Profitul Agricol nr. 45, din 1 decembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 45 din 1 decembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 45/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

To¡i o apå ¿i-un påmânt dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Din punct de vedere tehnologic, între mul¡i investitori în agriculturå, fermieri cu acte-n regulå ¿i gospodari care lucreazå câteva hectare, nu sunt diferen¡e majore. Îi une¿te aceea¿i såråcie de informa¡ii utile. De aceea, nu m-a surprins, ba chiar m-a bucurat decizia noului ministru de a sus¡ine construirea unei re¡ele de consultan¡å agricolå bazatå pe performan¡å, pe profitul fermierului. ªi, oricât ar pårea de curios, vårul meu, Lucian Vere¿ din satul Por¡i, jude¡ul Sålaj, cu 2 ha de porumb, 3 ha de lucernå ¿i unul de triticale, orz, grâu sau floarea-soarelui, ob¡ine în majoritatea anilor cu nu cine ¿tie ce hibrizi, cumpåra¡i de la fitofarmacia din comuna vecinå, cel pu¡in 10 t/ha. Alegerea hibrizilor este o problemå chiar ¿i pentru exploata¡iile mari. În ¡arå se organizeazå multe vitrine interesante, cu hibrizi de la mai toate companiile. Ar trebui ca un organism independent så comenteze rezultatele, realizând o listå scurtå cu hibrizii recomanda¡i pentru fiecare zonå. Dar ce så mai spunem despre fertilizare! Vårul meu are în ¿urå 2 saci de câte 500 kg, unul cu îngrå¿åminte complexe (triplu 15) ¿i unul cu nitrocalcar, din care “se serve¿te” în func¡ie de observa¡iile pe care le-a fåcut la recolta precedentå.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Microelementele le aduce în sol prin gunoiul de grajd ob¡inut la “ferma de acaså”. Lucerna ¿i porumbul îi permit så aibå un ¿eptel bine echilibrat, format din gåini, curcani, porci, vaci. Planul de fertilizare ob¡inut de fermierii care vor så utilizeze doze mai mari de azot decât cele 150 kg N/ha admise este inoperabil la actualele valori ale porumbului (1 leu/kg) ¿i ale azotului (10 lei/kg N s.a.). Profitul Agricol 45/2021

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii O rectificare de 2,3 miliarde lei

Adrian-Ionu¡ Chesnoiu, noul ministru al Agriculturii

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Produc¡ia mondialå de soia: 384 milioane de tone

Floarea-soarelui este în cre¿tere

Prima vizitå de lucru a premierului Ciucå a fost într-o fermå

La minister, Chesnoiu promite management ca la carte

Americanii, exporturi record

Criza îngrå¿åmintelor

Pescarii francezi amenin¡å cu blocada

Gripa aviarå se extinde în Europa

Ma[ini & utilaje

O leguminoaså promi¡åtoare pentru rapi¡å

Hibrizii de rapi¡å Pioneer, produc¡ii ridicate ¿i start bun

Sustenabilitatea ¿i mediul

Gr\dina, via [i livada

Piese de schimb pentru utilaje vechi

Pregåtirea solului cu Bednar Swifterdisc XO Profi

Maschio Gaspardo ¿i-a mårit capacitatea de produc¡ie cu 20%

Fertilizare inteligentå cu Kverneland Exacta TL Geospread

Scade produc¡ia mondialå de rapi¡å 18 Turist la Crama Hermeziu Predic¡iile lui Cezar: Suntem vizibili pe pie¡ele care conteazå

Cre[terea animalelor 19

Culturi vegetale Pledoarie pentru glifosat

Cânepa, o culturå uitatå

Fertilizarea cu ratå variabilå, eficientå, dar mult prea låudatå? Importan¡a leguminoaselor în asolament

Opinii Necazurile unui mare crescåtor de porci

Strategia “De la fermå la consumator”

Un institut cu o mânå de oameni

Hobby

Drama crescåtorilor de suine Bazna ¿i Mangali¡a

Morile istorice de cereale din Timi¿ Prin låståri¿ de tufå-ro¿ie

48 49

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII O rectificare de 2,3 miliarde lei Rectificarea bugetarå a venit cu o neplåcutå surprizå: bugetul MADR a fost diminuat cu 2,314 miliarde de lei. Ulterior, înså, ministrul Adrian Chesnoiu a anun¡at suplimentarea cu 100 milioane de lei a sumei pentru plata subven¡iei la acciza pentru motorinå, aferentå trimestrului al treilea din acest an.

asemenea, s-a majorat cu 30 de milioane de lei, de la 40 de milioane de lei cât prevåzuse fostul Guvern, bugetul pentru plå¡ile necesare ajutorului de stat în sectorul de cre¿tere a animalelor. Acest lucru s-a realizat prin “disponibilizarea ¿i redistribuirea unor resurse financiare excedentare identificate în bugetul MADR pe anul 2021”. Rectificarea în minus la Agriculturå, oricât pare de ciudat, a fost un demers logic al Guvernului Ciucå. De altfel, a fost cumva anun¡atå de o afirma¡ie a ministrului desemnat Chesnoiu, din ziua audierilor în comisiile parlamentare de specialitate. “Din verificårile pe care le-am fåcut, la 31.10.2021, execu¡ia bugetarå a MADR era sub 50%”. Cu alte cuvinte, de¿i predecesorul såu Oros s-a plâns tot timpul cå nu are resurse financiare, nu a cheltuit nici jumåtate din banii aloca¡i. Afirma¡ia lui Chesnoiu, fårå a fi departe de adevår, meritå înså completatå cu câteva informa¡ii furnizate de exministrul Adrian Oros, care întregesc tabloul realitå¡ii. Profitul Agricol 45/2021

Pentru exactitate, la 31.10.2021, execu¡ia bugetarå la MADR era de 61%, conform directorului Direc¡iei de Buget Finan¡e din MADR, Mihai Pu¡intei. Dar proasta execu¡ie e o realitate ¿i este rezultatul amorsat în momentul conceperii bugetului pe anul 2021, de Guvernul Cî¡u. Astfel, în bugetul pe 2021, Agricultura a primit 60% din bugetul anului 2020 pentru måsuri finan¡ate cu bani na¡ionali. În schimb, fårå ca MADR så solicite, Finan¡ele i-au alocat mai mult decât dublul sumei necesare pentru absorb¡ia fondurilor europene - bani pentru plå¡i prin APIA ¿i AFIR, care nu pot fi deturna¡i sub nicio formå de ministru spre alte måsuri. Sunt bani pe care statul român îi plåte¿te în avans, iar Comisia Europeanå îi ramburseazå dupå 30-45 de zile. Bugetul pentru aceste plå¡i a fost, în anii anteriori, la acela¿i nivel ¿i nimic nu anun¡a cå pentru 2021 se impunea o suplimentare. Totu¿i, s-a dublat acest buget, tåindu-se de la bugetul pentru måsurile cu bani na¡ionali. De ce s-a procedat astfel în februarie 2021? La audierile din comisiile par-

lamentare, atunci când s-a dezbåtut bugetul, Adrian Oros a tåcut, men¡inând discre¡ia asupra subiectului pânå în momentul demisiei din func¡ia de ministru (demisie ulterior retraså). Abia acum spune cu voce tare: “Este vorba de nepricepere ¿i reavoin¡å! La fundamentarea bugetului, premierul de atunci mi-a ignorat toate solicitårile, nu a vrut så-mi asculte explica¡iile”. Guvernul Ciucå a procedat în sens invers, tåind din bugetul pentru APIA ¿i AFIR ¿i dând mai mult pentru subven¡ia la motorinå ¿i pentru zootehnie. Poate, dacå nu existau alte prioritå¡i, ale altor ministere, se putea tåia cu un miliard mai pu¡in de la agriculturå, achitându-se mult promisele despågubiri pentru pierderile cauzate de secetå anul trecut. Pentru 2022 sunt speran¡e de mai bine. Adrian Chesnoiu a anun¡at cå a avut mai multe discu¡ii deja cu ministrul Finan¡elor, Adrian Câciu, ¿i a ob¡inut garan¡ii cå “Agricultura va avea un buget care så permitå punerea în aplicare a måsurilor programate”.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Adrian-Ionu] Chesnoiu, noul ministru al Agriculturii Busola Agriculturii române¿ti va fi datå, în perioada urmåtoare, de Oltenia. La 39 de ani, originar din Coteana (Olt), Adrian-Ionu¡ Chesnoiu devine ministrul Agriculturii, dupå ce a condus aproape un an Comisia pentru Agriculturå a Camerei Deputa¡ilor, iar anterior a fost directorul AFIR.

ropus de PSD pentru a conduce Agricultura într-o perioadå dificilå, Adrian Chesnoiu a trecut cu bine prin comisiile de specialitate reunite. A primit 24 de voturi Pentru ¿i 6 ¥mpotrivå. De la dezbateri a absentat senatorul Adrian Oros, fostul ministru. Acesta a trecut în Opozi¡ie, påråsind PNL pentru a i se alåtura lui Ludovic Orban. De men¡ionat cå senatorul George Scarlat råmâne în PNL ¿i î¿i conservå, astfel, func¡ia de pre¿edinte al Comisiei pentru Agriculturå, de¿i a fost între sus¡inåtorii lui Ludovic Orban, în competi¡ia internå cu Florin Cî¡u. Scarlat a prezidat ¿edin¡a comisiilor reunite ¿i a fost deferent la adresa lui Chesnoiu, spre deosebire de deputatul Emil Dumitru (PNL), care i-a promis lui Chesnoiu cå îi va monitoriza foarte atent activitatea. “O så ne uitåm în înregistrårile Comisiei pentru Agriculturå, din vremea când era¡i pre¿edinte ¿i critica¡i aspru Ministerul, o så venim la dumneavoastrå la birou ¿i o så vedem câte lucruri dintre cele pe care le contesta¡i din Opozi¡ie le-a¡i rezolvat”, s-a låudat Dumitru cå va face. În cadrul audierilor, Chesnoiu a fåcut, între altele, o afirma¡ie care laså loc

“Auzim de peste 30 de ani de reforme, toatå lumea vorbe¿te de reforme, în condi¡iile în care ¡ara aceasta nu are nevoie decât de o conducere predictibilå, pragmaticå ¿i eficientå.” multor interpretåri: “Toate politicile ¿i strategiile pe care UE le propune statelor membre vizeazå foarte multe aspecte care, de multe ori, intrå în contradic¡ie cu realitå¡ile din România”. A exemplificat cu Strategia de la Fermå la Consumator: “Una este så vezi un lan¡ integrat, de la produc¡ia din fermå la produse de înaltå valoare, pânå la consumator, alta e så impui, dispropor¡ionat, anumite condi¡ionalitå¡i, pe care ¡ara noastrå le respectå deja, dar nivelul de performan¡å al fermierilor români poate reprezintå o amenin¡are pentru alte state europene. Toate aceste ini¡iative de la nivel european, cum e ¿i interdic¡ia de export a animalelor vii, se vor lovi de noi ca de un zid”. Pe de altå parte, noul ministru î¿i propune conformitatea cu direc¡ia trasatå la nivel european în privin¡a aprecierii cheltuirii fondurilor pentru Agriculturå, prin care se face trecerea de la conformitate cåtre modelul bazat pe performan¡å. Ministrul vede ca prioritå¡i ale mandatului såu investi¡iile crescute în reabilitarea infrastructurii de iriga¡ii ¿i desecare, împåduriri ¿i alte måsuri de combatere a eroziunii solului.

“Pânå vom putea repune pe tapet situa¡ia renegocierii PNRR, trebuie så venim cu måsuri complementare din partea statului român, cu buget alocat pentru infrastructura de iriga¡ii”. Nu a fost uitat nici Sistemul Na¡ional Antigrindinå ¿i Stimulare a Precipita¡iilor, care “are un rol extrem de important în combaterea efectelor schimbårilor climatice”. Apoi, Chesnoiu promite mai multå transparen¡å ¿i deschidere spre dialog la MADR. “S-au ridicat ziduri de împiedicare a comunicårii, inclusiv la nivelul institu¡iilor din subordinea MADR. Aceste ziduri trebuie dårâmate”. Sigur, discursul nu a fost lipsit de lozinci ¿i afirma¡ii generale, cu care ne-au obi¿nuit mini¿trii Agriculturii: românii så consume produse române¿ti, exporturile de produse finite trebuie stimulate, pentru ca balan¡a comercialå så se echilibreze etc. De¿i randamentul produc¡iei agricole/ha este cel mai slab din UE, Chesnoiu considerå cå agricultura României e performantå. Aceea¿i opinie o are ¿i despre industria alimentarå. Am avea nevoie doar de “politici publice destinate valorificårii produselor agroalimentare române¿ti la întregul poten¡ial”.

Robert VERESS Profitul Agricol 45/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Prima vizit\ de lucru a premierului Ciuc\ a fost într-o ferm\ Fermierii români au nevoie de ajutor pentru ca legisla¡ia ¿i mecanismele de finan¡are så le permitå dezvoltarea afacerii, a afirmat prim-ministrul Nicolae Ciucå, dupå ce a vizitat, împreunå cu ministrul Agriculturii, Adrian-Ionu¡ Chesnoiu, o fermå de cre¿tere a puilor, în localitatea Frânce¿ti, ¿i o fabricå de nutre¡uri combinate, în Båbeni, jude¡ul Vâlcea. Dintr-o secretomanie de neîn¡eles, biroul de preså al Guvernului a preferat så treacå sub tåcere numele societå¡ilor comerciale vizitate, specificând doar cå este vorba de un grup cu capital românesc 100%, care a investit peste 100 de milioane de euro în modernizare. Ce era a¿a råu în a men¡iona grupul Carmistin ¿i brandul La Provincia? “Am discutat despre principalele provocåri ¿i probleme pe care le întâmpinå fermierii, precum ¿i despre modalitå¡ile concrete de remediere a acestora. Am vrut så våd o companie Profitul Agricol 45/2021

care gestioneazå întregul lan¡ de produc¡ie a cårnii de pasåre, plecând de la cultivarea cerealelor, produc¡ia de furaje pentru asigurarea unei alimenta¡ii sånåtoase ¿i controlate a påsårilor, reproduc¡ie, cre¿terea puilor, abatorizare, tran¿are, ambalare ¿i distribu¡ie”, a declarat premierul Ciucå. El a men¡ionat cå este nevoie de proiecte pe termen mediu ¿i lung ¿i stabilirea prioritå¡ilor în domeniul agriculturii. Premierul ar fi convenit cu ministrul Chesnoiu un mecanism de consultare permanentå cu structurile fermierilor ¿i agricultorilor. “Am convenit cu ministrul Agriculturii så stabilim un mecanism de consultare permanentå cu structurile asociative reprezentative ale fermierilor ¿i agricultorilor români, a cåror voce trebuie så fie ascultatå când luåm decizii care îi privesc”, a mai precizat prim-ministrul Nicolae Ciucå.

Arin DORNEANU

Florin Ionu¡ Barbu, noul pre¿edinte al Comisiei pentru Agriculturå din C. Deputa¡ilor Deputatul PSD de Olt, Florin Ionu¡ Barbu, l-a înlocuit pe Adrian Chesnoiu în func¡ia de pre¿edinte al Comisiei de Agriculturå a Camerei Deputa¡ilor. Barbu este un apropiat al secretarului general PSD, Paul Stånescu, precum ¿i al fostului ministru al Finan¡elor ¿i fost primar al Slatinei, Darius Vâlcov. Doctor în economie al Universitå¡ii din Craiova, din 2015, Barbu a condus ANIF, între anii 2014-2020. Dupå demisia de la ANIF, pânå la alegerea ca deputat, a condus Asocia¡ia de Dezvoltare Intercomunitarå OLT- ECO. În campania electoralå a declarat cå prioritatea sa este så aducå îmbunåtå¡iri legii îmbunåtå¡irilor funciare. Douå proiecte de lege de modificare a art. 34, respectiv 66 ale Legii 184/2004, datând de anul trecut, ¿iau început circuitul de avizare la începutul anului, dar încå nu au ajuns la votul plenului. Vaida Bela se întoarce la Zalåu Pe 2 decembrie a încetat deta¿area temporarå a lui Vaida Bela în postul de director general la Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie. Ministrul Adrian Chesnoiu a refuzat så-i prelungeascå mandatul. Începând cu aceea¿i datå, Constantin Viziteu, director general adjunct al ANZ, va exercita func¡ia de director general. Vaida Bela a anun¡at cå va reveni la Centrul Jude¡ean Sålaj al APIA, în func¡ia de director executiv adjunct. El sus¡ine cå a fost demis fiindcå ar fi dat în vileag o re¡ea de oieri care au falsificat documentele pentru subven¡ii pentru rasa ºurcanå. În realitate, directorul intrase în conflict cu asocia¡iile crescåtorilor de animale, care l-au dat în judecatå ¿i au câ¿tigat pe bandå rulantå. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ministerul î¿i schimbå numele Ministrul Adrian Chesnoiu a confirmat, într-un interviu acordat jurnali¿tilor Profitul Agricol, cå inten¡ioneazå så sublinieze mai bine ramura de Industrie Alimentarå ¿i så o adauge în titulatura oficialå a ministerului pe care îl conduce. Astfel, ministrul se va numi al Agriculturii, Dezvoltårii Rurale ¿i al Industriei Alimentare. Un nume nou înseamnå o nouå organigramå ¿i mânå liberå în alegerea func¡ionarilor publici. Expozi¡ia de zootehnie de la Cremona În perioada 25-28 noiembrie a avut loc la Cremona, Italia, târgul interna¡ional de zootehnie. În ciuda atmosferei apåsåtoare generate de pandemie, au participat totu¿i 182 de expozan¡i. Au fost expuse 475 de vaci din rasele Holstein alb cu negru ¿i ro¿ii, Brunå ¿i Jersey. Toate au participat la concursuri de frumuse¡e. Printre utilajele de culturå mare, ponderea cea mai mare au avut-o cele care deservesc zootehnia: cositori, balotiere, prese, greble, remorci pentru balo¡i etc. ¥n numårul viitor vom reveni cu un amplu fotoreportaj. Glencore vrea så se extindå în Australia ¿i America Glencore vrea så se dezvolte printr-o campanie de achizi¡ii în Australia ¿i cele douå Americi. Glencore a încercat så preia în anul 2017 grupul Bunge, înså nu a mai fåcut nici o achizi¡ie importantå dupå ce oferta a fost respinså. De anul viitor se va concentra probabil pe cumpårarea unor companii de dimensiuni mici ¿i medii. O ¡arå ro¿ie de PPA

500 de focare Pe 26 noiembrie, ANSVSA a anun¡at cå în toatå ¡ara sunt 500 de focare de PPA, din care 17 în exploata¡ii comerciale. Au fost afecta¡i în jur de 310.000 de porcine.Doar în ultima såptåmânå au fost înregistrare 23 de focare noi. Tot în ultima såptåmânå au fost confirmate 21 de cazuri de PPA la mistre¡i. 10

La minister, Chesnoiu promite management ca la carte Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, inten¡ioneazå så schimbe modul de organizare ¿i func¡ionare a ministerului, dupå ce va finaliza analiza demaratå la nivelul fiecårei structuri ¿i agen¡ii din subordine.

“

Am cerut în tot ministerul, tuturor structurilor din minister, så îmi punå la dispozi¡ie o situa¡ie la zi cu problemele identificate ¿i care sunt riscurile ce pot apårea. Schimbåm modul de organizare ¿i func¡ionare ¿i în scurt timp lucrurile vor intra într-un fåga¿ de normalitate, astfel încât så putem dezvolta sectorul”, a declarat noul ministru.

În ceea ce prive¿te secretarii de stat, Chesnoiu sus¡ine cå va råmâne pe aceea¿i schemå, patru secretari de stat ¿i un subsecretar de stat, dar propunerile pentru persoanele care vor ocupa aceste pozi¡ii se vor face în coali¡ie de cåtre fiecare partid. “Propunerile pentru secretarii de stat se fac în coali¡ie, de cåtre fiecare partid, ministrul de resort î¿i spune doar pårerea despre fiecare persoanå nominalizatå, dar este o perioadå care va mai dura pu¡in. Eu am avut o discu¡ie cu secretarii de stat ¿i le-am transmis ce a¿teptåri am de la ei pânå î¿i vor încheia mandatul sau dacå vor continua ¿i lucrurile intrå în matca lor. Råmânem cu aceea¿i schemå a secretarilor de stat, pentru cå Ministerul Agriculturii este un minister extrem de complex ¿i avem nevoie de capacitate managerialå institu¡ionalå, numai cå managementul în accep¡i-

unea mea înseamnå cu totul altceva”, a adåugat Chesnoiu.

Ministrul ar vrea så nu se mai lucreze fårå indicatori de performan¡å ¿i fårå un calendar clar de implementare a fiecårui program. “Nu se va mai lucra în Ministerul Agriculturii fårå indicatori de rezultat, fårå etapele care trebuie atinse pentru atingerea acelor indicatori ¿i fårå a avea un calendar clar de implementare a fiecårui program. Asta a fost de altfel una dintre primele dispozi¡iile pe care le-am dat, cå nu vreau så mai våd programe fårå indicatori de rezultat ¿i etape de implementare. Managementul institu¡ional înseamnå så fii organizat, så ¿tii ce ai de fåcut, cine are sarcina ¿i cine trebuie så o realizeze ¿i care sunt indicatorii de rezultat”, a subliniat oficialul MADR.

În opinia lui Chesnoiu, lucrurile nu merg bine la unele agen¡ii din subordine, ca ANIF ¿i AFIR, în timp ce la APIA situa¡ia este stabilå. Ministrul promite o analizå la toate agen¡iile din subordine. “Oricum, våd cå sunt prea mul¡i ¿efi aici prin minister ¿i fermierii sunt în câmp. Asta va fi una dintre deciziile de management principale pe care o voi lua ¿i implementa la nivelul ministerului: sarcina, care pânå acum era administrativå ¿i cådea în cârca fermierului, plecând de la avize, documenta¡ii, proiec¡ele, pentru orice are nevoie un fermier trebuie så îi cerem o mie de documente, se va muta în cârca angaja¡ilor din minister. Adicå angajatul la stat se va ocupa så ob¡inå toate documentele care emanå de la alte institu¡ii ale statului, nu fermierul”, a explicat ministrul.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 45/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Profitul John Deere, în cre¿tere Grupul John Deere a anun¡at cå profitul a crescut cu 69% în al patrulea trimestru fiscal al anului, în ciuda problemelor de aprovizionare ¿i a unei greve care a oprit timp de o lunå produc¡ia la mai multe fabrici. Compania estimeazå cå profitul va cre¿te ¿i mai mult anul viitor ¿i ar putea ajunge la 7 miliarde de dolari, pe fondul cererii foarte mari pentru echipamente agricole ¿i de construc¡ii. Cre¿terile salariale agreate în urma grevei vor måri costurile anuale cu doar 300 milioane de dolari ¿i nu vor avea un impact important asupra rezultatelor financiare. Vor så se apere cu arma în mânå Fermierii din vestul Mexicului au format o unitate de vigilantes compuså din cinci sute de oameni înarma¡i ¿i se oferå så ajute poli¡ia, pentru a pune capåt abuzurilor la care sunt supu¿i de grupårile mafiote. Ei spun cå trafican¡ii de droguri le percep cultivatorilor de avocado taxe de protec¡ie de 2.500 de dolari per hectar, iar cei care refuzå så plåteascå sunt for¡a¡i prin råpiri ¿i alte violen¡e. Ei au anun¡at cå vor desfiin¡a unitatea armatå doar dacå guvernul va trimite un numår mult mai mare de poli¡i¿ti în zonå pentru a-i proteja. Mike Tyson ar putea promova canabisul din Malawi Ministerul Agriculturii din Malawi i-a cerut fostului mare campion de box la categoria grea Mike Tyson så devinå imaginea canabisului produs în ¡arå. Cultivarea este legalå în statul african, care produce o varietate de marijuana numitå Malawi Gold, care este foarte apreciatå la export. Autoritå¡ile sperå cå implicarea lui Tyson va atrage investitori ¿i va cre¿te cantitå¡ile exportate. Fostul campion a fost ales pentru cå este deja implicat în industrie ¿i de¡ine o fermå legalå de canabis în Statele Unite.

Criza îngr\[\mintelor afecteaz\ ]\rile s\race Criza globalå a îngrå¿åmintelor scumpe¿te alimentele ¿i ar putea avea efecte catastrofale asupra agriculturii din ¡årile sårace, spune Svein Tore Holsether, directorul Yara International. El a explicat cå Yara a fost nevoitå så reducå produc¡ia, din cauza pre¡urilor foarte mari la gaze naturale, iar costul produselor s-a majorat semnificativ. Fårå îngrå¿åminte, fermierii din ¡årile sårace vor ob¡ine recolte mai mici ¿i s-ar putea ajunge la o crizå umanitarå de propor¡ii. Gazele naturale s-au scumpit în ultimele luni din mai multe motive, print-

re care tensiunile geopolitice ¿i repornirea unor sectoare industriale dupå pandemie. Pre¡ul amoniacului, principalul îngrå¿åmânt produs din gaze, s-a majorat cu 255% anul trecut. Holsether spune cå Yara a donat anul trecut 40.000 de tone de produse unor ferme din estul Africii, pentru a le ajuta så supravie¡uiascå, dar sunt necesare eforturi la scarå globalå. El a cerut ¡årilor dezvoltate så aloce mai multe resurse Programului Alimentar al ONU, pentru a evita o foamete masivå în regiunile sårace.

Americanii au realizat exporturi record Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) a anun¡at cå exporturile agricole vor ajunge în acest an la 175,5 miliarde de dolari, un nou record absolut. În ciuda recordului, suma este cu douå miliarde de dolari mai micå fa¡å de estimårile din luna august, iar China importå cantitå¡i mai mici decât angajamentele asumate. “Estimarea exporturilor de soia a fost reduså cu 3,9 miliarde de dolari, pânå la 28,5 miliarde de dolari, din cauza pre¡urilor mici ¿i a reducerii cererii din China”, explicå un raport publicat de USDA. Soia este principalul produs agricol

de export al SUA, iar China råmâne cel mai important client, cu aproximativ 20% din vânzårile totale. La începutul anului 2020, Statele Unite ¿i China au semnat un acord pentru a pune capåt råzboiului comercial declan¿at de pre¿edintele Donald Trump, prin care statul asiatic promitea så creascå importurile de produse ¿i servicii americane cu 200 de miliarde de dolari pe o perioadå de doi ani. Acordul nu a fost înså respectat pânå la capåt, iar China a cumpårat în doi ani produse agricole americane în valoare de doar 50 de miliarde de dolari, fa¡å de obiectivul asumat de 80 de miliarde de dolari. PROFITUL AGRICOL 45/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Gripa aviar\ se extinde în Europa Mai multe state europene au descoperit focare cu tulpini foarte infec¡ioase de gripå aviarå, iar virusul pare cå se råspânde¿te în toate direc¡iile. Dupå mai multe focare în sudul ¡årii, Fran¡a a raportat un caz la o fermå din nord, iar måsurile de bio-securitate vor fi înåsprite. Fermele franceze erau deja obligate så ¡inå påsårile în interior, dar existå temeri cå virusul ar putea afecta din nou produc¡ia celebrului pate de ficat foie gras. Un alt focar a fost identificat în Austria, la o micå fermå din

apropierea capitalei Viena. Ferma este foarte aproape de frontierele cu Ungaria ¿i Slovacia, acolo unde au existat mai multe focare în ultimele såptåmâni. Autoritå¡ile au cerut popula¡iei så evite orice contact cu påsårile sålbatice care transmit boala, iar fermele care au mai mult de 350 de påsåri nu le mai pot låsa în aer liber. ¥n Cehia, guvernul a adoptat o måsurå similarå, dupå mai multe cazuri de infec¡ie recente, fiind interziså cre¿terea påsårilor în aer liber.

Pescarii francezi amenin]\ cu blocada Pescarii francezi au blocat temporar portul Calais ¿i tunelul de sub Canalul Mânecii pentru a for¡a mâna guvernului de la Londra în scandalul permiselor de pescuit. Mai multe vase franceze au împiedicat feriboturile så intre în port, în timp ce pescarii au construit baricade din lemn pentru a bloca accesul la terminalul tunelului. Protestatarii au trimis un ultimatum autoritå¡ilor engleze pentru a gåsi o solu¡ie pânå pe data de 10 decembrie, amenin¡ând cu o blocadå totalå în caz contrar. "Dacå nu se rezolvå, vå rog så må crede¡i cå englezii nu vor avea parte de PROFITUL AGRICOL 45/2021

un Cråciun magic. O så le stricåm petrecerea”, spune Jean Michel Fournier, un pescar din zona Boulogne. În replicå, un purtåtor de cuvânt al premierului britanic Boris Johnson a declarat cå Londra monitorizeazå protestele, dar nu ¿i-a schimbat pozi¡ia în scandalul licen¡elor de pescuit. Parisul sus¡ine înså cå a¿teaptå încå emiterea a 150 de permise în zona Canalului ¿i a insulei Jersey, care permit accesul în apele teritoriale britanice din apropierea coastelor.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU

Arla Foods a descoperit o nouå metodå de procesare a laptelui Arla Foods Ingredients a anun¡at cå a dezvoltat o nouå tehnologie de procesare a laptelui, care extrage proteinele printr-o metodå cunoscutå ca frac¡ionare. Compania sus¡ine cå inova¡ia va permite apari¡ia unei noi genera¡ii de produse lactate, prin selec¡ia unor proteine specifice pentru diverse nevoi nutritive. Momentan, proteinele pot fi extrase din zer dupå producerea brânzei, dar noua tehnologie va permite separarea proteinelor direct din lapte, fårå a mai depinde de zer sau brânzå. Arla este o companie de¡inutå de 9.400 de fermieri din Suedia, Danemarca, Germania ¿i Belgia.

Carnea de porc continuå så se scumpeascå în China Carnea de porc s-a scumpit cu 34,5% pe pia¡a chinezå în ultimele cinci såptåmâni, pe fondul eforturilor guvernului de a securiza aprovizionarea cu alimente. Pre¡ul cårnii de porc s-a pråbu¿it la începutul anului, iar producåtorii au suferit pierderi financiare din cauza scumpirii furajelor. Din acest motiv, ei au sacrificat mai multe animale decât în mod normal la începutul anului, provocând o crizå de aprovizionare ¿i cre¿terea acceleratå a pre¡urilor în a doua jumåtate a lui 2021. Brazilia va relua exporturile de carne în Rusia Rusia a anun¡at cå va permite importul fårå taxe vamale a 200.000 de tone de carne de vitå ¿i 100.000 de tone de carne de porc din Brazilia, în urma unor negocieri între autoritå¡ile din cele douå ¡åri. Momentan doar douå abatoare, ambele apar¡inând grupului Minerva, sunt autorizate så exporte carne în Rusia. Ru¿ii vor trimite înså o echipå de veterinari în Brazilia la începutul anului viitor, pentru a inspecta ¿i autoriza un numår mai mare de fabrici de procesare.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 15 noiembrie, ajungând la 337 dolari/tonå (1.415 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 285 euro/t (+ 16) 1.396 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 115.770 tone, Columbia 57.770 tone, Thailanda 51.570 tone, Japonia 37.770 tone ¿i Italia 37.770 tone.

¥n såptåmâna 15 - 19 noiembrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 301 dolari/tonå (1.264 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 295 euro/tonå (1.445 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 15 noiembrie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 353 euro/tonå (1.730 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 305 euro/tonå (1.494 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie este de 269 dolari/t (1.230 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în decembrie, a fost de 257 dolari/t (1.079 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 337 $/t 337 $/t

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de des$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Febr Mar

15.11 303 307 311

16.11 305 309 313

17.11 18.11 19.11 307 309 311 311 313 315 314 315 317 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Ian Febr Mar

15.11 311 313 311

16.11 313 314 313

17.11 314 315 315

18.11 315 317 317

19.11 317 318 319

România

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 19 noiembrie 2021, a

Ian Febr Mar

16.11 223 225 229

15.11 Bordeaux 244 Pallice 245 Rhin FOB 257 Bordeaux FOB 253 Pontivy 243

$/t

17.11 18.11 19.11 224 225 227 227 229 230 230 231 233

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

16.11 17.11 291 293 293 295 293 295 293 294 281 283 343 344

euro/t 18.11 295 296 296 295 285 345

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr Mar

15.11 295 293 293

16.11 297 295 294

17.11 299 297 295

18.11 300 299 297

19.11 304 305 305 304 295 353 $/t 19.11 301 300 299

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 237 dolari/tonå (995 lei).

FOB Constan¡a 247 euro/t (+10) 1.210 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

15.11 221 224 227

15.11 Rouen 290 Dunquerque 291 Pallice 291 Creil FOB 292 Moselle FOB 279 Rouen FOB 341

fost de 269 dolari/tonå (1.230 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

16.11 17.11 18.11 19.11 245 247 250 257 247 249 250 257 259 261 263 269 255 257 259 267 245 247 249 255

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr

închidere, pe 19 noiembrie, a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 253 dolari/tonå (1.063 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 15 noiembrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 269 $/t

$/t

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 247 249 250 251 253 249 250 251 253 255

Profitul Agricol 45/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 15 - 19 noiembrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 511 dolari/tonå (2.146 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 noiembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Ian Febr Mar

15.11 461 465 470

16.11 463 467 471

$/t 17.11 465 469 473

18.11 467 471 475

19.11 469 473 477

Orz România FOB Constan¡a 243 euro/t (+ 10) 1.191 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 277 euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

15.11 269 271 277

16.11 271 273 279

17.11 273 274 281

18.11 275 275 283

19.11 277 277 285

267 265

269 271 273 275 267 269 271 273

Sorg

PREºURI 15 - 19.11.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 15 - 19 noiembrie 2021, a fost de 221 dolari/tonå (928 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 noiembrie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 1.707.770 tone, Germania 307.770 tone, Bangladesh 127.770 tone, Egipt 111.770 tone ¿i Taiwan cu 97.770 tone.

$/t 515 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 537 dolari/tonå (2.255 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 395 dolari/tonå (1.659 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Ian Febr Mar

15.11 1.303 1.301 1.300

16.11 1.305 1.303 1.301

17.11 1.307 1.305 1.303

18.11 1.309 1.307 1.305

$/t 19.11 1.310 1.309 1.307

euro/tonå (1.357 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 273 euro/tonå (1.338 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în dec. 2021, pre¡ul orzului furajer este 257 dolari/t (1.021 lei), mai mare cu 14 euro/tonå ca såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 85.770 tone ¿i Mexic 77.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Febr

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 215 217 219 220 221 217 219 220 221 223

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Ian Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 377 379 385 391 395 385 393 395 397 401

Ian Febr

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 527 529 531 532 537 529 531 533 535 537

Floarea-soarelui

chidere, pe 19 nov., a fost de 629 dolari/tonå (2.642 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 637 euro/tonå (3.121 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 15 noiembrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, este de 727 dolari/tonå (3.053 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Ian

$/t

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 621 623 625 627 629

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 697 euro/tonå (3.415 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 15 noiembrie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 15.11 Rouen 693 Dunquerque 691 Moselle 690

16.11 695 693 691

17.11 697 695 693

18.11 699 697 695

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, a fost de 757 dolari/t (3.179 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

15.11 16.11 17.11 18.11 19.11 Dieppe 629 631 633 635 637

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 700 euro/tonå (3.430 lei), mai mare cu 7 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 699 euro/tonå (3.425 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

19.11 700 699 697

Ian Febr Mar

15.11 797 777 751

16.11 799 779 753

17.11 801 781 755

18.11 803 783 757

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

337 dolari/t

Profitul Agricol 45/2021

269 dolari/t

$/t

511 dolari/t

221 dolari/t

$/t 19.11 805 785 759

+6 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡ pe luna noiembrie. Sunt date noi despre produc¡ia, consumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2021/22. Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 628 milioane tone, cu 26 milioane de tone mai mare fa¡å de anul trecut. Structural, va fi formatå astfel: soia (384 mil. tone, mai mare cu 18 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (67 mil. tone); floarea-soarelui (56 mil. t., cu 7 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); arahide (50,5), semin¡e de bumbac (44), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 361 milioane tone, cu 12 milioane tone mai mare decât în anul precedent.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 215 milioane tone, fa¡å de 207 milioane tone în anul 2020/21. Structura sortimentalå: ulei de palmier (76,5 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (27 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,5 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. t). 16

An de pia¡å

Consumul mondial va fi de 527 milioane tone, mai mare cu 18 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (135 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Brazilia (52), UE (46), Argentina (45), India (32), Rusia (21) ¿i Ucraina (18). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (94 milioane tone), SUA (57), Canada (10). ºårile mari importatoare sunt Chiªroturi proteice

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Hamb SUA Rott Hamb (1) (2) (3) (4) (5) 2020/21 432 2021/22

Structura sortimentalå (mil. tone): soia (258 mil. tone, mai mare cu 8 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (39 mil. tone); floarea-soarelui (23 mil. tone); semin¡e de bumbac (16); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2).

Semin¡e oleaginoase

Oct.

463

272

312

319

359

448

245

284

340

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Consumul mondial de ¿roturi este prognozat la 355 milioane tone. ºårile mari consumatoare de ¿roturi

Soia

Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2)

2020/21

461

2021/22

549

Oct.

dolari/tonå

563 467

685

594

748

782

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

na (103 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6), Egipt (5) ¿i Argentina (5). Stocurile mondiale sunt prognozate la 115 milioane tone, mai mari cu 1 milion de tone fa¡å de anul 2020/21. proteice sunt China (101 milioane tone), UE (50), SUA (40), Brazilia (22), India (17) ¿i Rusia (8,5 mil. tone), Mexic (8 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (22 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (6) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 17 milioane tone.

Consumul mondial de uleiuri vegetale este estimat la 212 milioane tone, fa¡å de 207 milioane tone în anult de pia¡å 2020/21.

Uleiuri vegetale

ºårile mari consumatoare sunt China (43 milioane tone), UE (26 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (19 mil. t) ¿i SUA (17).

2020/21 1.261 1.266 1.639 1.350 1.306

ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (32 milioane tone pe an), Malaezia (19), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (5) ¿i Rusia (3,4). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (14), UE

dolari/tonå

Soia An de pia¡å

2021/22 Oct.

Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott (1) (2) (3) (4)

Rott (5)

1.552 1.491 2.844 1.446 1.777

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

(11,4) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 24 mil. tone, mai mici cu 1 mil. tone fa¡å de 2020/21. Profitul Agricol 45/2021

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia>

384 milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å, 2021/22, este prognozatå la 384 milioane tone, cu 18 milioane de tone mai mare decât în anul 2020/21.

zate la 104 milioane tone, fa¡å de 100 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 258 milioane tone, ºårile mari producåtoare sunt cu 9 milioane tone mai mare decât în Brazilia (144 milioane tone, cu 7 mil. anul de pia¡å trecut. tone mai mult decât anul trecut), SUA (120 milioane tone, mai mult cu 5 mil. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: tone), Argentina (49,5, în cre¿tere cu 3 China (78 mil. tone, mai mult cu 4 mil. de mil. tone), China (19), India (12), Paratone), SUA (47 mil. tone), Brazilia (37), guay (10,5) ¿i Canada (6). Argentina (33), UE (12,5) ¿i India (8 mil. ºårile mari consumatoare sunt t). ºårile mari consumatoare sunt ChiChina (98 milioane tone), SUA (60), Brazilia (48), Argentina (42), UE (16), na (77 mil. tone, mai mult cu 4 mil. tone), India (10), Mexic (6,4) ¿i Fed. Ruså (5 SUA (34 mil. tone), UE (28,6 mil. tone), Brazilia (20 mil. tone), Mexic (7), India mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Bra- (7), Vietnam (6), Indonezia (5), Thaizilia (94 milioane tone, mai mult cu 12 landa (5), Egipt (4). mil. de tone decât anul trecut), urmatå ºårile mari exportatoare de ¿roturi de SUA (56 mil. tone, cu 6 mil. tone mai din soia sunt Argentina (29,3 milioane pu¡in decât anul trecut), Paraguay (6,5 tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane milioane tone) ¿i Argentina (5 milioane de tone). tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi Marii importatori de soia sunt Chisunt UE (17 milioane tone), urmatå de na (100 milioane tone), urmatå de UE Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), (5), Egipt (5), Thailanda (4), Japonia (3) Coreea de Sud (2). ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt estimate Stocurile mondiale sunt prognola 13 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt China (17,5 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone ca anul trecut), SUA (11,5 mil. tone), Brazilia (9), Argentina (8,3), UE (3), India (1,8) ¿i Fed. Ruså (1 mil. de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18,5 milioane tone), SUA (11,3 milioane tone), Brazilia (8), India (5), UE (3) ¿i Argentina (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6,2 milioane tone), Brazilia (1,3 mil. tone), UE (0,95 mil. de tone), Rusia (0,6), Paraguay (0,6 milioane tone) ¿i SUA (0,6 mil. tone). ºåri importatoare sunt India (4 milioane tone), China (1,2 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,68). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone. Pre¡uri soia ¥n luna octombrie, pre¡urile la export pentru soia din SUA au scåzut cu 30 dolari/tonå, la 503 dolari/tonå, în timp ce pre¡urile din Brazilia au scåzut cu 33 dolari/tonå, ajungând la 520 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au înregistrat o scådere de 4 dolari/tonå ¿i au închis licita¡iile la 541 dolari/tonå. Pre¡uri ¿roturi soia Pre¡ul ¿rotului din soia din SUA a scåzut cu 10 dolari/tonå, la 409 dolari/tonå. ªi pre¡urile Brazilia au scåzut, de la 415 dolari/tonå la 392 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡urile au scåzut cu 15 dolari/tonå ¿i au ajuns la 387 dolari/tonå.

Profitul Agricol 45/2021

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia mondial\ de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 67,5 milioane tone, mai pu¡in cu 5 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt: UE (17 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone), China (14 milioane tone), Canada (13 milioane tone, în scådere cu 6 mil. tone) ¿i India (8,5 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 69 milioane tone, mai mic cu 4 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (21,5 milioane tone pe an), urmatå de China (16), India (9) ¿i Canada (8). Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 6 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5 mil. tone), China (2 milioane tone) ¿i Japonia (2 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 4 mili-

oane tone, fa¡å de 6 milioane tone în 2020/21. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1 mil. de tone), Canada (0,6 milioane tone), UE (0,7 milioane tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 39 milioane tone, mai micå cu 2 mil. de tone fa¡å de 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12), China (9), Canada (5), India (5), Japonia (1 mil. de tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11), India (4), Japonia (1,2), Canada (0,4).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 6,8 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 4,3 mil. tone, urmatå de India, cu 1 mil. de tone. Stocurile mondiale la finele anului

de pia¡å sunt de 1,5 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9), China (6,2), Canada (4,5), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,4 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 2,8 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,6 milioane tone), UE (400.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,6 milioane tone.

Floarea-soarelui este în cre[tere Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 56 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mare decât în anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17 milioane tone, mai mult cu 3 mil. tone), Rusia (15 mil. tone), UE (10) ¿i Argentina (3,4 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 56 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (17), Rusia (14) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 3,5 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 2 milioane tone, egale cu cele din anul 2020/21. 18

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 23 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 23 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,5) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). Comer¡ul mondial atinge cifra de 7,8 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (4 milioane tone), Rusia (1,7) ¿i Argentina (0,8 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,6 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,3 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Ucraina (7 mil. tone), Rusia (6 mil. tone) ¿i UE (4 mil. t), Argentina (1,3 mil. t). ºårile consumatoare sunt: UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Comer¡ul mondial este evaluat la 12 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,5 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,7 mil.t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone. Profitul Agricol 45/2021

Predic]iile lui Cezar

Suntem vizibili pe pie]ele care conteaz\ Grâu Cota¡iile grâului românesc în paritatea CPT Constan¡a au atins nivelul de 295-298 euro/tonå, în aliniere cu indica¡iile bazinului Mårii Negre ¿i în concordan¡å cu nivelul ultimei licita¡ii egiptene, în urma cåreia România va livra încå 60.000 de tone. În ¡arå, majoritatea fermierilor vor vinde anul viitor. Este o decizie care mutå ¿i plata taxelor cåtre un orizont mai îndepårtat. Cåci o vânzare de marfå måre¿te baza de impozitare. Efectul ar putea fi o inundare a pie¡ei cu marfå, ceea ce ar putea genera pre¡uri de achizi¡ie mai mici.

4 euro/1% extrac¡ie ¿i se împart între vânzåtor ¿i cumpåråtor.

Rapi¡å

Pia¡a orzului de furaj românesc a ajuns la un nivel de 254 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a, lucru generat de licita¡ia din Turcia. În acela¿i timp, vedem ¿i o cre¿tere a nivelului de export al orzului românesc fa¡å de anii preceden¡i, la circa 1,46 mil tone. E un nivel care a depå¿it încå din luna noiembrie 2021 exportul realizat pe un întreg sezon. Produc¡ia de orz furaj a României în 2021 a fost de 1,88 mil. tone.

Indica¡iile rapi¡ei au cunoscut o scådere generatå de corelarea cu energia fosilå. Am notat coborârea sub nivelul de 700 euro în Euronext, ceea ce a condus automat cåtre un nivel de pre¡ de circa 685-687 euro/tonå în paritatea FOB CVB (Constanta-Varna-Burgas). Disponibilitatea semin¡elor de rapi¡å scade. Loturi mici se tranzac¡ioneazå, înså ordinul de mårime nu depå¿e¿te deocamdatå 1.000-2.000 tone. Procesatorii au în continuare interes pentru semin¡ele de rapi¡å. Ei vor efectua schimbul din procesarea de floareasoarelui în rapi¡å, pentru a-¿i onora contractele de biodiesel. Scåderea cota¡iilor Euronext este generatå de lockdown-ul din câteva ¡åri europene, ceea ce implicå o reducere a consumului de combustibil fosil. Recolta anului 2022 se anun¡å a fi una în limite normale. Suprafa¡a totalå cultivatå la nivel european, inclusiv Marea Britanie, cre¿te cu 300.000 hectare, la 5,7 mil. ha.

Porumb

Floarea-soarelui

Indica¡iile porumbului în paritatea CPT Constan¡a în data de 26 noiembrie 2021 gravitau în jurul valorii de 252-254 euro/tonå. La noi recoltarea continuå în centrul ¿i nordul ¡årii, înså umiditatea este mare, de 18-27%, ceea ce implicå costuri de uscare, care au crescut deja la 3-

Indica¡iile de pre¡ în paritatea CPT Constan¡a sau DAP Procesator sunt în jurul a 650-660 dolari/tonå. În ¡arå, loturile de semin¡e de floarea-soarelui nu se mi¿cå. Notåm doar cantitå¡i foarte mici, de ordinul sutelor de tone, tranzac¡ionate zonal, cu pre¡uri de 660 dolari/tonå. Fermierii trebuie så vadå înså

Orz

Profitul Agricol 45/2021

¿i paritatea RON/USD. Având un reper trecut ce ¡inea de nivelul de 4,15 RON/1 USD, un pre¡ de 660 dolari are acum o altå valoare. La nivelul de 4,15 RON, o tonå era valorizatå la 2.739 RON în conversie, iar aståzi, pe acela¿i nivel de pre¡ de 660 USD, avem un pre¡ convertit de 2.900 RON. La acest moment mai sunt de tranzac¡ionat 825 -850.000 t.

Soia Pe pia¡a româneascå, boabele de soia se tranzac¡ioneazå la nivelul de 620-630 dolari/tonå, înså în loturi mici de ordinul sutelor de tone. Cota¡iile boabelor de soia au cåpåtat oarecare consisten¡å în perioada scurså de la 15 noiembrie pânå aståzi. CBOT a aråtat trac¡iune în acest sens ¿i vedem recuperare dupå raportul USDA din 9 noiembrie 2021. Brazilia raporteazå vânzåri de soia de 3,3 milioane tone în luna octombrie, cu 22% mai pu¡in decât anul anterior în aceea¿i perioadå (4,23 mil. tone). Adåugând la totalul vânzårilor, rezultå un total de 5,11 milioane tone de soia vândute cåtre China, cu 41% mai pu¡in decât anul trecut.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu 19

CULTURI

VEGETALE Pledoarie pentru GLIFOSAT Pe 10 mai 2019, patru state UE (Fran¡a, Ungaria, ºårile de Jos ¿i Suedia) au fost desemnate de Comisia Europeanå så ac¡ioneze împreunå în calitate de raportori pentru evaluarea cererii ¿i a dosarului complet de reînnoire a aprobårii glifosatului.

15 iunie 2021, a fost trimis raportul de evaluare a reînnoirii glifosatului (dRAR) ¿i dosarul CLH (Harmonised Classification and Labelling) cåtre EFSA (European Food Safety Authority) ¿i ECHA (European Chemical Agency). Acestea vor organiza consultåri publice în conformitate cu cadrele lor de reglementare. To¡i cei 4 membri ai AGG (Assessment Group on Glyphosate) au aprobat raportul de evaluare a reînnoirii glifosatului ca substan¡å activå în produsele fitosanitare. Dosarul are 11.000 pagini, în timp ce un raport de evaluare tipic pentru o substan¡å activå este de obicei u¿or sub 5.000 de pagini. Principalele constatåri au privit:

Sånåtatea umanå Pentru toate utilizårile propuse, ar putea fi demonstratå o utilizare în con20

di¡ii de siguran¡å, atât pentru operatori ¿i lucråtori (fårå echipament individual de protec¡ie), cât ¿i pentru persoanele din apropiere. În ansamblu, AGG (Assessment Group on Glyphosate) conchide cå glifosatul îndepline¿te criteriile de aprobare pentru sånåtatea umanå, astfel cum sunt prevåzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ¿i în modificårile sale privind autorizarea ca substan¡å activå destinatå utilizårii în produsele de protec¡ie a plantelor.

Siguran¡a consumatorului Anumite utilizåri ale glifosatului ar putea duce la reziduuri de glifosat ¿i metaboli¡i ai acestuia pe/în plante ¿i produse de origine animalå destinate hranei pentru animale ¿i produselor alimentare. Prin urmare, cantitatea de reziduuri este evaluatå pe baza utilizårilor (limitate) propuse ¿i a bunelor practici agricole. Acesta are ca rezultat un nivel maxim de reziduuri (LMR)16. LMR-urile sunt stabilite în vederea protejårii grupurilor vulnerabile, ¡inând seama de aceste praguri de siguran¡å toxicologicå calculate în evaluarea toxicologicå (punctul 5.b). În dosarul actual de reînnoire, este incluså o cerere de stabilirea a unei LMR în miere. În conformitate cu utilizårile reprezentative pentru procesul actual de reînnoire, nu existå niciun risc cronic sau acut pentru consumatori din cauza tratamentului culturilor cu glifosat.

Ecotoxicologie Pe baza informa¡iilor ecotoxicologice disponibile, ar trebui men¡inutå clasificarea actualå - “toxicå pentru via¡a acvaticå cu efecte pe termen lung” (H411).

Concluzia generalå AGG (Assessment Group on Glyphosate) a comparat rezultatul evaluårii cu criteriile de aprobare, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Pe baza evaluårii actuale, AGG (Assessment Group on Glyphosate) considerå cå glifosatul îndepline¿te criteriile de aprobare stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. AGG (Assessment Group on Glyphosate) considerå cå autorizarea în cel putin un stat membru este posibilå pentru cel pu¡in un produs de protec¡ie a plantelor care con¡ine substan¡a activå pentru cel pu¡in una dintre utilizårile reprezentative. APPR va sus¡ine reînnoirea autoriza¡iei pentru utilizarea glifosatului atât la nivelul ¡årii, cât ¿i european, acesta fiind una din solu¡iile tehnice cele mai adaptate pentru o agriculturå sustenabilå.

Profitul Agricol 45/2021

CULTURI VEGETALE

Cânepa, o cultur\ uitat\ Douå dintre cele mai noi întrebuin¡åri ale cânepii sunt sub formå de plastic ¿i de hârtie. Fibra de cânepå, måcinatå ¿i amestecatå cu un liant natural ob¡inut din alge marine, are ca rezultat un material care poate înlocui plasticul conven¡ional, ob¡inut din hidrocarburi. De asemenea, utilizarea hârtiei de cânepå ar reduce considerabil defri¿årile.

Pentru fiecare 1,6 ha de pådure necesare pentru ob¡inerea hârtiei, ar fi nevoie de 0,4 ha de cânepå pentru aceea¿i cantitate. Hârtia de cânepå poate fi reciclatå de 7-8 ori, pe când cea clasicå de 3-4 ori.

Cânepa o culturå cu utilizåri multiple Facultatea de Agriculturå din Timi¿oara ¿i Sta¡iunea de Cercetare de la Lovrin au organizat, în 26 noiembrie, conferin¡a interna¡ionalå Cânepa - o culturå cu utilizåri multiple. Evenimentul s-a desfå¿urat on-line ¿i a reunit speciali¿ti în domeniu din România ¿i din Serbia. Invitat special a fost prof. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, care cerceteazå cânepa de 40 de ani. Tematica abordatå a vizat poten¡ialul utilizårii cânepii atât ca plantå industrialå pentru fibrå, cât ¿i în scop alimentar, medical ¿i farmaceutic. Alåturi de speciali¿tii din cadrul SCDA Lovrin, Facultå¡ii de Agriculturå, ASAS ¿i Institutului Culturilor Câmpului ¿i Legumicole din Novi Sad, au participat ¿i reprezentan¡i ai Universitå¡ii de Medicinå ¿i Farmacie din Timi¿oara (UMFT). Gabriela Ciobotaru, cadru didactic 22

la UMFT, a explicat cå substan¡a numitå canabidion (CBD) este una dintre componentele medicinale active principale ale cânepii ¿i face parte dintr-o grupå de substan¡e unice ale plantei, numitå fitocanabinoizi. Existå peste 120 de canabinoizi.

CBD nu are efecte psihotrope ¿i este cel mai abundent canabinoid, urmat de componentå psihotropå interziså a cânepii, THC, tetrahidrocanabinol, asociat cu marijuana, care are o concentra¡ie de 30- 40%. Al¡i canabinoizi sunt CBG, canabigeroli, CBC, canabicromen, ¿i CBN, canabinol. În domeniul medical, canabidiolul, sustan¡a extraså din cânepå, se poate utiliza în tratarea sau amelioarea a peste 50 de afec¡iuni, dintre care amintim: cancer, accident vascular cerebral, alzheimer, anorexie, boalå Crohn, anxietate, artritå, astm, boli de inima ¿i de ficat, colitå, reumatism, inflama¡ii, glaucom, osteoporozå sau colon eritabil etc. Dr. Ciobotaru a atras aten¡ia cå în România nu existå niciun medicament apar¡inând clasei canabinoizilor care så fie aprobat în tratarea durerii. În Europa, medicamenta¡ia cu canabinoizi a fost utilizatå încå de la sfâr¿itul secolului XIX în tratarea durerii, a astmului bron¿ic, a tulburårilor de somn a depresiei ¿i a apetitului scåzut. De

aceea, utilizarea canepii în sånåtate ar trebui så capete o certificare extinså.

Planta-minune din care nu se aruncå nimic Regulile Uniunii Europene au stabilit ca nivelul de THC (tetrahidrocanabinol) så fie de 0,02% pentru ca planta canabis sativa så fie cultivatå. Soiurile Lovrin 110, Teodora, Armanca ¿i Silvana, care se utilizeazå în România ¿i la Lovrin, recunoscute ¿i de Comisia Europeanå ¿i acreditate pentru a fi cultivate, au un THC extrem de scåzut, de 0,01%, fårå niciun efect psihotrop. “În România vorbim de canabis sativa, o cânepå înaltå, cu fibrå foarte finå ¿i sub¡ire, utilizatå de sute de ani. Aceasta este cu atât mai importantå cu cât în ultima perioadå se vorbe¿te despre cânepå mai mult în direc¡ia utilizårii în medicinå ¿i industria alimentarå, decât fa¡å de ceea ce a însemnat utilizarea ei în industria textilå”, a subliniat prof. Valeriu Tabårå. Concluzia participan¡ilor a fost cå planta nu se aflå în pericol de a dispårea, a¿a cum s-ar crede la prima vedere. E adevårat cå sunt unele probleme care au fost artificializate puternic în România, în raport cu ceea ce se întâmplå pozitiv la nivel mondial cu cânepå industrialå în utilizårile ei, în ceea ce prive¿te ob¡inerea uleiului ¿i a medicamentelor. Acest aspect este cu atât mai important cu cât planta vine cu dovezi ¿i mårturii existente de acum 6.000 de ani, când extrasele din cânepå se utilizau în medicinå de chinezi pentru anestezii locale. Îndemnul speciali¿tilor a fost cå fermierii trebuie så cultive cânepa cu mare încredere, fiindcå au numai de câ¿tigat ¿i fiindcå aceasta este o “plantå minune” din care nu se aruncå nimic, nici måcar rådåcinile. Gheorghe Miron Profitul Agricol 45/2021

CULTURI VEGETALE

Fertilizarea cu rat\ variabil\, eficient\, dar mult prea l\udat\? O utilizare mai eficientå a îngrå¿åmintelor devine o prioritate în ferme, pentru a-¿i men¡ine profitabilitatea, în contextul scumpirii îngrå¿åmintelor. Fertilizarea cu ratå variabilå poate så fie un astfel de instrument de eficientizare.

dacå necesitå sau nu aplicare variabilå. Haitå considerå cå este posibil så ob¡ii aceea¿i produc¡ie cu o reducere a cantitå¡ii de fertilizan¡i, dar lucrurile nu sunt simple. Remarcå o diferen¡å mare între realitate ¿i modul în care este prezentatå comercial tehnologia. Nu doar argumentul financiar face dificilå adoptarea tehnologiei, ci ¿i complexitatea documentårii ¿i multitudinea de op¡iuni ¿i decizii care trebuie luate. În multe cazuri e nevoie ¿i de investi¡ii în echipamente, care pot merge de la 15.000 euro pentru adaptåri ¿i pânå la 60.000 euro, dacå se cumpårå utilaje noi. “Trebuie så folose¿ti o hartå. Dacå vrei så faci corec¡ii de fosfor, potasiu, trebuie så ai o surså bine puså la punct cu analize de sol. Trebuie så stabile¿ti strategiile”, spune fermierul. “Ca så po¡i avea un randament trebuie så ai un plan foarte bine pus la punct”, adaugå el. "Pentru hår¡ile de fertilizare cu ratå variabilå de azot sunt necesare imagini NDVI. Ce alegi, satelit sau dronå?”

înseamnå cå a abandonat tehnologia. “A fost doar o încercare, ¿tim care sunt problemele de care ne-am lovit pentru aplicarea îngrå¿åmântului. Când ne vom decide din nou vom ¿ti care sunt parametrii. Trebuie så avem utilaje foarte bine puse la punct, så verificåm, så fim siguri cå sunt compatibile cu aceastå tehnologie”, spune fermierul.

O v i d i u Siteavu, ferCei care vor så-l foloseascå au nemier din Televoie înså de multå perseveren¡å. Impleorman, a stumentarea nu este simplå, iar rezultatele diat ¿i el sunu sunt spectaculoase. biectul. A fåcut Poate chiar marketingul fåcut tehînså cartarea nologiei a crescut prea mult a¿teptårile agrochimicå, fermierilor ¿i a creat o pråpastie între iar concluzia eforturi ¿i beneficii. firmei de speO concluzie frecventå a fermierilor cialitate a fost cå nu se justificå efectueste, înså, cå tehnologia de fertilizare area fertilizårii cu ratå variabilå. cu ratå variabilå aduce cele mai mari Terenurile sunt destul de omogene, iar beneficii în fermele cu un sol neuniform. aplicarea unei rate variabile ar reprezenta o activitate complexå ce nu ar aduce beneficii majore. Alexandru Existå ¿i piedici concrete. Sunt Haitå, din TeleA r n a u d necesare hår¡i de produc¡ie pe care ferorman, este Charmetant, mierul nu le are întrucât douå combine unul din tinerii administra- nu au aceastå facilitate. Siteavu remarfermieri dornici tor la Alisa cå faptul cå fertilizarea cu ratå variabilå så experiFarming, din este adesea promovatå dispropor¡ionat m e n t e z e Cålåra¿i, a de furnizori. tehnologii ce încercat, fårå Nici cartarea, mult mai larg adoptatå pot aduce bensucces, ferti- în ferme, nu reprezintå o baghetå mageficii agronomlizarea cu ratå icå. Chiar dacå a fåcut-o, tot nu a reu¿it ice sau financiare fermei. Analize de sol variabilå. În så identifice cauza anumitor simptome. ¿i de plante face din 2013, în fiecare an. 2019, a testat pentru floarea-soarelui. Îi e greu så spunå, fårå echivoc, dacå a Mai mult chiar, face analiza plantelor, Inten¡iona så testeze ¿i la cultura de po- avut beneficii. Deocamdatå nu ¿i-a atât toamna, cât ¿i primåvara. A început rumb, dar nu a mai reu¿it. modificat prea mult fertilizarea ¿i nu a fertilizarea variabilå în 2017, pe câte o Probleme au fost mai multe. Nu a våzut cre¿teri semnificative, de 10parcelå de 50-100 ha la fiecare culturå. fost compatibile utilajele, nu a primit su- 15%, ale produc¡iei. Pentru fosfor ¿i potasiu ¿i-a îndeplinit port tehnic suficient, prea multe branstrategia ¿i acum este în a¿teptare. duri diferite implicate, prea multe perPentru azot urmåre¿te în fiecare an soane diferite. Rezultatul a fost zero. Nu Adrian MIHAI Profitul Agricol 45/2021

CULTURI VEGETALE

Importan]a leguminoaselor în asolament Simona BOBOC director cercetare-Dezvoltare Cereale, P\ioase [i Leguminoase, Saaten-Union

În

cadrul asolamentelor, leguminoasele au un rol foarte bine stabilit. Orice plantå leguminoaså aflatå în fermå constituie o surså sigurå de azot, îmbogå¡ind solul cu 100 - 300 kg azot pe hectar, realizând o importantå economie de energie conven¡ionalå, economie de îngrå¿åmânt, låsând solul curat ¿i bine structurat. De asemenea, constituie o bunå plantå premergåtoare. Aceste plante tråiesc în simbiozå cu bacteriile fixatoare de azot din genul Rhizobium, care au capacitatea de a folosi azotul din aerul atmosferic (78%), pe care îl transformå în azot amoniacal (NH4). Azotul låsat de leguminoase în sol se aflå sub formå organicå, este u¿or accesibil plantelor ¿i are o ac¡iune lentå prelungitå. Datoritå faptului cå acest azot se aflå la diferite adâncimi în sol, duce la dezvoltarea sistemului radicular al plantei postmergåtoare. Unele leguminoase, cum sunt mazårea sau lupinul, au putere pentru a solubiliza fosfa¡ii, reu¿ind så foloseascå fosforul din minerale foarte greu solubile, îmbogå¡ind solul ¿i cu acest nutrient esen¡ial. Deoarece toate pår¡ile plantelor leguminoase sunt mai bogate în azot

decât alte plante de culturå, se pot folosi ca îngrå¿åmânt verde pentru fertilizarea solurilor. Datoritå programelor de ameliorare ¿i cercetare, compania Saaten-Union de¡ine un vast portofoliu de specii ¿i varietå¡i, care include ¿i plantele leguminoase, astfel încât så putem asigura toate cerin¡ele fermierilor. Dacå vorbim doar despre soia, avem urmåtoarele varietå¡i consacrate: 1. Dakota, soi cu capacitate foarte bunå de ramificare ¿i plante cu tulpina robustå, cu o toleran¡å remarcabilå la cådere ¿i o toleran¡å foarte bunå la principalele boli foliare. Dakota se remarcå prin punctul de inser¡ie al primei påståi la 12 cm, ceea ce face ca pierderile la recoltat så fie minime. 2. Korana, soi de timpurietate medie, grupa 00, având o capacitate bunå de ramificare, cu o pornire viguroaså în vegeta¡ie, dar ¿i cu toleran¡å bunå la boli ¿i la stresul termic. Are un con¡inut de proteinå ridicat, iar în cadrul testårilor din România s-au ob¡inut produc¡ii de 3.923 kg/ha. 3. Yakari, soi cu timpuritate medie ce apar¡ine grupei de maturitate OO/OOO, cu o capacitate bunå de ramificare, cu tulpinå robustå ¿i cu toleran¡å bunå la cådere, precum ¿i toleran¡å la principalele boli foliare.

Ca noutate, în portofoliul nostru am introdus soiul Smaragd, din grupa de maturitate 0. Talia plantelor este medie, iar densitatea la semånat recomandatå este de 55 b.g/m2. Acest soi are o mare toleran¡å la scuturare la maturitate ¿i o foarte bunå toleran¡å la principalele boli. 24

Simona BOBOC

În portofoliul de mazåre pute¡i gåsi o gamå completå de varietå¡i, atât din soiurile consacrate, cât ¿i noi:

Salamanca, având un poten¡ial ridicat de produc¡ie în mai multe ¡åri europene, cu rezisten¡å foarte mare la cådere ¿i aplecare ¿i cu recoltare u¿oarå. Astronaute, cu capacitate mare de produc¡ie, con¡inut ridicat de proteinå ¿i rezisten¡å la cådere mare. Cronos, soi de mazåre de primåvarå semitimpuriu de tip afila, cu vigoare foarte bunå la råsårire, fiind combina¡ia perfectå între timpurietate ¿i productivitate. La categoria noutå¡i, la mazåre avem Torpedo, un soi stabil, cu maturare uniformå ¿i timpurie, cu o acoperire rapidå ¿i denså a solului pânå la recoltare, având douå påståi pe internod, pentru coacere uniformå ¿i recoltare fårå probleme. De asemenea, vå propunem soiul de lucernå Adorna, cu o perenitate foarte îndelungatå (5 6 ani), pretabil pentru mai multe coase ¿i care este ideal pentru uscare ¿i conservare. Are o toleran¡å foarte bunå la principalele boli, precum ¿i o toleran¡å bunå la secetå ¿i ar¿i¡å, con¡inutul proteinå fiind unul ridicat. Profitul Agricol 45/2021

CULTURI VEGETALE

O leguminoas\ promi]\toare pentru rapi]\ La Alisa Farm Management, conduså de Arnaud Charmetant, testårile ocupå un loc important. 70 ha din cele 1.500 cultivate cu rapi¡å le-a semånat în asociere cu Lathyrus, o leguminoaså mediteraneanå, mai pu¡in popularå în România. Î¿i dezvoltå rapid rådåcina, iar producerea de nodozitå¡i se face ¿i ea în scurt timp.

Arnaud Charmetant, Alisa Farm Management

ceasta nu este înså o testare, ci rezultatul unei perioade mai lungi de studiu. Fermierul nu ar fi ezitat så o utilizeze pe o suprafa¡å chiar mai mare, dar a semånat într-o perioadå secetoaså ¿i se temea cå nu va avea o culturå viabilå, motiv pentru care nu a vrut så investeascå ¿i mai mult. A utilizat o normå de 20 kg/ha. Folose¿te semånåtori cu douå buncåre, unul pentru îngrå¿åmânt ¿i altul pentru semin¡e. De data aceasta, în cel de îngrå¿åminte a fost puså såmân¡a de Lathyrus. Charmetant estimeazå cå planta asociatå poate så aducå 15-30 de unitå¡i de azot. Aportul depinde foarte mult de dezvoltarea plantei. “În nici un caz nu trebuie så ne gândim cå asocierea rapi¡ei cu leguminoase va înlocui azotul”, subliniazå Arnaud Charmetant. În contextul scumpirii masive a îngrå¿åmintelor, orice economie fåcutå este înså importantå. Pânå la intrarea în iarnå, plantele de rapi¡å normal dezvoltate absorb în jur de 40 kg N/ha. Pentru atingerea produc¡iei de 3,5 - 5,5 t/ha, cultura are nevoie de 220 - 230 kg/ha N s.a., inclusiv doza din toamnå. Nu tot necesarul Profitul Agricol 45/2021

trebuie administrat. Prin mineralizare, primåvara rezultå între 20-40 kg s.a. N/ha. O parte din frunzele de rapi¡å sunt distruse de ger. Jumåtate din azotul lor este reutilizat de plante în cursul primåverii. Faptul cå Charmetant ar fi dorit så semene chiar o suprafa¡å mai mare cu Lathyrus, ca plantå asociatå auxiliarå culturii de rapi¡å, se bazeazå pe experien¡å. A testat diverse plante care så ajute cultura de rapi¡å. A încercat så o asocieze cu måzåriche, ¿i diverse amestecuri propuse de Mas Seeds ¿i Limagrain. Cu Lathyrus are o experien¡å de cinci ani. A ajuns în fermå din “întâmplare”. Mai exact este rezultatul preocupårii permanente pentru îmbunåtå¡irea tehnologiilor în mod durabil. A adus såmân¡å în testare ¿i apoi planta a fost remarcatå. A fost semånatå ¿i singurå, dar ¿i în covor vegetal. “Am putut så ne convingem cå este

o plantå adaptatå pentru România. În orice condi¡ii, atât de secetå sau cu precipita¡ii, au fost ob¡inute produc¡ii de 2 t/ha”, spune fermierul. Este o specie pe care fermierul o caracterizeazå chiar agresivå cu buruienile. Lathyrus este o plantå din zona mediteraneeanå, mai sensibilå la înghe¡. O perioadå lungå cu temperaturi de -15°C o distruge. Cum iernile au fost tot mai blânde, existå riscul så nu înghe¡e, dar acest fapt nu pune probleme importante întrucât existå erbicide care o combat. Charmetant considerå cå nici în cazul în care nu s-ar distruge în timpul iernii nu ar crea probleme întrucât a observat cå nu este invazivå pentru rapi¡å, nu se aga¡å de planta de culturå. Rapi¡a ar acoperi plantele de Lathyrus. Fermierul precizeazå totu¿i cå nu are experien¡å cu evolu¡ia acestei plante în vegeta¡ie, asociatå cu rapi¡a.

Adrian MIHAI 25

CULTURI VEGETALE

Hibrizii de rapi]\ Pioneer, produc]ii ridicate [i start bun Cultura de rapi¡å reprezintå pentru mul¡i fermieri primii bani din campanie. Înså, chiar dacå aceste avantaje par a fi suficiente pentru a-i determina pe agricultori så semene rapi¡å, condi¡iile de secetå ce pot apårea în momentele- cheie ale dezvoltårii culturii ori înghe¡urile târzii îi determinå så cântåreascå foarte bine aceastå alegere. În acest moment, compania Corteva Agriscience pune la dispozi¡ia fermierilor unul dintre cele mai complete ¿i complexe portofolii de produse pentru aceastå culturå, deoarece inova¡ia este cea care face diferen¡a între o culturå cu produc¡ii ridicate ¿i una compromiså. Din acest motiv, agricultorii trebuie så aleagå hibridul corect, dar ¿i produsele corespunzåtoare pentru protec¡ia plantelor. “Conform statisticilor, rapi¡a a fost una dintre culturile vedetå ale anului 2021, cu produc¡ii ridicate în special în vestul ¿i centrul ¡årii, iar suprafe¡ele însåmân¡ate în aceastå toamnå au crescut. În prezent, evolu¡ia culturilor este satisfåcåtoare în mai toate zonele ¡årii, chiar dacå în startul campaniei au existat zone unde seceta a încetinit råsårirea plantelor. A¿adar, se preconizeazå o nouå campanie de succes pentru fermierii care au ales hibrizi Pioneer. Din acest motiv am vrut så aflåm de la câ¡iva fermieri ce rezultate au ob¡inut în anul agricol 2020-2021 ¿i cum se prezintå culturile din aceastå toamnå. Dupå cum ve¡i observa din declara¡iile lor, tehnologia Corteva a fost alegerea idealå pentru produc¡ii ridicate, acesta fiind ¿i motivul pentru care au ales hibrizii no¿tri ¿i în aceastå campanie”, a specificat Maria Cîrjå, Marketing Manager Corteva Agriscience România ¿i Republica Moldova. Produc¡ii ridicate din 2021 s-au ob¡i28

nut cu hibrizii PT275, PT225, precum ¿i PT264, iar fermierii campioni nu au întârziat så aparå.

Una dintre fermele unde s-au ob¡inut recolte bogate cu hibrizii de rapi¡å Pioneer a fost Lux Com, din localitatea Ileana, jude¡ul Cålåra¿i. Acolo, Vali ºu¡uianu a semånat 450 ha cu cei trei hibrizi men¡iona¡i mai sus. Cea mai ridicatå produc¡ie a ob¡inut-o pe o solå de 150 ha, unde a semånat hibridul PT275 ¿i a recoltat 5.200 kg/ha. “Lucråm aproximativ 4.300 ha, iar rapi¡å am avut în campania trecutå 1.175 ha. Am ob¡inut produc¡ii bune cu hibrizii Pioneer, iar pe sola unde am recoltat 5.200 kg/ha am avut anterior grâu. Astfel, imediat dupå recoltarea grâului am intrat cu un cultivator, iar cu o såptåmânå înainte de semånat am pregåtit patul germinativ. Prima fertilizare a avut loc înainte de lucrarea principalå, mai apoi la semånat, în perioada 25 august - 15 septembrie, am administrat 200 kg/ha de îngrå¿åmânt complex triplu 15.

În toamnå am administrat insecticid pe unele sole, imediat dupå semånat, mai apoi am erbicidat acolo unde a fost nevoie pentru a combate samulastra de grâu. Urmåtoarea trecere a fost cu Galera Super, iar pe unele sole a fost necesarå interven¡ia cu încå un insecticid. În primåvarå, prima trecere a fost cu un insecticid, înså nu pe toatå suprafa¡a, ci acolo unde a fost nevoie. Mai apoi, au fost 3 treceri cu fungicid ¿i insecticid, în func¡ie de nevoile fiecårei sole. În primåvarå am fertilizat în douå treceri, o datå la începutul lunii martie ¿i mai apoi la finalul lunii, iar cantitatea de îngrå¿åminte a variat în func¡ie de solå. În perioada 10-15 iulie am recoltat, iar produc¡iile au fost mul¡umitoare, motiv pentru care în aceastå toamnå am semånat aproximativ 700 de ha cu hibrizi Pioneer, din suprafa¡a totalå de 1.000 ha alocatå culturii de rapi¡å”, ¿i-a prezentat tehnologia Vali ºu¡uianu.

În jude¡ul Timi¿, hibridul PT275 a oferit produc¡ii ridicate în ferma lui Livius Bibu ¿i a lui Soticå Sorin (4.500 Profitul Agricol 45/2021

CULTURI VEGETALE kg/ha), precum ¿i în ferma lui Cristian Diaconu (4.130 kg/ha). Hibridul PT225 a fost alegerea lui Cristian Diaconu din localitatea Ghiroda, jude¡ul Timi¿. A ob¡inut produc¡ii între 4.100 ¿i 4.200 kg/ha. Acesta lucreazå 500 ha, dintre care 120 ha au fost semånate cu rapi¡å. “Am semånat rapi¡a în prima parte a lunii septembrie dupå grâu, astfel cå terenul a fost arat, apoi pregåtit cu discul ¿i combinatorul, câte o trecere fiecare, ¿i am aplicat îngrå¿åminte 18.46.0 - 150 kg/ha. În vegeta¡ie am mai fertilizat în luna martie cu uree - 200 kg/ha ¿i în aprilie cu 200 de kg/ha îngrå¿åminte pe bazå de azot ¿i sulf. Am aplicat douå fungicide, primul în toamnå ¿i al doilea în primåvarå, ¿i cred cå în total am mai avut cinci treceri cu insecticide, erbicide ¿i foliare. În aceastå toamnå am ales doi hibrizi de rapi¡å din portofoliul Corteva, ceea ce înseamnå în jur de 70 ha. La început am avut parte de råsårire neuniformå din cauza lipsei precipita¡iilor, dar în prezent cultura se prezintå bine”, a precizat fermierul.

Produc¡ii foarte bune s-au ob¡inut ¿i în jude¡ul Gala¡i. De exemplu, fermierul Adrian Iacob din localitatea Stoicani a ales hibridul PT264 ¿i a ob¡inut 4.100 kg/ha. “Noi lucråm în fermå 310 ha, iar rapi¡å am semånat campania trecutå pe 10 ha, dupå porumb. Am arat terenul, apoi am efectuat douå treceri cu freza ¿i am aplicat la pregåtirea patului germinativ 200 kg/ha de azot. Profitul Agricol 45/2021

Am semånat spre sfâr¿itul lunii septembrie, apoi în primåvarå, în mustul zåpezii cum se spune, am aplicat 100120 kg/ha de azot. Am mai avut douå treceri cu foliar ¿i insecticid ¿i am mai aplicat un erbicid. Nu am mai adminisrat nimic altceva, iar recoltatul a avut loc la finalul lunii august. Am ob¡inut o produc¡ie bunå, se putea ¿i mai mult dacå a¿ mai fi fertilizat în vegeta¡ie. A¿adar, am fost mul¡umit, de aceea am semånat ¿i în aceastå toamnå acela¿i hibridul PT264 pe o suprafa¡å de 35 ha”, a specificat Adrian Iacob.

Un alt fermier din jude¡ul Gala¡i care a ales hibrizii de rapi¡å Pioneer este domnul Cristian Dobrescu. Acesta î¿i desfå¿oarå activitatea în localitatea Frumu¿i¡a ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 4.000 kg/ha cu hibrizii PT225 ¿i PT275.

ªi Marius George Constantinescu din localitatea Pechea, jude¡ul Gala¡i, a ales hibrizii PT225 ¿i PT275 ¿i a ob¡inut 4.000 kg/ha. “Noi lucråm în familie 400 ha, dintre care 50 au fost semånate cu rapi¡å,

dupå culturå de grâu. Am arat terenul, dupå care am efectuat douå treceri cu discul ¿i am semånat în data de 1 octombrie. În toamnå nu am aplicat nimic, în primåvarå am aplicat 300 kg/ha de azot, în douå treceri, prima încå în faza în care exista zåpadå, iar cea de a doua la apari¡ia butonului floral. Am aplicat un singur erbicid, trei insecticide, douå fungicide ¿i am mai avut douå treceri un îngrå¿åmânt foliar,” a punctat agricultorul. De¿i este o culturå profitabilå ¿i o bunå premergåtoare pentru cerealele de toamnå, rapi¡a a devenit din ce în ce mai greu de cultivat în România, din cauza condi¡iilor climatice din toamnå, în special a secetei. Totu¿i, în acest sezon, datoritå condi¡iilor prielnice la semånat, fermierii au reu¿it så semene o suprafa¡å estimatå de 550.000 600.000 ha. Corteva Agriscience continuå så î¿i extindå gama de produse pe pia¡a semin¡elor, venind cu noutå¡i în portofoliul de hibrizi de rapi¡å, oferind acces fermierilor la o geneticå avansatå care impacteazå îmbunåtå¡irea calitå¡ii recoltelor, maximizând astfel poten¡ialul productiv al fermelor agricole. În 2021 am lansat un nou hibrid cu rezisten¡å la Sclerotinia spp. care apar¡ine brandului Sclerotinia Protector. Este primul hibrid din Europa cu rezisten¡å la aceastå boalå care este din ce în ce mai prezentå ¿i mai pågubitoare în ultimii ani. Hibridul PT303 oferå siguran¡å prin cel mai bun pachet de tråsåturi ¿i un poten¡ial productiv ridicat, confirmat de rezultatele înregistrate. În 2022, vom continua cercetårile cu scopul de a completa baza noastrå de date ¿i de a ne îmbunåtå¡i cuno¿tin¡ele legate de optimizarea programelor de utilizare a fungicidelor pe hibrizii toleran¡i din portofoliul Corteva. Acesta este obiectivul nostru în ceea ce prive¿te ameliorarea, iar Sclerotinia Protector este parte a angajamentului nostru pentru o inova¡ie continuå ¿i o agriculturå mai sustenabilå. 29

CULTURI VEGETALE

Sustenabilitatea [i mediul Agricultura sustenabilå economic, cu impact pozitiv asupra climei, este un obiectiv ce se poate realiza. Este nevoie înså de bani. Statele ar trebui så-i sus¡inå financiar pe fermieri pentru a implementa practici menite så aducå beneficii mediului. Acestea sunt concluziile principale care se pot trage din dezbaterea Crearea schimbårilor pozitive spre o agriculturå beneficå pentru climå, sponsorizatå de Corteva Agriscience. Au participat reprezentan¡i ai unor organiza¡ii ¿i companii puternice: Corteva Agriscience, Cargill, U.S. Farmers and Ranchers in Action, Rainforest Alliance ¿i Truterra. Orice fermier profesionist din România a auzit de Corteva ¿i Cargill. Mai pu¡in cunoscutå este, de exemplu, implicarea Cargill în numeroase programe pentru agriculturå sustenabilå ¿i regenerativå ¿i de reducere a gazelor cu efect de serå, de-a lungul lan¡ului de aprovizionare. Celelalte nume din listå nu spun nimic publicului românesc. Sunt înså voci importante în SUA. Spre exemplu, Truterra este singurul program de sustenabilitate de¡inut de fermieri ¿i condus de fermieri din SUA.

Este afacerea în domeniul durabilitå¡ii a Land O'Lakes, cooperativå din care fac parte 1.600 de ferme de vaci de lapte, cu o istorie de o sutå de ani. Reprezintå aproximativ 50% din suprafa¡a recoltatå în SUA. De¿i moderatoarea întâlnirii avea propria agendå de întrebåri, interesul mare manifestat de audien¡å a fåcut ca dezbaterea så urmeze mai degrabå interesele publicului. Responsabilul de tehnologii al Corteva remarcå faptul cå sistemele agricole sunt foarte diferite pe glob. A men¡ionat Brazilia ¿i Fran¡a poate chiar pentru cå agricultura din cele douå ¡åri are reguli ¿i practici total diferite. Sistemele trebuie optimizate pentru sustenabilitate ¿i profitabilitate. Fårå aceste douå obiective atinse simultan, situa¡ia este foarte dificilå. Nu existå o solu¡ie unicå. ªi tranzi¡ia la minimum till sau no-till are un impact mare asupra gazelor cu efect de serå. Sunt necesare îmbunåtå¡iri în ceea ce prive¿te utilajele, semin¡ele ¿i a produselor pentru controlul dåunåtorilor. “Este un sistem întreg de solu¡ii pe care trebuie så le ducem în fermå, dar din momentul în care le ducem, numeroase lucruri pozitive se întâmplå pe

Comparativ cu fermele conven¡ionale, fermele organice pot reduce emisiile de CO2 cu 48 - 66% pe hectar.

Aråtura accelereazå descompunerea ¿i mineralizarea, eliberând ¿i mai mult CO2

suprafa¡a respectivå”, spune responsabilul Corteva. Dar nu este suficient ca solu¡iile så existe, ele trebuie ¿i utilizate. E nevoie nu numai de inova¡ie, ci ¿i de adaptare pentru ca fermierii så utilizeze solu¡iile tehnologice. Pentru ca tehnolgiile så påtrundå în ferme e nevoie de sprijin financiar guvernamental, la fel cum s-a întâmplat în cazul energiilor regenerabile. Odatå implementate, sunt economic sustenabile.

Primii bani din sechestrarea carbonului Truterra este o companie tânårå, de doar cinci ani, a unei organiza¡ii de fermieri cu istorie de o sutå de ani. Compania are o solu¡ie digitalå pentru evaluarea amprentei de carbon a fermelor ¿i a poten¡ialului de sechestrare. Se poate evalua cantitativ impactul asupra amprentei de carbon ¿i se poate monitoriza sechestrarea. Este primul serviciu de acest gen, conform ini¡iatorilor. Compania vrea så-¿i extindå activitatea în domeniul mai larg al gazelor cu efect de serå.

Adrian MIHAI

Pådurile din Europa au crescut cu 19,5 mil. ha din 1990 încoace

Daunele rezultate în urma furtunilor, vântului ¿i zåpezilor au afectat cca. 0,4% din suprafa¡å

Fotosintezå CO2

respira¡ia, descompunerea ¿i mineralizarea cu materie organicå bogatå în CO2

Suprafe¡ele de pådure din Europa afectate de insecte ¿i boli s-au dublat începând cu 1990 Incendiile de pådure distrug anual cca. 400.000 ha

sursa: EEA, 2015

Transferul carbonului spre rådåcini

Stocarea carbonului sub sol

Formarea unui cm de sol poate dura peste 1.000 de ani Temperaturile în cre¿tere pot conduce la eliberarea a mai mult CO2 din sol

Permeabilitatea solului ne protejeazå de valurile de cåldurå (u¿or de observat în ora¿e) Stocheazå, filtreazå ¿i transformå nutrien¡ii, apa etc

Capteazå ¿i stocheazå carbon

Solul previne inunda¡iile repetate

Solul ascunde un sfert din biodiversitatea mondialå

95% din hrana lumii este produså direct pe sol.

Profitul Agricol 45/2021

GR|DINA

VIA [i LIVADA Turist la Crama Hermeziu Am ajuns în paradisul construit de Vasile Lungu, în plin råzboi cu graurii. Stoluri negre se învârtejesc din stepele Ucrainei, zboarå peste Basarabia ¿i se nåpustesc asupra viilor de pe malul Prutului. Aici îi a¿teaptå “artileria” de simulatoare electronice, cu pocnete de tunuri de-a lungul podgoriei. Dupå un gråtar, tunurile tac în amurg ¿i ne putem odihni cu o Busuioacå de Bohotin la Hotelul Domeniilor Lungu.

upå cum spuneam, fermierul ¿i-a resetat afacerea ¿i a împår¡it råspunderea între cele douå fiice. Flaviana a închiriat cabinetul de stomatologie ¿i acum cultivå cereale pe cele 800 de hectare care i-au revenit, împreunå cu so¡ul. Loredana, fiica mai micå, a primit în grijå via, hotelul ¿i este ståpâna aromelor din Crama Hermeziu. Turi¿tii pot avea un program tentant în acest loc. Pot vedea påsårile domestice, animalele, au program obligatoriu de degustare, preumblåri prin fermå, plimbåri pe lac cu hidrobicicleta, pot pescui. “Când se coc strugurii ¿i fructele, pot mânca oricât. Dacå vor så cumpere, se duc ¿i culeg singuri cât vor så cumpere. Cei care vor så meargå la Muzeul Costache Negruzzi se duc numai în grup, pot så vadå Prutul. Mergem la Hermeziu ¿i vorbesc eu cu cei de la Poli¡ia de Frontierå”, spune Vasile Lungu. “Noi aveam o colaborare foarte strânså cu descenden¡ii lui Negruzzi. Din påcate, în acest an s-au pråpådit al¡i doi urma¿i - nepoata generalului Mihai Negruzzi ¿i so¡ul ei. Mai tråie¿te un strånepot de-al aceluia¿i general. Este o ramurå a descenden¡ilor cu care am ¡inut legåtura. Fete cåsåtorite, cu nume schimbate. Urma¿ii au recuperat 200 de hectare, mi le-au arendat, apoi mi le-au vândut. Pe acele terenuri, am plantat via ¿i livada. Am cerut permisiunea så dau denumiri din opera ¿i via¡a lui Negruzzi pen32

tru unele vinuri. De exemplu, am avut gama “Påcatele tinere¡ii”, o nuvelå a scriitorului. Nu a avut impact în pia¡å. Acum am re-botezat aceea¿i gamå “Råva¿e”, inspiratå tot din opera lui Negruzzi. Loredana are o firmå de consultan¡å cu care lucreazå”. Cei 25 de stru¡i au scåpat de “resetare” ¿i au råmas ca atrac¡ie principalå pentru turi¿tii care vin så vadå Domeniile Lungu. Zeci de specii de gåini exotice, cucuiete sau mo¡ate, bufate sau “de måtase”, fazani, porumbei de pe toate meridianele întregesc atmosfera de grådinå zoologicå. Gâ¿tele te ocåråsc pentru cå le-ai încålcat teritoriul, iar pichiroii (bibiloii) cheamå la protest. ¿i apoi intrå ciobåne¿tii în alertå... ªi în toatå

aceastå larmå pe multe voci, se laså soarele încet peste via de pe dealurile Bivolarilor. Nu cred så existe o asemenea colec¡ie de påsåri pe undeva prin România. Prevaleazå parcå senza¡ia de curte boiereascå, unde toate coexistå în armonie, a¿a cum le-a adunat cu drag ståpânul pe toate aici, în aceastå albie linå de pârâu. Pentru microclimat ¿i pentru agrement, Vasile Lungu a construit pe mijlocul våii douå lacuri mari: unul cu ¿alåi care primesc la maså puiet de caras ¿i altul plin de crapi care a¿teaptå fir întins. Recent, a inaugurat un cochet salon pentru deguståri de vinuri. (Dacå a¿ putea conserva acest miros de cramå în toamnå, så-l iau cu mine la Bucure¿ti ¿i så-i dau drumul câte pu¡in în fiecare Profitul Agricol 45/2021

Vasile Lungu searå, înainte så må fure somnul...). Clådirea actualå a pensiunii a fost cåmin pentru studen¡ii care veneau så facå practica agricolå aici, la IAS Bivolari. Hotelul e deschis tot timpul pentru cazare ¿i mic dejun, dar nu oferå alte mese. Loredana preferå grupurile care vin la hotel fiindcå este mai u¿or de gåtit mâncarea. Este ideal så fie 20 de persoane pentru cele 10 camere. Hotelul nu are personal permanent pentru bucåtårie. “Am avut ¿i evenimente cu 180 de persoane pe teraså. Cerere existå. Unele societå¡i le oferå angaja¡ilor câte un sejur la noi”, poveste¿te cu deta¿are. Avem înså o legisla¡ie fåcutå parcå împotriva pensiunilor. De exemplu, dacå proprietarul are gåini, nu i se permite så facå omletå pentru turi¿ti din ouåle proaspete de la gåinile proprii. “Nu e voie så folosim nimic din ce producem aici. Ouåle trebuie så aibå ¿tampilå. Trebuie så le dåm turi¿tilor lapte degresat din comer¡. Carnea tre-

Profitul Agricol 45/2021

buie abatorizatå la Boto¿ani. Nu putem tåia gåini, pui proprii. Nimic!” A¿a este protejatå ¿i pre¡uitå munca fermierului român. Interesele lui sunt cålcate în picioare de legiuitori pricepu¡i la promisiuni. Vasile Lungu a cumpårat ¿i aparaturå pentru analiza cårnii de porc. Carnea nu este înså admiså fiindcå nu are douå ¿tampile: una de la abator, alta a medicului veterinar. Dacå vrea så taie un taur, un porc, un berbec pentru pensiune, medicul veterinar nu-i då voie. Spune cå ar trebui så investeascå 500.000 de euro pentru dotarea minimå a unui punct de sacrificare. Fluxul tehnologic al punctului de sacrificare trebuie så fie acela¿i ca la abator: boxå de asomare, incinerator (care numai el costå 30.000 de euro). Dacå nu are incinerator, trebuie så aibå o ma¿inå specialå, autorizatå, care så ducå de¿eurile de la abator. “De ce în tot jude¡ul Ia¿i nu avem niciun abator? Existå doar abator de

påsåri ¿i de porci, cu circuit închis, la Nicu Apostol. A¿a, trebuie så duc animalul cu o ma¿inå la abatorul din Boto¿ani ¿i cu altå ma¿inå trebuie så aduc carnea înapoi - carcaså sau tran¿atå. Practic, î¡i råscumperi carnea. Eu am început un abator, dar familia nu a fost de acord fiindcå nu vrea nimeni så se ocupe de vânzare. Am închis cele trei magazine din Ia¿i fiindcå nu are cine så vândå. Din cauza pandemiei, oamenii au plecat în stråinåtate. I-am pierdut. Nu puteam så-i plåtesc fårå så facå nimic ¿i ei nu aveau din ce tråi. Am cartofi, mere, pere, nectarine, struguri în depozitul frigorific ca så vând tot timpul anului.” Loredana este încå notar public. A fåcut Facultatea de Drept, apoi a absolvit ¿i Facultatea de Agronomie. “Proprietatea este pe numele ei ¿i are tot interesul så-¿i dezvolte afacerea pentru viitor. Cei tineri trebuie så ¿tie så-¿i ducå misiunea mai departe. Toate veniturile îi apar¡in. Eu doar administrez afacerea. O învå¡ så administreze ¿i ea. Nu ¿tiu dacå o face din ata¿ament fa¡å de mine sau chiar crede în viabilitatea afacerii. La un notariat, abia dacå î¿i asigurå un salariu decent. Nu ar fi påcat, dupå 20 de ani de muncå la o fermå, cu un patrimoniu creat, echilibrat, så nu fie administrat în continuare corect?” Hermeziu este satul mamei lui Costache Negruzzi. Vasile Lungu a ¿tiut så dea valoare sentimentalå straturilor timpurilor care vin spre noi pe acest mal de Prut.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA

ANIMALELOR Necazurile unui mare cresc\tor de porci Fermele comerciale de porci din România pot concura oricând cu ferme similare din ¡årile occidentale. În paralel, cantitå¡i uria¿e de carne påtrund în ¡ara noastrå sub pretextul comer¡ului intracomunitar, fårå deranj la frontiere.

hiar dacå au ajuns la costuri de produc¡ie comparabile, fermierii stråini î¿i aduc marfa la noi ¿i vând nestingheri¡i. Dacå am lua în considerare numai cheltuielile de transport, tot nu s-ar justifica un asemenea comer¡. Chiar dacå investi¡iile fermierilor no¿tri pentru biosecuritatea fermelor de porci sunt tot mai costisitoare, efectele pandemiei de pestå porcinå africanå devin tot mai dramatice pentru afacerile lor ¿i, implicit, pentru economie. Cålin Muscå explicå acest paradox prin subven¡ii ascunse, neloiale, practicate de partenerii no¿tri europeni. “Din punctul meu de vedere, fermierii români depun toate eforturile pentru a-¿i proteja fermele de pesta porcinå africanå. Cu toate acestea, boala vine din exteriorul fermei. Acolo resim¡im presiuni foarte mari. E greu de aråtat cu degetul un vector principal. Fermierii au angaja¡i din satele învecinate ¿i acolo pot fi unele focare, cunoscute sau nu. Lucråtorii pot aduce virusul, chiar dacå ferma are filtru. Fac 34

C\lin Musc\ se îngrije[te de fermele integrate de la Olari [i de la Irato[u. Produce 900 de porci pe s\pt\mân\ pentru propriul abator. du¿ la intrare, dar nici du¿ul nu este 100% infailibil. De exemplu, sindromul reproductiv ¿i respirator porcin (PRRS) rezistå pe mucoasa nazalå ¿i douå-trei zile. Nu ai cum så faci o dezinfec¡ie absolutå a angaja¡ilor. Du¿ul eliminå 95-97% din viru¿i. Eu zic cå principalul vector este omul”, spune Cålin Muscå. Virusul pestei porcine africane poate fi antrenat ¿i de curen¡ii de aer, la fel ca virusul de gripå, poate fi adus de ¡ân¡ari, de tåuni ¿i cåpu¿e, insecte care påtrund înså mult mai greu într-o fermå performantå. “Poate fi purtat de påsåri, de diverse insecte, de rozåtoare. Deci virusul are foarte multe variante prin care poate så ajungå în fermå.” Focarele din jude¡ul Arad s-au mai potolit. “Continuå så fie un risc major mistre¡ul, periculoaså este ¿i mi¿carea necontrolatå a animalelor, sistemul veterinar nu reu¿e¿te så urmåreascå ¿i så controleze deplasarea animalelor dintr-o localitate în alta. Medicul veterinar nu poate intra nici acum så verifice toate

animalele. Teoretic - are voie, practic nu prea o face”, spune fermierul. Cålin Muscå se îngrije¿te de fermele integrate de la Olari ¿i de la Irato¿u. Produce 900 de porci pe såptåmânå pentru propriul abator. “Vine înså carcaså de porc ietinå din Ungaria, Germania, din Belgia. Celelalte ¡åri europene practicå primele de export pentru a-¿i salva crescåtorii, chiar dacå aceastå procedurå contrazice politica Uniunii Europene. Pre¡ul porcului în viu este foarte volatil. Matematica nu mai este aceea¿i, cum ar trebui. Ferma noastrå este perfect intergratå, nu cumpåråm purcei. Trebuie så finalizåm clådirea pentru produse crud-uscate prin martieaprilie 2022, apoi ne vom concentra pe abatorul pentru vite.” Cålin Muscå a crescut efectivele de vaci Charolais pânå la 1.200 de capete la Olari. “Eu zic cå ståm bine. Avem acela¿i spor mare de cre¿tere.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 45/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Un institut cu o mân\ de oameni Altådatå, era un bastion al cercetårii ¿tiin¡ifice din domeniul cre¿terii taurinelor. Acum, e tot mai izolat ¿i majoritatea abia mai ¿tiu de existen¡a lui. “Am råmas doar o mânå de oameni, dar mergem mai departe”, spune Ioana Nicolae, directoarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Cre¿terea Bovinelor Balote¿ti (ICDCB), de lângå Såftica. Coordona pe vremuri întreaga cercetare ¿tiin¡ificå de ramurå din România.

nstitutul mai are 45 de angaja¡i, iar directoarea î¿i aduce aminte cum, înainte de 1990, avea 270. Lucrau peste 2.000 de hectare ¿i aveau 4 ferme - douå vegetale ¿i douå zootehnice. Acum, ICDCB lucreazå 240 de hectare. În total, are 586 de hectare, înså pe 208 s-au dat titluri de proprietate pe domeniul public al statului. În toatå Europa, mai existå doar 8 laboratoare func¡ionale de citogeneticå. Unul este lângå Såftica, la ICDCB Balote¿ti, care a rezistat datoritå unei doamne pasionate de cercetarea ¿tiin¡ificå: Ioana Nicolae. Institutul mai are acum douå ferme: una vegetalå ¿i alta de vaci cu lapte. Îngrije¿te 240 de vaci din rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå (Holstein Frizå). Nucleul genetic de-aici provine din Olanda ¿i e foarte vechi, din anii 1970. “Lucrez de 44 de ani la institut. Am terminat Facultatea de Zootehnie la Bucure¿ti în 1988, dar am vechime neîntreruptå din 4 noiembrie 1977.” Dintotdeauna, institutul a avut în subordonare, apoi în coordonare mai multe sta¡iuni din ¡arå: sta¡iunea de la Institutul Zootehnic Român a luat fiin¡å în 1895, la Bucure¿ti, dar, din lipså de fonduri, s-a desfiin¡at în 1900. În 1926, profesorii G.K. Constantinescu ¿i D. Con¡escu pun bazele Institutului Na¡ional Zootehnic. În acest scop, în 1930, s-a construit o clådire monumentalå, cu dotåri de ultimå orå. În 1947, regimul comunist îi schimbå numele: Institutul de Cercetåri 36

Arad (cu vaci Bål¡atå Româneascå ¿i Brunå), Dancu Ia¿i (cu Bål¡atå cu Negru Româneascå ¿i Bål¡atå Româneascå cu ro¿u), cea de la ¿ercaia cu bivoli, sta¡iunea de la Târgu-Mure¿ cu Bål¡atå Româneascå. Sta¡iunile de la Dulbanu ¿i de la Mårgineni au dispårut. “Din martie 2009, când a apårut Legea 45 cu privire la cercetarea ¿tiin¡ificå, practic to¡i am intrat în subordinea Academiei. Tot ce putem face acum este så colaboråm între noi”. Ioana Nicolae este directoare din 2006, dar preferå så lucreze în laborator. “Eu am fåcut Facultatea de Zootehnie ¿i m-am îndrågostit de ceea ce lucråm în Laboratorul de citogeneticå animalå. Este unicul din România. Au mai fost douå - unul la Cluj, altul la Bucure¿ti. Este înfiin¡at din 1967, în fostul ICZ. Am renun¡at la Facultatea de Drept pentru acest laborator. Am avut noroc så fiu îndrumatå de oameni de foarte mare valoare. Lângå ei am crescut. Am reu¿it så fac citogeneticå animalå. Laboratorul are recunoa¿tere interna¡ionalå. În 2008, am realizat o lucrare împreunå cu al¡i cercetåtori stråini ¿i am orga-

O istorie pe scurt Zootehnice (ICZ Såftica). Din fiecare sec¡ie de la ICZ, s-a creat apoi câte un institut: Institutul de la Palas pentru oi ¿i capre, Institutul de la Peri¿ pentru porci, Institutul de Påsåri Balote¿ti etc. În 1970, Sec¡ia Taurine din fostul ICZ, sec¡iile de geneticå, reproduc¡ie, alimenta¡ie, biochimice, fiziologie ¿i de

Vi]ele hibride Limousine75% x B\l]at\ cu Negru Româneasc\ 25%

nizat un congres de citogeneticå animalå la Bucure¿ti. Noi studiem cromozomii. Pe vremuri, când existau semtesturi, noi le fåceam din primul an testul citogenetic al tåura¿ilor. Studiam cariotipul pentru taurii afla¡i în a¿teptarea rezultatelor proprii în testare. Noi studiem genetica la nivel de celulå. Tot ce este la nivel de ADN face obiectul citogeneticii moleculare, studiul la nivel de gene. Genomica se referå la studiul materialului genetic. Noi am abordat doar un segment al citogeneticii moleculare ¿i mergem la nivel sub-cromozomal prin studii aprofundate, dar nu la nivel de genå. Am luat institutul în 2006, cu 25 de miliarde de lei datorii. Douå luni nu am dormit. Ni sau blocat fondurile la trezorerie. Era paratuberculozå în ferma de vaci. Nu aveam voie så angajåm ¿i salariile erau foarte proaste. zoo-economie constituie Institutul de Cercetåri pentru Cre¿terea Taurinelor (ICCT) Corbeanca, devenit ulterior ICDCB Balote¿ti. Dupå 1990 se subordoneazå Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice (ASAS) ¿i are rela¡ii de colaborare ¿tiin¡ificå ¿i tehnicå cu Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale ¿i cu Ministerul Educa¡iei, Cercetårii ¿i Inovårii. Profitul Agricol 45/2021

Dinu Gavojdian, director ș tiin ț ific, ș i Ioana Nicolae,

directoarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Creș Creș terea Bovinelor Baloteș Baloteș ti (ICDCB)

Abia în 2019-2020, am reu¿it så angajez ni¿te tineri. Lucrez în timpul liber, sâmbåta, duminica, am ¿i proiecte, nu renun¡ la munca de cercetare.” Participå la competi¡iile de proiecte din cadrul programelor na¡ionale de cercetare ale Ministerului Cercetårii. “Am avut proiecte cu peste 80 de puncte câ¿tigate ¿i nu au fost finan¡ate din lipsa banilor. Avem o rela¡ie de subordonare fa¡å de MADR, dar ASAS e forul tutelar.” Zootehnia vacii e cea mai grea ramurå. Animalele trebuie påzite continuu din cauza infractorilor care furå ¿i lucerna vacilor pentru caii lor, iar paza e foarte scumpå. Dupå 2018, ICDCB prime¿te o subven¡ie din partea statului prin bugetul ASAS, înså trebuie så se între¡inå din

Vi]ele (gemene) din rasa B\l]at\ cu Negru Româneasc\, fiicele taurului Amadeo Profitul Agricol 45/2021

venituri proprii. “Nu e normal, cercetarea trebuie finan¡atå ca så se dezvolte. Facem furaje pentru vaci, iar vacile reprezintå materialul biologic pentru cercetare. Scopul nostru nu e produc¡ia mare de lapte. Am ajuns la o produc¡ie zilnicå de 18-20 de litri pe vacå. Dacå vrei så vinzi laptele, e¿ti la mâna procesatorilor care s-au pus de acord în asocia¡ia lor ca så nu plåteascå mai mult pe lapte. Noi primim de la fabrica Meridian 1,50 lei pe litru, plus TVA încå din 2019. Varå, iarnå - indiferent, primim ace¿ti bani, sub pre¡ul de produc¡ie. Din resurse proprii, noi nu putem face investi¡ii, nu putem så ne îmbunåtå¡im dotårile. În 2018, am avut o întâlnire cu ministrul Petre Daea. Ne-a promis bani pentru investi¡ii peste un an, el a plecat ¿i nu am mai primit nimic. Noi nu vindem juninci fiindcå nu e interesul nostru. Avem animale cu origine atestatå din 1970. La noi ¿i la Mihai Petcu au mai råmas asemenea vaci cu origine veche din Olanda.”

Ce face institutul pentru fermieri? ªi ajungem la întrebarea fundamentalå pentru orice formå de cercetare: Cui folose¿te? Dupå 1990, fermierii s-au despår¡it de cercetarea ¿tiin¡ificå sau cercetarea s-a îndepårtat de ei? Ambele perspec-

tive par corecte. “Noi am fost permanent deschi¿i în rela¡ia cu fermierii, spune Ioana Nicolae. Eu am douå proiecte pe citogeneticå privind profilaxia bolilor cromozomale. Identific loturi de animale din rase diferite, îi informåm pe fermieri cu privire la starea de sånåtate a animalelor, facem recomandåri privind eliminarea animalelor bolnave. De exemplu, unele vaci nu råmân gestante. Aceastå boalå se poate identifica la nivel cromozomal. Pe vremuri, Semtesturile selectau taurii de reproduc¡ie. Dacå nu avem cercetare fundamentalå, nu putem avea cercetare aplicativå. Noi facem profilaxia bolilor ereditare. Am publicat studii, pliante, am avut întâlniri cu crescåtorii. Am mers ¿i la ªercaia pentru bivoli. Ne-am propus så facem o vacå de carne pornind de la Bål¡ata Româneascå cu Negru. Este vacå de lapte, dar am lansat un proiect de cercetare în 2015. Vacile de reformå le-am însåmân¡at cu tauri de carne. Am folosit patru tauri de carne: Aberdeen Angus, Limousine, Charolaise, Blue Belgique. Am fåcut astfel patru linii de hibrizi. Am continuat încruci¿area tot cu tauri de carne. La vacå, distan¡a între genera¡ii este foarte mare ¿i încercåm så vedem ce iese. Meti¿ii aratå foarte bine. Vindem tåura¿ii la abator la Foc¿ani”. 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Drama cresc\torilor de suine Bazna [i Mangali]a Reprezentan¡ii Asocia¡iei crescåtorilor de rase tradi¡ionale Bazna ¿i Mangali¡a sus¡in cå pesta porcinå africanå ¿i cre¿terea brutalå a pre¡urilor la inputuri le-au blocat activitatea. Dacå înainte de 2020, kilogramul de porumb era 0,50 lei, în 2021, a ajuns la 1,20 lei.

Ioan Cleja, pre¿edintele asocia¡iei, a explicat: “Anul 2021 a fost un an extrem de greu, chiar criminal pentru noi, din cauza escaladårii pre¡urilor ¿i a restric¡iilor provocate de pesta porcinå africanå. De aceea foarte mul¡i fermieri nu au putut nici så facå reproduc¡ie, nici så vândå. Crescåtorii aveau nevoie de material genetic, de un vier din altå linie, dar este interziså mi¿carea porcilor ¿i a trebuit så a¿tepte pânå la ¿ase luni, chiar nouå, în unele jude¡e. Acum, afacerile noastre sunt ca ¿i moarte. Cei mai mul¡i nu au fåcut profit de un an.” Problema este cå un porc de rase tradi¡ionale impune un timp de cre¿tere dublu, iar indicele de reproduc¡ie se situeazå la jumåtate fa¡å de cel clasic de carne, industrial. În plus, ¿i indicele lui de consum de hranå este aproape dublu. De aici plecând, pre¡ul de cost diferå foarte mult la cele douå rase. La suina de carne, consumul de hranå este de 2,5 kg -3 kg de furaj pe kg, iar ca så ajungå la 100 kg trebuie så månânce aproape 300 de kg. Pentru Bazna ¿i Mangali¡a, este nevoie de o cantitate cuprinså între 600-800 kg pentru ca un exemplar så atingå 100 kg. A¿adar, pre¡ul de valorificare al acestor 38

Ioan Cleja, pre[edintele Asocia]iei cresc\torilor de rase tradi]ionale Bazna [i Mangali]a

rase este dublu. Mangali¡a ¿i Bazna consumå porumb, lucerna, floarea-soarelui, mazåre sau leguminoase. Totu¿i, se mai preconizeazå o speran¡å: de Cråciun, se vehiculeazå pre¡ul de 18 - 20 lei pe kg la Bazna ¿i Mangali¡a în ora¿ele mari, fiindcå mai existå cetå¡eni care s-au obi¿nuit så consume carne de foarte bunå calitate ¿i sånåtoaså. Problema apare la cei care se aflå în localitå¡i mici, cu pia¡å de desfacere reduså. Acolo pre¡ul va fi mai redus, de 14-16 lei, ¿i atunci nu vor avea de câ¿tigat. Pentru a cre¿te o scroafå din rase tradi¡ionale este ¿i mai dificil.

Ce ar trebui fåcut pentru cå crescåtorii de suine så mai aibå o ¿anså? Ioan Cleja aten¡ioneazå cå Ministerul Agriculturii trebuie så lårgeascå baza de sprijin pentru porcul din rase tradi¡ionale. Acum se då un ajutor de scroafå, dar pentru un numår restrâns de fermieri, cei care sunt persoane fizice autorizate. În asocia¡ie mul¡i sunt simpli crescåtori, nu sunt persoane juridice, iar ace¿tia nu primesc niciun sprijin financiar ¿i, de aceea, ei se des-

curcå extrem de greu. Cleja ar mai vrea ca MADR så îi ia pe micii crescåtori ¿i så îi ducå prin marile târguri din Uniunea Europeanå, ca så vadå cum merge treaba la al¡ii. Din påcate, ministerul pune accent numai pe marii producåtori, care oricum nu pot vinde nimic în stråinåtate, din cauza PPA. O altå problemå este lipsa abatoarelor. Înainte de anul 2000, au fost câteva sute de abatoare mai mici sau mai mari în România, dar intrarea în Uniunea Europeanå le-a închis aproape pe toate. Numai în jude¡ul Cluj existau 300 de abatoare, iar acum nu mai existå niciunul pentru animale mari. “Pur ¿i simplu nu avem unde så sacrificåm suinele. De aceea, pentru crescåtorii mici ministerul ar trebui så asigure unele facilitå¡i, inclusiv financiare, a¿a cum se procedeazå în ¡årile cu tradi¡ie din UE”, observå pre¿edintele crescåtorilor de suine. În aceste condi¡ii, pentru a tåia doitrei porci pe zi, costurile ar ajunge la 700 lei pe animal.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 45/2021

MA{INI & UTILAJE Piese de schimb pentru utilaje vechi Claas a lansat Silver Line, o nouå linie de produse din gama de piese de schimb concepute special pentru utilajele Claas mai vechi, care nu sunt utilizate la fel de intens ca cele noi.

ul¡i fermieri folosesc cu plåcere ¿i utilajele Claas mai vechi. Totu¿i, de cele mai multe ori acestea nu sunt echipamentele principale. Prin urmare, în cazul service-ului cu piese Claas originale, nu ar beneficia pe deplin de toate avantajele. ªi disponibilitatea clientului de a investi în între¡inere ¿i repara¡ii scade pe måsurå ce cre¿te vechimea utilajului. De aceea, constructorul german Claas a avut ideea extinderii gamei de piese Claas Original. Pânå de curând, în aceastå gamå existau douå linii - Premium Line ¿i Reman Line. Premium se adreseazå clien¡ilor care au nevoie de o solu¡ie fiabilå pentru utilajele ce func¡ioneazå cu sarcini deosebit de mari, a¿a încât piesele din aceastå gamå sunt foarte rezistente la 40

uzurå. Reman oferå un program de componente remanufacturate, cu un consum redus de resurse, pentru clien¡ii care cautå o alternativå rentabilå la cumpårarea unei piese noi. Astfel, Claas preia piesele uzate ¿i le recondi¡ioneazå printr-un proces industrial, la acelea¿i standarde ca pentru produc¡ia de serie. Acum portofoliul Claas Original a fost acum extins cu linia Silver, care se adreseazå în mod special clien¡ilor axa¡i pe pre¡, cu utilaje Claas mai vechi. Piesele din linia Silver sunt dezvoltate special pentru seriile mai vechi ¿i oferå o solu¡ie rentabilå de între¡inere ¿i repara¡ii, în concordan¡å cu valoarea utilajului. Piesele sunt testate ¿i aprobate conform acelora¿i standarde înalte de calitate ale Claas, astfel încât clien¡ii pot fi siguri cå vor primi calitatea doveditå Claas în condi¡ii avantajoase. Portofoliul Claas Silver Line include în prezent curele de transmisie, filtre ¿i lan¡uri de transmisie ¿i se lucreazå pentru extinderea gamei. Claas Silver Line este disponibilå acum la Claas Parts Shop ¿i la reprezentan¡ii de vânzåri Claas.

Arpad DOBRE

Livrårile de combine continuå AgroConcept a livrat recent în Alba douå combine New Holland, CX6.90 Laterale ¿i CX6.80, cu 6 scuturåtori, cu putere maximå de 313 CP (CX6.80) ¿i 340 CP (CX6.90), cu buncåre de 9.300 litri. Ambele beneficiazå de avantajele tehnologiei cu 4 elemente de treier ce asigurå performan¡e optime: båtåtor cu contrabåtåtor Opti-Thresh, postbåtåtor, separator rotativ cu tehnologie Multi-Thresh ¿i distribuitor de paie Straw Flow.

Ulei de motor performant IPSO Agriculturå recomandå fermierilor så utilizeze uleiul de motor Plus50 II Premium Engine Oil, proiectat ¿i testat de inginerii John Deere pentru a func¡iona pânå la 500 de ore. Acest ulei respectå cerin¡ele de performan¡å ¿i emisii pentru toate motoarele diesel în patru timpi ¿i are reziduuri mici de cenu¿å. Este compatibil cu motoarele cu filtre de particule diesel, inclusiv cele produse încå din 2007 ¿i este eficient ¿i la vehicule noi.

Distribuitor Bogballe la pre¡ atractiv NHR Agropartners are în aceastå perioadå oferte la pre¡ atractiv pentru distribuitoarele de îngrå¿åminte Bogballe. Printre argumentele oferite de speciali¿tii companiei se numårå pre¡ul, care începe de la 3.400 de euro (fårå TVA), lå¡ime de lucru de 12-24 m, buncåre cu capacitå¡i de 7002.050 litri, posibilitatea aplicårii dozelor variabile, calibrare automatå cu calibrator Zurf ¿i distribu¡ie coordonatå de calculator care asigurå controlul integral al normei de îngrå¿åminte distribuite, inclusiv la margine de parcelå. Profitul Agricol 45/2021

MA{INI [i UTILAJE

Preg\tirea solului cu Bednar Swifterdisc XO Profi Cultivatoarele cu discuri scurte din seria Swifterdisc sunt apreciate în special pentru calitatea foarte bunå a prelucrårii solului ¿i gama largå de echipamente op¡ionale. Bednar a prezentat recent noile modele Swifterdisc XO Profi cu lå¡imi de lucru de 6 ¿i 7,25 m.

tan¡a dintre discuri ¿i axa posterioarå a ruloului este de pânå la 160 cm.

Sistemul X-Precise Sec¡ia de discuri în forma literei “X” este un concept tehnic interesant ¿i consacrat, datoritå cåruia sistemul XPrecise anuleazå deplasarea lateralå a utilajului, iar cultivatorul cu discuri urmåre¿te cu precizie urmele tractorului. Avantajul acestui concept structural este cel mai vizibil atunci când se cultivå solul pe teren abrupt, unde, în mod tilajele ies în eviden¡å prin noua obi¿nuit, utilajele cu sec¡ii de discuri construc¡ie a cadrului, care este continue alunecå în lateral. Fermierii identic cu al cultivatoarelor care utilizeazå naviga¡ia prin GPS vor grele pentru miri¿te din seria Atlas AO aprecia, de asemenea, aceastå caracProfi ¿i a fost ranforsat, ca så poatå fi uti- teristicå. Discul central dintre sec¡iile de lizat ¿i în condi¡ii de lucru dificile. discuri ¿i unghiul mai mic al celui de-al Noul cadru a fåcut posibilå cre¿terea doilea rând de discuri eliminå formarea distan¡ei dintre sec¡iunile individuale, iar crestelor de-a lungul centrului utilajului. cultivatoarele Swifterdisc XO Profi sunt potrivite pentru încorporarea unor cantitå¡i mari de materie organicå ¿i a cul- Cultivatoare de urmå turilor intermediare, fårå riscul de înfunO func¡ie deosebit de utilå prezentå dare, chiar ¿i atunci când se prelucreazå la cultivatorul Swifterdisc XO Profi este solul în condi¡ii de umezealå. Distan¡a oferitå de cultivatoarele integrate pendintre rândul din fa¡å ¿i cel din spate al tru prelucrarea inclusiv a stratului de sec¡iei de discuri este de 140 cm, iar dis- sol compactat pe urmele ro¡ilor.

Profitul Agricol 45/2021

Prin adåugarea distan¡ierelor între suporturile de disc se poate måri adâncimea de lucru a discurilor fa¡å de alte discuri din rând cu 2-4 centimetri.

Echipåri la alegere Cultivatoare cu discuri pot fi echipate cu diferite modele de discuri la cererea clientului. Discurile tip “A”, zim¡ate sau agresive, de exemplu, cu un diametru de 520x5 sau 560x5, sunt potrivite în special pentru o mai bunå prelucrare a culturilor intermediare ¿i o mai bunå amestecare a reziduurilor de culturå cu solul. Echipamentele op¡ionale mai includ nivelatorul-barå de strivire reglabil hidraulic, care îmbunåtå¡e¿te utilizarea echipamentului la cultivarea patului germinativ. O altå echipare op¡ionalå este cilindrul tåietor de resturi, pentru eliminarea mecanicå a reziduurilor de culturå rezistente ¿i a culturii intermediare. La acestea se adugå rulourile posterioare simple sau duble, pentru nivelarea terenului. Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Maschio Gaspardo [i-a m\rit capacitatea de produc]ie cu 20% I Maschio Gaspardo România ¿i-a mårit cu 20% capacitatea de produc¡ie de la fabrica din Chi¿ineu Cri¿, Arad. Suprafa¡a fabricii ajunge acum la aproximativ 26.000 metri påtra¡i, personalul va depå¿i 400 de angaja¡i, iar produc¡ia se va ridica la 5.000 de echipamente pe an, cu precådere ma¿ini pentru prelucrarea minimå a solului, pluguri ¿i prese pentru balo¡i rotunzi.

nvesti¡ia realizatå cu ajutorul Finest S.p.A., care de¡ine 25% din Maschio Gaspardo România, ¿i cu contribu¡ia Exim Bank a permis extinderea suprafe¡ei de produc¡ie cu 5.700 de metri påtra¡i ¿i dotarea halei cu tehnologii de ultimå genera¡ie, ceea ce va permite produc¡ia de echipamente la cele mai înalte standarde, råspunzând unei cereri sporite pe pia¡a agricolå. Andrea Maschio, vicepre¿edintele Grupului Maschio Gaspardo, a spus cå proiectul consolideazå capacitatea de produc¡ie a fabricii din Chi¿ineu Cri¿ ¿i îi permite så-¿i îmbunåtå¡eascå oferta. Cre¿terea capacitå¡ii de produc¡ie se datoreazå ¿i unui acord semnat între

Maschio Gaspardo ¿i New Holland Agriculture. Acest parteneriat prevede comercializarea produselor de prelucrare minimalå a solului, mai exact a grapelor cu discuri ¿i a scarificatoarelor. Colaborarea a început în acest an ¿i se deruleazå exclusiv prin reprezentan¡i New Holland. Recent a fost semnat un nou acord cu New Holland Agriculture pentru producerea în exclusivitate a gamei complete de cositori ¿i greble pentru fân. Aceste echipamentele vor fi fabricate de Maschio Gaspardo România ¿i vor fi comercializate de New Holland începând cu sezonul 2022.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 45/2021

MA{INI & UTILAJE

Fertilizare inteligent\ cu Kverneland Exacta TL Geospread Ma¿inile de fertilizat Kverneland Exacta efectueazå o distribuire optimå a fertilizantului, concomitent cu utilizarea cantitå¡ii exacte de nutrien¡i ¿i evitarea suprapunerilor. În plus, sunt u¿or de operat ¿i pot fi utilizate ani la rând fårå probleme tehnice.

AgroConcept pune la dispozi¡ia fermierilor o gamå largå de ma¿ini de fertilizat din gama Exacta, adaptate la cerin¡ele din fiecare fermå în parte, iar în aceastå perioadå oferå la pre¡ promo¡ional distribuitoarele de îngrå¿åminte din gama Kverneland Exacta TL Geospread.

Caracteristici tehnice performante Ma¿inile de fertilizat Kverneland Exacta TL Geospread fertilizeazå eficient ¿i cu precizie maximå ¿i pierderi minime datoritå urmåtoarelor dotåri performante: - capacitatea bazinului de îngrå¿åminte de 3.900 l, - lå¡ime maximå de lucru de 45 m, - sistem Geospread pentru controlul automat al sec¡iunilor pe lå¡imi de 2 m,

- sistem de distribuire CentreFlow cu 8 palete pe disc pentru o împrå¿tiere preciså chiar ¿i pe suprafe¡e înclinate, - sistem automat de cântårire cu senzor central de referin¡å ¿i 4 celule de cântårire, - panou de comandå compact EasySet pentru setarea ¿i reglarea cu u¿urin¡å a dozelor de aplicare, - sistem ExactLine pentru distribu¡ie uniformå la marginea parcelei, - compatibilitate Isobus pentru conexiune rapidå ¿i utilizare facilå.

Sistemul CentreFlow Prin sistemul CentreFlow, îngrå¿åmântul ce urmeazå a fi împrå¿tiat prime¿te o u¿oarå accelerare ini¡ialå. Acest lucru previne fragmentarea granulelor la impactul cu paletele ¿i påstreazå astfel caracteristicile organice ale produsului. Punctul de descårcare (împrå¿tiere) este reglabil, permi¡ând adaptarea setårilor în func¡ie de proprietå¡ile îngrå¿åmântului. Datoritå elementelor tehnice ale sistemului CentreFlow, accelerarea linå ¿i for¡a cen44

trifugå accelereazå granulele de fertilizant pânå la atingerea vitezei discului înainte de a ajunge în palete. Un alt atu al distribuitoarelor de îngrå¿åminte Exacta îl reprezintå acurate¡ea garantatå pe plan înclinat. Fertilizantul intrå în contact cu paletele întotdeauna în acela¿i punct, chiar ¿i pe plan înclinat, ¿i se deplaseazå pe întreaga lungime a paletei. La acestea se adaugå ¿i un model de împrå¿tiere precis, prin care fertilizantul este eliberat prin cele 8 palete pe disc cu o frecven¡å ridicatå, pentru a ob¡ine un debit constant ¿i un model de împrå¿tiere regulat. Acest lucru este extrem de important atunci când se lucreazå cu viteze ridicate ¿i se împrå¿tie cantitå¡i mari de fertilizant. Fermierii interesa¡i de gama Kverneland Exacta TL Geospread pot afla detalii despre oferta promo¡ionalå, care dureazå pânå în 31 ianuarie 2022, de la reprezentan¡ii AgroConcept din regiunea lor.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 45/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Strategia “De la ferm\ la consumator” Impactul economic al F2F (Farm to Fork, în traducere de la Fermå la consumator) nu poate fi estimat fårå a lua în considerare rolul subven¡iilor agricole în sprijinirea fermierilor în tranzi¡ie, lucru pe care Centrul de Cercetare al Comisiei Europene l-a fåcut. Este interesant de urmårit rezultatul studiului. Acesta a avut 5 ¡inte principale:  Reducerea utilizårii pesticidelor cu 50%;  Reducerea excedentului de azot [pierderi de nutrien¡i] cu 50%;  Reducerea utilizårii îngrå¿åmintelor minerale cu 20%;  Ponderea agriculturii ecologice de 25% din suprafa¡a agricolå;  Ponderea caracteristicilor peisagistice de mare diversitate a cel pu¡in 10% din suprafa¡a agricolå. De asemenea, studiul propune o abordare de testare cu scenarii precum: (a) scåderea cererii interne de produse din carne cu 20%, (b) interzicerea completå a importurilor de soia în UE, (c) scåderea cre¿terii economice a Chinei, (d) integrarea agriculturii în sistemul european de comercializare a permiselor de CO2 la 100 euro/t CO2, (e) asumarea unor pre¡uri constante de export ¿i import pentru UE. Studiul este legat de reducerea preconizatå a procentului de Gaze cu Efect de Serå (GES). Acesta prognozeazå o reducere a emisiilor de GES la nivelul întregii UE de -109 Mt CO2, adicå -29% comparativ cu scenariul de bazå. Strategia F2F în sine nu reprezintå încå o strategie de politicå agricolå consistentå. Måsurile individuale F2F coreProfitul Agricol 45/2021

spund unor restric¡ii specifice de produc¡ie, dar încå nu oferå un cadru de politicå agricolå coerent, menit så realizeze un sistem eficient privind implementarea eficientå a obiectivelor acordului verde în agriculturå. Raportul include 4 recomandåri: 1) ia în considerare problema relocårii emisiilor de carbon 2) include utilizarea terenului, schimbarea utilizårii terenurilor ¿i silviculturå 3) revizuie¿te legisla¡ia 4) ia în considerare partajarea socialå ¿i echitabilå a dimensiunii acestei politici pentru fermieri ¿i consumatori.

Scåderea produc¡iei din UE este estimatå la -16% în ansamblu, cu 20% la carne de vitå, -17% la carnea de porc, -6,3% la lapte, -21,4% la cereale ¿i -20% la oleaginoase. Numårul de animale ar fi redus ¿i mai mult, cu un declin de -45% pentru vitele alaptante ¿i -13,3% pentru vacile de lapte ¿i bovinele tinere. Dar se a¿teaptå ca veniturile fermierilor så creascå cu pânå la +35 miliarde de euro.

Acest studiu se a¿teaptå la o cre¿tere a marjelor brute pentru produsele de origine animalå, în special lapte, carne de vitå ¿i de porc, cu 55 miliarde în total (24,5 miliarde euro pentru lapte, 6,5 miliarde pentru carne de vitå ¿i 24 miliarde euro pentru alt tip de carne, în special de porc). Marjele brute pentru produc¡ia vegetalå scad cu -21,3 miliarde euro, cu o reducere de -5,8 miliarde euro pentru cereale ¿i oleaginoase ¿i 9,2 miliarde euro pentru fructe ¿i legume (inclusiv vin). Dacå se implementeazå Strategia F2F, balan¡a comercialå pozitivå a UE pentru cereale, cu exporturi nete de 22 de milioane de tone, va deveni negativå, cu importuri nete de 6,5 milioane de tone. Exporturile de carne de vitå vor scådea de la +22,5 mii tone la un import net de -950 mii tone. Implementarea strategiei F2F o så conducå la costuri de ajustare de aproximativ 42 miliarde de euro. Cota majorå a costurilor de ajustare ar fi finan¡atå de consumatori cu o pierdere estimatå a bunåstårii consumatorilor de circa 70 miliarde de euro, ceea ce înseamnå 157 euro pe cap de locuitor. Concluzia poate fi traså de fiecare!

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS ªEF STAºIE PROCESARE SEMINºE: BRÅILA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: VL, MH, OT Cu focus pe vi¡å-de-vie pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: IAªI Cu focus pe legumiculturå ¿i pomiculturå pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: DJ &OT, GR, DB, IF Cu focus pe legumiculturå pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: TM &AR Cu focus pe legumiculturå ¿i vi¡å-de-vie pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

MANAGER LABORATOR SEMINºE: BRÅILA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Profitul Agricol 45/2021

Pagina de istorie Morile istorice de cereale din Timi[ Tinerii voluntari de la Acaså în Banat, cu sprijinul Consiliului Jude¡ean Timi¿, se aflå de câteva såptåmâni pe teren, cu un proiect inedit: vor så facå un amplu inventar al morilor de cereale utilizate de-a lungul timpului de cåtre locuitorii satelor din jude¡ul Timi¿, în ob¡inerea fåinii de pâine ¿i a fåinii de måmåligå. Urmåtorul pas este reabilitarea lor, pentru a le face func¡ionale. “Vrem så identificåm loca¡iile morilor istorice de cereale, så le evaluåm starea de conservare ¿i så le documentåm istoricul. Credem cå istoria industrialå a jude¡ului Timi¿ este un domeniu foarte valoros, înså trebuie så facem tot posibilul pentru a nu-l pierde în viitorul apropiat. Morile de cereale (de måcinat fåinå) sunt parte din acest patrimoniu ¿i ne dorim ca, în viitorul apropiat, så vedem cât mai multe dintre ele protejate, påstrate ¿i valorificate, fie în scopul lor ini¡ial, fie în scop turistic sau reconvertite”, este mesajul tinerilor.

Un prim pas deja este fåcut, în 13 noiembrie 2021, ultima ac¡iune organizatå în acest an: salvarea morii Ponorenilor, din Banatul Montan, veche de 100 de ani. Scopul este reabilitarea acesteia, pentru ca localnicii så poatå måcina din nou grâu, pentru calitå¡ile deosebite ale fåinii, apreciate de toate genera¡iile ¿i iubite de turi¿ti. Moara se aflå în satul Fene¿, comuna Armeni¿, una dintre cele patru mori care se mai påstreazå aici, din care niciuna nu mai func¡ioneazå. Obiectivul

este amplasat în zona centralå a satului ¿i a func¡ionat pânå în urmå cu 12 ani. Poartå numele familiei care avea grijå de ea ¿i cel mai probabil are o vechime de aproape 100 de ani. În sat mai supravie¡uiesc alte trei mori de apå, dar, din påcate, niciuna nu este func¡ionalå. “Noi credem cå prin aceastå ac¡iune putem pune umårul pentru ca satul Fene¿ ¿i comuna Armeni¿ så devinå destina¡ii mai atractive pentru turi¿ti. Vrem så terminåm de schimbat acoperi¿ul, de reparat pere¡ii, de såpat canalul de aduc¡iune ¿i dat drumul la apå. Va fi mult de lucru ¿i de aceea orice mânå de ajutor va fi mai mult decât binevenitå!”, spun voluntarii. “Dacå ave¡i fotografii vechi, pove¿ti despre morile din Timi¿, ne-am bucura så ne contacta¡i. Noi am avut parte de o mul¡ime de surprize plåcute, am întâlnit oameni pasiona¡i de morårit ¿i mori vechi încå în func¡iune care macinå de zeci de ani”, mai atrag ei aten¡ia.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 45/2021

PAGINA DE HOBBY Prin l\st\ri[ de tuf\-ro[ie Mai cu seamå în zonele de ¿es, dar ¿i în cele deluroase cu sol umed, prielnic råchiti¿urilor, abundå a¿a-zisa tufåro¿ie. Aspectul mereu viu, crud-stacojiu, îi justificå numele. Spontanå ori chiar cultivatå pânå nu demult de cåtre silvicultori în fondul forestier din administrare, ea furniza materia primå pentru atelierele în care se confec¡iona o gamå largå de împletituri din nuiele, de la co¿uri ¿i obiecte ornamentale pânå la mobilå pentru cabane ¿i case de vacan¡å. Îndeletnicirea asigura locuri de muncå ¿i era cât se poate de rentabilå. Aståzi, cåzând în desuetudine probabil, a fost abandonatå aproape cu totul, ca atâtea altele de altfel.

elanul de explorator. De fapt, noi speram så ne sarå vreo ra¡å din bretelele acvatice prin care Dunårea î¿i revendica ori de câte ori avea prilejul vechile posesiuni terestre. Eram, ca acum, la începutul lui decembrie, când ne-a sårit din låståri¿ primul sitar. L-am considerat un accident, fårå a-l deranja din drum. Confra¡ii lui erau deja de mult pe plaiuri mai însorite. Våzând cå au început så ne zboare din fa¡å ¿i al¡ii, am schimbat cartu¿ele cu alicå mare ¿i am luat în serios noua pro-

loc propice pentru petrecerea iernii ¿i nu mai înaintase pe vechiul drum al migra¡iei. Conservarea energiei se numårå printre legile de cåpåtâi ale lumii vii. Låståri¿ul reprezintå un univers aparte, un biotop distinct. Aici, iepurii ¿i cåpriorii rod, la nevoie, coaja fragedå a nuielelor, mistre¡ii râmå în solul afânat, fazanii scurmå prin frunzi¿ul jilav, sitarii cautå râme ¿i viermi în mustul zåpezii, sondând huma cu pliscul lor lung de o palmå. E greu de stråbåtut draperia de tufåro¿ie, dar tenacitatea ¿i råbdarea sunt råsplåtite întotdeauna. Un câine bun în preajmå îmbogå¡e¿te spectacolul ¿i, mai mult, se dovede¿te un auxiliar ne-

Dar nu la falimentul unor activitå¡i odinioarå lucrative vreau så må refer aici, ci la poten¡ialul cinegetic al låståri¿urilor de tufå-ro¿ie, atât de îndrågite de pasiona¡ii vânatului mic. Toamna ¿i iarna, ne bucuram la vederea lor, cåci în acele desi¿uri greu de stråbåtut sålå¿luiau o sumedenie de vietå¡i plåcute pu¿tii, sufletului ¿i cuhniei, de la fazan ¿i iepure pânå la mistre¡. ºin minte cå ne aflam nu demult la gâ¿te pe fondul Fete¿ti-Baltå, iar cerul senin ni le fåcea inaccesibile, stolurile evoluând ori foarte sus, ori ridicându-se nespus de departe la vederea noastrå, de pe tarlalele cultivate cu grâu ¿i cu orz pe a cåror perie verde obi¿nuiau så ia masa. Umblam fårå rost de douå zile încheiate, fråmântând noroiul ¿i ierbåria canalelor de iriga¡ii dezafectate, cu moralul la påmânt. Pa¿ii ne-au dus la un moment dat ¿i cåtre cordonul dig-mal al Borcei, adevårat huci de tufe, sålcii ¿i råchite, pavat cu frunze macerate din al cåror burete mustea apa, adesea pânå la carâmbul cizmei: o adevåratå junglå autohtonå din care nu lipseau lianele – curpeni parcå meni¡i så te împiedice din Profitul Agricol 45/2021

vocare, de vreme ce tot aveam autoriza¡ie la orice specie de „pasaj admis de lege”, cum se men¡iona pe atunci în respectivele documente ale breslei, fårå ca nimeni så atenteze la mult invocata, aståzi, conservare a biodiversitå¡ii, principiu corect în esen¡å, dar folosit abuziv ¿i tenden¡ios. „Uti, non abuti”, sunå vechiul adagiu, iar cei mai mul¡i dintre noi ¿tiam ¿i ¿tiu prea bine ce înseamnå acest lucru. Cert este cå frustrårile noastre cinegetice în materie de gârli¡e din acea zi s-au preschimbat subit într-o sårbåtoare greu de imaginat. Am avut parte de un adevårat regal. Probabil cå o poalå a pasajului de toamnå al sitarilor veni¡i dintre miazånoapte gåsise aici un

pre¡uit în momente-cheie. V-a¿ ruga, de pildå, så cåuta¡i un sitar cåzut clar în foc, prin vegeta¡ia marmoratå a låståri¿urilor cu ale cårei nuan¡e penajul såu se confundå pânå la perfecta identificare. Misiune aproape imposibilå, la cheremul Fortunei! Multe påsåri doborâte råmân, din nefericire, definitiv pierdute în lipsa unui prepelicar cu nas bun ¿i versat în a-¿i pune în valoare poten¡ialul nativ. Amplul evantai al raselor de scotocitori ¿i aportori (câini de aret, prin extensie), continentali sau insulari, a fost creat de-a lungul timpului tocmai pentru a servi evitårii decep¡iilor în partidele la vânatul mic, îndeosebi la cel zburåtor.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 2 - 15.12.2021

Gheorghe Glåman 2.12.1945, fost ministru adjunct, pre¿edinte SRH Nicolae Måhålean 2.12.1983, reprezentant produs KWS Semin¡e Alexandru Culina 3.12.1948, fermier Slobozia, Ialomi¡a Gheorghe Radu 3.12.1969, director Direc¡ia control teren, APIA Florin Neac¿u 5.12.1956, dir. gen. adj. NHR Agropartners Sorin Luca 6.12.1982, Maisadour România Gerard Jitåreanu 8.12.1956, prof. dr., fost rector USAMV Ia¿i Sergiu Staicu 8.12.1983, director general Syngenta Constantin Bazon 10.12.1950, vicepre¿edinte LAPAR, Agricola Prod Vrancea Cåtålin ªimota 10.12.1951, membru ASAS, dir. ¿tiin¡ific ICPDA Melinda Klara Kerekes 10.12.1965, director Direc¡ia economicå APIA Jean Ionescu 10.12.1969, director general România ¿i Moldova Corteva Agriscience Horia Grosu 13.12.1962, prof. USAMV Bucuresti, director IBNA - Balote¿ti Silviu Cornel Drinovan 15.12.1984, Area Sales Manager Corteva 50

Pomana porcului [i Ziua Na]ional\ Pe 1 decembrie, de Ziua Na¡ionalå, dar ¿i pe 11 ¿i 18 decembrie sau 8 ¿i 15 ianuarie 2022, bånå¡enii sunt a¿tepta¡i în satul Zolt, la numårul 10, jude¡ul Timi¿, la tradi¡ionala pomanå a porcului. “Veni¡i så be¡i råchie fiartå ¿i så mânca¡i cârna¡i, så vå bucura¡i de pomana por-

cului dupå obiceiuri bånå¡ene!”, anun¡å, cum altfel decât online, organizatorii. În gospodåria lui Uica (în traducere nene, bade) Mihai, o cuinå (bucåtårie) veritabilå, începe o serie întreagå de evenimente pregåtite special pe parcursul lunilor decembrie ¿i ianuarie. “A¿a sunt sårbåtorile tråite în satele din Banat”, ne încredin¡eazå organizatorii. Programul se deruleazå respectând måsurile de siguran¡å, în aer liber, ¿i începe de diminea¡å, când gazda îi a¿teaptå pe oaspe¡i cu råchie, vin fiert ¿i un aperitiv cu produse locale: ceapå, brânzå, slåninå ¿i zacuscå fåcutå în caså ¿i cu felul principal: o mâncare la ceaun fåcutå cu carne de porc. Tot acolo, vizitatorii pot degusta caltabo¿ cu un pic de coriandru sau cârna¡i u¿or pican¡i, dar ¿i alte specialitå¡i din carne de porc, toate preparate de Uica Mihai, în propria cuinå.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) A dat foc vechii colibe – ºin la câini; 2) Animal de curse – Trec pe margini! 9 10 3) A intra în bloc – Floare în zåpadå; 4) Ofertå fårå protocol – A se pregåti de carnaval; 5) Rupturå de ¡esut – Certificat de proprietate; 6) Sunt ceva de groazå – Chemarea aproapelui; 7) Teren plin de gropi; 8) Pune piedicå la arme – Alåturi în cort; 9) Manual de dirijare; 10) Formå de judecatå prelungitå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) N-a fost låsat baltå – Trece cursul; 2) Nu-i sus¡inutå cu tårie; 3) E cu cântecul pe 8 buze – Joc cu rezultat nul; 4) Sprijin pentru 9 agå¡åtoare – Prin¿i de gât; 5) Nota luatå la 10 treaptå! – Mergeau la råzboi – Abia la înceSolu¡ia careului din Nr. 44/2021 put! 6) Avea centura ei; 7) Una fårå ceva deORIZONTAL: GAINA - POPA; RUDARI - VOT; ERE - MUCAVA; FI - BABALAC; ECOU - ERATA; osebit – Primul picat; 8) Afectatå de consum; 9) Înghite multe – Turnåtor pe sus; 10) Operå UNICAT - UT; CLIMAT - BIO; O - RATACITA; BRICE - ONOR; INCALECARE. zugråvitå pe pânzå. Profitul Agricol 45/2021

Profitul Agricol nr. 45, din 1 decembrie 2021

Articles inside

Prima vizitåde lucru a premierului Ciucå a fost într-o fermå

O rectificare de 2,3 miliarde lei

La minister, Chesnoiu promite management ca la carte