Profitul Agricol nr. 48, din 22 decembrie 2021 by Profitul Agricol

nr. 48 din 22 decembrie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 48/2021

Cât de apolitici ne permitem så fim? Acum o såptåmânå sau douå, nici nu conteazå, liderul LAPAR, Nicu Vasile, era invitat så vorbeascå la lansarea unui nou partid politic, Alian¡a Antreprenorilor ¿i Agricultorilor. Cå agricultorii sunt ¿i ei tot ni¿te antreprenori, ba chiar dintre cei mai importan¡i, asta e deja o altå chestiune. Så ne întoarcem la Nicu Vasile. Nici nu a cântat bine coco¿ul a doua zi, cå Liga ¿i mai ales pre¿edintele ei se deziceau pe Facebook de orice apropiere de Alian¡a abia înfiin¡atå. ªi în general de orice partid. ¥ntr-un comunicat, cu litere verzale, LAPAR se declara apoliticå. Am mai spus-o: o vorbå goalå, plåcutå prea multora, este cå agricultura nu are culoare politicå, ceea ce este fals. Fermierii au culoare politicå. Unii sunt pe fa¡å membri PNL, al¡ii sunt pe listele USR, sau plåtesc cotiza¡ie la PSD ¿i se mândresc cu asta. De ce asocia¡iile agricultorilor nu ar putea så aibå simpatii politice clare? Pre¿edin¡ii lor så se întâlneascå cu partidele, så le afle solu¡iile referitoare la agriculturå ¿i så negocieze sprijin ¿i pozi¡ii. Deocamdatå, când vine vorba de agriculturå, fiecare partid ne prezintå punctul såu de vedere ca adevårul absolut. Abia dacå câ¿tigå alegerile încep ajustårile la realitate. Nu ar fi mai bine invers? Ca asocia¡iile de fermieri så înceapå så sprijine acele partide care råspund intereselor agriculturii? ªi, ar mai putea face ceva o asocia¡ie profesionalå care se vrea implicatå. Ar putea så ia la rând ministerele, så discute problemele cu fiecare ministru în parte. La Finan¡e, ar vorbi despre impozitarea subven¡iilor ¿i a lucråtorilor agricoli, la Interne despre statutul tractori¿tilor pe ¿osele ¿i furturile din câmp, la Externe despre mizele apropierii de Grupul de la Vi¿egrad sau nu, ¿i tot a¿a. (Spre finalul pre¿edin¡iei sale, Lauren¡iu Baciu începuse inspirat un astfel de periplu.) Apoi, un pre¿edinte de asocia¡ie profesionalå respectabilå ar putea så ia micul dejun måcar de douå ori pe lunå cu un europarlamentar român, la Bruxelles. ¥ndruma¡i îndeaproape, nici europarlamentarii åia n-ar vota poate atât de ridicol. ªi ar mai putea face conferin¡e de preså dupå fiecare întâlnire mai oficialå, iar presa l-ar iubi cå le oferå material de lucru. (ªi de comentat.)

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Dar m-am luat cu politica ¿i nu vreau så uit så vå spun ce este mai important: La Mul¡i Ani cu Sånåtate! Un 2022 a¿a cum îl visa¡i, ba chiar mai mult decât atât.

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 48/2021

SUMAR Bugetul pe 2022: Agricultura a primit bani pentru iriga¡ii 9

Evenimentele s\pt\m=nii Câte ecoscheme propun statele UE Agricover desfå¿oarå un proiect cu Microsoft

Prioritå¡ile lui Tabårå la pre¿edin¡ia ASAS

Chesnoiu, decis så acorde derogarea la neonicotinoide: “Nu putem omorî Tanymecus cu bâta!”

Boicotul cårnii de vitå braziliene

Pre]uri [i pie]e

Culturi vegetale

Ma[ini & utilaje

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Se vor putea folosi neonicotinoidele ¿i la floarea-soarelui ?

Inova¡ii la cultivatoarele Bednar modelul Swifter XE

Cum va fi vremea ?

Semånat de precizie cu Kverneland Optima TFprofi

Vânzårile Massey Ferguson au crescut cu peste 50% în 2021

Produc¡ia mondialå de grâu va cre¿te u¿or în 2022

Solu¡ia renun¡årii la neonicotinoide

Sorgul are pia¡å sigurå

Produc¡ia de porumb în 2022

Pia¡a porumbului în Uniunea Europeanå

Interviu

Agricultura are prioritate

Predic¡iile lui Cezar: Grâul, “împu¿cat” de Federal Reserve

Azomure¿ va investi în stocarea CO2 Hibridul P9889 a avut o produc¡ie de peste 20 t/ha 20

Cristina Ro¿u s-a alåturat Dicor Land

Opinii 30

Cre[terea animalelor

Pre¡ul mediu real al alimentelor a crescut începând cu anul 2000

Locuri de munc\

Lumea porcului s-a pråbu¿it

Concuren¡a neloialå pentru fermele de porci

În golul alpin

Vaca de lapte î¿i månâncå pre¡ul

Din gastronomia bånå¡eanå

Hobby

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Câte ecoscheme propun statele UE Copa-Cogeca a colectat date despre Planurile Na¡ionale Strategice ale 18 state membre ¿i a realizat o prezentare sinteticå a situa¡iei curente. În privin¡a ecoschemelor, Olanda este campioana absolutå, cu 20 de ecoscheme propuse. Este urmatå, la mare distan¡å, de Belgia flamandå cu 11 ecoscheme, Lituania - 10, Germania, Spania, Italia ¿i Letonia - fiecare cu câte 7, Danemarca, Croa¡ia ¿i România - câte 6, Estonia ¿i Irlanda - câte 5, Belgia valonå ¿i Austria - 4, Fran¡a, Finlanda ¿i Suedia 3, Slovacia - 2. Ungaria este între statele care a furnizat date despre PNS, dar se pare cå nu are încå o schi¡å de ecoscheme ¿i nu apare în sintezå la acest capitol. Cele mai multe ecoscheme vizeazå cre¿terea biodiversitå¡ii, cre¿terea suprafe¡ei nelucrate, cre¿terea suprafe¡ei lucrate organic, måsuri pentru combaterea eroziunii solului ¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii acestuia, måsuri pentru combaterea schimbårilor climatice.

Profitul Agricol 48/2021

Doar câteva state membre au ecoscheme pentru reducerea rezisten¡ei la antibiotice în zootehnie, bunåstarea animalelor ¿i agriculturå de precizie. Olanda e lider nu doar la numår, ci ¿i-a testat deja cu succes toate cele 20 de ecoscheme. În cazul Irlandei, fermierii trebuie så aleagå minim douå ecoscheme. Dacå aleg doar una, pierd jumåtate din sumå. Majoritatea statelor europene au ales alocarea financiarå de 25% pentru ecoscheme. Austria, Finlanda ¿i Ungaria au setat 15% buget pentru ecoscheme, Spania va merge cu 23% pânå în 2025, Estonia cu 28% pe toatå perioada. În primul numår din 2022 al revistei Profitul Agricol, care va apårea miercuri, 12 ianuarie, vom prezenta mai multe informa¡ii concrete despre Planurile Na¡ionale Strategice ale celor 18 state membre.

Robert VERESS

LAPAR se pregåte¿te de alegeri La jumåtatea lunii decembrie, Curtea de Apel Bucure¿ti a invalidat, în sentin¡å definitivå, realegerea lui Nicu Vasile (foto) ca pre¿edinte al LAPAR ¿i aprobarea bugetului Ligii din 4 februarie 2020. Asta înseamnå cå, îndatå ce instan¡a va emite motivarea deciziei, va trebui organizatå o adunare generalå care så revizuiascå procedurile de anul trecut. “Sunt cel mai contestat pre¿edinte de orice fel - din istoria României!”, constata actualul pre¿edinte al Ligii, Nicu Vasile. Înså, adaugå el, este dispus så-¿i continue mandatul, dacå majoritatea organiza¡iilor din LAPAR îi vor da votul. Casa Unirea se reorganizeazå din ianuarie 2022 Dupå aproape 2 ani în care nu a func¡ionat, Casa de Comer¡ Unirea va intra în reorganizare. “În ianuarie demaråm procesul de reorganizare astfel încât så o facem func¡ionalå ¿i cei 15 milioane de euro care zac nefolosi¡i în conturile Casei de Comer¡ så fie îndrepta¡i exact spre achizi¡ia produselor ¿i a mårfurilor producåtorilor români", a promis ministrul Agriculturii.

¥ncålzirea cu lemne va fi permiså ¿i dupå 2023 O ¿tire falså se rostogole¿te purtatå pe aripile internetului: din 2023 Comisia Europeanå va interzice românilor så se mai încålzeascå cu lemne. Fals. ¥n PNRR nu este prevåzut nimic despre acest lucru. Comisia e interesatå de politici ample de mediu, de trasabilitatea masei lemnoase, de pildå, pentru a stopa defri¿årile intensive ilegale, nu de ce lemne bagå omul în sobå. Inclusiv Reprezentan¡a Comisiei Europene la Bucure¿ti s-a implicat în negarea ¿tirilor false. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Alegeri la ASAS: Pe 16 decembrie, au avut loc alegeri interne la ASAS, Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice. Valeriu Tabårå a câ¿tigat un nou mandat în func¡ia de pre¿edinte. Concurentul lui a fost Petru Niculi¡å, pre¿edintele Sec¡iei de Industrie Alimentarå a Academiei. Ioan Jelev, de la Sec¡ia de ªtiin¡e ale Solului, a fost ales vicepre¿edinte. Urmeazå så se mai desfå¿oare un tur de alegeri pentru cel de-al doilea vicepre¿edinte. Lupta se då între Mihai Nicolescu, fostul secretar general al Academiei, ¿i Aurel Florin Badiu, secretarul ¿tiin¡ific al Sec¡iei de Culturå a Plantelor. Marian Bogoiescu, fost vicepre¿edinte, este acum secretar general, în locul lui Mihai Nicolescu. Lactag, din insolven¡å, pe burså Lactag SA, aflat în insolven¡å din 2016, vizeazå så î¿i majoreze capitalul social cu aproximativ 30,6 de milioane de lei pentru a ie¿i din etapa de reorganizare judiciarå ¿i, ulterior, pentru investi¡ii. Lactag de¡ine o fabricå de lapte la Coste¿ti - jude¡ul Arge¿ ¿i are aproximativ 100 de angaja¡i. Compania a intrat în reorganizare judiciarå în 2016, în timpul scandalului Brådet. Dupå majorarea de capital, aproximativ 15 milioane de lei vor fi utiliza¡i pentru plata par¡ialå a datoriilor. Diferen¡a va fi folositå pentru investi¡ii.

Scandia Sibiu a preluat Agra’s din Alba Iulia Såptåmâna trecutå, Scandia Food a anun¡at cå a preluat compania Agra’s Alba Iulia. Aceasta are o fabricå cu o capacitate de procesare a cårnii de 4.500 de tone anual ¿i 300 de angaja¡i, la Oarda, în jude¡ul Alba. Separat, au o re¡ea de 9 magazine proprii. Scandia Food este liderul pie¡ei conservelor din România, cu 6 fabrici ¿i peste 1.000 de angaja¡i. Pre¡ul tranzac¡iei nu a fost fåcut public. 8

Priorit\]ile lui Tab\r\ la pre[edin]ia ASAS Valeriu Tabårå a fost reales, cu 75% din voturi, pentru un al doilea mandat de patru ani la conducerea ASAS. A fost votat în baza unui program în 39 de

puncte, iar prioritå¡ile mandatului sunt: continuarea clarificårii patrimoniului ASAS; atragerea de mai multe fonduri pentru cercetarea ¿tiin¡ificå cu rezultate practice; dezvoltarea resursei umane prin atragerea tinerilor; acreditarea unitå¡ilor din subordine pentru a putea participa la competi¡iile interna¡ionale, pe proiecte de cercetare. Referindu-se la contesta¡iile care au circulat în spa¡iul public, înaintea alegerilor, Valeriu Tabårå nu vrea så le comenteze, din douå motive: nu sunt asumate ¿i au un substrat politic, iar Academia nu poate intra în dispute politice. Pre¿edintele reales este optimist: “Se func¡ioneazå bine din punct de vedere financiar, nu mai avem datorii. Avem o bazå pentru cre¿tere calitativå ¿i cantitativå”.

Agricover desf\[oar\ un proiect cu Microsoft Agricover a anun¡at lansarea portalului Nextcelerator, în parteneriat cu Microsoft ¿i SeedBlink. Nextcelerator se adreseazå startupurilor din domeniul digital care vor så dezvolte aplica¡ii pentru agriculturå. ¥n proiect a mai fost cooptatå SeedBlink, platforma europeanå de investi¡ii pentru startup-uri, ¿i gigantul Microsoft. Botezat Nextcelerator - The Digital Agriculture Hub, a fost lansat pe 20 decembrie. Scopul acestui program este de a dezvolta capacitatea startup-urilor ¿i antreprenorilor din agriculturå de a genera venituri durabile ¿i pentru a-i conecta cu parteneri de investi¡ii. Liviu Dobre, general manager Agricover Holding (foto), spunea “Agricultura viitorului trebuie så fie durabilå ¿i responsabilå în privin¡a normelor de mediu, iar adoptarea tehnologiei digitale este un factor-cheie în transformarea acestui sector. 2021 a fost un an bun pentru agriculturå ¿i pentru agribusiness în general, iar toate perspectivele indica faptul cå tehnologia este cea care va sus¡ine aceastå cre¿tere sustenabilå.” Profitul Agricol 48/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Bugetul pe 2022>

Agricultura a primit bani pentru iriga]ii Conform proiectului de buget pe 2022, Ministerul Agriculturii va primi 24,58 miliarde lei, cu 3,7% mai mult decât în 2021. Ne aducem aminte, înså, cå bugetul pe 2021, pentru måsurile sus¡inute cu bani na¡ionali, a fost cu 40% mai mic decât cel din 2020. Ministrul Adrian Chesnoiu sus¡ine cå sunt prevåzu¡i bani pentru toate måsurile pe care le-a promis la preluarea mandatului, inclusiv pentru programul de refacere a infrastructurii principale de iriga¡ii. “Nu pot intra acum pe capitole bugetare, så vå spun exact suma prevåzutå pentru iriga¡ii, dar sunt bani suficien¡i pentru ce ne-am propus în 2022. A fost aprobat bugetul pe care noi l-am solicitat. Sunt o persoanå realistå: când fac bugete, prind sumele pe care ¿tiu sigur cå le pot cheltui, så nu ajungem la dezangajåri la sfâr¿itul anu-

lui. Probabil, anul viitor, dacå lucrurile merg bine, o så avem mai mul¡i bani”. Pentru a sus¡ine fermierii afecta¡i de cre¿terea pre¡ului îngrå¿åmintelor, Chesnoiu spune cå întâi trebuie conceputå juridic forma de interven¡ie, care trebuie notificatå Comisiei Europene, dupå care va fi necesarå o rectificare bugetarå.

Robert VERESS

Boicotul c\rnii de vit\ braziliene ªase lan¡uri europene de magazine au anun¡at cå nu vor mai vinde carne de vitå din Brazilia, pentru a nu încuraja continuarea defri¿årilor din jungla amazonianå. La boicot participå companii importante, printre care olandezii de la Ahold Delhaize, o subsidiarå Carrefour, sau filiala olandezå a grupului Lidl. Magazinele au luat decizia dupå ce o investiga¡ie a unui ziar brazilian a demonstrat cå marile abatoare cumpårå indirect animale din zone care au fost Profitul Agricol 48/2021

defri¿ate ilegal. Conform reporterilor brazilieni, animalele sunt mai întâi vândute unor ferme care func¡ioneazå legal, pentru a le ascunde originea. În replicå, JBS, cel mai mare procesator brazilian de carne, spune cå are o politicå de toleran¡å zero pentru defri¿årile ilegale ¿i a renun¡at deja la peste 14.000 de furnizori care nu respectau toate standardele.

Drago[ B|LDESCU

Pre¡uri-record pentru terenuri agricole în Iowa, SUA Conform ultimelor date disponibile, pre¡ul terenurilor agricole din statul american Iowa a explodat ¿i a ajuns la un maxim istoric. Pre¡ul mediu al unui pogon de teren arabil în Iowa a ajuns la 9.751 dolari, o cre¿tere de 2.193 dolari sau 29% fa¡å de anul trecut. Suma este cu 12% mai mare fa¡å de recordul precedent, care a fost înregistrat în anul 2013. Scumpirea acceleratå a terenurilor are mai multe motive, printre care infla¡ia, subven¡iile generoase acordate de guvern, sau pre¡ul ridicat al alimentelor de bazå. Rusia ar putea reduce cota de export pentru grâu Conform unor surse neoficiale din guvernul rus, cota de export pentru cereale ar putea fi reduså sub pragul planificat ini¡ial la 9 milioane de tone. Una dintre surse a avansat pragul de 8 milioane de tone, înså nimic nu este încå stabilit. Rusia este cel mai mare exportator mondial de cereale, dar încearcå så limiteze livrårile pentru a combate cre¿terea pre¡urilor la alimente pe pia¡a internå. Exporturile ruse de cereale au scåzut cu 37,5% în acest an, pe fondul recoltei mai slabe ¿i a taxelor impuse de autoritå¡i. Marii producåtori de carne de porc vor limita vânzårile în California Mai mul¡i producåtori importan¡i de carne au anun¡at cå vor reduce vânzårile de carne de porc în statul California, dupå promulgarea unei legi care impune un spa¡iu mai mare pentru animale în ferme. Sus¡inåtorii legii spun cå este o måsurå umanå, care va u¿ura condi¡ia vacilor, porcilor ¿i puilor crescu¡i pentru carne. Marii producåtori sus¡in înså cå decizia îi va afecta atât pe ei, cât ¿i pe consumatori prin cre¿terea pre¡urilor, ¿i reprezintå o încålcare a constitu¡iei pentru cå se aplicå ¿i furnizorilor din alte state americane. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Jumåtate de miliard de euro pentru proteinå din mazåre Compania Roquette a deschis, în Manitoba, Canada, cea mai mare fabricå de proteine din mazåre din lume. Investi¡iile totale ajung la peste o jumåtate de miliard de euro. Fabricile Roquette din Canada ¿i Fran¡a au o capacitate totalå de procesare de peste 250.000 tone de mazåre pe an. Proteina din mazåre este folositå întro varietate de produse alimentare inclusiv alternative pentru carne, batoane nutritive, fursecuri ¿i båuturi. Fonterra investe¿te în reducerea emisiilor Grupul Fonterra, cel mai mare producåtor de lactate din lume, a anun¡at cå va investi 2,7 miliarde de dolari pânå în anul 2030 într-un program de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serå. Compania mai vrea så acorde ¿i dividende totale de un miliard de dolari ac¡ionarilor în urmåtorii zece ani. Cei zece mii de membri ai cooperativei au aprobat såptåmâna trecutå noua structurå financiarå. Kraft plåte¿te clien¡ii råma¿i fårå pråjituri de Cråciun Grupul Kraft încearcå o nouå strategie de marketing pe pia¡a americanå ¿i vrea så-i plåteascå pe consumatorii care nu pot prepara pråjitura preferatå de Cråciun, din cauza problemelor de aprovizionare. Compania va plåti câte 20 de dolari primilor 18.000 de clien¡i care solicitå acest lucru, bani care pot fi folosi¡i doar pentru cumpårarea unei alte pråjituri de Cråciun.

Chesnoiu, decis så acorde derogarea la neonicotinoide:

“Nu putem omorî Tanymecus cu bâta!” MADR va emite autoriza¡ia de urgen¡å pentru folosirea tratamentului cu neonicotinoide la semin¡ele de floarea-soarelui, alåturi de cele de porumb ¿i sfeclå de zahår, dupå ce, timp de doi ani, procedura a fost interziså. Ministrul Adrian Chesnoiu spune cå l-a informat deja, în acest sens, pe comisarul european, polonezul Janusz Wojciechowski.

“

Nu este responsabilitatea sa, dar a¿a am considerat, cå este firesc så-l informez. Derogarea de urgen¡å se acordå prin asumarea statului membru, ¿i doar se notificå Comisia. Evident cå pot exista discu¡ii, nu e nicio problemå. Så vedem dacå va solicita Comisia retragerea derogårii. Se va nega o realitate cu care ne confruntåm? Ce så facem, så omorâm Tanymecus cu bâta? Så fim reali¿ti: PAC nu e Politica de Mediu Comunå! Se impun foarte multe ambi¡ii de mediu, dar nu se acordå compensåri. A, vre¡i så facem a¿a, så interzicem

cu orice pre¡ neonicotinoidele? Da¡i compensa¡ii pentru pierderile dovedite din cauza neutilizårii lor!”. Ministrul spune cå a încercat så fie impar¡ial în rela¡ia cu fermierii din sectorul vegetal ¿i cu apicultorii, care se aflå pe pozi¡ii divergente referitor la interzicerea neonicotinoidelor. “Cred cå nimeni nu-¿i dore¿te så avem pierderi de produc¡ie. E ¿i a¿a un an complicat, în care fermierii vor aplica mai pu¡ine îngrå¿åminte, din cauza pre¡urilor. Încå nu am gåsit studii care så certifice cå albinele mor din cauza neonicotinoidelor. La întâlnirea cu reprezentan¡ii apicultorilor, domnul de la Romapis îmi spunea så caut pe internet, când eu îi ceream studii ¿tiin¡ifice certificate. Nu pot lua decizii pe baza studiilor de pe internet. Totu¿i, e în joc situa¡ia economicå a atâtor fermieri!”.

Robert VERESS

Societatea Rom=n\ a Horticultorilor

v\ ureaz\

La mul]i ani! 10

Profitul Agricol 48/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

chiderea licita¡iilor din 6 decembrie, ajungând la 333 dolari/tonå (1.399 lei).

România FOB Constan¡a 285 euro/t (+ 4) 1.396 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.12.2021, pre¡ cu livrare în ian. 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 177.770 tone, Mexic 37.770 tone, Honduras 37.770 tone, Taiwan 17.570 tone, Malaezia 17.770 tone .

¥n såptåmâna 6 - 10 decembrie 2021 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de des$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Febr Mar

06.12 300 305 310

07.12 305 309 313

08.12 09.12 10.12 307 309 307 311 317 315 314 319 317 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Ian Febr Mar

06.12 309 311 310

07.12 313 314 313

08.12 314 315 315

09.12 315 317 317

10.12 313 314 315

Porumb România FOB Constan¡a 247 euro/t (+ 2) 1.210 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.12.2021, pre¡ cu livrare în ian. 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 10 decembrie 2021, a Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Febr Mar

06.12 221 224 227

07.12 223 225 229

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 06.12 Bordeaux 239 Pallice 240 Rhin FOB 251 Bordeaux FOB 247 Pontivy 247

$/t

08.12 09.12 10.12 224 225 227 227 229 230 230 231 233 euro/t

07.12 08.12 09.12 10.12 245 247 239 243 247 249 239 243 259 261 245 249 255 257 242 247 245 247 239 241

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 299 dolari/tonå (1.256 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Moselle a fost de 295 euro/tonå (1.445 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 6 decembrie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 343 euro/tonå (1.681 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 295 euro/tonå (1.445 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna ianuarie 2022 este de 263 dolari/t (1.105 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în ianuarie 2022 , a fost de 257 dolari/t (1.079 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Cota¡ii - Burse din Fran¡a 06.12 Rouen 283 Dunquerque 285 Pallice 285 Creil FOB 293 Moselle FOB 285 Rouen FOB 337

07.12 08.12 285 287 287 289 287 289 294 295 287 289 339 341

euro/t 09.12 285 287 287 294 287 339

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr Mar

06.12 293 291 290

07.12 297 295 294

08.12 299 297 295

09.12 300 299 297

10.12 294 295 295 293 295 343 $/t 10.12 299 297 295

fost de 269 dolari/tonå (1.230 lei). A crescut cu 18 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

fost de 243 euro/tonå (1.191 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în ianuarie, este de 237 dolari/tonå (995 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 249 euro/tonå (1.220 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 247 euro/tonå (1.210 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 10 decembrie, a Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr

port a fost 247 dolari/tonå (1.037 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 6 decembrie 2021. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

06.12 07.12 08.12 09.12 10.12 243 249 250 251 247 245 250 251 253 250

Profitul Agricol 48/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 6 - 10 decembrie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 507 dolari/tonå (2.129 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 decembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Ian Febr Mar

06.12 459 463 469

07.12 463 467 471

$/t 08.12 465 469 473

09.12 467 471 475

10.12 463 469 471

România FOB Constan¡a 245 euro/t (+ 4) 1.200 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.12.2021, pre¡ cu livrare în ian. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 263 06.12 Rouen 263 Dunquerque 269 Pontivy 271 Orz bere: Creil** 261 Moselle** 259

07.12 271 273 279

08.12 273 274 281

euro/t 09.12 275 275 283

10.12 263 263 271

269 271 273 270 267 269 271 270

Sorg

PREºURI 6 - 10.12.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 6 - 10 decembrie 2021, a fost de 220 dolari/tonå (924 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 decembrie. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor a fost de 533 dolari/tonå (2.239 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 393 dolari/tonå (1.651 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Ian Febr Mar

06.12 1.301 1.297 1.297

07.12 1.305 1.303 1.301

08.12 1.307 1.305 1.303

09.12 1.309 1.307 1.305

$/t 10.12 1.307 1.305 1.303

euro/tonå (1.289 lei). A råmas la acela¿i pre¡ ca ¿i licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

na 1.107.770 tone, Egipt 137.770 tone, Taiwan 97.770 tone, Mexic cu 85.770 tone, Thailanda cu 37.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 270 euro/tonå (1.323 lei). A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în dec. 2021, pre¡ul orzului furajer este 253 dolari/t (1.063 lei), cu 2 dolari/tonå mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 197.770 tone ¿i Mexic 77.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Febr

06.12 07.12 08.12 09.12 10.12 213 217 219 220 220 215 219 220 221 221

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Ian Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

06.12 07.12 08.12 09.12 10.12 373 379 385 391 393 381 393 395 397 397

Ian Febr

Floarea-soarelui

chidere, pe 10 dec., a fost de 619 dolari/tonå (2.600 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 621 euro/tonå (3.1043 lei). A înregistrat o cre¿tere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 6 decembrie 2021.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna ianuarie 2022, este de 727 dolari/tonå (2.908 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Ian

$/t

06.12 07.12 08.12 09.12 10.12 609 613 615 617 619

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 685 euro/tonå (3.356 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 29 noiembrie. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 06.12 Rouen 685 Dunquerque 685 Moselle 677

07.12 695 693 691

08.12 697 695 693

09.12 699 697 695

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna ianuarie 2022, a fost de 757 dolari/t (3.179 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

06.12 07.12 08.12 09.12 10.12 Dieppe 611 613 615 617 621

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 689 euro/tonå (3.376 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 685 euro/tonå (3.356 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

10.12 689 685 685

Ian Febr Mar

06.12 757 757 747

07.12 799 779 753

08.12 801 781 755

09.12 803 783 757

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

333 dolari/t

Profitul Agricol 48/2021

269 dolari/t

+ 18

$/t

06.12 07.12 08.12 09.12 10.12 525 529 531 532 533 527 531 533 535 535

507 dolari/t

220 dolari/t

$/t 10.12 799 773 747

+7 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu va cre[te u[or în 2022 Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 9 decembrie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Prognozele de mai jos aratå produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu pentru anul Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 223 milioane hectare, mai mare cu 2 milioane hectare fa¡å de sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt India (32 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha fa¡å de 2020/21), Rusia (27,6 milioane ha, din care 15 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,6 cu grâu de primåvarå), UE (24 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (139 milioane tone, cu 12 mil. tone mai mult decât în 2020/21), China (137 milioane tone), India (109 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), Rusia (75,5 mil. tone, mai pu¡in cu 10 mil. de tone fa¡å de estimarea din iunie), SUA (45, în scådere cu 5 mil. tone), Ucraina (33 milioane tone, cu 7,5 milioane mai mult decât în 2020/21), Australia (34, mai mult cu 1 mil. de tone), Pakistan (27), Canada ¥n luna noiembrie, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 333 dolari/tonå la 336 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 333 dolari/tonå la 340 dolari/tonå. ¥n SUA, pre¡ul a crescut de la 362 dolari/tonå la 379 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a ajuns la 419 dolari/tonå, de la 406 dolari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 356 dolari/tonå, de la 333 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna noiembrie a crescut la 319 dolari/tonå, de la 314 dolari/tonå. 14

Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 778 milioane tone, cu 2 milioane de tone mai mare fa¡å de 2020/21. (21 mil. tone), Argentina (20, în cre¿tere cu 2,3 mil. tone), Turcia (16), Marea Britanie (14, mai mult cu 5 mil. tone fa¡å de 2020/21), Iran (13,5) ¿i Kazahstan (12). Marii consumatori sunt China (148,5 mil. tone), UE (108 mil. tone), India (104 mil. tone), Rusia (41 mil. tone), Pakistan (27 mil. tone), Turcia (21,5 mil. tone), Egipt (21 milioane), Iran (18), Marea Britanie (15). ºårile mari exportatoare vor fi UE (37 mil. tone, mai mult cu 7 mil. de tone fa¡å de anul trecut), Rusia (36 mil. tone, cu 2,5 mil. tone mai pu¡in decât anul tre-

cut), Australia (26 mil.), Ucraina (24 mil.), SUA (23,5 mil. tone), Canada (15,5 mil. tone, mai pu¡in cu 12,5 mil. tone), Argentina (13 mil.), Kazahstan (7,2 mil. tone) ¿i Turcia (6). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Turcia (11 mil. tone), Indonezia (10,7 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (7,5 mil. tone), Bangladesh (7,4 mil. tone), Filipine (6,5 mil. tone), Brazilia (6,5 mil. tone), Japonia (6 mil. tone), Iran (5,5), UE (5,2 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Maroc (4,5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2022, sunt prognozate la 278 milioane tone, mai mari cu 3 mil. de tone fa¡å de luna trecutå ¿i mai mici cu 11 mil. tone fa¡å de anul trecut. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (141 mil. tone), India (28 mil. tone), SUA (16 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. tone), Rusia (10 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in), UE (10 mil. tone, în scådere cu 1 mil. de tone), Algeria (5) ¿i Iran (5).

Evolu]ia pre]ului ]la licita]iile de export FOB, în perioada 6 decembrie 2020 - 6 decembrie 2021

Profitul Agricol 48/2021

Pre]uri [i pie]e

Sorgul are pia]\ sigur\ Lidea ¿i Axereal au încheiat un parteneriat pe plan local pentru cultura de sorg. Pentru ambele companii este o premierå. Axereal vinde hibrizii Lidea ¿i face contracte de achizi¡ie pentru produc¡ia rezultatå. Axereal joacå rolul firmei de distribu¡ie în acest parteneriat, dar nu de¡ine exclusivitate. Se ia ca referin¡å pre¡ul porumbului port Constan¡a, practicat la recoltå, din care se scade 10%. Sorgul urmeazå apoi calea exportului. ºinta pentru anul viitor este de cel pu¡in 10.000 tone. “Cumpåråm întreaga produc¡ie, indiferent de cantitatea ob¡inutå, explicå Georgiana Ghi¡å, country manager Axereal România. Produc¡ia trebuie så respecte parametrii de calitate: umiditate < 14%, corpuri stråine < 2%, DON <

4000 ppb ¿i tanin < 0,5%. “Încurajåm fermierii så aibå încredere så cultive sorg pentru cå au cui så vândå produc¡ia”, spune ¿i Diana Tånase, Marketing ¿i Crop Manager pentru Europa de Sud-Est la Lidea.

Australia: produc¡ie-record la grâu USDA estimeazå produc¡ia de grâu din Australia pentru 2021/22 la un record de 34 milioane tone, în cre¿tere cu 1 milion de tone fa¡å de anul trecut. S-au cultivat 13 milioane de hectare cu grâu. Cre¿terea suprafe¡ei este sus¡inutå de pre¡urile mondiale ridicate ¿i de condi¡iile meteo favorabile în mare parte din zonele cultivate. ¥n Australia randamentul atinge în medie 2,6 tone/hectar. Recoltarea a început în noiembrie ¿i va continua pânå în luna ianuarie.

Solu]ia renun]\rii la neonicotinoide

Iran: 12 milioane tone de grâu Iranul este al doilea cel mai mare producåtor de grâu din Orientul Mijlociu, cu o produc¡ie medie în ultimii 5 ani de 14,5 milioane tone. Pentru anul de pia¡å 2021/22 anali¿tii USDA prognozeazå o produc¡ie de grâu de 12 milioane tone, în scådere cu 20% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 6 milioane hectare. Produc¡ia medie pe hectar este de 2 tone, cu 20% mai micå fa¡å de anul trecut. Pentru acest sezon, grâul a fost semånat în octombrie 2020, iar recoltarea s-a fåcut în iunie-iulie 2021.

Ministrul Adrian Chesnoiu då un semn clar cå va solicita Comisiei Europene autorizarea anualå a folosirii neonicotinoidelor la tratamentul semin¡elor de porumb, floarea-soarelui ¿i sfeclå de zahår, cât timp nu va exista o alternativå eficientå de combatere a Tanymecus. Pe de altå parte, în cazul în care Comisia nu ar fi de acord cu solicitarea României, ar trebui gåsite alternative pentru ca fermierii români så nu devinå mai pu¡in competitivi în compara¡ie cu confra¡ii din alte state membre: “Ambi¡iile de mediu de la nivel european nu trebuie îndreptate împotriva fermierilor români. Problemele cu care noi ne confruntåm nu se gåsesc în alte state. Dacå Bruxelles-ul are aceastå preocupare de eliminare a

Ucraina: 40 milioane tone de porumb Produc¡ia de porumb din Ucraina va ajunge la 40 milioane tone, în cre¿tere cu 32% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este de 7,38 tone/hectar. Suprafa¡a cultivatå este de 5,4 milioane hectare. Pânå la 25 noiembrie porumbul se recoltase pe 87% din suprafa¡å, spune Ministerul lor al Agriculturii, iar randamentul raportat pânå la acea datå era de 7,33 tone/ha. ¥nså datele se schimbå în mod obi¿nuit pe perioada recoltårii, deoarece aceasta începe în regiunile din sud, cu randament mai scåzut, ¿i continuå în regiunile nordice, unde produc¡iile sunt mai mari. Estimårile USDA privind produc¡ia pentru Ucraina includ ¿i produc¡ia din Crimeea.

Profitul Agricol 48/2021

Adrian MIHAI

neonicotinoidelor din agricultura României, trebuie så vedem ce compensåri va plåti. Fiindcå, fårå compensa¡ii, fermierul român va deveni neperformant ¿i necompetitiv”. Chesnoiu a exprimat o opinie în aceea¿i linie referitoare la organismele modificate genetic. “E o problemå mult mai complexå, la nivel european ¿i mondial. Importåm soia modificatå genetic, dar nu avem voie så o producem. Trebuie så ne uitåm atent la acordul MERCOSUR, care stipuleazå cå Europa exportå în America de Sud înaltå tehnologie (pe care o produce doar Europa de Vest) ¿i cå importå hranå (pe care România o produce). Reiese cå suntem dezavantaja¡i”.

Robert VERESS

Produc]ia de porumb în 2022 Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 203 milioane hectare, mai mare cu 4 milioane fa¡å de cea din sezonul 2020/21. ºårile mari cultivatoare sunt China (43 milioane ha, mai mult cu 2 mil. de ha), SUA (34,4 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât în 2020/21), Brazilia (21), India (9,7), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (7), Nigeria (6), Ucraina (5,4), Indonezia (3,6) ¿i Rusia (2,8). Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2020/21. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 12 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7,5), Ucraina (7), China (6), Brazilia (6), Africa de Sud (5,5) ¿i Fed. Ruså (5). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (382 milioane tone, mai mare cu 24 mil. de tone fa¡å de anul trecut), China (273 milioane tone, mai La porumb, raportul USDA din decembrie anun¡å o produc¡ie mai mare, datoritå randamentelor crescute din Uniunea Europeanå ¿i Ucraina. Comer¡ul mondial a crescut fa¡å de luna trecutå, în mare parte datoritå volumelor mari exportate de Uniunea Europeanå, Ucraina ¿i Brazilia. Au fost înregistrate ¿i importuri mai 16

Produc¡ia mondialå de porumb va atinge 1.209 milioane tone, mai mare cu 86 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2020/21. mare cu 12 mil. tone fa¡å de anul trecut), Brazilia (118 milioane tone), UE (70 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mult fa¡å de 2020/21), Argentina (54,5, mai mare cu 4 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (40 milioane tone), India (30 mil. t), Mexic (28 mil. t), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (15 mil. t, mai mare cu 1 mil. de tone fa¡å anul trecut), Canada (14 mil. t), Nigeria (11,6). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (313 milioane tone), China (294 mil. tone), UE (80 milioane), Brazilia (73), Mexic (44), India (29), Egipt (17), Vietnam (16), Japonia (16), Canada (16), Argentina (14,5), Indomari în Egipt, Iran, Arabia Sauditå ¿i Regatul Unit. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a råmas neschimbat, la 5,45 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna noiembrie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu

nezia (13), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (11). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 63 milioane tone de porumb, urmate de Argentina (40,5 mil. tone), Brazilia, cu 30 milioane tone (mai mult cu 1 mil. tone fa¡å de luna trecutå), Ucraina (32,5 mil. tone), UE (5 milioane tone), Fed. Ruså (4,5 milioane tone) ¿i Africa de Sud (3 mil. tone). La importatori, pe primul loc este China (26 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16 milioane tone), UE (15 milioane tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Coreea de Sud (11,5 mil. tone), Egipt (10 mil. tone) ¿i Iran (6 mil. tone), Algeria (5). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 305 milioane tone, cu 12 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21. pagini structurate de

Marilena RÅDUCU 8 dolari/tonå, la 268 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 7 dolari/tonå, la 255 dolari/tonå, iar în Brazilia pre¡ul a crescut cu 11 dolari/tonå, la 270 dolari/tonå. Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a scåzut cu 2 dolari/tonå, la 279 dolari/tonå. Profitul Agricol 48/2021

Pre]uri [i pie]e

Pia]a porumbului în Uniunea European\ Produc¡ia de porumb din Uniunea Europeanå (UE), pentru anul de comercializare 2021/22, este prognozatå de anali¿tii americani, în raportul publicat în luna decembrie, la 70 milioane de tone, în cre¿tere cu 3 milioane tone (4%) fa¡å de estimårile din noiembrie ¿i cu 5% fa¡å de anul trecut. Ultimul record la porumb a fost înregistrat în sezonul 2014/15, cu o produc¡ie totalå de 75,7 milioane tone. Suprafa¡a cultivatå este de aproximativ 9 milioane hectare, cu 1% mai mare fa¡å de cea de anul trecut. Produc¡ia medie este estimatå la 7,5 tone/hectar, în cre¿tere cu 4% fa¡å de anul trecut. Modificårile aduse recoltei de porumb pentru anul 2021/22 în raportul publicat în decembrie includ o cre¿tere a suprafe¡ei cultivate în Polonia, de 87.000 de hectare, care a generat o produc¡ie mai mare cu 0,8 milioane tone fa¡å de estimarea de luna trecutå. În plus, un randament crescut cu 3% fa¡å de luna trecutå a dus la o recoltå-record de 7,3 milioane tone. ¥n România, produc¡ia de porumb este prognozatå la 13,4 milioane tone, mai mare cu 0,9 milioane tone fa¡å de luna trecutå ¿i cu 2,6 milioane tone

peste cea de anul trecut. Vremea pe parcursul anului 2021 a fost foarte schimbåtoare în România. Cele mai proaste condi¡ii – secetå ¿i cåldurå – au fost concentrate în vest, în timp ce condi¡ii mai bune – cu ploi ample – au avut loc în zona de sud-est. Din acest motiv, produc¡iile mari din sud ¿i est au depå¿it cu mult reducerile din zona de vest. ¥n Fran¡a, consideratå cel mai mare producåtor de porumb din UE, recoltarea, care a fost întârziatå din cazua condi¡iilor umede, s-a finalizat în cele din urmå la sfâr¿itul lunii noiembrie. Produc¡ia de porumb pentru sezonul 2021/22 a crescut cu aproximativ 1,7 milioane tone, ajungând la 16 milioane tone. ªi în Fran¡a, modificarea privind datele de produc¡ie include o cre¿tere a suprafe¡ei cu peste 0,1 milioane hectare, care a dus, implicit, la cre¿terea produc¡iei totale. A¿a cum aratå datele raportate de Ministerul Agriculturii, o cantitate semnificativå de porumb de siloz a fost recoltatå, totu¿i, ca porumb pentru consum. Condi¡iile umede au stimulat produc¡ia de fân, iar cererea pentru siloz a scåzut.

Marilena RÅDUCU

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2021/2022

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.790 milioane tone, cu 74 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.502 milioane tone, cu 69 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 511 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 3,5 mil. de tone fa¡å de 2020/21. Sorgul va ajunge la 66 milioane tone, cu 4 milioane mai mult ca în 2020/21. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 145 milioane tone, mai micå cu 14 milioane tone fa¡å de cea din 2020/21. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 627 milioane tone, cu 24 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 382 milioane tone, cu 15,5 milioane mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 68 milioane tone, cu 5 milioane tone mai micå decât în 2020/21. Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 8 mil. de tone fa¡å de cea din 2020/21. Produc¡ia de arahide este estimatå la 51 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare decât în 2020/21. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 122 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 9 decembrie 2021.

Profitul Agricol 48/2021

INTERVIU

Agricultura are prioritate interviu cu fostul ministru Adrian Oros - Cum aratå via¡a unui fost ministru? Am o mul¡ime de lucruri de fåcut. Sunt senator în Comisia pentru Agriculturå ¿i în Comisia pentru ªtiin¡å. Sunt profesor de Toxicologie la Facultatea de Medicinå Veterinarå a USAMV Cluj ¿i prorector. Såptåmâna trecutå, în perioada 8-10 noiembrie, am organizat un eveniment interna¡ional important la Cluj, Transilvania Food Summit. ªi cel mai important lucru, am mai mult timp pentru meseria de bunic. - Ce v-a¡i propus så face¡i ca ministru ¿i nu a¡i reu¿it? Am învå¡at destul de repede, pe pielea mea, cå, în politicå, mai ales în executiv, într-o pozi¡ie importantå, unde interesele sunt foarte mari, nu conteazå ceea ce faci sau spui, ci, din påcate, conteazå ceea ce spun al¡ii cå ai fåcut sau cå ai spus. Asta ajunge la 90% din oameni, pe diverse cåi. Au fost mai multe lucruri care nu au ie¿it a¿a cum a¿ fi vrut eu, ¿i anume: Am vrut încå de la început (pentru cå ¿tiam) så diminuez cât mai mult activitatea vânåtorilor de subven¡ii, dar ¿i pia¡a neagrå. Dar aici trebuie så ac¡ioneze, în primul rând, institu¡iile care au aceste atribu¡ii. Apoi, am dorit så con¿tientizez cât mai mul¡i deciden¡i cå România trebuie så aibå o strategie de gestionare a apei, urgent ¿i consistent finan¡atå. - Cât a¡i fost ministru, cum a¡i sim¡it rela¡ia cu fermierii? Am avut o rela¡ie bunå cu toate formele asociative reprezentative. Am avut contact direct cu peste 160 de asocia¡ii ¿i federa¡ii. La majoritatea am participat eu, uneori secretarii de stat. Analiza SWAT ¿i analiza nevoilor pentru elaborarea PNS le-am fåcut împreunå, în consultare pe toatå perioada. Pro20

gramul de tranzi¡ie 2021-2022, de 3,2 miliarde euro, lansat anul acesta în a doua jumåtate a anului, de asemenea. Iar în toatå luna noiembrie 2021, am creionat PNS 2023-2027 în Comitetul de monitorizare, la fel, cu toate asocia¡iile reprezentative. ªi, foarte important, am ajutat la plata cotiza¡iei la Copa-Cogeca, structura reprezentativå a fermierilor europeni. - Vi se repro¿eazå cå nu a¡i dat suficiente subven¡ii. Depinde pe cine întreba¡i. În 2020, sau dat cele mai multe subven¡ii ¿i ajutoare. ªi asta se poate verifica în statisticile APIA. Am fåcut, pentru prima datå, proceduri simplificate, de depunere a cererilor la APIA, fårå ca fermierul så se deplaseze la primårii, la bancå sau la Agen¡ie. Nemul¡umirea cea mai mare a fost alta. Cei mai vocali au fost cei 17.000 de fermieri care primeau Ajutor Na¡ional Tranzitoriu pentru 220.000 de bovine care erau în baza de date din 2013, dar acum nu mai erau. Anul acesta, au primit 1 euro pe vacå. Restul banilor din ANT i-am dirijat într-o schemå de compensare Covid ¿i au ajuns la fermieri cu animale reale în fermå. - Petre Daea a dat bani ¿i pentru administrarea planta¡iilor de salcâmi pentru ANIF, dar nu ¿i pentru perdelele de protec¡ie, plantate de fermieri. În consecin¡å, lucråtorii ANIF au transferat salcâmii ¡åranilor în posesia OIF-urilor jude¡ene, chiar dacå acei salcâmi nu au fost planta¡i de nimeni. S-a fåcut o altå na¡ionalizare? Rolul benefic al perdelelor de protec¡ie este demonstrat de peste 100 de ani de acad. Gh. Ionescu-ªi¿e¿ti ¿i Marin Dracea. Perdelele de protec¡ie ar trebui înfiin¡ate în primul rând în zonele cu pericol de de¿ertificare, dar ¿i acolo unde fermierii, la sfatul speciali¿tilor, doresc acest lucru.

Sunt ¿i multe terenuri degradate, care pot fi împådurite. În forma finalå a PNRR existå un program ambi¡ios de împåduriri (inclusiv perdele de protec¡ie), la care am colaborat cu cei de la Ministerul Mediului, de aproximativ 1 miliard euro. - Unele asocia¡ii au dat în judecatå Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. Cine a gre¿it acolo? Se impuneau luate o serie de måsuri administrative, reglementåri ¿i verificåri, pentru ca societå¡ile de ameliorare (care elibereazå certificate de origine) ¿i asocia¡iile care efectueazå controlul oficial al produc¡iilor så aibå o activitate cât mai corectå. De ce? Pentru cå statul plåte¿te zeci de milioane în fiecare an pentru aceste activitå¡i. 40 milioane lei în 2021, pânå în noiembrie, ¿i peste 240 milioane lei în perioada 2015-2020. Pe baza acestor eviden¡e, MADR a plåtit în perioada 2015-2020 sprijin cuplat zootehnic în valoare de 893 milioane euro. Cumpåråtorul trebuie så aibå certitudinea cå prime¿te un reproducåtor de origine ¿i care nu transmite genetic scrapie. Au fost numeroase sesizåri în ultimii ani pe tema certificatelor false, iar din 2017, controale ale Direc¡iei Generale de Control, Antifraudå ¿i Inspec¡ii, care au constatat mari nereguli. Mai mult, în august 2021, DNA a solicitat ANZ sprijin tehnic pentru derularea unor anchete, unele urmate de trimiterea în judecatå a mai multor fermieri ¿i reprezentan¡i ai statului. De aceea, am demarat ¿i la MADR, controale atât la ANZ, cât ¿i la societå¡ile în cauzå. Acest lucru a deranjat. Au fost nemul¡umiri ¿i când am vrut så spargem monopolul acestor societå¡i care fac ameliorare. Så aibå posibilitatea så facå ameliorare la animale ¿i al¡i fermieri care nu sunt de acord cu Profitul Agricol 48/2021

INTERVIU asemenea ¿mecherii. Din påcate, conducerea ANZ, care încerca så facå ordine, a fost schimbatå din prima zi dupå ce am plecat de la minister. - Repro¿uri a¡i avut ¿i pentru legile reproduc¡iei la porc ¿i la pasåre. Cum trebuia procedat aici? Ca så pui în aplicare aceste legi, trebuie bani, foarte mul¡i bani. Anul trecut, to¡i banii i-am dirijat cåtre despågubiri pentru secetå: 900 milioane lei ¿i scheme de despågubiri Covid (411 milioane lei ¿i 170 milioane euro). Iar anul acesta, bugetul a permis doar desfå¿urarea programelor aflate în derulare. În plus, în cazul porcului, pânå nu dispare pesta porcinå africanå, nu putem vorbi de relansarea cre¿terii porcului. Din cele 3,6 milioane locuri de cazare pentru porc la îngrå¿are existente, doar 800.000 sunt ocupate, restul fiind în ferme falimentate ¿i închise din cauza bolii. - Cum putem så ajutåm ferma de familie, despre care se vorbe¿te a¿a de mult? Ferma de familie o putem ajuta în urmåtorul mod. ªi o facem. Din plå¡ile directe, 10% så se redistribuie doar cåtre fermele mici. În forma PNS discutatå ¿i agreatå în luna noiembrie 2021 cu fermierii, asta se spune. Deci plata la ha mai mare, pentru fermele pânå la 300 ha. În Programul de tranzi¡ie (2021-2022), existå linie de finan¡are separatå pentru ferma de familie. 87 milioane euro (26,1 milioane euro pentru zona montanå). Pentru måsurile de sprijin al investi¡iilor din Programul de tranzi¡ie (760 milioane euro), fermele de familie, fermele medii sunt mai eligibile decât fermele mari, care au o dimensiune economicå de peste 250.000 S. O. (standard output). Fermierii mici, care se asociazå în cooperative, au ¿i punctaj mai mare ¿i intensitate de sprijin mai mare cu 20%, pentru toate måsurile. - Cât de importantå este rela¡ia dintre ministru ¿i premier? Am avut ocazia så lucrez cu doi premieri diferi¡i din acest punct de vedere. Cu Ludovic Orban a fost foarte u¿or de lucrat, de¿i am prins un an 2020 foarte dificil, cu criza sanitarå, dar ¿i cu o secetå cumplitå Profitul Agricol 48/2021

în sud-estul ¡årii. Ne-am întâlnit de multe ori la Guvern cu diferite asocia¡ii de fermieri. Avea råbdare så asculte, în¡elegea repede ¿i am avut oricând un sprijin acolo. Prima formå a PNRR, acceptatå de întreg guvernul Orban ¿i trimiså în noiembrie 2020 la Comisie, avea douå mari proiecte pentru agriculturå: Un proiect complex privind infrastructura de gestionare a apei (iriga¡ii, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea de¿ertificårii, sistem antigrindinå ¿i stimularea precipita¡iilor) de 6,5 miliarde euro. Un proiect de 700 milioane euro, pentru construirea a 8 depozite regionale (platforme logistice), cu dublu rol. Acolo urma så fie depozitatå rezerva de alimente pentru situa¡ii deosebite. Acelea¿i depozite så se lege într-o re¡ea na¡ionalå cu alte depozite existente ¿i viitoare, ale procesatorilor, ale cooperativelor etc. ¿i så se creeze o re¡ea de colectare, depozitare, distribu¡ie a produselor române¿ti care så fie operatå de cåtre agen¡i economici români. Statul så supravegheze doar aceastå re¡ea. Cu Florin Cî¡u premier, situa¡ia s-a schimbat. La începutul anului 2021, bugetul MADR a fost de 60% din execu¡ia bugetarå a anului 2020, iar la rectificarea din august, nu am primit mai nimic. Ca atare, ANT a fost anul acesta doar 50% fa¡å de anul trecut. De¿i negociasem ¿i ob¡inusem la Bruxelles continuarea acordårii acestui sprijin pânå în 2027, ¿i în noul PNS. Iar despågubirile de secetå pentru culturile recoltate în toamna 2020 nu a vrut så le bugeteze. Cel mai grav a fost faptul cå, în forma finalå trimiså la Comisie, a fost de acord cu scoaterea ambelor proiecte mari pentru agriculturå ¿i înlocuirea lor cu alte prioritå¡i. Deci, adevårul este cå proiectul de gestionare a apei pentru agriculturå nu a fost respins de Comisie. El nu a fost cuprins în forma finalå a PNRR, trimiså în aprilie 2021.

a consemnat Viorel PATRICHI 21

Predic]iile lui Cezar

Grâul, “împu[cat” de Federal Reserve Grâu

Porumb

Floarea-soarelui

Anticipând parcå anun¡ul Federal Reserve a SUA cu privire la starea infla¡iei ¿i nivelurile politicii monetare din 2022, Euroonext ¿i CBOT s-au înro¿it la propriu. Cea mai mare scådere s-a înregistrat la grâu, cu 31 c/bu, adicå de 11,4 doalri, pe pia¡a americanå, în timp ce Euroonext a închis într-o scådere de peste 8 euro. Vineri, 17 decembrie 2021, Portul Constan¡a a închis la 271272 euro/tonå. Pre¡ul grâului furajer este la un ecart de 11 euro/tonå. Diferen¡a între nivelul pe care-l doresc cumpåråtorii de grâu din bazinul Mårii Negre ¿i cererea de pre¡ pentru marfå, adicå BID ¿i ASK, este de 4-5 dolari/tonå. În acest context, înregistråm ¿i o licita¡ie în Algeria, de circa 700.000 tone achizi¡ionat la un nivel mediu de 373 dolari/tonå. Iordania a achizi¡ionat 60.000 tone de grâu recoltå nouå, la 327,5 dolari/tonå, cu livrare iulie 2022. Nivelul este unul care reflectå 259,5 euro/tonå FOB Constan¡a. Corectat cu costul de fobbing, avem 254 euro/tonå în paritatea CPT Constan¡a, fårå marja exportatorului incluså. Iranul a achizi¡ionat 500.000 tone de grâu cu livrare ianuarie-februarie 2022, origine Rusia, Germania ¿i ºårile Baltice.

Indica¡iile porumbului în paritatea CPT Constan¡a se situeazå la nivelul de 233 euro/tonå. Porumbul nu a fost atât de impactat precum grâul, fondurile de investi¡ii nefiind atât de expuse în cuantum de pozi¡ii net long. Astfel, diferen¡a negativå a fost ini¡ial de 5 euro, dupå care, în mod succesiv, indica¡iile au revenit la valoarea precizatå. Ucraina se îndreaptå cåtre un poten¡ial de 43,7 mil. tone din 5,47 mil. hectare, având o estimare de productivitate de 8 tone/ha. Dupå aducerea la STAS, vor råmâne cam 41 mil. tone, cu 3 tone peste estimarea USDA ¿i a noastrå. Acest aspect va debalansa mult mai rapid nivelul pre¡ului din bazinul Mårii Negre.

Indica¡iile semin¡elor de floareasoarelui sunt la nivelul de 620-630 dolari/tonå în paritatea CPT Constan¡a, dupå ce lipsa cumpåråtorilor din bazinul Mårii Negre (¿i ne referim la uleiul brut) a fåcut ca pre¡ul acestuia din urmå så scadå pânå la nivelul de 1.310 dolari/tonå, o diferen¡å de nivel de 100 dolari/tonå. Lipsa cumpåråtorilor din bazin este alimentatå de acoperirea din punctul de vedere al cumpåråtorilor pentru luna decembrie 2021 ¿i par¡ial ianuarie 2022. Procesatorii sunt acoperi¡i pânå la sfâr¿it de ianuarie, iar fermierii au aceea¿i stare de a nu vinde marfa, chiar ¿i în condi¡iile de deteriorare a pre¡ului.

Orz Pre¡ul orzului în paritatea CPT Constan¡a s-a degradat ¿i el semnificativ, ajungând în 17 decembrie 2021 la 235 euro/tonå. Avem speran¡a cå fermierii ¿i-au lichidat stocurile, mai ales cå în perioada urmåtoare nu se våd poten¡iale tranzac¡ii majore în pia¡a orzului. 22

Soia

Indica¡iile boabelor de soia se situeazå pe un trend ascendent imprimat de vânzårile de soia americanå. Din inRapi¡å Indica¡iile rapi¡ei pentru secven¡a tervalul cel mai jos pe care l-am înregisFEB22 sunt în cre¿tere cu 6,5 euro/t, trat la 1.990 c/bu, închiderea din 17 deajungând la 729 euro/t. Portul Rotter- cembrie 2021 genereazå un nivel de dam indicå în data de 17 decembrie 1.285 c/bu, adicå 472,15 dolari. Dife2021 un nivel de pre¡ pentru uleiul de ra- ren¡a între cel mai de jos nivel ¿i cel de pi¡å în paritatea FOB de 1.510 eu- aståzi este de 31 dolari recupera¡i de ro/tonå, în cre¿tere cu 85 euro/tonå. boabele de soia. Cota¡ia soia în RomâAcest aspect ne indicå o lipså de aco- nia ar trebui acordatå cu cel pu¡in 20-25 perire la nivelul vânzårilor de ulei. De dolari/tonå fa¡å de nivelurile anterioare aceea, supralicitarea pentru acoperirea de 620 dolari, mai ales cå boabele de pozi¡iilor deschise este singura ac¡iune soia autohtone sunt non-GMO. pe care traderii o pot face în acest moCezar Gheorghe este consultantul ment. Cota¡iile semin¡elor de rapi¡å în Clubului Fermierilor pentru pia¡a paritatea FOB CVB sunt indicate la 807 cerealelor ¿i fondator Agri Column. dolari/tonå, în cre¿tere cu 5 dolari/tonå. Pentru a testa gratuit raportul Transformat în euro ¿i adus în paritatea såptåmânal Agri Column accesa¡i CPT, pre¡ul reflectå nivelul de 710 euro agricolumn.eu /tonå, fårå marja exportatorului incluså. Profitul Agricol 48/2021

CULTURI VEGETALE

Se vor putea folosi neonicotinoidele [i la floarea-soarelui ? Cearta politicå dintre Putere ¿i Opozi¡ie a intrat în for¡å pe terenul Agriculturii, subiectul fiind tratamentul semin¡elor de floarea-soarelui cu insecticide neonicotinoide. Acest tratament a fost interzis dupå preluarea guvernårii de cåtre PNL (fiind permis, în continuare, doar cel pentru porumb ¿i sfeclå de zahår), înså ministrul Chesnoiu merge pe ideea “totul sau nimic” ¿i anun¡å cå inten¡ioneazå så le ofere fermierilor români o nouå derogare ¿i pentru floare. Procedura implicå, înså, acceptul Comisiei Europene. Iar Alin Mitu¡a, eurodeputat USR, membru al Comisiei pentru Agriculturå a Parlamentului European, a interpelat Comisia Europeanå, punând chiar problema interzicerii complete a neonicotinoidelor. Demersul lui Mitu¡a nu este unul singular, ci implicå întreaga forma¡iune din care face parte. Postarea de pe contul public al europarlamentarului, prin care anun¡å interpelåri adresate Comisiei Europene ¿i ministrului Adrian Chesnoiu (aceasta din urmå semnatå ¿i de deputatul USR Alin Prunean, membru în Comisia pentru Agriculturå), este înso¡itå de o imagine în care, sub logoul USR, este scriså lozinca “Insecticidele care ucid albinele nu au ce cåuta în România!”. Cât a fost la guvernare, USR nu a avut o pozi¡ie explicit anti-neonicotinoide, dar acum e limpede cå ac¡ioneazå “la rupere”, încercând så-¿i ralieze suportul oficialilor europeni împotriva guvernårii de la Bucure¿ti. Cum era de a¿teptat, aceastå politicå nu este deloc pe placul fermierilor, care ¿i-au exprimat în fel ¿i chip enervarea pe re¡elele de socializare. Probabil cå enervarea va atinge cote paroxistice, dacå demersul lui Mitu¡a va avea efectul scontat, iar Comisia Europeanå chiar va impune MADR så nu mai emitå vreo derogare pentru folosi24

Unde se trimite solicitarea de derogare? DG Sante ¿i nu DG Agri este autoritatea europeanå care va analiza solicitarea României de acordare a autoriza¡iei de urgen¡å. Mihail Dumitru, director adjunct în DG Agri, spune cå DG Sante se poate consulta cu DG Agri, dacå se va considera cå sunt aspecte agronomice pentru care e nevoie de o opinie mai avizatå. rea neonicotinoidelor. Pe de altå parte, are MADR argumente, altele decât cele legate de dorin¡a fermierilor din sectorul vegetal, pentru a permite tratamentul semin¡elor de floarea-soarelui cu neonicotinoide? În interviul acordat Profitul Agricol, la scurt timp de la preluarea mandatului, Adrian Chesnoiu a invocat lipsa unei alternative eficiente de combatere a insectei endemice Tanymecus dilaticollis (rå¡i¿oara porumbului). În cazul în care Comisia Europeanå nu ar fi de acord cu

solicitarea României, ar trebui gåsite alternative pentru ca fermierii români så nu devinå mai pu¡in competitivi în compara¡ie cu confra¡ii din alte state membre: “Problemele cu care noi ne confruntåm nu se gåsesc în alte state. Dacå Bruxelles-ul are aceastå preocupare de eliminare a neonicotinoidelor din agricultura României, trebuie så vedem ce compensåri va plåti. Fiindcå, fårå compensa¡ii, fermierul român va deveni neperformant”, spunea ministrul.

Este acest argument suficient? În interpelarea pe care i-o adreseazå lui Chesnoiu, Mitu¡a ¿i Prunean invocå faptul cå, de¿i, în ultimii doi ani, România nu a mai acordat derogåri pentru folosirea neonicotinoidelor la tratamentul såmân¡å al culturii de floareasoarelui, s-au consemnat anul acesta produc¡ii-record, fapt ce ar ridica semne de întrebare legate de oportunitatea sau necesitatea unei astfel de måsuri. Så recunoa¿tem, argumentul este valid. Se ridicå, într-adevår, semne de întrebare: de ce au supravie¡uit culProfitul Agricol 48/2021

CULTURI VEGETALE turile, când în anii anteriori eram asigura¡i cå ne pa¿te apocalipsa, în lipsa tratamentului semin¡elor de floare cu neonicotinoide? Ignoråm anul 2020, când culturile au fost calamitate de secetå. Dar în 2021? S-a spus cå, în aceastå primåvarå, nu au fost condi¡ii favorabile pentru Tanymecus. Totu¿i, mul¡i fermieri au semnalat atacuri masive, precizând cå au reu¿it så ¡inå insectele sub control cu produse de contact, aplicate în vegeta¡ie. Pe surse, se aude cå, în realitate, fermierii respectivi ar fi ignorat interdic¡ia de tratare a semin¡elor de floare cu neonicotinoide, autoritå¡ile de control închizând ochii. Dar, deontologic, suntem obliga¡i så lucråm cu “materialul clientului”. Prin urmare, luând de bun ce ne-au transmis fermierii, care sus¡in cå au combåtut eficient Tanymecus cu insecticide de contact, rezultå cå existå, totu¿i, alternativå la neonicotinoide. Or, în aceastå privin¡å, Articolul 53 (Situa¡ii de urgen¡å în domeniul protec¡iei plantelor), al Regulamentului nr. 1107/2009 al Parlamentului ¿i Consiliului European privind introducerea pe pia¡å a produselor fitosanitare, e limpede: “În circumstan¡e speciale, statele membre pot autoriza, pe o perioadå de maximum 120 de zile, in-

troducerea pe pia¡å a unor produse fitosanitare destinate så fie aplicate în mod limitat ¿i sub control, atunci când se considerå cå astfel de måsuri se impun deoarece sånåtatea plantelor este amenin¡atå de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile”. Desigur, se poate interpreta ¿i termenul de mijloace rezonabile: existå oameni de ¿tiin¡å, precum entomologul Emil Georgescu, de la INCDA Fundulea, care sus¡in cå insecticidele de contact fac mai mult råu entomofaunei utile, implicit albinelor, decât eventualele reziduuri de neonicotinoide care ar transloca în polenul de floarea-soarelui. Totu¿i, genul acesta de aprecieri trebuie fundamentate prin studii de lungå duratå. Exact a¿a cum Uniunea Europeanå ¿i-a fundamentat decizia de interzicere a neonicotinoidelor, pe studiile de lungå duratå EFSA (Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå). Aceste studii EFSA, care sunt disponibile public, ¿i pe care le ¿i invocå eurodeputatul Mitu¡a, conchid, fårå echivoc, cå neonicotinoidele sunt insecticide sistemice, care ajung din semin¡e în polen ¿i de aici la albine, omorându-le. E adevårat, avem ¿i studiile noastre, române¿ti, coordonate de ASAS, care conchid cå reziduurile de neonicotinoide în polenul de floareasoarelui sunt ca ¿i inexistente - adicå, în concentra¡ie prea micå pentru a le provoca daune albinelor. Testele pe care se fundamenteazå aceastå concluzie au fost efectuate în laboratoare din stråinåtate, inclusiv din Germania. În genere, când douå studii se bat cap în cap, ar trebui realizat al treilea, mai aprofundat, pentru a se determina care e realitatea. Dar, în cazul neonicotinoidelor, studiile EFSA s-au fåcut deja cu repeti¡ie. Astfel, e prea pu¡in probabil ca studiul ASAS så determine o reevaluare a pozi¡iei Bruxeless-ului fa¡å de nocivitatea acestor substan¡e atât de controversate, mai ales în contextul unei tot mai drastice politici fa¡å de folosirea pesticidelor în agriculturå.

Robert VERESS Profitul Agricol 48/2021

Ministrul Chesnoiu a urmat pa¿ii procedurali înainte de a transmite Comisiei Europene solicitarea de avizare a derogårii pentru folosirea tratamentului cu neonicotinoide la semin¡ele de floarea-soarelui, porumb ¿i sfeclå de zahår. Dupå ce s-a consultat cu fermierii din sectorul vegetal, joi, 16 decembrie, i-a primit ¿i pe reprezentan¡ii apicultorilor. Pe lângå reprezentan¡ii Romapis (federa¡ie cu 2.078 de membri), au fost prezente douå organiza¡ii mai mici. Romapis s-a opus ideii de acordare a derogårii pentru utilizarea neonicotinoidelor, înså, conform comunicatului oficial al MADR, reprezentan¡ii celorlalte douå organiza¡ii “au afirmat cå nu existå studii ¿tiin¡ifice care så demonstreze existen¡a unei legåturi directe între scåderea randamentului familiilor de albine ¿i tratamentul cu neonicotinoide în culturile de primåvarå”. Ca atare, ministrul Chesnoiu a propus, nici mai mult, nici mai pu¡in, ca trei apicultori så realizeze un “proiect pilot”, timp de trei ani, mergând în pastoral cu familiile de albine la culturile tratate, “pentru a se verifica concret efectele neonicotinoidelor asupra albinelor”. “În felul acesta am putea avea o imagine relevantå asupra acestui aspect controversat, astfel încât pe viitor så putem ac¡iona în consecin¡å”. Fåcându-se cå uitå de EFSA, Chesnoiu solicitå un studiu empiric, realizat de apicultori, dând de în¡eles cå, pânå la finalizarea acestuia, va acorda derogåri la folosirea neonicotinoidelor, urmând så reevalueze situa¡ia peste trei ani. Conform aceluia¿i art. 53 al Regulamentului nr. 1107/2009, procedura derogårii prevede cå statul membru în cauzå informeazå de îndatå celelalte state membre ¿i Comisia cu privire la måsura adoptatå. Comisia poate solicita punctul de vedere al autoritå¡ii (EFSA) sau asisten¡å tehnicå ori ¿tiin¡ificå. Autoritatea înainteazå Comisiei punctul såu de vedere în termen de o lunå de la data solicitårii. Apoi, se ia o decizie de avizare favorabilå sau de respingere (în cazul din urmå, statul membru trebuie så renun¡e la autoriza¡ia de urgen¡å). 25

CULTURI VEGETALE perioada 21 decembrie 2021 - 15 ianuarie 2022

Cum va fi vremea ? Pe ansamblu, în acest interval va predomina o alternan¡å de zile normale sub aspect termic, cu perioade în care regimul termic al aerului va fi mai scåzut comparativ cu mediile climatologice, pe întreg teritoriul agricol al ¡årii. Se prognozeazå cantitå¡i de apå excendentare în aproape toate zonele de culturå, îndeosebi în primele zile ale perioadei. Totodatå, în intervalele cele mai reci vor putea predomina precipita¡iile sub formå de ninsoare, acestea fiind înso¡ite de intensificåri ale vântului. Gradul de aprovizionare cu apå pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnå, va prezenta valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime în Maramure¿, Cri¿ana, Banat, Oltenia, Muntenia ¿i Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Transilvania, izolat în sud-estul, estul ¿i centrul Moldovei.

Deficite de umiditate în sol (secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå) se vor înregistra în cea mai mare parte a Moldovei, izolat centrul ¿i estul Transilvaniei. Pe fondul regimului termic scåzut din aer ¿i sol, la culturile agricole se va înregistra starea de repaus biologic, pe aproape întreg teritoriul agricol. Totodatå, temperaturile minime din aer situate sub limitele biologice critice de rezisten¡å a plantelor (-7...-10...-15°C), vor putea afecta par¡ial aparatul foliar, prin brunificåri ¿i degeråturi ale vârfului frunzelor, în special la speciile de toamnå înfiin¡ate tardiv, precum ¿i pe terenurile agricole fårå strat protector de zåpadå sau cu strat superficial (sub 10 cm). Orzul ¿i grâul de toamnå se vor afla în diferite faze de vegeta¡ie, respectiv råsårire, formarea frunzei a treia ¿i înfrå¡ire.

Cultura de rapi¡å va înregistra înfrunzirea, în majoritatea zonelor agricole, plantele prezentând frunze bazale îngålbenite sau uscate par¡ial/total. Pomii fructiferi ¿i vi¡a-de-vie vor parcurge în continuare stadiul de repaus biologic, în toate planta¡iile. Condi¡iile agrometeorologice men¡ionate vor fi în general nefavorabile desfå¿urårii lucrårilor agricole în câmp (tåieri în vii ¿i livezi, fertilizåri, tratamente fitosanitare), în aproape toatå ¡ara. Recomandåri de specialitate: - Verificarea sistematicå a viabilitå¡ii plantelor la culturile de toamnå, precum ¿i a mugurilor de rod la speciile pomiviticole; Administrarea îngrå¿åmintelor organice ¿i efectuarea lucrårilor de între¡inere în vii ¿i livezi.

Daniel ALEXANDRU

{ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Profitul Agricol 48/2021

CULTURI VEGETALE

Azomure[ va investi în Emisiile totale ale Combinatului Azomure¿ au scåzut de la 2,73 milioane de tone, în 1990 (în echivalent CO2), la circa 800.000 tone în prezent. Iar planul pe urmåtorii cinci ani este så mai scadå cu 139.000 tone, în special prin cre¿terea eficien¡ei produc¡iei de amoniac ¿i proceselor energetice. Tot în plan e captarea ¿i stocarea a 200.000 tone CO2 în perioada 2025-2030. Harri Kiiski, directorul finlandez al Combinatului, anun¡å discu¡ii prospective pentru construirea unei fabrici de hidrogen, cu scopul de a produce amoniac verde. Dar asta se va întâmpla abia dupå 2030.

legåturå au toate astea cu agricultura? Azomure¿ furnizeazå jumåtate din îngrå¿åmintele folosite de fermierii români, iar importan¡a func¡ionårii Combinatului a fost relevatå de recentul anun¡ al opririi temporare a activitå¡ii, în urma cre¿terii pre¡ului gazului metan. În absen¡a produselor producåtorului târgumure¿ean, de¡inut de concernul elve¡ian Ameropa, pre¡urile îngrå¿åmintelor de pe pia¡a româneascå vor fi foarte mari. De mai mul¡i ani, to¡i producåtorii europeni de îngrå¿åminte au nevoie de diverse forme de sprijin financiar din partea Comisiei Europene pentru a supravie¡ui într-o pia¡å unde concureazå cu producåtori interna¡ionali care nu trebuie så se supunå acelora¿i rigori de mediu. Cele mai cunoscute forme de sprijin sunt certificatele verzi ¿i taxa antidumping pe importurile de îngrå¿å-

minte din afara spa¡iului comunitar. Înså acestea sunt pe cale så disparå. Numårul certificatelor verzi acordate gratuit va fi redus, treptat, începând din 2026, cu 10% anual, pânå la completa dispari¡ie, în 2036. Eliminarea taxei antidumping este chiar în perioada aceasta o temå analizatå de Bruxelles, la solicitarea CopaCogeca - organiza¡ia pan-europeanå a fermierilor având convingerea cå taxa nu face decât så îngroa¿e profiturile producåtorilor europeni de îngrå¿åminte. Înså certificatele verzi se ¿i tranzac¡ioneazå, iar pia¡a acestora va presa producåtorii ca Azomure¿ så continue så-¿i ecologizeze liniile de produc¡ie. Scopul va fi de a elimina în mediu din ce în ce mai pu¡ine noxe ¿i astfel så nu mai fie obliga¡i så investeascå în certificate verzi care så le permitå continuarea activitå¡ii. Aståzi, Combinatul plåte¿te 80 de euro pentru fiecare tonå de CO2 eliminatå în atmosferå.

Europa vrea så fie verde. ªi va fi Va fi un balans problematic, care o så se soldeze ¿i cu victime, din rândul producåtorilor europeni de îngrå¿åminte. Recent, conducerea Azomure¿ a organizat o conferin¡å de preså pentru a¿i prezenta situa¡ia curentå ¿i inten¡iile de viitor, în acest context, al “înverzirii” europene. Planurile UE ca Europa så devinå, pânå în 2050, primul continent neutru din punctul de vedere al emisiilor de noxe sunt un pic prea ambi¡ioase, spune Harri Kiiski, director general Azomure¿. El comparå discursurile mobilizatoare ¿i avangardiste ale Ursulei von der Leyen ¿i Frans Timmermans cu ale lui Martin Luther King sau John F. Kennedy. Ca så în¡elegem cå nu e persiflant, adaugå: “Dacå vom reu¿i så facem 50%

“Comisia Europeanå este fericitå cå pre¡ul energiei conven¡ionale a crescut, pentru cå acest fapt gråbe¿te tranzi¡ia spre hidrogen”, Harri Kiiski, director general Azomure¿. din ceea ce propune Comisia Europeanå, va fi bine pentru planetå. ªi se va face”.

Tranzi¡ia spre hidrogen Una dintre mantrele pe care le ve¡i auzi repetate des, în perioada urmåtoare, este cea a necesitå¡ii decarbonizårii sau tranzi¡iei spre hidrogen, respectiv a producerii de energie din surse regenerabile, nepoluante, care nu conduc la degajåri de CO2 ¿i alte gaze care cresc efectul de serå. Amoniacul, baza tuturor îngrå¿åmintelor, este produs din hidrogen ¿i azot. Hidrogenul este extras, în prezent, din gazul metan, compus din carbon ¿i hidrogen. Problema e cå, în urma procesului de separare a celor douå elemente, carbonul se combinå cu oxigenul atmosferic, rezultând dioxidul de carbon, mare parte a acestuia fiind eliminat, prin ardere, în atmosferå. Înså hidrogenul ar putea fi ob¡inut ¿i din alte combina¡ii în care se gåse¿te în naturå. Cea mai la îndemânå este apa. Hidrogenul poate fi extras din apå, prin electrolizå, înså consumul de energie electricå ar cre¿te de sute de ori. Din aceastå cauzå, procesul ar fi nefezabil, în acest moment, în cazul Azomure¿. În Profitul Agricol 48/2021

CULTURI VEGETALE

stocarea CO2

Germania, înså, electricitatea este la jumåtate de pre¡ ¿i amoniacul “verde” (ob¡inut din hidrogen extras din apå) e mult mai aproape de a deveni realitate. Pe de altå parte, electricitatea folositå la producerea amoniacului verde trebuie så fie, la rândul såu, verde. Azomure¿ ar avea nevoie de 430.000 de ha de panouri solare, adicå douå treimi din suprafa¡a jude¡ului Mure¿, pentru a produce hidrogen prin electrolizå. Deci, aceastå variantå este excluså. Pe de altå parte, Kiiski a aflat cå, în PNRR, ar fi prevåzutå construirea unei mini-centrale nucleare chiar în jude¡ul Mure¿. “Ar putea fi un plan fezabil, dar råmâne de våzut cum îl va întâmpina popula¡ia”.

Profitul Agricol 48/2021

Cât de verzi ne permitem så fim? Pânå una-alta, în timp ce Olanda ¿i Germania fac deja tranzi¡ia de la gaz la hidrogen (de la energia produså preponderent din gaz metan la cea produså din surse regenerabile), România abia face tranzi¡ia de la cårbune la gaz. Prin urmare, înainte de a produce amoniac verde, Azomure¿ va începe så producå amoniac “albastru”. Adicå, så capteze ¿i så stocheze CO2 rezultat în urma extragerii hidrogenului din gaz metan. Captarea se va realiza prin cre¿terea eficien¡ei energetice ¿i printr-o procedurå inovativå de extragere a calciului din roca fosfaticå, în procesul de produc¡ie al complexelor NPK. Calciul va fi folosit pentru legarea (captarea)

CO2 în carbonatul de calciu. Stocarea CO2 se poate face în rezervoare epuizate de petrol ¿i gaze, în straturi geologice sau acvifere saline, la adâncimi de cel pu¡in 800 de metri. Norvegia stocheazå CO2 în câmpurile de extrac¡ie a gazelor din Marea Nordului, Belgia, în câmpurile terestre.

Compara¡ia cu al¡i producåtori europeni de îngrå¿åminte În UE func¡ioneazå 34 de producåtori de îngrå¿åminte, dintre care 16 sunt membri ¿i 18 afilia¡i la asocia¡ia Fertilizers Europe. Aceasta colecteazå, anual, date referitoare la conformitatea cu cerin¡ele de mediu, le agregå ¿i apoi distribuie rezultatele sintetice cåtre membri. Azomure¿ e în ¡inta europeanå de reducere a noxelor cu 55% fa¡å de 1990, ¡intå pe care o va atinge, probabil, în 2023. În 2015 func¡iona deja mai ecologic decât media producåtorilor europeni. Steliana Petra¿, director de calitate ¿i mediu al Azomure¿, spune cå, în compara¡ie cu competitorii såi, producåtorul autohton stå bine ¿i foarte bine (sub medie) din punctul de vedere al scurgerilor de fosfor ¿i azot în apele uzate, în urma modernizårii sta¡iei de epurare a apelor uzate, în 2015. De asemenea, combinatul controleazå bine emisiile de praf (pulberi). Din procesul de combustie al gazului metan produce 895,4 kg CO2/tona de amoniac - o cifrå sub medie, maxima depå¿ind 2.000 kg CO2/t NH3. Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Hibridul P9889 a avut o produc]ie de peste 20 t/ha Pentru a testa productivitatea hibrizilor ¿i performan¡ele produselor de protec¡ia plantelor, Corteva înfiin¡eazå în fiecare an platforme demonstrative ce pot fi vizitate ¿i de agricultorii din respectivul areal.

na dintre platformele cunoscute este cea din zona Bråteiu, jude¡ul Sibiu, unde Teodor Aflat cultivå de peste 20 de ani hibrizi Pioneer. În luna octombrie a avut loc recoltarea porumbului. Cei 11 hibrizi Pionner, semåna¡i în data de 23 aprilie, au ob¡inut rezultate foarte bune. Motivul? Terenul ce are o valoare pedologicå ridicatå, priceperea fermierului, alegerea hibrizilor potrivi¡i, precum ¿i aplicarea unei tehnologii bine puse la punct. Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Corn & Soybean Corteva, recomandå o serie de hibrizi ce vor oferi produc¡ii ridicate: “Pentru zonå recomand în special 5 hibrizi de porumb. Primul este P9415, care face parte din grupa 330 FAO ¿i reu¿e¿te så ofere produc¡ii foarte bune. Este un hibrid ce trebuie semånat la densitatea de 75.000 plante recoltabile pentru a-i observa poten¡ialul corect. Are un ¿tiulete cu peste 16 rânduri, compact, soft-dent, care pierde apa foarte bine la maturitate. Al doilea este P9889, despre care

“La cultura porumbului, peste 60% din suprafa¡å o semån cu hibrizi Pioneer, înså ¿i la culturile de floarea-soarelui, soia, rapi¡å, apelez la genetica Pioneer. De asemenea, achizi¡ionez produse ¿i pentru protec¡ia plantelor, dar ¿i erbicide”, spune Teodor Aflat.

¥n acest numår ne vom opri asupra tehnologiei de culturå a hibridului P9889. Astfel, în ferma lui Teodor Aflat, terenul a fost arat în toamnå ¿i frezat cu combinatorul în primåvarå. Planta premergåtoare a fost sfecla de zahår, motiv pentru care a råmas în sol o mare cantitate de substan¡e nutritive ¿i o bunå afânare a acestuia. Densitatea la semånat a fost de 87.000 plante/ha. Cultura a fost erbicidatå preemergent ¿i postemergent în vegeta¡ie cu Principal Plus. Au fost aplicate frac¡ionat îngrå¿åminte chimice: la semånat 18:46 - 200 kg, iar în vegeta¡ie uree - 200 kg. cred cå va deveni cel mai vândut hibrid de porumb din România. Poate fi cultivat în întreaga ¡arå. Este un hibrid care a demonstrat în ultimii ani o adaptabilitate impresionantå la condi¡iile de culturå din ¡ara noastrå. Tolereazå foarte bine seceta ¿i ar¿i¡a, are nevoie de densitate, deoarece trecerea de la 65.000 b.g/ha la 75.000 b.g/ha poate aduce un plus de produc¡ie de peste 15%.

P9757 este un hibrid cu o stabilitate impresionantå ¿i nu are preten¡ii ridicate fa¡å de fertilitatea solului, nici în ceea ce prive¿te densitatea la semånat. Oferå produc¡ii foarte bune ¿i în anii cu precipita¡ii scåzute.

Produc¡iile ob¡inute în locul demonstrativ P8812 16.716 kg/ha P8834 17.598 kg/ha P9241 18,627 kg/ha P9415 20.098 kg/ha P9610 19.313 kg/ha P9889 20.637 kg/ha P9903 18.480 kg/ha P9757 20.441 kg/ha P0023 20.724 kg/ha P9960 19.414 kg/ha P9978 20.686 kg/ha

De asemenea, s-au aplicat în vegeta¡ie îngrå¿åminte foliare (microelemente), dar ¿i stimulatori. În ceea ce prive¿te precipita¡iile, în perioada aprilie-septembrie în zonå sau înregistrat peste 550 l/mp.

P9911 este deja consacrat în România. A fost cel mai bine vândut hibrid în anul 2021. Face parte din grupa de maturitate FAO 410 ¿i aduce produc¡ii foarte bune. Este unul dintre cei mai cåuta¡i hibrizi pentru procesare pentru cå îndepline¿te o serie de indici foarte importan¡i, motiv pentru care unii procesatori plåtesc ¿i bonusuri. Are nevoie de condi¡ii foarte bune de culturå, de fertilizare corespunzåtoare. P0217 ar trebui så se regåseascå în majoritatea fermelor, deoarece, într-un an ca acesta, va ob¡ine o produc¡ie superioarå. Este un hibrid de geneticå nouå, cu inser¡ie adâncå ¿i rahis sub¡ire.” Profitul Agricol 48/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Lumea porcului s-a pr\bu[it Cre¿terea porcului este pe marginea pråpastiei în toatå Europa. Sunt mai multe motive: pesta porcinå africanå, pandemia, scumpirea fårå precedent a inputurilor ¿i a energiei, “mofturile” pie¡ei chineze etc.

ultimul consiliu de mini¿tri, pe 12-13 decembrie, mai multe state, în frunte cu Cehia, au cerut Comisiei Europene så intervinå pentru salvarea cre¿terii porcului. Nu ¿i România, cea mai afectatå ¡arå de PPA. Nu au luat atitudine nici Germania, care a invadat spa¡iul european cu carne la pre¡ de dumping, nici Spania, singura ¡arå din Uniune care mai exportå în China. Conform EUROSTAT, în a 47-a såptåmânå a acestui an, pre¡ul mediu în UE pentru carcasele de porc în depozite frigorifice (clasele de carcaså S-E) a fost de 131,1 EUR/100 kg. Este cu 5,4% mai pu¡in fa¡å de aceea¿i perioadå a anului precedent. Pre¡ul purceilor pentru aceea¿i såptåmânå a fost de 29,9 EUR/purcel. În compara¡ie cu anul precedent, s-a înregistrat o scådere de 16,2%. În general, situa¡ia din sectorul cårnii de porc din UE este foarte gravå de multe luni ¿i nici perspectiva nu e pozitivå. Comparativ cu anul 2017, pre¡urile actuale ale cårnii de porc în UE sunt mai mici cu aproximativ 30% ¿i råmân la un nivel extrem de scåzut, sub costurile de produc¡ie, ceea ce amenin¡å

înså¿i existen¡a sectorului. “Sectorul porcilor din UE se aflå întro crizå profundå, iar UE trebuie så reac¡ioneze acum, crede Marieta Verde¿, care de¡ine func¡ia de secretar general la Asocia¡ia Românå a Cårnii. În 2016, situa¡ia a fost, de asemenea, dificilå ¿i UE a salvat-o folosind måsuri specifice ¿i sprijin financiar. Aståzi, nu trebuie så dezamågim sectorul ¿i trebuie så-l salvåm. Comisia Europeanå e singura institu¡ie a UE care poate lua måsuri eficiente. Prin urmare, pentru a contracara perturbarea pie¡ei ¿i pentru a ajuta sectorul porcilor din UE så supravie¡uiascå, Republica Cehå solicitå Comisiei Europene så întreprindå imediat måsuri urgente ¿i concrete, în special, pentru a introduce måsuri excep¡ionale de sprijin din partea UE, în conformitate cu regulamentul Organiza¡iei Pie¡ei Comune.”

O fermå de porci nu mai valoreazå nimic Cåtålin Ene are fermå de porci la Coste¿ti, jude¡ul Arge¿. “Pe noi nu ne

afecteazå deocamdatå criza energeticå. Pe noi ne afecteazå pesta porcinå africanå. Energia nu are o pondere foarte mare în costul de produc¡ie. Curentul electric este nesemnificativ fa¡å de cheltuielile cu furajul. Aici pre¡ul cerealelor este o componentå majorå. Iar cei care fac numai culturå mare au necazuri din cauza scumpirii îngrå¿åmintelor chimice. ªi iar ajungem la energie. Cre¿terea porcului în România este terminatå. Mi-au distrus ferma din cauza pestei porcine africane ¿i nu am mai populat. Cred cå am luat o decizie foarte bunå fiindcå avem colegi care au au repopulat degeaba. Aveam fermå integratå, cu 25.000 de porci. Pe to¡i i-am pierdut. Societatea danezå “Dan Bred” tot din Coste¿ti a fost contaminatå a doua oarå. ¥n¡eleg cå nu mai populeazå nici ei. Am råmas cu abatorul ¿i cumpår porci vii din import, dar ¿i din România. Celelalte ¡åri europene acordå subven¡ii foarte mari ¿i de aceea stråinii î¿i permit så vândå sub pre¡ul de produc¡ie în România. Î¿i permit så sus¡inå pânå ¿i transportul în ¡ara noastrå. Este practic pre¡ de burså.

Profitul Agricol 48/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR important, el poate explica. Dar în realitate el face presiuni så nu se omoare porcii ¡åranilor fiindcå ei aduc voturi ¿i pentru el, ¿i pentru partid. La anul vom face o campanie de informare din sat în sat, din poartå în poartå. Educa¡ia se face unul la unu.”

Pierderea produså de moartea animalelor depå¿e¿te 10 milioane de euro. Pierderile din business nici nu le mai evaluez”, spune Adrian Balaban. O fermå de porci nu mai valoreazå nimic acum fiindcå o asemenea afacere nu mai conteazå. Dacå vrei s-o vinzi, nu ¡i-o ia nimeni. Toate capacitå¡ile noastre au ajuns zero ca valoare.”

A pierdut peste 10 milioane de euro Doctorul Adrian Balaban de¡ine o mare fermå de porci la Cåzåne¿ti, jude¡ul Ialomi¡a, ¿i este pre¿edintele Cooperativei Sili¿tea Produc¡ie Suine de la Glodeanu-Sili¿tea, jude¡ul Buzåu. Drama pe care o tråie¿te din cauza pandemiei de pestå porcinå africanå este greu de descris. “Ne-a lini¿tit pesta, ne-a pus pe butuci. Spål grajduri, dezinfectez, nu må mai ocup de porci. Ca to¡i porcarii din România, nu ne mai ocupåm de cre¿terea porcilor. Ne ocupåm de igienå, de curå¡enie, de biosecuritate. Am repopulat doar ferma distruså anul trecut, dar cele din acest an au råmas goale. Am trei ferme goale, din care douå ferme cu 5.500 de scroafe cu bunici, stråbunici. E dezastru... Pierderea produså de moartea animalelor depå¿e¿te 10 milioane de euro. Pierderile din business nici nu le mai evaluez”, spune Balaban. Apreciazå inten¡ia ministrului Adrian Chesnoiu de a aloca bani pentru ferme de 1.200-3.000 de scroafe. “Dacå nu se face nimic pentru a controla pesta porcinå africanå, nu mai face Profitul Agricol 48/2021

nimeni investi¡ii în porci. Vå spun, eu personal nu mai am asemenea stomac. Situa¡ia a scåpat de sub control. Situa¡ia este gravå în toatå Uniunea Europeanå. În Occident, starea de spirit e disperatå fiindcå Germania nu mai poate exporta în China ¿i atunci a invadat lumea cu carne de porc ieftinå. În ultima vreme, pre¡ul a început så creascå ¿i în Germania ¿i vom vedea ce va mai fi. Se vor închide foarte multe ferme ¿i acolo.” Impactul scumpirilor în lan¡ va lovi toate fermele. “Toate costurile fixe, care erau cele mai previzibile, s-au dat deja peste cap, spune Adrian Balaban. Pre¡ul cerealelor a crescut, de asemenea. Guvernul trebuie så intervinå cu ajutoare de stat, altfel nu se mai poate. Acum, ne aflåm într-un fel de iner¡ie a lucrurilor. Starea noastrå este exasperatå, nu ne-am putut imagina cå se poate ajunge aici. Pe de altå parte, cerere de carne existå. Pre¡ul porcului a ajuns la 6,5-7 lei kilogramul, dar eu nu prea am ce vinde. Stau cu zeci de mii de porci bloca¡i în ferme din cauza focarelor, chiar dacå animalele mele nu au nimic.” Blocajele provoacå paguba cea mai mare, iar nu pesta, crede Balaban. “Trebuie luate ni¿te måsuri asumate de toatå societatea. Trebuie explicatå situa¡ia pe în¡elesul tuturor. Problema nu se rezolvå prin Legea porcului. Legi avem o mie, trebuie doar aplicate. Primarul comunei are rolul cel mai

Scumpirea energiei agraveazå situa¡ia porcului Alex Gruia, director general la Eurofarm Invest, Ghimpa¡i, jude¡ul Giurgiu, s-a lecuit ¿i el. “Noi avem sistem automatizat de alimentare, încålzire ¿i de adåpare a porcilor. De aceea, cheltuielile noastre energetice atârnå greu în procesul de produc¡ie. Criza energeticå va duce la cre¿terea pre¡urilor, iar acest lucru va umfla întregul val infla¡ionist la nivelul Uniunii Europene. Eu folosesc numai curent electric. Facturile au crescut cu cel pu¡in 30%, dar la mine majorårile sunt ponderate fiindcå negociez anual energia pentru toate activitå¡ile pe care le întreprind într-un grup de consumatori. To¡i ne cumulåm consumurile ¿i ajungem så negociem o mare cantitate de energie electricå la un pre¡ avantajos.” Alex Gruia observå un paradox al pie¡ei: pre¡ul cårnii de porc la poarta fermei scade, în timp ce pre¡urile energiei, inputurilor, furajelor cresc. “ºårile occidentale au o productivitate mai mare decât noi în cre¿terea porcului, în condi¡iile în care î¿i asigurå necesarul de consum intern în propor¡ie de 100%, explicå el situa¡ia. Pesta porcinå africanå din Germania, Belgia face ca anumite pie¡e så cadå. Prin urmare, supraproduc¡ia lor, care nu mai are desfacere în afara UE, invadeazå ¡årile din partea de est a Europei. Marfa perisabilå trebuie vândutå la un moment dat cu orice pre¡, altfel se transformå în de¿eu ¿i asta înseamnå alte costuri. Viorel PATRICHI 33

Concuren]a neloial\

pentru fermele de porci Pesta porcinå africanå a aprins un conflict mai vechi între marii ¿i micii crescåtori de suine. Dacå primii respectå normele de biosecuritate ¿i plåtesc impozite ¿i taxe la stat, cealaltå categorie lucreazå în general la negru ¿i poartå animalele prin toatå ¡ara. Iar la mijloc a ajuns gospodåria ¡åråneascå, unde mai vezi un porc-doi pentru Cråciun ¿i pentru copiii pleca¡i la ora¿.

utoritå¡ile vorbesc la general despre “porcii din gospodåriile popula¡iei” (“gepeuri”) atunci când prezintå vectorii de råspândire a pestei porcine africane, amestecându-i pe samsari cu ¡åranii. Tensiunile au devenit atât de puternice, încât ANSVSA ¿i Ministerul Agriculturii au ajuns deja la al cincilea proiect de lege a porcilor ¿i nu reu¿esc så impunå niciunul.

Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR), consid34

erå cå 80% din carnea de porc, vândutå în aceastå perioadå, provine din import. În paralel, continuåm så omorâm porci perfect sånåto¿i sau blocåm ferme indemne de boalå de teama pestei porcine africane. Doar pentru cå, pe o razå de un kilometru, se aflå un focar. Marii producåtori pun pierderile ¿i pe seama micilor crescåtori care vând porci în aceastå perioadå. În consecin¡å, se contureazå douå pie¡e de porci: pia¡a fermelor comerciale, autorizate sanitar-veterinar, care vând animalele la abator cu 6 lei kilogramul în viu, ¿i pia¡a crescåtorilor care lucreazå la negru ¿i care vând direct cumpåråtorului. “Exact din aceste motive noi nu reu¿im så vindem cåtre abatoare cu un pre¡ mai mare de 6 lei pe kilogramul în viu, iar pe pia¡a cealaltå, kilogramul este dublu sau aproape triplu”, spune Ioan Lado¿i. Ca så nu-i prindå poli¡ia cu matrapazlâcuri, samsarii vând porci pe... internet, folosind limbaje codificate. Pre¡ul unui kilogram de carne în viu pe platformele de vânzåri a ajuns la 12-16 lei. “Din acest punct de vedere, avem o concuren¡å neloialå aici. Vindem carnea de porc în viu la 6 lei/kg, dar, în acela¿i timp, plåtim ¿i taxe, ¿i impozite pe vânzårile respective”, avertizeazå

pre¿edintele APCPR. El spune cå, în acest an, România a pierdut peste 600.000 de animale din cauza PPA, porci care ar fi trebuit så asigure necesarul din ¡arå. “Din påcate, acoperim destul de pu¡in din consumul intern din cauza pestei porcine africane. Numai în lunile care s-au scurs din acest an, au fost eutanasiate 600.000 de animale care ar fi trebuit så ajungå acum în galantare, iar acest lucru a condus la o reducere semnificativå a sacrificårilor lunare din abatoarele autorizate. Dacå, anterior, aveam undeva la 80.000 de porci sacrifica¡i într-o såptåmânå în România, acum s-a ajuns la 65.000 de porci.” Ioan Lado¿i reaminte¿te cå, în acest an, am pierdut 40% din efectivele de scroafe, ceea ce înseamnå cå, în 2022, vom avea cu 1,5 milioane de porci mai pu¡ini. “Este o treime din ce produceam într-un an, iar asta va conduce la o cre¿tere ¿i mai mare a importurilor de carne de porc anul viitor.” Am sesizat aici o micå discordan¡å: dacå fermele noastre mai pot acoperi doar 20% din necesarul intern de carne, nu cumva concuren¡a neloialå o provoacå mai ales importatorii care Profitul Agricol 48/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR aduc carcase de oriunde? “Dacå luåm în cosiderare cå jumåtate din porcii României se aflå în cote¡ele micilor crescåtori, a¿a este, de¿i nu i-a numårat nimeni. Este o estimare a autoritå¡ilor. Alta mai bunå nu avem. Nu toatå lumea face comer¡ cu porci, dar, pe OLX, se vând porcii folosindu-se cuvinte mascate. Nimeni nu va impozita to¡i porcii, ca så ajungem la adevår. Noi am estimat cå doar 20-30% din necesarul de carne este asigurat de fermele comerciale. Restul cårnii vine din import. E foarte greu de dovedit dumpingul. Consiliul Concuren¡ei ne-a cerut så aducem dovezi. Este extrem de convenabil så faci un business cu import de carne de porc.” Fermierii stråini vând la limita pre¡ului de cost cu o zi-douå înainte de termenul de expirare. Poate chiar mai ieftin, ca så scape de carnea veche fiindcå îi costå prea mult incinerarea, neutralizarea. “Ei vor så scape ¿i de costurile congelårii. Deoarece carnea congelatå va avea un pre¡ mult mai mic decât carnea proaspåtå. Cå aduc ¿i carne congelatå, o decongeleazå ¿i o vând drept carne proaspåtå este o altå chestiune”, spune Ioan Lado¿i. Pe pia¡a din România, se vinde frecvent ¿i carne de vier. Cumpåråtorul aflå abia acaså. “Nu poate reglementa nimeni aceastå problemå. Tendin¡a europeanå este så nu se mai castreze porcii. Acea carne este preponderent din Spania. Corect ar fi din partea retailerului så facå aceastå precizare pe eticheta produsului.” Pe de altå parte, ministrul Adrian Chesnoiou nu sprijinå noua lege a porcului, chiar dacå a fost votatå de coali¡ie

în Senat. “Probabil din acela¿i motiv pentru care nu au votat niciun fel de lege privind cre¿terea porcului. Nu interzice nimeni cre¿terea scroafelor de cåtre ¡årani, li se cere doar så se înregistreze. Atât. Dar sunå a scandal dacå se interzice. În fiecare comunå existå doi-trei gospodari care au douå-trei scroafe. De aceea, trebuie o asemenea lege. Fermele comerciale au linii de hibrizi foarte performante. Dacå iei un purcel de acest gen, va cre¿te tot în 12 luni dacå îl hråne¿ti cu ¡ârâita, numai cu porumb, fårå proteinå. Nu existå chestiuni de adaptare. Obiectivul fermei industriale este ca purcelul så creascå repede ¿i ieftin. Evident, cå are alt gust porcul de un an. Gustul cårnii de porc stå în gråsimea intermuscularå (aflatå între fasciile de mu¿chi) ¿i intramuscularå. De-acolo vine gustul dulce, restul e poveste.”

Legea reproduc¡iei o nouå dedica¡ie? Legea reproduc¡iei nu se aplicå încå. Ministrul Chesnoiu vrea så creascå efectivele în România cu 100.000 de scroafe, inten¡ioneazå så finan¡eze ferme cu minim 1.200 de scroafe, pânå la 3.000. “Este pur ¿i simplu o abera¡ie strategicå. România nu poate så-¿i dubleze numårul de scroafe în 3 ani. Chiar dacå Guvernul ar da to¡i banii din lume: nu are de unde aduce atâtea scrofi¡e. Eu ¿tiu foarte bine pia¡a asta. Produc¡ia din Spania, Germania, Olanda, Danemarca, Ungaria este calatå preponderent pe necesarul intern de scrofi¡e, iar nu ca så exporte la al¡ii. Iar dacå e så vândå, toate companiile mari de gene-

ticå din lume preferå så ducå purcei în Rusia, unde pre¡ul a ajuns triplu. China este o altå pia¡å tentantå pentru marile companii de geneticå. Chinezii au gåsit se pare ni¿te metode mai potrivite ca så ståpâneascå pesta porcinå africanå”, explicå Ioan Lado¿i.

Boala cu care murim Vaccinul spaniolilor se aflå în testare. Pesta porcinå africanå poate lovi unde nu te a¿tep¡i, cum s-a întâmplat la ferma lui Dimitrie Muscå, de¿i nu exista niciun focar în tot jude¡ul Arad. “Fermele comerciale, care au un program de biosecuritate foarte bine pus la punct, cu greu pot fi contaminate de oameni. Dar dacå ai lanuri de porumb în jur, când pådurea este aproape, boala poate fi aduså ¿i de un ¿obolan, o pasåre råpitoare, care s-a hrånit dintrun cadavru de mistre¡ contaminat. ªobolanii intrå oriunde, oricât ne-am strådui noi cu programele de deratizare”. Mistre¡ii continuå så fie vectorul principal de diseminare a bolii, dar ANSVSA a gåsit explica¡ia justå: “În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistre¡i se sting dupå cel pu¡in 2 ani de la apari¡ia lor”. Conform acestei butade, ar trebui så avem de-acum numai mistre¡i sånåto¿i, dar tot ANSVSA anun¡å cå doar prin Bucure¿ti nu s-au gåsit mistre¡i bolnavi. În rest, e jale. Jude¡ele frunta¿e sunt Teleorman (492 de mistre¡i gåsi¡i mor¡i ¿i 50 de mistre¡i vâna¡i) ¿i Giurgiu (210 mistre¡i gåsi¡i mor¡i de pestå ¿i 105 mistre¡i vâna¡i). Viorel PATRICHI

ªi englezii omoarå porci sånåto¿i... “Am omorât 120.000 de animale din cauza Brexitului, spune Meryl Ward, care administreazå o fermå din Lincolnshire. Situa¡ia este nebunå, de neîn¡eles. Nu avem lucråtori în abatoare. Personalul a scåzut cu 15% dupå Brexit. Este la fel de grav cum este criza benzinei.” Premierul Boris Johnson, care este un pionier al Brexitului, råmâne optimist: “Lipsa de personal din anumite sectoare îi va obliga pe angajatori så îmbunåtå¡eascå salariile ¿i condi¡iile de muncå. De prea mult timp, afacerile se bazeazå pe imigran¡i ieftini”. A¿a cå englezii vor pune mâna pe bardå... Profitul Agricol 48/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vaca de lapte î[i m\nânc\ pre]ul Din cauza cre¿terii pre¡urilor la furaje ¿i la energie, din cauza låcomiei retailerilor, cea mai grea activitate din zootehnie a ajuns în impas. Vaca de lapte este într-un real declin, mai ales cå pre¡ul laptelui la poarta fermei a råmas acela¿i sau chiar a scåzut. Dacå situa¡ia se men¡ine la fel încå un an, mul¡i fermieri vor abandona munca la galere ¿i vor prefera så vândå cerealele, a¿a cum fac cei mai mul¡i agricultori. Am discutat cu zeci de fermieri ¿i to¡i afirmå acela¿i lucru: vaca de lapte î¿i månâncå pre¡ul ¿i provoacå pagube. “Dupå cum au ajuns pre¡urile acum, suntem pe minus la lapte. Eu îl vând cu 1,70 de lei litrul. Ar trebui så fie cel pu¡in 2 lei litrul ca så ne redresåm cât de cât”, spune Aurel Placinschi, fermier cu multå experien¡å în domeniu. În total, are 600 de vaci, din care mulge 250. Animalele frumoase au spa¡ii largi unde så se poarte liber. Este o fermå care a progresat lent ¿i sigur în timp. A ajuns la produc¡ia medie zilnicå de 27-29 de litri. În tot ce face, se vede cå are un respect adânc fa¡å de via¡å. “Nu vreau så le suprasolicit. Nu intervin pentru scurtarea intervalului dintre fåtåri”,spune Aurel Placinschi. Dupå ce ajung vi¡elele la 5-6 luni, le aduce în ¡arcul pentru inseminare. Cumpårå material seminal din Statele Unite ale Americii, prin firma doctorului Vali Pachi¡anu. “E foarte scump: 12 euro doza. Pentru o gesta¡ie, consumåm 2 2,5 doze. Când aveam sub o sutå de vaci la inseminat, nu consumåm douå doze la o gesta¡ie. Eu cumpår 100 de doze ¿i folosesc un an ¿i jumåtate pânå la doi ani. A crescut numårul, dar ¿i receptivitatea. Când apare noua genera¡ie de juninci, pot så schimb taurul din nou. Nu apar confuzii. Eu inseminez cu un singur taur toate vacile ¿i ¿tiu cå nu le încurc.” A luat material seminal ¿i de la Liviu Bålånici, care a testat un taur în Ungaria pentru Asocia¡ia Holstein Ro. Îngra¿å to¡i tåura¿ii de la vacile Holstein pânå la 700 de kilograme. Aurel Placinschi mai påstreazå încå 36 de vaci din rasa Brunå. Nu le-a lichidat, chiar dacå dau mai pu¡in lapte, dar cu aceastå raså ¿i-a început afacerea. Le-a înscris în Asocia¡ia Brunå Schwyz din 36

Maramure¿. Toate au origine atestatå. unul la înål¡imea animalelor, celålalt Are printre aceste vaci ¿i o mamå de taur. rând este aproape de nivelul coamei. Ventila¡ia naturalå este perfectå. Iarna se închid doar ferestrele de jos ale grajdului ¿i numai atunci când suflå viscolul Angus - un pariu câ¿tigat Cu vreo zece ani în urmå, pe când din stepele råsåritului. Chepengurile de i-am våzut prima datå ferma, Aurel Pla- sus råmân mereu deschise. A¿a reucinschi începuse unele metisåri cu tauri ¿e¿te så aibå animale sånåtoase, chiar Angus. La început, nu era entuziasmat. ¿i în stabula¡ie liberå. Livreazå câte 20 Treptat, a ajuns la raså purå. Folose¿te de tauri la abator. Reamintim cå Aurel Placinschi a aceia¿i angaja¡i ¿i pentru vacile Angus, construit un mic abator de fermå, unde ¿i pentru vacile Holstein. “Taurinele Angus le dåm la abatorul sacrificå animale pentru nevoile cantiAvastar al lui Vasile Ple¿ca. Primim cam nei. “Vom angaja medic veterinar ¿i a8 lei pe kilogramul în viu, iar pentru An- colo ¿i voi extinde abatorul pentru porci gus - aproape 9 lei. Nu putem gåsi un ca så putem valorifica ¿i carcasele. Vom debu¿eu mai bun. Cei de la Karpaten folosi o rulotå frigorificå, dar va fi nevoie Meat vor så le dåm vi¡eii mici. Dacå am de abona¡i care så dea un pre¡ mai bun fi asocia¡i la modul real, så facem noi o pentru carne fiindcå noi nu livråm orice. cooperativå, så facem noi export direct Cåutåm oameni care så aprecieze o carne de calitate. Am emo¡ii, dar sper så de carcase, ar fi altceva.” Cu patru ani în urmå, Aurel Placin- ne descurcåm”, spune Aurel Placinschi. schi a mutat vacile Angus într-un grajd modern, spa¡ios, înalt, bine aerisit. Tåura¿ii de Angus ¿i de Holstein stau în Fabrica de ¿roturi O investi¡ie inspiratå s-a dovedit acelea¿i boxe pentru îngrå¿are, primesc acela¿i furaj. “Sporul mediu zilnic pânå la urmå ¿i fabrica de ulei, mai ales de cre¿tere la Angus este de 2,5 - 3 kilo- cå s-a scumpit drastic ¿rotul de soia. Are grame, spune Irinel Pântea, ¿eful fermei dimensiuni mici, dar e suficientå pentru zootehnice. Am ajuns la a patra gene- nevoile fermei. “Noi producem un ¿rot ra¡ie la vacile Angus, cu 99,99% sânge care are 5% umiditate, cu un con¡inut de de Angus, de¿i am pornit prin metisare. 7-8% ulei. Pentru påsåri ¿i porci, acest Sunt trecu¡i la meti¿i în registrul rasei. ¿rot este chiar necesar, dar nu face råu Deocamdatå, primim sprijinul cuplat nici la taurine, dupå observa¡iile noastre. zootehnic. Asocia¡ia Aberdeen Angus Eu le dau vacilor mele peste 1,5 kg de face controlul oficial al performan¡elor la ¿rot din soia ¿i nu apar acidoze. Este un furaj complet, cu soia integralå acolo”, noi o datå pe an.” Cântåre¿te vi¡eii la fåtare, la 6 luni, spune Aurel Placinschi. A semånat 400 apoi la un an. Tåura¿ii nu au niciodatå de hectare de soia în acest an ¿i a iriprobleme de sånåtate. Grajdul pe sche- gat-o. Pe 200 de hectare, a avut loturi let metalic are douå rânduri de geamuri: semincere pentru fermå, pentru SaatenProfitul Agricol 48/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Aurel Placinschi Union, pentru Donau Saat. Seamånå ovåz pentru furaj ¿i vinde micilor fermieri. Cultivå primåvara, probabil ca så-¿i ocupe terenurile. Face distribu¡ie de îngrå¿åminte, de semin¡e. Cele mai multe utilaje din ferma de la ºigåna¿i provin de la Claas. Are o rela¡ie specialå cu firma fiindcå i se asigurå service preferen¡ial, cumpårå piese cu discount bun. Nici ei nu au ce pierde. For¡a de muncå e foarte fluctuantå ¿i pe malul Prutului, de¿i le då salarii bune. Vin lucråtori din comunå, dar ¿i câ¡iva din Ia¿i. Pandemia a generat noi abera¡ii. Oamenii bolnavi cu forme u¿oare trebuie så stea acaså, dar nu vor medicii så le prescrie tratamente. “De ce nu se fac tratamente? Eu am mul¡i oameni care au stat acaså. S-a dus unul cu so¡ia la medicul de familie så-i dea o re¡etå. I-au gåsit pozitivi, trimit salvarea acaså. ªi au stat acaså oamenii fårå så aibå vreo problemå. Cu bani de la stat. De ce så dai bani de la stat dacå ei nu au nicio problemå? Omul se teme så vinå la serviciu ca så Profitul Agricol 48/2021

nu-l amendeze. Cå så nu transmitå boala mai departe. Dar dacå ei nu au boala? Directorul meu economic s-a sim¡it foarte råu, a stat acaså, apoi ¿i-a revenit. În 2020, au stat acaså patru oameni, dar erau råu. În România nu se fac tratamente. Se face numai vaccin. De ce? O zi de analize la spital e peste 3.000 de lei. De ce?” Întrebåri la care autoritå¡ile nu au un råspuns unitar. În conjunctura actualå, nu-¿i poate imagina cum va aråta satul ºigåna¿i peste 50 de ani. Chiar dacå este satul lui natal. “Este o comunå mare, Probota, între comuna noastrå ¿i Ia¿i. Probota a avut parte numai de primari cu sechele ¿i nu s-a fåcut nimic acolo. ºigåna¿i are apå curentå, canalizare, gaze, de toate, dar, între noi ¿i Ia¿i, este Probota, unde nu s-a fåcut nimic. ªi nu i-au tentat pe orå¿eni så vinå ¿i så construiascå aici. De aceea, circulåm mai u¿or spre Ia¿i. Nu pot vedea cum va fi satul peste 50 de ani”. Cine ar putea intui, câtå vreme România nu are o politicå previzibilå pentru destinul satului nostru? Nici propriul

viitor nu este previzibil. “Germania ¿i Fran¡a nu încurajeazå fermele mari. Nu acceptå pozi¡ia României privind fermele mari. Dacian Ciolo¿ nu vrea ferme mari”, crede Aurel Placinschi. Mai liber ca pe vremea comuni¿tilor nu mai poate fi niciodatå. “Venea de la Direc¡ia agricolå în decembrie ¿i negociai. Fåceai planul cum î¡i plåcea, fåceai deviz cap-coadå. Dar acum este nebunie. Îi trimiteam pe ¡åranii mei la båi. La hotelul 1 Mai din Oradea era un loc special amenajat pentru ¡årani, cu bazine, cu tratamente. Acum nu mai am timp så må gândesc la concediu. Pe atunci, nu era treaba mea så må fråmânt ce voi face cu laptele vacilor, ca acum.” Parcå nu mai intereseazå pe nimeni munca fermierilor adevåra¡i. Altfel ce så mai zici când auzi cå ni¿te vaci performante de lapte pot provoca pagube? Are înså un motiv de bucurie adevåratå: feciorul lui este student la Facultatea de Medicinå din Ia¿i.

Viorel PATRICHI 37

MA{INI & UTILAJE Inova]ii la cultivatoarele Bednar modelul Swifter XE Pe måsurå ce puterea tractoarelor cre¿te, împreunå cu cerin¡ele privind efectuarea mai rapidå a lucrårilor, la fel cresc ¿i cerin¡ele fermierilor privind utilajele cu deschidere (lå¡ime de lucru) mare. Bednar a lansat în acest sens gama performantå de cultivatoare cu discuri Swifterdisc XE, care oferå o serie de solu¡ii tehnice ¿i structurale interesante.

ceastå gamå va fi disponibilå pe pia¡å din 2022 ¿i vine cu o serie de inova¡ii care eficientizeazå prelucrarea solului, concomitent cu reducerea timpului de lucru ¿i a consumului de carburant.

Întoarcere rapidå la capåt de rând O noutate importantå la modelele Swifterdisc XE o reprezintå noua modalitate de întoarcere la capåt de rând. În compara¡ie cu modelele anterioare,

la noul echipament doar sec¡ia de discuri este ridicatå la capåtul solei, iar cultivatorul cu discuri întoarce pe ro¡ile de transport, ro¡ile de sprijin ¿i ruloul posterior. Acest sistem constructiv eliminå sarcina negativå pe cuplaj ¿i elibereazå tractorul de suprasarcinå când utilajul se aflå la capåt de rând. În plus, previne ¿ocurile nedorite ¿i face ca întregul proces de întoarcere så fie mai rapid ¿i mai confortabil.

O calitate mai bunå a lucrårii Cultivatorul este echipat cu ro¡i duble de sprijin în partea din fa¡å, înaintea sec¡iei de discuri. Aceste ro¡i contribuie la stabilizarea cultivatorului la vitezå mai mare. Rulourile posterioare au beneficiat, de asemenea, de unele modificåri ¿i sunt acum echipate cu un paralelogram. Acest concept structural permite ca, atunci când utilajul este echipat cu rulouri posterioare duble, cele douå rulouri så preseze permanent solul în mod uniform. Un mare avantaj este faptul cå reglarea rulourilor posterioare pentru prelucrarea diferitelor tipuri de sol se poate face rapid.

Precizie maximå Cultivatorul cu discuri Swifterdisc XE este foarte foarte util ¿i eficient la realizarea patului germinativ, în special în combina¡ie cu discurile agresive "A" de diametru mai mic ¿i nivelatorul - barå de strivire frontal. Modelul Swifterdisc XE pentru 2022 oferå acum o prelucrare uniformå a solului, inclusiv datoritå nivelatorului.

Lå¡imi de lucru de 10 ¿i 12,4 metri Modelele 2022 ale cultivatorului Swifterdisc XE sunt disponibile cu douå lå¡imi de lucru, de 10 ¿i 12,4 metri. Modelul mai mare este o op¡iune foarte bunå pentru agricultura cu trafic controlat (CTF), datoritå lå¡imii de lucru. Cultivatorul de 12,4 m are câte 20 cm suplimentari de fiecare parte, pentru suprapunerea optimå a acelor lå¡imi (benzi) laterale deja prelucrate, în cazul trecerilor consecutive pe parcela respectivå.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 48/2021

MA{INI & UTILAJE

Sem\nat de precizie cu Kverneland Optima TFprofi Kverneland Optima TFprofi este o semånåtoare pneumaticå de precizie, universalå, pentru porumb, floarea-soarelui, fasole, sfeclå, fasole piticå, soia, mazåre ¿i multe alte tipuri de semin¡e, pregåtitå pentru semånat conven¡ional sau în mulci. În aceastå perioadå, AgroConcept, importator al mårcii Kverneland în România, are o ofertå de pre-sezon la un pre¡ atractiv pentru acest model de semånåtoare.

Optima TFprofi este echipatå cu cadru cu rabatare hidraulicå, tractat, cu lå¡ime de lucru de 6 m (op¡ional 6,4 m), ce reprezintå combina¡ia perfectå între semånatul de precizie, performan¡ele ridicate ¿i for¡a de tractare reduså, de doar 90 CP. Semånåtoarea poate fi echipatå cu sec¡ii HD-II sau sec¡ii SX, pentru semåProfitul Agricol 48/2021

nat cu vitezå ridicatå. Noul buncår central de semin¡e cu o capacitate de 870 litri spore¿te eficien¡a datoritå volumului suplimentar fa¡å de alte modele ¿i reduce timpul de setare al utilajului. Buncårul de îngrå¿åmânt de 2.000 litri poate fi umplut foarte u¿or cu ajutorul unui încårcåtor frontal, cu saci mari sau, ca dotare op¡ionalå, cu ajutorul unui ¿nec de umplere. Sunt disponibile bråzdare diferite pentru fertilizare. Tot ca dotare op¡ionalå, aplicarea îngrå¿åmântului poate fi controlatå electro-hidraulic. Aceastå func¡ie permite adaptarea constantå a dozelor de aplicare în timpul lucrului, precum ¿i prin hår¡ile de aplicare cu ajutorul sistemului Geocontrol. De asemenea, este posibilå pornirea/oprirea la capåtul rândurilor. Pe de altå parte, combinarea semånåtorii cu echipamentul iXtra LiFe permite aplicarea îngrå¿åmintelor lichide în timpul semånatului. Sec¡iile de semånat SX permit o vitezå de lucru de pânå la 18 km/h, urmå-

rirea exactå a conturului terenului, cu control optim al adâncimii, datoritå controlului adâncimii cu ajutorul ro¡ilor de calibrare ¿i plasarea exactå a semin¡elor cu bråzdarul de dimensiuni mici, prin care semin¡ele sunt “împu¿cate” în sol cu o vitezå de 70 km/h. Prin sistemul e-drive II, operatorul are control complet ¿i monitorizeazå utilajul din cabina tractorului, iar fiecare sec¡ie de semånat este ac¡ionatå în mod individual printr-un motor electric. Toate datele sunt introduse ¿i vizualizate pe terminalele IsoMatch Tellus PRO sau Tellus GO+. Distan¡a de semånat poate fi reglatå permanent ¿i poate fi modificatå chiar ¿i în timpul semånårii. Fermierii interesa¡i pot afla detalii despre oferta de pre-sezon pentru Kverneland Optima TFprofi de la filialele AgroConcept din zona lor.

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

Vânz\rile Massey Ferguson

au crescut cu peste 50% în 2021 Artemios Kotsiras, Country manager în cadrul Grupului Saracakis

Sigma CVM România, membrå a Grupului Saracakis, a devenit din aceastå varå importator al mårcii Masssey Ferguson în România, iar vânzårile de tractoare ¿i combine pe întregul an au înregistrat un salt de peste 50% fa¡å de 2020.

Sigma CVM România a preluat businessul de la General Leasing în luna august, iar rezultatele în cre¿tere cu 50% fa¡å de 2020 a vânzårilor mårcii Massey Ferguson se referå la activitatea din întregul an 2021. ¥n România, compania este conduså de Artemios Kotsiras, care are func¡ia de country manager ¿i lucreazå în cadrul Grupului Saracakis din 2011. ¥n ultimii 4 ani a coordonat divizia de 40

piese de schimb a întregului grup, care deruleazå în prezent opera¡iuni în Grecia, Bulgaria, Cipru ¿i România. Artemios Kotsiras spune cå, ¿i în condi¡ii de pandemie, vânzårile au crescut spectaculos. “În 2020 s-au vândut 72 de tractoare Massey Ferguson, iar în acest an, 115. La combine, anul trecut s-au vândut 23 de unitå¡i, iar anul acesta am livrat 37. Dupå cum vede¡i, vorbim de un salt de peste 50% al vânzårilor.” Managerul ne-a mårturisit cå s-ar fi putut vinde chiar dublu fa¡å de 2020, dacå la nivel global nu ar fi fost probleme legate de materiile prime, de întârzierile legate de livrarea acestora cåtre fabricile Massey Ferguson ¿i de prelungirea termenelor de livrare a tractoarelor ¿i combinelor, toate acestea fiind cauzate de restric¡iile impuse de pandemie. Totu¿i, vânzårile au sporit semnificativ, în special datoritå unei mai bune organizåri a activitå¡ii. În primul rând, a fost mårit stocul de piese de schimb,

“

Am oferit solu¡ii de finan¡are avantajoase, cu dobânzi de 1,9% pe an pe o perioadå de 5 ani la achizi¡ia de tractoare ¿i combine. În func¡ie de bonitatea clientului, avansul la aceste utilaje a fost de la 0% la 10%. Deci, acestea au fost principalele solu¡ii prin care am reu¿it så sporim vânzårile. Pe de altå parte, am consemnat vânzåri în cre¿tere, dar nu atât de mari, inclusiv la utilaje ¿i piese de schimb.

“ Profitul Agricol 48/2021

MA{INI & UTILAJE subansamble ¿i consumabile, au fost organizate demonstra¡ii în câmp, la fermele clien¡ilor ¿i poten¡ialilor clien¡i, care au primit spre testare tractoare ¿i combine. “În plus, am oferit solu¡ii de finan¡are avantajoase, cu dobânzi de 1,9% pe an pe o perioadå de 5 ani la achizi¡ia de tractoare ¿i combine. În func¡ie de bonitatea clientului, avansul la aceste utilaje a fost de la 0% la 10%. Deci, acestea au fost principalele solu¡ii prin care am reu¿it så sporim vânzårile. Pe de altå parte, am consemnat vânzåri în cre¿tere, dar nu atât de mari, inclusiv la utilaje ¿i piese de schimb.”

Fermierii vor tractoare ¿i combine mai mari Cât prive¿te tendin¡ele de pe pia¡a de ma¿ini agricole, managerul Sigma CVM România spune cå, în ultima perioadå, preferin¡ele clien¡ilor s-au orientat cåtre tractoare cu puteri mai mari, de

Profitul Agricol 48/2021

peste 200 CP. Sunt tot mai cåutate tractoarele echipate cu sisteme digitale, GPS ¿i conectivitate mai bunå, prin sistemul oferit de compania americanå TopCon, reprezentatå de Sigma CVM România. La acestea se adaugå ¿i platforma MF Care, prin care clien¡ii Massey Ferguson pot vedea în timp real, pe smartphone, tabletå sau computer, modul ¿i eficien¡a cu care lucreazå utilajele respective, pot seta alerte prin care sunt avertiza¡i despre poten¡iale defec¡iuni, pe care le pot astfel evita. Dacå totu¿i acestea se produc, poate ¿i ca urmare a uzurii normale, compania are pregåtite stocuri de piese, dar ¿i de tractoare ¿i combine, pentru ca fermierii care vor astfel de ma¿ini agricole så nu a¿tepte 2-3 luni livrarea lor. La piese de schimb, dacå sunt pe stoc, livrarea se face în maximum 24 de ore sau eventual douå zile, dacå nu se aflå pe stoc sau e vorba de subansamble complexe.

Investi¡ii în personal ¿i filiale În prezent, Sigma CVM România are 7 filiale, iar Artemios Kotsiras ne-a dezvåluit o parte din planurile pentru anul viitor. “Vrem så ne extindem, dar dorim în primul rând så investim în angaja¡ii no¿tri. Vom avea o serie de programe de pregåtire pentru ei, pentru cei de la departamentul service ¿i de la vânzåri, atât în Italia, la Breganze, cât ¿i în Fran¡a, la Beauvais, precum ¿i în ¡arå. Acum, compania noastrå are 115 angaja¡i ¿i ne propunem ca în decembrie 2022 så avem 150 de angaja¡i. De asemenea, vrem så mai deschidem douå filiale, dintre care una în zona limitrofå a Bucure¿tiului. Obiectivul nostru este ca în 2022 så dublåm vânzårile de tractoare ¿i de combine.”

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE Claas: Noile tractoare Nexos Stage V Claas a lansat noile tractoare cu ecartament îngust Nexos, care respectå standardul de emisii Stage V ¿i dispun de transmisie ¿i cabinå noi, cu podea planå ¿i design nou. Este vorba de o serie de 35 de tractoare, cu puteri cuprinse între 75 ¿i 120 CP ¿i lå¡imi exterioare de la 1 m la 1,55 m, echipate cu motoare Thrifty Stage V FTP cu sistem de post-tratare a gazelor de e¿apament SCR. Noua transmisie Powershift are cinci trepte de vitezå ¿i mod ECO, prin care tractoarele dezvoltå pânå la 40 km/h la 1.700 rpm.

New Holland: Premiu pentru cabina Horizon Ultra Societatea americanå a inginerilor agronomi ¿i din domeniul bioingineriei a desemnat New Holland drept unul dintre câ¿tigåtorii premiului AE50 2022, pentru cabina Horizon Ultra. Premiul scoate în eviden¡å rolul noilor echipamente ¿i sisteme care aduc pe pia¡å tehnologii avansate, ce ajutå fermierii så-¿i sporeascå profiturile, eficien¡a ¿i siguran¡a în muncå. Cabina este cu 8% mai mare fa¡å de modelele anterioare, este silen¡ioaså (66 dB) ¿i are în dotare cotiera Side Winder Ultra ¿i ecranul tactil IntelliView.

Amazone: Grapa rotativå KE 02 Rotamix Amazone a prezentat noua grapå rotativå Amazone KE 02, cu sistem Rotamix, cu lå¡imi de lucru pe 3 sau 4 m, optimå pentru pregåtirea patului germinativ dupå arat, cu freze puternice care prelucreazå eficient solul chiar ¿i în terenuri dificile. Grapa rotativå KE 02 poate fi ata¿atå foarte u¿or la o serie de modele de semånåtori, prin sistemul de cuplare rapidå QuickLink. O altå caracteristicå nouå o reprezintå ghidarea hidraulicå în adâncime, ceea ce permite ca grapa så se adapteze rapid la condi¡iile din teren. 42

Cristina Ro[u s-a al\turat Dicor Land Pentru Dicor Land oamenii sunt principala resurså, fie cå este vorba de colegii de echipå sau de fermieri, care sunt partenerii companiei. Recent, aceastå adevåratå familie de profesioni¿ti are un nou membru: Cristina Ro¿u, project manager la Dicor Land.

re o experien¡å profesionalå de 31 de ani ca inginer ¿i proiect manager la Combinatul Siderurgic Gala¡i. Este cåsåtoritå, are o fatå ¿i un nepo¡el. În adolescen¡å î¿i dorea så devinå avocat, så studieze la Ia¿i, dar în final a decis så urmeze cursurile Facultå¡ii de Mecanicå, TCM, de la Gala¡i. “Am ales ingineria, deoarece îmi plac lucrurile care se bazeazå pe logicå, nu pe «tocit». În inginerie, teoria fårå aplica¡ii este fix zero, degeaba înve¡i zeci de pagini despre un echipament, dacå nu ¿tii så-l folose¿ti”, mårturise¿te Cristina Ro¿u. În facultate a învå¡at bine, a fost entuziasmatå ¿i de practica în produc¡ie, cum se fåcea pe vremuri, iar în urma

rezultatelor la învå¡åturå a primit reparti¡ie guvernamentalå în Combinatul Siderurgic din Gala¡i. Era în anul 1990, România se afla la un nou început, tânåra inginerå fåcea primii pa¿i în via¡a profesionalå realå ¿i durå a siderurgiei. De-a lungul anilor a avut de coordonat o serie de activitå¡i specifice mai degrabå bårba¡ilor. “Am coordonat proiecte în laminoare ¿i furnale, am construit poduri rulante moderne, instala¡ii ¿i clådiri, am urcat pe schele pânå la 90 metri ¿i am coborât în subsoluri lungi de zeci de kilometri”. Apoi a sim¡it cå în via¡a sa a apårut un moment de cotiturå ¿i a decis cå trebuie så facå o schimbare majorå în plan profesional. “ªi atunci am ales så vin în echipa Dicor Land. Din industrie la agriculturå? De ce nu? Ca manager de proiect po¡i implementa proiecte în orice domeniu, important este ce po¡i så realizezi ca om.” Cristina Ro¿u î¿i dorea så împårtå¿eascå experien¡a ei profesionalå unor oameni dornici så evolueze ¿i så fie campioni, pe care i-a gåsit în noua sa familie, la Dicor Land. Iar noi îi dorim succes în tot ceea ce ¿ia propus så realizeze în noua sa carierå.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 48/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Pre]ul mediu real al alimentelor a crescut începând cu anul 2000

re¡urile la alimente la nivel mondial au crescut cu aproape 33% în septembrie 2021, comparativ cu aceea¿i perioadå a anului trecut. Acest lucru este relevat de indicele lunar al pre¡urilor la alimente al Organiza¡iei Na¡iunilor Unite, care a constatat, de asemenea, cå pre¡urile mondiale au crescut cu peste 3% din iulie, atingând nivelurile din 2011. Indicele pre¡urilor la alimente este conceput pentru a înregistra rezultatul modificårilor combinate într-o serie de produse alimentare, inclusiv uleiuri vegetale, cereale, carne ¿i zahår, ¿i pentru a le compara de la o lunå la alta. Indicele pre¡urilor la alimente este sursa standard pentru urmårirea pre¡urilor la alimente, pre¡urile nominale, a¿a cum sunt numite, adicå sunt ajustate în func¡ie de infla¡ie. În timp ce pre¡urile nominale ne spun costul monetar al cumpårårii alimentelor pe pia¡å, pre¡urile ajustate în func¡ie de infla¡ie (ceea ce economi¿tii numesc pre¡uri “reale”) sunt mult mai relevante pentru securitatea alimentarå: aceasta ne aratå u¿urin¡a (sau nu) cu care oamenii î¿i pot accesa propria hranå. Pre¡urile tuturor produselor ¿i serviciilor tind så creascå mai repede decât venitul mediu. În august 2020, indicele FAO al pre¡urilor la alimente ajustat a fost mai mare decât în 2011, când au început revoltele foamei, care au contribuit la råsturnarea guvernelor din Libia ¿i Egipt. Aceste cre¿teri ale pre¡ului alimentelor au început dupå cre¿terea pre¡ului petrolului din 1973, care a generat o infla¡ie rapidå în diferite sectoare ale

economiei mondiale, inclusiv produc¡ia ¿i distribu¡ia de alimente. Deci, ce a dus pre¡urile alimentelor la cote record? Pre¡urile carburan¡ilor, gazelor, energiei, vreme rea ¿i Covid19. Factorii care determinå pre¡urile medii interna¡ionale la alimente sunt întotdeauna extrem de complec¿i. De exemplu, cre¿terea pre¡ului petrolului, care a început în 2020, a afectat pre¡urile tuturor produselor alimentare, crescând costurile de producere ¿i transport al alimentelor. De fapt, pre¡ul mediu real al alimentelor a crescut din 2000, inversând tendin¡a de scådere care a început odatå cu anii ‘60. În ciuda eforturilor globale, care îndeplinesc par¡ial ¡intele de reducere a foametei stabilite de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului ¿i de Obiectivele ulterioare de Dezvoltare Durabilå ale Na¡iunilor Unite, pre¡urile au fåcut în mod constant alimentele mai pu¡in accesibile. Aståzi, consumatorii nu numai cå trebuie så plåteascå mai mult pe unitatea de hranå, dar au propor¡ional mai pu¡ini bani de cheltuit pentru aceasta. Niciun produs nu a fost responsabil în mod sistematic de cre¿terea medie a pre¡urilor reale din 2000. Înså indicele pre¡urilor culturilor oleaginoase comestibile a crescut semnificativ din martie 2020, în principal din cauza pre¡ului petrolului, care au crescut cu 16,9% între 2019 ¿i 2020. Potrivit rapoartelor FAO asupra culturilor, aceastå cre¿tere se datoreazå cererii crescute de biocarburan¡i ¿i condi¡iilor meteorologice nefavorabile.

Un alt produs care a dus la cre¿terea pre¡ului alimentelor este zahårul. Vremea nefavorabilå, inclusiv daunele cauzate de înghe¡ în Brazilia, a redus oferta, în timp ce cererea este în cre¿tere, provocând astfel majorarea spectaculoaså a pre¡ului. Cerealele au contribuit mai pu¡in la cre¿terea globalå a pre¡urilor, dar disponibilitatea lor în întreaga lume este deosebit de importantå pentru securitatea alimentarå. Grâul, orzul, porumbul, sorgul ¿i orezul asigurå cel pu¡in 50% din dieta lumii ¿i pânå la 80% în cele mai sårace ¡åri. Stocurile globale ale acestor culturi au început så scadå odatå cu anul 2017, deoarece cererea a depå¿it oferta. Stocurile mai scåzute au contribuit la stabilizarea pie¡elor globale, înså pre¡urile au crescut brusc din 2019. Motivele din spatele fluctua¡iilor individuale sunt complicate. Dar un lucru care meritå aten¡ie sunt, începând cu anul 2000, condi¡iile meteorologice “imprevizibile” ¿i “nefavorabile” care au fost raportate de FAO ca o cauzå a “a¿teptårilor de recoltå scåzutå”, “recolte afectate de condi¡iile meteorologice “¿i” declinul produc¡iei”. Capacitatea noastrå tehnologicå ¿i organizarea socio-economicå nu pot face fa¡å cu succes condi¡iilor meteorologice neprevåzute ¿i nefavorabile. Acum este momentul så ne imaginåm aprovizionarea cu alimente într-o lume care se încålze¿te cu mai mult de 2°C, un rezultat care este considerat acum din ce în ce mai probabil, conform ultimului raport al Grupului Interguvernamental de Expertizå privind schimbårile climatice. Profitul Agricol 48/2021

MICA PUBLICITATE Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Bistri¡a, cu sediul în Mun. Bistri¡a, str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3 jud. Bistri¡a-Nåsåud, legal reprezentatå de cåtre Zagrai Ioan-director, formulåm prezentul

ANUNº DE LICITAºIE PUBLICÅ prin care vå aducem la cuno¿tin¡å faptul cå la data de 25.01.2022, ora 11:00, S.C.D.P. Bistri¡a organizeazå licita¡ie publicå cu ofertå în plic închis pentru închirierea în bloc a urmåtoarelor imobile-clådiri situate la fosta fermå Slåtini¡a: - construc¡ie anexå - 347,78 mp - magazie insecto fungicide - 402,22 mp - spa¡iu cazare muncitori - 92,66 mp - microfermå - 327,60 mp - canton - 79,79 mp, - grajd pentru cai - 247,32 mp - ¿opron furaje - 307,63 mp Pre¡ul de pornire al licita¡iei este de 361 Euro, inclusiv TVA. Informa¡ii suplimentare despre aceste bunuri se pot ob¡ine din Caietul de Sarcini de la sediul nostru, în schimbul sumei de 100 lei. Imobilele pot fi våzute, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul de telefon 0746.541.081. Garan¡ia de participare este de 10% din valoarea de pornire, sumå ce poate fi achitatå la casieria de la sediul nostru sau prin virament în contul nr. RO98TREZ10120G365000XXXX deschis la Trezoreria Bistri¡a.

angajeaz\ Director Tehnic Rol> - Asigur\ suportul tehnic echipei de v=nz\ri< - Promoveaz\ produsele companiei< - Dezvolt\ [i manageriaz\ un portofoliu de clien]i. Responsabilit\]i>  Asigur\ suport tehnic echipei de v=nz\ri pentru promovarea [i v=nzarea produselor<  Asigur\ suport tehnic ;n vederea realiz\rii tuturor materialelor de marketing (cataloage, bro[uri, fi[e tehnice etc.)<  Asigur\ suport tehnic clien]ilor<  :nfiin]are loturi demonstrative [i comerciale<  Organizare simpozioane [i evenimente ;n c=mp<  Organizare traininguri tehnice<  Monitorizeaz\ v=nz\rile produselor companiei, de la livrare pân\ la ;ncasare, pentru realizarea targetului propus<  Monitorizeaz\ pia]a [i produsele<  Responsabil cu stabilirea strategiei portofoliului de produse.

Cerin]ele postului>  Studii de specialitate [i competen]e tehnice ;n domeniul agricol<  Cuno[tin]e solide despre agricultura ecologic\<  Experien]\ de v=nz\ri<  Cuno[tin]e de limb\ englez\<  Bune abilit\]i de comunicare [i negociere<  Capacitatea de a planifica, de a se automotiva [i de a fi responsabil/\<  Cuno[tin]e operare PC (pachet Microsoft Office)<  Cuno[tin]e utilizare sistem CRM. Beneficii>  Pachet salarial atractiv<  Posibilit\]i de dezvoltare profesional\<  Mediu de lucru pl\cut<  Contract de munc\ pe perioad\ nedeterminat\.

To]i candida]ii care corespund cerin]elor de mai sus sunt invita]i s\ trimit\ CV la office@agrinvest.ro Vor fi contacta]i doar candida]ii care corespund profilului. Profitul Agricol 48/2021

LOCURI DE MUNC|

Agrii România caut\ Manager Tehnic CPP (Produse pentru Protec]ia Plantelor) Rolul managerului tehnic este de a asigura suportul tehnic echipei de v=nz\ri [i pentru promovarea produselor pentru protec]ia plantelor din portofoliul companiei AGRII Rom=nia, sub ;ndrumarea Directorului de dezvoltare.

Responsabilit\]ile managerului tehnic CPP> • Asigurarea suportului tehnic echipei de v=nz\ri pentru promovarea [i v=nzarea produselor de protec]ia plantelor< • Asigurarea suportului tehnic pentru preg\tirea materialelor de marketing< • Organizarea trainigurilor tehnice< • Prezentarea produselor pentru protec]ia plantelor ;n cadrul ;nt=lnirilor cu fermierii ;n c=mp sau sal\< • Planificarea [i coordonarea activit\]ilor de testare [i selectare a produselor pentru protec]ia plantelor de Directorul tehnic< • Planificarea, coordonarea [i monitorizarea loturilor demo de prezentare a produselor de protec]ia plantelor, avizate de c\tre Directorul tehnic.

Cerin]e> • Studii de specialitate ;n domeniul agricol< • Competen]e tehnice ;n domeniul produselor pentru protec]ia plantelor< • Comunicare [i organizare< • Orientare c\tre v=nz\ri< • Cuno[tin]e de limba englez\.

Trimite CV-ul la> cariere@agrii.ro 46

Profitul Agricol 48/2021

LOCURI DE MUNC| Kwizda Agro reprezintå o divizie a grupului austriac Kwizda, fiind un distribuitor global de produse de protec¡ie a plantelor, cu echipe extinse de vânzåri în Austria, Ungaria ¿i România. Standardele noastre înalte de calitate, portofoliul extins ¿i consultan¡a de specialitate ne recomandå drept un partener de încredere în sectorul de agribusiness la nivel interna¡ional.

Ne extindem echipa de consultan¡å tehnicå în divizia de protec¡ie a plantelor ¿i cåutåm un manager pe segmentul de culturi speciale, care så gestioneze portofoliul nostru de produse din toate cele trei ¡åri în care activåm: Austria, Ungaria, România. Pozi¡ia este deschiså la sediul nostru central din Viena ¿i se adreseazå speciali¿tilor cu experien¡å în agribusiness din toate cele trei ¡åri unde avem opera¡iuni comerciale.

MANAGER CULTURI SPECIALE: vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume Austria, Ungaria, România Atribu¡iile tale:  Dezvoltarea, optimizarea ¿i (re)orientarea portofoliului de produse de protec¡ie a plantelor, fertilizan¡i, biostimulatori ¿i adjuvan¡i pentru culturile speciale (vi¡å-de-vie, pomi fructiferi, legume), atât pentru segmentul conven¡ional, cât ¿i pentru cel dedicat culturilor organice;  Observarea, analizarea ¿i documentarea tendin¡elor pe aceste pie¡e ¿i segmente, evaluarea poten¡ialului ¿i impactului acestuia asupra portofoliului de produse al Kwizda Agro din Austria, România ¿i Ungaria;  Påstrarea contactului cu reprezentan¡i din industrie, precum ¿i cu ultimele tendin¡e legate de dezvoltarea unor noi produse;  Pregåtirea ¿i conducerea negocierilor privind drepturile de distribu¡ie, precum ¿i încheierea acordurilor privind dezvoltarea, ac¡iunile de premarketing ¿i marketing cu furnizorii;  Definirea targeturilor privind dezvoltarea portofoliului de produse, precum ¿i identificarea poten¡ialului de pia¡å ¿i a parteneriatelor alåturi de product manageri la nivel local, în Austria, Ungaria ¿i România;  Sprijinirea managerilor de produs ¿i culturi în pozi¡ionarea produselor, oferirea de informa¡ii tehnice de la producåtori, precum ¿i centralizarea feedbackului de la echipele locale de vânzåri, în timpul ¿i dupå lansarea de noi produse;  Centralizarea, rezumarea ¿i interpretarea graficelor de vânzåri ¿i a stocurilor pentru întâlnirile cu producåtorii. Competen¡ele tale:  Cuno¿tin¡e solide sau studii relevante în ¿tiin¡e agronomice cu background comercial;  Minim 5 ani experien¡å în vânzåri sau consultan¡å la o companie care activeazå în agribusiness, în sectorul de produc¡ie sau distribu¡ie;  Expertizå în segmentele de vi¡å-de-vie, pomi fructiferi ¿i legume;  O cunoa¿tere temeinicå a limbilor englezå ¿i românå; cunoa¿terea limbii maghiare ar fi un plus;  Mentalitate ¿i abordare de business pragmaticå ¿i implicatå, de tipul ”hands on”;  Abilitatea de a gândi strategic, de a identifica oportunitå¡ile de business ¿i de a gåsi solu¡ii cu valoare adåugatå pentru companie;  Disponibilitatea de a aborda ¿i rezolva toate provocårile într-o manierå aplicatå ¿i constructivå;  Personalitate dinamicå, determinatå ¿i orientatå spre rezolvarea sarcinilor de lucru;  Aptitudini excep¡ionale de colaborare ¿i abilitatea de a lucra eficient cu reprezentan¡i afla¡i în diferite pozi¡ii;  Abilitå¡i excelente de negociere ¿i colaborare;  Disponibilitatea de a cålåtori 50% din timp;  Operarea la nivel profesional a pachetului MS Office.

Oferta noastrå:   

Pachet salarial atractiv, în func¡ie de calificarea ¿i experien¡a profesionalå; O pozi¡ie dinamicå ¿i atribu¡ii diverse într-o companie în continuå dezvoltare; Ma¿inå din partea companiei.

ºi se pare cå ar fi pozi¡ia potrivitå pentru tine? Dacå da, a¿teptåm CV-ul tåu (¿i, eventual, o scrisoare de motiva¡ie) la adresa de e-mail: karriere@kwizda.at Profitul Agricol 48/2021

LOCURI DE MUNC|

Academia de ¿tiin¡e Agricole ¿i Silvice “Gheorghe Ionescu-ªi¿e¿ti” scoate la concurs, conform HG nr. 286/2011, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, urmåtoarele posturi: • 1 post de insp.sp. gr.IA - contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå în cadrul Compartimentului patrimoniu: - experien¡å pe o func¡ie similarå minim 7 ani; - studii universitare absolvite cu diplomå de licen¡å sau echivalentå cu Facultatea de Construc¡ii Civile Industriale ¿i Agricole; - cunoa¿terea procedurii privind desfå¿urarea CTE; - foarte bune cuno¿tin¡e de utilizare Microsoft Office, AutoCAD; program devize; Matchad; Matlab, Etabs; - competen¡e in domeniu, dobandite prin studii/formare profesionalå sau prin experien¡å profesionalå. • 1 post de insp.sp. gr.IA - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå în cadrul Compartimentului patrimoniu: - experien¡å pe o func¡ie similarå minim 7 ani; studii universitare tehnice sau economice absolvite cu diplomå de licen¡å; - foarte bune cunostin¡e de utilizare Microsoft Office, AutoCAD; - competen¡e in domeniu, dobândite prin studii/formare profesionalå sau prin experien¡å profesioanalå. • 1 post de Referent gr.IA – contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå, Serviciul Rela¡ii Interna¡ionale, informare publicå ¿i rela¡ii cu presa: - experien¡å pe o func¡ie similarå 7 ani; - foarte bune cuno¿tin¡e de utilizare Microsoft Office, Microsoft EDGE sau alt browser larg utilizat (Chrome, Mozilla, Firefox, etc); - procesarea textelor, asamblarea staticå ¿i/sau dinamicå a textelor ¿i/sau desenelor ¿i/sau imaginilor; - transpunerea lucrårilor pe suport. • 1 post consilier juridic gr. I, - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Compartimentul resurse umane: - studii superioare cu diplomå de licen¡å în domeniul stiin¡elor juridice; experien¡å pe o func¡ie similarå min. 4 ani; - foarte bune cunostin¡e de utilizare PC (MS Office – Word, Excel) - experien¡å în institu¡ii publice minim 1 an • 1 post consilier juridic gr. I - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Serviciul juridic: - studii superioare cu diplomå de licen¡å în domeniul stiin¡elor juridice; - så fie consilier juridic defitiv înscris în colegiul consilierilor juridici; - experien¡å pe o func¡ie similarå min.4 ani; constituie un avantaj experien¡a în institu¡ii publice minim 1 an: - foarte bune cunostin¡e de utilizare PC(MS Office – Word, Excel) • 1 post insp. sp.gr.II (economist) - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Serviciul financiar-contabilitate: - studii superioare cu diplomå de licen¡å în domeniul financiar-contabil; - experien¡å pe o func¡ie similarå min.1 an; constituie un avantaj experien¡a in institu¡ii publice în domeniul financiar-contabil; - foarte bune cunostin¡e de utilizare PC(MS Office – Word, Excel), alte programe de contabilitate. • 1 post ªef birou audit - contractual vacant, de executie, perioadå nedeterminatå, Biroul Audit, studii superioare: - experien¡å de auditor intern min.7 ani; vechime în specialitatea exercitårii func¡iei de conducere minim 5 ani; - competen¡e in domeniul financiar/audit/resurse umane/ dobandite prin studii/formare profesionalå sau prin experien¡å profesionalå; - foarte bune cuno¿tinte de utilizare Microsoft Office (Word, Eccel, Power Point si Outlook); - disponibilitatea la deplasåri in unitå¡ile de cercetare-dezvoltare subordonate ASAS ; - competen¡å managerialå (cuno¿tin¡e de management, calitå¡i ¿i aptitudini manageriale); - capacitate de organizare, conducere, control, consiliere, motivare, focalizare pe rezultate; - ob¡inerea avizului favorabil la interviul de avizare, sus¡inut conform punctelor 2, 3, 4, 1 din Normele generale privind exercitarea activita¡ii de audit public intern, aprobate prin H.G. nr.1086/2013. • 3 posturi auditor intern gr. I - contractuale vacante, de execu¡ie, perioadå nedeterminatå, Biroul audit: - studii superioare cu diplomå de licen¡å în domeniul financiar-contabil; experien¡å pe o func¡ie similarå min.4 ani; - competen¡e in domeniul financiar/audit/resurse umane/dobandite prin studii/formare profesionalå sau prin experien¡å profesionalå; - disponibilitatea la deplasåri in unitå¡ile de cercetare-dezvoltare subordonate ASAS; - foarte bune cunostin¡e de utilizare PC (MS Office).

• 1 post referent gr. IA (arhivar) - contractual vacant, de execu¡ie, perioadå determinatå, Compartimentul Arhivå: - studii medii; curs de arhivar. - experien¡å pe o func¡ie similarå min.7 ani; constituie un avantaj experien¡a în institu¡ii publice minim 3 ani. Dosarele pentru concurs se vor depune la sediul ASAS – Camera 38, B.dul Mårå¿ti nr. 61, sector 1 Bucure¿ti, la secretarul comisiei de concurs dna. Nechifor Eugenia - insp. specialitate în cadrul comp. Resurse Umane. Rela¡ii suplimentare la telefonul 021.318.44.62 si pe site-ul www.asas.ro

PAGINA DE HOBBY :n golul alpin Toate masivele muntoase ale Carpa¡ilor culmineazå cu a¿a-numitul gol alpin, de mai micå sau mai mare întindere, sub formå de platouri îmbråcate în paji¿ti, de på¿uni ¿i clinuri înierbate. Aparent inospitalier, acest ultim etaj al formelor de relief reprezintå biotopul multor vietå¡i perfect adaptate la un mod de via¡å îndeob¿te socotit auster. Cetatea de piatrå a arcului carpatic românesc este patria celei mai viguroase categorii de caprå neagrå din întreg arealul speciei. Nu întâmplåtor, ¡ara noastrå de¡ine habitatele de referin¡å ale celei care, pe drept cuvânt, este cunoscutå ca „antilopa Carpa¡ilor”. Muchiile zim¡ate ale pere¡ilor de stâncå, prispele cucerite de vegeta¡ia temerarå, impresionantele circuri glaciare, grohoti¿urile ¿i paji¿tile alpine smål¡ate de flori adaptate la scurta varå a mun¡ilor – toate alcåtuiesc universul la care ¿i-a adaptat capra neagrå, dea lungul timpului, existen¡a, cu totul diferitå de a altor sålbåticiuni. Dupå decenii de cercetåri asidue, savantul Marcel Couturier, autorul monumentalei monografii „Le Chamois” (Paris, 1938), scria: „Capra neagrå din Carpa¡i este mult superioarå, în ceea ce prive¿te greutatea ¿i mårimea, tuturor celor din alte ¡åri; sub acest raport, nici o subspecie nu poate rivaliza cu caprele negre ale Carpa¡ilor”. Coarnele acestora reprezintå „cele mai frumoase ¿i mai valoroase trofee cunoscute în lume”. Aceastå aser¡iune î¿i gåse¿te confirmarea în ierarhia cinegeticå mondialå, dominatå de celebrul trofeu ob¡inut în anul 1934 de cåtre bra¿oveanul Adolf Hesshaimer, în Gârdomanul Mare din Mun¡ii Fågåra¿. Mai mult, în clasamentul primelor zece trofee de caprå neagrå din întreaga lume, opt provin din Carpa¡ii României. La noi, dupå Al Doilea Råzboi Mondial, capra neagrå popula doar patru masive muntoase: Retezat, Parâng, Fågåra¿ ¿i complexul Bucegi-Piatra Craiului. Aståzi, prin repopulåri succesive, specia este prezentå ¿i în Suhard, Ceahlåu, Profitul Agricol 48/2021

Siriu, Mun¡ii Apuseni, Ciuca¿, Cozia, Cålimani, Carpa¡ii de Curburå ¿i Pietrosul Rodnei. Prezen¡a caprei negre este asociatå cu lumea asprå a stâncåriilor ¿i a genunilor ame¡itoare. Pu¡ini ¿tiu înså cå, ini¡ial, ea a fost un animal silvestru al cårui loc de trai se afla la limita superioarå a pådurii. Antropizarea habitatului såu originar – prin activitå¡i pastorale ¿i prin exploatarea lemnului – a împins aceastå vietate iubitoare de lini¿te cåtre golul alpin. De altfel, pe måsura înråutå¡irii condi¡iilor meteorologice ¿i a

unele în mod justificat. Cazul coco¿uluide-mesteacån este gråitor: påstrat numai în câteva nuclee prin sihåstriile de miazånoapte ale Carpa¡ilor no¿tri, el se aflå sub severå protec¡ie. L-am auzit ¿i l-am zårit la vremea rotitului, în Ciungii Bålåsânii, ca pe o fantasmå dizolvatå în apa negurii ¿i a aurorei. Am våzut în golul alpin urme de urs, de râs ¿i de lup. Cu ani în urmå, confratele meu Octav, aflat în cåutarea unui ¡ap negru demn de carabinå, a doborât, nu departe de Rânca, un lup pornit ¿i el la vânåtoare pe clean¡urile Parângului.

instalårii iernii, caprele negre coboarå din stâncårii, pentru a se refugia în zonele împådurite ale muntelui, unde gåsesc adåpost ¿i hranå. Odatå cu retragerea la iernat a turmelor de animale domestice ¿i cu scåderea în intensitate a activitå¡ilor forestiere, caprele negre î¿i aflå aici lini¿tea de care au nevoie. Reintroducerea marmotei prin colonizare cu exemplare aduse din Alpi (ac¡iune înfåptuitå cu decenii în urmå, ini¡ial în Mun¡ii Rodnei ¿i în Retezat, la ini¡iativa savantului Horia Almå¿an) a avut darul de a îmbogå¡i fauna Carpa¡ilor no¿tri cu o specie tipicå golului alpin. Acum, ¿uieratul energicelor plantivore îl secondeazå pe cel al caprelor negre, în cåldårile glaciare ¿i pe platourile jnepeni¿urilor ¿i ale smirdarului a¿ternut în covor stacojiu. De fapt, acestea sunt singurele specii din acest spa¡iu vecin cu norii, care fac, la noi, obiectul activitå¡ii cinegetice. Restul sunt socotite podoabe faunistice,

Atent în urmå-i, animalul nici n-a bågat de seamå cå se îndreaptå direct cåtre ¡eava pu¿tii. ªi gotcanul hålåduie¿te prin afini¿urile de la limita superioarå a pådurilor de rå¿inoase. Adesea, pe zåpada veche a sfâr¿itului de aprilie, se pot deslu¿i inconfundabilele amprente ale vârzobilor coco¿ilor-de-munte, aventura¡i pe platourile din preajma båtåilor din ultimele avanposturi silvestre. Jderul ¿i vulpea sunt apari¡ii meteorice în golul alpin. Prådåtorii nutresc speran¡a lipsei de vigilen¡å a tetraonidelor la vremea rotitului, a descoperirii întâmplåtoare a vreunui cuib de gotcå ori a vreunui ied de caprå neagrå încå nevârstnic. Nici le¿urile celor råpu¿i în lupta cu lunga iarnå a muntelui nu sunt de lepådat. Hotårât lucru, culmile înalte oferå tuturor, oameni ¿i sålbåticiuni, multe ¿i felurite surprize.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 23.12.2021- 12.01.2022

Daniel Velicu 23.12.1957, director Direc¡ia îmbunåtå¡iri funciare Cristian-Florin Petcu 23.12.1977, Claas Manager Regional Vânzåri Lise Grimoux 24.12.1985, director marketing Mass Seeds România Sorin Chelmu 25.12.1967, fost secretar general MADR Kis Csaba 30.12.1967, director piese de schimb Agrocomer¡ Holding Elvira Petrescu 30.12.1969, director general Nufarm România Camelia Lungu 31.12.1968, director Direc¡ia de resurse umane APIA Hidetaka Sato 1.01.1961, consilier Sumitomo Corporation Romania Stelian Fuia 1.01.1968, fost ministru MADR Sergiu Basamac 3.01.1954, fermier Attila Miklos 4.01.1978, reprezentant vânzåri, Divizia porumb, KWS Jihad El Khalil 5.01.1964, Maria Group Mirco Maschio 7.01.1977, administrator Maschio Gaspardo România Iulia Grådinaru 9.01.1983, director dezvoltare Agrinvest Daniel-Eugeniu Crun¡eanu 11.01.1979, director General Adjunct Active Fizice ¿i Plå¡i Directe Mihai Ba¿turea 12.01.1976, director de vânzåri Bejo România 50

Din gastronomia b\n\]ean\ Adunate din pove¿ti, din caiete vechi ¿i din amintirile båtrânilor, re¡etele tradi¡ionale bånå¡ene sunt parte dintr-o campanie culturalå intitulatå “Gustå diversitatea în grai bånå¡ean”, ajunså la final, în decembrie 2021. Proiectul reprezintå o invita¡ie cåtre români la un tur al gastronomiei regionale din Banat ¿i a fost ini¡iat de Turism Timi¿ ¿i prof. Mårioara Pisat. “E o plimbare, în premierå, la care vå poftim din dorin¡a de experimenta destina¡ia noastrå ¿i prin intermediul gustului!”, îndeamnå Mårioara Pisat. De¿i au fost strânse ¿i fåcute publice 150 de re¡ete de cel mai mare interes, prezentåm numai una specificå sårbåtorilor de iarnå, dat fiind cå ne aflåm în preajma Cråciunului. Borândåul este o mâncare care se face la tåiatul porcului de Ignat, în Banat. Este nevoie de 500 de grame din sângele strâns de gospodine atunci când se înjunghie porcul, dar ¿i de 500 de grame de fåinå de målai, precum ¿i carne de porc

bucå¡i, unturå tot de la porc ¿i condimente. “Se freacå sângele cu fåina de målai, se cåle¿te în crati¡å, se adaugå în apa clocotitå cu sare, unde au fiert bucå¡ile de carne. Se amestecå pânå se îngroa¿å. Se pune în blide de påmânt, se garnise¿te cu unsoare topitå. Când målaiul se umflå, iar gråsimea iese deasupra, mâncarea este gata. Mirodeniile de folos sunt dafinul ¿i piperul boabe, care fierb împreunå cu carnea. La final, se serve¿te lângå cârna¡i frip¡i, caltabo¿i ¿i acrituri (muråturi) ¿i cu un pahar de råchie de prunå. Mai ales mâncarea asta cere råchie ¿i muråturi, ca så nu ¡i se aplece”.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Domeniu de familie – Comic gras; 2) Asta spune multe; 3) Termen de conformitate – Iubesc fluieråturile; 4) Patru fårå 9 10 un sfert – Båtrânul platan; 5) Nu ne e apropiatå – Ritm impus la curse; 6) Semin¡e de vinete! – Dåunåtor al viilor; 7) Scris cu ace – Existen¡å scurtatå (abr.); 8) Încadratå la circ – La el se cântå dupå inspira¡ie; 9) Se schimbå de la caz la caz; 10) Purtåtoare de cuvânt a compozitorilor.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 47/2021 ORIZONTAL: CANTAR - ZOO; INDIGUI - AN; RO - PARNAIE; CRAI - ACCES; MUCALIT - T; VAD - LATOSI; OLITE - ARAT; I - TRACTATA; OSOASA - SUT; SARCASTICE.

VERTICAL: 1) Cådere periculoaså pe pârtie; 2) Trecut prin pile – Cuvinte încruci¿ate; 3) Scuze la final – Aduce cåscatul; 4) Primele oi negre – Dat la curå¡at; 5) Lipsite de o înclina¡ie deosebitå – A pune în vedere; 6) Prezenta¡i în sec¡iune – Sfâr¿it de brumar! 7) Care trag din greu – Frunta¿e într-o ac¡iune de maså; 8) Patul armelor – A nu sta la un pahar; 9) Furnizor de sirop – Se deschide pentru intråri ¿i ie¿iri; 10) Lipsitå de stare. Profitul Agricol 48/2021

Profitul Agricol nr. 48, din 22 decembrie 2021

Articles inside

Azomure¿ va investi în stocarea CO2

Câte ecoscheme propun statele UE

Produc¡ia de porumb în 2022