i: 1. Planta premergåtoare, porumb sau grâu. 2. Arat toamna sau discuit. 3. Fertilizare 150 kg de NPK 16:16:16. 4. Pregåtit pat germinativ - combinator. 5. Densitate semånat 60.500 bg/ha. 6. Erbicidare preemergent - fårå aplicare ¿i cu aplicare. Substan¡ele active folosite au fost din familia chimica cloracetamide ¿i triazine, dupå cum urmeazå: 312,5g/l s-metolaclor ¿i 187,5 g/l terbutilazin. A¿a cum se poate observa în graficul 1, cea mai mare densitate de plante de floarea-soarelui pe ha a fost ob¡inutå în sistemul de lucråri ale solului “arat toamna” ¿i fårå aplicarea de preemergent. Prin faptul cå am avut un grad de îmburuienare mai ridicat, încå dinaintea råsåririi culturii de floarea-soarelui, unde nu am aplicat preemergent s-a redus presiunea dåunåtorilor Tanymecus

Noile reglementåri legislative vor måri în timp profitabilitatea fermelor prin încurajarea adoptårii de måsuri agrotehnice menite så reducå costul cu pesticidele sau cu îngrå¿åmintele azo- Total plante floarea-soarelui (10 mp) toase. ¥n primåvara anului 2021, s-au fåcut observa¡ii privind gradul de îmburuienare a culturii de floarea-soarelui în func¡ie de diferite lucråri ale solului, diferite culturi premergåtoare sau diferite practici agricole precum aplicarea unui preemergent. ¥n sola din care s-

Profitul Agricol 44/2021

CULTURI VEGETALE popular ¿i lupoaie. Total buruieni (mp) Aceastå tehnologie, Clearfield, este un sistem inovator u¿or de folosit, un sistem care, împreunå cu o geneticå de excep¡ie, asigurå lanuri de floarea-soarelui curate ¿i profitabile. Doza de Pulsar în cantitate de 1,2 l/ha a fost aplicatå în stadiul de 8 frunze al plantei de floarea-soarelui (fereastra de aplicare 14-18 pe scara BBCH), în urma erbicidårii ob¡inându-se o culturå de floarea-soarelui curatå, dintr-o singurå trecere Sistemul Clearfield ¿i Clearfield tehnice corespunzåtoare, iar imple(graficul 2). Plus la floarea-soarelui mentarea noilor tehnologii de conser¥n concluzie, sistemul Clearfield es- vare a apei ¿i de protejare a structurii Odatå cu dezvoltarea culturii de floarea-soarelui s-a folosit un erbicid te ¿i råmâne cea mai completå solu¡ie solului este de la an la an din ce în ce eficace, cu spectru larg de ac¡iune, pen- de combatere a buruienilor în poste- mai necesarå. tru aplicarea în postemergen¡å, cu aju- mergen¡å timpurie, pânå la BBCH 20. Reamintim cå printre solu¡iile opti¥n altå ordine de idei, în ultimii ani, me de stopare a degradårii solului ¿i de torul cåruia am combåtut eficient toate buruienile prezente, inclusiv speciile asiståm la un proces accentuat de ameliorare a calitå¡ii acestuia este ¿i îngreu de combåtut, precum: Ambrosia de¿ertificare. Singura modalitate de a fiin¡area de covoare vegetale pentru pespp. (Ambrozia), Xanthium spp. (Cor- lupta cu acest proces este preîntâm- rioada de repaus a terenului. nu¡i) sau Orobanche spp, denumitå pinarea de¿ertificårii prin måsuri agro¥n acest sens compania SaatenUnion pune la dispozi¡ia fermierilor seRecomandat în rota¡ie cu: min¡e pentru înfiin¡area de “covor vegeAmestec verde Con¡inut Porumb Cereale Rapita Fl.-soarelui tal”. Acest covor vegetal îmbunåtå¡e¿te via¡a microbianå din sol, rupe capilariMu¿tar + facelia ++ ++ + Viterra MP tatea terenului ¿i accelereazå descomMu¿tar + rapi¡å primåvarå ++ ++ Viterra MR punerea resturilor vegetale ale culturii Trifoi, trifoi încarnat, anterioare. lucernå, facelia, mu¿tar, Folosind genetica Saaten-Union, ++ ++ ++ ++ Viterra Mixapis hri¿cå, ridiche furajerå, trifoi împreunå cu måsuri agro-tehnice perro¿u, mazåre de toamnå formante, se va asigura fermelor din Secarå + måzåriche ++ ++ ++ ++ Vietrra SM România sustenabilitatea ¿i rentabilitatea mult doritå. Ovåz + måzåriche ++ ++ +++ +++ Viterra Avic dilaticolis ¿i Opatrum sabulosum, ace¿tia atacând ¿i plantele spontane, nu doar floarea-soarelui. Din punctul de vedere al gradului de îmburuienare, s-a observat categoric avantajul erbicidårii preemergente, dar acest avantaj, în prezentul studiu, a venit cu o presiune mai mare de dåunåtori pe planta de culturå - floarea-soarelui. Prin prisma lucrårilor solului, a¿a cum era de a¿teptat, aråtura de toamnå a adus un avantaj semnificativ, iar planta premergåtoare câ¿tigåtoare a fost grâul.

Profitul Agricol 44/2021

CULTURI VEGETALE

Ameliorarea KWS, adaptabilitate [i productivitate C\t\lin PIRO{C| director marketing KWS

Obiectivul principal al KWS este dezvoltarea de hibrizi de porumb care så îmbine productivitatea ridicatå cu o stabilitate excelentå în condi¡iile pedo-climatice locale.

peciali¿tii companiei pornesc de la acest plus diferen¡iator atunci când decid includerea în oferta comercialå a unui nou hibrid, care a fost testat în prealabil pe mii de parcele, în toatå ¡ara. Doar cei care ating cele mai înalte calificative la toate caracterele agronomice ob¡in aprobarea pentru a fi cultiva¡i în ferme - o decizie de maximå responsabilitate pentru amelioratorii de top din KWS ¿i un garant al calitå¡ii pentru fermieri. Un astfel de exemplu este reprezentat de cåtre hibrizii din grupa CLIMACONTROL3, ce înregistreazå toleran¡å ridicatå la secetå ¿i ar¿i¡å. Aceastå grupå este în permanentå perfec¡ionare cu hibrizi de porumb din cele mai noi surse genetice, care exceleazå în condi¡iile specifice din România. Trebuie eviden¡iat succesul imediat ob¡inut anul trecut cu KWS Donjuan FAO 400, care a devenit un hibrid favorit al fermierilor din zonele cu deficit pluviometric, iar confirmarea este evidentå prin rezultatele ob¡inute în majoritatea fermelor utilizatoare. Inova¡ia caracteristicå grupei este concretizatå în acest sezon prin lansarea a doi hibrizi din grupa FAO 300 - 400, cea mai cerutå în România (KWS Lauro ¿i KWS Almanzo), dar ¿i prin echilibrarea 24

KWS Almanzo FAO 380

maturitå¡ii din portofoliu cu un hibrid robust, mai tardiv (KWS Advisio). Timpuriul grupei, KWS Lauro FAO 300, poate ob¡ine un MMB între 330 360 g ¿i se remarcå printr-o dinamicå pronun¡atå de pierdere a apei din bob dupå atingerea maturitå¡ii fiziologice, în urma testelor efectuate fiind hibridul care pierde cel mai rapid apa din bob din acest segment de maturitate. Prezintå o vigoare deosebitå la råsårire (sus¡inutå ¿i prin tratamentul INITIO), o înflorire rapidå ¿i formeazå KWS Advisio (FAO 480) Campionul de la Orezu Aflat încå din primul an pe podium la Ziua Porumbului 2021, din Orezu (Ialomi¡a), KWS Advisio FAO 480, hibrid ameliorat în România, prezintå o vigoare foarte bunå ¿i o vitezå de cre¿tere mult acceleratå fa¡å de al¡i hibrizi din grupa sa de maturitate (însu¿iri eviden¡iate ¿i datoritå tratamentului inovator INITIO). Planta ajunge la înflorit odatå cu hibrizii din segmentele mai timpurii (FAO 380 -

KWS Lauro FAO 300

devreme elementele esen¡iale de produc¡ie. Datoritå recoltårii timpurii, fermierii pot asigura rota¡ia fårå întârzieri a culturilor ¿i o pregåtire târzie a terenului pentru lucrårile agricole urmåtoare. Ameliorat în România, noul KWS Almanzo FAO 380 atinge un poten¡ial de produc¡ie ridicat, ce poate fi fructificat în condi¡ii diverse de cultivare, datoritå plasticitå¡ii ecologice mari. Îmbinå perfect stabilitatea climaticå ¿i productivitatea ridicatå, ob¡inând rezultate de excep¡ie, superioare majoritå¡ii hibrizilor din aceastå grupå de maturitate.

450). Faptul cå este ameliorat în România îi asigurå o stabilitate de excep¡ie, iar prin valorificarea excelentå a tehnologiilor intensive, oferå un poten¡ial productiv remarcabil. Profitul Agricol 44/2021

CULTURI VEGETALE

2021, un an de excep]ie pentru Ionel Rîmbu Dupå ce anul trecut nici o culturå nu a fost profitabilå pentru Ionel Rîmbu, fermier din Movileni, jud. Ia¿i, anul acesta îi aduce o nouå speran¡å. A ob¡inut produc¡ii pe care nu crede cå le va atinge prea curând.

onel Rîmbu a recoltat 6,7 t/ha la grâu, iar la orz 5,5 t/ha, în condi¡iile în care în propor¡ie de 50% din suprafa¡å a fost afectatå, culcatå de ploi toren¡iale. A fost înså despågubit de firma de asiguråri. La porumb, media era de 11 t/ha pe suprafa¡a recoltatå pânå la data vizitei în fermå. La floarea-soarelui media a fost de 3 t/ha. Sfecla de zahår a fost recoltatå ¿i urma så fie transportatå la Roman. Produc¡ia medie a fost la 60 t/ha, dar mai urma o parcelå la care spera så ajungå ¿i la 70 t/ha. Cantitatea livratå deja, 60% din suprafa¡å, avea digestia medie de 16,4%, iar ultima parcelå ajungea la 1718%. Fermierul spera ca la final så

încheie cu 17%. Are 175 ha cu sfecla. Cheltuiala se duce la peste 6-7.000 lei/ha, la sfeclå. O considerå o culturå grea, dar ¿i plåcutå. Ratarea unei erbicidåri creeazå probleme serioase. La celelalte culturi investi¡ia este de 44.500 lei/ha. Noul an nu începe la fel de bine. Seceta l-a fåcut pe fermier så-¿i adapteze planurile. A semånat 180 ha cu orz ¿i a mårit cu 100-150 ha, la 300 ha, suprafa¡a cu grâu, pentru cå nu a putut semåna rapi¡å, din cauza secetei. În ultima såptåmânå din octombrie påioasele nu råsåriserå. Pre¡urile unor sortimente de îngrå¿åminte deja s-au triplat ¿i nici nu existå marfå disponibilå. Anul trecut a cumpårat ureea cu 1.700 lei/tonå, acum e 4.500 lei/tonå. Chiar dacå sunt firme importatoare din Ucraina sau Rusia, în toamna aceasta nu au adus marfå. Rîmbu fost inspirat. În varå a fåcut un credit prin IMM Invest, cu care a cumpårat îngrå¿åminte la pre¡uri ceva mai bune. Are inclusiv pentru primåvarå, atât azotoase, cât ¿i complexe. Pre¡urile la semin¡e au crescut cu 10%. Pentru a reduce, în viitor, costurile cu îngrå¿åmintele, va cre¿te suprafa¡a

Investi¡ii în produc¡ie ¿i valorificare Cele douå investi¡ii pe care le are în plan reflectå strategia echilibratå de dezvoltare. Una se referå la produc¡ie, iar cealaltå la valorificare. Vrea så cumpere douå semånåtori performante pentru påioase, cu sistem pneumatic, de 5-6 m, ca så poatå fi trase de 150-170 CP. Pentru prå¿tioare este mul¡umit de semånåtorile Monosem pe care le are. Capacitatea de stocare este, în prezent, de 2.000 de tone. 26

Vrea så mai facå o halå de 1.000 de tone pânå la urmåtoarea recoltå. La final de octombrie avea pe stoc 500 de tone de porumb ¿i 600 de tone de grâu. Anul acesta a încheiat contracte futures. A început så vândå din luna mai. Era un pre¡ “buni¿or” ¿i a dat 500 t de grâu ¿i 600 t de orz. “Era nevoie ¿i de bani”, justificå el decizia. A vândut grâul cu 900 lei/tonå. Acum a ajuns la 1.020 lei/tonå.

cultivatå cu soia, încurajat fiind ¿i de rezultatele ob¡inute anul acesta, cu o tehnologie pe care nu a mai practicat-o pânå acum. “De când cultiv soia nu am avut o produc¡ie atât de mare”, spune fermierul. A avut 60 ha, iar pentru anul viitor vrea så ajungå la 100 ha, având în vedere ¿i aportul de azot. Dupå schimburi de experien¡å cu fermieri ¿i distribuitori din zonå a semånat soia la 70 cm ¿i a råmas surprins de randament. A ob¡inut 4.300 kg/ha, cu 600 kg/ha mai mult decât cea semånatå la 25 cm. Densitatea a råmas aceea¿i, 45 b/ha. A fåcut douå pra¿ile mecanice ¿i a administrat azotat la o pra¿ilå. Tot pentru îmbunåtå¡irea calitå¡ii solului ar semåna ¿i 50 ha cu lucernå, dacå reu¿e¿te så ajungå la un acord cu Liviu Bålånici, fermier important din Moldova, ce are un sector zootehnic dezvoltat.

Istoric ¿i perspective Inginer mecanic de profesie, Ionel Rîmbu a lucrat la Tehnoton, iar apoi la Romcereal, 12 ani. A fost ¿ef de bazå de recep¡ie, apoi a început agricultura cu påmântul pårin¡ilor ¿i bunicilor, prin 1997, cu 15 ha. “E o meserie frumoaså så lucrezi în agriculturå, cu toate cå e greu”, spune Rîmbu. În fermå sunt trei fra¡i. El este administratorul. Din suprafa¡a de o mie de hectare lucratå, doar 200 ha cumpårate. A cumpårat cu 4-5.000 euro/ha. Ar vrea så ajungå la 3-400 ha în proprietate, dar pre¡urile au început så creascå pentru suprafe¡ele mari, compacte. Discutå cu o firmå din Bucure¿ti care a cumpårat în urmå cu 25 de ani ¿i vinde 35 ha pe care le lucreazå acum în arendå. Trei proiecte pe fonduri europene. A luat o parte din utilaje. Profitul Agricol 44/2021

CULTURI VEGETALE

Codrin, unul din cei doi copii ai såi, a terminat liceul ¿i urmeazå Facultatea Managementul Afacerilor în Agriculturå. “A vrut el, nu l-am trimis eu”, precizeazå el. A avut o singurå discu¡ie în urmå cu doi ani ¿i l-a sfåtuit så urmeze cale pe care ¿i-o dore¿te. A terminat Colegiul Na¡ional “Costache Negruzzi” Ia¿i, unul dintre cele mai bune licee din Ia¿i. Putea så urmeze orice facultate ¿i-ar fi dorit. “La Agronomie au råmas surprin¿i cå a venit un copil de la Negruzzi cu media 9,80”, se mândre¿te fermierul. Tânårul student terminå cursurile la ora 13, dupå care vine în fermå. L-a luat în fermå de când era copil. Se urcå pe tractor, a lucrat ¿i pe combinå.

Dupå taxe ¿i råsplatå? Colaborarea cu institu¡iile statului este cel mai mare neajuns în via¡a de fermier, considerå Rîmbu. “Plåtim taxe, impozite, dar nu nu avem infrastructura. Dacå dorea¡i så veni¡i acum un an ¿i jumåtate în fermå, nu mai ajungea¡i pânå la Movileni. Distribuitori de pesticide, de îngrå¿åminte refuzau transProfitul Agricol 44/2021

portul. Sunt 30 de ani de când spunem cå trebuie så se îmbunåtå¡eascå ceva”, remarcå fermierul.

Måsuri pentru cre¿terea rentabilitå¡ii Pentru a cre¿te rentabilitatea fermei nu are o formulå magicå. Urmåre¿te så diminueze costurile ¿i så creascå venitul, în special prin productivitate. Lucråri cât mai pu¡ine, consumuri mici de motorinå. Anul acesta a trebuit så renun¡e la arat. A folosit un disc greu, un cultivator. Are predominant sol brun, dar ¿i parcele mai argiloase, suprafe¡e mici. Pentru cre¿terea produc¡iei se bazeazå pe testårile ACCPT Ia¿i. Anterior testa cinci-¿ase hibrizi pe câte trei-patru hectare, pentru ca apoi så extindå produc¡ia pe 20-30 ha, în func¡ie de rezultate. În ultimii doi ani nu a mai fåcut teståri în fermå. În alegerea hibrizilor de porumb, umiditatea la recoltare conteazå foarte mult. Folose¿te grupe FAO 350-400. “Nu am sta¡ie de uscare ca så-l pot depozita în condi¡ii bune”, argumenteazå acesta.

La porumb, seamånå 75.000 boabe, så råmânå 68-70.000 pl/ha. În zona sa e un “triunghi al Bermudelor”. La 10-15 km plouå, iar în zona sa e secetå. Are contract pentru loturi de hibridare de floarea-soarelui, de obicei de câte o sutå de ha. A avut ¿i de porumb, dar firmele producåtoare au renun¡at întrucât nu are sistem de iriga¡ii, ceea ce înseamnå cå nu se pot baza pe o produc¡ie stabilå. “Cred cå de la anul renun¡ la loturile de hibridare pentru cå nu existå for¡å de muncå. Cu ani în urmå, când aveam 200 ha, adunam 100-150 de oameni. Anul acesta, cu o parte din salaria¡ii mei, am adunat 20-25 de oameni”, spune fermierul. Pre¡urile oferite pentru hibridare ar trebui så fie cu 20-30% mai mari, considerå Rîmbu. Pentru anul urmåtor se gânde¿te la un hibrid HO, de¿i este cu 500 kg/ha mai micå produc¡ia decât a celor clasici. În urmå cu câ¡iva ani bonusurile pentru floarea-soarelui higholeicå ajungeau ¿i la 120 dolari/tonå.

Adrian MIHAI 27

CULTURI VEGETALE

Ferma lui Marcel Pop la un an de la contractul cu ADS Pe 27 noiembrie se împline¿te un an de când Marcel Pop, din jude¡ul Satu Mare, a preluat 49,6 ha pe 20 de ani. Era primul tânår fermier care beneficia de modificarea legisla¡iei astfel încât cei pânå în 40 de ani, cu studii în domeniu, så aibå acces la terenurile ADS prin negociere directå.

mente mai multe, e mai sensibilå pentru mine momentan”, spune Pop.

istan¡a de aproape 30 km dintre ferma veche ¿i suprafa¡a ob¡inutå de la ADS e consideratå acceptabilå. Implicå înså o planificare mult mai atentå a timpului alocat. Dureazå douå ore så parcurgå distan¡a cu tractorul ¿i trei ore cu combina închiriatå. Suprafa¡a fermei a crescut de peste patru ori, de la un an la altul. Anul trecut lucra 20 ha, iar acum a ajuns la 90 ha, întrucât a mai luat ¿i alte suprafe¡e, nu doar de la ADS. Efortul de adaptare a fost mare. În plus, primåvara a fost foarte grea. Munca în plus depuså datoritå extinderii fermei o considerå “o provocare”. Nu regretå înså câtu¿i de pu¡in. Arenda de 850 kg/ha nu e o problemå, chiar dacå nu a avut cele mai bune condi¡ii de produc¡ie.

Condi¡ii dificile, produc¡ii acceptabile Pe toatå suprafa¡a de la ADS a cultivat floarea-soarelui. A ob¡inut 2,2 tone/ha, o produc¡ie pe care o considerå acceptabilå, având în vedere condi¡iile meteo de anul acesta, din zona sa. “Anul a fost foarte greu. Am avut probleme foarte mari la semånat. A fost 28

o primåvarå extraordinar de ploioaså. A plouat zi de zi timp douå luni, dupå care au råmas båltiri foarte mari”, spune Pop. Urmeazå så termine recoltat porumbul pentru a putea apoi så înceapå lucrarea de arat. A cultivat porumb pe 25 ha, preponderent FAO 350. Pentru cå solul este nisipos, intrå la semånat devreme pentru a nu pierde apa. Pe cele câteva hectare recoltate pânå acum, produc¡ia medie la porumb este de 8 t/ha, cea mai bunå parcelå fiind cu 8,2 t/ha. Nu este tocmai o produc¡ie bunå. Anul trecut, media a fost de 12,5 t/ha. A fost înså un an extraordinar, dupå cum remarcå fermierul. Paradoxal, în sud-est ¿i est, anul trecut produc¡iile au fost compromise de seceta istoricå. “La floarea-soarelui am avut 3,8 t/ha ¿i aproape 7 t/ha la grâu”, continuå Pop rememorarea rezultatelor din 2020. Anul acesta grâul a avut o produc¡ie de aproape 7,5 t/ha, cu calitate de panifica¡ie. Nu poate så semene rapi¡å, nu are utilajele necesare pentru tratamente ¿i recoltat. “Necesitå trata-

Investi¡ii în utilaje, depozitare ¿i zootehnie Vrea ca în doi-trei ani så ajungå la 100 ha. ªi-a fåcut planul så måreascå suprafa¡a cu 3-4 ha în fiecare an, în proprietate sau prin contracte de arendå. Nu este înså simplu. Sunt destul de mul¡i fermieri în zonå care lucreazå 50100 ha. “Avem ¿i un fermier foarte mare, care lucrå 2.000 ha, iar parcelele mari le cam acapareazå. Nu ne putem bate în termeni egali”, poveste¿te acesta. Pânå la urmåtoarea recoltå, Pop vrea så construiascå o halå pentru a depozita cereale. “Se pierde foarte mult la vânzarea la recoltat. Vrem så depozitåm ¿i så vindem atunci când este un pre¡ mai bun”, spune fermierul. Tânårul fermier inten¡ioneazå så achizi¡ioneze un tractor de 140-150 CP, pentru lucrårile mai grele. Vrea så poatå ara cu un plug reversibil cu 4 trupi¡e ¿i så poatå efectua o scarificare 40-45 cm. Acum nu are posibilitatea de a scarifica. “Terenurile aici probabil cå nu au fost scarificate niciodatå”, spune tânårul fermier. O idee mai veche, pe care o anun¡a chiar la momentul semnårii contractului pentru preluarea terenului ADS, va fi în topul prioritå¡ilor în iarna aceasta. Pentru cå nu a avut timp pânå acum, ¿i-a planificat så se ocupe de proiectul pentru a înfiin¡a o halå de reproduc¡ie, pentru 200 de scroafe. “Existå cerere în zonå. Sunt gospodari care mai iau purcei, îi ¡in pentru ei, pentru familie”, remarcå femierul.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 44/2021

GR|DINA,

VIA [i LIVADA Sera lui Mihai Haraga

În Bivolari, jude¡ul Ia¿i, pe ruinele complexului de porci, Mihai Haraga a construit o afacere de dimensiuni impresionante: Grupul Semtop, care cuprinde o fermå de culturå mare pentru loturi semincere, o fabricå de semin¡e ¿i o serå de 3 hectare pentru ro¿ii, cultivate în sistem hidroponic.

Profitul Agricol 44/2021

realizare aparte o reprezintå serele de 2,85 hectare. Sunt împår¡ite în douå sectoare: unul de un hectar ¿i celålalt de 1,85 hectare. Este la acela¿i nivel cu cele mai moderne sere din lume: climatizarea este computerizatå, cu un control strict al temperaturii ¿i umiditå¡ii. Nu se folosesc pesticide, prin urmare, umiditatea trebuie så fie cât mai scåzutå. Sistemul de irigare este controlat de computer ¿i deci dozeazå precis nutrien¡ii necesari pentru dezoltarea plantelor. În acest mod, se ob¡in ro¿ii fårå reziduuri de substan¡e chimice, lucru demonstrat de analizele efectuate în laboratoarele specializate din ¡arå ¿i din afara ¡årii. Polenizarea se efectueazå uniform cu ajutorul bondarilor. Ni¿te ¡ân¡ari prådåtori distrug musculi¡ele albe de serå (Trialeurodes vaporariorum). Prin urmare, nu mai este nevoie de insecticide. Ferma cultivå “ro¿ii clasice” (soiul Merlice), “pruni¿oare” (soiul Prunus), ro¿ii cherry. Produc¡ia diferå în func¡ie de soi. Sera are o capacitate de produc¡ie de 1.000 de tone pe an (aproximativ 35-37 kg/mp). Råsadurile se planteazå la începutul lunii martie ¿i ci-

clul de vegeta¡ie dureazå aproximativ 9 luni. Prima recoltå apare la începutul lunii mai. Vârful produc¡iei este în lunile iunie-iulie. Ultimele ro¿ii se culeg chiar în preajma sårbåtorilor - 15-20 decembrie. În perioada ianuarie-martie, serele se igienizeazå ¿i se pregåtesc pentru un nou ciclu de vegeta¡ie.

Sistemul hidroponic Påtlågelele ro¿ii se planteazå pe substrat vegetal din nucå de cocos - coji aduse de furnizori din Ungaria. Substratul se schimbå în fiecare an. “Noi alegem semin¡ele ¿i avem diver¿i furnizori care aduc portaltoiuri”, spune Liviu Bådåråu, director comercial al grupului Semtop. “Luåm practic plantele gata altoite, pregåtite pentru sådit. Portaltoiul este tot un hibrid de ro¿ie. Hibrizi sunt foarte mul¡i, dar tehnologia este aceea¿i ca în Spania, Italia sau Olanda. În ultimii doi ani, am cumpårat råsaduri din Ungaria, unde existå mai multe firme care livreazå pentru diverse ¡åri din Europa. Noi le comunicåm ce semin¡e ¿i ce soiuri vrem, iar ei ne trimit råsadurile. Sera este învelitå cu folie dublå, uuu Viorel PATRICHI 29

GR|DINA, VIA [i LIVADA uuu rezistentå la intemperii.” Intrarea în serå se face prin filtru, dupå du¿. Construc¡ia a început în 2013 ¿i a fost finalizatå în 2014. Modelul este originar din Spania. Sera este ridicatå pe schelet metalic, cu folie dublå. Aici se cultivå påtlågele ro¿ii altoite. Pe un portaltoi, se planteazå douå plante de tomate, doi hibrizi din Olanda. Hibrizii au o cre¿tere nedeterminatå, pot ajunge la 14 metri lungime. Produc¡ia la hectar este de 300 de tone. Irigarea ¿i fertilizarea se fac printrun sistem complex de furtunuri sub¡iri. Se dozeazå cerin¡ele precise ale plantelor. Fiecare plantå prime¿te apa ¿i fertilizantul prin douå furtunuri care picurå în dreptul rådåcinilor. Planta urcå pe suport pânå la înål¡imea de 3,8 metri, dupå care este coborâtå ¿i conduså mai departe, în sens invers fa¡å de cealaltå plantå din ghiveci. Când planta ajunge la înål¡imea de 3,80 metri, este coborâtå pe o bobinå de a¡å. Ro¿iile se copilesc ¿i se paliseazå, adicå se leagå. Lucråtorii laså maxim 5 fructe pe un ciorchine. Cele mai mici fructe se îndepårteazå.

Încålzirea este o mare provocare Subven¡ia de 3.000 de euro pentru fiecare 1.000 de metri påtra¡i se prime¿te ¿i pentru solar dacå ro¿iile nu cresc pe påmânt. Le recolteazå coapte, nu folose¿te desican¡i. Familii de bondari lucreazå intens pentru polenizare. Dupå cules, ro¿iile ajung a doua zi în marile magazine. Semtop produce 1.000 de tone de ro¿ii pe an. “Costurile cu încålzirea ne afecteazå foarte mult. Plantåm la începutul lui martie ¿i ciclul se încheie la sfâr¿itul lui decembrie. Folosim pele¡i de lemn sau din cojile de floarea-soarelui, pe care îi cumpåråm direct de la procesatori. În ianuarie-februarie, pregåtim sera, facem dezinfectåri. Nu putem scoate a doua culturå,” spune Bådåråu. Din cauza costurilor, Liviu Bådåråu se gânde¿te så cumpere un arzåtor cu balo¡i de paie. Cåldura se ridicå la peste 30

20% din totalul cheltuielilor. “Acum folosim pele¡i de floareasoarelui de la fabricile de ulei sau pele¡i de rå¿inoase, care au putere caloricå mai mare, dar sunt mai scumpi. Încålzirea cu pele¡i e mai comodå, po¡i s-o faci automatizat. Cu paie este ceva mai greu, mai incomod, î¡i trebuie ¿i oameni, dar când te ui¡i la costuri, poate fi mai avantajos. Trebuie så ¿tii så exploatezi sera. Noi încheiem ciclul cu aproape zero pesticide. Nu sunt ro¿ii

bio pentru cå nu le cre¿tem direct pe påmânt, dar po¡i så men¡ii echilibrul preventiv. Existå substan¡e omologate drept bio. De exemplu, inginerul nostru igienizeazå sera cu apå oxigenatå. Facem polenizarea cu bondari. Este mai eficientå decât polenizarea cu albine. Bondarii nu în¡eapå frecvent ca albinele ¿i au eficien¡å mai mare fiindcå bat din aripi mai intens ¿i polenizeazå mai uniform plantele. De asemenea, sunt mai pu¡in preten¡io¿i la mirosurile emanate de florile påtlågelelor. Dacå nu le place un miros, albinele pleacå imediat din zona respectivå. Bondarii au o duratå de via¡å de o lunå ¿i jumåtate, deci îi înlocuim frecvent. Furnizorii ne aduc bondarii din Olanda.” Semin¡ele vin din Olanda, din Fran¡a la producåtorii de råsaduri din România. “Noi avem nevoie de 40-50.000 de fire.” Ro¿iile cultivate în câmp necesitå alte chimicale. Reziduurile chimice sunt

mai multe la micii producåtori. “Noi am folosit doar ni¿te fungicide bio. Facem primåvara un tratament cu un fel de tincturå de iod. Se folose¿te ¿i apa oxigenatå.” Vechile tratamente nu au fost uitate de speciali¿ti, dar, deocamdatå, nu s-au gåsit modalitå¡i de produc¡ie în cantitå¡i mari pentru asemenea substan¡e. De exemplu, solanina (glicoalcaloizii) se aflå în vrejul de cartof, de påtlågele ro¿ii, påtlågele vinete, de låsnicior. Se folose¿te ca fungicid ¿i pesticid în legumiculturå. “Suntem la limita supravie¡uirii. Ro¿iile pleacå de la noi cu 3 lei kilogramul pe timp de varå, fårå TVA. Mult sub costuri. La final de sezon, pre¡ul ajunge la 4,50 lei kilogramul. Avem probleme mari cu zilierii, care vor 110-120 de lei pe zi, cu maså gratuitå, cu transport gratuit de la 50-60 de kilometri. Asta înseamnå cå trebuie så le dau 160 de lei. ªi nu vin. Dar dacå le dai 100 de lei pe zi în mânå, ce faci cu salaria¡ii? Nu este muncå u¿oarå, este cald, dar nici la sapå nu e.” Grupul Semtop cuprinde acum societatea Agricola ºigåna¿i, crea¡ia lui Aurel Placinschi, Semconsult top. Fabrica de semin¡e nu intrå în Semtop ¿i apar¡ine companiei Remington. Legåtura este Mihai Haraga, specialistul care reprezintå interesele companiei Remington. În 2013, a demisionat din func¡ia de director la Monsanto pentru Europa Centralå ¿i de Est. Mihai Haraga este ¿i vicepre¿edintele companiei Remington Seeds, cel mai mare prestator de servicii de multiplicare a semin¡elor din lume. Concuren¡a neloialå a producåtorilor din afara ¡årii este foarte periculoaså pentru legumicultura româneascå. “Nu cerem subven¡ii autoritå¡ilor, dar solicitåm douå lucruri simple. Noi vrem doar så fie controlate de pesticide ¿i taxate corespunzåtor legilor în vigoare toate legumele care intrå în ¡arå ¿i så verifice legumele din magazine. ANSVSA poate construi douå-trei laboratoare performante la nivel de ¡arå în acest scop”, spune Liviu Bådåråu. Profitul Agricol 44/2021

DIREC}IILE

AGRICOLE O [ans\ pentru micii fermieri Pentru a-i convinge pe micii fermieri så se asocieze în grupuri de producåtori sau chiar în cooperative, Gabriel Ila¿, noul director al Direc¡iei Agricole Jude¡ene Timi¿, va organiza, împreunå cu primåriile locale, o serie de întâlniri cu micii fermieri din Banatul de ¿es. În acest demers, considerat foarte necesar, vor fi viza¡i fermierii din bazinele legumicole, dar ¿i crescåtorii de ovine, de vaci de lapte ¿i vaci de carne. Apoi întâlnirile se vor muta în zona Banatului de deal ¿i colinarå. “Vrem så îi convingem pe cei cu suprafe¡e mici ¿i cu produc¡ii provenite din ferma de familie cå este foarte important så fie uni¡i, pentru cå numai a¿a î¿i vor putea valorifica produc¡ia cu succes ¿i î¿i vor asigura o pia¡å localå solidå, ca så nu mai ajungå så î¿i arunce la gunoi legumele ¿i fructele sau så råmânå cu brânza sau smântâna în depozit. Nu îi avem în vedere pe fermierii mari, fiindcå ei se descurcå singuri ¿i, de fapt, pe ace¿tia e ¿i greu de asociat”, a declarat Ila¿. Pânå acum, în Timi¿, sunt înregistrate ¿ase grupuri de producåtori care func¡ioneazå foarte bine. Au o pia¡å de desfacere sigurå ¿i cifre de afaceri mari. Succesul vine ¿i de la faptul cå ceea ei produc pe suprafe¡e mici ¿i în fermele de familie cu câteva zeci de vaci sau oi este sånåtos ¿i de foarte bunå calitate. “Când aceste produse au o pia¡å eficientå de valorificare, to¡i au de câ¿tigat, ¿i fermierii, ¿i consumatorii, dar ¿i statul, fiindcå activitå¡ile sunt monitorizate, fiscalizate ¿i la vedere. Problema 32

grea a fermierilor mici este cå nu pot ajunge pe pia¡a mare, în hipermarket, de¿i au produse de foarte bunå calitate, fiindcå se ¿tie cå retailerii vor cantitå¡i, iar dacå fermierii nu sunt organiza¡i în

Gabriel ILA{, director Direc]ia Agricol\ Jude]ean\ Timi[

grupuri sau cooperative nu au nicio ¿anså så ajungå în hipermarketuri, acolo unde e marele joc pe pia¡å”, aten¡ioneazå noul director al DAJ Timi¿.

În ultimii 20 de ani, în jude¡ul Timi¿ s-a construit o singurå fermå zootehnicå, iar alte 30 s-au închis. De asemenea, 25 de mici fabrici de procesare a laptelui au dat faliment. Drama producåtorilor singuri se adânce¿te de la an la an, în primul rând cå nu sunt organiza¡i, dar ei sunt ¿i ignora¡i de cåtre autoritå¡i, pe motiv cå statul nu trebuie så se bage în afacerile lor. Ila¿ a adåugat: “La ultima vizitå a ministrului agri-

culturii, Adrian Oros, la Timi¿oara, chiar am discutat cu el despre urgentarea dezvoltårii unor lan¡uri puternice de procesatori ¿i a unei pie¡e locale sigure. Sunt douå condi¡ii obligatorii ale dezvoltårii agriculturii actuale. Înfiin¡area grupurilor de producåtori înseamnå câteva demersuri birocratice, dar totul va fi numai spre binele lor dacå vor în¡elege cå numai asocia¡i vor putea face fa¡å pe pia¡å actualå, invadatå de produse ieftine ¿i de proastå calitate din import”. Un lucru este sigur: pia¡å localå este complexå, fiindcå Timi¿oara este într-o puternicå expansiune, iar produsele agroalimentare ob¡inute de micii fermieri ar avea unde så fie valorificate, mai ales cå acum se aflå la mare cåutare produsele tradi¡ionale ¿i bio. Gabriel Ila¿ a conchis: “Sunt probleme majore pe care eu a¿ vrea så le rezolv, cât pot. Så treacå ¿i hopul acesta, så fiu instalat în scaun prin concurs, a¿a cum e normal, så am stabilitate ¿i atunci voi putea så ac¡ionez pentru a veni în mod concret în sprijinul micilor producåtori, care sunt foarte mul¡i în jude¡ul Timi¿”. Gabriel Ila¿ a fost primar în Cenei, pânå în septembrie 2020. Din iulie 2021, a luat concursul la DAJ, pe inspec¡ii, agriculturå ecologicå. Dupå câteva luni, a fost numit director adjunct, apoi, director plin, dupå ce fostul director a renun¡at la func¡ie ¿i a trecut în pozi¡ia de director adjunct.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 44/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ziua de mâine este mohorât\

pentru mica ferm\ zootehnic\ Imediat dupå 1990, a dezvoltat zootehnia proprie din ogradå, încercând mai multe profiluri de exploata¡ie. De la porci pânå la vaca de lapte. ªi a fåcut mereu selec¡ie drasticå, intervenind cu infuzie de material seminal chiar ¿i din alte rase pentru anumite corec¡ii. Acum are 200 de vaci frumoase ¿i lucreazå 300 de hectare de teren.

“

Pe mine må intereseazå laptele, spune Ioan Cristolovean de la Stupini, jude¡ul Bra¿ov. Când am cumpårat primele animale, ob¡ineam 3500-4.000 de litri la o lacta¡ie. Am ajuns la 8.000 de litri prin infuzie de Red Holstein. Apoi, a apårut cartea de raså. ªi am plecat din asocia¡ia de la Bra¿ov pentru cå nu puteam så fiu în douå locuri.” A pornit ca o fermå de familie ¿i are acum o fermå comercialå tipicå, orientatå spre produc¡ia de lapte. Cum satul Stupini este practic înghi¡it de Bra¿ov, Ioan Cristolovean este depunctat sever pentru orice proiect ar depune. Nu a reu¿it så profite nici de programul “Instalarea tânårului fermier”, a¿a cå Alexandru, feciorul care îl ajutå la muncile grele, nu a beneficiat de vreun sprijin. Nefiind o exploata¡ie de elitå pentru reproduc¡ie, ferma lui Ioan Cristolovean

se remarcå prin experimente proprii. Cu cinci ani în urmå, a fåcut o infuzie de Montbeliard pe vacile lui din raså Bål¡atå Româneascå. Montbeliard provine tot din tulpina Simmental la origine. Cu alte vaci a fåcut o infuzie de Ro¿ie Suedezå. “Am ¿i acum vaci din aceastå raså, care dau 8.000-9.000 de litri la o lacta¡ie, dar nu primesc subven¡ie fiindcå Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie nu recunoa¿te rasa, cå au sec¡iune numai pentru Montbeliard. Ar putea så înfiin¡eze o sec¡iune secundarå, în care så le cuprindå ¿i pe celelalte. Noi avem certificate de origine pentru vacile noastre pe trei genera¡ii. Nu se punea problema cår¡ii de raså pe-atunci. Am folosit un taur de raså Ro¿ie Suedezå ¿i am ob¡inut ni¿te vi¡ei foarte buni. Cum så renun¡ la ei? ªi nu vor så-mi dea subven¡ie”. Continuå inseminarea cu Bål¡atå Româneascå peste metisele de Montbeliard. Vrea så revinå la Red Holstein, chiar dacå ¿tie cå nu are ¿anse så intre în cartea de raså cu asemenea vaci. Nu duce vi¡ei la Hårman pentru ferma ACVBR-Sim. El vrea så consolideze o fermå comercialå. “Eu fac inseminare cu tauri de la BVN Mure¿, iar ei merg mai mult pe rela¡ia cu Semtest Craiova.” Preferå så råmânå la mijloc. “Eu, ca fermier, må gândesc la ce e mai bun pentru mine...” Participå totu¿i la programul de ameliorare al Asocia¡iei Crescåtorilor

de Vaci “Bål¡atå Româneascå”, tip Simmental de la Hårman. “Selectåm animalele cu cel mai bun poten¡ial de lapte. Pe mine må intereseazå mai ales laptele. Am ridicat ¿i ¿tacheta la Bål¡ata Româneascå. Am asemenea vaci cu 8.000-8.500 de litri de lapte la o lacta¡ie. Vacile mele månâncå aceea¿i ra¡ie. Încercåm så dåm o hranå cât mai bunå pentru a ob¡ine gråsime ¿i proteina necesarå pentru brânza maturatå. Cumpåråm o parte din furaj granulat pentru concentrate. ªrotul e foarte scump, iar pre¡ul laptelui a crescut fabulos, cu... 5 bani la litru. Laptele pe care nu-l procesez îl vând cu 1,45 lei la Covalact.” Realizeazå selec¡ia dupå un singur criteriu de bazå: produc¡ia de lapte. “Înlocuim cam 20-25% din vacile noastre în fiecare an.” Le va face grajd nou când va avea bani suficien¡i. “Så råmânå ceva dupå mine...” Eforturile de ani lungi ale acestui om aratå cât de greu se construie¿te o fermå de familie profitabilå ¿i, mai ales, cât de complicat este så men¡inå ritmul. “Peste trei ani, voi ajunge unde mi-am propus. Vreau så fac o nouå salå de muls cu Westfalia sau cu DeLaval, 2 x 6 locuri. Fac selec¡ie severå ¿i nu am vândut vi¡ele. Am 25 de vi¡ele ¿i a¿ vrea så vând. Voi ¡ine 80 de vaci, cu peste 8.000 de litri la o lacta¡ie. ªi nu avem oameni. Degeaba îi dai unui om 1.000 de euro brut. Eu plåtesc la stat ¿i dårile. Cautå forme legale ¿i pentru ciobanii de pe vârful muntelui.” Profitul Agricol 44/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR Ioan Cristolovean, Stupini, jude]ul Bra[ov

Diversificarea afacerii Acum produce 1.000 de litri de lapte pe zi ¿i vrea så ajungå la 1.500 de litri. Este foarte dezamågit cå ANSVSA nu aplicå legea pentru combaterea falsurilor din pia¡a laptelui de la noi. “Cine va face ordine în pia¡å ca så nu se mai vândå produse contrafåcute pentru ca munca noatrå så nu fie batjocoritå? Nu efectueazå nimeni analize pentru gråsimile trans. Bunica fåcea cârna¡ii din carne, a¿a facem ¿i noi, nu din E-uri. Statul nu intervine pentru produsele naturale, nu impune standarde pentru produse, asocia¡iile nu vin alåturi de fermieri ca så stimuleze produsele naturale, cu parametri riguros respecta¡i. Am fåcut laborator nou cu domnul Elisei, aici, în Bra¿ov, la ANZ, pentru analiza laptelui. Trebuia så fie un laborator neutru, între fermieri ¿i procesator, dar zace încuiat.” Are 82 de hectare de på¿une de la primårie ¿i vrea så creascå vaci Angus, dar sperå så poatå face procesarea cårnii. Cultivå 300 de hectare. A fåcut un credit de 500.000 de euro ¿i a cumpårat Profitul Agricol 44/2021

aproape toatå gama de utilaje: douå tractoare John Deere, semånåtori, o preså de balotat, douå cositoare - una pe fa¡å, alta pe spate - pentru un randament mai mare la recoltat ¿i la uscare. “Cosesc 40 de hectare pe zi, dublu fa¡å decât coseam înainte. Aici timpul de uscare este foarte scurt fiindcå plouå mult. Eu îmi asigur în fiecare an fânul, porumbul de siloz ¿i necesarul de grâu, orz din propriile terenuri.” Scumpirea energiei va avea un impact dur asupra fermelor de vaci cu lapte. “În fiecare an, am de rambursat 80.000 de euro pentru utilajele luate în leasing. Pentru mine, este o sumå fantasticå. Am început så nu mai dorm noaptea. Må gândesc uneori la ce-mi mai trebuie mie utilaje la 62 de ani. Dar dacå nu le cumpåram, trebuia så închid ferma. Nu mai fåceam fa¡å. Utilajele vechi se defectau des, mâna de lucru, piesele sunt foarte scumpe. Se vede efectul utilajelor noi. Lucrez numai cu doi oameni.” Dupå 1 noiembrie a început så recolteze sfecla de zahår. “Facem agri-

culturå cu motorina cea mai scumpå din Europa. ªi nu este un semn bun pentru fermieri. Tåvålugul politic, cu tot ce se întâmplå la noi, må nelini¿te¿te... Nu-i intereseazå pe ei agricultura României. Au scumpit nejustificat energia, motorina, gazele. Iar noi avem resurse naturale proprii, nu ca alte state. De ce nu intervine statul român? Când se vor trezi, va fi prea târziu pentru agricultori. ªi noi tåcem, nu ne solidarizåm. Ar trebui så rupem Bucure¿tiul cu tractoarele noastre, så vadå ce for¡å avem...” Mai are de cules 60 de hectare de porumb. Este convins cå aråtura de toamnå este necesarå. “Am semånat odatå dupå o simplå discuire ¿i rezultatele au fost sub a¿teptåri. ªi de-atunci, eu nu mai renun¡ la arat ¿i la scarificare. Am arat, am discuit ¿i våd rezultatele”. Ziua de mâine este mohorâtå pentru fermele mici, îmi spune trist la plecare.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vaca de lapte, în pericol Liviu Bålånici, de la Panifcom Ia¿i, face o analizå detaliatå a evolu¡iei pre¡ului la lapte. “Nu se acoperå costurile de produc¡ie prin pre¡ul laptelui la poarta fermei. Costul de produc¡ie pentru un litru de lapte este de 1,7 lei. ªrotul a ajuns 2 lei kilogramul. Dacå socotim toate cheltuielile directe, indirecte, cu porumbul la 1 leu kilogramul, ca så nu mai vorbesc de celelalte inputuri, de gråsimi protejate, de cheltuielile cu energia, ne låsåm de meserie. Suntem total debusola¡i, nu avem nicio solu¡ie. Fermierii unguri primesc o subven¡ie de 806 euro pe vaca de lapte. Institutul Na¡ional Agrar a fåcut un calcul privind subven¡ia însumatå de la noi, inclusiv pierderile de la 250 de vaci în sus la 31 ianuarie 2021”, spune Bålånici. La noi, în schimb, se practicå antagonizarea celor mari cu fermierii mici. Chiar ¿i o parte din preså, nu numai Ministerul Agriculturii, face acest sport. “Noi ne-am båtut så schimbåm ceva în februarie 2021, am fåcut toate analizele. Erau toate datele din 2013 cu oameni care nu mai aveau nici amintiri cu vaci, dar luau bani, erau date fårå nicio legåturå cu realitatea. Când s-a acordat ajutorul pentru covid, s-a våzut adevårul. Laptele fiscalizat din declara¡ia ministrului ¿i datele din statisticå nu se loveau. Pe hârtie erau 186.000 de tone de lapte, iar în realitate erau 82.000 de tone de lapte. Cel care vinde cu bidonul nu declarå nimic ¿i prime¿te 3-4 lei pe litru. Fermele mari au luat din cultura vegetalå ¿i tot au dus în zootehnie, dar, oricât de pregåtit ai fi, la un moment dat tot se golesc buzunarele. Partea frumoaså este cå am avut un an vegetal bun. Dar ce folos? Tona de fertilizant 18.46 a ajuns 3.500 de lei + TVA. Azotul lichid, de la 0,97 lei kilogramul, a ajuns acum 2 lei. Deci nu råmâne nici bruma de venit din noua recoltå, dispare. 36

Liviu B\l\nici, Panifcom Ia[i

Nu cred cå fermierii no¿tri vor putea realiza o cooperativå care så reziste în fa¡a colo¿ilor din afarå. Au råmas doar doi procesatori mari, Lactalis ¿i Olympus. Singurii care cer lapte. Ne vin foarte multe produse din exterior.” L-am întrebat de mai multe ori pe ministrul Oros de ce nu se aplicå Legea 182 privind gråsimile trans ¿i mi-a zis cå se aplicå, ne-a asigurat cå ANSVSA lucreazå fiindcå are câte un laborator în fiecare jude¡. “România este ¡ara cu cele mai multe laboratoare din Europa”, a spus Nechita-Adrian Oros. Realitatea este cu totul alta. Un singur laborator este func¡ional, dar nici acela nu are bani, precizeazå Liviu Bålånici. Dacå s-ar aplica Legea 182, toate pizzeriile ¿i restaurantele ar renun¡a la ca¿cavalul fabricat din uleiuri de palmier, iar pre¡ul laptelui la poarta fermei ar mai cre¿te ¿i pentru fermier. “De la 1 aprilie 2021, ni s-a promis cå regulile privind acizii gra¿i trans-nesatura¡i în compozi¡ia alimentelor se modificå, în conformitate cu Legea nr. 182/2020 pentru stabilirea con¡inutului de acizi gra¿i trans în produsele alimentare destinate consumului uman. “Legea gråsimilor trans, pe care am a¿teptat-o foarte mult, a intrat în vigoare din aprilie ¿i nu se aplicå nici acum. Dacå s-ar aplica, ar putea så mai creascå pu¡in pre¡ul laptelui la poarta fermei.

Laboratorul nostru nu func¡ioneazå. Nu avem unde face analize. ANSVSA trebuie så facå controale pe toate produsele finite din brânzå. Nu trebuie så fie mai mult de 2% gråsimi trans. Så ne spunå ANSVSA câte analize a fåcut ¿i la care laborator. Dacå au fåcut, så ne arate ¿i nouå un buletin de analize. Toate patiseriile din România folosesc brânzå stabilizatå din gråsimi vegetale. Vrem så vedem ¿i noi un buletin de analize, din care så rezulte ce firmå a fåcut produsele testate. Ca¿caval, brânzå - ce anume au testat ei? Dacå ANSVSA face analize pentru siguran¡a alimentelor ¿i nu pentru calitatea lor, atunci Legea 182 este datå pentru statele occidentale, pentru Turcia? În directiva europeanå scrie clar cå gråsimile trans sunt cancerigene. Un singur laborator func¡ional este la Buzåu, pe care l-au låsat fårå bani ¿i nu a lucrat niciodatå. Este o specialistå din PiatraNeam¡ acolo, este foarte pregåtitå, dar nu poate face nimic. Tona de lapte, de la 17 euro, a ajuns la peste 500 de euro. Milioane de euro au plecat cåtre oameni care nu fåceau nimic pentru zootehnie. De ce APIA nu publicå aceste date så ¿tim ¿i noi ce bani s-au aruncat pe gârlå? Sunt date publice, trebuie så le dea”, spune Liviu Bålånici.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 44/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vasile Lungu î[i reseteaz\ zootehnia De câte ori mergeam så revåd Domeniile Lungu de la Bivolari, jude¡ul Ia¿i, må sim¡eam ca într-o curte boiereascå, adaptatå la exigen¡ele moderne. Erau animale ¿i påsåri frumoase peste tot, larma lor te transpunea în alt veac. “A¿a trebuie så fi fost demult”, må gândeam de fiecare datå.

Dumitru Andre¿oi, din Hunedoara. Ori faci zootehnie macro, ori nu mai faci. Le-am dat la Constan¡a ¿i aici, în zonå. Cu pre¡ bun: 750-780 de lei oaia. Erau deja gestante. Noi încasåm banii în cont, apoi vindem animalele. Nu facem altfel niciodatå. Eu doar aprob pre¡ul...” Mai are 100 de vaci Angus. Pre¡ul mic, practicat de abatoare pentru “partidele mici”, l-au descurajat. “Må mai gândesc dacå le dau sau nu. Trebuie fermå mare ca så po¡i livra un tir, altfel nu te mai ocupi. Nu pot livra periodic 20 de tauri. Le-am scos la vânzare ¿i mi sau oferit 6 lei. E adevårat cå animalele ultima vreme, fermierul a mele au o hibå: nu au origine atestatå. redus drastic zootehnia. Chiar dacå am ajuns la raså purå. Cine “Din motive economice. trebuia så facå acest lucru nu a fåcut ¿i Provoacå prea multe pagube ¿i atunci må simt nevoit så renun¡. Nu e legisla¡ia este gânditå numai så punå suficient så cumpår tauri cu origine atbe¡e în roate.” A påstrat 120 de capre estatå. Trebuie så plec de la capåt cu Saanen. ªi avea 600. “Am avut 1.000 de 12-15 vaci cu certificat de origine ¿i nuoi Suffolk, raså purå, ¿i le-am vândut pe mai vi¡eii lor vor avea origine.” Mai are 7 bivoli¡e ¿i un bivol. Le întoate. Ce era så fac? Cui så vând carnea? La un moment dat, era 3 lei kilo- grijea pentru plåcerea turi¿tilor. “Ori faci gramul în viu. Nimeni nu cumpårå par- zootehnie în stil profesional, ori nu mai tidå micå. To¡i vor så ia cu tirul, ca de la faci. În sistem gospodåresc, nu merge.”

În

Profitul Agricol 44/2021

Prin urmare, gospodåria boiereascå, a¿a cum o vedeam eu, nu mai este de actualitate. Vrea så råmânå numai cu cele 120 de capre Saanen. Cei 25 de stru¡i au scåpat de resetare ¿i au råmas ca atrac¡ie principalå pentru turi¿tii care vin så vadå Domeniile Lungu. Aceastå decizie a fermierului ie¿ean atestå existen¡a unei practici urâte în România: autoritå¡ile descurajeazå zootehnia, chiar dacå bat toba pe invers pentru marele public. Subven¡iile au scåzut sau se acordå dupå exigen¡e exagerate. Dupå ani lungi de promisiuni, fermierii nu pot înfiin¡a abatoare mici pe lângå grajduri. Comparativ cu structurile similare din ¡årile occidentale, ANSVSA distruge zootehnia printr-o legisla¡ie inhibitorie. Majoritatea fermierilor considerå cå måsurile absurde, practicate de ANSVSA, încurajeazå importurile de carne, activitå¡i care aduc profituri uria¿e unor structuri obscure.

Viorel PATRICHI 37

MA{INI & UTILAJE John Deere se mobilizeaz\ în inova]ie

John Deere a prezentat recent - cum altfel decât online - noile tractoare din gama 6R, sub sloganul “Go smart, do more”, aråtând astfel cå acestea sunt mai inteligente ¿i pot face mai mult decât “fra¡ii” din vechea serie. Iar acestea nu sunt simple figuri de stil, cum ve¡i constata în cele ce urmeazå.

cele 14 modele ale noii genera¡ii 6R prezentate de John Deere, cu puteri de la 110 la 250 CP nominal, aceste tractoare au devenit chiar mai inteligente, pentru a-i ajuta pe operatori så fie ¿i mai eficien¡i. În plus, John Deere a prezentat patru modele complet noi, printre care 6R 150, cu motor de 4 cilindri, destinat preponderent fermelor mixte, precum ¿i 6R 185, cu motor de 6 cilindri, un tractor performant în opera¡iuni de transport, destinat fermierilor ¿i contractorilor cu astfel de activitå¡i.

Setåri pentru agricultura de precizie O func¡ie-cheie a noii serii 6R este sistemul integrat 1-Click-Go AutoSetup, 38

care permite configurarea mult mai rapidå a setårilor tractorului ¿i implementelor. Operatorul poate reduce cu pânå la 90% timpul alocat în câmp pentru aceste setåri, iar func¡iile tractorului vor fi mereu optim ajustate. Toate setårile necesare pot fi configurate în avans în cloud, inclusiv informa¡iile despre limitele parcelei, linii de ghidare, diverse setåri ale implementelor (sprayer, semånåtoare, distribuitor de îngrå¿åminte etc.). Din momentul în care tractorul intrå pe parcelå, profilul preconfigurat este disponibil automat ¿i chiar ¿i operatorii începåtori pot derula opera¡iunea ¿i pot evita eventuale gre¿eli. Pe lângå faptul cå AutoSetup u¿ureazå munca operatorului, acesta beneficiazå ¿i de un confort sporit oferit de noile tractoare 6R.

Noi dotåri în cabinå Printre alte noutå¡i se remarcå panoul de control (vitezå, tura¡ie etc.), care nu mai este în dreptul volanului, ci a fost mutat în dreapta, ceea ce îmbunåtå¡e¿te nu doar vizibilitatea cåtre fa¡a tractorului, ci ¿i controlul operatorului asupra cotierei ¿i consolei. Informa¡iile de pe panoul de control sunt afi¿ate acum pe un ecran postat pe stâlpul din dreapta. O altå noutate o reprezintå ¿i e-joystick-ul, util în mod deosebit pentru opera¡iuni cu încårcåtorul frontal. Operatorul poate configura butoanele în ordinea doritå ¿i poate schimba foarte u¿or direc¡ia de deplasare a tractorului cu ajutorul unui singur buton. În plus, un sistem de detectare a prezen¡ei mâinii a înlocuit vechea pârghie de siguran¡å. Operarea cu încårcåtor frontal este asistatå de un sistem dinamic de cântårire fårå oprire în timpul deplasårii, iar func¡ia de revenire într-o pozi¡ie prestabilitå poate fi activatå cu un singur clic, în vreme ce func¡ia Level to Horizon Profitul Agricol 44/2021

MA{INI & UTILAJE

(aliniere în linie dreaptå) eliminå riscul vårsårii accidentale a încårcåturii.

Putere sporitå cu IPM IPM (Intelligent Power Management - managementul inteligent al puterii tractorului) a devenit ¿i mai inteligent pe noua serie 6R. Aceasta înseamnå cå, pe lângå utilizarea pentru aplica¡ii de transport ¿i la priza de putere, existente la genera¡ia anterioarå, IPM permite adaptarea puterii în timpul utilizårii sistemului hidraulic, în func¡ie de cerin¡e.

Profitul Agricol 44/2021

Modelele cu motoare în 4 cilindri pot oferi acum pânå la 20 CP în plus, iar cele în 6 cilindri dezvoltå pânå la 40 CP în plus, atunci când sistemele hidraulice sunt utilizate la ac¡ionarea utilajelor care necesitå un plus de putere, cum sunt, de exemplu, presele de balotat, vidanjele pentru gunoi lichid de grajd ¿i grapele rotative. Spre sfâr¿itul anului viitor, ¿i antena cu conexiune prin satelit StarFire va oferi performan¡e sporite pentru agricultura de precizie. Indiferent de ce nivel de semnal de corec¡ie vor alege ini¡ial

fermierii, noua antenå va oferi precizie ¿i stabilitate superioare, chiar ¿i la utilizarea în zone cu semnal slab. Noua genera¡ia 6R dispune, de asemenea, de o serie de op¡iuni pentru transmisie. Pe lângå AutoQuad Plus ¿i AutoPowr infinit variabilå, fermierii pot opta ¿i pentru transmisia CommandQuad pentru tractoarele cu motoare în 4 cilindri. IPSO Agriculturå este importator al mårcii John Deere în România.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

6R 150 - ideal pentru ferme mixte Fermierii care au ferme mixte, de culturå vegetalå ¿i zootehnie, preferå tractoarele cu motoare în 4 cilindri, dar vor putere sporitå din partea acestora. Cu o putere nominalå maximå de 165 CP, respectiv 177 CP cu sistemul IPM, modelul 6R 150 est cel mai mare tractor din serie cu motor în 4 cilindri. A fost måritå ¿i dimensiunea anvelopelor, cele din spate fiind disponibile în mårimi de pânå la 650/65 R38. În plus, ampatamentul redus, de numai 2,58 m, îl face deosebit de manevrabil. Cu o greutate “pe gol” de doar 6,5 tone ¿i o greutate maximå admiså de 10,45 tone, modelul 6R 150 poate avea o încårcåturå maximå utilå de 4 tone ¿i oferå performan¡ele unui tractor cu motor cu 6 cilindri într-unul cu 4 cilindri, dimensiuni compacte ¿i u¿urin¡å în utilizarea pe câmp sau în ferma zootehnicå. Pentru a ridica echipamente

mai grele, capacitatea de ridicare pe spate a fost sporitå cu 12%, ajungând la 4 tone. În plus, noul 6R 150 a fost dotat cu o pompå hidraulicå mai mare,

de 155 l, care, combinatå cu sistemul dinamic de cântårire, oferå o serie de avantaje la utilizarea tractorului cu încårcåtor frontal.

6R 185 - transport performant Modelul 6R 185 este destinat fermierilor ¿i contractorilor care cautå tractoare compacte ¿i puternice cu motoare în 6 cilindri, pentru a le folosi preponderent pentru transport, dar ¿i pentru opera¡iuni care necesitå o putere hidraulicå sporitå. Acest model dez-

voltå pânå la maximum 234 CP cu sistemul IPM, atât la transport, cât ¿i la utilizarea prizei de putere ¿i a sistemului hidraulic. Modelul 6R 185 poate fi numit ¿i un tractor agil, datoritå ampatamentului de numai 2,76 m, ceea ce îl face mai compact decât modelele mai

mari ale seriei 6R, care au ampatamente de 2,8 sau 2,9 m. Aceastå calitate, împreunå cu motorul performant John Deere de 6,8 l ¿i transmisia AutoPowr deosebit de eficientå asigurå un consum redus de carburant în opera¡iunile de transport.

Profitul Agricol 44/2021

MA{INI & UTILAJE

Mixerele Tatoma caut\ perfec]iunea în furajarea animalelor Remorcile tehnologice amestecåtoare (mixerele) sunt echipamente absolut necesare în fermele zootehnice, iar grupul spaniol Tatoma produce o gamå largå de astfel de utilaje, care sunt distribuite în România de peste 15 ani de cåtre NHR Agropartners.

Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå aceste remorci pot fi echipamente tractate, dotate atât cu melc vertical, cât ¿i orizontal, fiind cea mai economicå solu¡ie pentru amestecarea ¿i distribuirea furajelor pentru animale în fermå, dar existå ¿i echipamente autopropulsate. Tatoma produce mixere tractate ¿i autopropulsate cu capacitate de la 4 la 45 mc. Op¡ional, în func¡ie de model, este disponibil un calculator pentru amestecarea mai multor furaje, cu pânå la 99 de re¡ete, sistem de frânare pneumatic sau hidraulic, cutie de viteze cu mai multe trepte pentru reglarea tura¡iei în func¡ie de materialul de amestecat etc.

Mixere cu un melc vertical Mixerele cu melc vertical se folosesc în special pentru amestecarea unei cantitå¡i mari de fibre (balo¡i) ¿i au o capacitate cuprinså între 4 ¿i 16 mc. Cutia de viteze are douå trepte, folosindu-se vitezå reduså pentru amestecare ¿i vitezå mare pentru distribu¡ie, pentru a putea utiliza tractoare cu puteri mai mici. 42

Cu doi melci verticali (duplo) Au capacitå¡i cuprinse între 14 ¿i 22 mc (pe o axå) ¿i între 24 ¿i 30 mc (douå axe). Pot prelucra volume mari de furaj, pregåtite într-o remorcå cu înål¡ime relativ micå, ce permite accesul în adåposturi ¿i pe u¿i cu înål¡ime reduså.

Cu trei melci verticali (triplo) Pentru capacitå¡i mai mari, înål¡imea mixerelor cu unul sau doi melci verticali ar fi excesivå ¿i nu ar fi potrivitå în multe grajduri. Utilizarea construc¡iei cu trei melci permite utilizarea unei ma¿ini cu o capacitate mai mare cu înål¡ime mai micå. Acestea sunt realizate pe 2 axe pentru capacitå¡i de 30 ¿i 35 mc ¿i pe 3 axe pentru 40 ¿i 45 mc.

Cu melc orizontal Mixerele tractate cu melc orizontal sunt destinate pentru amestecarea furajului uscat ¿i a ingredientelor cu dimensiuni mai mari (cartofi, sfeclå). Sunt prevåzute cu un ax central, pe care sunt montate douå spire stânga-dreapta, care deplaseazå materialul de la capete spre centru. Acest sistem asigurå

mi¿carea produsului atât pe lungime, cât ¿i transversal, evitând comprimarea excesivå a ingredientelor.

Mixere autopropulsate Mixerele autopropulsate Tatoma oferå flexibilitate ¿i autonomie crescåtorilor de animale, deoarece pot fi conduse u¿or, pot face amestecarea oriunde, iar operatorul poate încårca singur ra¡ia de amestecare totalå, fårå a fi nevoie de ma¿ini sau de personal suplimentar. Mai compacte decât tractorul ¿i mixerul tractat, autopropulsatele au o manevrabilitate foarte bunå ¿i pot ajunge în locuri în care alte ma¿ini nu pot lucra. Sunt disponibile cu capacitå¡i de la 10 la 30 mc ¿i au vitezå maximå de deplasare de 40 km/h. Arpad DOBRE Profitul Agricol 44/2021

MA{INI & UTILAJE

Claas a premiat studen]ii agronomi Funda¡ia Claas a acordat recent premii pentru lucråri de diplomå remarcabile ale studen¡ilor în domeniile ¿tiin¡elor agricole ¿i ingineriei agricole. Funda¡ia Claas a fost înfiin¡atå în 1999 ¿i a acordat anual burse Helmut Claas, premii bonus ¿i premii interna¡ionale. În acest an, cei 15 câ¿tigåtori ai premiilor au fost din Germania, Ungaria, Marea Britanie, Olanda, Rusia, România, Slovacia ¿i Polonia ¿i au primit în total peste 40.000 de euro în bani de la funda¡ie. Premiul I, o burså de 7.200 euro, a ajuns la Julius Willmaring de la Universitatea Osnabrück, pentru lucrarea privind optimizarea topologiei ¿i ana-

liza poten¡ialului economic ¿i func¡ional pentru utilizarea imprimårii 3D în produc¡ia de utilaje agricole. Premiul II, o burså de 6.000 euro, a revenit lui Fynn Lammers, absolvent al Universitå¡ii Osnabrück, pentru noi metode de protec¡ie chimicå a culturilor prin tehnici de injec¡ie. Premiul III, o burså de 4.800 euro, s-a acordat lui Marcell Szalai, student la Universitatea de Tehnologie ¿i Economie din Budapesta, pentru lucrarea

privind proiectarea grapelor motorizate. Premiul IV, o burså de 3.600 de euro, a ajuns la Markus Stauder de la Universitatea din Hohenheim, pentru lucrarea despre provocårile pe care le prezintå culturile mixte. Pe lângå bursele anuale, au fost acordate ¿i cinci premii bonus, fiecare în valoare de 1.500 de euro. Premiile pentru studen¡i interna¡ionali, în valoare de 2.000 de euro fiecare, au fost acordate studen¡ilor din mai multe ¡åri europene, printre care s-au numårat ¿i studen¡ii remarcabili de la Universitatea de ªtiin¡e Agricole ¿i Medicinå Veterinarå a Banatului din Timi¿oara.

Arpad DOBRE

Cum s\ alege]i anvelopele În func¡ie de opera¡iuni, tipul solului, sarcinå ¿i transport, structura anvelopelor se poate schimba considerabil ¿i apare uzura timpurie. Speciali¿tii BKT vå oferå sfaturi cu privire la modelul potrivit, compusul utilizat ¿i dimensiunea corectå pentru a optimiza investi¡ia. Pentru cei care vor så afle în mod independent care e solu¡ia care se potrive¿te cel mai bine nevoilor lor, BKT pune la dispozi¡ie pe site-ul såu web sec¡iunile pentru domeniile agricol, industrial ¿i de terasament. Aici, dupå selectarea utilajului relevant, pute¡i consulta modelele de anvelope ¿i cele mai potrivite dimensiuni pentru fiecare opera¡iune ce urmeazå a fi efectuatå. De exemplu, detalii privind zeci de tipuri de anvelope pentru tractoare ¿i utilizarea lor în cultura mare, pomiculturå, viticulturå, zootehnie sau 44

transport gåsi¡i aici: https://www.bkttires.com/ww/en/agriculture. Utilizarea unei anvelope nepotrivite duce, în timp, la douå consecin¡e: 1. Înlocuirea timpurie, costuri de înlocuire, perioade de inactivitate ale vehiculului ¿i anularea investi¡iei în anvelopa aleaså; 2. O risipå de resurse, timp ¿i consum. Printre gre¿elile principale din domeniul agricol se numårå: alegerea anvelopei gre¿ite pentru întrebuin¡area gre¿itå sau ideea cå anvelopa poate fi adaptatå cu u¿urin¡å altor utilizåri decât cele preconizate. De exemplu, când ata¿a¡i un încårcåtor în fa¡a tractorului, genera¡i o sarcinå care depå¿e¿te capacitatea de încårcare a anvelopei ¿i, astfel, se deterioreazå înainte

de vreme. O altå modalitate comunå de deteriorare a anvelopelor este så încerca¡i o trac¡iune excesivå în compara¡ie cu anvelopele ¿i vehiculul propriu-zis.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 44/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Mitul reconstruirii biodiversit\]ii europene Europa are specificul såu în compara¡ie cu alte regiuni ale lumii: antropizarea este veche. Fermierii au început så modifice peisajele în urmå cu câteva mii de ani, cu focul, dar ¿i cu introducerea de noi specii de plante sau animale. Multe zone umede au fost create de om.

În

timpul marilor expedi¡ii, naturali¿tii cålåtori au urmårit så aducå în Europa specii care ar putea fi pre¡uite. Aståzi, majoritatea speciilor cultivate în Europa provin de pe alte continente. A fost perioada din secolul al XIX-lea a grådinii de aclimatizare. Importând plante pentru a îmbunåtå¡i fondul alimentar sau horticol, odatå cu acestea am introdus ¿i boli/parazi¡i. Dar ne-am adaptat. Biodiversitatea europeanå este deci un “topitor” de specii introduse accidental sau deliberat, de specii care î¿i extind aria de acoperire... Aståzi, ONG-urile de mediu nu iubesc speciile invazive. Este o viziune fixistå a lumii conform cåreia existå o ordine a naturii stabilitå, iar orice “nou introdus” ar duce la un dezechilibru ¿i, prin urmare, la dezordine... Se vorbe¿te mult despre necesitatea eradicårii speciilor introduse, sub pretextul cå ele contribuie la eroziunea biodiversitå¡ii. Dar ce ne facem, cåci o trei-

Profitul Agricol 44/2021

me din speciile noastre de pe¿ti din UE sunt introduse (din Asia, din America de Nord), fårå ca speciile native så fi dispårut. Iar din cele aproximativ 10.000 de specii de plante înregistrate în Fran¡a continentalå, abia 4.000 sunt de origine autohtonå. Acest argument va fi totu¿i folosit dogmatic. Un exemplu evident este cel al ibisului sacru, originar din Egipt, introdus în Bretania într-o rezerva¡ie. Ibisul sacru s-a adaptat la climatul breton ¿i a proliferat. Fundamentali¿tii au spus cå aceste specii deranjeazå cuiburile påsårilor native ¿i au cerut eradicarea popula¡iilor de ibis. Pânå la urmå, ra¡iunea oamenilor de ¿tiin¡å, care au contestat aceste afirma¡ii, a învins. În plus, ornitologii descoperiserå cå ibisul se hråne¿te cu raci americani de asemenea, o specie invazivå. Prin urmare, ibisul era o solu¡ie pentru controlul popula¡iilor de raci americani. Un alt exemplu: un canal a fost construit între bazinul Dunårii ¿i bazinul Rinului, în urmå cu 35 de ani. Existå specii care au trecut din bazinul dunårean în bazinul Rinului, molu¿tele, crustaceele ¿i pe¿tii. Cum sunå instruc¡iunile pentru eradicarea speciilor dintr-un râu? Prin urmare, suntem în situa¡ia de a denun¡a un fapt fårå a exista o posibilå solu¡ie, fårå a men¡iona cå speciile de pe¿ti au fost introduse involuntar în cåile navigabile de cåtre companiile de pescuit. Mi¿cårile militante ecologiste au o viziune fixå asupra naturii: de îndatå ce se introduce o nouå specie, se presupune cå se modificå ordinea în na-

turå. Activi¿tii de mediu solicitå måsuri ¿i eradicarea acestor specii, dar au grijå så nu spunå cum... Deoarece în realitate, cu excep¡ia cazului în care comer¡ul interna¡ional este interzis, va fi dificil så se împiedice deplasarea speciilor dintr-o parte în alta a continentelor, a planetei. Dacå naturali¿tii tind så-¿i punå întrebåri legate de biodiversitate, nu mai avem de-a face cu problema ecologiei ecosistemelor. Biodiversitatea nu este doar un concept al naturalistului, a devenit un concept al societå¡ii. Acest lucru ridicå problema cunoa¿terii modului în care societatea dore¿te så prevadå viitorul rela¡iei sale cu natura. Aståzi suntem victima unei viziuni univoce impregnate de romantism, vorbind de naturå bucolicå, în timp ce rela¡ia noastrå cu naturå este marcatå ¿i de fricå ¿i de dorin¡a de a ne proteja de ea. Agricultura a trecut printr-o perioadå de exces evident. Am uitat cå existå un minim de lucruri de respectat pentru a avea o agriculturå durabilå. Au existat excese în utilizarea inputurilor sau transformarea peisajelor. Dar prioritatea dupå cel de-al Doilea Råzboi Mondial, era så hråneascå popula¡ia. Evident cå zonele industriale bine betonate nu merg în direc¡ia conservårii biodiversitå¡ii. Când ne dezvoltåm, câ¿tigåm ¿i pierdem, trebuie så facem un bilan¡... dar putem face un bilan¡ cu adevårat? Pe ce bazå putem spune cå un anumit lac este un mediu mai favorabil uuu 45

OPINII uuu biodiversitå¡ii decât planta¡ia care a fost realizatå dupå ce acesta a secat? Existå douå cuvinte-cheie în ecologie: eterogenitatea ¿i variabilitatea. Cu cât un mediu este mai eterogen, cu atât oferå mai multe habitate variate susceptibile de a gåzdui mai multe specii. Un mediu variabil, la rândul såu, recreeazå condi¡ii favorabile succesiunilor ecologice. În reflec¡ia generalå pe care o putem avea asupra agriculturii, importantå este reintroducerea diversitå¡ii în peisaj. De exemplu, arboretele ar putea fi reintroduse în sistemele de culturå arabilå. Trebuie så recreåm eterogenitatea. Gardul viu este un element important, cu condi¡ia så existe ¿i copaci. Trebuie så reînfiin¡åm livezile ¿i dumbråvile.

Existå o mare dezbatere în acest moment în domeniul ecologiei: când nu ¿tim cum så explicåm ¿tiin¡ific de ce speciile regreseazå, unii oameni dau vina pe insecticide. Nu existå nicio îndoialå cå insecticidele joacå un rol important pentru unele specii, dar nu pentru toate. Unele studii aratå cå, dacå men¡inem un habitat divers, men¡inem o florå ¿i o faunå diverse, indiferent dacå folosim sau nu insecticide. Existå progrese considerabile în agriculturå în materie de combaterea dåunåtorilor care råmân în continuare o problemå majorå. Fårå îndoialå, au existat excese, este adevårat. Dar apelul la interzicerea tuturor insecticidelor fårå a avea o solu¡ie alternativå este un discurs iresponsabil. A crede cå agricultura ecologicå poate face fa¡å fårå produse de protec¡ia plantelor este o fic¡iune. Este ca ¿i cum ai spune cå trebuie så oprim lupta împotriva ¡ân¡arilor ¿i så låsåm malaria så-¿i facå treaba... Fermieri ¿tiu bine cå pesticidele sunt scumpe ¿i cå utilizarea lor trebuie så fie limitatå. Existå domenii promi¡åtoare în cercetare, în special în ceea ce prive¿te feromonii, care trebuie så ducå la solu¡ii opera¡ionale. Este clar cå existå o tendin¡å siste46

maticå de a vedea doar aspectele negative în ac¡iunea omului din partea ecologi¿tilor, ¿i a¿ spune chiar ¿i a anumitor oameni de ¿tiin¡å. Ecologia ¿tiin¡ificå în sine a contribuit în mare måsurå la întocmirea listei abuzurilor ¿i a tåcut cu privire la aspectele pozitive ale ac¡iunilor umane de promovare a biodiversitå¡ii. Omul este, de asemenea, capabil så creeze “naturale¡e” aståzi. Personal, nu våd råspuns la problema criteriilor pozitive sau negative pe baza cårora verzii judecå ce este corect sau gre¿it în rela¡ia noastrå cu natura.

standard ¿i, prin urmare, nu poate exista un punct culminant, existå doar ståri tranzitorii. Schimbarea de status este permanentå, fie din cauza umanitå¡ii, fie din cauza climatului, fie din cauza biologiei speciei. Nu putem avea politici iacobine peste tot. Existå o istorie a biodiversitå¡ii ¿i a rela¡iilor om-naturå care sunt diferite în fiecare regiune ¿i a rela¡iilor de patrimoniu care au fost create. Trebuie så ne confruntåm cu faptul cå dorin¡a de a formaliza måsurile de protec¡ie prin legi normative nu are

În parte, acestea sunt criterii culturale, care variazå între societå¡i. Nu este pur ¿i simplu formalizat ¿i, mai presus de toate, nu este globalizat. De aici ¿i importan¡a luårii în considerare a rela¡iilor om / naturå la nivel local, spre deosebire de global, care este favorizat de mi¿cårile de conservare. Marele argument când vine vorba de eroziune este cå speciile dispar. Studiile efectuate aratå cå, la nivel local, bogå¡ia speciilor nu variazå prea mult. Ceea ce se schimbå este “machiajul”. Existå înlocuiri de numerar. Când o specie dispare este înlocuitå de alta. Eroziunea nu se manifestå prin pierderea sistematicå a speciilor peste tot. Existå înlocuiri de specii. Deci acesta nu este “de¿ertul prezis” de ecologi¿ti. În plus, încålzirea globalå provoacå modificåri în intervalul de specii. La nivel formal nu existå o defini¡ie a stårii ecologice bune. Nu existå o stare

sens. Este inutil så dori¡i så înghe¡a¡i sistemele, care vor evolua indiferent de câte legi sau acorduri sunt semnate. Într-o politicå ce poate fi descriså ca neocolonialå, activi¿tii occidentali doresc så interzicå consumul de carne în ¡årile în curs de dezvoltare ¿i så extindå ariile protejate. Dar este problema acestor dåtåtori de lec¡ii care se imagineazå cå de¡in adevårul ¿i posedå ¿tiin¡a ¿i sunt în continuå negare a condi¡iilor de via¡å ale popula¡iilor în cauzå? Interdic¡ia este valabilå doar pentru o vreme. Este o fic¡iune så impunem astfel de måsuri în ¡årile în care såråcia este cronicå, unde supravie¡uirea este prioritarå. ºåri în care trebuie så câ¿tigi bani din produsele naturii pentru a cumpåra produsele fabricate pe care cåutåm så le vindem! Lupta împotriva såråciei ar fi cel mai bun mod de a proteja biodiversitatea... dar suntem departe de ea! Profitul Agricol 44/2021

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS AliRa Recruitment recruteazå pentru o importantå companie multina¡ionalå de distribu¡ie piese pentru diverse echipamente ¿i utilaje agricole, grup cu tradi¡ie pe plan european ¿i în plinå expansiune în România, o pozi¡ie de

Local Product Content Specialist Activitatea se poate desfå¿ura în sistem remote, cu loca¡ie în orice zonå a ¡årii. Local Product Content Specialist este responsabil pentru optimizarea informa¡iilor despre produsele de pe platforma webshop în vederea informårii clien¡ilor ¿i pentru a contribui la cre¿terea vânzårilor. Va colabora în stranså legåturå cu Departamentul de Data &Content Management al Grupului, cu raportare atât în extern, cât ¿i cåtre Sales Director România. Profil candidat: Responsabilitå¡i: • Absolvent studii universitare; • Validarea traducerilor pentru produsele aflate pe webshop; • Crearea con¡inutului SEO pentru noile produse primite; • Limba englezå, nivel avansat; • Experien¡å similarå de minim 1 an reprezintå un avantaj; • Se asigurå de utilizarea optimå a cuvintelor cheie, pentru a • Bune cuno¿tin¡e operare PC; ajuta clien¡ii în identificarea produsele dorite; • Capacitate de analizå ¿i sintezå; • Se asigurå cå produsele de pe platforma webshop sunt • Organizare, prioritizare; clasificate în mod corespunzåtor; • Translatarea specifica¡iilor tehnice de produs în texte • Aten¡ie la detalii; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i rela¡ionare; de produse comerciale optimizate SEO pentru magazinul web; • Capacitate de a lucra independent; • Adjustarea con¡inutului comercial al produselor pe baza • Orientare spre a gåsi solu¡ii. feedback-ului clien¡ilor ¿i analiza pie¡ei. Dacå î¡i dore¿ti så faci parte dintr-o importantå companie multina¡ionalå din sectorul agribusiness, atunci te invitåm så ne transmi¡i CV –ul tåu pe adresele

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Profitul Agricol 44/2021

PAGINA DE HOBBY

Prin pârloage, miri[ti, cioc\ni[ti Terenurile neexploatate agricol, råmase sålbatice ori sålbåticite între timp din diverse cauze, sunt cunoscute la noi sub numele de pârloage. În ultimul deceniu al secolului trecut, suprafa¡a lor era considerabilå. Oamenii î¿i revendicaserå proprietå¡ile luate cu anasâna, dar nu puteau så le mai punå în valoare poten¡ialul. Pe måsura trecerii timpului, omul devenind tot mai con¿tient de valoarea påmântului, pârloagele au devenit tot mai rare. Aståzi, pasiona¡ii de vânat mic au toate motivele så se întristeze de expansiunea monoculturilor, restrictive în privin¡a biodiversitå¡ii. ºin minte cu cât entuziasm intram, oameni ¿i câini, în vegeta¡ia înaltå, deaså ¿i încâlcitå, ale cårei vârfuri ne semnalau din timp în timp fuga sau pregåtirea pentru zbor a unei vietå¡i încå necunoscute nouå. Tråiesc ¿i acum cu nostalgia pârloagelor de altådatå, unde fazanii, potârnichile, iepurii ¿i vulpile tråiau în devålmå¿ie, dupå legile lor nescrise, fiindcå fiecare gåsea acolo adåpost ¿i hranå, îndeosebi toamna ¿i pe timpul iernii, când restul terenului era arat ¿i prea pu¡in prietenos. Miri¿tile ¿i ciocåni¿tile de porumb ori de floarea-soarelui, nederanjate de utilaje pânå primåvara, cople¿ite de påi¿, costrei ¿i mohor, se numårau în egalå måsurå printre preferatele noastre. Încå de la bun început ¿tiam cå din sihlele lor poate ¡â¿ni oricând la lårgime vreun urecheat deranjat de la siestå, vreun fazan în cåutare de semin¡e råtåcite ori vreo vulpe atentå la mi¿cårile lor sau ale ¿oarecilor în necontenitå mi¿care dupå de-ale gurii. ªi potârnichile sau unele prepeli¡e întârziate erau acolo acaså, pârâind din aripi de-a dreptul din botul cizmei ori de sub cel al scotocitorilor no¿tri. Nu pot så uit cum, în preajma unui Cråciun zgârcit în ninsori, ne-au surprins dintr-o miri¿te înierbatå câteva stoluri de prepeli¡e råmase probabil la iernat pe meleagurile blânde ale Borcei, în vreme ce suratele lor se aflau deja, dupå un Profitul Agricol 44/2021

drum istovitor, pe continentul negru. Nici måcar nu am ridicat pu¿ca spre ele, din compasiune. Se cuvine så fac aici o micå precizare cu tentå filologicå: de negåsit în DEX, cuvântul „ciocåni¿te”, probabil regionalism devenit parte a jargonului breslei, desemneazå suprafe¡ele de teren culti-

nici reconversia, atâta vreme cât påmântul este pus la lucru, într-un fel sau în altul. Înså, vânåtore¿te vorbind, satisfac¡iile tind så încline balan¡a în favoarea sålbåticiunilor de talie mare. Atra¿i de tot mai popularele „cucuruze”, mistre¡ul ¿i ursul se bucurå tot mai mult de oferta troficå energizantå ¿i, mai nou, om-

vate, cum spuneam, cu porumb ¿i floarea-soarelui, cu baza tulpinii råmaså cam de douå ¿chioape în urma treieråtorii ¿i numitå pe alocuri „ciocan”. De aici, prin extensie, ¿i denumirea genericå a vestigiilor vegetale ale fostelor lanuri, încå neîntoarse sub brazdå. Ei bine, în aceastå toamnå târzie cu aspect de varå indianå, am cåutat vechile terenuri de vânåtoare dominate de pârloage, miri¿ti ¿i ciocåni¿ti, înså fårå prea mare succes – hårnicia agricultorilor, mari ¿i mici, ne-a nåruit toate speran¡ele. Ne-am consolat cu câteva perdele forestiere cu adevårat providen¡iale ¿i cu liziera unor trupuri de pådure mårginite de måråcini¿uri ¿i tufe råzle¡e. Ni¿te vii låsate în paraginå, pierdute pe terasele din coasta satului, au avut darul så ne ridice oarecum moralul. Dupå spusele confratelui sibian Radu, Ardealul are multe zone pe care sa¿ii de odinioarå cultivau „nem¡e¿te”, de la vi¡å-de-vie pânå la legume de toate soiurile. Aståzi, aici pasc oile. Nu e rea

niprezentå, prilej de încordare permanentå a rela¡iilor, pe de o parte, dintre lumea pådurii ¿i cea a universului tot mai antropizat ¿i, pe de alta, dintre agricultori ¿i vânåtorii frustra¡i la rându-le prin îngrådirea dreptului de a interveni pentru preîntâmpinarea ori ståvilirea pagubelor de pe câmp sau din ¿eptel. În ajun de Sfin¡ii Arhangheli Mihail ¿i Gavril au defilat întruna pe cerul nop¡ii stolurile de gârli¡e. Le-am auzit, mai târziu decât în al¡i ani, cum î¿i punctau sonor prezen¡a în forma¡ie, într-un spectacol aerian de anvergurå cosmicå. Deasupra lor sticleau ¡intele de fosfor ale constela¡iilor. ªi aceste zburåtoare misterioase ale Nordului se vor bucura la vederea miri¿tilor, ciocåni¿tilor ¿i ogoarelor noastre cultivate cu grâu ¿i orz din preajma Dunårii, prilej så ne programåm ¿i noi o expedi¡ie cåtre Bråila, Gala¡i, Constan¡a, Tulcea, Cålåra¿i sau Ialomi¡a, la sfâr¿it de an.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN

Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 25.11 - 8.12.2021

Eugen Marin 25.11.1955, fermier la Malu cu Flori Gabriel Gherghescu 25.11.1961, realizator Via¡a Satului Coman Stånicå 26.11.1952, fost director vânzåri Agrocomer¡ Holding Gheorghe Glåman 2.12.1945, fost ministru adjunct, pre¿edinte SRH Nicolae Måhålean 2.12.1983, reprezentant produs KWS Semin¡e Alexandru Culina 3.12.1948, fermier Slobozia, Ialomi¡a Gheorghe Radu 3.12.1969, director Direc¡ia control teren, APIA Florin Neac¿u 5.12.1956, director general adjunct NHR Agropartners Sorin Luca 6.12.1982, Maisadour România Gerard Jitåreanu 8.12.1956, prof. dr., fost rector USAMV Ia¿i Sergiu Staicu 8.12.1983, director general Syngenta

O lingurit, a~ de poezie ªi cu asta ce-am fåcut?

Cea mai frumoas\ cas\ din Banat Cu 395 de voturi, “Casa cu iederå ro¿ie” a fost desemnatå de votul publicului cea mai frumoaså caså din Banat, edi¡ia 2021, în urma concursului lansat de Muzeul Na¡ional al Banatului din Timi¿oara. Votul s-a încheiat vineri, 19 noiembrie, iar cei 12 finali¿ti vor fi premia¡i mar¡i, 7 decembrie, la bastionul Theresia Timi¿oara. “Mul¡umim frumos tuturor celor care ne-au ajutat så gåsim cea mai frumoaså caså din Banat! Mul¡umim frumos celor peste 100 de participan¡i la concurs, mul¡umim frumos celor 754 de votan¡i, mul¡umim tuturor celor care iubesc frumosul ¿i îl duc dupå ei oriunde s-ar afla”, este mesajul Muzeului. Pe primele trei locuri au fost: 1. Andreea Baltå - “Casa cu iederå ro¿ie” - 395 voturi. 2. Rusalin Fîc - “Caså din Bratova” - 365 voturi. 3. Timea Gyorfi - “Casa Brück” - 281 voturi. Concuren¡ii au participat cu cel mult 3 propuneri candidate la

Constantin Tånase 50

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Muntele… unirii noastre – Nelipsit la slujbå; 2) Me¿teri ai lemnului – Depus în urnå; 3) Acumulåri fåcute în timp 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 – Carton pentru cutii; 4) A face prezen¡a – 1 Un båtrân ridiculizat; 5) Bumerang sonor 2 – Corectoare de carte; 6) Cel fårå pereche 3 – Centru auto! 7) Atmosferå socialå – Prefix vital; 8) Pierdutå pe parcurs; 9) Luminau 4 fa¡a – Se prezintå cu pu¿ti; 10) Urcare pe 5 scåri.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

6 7 8 9

Ne-am trezit din hibernare ªi-am strigat cât am putut: Sus Cutare! Jos Cutare!? ªi cu asta ce-am fåcut?

titlul de “Cea Mai Frumoaså Caså din Banat” - edi¡ia 2021, iar la sfâr¿itul perioadei de înscriere, juriul a ales 12 propuneri care au intrat în finalå. Premiile sunt în valoare de 10.000 lei ¿i vor fi împår¡ite astfel: Locul I: 4.000 lei. Locul II: 2.500 lei. Locul III: 1.500 lei. Cele 12 finalistele vor avea ocazia de a reprezenta câte o paginå din calendarul Muzeului Na¡ional al Banatului 2022 intitulat “Care este pentru tine cea mai frumoaså caså din Banat?”

Solu¡ia careului din Nr. 43/2021 ORIZONTAL: CRIN - DATIV; IENICER - NI; OP - TOCATOR; TEC - BOTITI; URATOR - PAL; R - PIRATI - I; IARNA - ACUT; CAUTATURA; CERT - CARAT; MAIESTRITE.

VERTICAL: 1) Cârpeli de ¡esut – A nu vorbi de bine; 2) Loc în inimå – Scrise în carnet! 3) Zilele unui împårat roman – E de vis; 4) Ofertå fårå protocol – Nu-i prea de¿teaptå; 5) Obiect de panoplie – Mic producåtor de hamuri; 6) Urmåritå de flacåra pasiunii; 7) Serviciu de vase – Ridicat în cap; 8) Formå elipticå – Clådire în repara¡ie; 9) Consilier neoficial; 10) Intratå în apårare. Profitul Agricol 44/2021

Profitul Agricol nr. 44, din 24 noiembrie 2021

Articles inside

Ecoschemele, versiunea noastrå autohtonå

Predic¡iile lui Cezar Muzica banilor ¿i dansul lor pe burse