Profitul Agricol nr. 46, din 8 decembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 46 din 8 decembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 46/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

De ce atâta mister în jurul expozi¡iei fermierilor? Pu¡ini ar crede aståzi cå la prima edi¡ie a Zilei Porumbului, ¡inutå de Nicolae Sitaru prin 2008 sau 2009, abia au venit în jur de 200 de fermieri. A mai durat câ¡iva ani pânå când Sitaru a atins prima mie de vizitatori profesioni¿ti. ªi cu 1.000 de vizitatori, tot avea mai mul¡i decât unele expozi¡ii agricole care dureazå o såptåmânå! La fel s-a întâmplat ¿i cu celelalte expozi¡ii organizate de fermieri pentru fermieri. Må refer la Alex Molodoi, la Neam¡, sau la Dan Corbu¡, la Bihor. Sunt convins cå în ¡arå mai sunt ¿i al¡ii la fel de merituo¿i, pe care este vina mea cå nu mi-i amintesc acum. ªi fiecare dintre ei a avut nevoie de câ¡iva ani pânå s-a în¿urubat în con¿tiin¡a colegilor de breaslå, iar acum nu îi mai de¿urubeazå nimeni.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

To¡i ace¿ti oameni nu au devenit organizatori de evenimente dintr-un calcul de propagandå personalå. Nici pentru cå ar fi mai profitabile decât cultura mare în sine. Au fåcut-o dintr-un ¡el simplu ¿i clar, de fermier: så punå umårul la cre¿terea produc¡iilor în ¡ara asta. Acum, aud cå, cel pu¡in în sud, se pregåte¿te faza superioarå: o expozi¡ie de câteva zile, organizatå de fermieri pentru fermieri. Deocamdatå, despre ea se vorbe¿te neoficial, dar în câteva zile lucrurile vor fi clarificate. Se pare cå APPR ¿i ACCPT Ialomi¡a au gåsit o bunå în¡elegere la primarul din Slobozia, Drago¿ Soare, agricultor ¿i el, ¿i împreunå pregåtesc edi¡ia pilot a ceea ce ar vrea så devinå cea mai mare expozi¡ie agricolå din ¡arå. Dupå ce Corina Mare¿ are meritul de a fi mutat ideea de expozi¡ie de pe betonul ora¿ului în câmp, o expozi¡ie gânditå de fermieri pentru fermieri nu poate fi decât un salt înainte. Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 46/2021

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Ecoschemele vor fi rescrise de asocia¡iile profesionale

Spulberarea unei iluzii: påmântul ieftin

Producåtorii europeni de îngrå¿åminte Subven¡ia pe fåinå? reclamå pierderi mari 8 Finan¡area iriga¡iilor Taxele antidumping pentru cu bani europeni îngrå¿åminte, investigate de Comisie 8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Predic¡iile lui Cezar: Un virus mititel influen¡eazå pia¡a

Corteva lanseazå biostimulatorul Utrisha N în toatå Europa 14

Interviu Eficientizarea ministerului, un efort fåcut din mers

Anchet\ La Azomure¿, produc¡ia va fi opritå

Ce a¿teaptå liderii de asocia¡ii de la ministru

Via]a companiilor

Cargill evitå o grevå la un mare abator din Canada

ªi animalele pot face Covid, nu-i a¿a?

Ajutoare pentru Afganistan

Un crescåtor, amendat cu 100.000 de lei

Culturi vegetale

Ma[ini & utilaje

Dupå produc¡ii-record, în Moldova se cunoa¿te seceta

Noile tractoare MF 7S, mai puternice ¿i mai inteligente

Strategia Kubota: achizi¡ii ¿i parteneriate

New Holland testeazå prima fermå independentå energetic

Detaliile unei produc¡ii peste a¿teptåri 16

Infla¡ia îi falimenteazå pe fermierii turci

Cre[terea animalelor Zootehnia capåtå prioritate în ministeriatul PSD

Oile vor lua avionul cåtre ¡årile arabe

Opinii Statul pregåte¿te viitorul milion de milogi Biotehnologiile - o cale ratatå!

44 45

Hobby

Bayer planteazå un codru verde

Expozi¡ia de la Cremona a sfidat pandemia

Agricover: o nouå identitate vizualå

Boala vacii nebune, descoperitå în Brazilia

Palatul Lloyd, martorul tåcut al pove¿tilor Timi¿oarei

Prin huciuri ¿i hå¡i¿uri

O vilå romanå, îngropatå sub o fermå din Anglia

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Ecoschemele vor fi rescrise de asocia]iile profesionale Adrian Chesnoiu respinge separarea Agriculturii de protec¡ia socialå, prin cre¿terea suprafe¡ei eligibile pentru subven¡iile europene, chestiune cerutå de liderii principalelor organiza¡ii. În schimb, anun¡å cå le va da mânå liberå la scrierea ecoschemelor.

hesnoiu confirmå cå va relua discu¡iile ¿i negocierile referitoare la PNS de la zero, fiind obligat så procedeze astfel, deoarece Planul mo¿tenit de la Adrian Oros nu este decât o copie xerox a PNDR 20142020. “Nu ne putem raporta la perioada 2012-2020, ci la nevoile pe care agricultura româneascå le va avea în perioada 2025-2030, pentru a putea råspunde adecvat provocårilor, riscurilor ¿i vulnerabilitå¡ilor prin PNS. UE ¿i-a schimbat radical modul de a gândi PAC, trecând de la conformitate la performan¡å. Ca atare, utilitatea sprijinului se va måsura în eficien¡a lui. Este obligatoriu ca atunci când creionezi politici publice så ai în fa¡å to¡i beneficiarii acelor politici. Dacå segmentezi discu¡ia, fiecare va încerca så tragå spre el caimacul din PNS. Voi analiza, împreunå cu fermierii, integrarea produc¡iei ¿i impactul social al måsurilor de sprijin, pentru cå scopul final al acestora trebuie så se regåseas-

Profitul Agricol 46/2021

cå în beneficiul fiecårui contribuabil”. Fermierii care de¡in suprafe¡e mici de teren vor fi consilia¡i, sfåtui¡i så le valorifice altfel decât prin culturi vegetale mari. Dar, dacå nu vor asculta de consiliere, nu vor fi sanc¡iona¡i prin neplata subven¡iilor. Referitor la întârzierea depunerii PNS, Chesnoiu spune cå termenul avansat de Comisia Europeanå ar fi unul “orientativ”. “Nu reiese de nicåieri cå nu am avea dreptul så depå¿im acest termen. Regulamentul prevede un termen maxim de opt luni de zile acordat Comisiei pentru analiza PNS. Evident cå ne-am dori så ne încadråm în termenul ini¡ial, dar nu voi trimite la Bruxelles un document care så nu fie foarte bine închegat. Ecoschemele ¿i tot ce va cuprinde PNS nu se vor face de minister, ci de organiza¡iile de fermieri în dialog cu MADR”.

Robert VERESS

Se pregåtesc schimbåri la unele institu¡ii din subordinea MADR Una dintre primele måsuri luate de Adrian Chesnoiu, dupå instalarea în func¡ia de ministru al Agriculturii, a fost îndepårtarea lui Vaida Bela de la Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie. Ministrul a admis cå urmeazå ¿i alte schimbåri. Primul vizat este directorul ANIF, ªtefan Bodea. “Execu¡ia bugetarå proastå e o dovadå a incapacitå¡ii manageriale. Ori nu ai ¿tiut så concepi un buget realist, ori nu ai urmårit implementarea programelor”, î¿i justificå decizia proaspåtul ministru. Despågubirile pentru secetå, un capitol închis Ministrul a precizat cå este exclus ca bugetul pe 2022 så prevadå bani pentru despågubirile din 2020, deci capitolul este considerat închis. “În schimb, îmi propun så venim cu alte programe de sprijin în 2022, ca så compensåm sau så diminuåm pierderile suferite de fermieri, atât cauzate de seceta pedologicå, cât ¿i de aceastå crizå energeticå care a generat un val de scumpiri ce îi afecteazå direct”, a mai îndulcit Adrian Chesnoiu pastila amarå. Scoaterea sta¡iunilor de cercetare de sub patronajul universitå¡ilor O mare problemå a cercetårii agricole este cå unele dintre sta¡iunile de cercetare-dezvoltare sunt subordonate universitå¡ilor agricole, crede ministrul Agriculturii. “Sta¡iunile au teren, iar banii din produc¡ie ar fi trebuit så se foloseascå în activitatea de cercetare. Înså veniturile intrå în bugetele universitå¡ilor. Nu se poate face cercetare fårå autofinan¡are cu fondurile rezultate din produc¡ie”. Chesnoiu aratå cå sus¡ine modele precum Institutul de Bioresurse Alimentare, în beneficiul cåruia a promovat o lege prin care så i se dea în patrimoniu un teren pe care så poatå derula un proiect amplu de cercetare aplicatå. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Studiu despre Farm to fork în România APPR ¿i USAMV Bucure¿ti realizeazå un studiu pentru a evalua “Impactul socio-economic al aplicårii strategiei Farm to fork în agriculturå ¿i transpunerea în România”. Un prim chestionar, transmis membrilor asocia¡iei såptåmâna trecutå, vizeazå impactul reducerii cantitå¡ilor de îngrå¿åminte chimice ¿i pesticide asupra produc¡iei la culturile de grâu, porumb, orz, floarea-soarelui, rapi¡å, soia ¿i cartof. Consilier pentru profesionalizarea învå¡åmântului agricol Cå învå¡åmântul agricol românesc produce for¡å de muncå pentru alte state, o recunoa¿te mai ales PSD. “Nu avem politici coerente de stopare a exodului de creiere ¿i de speciali¿ti. Avem în PNRR componenta dedicatå liceelor agricole. Dar, mai presus de asta, trebuie så existå o implicare directå a MADR în coordonarea metodologicå a liceelor agricole. Voi avea consilier personal un tânår cadru universitar, care se va ocupa strict de problema educa¡iei ¿i a conectårii cu mediul care trebuie så absoarbå absolven¡ii de ¿coli profesionale, licee, universitå¡i agricole”, ne-a declarat ministrul. Rezultatele testårii la porumb, pentru membrii APPR APPR a transmis membrilor såi rezultatele de produc¡ie de anul acesta, pentru toate loca¡iile de testare APPR pentru cultura de porumb din cadrul RITAC - Re¡eaua Independentå de Testare ¿i Analizå în Câmp. Informa¡ia are caracter confiden¡ial, dar tot vå dåm câteva repere. La Bârlad, unde s-au înregistrat cele mai mari produc¡ii din ¡arå, zece hibrizi FAO<400 au ob¡inut produc¡ii de peste 18 t/ha, în sistem neirigat, iar cel mai bun a avut aproape 19 t/ha. Pe de altå parte, cei cu FAO superior valorii de 400 au avut produc¡ii mai mici. Primii trei au avut produc¡ii de 17,31-17,65 t/ha. 8

Produc\torii europeni de îngr\[\minte reclam\ pierderi mari Europarlamentarii din Comisia pentru Agriculturå au discutat cu reprezentan¡i ai DG Agri despre situa¡ia costului record al îngrå¿åmintelor în Uniunea Europeanå. Fertilizers Europe, organiza¡ia producåtorilor de îngrå¿åminte din UE, a reac¡ionat dupå întrevedere printr-un comunicat prevenitor, subliniind cå nu membrii såi sunt cei care profitå de pe urma cre¿terii pre¡ului gazului metan, ci producåtorii de îngrå¿åminte din afara Uniunii, care beneficiazå de costuri mult mai mici de produc¡ie. Ca atare, dacå solu¡ia Uniunii va fi så elimine taxa antidumping pe importurile de îngrå¿åminte (în special UAN uree ¿i azotat de amoniu), nu va face decât så adânceascå lipsa de competitivitate a producåtorilor europeni, în raport cu cei din state ter¡e. “Fertilizers Europe sus¡ine apelul la ac¡iune pentru a-i ajuta pe fermieri så

facå fa¡å unei cre¿teri neobi¿nuit de mari a costurilor de produc¡ie. În acela¿i timp, respingem cererile de suspendare temporarå a måsurilor antidumping privind îngrå¿åmintele UAN. Având în vedere pre¡urile actuale foarte scåzute ale gazului în ¡årile exportatoare tradi¡ionale, o asemenea måsurå nu ar duce la o scådere a costului îngrå¿åmintelor, ci doar ar încuraja cre¿terea importurilor scumpe. E necesarå o ac¡iune coordonatå, pe termen scurt ¿i lung, de-a lungul lan¡ului valoric, pentru a evita o adâncire a crizei în iarna ce urmeazå, când sunt de a¿teptat noi vârfuri de cre¿tere a pre¡ului gazelor, cu o presiune suplimentarå pe capacitatea de aprovizionare a fermelor europene”, se aratå în comunicat.

Robert VERESS

Taxele antidumping pentru îngr\[\minte, investigate de Comisie Vå reamintim, la începutul verii, Copa-Cogeca a ini¡iat o peti¡ie împotriva suprataxårii importurilor de îngrå¿åminte. “De la începutul anului 2021, pre¡urile la îngrå¿åminte azotate s-au triplat. Acestea reprezintå acum 55% din costurile intrårilor pe care le au agricultorii în Europa. Pre¡urile mari ale îngrå¿åmintelor (în special uree ¿i azotat de amoniu - UAA) sunt cauzate de criza gazelor, cre¿terea cererii mondiale de îngrå¿åminte, scumpirea transportului maritim, dar ¿i de concuren¡a

insuficientå pe pia¡a internå a UE. Barierele vamale pentru azot ¿i taxele de antidumping impuse pentru UAA la nivelul UE au devenit un obstacol major pentru agricultori ¿i îi expun la pre¡uri excesive ¿i unui risc real de deficit de aprovizionare. Între timp, industria europeanå a îngrå¿åmintelor, care are costuri mari de produc¡ie ¿i pre¡uri mari de vânzare, continuå så realizeze profituri excesive”.

Robert VERESS Profitul Agricol 46/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Spulberarea unei iluzii> p\mântul ieftin Pre¡ul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut de 7.163 de euro, în timp ce Fran¡a era de 6.000 de euro, iar în Ungaria era de 4.893 de euro, aratå datele publicate mar¡i de Eurostat, oficiul de statisticå al Uniunii Europene, cum este INS la noi. În rândul statelor membre UE, cele mai mari pre¡uri la terenuri arabile erau în ºårile de Jos, cu o medie de 69.632 de euro pentru un hectar în 2019. La polul opus se situeazå Croa¡ia, unde un hectar de tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020. Sigur, în cazuri particulare, sunt ¿i pre¡uri medii exorbitante. De pildå, în Insulele Canare, care apar¡in Spaniei, påmântul costå în jur de 120.477 de euro pe hectar în 2020. Iar vecinii no¿tri bulgari pot spune cå måcar au stabilit recordul de cel mai mic pre¡, de 2.051 de euro pentru un hectar, dar doar într-o anumitå regiune, nu media pe toatå ¡ara. În cazul României, cele mai mari pre¡uri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucure¿ti-Ilfov (11.615 euro pentru un hectar) ¿i cele mai mici, în regiunea nord-vest (6.261 de euro pentru un hectar). Eurostat subliniazå cå pre¡ul terenuProfitul Agricol 46/2021

lui arabil depinde de mai mul¡i factori precum legisla¡ia na¡ionalå, climå, apropierea de re¡elele de transport, calitatea solului, sisteme de iriga¡ii, precum ¿i de for¡ele de pia¡å ce ¡in de cerere ¿i ofertå. În toate regiunile Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât paji¿tile. De asemenea, terenul arabil irigabil este mai scump decât terenul non-irigabil în aproape toate regiunile. Så observåm cå trebuie så vinå astfel de comunicate din partea organismelor europene, cåci la noi transparen¡a datelor se love¿te încå de zidul opac al secretomaniei func¡ionåre¿ti prost în¡elese. ¥n mod curios, pre¡ul anun¡at de Eurostat în decembrie 2021 ca referin¡å pentru anul 2020 este sensibil mai mare decât cel calculat la începutul anului. Atunci, statistica europeanå ¿tia cå în România, în anul 2020 un hectar de påmânt agricol se vindea cu un pre¡ mediu de 5.339 euro hectarul, în timp ce în Fran¡a tot 6.000 costa. Dar a¿a e statistica, un instrument precis de aproximativ.

Andrei OSTROVEANU

O promisiune veche de 10 ani, Fondul Mutual Adrian Chesnoiu sus¡ine deschis fondul mutual ca mecanism de asigurare a culturilor agricole la dezastrele naturale precum seceta. “Nu vom putea så råmânem mereu la mâna bugetului na¡ional pentru plata despågubirilor. Fermierii trebuie så se coaguleze ¿i så creeze aceste mecanisme. Am fost primul care a lansat måsura 17.1 din PNDR. Ghidul a fost îmbunåtå¡it permanent, dar mi-am asumat pornirea programului. Acela¿i lucru se va întâmpla ¿i cu fondul mutual”. Se interzice på¿unatul Începând cu data de 6 decembrie ¿i pânå la 24 aprilie, se interzice på¿unatul în România. Måsura este menitå så protejeze fauna ¿i flora, dar este ¿i ultima loviturå datå transhuman¡ei. Prin Legea 84 din 16 aprilie 2021 privind respingerea OG nr. 105 /2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânåtorii ¿i a protec¡iei fondului cinegetic nr. 407/2006 s-a "reactivat" interzicerea på¿unatului pe durata iernii, dar s-au men¡inut ¿i excep¡iile. Oierul poate scoate înså animalele la på¿une dacå terenul îi apar¡ine sau “dacå are acordul scris al de¡inåtorului de teren pe care se på¿uneazå”. Adrian Chesnoiu respinge “Legea porcului” “Nu sus¡in acel proiect de lege din Parlament în forma cu interdic¡ii de reproducere ¿i cre¿tere! Dar trebuie så limitåm transporturile neautorizate de animale pentru a limita apari¡ia de noi focare de PPA”, spune ministrul Agriculturii. Reamintim cå în Parlament a început dezbaterea unui nou proiect de "Lege a porcului", depus de liberali. Proiectul a fost adoptat deja de Senat ¿i se aflå acum la Camera Deputa¡ilor, for decizional. Acesta propune limitarea la 5 a numårului de porci din gospodåria ¡åråneascå ¿i ¡åranul så nu mai aibå voie så creascå scroafe ¿i vieri. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII O legisla¡ie mai permisivå pentru pu¡urile de iriga¡ii Abia instalat în func¡ie, ministrul a dat dispozi¡ie så se analizeze prevederile impuse de Apele Române pentru folosirea pu¡urilor de adâncime la iriga¡iile de precizie. De asemenea, ministerul cautå solu¡ii viabile pentru cei care vor så-¿i facå lacuri de acumulare, atât prin reducerea costurilor documenta¡iei tehnice, cât ¿i prin sprijin din partea angaja¡ilor MADR de la nivel central, local ¿i din institu¡iile subordonate sau aflate în coordonarea MADR. Focar de pestå în Ucraina Autoritå¡ile din Ucraina au anun¡at descoperirea unui caz de pestå porcinå la un animal de la o gospodårie din regiunea Kirovograd. Ferma are 28 de porci, dar celelalte animale nu au fost infectate ¿i nu au fost raportate alte cazuri la fermele din jur. Autoritå¡ile au impus restric¡ii de sacrificare ¿i transport în regiune ¿i sus¡in cå situa¡ia este sub control. China reglementeazå erbicidele pentru culturi modificate genetic China continuå så accelereze introducerea culturilor modificate genetic în agricultura localå ¿i a publicat proiectul unei legi de reglementare a erbicidelor care pot fi folosite. Proiectul stabile¿te un cadru legislativ clar pentru testele necesare pentru autorizare. Un alt partid agrar: Alian¡a Antreprenorilor ¿i Agricultorilor Cu o discre¡ie de neîn¡eles la un partid politic, s-a constituit AAA, Alian¡a Antreprenorilor ¿i a Agricultorilor. Evenimentul a avut loc la Bucure¿ti, în sediul Camerei de Comer¡ ¿i Industrie, pe 6 decembrie. Pre¿edintele noii forma¡iuni este Ion Ianu¿. Cu mesaje u¿or apocaliptice: “economia este în derivå, clasa politicå a e¿uat, speran¡a de mai bine e o fabulå”, AAA promite så fie o barcå de salvare pentru economie. 10

Subven]ia pe f\in\? De obicei, dupå o întâlnire ministruasocia¡ii, abia aflåm destul cât så scriem o ¿tire cå a avut loc. Zilele trecute înså ministrul Adrian Chesnoiu a stat de vorbå cu reprezentan¡ii Romalimenta ¿i ai ROMPAN. ¥n urma întâlnirii s-au comunicat câteva måsuri cu care ministrul a fost în principiu de acord ¿i care urmeazå så fie analizate. - subven¡ia pentru tona de grâu procesatå. Ar fi o måsurå pe termen scurt. Trebuie så avem în vedere ¿i încurajarea procesårii ¿i chiar direc¡ionarea acesteia cåtre unitå¡ile zootehnice. - aplicarea unui regim de impozitare asemenea celui practicat în

domeniul construc¡iilor pentru salaria¡ii din morårit, panifica¡ie ¿i produse fåinoase. Va fi constituit ca un program pilot pentru lucråtorii din sectorul agricol, cu justificarea cå trebuie så avem grijå de locurile de muncå, så oferim salarii atractive lucråtorilor, astfel încât så asiguråm stabilitate sectorului. - acordarea de credite garantate de cåtre stat pentru subven¡ionarea dobânzii pentru achizi¡ia de sisteme energetice (panouri solare, eoliene, turbine etc.), precum ¿i introducerea unui program pentru asigurarea independen¡ei energetice, cu sprijinul Autoritå¡ii Na¡ionale pentru Reglementare în Domeniul Energiei.

Finan]area iriga]iilor cu bani europeni Cu un PNS în care investi¡iile au un buget total de doar 4,5 miliarde de euro, în perioada 2023-2027, ¿i fårå bani pentru Agriculturå în PNRR, România se vede obligatå så creascå serios cheltuielile publice na¡ionale pentru a sus¡ine sectorul.

e¿i semnalele dinspre Bruxelles nu sunt încurajatoare, Adrian Chesnoiu e decis ca luni, 13 decembrie, când se va vedea cu comisarul pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, så discute despre PNS, så punå pe tapet ¿i problema renegocierii PNRR. “Am convenit în coali¡ie cå ne vom angaja într-o renegociere a PNRR cu Comisia Europeanå, pentru a include iriga¡iile ¿i desecårile. Nu am discutat

despre capitolele care ar urma så fie diminuate. ªtiu sigur cå e prevåzutå o sumå uria¿å, de 3,5 miliarde de euro, pentru consultan¡å. Banii aceia ar putea fi redirec¡iona¡i cåtre Agricultura României, care, în prezent, nu are alocat, direct, niciun euro din PNRR”. Chesnoiu precizeazå cå, de¿i s-au vehiculat ¿tiri cå Bruxellesul ar considera PNRR båtut în cuie, nu a våzut o reac¡ie oficialå a Comisiei, prin care så ni se comunice cå nu ar exista disponibilitate de dialog pe subiect. Pânå una-alta, bugetul Agriculturii pe 2022 va prevedea fonduri pentru investi¡ii în reabilitarea infrastructurii principale de iriga¡ii. “Ne-am propus ca, din fonduri na¡ionale, så extindem reabilitarea pe încå aproape 800.000 ha, ajungând la un total de peste 2 milioane de ha”.

Robert VERESS Profitul Agricol 46/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Infla]ia îi falimenteaz\ pe fermierii turci Politica economicå “neortodoxå” a pre¿edintelui Recep Erdogan a provocat o infla¡ie galopantå în Turcia, acolo unde lira s-a devalorizat cu 45% fa¡å de dolarul american doar de la începutul acestui an. Scumpirea materiilor prime de import a dus la pre¡uri mai mari pentru toate produsele, iar mul¡i fermieri au ajuns aproape de faliment. De exemplu, cultivatorii de ro¿ii au nevoie de combustibil ¿i îngrå¿åminte din import. Cum pre¡ul acestora a explodat, ro¿iile s-au scumpit în acest an cu 75%, iar marja de profit a producåtorilor a ajuns aproape zero. Situa¡ia

este identicå ¿i pentru alte produse agricole. Al¡i fermieri au acumulat deja datorii importante ¿i singura op¡iune pe care o mai au este så-¿i vândå terenurile. “Am putea scåpa de datorii dacå vindem påmântul ¿i viile. Dar cum o så tråim dacå råmânem fårå nimic?”, spune Feride Tufan, a cårei planta¡ie de struguri nu-i mai aduce nici un profit. Între timp, produsele importante au început så disparå din magazine, iar pre¡ul alimentelor este ajustat zilnic, pentru a ¡ine pas cu infla¡ia.

Cargill evit\ o grev\ la un mare abator din Canada Grupul Cargill a ajuns la un acord de principiul cu sindicatul celui mai mare abator din Canada, cu câteva zile înainte de data stabilitå pentru începerea unei greve generale. Sindicatul fabricii din ora¿ul High River, statul Alberta, a recomandat tuturor membrilor så accepte oferta companiei, ¿i a descris noul contract ca fiind cel mai bun din toatå industria de procesare a cårnii din Canada. Daniel Sullivan, purtåtor de cuvânt al companiei, a explicat cå oferta include un angajament colectiv pe perioada de 6 ani, cre¿teri salariale de 21%, plå¡i retroactive, bonusuri pentru noii angaja¡i, dar ¿i beneficii medicale superioare. Abatorul Cargill din High River este cel mai important din Canada ¿i asiProfitul Agricol 46/2021

gurå 35% din produc¡ia totalå de carne a ¡årii. Sindicatul a respins cu 98% din voturi oferta companiei de såptåmâna trecutå ¿i exista pericolul unei crize de aprovizionare cu carne la nivel na¡ional. Fabrica a fost afectatå în mai 2020 de un focar major de coronavirus, atunci când peste 900 de angaja¡i s-au îmbolnåvit.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU

Secetå catastrofalå în nordul Kenyei Milioane de animale au murit în nordul Kenyei din cauza celei mai grave secete din ultimele decenii, care amenin¡å så provoace o catastrofå umanitarå. Autoritå¡ile spun cå 70% din vaci ¿i 60% din capre au murit de foame sau de sete, iar animalele råmase sunt foarte slåbite. Lipsa precipita¡iilor din ultimele 3 sezoane a împins deja la limita foametei o popula¡ie de peste 26 milioane de persoane, iar numårul lor va cre¿te cu siguran¡å pentru cå meteorologii spun cå seceta va mai dura cel pu¡in încå un an. Americanii ¿i europenii se ceartå ¿i pe måsline Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului (OMC) a dat dreptate producåtorilor de måsline din California ¿i a decis cå SUA poate påstra taxele vamale impuse importurilor din Europa. Americanii sus¡in cå subven¡iile acordate fermierilor din unele state europene, în special Spania, sunt neconcuren¡iale ¿i au impus tarife vamale de 35%. Asta a stârnit Uniunea Europeanå så deschidå un litigiu la OMC împotriva americanilor. Doar cå organiza¡ia a decis cå taxele vamale sunt justificate ¿i a aprobat men¡inerea lor. Cel mai mare terminal englez de cereale va fi extins Cel mai mare terminal de cereale din Marea Britanie, situat în portul Tilbury din apropiere de Essex, va avea în curând o capacitate sporitå dupå construc¡ia a zece silozuri de dimensiuni mari. Silozurile noi au o capacitate totalå de 20.000 de tone ¿i se adaugå spa¡iilor de stocare deja existente, care au fost afectate de un incendiu puternic anul trecut. Noile silozuri vor deveni opera¡ionale anul viitor, iar din 2023 portul va atinge capacitatea maximå, dupå reconstruc¡ia tuturor clådirilor avariate de foc. 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII JBS se extinde în Australia Autoritå¡ile antitrust din Australia au aprobat preluarea companiei Rivalea Holdings de cåtre JBS, cel mai mare producåtor de carne din lume, în schimbul a 175 milioane de dolari. Rivalea de¡ine cel mai mare abator din statul Victoria, care poate procesa pânå la 13.500 de porci pe zi, iar JBS a promis cå acesta va råmâne opera¡ional ¿i va putea fi folosit de mici producåtori din zonå. ADM preia o companie din Serbia Gigantul Archer Daniel Midland (ADM) a primit acordul autoritå¡ilor sârbe pentru preluarea companiei locale Victoria Group, de la fondul de investi¡ii MK Group. Victoria Group de¡ine Sojaprotein, un furnizor important de ingrediente naturale din soia, cu vânzåri de peste o sutå de milioane de dolari în ultimul an. Farming Simulator 22 a fost cel mai popular joc de Black Friday Cea mai nouå versiune a jocului Farming Simulator se bucurå de un succes tot mai mare ¿i a fost cel mai bine vândut joc în Europa în timpul reducerilor de Black Friday. Versiunea 22 a vândut peste 1,5 milioane de copii în prima såptåmânå de lansare, pentru PC ¿i mai multe tipuri de console. Jocul introduce trei moduri noi de joc, zeci de utilaje agricole în plus, dar ¿i activitå¡i suplimentare. O fermå va deveni cartier reziden¡ial ¥n Marea Britanie o fermå întreagå, de 147 de hectare, a fost cumpåratå de un consor¡iu imobiliar. ¥n urmåtorii ani, în locul terenurilor agricole ¿i al på¿unilor va fi ridicat un ora¿ cu 2.500 de locuin¡e, ¿coli, un spital, spa¡ii comerciale, parc ¿i terenuri de sport. Presa imobiliarå din Regatul Unit o prezintå drept cea mai importantå mutare pe pia¡a din acest an. Mai interesant este cå nu vor fi demolate clådirile fermei, care va continua så func¡ioneze ca un fel de muzeu. 12

{i animalele pot face Covid, nu-i a[a? Grådina zoologicå din ora¿ul belgian Antwerp a anun¡at cå doi hipopotami au intrat în carantinå dupå ce testele au aråtat cå sunt infecta¡i cu virusul Sars Cov-2. Nu se ¿tie cum s-au îmbolnåvit cei doi hipopotami, dar starea lor este bunå, cu excep¡ia unor infec¡ii nazale. Nu existå înså cazuri de Covid în rândul angaja¡ilor, dar toate celelalte animale vor fi izolate pânå la efectuarea de noi teste. Nurcile sunt foarte sensibile la

virus, fiind ¿i singurele animale pentru care existå cazuri bine documentate de transmitere la oameni. Din acest motiv, fermele europene au sacrificat milioane de nurci ¿i existå chiar campanii de vaccinare pentru aceste animale, în unele state. Un alt caz atipic de infec¡ie la animale a fost descoperit în Canada, acolo unde trei cåprioare au fost testate pozitiv. În lipsa unor teste pe scarå largå, nu se ¿tie înså cât de råspândit este virusul la animale sålbatice.

Ajutoare alimentare pentru Afganistan Guvernul pakistanez a anun¡at cå va trimite de urgen¡å 50.000 de tone de grâu ca ajutoare alimentare în Afganistan ¿i va lua måsuri pentru a încuraja traficul la frontiera dintre cele douå state. India a anun¡at în urmå cu trei såptåmâni cå va trimite o cantitate similarå de cereale, înså transportul a fost blocat de probleme logistice. Organiza¡ia Na¡iunilor Unite (ONU) a avertizat luna trecutå cå milioane de afgani vor suferi de foame în aceastå iarnå, iar peste jumåtate din popula¡ie se aflå deja într-o situa¡ie criticå. Comunitatea interna¡ionalå a ignorat înså situa¡ia, iar statele bogate au re-

fuzat så mai trimitå ajutoare dupå ce talibanii au preluat puterea în luna august. Pakistanul a råmas unul dintre pu¡inele state dispuse så ajute, înså nu poate face mare lucru din lipså de fonduri. Guvernul de la Islamabad a promis ¿i deschiderea unor puncte noi de trecere a frontierei sau crearea unor linii de autobuz care så lege cele douå ¡åri. În plus, autoritå¡ile vor simplifica acordarea de vize pentru membrii organiza¡iilor interna¡ionale care vor så participe la misiuni umanitare în Afganistan.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 46/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 285 euro/t (=) 1.396 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021. ¥n såptåmâna 22 - 26 noiembrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Febr Mar

22.11 303 307 311

23.11 305 309 313

24.11 25.11 26.11 307 309 311 311 313 315 314 315 317 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Ian Febr Mar

22.11 311 313 311

23.11 313 314 313

24.11 314 315 315

25.11 315 317 317

26.11 317 318 319

România

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 26 noiembrie 2021, a

Ian Febr Mar

22.11 221 224 227

23.11 223 225 229

22.11 Bordeaux 244 Pallice 245 Rhin FOB 257 Bordeaux FOB 253 Pontivy 243

$/t

24.11 25.11 26.11 224 225 227 227 229 230 230 231 233

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 22.11 Rouen 290 Dunquerque 291 Pallice 291 Creil FOB 292 Moselle FOB 279 Rouen FOB 341

23.11 24.11 291 293 293 295 293 295 293 294 281 283 343 344

euro/t 25.11 295 296 296 295 285 345

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr Mar

22.11 295 293 293

23.11 297 295 294

24.11 299 297 295

25.11 300 299 297

26.11 304 305 305 304 295 353 $/t 26.11 301 300 299

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 237 dolari/tonå (995 lei).

FOB Constan¡a 247 euro/t (=) 1.210 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB La bursa Dunquerque precu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 22 noiem- Moselle a fost de 295 euro/to- ¡ul grâului a fost de 305 euro/tonå (1.494 lei). brie, ajungând la 337 dolari/tonå nå (1.445 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa(1.415 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB ¡å de deschiderea licita¡iilor din Principalele destina¡ii ale ex- 22 noiembrie. cu livrare în luna decembrie esportului: Mexic 115.770 tone, Cote de 269 dolari/t (1.230 lei). Pre¡ul grâului FOB Rouen lumbia 57.770 tone, Thailanda Rusia: pre¡ul grâului, FOB 51.570 tone, Japonia 37.770 a fost de 353 euro/tonå (1.730 port cu livrare în decembrie, a lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ tone ¿i Italia 37.770 tone. fost de 257 dolari/t (1.079 lei). de pe bursele din Fran¡a. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 301 dolari/tonå (1.264 $/t FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. 337 $/t 337 $/t

fost de 269 dolari/tonå (1.230 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

euro/t

23.11 24.11 25.11 26.11 245 247 250 257 247 249 250 257 259 261 263 269 255 257 259 267 245 247 249 255

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr

închidere, pe 26 noiembrie, a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 253 dolari/tonå (1.063 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 22 noiembrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 269 $/t

$/t

22.11 23.11 24.11 25.11 26.11 247 249 250 251 253 249 250 251 253 255

Profitul Agricol 46/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 22 - 26 noiembrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 511 dolari/tonå (2.146 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 noiembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Ian Febr Mar

22.11 461 465 470

23.11 463 467 471

$/t 24.11 465 469 473

25.11 467 471 475

26.11 469 473 477

Orz România FOB Constan¡a 243 euro/t (=) 1.191 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.11.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 277 euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

22.11 269 271 277

23.11 271 273 279

24.11 273 274 281

25.11 275 275 283

26.11 277 277 285

267 265

269 271 273 275 267 269 271 273

Sorg

PREºURI 22 - 26.11.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 22 - 26 noiembrie 2021, a fost de 221 dolari/tonå (928 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 noiembrie. Principalele destina¡ii ale ex-

na 1.707.770 tone, Germania 307.770 tone, Bangladesh 127.770 tone, Egipt 111.770 tone ¿i Taiwan 97.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 515 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 537 dolari/tonå (2.255 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 395 dolari/tonå (1.659 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Ian Febr Mar

22.11 1.303 1.301 1.300

23.11 1.305 1.303 1.301

24.11 1.307 1.305 1.303

25.11 1.309 1.307 1.305

$/t 26.11 1.310 1.309 1.307

euro/tonå (1.357 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 273 euro/tonå (1.338 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în dec. 2021, pre¡ul orzului furajer este 257 dolari/t (1.079 lei), acela¿i pre¡ ca såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 85.770 tone ¿i Mexic 77.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Febr

22.11 23.11 24.11 25.11 26.11 215 217 219 220 221 217 219 220 221 223

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Ian Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

22.11 23.11 24.11 25.11 26.11 377 379 385 391 395 385 393 395 397 401

Ian Febr

22.11 23.11 24.11 25.11 26.11 527 529 531 532 537 529 531 533 535 537

Floarea-soarelui

chidere, pe 26 nov., a fost de 629 dolari/tonå (2.642 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 637 euro/tonå (3.121 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 22 noiembrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, este de 727 dolari/tonå (3.053 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Ian

$/t

22.11 23.11 24.11 25.11 26.11 621 623 625 627 629

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 697 euro/tonå (3.415 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 22 noiembrie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 22.11 Rouen 693 Dunquerque 691 Moselle 690

23.11 695 693 691

24.11 697 695 693

25.11 699 697 695

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, a fost de 757 dolari/t (3.179 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

22.11 23.11 24.11 25.11 26.11 Dieppe 629 631 633 635 637

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 700 euro/tonå (3.430 lei), mai mare cu 7 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 699 euro/tonå (3.425 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

26.11 700 699 697

Ian Febr Mar

22.11 797 777 751

23.11 799 779 753

24.11 801 781 755

25.11 803 783 757

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

337 dolari/t

Profitul Agricol 46/2021

269 dolari/t

+ 18

$/t

511 dolari/t

221 dolari/t

$/t 26.11 805 785 759

+6 15

Predic]iile lui Cezar

Un virus mititel influen]eaz\ pia]a Grâu Indica¡iile portului Constan¡a sunt la nivelul de 285-287 euro/t în paritatea CPT. Degradarea pre¡ului grâului de la 310 euro Euronext, în urmå cu o såptåmânå, nu are nicio legåturå cu fundamentele pie¡ei. Acest fenomen de “Black Friday” din pia¡å a început cu o såptåmânå în urmå ¿i e cauzat de incertitudinea generatå de lipsa de informa¡ii asupra modului de råspândire a noii tulpini Covid-19, Omicron. Bo¡ii de tranzac¡ionare, algoritmii propriu-zi¿i ai burselor, au reac¡ionat prompt ¿i au intrat în modul de RISK OFF. Acest fenomen a fost agregat ¿i cu faptul cå la finalul lunii noiembrie indica¡iile grâului s-au schimbat în MAR22. Au mai avut un cuvânt de spus ploile din Australia.

Porumb Porumbul a suferit aceea¿i presiune generatå de factorii descri¿i mai sus, efectul Omicron ¿i Risk Off generat de algoritmii de tranzac¡ionare. Astfel, porumbul este cotat în aceste zile la un nivel de 235 euro/t CPT Constan¡a, fire¿te, cu o variabilitate de 1-2 euro în sens pozitiv. Totul ¡ine de volum. EURONEXT coteazå porumbul mult mai stabil decât grâul, unde corela¡ia cu pia¡a fizicå s-a pierdut ¿i nu se mai calculeazå Basis minus Premium. Recoltarea continuå în nordul României, iar costul uscårii a urcat la 4 euro/t, a¿a cå fermierii care nu depoziteazå trebuie så accepte un pre¡ de valorificare mai mic. 16

Orz Indica¡iile orzului furajer în paritatea CPT Constan¡a se reduc pânå în jurul valorii de 250-252 euro/t - un recul de 7 euro/t, cauzat, ca ¿i în cazul grâului, de panica legatå de Omicron. Cota¡iile sunt a¿teptate så-¿i reia trendul ascendent de luni, 6 decembrie, odatå cu revenirea la activitate, deoarece cererea råmâne la nivel ridicat. Iordania a achizi¡ionat 60.000 tone de orz, recolta nouå, cu livrare 15-30 iunie 2022, la pre¡ul de 307 dolari/t CFR Aqaba, care se traduce în 272 dolari/t în paritatea FOB Constan¡a. Calculåm costul de fobbing ¿i rezultå 265-266 dolari/t sau 235 euro/t CPT Constan¡a.

Rapi¡å Rapi¡a a suportat ¿i ea efectul panicii Omicron, accentuat de scåderea indica¡iilor energiei fosile. Cåderea a fost una abruptå, iar efectul colateral a fost unul de spaimå, generat printre fermierii care au plantat rapi¡å în toamna lui 2021. Ace¿tia au început så prospecteze pia¡a în cåutarea cumpåråtorilor de recoltå nouå. Cumpåråtorii înså nu se aratå dispu¿i så semneze forward acum. Pia¡a este în continuå mi¿care ¿i degenerarea ar putea fi un factor agregat cu incertitudinea induså de iarna care va veni în curând peste Europa ¿i bazinul Mårii Negre.

Floarea-soarelui Indica¡iile semin¡elor de floareasoarelui sunt la nivel de 650-660 dolari/t

în paritatea CPT Constan¡a sau DAP Procesatori. Teama de lockdown a sugrumat poten¡ialul de vânzare ¿i cumpåråtorii au dispårut din scena pie¡ei uleiului vegetal de floarea-soarelui. Întrebarea fundamentalå înså råmâne de ce un cumpåråtor nu are viziune de achizi¡ie în astfel de momente ¿i nu î¿i consolideazå o pozi¡ie în CSFO, atâta timp cât cererea ¿i oferta råmân la fel, ¿i incertitudinea se va risipi cu trecerea timpului.

Soia ¥ncepând din 2 decembrie cota¡iile au început så urce lent. La nivel local, tranzac¡iile cu boabele de soia nu sunt la niveluri ridicate. Procesatorii au deja stocurile completate ¿i nivelurile de 620 dolari/t rezistå în pia¡å, înså ofertele vin de la cumpåråtorii care nu au unitå¡i de procesare ¿i deci fermierii nu pot încasa sprijinul cuplat. Previziunile de recoltå brazilianå de 142 mil. tone, agregate cu recolta americanå, erodeazå interesul datoritå nivelului de replacement în portul Constan¡a. Cu alte cuvinte, så aduci boabele din alte origine costå mai pu¡in decât så le cumperi de pe pia¡a localå. Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 46/2021

INTERVIU

Eficientizarea ministerului, La ¿ase zile de la începerea mandatului de ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu ne-a acordat un amplu interviu. Varianta audio-video o gåsi¡i, integral, pe pagina de Facebook Profitul Agricol. Pentru cititori, am structurat informa¡iile astfel încât partea legatå de administrarea ministerului o ve¡i gåsi aici, iar alte teme de interes le-am abordat în articole distincte, pe care le ve¡i gåsi în paginile acestui numår.

- Începem cu un exerci¡iu de sinceritate. În mandatul de aproape un an la pre¿edin¡ia Comisiei pentru Agriculturå nu a¡i reu¿it så promova¡i niciunul dintre proiectele de legi cerute de mediul asociativ. Nici Legea arendei, nici Legea comasårii terenurilor, Legea creditului funciar etc. Nu a¡i avut consens politic? - Vå contrazic. A existat o preocupare permanentå pentru adoptarea acestor legi importante pentru fermieri. Primul proiect legislativ pe care l-am depus, în calitate de parlamentar ¿i de pre¿edinte al Comisiei pentru Agriculturå, a fost modificarea Legii 50, care viza scutirea de la trecerea în intravilan a terenului agricol pe care se realizeazå obiective de investi¡ii agricole: ferme, anexe agricole ¿i toate dependin¡ele. Cât timp am fost director general la AFIR, am constatat cå foarte multe proiecte finan¡ate cu fonduri europene se blocau în aceastå procedurå birocraticå, ce dura între ¿ase ¿i opt luni ¿i era foarte costisitoare pentru fermieri. Aceastå ini¡iativå a fost adoptatå de plenul Camerei Deputa¡ilor. Proiectul de modificare a Legii arendei, care vizea18

zå modificarea Codului Civil, astfel încât contractul de arendå så fie încheiat pe o perioadå minimå de ¿apte ani ¿i så permitå arenda¿ilor subarendarea sau schimbul de terenuri arendate, este în circuitul legislativ. Am fost un sus¡inåtor declarat al acestei modificåri. Proiectul avea avizul favorabil al Comisiei pentru Agriculturå încå din mandatul trecut, dar s-a blocat la Comisia Juridicå, în pofida insisten¡elor, rugåmin¡ilor ¿i presiunilor noastre. A primit raport de respingere spre finalul lunii octombrie, în urma votului parlamentarilor USR ¿i PNL. Dupå reconfigurarea for¡elor politice din Parlament, am convenit, împreunå cu liderii de grupuri ai PSD, PNL ¿i UDMR, ca legea så fie retrimiså în Comisia Juridicå, dezbaterile reluate, så se dea un raport favorabil ¿i så ajungå apoi în plenul CD. Legea comasårii se aflå în circuitul parlamentar la Senat, nu a ajuns la Comisia pentru Agriculturå. Modificarea de anul trecut la Legea vânzårii terenurilor e în vigoare. Zilele acestea, de¿i au fost libere, am venit la birou ¿i am lucrat cu colegii care råspund de fondul funciar, pentru cå în normele de aplicare a Legii nu s-a stabilit cine încaseazå acel impozit de 80% pe diferen¡a de valoare din grila notarialå dintre momentul vânzårii ¿i cel al achizi¡iei, în cazul vânzårii mai devreme de opt ani. Avem un proiect de ordonan¡å de modificare a Codului Fiscal, astfel încât notarii så fie cei care încaseazå diferen¡a de impozit, pentru cå s-au blocat unele vânzåri de terenuri. Dar se fac tranzac¡ii ¿i în aceastå perioadå. Blocajul mare a intervenit în absen¡a normelor de aplicare ce trebuiau emise de MADR. Ulterior, blocajul a continuat artificial, din cauza anumitor interese ale unor notari. Consider cå momentul a fost depå¿it.

- A¿adar, så ne a¿teptåm ca, având aceastå majoritate politicå nou formatå, adoptarea proiectelor de legi så decurgå de acum fluent. - Nu vå pot da asiguråri. Nu este realist så spun cå se vor adopta cu certitudine, deoarece fiecare parlamentar voteazå a¿a cum îi dicteazå con¿tiin¡a ¿i pe baza argumentelor. În circuitul parlamentar este vorba de dezbatere politicå. Sper så reu¿esc så-mi conving colegii, så avem sprijin în coali¡ie, pentru sus¡inerea proiectelor importante, în folosul fermierilor. Må voi folosi de toate argumentele, atât juridice, cât ¿i de oportunitate. - Promite¡i o debirocratizare a activitå¡ii MADR. - Nu promit, o s-o fac! - Care este orizontul de timp în care ve¡i realiza acest lucru? - Mai întâi, este necesarå realizarea unui sistem informatic. Vom începe så lucråm la acesta din ianuarie 2022. Am un model pe care l-am implementat la AFIR, unde am realizat protocoale de acces împreunå cu ANAF ¿i IGPR, pentru ob¡inerea cazierului fiscal, respectiv al celui judiciar, fårå a mai pune fermierii pe drumuri. - Cum î¿i vor împår¡i partidele din coali¡ie aceste func¡ii ¿i când crede¡i cå schema de conducere va fi completå? - Func¡ionåm într-o coali¡ie, iar func¡iile politice de secretari de stat se distribuie considerând ponderea pe care partidele o au în Parlament. Nu m-am opus niciodatå colaborårii cu persoane care au o altå ideologie politicå. A¿a am procedat la AFIR, a¿a voi face la MADR. Chiar dacå to¡i secretarii de stat ar fi de la PNL, MADR ar func¡iona. Profitul Agricol 46/2021

INTERVIU

un efort f\cut din mers La prima discu¡ie cu secretarii de stat în func¡ie, le-am comunicat cå må voi raporta la indicatori de performan¡å. Dumnealor aleg dacå pot accepta ace¿ti indicatori, ca så putem colabora. Chiar dacå este o func¡ie politicå, func¡ia de secretar de stat presupune un angajament administrativ, apreciabilå prin atingerea indicatorilor de performan¡å din planul de management. Pe data de 2 decembrie voi solicita tuturor structurilor MADR så-mi înainteze planurile de management pe anul în curs; în cazul în care nu existå, voi cere elaborarea planurilor SWOT pentru fiecare compartiment, în baza cårora så punem la punct planurile de management pentru anul 2022. - Ne pute¡i da un exemplu de indicator de performan¡å pentru un secretar de stat? - Un indicator general va fi ca structurile pe care le coordoneazå så aibå, la finalul anului, execu¡ie bugetarå în procentele pe care le voi stabili în func¡ie de specificul fiecårei structuri. Planurile de management vor fi transparente, publicate pe site-ul MADR. - Dacå indicatorii nu vor fi atin¿i, råspunderea va fi a secretarilor de stat respectivi sau a structurilor coordonate? - ªti¡i cum se spune: victoriile au întotdeauna mai mul¡i pårin¡i, dar e¿ecurile sunt orfane. Ai în coordonarea ta o structurå, råspunzi solidar cu conducåtorul structurii respective. - Ave¡i în vedere o restructurare a activitå¡ii ¿i schemei de personal a ministerului, pe care mul¡i o våd ca supraîncårcatå ¿i ineficientå? - Pe ce se bazeazå cei care sus¡in acest lucru? Le voi solicita argumentele. Uneori, privite din afarå, lucrurile pot pårea altfel decât sunt. În ce må priProfitul Agricol 46/2021

ve¿te, må voi asigura cå fiecare angajat î¿i va cunoa¿te sarcinile de serviciu, termenele de realizare, indicatorii de performan¡å. Dacå nu realizeazå ace¿ti indicatori înseamnå cå nu-¿i justificå activitatea ¿i ne despår¡im. - A¿adar, propune¡i o schimbare de paradigmå în politica de personal a ministerului. - Da, una fundamentalå. - Ave¡i sprijinul coali¡iei pentru acest demers? - Doar am fost desemnat ministru al Agriculturii. - Totu¿i, o restructurare din temelii e o promisiune îndråznea¡å... - Niciodatå nu am fåcut promisiuni de care så nu fiu sigur cå må pot ¡ine. - Vede¡i direc¡iile agricole ca pe ni¿te ministere locale mai mici ale Agriculturii? Sau ca pe altfel de structuri? - Le våd utile dacå î¿i ating obiectivele. Pânå în prezent, cel pu¡in în ultimii doi ani, nimeni nu a urmårit care sunt rezultatele ¿i livrabilele pe care direc¡iile agricole le au cåtre fermieri. Vin din zona ruralå, petrec mult timp în teritoriu, vorbesc cu multå lume despre interac¡iunea cu direc¡iile. Acolo conteazå mai mult ideologia decât afec¡iunea pentru fermieri. - Vå propune¡i o reconstruc¡ie a Agen¡iei Na¡ionale de Consultan¡å agricolå, a structurilor sale teritoriale? - Vreau ca cei din direc¡iile agricole så devinå parteneri ai fermierilor, så fie principalul consultant în materie de sustenabilitate ¿i performan¡å.

Andrei OSTROVEANU Robert VERESS 19

La Azomure[, produc]ia va fi oprit\ Combinatul Azomure¿, cel mai important producåtor de îngrå¿åminte chimice din ¡arå, anun¡å începerea pregåtirilor pentru oprirea temporarå a activitå¡ilor de produc¡ie. Oprirea este justificatå de costurile nesustenabile de produc¡ie, cu accent pe gazul metan, care genereazå 7080% din costul îngrå¿åmintelor. Directorul general al Azomure¿, Harri Kiiski, declara cå “Reluarea activitå¡ii depinde de pre¡ul gazului metan ¿i de disponibilitatea acestuia în pia¡å”. Angaja¡ii de la Azomure¿ nu vor fi disponibiliza¡i, urmând a se ocupa de lucråri de mentenan¡å. “Vom securiza ¿i men¡ine în func¡iune echipamentele critice ¿i vom continua så derulåm proiectele în care suntem implica¡i. Ne a¿teptåm ca lunile ianuarie ¿i februarie så fie perioadele critice pe care trebuie så le depå¿im, de¿i situa¡ia incertå pe pia¡a gazelor ne determinå så råmânem flexibili pe tot parcursul primului trimestru din 2022”, precizeazå Kiiski. Pentru a depåi momentul de crizå, combinatul solicitå Guvernului ¿i Parlamentului României så ac¡ioneze în concordan¡å cu legisla¡ia europeanå, pentru a atenua problema gazelor ¿i a 20

pre¡urilor, ridicate la energie în timp util, astfel încât securitatea alimentarå a României så nu fie compromiså în 2022. Azomure¿ utilizeazå aproximativ 10% din consumul total de gaze al României ¿i furnizeazå 50% din îngrå¿åmintele utilizate în fermele din ¡arå, asigurând, totodatå, aprovizionarea unui numår mare de companii din alte industrii. Din luna octombrie func¡iona la jumåtate din capacitate ¿i recuno¿tea sincope în aprovizionarea cu amoniac. Oprirea combinatului va antrena o probabilå penurie în cascadå, pe lângå îngrå¿åminte va lipsi foarte probabil ¿i ureea (AdBlue) de pe pia¡å. Ministerul Agriculturii a anun¡at cå evalueazå consecin¡ele întreruperii produc¡iei la Azomure¿. O echipå de speciali¿ti va lucra la identificarea unor solu¡ii ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scåderea produc¡iei agricole. Ministrul a promis cå va propune Guvernului måsuri concrete pentru sus¡inerea fermierilor în aceastå situa¡ie, a opririi produc¡iei de fertilizan¡i la Târgu Mure¿.

Azomure¿ este unul dintre pilonii securitå¡ii alimentare ¿i un contributor important în lan¡ul de aprovizionare din zona agricolå a României. Pe lângå pre¡ul gazului, combinatul este afectat ¿i de pre¡ul energiei electrice. “Este un moment important pentru toate industriile din România care folosesc ca materie primå gazul metan. Facem toate eforturile pentru a readuce situa¡ia la normal, în ciuda faptului cå suntem ¿i victimele unui context interna¡ional nefavorabil,” se aratå în comunicatul oficial al companiei. La nivel general, observåm cå actuala crizå de pe pia¡a energiei afecteazå industria îngrå¿åmintelor din Europa ¿i din întreaga lume. Deja ¡åri precum Rusia, China, Turcia ¿i Egipt au restric¡ionat exporturile. Împreunå cu produc¡ia localå scåzutå, Europa se confruntå acum cu o crizå în agriculturå ¿i industrie. Comisia Europeanå a recunoscut rolul industriei fertilizan¡ilor în asigurarea securitå¡ii alimentare la nivel continental, dar a låsat la latitudinea fiecårui stat membru så ia måsurile necesare.

Robert VERESS Profitul Agricol 46/2021

ANCHETA

Ce a[teapt\ liderii de asocia]ii Vorba în¡eleaptå spune “Cine se frige odatå cu ciorbå suflå ¿i-n iaurt”. Fermierii s-au “fript” de multe ori, pânå acum, punându-¿i speran¡ele într-un ministru al Agriculturii sau altul. Totu¿i, altå zicalå ne aratå cå “speran¡a moare ultima”. A¿adar, fiindcå avem un nou ministru, în persoana lui Adrian Chesnoiu, am aflat ce a¿teptåri au de la el reprezentan¡ii fermierilor.

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, spune cå vrea de la noul ministru solu¡ii concrete pentru încurajarea zootehniei. “Cei care investesc în acest sector trebuie så se simtå proteja¡i. Fermierii afecta¡i de pesta porcinå africanå au fost pe cont propriu, nu au avut în stat un sus¡inåtor. Nu au sim¡it cå autoritå¡ile chiar fac tot ce se poate pentru a stopa extinderea focarelor. Din påcate, domnul Oros, de¿i e medic veterinar, a e¿uat”. Despre Chesnoiu, spune cå e avizat în privin¡a problemelor ¿i nevoilor Agriculturii, are un discurs închegat, beneficiazå ¿i de sus¡inere politicå, iar colegul såu de la Finan¡e cunoa¿te ¿i el bine domeniul Agriculturii. Existå, a¿adar, premisele favorabile pentru un mandat de succes. Cu toate acestea, noul Guvern ¿i-a început mandatul cu stângul: “Domnul 22

Chesoiu a promis cå ministerul va avea bani mai mul¡i ¿i vedem cå la rectificare tocmai s-au tåiat bani de la Agriculturå”. E nevoie de voin¡å ¿i de curajul de a adopta unele måsuri necesare, dar poten¡ial nepopulare. “Vorbind despre PNS, unde cred cå discu¡iile se vor relua de la zero, fiindcå sigur noua conducere a MADR va veni

Prioritå¡i: În plan legislativ, Sitaru vede prioritare Legea arendei ¿i Legea comasårii terenurilor agricole. “Avem, deja, douå rânduri de succesiuni de la Revolu¡ie încoace, iar terenurile sunt mai fårâmi¡ate decât erau dupå Legea 18”.

cu altå abordare, ar fi salutarå o condi¡ionare a subven¡iilor de cre¿terea suprafe¡ei eligibile. Nu ar însemna cå unii ar fi priva¡i de subven¡ii. Ar avea posibilitatea så se asocieze. Trebuie så definim cine e fermier ¿i cine e asistat social în agriculturå. Dacå ai câteva hectare de culturå vegetalå pe care nu le lucrezi tu, nu e¿ti fermier, chiar dacå figurezi în registrul APIA. Din 800 de mii cereri la APIA, doar 30-40.000 sunt fermieri, restul fac sub-existen¡å”.

ªi Dan Hurduc, pre¿edintele CFRO, sperå cå se va profita de oportunitatea pe care o conferå o guvernare cu puternicå sus¡inere parlamentarå, pentru a se imprima o direc¡ie a Agriculturii, prin separarea ei de ajutoarele sociale.

“Dacå tot trecem de la conformitate la performan¡å, ar trebui så facem pa¿i în direc¡ia cre¿terii suprafe¡ei eligibile. Treptat, ar trebui så cre¿tem suprafa¡a pentru care se acordå subven¡ie. Acest fapt ar stimula asocierea ¿i comasarea terenurilor”. Ca måsurå imediatå, Hurduc a¿teaptå un efort sus¡inut pentru realizarea unui Plan Strategic Na¡ional adaptat realitå¡ilor, fezabil pentru agricultura autohtonå. Înså timpul e foarte scurt, prea scurt dacå nu se ob¡ine o amânare a depunerii PNS. “Termenele actuale sunt nefezabile. Nu putem reu¿i, în timp atât de scurt, så scriem ecoscheme care så se plieze pe posibilitå¡ile fermierilor ¿i pe strategie. În aceste condi¡ii, vom råmâne cu acelea¿i probleme sistemice în 2027, la încheierea ciclului financiar. Mai ales cå banii sunt mai pu¡ini, iar costurile au

Prioritå¡i: ¥n prim-plan, Dan Hurduc crede cå ar trebui så stea a¿a-numitul Cod Rural: Legea arendei, Legea vânzårii terenurilor, Legea comasårii terenurilor. crescut la în jur de 1.000 de euro/ha”. Liderul Clubului Fermierilor considerå cå draftul de ecoscheme scris în mandatul Oros e prea simplist. “Nu cred cå va fi luat în calcul de cineva din Comisia Europeanå. Trebuie så fim reprezenta¡i la Bruxelles de oameni documenta¡i, care så ne sus¡inå cauzele în concordan¡å cu direc¡ia preconizatå”. Clubul î¿i propune så ajute MADR în stabilirea prioritå¡ilor din PNS prezentând studii pe care l-a solicitat universitå¡ilor agricole. În ianuarie 2022 ar urma så aparå primele concluzii ale acestor studii, care vor fundamenta ¿tiin¡ific direc¡iile strategice ale agriculturii române¿ti. Profitul Agricol 46/2021

ANCHETA

de la ministru

Emil Bålteanu, pre¿edintele patronatului Grânarii ¿i al ACCPT Ia¿i, are un decalog pentru Adrian Chesnoiu: 1. PNS pentru români. “Nu putem accepta procentele care se impun prin strategia Farm to Fork. De altfel, în raportul final de validare al strategiei s-a precizat cå, în func¡ie de specificul fiecårei ¡åri, acele procente pot fi schimbate”. 2. Restructurarea MADR. “Este un minister cu o structurå greoaie de decenii. E nevoie de direc¡ii flexibile, cu oameni mai pu¡ini. Sunt prea mul¡i angaja¡i, iar bugetul de salarii e uria¿. Banii aceea trebuie direc¡iona¡i unde se face agriculturå”. 3. Luarea deciziilor care privesc agricultura împreunå cu agricultorii. “De aceea se nume¿te Ministerul Agriculturii”. 4. Rela¡ii cât mai strânse cu Ministerul de Finan¡e ¿i Ministerul Mediului ¿i sprijin reciproc pentru legisla¡ia comunå. 5. Prezentå permanentå la Bruxelles, colaborare strânså cu europarlamentarii români ¿i reprezentan¡a noastrå de acolo. “În prezent, e o crevaså de comunicare, iar cei de acolo nu au pe ce så se bazeze pentru a ne putea sprijini mai eficient. Dacå nu au informa¡ii ¿i propuneri din ¡arå, europarlamentarii voteazå dupå cum le dicteazå ¿efii de grupuri politice sau dupå cum cred ei cå e mai bine”. 6. Identificarea ¿i “montarea” verigilor lipså pentru aplicarea strategiei Farm to Fork în România. “Noi avem, de fapt, doar Farm ¿i apoi puncte-puncProfitul Agricol 46/2021

te, fiindcå ne lipsesc procesarea ¿i posibilitå¡ile de valorificare a produc¡iei”. 7. Pregåtirea for¡ei de muncå pentru Agriculturå. “În prezent, cele 57 de licee agricole ¿i 10 universitå¡i cu studii superioare pentru agriculturå pregåtesc for¡å de muncå, pe banii românilor, pentru agricultura Europei de Vest. Am fåcut un calcul: statul român pierde, astfel, miliarde de euro!”. 8. Cercetarea agricolå. “Cum suntem dependen¡i de alimentele de import, suntem dependen¡i ¿i de inputuri de import: hibrizi, produse de protec¡ia plantelor, fertilizan¡i. Pentru cå am pus pe butuci institu¡iile de cercetare ¿i industria conexå”. 9. Investi¡ii în infrastructurå. “E nevoie ca de aer de la cåi de transport pentru utilaje ¿i camioane pânå la iriga¡ii”. 10. Resetarea rela¡iilor dintre MADR ¿i structurile asociative. “Nu se poate så se lucreze la PNS, trimi¡ând azi un draft de ecoscheme, urmând ca acestea så fie discutate a doua zi. Este o lipså craså de respect, un tratament arogant. Agenda trebuia discutatå ¿i agreatå în prealabil, iar apoi regulile stabilite împreunå cu to¡i cei implica¡i”. Bålteanu precizeazå cå nu are preten¡ia ca toate cele 10 puncte, despre care e convins cå noul ministru le are în agendå, så fie “bifate peste noapte”. Dar se a¿teaptå så vadå, cât de curând “cå existå un suflu nou”.

Alexandru Baciu, vicepre¿edinte LAPAR, e mai degrabå pesimist: “Într-o ¡arå a¿a såracå, ce a¿teptåri så mai ai de la orice ministru?”.

Totu¿i, în particular, considerå oportunå desemnarea lui Adrian Chesnoiu la Agriculturå. “Încerc så råmân lucid. La nivel declarativ, to¡i promit multe în momentul instalårii. Totu¿i, unele speran¡e sunt, având în vedere cå ministrul Finan¡elor e pe aceea¿i lungime de undå cu domnul Chesnoiu, dupå ce ¿i-a desfå¿urat la MADR o bunå parte din activitate”.

Prioritå¡i: “Legea arendei ne doare cel mai mult. Ar fi bine så fie scoaså din Codul Civil, ca så simplificåm lucrurile. Apoi, Legea Creditului Funciar, promiså în campanie de PSD. Fermierii au nevoie de credite ieftine, pe perioade lungi, 15-20-30 de ani. Ar urma Legea comasårii terenurilor”. Baciu sperå ca noua conducere a ministerului så renun¡e la ceea ce a numit ecoscheme cu dedica¡ie. “Au fost consultåri pe sprijinul cuplat, iar ministerul ne-a informat cå, în urma consultårii cu nu ¿tiu ce asocia¡ie profesionalå, a decis så propunå o ecoschemå pentru vaca ¿i oaia de lapte, cu dedica¡ie pentru cei care folosesc paji¿ti. Sunt defavoriza¡i cei care cresc vacile la câmpie, în grajduri”. Liderul LAPAR e mul¡umit cå reabilitarea sistemului de iriga¡ii e o prioritate a mandatului Chesnoiu, înså atrage aten¡ia cå ar trebui gândite metode mai ieftine de a transporta apa din sistemul hidrologic la plante, având în vedere costul în cre¿tere al energiei electrice ¿i al motorinei. În plan legislativ, Baciu sperå cå proiectele “låsate la dospit în sertare” vor urma acum un traseu accelerat de adoptare, având în vedere majoritatea parlamentarå constituitå.

Robert VERESS 23

VIA}A

COMPANIILOR Bayer planteaz\ un codru verde Bayer România, în parteneriat cu Asocia¡ia MaiMultVerde, a finalizat proiectul Walk the talk - Sustenabilitatea de zi cu zi, de la obiective globale la comportamente personale, o campanie de con¿tientizare a problemelor de mediu ¿i a impactului personal asupra acestuia. În cadrul acestui proiect au fost implica¡i angaja¡ii companiei din România ¿i Republica Moldova, care au participat la o serie de dezbateri pe baza unor documentare pe teme sociale ¿i

de mediu. În urma parteneriatului, Bayer face cadou 1.000 de copåcei planta¡i cu ajutorul voluntarilor MaiMultVerde. “Impactul societå¡ii umane asupra mediului înconjuråtor a ajuns într-un punct critic. Este imposibil ca cineva, odatå våzând aceste informa¡ii, så råmânå pasiv. Te face så te întrebi: “Eu, CE pot så fac pentru ca toate frumuse¡ile astea din jur så råmânå ¿i pentru genera¡iile viitoare, cel pu¡in la nivelul la care le-am «primit» ¿i noi?!”, spunea

Sorin Daraban, Head of Marketing Operations în cadrul Bayer. ¥n plus, asocia¡ia MaiMultVerde a primit sus¡inere financiarå în valoare de 24.650 lei din partea companiei. Bayer a ales så se implice în acest proiect ca urmare a raportului de sustenabilitate publicat la nivelul grupului Bayer, care stabile¿te ¡inte clare pentru anii urmåtori, fapt ce implicå, între altele, o bunå cunoa¿tere a tematicilor sociale ¿i de mediu de cåtre angaja¡i.

Agricover> o nou\ identitate vizual\ Agricover a finalizat un amplu proces de rebranding desfå¿urat anul acesta. Rebrandingul a fost generat de nevoia de aliniere a brandului la stadiului actual de dezvoltare a afacerii. “Agricover trece la o nouå etapå de dezvoltare ¿i transformare a modelului de business pentru a sus¡ine în continuare dezvoltarea afacerilor fermierilor ¿i prosperitatea acestora. Din aceastå perspectivå, vom continua så fim inovatori în finan¡area fermierilor ¿i în distribu¡ia de tehnologii agricole, înså vom adåuga ofertei noastre ¿i servicii de agriculturå digitalå. Acestea vor fi oferite prin intermediul unei platforme specializate care så vinå în întâmpinarea nevoilor în transformare ale fermierilor în drumul lor cåtre agricultura sustenabilå”, a afirmat Liviu Dobre, director general Agricover Holding. 24

Proiectul de rebranding a început cu formularea actualizatå a viziunii ¿i a vizat atât definirea stategiei de comunicare, aliniatå strategiei de business, cât ¿i consolidarea culturii organiza¡ionale ¿i, evident, dezvoltarea unor noi elemente de identitate vizualå ¿i verbale care så sus¡inå atingerea obiectivelor. Agricover. The next generation în agribusiness Noua identitate de brand define¿te pozi¡ia liderului vizionar ¿i inovativ în agribusiness care agregå solu¡ii ¿i tehnologii de ultimå orå pentru a crea progres ¿i a sus¡ine dezvoltarea de comunitå¡i puternice de fermieri performan¡i. Agricultura este factor de progres, iar Agricover ¿i-a asumat un rol activ în cre¿terea performan¡elor fermierilor prin construirea mediului propice dezvoltårii unei agriculturi sustenabile. Astfel, Agricover contribuie direct la cre¿terea performan¡ei agriculturii române¿ti ¿i devine promotorul agriculturii digitale. Una dintre prioritå¡ile companiei o reprezintå pregåtirea unei noi genera¡ii de tineri lideri fermieri care så asigure transformarea agriculturii române¿ti. Profitul Agricol 46/2021

VIA}A COMPANIILOR

Corteva lanseaz\ biostimulatorul Utrisha N în toat\ Europa Corteva Agriscience a lansat în Europa Utrisha N, biostimulatorul cu rol în eficientizarea nutri¡iei, ca parte a portofoliului de produse biologice, contribuind astfel la îndeplinirea cererii mai sustenabile de produsele de protec¡ie a plantelor. Produsul biologic se adapteazå nevoilor de dezvoltare a plantelor ¿i ajutå la maximizarea sustenabilå a poten¡ialului de produc¡ie. Utrisha N este o surså alternativå de azot care poate furniza plantelor în vegeta¡ie azot suplimentar pentru a facilita cre¿terea lor. Aceastå tehnologie inovativå oferå valoare prin eficien¡a gestionårii integrate a nutri¡iei în condi¡ii naturale de

Profitul Agricol 46/2021

câmp, adaptându-se la nevoile de cre¿tere a plantelor ¿i contribuind în mod sustenabil la maximizarea poten¡ialului de produc¡ie. Acest produs va fi disponibil pentru o gamå largå de culturi (de câmp,

legume, livezi, struguri) ¿i va fi lansat în toatå Europa, cu excep¡ia Turciei, ºårilor de Jos ¿i a ¡årilor nordice. Utrisha N poate ajuta fermierii så întâmpine schimbårile climatice, men¡inând în acela¿i timp culturile productive ¿i sånåtoase. Lansarea acestui produs consolideazå oferta Corteva de a îmbunåtå¡i eficien¡a ¿i disponibilitatea sustenabilå a azotului, sporind poten¡ialul de produc¡ie ¿i durabilitatea. Utrisha N se bazeazå pe bacteria endofiticå Methylobacterium symbioticum, care lucreazå în simbiozå cu planta pentru a asigura asimilarea azotului necesar din atmosferå.

CULTURI

VEGETALE

Dup\ produc]ii-record, în Moldova se cunoa[te seceta Fermierii din Moldova sunt cu ochii pe prognozele meteorologice. Situa¡ia nu este bunå pentru culturile de toamnå, în unele situa¡ii fiind chiar compromise, iar pregåtirea pentru cele de primåvarå se desfå¿oarå în condi¡ii foarte dificile, cu costuri mari ¿i lucråri de calitate inferioarå.

Boto¿ani “Din luna august nu a mai plouat pe la noi. Am avut în august nesperat de bine, aproape 100 l/mp, care ne-au ajutat la porumb, la floarea-soarelui, ¿i de atunci avem 20 l/mp veni¡i sporadic, aduna¡i, pe care nici nu mai putem så-i punem la socotealå”, spune Doru Andrici, fermier din Boto¿ani. Cultura de rapi¡å, semånatå la sfâr¿it de august, e într-un stadiu bun, situa¡ie întâlnitå pe 70% din suprafa¡a alocatå culturii în jude¡. Cea semånatå

în septembrie nu a råsårit. Grâul este råsårit sporadic, ici-colo. Acum se lucreazå foarte greu terenul pentru aråturi. “Lucråm, dar cu costuri mari de carburant, piese rupte, dar trebuie så aråm, nu avem ce face. E grav cå nu a plouat. Ies bulgåri mari”, spune Andrici. Este adeptul lucrårilor minime ale solului. “La grâu, la rapi¡å nu s-a arat. Pentru prå¿itoare trebuie så aråm. O aråturå fåcutå în toamnå, cât de proastå, e mai bunå de zece ori decât una fåcutå în primåvarå”, explicå fer- uuu

Profitul Agricol 46/2021

CULTURI VEGETALE uuu mierul motivul pentru care nu poate renun¡a complet la aceastå lucrare a solului. Planurile pentru îngrå¿åminte sunt fåcute în func¡ie de precipita¡ii. “Dacå vin precipita¡ii, dåm cât am dat ¿i pânå acum, chiar dacå sunt costuri mai mari.” El mizeazå cå nu o så mai scadå pre¡urile pentru produc¡ie. Nu va face înså contracte futures. Ia ca exemplu anul acesta, când au avut de câ¿tigat cei care nu s-au gråbit så vândå.

Suceava “A plouat acum o såptåmânå 8 l/mp, dupå mai bine de trei luni”, spune Eugen Damian, fermier din Suceava. A prins o burå de ploaie ¿i a semånat grâul, dar råsårirea este total neuniformå. S-a arat foarte greu dupå porumb, iar rezerve de apå nu sunt. “Azi (6 decembrie) a început så fulguiascå ¿i speråm ca såptåmâna viitoare så plouå, a¿a cum sunt prognozele. Suntem la disperare. Am arat, am închis aråturile cu un disc greu, de 70 cm diametru”, spune Damian. Arå la 30-35 cm, ca så nu mai facå alte lucråri în primåvarå, pentru a conserva umiditatea care sperå cå se va acumula în timpul iernii. În august, dupå recoltarea grâului a reu¿it ¿i a scarificat, iar apoi a cultivat mu¿tar pentru måsura 10, pachetul 4. Sperå cå va mai aduna umiditate, pentru cå a mai prins douå ploi. “Aprovizionarea fermei cu produse e fåcutå ca pentru un an obi¿nuit. Suntem optimi¿ti”, spune Damian.

Ia¿i Cåtålin Parii, inginerul-¿ef al Panifcom, descrie situa¡ia ca fiind de la “grea la foarte grea”. Grâul nu este råsårit deloc în zonå. Pierderea de densitate este estimatå la 30%, ceea ce duce la o diminuare a produc¡iei de cel pu¡in 2 t/ha. “Dacå vom face 4 t/ha e bine”, spune Parii. Mai sunt înså câteva necunoscute în ecua¡ie: dacå va råsåri, cât va råsåri, dacå nu-l afecteazå înghe¡ul. 28

Existå înså ¿i optimism. Acum doi ani grâul a råsårit la începutul lui martie ¿i a fost ob¡inutå o medie de pânå la 5 t/ha pe o mie de hectare. Decizia privind påstrarea culturii o va lua în primåvarå. Lucrårile solului sunt ¿i ele afectate de secetå. “Facem din ce în ce mai mult no-till, plugurile le parcåm, se rup. Încercåm så facem cât mai pu¡ine lucråri. Aråm pânå în 25 cm, pentru cå nu ne dorim så aducem sol mort la suprafa¡å. Avem sol fertil 30-35 cm”, spune Parii. “Facem cu jumåtate de måsurå no-till, pentru cå nu avem o semånåtoare de påioase”. În ferma Panifcom existå un plan pentru a cumpåra o semånåtoare directå pentru påioase, dar criza de mårfuri în general ¿i cea de cipuri, în particular, afecteazå, implicit, ¿i sectorul utilajelor. Modelul dorit a ajuns la pre¡uri astronomice. Rezultatele ob¡inute sunt încurajatoare. “Avem o parcelå în al patrulea an de no-till, anul acesta a dat o produc¡ie de 11,5 t STAS la porumb, în al patrulea an de monoculturå de porumb”, spune Parii. Produc¡ia în sistem clasic, cu aråturå e similar. La no-till înså consumul de motorinå, pânå la recoltat, a fost de doar 13,5 l/ha, fa¡å de 70-100 l/ha pe parcelele lucrare în mod clasic.

Tot la Ia¿i, Aurel Placinschi remarcå un impact concret al secetei: cheltuieli mai mari cu 30-40% pentru lucrårile de toamnå. Solul nu se poate pregåti corespunzåtor, opera¡iune pe care o realiza pe o suprafa¡å cât mai mare. “Am fåcut doar o aråturå, bolovånoaså, de calitate proastå ¿i scumpå”, spune fermierul. Situa¡ia este pe muchie de cu¡it. Placinschi crede cå se poate îndrepta dacå plouå såptåmâna aceasta, så mai poatå lucra terenul. Dacå primåvara va veni brusc, secetoaså, cu vreme nefavorabilå, poate avea implica¡ii la calitatea culturilor de primåvarå. “Dacå primåvara e favorabilå putem face grâu în condi¡ii normale. Avem

speran¡a cå vremea va fi favorabilå”, spune fermierul. Au mai fost situa¡ii de acest fel. Pot evolua bine, dar pot evolua ¿i råu. Pregåtirea în primåvarå ar duce la o diminuare a poten¡ialului culturilor. Cultura de rapi¡å este într-un stadiu bun în propor¡ie de 90%, datoritå faptului cå a fost irigatå. Semånatul direct, sistem adoptat în fermå, are unele limitåri. De exemplu, nu se pot face loturi de hibridare sau cultiva sfeclå ¿i probabil nici mazåre. “Semånam direct o suprafa¡å semnificativå de cereale, pregåtim fårå aråturå ¿i culturi de primåvarå, dar nu se poate la orice”, detaliazå Placinschi.

Neam¡ Claudiu Mihålu¡e, fermier din Neam¡, considerå situa¡ia drept dramaticå. În ultimele trei luni au cåzut douå ploi, una de 4 l/mp ¿i alta de 7 l/mp, în noiembrie. Culturile de toamnå sunt foarte afectate. Grâul ¿i orzul nu sunt råsårite. Rapi¡a este råsåritå, are 4-6 frunze, e la limitå. Pentru condi¡iile de anul acesta suntem mul¡umi¡i. “Am avut un atac de buhå, am reînsåmân¡at 8-9 ha din 93 ha”, spune Mihålu¡e. “La orz, având în vedere cå am pregåtit totul din varå, am mai salvat apa, avem o råsårire uniformå pe 6070%. Însåmân¡at pe 10 octombrie, grâul nu este råsårit”, detaliazå fermierul situa¡ia fermei. Dupå recoltatul florii-soarelui a folosit un subsolier, acum aratul merge foarte greu, cu costuri foarte mari de combustibil ¿i uzurå foarte mare.

Vaslui George Lovin evalueazå situa¡ia în zona sa drept “alarmantå”. A semånat grâul pe 17 octombrie, pe 120 ha. Nu e råsårit decât pe 37 ha, în jur de 60%. Abia acum se pare cå ar vrea så iaså. Rapi¡a a început så o semene pe 2 septembrie, pe 180 ha. Doar pe 40 ha e råsåritå, cea semånatå în primele zile. Pentru cea neråsåritå nu mai are speran¡e. Chiar dacå vin ploile, a¿a cum se Profitul Agricol 46/2021

CULTURI VEGETALE “Sunt costuri, dar ni le asumåm”, spune fermierul. O problemå e ¿i faptul cå nu poate ara. “Nu ¿tim în ce direc¡ie så mergem. Så mai a¿teptåm, så omorâm tractoarele, så rupem plugurile? Decizii pe care trebuie så le luåm ¿i nu ¿tim cum så facem så fie mai bine”, explicå fermierul situa¡ia prin care trece. A încercat så are pe ¿esuri, unde existå ceva mai multå umiditate decât pe coaste, dar ¿i acolo se scot bolovani. “Mergem cu un consum foarte mare, de 40 l/ha, cu un ritm de lucru de 3-4 ha/zi fa¡å de 10 ha/ha zi”, spune Vasilachi.

Bråila

Rezerva de umiditate este determinatå prin metoda bilan¡ului apei în sol utilizând datele meteorologice înregistrate la sta¡iile meteorologice cu program agrometeorologic din cadrul re¡elei Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie, valorile de umiditate fiind validate de måsuråtori directe efectuate cu senzori de umiditate în 68 de puncte/platformele agrometeorologice ce fac parte din re¡eaua na¡ionalå de agrometeorologie a ANM

anun¡å, încol¡e¿te ¿i la - 4°C înghea¡å. Doar o plapumå de 10-15 cm, dupå care så urmeze înghe¡ul, ar mai putea så o salveze. Deja a dat comandå de såmân¡å de porumb ¿i de floareasoarelui pentru a o înlocui. Decizia o va lua înså în primåvarå. Orzul nu e råsårit. Pentru prå¿itoare a reu¿it doar så scarifice. A încercat så are, dar a rupt ¿uruburile ¿i a renun¡at. Dupå porumb råmân foarte multe resturi vegetale la suprafa¡å, fapt ce va pune probleme la semånat, dacå nu vin ploi,

Profitul Agricol 46/2021

astfel încât så se poatå descompunå. Atunci când vremea nu ajutå, optimismul vine din ac¡iunile fermierilor. Lovin este încântat de faptul cå face parte din ACCPT Ia¿i. Activitatea fermei merge mai bine de când s-a înscris. Membrii se ajutå reciproc, cu un sfat, cu un utilaj. “Tot întâlnindu-ne la ¿edin¡e devenim prieteni la un moment dat”, remarcå acesta.

Bacåu Ovidiu Vasilachi considerå situa¡ia drept dezastruoaså. De douå luni au cåzut 3 l/mp de apå. Culturile sunt semånate, primele semånate sunt ie¿ite par¡ial ¿i se usucå. Crede cå densitatea a scåzut deja cu 30%. A folosit o normå de 300 kg/ha, fa¡å de 240-260 kg/ha, de obicei.

“A plouat doar de la lacrimile celor care plâng pe marginea solelor pentru cå nu pot så are”, spune poetic fermierul Vasile Datcu. În ferma sa din Bråila, ultima ploaie din cer a fost în iunie. Grâul a råsårit, acum nu are nevoie prea mare de apå. “Încå nu e catastrofal, dar trebuie så înceapå så plouå. Dacå nu încep ploile dupå model mediteraneean, vom avea o problemå mai gravå decât anul trecut. Eu nådåjduiesc cå se vor schimba lucrurile”, spune Datcu. Important e så nu vinå cålduri prea mari. Peste cinci grade grâul intrå în activitate. “Am scåpat de primul pericol, de o toamnå cålduroaså care så ducå la o dezvoltare a plantelor ce ar consuma bruma de umiditate. Am avut noroc”, spune fermierul. Din cauza condi¡iilor nefavorabile, nici nu a semånat rapi¡å.

a consemnat Adrian MIHAI

CULTURI VEGETALE

Detaliile unei produc]ii peste a[tept\ri Alternan¡a mare de temperaturå între zi ¿i noapte face ca tratamentele pentru culturile de toamnå så fie foarte dificil de aplicat.

Ing. Cåtålin Prunå, ¿ef de fermå în cadrul cooperativei Trei Spice din comunå Tamna, jude¡ul Mehedin¡i, atrage aten¡ia cå o primå condi¡ie pentru utilizarea tratamentelor de toamnå este så existe temperaturi de peste 10 grade. De aici marea dificultate. Comercian¡ii care pun pe pia¡å produsele sugereazå cå se pot aplica ¿i la sub 10 grade, dar ing. Prunå nu vrea så ri¿te ¿i spune cå nu ia în seamå aceastå recomandare. “Practica ¿i experien¡a îmi spun cå cel mai bine este så respect limita de peste 10 grade. E mult mai sigur pentru culturi. De aceea solu¡ia este cå substan¡ele så fie împrå¿tiate dupå ora 11. Atunci sunt ¿anse så prinzi temperatura idealå, în luna noiembrie, de¿i nu în fiecare zi”. Zizan, pe care îl utilizeazå în tratementul culturii de grâu, con¡ine 500 g/l tebuconazol ¿i se prezintå sub formå de lichid omogen ¿i albicios. Zizan 500 este un fungicid sistemic cu ac¡iune preventivå ¿i curativå ¿i se aplicå în acela¿i timp cu erbicidul. Este un produs care ac¡ioneazå preventiv, curativ ¿i în unele situa¡ii chiar eradicativ în mod foarte eficient împotriva ciupercilor patogene. Pe de altå parte, såmân¡a de grâu ¿i orz pe care o utilizeazå este tratatå cu Real 25, pe bazå de triticonazol. Substan¡a combate principalele boli cu transmitere prin såmân¡å ¿i sol ¿i asigurå calitatea semin¡elor ¿i are impact redus asupra mediului. 30

Ing. C\t\lin Prun\, [ef de ferm\

De asemenea, un alt produs pe care îl aplicå în tratamentul la grâu, orz ¿i triticale este Joystick. Scopul este combaterea în postemergen¡å a buruienilor graminee ¿i cu frunzå latå din culturi. Joystick este foarte eficient, fiindcå acesta con¡ine patru substan¡e active: iodosulfuron, diflufenican, florasulam, dar ¿i cloquintocet-mexyl, care este un safener, oferind o selectivitate excelentå pentru culturå. În primåvarå, ing. Prunå va mai face o erbicidare u¿oarå, dar în func¡ie de gradul de îmburuierare a câmpului cu monocotile sau dicotile. El va da cu un fungicid, un insecticid ¿i un foliar.

1.000 de ha cu opt soiuri de grâu Ing. Cåtålin Prunå a semånat grâul dupå rapi¡å, iar pentru pregåtirea patului germinativ a utilizat scarificatorul. A fåcut douå treceri cu discul pentru fårâmi¡area bolovanilor ¿i apoi a dat cu 200 kg de complex. În final a mai trecut o datå cu discul. Cu semånåtoarea pentru pregåtirea terenului a mers la doi-trei centimetri. În anul agricol 2021- 2022, cooperativå Trei Spice a semånat 1.000 de ha cu opt soiuri de grâu, 60 de ha cu douå soiuri de orz ¿i 80 de ha cu triticale.

În 16 noiembrie, a fost ultima parcelå semånatå cu triticale ¿i în 18- 20 de zile ar trebui så råsarå. Culturile aratå bine pânå în luna decembrie, de aceea pentru cooperativå Trei Spice din Mehedin¡i e un semn bun ¿i se sperå ca situa¡ia så meargå tot bine ¿i în anul 2022, nu ca anul trecut, când seceta aproape a distrus cultura de porumb ¿i floarea-soarelui. Existå umezealå în påmânt, a plouat la timp, iar culturile evolueazå bine. Care sunt cele mai mari a¿teptåri pe 2022? Så nu fie secetå ¿i så nu mai creascå pre¡urile la inputuri. “Atât ne rugåm lui Dumnezeu, så nu mai fie o a¿a calamitate în culturile noastre. De asemenea, am vrea så se ieftineascå inputurile, fiindcå acum e horror. Pre¡urile sunt duble. Consecin¡a este cå foarte mul¡i fermieri nu î¿i vor mai permite så aplice tratamentele care ar trebui, iar produc¡iile vor fi afectate. Azotul e foarte scump ¿i nu mai po¡i da acelea¿i cantitå¡i. Oferi mai pu¡inå hranå plantei ¿i atunci nu se va mai dezvolta cum trebuie. Evident cå produc¡iile vor fi mai mici în 2022 ¿i to¡i vor avea de suferit: fermierii, firmele de inputuri ¿i consumatorul final”.

Gheorghe Miron Profitul Agricol 46/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Zootehnia cap\t\ prioritate în ministeriatul PSD Reproduc¡ia la porc ¿i pasåre va fi bugetatå în 2022, a anun¡at ministrul Adrian Chesnoiu, care spune cå are deja pregåtite mai multe måsuri de sus¡inere a zootehniei, våzutå ca “pilon principal în planul de management”. Astfel, vor fi gândite scheme de investi¡ii prin PNS care så încurajeze închiderea lan¡ului în circuitul agricol prin

Profitul Agricol 46/2021

zootehnie ¿i industrie alimentarå. Sprijinul cuplat ¿i ANT vor fi “elemente complementare pentru stimularea zootehniei”, completate de programul de sus¡inere pentru Bazna ¿i Mangali¡a, programul pentru bubaline ¿i cel pentru zona montanå. De¿i programul de sus¡inere a reproduc¡iei la porc prevede sprijin pentru fermele cu 1.200 - 3.000 de capete de scroafe, vor fi favorizate fermele cu 1.500 - 2.000 de capete.

“Cererile sunt deja depuse, nu trebuie decât så alocåm banii. Pentru exerci¡iul urmåtor, va trebui så introducem la schema de bunåstare ¿i sectoarele bovin ¿i ovin”, spune Chesnoiu. Pentru gestionarea mai eficientå a crizei PPA, ministrul crede cå ar trebui regânditå subordonarea institu¡iilor abilitate. Aståzi ANSVSA este în subordinea directå a Secretariatului General al Guvernului. Discu¡iile continuå în coali¡ia PSD-PNL-UDMR.

CRE{TEREA ANIMALELOR

Oile vor lua avionul c\tre ]\rile arabe Sunå a banc de 1 aprilie, dar nu este. Oierii din Banat î¿i vor putea transporta ovinele în ¡årile arabe cu avionul, nu cu vaporul pe mare, de la Constan¡a, a¿a cum au fåcut-o pânå acum. Tot pe calea aerului vor fi distribuite ¿i cerealele, fructele, legumele, vacile sau porcii, în România sau în Europa. Asta pentru cå lângå aeroportul din Timi¿oara se va construi un uria¿ sistem de transport tip cargo, pentru încårcarea ¿i descårcarea animalelor vii, dar ¿i cu hale pentru cereale ¿i depozite dotate cu sistem de råcire pentru påstrarea legumelor ¿i fructelor ¿i pentru alimentele agroalimentare (carne ¿i produse din carne ¿i din lapte) etc. Prin aeroportul din Timi¿oara au mai fost transportate vaci în 2011 din Irlanda. Atunci a fost o ac¡iune improvizatå. Acum, promite generalul Dorel Grådinaru, directorul aeroportului, implementarea transportului tip cargo va însemna o facilitate deosebitå pentru fermierii nu numai din Banat, ci din întreagå ¡arå. Se va reduce timpul de transport pânå la ¿ase ore pânå în Orient, în ¡åri precum Libia, Liban, Arabia Sauditå sau Iordania. Interesant este cå aeroportul nu va 32

cheltui niciun ban pe aceste facilitå¡i cargo. Terminalul cargo va fi construit pe bani priva¡i, în urma unei licita¡ii. Proiectul va fi finalizat pânå în 2023. Ini¡iatorii mai sus¡in cå pentru crescåtorii de vite va însemna o oportunitate deosebitå, fiindcå animalele nu vor mai trebui så cålåtoreascå o såptåmânå sau mai mult cu vaporul sau cu tirul pe ¿osele, cu riscul de a muri sau så nu ajungå la destina¡ie, fiindcå s-a întâmplat ¿i asta. Pe cale aerianå se poate ajunge în ¿ase ore în ¡årile arabe. “Asta înseamnå så îndreptåm traficul de animale ¿i cereale, dar ¿i cu alte produse agricole din toatå ¡arå spre Timi¿oara ¿i så îl scurtåm extrem de mult. Planul este cå oile din România, exportate în Orient, aståzi, cu vaporul, så poatå fi duse cu avionul, din 2023. Decât så fie duse la Constan¡a, în port, mi-a¿ dori så fie aduse la aeroportul din Timi¿oara. Este o afacere aeronauticå foarte curatå. Animalele vor fi încårcate în cu¿ti speciale, apoi îmbarcate în avion. În scurt timp ajung la destina¡ie la fel de curat ¿i toatå lumea va fi mul¡umitå. Pre¡urile vor mult mai bune, fa¡å de celelalte mijloace de transport ¿i în cantitå¡i mult mai mari”, a mai explicat Grådinaru.

Traseul animalelor Circuitul animalelor va fi urmåtorul: din fermele crescåtorilor în fermele de carantinare din preajma aeroportului, unde vor fi cazate, apoi vor fi transportate cåtre avion sau invers. În Timi¿, existå deja o fermå destinatå carantinårii animalelor, cu o capacitate mare. Când Timi¿oara va începe transportul cargo aerian, vor mai fi înfiin¡ate ¿i alte ferme de carantinare. Deocamdatå, urmåtoarea ac¡iune este ob¡inerea autoriza¡iei pentru ca aeroportul din Timi¿oara så poatå transporta mårfuri alimentare. În acest moment, numai aeroportul Otopeni mai are o asemenea autoriza¡ie. Pe lângå halele enorme, întinse pe cele 20 de ha, va fi amenajatå ¿i o zonå hotelierå, fiindcå echipajele ¿i comercian¡ii vor avea nevoie de camere aproape de aeroport, unde så se cazeze între douå curse. Prin urmare, vor fi create ¿i multe locuri de muncå. Genul acesta de transformåri radicale ale unui aeroport se întâmplå o datå la 30 de ani ¿i, ceea ce e cel mai important, to¡i vor câ¿tiga, crede Dorel Grådinaru. Gheorghe Miron Profitul Agricol 46/2021

Expozi]ia de la Cremona a sfidat pandemia La finalul lunii noiembrie, a avut loc lângå Cremona, în nordul Italiei, expozi¡ia interna¡ionalå de zootehnie. Este unicul eveniment din anul 2021 care a fost dedicat exclusiv vacii de lapte.

În

ciuda atmosferei apåsåtoare, generate de pandemie, au participat totu¿i peste 200 de expozan¡i din Italia ¿i din întreaga lume. Au fost expuse 475 de vaci din rasele Holstein alb cu negru ¿i ro¿ii, Brunå ¿i Jersey. Toate au participat la concursuri de frumuse¡e, pe criterii de vârstå. ªi, în toatå Cremona, numai vacile nu purtau må¿ti. “Acest târg nu e important doar pen-

tru Cremona, el este important pentru toatå ¡ara”, spunea ministrul italian al Politicilor Agricole, dupå ce a tåiat panglica evenimentului. S-a vorbit mult ¿i în conferin¡ele tehnice despre “agricultura verde”. Nu întâmplåtor, Italia are ¿i un Minister al Tranzi¡iei Ecologice. CremonaFiere a fost întotdeauna instrumentul de diseminare pentru teme strategice reprezentative pentru sector, precum inova¡ia, sustenabilitatea, bunåstarea animalelor. În situa¡ia grea pe care a creat-o pandemia, târgul de la Cremona a reconfirmat cå este un reper major pentru zootehnia mondialå. “Nu a fost prea u¿or så organizåm un astfel de eveniment, într-un moment în care restric¡iile la cålåtoriile interna¡ionale au devenit atât de dure, a spus Roberto Biloni, pre¿edintele expozi¡iei CremonaFiere. Înså noi am vrut så dåm un semnal puternic întregului sector: Cremona este o råscruce de dru-

muri obligatorie pentru zootehnia mondialå. Am primit un feedback excelent din partea companiilor ¿i a crescåtorilor de animale fiindcå am fåcut un lucru bun.” Au venit la târg crescåtori cu 475 de vi¡ele, juninci ¿i vaci cu lapte din 75 de ferme italiene ¿i stråine. Nu a fost adus niciun taur. Jurizarea a fost asiguratå elegant ¿i competent de un expert din Canada. Expozi¡ia s-a încheiat cu competi¡ia dedicatå raselor Holstein, Red Holstein, Jersey ¿i Brunå. Campioanå a fost o vacå Holstein, care a dat peste 120.000 de litri de lapte. Austria a fost prezentå cu un stand de vaci Simmental ¿i Brune.

Pasul spre tehnologie nu poate fi amânat O zonå amplå a târgului a fost destinatå agriculturii inteligente: “Cremona Agrinnovation”. Profitul Agricol 46/2021

Acolo s-au prezentat inven¡iile ¿i inova¡iile, s-au ¡inut conferin¡e tehnice despre digitalizare, agroenergie, agroalimentare ¿i bioeconomie. Astfel, agricultura italianå va dobândi acel rol central pentru dezvoltarea ¡årii pe care ea îl poate juca aståzi în cadrul paradigmelor tranzi¡iei ecologice. Într-un ora¿ cum e Cremona, capabil så experimenteze ¿i så creascå dupå criterii de sustenabilitate ecologicå, socialå ¿i economicå, så atragå investi¡ii care så fie fundamentate în raport cu nevoile reale. O impresie aparte a låsat firma C.D. Impianti Elettrici, care a luat marele premiu “Targa Beltrami” pentru inven¡ia Sistemul “Safecow”, conceput special pentru a economisi timpul ¿i munca operatorilor fermei, având în acela¿i timp un impact bun asupra bunåstårii animalelor. Au avut standuri la Cremona marile companii specializate în instala¡ii ¿i robo¡i de muls: Rota Guido, DeLaval, Gea, Merlin... “Ne-am întâlnit cu furnizorii no¿tri, cu ni¿te clien¡i, destul de pu¡ini acum, spune Monica Mi¿ca (Super Farm Land, Cluj-Napoca). uuu

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 46/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR Vocea vizitatorilor

Un pariu câ¿tigat Agricultura Italiei reprezinuuu tå 5% din PIB. Pentru o ¡arå puternic industrializatå, acest procent este mare ¿i el nu trebuie våzut în valori absolute, ci în efectul pe orizontalå. Lombardia de¡ine 45% dn zootehnia Italiei, spunea Roberto Biloni, pre¿edintele expozi¡iei CremonaFiere. “Acest târg nu e de¡inut de consiliul de administra¡ie, ci de cei care îl tråiesc, expozan¡i, crescåtori ¿i cei care îl viziteazå”. Zootehnia italianå î¿i dezvoltå performan¡ele, fapt eviden¡iat de cre¿terea exporturilor din 2021 în toatå Europa cu 40%, fa¡å de 2020, cu 25% în America

Florin Nedelcu, fermier din Valea Stanciului, jude¡ul Dolj, a venit så vadå utilajele. “M-au impresionat robo¡ii de muls, robo¡ii de furajat de la DeLaval. Avem o salå de muls Sezer, func¡ioneazå de trei ani ¿i ne intereseazå un robot de furajat. Am våzut mai multe rase de vaci de lapte. Am remarcat o cositoare Poettinger cu zdrobitor, chiar m-ar interesa pentru ferma noastrå. Silozurile din fibrå de sticlå sunt foarte bune pentru uruialå. Am luat ni¿te oferte ¿i vom vedea ce putem face.” “Motivul principal pentru care am venit la târgul de la Cremona a fost så

våd noutå¡ile din domeniul zootehniei, spune Adrian Popescu, manager la firma APF TRADE. Expozi¡ia a fost mai micå decât în anii trecu¡i, dar cu mai multe lucruri interesante. Organizarea a fost impecabilå. Mi-au atras aten¡ia robo¡ii de furajare ¿i cei de curå¡are a dejec¡iilor, pe care îi voi introduce în portofoliul firmei noastre. Este vorba de robo¡ii de la firma Hetwin din Austria. Ne intereseazå ¿i sistemele de curå¡are a ugerului vacilor înainte de muls, sistemele de pavare a sålilor de muls ¿i a sålilor de a¿teptare, amenajarea zonelor de hrånire a animalelor, foarte deficitarå în fermele noastre.”

de Nord ¿i cu 23% pe pie¡ele africane. Cum Cremona este ¿i ora¿ul lutierilor lumii, Aurelia Macovei din Republica Moldova a oferit, pe 26 noiembrie, un scurt concert la vioarå cu prilejul acestui eveniment. A urmat licita¡ia de animale. O vi¡icå Holstein de numai 250 de kilograme s-a vândut cu 4.000 de euro, alta - cu 5.600, iar una Jersey a costat 3.600 de euro. Altå vi¡icå Simmental de 350 de kilo-

grame s-a vândut cu 4.000. O vacå brunå s-a dat cu 1.300 de euro, iar o junincå din aceea¿i raså s-a vândut cu 2.800 de euro. O cutie de 20 de kilograme de carne s-a dat la aceea¿i licita¡ie cu 700 de euro, iar un ca¿caval a ajuns la 600 de euro la licita¡ie, altul a costat 1.600. Italia are o zootehnie avansatå ¿i fermierii no¿tri ar trebui så-i acorde mai multå aten¡ie...

Profitul Agricol 46/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR Focar major de gripå aviarå în Japonia Japonia a anun¡at primul focar important de gripå aviarå din sezonul de iarnå, la o fermå de mari dimensiuni din nord-estul ¡årii. Au fost ucise toate cele 143.000 de påsår, iar exportul de carne de pui ¿i ouå a fost suspendat temporar la nivel na¡ional. Autoritå¡ile nipone spun cå riscul de transmitere la oameni este mic, dar au avertizat cå în China au fost deja confirmate 21 de cazuri de infec¡ie în acest an. Japonia a sacrificat aproape zece milioane de påsåri iarna trecutå, pentru a controla o epidemie de gripå aviarå care s-a extins în o treime dintre provinciile ¡årii. Puiul Bio, de la Carmistin Înfiin¡at în anul 2000 de familia Paraschiv, Grupul Carmistin este între principalii jucåtori de pe pia¡a agribusiness din România. De curând au lansat gama Puiul Bio sub brandul La Provincia. Grupul Carmistin are singura unitate de produc¡ie de pui din România cu autoriza¡ie bio. Puiul Bio este o alegere sånåtoaså, fiind crescut tradi¡ional, în aer liber, în spa¡ii de minimum 4 mp pentru fiecare pasåre. Se acordå o aten¡ie deosebitå hranei, care este 100% din cereale organice. Cre¿terea este una lentå, de minimum 81 de zile, nefiind folosi¡i hormoni de cre¿tere. Concurs de etichete Låptåria cu caimac Pe 5 octombrie Låptåria cu caimac demara concursul de ilustra¡ie pentru eticheta sticlei de lapte de sårbåtori. Marele premiu, 1.500 de euro, a fost adjudecat de Claudia Bålå¿oiu. Ilustra¡ia desenatå de ea va fi imprimatå pe eticheta sticlelor de lapte în edi¡ia limitatå de sarbatori. Separat, a mai fost acordat un premiu, de 500 de euro. Concursul de etichete este o tradi¡ie de iarnå a brandului pornit în 2018 de Nicu¿or ªerban alåturi de Mådålina ¿i Adrian Cocan, fiica ¿i ginerele såu. 38

Boala vacii nebune, descoperit\ în Brazilia Autoritå¡ile din Brazilia investigheazå douå posibile cazuri de infec¡ie la oameni cu encefalopatie spongiformå bovinå, mai bine cunoscutå sub numele boala vacii nebune. Brazilia a confirmat douå cazuri atipice de boala vacii nebune la animale în luna septembrie, incident care a provocat suspendarea livrårilor spre China. Transmiterea bolii la oameni ar putea afecta grav exporturile Braziliei, care este cel mai mare furnizor de carne din lume. Institutul biomedical federal Fiocruz

a descoperit boala la doi pacien¡i din statul Rio de Janeiro, înså nu a comunicat vârsta lor. Acest aspect este important pentru cå boala apare uneori spontan la persoane în vârstå, înså la tineri se transmite doar prin consumul de carne contaminatå. Pentru moment, atât Ministerul brazilian al Agriculturii, cât ¿i principalii producåtori de carne din ¡arå au refuzat så comenteze informa¡ia.

Drago[ B|LDESCU

Un cresc\tor, amendat cu 100.000 de lei În urma unei sesizåri înregistrate la Garda de Mediu Timi¿, inspectorii au efectuat un control la un operator economic din Graba¡ care desfå¿ura activitatea conform CAEN 0142 în cre¿terea altor taurine, activitate autorizatå din punctul de vedere al protec¡iei mediului. “Din cauza faptului cå la data controlului operatorul economic nu func¡iona cu respectarea condi¡iilor impuse în autoriza¡ia de mediu (gestionarea necorespunzåtoare a de¿eurilor: dejec¡iile lichide din cheson erau eliminate direct pe sol), a fost aplicatå

sanc¡iune contraven¡ionalå”, explicå Garda de Mediu Timi¿. Amenda este în valoare de 100.000 lei, conform legisla¡iei specifice, ¿i s-au dispus måsuri de remediere a deficien¡elor constatate, cu termene imediate. De asemenea, GNM CJ Timi¿ a sesizat Agen¡ia de Protec¡ia Mediului APM Timi¿ (emitentul autoriza¡iei de mediu) în vederea emiterii unei notificåri prealabile operatorului economic pentru îndeplinirea obliga¡iilor impuse în autoriza¡ia de mediu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 46/2021

MA{INI & UTILAJE Noile tractoare MF 7S, mai puternice [i mai inteligente Massey Ferguson a anun¡at intrarea pe pia¡å a noii game de tractoare MF 7S, cu 4 modele deocamdatå, de 155, 165, 180 ¿i 190 CP.

unei viteze de 40 km / h la 1.450 rpm ¿i reducerea consumului de carburant. Capacitatea de ridicare este de 9,6 t pe spate ¿i de 4 t pe fa¡å, ampatamentul de 2,88 m ¿i ¿asiul robust combinå rezisten¡a ¿i stabilitatea cu manevrabilitatea

less prin intermediul ecranului tactil ¿i Bluetooth. Operatorul poate primi apeluri, poate efectua convorbiri sau le poate respinge. Scaunul operatorului are suspensie pneumaticå ¿i, op¡ional, poate fi dotat ¿i

optimå, iar tractoarele pot întoarce pe o razå de 4,93 m. Cabina seriei MF 7S vine cu o serie de îmbunåtå¡iri care oferå mai mult confort ¿i o operare mai bunå, un nou sistem de aer condi¡ionat în echiparea standard, o nouå cotierå cu joystick MultiPad ¿i conectivitate îmbunåtå¡itå a tractorului cu alte utilaje ¿i cu ferma. Aceste inova¡ii au fost introduse pentru prima datå la MF 8S, care a primit premiul “Tractorul anului 2021”. La acestea se adaugå noul ecran tactil Datatronic 5, care permite monitorizarea func¡iilor tractorului ¿i ale sistemelor ce sunt utilizate în timpul lucrului. Op¡ional, terminalul Datatronic 5 permite utilizarea radioului, telefonului mobil ¿i preluarea datelor primite wire-

cu încålzire ¿i ventilare, plus sistem de amortizare dinamicå, fapt ce permite adaptarea automatå la deplasarea pe terenuri cu multe denivelåri, protejând operatorul de ¿ocuri. Cabina are suspensie mecanicå în dotarea standard ¿i, op¡ional, suspensie mecanicå activå, la care se poate adåuga ¿i suspensia pe axul fa¡å, pentru un confort suplimentar. Tractorul poate fi dotat cu pânå la 16 faruri cu LED, iar pentru operarea cu încårcåtor frontal existå op¡iunea de instalare pe tavanul cabinei a trapei Visio din sticlå, care oferå o vedere optimå asupra încårcåturii manipulate.

unt echipate cu motoare AGCO Power de 6,6 litri ¿i 6 cilindri ¿i pot dezvolta pânå la 30 CP în plus, datoritå tehnologiei de management al puterii EPM. Motoarele respectå cerin¡ele normei de poluare Tier 5 cu sistemul de tratare a gazelor de evacuare “all-in-one”, care combinå un catalizator de oxidare diesel (DOC) cu cel reducere cataliticå selectivå (SCR) într-o singurå unitate compactå. În func¡ie de model, sunt disponibile variantele de echipare Essential ¿i Efficient, care oferå o gamå variatå de caracteristici de confort ¿i performan¡e care sporesc productivitatea ¿i eficien¡a tractoarelor atât la lucrul în câmp, cât ¿i la transport. Noile tractoare sunt optime pentru utilizarea la capacitatea lor maximå în ferme mari ¿i mixte, iar fermierii români le pot comanda prin Tehnodiesel sau Sigma CVM România, cele douå companii cu drept de importat al mårcii Massey Ferguson.

Noile MF 7S pot fi echipate, la alegere, fie cu transmisie Dyna-VT, fie Dyna-6 Super Eco, eficientå ¿i u¿or de utilizat cu schimbarea automatå a treptelor de vitezå pentru tractoare de pânå la 180 CP, ceea ce permite atingerea Profitul Agricol 46/2021

Arpad DOBRE 39

Strategia Kubota> achizi]ii [i parteneriate Grupul japonez Kubota a desfå¿urat în ultima perioadå o adevåratå ofensivå la nivel mondial, prin care ¿i-a îmbogå¡it portofoliul de ma¿ini ¿i utilaje agricole.

ste vorba de achizi¡ii de tractoare de puteri mici Farmtrac ¿i Powertrac, produse de Escorts Limited din India, sprayere inteligente care reduc administrarea de erbicide ¿i pesticide ¿i eficientizeazå protec¡ia pantelor în viticulturå ¿i pomiculturå, realizate de Pulverizadores Fede în Spania, echipamente pentru fân produse de compania italianå ROC, precum ¿i de încårcåtoare frontale construite de francezii de la MX, pentru echiparea mai multor serii de tractoare Kubota. În România, importatorul mårcii Kubota este Agri-Alian¡a.

onar majoritar. Astfel, grupul Kubota î¿i cre¿te prezen¡a în India, una dintre marile pie¡e de tractoare ale lumii. Prin aceste investi¡ii, pår¡ile au pus bazele celui mai mare grup indo-nipon la nivel global în domeniul produc¡iei de ma¿ini agricole. Aceste investi¡ii sunt dovada angajamentului Kubota în ceea ce prive¿te dezvoltarea pie¡elor de tractoare din Asia, dar ¿i din alte pår¡i ale globului. Escorts Limited are activitå¡i în domeniul echipamentelor pentru construc¡ii, cåi ferate ¿i, bineîn¡eles, în domeniul agricol, pentru care produce douå game de tractoare: Farmtrac, cu puteri de la 12 la 120 CP, ¿i Powertrac, cu puteri de la 20 la 90 CP. Acestea pot efectua o serie de opera¡iuni ¿i pot fi dotate cu echipamente pentru analiza solului, pregåtirea terenului pentru culturå mare, iriga¡ii, recoltare ¿i pregåtirea solului pentru culturile urmåtoare.

tor de sprayere folosite pentru erbicidare ¿i combaterea dåunåtorilor în culturi specializate (viticulturå ¿i pomiculturå, arbu¿ti fructiferi etc). Echipamentele producåtorului spaniol sunt dotate cu sisteme digitale prin care utilizatorii pot eficientiza protec¡ia plantelor concomitent cu reducerea administrårii de pesticide ¿i erbicide, în conformitate cu cerin¡ele Pactului Verde al UE pentru anii urmåtori, care impun reducerea utilizårii substan¡elor chimice în combaterea buruienilor ¿i a dåunåtorilor. Achizi¡ia grupului nipon are la bazå un argument forte: tractoarele înguste Kubota se potrivesc perfect pentru lucråri în culturi specializate. Acum, ele se asociazå cu tehnologia de vârf a pulverizatoarelor inteligente, care controleazå volumul ¿i fluxul de pulverizare în timp real, folosind senzori ce måsoarå chiar ¿i înål¡imea pomilor, precum ¿i un sistem de integrare a informa¡iilor privind suprafa¡a unde se fac lucrårile ¿i cantitatea de substan¡e folositå.

Investi¡ii în protec¡ia plantelor Kubota Holdings Europe B.V., subsidiarå a Kubota Corporation, care se Tractoare Escorts Limited Kubota continuå investi¡iile la nivel ocupå de echipamentele ¿i utilajele Echipamente pentru furaje Kverneland ¿i Kubota î¿i dezvoltå global, iar prin mårirea participa¡iei la agricole nipone pe pia¡a europeanå, a producåtorul indian de tractoare Es- achizi¡ionat întregul pachet de ac¡iuni al prezen¡a inclusiv pe pia¡a ma¿inilor de corts Limited din India, va deveni ac¡i- Pulverizadores Fede Spania, producå- întors fânul ¿i de greblare, prin recenta

Profitul Agricol 46/2021

MA{INI & UTILAJE

achizi¡ionare a 80% din capitalul companiei italiene ROC, recunoscutå pentru calitatea ¿i fiabilitatea acestor tipuri de echipamente. ªefii celor trei companii considerå cå aceastå achizi¡ie va spori semnificativ prezen¡a la nivel global ¿i în special pe pia¡a europeanå. Tranzac¡ia va oferi noi posibilitå¡i de dezvoltare de produse ¿i de digitalizare a sistemelor ¿i solu¡iilor din acest domeniu al agriculturii.

Parteneriatul strategic cu MX Ca urmare a succesului colaborårii comerciale cu compania francezå MX, Kubota a anun¡at cå a încheiat un parteneriat strategic cu aceastå firmå, în cadrul cåruia MX va livra încårcåtoarele sale frontale pentru tractoarele Kubota din seria M. Kubota colaboreazå cu MX de 8 ani pentru ridicåtoare frontale ¿i accesorii ¿i de 3 ani pentru încårcåtoare frontale precum LK2400H sau LK2100H pentru câteva modele de tractoare, precum noul model M6002, M6121 sau edi¡ia

Profitul Agricol 46/2021

specialå a modelului M7133. Deoarece încårcåtoarele MX sunt perfect adaptabile tuturor cerin¡elor, Kubota ¿i MX ¿i-au anun¡at inten¡ia de a realiza în cursul acestui an douå noi modele de încårcåtor frontal, pentru tractoarele M4003 ¿i M5002. Acestea vor fi dotate cu sistemul MX e-Pilot System, o tehnologie inovatoare în materie de control al utilajelor frontale, ce include func¡ii precum cuplarea ¿i decuplarea echipamentelor, activarea ¿i dezactivarea amortizoarelor ¿i cea mai importantå, un flux continuu de ulei pentru utilizarea ¿i altor func¡ii, debitul de ulei nefiind influen¡at de pozi¡ia bra¡elor încårcåtorului. Kubota a anun¡at cå primele modele M6002 ¿i M7003 echipate cu încårcåtoare frontale au fost livrate deja cåtre clien¡i, iar noul acord cu MX va include dotarea urmåtoarelor serii de tractoare: M7003, M6002, MGX-IV, M5002 ¿i M4003.

Arpad DOBRE

AgroConcept: Pregåtirea utilajelor pentru iarnå AgroConcept oferå în aceastå perioadå o serie de servicii ¿i promo¡ii pentru pregåtirea utilajelor New Holland pentru urmåtorul sezon: 25% reducere la piesele de schimb originale, 25% reducere la uleiurile Ambra / Tutela ¿i 10% reducere la manoperå. Oferta este supuså unor termene ¿i condi¡ii, fiind valabilå pânå în 28 februarie 2022. Reducerea se aplicå pentru piesele aflate pe stoc sau la comandå normalå.

Einboeck: Investi¡ie de 30 milioane euro Producåtorul austriac Einboeck, reprezentat în România de NHR Agropartners, î¿i va dubla capacitatea de produc¡ie cu o investi¡ie de 30 de milioane de euro, datoritå cre¿terii puternice a cererii de echipamente pentru prå¿it mecanic, precum ¿i pentru utilaje de prelucrare a solului ¿i semånåtori. În toamna anului 2023, noua unitate, numitå Werk Dobl, urmeazå så intre în func¡iune, cu noi unitå¡i de produc¡ie, halå de asamblare, depozit logistic, birouri ¿i cantinå pentru angaja¡i. Amazone: Cultivarea miri¿tilor cu Cobra Amazone oferå un nou echipament pentru cultivarea miri¿tilor la micå adâncime, pentru a doua sau a treia trecere peste lucrårile cu adâncime medie, prelucrarea solului semånat cu culturi intermediare sau pregåtirea patului germinativ. Este vorba de cultivatorul tractat Cobra, pentru adâncimi de lucru de la 4 la 13 cm, cu încorporarea intensivå a resturilor vegetale, cu tocåtor frontal pentru resturi vegetale de talie înaltå ¿i barå nivelatoare, ca organe de lucru individuale de prelucrare. 41

MA{INI & UTILAJE

New Holland testeaz\ prima ferm\ independent\ energetic Pe scurt, cel pu¡in în teorie, o fermå este sustenabilå dacå î¿i produce par¡ial sau integral resursele de energie ¿i se integreazå în economia circularå dacå refolose¿te ¿i valorificå resturile ¿i reziduurile pe care altfel le arunca la gunoi. Dar poate fi o fermå ¿i sustenabilå, ¿i profitabilå ?

New Holland a prezentat recent Smart Farm Experience, conceptul såu de fermå inteligentå, modelat în parteneriat cu exploata¡ia Il Raccolto, de lângå Bologna, Italia. Astfel, New Holland vrea så demonstreze cå este posibilå o activitate agricolå de succes în condi¡ii de sustenabilitate, conectivitate între ma¿inile agricole, independen¡å energeticå ¿i economie circularå. Ferma va putea fi vizitatå de al¡i agricultori, care vor în¡elege direct de la surså cum sustenabilitatea ¿i economia circularå pot fi realizate utilizând ma¿inile agricole New Holland.

Ferma model din Italia poate demonstra cå, printr-o abordare corectå ¿i având la dispozi¡ie cele mai potrivite echipamente ¿i tehnologii, sustenabilitatea merge mânå în mânå cu profitabilitatea. Cu o suprafa¡å de 2.000 ha, ferma are ¿i teren arabil, ¿i vaci cu lapte, ¿i o planta¡ie viticolå. Ferma produce lapte pentru parmezanul Parmigiano Reggiano ¿i vinul Pignoletto, ambele la standarde foarte înalte de calitate, cu certificare DOP, DOC ¿i IGP. Pe lângå acestea, ferma investe¿te puternic în tehnologii inovative ¿i are o flotå de peste 80 de ma¿ini ¿i utilaje agricole New Holland: tractoare, combine pentru cereale, recoltarea plantelor furajere ¿i a strugurilor, încårcåtoare cu bra¡ telescopic, prese de balotat ¿i echipamente u¿oare pentru construc¡ii. În plus, are propriul biodigestor anaerobic ¿i produce biogaz din resturi vegetale. Ferma are în vedere så înceapå produc¡ia de biometan ¿i så devinå în curând complet independentå energetic.

Parteneriatul va permite New Holland så demonstreze viabilitatea modelului de Fermå Independentå

Energetic, unde gunoiul de grajd ¿i cel menajer, precum ¿i reziduurile vegetale sau culturile cu poten¡ial energetic se folosesc pentru a produce biogaz în biodigestor. Gazul astfel rezultat este utilizat apoi pentru a produce energie electricå în fermå, dar poate fi ¿i procesat pentru a deveni biometan la calitatea de biocombustibil pentru tractoarele Methane Power produse de New Holland. Produsul secundar rezultat în urma acestor procese poate fi utilizat ca fertilizant natural ¿i poate îmbunåtå¡i calitatea solului. Aceastå abordare prin care se închide “bucla” economiei circulare poate duce la o agriculturå neutrå în privin¡a emisiilor de carbon, adicå så absoarbå atât carbon cât produce, sau chiar carbon-negativå, adicå så absorbå mai mult carbon decât produce prin consumurile sale de energie electricå ¿i combustibil. Revenim cu întrebarea de la început: o fermå poate fi ¿i sustenabilå, ¿i profitabilå, inclusiv în România? Råmâne så aflåm acest lucru de la cititorii no¿tri.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 46/2021

OPINII> Marcel OLTEANU vicepre[edintele Asocia]iei Aberdeer Angus

Statul preg\te[te viitorul milion de milogi Fermierul Marcel Olteanu este pre¿edintele Asocia¡iei Aberdeen Angus. Omul crede sincer cå politica populistå a partidelor politice va distruge agricultura, mai ales fermele mari. În plus, tot mai mul¡i fermieri mici vor deveni asista¡i social.

“

To¡i cei care au acum 10-20 de hectare vor deveni solicitan¡i de ajutor social pentru cå ace¿ti oameni nu sunt angaja¡ii societå¡ilor lor”, spune fermierul din Cilieni, jude¡ul Olt. “Aici e marea problemå. Am så må aliez cu to¡i ceilal¡i så promovåm o asemenea lege ca så blocåm acest fenomen. Statul considerå cå e suficient ca ei så fie persoanå fizicå autorizatå (PFA), Întreprindere individualå (I.I.) sau Întreprindere familialå (IF). Ei au 30 de ani acum, dar peste 20 de ani nu vor mai putea munci. Nu au plåtit niciodatå asiguråri sociale, medicale. To¡i ace¿tia vor deveni cazuri sociale. Condi¡ia ca så aplici pentru subven¡ii în calitate de II sau IF trebuie så fie un salariu minim, dar tu vrei bani din taxele mele ¿i ale altora care ¡in de fapt în spate aceastå economie. Iar tu nu întorci absolut nimic cåtre economia na¡ionalå. ªi peste 30 de ani, devii o povarå pentru copiii ¿i pentru 44

nepo¡ii mei, care trebuie så te între¡inå pentru cå tu nu ai plåtit nimic. Eu cunosc mul¡i tineri în aceastå situa¡ie, båie¡i buni, må uit la ei ¿i îi întreb dacå au carte de muncå. Ei nu se gândesc la urmåri, iar statul nu în¡elege. Nicåieri în Europa nu po¡i desfå¿ura o activitate fårå så plåte¿ti. La noi e trai pe våtrai! To¡i cei 500.000 de legumicultori care beneficiazå de programul “Tomata” fac la fel. Så primeascå subven¡ii de o mie de ori mai mult, dar så nu creeze un balast pentru genera¡ia viitoare. Cei care au început cu programul “micul fermier” aproape cå nu mai existå. Pentru cå au cumpårat aproape pe gratis câte un tractor, iar ro¡ile din spate costå mai mult decât au fåcut ei în trei ani. Practic, este o politicå de dumping fa¡å de ceilal¡i fermieri. De aceea, trebuie så fim solidari to¡i fermierii din toate organiza¡iile profesionale fiindcå se întâmplå lucruri aberante sub ochii no¿tri. Situa¡ia trebuie reglementatå.

Statul pregåte¿te viitorul milion de asista¡i social pe banii no¿tri. În propor¡ie de 95%, ace¿ti oameni care sau înregistrat ca II, IF, PFA nu au carte de muncå nicåieri. Avem o popula¡ie ruralå aptå de muncå, dar cuprinså în aceastå zonå gri. Ace¿ti oameni plåtesc un impozit infim de 1% în baza carnetului de producåtor. Au ma¿ini, au fåcut case ¿i garduri noi. În partea de sud a jude¡ului Olt,

am avut întreprinderi agricole de stat, care exportau cantitå¡i mari de legume. Terenul era foarte bun ¿i aveam sistem de iriga¡ii performant. Dacå ace¿ti oameni vor råmâne fårå o surså de între¡inere, va fi o problemå gravå pentru statul român. Este vorba de 200-300 de oameni pe comunå.

În paralel cu pauperizarea fermelor de familie, se urmåre¿te ¿i distrugerea fermelor mari prin plafonarea subven¡iilor, spune Marcel Olteanu. “Statul comunist de la Bruxelles vine cu tåvålugul ¿i se va îndrepta ¿i împotriva fermelor mari. Îi vor ajuta numai pe cei mici. În primul rând, to¡i cei mici cu 100 de hectare au luat utilaje cu 90% bani de la Uniunea Europeanå ¿i de la statul român. Au tractoare mai noi decât ale mele. Bani arunca¡i pe fereastrå fiindcå nimeni nu a venit så facå un calcul corect. A lucrat în Italia - cinste lui! Are 40 de hectare aici ¿i cumpårå un tractor de 200.000 de euro. Cu 90% de la UE. Sigur, unii sunt beizadele, al¡ii chiar fermieri mici. De fapt, acolo a început destabilizarea fermelor care func¡ionau, cum e ¿i a mea. Fiindcå, dupå ce a luat tractorul performant, a venit la vecini ¿i le-a cerut påmântul, så nu mi-l mai dea mie. Legea îi permite så facå a¿a ceva. Statul român, prin politica de sprijinire pentru cei mici, creeazå tot viitoarea genera¡ie de solicitan¡i de ajutor social.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 46/2021

OPINII

Biotehnologiile - o cale ratat\! Noile tehnici genomice sunt promi¡åtoare pentru agriculturå, industrie ¿i medicinå, iar raportul Comisiei Europene recunoa¿te acest lucru. În plus, cea mai popularå tehnologie, CRISPR-Cas, ¿i-a våzut pionierii, Emmanuelle Charpentier ¿i Jennifer Doudna, distin¿i cu Premiul Nobel pentru chimie în 2020.

a scåpat aten¡iei Comisiei faptul cå UE råmâne cu mult în urma Statelor Unite ¿i a Chinei în toate domeniile de aplicare a acestor tehnologii noi. De asemenea, este evident cå reglementarea europeanå a “OMG-urilor” (un concept legal, adesea denun¡at de oamenii de ¿tiin¡å ca neavând ra¡ionalitate ¿tiin¡ificå sau tehnicå) a contribuit la dezastrul acestor forme, reprezentate în principal din plante transgenice.

Existå cel pu¡in un consens în acest dosar: dacå aceste “noi tehnici genomice” sunt reglementate ca “OMG”-uri, atunci nu va fi posibilå dezvoltarea lor în scopuri comerciale în Europa, iar obstacolele costisitoare vor trebui depå¿ite în prealabil, importul nu este autorizat. Deoarece “noile tehnici genomice” sunt adesea tehnici de “mutagenezå” (modificå “chirurgical” tråsåturile genetice), aceasta înseamnå cå ele intrå în domeniul de aplicare al legisla¡iei UE privind “OMG-urile”. Se a¿tepta ca acest raport al Comisiei Europene så ofere råspunsuri despre cum så depå¿im aceastå dificultate majorå. Partea “pro-biotehnologie” poate fi satisfåcutå, pe termen scurt, deoarece acest raport recunoa¿te în mod explicit cå produsele noilor tehnici genomice “au poten¡ialul de a contribui la obiectivele “Acordului verde” al UE. De fapt, obiectivele “de la fermå la consumator” ¿i ale biodiversitå¡ii, care au fost decise birocratic (indiferent de Profitul Agricol 46/2021

fezabilitatea lor), ar putea fi imposibil de realizat fårå noile tehnologii. Este vorba tocmai de biotehnologii, fie cå este vorba de transgeneza clasicå sau de “tehnologii genomice genetice”, ambele blocate în mod paradoxal, în Europa, din motive ideologice. Aceastå problemå nu este rezolvatå de acest nou raport. În plus, nici discu¡iile europene anun¡ate la un nivel superior s-ar putea så nu o rezolve, din moment ce actualul raport de putere între statele membre UE nu este aparent în favoarea biotehnologiei. Mai ales dupå Brexit, cåci Regatul Unit este mai degrabå pro-biotehnologie, ¿i ascensiunea verzilor germani, care ¿i-au confirmat opozi¡ia fa¡å de biotehnologie.

Este posibil ca aceste discu¡ii så dureze ceva timp. La reuniunea Consiliului European de la Bruxelles din 26 ¿i 27 mai 2021, mini¿trii agriculturii din statele membre “au ¡inut o dezbatere asupra concluziilor studiului Comisiei privind noile tehnici genomice ¿i au explorat viitoare posibile ac¡iuni politice”. Rezumatul oficial al acestei dezbateri este destul de vag: “În general, ei sunt de acord cu concluziile studiului, în special cu necesitatea de a lupta împotriva incertitudinii juridice ¿i de a adapta legisla¡ia existentå pentru a ¡ine seama de progresul ¿tiin¡ific ¿i tehnologic”. În plus, dezbaterea din Parlamentul European ar putea fi afectatå de opinii ideologice, dupå cum aratå comentariile timpurii ale deputa¡ilor verzi, care criticå plantele tolerante la erbicide,

ignorând faptul cå acestea pot fi utilizate în sistemele agricole de conservare a solurilor. Motivul pentru care Europa impune adesea restric¡ii asupra biotehnologiei ¿i altor tehnologii noi are rådåcini adânci. Europa se bazeazå pe “Marile Principii”: Democra¡ia, Statul de Drept, Drepturile Omului etc. pentru a evita repetarea tragediilor istorice din trecut. În mod similar, urmând aceea¿i logicå, pentru a evita tragediile tehnologice, Europa a inventat alte “Mari Principii”: participarea “cetå¡enilor”, principiul Precau¡iei (în vârful ierarhiei standardelor) ¿i un set de legi obligatorii de mediu. Într-un astfel de context, este dificil så se schimbe tendin¡a actualå, care este în favoarea unei abordåri precaute a noilor tehnologii. Prin urmare, era inevitabil ca aceste “Mari principii” så se gåseascå în centrul raportului recent al Comisiei ¿i este pu¡in probabil ca majoritatea statelor membre så aibå opinii diferite fa¡å de cele din raport. Dacå unii ar urma alt drum decât cel indicat de Comisie, ar putea fi o nouå etapå într-un fel de “deconstruc¡ie” europeanå. Råmâne de våzut dacå Marea Britanie va facilita testarea ¿i comercializarea anumitor plante ¿i animale modificate genetic, a¿a cum se raporteazå în mass-media. Dacå Marea Britanie post-Brexit va culege beneficiile biotehnologiei în viitor, în timp ce UE nu î¿i atinge ¿i chiar rateazå obiectivele “de la fermå la furculi¡å”, aceasta ar fi o altå demonstra¡ie a naturii dåunåtoare a ideologiei europene dominante în prezent.

dr. Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România 45

LOCURI DE MUNC|

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS ªEF STAºIE PROCESARE SEMINºE: BRÅILA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: VL, MH, OT Cu focus pe vi¡å-de-vie pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: IAªI Cu focus pe legumiculturå ¿i pomiculturå pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: DJ &OT, GR, DB, IF Cu focus pe legumiculturå pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT VÂNZÅRI CULTURI HORTICOLE: TM &AR Cu focus pe legumiculturå ¿i vi¡å-de-vie pt companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

MANAGER LABORATOR SEMINºE: BRÅILA Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 46

Profitul Agricol 46/2021

LOCURI DE MUNC| Kwizda Agro reprezintå o divizie a grupului austriac Kwizda, fiind un distribuitor global de produse de protec¡ie a plantelor, cu echipe extinse de vânzåri în Austria, Ungaria ¿i România. Standardele noastre înalte de calitate, portofoliul extins ¿i consultan¡a de specialitate ne recomandå drept un partener de încredere în sectorul de agribusiness la nivel interna¡ional.

Ne extindem echipa de consultan¡å tehnicå în divizia de protec¡ie a plantelor ¿i cåutåm un manager pe segmentul de culturi speciale, care så gestioneze portofoliul nostru de produse din toate cele trei ¡åri în care activåm: Austria, Ungaria, România. Pozi¡ia este deschiså la sediul nostru central din Viena ¿i se adreseazå speciali¿tilor cu experien¡å în agribusiness din toate cele trei ¡åri unde avem opera¡iuni comerciale.

MANAGER CULTURI SPECIALE: vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume Austria, Ungaria, România Atribu¡iile tale:  Dezvoltarea, optimizarea ¿i (re)orientarea portofoliului de produse de protec¡ie a plantelor, fertilizan¡i, biostimulatori ¿i adjuvan¡i pentru culturile speciale (vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume), atât pentru segmentul conven¡ional, cât ¿i pentru cel dedicat culturilor organice;  Observarea, analizarea ¿i documentarea tendin¡elor pe aceste pie¡e ¿i segmente, evaluarea poten¡ialului ¿i impactului acestuia asupra portofoliului de produse al Kwizda Agro din Austria, România ¿i Ungaria;  Påstrarea contactului cu reprezentan¡i din industrie, precum ¿i cu ultimele tendin¡e legate de dezvoltarea unor noi produse;  Pregåtirea ¿i conducerea negocierilor privind drepturile de distribu¡ie, precum ¿i încheierea acordurilor privind dezvoltarea, ac¡iunile de premarketing ¿i marketing cu furnizorii;  Definirea targeturilor privind dezvoltarea portofoliului de produse, precum ¿i identificarea poten¡ialului de pia¡å ¿i a parteneriatelor alåturi de product manageri la nivel local, în Austria, Ungaria ¿i România;  Sprijinirea managerilor de produs ¿i culturi în pozi¡ionarea produselor, oferirea de informa¡ii tehnice de la producåtori, precum ¿i centralizarea feedbackului de la echipele locale de vânzåri, în timpul ¿i dupå lansarea de noi produse;  Centralizarea, rezumarea ¿i interpretarea graficelor de vânzåri ¿i a stocurilor pentru întâlnirile cu producåtorii. Competen¡ele tale:  Cuno¿tin¡e solide sau studii relevante în ¿tiin¡e agronomice cu background comercial;  Minim 5 ani experien¡å în vânzåri sau consultan¡å la o companie care activeazå în agribusiness, în sectorul de produc¡ie sau distribu¡ie;  Expertizå în segmentele de vi¡å-de-vie, pomi fructiferi ¿i legume;  O cunoa¿tere temeinicå a limbilor englezå ¿i românå; cunoa¿terea limbii maghiare ar fi un plus;  Mentalitate ¿i abordare de business pragmaticå ¿i implicatå, de tipul ”hands on”;  Abilitatea de a gândi strategic, de a identifica oportunitå¡ile de business ¿i de a gåsi solu¡ii cu valoare adåugatå pentru companie;  Disponibilitatea de a aborda ¿i rezolva toate provocårile într-o manierå aplicatå ¿i constructivå;  Personalitate dinamicå, determinatå ¿i orientatå spre rezolvarea sarcinilor de lucru;  Aptitudini excep¡ionale de colaborare ¿i abilitatea de a lucra eficient cu reprezentan¡i afla¡i în diferite pozi¡ii;  Abilitå¡i excelente de negociere ¿i colaborare;  Disponibilitatea de a cålåtori 50% din timp;  Operarea la nivel profesional a pachetului MS Office.

Oferta noastrå:   

Pachet salarial atractiv, în func¡ie de calificarea ¿i experien¡a profesionalå; O pozi¡ie dinamicå ¿i atribu¡ii diverse într-o companie în continuå dezvoltare; Ma¿inå din partea companiei.

ºi se pare cå ar fi pozi¡ia potrivitå pentru tine? Dacå da, a¿teptåm CV-ul tåu (¿i, eventual, o scrisoare de motiva¡ie) la adresa de e-mail: karriere@kwizda.at Profitul Agricol 46/2021

Pagina de istorie Palatul Lloyd, martorul t\cut al pove[tilor Timi[oarei Palatul Lloyd - una dintre cele mai spectaculoase construc¡ii din Timi¿oara - a gåzduit, în primii ani de la inaugurare, Bursa Agricolå a Societå¡ii Lloyd ¿i clubul omonim. Ba, în mod anume la etajele al doilea ¿i al treilea se gåseau apartamente de închiriat pentru boga¡ii cu dare de mânå.

Impunåtorul palat se aflå în Pia¡a Victoriei, chiar în centrul ora¿ului Timi¿oara, alåturi de Palatului Culturii (Opera de aståzi), ridicat de arhitec¡ii vienezi Hermann Helmer ¿i Ferdinand Fellner ¿i inaugurat în septembrie 1875. Tot acolo se aflå Catedrala Mitropolitanå, cel mai mare edificiu religios din ora¿, înalt de aproape 100 de metri, inauguratå în 1946, în prezen¡a regelui Mihai. Dar så ne întoarcem la Palatul Lloyd. A fost construit între anii 1910-1912, în stil Secession, dupå planurile arhitectului Leopold Baumhorn, denumit ¿i “pårintele sinagogilor” - cunoscut pentru construirea a zeci de låca¿e de cult în Europa Centralå din acea vreme. Din 1948, edificiul gåzduie¿te rectoratul Universitå¡ii Politehnica Timi¿oara, prima institu¡ie de învå¡åmânt superior din vestul ¡årii, înfiin¡atå prin decretul regal nr. 4822, în 11 noiembrie 1920, de regele Ferdinand I. ªcoala Politehnicå, actuala UPT, func¡ioneazå neîntrerupt de 73 de ani în Palatul Lloyd. Dintre elementele decorative ale clådirii, se mai påstreazå în 48

prezent por¡iuni de lambriuri, oglinzi, råmå¿i¡e din vitralii ¿i câteva candelabre. Holul de la intrare este foarte frumos decorat. La parterul clådirii a existat o cafenea numitå café Lloyd ¿i un restaurant, loc de întâlnire a elitelor ¿i a boemei timi¿orene. O vreme, în perioada interbelicå, Palatul Lloyd a fost în proprietatea Camerei de Comer¡ Timi¿oara. Atunci i-au fost adåugate elementele de interior - oglinzi, vitralii, candelabre de dimensiuni monumentale - un limbaj al luxului în decorarea spa¡iilor. Aståzi palatul poate fi vizitat în cadrul turului Art Nouveau - sfâr¿itul unei epoci, organizat în cadrul proiectului cultural Tur de Arhitecturå. De doi ani, exteriorul se aflå în renovare, iar fa¡ada dinspre Pia¡a Victoriei a fost dezvelitå în noiembrie 2021, spre desfåtarea privirilor trecåtorilor, urmând ca în 2022 så se finalizeze ¿i celelalte douå fronturi, aflate în ample lucråri de renovare. Palatul Lloyd a fost prezentat ¿i întro machetå în miniaturå pentru miile de studen¡i care-i trec pragul an de an ¿i

pentru publicul larg. Lansarea Timi¿oara la plic - Palatul Lloyd a avut loc, în 11 noiembrie 2021, cu ocazia aniversårii a 101 ani de la înfiin¡area Universitå¡ii Politehnica din Timi¿oara, prima institu¡ie de învå¡åmânt superior din vestul ¡årii. “Suntem tare mândri cå am putut realiza macheta acestei bijuterii arhitecturale, a acestui palat impunåtor cu trei etaje ¿i un acoperi¿ monumental cât douå niveluri, prezent în peisajul timi¿orean de mai bine de 100 de ani, martor al multor evenimente istorice importante”, a declarat Elisabeta Varga-Piatek, ini¡iatoarea proiectului. “Må bucur så dåm suflet unui proiect nou, foarte drag mie ¿i Politehnicii. Pentru a putea progresa ¿i pentru a schimba paradigma în noul secol al UPT, venim în continuare cu lucruri inovative. Începem noul secol cu un cadou în primul rând pentru cei mici, dar ¿i pentru cei mari, care vor regåsi bucuria de a reconstrui Palatul Lloyd”, a declarat Florin Drågan, rectorul UPT.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 46/2021

PAGINA DE HOBBY

Prin huciuri [i h\]i[uri De la ¿es pânå pe colinele înalte, trupurile de pådure maturå alterneazå cu suprafe¡e acoperite ori de vegeta¡ie arbustivå ¿i ierboaså, ori de arbori tineri, adesea instala¡i prin regenerare naturalå, în urma exploatårii forestiere sau a calamitå¡ilor provocatoare de rupturi sau dezrådåcinåri. Arboretele aflate în stadiul de nuieli¿, påri¿ ¿i pråjini¿, încå nerårite prin opera¡iuni silviculturale specifice, reprezintå, prin desimea lor, un bun adåpost pentru toate sålbåticiunile cu pår ori cu pene. Adesea, asemenea perii lemnoase sunt realmente adevåratå cetate naturalå pe care iarna o face ¿i mai greu de cucerit. Acolo se adåpostesc sitarii, coco¿iide-munte ¿i ieruncile ¿i tot acolo se retrag ciurdele de mistre¡i pe timpul zilei, dupå expedi¡iile nocturne de cåutare a hranei. Prin huciuri se fac nevåzute cervidele în anotimpul hibernal, când sunt atât de vulnerabile, îndeosebi cåpriorii, ciutele ¿i vi¡eii. Prådåtorii ¿tiu asta, cåci au ¿i ei potecile lor, u¿or de identificat pe lutul moale sau pe zåpadå afânatå. Pe urmele proaspete ale vietå¡ilor pådurii se întemeiazå ¿i strategia organizårii partidelor de vânåtoare cu gonaci ¿i câini mânåtori, mai cu seamå dupå o ninsoare recentå. Acum, în decembrie, cele mai vizate sunt mistre¡ul ¿i vulpea, la câmpie ¿i deal adåugându-li-se pe alocuri iepurele ¿i fazanul. Nu mai vorbim de ¿acal, indezirabil oriunde s-ar afla. Acest musafir nedorit în fauna autohtonå, un intrus de altfel, mai plastic decât vulpea ¿i mai tenace decât lupul, a devenit un factor de dezechilibru în mediul sålbatic ¿i un tot mai însemnat producåtor de pagube în zootehnie. Principalii leza¡i de proliferarea acestei specii intruzive sunt gestionarii de fonduri cinegetice ¿i micii crescåtori de animale, mul¡i dintre cei din urmå, îndeosebi în Deltå, abandonându-¿i, în disperare de cauzå, îndeletnicirea. Profitul Agricol 46/2021

La vânåtoare, primii responsabili cu asedierea huciurilor ¿i a hå¡i¿urilor sunt håita¿ii. Ei se confruntå pânå la epuizare cu bahnele, pâraiele, zåpada ¿i desimea insidioaså a tulpinilor ¿i crengilor geluite de chiciurå, în¡epåtoare, încâlcite, rigide ori încårcate de omåt pânå la încovoiere. Dupå o goanå istovitoare,

uneori ¿i pe pantå aprigå, îi vezi transpira¡i ¿i ro¿ii la fa¡å de efort, privind cu repro¿ mut cåtre pu¿ca¿ii înfrigura¡i în standurile printre care ciurda mânatå cu atâta devotament ¿i risipå de energie a trecut nevåtåmatå. Atunci, pânå ¿i câinii hår¡uitori, cu limbile atârnând pânå la genunchi, par så se uite mustråtor la autorii deziluziei generale. Uneori, în¿ira¡i pe drumeagul îngust dintre douå huciuri, vânåtorilor le sunt puse la grea încercare viteza de reac¡ie, precizia tirului ¿i grija pentru siguran¡a companionilor. Într-o frac¡iune de secundå, toate trebuie luate în calcul. Råspunderea apåsårii pe trågaci este cople¿itoare. Numai focul în plan vertical sau oblic, la zburåtoare, î¡i då o oarecare deta¿are, cu deplinå concentrare pe ¡intå. Spa¡iul îngust dintre douå hå¡i¿uri solicitå maximå implicare, luciditate ¿i perfectå coordonare a sim¡urilor. Câmpul vizual comprimat într-un asemenea stand impune o reduså deschidere în fa¡å ¿i în spate, culoare care permit atenuarea sau chiar excluderea crispårii din ecua¡ia identi-

ficårii, urmåririi ¿i vizårii vânatului, pânå la detonarea cartu¿ului. Misiunea vânåtorilor intercala¡i printre båtåia¿i ¿i câini hår¡uitori este însutit mai dificilå decât cea a confra¡ilor din standuri. Ei nu pot trage decât în urmå, luptându-se între timp cu opreli¿tile cårora trebuie så le facå fa¡å asemenea håita¿ilor. În goanå intrå doar „pu¿tile” experimentate, cunoscåtori ai terenului, nicidecum eventualii invita¡i; de

obicei, paznicul de vânåtoare al fondului, coordonatorul echipei de båtåia¿i, maestrul de vânåtoare. Au fost cazuri când unii participan¡i nefamiliariza¡i cu terenul s-au råtåcit prin desime ¿i a trebuit så fie cåuta¡i îndelung. Asemenea incidente pot fi evitate printr-o bunå organizare, dar ¿i prin respectarea regulilor îndeob¿te cunoscute, repetate ¿i asumate, inclusiv prin semnåturå, de fiecare vânåtor sau håita¿, de la bun început, în zorii zilei, la locul de întâlnire. Unii pot socoti, din nefericire, acest moment doar o formalitate… Huciurile ¿i hå¡i¿urile au, fårå îndoialå, rodnicia ¿i farmecul lor. Nu ¿tii niciodatå cu precizie ce ¿i de unde î¡i poate ie¿i în cåtare. De¿i ordinea în care sålbåticiunile stârnite î¿i påråsesc adåpostul este oarecum clasicå, sunt situa¡ii menite så surprindå, prilej de opinii, discu¡ii ¿i controverse ce dau, de fapt, farmec întâlnirii tuturor, în jurul focului ¿i alåturi de tabloul zilei, la sfâr¿itul vânåtorii.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN

Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 8 - 21.12.2021

Gerard Jitåreanu 8.12.1956, prof. dr., fost rector USAMV Ia¿i Sergiu Staicu 8.12.1983, director general Syngenta Constantin Bazon 10.12.1950, vicepre¿edinte LAPAR, Agricola Prod Vrancea Cåtålin ªimota 10.12.1951, membru ASAS, dir. ¿tiin¡ific ICPDA Melinda Klara Kerekes 10.12.1965, director Direc¡ia economicå APIA Jean Ionescu 10.12.1969, director general Corteva Agriscience Horia Grosu 13.12.1962, director IBNA - Balote¿ti Constantin Bîrcå 16.12.1975, director general-adjunct APIA Alina Cre¡u 16.12.1980, director APPR Bogdan Pastioiu 16.12.1984, director regional zona 3, KWS Gheorghe Robule¡ 17.12.1949, Societatea Agromixt Cuza Vodå, jude¡ul Cålåra¿i Anastase Iorgu 17.12.1964, consultant Sharda Cropchem România Cristian Hera 18.12.1933, acad., vicepre¿edinte Academia Românå Dan Popescu 18.12.1968, pre¿edinte Aectra Agrochemicals Elena Mateescu 19.12.1963, director Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie 50

O vil\ roman\, îngropat\ sub o ferm\ din Anglia O vilå romanå care include un mozaic de dimensiuni mari cu scene din Iliada lui Homer a fost descoperitå pe terenul unei ferme din apropierea ora¿ului Rutland din Anglia. Jim Irvine, fiul proprietarului fermei, a chemat arheologi de la Universitatea din Leicester dupå ce a gåsit mai multe resturi neobi¿nuite de ceramicå pe un câmp. “Må plimbam pe aici în timpul perioadei de lockdown de anul trecut ¿i am observat ni¿te ceramicå ciudatå, nu semåna cu nimic din ce mai våzusem. Am revenit cu o cazma ¿i am såpat un mic ¿an¡, mi-am dat seama atunci cå este vorba despre ceva important”, spune Irvine, a cårui familie de¡ine ferma de mai mult de 50 de ani. Istoricii spun cå descoperirea este una unicå, iar mozaicul este

“unul dintre cele mai importante de pe tot teritoriul Marii Britanii.” Complexul include o vilå de mari dimensiuni înconjuratå de hambare, clådiri circulare ¿i posibil o salå de baie. El a apar¡inut unui nobil bogat din perioada romanå târzie, care a tråit în secolele IIIIV era noastrå ¿i era pasionat de literatura clasicå.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Råsucitå pe fus – Atins de albea¡å la ochi; 2) Legatå de burtå; 3) Piatrå 9 10 seacå! – Ocupat cu for¡a; 4) Un vas de poveste – Au lucrat la po¿tå; 5) Un tip infernal – Crema Chiri¡ei! 6) Micu¡ul ¡inut cu leacuri båbe¿ti – Råtåci¡i pe drumul vie¡ii; 7) Magazine pentru croitori; 8) A intra... în opozi¡ie – A da gata un lucru; 9) Tare-n gurå – Listå de obiecte; 10) Prima la absolvire.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 45/2021 ORIZONTAL: AMNAR - LESE; SOARECE - TC; ALIA - AISOR; NA - COSTUMA; ATA - STAPAN; TEMUTI - ACI; CIMITIR - Z; PACE - ACANA; O - ARATATOR; DELIBERARE.

VERTICAL: 1) Coastå ruptå dupå o alunecare – A trage tare; 2) Surså de venit – Cap de lebådå! 3) Adus în fa¡å! – Sprijin în caså; 4) Schimbat în mårun¡i¿ – Cotat sub dolar; 5) Prezentul popular – A duce la råcoare; 6) Fac pe sfin¡ii; 7) Suci¡i din fire – Cercuri de zootehnie! 8) Mult a¿teptatå – A vorbi cu cåldurå; 9) Nu are sus¡inåtor legal – Se aruncå la noroc; 10) Tratament cu ace. Profitul Agricol 46/2021