Profitul Agricol nr. 47, din 15 decembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 47 din 15 decembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Azomure¿: råspunsurile nasc noi întrebåri {tefan GHEORGHI}| fermier

Când toatå lumea sårbåtorea tihnitå Sfântul Nicolae, a cåzut vestea cå Azomure¿ î¿i închide activitatea din cauza cre¿terii pre¡ului la gaze. De mai multe lunii stafful combinatului striga cå ¿i gazul, ¿i energia au ajuns la un nivel care fåcea produc¡ia îngrå¿åminte så nu mai fie rentabilå. În aceea¿i searå de Sfântul Nicolae, oarecum gråbit, ministrul Adrian Chesnoiu (PSD) anun¡a decizia de reînfiin¡are a comisiei interministeriale de autorizare a importurilor de îngrå¿åminte din ¡årile non EU, suspendatå în luna octombrie. ¥n octombrie, când toatå lumea vorbea taman de criza îngrå¿åmintelor. A doua zi ie¿ea ¿i ministrul Energiei, Virgil Popescu (PNL), care ne-a aruncat în treacåt cå Azomure¿ ar avea un contract de furnizare gaze cu Petrom, contract care expirå la 31 decembrie 2021, la un pre¡ foarte bun, iar combinatul oricum func¡iona doar la 50% din capacitate. În data de 9 decembrie, directorul general Azomure¿, Harri Kiiski, neagå specula¡iile din mediul online, cå societatea ar fi vândut gazele neutilizate ¿i cå în acela¿i timp ar face presiuni pentru a ob¡ine ajutor de stat, dar la final solicitå totu¿i autoritå¡ilor române så intervinå pentru gåsirea unor solu¡ii. Se spune cå Azomure¿ consumå în mod normal circa 10% din necesarul de gaze al României. Nu am motive så nu cred. La aceste cantitå¡i, mai cred ¿i cå are un contract foarte minu¡ios, cu proceduri ¿i condi¡ii stricte, cu necesarul cantitativ pe lunå, pe zi, pe intervale orare, procedurå de cre¿tere sau scådere a presiunii în diferite cazuri, procedurå de oprire sau oprire de urgen¡å, în fine, chestii tehnice. ªi, mai mult ca sigur, la fel de clare erau ¿i condi¡iile de pre¡, ¿i termenele de platå. Punând cap la cap toate aceste enun¡uri, îmi apar câteva întrebåri: Pre¡ul la gaze a fost unul foarte bun, a¿a cum sus¡ine ministrul Energiei, sau a fost unul care fåcea activitatea economicå nerentabilå, cum sus¡ine directorul general al societå¡ii? Ce se întâmplå cu gazul neconsumat din contractul cu Petrom? Dupå explozia din iulie, ce s-a întâmplat cu cota de gaze care nu a mai putut fi consumatå? Så nu uitåm cå vorbim de gaze naturale, iar diametrul ¡evilor de transport este fix, deci må gândesc cå posibilitå¡ile de varia¡ie în aprovizionare sunt destul de limitate. Ce s-a întâmplat cu certificatele de emisii de carbon? Care au fost primite cu titlu gratuit de cåtre Azomure¿ ¿i må gândesc cå au råmas neconsumate, având în vedere reducerea activitå¡ii. De ce s-a suspendat activitatea de eliberare a autoriza¡iilor de import îngrå¿åminte în plinå crizå de aprovizionare? În ce cheie så citim afirma¡ia ministrului liberal al Energiei, care ¿i-a adus aminte cå a mai dat ¿i ceva subven¡ii pentru energie electricå unor consumatori energofagi, subliniind Azomure¿? Pânå-una alta, cu 4.000 de angaja¡i (2.500 proprii ¿i 1.400 în servicii externalizate), Azomure¿ este too big to fail, mai ales în schiloada noastrå economie. Iar agricultura are nevoie de îngrå¿åminte ca de apå. Profitul Agricol 47/2021

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 47/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii PNS-ul ar putea fi depus în martie 2022 Agro IMM Invest, un buget de 5 miliarde lei Expozi¡ia FarmConect, organizatå de APPR

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Predic¡iile lui Cezar: Vinde¡i rapid stocurile de rapi¡å!

Cu cât a crescut sprijinul cuplat zootehnic

Cehia cere ajutorul Comisiei Europene pentru salvarea industriei porcului 9 Englezii nu reu¿esc så controleze gripa aviarå MADR face simulåri pentru solu¡ia europeanå a asigurårilor 10 Un Monsanto al Chinei Scumpirea gazelor dubleazå pre¡urile AdBlue

Putem renun¡a la doza optimå economic? Chromosome Dynamics lanseazå primul marketplace agroindustrial (multi-vendor) din România Strategie de fermier: Marcel Olteanu a redus consumul de motorinå

Concurs de frumuse¡e pentru cåmile

12 14

Ma[ini & utilaje

Tehnologiile trebuie adaptate noilor pre¡uri

Pozi¡ia CEPM vizavi de proiectul Fit to 55

Clubul Fermierilor oferå consultan¡å în alegerea utilajelor 38

Premiile Agritechnica 2022

Culturi vegetale Marea verificare a spreyerelor: douå neconforme, din 770

Canada are rezerve strategice de sirop 12

Agricultura se face cu oameni patrio¡i ¿i cinsti¡i

S-a lansat platforma de comunicare online DLG Connect!

Bayer se axeazå pe etanol

Lupta gigan¡ilor pentru reducerea amprentei de carbon

Agricover anun¡å platforma de agriculturå digitalå Crop360

Cre[terea animalelor

Azomure¿ nu a gåsit gaze pentru trimestrul I din 2022!

Evolu¡ia importurilor-exporturilor ¿i pre¡urilor la îngrå¿åminte

26 o analizå de Iani Chihaia

- NEXAT-Systemtraktor - Claas Terranimo - Amazone - DirectInject - Müthing CoverSeeder - New Holland Big Baler Automation - New Holland OptiSpread Automation System - Claas CEMOS Auto Heder

40 40 41 41 41 42 42 42

Opinii Bunul-sim¡ poate câ¿tiga!

Locuri de munc\

Hobby

Alin Neam¡u investe¿te 200.000 de euro Prin påduri ¿i prin poiene în biosecuritatea fermei 35 Angaja¡ii fermei au strâns 5 tone Pia¡a furajelor ¿i a porcului 36 de peturi de pe malul Timi¿ului

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII PNS-ul ar putea fi depus în martie 2022 Ministrul Adrian Chesnoiu (foto) a solicitat Comisiei Europene o påsuire la depunerea Planului Na¡ional Strategic, pânå la 1 martie 2022. Termenul anun¡at de Comisie pentru depunere era 31 decembrie anul acesta. Ministrul a explicat cå va avea o altfel de abordare pentru viitorul PNS, în sensul în care investi¡iile ¿i schemele de investi¡ii vor fi direc¡ionate cåtre performan¡a ¿i viabilitatea economicå a investi¡iei. Chesnoiu a precizat cå lucreazå la elaborarea PNS care vizeazå investi¡iile din Pilonul 2 al PAC, iar viziunea este ca în România så nu se mai facå strategii care så råspundå “nevoilor de ieri”.

Elaborarea PNS va porni de la deficitul de balan¡å comercialå ¿i de la nevoile din industriile conexe din agriculturå, care så integreze materia primå rezultatå ca urmare a muncii fermierilor, a explicat ministrul.

Agro IMM Invest, un buget de 5 miliarde lei Programul Agro IMM Invest ar putea avea, în 2022, un buget de 5 miliarde de lei, fa¡å de 4 miliarde de lei în acest an, a declarat Cristian Cosmin, director general adjunct al Fondului Na¡ional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici ¿i Mijlocii. “Din informa¡iile mele, anul viitor Guvernul României va aloca 5 miliarde de lei pentru acest program, Agro IMM Invest, care a avut un succes extraordinar, chiar mai mare decât ne a¿teptam. De asemenea, mai avem un program care ajutå foarte mult sau a ajutat foarte mult, IMM Leasing”, a declarat Cristian Cosmin. Profitul Agricol 47/2021

În opinia sa, Programul IMM Invest a fost “un mare succes”, fiind principalul program guvernamental prin care s-a salvat economia, iar în lipsa acestuia am fi avut consecin¡e economice foarte grave, precum o scådere foarte mare a consumului, o pråbu¿ire a numårului de IMM-uri ¿i un nivel ridicat al ¿omajului. “Din calculele noastre, prin intermediul acestui program au fost påstrate 443.000 de locuri de muncå”, a conchis Cristian Cosmin.

pagin\ de Arin DORNEANU

Al¡i bani pentru registrele genealogice Subven¡ia pentru întocmirea ¿i men¡inerea Registrelor Genealogice ¿i pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al animalelor va cre¿te de la 40 de milioane lei la 70 milioane lei, sumå care se încadreazå în plafonul aprobat pentru perioada 2015 - 2022, respectiv 759.250.000 lei, anun¡å Ministerul Agriculturii. Guvernul Ciucå a adoptat acest ajutor de stat în ¿edin¡a din 10 decembrie 2021. Bani ¿i pentru fermierii de peste 40 de ani Românii care vor så devinå ¿efi de exploata¡ii vor primi câte 100.000 de euro, chiar dacå au depå¿it vârsta de 40 de ani, spune eurodeputatul liberal Daniel Buda, vicepre¿edintele Comisiei AGRI din Parlamentul European. Ajutorul se adreseazå fermierilor sau celor care abia intrå în agriculturå. Syngenta a premiat câ¿tigåtorii campaniei Austral Plus Ferma Gloria din localitatea Vadu, jud. Constan¡a, a câ¿tigat marele premiu al campaniei Câ¿tigå Protec¡ie cu Austral Plus organizatå de Syngenta. Premiul este o ma¿inå de tratat semin¡e profesionalå Dorez STB 12 ¿i un ¿nec de alimentare. Câ¿tigåtorii locului doi au fost PF Baranga Aron, 10 pachete de Austral Plus ¿i Aicbac SA, 5 pachete. Reducere de 40%, la Isagri Isagri vinde în decembrie programele Arenda¿ ¿i Geofolia cu o reducere de 40%. Arenda¿ este folosit pentru generarea ¿i gestionarea contractelor de arendå. Este util ¿i pentru declara¡ia 112, tranzac¡ii ¿i facturare, alerte ¿i rapoarte. Geofolia este un program de management agricol ce permite accesarea datelor necesare dintr-o fermå de pe computer, smartphone sau tabletå pentru rota¡ia culturilor, fi¿a tehnologicå, codex fitosanitar, controlul costurilor ¿i rapoarte. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Agraria 5 - 8 mai 2022

Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå pentru perioada 5-8 mai 2022, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza, din cauza pandemiei. Se va organiza ¿i Zootehnica Show, cu prezentarea de animale de raså ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

AgriPlanta 2 - 5 iunie 2022 DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec în perioada 2-5 iunie 2022, la Fundulea, jude¡ul Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii din domeniul agricol, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole ¿i vor fi prezentate loturi demonstrative.

Forest 15 - 17 septembrie 2022

Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå între 15 ¿i 17 septembrie 2022, la Zizin, Bra¿ov. Cele mai noi utilaje ¿i echipamente din domeniul forestier vor fi expuse acolo ¿i o parte dintre ele vor fi puse la lucru zilnic, în cadrul sec¡iunii Logging Arena ¿i al demonstra¡iilor practice.

Agritechnica 2022 s-a anulat Societatea Germanå pentru Agriculturå (DLG) a anun¡at cå a anulat expozi¡ia interna¡ionalå Agritechnica 2022, care trebuia så se desfå¿oare în perioada 27 februarie - 5 martie. Decizia a fost luatå din cauza deteriorårii situa¡iei pandemice, cre¿terii rapide a numårului de cazuri de îmbolnåviri la nivel mondial ¿i a noilor måsuri anun¡ate de landul Saxonia Inferioarå ¿i de statul german. Viitoarea edi¡ie a expozi¡iei Agritechnica se va desfå¿ura în perioada 12-18 noiembrie 2023. Så speråm cå în sfâr¿it situa¡ia le va permite. 8

Expozi]ia FarmConect, organizat\ de APPR O nouå expozi¡ie provoacå lumea agricolå româneascå. APPR a anun¡at cå, în perioada 9-11 iunie 2022, va organiza, la Slobozia, Ialomi¡a, prima edi¡ie a FarmConect România. Cu aceastå expozi¡ie, APPR are o ¡intå ambi¡ioaså, så o transforme în câ¡iva ani în cea mai mare ¿i mai importantå expozi¡ie agricolå din ¡arå.

venimentul este dedicat tuturor fermierilor, producåtorilor locali, consumatorilor ¿i companiilor din agribusiness ¿i tocmai de aceea este organizat în inima Båråganului. FarmConect România va avea o abordare nouå, distinctå, prin implementarea unui concept ce-¿i dore¿te så schimbe percep¡ia consumatorului privind modul în care se face agriculturå în România, de-a lungul întregului lan¡ de distribu¡ie ¿i aprovizionare. Ca toate expozi¡iile, ¿i aceasta î¿i propune så faciliteze schimbul de informa¡ii, cuno¿tin¡e tehnice ¿i experien¡e relevante între fermieri, producåtori locali, consumatori ¿i companii.

“Fermierii din România au aståzi capacitatea de a-¿i reprezenta interesele ¿i pot face mai mult pentru a promova modelul de agriculturå românesc. O astfel de expozi¡ie ne va da posibilitatea så aråtåm cum facem aståzi agriculturå în România, cum se produc hrana ¿i materiile prime pentru industria agroalimentarå ¿i care este implicarea noastrå, a agricultorilor, în dezvoltarea satelor române¿ti”, a declarat Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR (foto).

“Båråganul ¿i toatå regiunea de sud a ¡årii sunt legate de agriculturå. Ne aflåm în centrul unei zone cu un extraordinar poten¡ial de dezvoltare ¿i, prin sus¡inerea acestui proiect care apar¡ine fermierilor, vom contribui la dezvoltarea unui centru de excelen¡å dedicat agriculturii ¿i industriei alimentare. Comunitatea localå are nevoie de astfel de proiecte care vor pune Slobozia pe harta evenimentelor de referin¡å”, spunea ¿i Drago¿ Soare, primarul ora¿ului Slobozia. “Acest tip de eveniment va reprezenta mai mult decât o expozi¡ie de agriculturå. La FarmConect România vom aråta care sunt numeroasele provocåri cu care se confruntå la nivel general fermierii: så producå în mod durabil pentru a gåsi solu¡ii la problemele legate de mediu ¿i schimbårile climatice, så asigure competitivitatea unui sector care este expus concuren¡ei pie¡elor interna¡ionale ¿i så atingå toate obiectivele ambi¡ioase prevåzute în strategia De la fermå la furculi¡å”, este de pårere ¿i Alina Cre¡u, director executiv APPR.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 47/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Cu cât a crescut sprijinul cuplat zootehnic Pe 11 decembrie, APIA a început autorizarea la platå a sprijinului cuplat zootehnic pentru vaci de lapte, bivoli¡e de lapte, taurine carne ¿i viermi de måtase, pentru anul 2021. Conform hotårârii de guvern, s-a aprobat plafonul de 114.156.810 euro, respectiv 564.790.817,475 lei, care se acordå crescåtorilor de animale pentru anul de cerere 2021, pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, repartizat astfel: Crescåtorii par foarte rezerva¡i pentru ni¿te subven¡ii ceva mai mici ca anul trecut. Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), spune cå 256 de euro pe vaca de carne este foarte pu¡in, mai ales cå pre¡urile taurinelor de carne scad. “Noi vindem cu 12 lei kilogramul în viu. Este mai pu¡in decât în urmå cu trei ani, când luam 13,50 pe kilogram”, spune Grigorean. ANSVSA interzice vânzarea porcilor din gospodåriile ¡åråne¿ti. De asemenea, interzice comercializarea cårnii ¿i a produselor din carnea porcilor crescu¡i în cote¡. Dacå vrea så-¿i taie porcul ¡åranul trebuie så cheme medicul veterinar. Acesta trebuie så verifice starea de sånåtate a porcului, så-l asomeze, så facå analize pentru a depista trichineloza. Dacå porcul e bolnav, ¡åranul va fi despågubit. Costul unui examen trichineloscopic este între 24,99 de lei, TVA inclus, ¿i 92,82 de lei, TVA inclus (digestie artificialå). Vânzarea cårnii de porc fårå control veterinar se poate låsa cu amenzi cuprinse între 20.000 ¿i 40.000 de lei. Profitul Agricol 47/2021

Toader Nea¡å Împåratu spune cå anul trecut s-a dat mai mult. “Avem o întâlnire cu ministrul pe 15 decembrie”, spune Toader Nea¡å. “Toate ¡årile practicå subven¡ii ascunse, numai noi nu facem a¿a. Am så-i propun ministrului så subven¡ioneze cu 50% ¿i energia consumatå în zootehnie, cum procedeazå cu iriga¡iile. Vaca de lapte are nevoie de multå energie pentru morårit, muls, spålat, pentru råcit laptele, pentru furajare, pentru evacuarea dejec¡iilor, pentru multe. Toate înseamnå bani mul¡i, iar pre¡urile energiei ne omoarå.” Aurel Nie¿ din ªicula, jude¡ul Arad, are 110 vaci Holstein. Nu a întocmit formele pentru sprijin zootehnic cuplat ¿i a¿a pierde peste 36.000 de euro pe anul 2021. “N-am vrut så må complic, trebuia så angajez ¿i economist... Îi båtaie de cap”, spune Nie¿.

Viorel PATRICHI

- 1.680.000 euro (8.311.800 lei) pentru bivoli¡e de lapte; - 13.125.000 euro (64.935.937,5 lei) pentru taurine din rase de carne; - 99.324.810 euro (491.409. 497,475 lei) pentru vaci de lapte; - 27.000 euro (133.582,5 lei) pentru viermi de måtase. Astfel, pentru o bivoli¡å, se acordå 158,6102 euro, adicå 784,723 lei (în 2020, o bivoli¡å primea 160,335 euro). Pentru o vacå de carne, s-au alocat 256,4077 euro, adicå 1.313,104 lei (în 2020, pentru o vacå de carne s-au dat 185,01 lei). Pentru o vacå de lapte, se acordå 360,3490 euro, adicå 1.782,826 lei (în 2020, o vacå primea 379,534 euro). Pentru un kilogram de gogo¿i de måtase, un fermier prime¿te 90 de euro, adicå 445,275 lei. În 2020, s-a dat aceea¿i subven¡ie.

Cehia cere ajutorul Comisiei Europene pentru salvarea industriei porcului Din cauza pagubelor provocate de pesta porcinå africanå, Praga a trimis un memoriu cåtre Comisia Europeanå pentru a salva industria porcului. Pe lângå cehi, documentul a fost semnat de alte 13 ¡åri (Austria, Belgia, Bulgaria, Croa¡ia, Estonia, Fran¡a, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia ¿i Republica Slovacå). Dupå cum se poate observa, Spania ¿i Germania, cei mai mari crescåtori de porci din Europa, nu se aflå pe lista semnatarilor. Nici România nu figureazå pe listå, de¿i are cele mai multe focare PPA din Europa. La consiliul de mini¿tri din 13 decembrie, Adrian Chesnoiu a precizat cå România dore¿te så reitereze ¿i ea preocuparea fa¡å de situa¡ia dificilå a producåtorilor români din sectorul cårnii de porc, fårå så anun¡e aderarea la documentul cehilor. Vå reamintim, dupå ce Germania nu a mai putut vinde carnea în China, din cauza unui focar de PPA, s-a reorientat cåtre pia¡a europeanå. Iar cantitå¡ile de carne de porc din Germania ¿i Danemarca sunt suficiente încât så destabilizeze industria porcului în Europa de Est. Deja crescåtorii români se plâng cå abia mai fac fa¡å importurilor cu pre¡uri tot mai mici. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

MADR face simul\ri pentru solu]ia european\ a asigur\rilor La propunerea Italiei, UE a oferit statelor membre posibilitatea de a transfera între 1 ¿i 3% din bugetul Pilonului 1 al PNS în Pilonul 2, pentru constituirea unui fond din care så se achite despågubiri în caz de dezastre naturale. Solu¡ia este cunoscutå la Bucure¿ti, dar ministrul Chesnoiu spune cå deocamdatå se fac simulåri ¿i evitå så dea un verdict. Transferând 3% din Pilonul I, România ar avea un buget anual de 60 de milioane de euro pentru despågubiri.

Anascodi - asocia¡ia societå¡ilor de asigurare din Italia, a organizat la Roma, în 25-26 noiembrie, un congres la care au participat fizic circa 120 de invita¡i din Fran¡a, Marea Britanie, Grecia, Rusia ¿i România. Acestora li s-au alåturat câteva sute de participan¡i online, din ¿i mai multe state europene. Au fost prezen¡i ¿i europarlamentariparlamentari, ¿i oficiali de la Comisia Europeanå. Interesul pentru acest eveniment se explicå ¿i prin faptul cå Paola Grossi, directorul Anascodi, este pre¿edintele Grupului Risk Management al Copa-Cogeca.

Cristina Cionga, director de Rela¡ii Externe al APPR (foto), s-a aflat la Roma, având discu¡ii ¿i consultåri, inclusiv în afara cadrului congresului, cu reprezentan¡i ai Autoritå¡ii de Management din Ministerul Agriculturii al Italiei. Astfel a aflat cå inclusiv Italia, consideratå ¡arå avangardistå în Uniune atunci când vine vorba de asiguråri agricole, are probleme serioase de ges10

Avantajul unui fond sus¡inut din Pilonul 2

tionare a situa¡iei riscurilor, în urma schimbårilor climatice. Din 800.000 de fermieri italieni beneficiari de plå¡i directe, 400.000 sunt persoane juridice. ªi doar din rândul acestora sunt clien¡i pentru asiguråri. Numårul fermierilor asigura¡i a scåzut în ultimii ani, ajungând la sub 100.000 în prezent. Propunerea Italiei referitoare la constituirea fondului pentru despågubiri în caz de dezastre naturale a venit, a¿adar, pe acest fond al scåderii numårului de clien¡i, concomitent cu cre¿terea numårului de incidente care necesitå despågubiri. “La acest congres s-a våzut cå ¿i Fran¡a ¿i Spania, de fapt toate statele europene, au asemenea probleme de gestionare a riscurilor, pe fondul schimbårilor climatice, fiindcå asiguratorii pur ¿i simplu nu mai pot oferi anumite produse de asigurare. ªi atunci, toate statele au în vedere så adopte solu¡ia propuså de Italia, prin care så se creeze acest fond care så se alåture bugetului Submåsurii 17.1, pentru asiguråri op¡ionale. Va fi un fond care så fie plasa de siguran¡å în cazul apari¡iei unor riscuri catastrofice, care, în general, nu sunt asigurabile sau se pot asigura într-o micå måsurå ¿i cu costuri considerabile - a¿a cum e seceta la noi”, explicå Cionga.

Guvernul francez a decis constituirea unui fond de asiguråri catastrofice, la care statul så contribuie cu jumåtate, iar fermierii cu cealaltå jumåtate. Fondul va avea un buget anual de 240 de milioane de euro, începând din 2023. În caz de dezastre naturale, fermierii vor fi despågubi¡i cu sume care vor acoperi nu doar investi¡iile în culturi, ci ¿i poten¡ialul de produc¡ie. Solu¡ia este, practic, o formå de asigurare obligatorie. Pentru cå diminuarea bugetului Pilonului I înseamnå, automat, plå¡i directe mai mici cu 1 - 3 procente. Beneficiul e cå, în caz de dezastre naturale, despågubirile sunt garantate, fermierii nemaifiind la mâna generozitå¡ii guvernan¡ilor. ¥n 2020 România a cheltuit 200 de milioane de euro cu plata despågubirilor pentru culturile de toamnå. Ar fi fost necesarå o sumå tot atât de mare pentru plata despågubirilor culturilor de primåvarå. Doar cå bugetul nu a putut så ofere aceastå sumå. Cu trei procente transferate din Pilonul 1 în Pilonul 2, România ar avea o bazå anualå de 60 de milioane de euro pentru riscuri catastrofice. Dacå, dupå modelul Fran¡ei, guvernul ar dubla suma cu bani din bugetul de stat, s-ar putea strânge 600 de milioane de euro în cinci ani. Considerând cå unul din cinci ani poate fi asemenea lui 2020, ar fi bani pentru a-i ajuta eficient pe fermierii afecta¡i de secetå.

Robert VERESS Profitul Agricol 47/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Scumpirea gazelor dubleaz\ pre]urile AdBlue Când pre¡urile gazelor au luat-o vertiginos în sus, lumea s-a preocupat mai degrabå de îngrå¿åminte ¿i a uitat de uree, de banalul AdBlue.

Şi

totu¿i, tractoare ¿i camioane diesel folosesc deopotrivå sistemul de tratarea noxelor AdBlue (sau DEF). Ca situa¡ia så fie ¿i mai palpitantå, AdBlue nici nu poate fi stocat pe perioade lungi la temperaturi negative. În ultimele såptåmâni ¿i acest compus ¿i-a dublat pre¡ul, iar reprezentan¡ii pie¡ei de ma¿ini agricole spun cå este absolut necesar un sprijin din partea statului pentru AdBlue, exact ca la motorina pentru agriculturå. În toamnå, mai multe fabrici de îngrå¿åminte chimice ¿i de AdBlue din Europa anun¡au cå-¿i reduc activitatea sau o opresc de-a binelea, din cauza scumpirii gazului metan - materia primå fårå de care nu se pot fabrica nici îngrå¿åminte chimice, nici AdBlue.

Dacå în privin¡a fertilizårii, ecologi¿tii pot defila cu solu¡ii minune de felul gunoiului de grajd ¿i al dejec¡iilor animale, acestea nu sunt de niciun ajutor pentru tractoarele ¿i combinele echipate cu motoare Tier 5/Stage V ¿i care, tehnic vorbind, nu pornesc de pe loc dacå nu au AdBlue sau DEF. Reprezentan¡ii pie¡ei de ma¿ini agricole cu care am discutat ne-au spus cå, de¿i, deocamdatå, nu se pune problema unei crize AdBlue în România ¿i sunt suficiente surse de aprovizionare, cu siguran¡å acest compus se va scumpi, iar statul ar trebui så se implice prin subven¡ionarea unei pår¡i din pre¡, altfel se vor scumpi produsele agricole ¿i cele alimentare.

Iulia Tudor, Corporate Communication Manager AgroConcept, importator al mårcii New Holland, spune cå stocurile de AdBlue sunt acoperitoare pentru clien¡ii companiei, dar în caz de penurie pot apårea probleme. “Nu sunt solu¡ii alternative agreate de producåtor. Orice încercare de anulare sau manipulare a softului sistemului AdBlue este interziså cu stricte¡e ¿i este ilegalå. Dacå un tractor sau o combinå råmân fårå AdBlue în timpul lucrului, acestea intrå în modul de protec¡ie ¿i se vor opri. Cât prive¿te pre¡ul AdBlue, este evident cå acesta se va modifica, dar împreunå cu fermierii vom depå¿i aceste probleme.” Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, importator Deutz-Fahr, afirmå cå la filialele companiei existå stocuri suficiente de AdBlue, dar acest compus trebuie depozitat în anumite condi¡ii, la temperaturi care så nu scadå sub minus 10 - minus 11 grade, altfel înghea¡å.

Profitul Agricol 47/2021

“Noi avem spa¡ii de depozitare, dar fermierii pot face face stocuri doar pe o lunå sau douå. Ne aprovizionåm din stråinåtate cu AdBlue, nu de la Azomure¿, ¿i recomandåm clien¡ilor no¿tri så foloseascå acest compus furnizat de noi.” În prezent, pe internet circulå tot felul de anun¡uri cu oferte de anulare a senzorilor ¿i a sistemului AdBlue, dar Florin Neac¿u spune cå acest lucru este ilegal ¿i se pierde ¿i garan¡ia asupra utilajului. Dacå se anuleazå sistemul, tractoarele vor polua mai mult ¿i este posibil så creascå ¿i consumul de carburant. Florin Neac¿u considerå cå solu¡ia optimå, atât în cazul scumpirii îngrå¿åmintelor, cât ¿i al AdBlue, este ca statul så ofere subven¡ii, exact ca la motorina utilizatå în agriculturå. “Altfel, existå riscul scumpirii peste måsurå a produselor agricole, ceea ce ar putea pune în pericol siguran¡a alimentarå a popula¡iei.”

Liviu Colea¿å, reprezentant Tehnoland, distribuitor Claas, confirmå ¿i el cå deocamdatå sunt stocuri suficiente de AdBlue, dar problema o reprezintå pre¡ul, care s-a dublat, iar tendin¡a e de cre¿tere. “De¿i motoarele Tier 5 utilizeazå mai pu¡in AdBlue decât cele cu Tier 4, consumul general este în cre¿tere an de an. Nu se pune problema penuriei, dar pre¡urile sunt duble fa¡å de anul precedent, iar la îngrå¿åminte s-au triplat. Dacå un hectar de culturå se înfiin¡a cu 3.500 de lei, fermierii ne spun cå se va ajunge la 6.000 de lei. Autoritå¡ile de la Bucure¿ti ¿i de la Bruxelles trebuie så frâneze cumva scumpirea energiei ¿i gazelor, altfel vom avea alimente mai scumpe ¿i mai pu¡ine.”

Arpad DOBRE 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Australia va exporta o cantitate record de grâu Departamentul pentru Agriculturå al SUA (USDA) estimeazå cå Australia va exporta în acest an cantitatea record de 26 milioane de tone de grâu. Australia ar deveni astfel al treilea cel mai mare exportator mondial în urmåtorul sezon, depå¿ind SUA ¿i Canada. Produc¡ia totalå de grâu a Australiei va ajunge la 34 milioane de tone. USDA observå înså cå recolta de grâu australianå din acest an va avea probleme de calitate, iar con¡inutul de proteine al cerealelor din unele regiuni este unul redus. Fermierii americani cer anchetarea pre¡ului îngrå¿åmintelor Organiza¡iile fermierilor americani au trimis o scrisoare Departamentului Justi¡iei în care solicitå investigarea cre¿terilor recente de pre¡uri la îngrå¿åminte, pentru a stabili dacå se datoreazå unui cartel al producåtorilor. Ei sus¡in cå pre¡urile sunt stabilite nu în func¡ie de condi¡iile de pe pia¡å, ci pe baza valorii recoltei pe care o ob¡in fermierii. Îngrå¿åmintele s-au scumpit pânå la un nivel record în acest an din cauza scumpirii gazelor naturale, dar ¿i a unor furtuni puternice care au afectat produc¡ia din Statele Unite. ONU suspendå ajutoarele alimentare pentru Etiopia Organiza¡ia Na¡iunilor Unite a suspendat trimiterea de ajutoare alimentare în Etiopia, dupå ce depozitele din douå ora¿e din nordul ¡årii au fost jefuite de bande înarmate. Ho¡ii au luat tone de alimente esen¡iale, inclusiv din cele trimise special pentru copiii malnutri¡i. ONU spune cå atacatorii sunt trupe rebele din provincia Tigray, care luptå cu armata na¡ionalå a Etiopiei. Peste douå milioane de oameni au fugit din zona de conflict ¿i depind de ajutoarele alimentare, care de acum nu mai pot ajunge la ei. 12

Canada are rezerve strategice de sirop Asocia¡ia Producåtorilor de Sirop de Ar¡ar din Québec a apelat la rezervele strategice pentru a compensa cererea de pe pia¡å, dupå ce producåtorii au început så råmânå fårå materie primå. Asocia¡ia va folosi 22 milioane de kilograme, jumåtate din rezervele existente, dupå ce consumul de sirop a crescut semnificativ în perioada sårbåtorilor, iar sezonul de recoltå din acest an a fost foarte scurt. ¥n anul 2021 provincia canadianå Québec a produs 60 de milioane de

kilograme de sirop, din produc¡ia globalå de 83 milioane de kilograme. Producåtorii au anun¡at deja cå vor exploata ¿apte milioane de copaci în plus anul viitor, pentru a reface stocul de rezervå. Siropul de ar¡ar este extras direct din trunchiul copacilor, iar apoi ajunge pe pia¡å sub formå concentratå. Recoltarea depinde înså foarte mult de vreme, pentru cå se poate face doar atunci când temperatura este pozitivå în timpul zilei, dar scade sub zero grade noaptea.

Englezii nu reu[esc s\ controleze gripa aviar\ Veterinarul-¿ef al Marii Britanii a avertizat cå epidemia de gripå aviarå din ¡arå a ajuns la “un nivel fenomenal”, iar situa¡ia este extrem de gravå. Christine Middlemiss spune cå numårul focarelor confirmate este cel mai mare din istorie, iar zeci de mii de påsåri de la ferme au fost deja sacrificate, fårå a reu¿i så opreascå epidemia. Dacå în tot anul 2020 au fost raportate în total 26 de focare, acum existå cel pu¡in 38 de focare active, cele mai multe în Anglia (31), dar ¿i trei în ºara Galilor, douå în Sco¡ia ¿i alte douå în Irlanda de Nord.

Virusul este adus de påsåri sålbatice, iar sezonul migra¡iei a început doar de trei såptåmâni ¿i se va termina abia în luna martie. Autoritå¡ile sus¡in cå riscul de transmitere la oameni este în continuare unul redus, dar au cerut popula¡iei så nu atingå påsåri bolnave. Epidemia nu a afectat momentan aprovizionarea cu ouå sau carne de pui.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 47/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Hilton Food Group continuå så se extindå Grupul Hilton Food a anun¡at cå va cumpåra producåtorul de somon afumat Dutch Seafood Company pentru 90 de milioane de euro. Hilton Food Group este un furnizor de carne pentru marile lan¡uri de magazine ¿i a anun¡at cå va vinde ac¡iuni în valoare de 75 milioane de euro pentru a finan¡a achizi¡ia. Grupul s-a extins foarte agresiv în ultimele luni ¿i a preluat procesatorul de carne Fairfax Meadow ¿i producåtorul de alimente vegane Dalco. Hilton a avut vânzåri totale de 2,8 miliarde de lire sterline anul trecut. Belarus va interzice unele importuri de alimente din Europa Belarus a anun¡at cå va interzice unele importuri alimentare din Europa ¿i alte state, ca råspuns la sanc¡iunile impuse regimului Luka¿enko. Sunt vizate importurile de carne de porc, carne de vitå, unele legume, produse lactate, fructe ¿i nuci din Uniunea Europeanå, Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Norvegia ¿i alte ¡åri. Interdic¡ia începe de la 1 ianuarie, pentru o duratå de ¿ase luni. Statele din Vest au impus mai multe runde de sanc¡iuni Belarusului, cele mai recente fiind anun¡ate såptåmâna trecutå. Glanbia Plc råscumpårå ac¡iuni în valoare de 50 de milioane de euro Grupul Glanbia a lansat un program de råscumpårare de ac¡iuni, pentru care a alocat pânå la 50 de milioane de euro. Oferta este valabilå pânå înainte de urmåtoarea adunare generalå a ac¡ionarilor, care este programatå în luna mai. Compania a reamintit ac¡ionarilor cå vrea så iaså total de pe pia¡a de lactate pentru a se concentra pe produc¡ia de ingrediente nutritive, care genereazå profituri mai mari. 14

Un Monsanto al Chinei În timp ce guvernul chinez lucreazå la autorizarea cultivårii de porumb modificat genetic, o micå firmå din Beijing sperå så profite ¿i så devinå un rival al celor mai mari furnizori de semin¡e din lume. Compania Dabeinong Biotechnology a dezvoltat varietå¡i de porumb rezistent la erbicide ¿i la atacurile insectelor, care au fost deja aprobate de Ministerul chinez al Agriculturii. Compania a fost implicatå într-un

scandal major în anul 2016, atunci când mai mul¡i angaja¡i ai filialei din SUA, inclusiv Shan Gensuo, cumnatul fondatorului Dabeinong, au fost aresta¡i ¿i condamna¡i la închisoare pentru cå au furat semin¡e de pe terenuri din statele Iowa ¿i Illinois. Liu Shi, care a lucrat în trecut la Monsanto, spune cå grupul chinez respectå acum strict toate legile, vrea så¿i repare imaginea ¿i sperå så concureze într-o zi cu gigantul american.

Concurs de frumuse]e pentru c\mile Cel mai mare concurs de frumuse¡e pentru cåmile din lume, Festivalul de Cåmile Regele Abdulaziz din Arabia Sauditå, a exclus peste 40 de animale care aveau injec¡ii cu botox sau alte opera¡ii estetice. Ca så în¡elege¡i dimensiunea evenimentului, vå spun cå oferå premii în valoare de 66 milioane de dolari. Juriul puncteazå în special unele caracteristici cum ar fi forma cocoa¿ei, mårimea nasului sau lungimea buzelor. Doar cå, în acest an, toate animalele au fost testate strict, folosind tehnologii 3D, raze X, dar ¿i analize de ¡esuturi. Au fost eliminate 16 cåmile cu in-

jec¡ii cu botox ¿i 27 de animale care aveau picioarele lungite în mod artificial. Proprietarii au folosit ¿i injec¡ii cu hormoni sau benzi de cauciuc, care reduc circula¡ia sângelui ¿i în acest fel unele pår¡i ale corpului se umflå ¿i par mai mari. Peste 33.000 de proprietari de cåmile, inclusiv din SUA, Europa sau Rusia, participå la festivalul din acest an. Evenimentul dureazå în total 40 de zile ¿i sunt a¿tepta¡i peste o sutå de mii de turi¿ti.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 47/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 29 noiembrie, ajungând la 333 dolari/tonå (1.399 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 281 euro/t (- 4) 1.377 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.11 - 3.12.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 185.770 tone, Taiwan 57.570 tone, Mexic 47.770 tone, Malaezia 27.770 tone ¿i Honduras 27.770 tone.

¥n såptåmâna 29 noiembrie - 3 decembrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 299 dolari/tonå (1.256 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 295 euro/tonå (1.445 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 29 noiembrie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 343 euro/tonå (1.681 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 295 euro/tonå (1.445 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna decembrie este de 261 dolari/t (1.096 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în decembrie, a fost de 253 dolari/t (1.063 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic 335 $/t

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de des$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Febr Mar

29.11 300 305 310

30.11 305 309 313

01.12 02.12 03.12 307 309 307 311 317 315 314 319 317 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Ian Febr Mar

29.11 309 311 310

30.11 313 314 313

01.12 314 315 315

02.12 315 317 317

03.12 313 314 315

România FOB Constan¡a 245 euro/t (- 2) 1.200 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.11 - 3.12.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 3 decembrie 2021, a

Ian Febr Mar

29.11 221 224 227

29.11 239 240 251 Bordeaux FOB 247 Pontivy 247 Bordeaux Pallice Rhin FOB

$/t

30.11 01.12 02.12 03.12 223 224 225 227 225 227 229 230 229 230 231 233

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

29.11 Rouen 283 Dunquerque 285 Pallice 285 Creil FOB 293 Moselle FOB 285 Rouen FOB 337

30.11 01.12 285 287 287 289 287 289 294 295 287 289 339 341

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr Mar

29.11 293 291 290

30.11 297 295 294

01.12 299 297 295

euro/t

30.11 01.12 02.12 03.12 245 247 239 243 247 249 239 243 259 261 245 249 255 257 242 247 245 247 239 241

02.12 300 299 297

03.12 294 295 295 293 295 343 $/t 03.12 299 297 295

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 233 dolari/tonå (979 lei). Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 247 euro/tonå (1.210 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr

335 $/t

euro/t 02.12 285 287 287 294 287 339

fost de 269 dolari/tonå (1.230 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

închidere, pe 3 decembrie, a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 249 euro/tonå (1.220 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 247 dolari/tonå (1.037 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 29 noiembrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 269 $/t

$/t

29.11 30.11 01.12 02.12 03.12 243 249 250 251 247 245 250 251 253 250

Profitul Agricol 47/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 29 noiembrie - 3 decembrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 507 dolari/tonå (2.129 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 noiembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Ian Febr Mar

29.11 459 463 469

30.11 463 467 471

$/t 01.12 465 469 473

02.12 467 471 475

03.12 463 469 471

Orz România FOB Constan¡a 241 euro/t (- 2) 1.181 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 29.11 - 3.12.2021, pre¡ cu livrare în dec. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

29.11 263 269 271

30.11 271 273 279

01.12 273 274 281

02.12 275 275 283

03.12 263 263 271

261 259

269 271 273 270 267 269 271 270

Sorg

PREºURI

29.11 - 3.12.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 29 noiembrie - 3 decembrie 2021, a fost de 220 dolari/tonå (924 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 29 noiembrie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 1.407.770 tone, Egipt 131.770 tone, Mexic 97.770 tone, Taiwan 97.770 tone ¿i Thailanda 77.770 tone.

$/t

514 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 533 dolari/tonå (2.239 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 393 dolari/tonå (1.651 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Ian Febr Mar

29.11 1.301 1.297 1.297

30.11 1.305 1.303 1.301

01.12 1.307 1.305 1.303

02.12 1.309 1.307 1.305

$/t 03.12 1.307 1.305 1.303

FOB-Rouen, a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 270 euro/tonå (1.323 lei). A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în dec. 2021, pre¡ul orzului furajer este 251 dolari/t (1.054 lei), cu 6 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 185.770 tone ¿i Mexic 77.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Febr

29.11 30.11 01.12 02.12 03.12 213 217 219 220 220 215 219 220 221 221

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Ian Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

29.11 30.11 01.12 02.12 03.12 373 379 385 391 393 381 393 395 397 397

Ian Febr

Floarea-soarelui

chidere, pe 3 dec., a fost de 619 dolari/tonå (2.600 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 621 euro/tonå (3.1043 lei). A înregistrat o cre¿tere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 29 noiembrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, este de 723 dolari/tonå (3.037 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Ian

$/t

29.11 30.11 01.12 02.12 03.12 609 613 615 617 619

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 685 euro/tonå (3.356 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 29 noiembrie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 29.11 Rouen 685 Dunquerque 685 Moselle 677

30.11 695 693 691

01.12 697 695 693

02.12 699 697 695

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2021, a fost de 753 dolari/t (3.163 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

29.11 30.11 01.12 02.12 03.12 Dieppe 611 613 615 617 621

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 689 euro/tonå (3.376 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 685 euro/tonå (3.356 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

03.12 689 685 685

Ian Febr Mar

29.11 757 757 747

30.11 799 779 753

01.12 801 781 755

02.12 803 783 757

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

333 dolari/t

Profitul Agricol 47/2021

269 dolari/t

+ 18

$/t

29.11 30.11 01.12 02.12 03.12 525 529 531 532 533 527 531 533 535 535

507 dolari/t

220 dolari/t

$/t 03.12 799 773 747

+7 17

Predic]iile lui Cezar

Vinde]i rapid stocurile de rapi]\! Grâu Raportul WASDE, prin simpla adåugare a unor factori pozitivi de produc¡ie în Rusia (+1 mil. tone) ¿i în Australia (+2,5 mil. tone), a generat o scådere a indica¡iilor grâului în bazinul Mårii Negre. La data de 10 decembrie, cota¡ia în Portul Constan¡a a fost de 273-275 euro/tonå pentru grâul de panifica¡ie, cu un discount de 10 euro pentru calitatea de furaj. Înså fundamentele pie¡ei fizice a grâului råmân în aceea¿i pozi¡ie.

Orz Indica¡iile orzului furajer în paritatea CPT Constan¡a au suferit o degradare datoratå trac¡iunii negative generate de grâu. Indica¡iile sunt la nivel de 245 euro/tonå. România a depå¿it 1,54 mil. tone de orz furaj exportat raportat pânå la data de 1 decembrie 2021. Iordania a achizi¡ionat 60.000 tone de orz recoltå nouå cu livrare 1-15 iulie 2022 la pre¡ul de 303,7 dolari/tonå C&F Aqaba. Vânzåtorul este Agro Chirnogi. Estimårile noastre indicå un nivel de 225-227 euro/tonå CPT Constan¡a - o primå indica¡ie pentru recolta nouå de orz.

Porumb Indica¡iile de pre¡ ale porumbului în paritatea CPT Constan¡a nu au fost amendate de raportul WASDE. Ele au råmas constante, la nivelul de 235 euro/tonå, în scenariul raportului, care prevede cre¿teri de produc¡ie la nivelul UE cu 2,5 milioane de tone ¿i al Ucrainei cu 2 milioane de tone. În Uniunea Europeanå, cele 2,5 mil. tone în plus sunt generate de România, 18

Fran¡a ¿i Polonia. EURONEXT a men¡inut linia de indica¡ii a porumbului la nivel de 245-247 euro.

Rapi¡å Recolta veche de rapi¡å capåtå consisten¡a mult a¿teptatå. Trac¡iunea generatå de lipsa materiei prime, agregatå cu o cre¿tere a pre¡ului energiei fosile au condus la un nivel de pre¡ în CPT Constan¡a de 698-700 euro/tonå. Vedem acest spot ca pe o oportunitate în lichidarea pozi¡iilor de rapi¡å recoltå veche, referindu-ne la marfa fizicå. Indica¡ia subsecventå pentru recolta nouå, MAI22, aplicabilå tot recoltei vechi, are o diferen¡å negativå de 53,5 euro, semn cå cererea se îndreaptå cåtre recolta nouå. Recomandarea noastrå fermå este de lichidare a stocurilor! Este momentul pe care-l a¿teptåm încå din luna septembrie ¿i pe care l-am sus¡inut în permanen¡å.

Floarea-soarelui Indica¡iile semin¡elor de floareasoarelui în Portul Constan¡a sunt la nivel de 660 dolari/tonå, în timp ce procesatorii indicå 650 dolari/tonå. Înregistråm un lot de 16.000 tone tranzac¡ionat în ¡arå la un nivel de 660 dolari/tonå FCA, având o cota¡ie de transport pânå la procesator de minim 15-18 dolari/tonå, semn cå anumi¡i procesatori doresc så se securizeze din punctul de vedere al volumelor de marfå. Acest semnal indicå un poten¡ial viitor al pre¡ului, agregat cu felul în care analizåm datele ucrainene, ruse¿ti ¿i nivelul de import turcesc. În viziunea

USDA, recolta ucraineanå de floareasoarelui va fi de 17,5 mil. tone, ceea ce este în contradic¡ie cu datele oficiale. Ultima estimare era cotatå la 16,2 mil. tone pentru 99,5% suprafa¡å recoltatå. Înså ¿i de aici trebuie extras un surplus de circa 3% constând în corpuri stråine ¿i exces de umiditate peste 9%. Turcia este creditatå cu un nivel de import de semin¡e de floarea-soarelui în cre¿tere de la 1,32 mil. tone la 1,35 mil. tone, ceea ce indicå un consum intern în cre¿tere.

Soia Boabele de soia intrå pe un trend crescåtor dupå raportul WASDE. Produc¡ia Chinei fiind reevaluatå în scådere cu 2,6 mil. tone, a generat o scådere de ansamblu cu circa 2,2 mil. tone la nivel global, prin compensåri. Dacå urmårim evolu¡ia pre¡ului soia, observåm recuperarea pe care a efectuat-o de la scåderea generatå de raportul precedent (nov. 2021). De la 1.190 c/bu la 1.267 c/bu, adicå, mai precis, 77c/bu = 28,3 dolari. În plan local, indica¡iile råmân la nivelul de 620 dolari/tonå, înså procesatorii nu manifestå un interes deosebit. Preocuparea este de a procesa rapi¡a 2021.

Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 47/2021

CULTURI

VEGETALE Marea verificare a spreyerelor>

dou\ neconforme, din 770 Agen¡ia Na¡ionalå Fitosanitare trebuie så verifice starea de func¡ionare a 19.000 de echipamente de pulverizare, odatå la trei-cinci ani, în func¡ie de vechimea acestora.

În

perioada mai - noiembrie 2021 au trecut testul 768 echipamente de aplicare, din care: 715 pentru cultura mare, 45 pentru vii ¿i livezi, 7 pentru pulverizarea aerianå. Pentru un echipament a fost recunoscutå inspec¡ia efectuatå în alt stat membru al Uniunii Europene. Au fost eliberate certificate de inspec¡ie ¿i taloanele adezive. Douå echipamente au fost respinse.

Inspec¡ia a început în luna mai 2021, în jude¡ele Alba, Buzåu, Cålåra¿i, Hunedoara, Mure¿ ¿i Olt, care au în dotare centre mobile de inspec¡ie. Conform Anexei la Ordinul ministrului agriculturii ¿i dezvoltårii rurale nr. 820/2016 privind desemnarea organismului de inspec¡ie a echipamentelor de aplicare a produselor de protec¡ie a plantelor de uz profesional ¿i responsabilitå¡ile acestuia. ¥n cadrul centrului mobil de inspec¡ie activeazå trei persoane, dintre care douå efectueazå inspec¡ia, iar a treia coordoneazå activitatea. Inspec¡ia echipamentelor de aplicare a produselor de protec¡ie a plantelor de uz profesional este fåcutå de cåtre inspectorii fitosanitari ai Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare, instrui¡i conform standardelor ¿i legisla¡iei specifice din domeniu. Având în vedere temperaturile reduse din aceastå perioadå ¿i faptul cå

Probleme identificate În timpul inspec¡iei s-a constatat: - utilizarea duzelor defecte, necalibrate, înfundate ¿i a mai multor tipuri de duze pe aceea¿i rampå; - lipsa protec¡iei axului cardanic; - lipsa pompei; - sitele filtrelor rupte, pozi¡ionate necorespunzåtor sau lipså; - sita rezervorului lipså sau ruptå; - rampå necorespunzåtoare (rup-tå, ruginitå). standardele în baza cårora se efectueazå måsuråtorile ¿i testårile recomandå temperaturi de 20C-280C, o vitezå a vântului de 5 m/s, umiditatea aerului 80%, zile fårå ploaie, ninsoare, cea¡å, nu au mai fost planificate echipamente pentru inspec¡ie.

Adrian MIHAI

Recomandåri Inspectorii recomandå ca fermierii så se asigure cå: - pompa, manometrul ¿i duzele func¡ionezå în parametrii tehnici, sitele nu sunt deteriorate ¿i sunt curå¡ate atât pentru filtre, rezervor, cât ¿i pentru duze, iar rampele sunt între¡inute corespunzåtor (nu sunt rupte sau ruginite); - echipamentele de aplicare trebuie så fie curå¡ate dupå fiecare aplicare a tratamentelor fitosanitare; - purtarea echipamentului individual de protec¡ie de cåtre to¡i operatorii care efectueazå tratamente fitosanitare. Profitul Agricol 47/2021

CULTURI VEGETALE

Putem renun]a la doza optim\ dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

În actualul context al Pactului Verde European, care prevede printre altele reducerea dozelor ¿i a pierderilor de azot din îngrå¿åmintele chimice, trebuie så reevaluåm practicile de fertilizare recomandate în actualul Cod de Bune Practici Agricole.

Så începem cu recoltarea probelor. În ultima edi¡ie a CBPA, cea din 2021, se men¡ioneazå cå o probå medie agrochimicå se recolteazå în arabil de pe 2-5 ha pe adâncimea 0-20 cm. Pentru fosfor ¿i potasiu, elemente pu¡in mobile în sol, este suficient. Pentru azot înså, adâncimea de 20 cm este prea micå, dacå vrem recolte foarte profitabile sau poluare zero cu nitra¡i a apelor freatice ¿i de suprafa¡å. De¿i se pare cå toatå lumea ¿tie asta, acest aspect este destul de pu¡in luat în seamå. Printr-o serie de formule, Borlan ¿i colab. au elaborat o metodå de calcul a dozei optime economic, DOE, singura care este utilizatå acum în cadrul studiilor de agrochimie. La exemplul de calcul al DOE care este descris în CBPA 2021 au fost folo-

site formulele elaborate în 1982 ¿i pentru o produc¡ie de 9 t/ha pe un sol cu fertilitate medie (IN - indicele de azot de 2,74), DOE a fost de 131,1 kg N/ha, iar aportul solului de 91,4 kg N/ha (azotul rezidual, råmas nefolosit de planta premergåtoare, provenit din mineralizarea materiei organice, care în cazul de fa¡å ar fi putut varia între 50-70 kg N/ha, din precipita¡ii etc.). Azotul total disponibil plantelor a fost de 261 kg N/ha (131,1 kg N/ha DOE + 91,4 kg N/ha aportul solului). Consumul specific folosit a fost de 27,6 kg/tonå. Dupå cum se vede în tabel, produc¡ia ob¡inutå cu DOE variazå foarte mult în func¡ie de raportul între pre¡ul recoltei ¿i cel al azotului. ªi cum varia¡ia este mare de la un an la altul, fermierii vor fi obliga¡i så calculeze DOE în fiecare an. Un lucru de neîn¡eles este înså ati-

tudinea tuturor speciali¿tilor fa¡å de azotul mineral de pe profilul solului, care ar putea salva situa¡ia în caz de accidente pe pia¡a inputurilor. De¿i este (re)cunoscutå importan¡a lui, nu este luat întotdeauna în seamå, adicå în calcul. În anul 1989, Vintilå, Borlan, Borza ¿i Timbota scriau: prin ajustarea dozelor optime economic de îngrå¿åminte cu azot în func¡ie de rezerva de azot mineral eficient din profilul solului (pânå la 90 cm adâncime pe cernoziom ¿i 60 cm pe brun ro¿cat), se ra¡ionalizeazå folosirea cantitå¡ilor de îngrå¿åminte existente ¿i se reduce pânå la dispari¡ie riscul de poluare a solului, a plantelor ¿i a apelor de suprafa¡å cu nitra¡i. Cu toate acestea, în calculul DOE nu se ¡ine seama de “azotul îngropat”. În alte ¡åri, cum ar fi Fran¡a sau Statele Unite, fertilizarea florii-soarelui ¿i a porumbului se face în func¡ie de cantitatea de azot

Borlan CBPA 2021 La pre¡uri 2021 Recolta scontatå (t/ha) 9 9 9 DOE (kg N/ha) 169,6 131,1 94,7 Aportul solului (kg N/ha)* 91,4 91,4 91,4 Azot disponibil culturii (kg N/ha) 261,0 222,5 186,1 Consum specific (kg N/tonå) 27,5 27,5 27,5 Produc¡ia estimatå cu DOE (t/ha) 9,5 8,1 6,8 PUR (pre¡ porumb lei/kg) 0,8 0,65 1 CUI (cost azot lei/kg) 2,942 4 10 Raport PUR/CUI 0,272 0,163 0,1 *Aportul solului la indicele de azot IN de 2,74 (fertilitate medie)

Profitul Agricol 47/2021

CULTURI VEGETALE

economic? mineral de la adâncimi de pânå la 120150 cm. În 1994, Borlan ¿i colab. reitereazå ideea conform cåreia, pentru a asigura necesarul de azot asimilabil, trebuie determinat con¡inutul de azot pe o adâncime de pânå la 1 m. În varianta 2005 a CBPA se admite faptul cå trebuie cunoscutå cantitatea de azot din sol la desprimåvårare, dar analiza se poate face doar la cerere, fiind practic imposibil de fåcut analize de sol la 0-30 cm, 30-60 cm ¿i 60-90 cm pe câteva milioane de hectare (cel pu¡in suprafa¡a semånatå cu grâu ¿i porumb). “Azotul mineral (amoniacal ¿i nitric), existent în profilul solului la ie¿irea din iarnå, se determinå de regulå pe o grosime a solului de 90 cm. În func¡ie de reu¿ita culturii premergåtoare ¿i a con-

Profitul Agricol 47/2021

di¡iilor climatice de la sfâr¿itul toamnei pânå la intrarea în primåvarå, în sol se pot acumula cantitå¡i importante, de ordinul zecilor de kg, de azot mineral, care pot fi folosite eficient de culturå, mai ales de culturile de toamnå. Se determinå, la cerere, prin analizå chimicå de cåtre laboratoarele specializate ale OSPA jude¡ene. Aceastå corec¡ie se aplicå facultativ, numai în situa¡iile în care se dispune de informa¡ia necesarå”. (CBPA 2005) În varianta din 2015 a CBPA, începe diluarea acestei informa¡ii ¿i nu se mai men¡ioneazå adâncimea de la care se iau probe, ci numai se recomandå ca “fertilizarea cu azot primåvara så fie precedatå de analize privind rezerva de nitra¡i din sol pentru a se administra cantitatea strict necesarå pentru completarea con¡inutului de azot specific tipului de culturå practicat” (CBPA 2015). În CBPA din acest an se men¡ioneazå: “con¡inutul de azot mineral (Nmin)

din sol la un moment dat poate fi determinat printr-o metodå riguroaså de laborator. Informa¡ia ob¡inutå, convertitå în kg azot/ha, poate fi folositå la stabilirea dozelor de îngrå¿åminte cu azot de aplicat în primåvarå la culturile de toamnå” (CBPA 2021). Metoda riguroaså se referå, de fapt, la recoltarea probelor pe adâncimi de pânå la 90 cm.

Concluzii par¡iale Trebuie så luåm în calcul azotul de pe profilul solului. Faptul cå este dificil de determinat nu ar trebui så fie o scuzå. În Fran¡a ¿i Regatul Unit se determinå anual azotul prezent pe profil de pe o re¡ea de parcele de referin¡å. Se pare cå în actualul context, cu pre¡urile inputurilor foarte volatile, ar trebui så renun¡åm la stabilirea dozelor pe baza produc¡iei planificate, ci så insiståm pe mårirea coeficientului de utilizare al azotului absorbit.

Chromosome Dynamics lanseaz\ primul marketplace agroindustrial (multi-vendor) din România La începutul acestui an, Chromosome Dynamics S.A. a demarat procesul de întemeiere a celui mai mare marketplace agroindustrial multi-vendor din România.

pu¡in de 30 de minute datoritå sistemului flexibil de import al produselor, indiferent de platforma pe care magazinele online ale acestora sunt create.

ståzi, la doar o lunå de la momentul lansårii, Agrobazar Marketplace pune la dispozi¡ia clien¡ilor peste 100.000 produse încårcate, structurate în 12 categorii menite så cuprindå tot sectorul agroindustrial. În primele 30 de zile, s-au înregistrat 1.250 de comenzi, cu o valoare totalå de peste 100.000 euro, în extrasezon agricol. Pe platformå s-au înscris peste 50 de vendori, printre care: Norofert, Adiss, Microgreens, Eurostoc, Semplus, Rodbun, Universal Tools, GetBio, RoUnelte, Herta Bio Apicole, Rulmentika. De la alimente ¿i båuturi pânå la produse de protec¡ia plantelor ¿i unelte necesare pentru caså ¿i grådinå, Agrobazar Marketplace are scopul de a simplifica procesul de achizi¡ie a celor mai importante produse pentru casa sau gospodaria fiecårui client în parte. Mai mult, noul marketplace oferå siguran¡a celor mai bune alegeri prin consultan¡å gratuitå ¿i verificarea fiecårui producåtor sau distribuitor partener. Intuitivå ¿i u¿or de accesat, platforma Agrobazar permite ca înregistrarea fiecårui client nou så se facå în mai pu¡in de 30 de secunde, doar pe baza numårului de telefon ¿i a adresei. Vânzåtorii care de¡in deja un magazin online pot începe så vândå prin intermediul plaftormei Agrobazar în mai

De asemenea, platforma oferå vânzåtorilor parteneri support tehnic 7/7, 8/24. “Agrobazar este un marketplace multi-vendor accesibil tuturor, care î¿i propune så aducå toatå industria agricolå din România într-un singur loc. Ne-am propus så liståm peste 100.000 produse pânå la finalul acestui an, iar pânå la 31 decembrie 2022, vrem så ajungem la

peste 500.000 articole încårcate pe platformå ¿i peste 500 de vânzåtori parteneri. Noutatea este cå vrem så implicåm ¿i micii fermieri în activitatea noastrå. Suntem în proces de construc¡ie a unei divizii fresh a marketplaceului, unde micii producåtori î¿i vor putea vinde simplu ¿i facil produsele. Scopul nostru este så creåm o comunitate mare, ce sprijinå atât agricultorii din România, cât ¿i distribuitorii care activeazå în zona agroindustrialå”, a declarat Ionel Mugurel Gabriel, ac¡ionar majoritar al companiei Chromosome Dynamics SA. Scopul principal al marketplace-ului este så sus¡inå ¿i så simplifice procesul de vânzare-cumpårare în domeniul agroalimentar, axându-se pe crearea unei experien¡e unice pentru fiecare client în parte. Agrobazar Marketplace, prin modul în care este proiectat, faciliteazå realizarea unui spa¡iu virtual în care vânzåtorii parteneri se pot bucura de o multitudine de avantaje. Oferind suport tehnic încå din etapa de înscriere, noua platformå î¿i asigurå

Agrobazar App poate fi descårcatå aici: iOS app: https://apps.apple.com/ro/app/agrobazar/id1570600851 Android app: https://play.googlecom/store/apps/details?id=ro.bino.agrobazar 22

Profitul Agricol 47/2021

Strategie de fermier partenerii de cea mai rapidå integrare a produselor: “Începe så vinzi în 30 de minute prin www.agrobazar.ro !” Fårå a exista vreo taxå de înscriere, atât micii producåtori locali, cât ¿i marii distribuitori beneficiazå de oportunitå¡i de full tracking ¿i numår nelimitat de încårcåri (produse), în schimbul unui comision de 10% din vânzårile cu succes (retururile ¿i refuzurile de primire nu sunt comisionate). Agrobazar Marketplace oferå vendorilor parteneri ocazia de a råspunde în mod direct întrebårilor clien¡ilor, evitându-se astfel orice eroare de natura informativå. Chromosome Dynamics a creat un instrument complet, menit så acopere toatå paleta de nevoi ale utilizatorilor, oriunde s-ar afla ace¿tia. De aceea, platforma este înso¡itå de aplica¡ia recent lansatå, Agrobazar App, actualizatå acum cu noile func¡ionalitå¡i ale marketplace-ului online, îmbunåtå¡ind, totodatå, experien¡a utilizatorului. Agrobazar este primul proiect al companiei Chromosome Dynamics S.A. Compania a atras aproape 700.000 de euro de la investitori prin intermediul unui plasament privat, urmând ca, în perioada urmåtoare, startup-ul så se listeze la Bursa de Valori Bucure¿ti, pe pia¡a AeRO. Chromosome Dynamics vizeazå ca pânå la finalul anului 2022 så se extindå cu marketplace-ul Agrobazar pe pia¡a interna¡ionalå. Chromosome Dynamics este implicatå activ în sus¡inerea ¿i tehnologizarea sectorului agricol, planurile de viitor ale companiei fiind reprezentate de o serie de solu¡ii software ¿i hardware high-tech care urmeazå så fie lansate, scopul acestora fiind identificarea exactå a problemelor cu care se confruntå fermierii ¿i, respectiv, oferirea de solu¡ii real-time pentru excelen¡å în agriculturå. Chromosome Dynamics a fost înfiin¡atå în anul 2020 de Ionel Mugurel Gabriel. Antreprenorul a anun¡at în primåvara anului 2021 inten¡ia companiei de a se lista la Bursa de Valori Bucure¿ti. Profitul Agricol 47/2021

Marcel Olteanu a redus consumul de motorin\

arcel Olteanu cultivå 1.700 de hectare, la Cilieni, în Olt. În acest an, a redus cu 70% consumul de motorinå pentru lucrårile de toamnå. A eliminat aråturile, toate lucrårile grele, care distrug solul ¿i consumå apa. Dupå lucråri u¿oare, face o dezmiri¿tire la 5 centimetri adâncime, care costå 7 litri de motorinå la hectar ¿i seamånå direct. “A¿a reduc consumul de la 80 de litri de motorinå pe hectar la 20 de litri. De exemplu, rapi¡a nu trebuie puså în aråturå. Mi-am dat seama foarte târziu. La noi a fost un an de excep¡ie, care a acoperit toate gåurile trecutului. Acum, am intrat în anul 2021-2022, am semånat 300 de hectare cu rapi¡å ¿i au råsårit douå hectare. Am ratat, asta e. La porumb am ie¿it cu 7 tone în medie la hectar. Pentru seceta care a fost, este un rezultat buni¿or. Când a plouat, am fåcut 11-12 tone. Am avut produc¡ii record la grâu. Nu am ob¡inut niciodatå 9,4 tone la hectar pe suprafe¡e mari, ca acum. Am avut 650 de hectare de grâu. Au mers bine orzul ¿i orzoaica, floarea-soarelui (3,5 tone), rapi¡a (4 tone), lucerna. Acest an ne-a salvat.

Este vorba de marfå cântåritå ¿i vândutå. Combinele au contoar cititor la bord, înså cântarul spune tot adevårul. Grâul a fost mult, dar nu tot este panificabil din cauza ploilor excesive. Într-un an secetos, atunci aproape tot grâul e de pâine. Englezii nu fac aproape niciodatå grâu de pâine fiindcå la ei plouå mult. Probleme au avut cu grâul Germania ¿i Fran¡a în 2021.” Cu vreo trei ani în urmå, cultiva 2.000 de hectare, dar a dat 300 de hectare în arendå unor tineri. O parte din teren era la Brastavå¡, sat aflat la 15 kilometri de Cilieni. Acolo, dupå statistici, o datå la 10-12 ani, produc¡ia este mai micå din cauza secetei. “Ne trage înapoi.” Aici arenda este de 1.200 de kilograme de cereale la hectar. A påstrat peste 1000 de tone de grâu în fermå. “Vând rapi¡a, dar grâul nu prea îl vând. Porumbul trebuie så-l ¡in tot pentru animale. Nu ¿tiu cât e iarna de lungå ¿i ce urmeazå.” Pe lângå cereale, fermierul Marcel Olteanu mai cre¿te ¿i 350 de vaci Angus, afa cere despre care s-a scris deja în revistå.

Viorel PATRICHI 23

CULTURI VEGETALE

Azomure[ nu a g\sit gaze pentru trimestrul I din 2022! Într-o zi normalå de lucru, Azomure¿ folose¿te 2,7 milioane mc de gaz metan, respectiv 10% din consumul mediu zilnic al ¡årii. Conform directorului combinatului, finlandezul Harri Kiiski, contractul pe termen lung pe care Azomure¿ îl are pentru principala materie primå expirå la sfâr¿itul acestei luni. Furnizorii contacta¡i pentru a livra gaze în primul trimestru al anului viitor nu doar cå au solicitat un pre¡ mai mare decât cel considerat de conducerea Azomure¿ economic viabil, dar nu s-au putut angaja decât pentru o cantitate echivalentå cu 6.000 MWh/zi. “Necesarul nostru este de 17.000 de MWh/zi pentru o singurå instala¡ie de producere a amoniacului”, spune Kiiski. La Azomure¿ existå douå unitå¡i func¡ionale de producere a amoniacului. Luni, 6 decembrie, Azomure¿ a anun¡at pregåtirile pentru oprirea temporarå a produc¡iei de îngrå¿åminte. Oprirea efectivå a instala¡iilor se va produce joi, 16 decembrie. Se vor asigura lucråri de între¡inere, astfel încât produc¡ia så poatå fi reluatå în câteva zile dupå ce conducerea va considera cå este, din nou, profitabilå. Oprirea produc¡iei amplificå distorsiunile din pia¡a fertilizan¡ilor. Necesarul de consum al României este de 2,5 milioane de tone de îngrå¿åminte. În mod uzual, Azomure¿ producea 1,6 milioane tone ¿i livra la intern 1,2 1,3 milioane, adicå jumåtate din necesarul de consum, exportând diferen¡a. Oficial, Rusia, China, Turcia, Egipt, ¡åri mari exportatoare de îngrå¿åminte, ¿i-au stopat ori ¿i-au plafonat exporturile. Ca atare, cererea e foarte mare ¿i pre¡urile pe måsurå. Cu toate acestea, conform unor surse din pia¡å, importurile continuå sus¡inut. Chiar zilele acestea, în Portul 24

Harri Kiiski, directorul combinatului Azomure[

Constan¡a se descarcå un transport de 80.000 de tone de îngrå¿åminte aduse din Rusia. Problema din primåvarå va fi mai ales una logisticå, fapt ce va face problematicå onorarea comenzilor plasate cu o såptåmânå-douå înainte de campanie. Kiiski vede solu¡ia problemei în interven¡ia statului român pentru cre¿terea aprovizionårii cu gaze. Dacå Romgaz va cre¿te livrårile, pre¡urile vor scådea. Scåzând pre¡ul gazului metan ¿i îngrå¿åmintele s-ar ieftini, automat, ¡inând cont cå gazul reprezintå aproximativ 80% din costul de produc¡ie al fertilizan¡ilor. “În prezent, situa¡ia pie¡ei gazului din România este problematicå. Monitorizåm zilnic pre¡ul de referin¡å TTF (indexul olandez al mediei pre¡urilor din toate pie¡ele spot). Joi, 9 decembrie, pre¡ul pe pia¡a internå a fost TTF + 10 euro/MWh, dar au fost ¿i zile cu diferen¡e de 14 euro”. În opinia finlandezului, principala cauzå a acestei diferen¡e e lipsa unui mecanism clar care så regleze pre¡urile din pia¡å. Apoi, pentru gazul din Vest nu existå capacitate de transport între Ungaria ¿i România. Ca atare, gazul trebuie så treacå prin Ucraina ¿i Moldova, înainte de a ajunge în România. Tran-

sportul pe ruta ocolitoare adaugå automat 6 euro la TTF, pre¡ care deja este inacceptabil pentru Azomure¿, fiindcå produsele sale devin mai scumpe decât ale competitorilor europeni. “Transferând costul gazului de acum în cel de produc¡ie, ar însemna så plåtim 1.300 sau chiar 1.400 de dolari pentru tona de uree, care e cotatå cu 950 de dolari FOB Egipt”. Sunt ¿i alte elemente care distorsioneazå pia¡a ¿i produc schimbåri de la o såptåmânå la alta sau chiar de la o zi la alta. “Vineri, 3 decembrie, pre¡ul TTF era 84 euro. În ziua urmåtoare, ajunsese la 102 euro, în urma discu¡iilor dintre Biden ¿i Putin despre Ucraina”. Vineri, 10 decembrie, Kiiski a avut o videoconferin¡å cu ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, pentru a-l informa despre situa¡ia curentå. “Am vorbit ¿i despre instrumentele pe care Comisia le recomandå statelor membre pentru gestionarea crizei energetice. Unul dintre instrumente este sprijinul financiar, din bugetele na¡ionale, pentru fermierii afecta¡i de costul ridicat al îngrå¿åmintelor”.

Robert VERESS Profitul Agricol 47/2021

CULTURI VEGETALE

Evolu]ia importurilor-exporturilor [i pre]urilor la îngr\[\minte Consumul de îngrå¿åminte al României a crescut de la mai pu¡in de un milion de tone în sezonul 2007/2008 la 2,5 milioane în sezonul 2020-2021. Sezonul începe la 1 mai ¿i se încheie la 30 aprilie anul urmåtor.

pre compara¡ie, în sezonul trecut, 2019/2020, s-au importat 1,15 milioane tone de îngrå¿åminte pe bazå de azot ¿i un milion de tone de complexe. În sezonul 2020/2021 s-au importat 1,05 milioane tone îngrå¿åminte azotoase ¿i 0,7 milioane de complexe. Reducerea importurilor a însemnat o reducere a stocurilor existente în acest moment în ferme, fa¡å de luna decembrie 2020. În primele cinci luni ale sezonului 2021/2022 au scåzut u¿or importurile de îngrå¿åminte pe bazå de azot, dar au crescut importurile de complexe. În total, importurile au fost u¿or mai consistente anul acesta (753.000 tone vs 738.000 - vezi tabelul) Coroborând produc¡ia internå cu importurile ¿i exporturile, rezultå cå pe pia¡å nu se consemneazå o penurie de Îngrå¿åminte în România Mai Iunie Iulie August Septembrie Total 5 luni

îngrå¿åminte. Doar pre¡ul îngrå¿åmintelor îi determinå pe fermieri så fie reticen¡i în a-¿i asigura de pe acum fertilizarea de primåvarå. Înså, surse din pia¡å avertizeazå cå orice amânare aduce un cost suplimentar. Este logic, poate, spun sursele, så reduci din norma de fertilizare, dar nu e recomandabil så amâni achizi¡ia pe ultima clipå, când culturile ies din iarnå. Cei mai afecta¡i vor fi fermierii obi¿nui¡i så cumpere pe credit de la furnizori. Liniile de credit furnizor sunt afectate de cre¿terea pre¡ului îngrå¿åmintelor. Vor fi afecta¡i ¿i fermierii necapitaliza¡i, care cumpårå inputuri prin credite bancare, fiindcå liniile de credit nu se majoreazå, în schimb pre¡ul inputurilor a crescut.

Importuri (mii tone) Îngrå¿åminte azotoase simple Îngrå¿åminte complexe (azotat de amoniu, uree, nitrocalcar, UAN) (NPK) 2021 2020 2021 2020 50 38 30 25 50 62 200 75 38 81 145 135 45 65 90 140 70 58 35 59 253 304 500 434

Pe termen scurt, nu existå speran¡e de ieftinire a îngrå¿åmintelor. Dimpotrivå, întrucât pre¡ul gazului continuå så creascå, ajungând, luni seara, la 117,7 euro/MWh TTF, sunt a¿teptate noi scumpiri ¿i la îngrå¿åminte. Scåderi ale costului gazului metan sunt a¿teptate abia dupå luna martie 2022. Pre¡ul gazului a crescut de 6,5 ori (de la 18 la 117,7 euro/MWh). Pre¡ul îngrå¿åmintelor a crescut de "doar" 4 ori (amoniacul, de la 283 dolari/tone în ianuarie 2020 la 1.082 dolari în prezent; azotatul de amoniu de la 232 euro/tona la 770 euro; ureea, de la 250 dolari la 940 dolari; nitrocalcarul, de la 170 euro la 600 euro/tona). ¥n sezonul de primåvarå se aplicå cele mai multe îngrå¿åminte - aproximativ 70% din cantitatea totalå folositå, respectiv 1,7 milioane tone. Având în vedere cå majoritatea fermierilor încå nu s-au aprovizionat cu îngrå¿åminte pentru campania de primåvarå sau nu ¿i-au antamat cantitå¡ile necesare, înseamnå cå vor trebui transportate, zilnic, 30.000 de tone de îngrå¿åminte. Pentru fluen¡å în distribu¡ie, ar fi necesarå o flotå de måcar 1.000 de camioane de transport. Pe zi.

Robert VERESS Profitul Agricol 47/2021

CULTURI VEGETALE

Tehnologiile trebuie adaptate noilor pre]uri Emilian Negrilå, director al SCDA Teleorman, a simulat câteva devize la principalele culturi ¿i a ajuns la concluzia cå se vor înregistra costuri cu 35-40% mai mari. La cre¿tere contribuie carburantul, energia, piesele, produsele de protec¡ia plantelor, dar în special fertilizarea cu azot.

Azot prea mult pentru unele soiuri de grâu Anul acesta o evolu¡ie atipicå vor avea ¿i unele soiuri stråine de grâu, ce în mod obi¿nuit ofereau produc¡ii mari, fårå calitate de panifica¡ie. În ultimii ani, au fost aduse prin tehnologia aplicatå, cu ajutorul azotului, de la 17,5% gluten ¿i 9,5-10,8% proteinå la gluten de 23-

Cuplul nåut-porumb asigurå stabilitatea Sunt ¿i decizii mai dificil de luat, privind asolamentul. Directorul SCDA Teleorman considerå cå trebuie regânditå ponderea culturii de porumb în sud. Într-o fermå de 1.000 ha, suprafa¡a alocatå acestei culturi ar trebui så fie de doar 70-80 ha. “Acum doi ani noi am få-

Emilian Negril\, director SCDA Teleorman

egrilå considerå cå în tehnologii, pentru mai toate culturile, s-au strecurat ¿i produse care nu au fost bine fundamentate economic. Nu contestå cå au adus anumite sporuri de produc¡ie, dar nu s-a ob¡inut în mod eficient. În aceastå situa¡ie sunt multe îngrå¿åminte foliare ori simulatori de cre¿tere sau alte produse. Sporuri de 180 kg/ha la rapi¡å sau de 230 kg/h la floareasoarelui nu erau neapårat datorate produselor aplicate. Directorul considerå cå se valorificå naivitatea fermierilor. Sunt produse care “schimbå fa¡a culturii, dar nu aduc spor”, spune Negrilå. De aceastå selec¡ie a produselor ar trebui så se ocupe serviciile de consultan¡å, asocia¡iile fermierilor, unitå¡ile de cercetare. Måsura este cu atât mai importantå cu cât cre¿terea pre¡urilor la inputuri este sigurå. “Nu ¿tim dacå anul viitor pre¡urile la culturi se vor men¡ine. Dacå noi ne facem calculul cå grâul îl vom vinde cu 260-270 euro/tonå, e gre¿it. La un cost de 205-210 euro/tonå, un pre¡ de 230 euro/tonå este mul¡umitor. Acum 3-4 ani cand prindeam un pre¡ de 170 euro/tonå ziceam cå este extraordinar”, spune Negrilå. 28

25% ¿i 13,5-14% proteinå. Anul acesta, fermierii trebuie så decidå dacå î¿i vor men¡ine strategia de produc¡ie ca urmare a cre¿terii, în unele cazuri chiar a triplårii costurilor cu fertilizan¡ii pe bazå de azot. O altå modificare de tehnologie pe care trebuie så o aibå în vedere fermierii care nu au pus-o deja în practicå este modul de aplicare a fertilizan¡ilor. “Frac¡ionarea dozei în trei, plasarea cât mai aproape de rådåcina plantei, astfel încât, când vin precipita¡iile, coeficientul de utilizare a îngrå¿åmântului så creascå. Aplicarea trebuie fåcutå în momentele cele mai importante pentru dezvoltarea plantei”. Negrilå remarcå faptul cå plantele utilizeazå, în mod obi¿nuit, 18-28% din cantitatea administratå de azot.

cut 2 t/ha de porumb, dar am fåcut 3 t/ha de mazåre ¿i 2,2 t/ha de nåut”. Cu 1.000 dolari/tonå, aduce un profit important. În urmåtorii ani s-ar ob¡ine sporuri de produc¡ie de 1.200 kg/ha, în primul an ¿i de 600 kg/ha de rapi¡å, în al doilea an. Existå o rela¡ie de echilibrare între culturile de nåut ¿i porumb. “Când faci porumb, nu faci nåut. Porumbul, de când a început så-i aparå paniculul ¿i stigmatul, are nevoie ca umiditatea relativå så nu scadå sub 28-30%, pentru a-¿i påstra fertilitatea. Nåutul vrea insola¡ie puternicå ¿i umiditate sub 28%”, spune Negrilå. Un sol cu expozi¡ie sudicå sau un sol mai sårac este potrivit culturii. În Tulcea ¿i Constan¡a sunt numeroase zone potrivite acestei culturi.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 47/2021

CULTURI VEGETALE

Pozi]ia CEPM vizavi de proiectul Fit to 55 CEPM (Confedera¡ia Europeanå a Producåtorilor de Porumb), organiza¡ie din care România face parte prin APPR, a transmis un document de pozi¡ie cu privire la consultårile proiectului mamut al Comisiei Europene Fit to 55. Mai jos regåsi¡i propunerile CEPM cu privire la acest proiect. Vå reamintim, Fit to 55 este parte a Pactului Verde European prin care UE s-a angajat så devinå continent neutru climatic pânå în 2050. Pactul Verde se såvâr¿e¿te în etape. O primå etapå o reprezitå anul 2030, pânå când UE ar trebui så-¿i reducå emisiile cu cel pu¡in 55% fa¡å de nivelul din 1990. Acesta este Fit to 55.

În

primul rând, CEPM regretå cå biocarburan¡ii proveni¡i din culturile agricole, mai ales bioetanolul provenit din porumb, sunt valoriza¡i prea pu¡in în strategia europeanå ¿i solicitå ca ace¿tia så se regåseascå mai des în prop-

Profitul Agricol 47/2021

unerile de decarbonificare. Organiza¡ia europeanå mai sperå ca eforturile solicitate în sectorul agricol så nu fie rezultatul eforturilor insuficiente în alte sectoare. Evaluårile impactului strategiei Farm To Fork au aråtat rezultatele mixte privind reducerea emisiilor de gaz cu efect de serå, odatå ce relocarea carbonului este luatå în considerare. Bioeconomia agricolå europeanå ¿i agricultura nu pot reprezenta puntea pentru îndeplinirea obiectivului. Comisia Europeanå propune fuzionarea emisiilor agricole non CO2 cu cele din sectorul solului ¿i pådurilor întrun sector nou. CEPM estimeazå cå obiectivul privind neutralitatea carbonului pânå în 2035 la nivelul UE în acest pilon trebuie evaluat cu pruden¡å ¿i cå ar putea fi amânat pânå în 2050. În cadrul conferin¡ei ONU privind schimbårile climatice de la Glasgow, Sco¡ia, s-a constatat cå angajamentele na¡ionale ale statelor UE nu vor permite îndeplinirea cre¿terii dezirabile de +1,5oC sau chiar + 2oC. ONU le-a cerut statelor så revinå cu angajamente îmbunåtå¡ite în urmåtoarea conferin¡å.

CEPM considerå cå Uniunea Europeanå ar trebui så accepte aceastå provocare din Directiva privind Energia Regenerabilå, pentru a accelera decarbonizarea transportului, fåcând posibilå consolidarea contribu¡iei biocombustibililor durabili de primå genera¡ie. Prin urmare, CEPM dore¿te ca statele membre care vor acest lucru så-¿i poatå utiliza mai mult biocombustibili proveni¡i din culturi durabile, care så depå¿eascå plafonul na¡ional, în timp ce UE respectå o pondere maximå de 7% din ace¿ti biocombustibili în consumul de transport. De asemenea, ar trebui promovatå utilizarea combustibililor cu amestecuri mari de biocarburan¡i, cum ar fi E10, E20, E85 sau ED95 pentru bioetanol. CEPM sprijinå impozitarea echitabilå ¿i armonizatå a energiilor regenerabile durabile ¿i refuzå propunerea de a impozita diferit biocarburan¡ii durabili. CEPM mai dore¿te ca biocombustibili durabili din porumb ¿i alte culturi så poatå fi utiliza¡i în decarbonizarea avia¡iei ¿i a industriei auto.

Arin DORNEANU

GR|DINA

VIA [i LIVADA Agricultura se face cu oameni patrio]i [i cinsti]i Adrian Orza a fost viceprimar al Timi¿oarei timp de 12 ani, apoi consilier local. Este absolvent al Facultå¡ii de Electrotehnicå ¿i al Facultå¡ii de Management, ¿i totu¿i s-a retras în agriculturå. De fapt, în cea mai plåcutå ramurå, horticultura.

upå 20 de ani de activitate în administra¡ie, Adrian Orza ¿ia construit douå sere de 12.600 de metri påtra¡i în comuna ªag, la 11 km de Timi¿oara. Acolo, produce legume bio într-un sistem integrat. Meritå men¡ionat ¿i cå a accesat un proiect european în valoare de 2 milioane de euro. Milita¡i pentru sus¡inerea producåtorilor autohtoni ¿i promovarea produselor locale. De ce crede¡i cå este necesar acest demers? Stimularea consumului produselor autohtone este o chestiune economicå. Dacå se vinde marfå produså în România, se påstreazå locurile de muncå din România. Våd unii politicieni care se laudå cå sus¡in producåtorii locali, dar cel mai adesea sunt simple lozinci. Spun cå vor så îi aducå pe români înapoi în ¡arå, dar ce så facå aici, dacå nu î¡i întåre¿ti economia localå? Grecii, care au lan¡uri proprii de magazine, au dovedit cå patriotismul este o chestiune de substan¡å economicå. De ce ar fi råu så fii patriot, så î¡i aperi ¡ara ¿i economia autohtonå? Cum ar fi dacå toate restaurantele din ora¿e nu ar 30

mai cumpåra produse agroalimentare decât de la producåtorii locali? Am våzut cå în America se face acest lucru. Localurile care se aprovizionau local aveau ab¡ibild la intrare, o semnalizare specialå acordatå de consiliul local, ca cetå¡enii så vadå cå dacå ei consumå de acolo sus¡in economia localå. E bine-venit ¿i un asemenea demers, cum este bine-venit ¿i globalismului. Ce ac¡iuni de sprijin al producåtorilor locali a¡i avut cât a¡i fost primar? Îmi aduc aminte de o întâmplare din 2011, când eram viceprimar, ¿i un director din cadrul primåriei a venit la mine ¿i mi-a spus cå a dus ni¿te legume ¿i a fåcut analize la Szeged ¿i s-au descoperit depå¿iri de peste 200% pesticide, îndeosebi la ro¿iile care proveneau din Turcia. Noi i-am invitat pe directorii din supermarketuri, pe producåtorii agricoli ¿i pe reprezentan¡ii DSVSA ¿i le-am prezentat situa¡ia. Am cerut ¿i så gåsim solu¡ii, så le facem produselor agroalimentare locale un loc în rafturi. Unii directori de supermarket au råspuns pozitiv. Chiar au fost încânta¡i de idee. Îmi amintesc cå atunci sala a

fost plinå de fermieri din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin. O întâlnire de succes... A fost foarte interesantå întâlnirea ¿i s-au demontat multe concep¡ii preconcepute. Reprezentan¡ii supermarket-urilor au fost deschi¿i så colaboreze ¿i så vinå cu solu¡ii de sprijin al producåtorilor autohtoni. Dupå acea întâlnire s-au fåcut standuri speciale pentru produsele locale. Acum unele magazine au programe dedicate producåtorilor români. Eu nu am nimic împotriva concuren¡ei, dar orice stat serios î¿i consolideazå economia localå. Hipermarketurile acuzå producåtorii români cå nu sunt organiza¡i... Este o caren¡å veche. La noi existå o reticen¡å a fermierilor de a se asocia în cooperative, a¿a cum existå în lumea occidentalå. Sper ca într-o zi fermierii români så în¡eleagå cå numai asocia¡i vor fi mai puternici ¿i vor avea mult mai mult succes pe pia¡a comunå a Uniunii Europene.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 47/2021

AGRICULTURA

DIGITAL|

S-a lansat platforma de comunicare online DLG Connect! DLG InterMarketing anun¡å lansarea platformei digitale DLG Connect. Aceasta dore¿te så devinå platforma uzualå a profesioni¿tilor din agriculturå ¿i industria alimentarå. Pe 9 decembrie DLG Connect a fost gazda primului eveniment live în limba românå. Invita¡i au fost Corina Mare¿, managing partener DLG Intermarketing, Ovidiu Ranta, conferen¡iar USAMV Cluj, Nelu Stamate, administratorul Top Zone, Ionel Gheorghe, directorul de vânzåri Alcedo în Cålåra¿i ¿i fermier totodatå, ¿i al¡ii... Prima edi¡ie a abordat o tematicå generoaså, în contextul în care agricultura comunitarå se pregåte¿te de impactul generat de implementarea obiectivelor “Green Deal”: Tehnologia în sprijinul agriculturii durabile. Evenimentul este parte a campaniei mult mai ample, Agritechnica on tour. Timp de câteva ore (înregistrarea discu¡iilor este påstratå online ¿i meritå vizionatå) invita¡ii au încercat så råspundå cât mai aplicat la întrebarea “Cât de pregåtitå este agricultura României pentru a face fa¡å provocårilor ambi¡ioa32

se ale Pactului Verde European?” prin modul în care tehnologiile de prelucrare a solului, tehnicile moderne de fertilizare ¿i aplicarea cu precizie a produselor de protec¡ia plantelor pot asigura trecerea de la sistemele conven¡ionale spre o agriculturå durabilå. S-au dezbåtut ¿i se vor mai dezbate subiecte ¿i probleme specifice agriculturii române¿ti, mai ales dintre cele care pot deveni vulnerabilitå¡i în fermele vegetale odatå cu introducerea noilor tehnologii în acord cu mediul: Sunt multe teme pe care ¿i le propune o astfel de platformå. Redåm principalele abordåri, a¿a cum au fost ele comunicate oficial. - Sisteme de lucråri ale solului. Ce alegem: tehnologii conven¡ionale sau alternative? Cum semånåm ¿i cu ce agregate, pe ce tipuri de soluri folosim anumite utilaje ¿i cum ne ajutå tehnologiile minime så ob¡inem eficien¡å maximå când dorim re¡inerea apei în sol ¿i reducerea costurilor energetice? - Obiectivele Green Deal - un råu necesar? Cât de greu este så reduci cu 50% pesticidele în 10 ani? Vå spunem

noi: respectarea unor reguli de bazå la aplicarea produselor de protec¡ia plantelor bazate pe principiul “fiecare picåturå conteazå” poate atinge fårå probleme acest deziderat. E nevoie de multå voin¡å ¿i tehnicå pe måsurå! - Påmântul este un organism viu, dar care are nevoie de “hranå” pentru a produce... hranå! Cum venim în întâmpinarea necesarului tot mai mare de alimente, dar, în acela¿i timp, så transmitem genera¡iilor viitoare un sol productiv ¿i un mediu curat? - Tehnicile moderne de fertilizare se bazeazå pe acela¿i principiu al preciziei. Investim în utilaje performante (¿i învå¡åm så le folosim!), iar astfel nu vom irosi nimic ¿i costurile lucrårilor vor fi mult diminuate. Mediul, solul, dar ¿i fermierul vor ie¿i în câ¿tig! - Se întâmplå ¿i în România! Ve¡i cunoa¿te fermierul care lucreazå 800 de hectare cu doar douå utilaje ¿i doi oameni, aplicând deja de ¿apte ani tehnologii alternative de cultivare a solului, cu sporuri de produc¡ie semnificative! Profitul Agricol 47/2021

AGRICULTURA DIGITAL|

Lupta gigan]ilor pentru reducerea amprentei de carbon BASF Agricultural Solutions va lansa, la începutul anului viitor, un program ce le va permite fermierilor din întreaga lume så cultive într-un mod mai sustenabil ¿i mai eficient din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Denumit Global Carbon Farming, acesta va sprijini angajamentul BASF de a scådea amprenta de carbon cu 30% pe tona de culturå produså, pentru grâu, soia, orez, rapi¡å ¿i porumb, pânå în 2030. Va promova practici agricole sustenabile ¿i va încuraja o utilizare a întregului portofoliului BASF - de la semin¡e, tråsåturi genetice, produse chimice ¿i biologice inovatoare de protec¡ie a culturilor, pânå la agricultura digitalå ¿i solu¡iile de

management al îngrå¿åmintelor. Programul va fi sus¡inut de instrumente pentru direc¡ionarea ¿i evaluarea progreselor fåcute de fermieri, astfel încât så îi ajute så ia decizii echilibrate în parcursul lor spre o agriculturå durabilå. În plus, îi va ajuta så reducå emisiile din fermå ¿i så capteze mai mult carbon în sol, ace¿tia jucând un rol important în atingerea obiectivelor asumate de companie. De asemenea, BASF va construi un cadru global care så le permitå fermierilor så genereze credite de carbon de la certificatori recunoscu¡i, care vor genera un flux suplimentar de venituri. Compania a început recent primele teste multianuale pe teren, acestea con-

Bayer se axeaz\ pe etanol Bayer va lansa Project Carbonview, prima solu¡ie digitalå de måsurare a amprentei de carbon pentru agriculturå. Aceasta a fost gânditå de Bayer ¿i dezvoltatå în colaborare cu Bushel ¿i Amazon Web Service. Proiectul le va permite producåtorilor de etanol din SUA så raporteze, så analizeze ¿i så evalueze mai bine amprenta de carbon din lan¡ul de aprovizionare de la un capåt la celålalt. Porumbul este materia primå cheie în produc¡ia de etanol. Fermierii eligibili care se înscriu în programul pilot vor primi compensa¡ii pentru participare. Prin aceastå solu¡ie, ei au posibilitatea de a se conecta la lan¡uri de aproProfitul Agricol 47/2021

vizionare mai durabile, reducând emisiile de carbon. Începând ca un program pilot, Project Carbonview se concentreazå

centrându-se pe practici agricole durabile, captarea carbonului în sol ¿i reducerea emisiilor la nivelul fermei. Rezultatele testelor vor duce la oferte care så le permitå fermierilor så valorifice sinergii prin tehnologiile inovatoare BASF, prin puterea agriculturii digitale oferitå de utilizarea platformei xarvio ¿i a instrumentului de evaluare a durabilitå¡ii companiei, recunoscut interna¡ional, AgBalance, pentru a evalua date ¿i a lua decizii informate cu scopul îmbunåtå¡irii sustenabilitå¡ii. Anul viitor, BASF va extinde cooperarea existentå cu clien¡ii såi ¿i va continua, în mod activ, så asigure noi parteneriate pentru a dezvolta managementul emisiilor de carbon. con¿tientizarea ¿i acceptarea pie¡elor de combustibili cu emisii scåzute de carbon. Se anticipeazå cå, odatå ce aceste pie¡e vor deveni func¡ionale, fermierii vor fi compensa¡i pe baza implementårii practicilor agricole durabile ¿i vor participa la stimulentele financiare create de pie¡ele de combustibili cu emisii scåzute de carbon. Pentru fermierii care opteazå pentru program, Project Carbonview eficientizeazå colectarea datelor la fermå cu aplica¡ia Bayer Climate FieldView ¿i o conecteazå cu datele de livrare ¿i transport ob¡inute de la cei 54.000 de utilizatori activi din SUA ai platformei Bushel. Prin intermediul platformei Climate FieldView, fermierii au posibilitatea så decidå cu cine så-¿i partajeze datele.

Adrian MIHAI 33

AGRICULTURA DIGITAL|

Agricover anun]\ platforma de agricultur\ digital\ Crop360 Agricover a prezentat în premierå platforma specialå Crop360, care oferå partenerilor servicii de agriculturå digitalå, încercând så devinå un sprijin suplimentar în cre¿terea afacerii.

Crop360 este o platformå de agriculturå digitalå integratå, construitå pentru a le oferi fermierilor acces rapid la serviciile ¿i informa¡iile specifice activitå¡ilor de zi cu zi din fermå, pentru a putea adopta decizii în timp real. De exemplu, modulul Ferma Mea permite fermierilor monitorizarea de la distan¡å a evolu¡iei culturilor prin prelucrarea imaginilor satelitare ¿i determinarea unui set de indici de vegeta¡ie. De asemenea, platforma mai dispune de alerte meteo sau de alerte tip boli ¿i dåunåtori, precum ¿i de informåri referitoare la accesul în câmp. Pentru construc¡ia platformei Agricover a ales ca partener tehnologic Microsoft, explicå Liviu Dobre, director general Agricover Holding. “Agricultura este unul dintre sectoarele economice esen¡iale ¿i, la fel ca oricare alt domeniu, trece printr-un proces accelerat de transformare digitalå. Noi, la Microsoft, suntem extrem de încânta¡i de faptul cå avem ¿ansa så contribuim la dezvoltarea sustenabilå a sectorului agricol din România, ¿i de pretutindeni, prin parteneriatele pe care le derulåm alåturi de companiile din acest sector. Obiectivul nostru este acela de a sprijini fermierii români în contextul în care provocårile pe care trebuie så le rezolve sunt tot mai însemnate. 34

Prin parteneriatul cu Agricover ne propunem så punem la dispozi¡ia acestora solu¡ii de tip cloud, instrumente ¿i platforme, precum Crop360, care simplificå munca fermierilor ¿i îi ajutå så-¿i gestioneze cât mai bine ¿i u¿or culturile agricole ¿i så maximizeze produc¡ia, eficientizând în acela¿i timp utilizarea resurselor”, a declarat Bogdan Putinicå, Country General Manager Microsoft România.

Crop360 conecteazå fermierii de aståzi cu agricultura de mâine Prin accesarea platformei Crop360, fermierul prime¿te acces la o serie de instrumente digitale gândite special pentru gestionarea optimå a activitå¡ilor din fermå. Odatå ce fermierul ¿i-a importat parcelele din APIA, poate monitoriza stadiul de cre¿tere al plantelor ¿i starea lor de sånåtate prin intermediul imaginilor satelitare.

Î¿i poate planifica lucråri în câmp ¿i atribui sarcini angaja¡ilor din fermå, este alertat atunci când existå probabilitatea de apari¡ie a bolilor în culturå sau când existå riscul de vreme extremå. De asemenea, poate localiza în orice moment echipamentele agricole ¿i are acces la istoricul traseului parcurs de acestea. Alte facilitå¡i importante pentru fermieri le reprezintå organizarea în mod eficient a contractelor de arendå, gestionarea stocurilor de substan¡e controlate ¿i raportårile cåtre autoritå¡i. Totodatå, fermierii parteneri Agricover au o vedere de ansamblu asupra rela¡iei comerciale. Ace¿tia pot achizi¡iona rapid inputurile necesare prin intermediul magazinului online, pot avea acces la informa¡ii privind situa¡ia financiarå, scaden¡ele creditelor, tragerile ¿i rambursårile efectuate, precum ¿i posibilitatea utilizårii creditelor la un click distan¡å.

Liviu Dobre, director general Agricover Holding> “Agricultura este unul dintre sectoarele economice esen]iale [i, la fel ca oricare alt domeniu, trece printr-un proces accelerat de transformare digital\. (...) Obiectivul nostru este acela de a sprijini fermierii români în contextul în care provoc\rile pe care trebuie s\ le rezolve sunt tot mai însemnate.” Profitul Agricol 47/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Alin Neam]u investe[te 200.000 de euro în biosecuritatea fermei Alin Neam¡u de¡ine o fermå cu 1.000 de porci din rase tradi¡ionale ¿i este cunoscut drept cel mai mare crescåtor de Mangali¡a din Timi¿. De¿i are reguli de biosecuritate foarte bine puse la punct, iar suinele sunt în siguran¡å, el a decis cå e bine så î¿i revizuiascå ¿i så î¿i îmbunåtå¡eascå sistemul.

entru aceasta, Alin Neam¡u a accesat un proiect de 200.000 de euro cu finan¡are de la Uniunea Europeanå, pe care îl va implementa în 2022. Va construi o nouå împrejmuire a fermei, cu garduri mai sigure, va aduce noi sisteme de autodezinfectare ¿i generatoare de cåldurå, va construi o nouå clådire administrativå ¿i o nouå camerå de necropsie pentru porci. Din påcate, criza cauzatå COVID19, de pesta porcinå africanå ¿i de majorarea pre¡urilor la combustibili ¿i energie electricå îi dau mari båtåi de cap. “În agriculturå, calculele se fac pe un an de zile, nu de azi pe mâine, de aceea aceste majoråri incredibile de pre¡uri au un efect devastator asupra afacerii. Aceste cre¿teri care au loc peste noapte te dau peste cap”, spune tânårul fermier. Mai ales anul 2021 a fost foarte greu pentru el. Vânzårile i-au scåzut la jumåtate, raportat la 2020, iar cheltuielie au crescut cu 30%. Problemele s-au complicat în epidemia de PPA ¿i fiindcå a fost interziså valorificarea purcelu¿ilor vii, din care el

Profitul Agricol 47/2021

mai putea så î¿i completeze veniturile. De fapt, în aceastå perioadå, nimeni nu se mai aratå interesat så cumpere purcelu¿i Mangali¡a ¿i så îi creascå, mai ales cå noile norme sunt foarte drastice. Guvernan¡ii vin cu multe programe, ordonan¡e ¿i noi ordine de ministru care de cele mai multe ori nu fac decât så îi încurce pe crescåtori ¿i så le impunå interdic¡ii. Producåtorii autohtoni sus¡in cå sunt lovi¡i nåprasnic ¿i de importurile masive de carne de porc, despre care spun cå este ¿i de calitate îndoielnicå ¿i, mai råu, vine la un pre¡ de dumping. Totu¿i, Alin Neam¡u este optimist ¿i sus¡ine cå, de¿i rasele Mangali¡a ¿i Bazna abia î¿i trag suflul, nu vor dispårea. Mangali¡a este crescutå de sute de ani în Banat ¿i nu ai cum så o faci så disparå, oricâte dificultå¡i vor întâmpinå crescåtorii. Numai cå nu o po¡i îmbunåtå¡i ¿i dezvolta, în aceastå crizå sanitarå teribilå. Nu o po¡i ajutå aproape cu nimic.

Un lucru trebuie så facå fermierul cu sfin¡enie în epidemia de PPA: så respecte regulile de biosecuritate, altfel nu are ce cautå în domeniu, fiindcå porcii trebuie proteja¡i cu orice pre¡. Altfel existå riscul cå fermierul så îi piardå pe to¡i. A¿a cå måsurile impuse de ANSVSA sunt bune ¿i în interesul fermierului. Care sunt speran¡ele pe viitor, dat fiind cå pandemia COVID-19 ¿i epidemia de PPA nu dau semne cå se vor stinge? “Nouå, ¡åranilor, ne place så fim optimi¿ti. Mie a¿a îmi place så må numesc: ¡åran (pauar). Nouå nu ne råmâne decât så mergem înainte cu încredere ¿i curaj. Nu po¡i renun¡a la o asemenea afacere frumoaså din cauza coronavirusului sau a PPA. Spun asta, fiindcå bunicii ¿i stråbunicii mei, care au fost pauari din tatå în fiu ¿i au lucrat påmântul cât au tråit, au traversat vremuri ¿i mai grele. ªi nu au cedat. Nu voi ceda nici eu!”.

Gheorghe MIRON 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Pia]a furajelor [i a porcului o analizå de Iani Chihaia, pre¿edintele Asocia¡iei Na¡ionale a Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate Am avut un an agricol relativ bun, dar materiile prime ¿i aditivii furajeri se scumpesc în continuare. Cum îndura¡i acest fenomen? Dacå vorbim de ingredientele furajere, nu de aditivi furajeri, pre¡urile sunt dictate de bursele de cereale ¿i de oleaginoase. Un alt element care genereazå aceastå cre¿tere de pre¡uri este cererea, care vine în principal din partea Chinei, unde zootehnia este principalul consumator de cereale ¿i oleaginoase. În plan regional, cererea de cereale din Orientul Mijlociu ¿i-a adus o contribu¡ie semnificativå la cre¿terea pre¡urilor pe pia¡a din România ¿i, în consecin¡å, cerealele merg la export, în loc så li se adauge valoare la noi în ¡arå ¿i så fie transformate în carne. Pentru moment, nu se întrezåre¿te o lini¿tire a pie¡ei ingredientelor furajere. Dupå unele semnale, lucrurile se vor calma abia în aprilie 2022, când e posibil så asiståm la o stagnare a cre¿terii pre¡urilor, înså nu avem semnale cå pre¡urile materiilor prime vor scådea. Posibil så vedem u¿oare schimbåri încå din februarie, dupå Anul Nou Chinezesc. În ceea ce prive¿te pia¡a aditivilor furajeri, lucrurile sunt mult mai complicate din multiple cauze. Totul a început odatå cu debutul pandemiei, care a generat crize de produc¡ie care au generat perturbåri pe întreg lan¡ul de export 36

import. Mai apoi, a apårut ¿i criza containerelor, care a avut ca efect o cre¿tere a pre¡urilor de transport. Pia¡a aditivilor a dat anul acesta semne mari de nervozitate. Printre motivele principale avem cre¿terea pre¡urilor la energie, ra¡ionalizarea consumului de energie în China, specula creatå de furnizori care au generat panicå ¿i o crizå artificialå, dar foarte importantå e ¿i cre¿terea efectivelor de porci din China. În plus, existå o concentrare foarte mare a produc¡iei de aditivi furajeri în China. De exemplu, în cazul lizinei de sintezå se estimeazå cå peste 65% din produc¡ia acestui aditiv de importan¡å crucialå se face în fabrici din China. În acela¿i timp, China consumå peste 37% din lizina de sintezå produså la nivel mondial. În contextul actual, Beijingul decide practic: “China first”, iar ce råmâne se livreazå ¿i la export. Livrarea la termen a aditivilor råmâne, de asemenea, o provocare la care fabrican¡ii de nutre¡uri combinate europeni va trebui så facå fa¡å. Ceea ce se întâmplå acum este un proces de resetare a fluxurilor de mårfuri? De acum încolo, managerii de achizi¡ii vor continua så aibå din ce în ce mai multe dificultå¡i så lucreze dupå

principiul cererii ¿i al ofertei, adicå så gåseascå furnizori de ingrediente, la cel mai mic pre¡ posibil. Pe lângå faptul cå ingredientele au devenit din ce în ce mai scumpe, primirea acestora în timp util va fi probabil cea mai mare provocare. Cel pu¡in atâta timp cât focarele de coronavirus vor continua så aparå ¿i va fi necesarå instituirea carantinei în anumite zone sau chiar ¡åri. Pe termen lung, consider cå era clasicului “cerere ¿i ofertå” s-a încheiat. În acest moment, nu mai vorbim de o pia¡å competitivå clasicå, determinatå de cerere ¿i ofertå. Fluxurile mondiale de mårfuri sunt blocate de capacitatea de transport ¿i livrare, termenele ¿i livrårile pentru produsele componente (ingrediente, piese ¿i furnituri), fapt care afecteazå fundamental economia globalå, împinge infla¡ia ¿i ne va conduce inevitabil cåtre o crizå economicå globalå. În ce måsurå pesta porcinå africanå afecteazå produc¡ia de nutre¡uri combinate în Europa ¿i în România? Pesta porcinå africanå este cea dea doua pandemie care afecteazå omenirea. Din påcate, guvernele ¡årilor unde aceastå nenorocire este prezentå nu acordå aten¡ia cuvenitå. Politicienii nu în¡eleg cå, pe termen lung, PPA pune în pericol securitatea alimentarå întrucât, foarte curând, vor fi ¡åri unde efectivele de porci vor fi distruse din cauza acestei boli. Mul¡i politicieni, chiar ¿i occidentali, continuå så ignore problema, crezând cå în ¡ara lor nu se va întâmpla. Recent, a fost raportat un alt caz de pestå porcinå africanå într-o fermå din Germania, dupå ce, în iulie, fusese confirmatå prezen¡a virusului în alte trei ferme ¿i la peste 2.000 de porci mistre¡i Profitul Agricol 47/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR din Brandenburg ¿i Saxonia. Ca ¿i la noi, fermierii germani sunt complet nemul¡umi¡i de modul în care guvernul a gestionat criza PPA, iar exportatorii de carne de porc (Germania fiind pânå de curând cel mai mare exportator de carne de porc al Europei) sunt exaspera¡i de faptul cå guvernul nu face îndeajuns pentru a convinge China så accepte zonarea ¿i så ridice interdic¡iile impuse pe pia¡a chinezå. PPA are ¿i va avea un impact major asupra produc¡iei de nutre¡uri combinate. Uita¡i-vå la ceea ce se întâmplå la noi în ¡arå ¿i ve¡i în¡elege cum vor evolua lucrurile în orice ¡arå în care vor apårea focare de pestå porcinå africanå. Nu existå ¡arå în lume care så nu aibå vulnerabilitå¡i la påtrunderea virusului în efectivele de porci. Orice patogen poate ajunge aståzi în orice punct de pe glob în mai pu¡in de 48 de ore din cauza cålåtoriilor cu avionul. Dacå ne referim la råspândirea pe cale terestrå, virusul PPA are o serie de vectori, printre care porcul mistre¡. În acest caz, PPA se råspânde¿te cu 100 km anual. Este deci doar o chestiune de timp pânå ce PPA va ajunge în cealaltå parte a continentului european sau în America de Nord ¿i cea de Sud. Produc¡ia de nutre¡uri combinate va fi afectatå grav ¿i se va reduce cu minim 10% ¿i e foarte posibil ca în unele ¡åri så scadå cu 40%. Cum vede¡i pia¡a cårnii de porc, în contextul actual? Existå o ciclicitate absolut normalå a pie¡ei cårnii de porc. De sårbåtori, vânzårile cresc, pre¡urile cresc. ªi e bine cunoscut faptul cå, dupå sårbåtori, consumul de carne ¿i implicit vânzårile scad semnificativ. De data aceasta înså, existå premize ca, pe de o parte, så vedem dupå sårbåtori o scådere dramaticå a consumului de carne din cauza scåderii puterii de cumpårare ¿i, pe de altå parte, fermierii så nu mai poatå rezista pânå la primåvarå din cauza cre¿terii fårå precedent a pre¡urilor la materii prime ¿i energie, în timp ce pre¡ul la carne bate pasul pe loc de mai bine de un an. A¿aProfitul Agricol 47/2021

dar, este foarte posibil ca produc¡ia de carne de porc så intre într-un colaps fårå precedent în anumite ¡åri, România având chiar mai multå predispozi¡ie în acest sens. Am discutat de curând cu colegi din ¡åri vest-europene ¿i sunt premise ca undeva la 70% din fermele din unele ¡åri occidentale så nu mai poatå continua activitatea din cauza datoriilor acumulate ¿i pentru cå existå mari stocuri de carne. Iatå cå ¿i pentru ¡åri în care PPA nu e prezentå este dificil så continue activitatea economicå de cre¿tere a porcilor. Cum stau lucrurile în China la ora actualå? Pia¡a chinezå de carne de porc a reprezentat un debu¿eu enorm pentru europeni. O detensionare a situa¡iei din Europa poate veni din cre¿terea cererii de carne din China. Chiar dacå problema råspândirii virusului PPA nu e nici pe departe rezolvatå în China, nu vin semnale încurajatoare pentru exportatorii europeni de carne de porc. În prezent, China are un excedent de carne de porc. A importat masiv ¿i a fåcut stocuri pentru rezerva strategicå. Este singura ¡arå din lume care are o rezervå strategicå de carne de porc. De ce? Pentru cå a consuma carne de porc în China este una din cel mai des folosite forme de exprimare a statutului social. Acolo carnea de pui (cea rezultatå de la påsårile cu piele galbenå) este consideratå de calitate inferioarå cårnii de porc ¿i este pentru bolnavi, copii ¿i båtrâni, iar carnea de pui rezultatå din påsårile cu pielea albå este pentru cantine ¿i cei din clasa socialå cea mai de jos. A¿adar, carnea de porc råmâne un aliment de bazå în ¡ara în care s-a domesticit porcul în urmå cu 7.000 de ani, iar litera chinezeascå prin care e desemnatå casa simbolizeazå un acoperi¿ sub care se aflå un porc, semnul bunåstårii, cu liniile energiilor pozitive deasupra acoperi¿ului. Totodatå, China a reu¿it så refacå efectivele de porci, construind mega ferme moderne,

care furnizeazå în prezent suficiente cantitå¡i de carne. Cum crede¡i cå vor evolua lucrurile pentru fermierii crescåtori de poci, în acest context? Fermierii no¿tri trebuie så se adapteze rapid întrucât nu se întrezåresc transformåri favorabile în schimburile comerciale dintre Europa ¿i China. Fiecare parte încearcå så blocheze accesul pe pia¡å al celeilalte pår¡i, iar din aceste negocieri fac parte ¿i produsele alimentare. Sunt discu¡ii conform cårora occidentalii inten¡ioneazå så punå taxe pe proprietatea intelectualå, pe copierea tehnologiilor de cåtre fabrican¡i chinezi, fapt care ar face ca produsele fabricate în China så devinå necompetitive. Dacå a¿a stau lucrurile, atunci ne putem închipui cå nu se vor putea accepta importuri de carne de porc pe pia¡a chinezå, provenite din ¡åri în care este prezentå PPA, ca så dau un exemplu la întâmplare. Trebuie spus cå, din påcate, exporturile ¿i importurile de hranå sunt politizate ¿i cå au devenit instrument de negociere în rela¡iile dintre marii actori politici ai lumii. Totul înså în defavoarea celor care produc ¿i a celor care au nevoie de hranå. Vom continua så tråim într-o perioadå complicatå ¿i cu multe dificultå¡i, în care producåtorii de hranå vor fi afecta¡i ¿i la finalul cåreia (cine ¿tie când va fi...) va rezulta o agriculturå ¿i o zootehnie complet restructurate, cu un grad de integrare mult mai mare decât în prezent. Totul se va desfå¿ura mai repede decât orice altå schimbare din trecut. Îmi men¡in înså un optimism cumpåtat, ra¡ional, întrucât, a¿a cum îmi place så spun, oamenii månâncå de trei ori pe zi. Hrana va råmâne pe lista de prioritå¡i a fiecårei familii. Iar la nivel macro, asigurarea securitå¡ii alimentare trebuie så fie principala prioritate a guvernelor pentru urmåtorii ani.

Viorel PATRICHI 37

MA{INI & UTILAJE Clubul Fermierilor ofer\ consultan]\ în alegerea utilajelor Clubul Fermierilor Români (CFRo) extinde paleta de servicii pe care le oferå membrilor såi ¿i anun¡å în premierå consultan¡å ¿i consiliere privind utilajele ¿i ma¿inile agricole.

stfel, Clubul asigurå reprezentarea fermierilor membri în rela¡ia cu producåtorii ¿i distribuitorii, respectiv cu autoritå¡ile locale ¿i centrale, dar ¿i identificarea unor solu¡ii aplicate la problemele cu care se confruntå fermierii privind utilajele agricole. Fermierii interesa¡i så acceseze serviciile de consultan¡å pentru utilaje îl pot contacta direct pe managerul programului, Radu Cålin Me¿inå, e-mail radu.mesina@cfro.ro, telefon 0751.291.693. Separat, Clubul Fermierilor î¿i propune så organizeze un program de formare pentru operatorii de utilaje, în vederea cre¿terii nivelului de cuno¿tin¡e teoretice ¿i practice. Totodatå, Clubul î¿i propune så facå demersuri privind reglementarea unor probleme legate de înmatricularea, operarea, transportul ¿i omologarea utilajelor agricole.

torii ¿i distribuitorii ¿i cu echipele de service. Astfel, pe baza evaluårii nevoilor, Clubul Fermierilor Români urmåre¿te så ofere solu¡ii concrete, care contribuie la cre¿terea eficien¡ei ¿i randamentului activitå¡ii în fermele din România ¿i totodatå la promovarea proiectelor de digitalizare a agriculturii, în conformitate cu politicile Uniunii Europene. “Prin acest nou serviciu de consultan¡å vrem så venim în sprijinul fermierilor, prin elaborarea ¿i punerea la dispozi¡ia acestora a unor ghiduri ¿i recomandåri concrete cu privire la mentenan¡a utilajelor, condi¡ii de iernat pentru ele, planuri de achizi¡ie inclusiv a pieselor de schimb, concomitent cu transmiterea unor buletine periodice de informare privind pia¡a utilajelor din

România ¿i ¡åri vecine (rapoarte, tendin¡e, noutå¡i), legisla¡ia din domeniu, precum ¿i programele de finan¡are pentru achizi¡ionarea de utilaje agricole”, declarå Dan Hurduc, pre¿edinte al Clubului Fermierilor Români. “Dorim så readucem în aten¡ie beneficiile utilajelor agricole moderne ¿i, în acest sens, lansåm, pentru membrii no¿tri, servicii de consiliere tehnologicå, juridicå ¿i fiscalå în rela¡ia cu producåtorii ¿i dealerii de ma¿ini ¿i utilaje agricole. Este pentru prima datå când o asocia¡ie de fermieri lanseazå astfel de servicii în România, ceea ce reconfirmå angajamentul nostru de a aduce valoare ¿i de a sus¡ine cre¿terea performan¡ei fermierilor din România”, declarå Florian Ciolacu, director executiv CFRo.

Cu o experien¡å de peste 15 de ani în domeniu, Radu Cålin Me¿inå este Manager Program Consultan¡å Utilaje Agricole în cadrul Clubului Fermierilor Români.

Demersul de a lansa noile servicii de consultan¡å ¿i consiliere vine în urma unei ample analize desfå¿urate în rândul fermierilor cu privire la achizi¡ionarea, operarea ¿i func¡ionarea utilajelor agricole, precum ¿i în privin¡a rela¡iei pe care ace¿tia o au cu producå38

Profitul Agricol 47/2021

MA{INI & UTILAJE

Premiile Agritechnica 2022 DLG, Societatea Germanå pentru Agriculturå, a anun¡at cå Agritechnica 2022 ¿i-a desemnat câ¿tigåtorii la categoria Inova¡ie. La fel ca în 2019, s-a acordat o singurå medalie de aur, dar de data aceasta au fost doar 16 medalii de argint, fa¡å de 39 la edi¡ia precedentå.

strânså, au participat 164 de producåtori de ma¿ini agricole, au fost desemna¡i 17 câ¿tigåtori, printre care s-au numårat mårci de ma¿ini agricole renumite la nivel mondial, importate ¿i distribuite ¿i în România, cum sunt Amazone, Claas (care a primit douå medalii de argint), Müthing ¿i New Holland (medaliatå de douå ori cu argint). Pe lângå acestea, au mai fost medaliate ¿i companiile AGCO, Agro Intelligence, Agtech 2030, Continental AG,

Fasterholt Maskinfabrik, Krone, Planungsbüro Heinrich, Rauch, Reichhardt sau Rostselmash. Cea mai mare expozi¡ie de ma¿ini agricole din lume, Agritechnica, trebuia så aibå loc în perioada 27 februarie - 5 martie 2022, la Hanovra, în Germania, dar s-a anulat din cauza pandemiei ¿i a fost reprogramatå pentru 12-18 noiembrie 2023.

Arpad DOBRE

riteriile acordårii medaliei de aur au inclus: utilitatea practicå la nivelul fermei, eficien¡å ¿i profitabilitate, reducerea consumului de energie ¿i impactul asupra mediului, reducerea greutå¡ii de lucru ¿i îmbunåtå¡irea siguran¡ei ¿i protec¡ia sånåtå¡ii. La acordarea medaliei de argint, DLG a avut în vedere: importan¡a în cadrul fermelor, reducerea încårcåturii, o mai bunå calitate a muncii ¿i o fiabilitate îmbunåtå¡itå. Competi¡ia a fost

Aur - NEXAT-Systemtraktor Câ¿tigåtorul medaliei de aur este Systemtraktor, un “tractor” creat de compania germanå NEXAT. Practic, este un ¿asiu-tractor cu 4 ¿enile propulsate electric, cu care pot fi utilizate o serie de echipamente: pentru prelucrarea solului, semånåtori, echipa-

mente de fertilizare, hedere pentru recoltarea porumbului sau a cerealelor etc. Are o lå¡ime de lucru redutabilå, de 14 metri. Dar ¿enilele se pot roti la 90 de grade pentru a permite deplasarea pe ¿osele. ªi cabina se rote¿te în fel ¿i chip, pentru a monitoriza activitatea pe toatå lå¡imea de lucru.

De fapt, monitorizarea poate fi fåcutå ¿i din fermå, deoarece ¿asiul autopropulsat a fost creat pentru a lucra autonom. Ca un detaliu, ¿enilele sunt puse în mi¿care de motoare electrice alimentate de generatoarele ac¡ionate de douå motoare diesel de câte 545 CP fiecare.

Profitul Agricol 47/2021

MA{INI & UTILAJE

Argint - Amazone - DirectInject

Acesta este un sistem rapid, flexibil ¿i de dozare optimå a substan¡elor pentru protec¡ia culturilor. DirectInject permite dozarea facilå a substan¡elor lichide ¿i solide, sis-

temul fiind amplasat foarte aproape de rezervorul principal al sprayerului. Astfel, amestecarea în diferite doze a substan¡elor se poate efectua precis chiar în câmp, direct pe sprayer, doar

în cantitå¡ile necesare la un moment dat. Nu mai e nevoie de alte echipamente, ceea ce duce la economie de timp, bani ¿i o optimizare a consumului de substan¡e de protec¡ie a plantelor.

Argint - Claas Terranimo Claas a realizat un sistem care avertizeazå operatorul printr-un ecran asupra riscului de compactare excesivå a terenului. Terranimo se bazeazå pe performantul sistem Claas CEMOS care oferå informa¡ii despre structura ¿i tipul solului, greutatea pe osii ¿i presiunea în pneuri. Schimbårile de

încårcare pe axe sunt, de asemenea, monitorizate. Pe terminalul din tractor apare avertizarea privind riscul de compactare, cu men¡ionarea exactå a axei pe care se înregistreazå suprasarcina, iar operatorul poate lua måsuri corespunzåtoare, cum ar fi schimbarea greutå¡ilor de lestare, reducerea presiunii în pneuri sau chiar oprirea totalå a lucrårii.

Argint - Müthing CoverSeeder Echipamentul creat de Müthing (marcå distribuitå în România de NHR Agropartners) permite semånarea cu precizie ¿i direct în miri¿te a culturilor de acoperire. CoverSeeder este compus din 4 elemente: barå cu organe elastice care scurmå superficial solul, un tocåtor de mare putere care mårun¡e¿te paiele ¿i le aspirå pe o parte, buncårul de semin¡e cu tuburi prin care se scurg semin¡ele, iar un tambur cu val¡uri prismatice niveleazå întreaga lucrare. Profitul Agricol 47/2021

MA{INI & UTILAJE

Argint - New Holland OptiSpread Automation System Distribuirea lateralå uniformå a materialului în urma recoltårii påioaselor este una dintre condi¡iile de bazå în realizarea produc¡iei estimate. Reglarea fluxului de paie se face, de regulå, manual, din cabinå, iar operatorul nu poate vedea exact cantitatea de paie din cauza prafului, iar la capåt de rând apar fie gråmezi mari de paie, fie nu sunt paie deloc. New Holland a dezvoltat OptiSpread Automation System, echipat cu senzori 2D tip radar, care måsoarå permanent mårimea fluxului de paie, iar dacå apar diferen¡e ajusteazå automat viteza rotoarelor din spatele combinei, fårå interven¡ia operatorului.

Argint - New Holland Big Baler Automation

Argint Claas CEMOS Auto Heder

Opera¡iunea de balotare solicitå la maximum operatorul, care trebuie så fie permanent atent la "valul" de paie sau fân din fa¡å, så adapteze viteza pentru ca tot materialul så fie balotat ¿i så evite eventuale blocaje. Pentru a-i u¿ura munca, New Holland a creat Big Baler Automation, un sistem prin care tractoristul poate seta din start greutatea balotului paralelipipedic ce urmeazå a fi presat. Dupå aceasta, sistemul va ghida atât presa, cât ¿i tractorul så men¡inå viteza necesarå pentru realizarea balo¡ilor respectivi, fårå interven¡ia omului.

Masele de tåiere cu melc ale hederelor sunt deseori utilizate incorect, deoarece înål¡imea ¿i pozi¡ia acestora nu este adaptatå corect la înål¡imea plantelor. Acest lucru poate duce la pierderi de recoltå ¿i la înfundarea melcului ¿i elevatorului central. Claas a rezolvat aceastå problemå cu sistemul CEMOS Auto Heder, prin care este scanatå continuu înål¡imea culturii, iar hederul se adapteazå automat. 42

Profitul Agricol 47/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Bunul-sim] poate câ[tiga! În

dezbaterile privind schimbårile climatice, ni se spune cå agricultura contribuie masiv la cre¿terea emisiilor de bioxid de carbon. Se uitå cå hidra¡ii de carbon con¡inu¡i în recolte provin din atmosferå, capta¡i de plante, ceea ce denotå faptul cå activitå¡ile din agriculturå au mai mult un rol pozitiv. Trebuie ¿tiut cå, într-un secol propor¡ia de bioxid de carbon a trecut de la 300 pår¡i per milion la 400 pår¡i per milion, adicå a trecut de la 0,03% la 0,04%. ¥ntreba¡i asupra evolu¡iei climatului, câ¡iva exper¡i interguvernametali estimeazå faptul cå majorarea cantitå¡ii de CO2 din atmosferå este determinatå de emisiile antropice din cursul erei industriale, aceste emisii fiind considerate a fi responsabile de încålzirea globalå. Alte voci au explicat cå cre¿terea temperaturii, în special cea de la suprafa¡a oceanelor, reprezintå sursa cre¿terii CO2 în atmosferå, despre care se crede cå a provocat încålzirea globalå cauzatå de ciclul sistemului nostru interplanetar. Må gândesc cå putem reduce emisiile ¿i så economisim energia fosilå, care prin defini¡ie este limitatå, ¿i astfel så ne aducem contribu¡ia la problema ridicatå de CO2. Må gândesc la utilizarea energiei nucleare ca fiind singura surså de energie care nu produce bioxid de carbon ¿i så înlocuim astfel motoarele care utilizeazå energia fosilå ¿i så låsåm agricultura prin energia verde så contribuie la realizarea rolului såu de bazå. Cheltuielile UE pentru politicile climatice, finan¡area tehnologiilor verzi, implementarea de noi solu¡ii ¿i coope44

rarea interna¡ionalå au crescut începând cu 2019 ¿i vor înregistra o nouå cre¿tere în contextul redresårii Europei în urma pandemiei de COVID-19. Energia este responsabilå pentru 77,01% dintre emisiile de gaze cu efect de serå din UE în 2019, iar dintre acestea transportul reprezintå aproximativ o treime. Emisiile de gaze cu efect de serå din agriculturå contribuie cu 10,55%, procesele industriale ¿i utilizarea produselor cu 9,10%, iar gestionarea de¿eurilor cu 3,32%. Emisiile din UE în func¡ie de substan¡å poluantå: CO2-80%, metan-11%, protoxid de azot-6%, hidroflorocarburi-3% Agricultura, datoritå fotosintezei plantelor, este primul captator de CO2. Pe cele 9,5 milioane de hectare cultivate capteazå în medie cca 111 milioane de tone de CO2, acesta fiind rezultatul fotosintezei care combinå carbonul din aer ¿i atomii de hidrogen ai apei din sol ¿i formeazå compozi¡ia de bazå a arhitecturii plantei, care migreazå de la rådåcinå pânå la fruct. Complexul de energie ¿i inputuri utilizate pentru producerea recoltei reprezintå în total cca 15 milioane de tone la nivelul plantelor cultivate, în România, ceea ce înseamnå 1,650 tone CO2/ha; dacå mai adåugåm la aceasta ¿i protoxizii de azot, atunci ajungem la un total de cca 26 milioane de tone. Protoxizii de azot provin în marea majoritate prin procesul de nitrificare a azotului din materia organicå sau azotul din îngrå¿åmintele de sintezå. O parte din aceastå poluare provine în urma ciclului natural de descompunere a biomasei, iar totalul poluårii se cifreazå la 137 milioane de tone (111

plus 26). Atunci se pune întrebarea de ce este acuzatå suplimentar activitatea agricolå ¿i de ce trebuie så mai plåteascå aceste certificate de carbon? Agricultura, prin activitå¡ile prestate, hråne¿te cetå¡enii României ¿i capteazå o mare parte din gazele cu efect de serå. În plus, produc¡ia secundarå: paiele, frunzele, tulpinile, rådåcinile reprezintå jumåtate din cantitatea de biomaså produså ¿i însilozatå, restul contribuind la îmbunåtå¡irea cantitå¡ii de materie organicå din sol. Institutul Na¡ional de Cercetåri Agricole din Fran¡a a demonstrat cå biomasa produså de un hectar de iarbå, plus depozitarea materiei organice în rådåcini compenseazå în mare måsurå sau în toate cazurile este neutrå - în ceea ce prive¿te emisiile animalelor pe care le hråne¿te, inclusiv emisiile de metan. De fapt, între fermå ¿i farfuria consumatorului, transport ¿i procesare intermediarå inclusiv, toate emisiile, inclusiv CO2 eliberat de consumatorul final, sunt atribuite agriculturii. De ce oare, din moment ce ne aflåm la originea fluxului? Avem nevoie de o agriculturå eficientå, care så-¿i conserve mijloacele de produc¡ie pentru cå, ve¡i în¡elege, aceastå eficien¡å este direct legatå de randament. Acesta este modul în care agriculturå ¿i fermierii vor gåsi noi perspective, oferind solu¡ii la provocårile majore de aståzi ¿i de mâine. Fie ca deciden¡ii politici så devinå con¿tien¡i de acest lucru, fårå så asculte incompeten¡ii sau råu inten¡iona¡ii care mårturisesc neadevåruri din dorin¡a unor câ¿tiguri efemere. Profitul Agricol 47/2021

LOCURI DE MUNC|

Agrii România caut\ Manager Tehnic CPP (Produse pentru Protec]ia Plantelor) Rolul managerului tehnic este de a asigura suportul tehnic echipei de v=nz\ri [i pentru promovarea produselor pentru protec]ia plantelor din portofoliul companiei AGRII Rom=nia, sub ;ndrumarea Directorului de dezvoltare.

Responsabilit\]ile managerului tehnic CPP> • Asigurarea suportului tehnic echipei de v=nz\ri pentru promovarea [i v=nzarea produselor de protec]ia plantelor< • Asigurarea suportului tehnic pentru preg\tirea materialelor de marketing< • Organizarea trainigurilor tehnice< • Prezentarea produselor pentru protec]ia plantelor ;n cadrul ;nt=lnirilor cu fermierii ;n c=mp sau sal\< • Planificarea [i coordonarea activit\]ilor de testare [i selectare a produselor pentru protec]ia plantelor de Directorul tehnic< • Planificarea, coordonarea [i monitorizarea loturilor demo de prezentare a produselor de protec]ia plantelor, avizate de c\tre Directorul tehnic.

Cerin]e> • Studii de specialitate ;n domeniul agricol< • Competen]e tehnice ;n domeniul produselor pentru protec]ia plantelor< • Comunicare [i organizare< • Orientare c\tre v=nz\ri< • Cuno[tin]e de limba englez\.

Trimite CV-ul la> cariere@agrii.ro Profitul Agricol 47/2021

LOCURI DE MUNC| Kwizda Agro reprezintå o divizie a grupului austriac Kwizda, fiind un distribuitor global de produse de protec¡ie a plantelor, cu echipe extinse de vânzåri în Austria, Ungaria ¿i România. Standardele noastre înalte de calitate, portofoliul extins ¿i consultan¡a de specialitate ne recomandå drept un partener de încredere în sectorul de agribusiness la nivel interna¡ional.

Ne extindem echipa de consultan¡å tehnicå în divizia de protec¡ie a plantelor ¿i cåutåm un manager pe segmentul de culturi speciale, care så gestioneze portofoliul nostru de produse din toate cele trei ¡åri în care activåm: Austria, Ungaria, România. Pozi¡ia este deschiså la sediul nostru central din Viena ¿i se adreseazå speciali¿tilor cu experien¡å în agribusiness din toate cele trei ¡åri unde avem opera¡iuni comerciale.

MANAGER CULTURI SPECIALE: vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume Austria, Ungaria, România Atribu¡iile tale:  Dezvoltarea, optimizarea ¿i (re)orientarea portofoliului de produse de protec¡ie a plantelor, fertilizan¡i, biostimulatori ¿i adjuvan¡i pentru culturile speciale (vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume), atât pentru segmentul conven¡ional, cât ¿i pentru cel dedicat culturilor organice;  Observarea, analizarea ¿i documentarea tendin¡elor pe aceste pie¡e ¿i segmente, evaluarea poten¡ialului ¿i impactului acestuia asupra portofoliului de produse al Kwizda Agro din Austria, România ¿i Ungaria;  Påstrarea contactului cu reprezentan¡i din industrie, precum ¿i cu ultimele tendin¡e legate de dezvoltarea unor noi produse;  Pregåtirea ¿i conducerea negocierilor privind drepturile de distribu¡ie, precum ¿i încheierea acordurilor privind dezvoltarea, ac¡iunile de premarketing ¿i marketing cu furnizorii;  Definirea targeturilor privind dezvoltarea portofoliului de produse, precum ¿i identificarea poten¡ialului de pia¡å ¿i a parteneriatelor alåturi de product manageri la nivel local, în Austria, Ungaria ¿i România;  Sprijinirea managerilor de produs ¿i culturi în pozi¡ionarea produselor, oferirea de informa¡ii tehnice de la producåtori, precum ¿i centralizarea feedbackului de la echipele locale de vânzåri, în timpul ¿i dupå lansarea de noi produse;  Centralizarea, rezumarea ¿i interpretarea graficelor de vânzåri ¿i a stocurilor pentru întâlnirile cu producåtorii. Competen¡ele tale:  Cuno¿tin¡e solide sau studii relevante în ¿tiin¡e agronomice cu background comercial;  Minim 5 ani experien¡å în vânzåri sau consultan¡å la o companie care activeazå în agribusiness, în sectorul de produc¡ie sau distribu¡ie;  Expertizå în segmentele de vi¡å-de-vie, pomi fructiferi ¿i legume;  O cunoa¿tere temeinicå a limbilor englezå ¿i românå; cunoa¿terea limbii maghiare ar fi un plus;  Mentalitate ¿i abordare de business pragmaticå ¿i implicatå, de tipul ”hands on”;  Abilitatea de a gândi strategic, de a identifica oportunitå¡ile de business ¿i de a gåsi solu¡ii cu valoare adåugatå pentru companie;  Disponibilitatea de a aborda ¿i rezolva toate provocårile într-o manierå aplicatå ¿i constructivå;  Personalitate dinamicå, determinatå ¿i orientatå spre rezolvarea sarcinilor de lucru;  Aptitudini excep¡ionale de colaborare ¿i abilitatea de a lucra eficient cu reprezentan¡i afla¡i în diferite pozi¡ii;  Abilitå¡i excelente de negociere ¿i colaborare;  Disponibilitatea de a cålåtori 50% din timp;  Operarea la nivel profesional a pachetului MS Office.

Oferta noastrå:   

Pachet salarial atractiv, în func¡ie de calificarea ¿i experien¡a profesionalå; O pozi¡ie dinamicå ¿i atribu¡ii diverse într-o companie în continuå dezvoltare; Ma¿inå din partea companiei.

ºi se pare cå ar fi pozi¡ia potrivitå pentru tine? Dacå da, a¿teptåm CV-ul tåu (¿i, eventual, o scrisoare de motiva¡ie) la adresa de e-mail: karriere@kwizda.at 46

Profitul Agricol 47/2021

LOCURI DE MUNC|

angajeaz\ Director Tehnic Rol> - Asigur\ suportul tehnic echipei de v=nz\ri< - Promoveaz\ produsele companiei< - Dezvolt\ [i manageriaz\ un portofoliu de clien]i. Responsabilit\]i>  Asigur\ suport tehnic echipei de v=nz\ri pentru promovarea [i v=nzarea produselor<  Asigur\ suport tehnic ;n vederea realiz\rii tuturor materialelor de marketing (cataloage, bro[uri, fi[e tehnice etc)<  Asigur\ suport tehnic clien]ilor<  :nfiin]are loturi demonstrative [i comerciale<  Organizare simpozioane [i evenimente ;n c=mp<  Organizare traininguri tehnice<  Monitorizeaz\ v=nz\rile produselor companiei, de la livrare pân\ la ;ncasare, pentru realizarea targetului propus<  Monitorizeaz\ pia]a [i produsele<  Responsabil cu stabilirea strategiei portofoliului de produse.

Cerin]ele postului>  Studii de specialitate [i competen]e tehnice ;n domeniul agricol<  Cuno[tin]e solide despre agricultura ecologic\<  Experien]\ de v=nz\ri<  Cuno[tin]e de limb\ englez\<  Bune abilit\]i de comunicare [i negociere<  Capacitatea de a planifica, de a se automotiva [i de a fi responsabil/\<  Cuno[tin]e operare PC (pachet Microsoft Office)<  Cuno[tin]e utilizare sistem CRM. Beneficii>  Pachet salarial atractiv<  Posibilit\]i de dezvoltare profesional\<  Mediu de lucru pl\cut<  Contract de munc\ pe perioad\ nedeterminat\.

To]i candida]ii care corespund cerin]elor de mai sus sunt invita]i s\ trimit\ CV la office@agrinvest.ro Vor fi contacta]i doar candida]ii care corespund profilului. Profitul Agricol 47/2021

PAGINA DE HOBBY Prin p\duri [i prin poiene În pofida aparen¡ei sale statice, pådurea este ea înså¿i un organism viu, nemaivorbind despre faptul cå adåposte¿te o sumedenie de vietå¡i, mari ¿i mici, cu pår sau cu pene, prådåtoare ori plantivore, de la au¿el, sitar ¿i fazan pânå la mistre¡, cerb ¿i urs.

rmele bursucului duc cåtre såla¿ul såu din pådure. Columnele arborilor ridicå agilitatea jderului-de-copac la rang de virtuozitate. Potecile lupului ¿i ale râsului ¿erpuiesc prin codrii sub a cåror pavåzå î¿i apårå via¡a neamul cåpriorilor ¿i al cerbilor. Pânå ¿i prigonitul iepure î¿i gåse¿te în pådure tihna, fåcându-se una cu påmântul, în frunzi¿ sau în ierbårie. Ciurdele porcilor sålbatici arå stejåri¿urile ¿i fågetele în cåutarea ghindei ¿i a jirului, râvnite de mul¡i. Tot în sihåstrii silvestre, primåvara, vin pe lume purceii vårga¡i, vi¡eii ¿i iezii cu ve¿mânt pistruiat, asemenea bunceagului marmorat de lumina strecuratå printre crengi. La vânåtorile în pådure, nu ¿tii niciodatå ce jivine împinge cåtre standuri larma håita¿ilor ¿i a câinilor mânåtori. Emo¡ia goanelor de toamnå ¿i de iarnå este fårå margini, mai ales când pa¿ii furi¿a¡i, cålcåtura grea sau ropotul gråbit se apropie de linia pu¿tilor aflate în a¿teptare înfriguratå. Î¡i zåre¿ti în piez vecinul din dreapta ori din stânga vizând pe cåtare un punct nevåzut ¡ie ¿i încordarea cre¿te vertiginos, iar inima î¡i bate în tâmple. În pofida temperaturii scåzute, se face brusc foarte cald. Un foc de armå, fie ¿i îndepårtat, spore¿te încordarea ¿i ascute sim¡urile. Aerul vibreazå ca struna unui arc în tensiune. Omul ¿i fierul din mâini sunt una. Ochiul scruteazå printre trunchiuri, degetul aråtåtor cautå trågaciul. Uneori înså, ¿ansa te ocole¿te. Ce pårea så vinå cåtre tine a ie¿it în altå parte ori s-a întors din drum. A intrat pe lungimea ta de udå ¿i ¡i-a sim¡it gândul vråjma¿. Te fråmân¡i ¿i te socote¿ti. Poate Profitul Agricol 47/2021

cå boarea i-a adus în nåri miros stråin, de intrus. Poate cå te-ai mi¿cat imprudent, ai cålcat pe un vreasc, au fo¿nit sub talpå frunzele ve¿tede sau a scâr¡âit zåpada. Ceva a fost… Alteori, pådurea î¡i aduce ofrandele vii ca pe tavå. Atunci, por¡i povara unei mari råspunderi. Poate cå întreaga partidå, cu efortul tuturor companionilor, depinde numai ¿i numai de ståpânirea de sine, de concentrarea ¿i de reflexele tale; o emo¡ie în plus, un alt val de adrenalinå. Dacå teai achitat onorabil de misiune, te inundå cåldura plåcutå a reu¿itei. Altminteri, e¿ti nevoit så cau¡i pretexte, scuze, devii ¡inta ironiilor, te macini. Vara, în plin alergat al cåpriorilor, ¿i toamna, la boncåluitul cerbilor, pådurea ¿i poienele pe care spa¡iul silvestru le deschide din loc în loc devin teatrul neasemuitelor vânåtori. Ademenitul ¡apilor ¿i taurilor înfierbânta¡i în perioada rutului presupune me¿te¿ug, iar arta aceasta nu se cuvine så lipseascå din arsenalul de însu¿iri ¿i deprinderi ale pasionatului de

cervide, dacå nåzuie¿te la un trofeu cucerit prin for¡e proprii. Mijloacele electronice descalificå, ajutorul îndatoreazå. În ambele cazuri vânåtorului i se ¿tirbe¿te aura, cåci reu¿ita se împarte la doi. Poienile, mai cu seamå cele de mare întindere, dau pândelor un farmec nepereche. Cerul deschis deasupra, hotarul pådurii tivit jur-împrejur cu ace de cetinå ori cu igli¡e de fag, pânzele zorilor ¿i ale amurgului ¡esute încet pe ghergheful zårii, mireasma ierburilor ¿i zborul gâzelor de tot felul – totul î¡i då sentimentul acceptårii în amestecul de sunet, miros ¿i culoare din marele creuzet al naturii. Când toate acestea prind via¡å, î¡i aminte¿ti de chemåtoarea de la gât ¿i de pu¿ca de pe genunchi. Binoclul hotårå¿te amânarea epilogului pentru a doua zi sau, cine ¿tie, pentru a treia. Nu arareori, pentru anul urmåtor, fiindcå spectacolul nu se rezumå doar la o singurå ¿i simplå reprezenta¡ie, iar faptul cå este interactiv îi conferå o mereu altå dimensiune esteticå ¿i afectivå. Într-un cuvânt, cinegeticå.

Gabriel CHEROIU

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 16 - 28.12.2021

Constantin Bîrcå 16.12.1975, director general-adjunct APIA Alina Cre¡u 16.12.1980, director executiv APPR Bogdan Pastioiu 16.12.1984, director regional zona 3, KWS Gheorghe Robule¡ 17.12.1949, Societatea Agromixt Cuza Vodå, jude¡ul Cålåra¿i Anastase Iorgu 17.12.1964, consultant Sharda Cropchem România Cristian Hera 18.12.1933, acad., vicepre¿edinte Academia Românå Dan Popescu 18.12.1968, pre¿edinte Aectra Agrochemicals Elena Mateescu 19.12.1963, director Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie Daniel Velicu 23.12.1957, director Direc¡ia îmbunåtå¡iri funciare Cristian-Florin Petcu 23.12.1977, Claas Manager Regional Vânzåri Lise Grimoux 24.12.1985, director marketing Mass Seeds România Sorin Chelmu 25.12.1967, fost secretar general MADR

Vorbe, vorbe, vorbe

Viitorul unui om, ca ¿i al unei lumi, se construie¿te, nu se viseazå. Mu¿atisme 50

Angaja]ii fermei au strâns 5 tone de peturi de pe malul Timi[ului La finalul lunii noiembrie, angaja¡ii fermei Forest and Biomass, din Giulvåz, jude¡ul Timi¿, au ie¿it înarma¡i cu månu¿i ¿i saci negri. Au organizat o amplå campanie ecologicå, de la Rudna la Crai Nou, adicå pe malul râului Timi¿. Ini¡iatorul, Alexander Degianski, directorul fermei, poveste¿te cå, în câteva ore, au fost strânse aproape 5 tone de de¿euri: peturi de plastic, doze de suc ¿i bere, ambalaje de carton ¿i hârtie de toate felurile, diferite gunoaie.

“Natura ne protejeazå ¿i ne oferå minunatele ei beneficii, fårå de care nu am putea exista, iar unii î¿i bat joc de ea, de cele mai multe ori. Am vrut så aråtåm cå nouå ne paså de mediul înconjuråtor ¿i îl protejåm. I-am luat pe to¡i angaja¡ii, indiferent cå este director, contabil sau simplu lucråtor, ¿i am ie¿it så curå¡åm malurile apei pe trei kilometri”, a spus Degianski.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Apreciazå evolu¡ia sarcinii – Lumea celor care nu cuvântå; 2) A organiza apårarea la mal – Perioadå de bilan¡! 3) Roa9 10 dele dintâi! – Închisoare pentru declasa¡i; 4) Nu se ¡ine cu una, cu douå – Semn de crizå; 5) Afirmat pe poante; 6) Trecere la nivel inferior – Certa¡i cu frizerul; 7) Vase pentru mititei – Întoarcere la munca de jos; 8) Puså la remorcå; 9) Slabå la examinare – For¡eazå poarta; 10) Obi¿nuite så mu¿te.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 46/2021 ORIZONTAL: ROATA - IRIS; ABDOMINALA; PA - CUCERIT; ARCA - OLACI; SATANA - IR; SIP - RATATI; MERCERII - Z; U - IESI - UZA; CLONT - ORAR; IERTATOARE.

VERTICAL: 1) Servit cu pâine la maså – Luminat la fa¡å; 2) Ie¿it din rând – Loc ocupat într-o curså ciclistå; 3) Sfâr¿it de colind! – Urmåre¿te cursul; 4) Specific în felul lui – Pierdere pentru arti¿ti; 5) Ofi¡erul din lagår! – Reu¿ita unei selec¡ii; 6) Venitå de la ¡arå – Un alb ciobånesc; 7) Pregåtit de explozie; 8) Nu fac senza¡ie pe scenå; 9) Tunså primåvåratic – Un punct pe hartå; 10) Pozi¡ie de drep¡i. Profitul Agricol 46/2021

Profitul Agricol nr. 47, din 15 decembrie 2021

Articles inside

Expozi¡ia FarmConect, organizatå de APPR