Profitul Agricol nr. 4, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 4 din 31 ianuarie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

anul XXVII, nr. 4/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Gafeurul

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Ceva s-a schimbat în politica sf\tuitorilor ministrului. Parc\ îl las\ tot mai des în ofsaid. Parc\ vor s\-l fac\ s\ gafeze. Am observat asta prima oar\ c=nd l-au trimis pe la televiziuni s\ se burzuluiasc\ la protestatari. Televiziunile transmiteau ;n bucl\ imagini cu oamenii \ia bocn\ la por]ile capitalei, numai domnul Barbu alegea s\ îi considere o diversiune aurist\. Când bula c\ ar fi un miting AUR s-a spart, iar situa]ia devenise deja serioas\, ministrul se lini[tea spun=ndu-[i c\ totu[i protestatarii nu reprezint\ agricultorii, c\ci asocia]iile profesionale st\teau a[a cumin]i... Când protestul s-a dovedit chiar unul amplu, cu v\mi blocate, îi certa pe cei ce manifesteaz\, c\ de fapt sunt fermieri înst\ri]i [i nu se face... De parc\ ar fi ceva r\u s\ câ[tigi bani din agricultur\, de parc\ agricultura asta ar trebui f\cut\ doar de cei rup]i în fund.

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Când a fost obligat s\ dea înapoi [i s\ fac\ întâlniri cu cei din strad\, sim]indu-l ;n corzi, protestatarii i-au cerut [i luna de pe cer, mai mult s\ ;l [icaneze dec=t c\ ar fi crezut sincer c\ le-ar putea-o da.

Abonamente ¿i difuzare

Când în pres\ s-a declasat scandalul p\[unilor de stuf din Delt\, a anun]at prea repede c\ face un control al legalit\]ii subven]iilor, de parc\ APIA le-ar fi putut acorda f\r\ un temei legal ;n spate. Fuseser\ votate ;n Parlament... Ar fi trebuit s\ [tie asta.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

:n sfâr[it, când s-a dus s\-i cear\ comisarului Wojciechowski demisia, s-a înmuiat [i nu i-a spus dec=t c\ “putem s\ plec\m cu to]ii din func]ii domnule comisar.” Ce se f\cea dac\ polonezul ;i r\spundea repede> “For]a exemplului, domnule Barbu. :ncepe]i dumneavoastr\”?

Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 4/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Vizit\ de stat la un fermier mul]umit din Maramure[

UE ancheteaz\ problema subven]iilor pentru stuful din Delt\

Statul se amestec\ între cerere [i ofert\

Fran]a ne ajut\ “discret” cu tranzitul din Ucraina

De ce sunt furio[i fermierii europeni?

China vrea s\ creasc\ mai pu]ini porci Edi]ia a IX-a a Congresului [i s\ cultive porumb [i soia GMO 10 “De la fermieri pentru fermieri” S-a stins Gheorghe Preda 10

Pre]uri [i pie]e

Cre[terea animalelor

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Produse pentru zootehnie de la Cargill-Purina

Cre[te produc]ia de porumb

Scade produc]ia de oleaginoase

Scheme de ajutor de stat pentru zootehnie

Horsch Avatar vedeta sem\n\torilor no-tillage

Culturi vegetale

BASF lanseaz\ trei noi produse [i o tehnologie de erbicidare inovativ\ 23 Ioan Chiriac> “Pe mine zootehnia m-a salvat” Noutate Syngenta> tehnologia Edapholog, pentru identificarea rapid\ Furajul care ajut\ vacile a “gâng\niilor” din sol 26 s\ produc\ mai mult lapte Nout\]ile Bayer, pentru 2024

Combaterea buruienilor la p\ioase

Ce tip de covor vegetal alegem?

Pantera 7004 ofer\ randament maxim în ferme mari 41

Face]i bilan]ul nutri]ional [i de carbon al solului cu Alcedo! 20 Fungicide bazate pe Asorbital

Ma[ini & utilaje

Bednar, cre[tere cu peste 30% datorit\ sem\n\torilor

BKT reînnoie[te parteneriatul pentru Tractorul Anului

Magazin La ra]e, pe Siret

“Cr\i]a Merelor” înflore[te în afaceri 45 cu Corteva Agriscience

Po]i conduce la 16 ani tractor cu remorci? Un miliardar chinez Asta cer fermierii protestatari 38 are peste 80.000 ha în SUA

352),7_

GH RIHUWD VSHFLDO?

DERQDPHQWH#DJULQHW UR 7HO :KDWV$SS!

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Vizit\ de stat la un fermier mul]umit din Maramure[

Profitul Agricol 4/2024

Balint Petrescu, fermier cu 300 de ha pe cultura mare [i trader de cereale din Peciu Nou, a fost numit consilier jude]ean pe lista PNL, în Consiliul Jude]ean Timi[. Adept al satului tradi]ional b\n\]ean, având în centru ]\ranul truditor al p\mântului, biserica [i [coala, preotul [i profesorul, care, crede el, ar trebui s\ coordoneze via]a oamenilor, Petrescu este la a doua experien]\ politic\, dup\ ce în 2015 a ocupat, în acelea[i condi]ii, un post r\mas vacant.

Subven]ie de 2 lei pe litru la motorin\

Pe 26 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu [i ministrul Florin-Ionu] Barbu au vizitat Ferma Zootehnic\ din Baia Mare.

lorin Laz\r (foto) a fondat societatea în 1993. Acum lucreaz\ peste 1.000 de hectare. Are al\turi de el o echip\ redutabil\> so]ia Rozica [i cei doi feciori - Florin Alin Laz\r [i Andrei Vasile Laz\r. Au, împreun\, 5 firme în mai multe domenii> cultur\ mare, ferme de vaci la S\c\l\[eni [i D\ne[tii Chioarului, ferme de porci, p\s\ri [i de oi la Dumbr\vi]a, abatoare [i 30 de magazine în Baia Mare. Produc peste 1.000 de tone de carne [i specialit\]i din carne pe lun\. “Cu toate c\ nu port p\l\rie, îmi scot p\l\ria în fa]a familiei Laz\r pentru ceea ce au realizat aici. (...) Eu m-am obligat, cu cel mai mare ajutor pe care pot s\ îl dau, ca [i prim-ministru, s\ nu îi încurc [i s\ nu m\resc taxele. Cred c\ restul ]ine de noi, to]i românii, s\ cump\r\m române[te”, a îndemnat premierul Marcel Ciolacu. “Mul]umim autorit\]ilor, Ministerului Agriculturii pentru sprijinul acordat. De[i unii colegi de-ai no[tri sunt

Fermier în CJ Timi[

Florin Laz\r

nemul]umi]i, de-a lungul anilor au fost destul de multe forme de sprijin, care ne-au ajutat enorm la sporirea produc]iei [i pentru înlocuirea utilajelor. Din subven]ii [i din cele acordate de APIA [i primele care au venit, [i ajutoarele pe hectar, [i ajutoarele pentru motorin\, Ferma Zootehnic\ s-a tehnologizat cu 14 tractoare noi, plus utilajele aferente, plus dou\ combine, f\r\ s\ ia niciun împrumut de la nici o alt\ banc\ sau leasing sau a[a mai departe. Un mare ajutor pentru noi este ceea ce s-a promulgat zilele astea. Bineîn]eles c\ se va sim]i mult pentru cei care suntem integra]i, întrucât primim [i la hectar de teren, primim [i la puiul de carne, primim [i la porc, primim [i la vaca de lapte, subven]ia pe litru de lapte [i subven]ie la motorin\. Nu sume mari, dar, adunate, dau cu mult plus”, a spus Florin Laz\r.

Viorel PATRICHI

Guvernul a adoptat o hot\râre prin care aloc\ 270 de milioane de lei pentru subven]ionarea accizei la motorina utilizat\ în agricultur\, din bugetul MADR. Pentru 2024, rata accizei reduse pentru motorina utilizat\ la efectuarea lucr\rilor mecanizate în agricultur\ în sectoarele vegetal, zootehnic [i îmbun\t\]iri funciare este de 104,47 lei/1.000 litri. Fermierii beneficiaz\ de un ajutor de stat sub form\ de rambursare de> a) 1,746 lei/litru, în perioada 1 ianuarie 2024 - 30 iunie 2024 inclusiv< b) 2,079 lei/litru, în perioada 1 iulie 2024 - 31 decembrie 2024.

Fondurile pentru instalarea tinerilor fermieri, epuizate Fondurile pentru interven]ia DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din PAC au fost epuizate, a anun]at AFIR. :n perioada 2 noiembrie 2023 - 19 ianuarie 2024, AFIR a primit 3.761 de cereri de finan]are prin DR-30, valoarea total\ a solicit\rilor de finan]are depuse online fiind de 263,27 milioane de euro, iar alocarea stabilit\ pentru aceast\ sesiune a fost de 175,5 milioane de euro. Sprijinul este de 70.000 de euro nerambursabili/proiect eligibil [i selectat.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

UE ancheteaz\ problema subven]iilor pentru stuful din Delt\ Adrian Pintea, secretar de stat în MADR, confirm\ c\ Parchetul European a cerut de la APIA documentele privind cererile de subven]ii europene depuse de dou\ firme care au concesionat 36.000 de ha din Delta Dun\rii, cu scopul de a cultiva stuf pentru nutri]ia animalelor, urmând a încasa 4.373.200 euro anual.

de ani, în condi]iile men]inerii valorii prezente a acestora (96,45 euro/ha SAPS ¡ 25 euro plata pentru zona defavorizat\), pân\ în 2045. Calculele Pro TV erau pu]in diferite, aici prezent\m cifrele exacte. Dup\ difuzarea anchetei, {tefan St\nescu [i so]ia preotului au ie[it din ac]ionariatul celor dou\ societ\]i.

“

Sunt verific\ri f\cute de Parchetul European. Undeva în toamna anului trecut au cerut documente, contractele, [i APIA a trimis aceste documente”, a declarat, într-un interviu la Europa Liber\, Pintea, fost [ef APIA, agen]ie pe care în prezent o coordoneaz\. În perioada respectiv\ (toamna 2023), mai exact pe 12 octombrie, Pro TV a publicat o investiga]ie în care ar\ta c\ cele mai mari suprafe]e cu stuf din Delta Dun\rii, inclusiv lucii de ap\ de 11.000 ha pentru care, ulterior, s-a dat aprobare în vederea cultiv\rii cu stuf, au fost concesionate de dou\ firme> Biodelta Resurse [i Ecologic Danube. Cele dou\ firme îi aveau în ac]ionariat pe {tefan St\nescu, fiul senatorului PSD Paul St\escu, dar [i pe Marilena Iscru, so]ia lui M\d\lin Iscru, fost consilier al aceluia[i Paul St\nescu. Pl\tind redeven]e de 250.000 de euro, anual, respectiv 6,25 milioane de euro în cei 25 de ani cât e durata concesiunii început\ în 2020, cele dou\ firme ar urma s\ încaseze 96,21 milioane de euro subven]ii europene, în 22 8

Adrian Pintea, secretar de stat în MADR

Amintim c\, mar]i, 16 ianuarie, ministrul Florin Barbu, a dispus o anchet\ a corpului de control al MADR, la APIA, privind plata subven]iilor. “Nu [tiam c\ fiul domnului Paul St\nescu este în aceste societ\]i pentru care UE a dat aprobare pentru plata p\[unilor cu stuf în România”, a declarat ministrul cu acel prilej. În prim\vara anului trecut, la ini]iativa lui Barbu, pe atunci pre[edinte al Comisiei pentru Agricultur\ a Camerei Deputa]ilor, Parlamentul a adoptat, în procedur\ accelerat\ ce a durat doar nou\ zile, o modificare a legisla]iei care guverneaz\ paji[tile permanente (OUG

34/2013), prin care cultura stufului, paludicultura, este încadrat\ la paji[ti permanente [i subven]ionat\ ca atare. Îns\ Ionu] Lupu, noul director al APIA, t\r\g\neaz\ plata subven]iilor, declarând postului Digi 24 c\ “O abordare prin care s\ utiliz\m stuful în hrana animalelor e o discu]ie hilar\, ce nu ar trebui s\ ne ocupe timpul. În Delt\ nu se poate produce niciodat\ furaj de calitate. Ministerul Mediului, care este autoritatea suveran\ când vine vorba de biosfera Deltei Dun\rii, este extrem de categoric c\ nu poate fi recoltat stuf în plant\ verde. Ne întreb\m cum s-a recoltat? Vorbim de peste 200 de camioane de stuf verde recoltat. Din punctul nostru de vedere nu pot fi corelate deloc cu realitatea. Trebuie s\ se opreasc\ în cel mai scurt timp. Am ajuns într-un punct periculos”. Luni, 22 ianuarie, Comisia pentru Agricultur\ a Senatului a dat aviz favorabil unei ini]iative a USR, prin care este anulat amendamentul referitor la paludicultur\, introdus anul trecut în Legea paji[tilor. Au votat [apte dintre cei 13 membri ai Comisiei. Patru (parlamentari USR, AUR, For]a Dreptei) au votat favorabil, iar trei, inclusiv pre[edintele Comisiei, liberalul George Scarlat, s-au ab]inut. Prezent online, la începutul [edin]ei, senatorul Paul St\nescu nu a participat la vot. Scarlat a comentat c\ ini]iativa USR este justificat\ de suspiciunile referitoare de direc]ionarea pl\]ilor c\tre cele dou\ firme, dar c\ se ab]ine totu[i, fiindc\ excluderea paludiculturii din sectorul paji[tilor ar avea implica]ii negative pentru ceilal]i poten]iali beneficiari ai modific\rii legislative adoptate la ini]iativa lui Florin Barbu.

Robert VERESS Profitul Agricol 4/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Statul se amestec\ între cerere [i ofert\ Guvernul i-a convocat, luni, pe reprezentan]ii lan]urilor de magazine, stabilindu-se o nou\ prelungire de dou\ luni a plafon\rii pre]urilor la unele produse alimentare de baz\. Feliciu Paraschiv (foto), pre[edintele ANCMMR (Asocia]ia Na]ional\ a Comercian]ilor Mici [i Mijlocii din România), a declarat, vineri, într-o conferin]\ online, c\ se a[teapt\ ca termenul actual din OUG 67/20023, pentru plafonarea pre]urilor, adic\ 31 ianuarie 2024, s\ fie extins, în pofida avertismentelor date de comercian]i guvernan]ilor. “Am tot f\cut eforturi de a explica de ce nu este bun\ plafonarea. Exist\ un efect de recul [i e foarte vizibil> pre]urile unor produse cu pre] neplafonat cresc nejustificat. Deja s-a v\zut la produse de igien\, hârtie igienic\, detergen]i.

Fiindc\ nu este deloc bine ca statul s\ se amestece între cerere [i ofert\”. Pe de alt\ parte, Paraschiv [ia exprimat consternarea pentru c\, în pofida afluxului de m\rfuri alimentare ieftine din Ucraina, pre]urile de la raft r\mân stabile sau chiar continu\ s\ creasc\. "De ce nu scade pre]ul pâinii, f\inii, produselor de panifica]ie? Avem adic]ii la anumite m\rci/branduri, care speculeaz\ acest fapt. Un litru de lapte pleac\ de la produc\tori cu 2,2 lei [i ajunge la noi cu minim 5,5 lei”. Tot Paraschiv admite, îns\, c\ au crescut costurile economice. “Cresc taxele, apar noi restric]ii, norme noi. Asta înseamn\ c\ adaosurile comerciale trebuie s\ fie tot mai mari”.

Robert VERESS

Fran]a ne ajut\ “discret” cu tranzitul din Ucraina Pentru a o sus]ine în men]inerea culoarelor de solidaritate pentru tranzitul m\rfurilor din Ucraina, Fran]a ar fi intervenit, “discret”, în beneficiul României. “Exist\ lucruri pu]in v\zute, discrete, în ceea ce prive[te transportul, transportul fluvial, transportul feroviar. Am fost foarte prezen]i în aceste dosare, iar unul dintre paradoxuri este c\ persoana care este consilier agricol la Ambasad\ s-a ocupat, din când în când, mai degrab\ de situa]ii legate de transport decât de chestiuni legate strict de agricultur\”, declar\ ambasadorul Profitul Agricol 4/2024

Fran]ei la Bucure[ti, Nicolas Warnery, într-un interviu pentru Agerpres. Warnery a mul]umit României pentru c\ [i-a respectat obliga]iile europene. “În privin]a culoarelor de solidaritate, îmi face pl\cere s\ spun c\ România a fost exemplar\. Nu a renun]at niciodat\ s\ î[i arate solidaritatea care d\ numele acestor culoare. A fost extrem de responsabil\. Nu to]i au fost a[a. Îi suntem recunosc\tori. La rândul nostru, o ajut\m mult. Este foarte important ca aceste culoare s\ existe în continuare”.

Dialog Strategic privind viitorul agriculturii UE Pre[edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat joi, 25 ianuarie, un Forum pentru Dialog Strategic (FSD), “mandatat s\ modeleze o viziune comun\ asupra viitorului sistemului agricol [i alimentar al UE”. Pre[edinte al grupului de dialog strategic a fost numit Peter Strohschneider, fost pre[edinte al “Comisiei pentru viitorul agriculturii” a guvernului federal german. El va informa periodic Consiliul [i Parlamentul European [i va face schimb de opinii cu ambele institu]ii cu privire la dialog.

Pre]urile terenurilor agricole în UE Pre]ul mediu al unui hectar de teren arabil în Uniunea European\ era de 10.578 euro, în 2022, iar arenda medie 233 euro pe hectar, arat\ datele Eurostat. Pre]ul/ha variaz\ de la 3.700 euro în medie în Croa]ia, la 233.230 euro în medie în Malta. :n Olanda, pre]urile sunt între 66.051 [i 150.644 euro, ;n Grecia, ;ntre 6.290 [i 84.820 euro, ;n Spania, 4.906 83.299 euro. Pre]ul mediu al unui hectar de p\[uni permanente era, tot ;n 2022, 8.393 euro.

Cresc exporturile agroalimentare ale UE Excedentul lunar al comer]ului agroalimentar al UE a fost de 6,9 miliarde de euro în octombrie, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Excedentul cumulat, în perioada ian.-oct. 2023, a atins 58 de miliarde de euro, cu 10,6 miliarde de euro peste aceea[i perioad\ din 2022. Expor turile europene agroalimentare au totalizat 19,9 miliarde de euro în octombrie, cu 5% peste valoarea din septembrie.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII “Pove[ti cu vinuri române[ti” :n cadrul concursului BASF “Pove[ti cu vinuri române[ti” organizatorul men]ioneaz\ c\ vinurile spumante se jurizeaz\ doar în etapa final\.Mai multe detalii despre concurs [i înscrierea probelor de vin se g\sesc pe website-ul agro.basf.ro sau la reprezentan]ii locali BASF.

Scandal major în conducerea ADM Ac]iunile grupului Archer-DanielsMidland (ADM), unul dintre cei mai mari traderi de cereale din lume, s-au depreciat cu nu mai pu]in de 24% dup\ ce compania a anun]at suspendarea din func]ie a directorului financiar. Vikram Luthar, care ocupa postul din anul 2022, a fost înlocuit temporar de Ismael Roig, care a pornit o procedur\ de audit a practicilor contabile ale ADM. Investiga]ia a fost declan[at\ de o notificare trimis\ de Comisia pentru Burs\ [i Valori Mobiliare din SUA, care a observat “tranzac]ii suspecte” ale diviziei de nutri]ie a ADM.

Fabric\ de combustibil ecologic pentru avioane Prima fabric\ din lume care produce combustibil pentru avia]ie din etanol ob]inut din plante a fost inaugurat\ dup\ o investi]ie de 200 de milioane de dolari în statul american Georgia. Printre investitori se num\r\ companiile care controleaz\ operatorii aerieni British Airways [i Iberia. Capacitatea total\ de produc]ie va ajunge la zece milioane de galoane de kerosen [i motorin\ anual.

China vrea s\ creasc\ mai pu]ini porci [i s\ cultive porumb [i soia GMO Ministerul Agriculturii din China le cere cresc\torilor de porci din ]ar\ s\ reduc\ produc]ia. Marile companii chineze [i-au dezvoltat atât de agresiv fermele în ultimii ani, încât produc]ia a dep\[it cu mult cererea, pre]ul c\rnii s-a pr\bu[it, iar mul]i fermieri au dat faliment, dup\ ce au pierdut, în medie, câte zece dolari pentru fiecare porc pe care l-au vândut anul trecut. Lei Liugong, director în cadrul Ministerului Agriculturii de la Beijing, a declarat c\ num\rul scroafelor din China a sc\zut cu 2,5 milioane în ultimul an, pân\ la 41,42 milioane. Guvernul vrea s\ reduc\ semnificativ acest num\r în urm\toarele dou\ luni. În paralel, China reduce importurile de soia, [i a sc\zut propor]ia de soia din furaje de la 14,5% la 13%.

Pe de alt\ parte, colosul asiatic renun]\ la circumspec]ie ;n privin]a cultiv\rii organismelor modificate genetic (GMO) [i va extinde planta]iile de soia [i porumb con]in=nd gene de la alte specii, ;n ;ncercarea reducerii dependen]ei de importurile de cereale [i plante proteice. Anual, China import\ peste 100 milioane tone metrice de boabe de soia [i furaje, cu prec\dere din SUA [i Brazilia. În decembrie, China a acordat licen]e pentru 26 de companii care vor produce [i vinde boabe de soia [i porumb modificate genetic, iar s\pt\mâna trecut\ a aprobat noi noi variet\]i GMO.

Drago[ B|LDESCU

S-a stins Gheorghe Preda A plecat la cele ve[nice Gheorghe Preda, fermier din {indrili]a, Ilfov. Avea o mare vechime în agricultur\ [i a lucrat în acest domeniu înc\ dinainte de 1990, fiind [i absolvent al cursurilor liceului agricol de la Fundulea, cu specializarea de tehnician agricol. În 1998 a înfiin]at compania Geo & Costi Agrostar, dup\ numele celor doi fii ai s\i, [i cultiva grâu, porumb, rapi]\ [i floarea-soarelui pe cele aproape 2.000 de hectare pe care le administra în {indrili]a [i G\neasa, Ilfov. În ferma sa a fost stabilit în 2022 recordul de Guiness Book, pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltat\ în 8 ore, de peste 403 tone. Pl\nuia s\-[i construiasc\ silozuri pentru cereale, dar Cel de Sus a avut alte planuri. Dumnezeu s\-l odihneasc\ în pace! Profitul Agricol 4/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

De ce sunt furio[i fermierii europeni? Zeci de mii de fermieri au ie[it în strad\ cu utilajele lor în ultimele s\pt\mâni, din Peninsula Iberic\ pân\ în România. Revendic\rile fermierilor concord\ în unele puncte, precum politicile restrictive de mediu ale Uniunii Europene, dar sunt totu[i diferite de la o ]ar\ la alta.

În

Fran]a, un motiv de revolt\ este birocra]ia excesiv\. Fermierii germani vor reintroducerea subven]iilor la motorin\. În România [i Polonia au produs pierderi importurile de produse ieftine din Ucraina. Fermierii din Spania sau Portugalia protesteaz\ împotriva restric]ion\rii volumului de ap\ alocat pentru iriga]ii. În Sicilia [oselele au fost blocate din cauza neachit\rii compensa]iilor pentru efectele caniculei din vara anului trecut.

strivit-o cu tractoarele [i cu excavatoarele. Carnea apar]inea unui om de afaceri din jude]ul Vâlcea. Poli]i[tii [i jandarmii francezi au asistat pasiv la toat\ scena [i au refuzat s\ întocmeasc\ procese-verbale, chiar dac\ [oferii de tir din România au insistat. La volan era Romina Badea, iar lâng\ ea st\tea so]ul ei, care era [oferul de schimb. Amândoi au privit neputincio[i cum agricultorii francezi furio[i le distrug toat\ marfa - 10 tone. “Pur [i simplu au deschis u[ile, s-au urcat în camion [i au început s\ arunce marf\, cutiile cu carne pe jos”, a spus Nicolae Badea. “Am oprit camioanele str\ine. Cu cea mai mare curtoazie, le-am explicat [oferilor de ce facem asta. Suntem furio[i, pentru c\ nu vrem s\ se importe alimente pe care le producem la noi”, a explicat un fermier francez. Cei doi [oferi rom=ni au reu[it s\ p\r\seasc\ Fran]a nev\t\ma]i. Autostr\zile fiind blocate de fermieri, au circulat pe drumurile na]ionale.

en-gros. :n sud-vest, manifesta]iile spontane au intrat în a doua s\pt\mân\ [i s-au extins ;n toat\ ]ara. Convoaie de tractoare se îndreptau pe autostr\zile blocate c\tre Paris. Baricadele ridicate de fermieri au provocat accidente rutiere. Cel mai grav pe o autostrad\ din apropierea ora[ului Toulouse, acolo unde o fermier\ [i fata ei în vârst\ de 12 ani au murit.

Totu[i, ministrul de interne, Gerald Darmanin, le-a cerut prefec]ilor s\ manifeste “mult\ modera]ie” [i s\ nu ordone interven]ia for]elor de ordine decât “în ultim\ instan]\”. Drept urmare, jandarmii au asistat pasiv, în timp ce fermierii din sud-vest, care stropiser\ miercuri cu b\legar cl\direa prefecturii din Agen, au atacat în acela[i fel un supermarket din re]eaua Leclerc, cea mai mare din Fran]a. Premierul Gabriel Attal a promis c\ guvernul va face “concesii-cheie”, printre care ieftinirea motorinei [i revizuirea legisla]iei UE referitoare la p=rloag\.

Fermieri francezi furio[i au oprit un tir cu pui din România, au aruncat marfa pe o autostrad\ de lâng\ Lyon [i au

:n ultimele zile, agricultorii francezi au atacat, de aceea[i manier\, [i camioane str\ine ce transportau legume. Ei au blocat [osele cu moloz [i trunchiuri de copaci. Viticultorii din Beziers (sud-estul Fran]ei) au dat foc mai multor pale]i în curtea unui mare comerciant de vinuri, apoi au p\truns cu for]a în sediile a dou\ depozite de distribu]ie

Fermierii greci ies [i ei în strad\

Protestatarii francezi au aruncat cu sup\ în Mona Lisa

Fermierii din nordul Greciei au blocat mai multe drumuri cu utilajele lor, pentru a protesta contra politicii agricole a Uniunii Europene. Ei sus]in c\ modific\rile recente ale PAC le vor reduce încas\rile cu 52%, afectând produc]ia de alimente din toat\ Europa.

Dou\ activiste au aruncat cu sup\ spre tabloul Mona Lisa de Leonardo da Vinci din Muzeul Luvru, strig=nd c\ hrana este prioritar\. Tabloul nu a avut de suferit, fiind protejat de un geam blindat. Asocia]ia Riposta Alimentar\ cere ca fiecare cet\]ean francez s\ primeasc\ lunar bonuri în valoare de 150 de euro pentru achizi]ia de alimente.

Tiruri cu carne din Rom=nia, distruse de fermieri francezi

Luni, Fran]a a cerut Uniunii imposibilul> adoptarea derog\rii de la GAEC 8 chiar în aceast\ s\pt\mân\.

Drago[ B|LDESCU Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 4/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Edi]ia a IX-a a Congresului

“De la fermieri pentru fermieri” Devenit un eveniment de referin]\ pentru mediul agricol românesc, Congresul Anual al Forumului APPR prilejuie[te un moment de bilan] anual al activit\]ilor relevante ale organiza]iei, dar [i un sumar al celor mai importante teme din agricultura na]ional\ [i european\.

“

Le adres\m invita]ia tuturor fermierilor s\ ne întâlnim pentru a împ\rt\[i succesele de anul trecut [i solu]iile la provoc\rile de anul acesta. Congresul reprezint\ un îndemn la unitate [i solidaritate. Cum e [i sloganul nostru «De la fermieri, pentru fermieri»”, spune Nicolae Sitaru, pre[edintele FAPPR.

Evenimentul anual al fermierilor are [i menirea de a fi o real\ platform\ de

Profitul Agricol 4/2024

dialog între actorii importan]i din agribusiness. Fermierii au ocazia de a interac]iona cu deciden]ii politici, cu speciali[ti [i cu jurnali[ti preocupa]i de domeniu. FAPPR anticipeaz\ c\ 2024 va fi un an al solu]iilor sustenabile [i al agriculturii de precizie. Fermierii vor putea afla ultimele nout\]i participând la Conferin]ele Congresului> AgroPolicy - dedicat\ politicilor agricole europene [i Embryo - care va surprinde ultimele evolu]ii din domeniul geneticii [i tehnologiilor aplicate la nivelul semin]ei.

Ca de fiecare dat\, congresul celebreaz\ [i performan]ele anului anterior la categoria “Cea mai bun\ produc]ie de porumb irigat/neirigat”, în cadrul concursului “Porumbul de Aur”. Vor fi prezenta noile recorduri, iar fermierii vor împ\rt\[i secretele reu[itei lor. Teme de actualitate [i de larg interes pentru fermieri vor fi abordate de invita]i de calibru> Perspectivele pie]ei globale de cereale - Levin Flake (USDA)< Ultimele progrese în tehnologiile aplicate semin]elor - Leonardo Costa (Corteva)<

Sustenabilitatea în procesul de produc]ie al noilor soiuri - Eugen Diaconu (Bayer)< Programe locale de ameliorare pentru culturi mai adaptate - George Mu[at (KWS)< Agricultura regenerativ\ ca oportunitate sau provocare pentru fermele române[ti - Max Newbert (Syngenta)< Impactul factorilor abiotici [i al fertilit\]ii solului în cre[terea sustenabil\ a productivit\]ii - Dan Popescu (Aectra)< Agricultura digital\ [i optimizarea resurselor - Alin Nem]i[or (Bayer)< Solu]ii privind managementul riscului în ferme [i cum pot programele de asigurare s\ ne ajute s\ fim mai performan]i - Hora]iu Regep (Marsh)< Pia]a îngr\[\mintelor - situa]ia actual\ [i perspective. Cum putem atenua impactul volatilit\]ii ridicate a acestei pie]e - Ofelia Nalbant (LATNitrogen)< Cerin]ele Directivei RED II privind calculul amprentei GES pentru culturile din care se produc biocombustibili [i implicarea ARCPA [i FAPPR în acest proiect - Andrei Solomon (Expur)< Tehnicile genomice de ameliorare a plantelor de cultur\ - AISR.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e fost de 251 dolari/ton\ (1.129 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Grâu România FOB Constan]a 209 euro/t (- 3) 1.045 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în feb. 2024.

Principalele destina]ii> China 90.300 tone, Mexic 67.000 tone, Indonezia 66.000 tone, Japonia 24.700 tone [i Republica Dominican\ 20.400 tone.

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 234 dolari/ton\

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic Ϯϱϴ Ϯϱϲ

(1.053 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 207 euro/ton\ (1.035 lei). A crescut cu 1 euro/ton\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în februarie 2024 este de 184 euro/t (920 lei). A crescut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 240 euro/ton\ (1.200 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de deschiderea licita]iilor din data de 22 ianuarie. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 214 euro/t (1.080 lei). A sc\zut cu

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2024, a fost de 212 euro/t (1.045 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\.

Cota]ii - Bursa din Chicago

Feb Mar Apr

Ϯϱϰ ϮϱϮ ϮϱϬ Ϯϰϴ

Feb Mar Apr

Ϯϰϲ Ϯϰϰ ϮϰϮ

&Ğď

ϮϮ͘Ϭϭ Ϯϰϲ

Ϯϯ͘Ϭϭ Ϯϰϴ

Ϯϰ͘Ϭϭ Ϯϰϴ

Ϯϱ͘Ϭϭ Ϯϰϴ

Ϯϲ͘Ϭϭ Ϯϱϭ

DĂƌ

ϮϱϬ

ϮϱϮ

Ϯϱϱ

Ɖƌ

Ϯϱϯ

Ϯϱϱ

Ϯϱϳ

România FOB Constan]a 177 euro/t (¡ 2) 885 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în feb. 2024. SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 194 dolari/ton\ (873 lei). A avut o cre[tere de 2 doCota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t 22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 175 175 175 175 177 179 179 179 179 181 182 182 183 183 184

Pre]uri - FOB, Argentina Feb Mar

Feb Mar Apr

lari/ton\ fa]\ de licita]iile de s\pt\mâna trecut\.

Porumb

Feb Mar Apr

$/t 22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 217 219 218 218 224 221 223 222 222 228 224 224 225 225 230

Cota]ii - Bursa din Kansas

ϮϰϬ

$/t

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 205 205 205 205 208 206 206 206 206 209

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în februarie 2024, este de 167 euro/ton\ (835 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 186 euro/ton\ (930 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

€ - 5 lei $ - 4,5 lei

$/t 22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 223 222 227 227 234 224 224 228 228 233 225 225 228 228 232

Pre]ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 186 euro/ton\ (930 lei). La bursa Pallice pre]ul la închidere, pe 26 ianuarie, a fost de 181 euro/ton\ (905 lei). Nu a avut nici o modificare fa]\ de pre]ul de deschidere.

Pre]uri - FOB, Argentina

$/t 22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 234 234 234 234 234 237 236 235 235 236 239 238 237 237 239

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 Rouen 213 212 213 213 214 Dunquerque 213 212 213 213 214 Pallice 213 212 213 213 214 Creil FOB 209 208 210 210 211 Moselle FOB 206 205 206 206 207 Rouen FOB 241 240 240 241 240

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 191 euro/ton\ (955 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOBport a fost de 208 dolari/ton\ (936 lei). A crescut cu 3 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic ϮϬϮ ϮϬϬ ϭϵϴ ϭϵϲ ϭϵϰ

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 Bordeaux 181 180 180 181 181 Pallice 181 180 180 181 181 Rhin FOB 193 192 192 193 191 Bordeaux FOB 186 185 185 186 186 Pontivy 186 185 185 186 186

ϭϵϮ ϭϵϬ ϭϴϴ ϭϴϲ &Ğď

ϮϮ͘Ϭϭ ϭϵϮ

Ϯϯ͘Ϭϭ ϭϵϮ

Ϯϰ͘Ϭϭ ϭϵϮ

Ϯϱ͘Ϭϭ ϭϵϮ

Ϯϲ͘Ϭϭ ϭϵϰ

DĂƌ

ϭϵϲ

ϭϵϴ

Ɖƌ

ϭϵϵ

ϮϬϬ

ϮϬϭ

Profitul Agricol 4/2024

S\pt\mâna 22 - 26 ianuarie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 475 dolari/ton\ (2.137 lei). A crescut cu 5 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 797.200 tone, Mexic 74.800 tone, Spania 71.500 tone, Portugalia 71.500 tone [i Japonia 21.900 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Feb Mar Apr

$/t

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 445 449 454 454 449 449 452 456 456 451 452 455 459 459 454

Orz

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor, pe 26 ianuarie 2024, a fost de 435 dolari/ton\ (1.957 lei). A sc\zut cu 29 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 191 euro/ton\ (955 lei). A crescut cu 1 euro/ton\. Pre]ul orzului pentru be-

Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 436 euro/ton\ (2.180 lei). A crescut cu 1 euro/ton\.

Feb Mar Apr

22.01 23.01 1.034 1.061 1.045 1.072 1.050 1.075

24.01 25.01 26.01 1.063 1.063 1.025 1.073 1.073 1.038 1.076 1.076 1.044

Pre]uri

22 - 26.01.2024

euro/t

re, FOB-Moselle, a închis la 182 euro/ton\ (910 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

ϰϳϱ ϰϳϬ ϰϲϱ ϰϲϬ &Ğď

ϮϮ͘Ϭϭ ϰϳϬ

Ϯϯ͘Ϭϭ ϰϳϰ

Ϯϰ͘Ϭϭ ϰϴϬ

Ϯϱ͘Ϭϭ ϰϴϬ

Ϯϲ͘Ϭϭ ϰϳϱ

DĂƌ

ϰϳϰ

ϰϳϳ

ϰϴϮ

ϰϳϳ

Ɖƌ

ϰϳϳ

ϰϴϬ

ϰϴϱ

ϰϴϬ

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Feb Mar

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 392 392 398 398 394 392 391 397 397 395

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 405 euro/t (2.025 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a

Feb Mar

chiderea licita]iilor, pe 26 ianuarie 2024, a fost de 790 euro/ton\ (3.950 lei). A sc\zut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2024, este 403 euro/t (2.015 lei), acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2024, este 440 euro/t (2.200 lei). A crescut cu 15 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 Dieppe 405 405 405 405 405

euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

cut tot cu 1 euro/ton\.

Sorg

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Pre]uri - FOB, Golful Mexic

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 436 euro/ton\ (2.180 lei). A creseuro/t

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 435 433 438 435 436 Dunquerque 435 433 438 435 436 Moselle 435 433 438 435 436

Rouen

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Feb

euro/t

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 800 800 800 800 790

Feb Mar

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 625 639 637 625 620 631 644 642 631 625 636 648 646 634 629

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

251 dolari/t

Profitul Agricol 4/2024

194 dolari/t

$/t

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 276 276 276 276 285 276 276 276 276 285

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 285 dolari/ton\ (1.283 lei). A crescut cu 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Feb Mar Apr

$/t

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 464 468 474 474 435 464 468 474 474 431

Australia> pentru livrare în februarie 2024, pre]ul orzului furajer este 224 dolari/ton\ (1.008 lei). A crescut cu 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii rapi]\ - Fran]a

La bursa Rouen pre]ul a fost de 436 euro/ton\ (2.180 lei). A avut o cre[tere de 1

ϰϴϬ

$/t

22.01 23.01 24.01 25.01 26.01 Rouen 191 190 190 190 191 Dunquerque 191 190 190 190 191 Pontivy 192 191 191 191 191 Orz bere: Creil** 210 209 209 209 210 Moselle** 182 181 181 181 182

FOB Constan]a 171 euro/t (¡11) 855 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în feb. 2024.

ϰϴϱ

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 394 dolari/ton\ (1.773 lei). A înregistrat o cre[tere de 2 dolari/ton\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

475 dolari/t

285 dolari/t

+9 15

Pre]uri [i pie]e

Cre[te produc]ia de porumb Principalii produc\tori (mil. tone). Total> 1,236 miliarde tone

Prognoza USDA din luna ianuarie pentru anul de pia]\ 2023/24 anun]\ o produc]ie mondial\ de porumb de 1,236 milioane tone, în cre[tere cu aproape 14 milioane tone fa]\ de estimareea de luna trecut\ [i cu 80 milioane tone fa]\ de anul trecut. Sunt estimate produc]ii mai mari în SUA (¡2,7 mil. tone), China (¡11,8 mil. tone), [i India (¡0,7 mil. tone), care vor compensa reducerea din Brazilia (-2 mil. tone). Comer]ul mondial este prognozat în sc\dere, în primul rând din cauza exporturilor mai sc\zute din Brazilia [i India. Importurile globale sunt, de asemenea, mai mici, cu volume reduse vândute de Uniunea European\, Vietnam [i Bangladesh. Brazilia r\mâne în topul exportatorilor, cu 58 milioane tone de porumb, fiind urmat\ de> SUA (54 milioane tone, mai mult cu 9 mil. tone) Argentina (34 milioane tone, 16

mai mult cu 8 mil. tone) Ucraina (21 milioane tone, mai puin cu 6 milioane tone) Fed. Rus\ (5,3 milioane tone) UE (4,2 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (23,5 milioane tone, mai pu]in cu 1 mil. de tone), urmat\ de> China (23 milioane tone) Mexic (19,6 milioane tone) Japonia (15,5 milioane tone) Coreea de Sud (11,8 milioane tone) Vietnam (11 milioane tone) Iran (8,6 milioane tone) Egipt (8,5 milioane tone) La licita]iile din luna decembrie, cota]iile porumbului din SUA au înregistrat o sc\dere de 7 dolari/ton\ [i au ajuns la 205 dolari/ton\. Perspectivele bune pentru aprovizionarea din America de Sud [i cererea sc\zut\ din partea partenerilor de peste m\ri au f\cut presiuni asupra ofertelor americane.

Columbia (6,5 milioane tone). Consumul mondial este estimat s\ ajung\ la 1,211 mil. tone, mai mare cu 5 milioane tone. Marii consumatori sunt> SUA (317 milioane tone, mai mult cu 11 milioane tone) China (306 milioane tone, mai mult cu 7 milioane tone) UE (79 milioane tone, mai mult cu 4 milioane tone) Brazilia (77,5 milioane tone) Mexic (47 milioane tone). Stocurile mondiale vor cre[te cu 10 milioane tone [i ajung la aproximativ 325 milioane tone. :n Brazilia, pre]ul a ajuns la 228 dolari/ton\, în sc\dere cu 2 dolari/ton\ fa]\ de luna trecut\. Pre]urile din Argentina au înregistrat o sc\dere de 8 dolari/ton\, ajungând la 212 dolari/ton\. Ofertele din Ucraina nu au fost publicate din 21 iulie 2023. Profitul Agricol 4/2024

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de oleaginoase Principalele culturi de oleaginoase. Total produc]ie> 660 milioane tone

ŶƵĐŝ ĚĞ ƉĂůŵŝĞƌ ϮϬ͕ϱ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ

ĐŽƉƌĂ ϲ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ

ƐĞŵŝŶƜĞ ĚĞ ďƵŵďĂĐ ϰϭ͕ϱ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ

ƐŽŝĂ ϯϵϵ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ

ĂƌĂŚŝĚĞ ϱϬ͕ϱ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ ŇŽĂƌĞĂͲƐŽĂƌĞůƵŝ ϱϱ͕ϱ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ ƌĂƉŝƜĉ ϴϳ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ

Prognoza mondial\ privind produc]ia de semin]e oleaginoase este redus\ în aceast\ lun\ cu 1 milion de tone, la 660 de milioane de tone. Se anun]\ produc]ie mai mic\ de soia în Brazilia (-3 milioane tone) [i de floarea-soarelui din Argentina (- 1 mil. tone), UE (- 1 milion de tone) [i Rusia (- 0,4 mil. tone). Sunt anticipate cre[teri pentru recoltele de soia doar în Argentina (¡2 mil. tone) [i SUA (¡1 mil. tone). Comer]ul mondial de semin]e oleaginoase a crescut cu 1 milion de tone, la 195 milioane tone, mai mari de soia din Rusia [i Paraguay. Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 100 milioane tone (mai mult cu 4 milioane tone), SUA, cu 49 milioane tone, Canada (12,2 milioane tone), Ucraina (7 milioane tone, mai pu]in cu 1 mil. de tone), Paraguay (6,3 milioane tone, mai 18

mult cu 0,3 mil. tone), Argentina (5,8 milioane tone), Australia (5,2 milioane tone).

oane tone, Mexic (8 milioane tone) [i Japonia (6 milioane tone).

La importatori avem China, cu 107 milioane tone, UE, cu 20,5 mili-

Stocurile de semin]e oleaginoase au sc\zut u[or, la 131 milioane tone.

Uleiuri [i [roturi

mil. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (10,5 mil. tone).

Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 223 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa]\ de 2022/23. Structura sortimental\> ulei de palmier (79,5 mil. tone)< soia (62 mil. tone)< rapi]\ (33,3 mil. tone)< floarea-soarelui (22 mil. tone)< nuci de palmier (9 mil. tone)< arahide (6,3 mil. tone)< semin]e de bumbac (5 mil. tone)< ulei de m\sline (3,8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), UE (25 mil. tone), Indonezia (25 mil. tone), India (24,6

Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 370 milioane tone, mai mare cu 13 milioane tone fa]\ de 2022/23. Structura sortimental\> soia (258,5 mil. tone)< rapi]\ (47,8 mil. tone)< floarea-soarelui (23 mil. tone)< semin]e de bumbac (15 mil. t)< nuci de palmier (10,6 mil. tone)< arahide (7,8 mil. tone). Marii consumatori sunt> China (106 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone). Profitul Agricol 4/2024

CULTURI

VEGETALE Face]i bilan]ul nutri]ional [i de carbon al solului cu Alcedo! Solurile române[ti, alt\dat\ foarte roditoare, sunt sec\tuite de humus [i destructurate, dup\ un secol de agricultur\ intensiv\. De aceea, modul clasic de a face agricultur\ î[i tr\ie[te ultimii ani, estimeaz\ Emilian Tudor, [ef al laboratorului de agrochimie la Alcedo. Emilian Tudor

hiar [i fermierii refractari la schimbare vor fi obliga]i de rezultatele din teren s\ adopte practici de agricultur\ regenerativ\. Înainte de acestea, îns\, sunt necesare analize care s\ dea un tablou precis al situa]iei curente. Tudor recomand\ un bilan] de carbon [i un bilan] nutri]ional, realizate, pentru acurate]ea [i siguran]a rezultatelor, la Alcedo. 90% din humus a fost distrus, mineralizat prin ar\tur\ [i fertilizare chimic\. “La începutul secolului trecut s-au realizat probe de sol [i con]inutul de humus era 20-30%. Acum, dup\ 11 ani în care mi-au trecut prin mâini zeci de mii de probe, pot spune c\ media humusului este între 2,5 - 3%. Un metru p\trat de sol în profil de 20 cm cânt\re[te 250 de kg. 10% humus ar însemna 25 kg. 1% înseamn\ doar 2,5 kg humus. Dac\ înmul]im cu suprafa]a fermei ne d\m seama c\ sunt implicate cantit\]i foarte mari de humus”. Alt rezultat al agriculturii intensive este destructurarea solului, care a

provocat, mai departe, pierderea activit\]ii microbiologice [i a aer\rii, practic a condi]iilor optime pentru dezvoltarea plantelor. Prin destructurare se ajunge la de[ertificare. De pe câmpul cu sol destructurat, neacoperit de vegeta]ie, în lipsa precipita]iilor vântul ia toat\ argila [i las\ în urm\ nisip.

Ce e de f\cut? “Pentru început, încorpor\m paiele în sol, punem covoare vegetale cu specii care fac simbioze cu bacterii fixatoare de azot, precum m\z\riche, maz\re, borceag, lupin. Maz\rea las\ în sol, doar prin r\d\cini, 25 kg de azot pe tona de recolt\. Dac\ ob]inem 3 tone/ha, înseamn\ 75 kg azot pe ha. La suprafa]\ mai sunt 8 kg de azot/tona de reziduuri vegetale”. Prin l\sarea la suprafa]\ sau încorporarea resturilor vegetale, solul se afâneaz\. Acestea sunt practici de agricultur\ regenerativ\. Sunt multe altele, iar unele dintre ele merg mân\ în mân\ cu interesul financiar. Sunt deja ferme, în Româ-

nia, care încaseaz\ zeci de mii, sute de mii sau chiar milioane de euro în urma adopt\rii noilor tehnologii de preg\tire a solului în vederea sem\natului [i prin înfiin]area de covoare vegetale în perioada dintre culturile principale. “La o produc]ie de grâu de 6 tone boabe/ha rezult\ minimum 6-7 tone de paie/ha. 50% din paie este carbon. Deci 3 tone de carbon/ha. Dac\ noi return\m solului aceste 3 tone de carbon, prin încorporarea paielor, într-o prim\ faz\ vom stoca aproximativ 1 ton\/ha/an. Îns\, înainte de a valorifica acest poten]ial, intrând pe pia]a carbonului, sunt necesare evalu\ri, un bilan] al carbonului. Este un serviciu pe care îl face Alcedo, cu mare acurate]e”. Prin trecerea la minimum till, se reduce procesul de oxidare [i mineralizare [i cre[te procesul de humificare, reten]ia apei [i activitatea microbiologic\. Îns\, intensitatea humific\rii fiind crescut\, cantit\]ile de azot eliberate se reduc cu 20-40 kg. Ca atare, e necesar un surplus de fertilizare, care s\ preîntâmpine depresia culturii. Înainte de toate, îns\, pentru a [ti exact ce [i cât s\ aplici, e necesar\ o evaluare nutri]ional\ a solului. Tot la Alcedo, evident. “Ultimii ani ne-au ar\tat c\ investi]iile în cantit\]i foarte mari de îngr\[\minte nu au dat rezultate, îns\ nici ideea de a aplica mult mai pu]in sau chiar deloc nu poate func]iona”.

Arpad DOBRE Robert VERESS Profitul Agricol 4/2024

CULTURI VEGETALE

Fungicide bazate pe Asorbital Adama anun]ã lansarea a cinci fungicide noi pentru cereale pe pia]a din Europa, pentru a combate cele mai importante boli care afecteaz\ randamentul produc]iilor în cele mai critice faze de dezvoltare ale culturii. Aceste produse, aplicabile în diferite etape ale tratamentului (T1, T2 sau T3), acoper\ diferite segmente de pre].

‘Clien]ii no[tri se confrunt\ cu provoc\ri diferite [i au nevoi diferite. O abordare unic\ pentru toate aceste nevoi nu func]ioneaz\. De aceea, am creat un portofoliu specific, adecvat scopului, pentru a r\spunde diferitelor probleme ale fermierilor - indiferent c\ este vorba de tipul de boal\ sau de momentul în care este nevoie de control”, a ad\ugat Alex Mills.

dat\ cu lansarea acestor noi produse, Adama va avea unul dintre cele mai robuste portofolii din industria solu]iilor pentru controlul bolilor cerealelor din Europa. Cele cinci produse au la baz\ molecula performant\ DMI, care constituie în prezent fundamentul pentru tratarea bolilor cerealelor, dup\ ce au fost retrase treptat de pe pia]\ alte substan]e active cheie. Compania a introdus, de asemenea, noua sa tehnologie brevetat\ Asorbital pentru a îmbun\t\]i activitatea produselor sale, oferind o penetrare îmbun\t\]it\, o mi[care sistemic\ excelent\ în ]esutul frunzelor, un control superior [i de lung\ durat\ al bolii [i o rezisten]\ excelent\ la sp\lare. “Noul nostru portofoliu de fungicide pentru cereale reafirm\ capacitatea noastr\ de a oferi valoare [i inova]ie prin îmbun\t\]irea performan]ei moleculelor existente cu tehnologii de formulare brevetate [i prin livrarea de produse care ofer\ un control excelent al bolilor, men]in recolta în siguran]\ [i abordeaz\ diferitele segmente de pre] de pe pia]\”, declar\ Alex Mills, Director Global Fungicide Adama.

Alex Mills, Director Global Fungicide Adama

Portofoliul european de fungicide pentru cereale Adama include> - Soratel, o solu]ie versatil\ [i cu spectru larg bazat\ pe tehnologia de formulare Asorbital brevetat\ de Adama, care poate fi utilizat\ în diferite segmente, singur\ sau în amestec. - Maxentis, un fungicid cu spectru larg, aplicabil în diverse culturi, u[or de utilizat, cu fereastr\ de aplicare flexibil\, care poate fi ad\ugat cu u[urin]\ în orice program de tratament al grâului, în T1 sau T2. - Forapro este un fungicid cu spectru larg bazat pe tehnologia de formulare Asorbital care controleaz\ toate bolile majore ale grâului din T1, cum ar fi Septoria, Rugina [i F\inarea. - Maganic, bazat pe tehnologia de formulare Asorbital, este un fungicid aplicabil în T3 care protejeaz\ grâul împotriva tuturor bolilor ap\rute la nivelul

spicelor, inclusiv Fusarium spp., asigurând protec]ie împotriva acumul\rii de micotoxine [i cereale de calitate superioar\. - Avastel este fungicidul premium cu spectru larg de la Adama, aplicabil în T2, cu control atât curativ, cât [i preventiv al bolilor, bazat pe tehnologia de formulare Asorbital, care ofer\ un nou standard de eficacitate [i protec]ie de lung\ durat\. “În urm\ cu 10 ani, am luat decizia strategic\ de a investi în sprijinul cultivatorilor de cereale din Europa, având în vedere c\ anticipam eliminarea treptat\ a reglement\rilor privind substan]ele active cheie de pe aceast\ pia]\. Am conceput un plan pentru a ne asigura c\ fermierii au ast\zi produsele necesare pentru a r\spunde presiunii tot mai mari generate de apari]ia [i controlul bolilor, de noile provoc\ri agronomice [i de cerin]ele privind sustenabilitatea. Portofoliul pe care vi-l prezent\m ast\zi, îmbun\t\]it cu cinci produse noi, vizeaz\ toate aceste aspecte”, a declarat Sergio Dedominici Paz, Vicepre[edinte EAME, Adama. “Acest portofoliu le permite partenerilor no[tri s\ le ofere fermierilor solu]iile cele mai potrivite, astfel încât s\ aleag\ acel produs sau acea combina]ie de produse care corespunde unor nevoi specifice. Fiecare fermier va g\si o solu]ie potrivit\ pentru el [i pentru provoc\rile cu care se confrunt\”, a completat reprezentantul Adama. Adama a început s\-[i prezinte noul portofoliu de fungicide pentru cereale în 2023, odat\ cu introducerea Soratel în Marea Britanie, iar lans\rile vor continua în Europa, în Marea Britanie [i Irlanda pe tot parcursul anului 2024.

ADAMA Profitul Agricol 4/2024

BASF lanseaz\ trei noi produse [i o tehnologie de erbicidare inovativ\ BASF lanseaz\ ;n acest an pe pia]\ fungicidele Arhitect, Daxur [i Pictor Revy, fiecare cu propriet\]i unice. Tot la categoria nout\]i, BASF a prezentat [i tehnologia de erbicidare inovativ\ One Smart Spray, rezultat\ din colaborarea cu Bosch, prin care costurile cu erbicidarea se pot reduce la jum\tate.

Arhitect Prezentat în avanpremier\ anul trecut, pe câteva loturi demonstrative, Arhitect este primul regulator de cre[tere cu efect de fungicid la cultura de floarea-soarelui. Con]ine dou\ substan]e active cu efect de regulator de cre[tere, prohexadion calciu [i mepiquat clorur\, precum [i molecula antifungicã - piraclostrobin. Regulatorii de cre[tere ac]ioneaz\ benefic asupra r\d\cinilor, care sunt mai bine ancorate în sol, precum [i asupra tulpinii, ce se dezvolt\ mai mult în diametru [i mai pu]in în în\l]ime. O ac]iune pozitiv\ se manifest\ [i la nivelul calitidiului, care va avea un diametru mai mare, deci [i semin]e mai numeroase, ceea ce va duce la un spor de produc]ie. Fungicidul din Arhitect combate o serie de boli produse de agen]i patogeni, precum Alternaria helianti, ScleProfitul Agricol 4/2024

rotinia sclerotium, Septoria helianthi, Diaporthe, Puccinia helianthi etc.

Daxur Acest fungicid se adreseaz\ cultivatorilor de cereale p\ioase. Con]ine dou\ substan]e active> Revysol [i Kresoxim-metil. Este o combina]ie unic\, pe pia]a produselor similare din România nu mai exist\ niciun produs care s\ con]in\ Kresoxim-metil. Ceea ce-l face deosebit fa]\ de alte produse este flexibilitatea, atât în ce prive[te doza, de 0,6-1 l/ha, cât [i perioada de aplicare, începând cu prim\vara devreme, de la începutul alungirii tulpinii pân\ la încheierea înfloririi. Ofer\ [i un spectru larg de combatere a unor boli precum f\inarea, p\tarea, septorioza, rugina brun\, fuzarioza.

Pictor Revy “Urma[“ al lui Pictor, Pictor Revy are o formulare nou\ pentru oleaginoase,

One Smart Spray One Smart Sprayer, rezultat al colabor\rii dintre BASF [i Bosch, este o tehnologie de erbicidare inovatoare. S-a folosit un sprayer Amazone, la care s-au utilizat camere video [i senzori de la Bosch [i software prin aplica]ia Xarvio de la BASF. Tehnologia are o eficien]\ de 95%, erbicidarea are loc selectiv, solu]ia se aplic\ localizat, fie prin sistemul

este un produs îmbun\t\]it fa]\ de cel anterior [i con]ine dou\ substan]e deosebit de eficiente> Revysol, care opre[te dezvoltarea miceliului, [i Boscalid, care blocheaz\ germina]ia sporilor. Ca [i Daxur, [i acest nou produs are o doz\ de aplicare flexibil\, de la 0,6 la 1 l /ha. În func]ie de presiunea bolilor în culturi [i în special la apari]ia Sclerotinia, fermierii pot ajusta aceast\ doz\. Din testele efectuate de BASF în câmp a reie[it c\ Sclerotinia se combate cel mai bine la doza de 1 l /ha, dar se poate aplica [i 0,8 l dac\ e presiune mai sc\zut\ la aceast\ boal\ [i dac\ sa efectuat o rota]ie a culturilor corespunz\toare. Pictor Revy se poate aplica la temperaturi mai sc\zute sau ridicate, nu este degradat de ac]iunea ultravioletelor, iar dac\ va ploua la o or\ de la aplicare, fungicidul este deja în plante, nu se spal\ de pe frunze [i are eficacitate împotriva bolilor.

Arpad DOBRE “green on brown” (verde pe sol), prin care sistemul “vede” inclusiv buruienile milimetrice, fie prin sistemul “green on green” (verde pe verde), prin care sistemul face diferen]a între cultura de floarea-soarelui, de exemplu, ajuns\ la stadiul de 4-6 frunze, [i buruieni, pe care le erbicideaz\ f\r\ s\ afecteze cultura. Costurile erbicid\rii se pot reduce cu pân\ la 50%. 23

CULTURI VEGETALE

Noutate Syngenta> tehnologia Edapholog, pentru identificarea rapid\ a “gâng\niilor” din sol Syngenta lucreaz\, în parteneriat cu Universitatea pentru {tiin]ele Solului din Ungaria, la dezvoltarea unui sistem digital, bazat pe Inteligen]a Artificial\ (IA), pentru diagnosticarea s\n\t\]ii [i biodiversit\]ii solului. Botezat tehnologia Edapholog, sistemul folose[te camere de înalt\ rezolu]ie [i un software avansat, pentru identificarea tuturor speciilor de micro-artropode (mesofaun\) cu dimensiuni de 0,1-2 mm ce se g\sesc în sol. Precizia identific\rii este de 90-95% [i se lucreaz\ la eliminarea complet\ a erorilor.

eterminarea mezofaunei solului, un indicator foarte important al s\n\t\]ii acestuia, prin corelarea cu nivelul de humus, se face [i în prezent, dar este un proces de durat\ [i care necesit\ mult efort> se prelev\ probe de sol, acestea sunt procesate, apoi micile viet\]i sunt num\rate, catalogate [i clasificate în mod manual. Edapholog va scurta foarte mult etapa de num\rare, catalogare [i clasificare. Ca atare, ar putea deveni un serviciu accesibil, care va putea intra în “cutia cu instrumente” a fermierilor ce caut\ s\-[i maximizeze profitul. Pentru c\ doar [tiind exact ce ai în sol, po]i lua deciziile cele mai potrivite în privin]a amendamentelor pentru cre[terea randamentelor.

Iulian {tefan

În special în contextul adopt\rii tehnologiilor noi de prelucrare a solului (minimum till, strip till, no-till), microfauna joac\ un rol foarte important în descompunerea resturilor vegetale [i cre[terea cantit\]ii de humus, pentru a m\sura calitatea [i eficacitatea acestor tehnologii agricole. De aceea, nu întâmpl\tor, în România, prezentarea tehnologiei a fost realizat\ în cadrul conferin]ei TOPS 2, organizat\ de Profitul Agricol. “Ca [i în sistemul clasic de determinare a mezofaunei, probele de sol sunt prelevate f\r\ resturi vegetale. Apoi, sunt puse într-un dispozitiv ce arat\ ca o pâlnie, unde solul este procesat. Prin uscare cu ajutorul c\ldurii, aceste «gâng\nii» cad din pâlnie. În modalitatea de lucru manual, sunt colectate într-un vas cu alcool, apoi sunt luate de c\tre un inginer, catalogate, numerotate, num\rate. Este un proces laborios [i cu mare consum de timp. În sistemul cu inteligen]\ artificial\, insectele nu mai cad în vasul cu alcool, ci pe o plac\ foto, unde sunt filmate cu camere video de înalt\ rezolu]ie. Iar algoritmii realizeaz\ cata-

logarea [i numerotarea”, explic\ Iulian {tefan, specialist marketing digital, divizia protec]ia culturilor, zona Marea Neagr\, Syngenta România. În sistemul clasic, identificarea dura mai mult decât preg\tirea probelor. Cu tehnologia Edapholog, preg\tirea probelor dureaz\ tot 3-5 zile, îns\ identificarea folosind IA doar 30-45 minute. Num\rul, tipul [i clasa de microartropode sunt un indicator al fertilit\]ii solului, legat de prezen]a materiei organice. Exist\ un indice QBS al mezofaunei, aflat în corela]ie direct\ cu resturile vegetale. Dac\ QBS are valoare redus\, num\rul de “gângânii” utile pentru descompunerea resturilor vegetale e insuficient. Syngenta a colaborat în parteneriat cu Universitatea pentru {tiin]ele Solului din Ungaria pentru dezvoltarea acestei tehnologii. “Poate c\ pare simplu s\ folose[ti o camer\ video s\ identifici ni[te gâng\nii. În realitate, e o mare provocare s\ faci acest lucru corect, având în vedere dimensiunile lor”. În cadrul testelor efectuate în aceea[i loca]ie din Anglia, în cazul solurilor lucrate conven]ional, la 25 cm, cu întoarcerea brazdei indicele QBS e 115, deci mic. În schimb la min-till (lucr\ri la 10-15cm, f\r\ întoarcerea brazdei), acest scor poate cre[te, [i se duce la 147, aproape de excelent (de la 160 în sus). În cazul lucr\rilor foarte superficiale, cu sem\nat direct în culturi verzi de acoperire, scorul este de 140. Datele sunt ob]inute dup\ 5-6 ani de lucr\ri în cele trei sisteme diferite.

Arpad DOBRE Robert VERESS Profitul Agricol 4/2024

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile Bayer pentru 2024 Echipa de speciali[ti Bayer s-a întâlnit cu peste 400 de fermieri din jude]ele Timi[, Arad [i Cara[-Severin, vineri, 26 ianuarie, la Timi[oara.

prilejul acestui eveniment, intitulat sugestiv “Cu picioarele pe p\mânt, cu privirea spre viitor”, profesioni[tii agriculturii din Banat au aflat direct de la cercet\torii Bayer care sunt riscurile din ferme [i nout\]ile pe 2024 în lupta cu bolile [i d\un\torii din culturile de cereale foioase, rapi]\ [i porumb, dar [i solu]iile Bayer. Mihai Gheorghe, director comercial Bayer CropScience România, atrage aten]ia c\ agricultorii trebuie s\ dea mai mare aten]ie costurilor [i inova]iei, în condi]iile ;n care, din cauza schimb\rilor climatice, se pierde un procent de 17% din poten]ialul de produc]ie al soiurilor [i hibrizilor. Doru Cimpoca, marketing manager cereale, a prezentat Incelo, erbicid sistemic cu aplicare în postemergen]\, destinat combaterii buruienilor graminee [i cu frunz\ lat\ din culturile de grâu, triticale [i secar\ de toamn\. Sub-

Profitul Agricol 4/2024

stan]ele active sunt mesosulfuron metil [i tiencarbazon, care ac]ioneaz\ atât la nivel foliar, cât [i radicular, translocându-se în întreaga plant\. Pentru asigurarea selectivit\]ii fa]\ de culturile omologate, formularea con]ine [i safenerul mefenpir-dietil. Incelo combate eficient coada vulpii, iarba vântului, firu]a, ov\zul s\lbatic etc. De asemenea, efect pu-ternic are [i ;mpotriva dicotilelor cum sunt romani]a de câmp, samulastra de rapi]\, traista-ciobanului, turi]a, mu[e]el s\lbatic, troscotul sau macul s\lbatic. Alt\ noutate este fungicidul Cayunis, cu trei moduri diferite de ac]iune în acela[i timp, cu un bun management în controlul rezisten]elor. Produsul asigur\ o protec]ie foarte bun\ la culturile de grâu, triticale, orz [i secar\, iar doza recomandat\ este de 0,8 1 L la hectar.

Cayunis combate f\inarea, rugina brun\, rugina galben\, septorioza, helmintosporioza lenticular\, f\inarea. Despre inova]ia Bayer în protec]ia culturii de rapi]\ a vorbit Despina Leveanu, marketing manager culturi industriale, care a prezentat noul insecticid Roslix. Acesta are ac]iune atât sistemic\, cât [i de contact. Con]ine Deltametrin, molecul\ prezent\ [i ;n Decis Expert, dar aici combinat\ cu inova]ia numit\ flupyradifuron, care protejeaz\ cultura, pe termen îndelungat, atât ;mpotriva larvelor, cât [i a adul]ilor. Omologare permite dou\ tratamente, la interval recomandat de dou\ s\pt\m=ni, ;n doz\ de 0,15 - 0,25 litri la hectar.

Gheorghe MIRON

CULTURI VEGETALE

Combaterea buruienilor la p\ioase Alexandra Maria PETCUCI

Pachetul Pixxaro Super

Category Marketing Manager Fungicides & Herbicides, Corteva Agriscience

Pachetul Pixxaro Super con]ine 1L Pixxaro (fluroxipir 280 g/L [i halauxifen-metil 12 g/L, cunoscut\ sub denumirea de brand Arylex Active (prima molecul\ care apar]ine noii clase Arylpicolinate) [i 120 g Frontal 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafa]\ de 3,2-4 hectare, în func]ie de gradul de infestare, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale [i perene din culturile de cereale atât de toamn\, cât [i de prim\var\> grâu, grâu durum, orz, orzoaic\, triticale [i secar\. Aten]ie - nu se utilizeaz\ la cultura de ov\z! Pixxaro Super este cea mai sigur\ solu]ie pentru combaterea macului (Papaver rhoeas), inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice, dar [i a buruienilor perene volbura (Convolvulus arvensis) [i p\l\mida (Cirsium arvense). Comparativ cu solu]iile existente pe pia]\, Pixxaro Super are eficacitatea cea mai ridicat\ în combaterea turi]ei (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare în care se afl\ aceast\ buruian\. Are [i o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) pân\ la faza de burduf a culturilor de cereale p\ioase (BBCH 45).

Schimb\rile climatice pot fi comb\tute doar prin asimilarea unor bune practici sustenabile, care s\ duc\ la cre[terea productivit\]ii. Combaterea buruienilor, respectiv eliminarea concuren]ei acestora cu plantele de cultur\, devine o solu]ie fezabil\ pentru atingerea acestor obiective.

entru segmentul de erbicidare în prim\var\, în portofoliul Corteva se reg\sesc erbicide precum> Pallas, Floramix, Pixxaro Super, Cerlit Super [i Mustang.

Pallas 75 WG [i Floramix Sunt cele mai performante [i utilizate erbicide cu spectru combinat pentru controlul buruienilor graminee, respectiv> iarba vântului (Apera spicaventi), ov\scior (Avena fatua), obsig\ (Bromus spp.), samulastra de orz (avantaj care evit\ situa]ia declas\rii loturilor semincere de grâu din cauza impurit\]ilor cu orz) [i buruieni care încep s\ se extind\ [i în România, precum coada vulpii (Alopecurus myosuroides), lolium (Lolium spp.), vulpia (Vulpia myuros). Pallas 75 WG [i Floramix combat [i un spectru foarte larg de buruieni dicotiledonate, controlând foarte bine specii problem\, cum ar fi> mu[e]elul (Matricaria spp.), turi]a (Galium aparine), veronica (Veronica spp.) [i chiar macul (Papaver rhoeas), în cazul produsului Floramix. 28

Erbicidul Bizon Produsul Bizon are eficacitate de peste 95% în combaterea ierbii vântului, samulastrei de rapi]\, macului, alb\strelelor, viorelelor de ogor, rocoinei, turi]ei, speciilor de mu[e]el, veronica etc. Datorit\ efectului combinat al celor 3 substan]e active (diflufenican, penoxsulam [i florasulam), Bizon are ac]iune atât la nivelul solului, cât [i la nivel foliar, independent de precipita]ii.

Bizon se aplic\ numai toamna, în postemergen]\, la culturile de grâu [i orz de toamn\, triticale [i secar\, în doz\ de 1 litru/ha, începând cu faza de o frunz\ pân\ la 3 fra]i ai culturii tratate, cu excep]ia culturii de secar\, unde se aplic\ pân\ la stadiul de 3-4 frunze. Erbicidarea din toamn\ cu Bizon ofer\ un spor de produc]ie poten]ial de 10% comparativ cu erbicidarea de prim\var\. Aplicat conform recomand\rilor din etichet\, poate men]ine cultura curat\ de buruieni pân\ la recoltare.

Erbicidul Mustang Cele mai importante avantaje ale utiliz\rii erbicidului Mustang pot fi sintetizate astfel> - aceea[i doz\ de aplicare la dou\ culturi diferite> cereale [i porumb< - combate buruienile dicotiledonate anuale [i perene din momentul r\s\rii pân\ în stadii avansate de dezvoltare< - este absorbit de c\tre buruienile ]int\ în mai pu]in de 1 or\ de la aplicare< - efectul de combatere a buruienilor poate fi sesizat în mai pu]in de 1 zi de la tratament. Mustang este un erbicid sistemic utilizat în combaterea unui spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale si perene (peste 100 de specii), având o eficacitate excelent\ în combaterea samulastrei de floarea-soarelui [i rapi]\, turi]ei (Galium aparine) [i mu[e]elului (Matricaria spp.) chiar [i în stadii avansate de dezvoltare, Amaranthus spp., Ambrosia artemisiifolia, Anthemis arvensis, Atriplex spp., Brassica spp., Centaurea cyanus, Chenopodium spp., Helianthus annuus, Papaver rhoeas, Polygonum spp., Sonchus spp., Stellaria media.

Profitul Agricol 4/2024

CULTURI VEGETALE

Ce tip de covor vegetal alegem? Covoarele vegetale sau culturile de acoperire sunt o tehnologie aparte [i complex\, pe care fermierii abia încep s\ o deslu[easc\. Beneficiile, îns\, în caz de reu[it\ sunt multiple, dup\ cum arat\ Adrian Frigea - key accout manager KWS, responsabilul de covoare vegetale al companiei. Adrian Frigea, key account, manager KWS

rincipalul rol al covoarelor vegetale este s\ împiedice eroziunea, mai ales în câmpie deschis\, unde lipsesc arborii, iar vânturile puternice pot disloca stratul superficial al solului. Alt avantaj important este împiedicarea evapor\rii apei, fiindc\, prin acoperirea solului, împiedic\ razele solare s\ bat\ direct în teren. De asemenea, contribuie la stocarea carbonului. Mai mult, sunt un “erbicid” natural, fiindc\ împiedic\ samulastra [i buruienile s\ r\sar\. Culturile de acoperire stimuleaz\ [i dezvoltarea microfaunei, în primul rând a popula]iilor de râme, care afâneaz\ solul [i îl îmbog\]esc cu 5% în azot, 7% în fosfor [i 11% în potasiu. În plus, controleaz\ popula]iile de nematozi, fapt vital mai ales la culturile de sfecl\ [i cartofi. “Sunt anumite specii de plante din covoarele vegetale care stimuleaz\ eclozarea ou\lor de nematozi, dar le împiedic\ dezvoltarea, fiindc\ pur [i simplu nu le permit\ s\ ajung\ la nivelul r\d\cinilor”, explic\ Frigea. Dar, pentru a beneficia maxim de aceste avantaje, o cheie este alegerea tipului de covor vegetal. "În func]ie de perioada în care dorim s\ le punem, putem alege între

covoare pe baz\ de crucifere, care se dezvolt\ foarte rapid, luxuriant chiar, sau covoare pe baz\ de hri[c\ ori alte plante care, de[i nu sunt înalte, acoper\ foarte bine solul [i reduc temperatura la nivelul acestuia. O alt\ idee este s\ amestec\m plante cu diferite tipuri de r\d\cini. Astfel, reu[im s\ explor\m solul [i s\ spargem hardpanul folosind plante cu r\d\cini. De exemplu, ridichea reu[e[te s\ scarifice solul în mod natural foarte u[or, ea având un diametru de 2,5-3 cm la 3 luni dup\ sem\nat. Iar mu[tarul ajunge pân\ la adâncimea de 20 cm. Ridichea sparge hardpanul [i-l scarific\, iar r\d\cinile fasciculare pot lega terenul de la suprafa]\, împiedicând eroziunea [i evaporarea apei”.

Adrian Bra[ovean, director tehnic la Frizon, a confirmat cele spuse de Frigea, la conferin]a TOPS 2> “Folosim ridiche chinezeasc\, la irigat. Sem\nat\ pân\ cel târziu la 15 septembrie, ridichea dezvolt\ r\d\cini de 30-35 cm [i efectiv scarific\ acele zone irigate. Astfel, î]i ofer\ posibilitatea, chiar [i la irigat, s\ semeni mult mai devreme. Frunzele se descompun foarte rapid, r\mân g\uri în sol cu diametrul de 4-5 cm, cu adâncimea de 20-30 cm. Prin acele g\uri intr\ aerul [i razele

soarelui. Solul se usuc\ mult mai repede [i se poate intra la sem\nat mai devreme în compara]ie cu situa]ia în care ai sol\ irigat\ f\r\ cultur\ de acoperire. Problema este c\ ar trebui inclus în asolament grâu la irigat, fiindc\ nu se poate face covor de ridiche dup\ porumb sau soia. Am testat covorul de ridiche [i la neirigat, în 2019, cu rezultate foarte bune. Dar ridichea consum\ mult\ ap\ [i poate reprezenta un dezavantaj dac\ anul urm\tor nu vor fi precipita]ii. Legat de mu[tar, este fantastic în neirigat, în special dup\ p\ioase. În Vrancea, s\pt\mâna trecut\, au fost ninsori, îns\ a urmat un vânt foarte puternic. La vecini, unde s-a lucrat terenul conven]ional, acesta a r\mas negru, nu a r\mas deloc z\pad\, iar în terenul unde era sem\nat mu[tar era un strat de 10 cm z\pad\, deci clar are o influen]\ pozitiv\ asupra solului". Reten]ia z\pezii de c\tre covoarele vegetale înseamn\ c\ solele respective se vor înc\lzi mai greu prim\vara fa]\ de cele arate. Acesta poate reprezenta un avantaj sau un dezavantaj, în func]ie de cultura programat\ a fi înfiin]at\.

Arpad DOBRE Robert VERESS Profitul Agricol 4/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Lado[i> Trebuie s\ test\m cu prioritate vaccinul european! Pre[edintele APCPR, Ioan Lado[i, nu e entuziasmat de apari]ia vaccinului vietnamez în România pentru combaterea pestei porcine africane. “Noi [tim despre acest vaccin, am mai vorbit. Vaccinul este f\cut cu know-how american. A fost testat în Vietnam, dar mari speran]e nu avem”.

Pe de alt\ parte, Lado[i se întreab\ de ce nu se testeaz\ vaccinul european. “Dac\ tot a intrat în discu]ie vaccinul vietnamez, trebuie s\ vedem care sunt regulile de testare a acestui vaccin. Din ce [tim noi, exist\ un protocol de testare a vaccinurilor care nu sunt produse pe pia]a european\. Deocamdat\, au fost declara]ii politice. Trebuie s\ [tim ce se va testa, unde se va testa, dac\ se vor respecta protocoalele curente din Uniunea European\ privind testarea vaccinurilor.

Vaccinul vietnamez este destinat [i pentru mistre]i, [i pentru porcii domestici. Dar testarea vaccinului european ar fi mai la îndemân\, având în vedere c\ s-a construit din fonduri europene, este produs în Uniunea European\ [i, ca atare, am fi îndrept\]i]i, în calitate de stat membru, s\ ne integr\m [i noi într-un astfel de program de testare.” Profitul Agricol 4/2024

noi ce a]i f\cut voi, apoi test\m pe popula]ia din Europa. Nu [tiu ce dot\ri mai exist\ la Institutul Cantacuzino ca s\ putem produce noi acest vaccin din Vietnam. Din perspectiva bunelor inten]ii este o chestiune interesant\, dar laboratorul trebuie acreditat înainte s\ produc\ a[a ceva”, a spus Ioan Lado[i.

Ioan Lado[i, pre[edintele APCPR

Pare c\ România risc\ s\ provoace unele sensibilit\]i la Madrid [i la Bruxelles cu vaccinul din Vietnam. “Este o chestiune de politic\ în care prefer s\ nu m\ pronun]. Ceea ce consider\m noi, ca asocia]ie, este c\ ar fi bine s\ [tim care ar fi regulile pe care trebuie s\ le îndeplinim în testarea vaccinului provenit din Vietnam. Testarea dureaz\, oricât [i-ar dori unii sau al]ii s\ fie o chestiune de azi pe mâine. Vietnamezii l-au testat la ei în ]ar\, dar asta nu înseamn\ absolut nimic pentru Uniunea European\. A[a este [i în domeniul vaccinurilor umane. Nu te crede nimeni pe cuvânt. Este în regul\ testarea voastr\, dar trebuie s\ vedem

Reamintim c\ Alexandru Bociu, pre[edintele Autorit\]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor (ANSVSA), afirma înc\ din 2023 c\ test\rile pilot pentru vaccinul împotriva pestei porcine africane vor fi realizate în colaborare cu Institutul spaniol de Tehnologie Alimentar\ [i ar urma s\ înceap\ în 2024 în Lituania, România [i Kenya, potrivit unui reprezentant al Facult\]ii de Medicin\ Veterinar\ a Universit\]ii Complutense din Madrid. Cercet\rile pentru vaccin au durat mai mul]i ani, iar conform celor men]ionate de speciali[ti, trei prototipuri de vaccin au fost produse pentru porcii domestici [i pentru mistre]i. Cu prilejul vizitei recente în România a lui Pham Minh Chinh, premierul Republicii Socialiste Vietnam, Marcel Ciolacu a anun]at c\ la Institutul Cantacuzino ar urma s\ se produc\ vaccinuri contra pestei porcine africane. Vietnamul a donat ]\rii noastre 10.000 de doze de vaccin AVAC contra pestei porcine africane, iar Alexandru Bociu a semnat protocolul de colaborare cu vietnamezii.

Viorel PATRICHI 31

CRE{TEREA ANIMALELOR

Produse pentru zootehnie

de la Cargill-Purina Furajele combinate [i concentrate Purina destinate furaj\rii puilor de g\in\ (ras\ de carne, ras\ mixt\, ras\ autohton\), de la ecloziune pân\ la sacrificare, con]in ingrediente de înalt\ calitate, sunt lipsite de protein\ de origine animal\ [i au un aport optim de vitamine, minerale [i proteine. Iar furajele combinate Purina pentru porci la îngr\[at asigur\ energia necesar\ cre[terii rapide în greutate, precum [i necesarul de proteine al porcilor în faza de finisare. Animalele îl vor consuma cu pl\cere datorit\ aromei speciale folosite.

ama de furaje pentru sectorul avicol include mai multe formule Starter (0 3 s\pt\mâni), Cre[tere (3 - 5 s\pt\mâni) [i Finisare (peste 5 s\pt\mâni). De exemplu, furajul complet Purina Super pui de g\in\ starter con]ine un nivel optim de protein\ [i aminoacizi care ofer\ energia de care puiul are nevoie în prima etap\ de dezvoltare, probiotic [i uleiuri esen]iale pentru imunitate ridicat\, vitamine [i minerale pentru s\n\tatea sistemului osos. Iar furajul combinat Purina Super broiler finisare con]ine protein\ brut\ - 16%> un amestec de uleiuri esen]iale, vitamine, minerale [i antioxidan]i. Se administreaz\ ca atare în 32

furajarea puilor de carne de la vârsta de 5 s\pt\mâni pân\ la sacrificare. Furajul combinat Purina SUPER se administreaz\ ca atare în furajarea g\inilor ou\toare de la vârsta de 19 s\pt\mâni.

O noutate este Concentratul Purina Extra pentru tineret de înlocuire. Are protein\ brut\ - 38 %, vitamine [i minerale. Se administreaz\ în amestec de 20% împreun\ cu cereale în furajarea puicu]elor cu vârsta între 7 s\pt\mâni [i 16 - 18 s\pt\mâni. Se recomand\ cresc\torilor care au baz\ cerealier\ proprie. Multitudinea de furaje [i concentrate Purina pentru purcei starter îndepline[te toate nevoile nutri]ionale ale purceilor, având un raport echilibrat de protein\ [i aminoacizi [i un Furajele Purina ofer\ solu]ii de nutri]ie de calitate superioar\, indiferent de faza de cre[tere, pentru pui de carne, g\ini ou\toare, curci [i curcani, ra]e, gâ[te, prepeli]e, fazani, stru]i, purcei, porci, scroafe, vi]ei, vaci, miei, oi, capre, iepuri [i cai. Produsele Purina (furaje, concentrate, premixuri, suplimente, aditivi etc.) sunt disponibile în întreaga ]ar\, prin magazinele din re]eaua de distribu]ie Purina [i magazinele partenere.

con]inut optim de vitamine [i minerale. Exist\ solu]ii fie c\ fermierul alege s\ foloseasc\ un furaj complet sau un concentrat în amestec cu cereale. De exemplu, Purina Strong Starter con]ine protein\ brut\ - 41%. Se administreaz\ în amestec de 20% în ra]ia zilnic\, împreun\ cu cereale, porcilor în faza de starter, cu greutatea corporal\ între 10 [i 25 kg. Iar Purina Porkina porc îngr\[are, cu protein\ brut\ - 33%, vitamine, minerale, aminoacizi [i energie, se administreaz\ în amestec de 20 - 25% în furajarea porcilor, de la greutatea corporal\ de 25 kg pân\ la sacrificare. Purina Scrofina cu protein\ brut\ - 32%, cu vitamine, minerale, aminoacizi [i energie. Se administreaz\ în amestec de 18 - 30% în furajarea scroafelor în fazele de gesta]ie [i lacta]ie.

Brandul Purina a intrat cu drepturi de utilizare în portofoliul Cargill odat\ cu achizi]ia Agribrands din anul 2001. Începând cu anul 2007, Departamentul de nutri]ie animal\ Cargill este prezent în România prin m\rcile Purina [i Cargill. În prezent, de]ine trei unit\]i de produc]ie> {ura Mic\ (Sibiu), Craiova (Dolj) [i Olteni]a (C\l\ra[i).

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 4/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Pest\ porcin\ la Gole[ti, Vrancea

Pe 21 ianuarie, a ap\rut un focar de pest\ porcin\ african\ la ferma Societ\]ii Premium Porc din Gole[ti, jude]ul Vrancea. Abia pe 25 ianuarie s-a confirmat c\ boala a cuprins toat\ ferma. “Noul focar a afectat toate cele 18 hale din 18 existente în perimetru, cu o capacitate de peste 20.300 de porci, care vor trebui FOTO> EDUARD KORNIYENKO/REUTERS eutanasia]i în urm\toarea perioad\ Focarul de la Gole[ti este, îns\, surHalici consider\ c\ incidentul va [i mai apoi îngropa]i”, a anun]at avea un impact asupra bugetului de prinz\tor [i pentru speciali[ti, din alt\ prefectul Nicu[or Halici. stat [i asupra pre]ului c\rnii de porc. perspectiv\>

S-a

instituit o zon\ de protec]ie pe o raz\ de 3 km pe raza localit\]ilor Gole[ti [i Cerdac [i o zon\ de supraveghere pe o raz\ de 10 km în jurul focarului, care include [i zona de protec]ie, pe raza localit\]ilor> Slobozia Cior\[ti, Jili[te, Armeni, Oreavu, Guge[ti, Pope[ti, Ureche[ti, Bude[ti, Valea Cote[ti, Cote[ti, Gole[tii de Sus, Blidari, Bon]e[ti, Cârligele, Câmpineanca, Vâlcele, Foc[ani, Mândre[ti Moldova, Mândre[ti Munteni, R\stoaca, Milcovul [i Gologanu. Mihai Cristinel, directorul DSVSA Vrancea, a declarat c\ se urm\re[te trasabilitatea carcaselor care au plecat din ferm\ în cele 21 de zile anterioare confirm\rii focarului de pest\ porcin\ [i distrugerea acestora, precum [i a produselor care au rezultat din aceste carcase. În urm\toarele luni, operatorul comercial va trebui s\ fac\ tot felul de proceduri de dezinfectare, activit\]i de reorganizare [i mai apoi, dup\ ce vor fi înl\turate toate pericolele [i riscurile, de reumplere a halelor cu animale, care vor trebui s\ ajung\ la maturitate pentru sacrificare, ceea ce operatorul estimeaz\ la circa nou\ luni.

Profitul Agricol 4/2024

“Operatorul avea câteva serii contractate de livrare a carcaselor de porc cu firme din jude] [i ]ar\, care vor trebui s\ se reorienteze [i s\ g\seasc\ al]i furnizori. Cu siguran]\ carnea va fi mult mai scump\”. Ferma de la Gole[ti, cea mai mare din jude] [i a doua la nivel na]ional, a mai fost afectat\ [i în 2021 de pesta porcin\, când a fost nevoie s\ sacrifice toate animalele existente în ferm\, circa 30.000. Premium Porc SRL face parte din Asocia]ia Produc\torilor de Carne de Porc din România (APCPR). Ioan Lado[i, pre[edintele organiza]iei, sus]ine c\ nu exist\ ferm\ comercial\ de porci în România care s\ nu aib\ norme de biosecuritate extrem de drastice. “Cu toate acestea, boala vine. Oricât ai investi în biosecuritate, riscul nu poate fi redus la zero.” Poate p\rea ciudat c\ focarul a izbucnit la Gole[ti dup\ o perioad\ geroas\, îns\ Lado[i arat\ c\ transmiterea bolii nu are leg\tur\ cu temperatura. “Vectorul poate fi un angajat cu porci acas\ sau la un vecin, la o rud\. Putem purta virusul PPA [i în n\ri, chiar dac\ lucr\torul se dezbrac\ [i face du[ când intr\ în ferm\. Putem lua virusul de oriunde, e foarte rezistent [i greu de oprit”.

“Avem semnale c\ efectivul mistre]ilor a sc\zut. În aceast\ perioad\ popula]ia a sacrirficat deja porcii de s\rb\tori, mi[carea animalelor în teritoriu s-a redus mult, iar noi ne a[teptam s\ fie o perioad\ de lini[te”. Pe de alt\ parte, furajele sunt [i ele o surs\ de contaminare, iar importurile din Ucraina în fermele de porci din România pot duce la asemenea incidente. Acolo pesta porcin\ african\ este endemic\ [i unii fermieri mai culeg [i acum porumbul de pe câmp pe unde umbl\ mistre]ii. Danezii au avut necazuri mari în ace[ti ani din cauza pestei. Premium Porc, al doilea mare produc\tor de carne de porc din ]ar\, controlat de grupul danez DCH Interna]ional, opereaz\ în România din 2006, când a început produc]ia de porcine prin achizi]ia fermei din Gole[ti. În prezent, din Grupul DCH fac parte zece companii, acoperind produc]ia de cereale, produc]ia de furaje [i cre[terea de porci, în 9 ferme proprii situate în jude]ele Br\ila, Bra[ov, Constan]a, Olt, Sibiu [i Vrancea. Recent, danezii au investit al]i 10 milioane de euro în România, pentru repopularea fermelor golite de boal\ [i în panouri fotovoltaice.

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Scheme de ajutor de stat pentru zootehnie Guvernul a aprobat, în [edin]a de joi, 25 ianuarie, dou\ ordonan]e de urgen]\ pentru schemele de ajutor de stat destinate sectoarelor bovine de carne [i bubaline, respectiv suine [i avicol, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Ajutorul este de 100 de euro/cap de bovin\ de carne sau bivoli]\, respectiv 100 de euro/UVM. În cazul bovinelor [i bubalinelor, valoarea estimat\ a schemei de ajutor este de 79.427.740 lei, echivalentul sumei de 16.100.000 euro, iar num\rul estimativ al poten]ialilor beneficiari este de 6.000, cu un efectiv estimat de 150.000 capete bovine de carne, respectiv 11.000 capete bubaline. Pentru sectoarele suin [i avicol, valoarea total\ maxim\ a schemei de ajutor de stat este de 126.694.400 lei, echivalentul sumei de 25,6 milioane euro pentru sectorul suin [i 151.934.300 lei, echivalentul sumei de 30,7 milioane euro pentru sectorul avicol. Ajutorul excep]ional vizeaz\ circa 250 de poten]iali beneficiari în sectorul suin, cu aproximativ 260.000 UVM capacitate de produc]ie [i circa 310 beneficiari în sectorul avicol, cu aproximativ 310.000 UVM capacitate de produc]ie. Beneficiaz\ cresc\torii de vaci de

carne [i bivoli]e care de]ineau efective de animale la data de 31 martie 2023 cu cod ANSVSA înscrise în BND (Baza Na]ional\ de Date) [i registrul genealogic al rasei, sec]iunea principal\ sau suplimentar\. Alt\ condi]ie este de]inerea în ziua anterioar\ datei de începere a perioadei de depunere a cererii a cel pu]in 50% din efectivul de bovine [i/sau bubaline de]inut la 31 martie 2023. În cazul sectoarelor suin [i avicol, ajutorul se acord\ beneficiarilor pentru capacitatea de produc]ie în condi]ii minime de bun\stare de]inut\ de beneficiar în perioada 1 august 2022 - 31 august 2023, cu condi]iile urm\toare> - s\ de]in\ exploata]ie autorizat\ sanitar - veterinar la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat< - s\ fi desf\[urat activitate de cre[tere [i/sau reproduc]ie a suinelor, respectiv reproduc]ie [i/sau incuba]ie [i/sau cre[tere a p\s\rilor în perioada 1 august 2022 - 31 august 2023. Valoarea total\ a sprijinului nu poate dep\[i 280.000 de euro/ ferm\ zootehnic\, la fel ca în sectorul vegetal.

Ioan Chiriac> Ca s\ avem o zootehnie performant\, este nevoie de iriga]ii. Pe malul Siretului, la Radomire[ti, jude]ul Bac\u, Ioan Chiriac, al\turi de al]i fermieri de-ai locului, beneficiaz\ de un proiect de refacere a infrastructurii principale de iriga]ii care cost\ cinci milioane de euro.

reface priza, se decolmateaz\, se pun pompe noi, cu debit variabil, cu consum mai mic de energie, [i tot canalul va fi betonat [i impermeabilizat. :n plus, organiza]iile ud\torilor beneficiaz\ de fonduri europene gratuite pân\ la 1,5 milioane de euro pe un proiect pentru sta]ii de repompare a apei din canalul principal de iriga]ii, prin conducte de pvc. Sumele pl\tite de fermieri sunt infime. Se ia un avans de la Fondul de Garantare [i OUAI pl\te[te doar un comision.

Robert VERESS

Sus]inerea porumbului siloz o idee bun\, dar care trebuie cizelat\ Pentru zootehnie, este nevoie de porumb de siloz, de un fân de calitate. :ns\ zonele din sudul Moldovei, din Dobrogea, B\r\gan [i din toat\ Oltenia se confrunt\ tot mai dramatic cu episoade lungi de secet\. “Ministrul Barbu a venit cu o propunere bun\, cu 460 de euro la hectarul de porumb siloz. Dar ideea trebuie dus\ pân\ la cap\t. Porumbul si34

Profitul Agricol 4/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

“Pe mine zootehnia m-a salvat”

loz este un furaj de volum [i trebuie pus în imediata apropiere a fermelor, dar asta intr\ în contradic]ie cu GAEC 7, care interzice monocultura. Trebuie deci creat\ o facilitate pentru porumbul siloz, care nu trebuie condi]ionat de rota]ia culturilor. Altfel, te oblig\ peste un an s\ cari porumbul tocat de la distan]e foarte mari, ceea ce înseamn\ costuri foarte ridicate. Nu mai ajung banii promi[i de ministru. O idee generoas\ se poate transforma în costuri suplimentare”, spune Ioan Chiriac. Socote[te c\, dac\ pui lucern\ lâng\ ferm\, porumbul trebuie s\-l duci mai departe. Ar trebui sem\nat porumb la 30 de kilometri, o cheltuial\ suplimentar\, mai mare decât cei 270 de euro promi[i. În jurul fermei are doar 100 de hectare [i doar acolo poate pune porumb siloz. “Este un început [i sistemul e perfectibil. Oricum, trebuie f\cut ceva pentru c\ vaca de lapte este în c\dere liber\ ca efectiv. Avem cea mai mic\ produc]ie pe cap de vac\ muls\ din EuProfitul Agricol 4/2024

ropa. Reu[im s\ asigur\m doar 40% din necesarul de consum”.

Trebuie sus]inute fermele de vaci cu lapte de minim 100 de capete În Registrul Genealogic din România, avem 250.000 de vaci. :ns\ num\rul fermelor de vaci cu lapte se reduce de la an la an. Chiriac sugereaz\ o politic\ de ;ncurajare a fermelor cu minim 100 de vaci de lapte. “Sus]inerea ideii c\ 20 de vaci cu lapte rezolv\ problema unei familii este fals\. Pragul de rentabilitate este mult mai sus. Dac\ vor fi facilit\]i, cresc\torii vin. Trei ani din ultimii cinci au fost pro[ti pentru culturile vegetale. Pe mine m-a salvat zootehnia. Faptul c\ nu am suprafa]\ agricol\ mare m-a ferit de pierderi foarte mari [i m-am ocupat mai mult de zootehnie, unde cashflow-ul este mult mai bun decât la cultur\ vegetal\. În anii foarte pro[ti pentru produc]ia vegetal\, zootehnia nu are acelea[i probleme. 2023 a fost cel

mai prost din ultimii cinci ani. Am consumat furajele scumpe [i pre]ul de cost s-a dus foarte sus. Voi ie[i pe profit, dar la limit\”.

Facilit\]ile pentru juninci ar putea atrage tinerii spre zootehnie Va mai dori fermierul cu 1.000 de vaci s\ p\streze junincile de dragul subven]iei? “Trebuie s\-i atragem pe tineri prin programe cu facilit\]i. Ar putea veni [i unii emigran]i înapoi dac\ oferi facilit\]i pentru juninci, pentru construc]ii zootehnice noi. Exist\ voin]a s\ se acorde credite cu dobând\ de 1,95% pentru agricultur\. Este o m\sur\ foarte bun\ în condi]iile în care rata de finan]are a B\ncii Na]ionale este de 7%, iar noi împrumut\m cu 10% ca s\ facem zootehnie”.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Furajul care ajut\ vacile s\ produc\ mai mult lapte Dup\ doi ani de experimente, cercet\tori de la Facultatea de Bioenergia Resurselor Animaliere, din cadrul Universit\]ii de {tiin]ele Vie]ii "Regele Mihai I al României" Timi[oara, au reu[it s\ ob]in\ un preparat furajer care îmbun\t\]e[te performan]a vacilor [i le ajut\ s\ produc\ pân\ la 40 de litri de lapte pe zi.

ercet\rile s-au desf\[urat în parteneriat cu Asocia]ia cresc\torilor de vaci de lapte “Narcisa” din Timi[. Testele au fost f\cute la ferme din Cliciova [i Ma[loc. Ultima, Canamar, e chiar a lui Cora[ Ardelean, pre[edintele asocia]iei. Au fost selectate câte 10 vaci la fiecare lot experimental. Pentru noul preparat s-au utilizat ingrediente care nu sunt folosite în mod uzual în fermele de vaci. În plus, acest furaj contribuie la protec]ia mediului, prin reducerea gazelor cu efect de ser\. Poluarea cu azot se reduce de la 3,22 la 2,23, iar cea cu fosfor de la 0,44 la 0,38, arat\ cercet\torul C\lin Julean. Pentru îmbun\t\]irea calit\]ii laptelui s-au folosit materii prime proteice, [roturi de floare [i de rapi]\, t\râ]e de grâu, gr\simi, carbonat de calciu, dar [i un component pe care fermierii îl folosesc foarte pu]in, acidul linoleic. Alte ingrediente> fosfat monocalcic, bicarbonat de sodiu, probiotice, un premix proteino-vitamino-mineral (concentrate PMV).

Cora[ Ardelean

Probioticele, precum drojdiile bogate în proteine, vitamine [i enzime, sunt microorganisme vii care îmbun\t\]esc microflora intestinal\ a vacilor. Celulele de drojdie stimuleaz\ bacteriile celuleolitice din rumen, cresc digestia fibrelor [i fluxul de proteine microbiene. În teste, s-au folosit 2,5 kg de preparat pe vac\ pe zi. La experimente au participat vaci care au produs, în medie, 30 de litri de lapte pe zi, dar au fost vârfuri [i de 40 de litri. “Cre[terea produc]iei nu e doar cantitativ\, ci [i calitativ\. Analizele dovedesc c\ s-au modificat în bine profilurile acizilor gra[i din lapte, inclusiv în preparatele de brânz\, telemea [i ca[“, spune dr. Julean. Preparatul furajer are efect benefic inclusiv asupra func]iei de reproducere a bovinelor, de la intrarea în c\lduri a animalelor la reluarea ciclului estral dup\ f\tare. Cu observa]ia c\, pentru a men]ine în limite normale fertilitatea vacilor cu produc]ii mari de lapte, fer-

mierii trebuie s\ se asigure c\ bovinele nu sunt prea grase înainte de f\tare. Ca atare, trebuie s\ fie hr\nite cu ra]ii echilibrate pe parcursul primelor dou\ luni de lacta]ie. Se recomand\ monitorizarea tulbur\rilor metabolice (acetonemia [i hipocalcemia) care pot s\ apar\ în primele zile sau s\pt\mâni de la f\tare. Cora[ Ardelean arat\ c\, pentru cercetare, a avut mai mult de jum\tate de an dou\ loturi de vaci> unul de animale martor [i unul experimental, cu bovine proasp\t f\tate. “Pe lâng\ hrana de baz\, le-am dat furajul creat de cercet\tori. La vacile martor nu le-am pus decât nutre]ul meu”. Pentru compara]ie, s-au luat probe de lapte de la cele dou\ loturi. Laptele ob]inut de la bovinele hr\nite cu noul furaj are gr\sime mai mult\, protein\ superioar\, iar cantitatea a fost mai mare pe fiecare animal. În plus, a avut [i mai mult randament, fiindc\ s-a ob]inut mai mult\ telemea [i mai consistent\. “Este o treab\ extraordinar\ ce s-a reu[it, iar dac\ va fi lansat pe pia]\ [i va avea un pre] rezonabil, atunci chiar c\ va fi un mare succes”. Cora[ Ardelean de]ine 100 de vaci în lacta]ie, dar ar vrea s\ aib\ 200, pentru ca s\ produc\ patru - cinci tone de lapte pe zi. Acum ob]ine 1.500 de litr de lapte, din care prepar\ iaurt, brânz\ dulce, ca[ proasp\t, telemea, lapte la sticl\ [i la pung\. Mai nou iaurtul îl valorific\ la sticl\ de 250 ml, fiindc\ în spitale [i în [coli se caut\ doze mici. “Trebuie s\ ne adapt\m dup\ pia]\”, concluzioneaz\ Cora[.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 4/2024

MA{INI & UTILAJE Po]i conduce la 16 ani tractor cu remorci?

Asta cer fermierii protestatari :n mai multe state UE, tinerii de 16 ani au dreptul legal de a conduce tractoare. :n România nu exist\ o astfel de reglementare. Fermierii protestatari de la Afuma]i au inclus pe lista de revendic\ri [i aceast\ cerin]\.

Este evident\ diferen]a imens\ între greutatea unui cvadriciclu [i cea a unui tractor, la care doar cele patru pneuri pot dep\[i 500 kg.

Legisla]ia european\

rin recenta ordonan]\ de urgen]\ a Guvernului s-a echivalat permisul de conducere categoria B cu permisul de conducere Tr1, o categorie nou\, prin care posesorii unui permis B pot conduce tractoare, inclusiv cu una sau dou\ remorci, f\r\ limitarea greut\]ii totale a acestora. D\nu] Andru[, lider de facto al fermierilor protestatari de la Afuma]i, spune c\ nu a[a s-a negociat cu ministrul Agriculturii, Florin Barbu. “Am cerut echivalarea B cu Tr [i B1 cu Tr1. Scopul introducerii categoriei de permis Tr1 de la 16 ani a fost acela de a atrage tineri în agricultur\, ca s\ r\mân\ s\ lucreze în ]ar\. Acest lucru este permis în alte state UE. Una am vorbit, alta s-a cuprins în ordonan]\.” Potrivit legisla]iei din România, vârsta minim\ de la care se poate începe [coala pentru categoria B1 este de 15 ani [i 9 luni, iar la împlinirea vârstei de 16 ani se poate sus]ine examenul auto. Cu B1 se pot conduce cvadricicluri a c\ror mas\ proprie nu dep\[e[te 400 kg (550 kg pentru vehiculele de transport marf\), iar puterea motoarelor nu dep\[e[te 20 CP la cele cu ardere intern\, sau 15 kW la cele electrice. 38

natorilor, anume c\ [oferii care conduc tractorul cu permis B [i ;ncalc\ regulile de circula]ie - inclusiv dac\ au consumat alcool - pierd dreptul de a circula cu tractorul [i alte vehicole.

În ordonan]\ nu se prevede echivalarea B1 cu Tr1. Pe de alt\ parte, se admite conducerea cu permis B a oric\rui ansamblu de tractor cu remorci sau utilaje tractate, f\r\ nicio limit\ de greutate. Iar asta f\r\ m\car a se men]iona o eventual\ preg\tire prealabil\ a operatorilor cu permis B pentru conducerea acelui ansamblu. Omiterea cererii protestatarilor privind echivalarea B1 cu Tr1 nu pare întâmpl\toare [i vizeaz\, probabil, siguran]a circula]iei. Am încercat s\ afl\m care a fost avizul dat de Ministerul Afacerilor Interne pentru acest act normativ, atât de la MADR, cât [i de la MAI, dar nu am primit r\spuns pân\ la închiderea edi]iei. Cât prive[te legea cu aceea[i tem\, ajuns\ la Camera Deputa]ilor, senatorul George Scarlat ne-a spus c\, la discutarea amendamentului privind echivalarea B cu Tr la Senat, reprezentan]ii MAI au fost invita]i la Comisia de agricultur\. Ei au acceptat argumentele se-

De[i nu exist\ o reglementare unitar\ la nivelul UE pe aceast\ tem\, o serie de state europene permit conducerea ma[inilor agricole de tineri cu vârste sub 18 ani. Conform Confedera]iei Europene a Antreprenorilor din Agricultur\, Mediul Rural [i Silvicultur\ (CEETTAR), în ]\ri ca Belgia, Fran]a, Germania, Irlanda, Spania [i Marea Britanie, vârsta minim\ pentru ob]inerea permisului de conducere a tractoarelor agricole (categoria T) este de 16 ani. La fel este [i în Danemarca, }\rile de Jos sau Polonia, unde sunt incluse [i tractoarele pentru activit\]i neagricole, în vreme ce în Finlanda vârsta minim\ este de 15 ani. CEETTAR propune uniformizarea legisla]iei în întreaga UE, prin eliberarea unor permise de conducere a tractoarelor - T1, respectiv T - tinerilor cu vârste de 16 ani. Prima categorie - care ar putea fi ob]inut\ automat cu permis B - ar include posibilitatea conducerii unor tractoare cu remorci de maximum 20 tone, în ferme vegetale sau zootehnice mici, pe baza unui examen teoretic [i al unuia practic mai u[or. Categoria T - care ar putea fi ob]inut\ automat cu permis C - vizeaz\ tractoarele agricole [i forestiere grele, f\r\ limit\ de greutate, pe baza examenelor teoretice [i practice mai exigente.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 4/2024

MA{INI & UTILAJE

Horsch Avatar - vedeta sem\n\torilor no-tillage Agricultura f\r\ plug nu este doar o tendin]\ la mod\, ci o necesitate, mai ales în unele jude]e din Moldova, unde ploile cumulate la 400 mm/an au devenit o raritate, iar cantit\]i de 200-300 mm/an sunt tot mai des întâlnite.

mele din jude]ul Vaslui, considerat “polul secetei” în România. Constantin Curc\ a men]ionat c\ statutul de “vedet\” al acestei sem\n\tori e de dat\ relativ recent\. El a remarcat faptul c\, în urm\ cu 4-5 ani, în Bulgaria, de exemplu, au început s\ se vând\ mai pu]ine sem\n\tori Pronto [i tot mai multe modele Avatar. Aceast\ tendin]\ s-a transferat apoi [i în România, mai ales în perioada de dup\ 2020. tilajul pomenit cel mai des “De ce? Este un utilaj simplu care la a doua edi]ie a confepermite o for]\ de ap\sare de pân\ la rin]ei “Tehnologii optime de 350 kg/br\zdar, ceea ce face posibil prelucrare a solului”, organizat\ de resem\natul într-un teren complet neprevista noastr\, este sem\n\toarea lucrat. Ast\zi, chiar [i o produc]ie ridiHorsch Avatar. cat\ nu garanteaz\ c\ va fi [i profitabil\. Constantin Curc\, reprezentant Singurul lucru cunoscut sau pe care ferHorsch România, a reamintit unul dinmierii îl pot influen]a sunt costurile”, a tre sloganurile pe care produc\torul spus Constantin Curc\, men]ionând c\ german îl aplic\ de 40 de ani> agriculsem\n\toarea direct\ reduce mult cheltura se poate face [i f\r\ plug. Horsch tuielile de înfiin]are a culturilor. produce o serie de utilaje de prelucrare Reprezentantul Horsch România a a solului pentru minimum till, precum precizat c\ br\zdarele single disc pot [i sem\n\tori performante, care pot lucra în teren superficial sau deloc presem\na în sol arat, prelucrat superficial, lucrat [i cu multe resturi vegetale, la însau direct, f\r\ prelucrarea terenului fiin]area culturilor de cereale, în vreme no-till. ce br\zdarele dublu disc echipeaz\ în Fermierii care au trecut deja la tehspecial sem\n\torile de culturi nologia no-till au confirmat c\ una dinpr\[itoare. La acestea din urm\ exist\ tre cele mai potrivite sem\n\tori direcop]iuni de dotare cu o serie de br\zdate este Horsch Avatar, mai ales în ferre dublu-disc, de la cele pentru Modelul Avatar SD sem\nat în sol preg\tit cu freza, unde (single disc), de exemplu, nu este necesar\ o preare urm\toarele caracteristici> siune mare, pân\ la - l\]ime de lucru> 3,1 - 18 m br\zdarele pentru te- capacitate bunc\r simplu> ren pu]in sau 2.800 - 3.500 l deloc prelu- capacitate bunc\r dublu> 3.800 - 5.000 l - num\r br\zdare> 18 - 48 - distan]a între rânduri> 16,7 cm - vitez\ de lucru> 6-15 km/h - necesar de putere> de la 125 la 270 CP

Profitul Agricol 4/2024

crat, unde presiunea pe br\zdar trebuie s\ fie mare. “Mul]i fermieri cocheteaz\ cu ideea de a sem\na grâul bob cu bob, ca la pr\[itoare. Noi v\ spunem c\ aceste eforturi sunt mai mari decât rezultatele ob]inute. Nu sem\natul perfect la distan]\ extrem de precis\ între boabe d\ produc]ii stabile, ci respectarea cu stricte]e a adâncimii de sem\nat. Avatar poate face asta, cu o eroare de cel mult de 2-3 milimetri”.

Cel mai nou utilaj Horsch Horsch proiecteaz\ an de an noi echipamente agricole, bazându-se întotdeauna [i pe cerin]ele fermierilor. “Dup\ sem\natul cu Avatar, la un moment dat trebuie s\ îndep\rt\m buruienile, iar Horsch s-a gândit la o «erbicidare» cu o... grebl\. E cel mai nou echipament al nostru, foarte util dac\ nu a]i apucat s\ face]i erbicidare în toamn\.” Grebla ac]ioneaz\ pe acelea[i c\r\ri [i l\]imi de lucru ca [i sprayerul, scoate pân\ la 35% din buruieni, iar pe celelalte le în\bu[\ [i d\ r\gaz culturii s\ se dezvolte timp de 2-3 s\pt\mâni, apoi se poate ac]iona cu sprayerul.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Preg\tirea sem\n\torilor pentru campania de prim\var\ Radu Me[in\, managerul Programului de consultan]\ pentru utilaje agricole al Clubului Fermierilor Români, prezint\ regulile de baz\ pentru preg\tirea sem\n\torilor, unul dintre factorii decisivi ai reu[itei campaniei de prim\var\.

de manual, va trebui demontat\ turbina [i verificat\ etan[eitatea sau se va înlocui turbina. Curelele de antrenare trebuie s\ aib\ un aspect gras, unsuros. Dac\ sunt uscate, se recomand\ înlocuirea. Se cupleaz\ cardanul de antrenare [i se porne[te priza de putere a tractorului. Dac\ apare un scrâ[net este semn c\ setul de curele patineaz\ [i acestea trebuie întinse, conform manualului.

3. Verificarea furtunurilor de aer [i a ro]ilor de antrenare 1. Verificarea pozi]iei [asiului în plan orizontal [i vertical Reglajul este necesar pentru a asigura uniformitatea adâncimii de sem\nat pe toat\ l\]imea de lucru [i pentru a verifica dac\ [asiul este sau nu deformat. Se ridic\ agregatul la 15 - 20 cm, apoi se m\soar\ distan]a între [asiu [i platform\ la extremit\]i. Dac\ apar diferen]e la extremit\]i, corec]ia se va face prin modificarea lungimii tiran]ilor laterali. Verificarea în plan vertical este necesar\ deoarece este posibil ca, în cazul în care [asiul nu este vertical, s\ se modifice parametrii de scurgere a semin]elor, ceea ce duce la modificarea num\rului de plante sem\nate.

2. Verificarea turbinei [i a curelelor de antrenare Verificarea const\ în rotirea manual\ a axului de antrenare. Dac\ apare un blocaj, este semn c\ un rulment este spart sau uzat [i se recomand\ înlocuirea lui. O verificare foarte important\ const\ în montarea unui manometru la ie[irea din turbin\ [i m\surarea depresiunii create. Dac\ se constat\ o abatere mai mare de 10% fa]\ 40

Furtunurile nu trebuie s\ prezinte fisuri, în]ep\turi sau t\ieturi sau s\ fie deformate. Se va verifica, de asemenea, ca ele s\ nu fie uzate sau casante. În caz contrar, trebuie înlocuite. Cele mai multe sem\n\tori au distribu]ia antrenat\ de ro]ile de sus]inere. Trebuie semnalat c\ o diferen]\ de presiune la umflarea pneului de numai 0,1 bar poate cauza o eroare de distribu]ie de pân\ la 1.000 boabe.

4. Transmisia [i sec]iile de sem\nat

5. Sistemele de deschidere [i închidere ale rigolei Sistemul de deschidere are o foarte mare importan]\, deoarece trebuie s\ deschid\ o rigol\ uniform\ ca l\]ime [i ca adâncime. Trebuie realizat\ o u[oar\ tasare a fundului rigolei, astfel încât s\mân]a depus\ s\ g\seasc\ un pat relativ tare unde apa poate ajunge foarte u[or. La sistemul de închidere al rigolei trebuie verificat\ starea ro]ilor, precum [i starea rulmen]ilor (lag\relor).

6. Sistemele de distribu]ie [i fertilizare La distribu]ie este necesar\ verificarea garniturilor de etan[eitate [i a planeit\]ii suprafe]elor în contact. Discurile de distribu]ie trebuie cur\]ate de oxizi [i verificate orificiile [i zona de antrenare. La sistemul de fertilizare trebuie verificat\ integritatea elementelor constitutive> bunc\r, sistem de distribu]ie, tuburi de transport îngr\[\mânt, br\zdar de încorporare.

Arpad DOBRE

În cazul sem\n\torilor cu ac]ionare mecanic\ se va verifica starea pinioanelor [i a lan]urilor de transmitere a mi[c\rii, precum [i alinierea pinioanelor. La cele cu transmisie electric\ se va verifica starea contactelor electrice (s\ nu fie oxidate) [i a firelor de leg\tur\ (nu trebuie s\ prezinte rupturi, oxid\ri sau distrugere a izola]iei). La sec]iile de sem\nat trebuie verificat\ integritatea paralelogramului, care nu trebuie s\ prezinte deforma]ii sau fisuri. Trebuie verificat [i dac\ exist\ un joc lateral al sec]iilor, caz în care rândurile sem\nate nu vor fi la distan]e egale, ceea ce va îngreuna lucr\rile de între]inere ulterioare ale culturii. Profitul Agricol 4/2024

Pantera 7004 ofer\ randament maxim în ferme mari Cu Pantera 7004, Amazone ofer\ un nou model în segmentul de sprayere autopropulsate, cu un sistem de rulare inovator. Cu o capacitate maxim\ a rezervorului de pulverizare de 7.000 l, Pantera 7004 este proiectat pentru lucrul pe suprafe]e întinse [i este ideal pentru fermele de mari dimensiuni.

ezervorul este din plastic armat cu fibr\ de sticl\ [i are pere]i interiori [i exteriori extrem de netezi, f\r\ col]uri, ceea ce permite o cur\]are perfect\ la interior. Un rezervor de 500 l furnizeaz\ ap\ proasp\t\ pentru cur\]are [i este pozi]ionat în spatele sprayerului, asigurând un centru de greutate sc\zut, chiar [i cu un rezervor de pulverizare gol. De[i pare foarte mare, acest sprayer este u[or, raportat la clasa sa de performan]\, având o greutate cu rezervorul gol de 12 t. Ro]ile cu un diametru exterior de 2,05 m pot fi configurate pentru o protec]ie maxim\ a solului. În plus, o distribu]ie optim\ a greut\]ii [i controlul automat al trac]iunii pe fiecare roat\ garanteaz\ cea mai bun\ deplasare pe orice teren agricol.

Profitul Agricol 4/2024

Suspensie adaptiv\ Pantera 7004 are un motor de 306 CP, toat\ aceast\ putere fiind transferat\ hidraulic la ro]i. Suspensia hidropneumatic\ a ro]ilor este adaptiv\, în func]ie de teren. Comparativ cu o suspensie independent\ conven]ional\, cea hidropneumatic\ este controlat\ inteligent [i ofer\ o stabilitate mai bun\ [i un confort maxim la condus. În plus, construc]ia sprayerului previne orice balansare atunci când rezervorul nu este complet plin [i permite viteze mari de conducere, chiar [i pe drumuri cu denivel\ri. Ecartamentul reglabil de la 2 m la 2,75 m face parte din echiparea standard, iar la modelul Pantera W, l\]imea de rulare între ro]i este între 2,25 [i 2,75 m. Garda la sol la modelele din gam\ este de aproximativ 1,30 m, ceea ce înseamn\ c\ pot fi administrate tratamente chiar [i la culturile mai înalte.

Tasare redus\ Un atu al noului sprayer este ecartamentul dintre ro]ile din fa]\, ce poate fi reglat la minim, iar cel din spate, la maxim, ceea ce reduce mult tasarea terenului, deoarece ro]ile din spate nu mai “calc\” pe urma celor din fa]\.

Compensarea pantei O alt\ echipare inovativ\ o reprezint\ compensarea integrat\ a pantei. Înclinarea vehiculului este detectat\

prin senzori, iar Pantera 7004 este men]inut automat orizontal pân\ la un anumit gradient. Aceast\ caracteristic\, în combina]ie cu centrul de greutate sc\zut [i mecanismul de rulare hidropneumatic, asigur\ o stabilitate extrem de ridicat\ la deplasarea sprayerului pe terenuri înclinate. Aceasta permite [oferului s\ lucreze extrem de sigur, chiar [i pe suprafe]e în pant\.

Cabina, sigur\ [i confortabil\ Noua cabin\ ofer\ o vizibilitate foarte bun\ [i este echipat\ cu sistem filtrare care îndepline[te standardul Cat. 4, oferind un mediu de lucru foarte sigur pentru operator. Noua cotier\ are un design simplu [i ergonomic, adaptat în mod special la func]ionalitatea unui pulverizator autopropulsat, astfel c\ toate func]iile importante sunt la îndemâna operatorului. Terminalul AmaDrive de 7 inci (17,8 cm) monitorizeaz\ func]ionarea de baz\ a vehiculului, în timp ce sistemul de pulverizare este operat printrun terminal Isobus. Toate func]iile importante pentru pulverizare pot fi atribuite în mod liber butoanelor manetei de ac]ionare compatibile Isobus. Cele 12 lumini de lucru cu LED-uri sunt încorporate în acoperi[ul cabinei în dotarea standard [i ofer\ vizibilitate optim\ [i pe timpul nop]ii.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

BKT reînnoie[te parteneriatul pentru Tractorul Anului BKT a anun]at c\ reînnoie[te contractul prin care, pe înc\ patru ani, va fi sponsorul premiului Tractorul Anului - Tractor of the Year (TotY). Semnarea prelungirii acordului a avut loc recent la Sediul central european al BKT din Seregno, Italia. Conform preciz\rilor reprezentan]ilor BKT, inova]ia [i durabilitatea sunt cuvintele-cheie care vor caracteriza pentru anii urm\tori premiul râvnit de majoritatea produc\torilor de top din industria mondial\ a ma[inilor agricole. Din acest an, TotY va introduce schimb\ri inovatoare în cadrul categoriilor sale, luând în considerare puterea tractoarelor, precum [i o serie de al]i factori în direct\ leg\tur\ cu inova]ia [i durabilitatea tractoarelor.

Aceste calit\]i trebuie s\ se reg\seasc\ la cele 4 categorii> Tractorul anului, Cel mai bun tractor utilitar, Cel mai bun tractor specializat, Tractorul sustenabil al anului. Premiul Tractorul anului se acord\ în anul în curs pentru anul viitor, iar TotY 2024 a fost câ[tigat de Xerion 12, cel mai nou [i mai puternic tractor construit de compania Claas. “Suntem onora]i s\ fim înso]i]i în aceast\ c\l\torie de o companie solid\ [i renumit\ în sectorul agricol precum BKT”, a men]ionat Fabio Zammaretti, pre[edintele TotY. TotY 2025 va fi decernat în acest an pe 6 noiembrie, la târgul de ma[ini agricole EIMA International, de la Bologna, Italia.

Arpad DOBRE

Fabio Zammaretti, pre[edintele TotY, [i Lucia Salmaso, managing director BKT Europe

Bednar, cre[tere cu peste 30% datorit\ sem\n\torilor Produc\torul ceh Bednar FMT, cunoscut în România pentru echipamentele de prelucrarea a solului [i sem\n\torile performante distribuite la noi de IPSO Agricultur\, a încheiat ultimii doi ani cu cre[teri mari ale cifrei de afaceri. În anul fiscal 2021/2022, aceast\ cifr\ a ajuns la peste 148 milioane euro, cu 31% în plus fa]\ de anul precedent, iar în perioada 2022/2023 a atins aproape 196 milioane euro, cu 34% mai mult fa]\ de anul fiscal precedent. Jan Bednár, director de afaceri al companiei, spune c\ aceste cre[teri notabile au fost posibile datorit\ unei 42

cereri foarte mari de sem\n\tori Bednar. La aceasta se adaug\ [i strategia adoptat\ în vânz\ri de pe pie]ele din Australia, Africa sau America de Nord. În Australia, de exemplu, compania ceh\ a înfiin]at o re]ea de distribuitori. Pe de alt\ parte, a avut vânz\ri bune în Africa de Sud, unde echipamentele Bednar se bucur\ de tot mai mult interes. Pe pia]a american\ s-au pus bazele unei colabor\ri cu un importator care a expus utilaje Bednar la cele mai importante târguri agricole din SUA [i a comandat deja zeci de echipamente. Ucraina era, înainte de r\zboi,

printre primele 5 pie]e ale Bednar, iar conflictul armat a diminuat vânz\rile în 2022. În 2023, produc\torul ceh a reu[it s\ stabilizeze situa]ia în privin]a continu\rii livr\rii de utilaje Bednar. Reinstituirea asigur\rilor de stat în Ucraina a contribuit semnificativ la cre[terea comenzilor de presezon [i la asigurarea livr\rilor de ma[ini pentru anul 2024. În 2023, cele mai semnificative pie]e pentru Bednar FMT, pe baza cifrei de afaceri, au fost Fran]a, Cehia, Polonia, Lituania, Australia [i România.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 4/2024

PAGINA DE HOBBY La ra]e, pe Siret La Adâncata, nu departe de municipiul Suceava, se afl\ barajul care alimenteaz\ ora[ul cu ap\ din râul Siret. În aval, undele sunt sc\zute [i lene[e. În acest an, gerurile de dup\ Boboteaz\ au încremenit întreaga suprafa]\ a acumul\rii, împingând stolurile de ra]e b\[tina[e ori venite dinspre miaz\noapte c\tre vadul cu ap\ vie.

ând am pornit de acas\, la drum de vreo dou\ ceasuri de mers cu ma[ina, era vremea prânzului. În lipsa motivat\ a celui de-al patrulea camarad – pies\ esen]ial\ a echipajului, ca proprietar de câine aportor –, ne-am adaptat cum am putut la aceast\ situa]ie, utilându-ne cu cizme-[old pesc\re[ti, suficiente ca în\l]ime pentru adâncimea [uvoiului spre care n\zuiam. Am mai ad\ugat în bagaj câte un combinezon alb, pentru camuflare în locurile de pând\ acoperite cu z\pad\ pân\ la buza vadului. Nu am uitat lanternele de frunte cu acumulatorii doldora de energie [i nici chem\torile cu care am exersat tot drumul, de la clasicele pân\ la cele mai fanteziste m\c\ituri imaginate de marele neam al ra]elor. Nimic nu se compar\ cu satisfac]ia vân\torului de a am\gi prin for]e proprii s\lb\ticiunile [i de a le aduce în b\taia pu[tii. Am ajuns la st\vilar când soarele c\dea în spatele norilor, ca într-o vatr\ de jar. Dincolo de poezia momentului, ne st\pânea pragmatismul tagmei> vom putea prelungi, a[adar, pânda pân\ la sfâr[itul jocului de sear\ al ra]elor, ajuta]i în mod providen]ial [i de reflectorul Selenei. P\cat c\ ni[te lespezi de nori 44

posomorâ]i, în]epeni]i în zare, ne-au dejucat planurile de a z\bovi mai îndelung acolo, sub malul devenit pav\z\ împotriva vântului serii. Primele zboruri au concretizat sonor [i revigorarea elanului nostru cine-

getic, atât de greu încercat pân\ atunci. Când mi-am v\zut camarazii înaintând, precum Moise, cu toiagul prin pânzele fugare, dincolo de pojghi]a ghe]ii, pentru a recupera p\s\rile c\zute, am uitat de frigul p\trunz\tor. Aflat la mijloc [i încurajat de vecinii ce apreciau urm\rile presta]iei mele în calitate de virtuoz al chem\torii mele sovietice, veche de patru decenii, mi-am luat rolul în serios, izbutind s\ abat din slav\ o seam\ de r\]oi plini de temperament, în c\utare de companie [i loc pentru înnoptat. Aproape fiecare survol [uier\tor se încheia cu un foc de pu[c\. Când s-au aprins luminile de la z\gaz, noi, cei din dreapta, am fost avantaja]i> ra]ele alegeau coridorul umbros. Atunci a f\cut confratele meu un dubleu, izbutind îns\, în pas de cocostârc, s\ recupereze numai una dintre zbur\toare. A doua se împotmolise lâng\ un istm. El socotise c\ ra]a mai putea a[tepta, de vreme ce alte m\c\ituri r\sunau înc\, în zare. Când l-am auzit bodog\nind în mijlocul râului, am crezut c\ a nimerit în vadul adânc [i c\ apa i-a trecut peste cizm\.

Ulterior, am aflat c\, de fapt, d\duse nas în nas cu... o vidr\. Tocmai îi [terpelise ra]a. Istea]a mustelid\ î[i f\cuse, probabil, un obicei din a dijmui prada oamenilor mai pu]in expeditivi, în dispre] fa]\ de zgomotul focurilor de arm\. Cred c\ [tia c\ are legea de partea ei. Am mai fost martor la asemenea scene din partea pr\d\torilor, când

protagoni[tii erau o vulpe, la gâ[te, [i o nev\stuic\, la porumbei. Locul s-a dovedit m\nos [i partida reu[it\. Nu cred s\ existe o vân\toare lipsit\ de surprize. Întotdeauna, se ive[te ceva, dincolo de ceea ce noi am crezut c\ r\mâne stabilit prin calcule minu]ioase [i preg\tiri f\cute cu meticulozitate. O vorb\ veche spune c\, dac\ vrei ca Dumnezeu s\-[i râd\ de tine, f\-]i planuri. Cât prive[te vidrele, gazdele ne-au pus în gard\ de la bun început, pov\]uindu-ne s\ fim mereu cu un ochi c\tre cer, dup\ ra]e, [i cu unul la ap\, spre vidre, care deja î[i formaser\ un reflex condi]ionat> focuri de pu[c\, posibil osp\]. De aceast\ dat\ îns\, îmbucur\tor a fost faptul c\, dincolo de neprev\zut, lucrurile nu s-au a[ezat deloc r\u. Dovada o va constitui mica agap\ de Sf. Trei Ierarhi, s\rb\toare pe care am decis s-o celebr\m printr-o friptur\ de ra]e stropite cu Fr\gu]\ de F\lticeni, spre disperarea... vidrelor de pe Siret.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 4/2024

MAGAZIN

“Cr\i]a Merelor” înflore[te în afaceri cu Corteva Agriscience Corina Oprea, o femeie fermier din Voine[ti, jude]ul Dâmbovi]a, a dus afacerea familiei mai departe cu sprijinul Corteva Agriscience. Corina a ob]inut locul al doilea la edi]ia din 2021 a programului de granturi educa]ionale TalentA, realizând progrese semnificative cu proiectul s\u “La cules pe T\râmul Cr\i]ei”.

vorba, mai exact, de un proiect educa]ional [i interactiv captivant, atât pentru copii, cât [i pentru adul]i, desf\[urat în fiecare an, în lunile septembrie [i octombrie. Elevii, familiile lor [i echipa Corinei petrec o zi întreag\ în livad\, dobândind informa]ii valoroase despre istoria regiunii, soiurile de mere, între]inerea livezii, culesul merelor [i metodele optime de depozitare. Cu peste 5.000 de vizitatori în doi ani, ini]iativa nu doar a sporit vizibilitatea local\, ci a contribuit [i la extinderea conceptului binecunoscut “De la ferm\ la furculi]\” în agricultur\. :n 2021, Corina Oprea a ;nceput v=nz\rile online [i offline a produc]iei de suc de mere. :n 2022, afacerea s-a extins prin colabor\ri cu magazine [i cafenele din Bucure[ti. Evenimentele din livad\ au prins avânt sub titulatura “La cules pe T\râmul Cr\i]e”, iar inaugurarea vilei "Cr\i]a Merelor The Place" a oferit o experien]\ pl\cut\ oaspe]ilor în mijlocul unei livezi vaste. În 2023, Corina a diversificat gama de servicii prin ad\ugarea de mere des-

Profitul Agricol 4/2024

hidratate la gama sa de produse, colaborând cu un cunoscut lan] de cafenele din România, pentru introducerea acestora în meniul lor sub form\ de ceai [i punci de mere. Evenimentele din livad\ au atras [i mai mult aten]ia, inspirând fermierii vecini s\-[i deschid\ livezile pentru vizitatori. În paralel, investi]iile au continuat la “Cr\i]a Merelor The Place”, g\zduind tabere, activit\]i de well-being, evenimente de tip teambuilding [i activit\]i pentru copii. Planurile viitoare pentru afacere prev\d extinderea conceptului “De la ferm\ la furculi]\”, g\zduirea de evenimente educa]ionale în timpul înfloririi prim\verii, verii [i recoltelor de toamn\. De asemenea, vor continua dezvoltarea parteneriatelor cu b\c\nii, restaurante, cafenele [i alte companii care trimit cutii cadou cu mere [i suc de mere antreprenorilor români [i altor clien]i fideli ai acestora. În plus, planurile de afaceri ale Corinei includ promovarea serviciilor de cazare, integrarea unei mici "ferme de animale" în 2024, îmbun\t\]ind astfel experien]a din mediul rural pentru oaspe]i, în special pentru copii. “Cu programul TalentA al Corteva Agriscience, am avut oportunitatea s\ simt c\ femeile sunt sus]inute în agricultur\, nu doar în România, ci [i în alte ]\ri. Am avut [ansa s\ întâlnesc alte femei fermieri din ]ar\ care m-au inspirat, cu care am colaborat [i al\turi de care am devenit parte a comunit\]ii TalentA de femei care inspir\”, a declarat Corina Oprea. Impactul proiectului Corinei asupra comunit\]ii locale este semnificativ prin cre[terea num\rului de produc\tori locali care [i-au extins portofoliul de produse cu mere deshidratate [i cre[terea interesului pentru turismul rural, reflectând angajamentul Corteva Agriscience

de a contribui la îmbun\t\]irea calit\]ii vie]ii în comunit\]ile unde fermierii tr\iesc [i lucreaz\, încercând s\ r\spund\ nevoilor acestora. Mai mult, câ[tig\toarea TalentA î[i imagineaz\ un viitor în care femeile în agricultur\ vor juca roluri din ce în ce mai importante, d\râmând barierele [i contribuind semnificativ la cre[terea industriei. “TalentA cultiv\ o re]ea solid\ de femei fermier dedicate s\ sus]in\ [i s\ îmbun\t\]easc\ nivelul de trai al celor din jur. Continu\m s\ ne adres\m femeilor din mediul rural, în timp ce ne propunem s\ sprijinim cre[terea nivelului calit\]ii vie]ii în aceste zone. Cu acest program, Corteva le ofer\ acces la informa]ii [i finan]are, precum [i suport pentru a-[i dezvolta [i moderniza afacerile, f\cându-le competitive, productive [i creative”, spune Maria Cîrj\, Marketing Director pentru România, Republica Moldova [i Ungaria, la Corteva Agriscience.

Corina Oprea

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 2 februarie - 7 martie BASF revine cu cea de-a IX-a edi]ie a concursului “Pove[ti cu vinuri române[ti”, având urm\torul calendar> l Etapa regional\ Moldova data limit\ de înscriere a probelor de vin este 2 februarie 2024, iar jurizarea va avea loc pe data de 8 februarie 2024. l Etapa regional\ Oltenia [i Prahova - data limit\ de înscriere este 9 februarie, iar jurizarea va avea loc pe 15 februarie 2024. l Etapa regional\ Dobrogea [i Buz\u - data limit\ de înscriere este 16 februarie, iar jurizarea va avea loc pe data de 22 februarie 2024. l Etapa regional\ Banat [i Transilvania - data limit\ de înscriere a probelor este 22 februarie, iar jurizarea se va face pe 27 februarie. l Marea final\ va avea loc pe 7 martie 2024.

6 februarie

Un miliardar chinez are peste 80.000 ha în SUA Un chinez care a f\cut avere în domeniul jocurilor online a devenit unul dintre cei mai mari de]in\tori non-americani de teren din SUA, transmite Bloomberg. Potrivit celui mai recent clasament Land Report, miliardarul chinez Chen Tianqiao de]ine 80.127 de hectare de p\dure în statul Oregon, ceea ce îl plaseaz\ pe locul 82 în topul latifundiarilor din SUA. În vârst\ de 50 de ani, Chen a preluat acest teren, în 2015, de la Fidelity National Financial Ventures, pentru suma de 85 de milioane de dolari. Acum, proprietarul din acte al terenului este Shanda Asset Management, holdingul din Singapore al lui Chen. Proprietatea din Oregon îl face pe Chen s\ fie devansat doar de familia Irving, din Canada, în topul latifundiarilor str\ini din SUA. Familia Irving, locul [ase în clasamentul Land Report, de]ine peste 485.000 de ha de p\dure în statul Maine.

Str\inii care de]in teren în SUA, în special teren arabil, au devenit un subiect politic sensibil în ultimii ani. Peste 16 milioane de ha erau de]inute de entit\]i non-americane în 2021, potrivit celor mai recente date ale USDA, iar entit\]ile din China de]in echivalentul a 0,03% din totalul terenului agricol din SUA. Unii ale[i au cerut adoptarea unor legi care s\ restrâng\ investi]iile str\ine în terenurile agricole din America. În luna iulie, Senatul a interzis vânzarea de teren arabil dincolo de o anumit\ suprafa]\ sau valoare cet\]enilor sau companiilor din China, Rusia, Iran [i Coreea de Nord, dar m\sura nu a fost transpus\ în legisla]ie. Aproape jum\tate din toate statele americane au introdus diferite restric]ii cu privire la proprietatea str\inilor. Cei mai mari de]in\tori de teren din SUA sunt familia Emmerson, proprietarii imperiului forestier Sierra Pacific Industries, urma]i de miliardarii John Malone, Ted Turner [i Stan Kroenke.

CAREUL AGRICOL

ORIZONTAL: 1) Se ]in de mâini prin pia]\ –

La Ia[i BASF va ]ine simpozionul cu tema Ce spun fermierii.

de Dinu-Ioan Nicula

8 februarie 2024 Forumul APPR organizeaz\ a IXa edi]ie a Congresului De la fermieri pentru fermieri, înso]it de obi[nuita decernare a trofeului Porumbul de Aur.

1 1 2 3 4 5

18 - 21 aprilie 2024

La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.

23 - 26 mai 2024 DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-Romagrotec de la Fundulea, C\l\ra[i.

Întinde coarda< 2) }ine mâna lâng\ corp – Omul bisericii< 3) Glob gol! – Du[i u[or în 9 10 lumea viselor< 4) Redus\ în concentrare – Textil\… din Linz! 5) Trage pe gât – Desp\r]ire de cas\< 6) Viu în amintire< 7) Legat de popor – Prezent\ la datorie< 8) E un închipuit< 9) Coborâre în grad – A realiza o ridicare de nivel< 10) Priceput\ la copii.

VERTICAL: 1) Ia primul fel la mas\ – Perso-

nalit\]ile noastre< 2) Mediul înconjur\tor – Scurteaz\ diminea]a< 3) Termen de com9 para]ie – Ho]i de meserie< 4) Plan de [co10 larizare – I s-a t\iat replica< 5) O absorb detaliile< 6) Bun pentru calificare – B\rbatul Solu¡ia careului din Nr. 3/2024 ORIZONTAL: STER - INDOI - TARAIRE - PN< din Dacia< 7) Preg\tite de atac< 8) Unit\]i din Paris! – Lipsit\ de respira]ie< 9) Ie[it din RIGID - PRET< AN - AIURARE< TUS OTETAR< INSTIGA - E< ATAT - LACATUS< învârteli – Se lupt\ pân\ la moarte< 10) LuM - POZITIVA< ILARE -ITAN< CONSISTENT. cru f\cut cu migal\. 8

Profitul Agricol 4/2024