Profitul Agricol nr. 5 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 5 din 9 februarie 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 5/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Cercetarea se ¡ine deoparte de informarea fermierilor

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Într-un ciclu de conferin¡e ¡inute la radio între 1930-1933, G. Ionescuªi¿e¿ti repeta cå lipsa unor institute ¿i sta¡iuni experimentale era una din cauzele “inferioritå¡ei produc¡iunei noastre agricole. Prin compara¡ie, în Germania, 70 de institute scrutau toate tainele ¿i atacau toate problemele, iar în America, universitå¡ile cu institutele ¿i colegiile agricole fåceau mobilizare ¿tiin¡ificå pentru progresul agriculturei.”

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Odatå cu înfiin¡area Institutului de Cercetåri Agricole al României (ICAR) în 1928/1929 ¿i a re¡elei ASAS care a urmat, problema cercetårii în agriculturå s-a îmbunåtå¡it. Ceea ce ne lipse¿te încå este mobilizarea ¿tiin¡ificå "a la americaine", dintre universitå¡i ¿i institutele de cercetare ¿tiin¡ificå. Pe vremea lui ªi¿e¿ti, România ståpânea comer¡ul mondial de porumb, fiind a doua exportatoare dupå Argentina ¿i a treia producåtoare din lume. Cu toate astea, cultiva porumbul într-un chip neglijent, chiar dacå reprezenta o specialitate. Produc¡iile erau în jur de 1.000 kg/ha, cele mai mici din zonå. O recunoa¿te acela¿i mare ªi¿e¿ti. Atunci nu se foloseau corect resursele naturale (gunoiul de grajd era în mare parte nefolosit), acum nu se folosesc nici cele ¿tiin¡ifice. Aståzi calculåm dozele optime economic de azot pentru porumb cu valorile din anul 1980. Or, de la Caragiale ¿tim cå legea progresului este a¿a: cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe.

Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 5/2022

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii PNS-ul marilor ambi¡ii

7 probabile ecoscheme

Nicolae Sitaru, încå un mandat la ¿efia APPR?

Så ne facem planuri ¿i pentru 2040

ANT-ul se plåte¿te în februarie

Ecoscheme Neclaritå¡ile din PNS

Pre]uri [i pie]e Predic¡iile lui Cezar: Orzul, la doar 8 euro/t sub grâul de panifica¡ie! 14 Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Emil Bålteanu vrea så se dedice ACCPT Ia¿i ¿i Patronatului Grânarii 8 Suspendarea exporturilor ruse¿ti

de azotat de amoniu

Egiptul vrea så reformeze sistemul de subven¡ii

Opinii 29

 Cine va administra Fondul

de asiguråri al fermierilor?  LAPAR nu sprijinå ideea de fond mutual  PNS: observa¡ii asupra ecoschemelor din vegetal  PNS: ecoschemele, liantul între vegetal ¿i zootehnie

Care sunt efectele schimbårilor climatice?

29 30 32

Hobby

Cre[terea animalelor

Culturi vegetale Cât de urgentå e prima urgen¡å?

Floarea-soarelui ultra HO ¿i sorg tolerant la imazamox

Korvetto - pentru controlul buruienilor din rapi¡å 24

Castelul de la Såvâr¿in, cålit în råzboaie, revolu¡ii, foc ¿i jaf

Naturevo: såmân¡a, ca un diamant

Doi vânåtori ¿i o poveste

O bere din alge, de un albastru infinit

Fermele de påsåri, în pericol

Ma[ini & utilaje Ucraina våzutå de un fermier

Noile tractoare John Deere 6R

Cultivatoare performante pe alese

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII PNS-ul marilor ambi]ii Pe 3 februarie, consultårile pentru elaborarea Planului Na¡ional Strategic au luat sfâr¿it. De atunci, organiza¡ii profesionale, fermieri ¿i jurnali¿ti a¿teaptå to¡i cu sufletul la gurå prima formå de lucru a documentului. Teoretic, PNS-ul ar trebui pus în dezbatere publicå ¿i abia apoi transmis Comisiei Europene. Dar så vedem cå tot luna aceasta ministerul sperå cå va finaliza încårcarea documentului în sistemul electronic al Comisiei Europene. Apoi, aprobarea PNS va avea loc în cel mult ¿ase luni de la prezentarea sa, apreciazå ministrul Chesnoiu.

¥nså, ne asigurå el, totul este bine, “trimitem la Bruxelles un plan na¡ional strategic ce va reflecta specificul agriculturii române¿ti”. De notat cå, ¿i fårå un draft disponibil, asocia¡iile profesionale au început deja så se agite.

Despre neclaritå¡ile PNS-ului, disputele în jurul fondului de management al riscului ¿i ecoscheme, pute¡i citi o amplå analizå în paginile 29 -35.

Andrei OSTROVEANU

7 probabile ecoscheme Ministrul Adrian Chesnoiu a trecut în revistå, în interviul acordat emisiunii Via¡a satului de duminicå, 6 februarie, câteva dintre ecoschemele pe care le-a gândit pentru noul PNS. Astfel, cei care practicå agricultura de subzisten¡å, în vegetal, pe 1-10 ha, vor putea beneficia de o ecoschemå pentru furajare, la care vor putea aplica doar cei cu o încårcåturå de animale de minim 0,5 UVM. Este vorba, la acest moment, strict de specii erbivore - bovine, bubaline, ovine, caprine, dar Chesnoiu a precizat cå se încearcå ¿i introducerea suinelor în aceastå schemå. Pentru fermierii cu peste 10 ha de culturå vegetalå, principala ecoschemå vizeazå în principal rota¡ia culturilor, dar presupune, concomitent, alte douå obligativitå¡i importante: 5% din suprafa¡å ocupatå de plante proteice ¿i 4% låsat teren neproductiv. Profitul Agricol 5/2022

“Aici se ridicå întrebarea: ce facem, låsåm acel procent de 4% pârloagå? Nu! Am discutat cu ministrul Mediului, iar solu¡ia este ca pe aceste suprafe¡e så se planteze perdele agrosilvice. Iar eu am recomandat så se foloseascå specii melifere”. Pentru culturile vegetale permanente (cele pomicole, viticole) s-a scris o ecoschemå privind înierbarea între rânduri. Pentru ca ¿i crescåtorii de bovine ¿i ovine så beneficieze de recompensarea respectårii måsurilor de bunåstare, finan¡area se va face prin ecoscheme. Bunåstarea la suine ¿i påsåri a fost påstratå la måsurile de agromediu ¿i climå din Pilonul 2. “Cred cå avem definit ¿apte ecoscheme, dar încå nu sunt finalizate”, a conchis ministrul.

Robert VERESS

Pledoarie pentru un PNS simplu Comparând dezbaterile referitoare la PNS din mandatul lui Adrian Oros cu cele din mandatul Adrian Chesnoiu, Alina Cre¡u, director executiv APPR a remarcat cå, de data aceasta, consultårile au fost reale. "Ministrul a fost foarte diplomat ¿i echidistant, a dat cuvântul tuturor care au vrut så intervinå. A låsat apoi 24 de ore pentru propunerile scrise". Pe de altå parte, dacå în mandatul Oros s-a intrat în detaliile PNS, MADR a preferat acum o prezentare schematicå a Planului. "Fårå balast de detalii. Nu e cazul så ne obligåm foarte mult fa¡å de Comisia Europeanå. Mai bine så trimitem un PNS simplu, så nu ne punem frânå singuri". România î¿i propune dublarea suprafe¡ei cultivate ecologic pânå în 2027 PNS a stabilit o ¡intå minimå, de 5,5% suprafa¡å cultivatå ecologic pânå în 2027. ºinând cont cå, în prezent, din totalul suprafe¡ei agricole, suprafa¡a ocupatå de culturi organice reprezintå 3%, ar fi vorba de aproape o dublare a acesteia în urmåtorii 5 ani. “România are un poten¡ial uria¿ în agricultura ecologicå. Doar trebuie ca materia primå s-o procesåm în ¡arå”, a declarat ministrul Chesnoiu. EuroChem achizi¡ioneazå afacerea cu azot de la grupul Borealis Grupul EuroChem, unul dintre cei mai importan¡i producåtori globali de îngrå¿åminte, anun¡å cå a depus o ofertå de 455 de milioane de euro ¿i a intrat în negocieri exclusive pentru achizi¡ionarea afacerii cu azot a grupului austriac Borealis. Borealis are unitå¡i de produc¡ie în Austria ¿i Fran¡a, precum ¿i 50 de re¡ele de distribu¡ie în toatå Europa. A vândut aproape patru milioane de tone de îngrå¿åminte cu azot în 2020, generând venituri de 908 milioane de euro. EuroChem are unitå¡i de produc¡ie ¿i reprezentan¡e în 40 de ¡åri ¿i vinde în peste 100 de ¡åri. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Nicolae Sitaru, înc\ un mandat la [efia APPR? Costin Telehuz, încå pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, era våzut pânå de curând ca înlocuitor sigur al lui Nicolae Sitaru la pre¿edin¡ia APPR. Dar Telehuz este nominalizat de PNL pentru o func¡ie de secretar de stat în MADR. Mutarea a fost încurajatå de colegii lui Telehuz din ACCPT ¿i APPR, înså a generat o problemå: cine ar urma så-¿i asume pre¿edin¡ia APPR pentru urmåtorii doi ani?

e¿i executivul APPR a fåcut apeluri repetate cåtre fermierii membri så se înscrie în competi¡ie, nimeni nu ¿i-a manifestat încå interesul de a fi succesorul lui Sitaru. Din acest motiv, actualul pre¿edinte al APPR admite cå s-ar putea så fie nevoit så-¿i asume încå un mandat, de¿i nu ¿i-l dore¿te. Alegerile pentru conducerea Asocia¡iei pentru urmåtorii doi ani, se vor desfå¿ura pe 15 februarie la Bucure¿ti. Începând cu luna decembrie, echipa

executivå a APPR a transmis mai multe mesaje interne cåtre membri, invitându-i så-¿i depunå candidaturile atât pentru func¡ia de pre¿edinte, cât ¿i pentru cea de membru în Consiliul Director. Pentru Consiliul Director existå candidaturi, în principal ale oamenilor din actuala garniturå de conducere, care î¿i doresc un nou mandat. În schimb, lista pentru func¡ia de pre¿edinte con¡ine, deocamdatå, un singur nume - al lui Nicolae Sitaru. Care spune cå-¿i va retrage bucuros candidatura, dacå în curså se va înscrie vreunul dintre tinerii din organiza¡ie, pe care îi vede capabili så preia frâiele. “Mi-a¿ dori så vinå la conducere un lider tânår, cu un plus de prospe¡ime, de

entuziasm. Am o vârstå ¿i vreau så dedic mai mult timp familiei, nepo¡ilor. Sunt un om foarte ocupat ¿i fårå func¡ia din APPR. Nu am nici timp ¿i nici nu mai am energie så må ocup de administrarea APPR cum ar trebui. Fire¿te, am un ajutor esen¡ial în extraordinara echipa administrativå, dar tot trebuie så fiu prezent de câteva ori pe lunå la evenimente unde organiza¡ia trebuie reprezentatå la vârf”. Sitaru refuzå så nominalizeze tinerii pe care îi vede ca posibili succesori. Le face doar profilul: “Oameni cu o viziune despre viitorul organiza¡iei noastre, dorin¡a ¿i puterea de a o pune în practicå. Voi accepta încå un mandat de doi ani doar dacå tinerii no¿tri nu vor considera cå a venit timpul lor, cum sper eu. E adevårat, e o func¡ie care implicå multe responsabilitå¡i ¿i e foarte solicitantå din multe puncte de vedere. În asemenea momente, trebuie så pui pe plan secundar activitatea fermei. Iar tinerii capabili din APPR nu prea sunt dispu¿i så facå asta. Este de în¡eles, fiindcå în absen¡a fermierului uneori lucrurile nu merg cum ar trebui”.

Robert VERESS

Emil Bålteanu vrea så se dedice ACCPT Ia¿i ¿i Patronatului Grânarii Emil Bålteanu era un alt nume vehiculat pentru conducerea APPR. Înså, Bålteanu e decis så nu candideze la alegerile din 15 februarie. “Obiectivele mele prioritare sunt consolidarea Asocia¡iei ¿i a Patronatului. Obiectivul secundar este optimizarea rela¡iei cu alte asocia¡ii reprezentative, în primul rând cu APPR. Ca atare, nu mi-am depus candidatura la pre¿edin¡ia APPR, din dorin¡a de a må dedi8

ca obiectivelor prioritare. O împår¡ire a responsabilitå¡ilor pe douå structuri atât de importante nu ar fi productivå”. În schimb, ACCPT Ia¿i va avea, în continuare, oameni în conducerea APPR. “La Consiliul Director ACCPT Ia¿i, din a doua jumåtate a lunii ianuarie, am decis, în unanimitate, ca domnii Tiberiu Daniel Stan ¿i Cezar Andrei Musta¡å så candideze, ¿i pentru urmåtorul mandat, ca reprezentan¡i ai no¿tri în consiliul director al APPR”. Profitul Agricol 5/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

S\ ne facem planuri [i pentru 2040 Asocia¡ia pentru Studii ¿i Prognoze Economico-Sociale (ASPES) a lansat, såptåmâna trecutå, lucrarea Modelul economic românesc în Uniunea Europeanå, România - Orizont 2040. Este rezultatul unor lungi dezbateri derulate în perioada 2017-2020 de membri ai Academiei Române, oameni de afaceri, din mediul universitar. Prefa¡a este semnatå de Mugur Isårescu. Tipåritå la Editura Economicå, are 668 de pagini ¿i a fost coordonatå de Constantin Bo¿tinå - pre¿edinte al ASPES, Nicolae Istudor - rector al ASE Bucure¿ti ¿i Gheorghe Zaman (19422021), membru corespondent al Academiei Române.

Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, a semnat capitolul Strategia de agriculturå, modelul economic în UE - România 2040. Competitivitatea sectorului agroalimentar din România pe pia¡a mondialå este analizatå de Nicolae Istudor ¿i Irina-Elena Petrescu de la ASE Bucure¿ti. Capitolul se încheie cu concluzii ¿i propuneri. Re¡inem, din numeroasele propuneri: “înfiin¡area unor centre moderne de colectare a produselor agricole, înso¡itå de måsuri coerente de fiscalizare a tuturor comercian¡ilor de produse agroalimentare”.

Adrian MIHAI

ANT-ul se pl\te[te în februarie Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu (ANT), aferent anului 2021 va fi plåtit în cursul lunii februarie, a anun¡at Adrian Pintea, directorul general al APIA. El a reamintit cå au mai råmas douå termene pentru depunerea actelor pentru ANT vegetal - la cânepå ¿i tutun, 31 martie, respectiv 2 mai. Cu toate acestea, aproape to¡i fermierii au depus deja actele. “În momentul în care hotårârea de Guvern va fi aprobatå, se vor face ¿i aceste plå¡i. Ce pot så-i asigur pe fermieri, cuantumul ANT, atât pentru vegetal, cât ¿i pentru zootehnie, este considerabil mai mare decât cuantumul ANT plåtit anul trecut pentru anul 2020”, a precizat ¿eful APIA. ANT se va plåti mai întâi pentru cresProfitul Agricol 5/2022

cåtorii de animale, unde nu existå niciun fel de termen pentru depunerea documentelor la APIA. Dupå ce Guvernul va aproba proiectul de hotårâre, APIA va anun¡a cât va fi ANT pentru fiecare categorie din lista urmåtoare: ANT1 culturi în teren arabil, ANT3 cânepå pentru fibrå, ANT4 tutun, ANT5 hamei, ANT6 sfeclå de zahår, ANT7 schema decuplatå de produc¡ie în sectorul lapte, specia bovine, ANT8 schema decuplatå de produc¡ie în sectorul carne, specia bovine, ANT9 schema decuplatå de produc¡ie, specia ovine/caprine.

Viorel PATRICHI

Guvernul va achita cotiza¡ia Alian¡ei la Copa-Cogeca Ministrul s-a angajat la plata din bugetul de stat, ¿i anul acesta, a cotiza¡iei de 460.000 de euro, pe care Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare o are de achitat la Copa-Cogeca. Mai mult, Chesnoiu a dat de în¡eles cå statul s-ar putea så suporte ¿i alte cheltuieli de reprezentare, în alte organiza¡ii paneuropene. Cerealele, record de trafic În 2021, traficul de cereale prin portul Constan¡a a atins un record absolut de 25,17 milioane tone, fa¡å de 21,9 milioane tone în 2020. Sunt cele mai bune cifre înregistrate vreodatå, ceea ce consolideazå pozi¡ia portului Constan¡a de hub european de cereale. Agrocity ¿i Borealis LAT, parteneriat strategic Startup-ul românesc AgroCity va integra acum ¿i aplica¡ia NutriGuide, a companiei Borealis LAT, în platforma sa, printr-un modul dedicat care genereazå planuri de fertilizare personalizate pentru fiecare fermå. Obiectivul acestei noi integråri este de a maximiza produc¡ia cu un consum optim de resurse ¿i o eficien¡å mai bunå a costurilor. NutriGuide calculeazå necesarul de elemente nutritive în func¡ie de consumul plantelor, alege cel mai potrivit produs ¿i oferå o listå de recomandåri.

O ¡arå ro¿ie de pestå 73 de focare, 281.000 de porci afecta¡i ANSVSA a publicat, pe 4 februarie, situa¡ia evolu¡iei Pestei Porcine Africane. ¥n ¡arå sunt active 73 de focare, din care 15 în exploata¡ii comerciale. Cele mai multe cazuri sunt în Olt (13), Bistri¡a (7) ¿i Ialomi¡a (5). ¥n restul de 25 de jude¡e afectate se men¡ioneazå un caz, douå. ¥n total sunt lovite 281.151 de animale. ªi o notå pozitivå: în ultima såptåmânå au fost stinse 35 de focare. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Suspendarea exporturilor ruse[ti de azotat de amoniu Începând cu miercuri, 2 februarie, Rusia a blocat, pentru douå luni, exporturile de azotat de amoniu. Din cauza suprataxei instituite de Bruxelles pe importurile de îngrå¿åminte, colosul de la råsårit este o surså directå minorå de azotat de amoniu pentru ¡årile UE, spre care exportå doar între 50.000 ¿i 200.000 t anual, dintr-un total de aproximativ 1,2 milioane tone destinate pie¡elor externe.

otu¿i, surse avizate din pia¡å sus¡in cå, în actualul context, decizia Moscovei va avea efecte suplimentare pentru aprovizionarea cu îngrå¿åminte a fermierilor români. Efectele vor fi atât asupra cantitå¡ilor disponibile în perioada urmåtoare, cât ¿i asupra pre¡urilor. S-a speculat cå, azotatul de amoniu fiind un precursor pentru explozibili, måsura instituitå de guvernul rus ar fi încå o dovadå a pregåtirilor de råzboi orchestrate de regimul Putin. De fapt, ru¿ii au constatat un fapt simplu: în ultimele luni ale anului trecut ¿i în ianuarie 2022, exporturile de azotat de amoniu au crescut de pânå la cinci ori fa¡å de o lunå normalå, ajungând la un maxim de 500.000 de tone în noiembrie. Asta înseamnå cå se periclita aprovizionarea internå cu îngrå¿åminte. România are un consum anual de 2,5 milioane tone de îngrå¿åminte, dintre care aproximativ jumåtate se importå. În trecutul nu prea îndepårtat, azotatul de amoniu reprezenta cam jumåtate din cantitatea totalå de îngrå¿åminte folositå de fermierii români, dar între timp consumul s-a redus la 700.000 t mai pu¡in de o treime.

În ultimii cinci ani agricoli, România a importat între 600.000 ¿i 1.200.000 t de îngrå¿åminte azotoase, dintre care 200.000 - 400.000 t au fost azotat de amoniu. Principalul furnizor de azotat de amoniu al României (50-70% din importurile totale) este Bulgaria, care are douå combinate de îngrå¿åminte: la Agropolichim Devnia se produc azotat, NP ¿i NPK, iar la Neochim Dimitrovgrad se produce exclusiv azotat. Împreunå, cele douå combinate depå¿esc sensibil produc¡ia Azomure¿, pentru o pia¡å localå ce absoarbe cam jumåtate din consumul României. Adicå, ¡ara vecinå î¿i acoperå cu prisosin¡å necesarul intern ¿i are cantitå¡i semnificative de exportat. Bulgaria este urmatå de Georgia în topul ¡årilor de unde importåm azotat de amoniu, cu 30.000 - 70.000 t/an. Cantitå¡i mai mici se importå din Ungaria, Slovacia, Turcia, Grecia ¿i alte surse. Din Rusia ajung rar ¿i în cantitå¡i mici importuri directe. Judecând dupå aceste surse de aprovizionare, nu ar trebui ca moratoriul rusesc pe exporturile de azotat så ne afecteze prea mult. Înså vorbim de o pia¡å interna¡ionalå, de pe care dispare un jucåtor important, în condi¡ii ¿i a¿a dificile. Pe principiul vaselor comunicante, va cre¿te presiunea pe pre¡ ¿i

chiar ¿i pe disponibilitatea imediatå a îngrå¿åmintelor. “Så zicem cå India importa jumåtate din necesarul såu de azotat de amoniu din Rusia. Acum, va fi nevoitå så se orienteze cåtre alte surse - unele fiind acelea¿i cu cele ale României. Se va genera o competi¡ie ¿i cine va oferi mai mult va câ¿tiga”. Favorizate în aceastå båtålie pe importuri vor fi statele europene care, în mod tradi¡ional, au un indice mare al intensitå¡ii comerciale pentru îngrå¿åminte. Acest indice se ob¡ine adunând importurile cu exporturile, suma fiind împår¡itå la produc¡ia internå. România are un indice între 90 ¿i 100%: cam câte îngrå¿åminte producem, tot atât importåm ¿i exportåm. Spre compara¡ie, indicele Austriei este 250%, al Fran¡ei ¿i Ungariei - 200%, al Germaniei 150%. Aceste state au lan¡uri de aprovizionare mai bine puse la punct. Un alt efect pe plan intern ar putea fi cre¿terea mai acceleratå a consumului de alte îngrå¿åminte azotoase: uree, nitrocalcar, UAN. Iar furnizorii care au stocuri cu aceste produse vor vinde produsele ca la licita¡ie. Mai ales în sezon, cererea de îngrå¿åminte e de a¿teptat så depå¿eascå oferta. “Fermierii nu au cumpårat foarte mult pânå acum, iar estimarea e cå mul¡i a¿teaptå momentul aplicårii. Deocamdatå, pre¡urile sunt aliniate la cele ale ¡årilor din jur, adicå la importuri. Dar, în campanie, vor exploda costurile logistice”. Una peste alta, ne putem a¿tepta la o scådere chiar mai accentuatå decât se anticipa a cantitå¡ilor de îngrå¿åminte ce vor fi aplicate în aceastå primåvarå. Acesta va fi un efect na¡ional, dar ¿i global, care va conduce la produc¡ii mai mici ¿i la cre¿teri de pre¡uri pe lan¡ - pânå la raft.

Robert VERESS Profitul Agricol 5/2022

ACTUALITATEA EXTERN| Tranzac¡ii masive cu terenuri în Australia Miliardara Gina Reinhart a vândut aproape patru milioane de hectare de teren agricol în Australia, noii proprietari fiind crescåtori de animale locali. Reinhart, care a acumulat o avere uria¿å din minerit, era cel mai mare proprietar de terenuri de pe continentul de la Antipozi. Reinhart vrea så vândå încå douå ferme de vaci de mari dimensiuni. Sodiaal închide douå fabrici de procesare Cooperativa francezå de lactate Sodiaal a anun¡at un plan de restructurare care prevede închiderea a douå facilitå¡i de produc¡ie ¿i disponibilizarea a 316 angaja¡i, din cauza capacitå¡ii excesive. Compania va investi 600 de milioane de euro în diversificarea portofoliului, în special în cre¿terea produc¡iei de brânzå. Sodiaal este a treia cea mai mare cooperativå de lactate din Europa, înså vânzårile au fost grav afectate de reducerea consumului de lapte pentru bebelu¿i, atât în China, cât ¿i pe pie¡ele europene. Un fermier englez a fost achitat dupå ce a avariat o ma¿inå Un fermier englez a fost achitat în justi¡ie dupå ce a folosit un utilaj pentru a îndepårta o ma¿inå care bloca accesul pe proprietatea lui. Vehiculul apar¡inea unui grup de tineri care l-au agresat fizic pe fermier atunci când acesta le-a cerut så plece de pe proprietatea lui. Fermierul a revenit cu un motostivuitor ¿i a råsturnat ma¿ina care-i bloca drumul de acces, iar juriul a decis cå era dreptul lui så o facå. Pre¡ul grâului ucrainian se pråbu¿e¿te Tensiunile din Marea Neagrå au speriat importatorii de cereale, iar pre¡ul grâului ucrainean s-a pråbu¿it. Grâul costå acum 311 dolari per tonå, cu 12 dolari mai pu¡in fa¡å de såptåmâna trecutå. Egiptul încearcå înså så profite de pre¡urile favorabile ¿i a achizi¡ionat 120.000 de tone de grâu. 12

Egiptul vrea s\ reformeze sistemul de subven]ii Guvernul de la Cairo ia în calcul o reformå profundå a sistemului de subven¡ii pentru popula¡ie, pe fondul dificultå¡ilor bugetare. Egiptul, care este cel mai mare importator de cereale din lume, oferå aståzi câte cinci pâini pe zi pentru 60 de milioane de cetå¡eni, peste douå treimi din popula¡ie, la pre¡ul de doar 50 de cen¡i pe lunå. Sistemul nu a mai fost schimbat de foarte mult timp, iar o încercare de majorare a pre¡ului a dus la revolte violente în anii ‘70. De¿i aceastå subven¡ie este esen¡ialå pentru egiptenii såraci, ea a fost mereu criticatå ca fiind o risipå de resurse. Anul trecut, pre¿edintele Abdel Fatah al-

Sisi a declarat cå a sosit momentul unei reforme a sistemului. Guvernul vrea acum så înlocuiascå subven¡ia cu un mecanism de plå¡i directe pentru cetå¡enii såraci, pentru a proteja bugetul de cre¿terea pre¡ului mondial la cereale. Egiptul alocå acum 5,5 miliarde de dolari pentru importurile de cereale, înså cre¿terea pre¡urilor va necesita fonduri suplimentare în valoare de 763 milioane de dolari în acest an.

Porcul britanic, aproape în colaps Crescåtorii de porci din Marea Britanie au avertizat cå sectorul este aproape de colaps, din cauza lipsei de for¡å de muncå din abatoare. Problema crescåtorilor este cå majoritatea muncitorilor din Europa de Est au påråsit Marea Britanie dupå ie¿irea din Uniunea Europeanå, iar programul de vize temporare implementat de guvern este ineficient. “Situa¡ia fermelor de porci este dramaticå, ele sunt aproape de faliment ¿i au un numår mare de animale pe care nu le pot vinde”, sus¡in Mutimer ¿i Batters într-o scrisoare trimiså ministrului

Mediului, George Eustice. În luna octombrie, autoritå¡ile au oferit vize pe ¿ase luni pentru 800 de muncitori califica¡i, înså doar 105 vize au fost acordate din cauza interesului scåzut. Fermierii spun cå pierd bani pentru fiecare porc pe care îl vând ¿i numårul scroafelor a scåzut cu 30.000 în ultimele ¿ase luni, echivalentul a 10% din numårul total, iar produc¡ia internå ar putea fi afectatå în mod permanent.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 5/2022

Predic]iile lui Cezar

Orzul, la doar 8 euro/t sub grâul de panifica]ie! Grâu

Porumb

Floarea-soarelui

Scenariul pe care l-am anticipat în numerele trecute prinde contur ¿i astfel pre¡ul grâului în Portul Constan¡a a înregistrat ¿ocuri succesive, coborând la un nivel de 257-260 euro/t, cu 12-15 euro/t mai pu¡in fa¡å de începutul såptåmânii trecute. Vineri, indica¡iile EURONEXT au mai prins via¡å ¿i s-a produs o revenire de 4,25 euro/t pânå la sfâr¿itul ¿edin¡ei de tranzac¡ionare. Luni, 7 februarie 2022, e posibil ca pre¡ul så se apropie de 270 euro/t. Pentru recolta nouå de grâu, vedem un nivel de 235 euro/t cu un premium negativ de 13 euro/t fa¡å de SEP22 EUROONEXT.

Detensionarea, cel pu¡in pentru o perioadå de timp, a stårii încordate dintre Rusia ¿i Ucraina, genereazå comer¡ ¿i aprovizionare. Astfel, putem vedea cum pre¡ul porumbului scade. S-a produs un recul de 5-7 euro/t, la un nivel de 245 euro/t în paritatea CPT. În paritatea CVB (Constan¡a-Varna-Burgas), pre¡ul a scåzut pânå la nivelul de 251,5 euro. Astfel, pre¡ul oferit pentru marfa în paritatea CPT este echivalent cu realitatea, iar cererea existå. În porturile ucrainene pre¡ul porumbului s-a degradat în ultimele zile, din cauza volumelor care încep så creascå, înså nu cu un nivel foarte mare, ci de circa 1-1,5 dolari/t.

Pe plan local, cota¡iile sunt în cre¿tere. Nivelul de pre¡ oferit în condi¡ia FCA a ajuns la 675-680 dolari/t pentru loturi mai mari. Procesatorii din România î¿i aratå în acest fel competitivitatea în raport cu pia¡a comer¡ului intra-comunitar ¿i cea de export. În Portul Constan¡a, nivelurile indicate pentru loturi mai mari au ajuns la 690 dolari/t ¿i este firesc, dacå ne uitåm la diferen¡a logisticå dintre unitå¡ile de procesare ¿i Port.

Orz

Rapi¡å

Orzul are un pre¡ ce pare ireal - 250 euro/t în paritatea CPT Constan¡a. Spunem asta pentru cå diferen¡a fa¡å de grâul de panifica¡ie este de doar 8-10 euro/t! Explica¡ia e în nevoia de acoperire pentru contractele deja încheiate, în condi¡ii de lichiditate reduså. Recolta nouå de orz este cotatå la un nivel de 215 euro/t, råmânând constantå pe perioada care s-a scurs de la ultimul raport ¿i pânå acum.

Indica¡iile rapi¡ei pentru recolta veche se situeazå la nivelul de 690 euro/t FOB CVB. Interesul exportatorilor nu mai existå, cota¡iile nu se mai afi¿eazå pentru rapi¡å recolta veche. Recolta nouå de rapi¡å este cotatå la indica¡ia AUG22 minus 10 sau minus 5 euro, DAP Procesator sau DAP Constan¡a. Statusul recoltei de rapi¡å ca stare de vegeta¡ie este neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå. Îngrijorarea existå fa¡å de nivelul rezervei de apå din sol ¿i lipsa evidentå de precipita¡ii, care se vede ¿i la nivelul lunii februarie 2022.

Soia În România, boabele de soia se oferteazå la nivelul de 660-670 dolari/t FCA Ferme. Cantitå¡i mai existå, înså våzând cre¿terile de pe CBOT, fermierii au tendin¡a de a mai a¿tepta câteva zile, încercând så profite de acest context favorabil. Problemele în desfå¿urare din America de Sud genereazå cre¿teri substan¡iale pe bursa americanå ¿i, deopotrivå, în cererea de soia boabe cåtre export. Cezar Gheorghe este consultantul Clubului Fermierilor pentru pia¡a cerealelor ¿i fondator Agri Column. Pentru a testa gratuit raportul såptåmânal Agri Column accesa¡i agricolumn.eu Profitul Agricol 5/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 4 februarie 2022, a fost de 307 dolari/tonå (1.289 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 269 euro/t (- 2) 1.318 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.01 - 4.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 85.770 tone, Coreea de Sud 77.770 tone, Mexic 47.770 tone, Nigeria 37.770 tone ¿i Columbia 35.770 tone.

¥n såptåmâna 31 ianuarie 4 februarie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Mai Iulie

31.01 281 277 279

01.02 283 279 281

02.02 03.02 04.02 285 287 277 281 283 279 283 285 275 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mar Mai Iulie

31.01 285 287 290

01.02 287 289 291

02.02 289 290 293

03.02 290 291 294

04.02 283 285 287

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 285 dolari/tonå (1.197 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 31.01 273 273 273 261 Moselle FOB 261 Rouen FOB 317

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

01.02 02.02 275 277 275 277 275 277 265 267 265 267 321 323

31.01 273 277 281

02.02 275 279 283

03.02 277 281 285

03.02 261 261 261 259 269 317

România

04.02 279 283 287

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 4 februarie 2022, a

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A crescut cu 12 euro/tonå.

Mar Mai Iul

01.02 237 235 237

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 31.01 Bordeaux 241 Pallice 237 Rhin FOB 251 Bordeaux FOB 245 Pontivy 241

$/t

02.02 03.02 04.02 239 241 243 237 241 241 239 240 227 euro/t

01.02 02.02 03.02 04.02 242 243 247 245 239 241 247 244 253 255 261 259 247 249 253 251 244 251 255 253

Profitul Agricol 5/2022

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

05.02 285 285 289

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie, este de 231 dolari/tonå (970 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

31.01 235 234 235

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2022, a fost de 207 dolari/t (869 lei).

$/t

FOB Constan¡a 247 euro/t (=) 1.210 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.01 - 4.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2022 este de 217 dolari/t (911 lei).

04.02 258 258 258 254 267 304

fost de 251 dolari/tonå (1.054 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 304 euro/tonå (1.490 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 258 euro/tonå (1.264 lei).

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Aprilie Mai

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,2 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 4 februarie 2022, a fost de 244 euro/tonå (1.196 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 259 euro/tonå (1.269 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 273 dolari/tonå (1.147 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

31.01 01.02 02.02 03.02 04.02 263 265 267 277 273 261 263 265 273 271

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 31 ianuarie - 4 februarie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 577 dolari/tonå (2.423 lei). A crescut cu 70 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 31 ianuarie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 24.01 Martie 497 Aprilie 500 Mai 501

25.01 499 501 503

$/t 26.01 500 503 505

27.01 497 501 503

28.01 493 499 501

România FOB Constan¡a 241 euro/t (- 6) 1.181 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 31.01 - 4.02.2022, pre¡ cu livrare în mart. 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

31.01 243 243 247

01.02 245 245 249

02.02 247 247 250

03.02 251 251 255

04.02 243 243 251

257 265

259 263 267 259 267 269 273 269

Sorg

PREºURI

31.01 - 4.02.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 31 ianuarie - 4 februarie 2022, a fost de 217 dolari/tonå (911 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 4 februarie 2022, a fost de 527 dolari/tonå (2.213 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 481 dolari/tonå (2.020 lei), în cre¿tere cu 28 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 31.01 Martie 1.295 Aprilie 1.293 Mai 1.271

01.02 1.297 1.297 1.273

02.02 1.303 1.299 1.275

03.02 1.357 1.317 1.307

$/t 04.02 1.397 1.337 1.317

FOB-Rouen, a fost de 243 euro/tonå (1.191 lei), acela¿i pre¡ de såptåmâna trecutå.

Orz

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 907.770 tone, Turcia 107.770 tone, Thailanda 77.570 tone, Olanda 47.770 tone ¿i Marea Britanie 17.970 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 269 euro/tonå (1.318 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în martie 2022, pre¡ul orzului furajer este 243 dolari/t (1.021 lei), cu 4 dolari/tonå mai mic fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

portului: China 147.770 tone ¿i Mexic 9.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Martie Mai

31.01 01.02 02.02 03.02 04.02 219 221 223 227 217 221 223 225 229 227

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

31.01 01.02 02.02 03.02 04.02 Martie 517 519 521 525 527 Mai 507 513 515 527 531

Floarea-soarelui

chidere, pe 4 februarie, a fost de 619 dolari/tonå (2.600 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 625 euro/tonå (3.062 lei). A înregistrat o cre¿tere de 15 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 31 ianuarie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2022, este de 659 dolari/tonå (2.558 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna martie 2022, a fost de 737 dolari/t (3.095 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

31.01 01.02 02.02 03.02 04.02 Martie 601 603 607 609 619

31.01 01.02 02.02 03.02 04.02 Dieppe 610 611 613 617 625

Rapi¡å

de 31 ianuarie.

¥n såptåmâna 31 ianuarie 4 februarie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 651 euro/tonå (3.190 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere din data Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 31.01 Rouen 663 Dunquerque 671 Moselle 651

01.02 665 673 653

02.02 667 675 657

03.02 669 671 659

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 679 euro/tonå (3.327 lei), mai mare cu 16 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 657 euro/tonå (3.219 lei), mai mic cu 14 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

04.02 679 657 651

Martie Aprilie Mai

31.01 765 757 747

01.02 763 769 753

02.02 767 777 757

03.02 797 785 769

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

307 dolari/t

251 dolari/t

+ 10

$/t

31.01 01.02 02.02 03.02 04.02 Martie 453 455 457 477 481 Mai 439 441 443 469 479

577 dolari/t

+ 70

217 dolari/t

$/t 04.02 805 795 777

-2

Profitul Agricol 5/2022

CULTURI

VEGETALE Cât de urgent\ e prima urgen]\? La început de februarie, în zona de sud, mul¡i fermieri au semånat mazårea, cu o lunå mai devreme decât în mod obi¿nuit, încuraja¡i de o iarnå u¿oarå. Riscurile par minime. Sunt înså ¿i agronomi care spun cå este, totu¿i, prea devreme. Deciziile sunt dificile, mai ales cå nici condi¡iile nu sunt ideale. Lipsa precipita¡iilor, chiar dacå nu a produs pagube culturilor de toamnå, le då fermierilor emo¡ii.

Mazårea va råsåri doar atunci când se realizeazå un prag termic de 4-5 grade, cu tendin¡å de cre¿tere. Are posibilitatea så porneascå în vegeta¡ie atunci când masa de sol pe profilul 0-7 cm ajunge la aceastå temperaturå. Boabele de mazåre rezistå pânå la -10°C la adâncimea de încorporare a semin¡ei. Un argument puternic pentru semånatul în aceastå perioadå este experien¡a ob¡inutå cu mazårea de primåvarå semånatå la final de noiembrie-începutul lui decembrie, în condi¡iile în care ierna ca bob. “Niciodatå în 10-12 ani nu am avut culturå de mazåre cu pierderi din cauza temperaturii”, spune directorul SCDA Teleorman. El considerå cå ¿i ovåzul de primåvarå s-ar putea semåna acum, din acelea¿i considerente. O observa¡ie importantå din câmp Emilian Negrilå, director SCDA se referå la lucrårile de pregåtire a soluTeleorman, considerå cå, dupå pralui. Foarte potrivitå ar fi o lucrare de nigurile termice înregistrate, nu s-ar cuvelat superficial cu un combinator agreveni så înceapå semånatul mazårii. siv sau cu un disc, nu mai adânc de 6-8 Având înså în vedere prognozele ¿i un cm, acolo unde în toamnå, din cauza scenariu climatic care dezavantajeazå condi¡iilor dificile de lucru, au rezultat zona de sud, el crede cå este o decizie aråturi cu agregate structurale mari. bunå. Este o variantå tehnologicå ce Nivelarea fåcutå ¿i eventualele precipiprezintå riscuri reduse ¿i are ¿i avantaje ta¡ii care ar urma ar duce la ob¡inerea certe. Cultura va råsåri mai devreme ¿i unui pat germinativ foarte bun pentru va valorfica rezerva de umiditate exisculturile de primåvarå. “Am avut obiectentå, ce asigurå råsårirea. Legumi¡ia cå nu se poate realiza, dar practica a noasele, în general, ¿i mazårea, în spedovedit cå lucrarea prezintå parametri cial, au nevoie de un volum de apå tehnici foarte buni”, spune acesta. dublu decât greutatea bobului pentru a germina. Negrilå este convins cå acest lucru nu se va întâmpla în perioada ime- Deficitul de precipita¡ii nu diat urmåtoare, ca urmare a faptului cå creeazå, momentan, probleme La aceastå datå este un deficit mic temperaturile, în primii 5 cm., ajung ¿i pânå la -3-4°C. Riscul este extrem de de apå. Pe 0-20 cm, deficitul este de scåzut. Este foarte pu¡in probabil så se 130-150 mc/ha. Nu creeazå acum probleme. “Pericolul este dacå ¿i în luna încålzeascå ¿i apoi så vinå un ger. 18

martie nu vom avea precipita¡ii, pentru cå atunci plantele vor porni în vegeta¡ie, se måre¿te consumul, evapotranspira¡ia, ¿i fårå un aport din precipita¡ii începe så aparå un deficit pe profil. Deocamdatå nu putem så afirmåm cå ne aflåm într-o stare de suferin¡å din punctul de vedere al rezervei momentane de apå din sol”, puncteazå Negrilå.

Probleme la cultura rapi¡ei În Olt, Giurgiu ¿i Teleorman, mai ales acolo unde rapi¡a a råsårit târziu, a avut trei-patru frunzuli¡e ¿i o perioadå lungå de temperaturi negative cu înghe¡ la sol, planta a fost supuså unei lungi perioade de înghe¡ ¿i este puternic debilitatå. Nu a reu¿it så mai vegeteze în perioada aceasta ¿i existå un anumit risc de pierderi de plante. Amânarea semånatului poate duce la pierderi de produc¡ie Consultantul Aurel Bunea confirmå faptul cå ¿i în Teleorman a uuu Adrian MIHAI Profitul Agricol 5/2022

CULTURI VEGETALE uuu început semånatul mazårii. Nu considerå cå este o decizie rea. “Au fost ani în care s-a întârziat semånatul mazårii. Odatå ce ai depå¿it 15 martie ai început så pierzi din produc¡ie, indiferent de cantitatea de apå. Epoca la mazåre este 1-15 martie, a¿a cum scrie în manualul de Fitotehnie. Se pare cå, în urma schimbårilor climatice, se seamånå ¿i în ferestrele iernii. Se poate semåna ¿i în ianuarie ¿i în toamnå”, spune Bunea. La råsårire, mazårea are rezisten¡å fa¡å de înghe¡ de pânå la 11°C, în func¡ie de durata lui. El considerå cå riscul este redus så se ajungå la astfel de temperaturi, având în vedere cå ziua se måre¿te ¿i toatå iarna nu am avut înghe¡ de -11°C. La sfâr¿itul lui februarie terenul se va încålzi la 5°C ¿i atunci cultura va råsåri devreme, ceea ce e un câ¿tig în privin¡a produc¡iei. Acum boabele stau în sol ca în sac. Nu existå riscul de a se cloci. “Degeaba semån dupå 15 martie, pentru cå orice zi întârziatå la semånat înseamnå pierdere de produc¡ie. Cine seamånå acum face foarte bine pentru cå a sim¡it schimbårile climatice. Este un risc asumat ¿i poate da lovitura la produc¡ie”, considerå Bunea. Produc¡ia poate så scadå ¿i cu o tonå la hectar. “Sunt fermieri care au semånat o parte din mazåre toamna. A fost råsåritå peste iarnå, nu a atins temperatura de peste -11°C. Aratå foarte bine, are 2-3 cm deasupra solului. În momentul în care se va încålzi se va dezvolta rapid”, mai argumenteazå Bunea. El spune cå practica nu e tocmai nouå. Chiar ¿i înainte de 1989 se semåna în februarie.

Amânarea semånatului poate duce la pierderi de produc¡ie La Agro Total, din Giurgiu, la finalul såptåmânii trecute se terminase semånatul mazårii de primåvarå pe 145 ha, de¿i în mod normal lucrarea se fåcea la început de martie. “E fårå riscuri. Sunt temperaturi negative noaptea, chiar ¿i ziua. Chiar dacå råsare, pânå la -5°C rezistå fårå probleme”, spune Dan Zåviceanu, ¿eful fermei. De¿i în mod normal ar trebui ca semånatul så fie fåcut 20

când solul are 4-5°C, având terenul pregåtit ¿i pentru cå a prins condi¡ii bune, a executat deja lucrarea. A luat în considerare cå, poate, peste trei såptåmâni încep ploile, fapt ce ar duce la pierderea momentului optim de semånat.

Aten¡ie la boli Fermierul Cristian Cremeneanu, din Deveselu, jud. Olt, confirmå începerea semånatului mazårii ¿i în zona sa. Nu are umiditate pentru a råsåri acum ¿i nu vor exista probleme cu înghe¡ul. Singurul risc pe care îl vede este reprezentat de bolile din sol. În zonå se remarcå lipsa precipita¡iilor. Dacå în urmå cu douå såptåmâni au cåzut 3 l/mp, vântul a båtut ¿i a scos din påmânt 10 l/mp. Plantele încå nu simt deficitul. Grâul este în reapaus vegetativ. Important este så existe umiditate în martie. Påmântul este reavån datoritå faptului cå s-a semånat direct. Se cunoa¿te diferen¡a, nu are nici un fel de problemå cu umiditatea. De 12 ani, obligat de faptul cå ferma este într-o zonå foarte secetoaså, Cremeneanu a adoptat tehnologia pentru lucråri minime, cu rezultate bune, iar de doi ani seamånå direct. Toatå rapi¡a a fost semånatå în miri¿tea de grâu. Cu hibrizi medii, rapi¡a semånatå astfel a dat o produc¡ie de 4.130 kg/ha.

Abordare precautå Mihai Miri¡escu, director general Saaten Union, remarcå faptul cå în sud, mai ales în Olt ¿i Dolj, sunt fermieri care au început så semene mazåre. El îndeamnå la o abordare precautå. “Dacå vin înså douå-trei såptåmâni calde, ¿i cultura råsare, e suficient så vinå douå zile cu -5°C pentru a pune în pericol cultura. Pierderile pot merge de la 50% în sus. Semånatul acum nu este o op¡iune pentru România”, considerå Mihai Miri¡escu, directorul SaatenUnion. El a remarcat cå, în general, cei care s-au gråbit au avut de pierdut. Pe de altå parte, chiar dacå temperaturile sunt pozitive, fertilizarea grâului, indiferent dacå este permiså sau nu, nu aduce beneficii. Pentru cå grâul nu cre¿te, îngrå¿åmintele vor leviga în pânza freaticå. Managerul considerå cå în foarte multe zone sunt necesare precipita¡ii de cel pu¡in 40-50 l/mp în viitorul apropiat. Culturile din prima urgen¡å vor fi afectate în lipsa acestora. Nu se a¿teaptå ca deficitul så se prelungeascå pânå în aprilie, astfel încât så afecteze campania de semånat pentru culturile de primåvarå. “La rapi¡å s-a schimbat culoarea, se decåle¿te. Orice frig accentuat poate duce la pierderi”, mai spune Miri¡escu. Culturi slabe de rapi¡å “În zona noastrå nu a început semånatul culturii de mazåre. E prea devreme. Riscul e så germineze ¿i så vinå un înghe¡. Vremea e în¿elåtoare. Terenul e zvântat, e cald, dar totu¿i e prea devreme”, considerå Constantin Tache, Ghidici, jud. Dolj. Culturile se prezintå bine, dar deja se instaleazå seceta. Pe profilul 0-10 cm, påmântul este uscat. Se lucreazå la pregåtirea terenului cu combinatorul. Grâul ¿i orzul se prezintå foarte bine. “Rapi¡a nu este deloc bunå, a råsårit prost, târziu, e rarå, dar nu e afectatå de secetå. Dacå într-o såptåmânå-douå nu plouå, se instaleazå o secetå cumplitå. Bate vântul ¿i usucå terenul”, ne spune fermierul. Profitul Agricol 5/2022

CULTURI VEGETALE

Floarea-soarelui ultra HO [i sorg tolerant la imazamox Alta Seeds aduce pe pia¡a româneascå douå premiere: un hibrid de sorg cu toleran¡å la imazamox ¿i un hibrid de floarea-soarelui ultra high oleic. Acestea sunt culturile în care compania s-a afirmat la nivel global. Portofoliul local a fost completat cu hibrizi de porumb, rapi¡å de toamnå ¿i primåvarå. Dacå la început au fost adu¿i hibrizi licen¡ia¡i, începând de anul acesta compania a început un program de screening pentru hibrizi de porumb din genetica proprie, iar în doi-trei ani cei mai buni vor intra în portofoliul european al companiei.

entinel IG-IGrotwh este primul hibrid de sorg cu toleran¡å la imazamox intrat pe pia¡a româneascå, disponibil din acest sezon. Considerat revolu¡ionar, este chiar primul hibrid din Europa cu aceastå caracteristicå. Combaterea buruienilor era veriga slabå din tehnologia sorgului. De¿i sorgul se seamånå în mai, au fost deja vându¡i primii saci, pentru o suprafa¡å de 500 ha. Aproximativ zece fermieri vor så-l testeze. Nu pare mult, dar întreaga suprafa¡å care se seamånå anual în România este de aproximativ 10.000 ha. Portofoliul Alta Seeds va fi completat ¿i cu al¡i hibrizi de sorg din aceea¿i tehnologie. Ion Voinea, product manager, considerå cå sorgul va ocupa suprafe¡e tot mai mari, inclusiv în Româ22

nia, ca urmare a scumpirii inputurilor, în special a îngrå¿åmintelor. Cu un cost la jumåtate al fertilizårii se pot ob¡ine produc¡ii de 8-10 t/ha. Tehnologia de protec¡ie a plantelor este ¿i ea mai simplå, deci mai ieftinå. Cea mai bunå pozi¡ie pe pia¡a româneascå pe care Alta Seeds o ocupå este la floarea-soarelui: nouå hibrizi din toate tehnologiile. Are vânzåri de peste 10.000 de saci de floarea-soarelui, fiind în top 6 pe aceastå culturå. Aproape to¡i hibrizii de floarea-soarelui sunt din Argentina, dar ameliora¡i în Ucraina, într-o zonå cu presiune foarte mare de Orobanche ¿i cu secetå. Gama Altasun, de hibrizi ultra high oleici, are avantaje semnificative. În primul rând, se poate reduce foarte mult spa¡iul de izolare, unul din factorii care îi împiedicau pe mul¡i fermieri så cultive hibrizii HO. Apoi vin argumentele calitative, care fac ca semin¡ele så aibå, în mul¡i ani, bonusuri semnificative. Concentra¡ia de acid oleic este de peste 90%. Apoi, uleiul provenit din hibrizii linoleici are un procent al rezisten¡ei la oxidare de 3-5%, cea de tip HO de 25%, iar cel UHO are o stabilitate de 50-55%. În cazul acestora, concentra¡ia de acid linoleic este de 1%, fa¡å de 4-5% în cazul uleiului HO. Cel mai performant hibrid din portofoliu este HYSUN 238 IT. A fost al ¿aptelea în topul produc¡iilor, din 38 testa¡i de APPR, din categoria celor toleran¡i la imazamox. Culoarea achenelor este albå dungatå cu negru sau viceversa. Pentru cå unii reprezentan¡i ai traderilor erau reticen¡i în a cumpåra recoltele, compania a fåcut teste în laboratoare autorizate din Ungaria ¿i Fran¡a privind con¡inutul de ulei. Concluzia: este peste media nu

doar a hibrizilor din portofoliul propriu, ci ¿i fa¡å de cei mai vându¡i din România. Pentru cå este extraordinar de productiv, HYSUN 298 va avea ¿i varianta tolerantå la imazamox. La cultura de porumb, cota de pia¡å de¡inutå de Alta Seeds pe segmentul FAO 400-440, pe care a fost prezentå pânå acum compania, este de 10%. Acum portofoliul are patru hibrizi ¿i extinderea continuå. “Anul viitor vom încerca så acoperim toatå gama de nevoi ale pie¡ei în ceea ce prive¿te maturitatea porumbului cultivat în România”, spune Voinea. Promisiunea este de a aduce ¿i un hibrid în grupa FAO 330-350. Firma are în portofoliu ¿i hibrizi de rapi¡å de toamnå, deocamdatå doi. Starul este Spencer, cu o rezisten¡å foarte bunå la scuturare ¿i o dezvoltare rapidå în toamnå.

Dezvoltare rapidå Alta Seeds este marca Advanta Seeds pentru Europa ¿i America de Nord, parte a grupului UPL, a cincea companie la nivel mondial în comercializarea semin¡elor. Alta Seeds este prezentå în peste 84 de ¡åri cu birouri de vânzare, are o prezen¡å comercialå în cele mai importante pie¡e ¿i este în continuå dezvoltare, având în acest moment 24 de sta¡ii de produc¡ie ¿i 24 de centre de cercetare ¿i dezvoltare. Semin¡ele Alta Seeds au ajuns la fermieri din România încå din 2014, prin intermediul distribuitorilor. Dupå trei ani de la începerea angajårilor în România, Alta Seeds are acum o echipå de 30 de persoane, iar extinderea nu se opre¿te. Compania s-a pozi¡ionat pe segmentul de mijloc spre superior, ca nivel al pre¡urilor. În privin¡a testårilor, CosProfitul Agricol 5/2022

min Popescu, Business Development Manager Europa Centralå ¿i de Est, spune cå Alta Seeds are un program elaborat. Crede cå este absolut necesar ca hibrizii companiei så fie prezen¡i în testårile APPR, dar participå ¿i la cele ale asocia¡iilor regionale. Nu sunt igno-

rate nici loturile individuale. “Oferim pentru testarea proprie a fermierilor, în sistem comparativ, pentru a se putea evalua beneficiile fa¡å de hibrizii utiliza¡i în prezent”, spune Cosmin Popescu. “O fermå de 500-2.000 ha poate beneficia de cel pu¡in un sac din

partea noastrå, ceea ce înseamnå 1-5 ha, în func¡ie de culturå”, detalizå managerul. Loturile de testare pot ajunge ¿i la 10 ha, în cazul fermelor de peste 10.000 ha.

Argentina: produc¡ie-record la grâu Produc¡ia de grâu din Argentina pentru anul 2021/22 ajunge la un record de 20,5 milioane tone, mai mare cu 3% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 16% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 6,5 milioane hectare, în cre¿tere cu 2% fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 3,15 tone/hectar, mai mare cu 14% fa¡å de anul trecut.

ului de sprijin cu 9%. Randamentul este prognozat la 1,14 tone/hectar. Potrivit Ministerului Agriculturii din India, fermierii au plantat 8,7 milioane hectare, mai mult cu 21% fa¡å anul trecut. Rapi¡a este cultivatå numai în sezonul rabi (începutul lunii noiembrie pânå în ianuarie) ¿i se recolteazå în luna martie

bele plantate timpuriu sunt încå în stadiul vegetativ, iar plantele de soia existente vor avea înflorire ¿i ramificare limitate.

India: produc¡ia de rapi¡å a crescut cu 12% USDA estimeazå cå produc¡ia de rapi¡å pentru 2021/22 va fi de 9,5 milioane tone, mai mare cu 7% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 12% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 8,3 milioane hectare, mai mare cu 24% fa¡å de anul trecut. Extinderea suprafe¡ei de la an la an se datoreazå cre¿terii pragProfitul Agricol 5/2022

Argentina: lipsa ploilor reduce randamentul la soia Produc¡ia de soia din Argentina pentru 2021/22 va fi de 46,5 milioane tone, în scådere cu 6% fa¡å de luna trecutå, dar mai mare cu mai pu¡in de 1% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de 16,2 milioane hectare. Randamentul este prognozat la 2,9 tone/hectar, în scådere cu 5% fa¡å de luna trecutå. Estimårile privind randamentul au scåzut pe måsurå ce seceta s-a accentuat. Semånatul încå nu s-a încheiat, boa-

Adrian MIHAI

Brazilia: produc¡ia de soia scade cu 5 mil. tone Produc¡ia de soia din Brazilia pentru anul 2021/22 este estimatå la 139 milioane de tone, în scådere cu 5 mil. tone (3%) fa¡å de luna trecutå, dar în cre¿tere cu 1 mil. de tone (1%) fa¡å de sezonul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 40,4 milioane hectare, mai mare cu 1,5 mil. ha (4%) fa¡å de sezonul trecut. Randamentul este de 3,4 tone/hectar, cu 3% mai mic fa¡å de anul trecut. Scåderea este atribuitå secetei istorice din lunile noiembrie ¿i decembrie, în statul sudic Paraná, unde mai mult de jumåtate din recoltå se afla în stadii critice de înflorire ¿i de formare a boabelor. 23

CULTURI VEGETALE

Korvetto - pentru controlul buruienilor din rapi]\ Alexandra PETCUCI Category Marketing Manager Erbicide, Corteva Agriscience

Rapi¡a este o culturå care a devenit din ce în ce mai cultivatå de cåtre fermierii din România. Este în primul rând rentabilå, dacå are parte de condi¡ii climatice favorabile cre¿terii ¿i dezvoltårii. Iar dacå fermierul îi asigurå o tehnologie performantå, poate genera profituri chiar foarte mari.

iscul cel mai mare cu care fermierii se confruntå îl reprezintå seceta din toamnå. Pe lângå aceastå problemå, combaterea bolilor, dåunåtorilor ¿i în special a buruienilor reprezintå aspecte cårora trebuie så le fie acordatå o aten¡ie deosebitå pentru a evita compromiterea culturii. Cultura de rapi¡å poate fi serios afectatå de buruieni. Pentru a împiedica acest lucru, este necesar un control periodic, prin care så se depisteze la timp apari¡ia buruienilor. Sunt recomandate tratamentele cu erbicide, pentru a elimina orice buruieni care ar concura cu rapi¡a pentru apå ¿i hranå. Compania Corteva Agriscience de¡ine în portofoliu produse pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene, atât pentru segmentul de toamnå (Galera Super), cât ¿i pentru segmentul de primåvarå (Korvetto). Pentru aplicarea în primåvarå, Corteva vå pune la dispozi¡ie cea mai avansatå solu¡ie tehnologicå pentru controlul buruienilor dicotiledonate - erbicidul Korvetto, erbicidul nr. 1 pentru controlul din primåvarå al buruienilor din cultura de rapi¡å.

Korvetto combate cu o eficacitate extraordinarå turi¡a (Galium aparine), buruianå dicotiledonatå care då cele mai multe båtåi de cap fermierilor, atât în perioada de vegeta¡ie a culturii, concurând planta, cât ¿i la recoltarea ¿i valorificarea produc¡iei. De asemenea, Korvetto reprezintå cea mai eficientå solu¡ie în combaterea buruienii Descurainia sophia (måturicå) ¿i cea mai de încredere solu¡ie în combaterea pålåmidei (Cirsium arvense). Alte buruieni problemå combåtute de erbicidul Korvetto sunt: albåstrea (Centaurea cyanus), mu¿e¡elul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas) - inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonil-ureice, romani¡a (Anthemis arvensis), susaiul (Sonchus arvensis), cornu¡ii (Xanthium strumarium) ¿i cruciuli¡a (Senecio vularis).

Eficacitate la doza de 1 l/ha Produsul con¡ine noua substan¡å activå halauxifen-metil (Arylex active) 5g/l ¿i clopiralid 120 g/l, fiind omologat în doza de 1 l/ha. Momentul aplicårii este primåvara, de la faza de rozetå a culturii de rapi¡å de toamnå (BBCH-30) pânå când mugurii florali sunt prezen¡i, dar sunt încå acoperi¡i de frunze (BBCH-50). Nu se aplicå toamna! Are o selectivitate foarte bunå pentru rapi¡å ¿i permite rota¡ia fårå probleme pentru toate culturile succesive. În caz de culturå calamitatå, dupå cultura de rapi¡å erbicidatå cu Korvetto se pot înfiin¡a urmåtoarele culturi: rapi¡å de primåvarå, cereale de primåvarå sau porumb. Korvetto este cea mai sigurå metodå de a scåpa de buruienile dicotiledonate, anuale ¿i perene, din cultura de rapi¡å cu aplicare primåvara.

Profitul Agricol 5/2022

CULTURI VEGETALE

Naturevo> s\mân]a, ca un diamant În mâna unui giuvaiergiu, un diamant este ¿lefuit ¿i capåtå strålucire, dar ca så-l pui în valoare trebuie så ai un suport de catifea pe måsurå ¿i, bineîn¡eles, lumina potrivitå. Cu alte cuvinte, degeaba ai un soi sau hibrid extrem de performant dacå nu-i dai ce trebuie pentru a-¿i exprima poten¡ialul productiv. Såmân¡a nu trebuie doar “aruncatå” în påmânt ¿i låsatå în voia sor¡ii, aceasta trebuie îngrijitå ca un copil. Naturevo acordå o mare importan¡å valorii semin¡elor ¿i am învå¡at så a¿ezåm “catifeaua”, dar ¿i så punem “lumina” unde trebuie. Noi ¿tim så punem în valoare ceea ce geneticienii au “¿lefuit”. Am dovedit de multe ori cå cele mai bune soiuri sau cei mai performan¡i hibrizi î¿i gåsesc exprimarea valorii lor prin programele ¿i tehnologiile recomandate de noi. Naturevo se bazeazå pe cunoa¿tere iar prin asta am reu¿it så convingem ¿i astfel am devenit parteneri fideli pentru fermierii care au ajuns så ne cunoascå. Clien¡ii au încredere în noi, au convingerea cå vor primi exact ce le trebuie pentru a fi la rândul lor printre cei mai buni. Ei ¿tiu cå or så facå performan¡å alåturi de noi. În aceastå primåvarå condi¡iile nu sunt tocmai propice germinårii semin¡elor în perioada optimå. De aceea, Naturevo recomandå folosirea pachetului de stimulare a germina¡iei semin¡elor în toate situa¡iile ¿i la toate culturile agricole. Am creat acest pachet aplicabil tuturor culturilor ¿i condi¡iilor din câmp, dar mai ales pentru a råspunde situa¡iilor dificile de germinare din primåvarå sau din toamnå ¿i pentru a înlåtura sau diminua pe cât posibil influen¡a nedoritå a stresului cauzat de secetå, a excesului de umiditate, a temperaturilor scåzute ¿i în mod deosebit a amplitudinilor de temperaturå extreme, fie zi - noapte, fie sol aer. 26

Preocuparea de bazå la semånat a fermierilor ar trebui så se îndrepte cåtre stimularea germina¡iei ¿i prezervarea energiei interne a semin¡elor. Acest lucru se poate face prin: l asigurarea unei nutri¡ii echilibrate prin utilizarea la bazå ¿i apoi în vegeta¡ie a îngrå¿åmintelor cu eliberare controlatå ¿i/sau treptatå (NovaTec, AirTek, Nexur etc.) l asigurarea unei råsåriri explozive ¿i uniforme a culturilor folosind pachetul Naturevo de stimulare a germina¡iei semin¡elor + fungicidul ¿i/sau insecticidul omologat. Ce con¡ine pachetul de stimulare a germina¡iei semin¡elor pentru culturile de primåvarå: 1. Kerafol, care este mai mult decât o combina¡ie de aminoacizi ¿i se utilizeazå în dozå de 2L/tona de semin¡e. 2. Rootip BASIC - biostimulator radicular de la încol¡ire/råsårire pânå la recoltare. Doza pentru tratamentul semin¡elor este de 2 L/tonå. 3. ArgintEVO - produs pe bazå de argint coloidal cu efecte multiple de apårare, pe bazå de nanotehnologie.

Doza recomandatå este de 200 ml/tona de semin¡e. Care sunt avantajele utilizårii pachetului de stimulare a germina¡iei? l Råsårirea mai rapidå ¿i integralå a semin¡elor în condi¡ii dificile: secetå, umiditate în exces, înghe¡, teren greu sau tasat etc. l Prezervarea energiei interne a tinerelor plåntu¡e, fåcându-le mai rezistente la stres; l Plante mai viguroase ¿i mai sånåtoase încå din primele faze de vegeta¡ie; l Protejarea plantei în fazele embrionare ¿i imediat dupå råsårire împotriva mai multor patogeni din sol; l Oferå siguran¡a unei culturi profitabile, chiar dacå ve¡i semåna în afara epocii optime; l Asigurarea unei densitå¡i optime dorite a culturii; l Mårirea capacitå¡ii de înfrå¡ire ¿i a rezisten¡ei la intemperii. Proiecteazå-¡i produc¡ii-record în acest an. ¥ncepe cu stimularea germina¡iei! Naturevo Profitul Agricol 5/2022

CULTURI VEGETALE

Ucraina v\zut\ de un fermier Ionu¡ Olteanu, fermier care lucreazå 13.700 de hectare întinse pe raza a 62 de comune din jude¡ele Giurgiu, Ilfov, Dâmbovi¡a, Teleorman ¿i Olt, a vizitat la mijlocul lunii ianuarie Ucraina. Scopul cålåtoriei sale, care a durat aproape o såptåmânå, a fost un contract pentru prima sa afacere amenajårile peisagistice. Dar a vizitat ¿i câteva ferme din ¡ara vecinå.

S-ar spune cå, având în vedere contextul, cu trupele ruse¿ti masate la grani¡a cu Ucraina ¿i fårå progrese în negocierile dintre NATO ¿i Moscova, cålåtoria lui Olteanu în Ucraina a fost o aventurå riscantå. De altfel, chiar el recunoa¿te cå personalul de la Ambasada Ucrainei a fost uluit când s-a prezentat pentru solicitarea vizei. “Le-am spus cå nu am temeri. Personal, nu cred cå va fi råzboi, ci cel mult o preluare pa¿nicå a teritoriilor contestate, dupå modelul din Crimeea. Cred cå adevårul în acest conflict e, ca de obicei, undeva la mijloc”. Probabil cå ultima idee nu a împårtå¿it-o personalului Ambasadei, cu care spune cå a legat rela¡ii de amici¡ie, ce sperå så-i fie de folos în viitor. Prima noapte din Ucraina ¿i-a petrecut-o în Odessa. Portul la Marea Neagrå are un raport de 1/3 între ru¿i ¿i ucraineni, înså Olteanu sus¡ine cå a perceput o dominan¡å a curentului rusofil. Urcând spre Kiev, situa¡ia s-a schimbat. Înså, chiar dacå erau na¡ionali¿ti, ucrainenii întâlni¡i nu aveau temeri legate de råzboi. “Problemele de care se plâng sunt mai degrabå ca ale noastre, cu partea politicå, administrativå. În Kiev ne-am 28

Ionu] Olteanu

nimerit, la un moment dat, chiar în mijlocul unei demonstra¡ii antiguvernamentale”, poveste¿te Olteanu. Pe drumul spre Kiev ¿i pe cel de întoarcere s-a întâlnit cu cozi kilometrice de camioane încårcate cu porumb ¿i grâu. A¿teptau, pesemne, så intre în portul Odessa. Un indiciu cå ¿i fermierii de la nord de România au probleme serioase cu valorificarea produc¡iei. Câmpurile erau pline de combine care recoltau porumb. De¿i existå spa¡ii de depozitare, se pare cå sunt insuficiente, a¿a cå mul¡i fermieri preferå så “depoziteze” porumbul în câmp, recoltându-l ¿i valorificându-l în lunile de iarnå. E un indiciu cå Poli¡ia î¿i face datoria ¿i nu existå probleme mari cu furturile din fermå. Olteanu i-a întrebat de produc¡ii pe fermierii pe care i-a vizitat. Au scos undeva la peste 8 t/ha, la neirigat, fiindcå a fost secetå anul trecut. O produc¡ie bunå, incomparabilå cu cea ob¡inutå de fermierii români când e secetå. Iar principala explica¡ie e legatå de omniprezentele perdele forestiere. “Peste tot, solele sunt delimitate prin perdele forestiere late de 20 de metri, cu copaci înal¡i, în vârstå de 40-50 de ani. Sunt ¿i perdele mai tinere, de 5-1020 de ani, semn cå e o tradi¡ie care continuå acolo. Nu am våzut nici în ¡årile occidentale avansate a¿a ceva. E drept cå, fårå aceste perdele, viscolul ar bloca rapid ¿i traficul pe ¿osele”.

Seceta continuå în Ucraina. “Cu cât înaintam spre est, deficitul de apå devenea mai pregnant. Grâul lor e în suferin¡å, mult mai mic ca al nostru”. Dar, ca ¿i perdelele forestiere, un alt element des întâlnit au fost echipamentele de iriga¡ii. “Stau foarte bine la capitolul åsta. Am våzut mult mai mul¡i pivo¡i la ei, decât la noi. Atât pe câmp, cât ¿i în magazine de tip show-room mari, care par cå se gåsesc în tot locul am våzut cel pu¡in 30, mari, la marginea autostråzii”. În general, Olteanu a fost impresionat de ce a våzut, råmânând cu sentimentul cå agricultura Ucrainei este mult mai avansatå. Suprafe¡ele fermelor sunt foarte mari. Cele mari au de obicei 100.000 chiar 150.000 ha, iar cele mai modeste sunt de 2.000-3.000 ha. “Mai important mi se pare cå terenurile sunt comasate. Nu existå sole stinghere de 1-2 ha, în mijlocul tarlalelor mari, ca la noi, astfel cå lucrårile se efectueazå mult mai simplu. Fermierii ucraineni sunt mai bine dota¡i ca noi. Au un parc complet de utilaje ¿i le ruleazå la 5 maxim 8 ani. Ce-i drept, ¿i uzura e mai mare acolo. Pe la 7 ani, tractoarele ajung la 15.000 de ore de folosire”. Un element comun cu România pare så fie subdezvoltarea zootehniei - de aici ¿i necesitatea valorificårii produc¡iei vegetale prin exporturi masive.

Robert VERESS Profitul Agricol 5/2022

ECOSCHEME

Neclarit\]ile din PNS Cine va administra Fondul de asigur\ri al fermierilor?

“Sunt adeptul luårii unor decizii care au stagnat prea mult. O så vede¡i asta, inclusiv în PNS, referitor la dezbaterea vizavi de asigurårile în Agriculturå”, spune ritos ministrul Adrian Chesnoiu în studioul Via¡a Satului. “Trebuie så ne trezim måcar în al 12lea ceas, care este aståzi, så asiguråm fiecare ha de teren împotriva unor daune minime, pe modelul de la locuin¡e, acel PAID. Trebuie så avem asiguråri obligatorii pentru terenurile agricole, pentru cå schimbårile climatice nu ne mai dau rågaz”.

Profitul Agricol 5/2022

Cu aceastå declara¡ie ¿i-a început ministrul argumenta¡ia privind necesitatea transferårii a 3% din Pilonul 1 al PNS în Pilonul 2, în scopul constituirii unui Fond de Gestionare a Riscurilor din Agriculturå (FGRA). Acest transfer presupune diminuarea subven¡iilor directe pe suprafa¡å. Aici, Chesnoiu încearcå så nuan¡eze pu¡in, în sensul cå decizia încå nu ar fi de fapt luatå. “Existå posibilitatea de a lua 3% din veniturile fiecårui fermier ca så putem înfiin¡a acest Fond de asigurare. Pe lângå ace¿ti bani alocåm fonduri din Pilonul 2 (FADR) ¿i din bugetul de stat. Încå suntem în discu¡ii ¿i cu reprezentan¡ii fermierilor ¿i cu colegii din minister. Såptåmâna viitoare voi avea discu¡ii cu conducerea ASF. Voi lua cea mai bunå decizie pentru fermieri, dar este important så avem o bazå de la care pornim. Cå va fi o societate de asigurare de stat, cå vom merge pe aceste sistem din 2027, pentru cå nu po¡i face tranzi¡ia imediat, så spunem cå de mâine înfiin¡åm un fond, cum s-o numi el, mu-

tual, ne-mutual... Dar garantez cå anul acesta vom începe de undeva, prin PNS”. Ini¡iativa transferului celor trei procente din Pilonul 1 în Pilonul 2, respectiv 60 de milioane de euro anual, apar¡ine Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare.

Alina Cre¡u, director executiv APPR, spune cå reprezentan¡ii Alian¡ei au fåcut aceastå propunere chiar dacå sunt con¿tien¡i cå se poate ajunge la fond mutual, adicå la o structurå mamut, gestionatå de o clientelå politicå, ce ar consuma cea mai mare parte din resursele FGRA. “Ne-am asumat acest risc, fiindcå trebuie început de undeva. Chiar dacå avem Submåsura 17.1 (de subven¡ionarea asigurårilor agricole), care trebuie continuatå, firmele de asiguråri sunt din ce în ce mai pu¡in interesate de sectorul agricol. Iar fermierii nu au certitudinea cå, dacå plåtesc o asig- uuu

Robert VERESS

ECOSCHEME Cu cât ar scådea plata directå Înainte de transferul celor 3 procente din Pilonul 1 în Pilonul 2, plata directå sau BISS (fårå ecoscheme, måsuri de agromediu ¿i climå, sprijin cuplat), este 95,73 euro/ha în 2023. Suma va cre¿te anual ajungând la 98 euro în 2027. Dacå s-ar transfera 3% pentru constituirea FGRA, BISS ar scådea la 91 de euro, în 2023, a precizat Florentin Bercu, director executiv UNCSV. Fermierii din sectorul vegetal î¿i vor putea rotunji veniturile cu 60 euro/ha dacå vor realiza ecoschema ¿i încå 5070 euro pentru måsuri de agromediu. Astfel, se pot cumula 200-225 de euro/ha. Dacå vor aplica ¿i pentru sprijin cuplat ¿i alte måsuri, subven¡ia totalå poate cre¿te ¿i peste aceastå valoare.

uuu urare, vor fi ¿i despågubi¡i în caz de producere a riscului asigurat. În ritmul åsta, ne putem trezi cå, peste doi-trei ani, nici nu vor mai exista asiguråri agricole”.

În opinia Alinei Cre¡u, se pot evita cheltuielile uria¿e cu administrarea Fondului, dacå vor fi implicate cât mai multe entitå¡i private. “Trebuie adu¿i la maså mai mul¡i asiguratori ¿i reasiguratori ¿i gåsitå o variantå fezabilå. Cheltuielile de gestionare sunt inevitabile, dar nu e permis så nu facem nimic, când alte state, precum Fran¡a, Spania, Italia, fac ceva în sensul åsta, construiesc un sistem pe modelul PAID pentru locuin¡e. Care PAID, la noi e adevårat, nu func¡ionea-

zå cum ar trebui, pentru cå nu existå constrângeri reale ¿i penalitå¡i. Probabil cå trebuie realizatå o colaborare între asiguratori ¿i un sistem de co-finan¡are ¿i garantare al Comisiei Europene. Comisia vine cu 60%, fermierii ¿i bugetul na¡ional cu 40%.”

APPR, care a ini¡iat proiectul Fondului, a colaborat la realizarea acestuia cu compania de brokeraj ¿i consultan¡å Marsh, care administreazå ¿i PAID. “Ei ar putea face un studiu de fezabilitate, dar costå ¿i ar dura ani de zile. Am propus ca acest studiu så fie finan¡at ori de Ministerul Agriculturii, ori de un consor¡iu fåcut cu fermierii. Deocamdatå nu s-a ajuns la un consens”.

LAPAR nu sprijin\ ideea de fond mutual Nici nu î¿i nuan¡ase bine ministrul declara¡iile, cå LAPAR a ¿i anun¡at cå nu este de acord cu niciun fel de fond mutual. ¥n schimb, Liga spune cå va sus¡ine orice ini¡iativå de realizare a unui sistem de management al riscului pornind de la principiul încheierii unor poli¡e de asigurare agricolå într-un sistem de contribu¡ii obligatorii de tipul PAID. LAPAR crede cå acest sistem PAID trebuie så asigure, în baza unei contribu¡ii fixe, o despågubire de bazå, limitatå la o valoare maximå admiså, corelatå cu gradul de daunå, pentru o serie de riscuri catastrofice. “Pentru cei care doresc så î¿i asigure riscurile la valori mai ridicate, o vor putea face în baza unor asiguråri facultative”, explicå comunicatul Ligii. “De exemplu, în cazul asigurårilor PAID pentru locuin¡e, valoarea maximå despågubitå este de 50.000 euro. Pentru valori mai mari se pot încheia separat poli¡e facultative care vor despågubi de la 50.000 euro pânå la valoarea maximå asiguratå.” De aceea, Liga solicitå ministrului con30

stituirea unui nou grup de lucru, cu o tematicå separatå pentru sectorul vegetal, zootehnic ¿i horticulturå, deoarece ¿i problema riscurilor este diferitå. Astfel, ar trebui så aibå loc noi runde de dezbateri între reprezenta¡ii MADR ¿i fiecare organiza¡ie participantå, dupå care ministerul så prezinte scheletul acceptat ¿i asumat pe care dore¿te så dezvolte sistemul. Referitor la fondul mutual, LAPAR observå cå legisla¡ia nu oferå, în acest moment, suficiente garan¡ii privitoare la modul de func¡ionare ¿i gestionare. “Liga nu dore¿te så acorde un cec în alb nici unei autoritå¡i de stat, fårå un angajament clar din partea acesteia, asumat ¿i scris, prin care se stabile¿te fårå echivoc direc¡ia cåtre care se va duce procesul decizional ¿i acest parcurs så nu fie apoi deturnat cåtre alte formule total diferite de cea ini¡ialå”, se spune în încheierea informårii oficiale.

Arin DORNEANU

dr. ing. Nicu VASILE, pre[edinte LAPAR Profitul Agricol 5/2022

ECOSCHEME

PNS> observa]ii asupra ecoschemelor din vegetal Reprezentan¡ii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare se declarå mul¡umi¡i de modul în care au decurs consultårile din grupurile de lucru referitoare la PNS 2023-2027 ¿i manifestå un optimism rezervat fa¡å de rezultatul final. Totu¿i, considerând observa¡iile scrise transmise Ministerului Agriculturii, rezultå diferen¡e mari între deziderate ¿i posibilitå¡i.

Ecoschema “Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” Alian¡a a realizat o analizå despre care admite cå este empiricå, dar oferå o idee despre ce a¿teptåri pot avea fermierii. Astfel, o fermå de 100 ha de culturi vegetale va primi suplimentar 60 euro/ha, respectiv 6.000 euro/exploata¡ie, dacå va îndeplini, cumulativ, douå cerin¡e (pe lângå cea legatå de rota¡ia minimå a culturilor, în privin¡a cåreia nu existå obiec¡ii): 4%, adicå 4 ha teren arabil necultivat, care poate fi ocupat de

elemente neproductive, inclusiv perdele forestiere de protec¡ie a câmpurilor, båltiri temporare etc.; 5% - 5 ha culturi proteice/fixatoare de azot. Din estimårile AAC, realizate în baza fi¿ei tehnologice, pierderile de venit pe exploata¡ie pentru cele 4 ha pârloagå sunt între 1.840-2.400 euro, respectiv 460-600 euro/ha, din care: arenda 200300 euro/ha (pierdere netå 140-240 euro/ha, dupå scåderea sumei de 60 euro încasa¡i pentru ecoschemå); costurile cu amortizarea 200 euro/ha; costurile cu salariile ¿i alte utilitå¡i 80-100 euro/ha; cheltuieli mecanice de între¡inere 40 euro/ha. În privin¡a culturilor fixatoare de azot, costurile cu înfiin¡area acestor culturi se ridicå la aproximativ 3.500-4.000 lei/ha. O tonå de mazåre are un pre¡ de 800 lei/t, ceea ce face ca, la o produc¡ie de 2-4 t/ha, så rezulte o pierdere de 100-300 euro/ha. Mai mult, în cazul în care nu se vor putea aplica tratamente fitosanitare, se poate ajunge lesne la compromiterea totalå a culturii, respectiv o pierdere de circa 3.500 euro pe cele 5 ha. În concluzie, din venitul de 6.000 euro se scad costurile de 4.020 - 4.160 euro, astfel cå sprijinul net e 1.9801.840 euro.

Alian¡a considerå cå respectarea simultanå a celor douå condi¡ii este extrem de greu de îndeplinit ¿i fac ecoschema “total neatractivå”. Din acest motiv se solicitå modificarea fi¿ei, astfel încât fermierii så poatå alege între cele douå op¡iuni - 4% neproductiv sau 5% culturi fixatoare de azot.

Ecoschema “Culturi verzi” Alian¡a criticå faptul cå se propun culturi multianuale cum ar fi lucerna, trifoi, ghizdei, care practic nu pot fi valorificate în profit, în condi¡iile în care såmân¡a este foarte scumpå. Altå remarcå este legatå de obliga¡ia de încorporare pânå la 31 martie, în condi¡iile în care Comisia recomandå reducerea lucrårilor mecanizate. În plus, multe culturi înghea¡å peste iarnå, încorporarea nefiind necesarå. Mai mult, sunt obliga¡i så procedeze la încorporare inclusiv fermierii care preferå tehnologia fårå lucrårile mecanice ale solului (no till). Ace¿tia ar putea semåna direct fårå lucråri ¿i costuri suplimentare, în afarå de aplicarea glifosatului imediat dupå semånat. Îngrijoreazå ¿i faptul cå din fi¿å nu reiese dacå se pot semåna culturi verzi pe terenurile pârloagå, ¿i nu se pre-

Propunerile APPR pentru Måsura “Modernizarea infrastructurii de iriga¡ii” APPR solicitå ca lucrårile fåcute de OUAI så fie executate de cåtre beneficiarul investi¡iei în baza unui cost standard, similar cu lucrårile de înfiin¡are a planta¡iilor pomicole. Argumentul este cå, pe parcursul desfå¿urårii PNDR 2014-2020, au fost întârzieri mari din cauza licita¡iilor publice pe care OUAIurile sunt obligate så le parcurgå pentru a atribui un contract de lucråri sau 32

bunuri. Ar trebui propuså o derogare de la legisla¡ia na¡ionalå a achizi¡iilor publice, pentru a le permite OUAI-urilor så facå achizi¡ii utilizând baza de date AFIR. OUAI-urile care au suprafe¡e mai mici de 2.000 ha au fost dezavantajate la accesarea fondurilor din PNDR 2014-2020. Ar fi o discriminare ca dimensiunea OUAI så se men¡inå drept

criteriu decisiv în PNS 2023-2027. În fi¿a måsurii sau în ghidul solicitantului ar trebui så se men¡ioneze cå se vor putea achizi¡iona echipamente de irigat. Trebuie crescut plafonul, întrucât 500.000 euro + cofinan¡are nu sunt suficien¡i pentru a putea înfiin¡a un sistem de iriga¡ii ¿i pentru a achizi¡iona ¿i echipamente de irigat. Profitul Agricol 5/2022

ECOSCHEME cizeazå termenul pânå la care terenul trebuie men¡inut necultivat. Alian¡a considerå cå pârloaga ar trebui så fie men¡inutå pânå la cel târziu 15 august, dupå care så se poatå înfiin¡a culturile pentru anul urmåtor sau culturile verzi. Apoi, nu se ¿tie ce se va întâmpla dacå se aplicå sanc¡iuni în cazul în care nu råsar culturile verzi. Fermierul va avea, pe de o parte, paguba cu costul înfiin¡årii culturii, iar peste aceasta poate interveni ¿i sanc¡iunea. Teoretic, se acordå 131 euro/ha culturi verzi, dar, în practicå, minim 20% din suprafa¡å trebuie så fie acoperitå de culturile de toamnå. De fapt, fermierii fårå iriga¡ii au culturi de toamnå în procent de 40-70%, deci vor lua aceastå subven¡ie pentru maxim 30-60% din suprafa¡å, astfel cå valoarea subven¡iei raportatå la întreaga suprafa¡å devine 40-80 euro/ha. La rândul lor, fermierii care pot iriga cultivå peste 50% porumb tardiv ¿i soia, ambele cu recoltare în octombrie, datå la care nu mai pot cultiva culturi verzi (termenul maxim fiind de 31 septembrie). În plus, din diferen¡a de 50% cultivatå cu rapi¡å, vor pune grâu. Deci, ¿i în cazul acestora, subven¡ia se va reduce corespunzåtor, tot spre 40-80 euro/ha. În fine, conform fi¿ei, sumele necesare pentru ecoschemå sunt prevåzute pentru 4 ani. Asta ar însemna cå, în ultimul an (2027), fermierii nu vor mai primi aceastå subven¡ie.

Ecoschema “Zone care se confruntå cu constrângeri naturale specifice” MADR considerå cå Regulamentul european nr. 1305/2013 nu mai permite acordarea de plå¡i suplimentare pentru zonele cu constrângeri prevåzute din exerci¡iul trecut, råmânând doar zona montanå ¿i Delta Dunårii în categoria zonelor cu constrângeri naturale. Alian¡a aratå, înså, cå în conformitate cu mai noul Regulament nr. 2115/2021, toate zonele cu frig, zone cu duratå mai mare a zilelor cålduroase ¿i zonele secetoase care îndeplinesc anuProfitul Agricol 5/2022

mite condi¡ii precizate într-o anexå a normativului trebuie considerate zone cu constrângeri naturale. “Ne întrebåm care bazå de determinare s-a schimbat de la vechiul exerci¡iu financiar la cel nou? De ce anumi¡i fermieri au dreptul la o platå suplimentarå pentru constrângeri ¿i al¡ii nu, în condi¡iile în care judecåm dupå acela¿i Regulament ¿i regulile sunt acelea¿i ca ¿i în exerci¡iul precedent? Dacå acest Regulament prevede cå to¡i fermierii care se încadreazå în anumite situa¡ii

definite au dreptul la aceastå platå, de ce în România se aplicå discriminatoriu?”, se aratå în punctul de vedere al AAC. O altå întrebare este de ce zonele Natura 2000 nu sunt considerate cu constrângeri, de vreme ce art. 72 din noul Regulament 2115/2021 prevede cå ¿i fermierii care de¡in suprafe¡e în interiorul acestora ar trebui så fie compensa¡i pentru pierderile înregistrate.

Robert VERESS

Clubul Fermierilor Români propune måsuri speciale pentru zonele afectate de secetå ¿i ar¿i¡å ªi Clubul Fermierilor Români transmite autoritå¡ilor ¿i membrilor subgrupurilor de lucru o serie de sugestii de îmbunåtå¡ire a maåsurilor. Prima sugestie, modificarea interven¡iei propuse pentru SGL 2.1 – “Eco-scheme finan¡ate din Pilonul I ¿i interven¡ii de mediu ¿i climå”. În cadrul eco-schemei “Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, Clubul propune includerea unei sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum seceta ¿i ar¿i¡a. Aceasta se adreseazå zonelor cu poten¡ial scåzut ¿i mediu pentru practica agricolå din Dobrogea (jude¡ele Tulcea, Constan¡a), centrul ¿i sudul Moldovei (jude¡ele Gala¡i, Bacåu, Ia¿i ¿i Vaslui) ¿i Oltenia (jude¡ele Dolj, Olt), în contextul în care nu existå posibilitatea utilizårii unor sisteme de iriga¡ii. Propunerea Clubului este ca valoarea Sub-diviziunii Eco-schemei så fie de 30 euro/hectar (cumulatå la ecoschema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”). Faptul cå fermierii din aceste zone realizeazå afaceri agricole la limita profitabilitå¡ii ¿i nu pot avea acces la alte interven¡ii, precum Sprijinul Cuplat Vegetal, din cauza efectului multianual al secetei ¿i ar¿i¡ei, concomitent

Laszlo Becsek, membru fondator al Clubului Fermierilor Romani [i Presedinte al lui ;n perioada ianuarie – iunie 2022

cu o diminuare a subven¡iei, va conduce în timp la faliment. Aceastå interven¡ie, spune Clubul Fermierilor Români, prin Sub-diviziunea de Eco-schemå propuså, este în acord cu recomandårile Comisiei Europene prin reforma PAC, conform cåreia ac¡iunea trebuie så aibå o dimensiune regionalå ¿i specificå, care så sus¡inå pierderile financiare aferente aplicårii ecoschemei, ¿i va determina adaptarea tehnologiilor agricole în zonele respective prin economisirea apei, protejarea calitå¡ii solului ¿i a biodiversitå¡ii, utilizarea de culturi tolerante ¿i rezistente la secetå ¿i protec¡ia mediului. 33

ECOSCHEME

PNS> ecoschemele, liantul între vegetal [i zootehnie Dupå ce a discutat cu asocia¡iile crescåtorilor despre subven¡ii, ministrul Adrian Chesnoiu a abordat ¿i chestiunea ecoschemelor cu pre¿edin¡ii organiza¡iilor profesionale din zootehnie. “Am transmis cåtre colegi rezumatul discu¡iilor ¿i a¿teptåm un feedback de la ei”, spune Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR). “Apoi, vom redacta un punct de vedere, pe care så-l trimitem înapoi Ministerului Agriculturii.”

ceste eco-scheme sunt foarte disputate ¿i discutate, spune plastic Lado¿i. Fermele comerciale nu au acces la ele. “Una din condi¡ii este ca fermierul care aplicå pe ecoscheme så aibå pe aceea¿i formå de organizare ¿i teren agricol. Sunt crescåtori de porci care au ¿i teren, dar pu¡ini. Nu am identificat pânå acum un interes în aceastå direc¡ie fiindcå sunt ¿i multe alte condi¡ionalitå¡i. Încå nu avem eviden¡a colegilor interesa¡i de aceste ecoscheme”, explicå Ioan Lado¿i. I se pare mai interesantå måsura pentru bunåstarea porcului din gospodåria popula¡iei. Crede cå ar putea fi o formå de cointeresare pentru trecerea unor crescåtori mici din zona neagrå sau gri spre zona albå, legalå. Foarte mul¡i crescåtori de Bazna ¿i Mangali¡a sunt deja înregimenta¡i în exploata¡iile 34

de tip A. Este de a¿teptat så creascå numårul exploata¡iilor înregistrate. Teoretic, crescåtorii mici de porci vor fi cointeresa¡i så intre în baza de date a statului. “Mai întâi, trebuie så ¿tim unde sunt porcii ¿i câ¡i sunt”, spune Ioan Lado¿i, care cere un recensåmânt drastic.

Mary Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine (ACEBOP), spune cå a trimis deja propuneri cu privire la ecoscheme, printre care una se referea la pododermatita care afecteazå mult sånåtatea puiului de carne. “Trebuie så renun¡åm la a¿ternutul industrial pentru a¿ternutul din plante, de pe suprafe¡ele acelea, cam 10%, de pe care ai strâns iarba ¿i nu cultivi nimic. Am propus ca acea iarbå bio så fie utilizatå ca a¿ternut, ca så nu mai facå påsårile pododermatitå”, explicå Mary Panå. În consecin¡å, fermierul så fie stimulat prin PNS pentru aceste costuri suplimentare. “Au luat propunerea mea ¿i au transferat-o la bovine ca så le controleze la... ogloane! Am fåcut observa¡ia cå e bine dacå se folose¿te acea iarbå la vaci, dar am cerut så se foloseascå ¿i la påsåri. Mi-au råspuns cå nu existå bani mai mul¡i. Pe bunåstare sunt înså mai mul¡i bani decât în fostul PNDR. Au introdus transportul la ovine ¿i bovine, dar trebuie introdus ¿i la pasåre ¿i porc, la fel ca în primul PNDR, unde noi am pierdut mul¡i bani fiindcå ne-au tåiat multe måsuri. Au låsat numai densitatea, pulberile. Må bucur cå au introdus la bovina de carne stimularea fermierului dacå ¡ine vi¡eii pânå la tåiere - 400-500 de kilo-

grame, propunere pe care am fåcut-o tot eu. Ministrul nu a detaliat nimic. Noi am mai avut o discu¡ie pe ecoscheme ¿i era trecut numai vegetalul, zootehnia lipsea. Le-am cerut în scris så introducå ¿i animalele, så le lege de påmânt, de vegetal. Nu aveau nicio ecoschemå pentru zootehnie ¿i au revizuit. Un tânår de la o asocia¡ie de bovine a propus plafonarea subven¡iilor la bovine de la 250 la 5.000 de capete. Mi s-a pårut cå ministrul agrea ideea. Normal ar fi så scadå pragul, så ia ceva ¿i micul fermier din mai multe surse, så creascå tåura¿ul pânå la 500 de kilograme. Eu le-a¿ da producåtorilor de lapte un plus lunar peste ceea ce primesc. A¿a se merge cu banii mai mult spre micii crescåtori de bovine pentru cå este dezastru în satele noastre. Pesta a fåcut ravagii ¿i crescåtorii nu au mai cumpårat purcei. Probleme existå ¿i cu plå¡ile de la DSV cåtre ¡årani.” Asocia¡iile profesionale vor mai discuta despre ecoscheme.

Måsuri pentru Bazna ¿i Mangali¡a Pentru rasele Bazna ¿i Mangali¡a, Mary Panå a propus alte douå måsuri. “Dacå nu merg ca ecoscheme, så fie puse la Pilonul II, nu-i afecteazå pe marii fermieri. Pilonul II era numai pentru porci ¿i påsåri ¿i acum au adåugat vacile ¿i oile. S-a pus un plafon foarte mare la oi: de la 500 în sus. Vor da subven¡ii numai celor cu mii de capete. Nu ¿tiu de ce fac a¿a. Eu conduc o organiza¡ie cu fermieri mari, care nu s-au manifestat niciodatå contra fermierilor mici. De asta am încheiat ¿i protocolul cu organiza¡ia de Mangali¡a ¿i Bazna. Profitul Agricol 5/2022

ECOSCHEME Comisia Europeanå cere så nu mai tåiem cozile la porci. Prin Ordinul dat de Petre Daea, fiecare crescåtor de Bazna ¿i Mangali¡a prime¿te 80 de euro pe cap dacå vinde purcei pentru reproduc¡ie. Acest ordin trebuie reconsiderat, mai ales cå vorbim de biodiversitate, de påstrarea raselor vechi. Noi am încercat så nu le tåiem cozile ¿i se canibalizeazå. Sistemul de semi-libertate afecteazå porcii din rasele vechi. Ei se plictisesc foarte repede, inclusiv de jucåriile pe care le punem în boxå. ªi atunci cautå altceva. Trebuie så le dai mereu de lucru. A doua måsurå este reducerea densitå¡ii cu 10%, så stabileascå ei un cuantum. Avem maxim 3.000 de porci din aceste rase în toatå ¡ara. Noi sus¡inem multplicarea fermelor mici ca så scåpåm de cantitatea mare de carne venitå din afarå”.

Criza energeticå ¿i panourile fotovoltaice Câ¡iva fermieri au început så punå panouri fotovoltaice, spune Mary Panå. Ministrul Chesnoiu ¡ine foarte mult la acest lucru, a fåcut o måsurå specialå în acest scop. Se vor acorda 200.000 de euro pe proiect de învelire a grajdurilor. O altå sub-måsurå urmåre¿te realizarea investi¡iilor pentru modernizarea halelor de porci, inclusiv pentru izolare termicå. Vor fi bani din mai multe direc¡ii. Partea supåråtoare este cå, în 2021, pentru porc ¿i pasåre, nu s-a mai acordat ajutorul pentru Covid. În 2020, au primit câte 100.000 de euro ca ajutor pentru pierderile provocate de Covid, dar în 2021 acest ajutor nu s-a mai dat. Cel mai important lucru este så nu se mai dea acest ajutor pe societate, ci pe cod de exploata¡ie, ca så nu se mai sifoneze banii. Ajutorul de Covid trebuie dat pânå pe 30 iunie, spune Mary Panå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 5/2022

Eco-schemele - propunerile ACEBOP A. Ecoscheme 1. Reducerea consumului de antimicrobiene trebuie så vizeze fermele de porci, påsåri, vaci, oi, porci din rase autohtone. Pânå în 2030, consumul de antimicrobiene trebuie så scadå cu 50%, conform strategiei europene. Rezisten¡a la antimicrobiene constituie o preocupare tot mai importantå pentru sånåtate în UE, este un obiectiv principal în noua PAC, ceea ce justificå introducerea în PNS, respectiv în pachetul ecoscheme. 2. Eticheta voluntarå trbuie så-i prezinte cumpåråtorului condi¡iile de bunåstare superioarå pentru carnea de pasåre, de porc, vitå ¿i de oaie. 3. Reducerea inciden¡ei pododermatitei necrobacilare/dermatita de contact la puii de carne, prin folosirea unui a¿ternut mai bun, chiar bio în hale. 4. Servicii de consiliere pentru ca fermierii så cunoascå ¿i så poatå aborda obiectivele Green Deal, în special cele care decurg din Strategia Farm to Fork. 5. Cre¿terea greutå¡ii la sacrificare ¿i a adaptabilitå¡ii la condi¡iile de mediu ¿i climå (meti¿ii bovinelor de carne): recompensarea crescåtorilor pentru cre¿terea extensivå pe på¿une, pânå la o greutate superioarå de sacrificare. Aceastå måsurå creeazå locuri de muncå ¿i valoare adåugatå în ¡arå, reduce efectul gazelor de serå. 6. Asigurarea accesului la på¿uni ¿i cre¿terea perioadei de på¿unat. 7. Påstorit pe spa¡ii deschise ¿i între culturi permanente, transhuman¡å ¿i på¿unat. 8. Ecoschemå specificå bovinelor aflate în Rezerva¡ia Biosferei Delta Dunårii, care nu au beneficiat de nicio måsurå de sprijin în trecut - påscut pe suprafe¡e extensive, cu reducerea emisiilor GES. 9. Alte practici legate de emisiile de GES: aditivi pentru hrana animalelor pentru a reduce emisiile din fermenta¡ia entericå - la pasåre ¿i porc, în paralel cu: 10. Gestionarea îmbunåtå¡itå a gunoiului de grajd. 11. Punerea în aplicare a måsurilor

legate de nitra¡i care depå¿e¿sc obliga¡iile de condi¡ionalitate - porc ¿i pasåre. B. Alte angajamente - Bunåstarea Pentru porc: 1. Minim 11 ore/zi luminå artificialå, cu minim 10 luc¿i. 2. Îmbunåtå¡irea condi¡iilor pe timpul transportului. 3. Corectarea nivelului de nitri¡i, nitra¡i din apå. 4. Reducerea pierderilor de nutrien¡i din hranå. 5. Materiale ocupa¡ionale (“jucårii”) în boxe - pentru reducerea codofagiei. 6. Reducerea noxelor cu 30%. 7. Îmbunåtå¡irea zonei de odihnå (pardosealå etc.). 8. Cre¿terea cu 10% a spa¡iului alocat fiecårui animal. Pentru pasåre: 1. Minim 11 ore/zi luminå artificialå, cu minim 50 de luc¿i. 2. Îmbunåtå¡irea condi¡iilor pe timpul transportului. 3. Corectarea nivelului de nitri¡i, nitra¡i din apå. 4. Reducera pierderilor de nutrien¡i din hranå. 5. Materiale ocupa¡ionale în boxe pentru reducerea canibalismului. 6. Reducerea noxelor cu 30%. 7. Reducerea inciden¡ei dermatitei de contact în fermele de pui broiler (dacå nu poate fi integratå în eco-scheme). 8. Cre¿terea cu 10% a spa¡iului alocat fiecårei påsåri. Pentru porcii din rasele autohtone 1. Reducerea inciden¡ei codofagiei. 2. Cre¿terea cu 10% a spa¡iului alocat fiecårui animal. Pentru bovine ¿i ovine: 1. Îmbunåtå¡irea condi¡iilor de transport (dacå nu pot fi integrate în ecoscheme). Dupå ce toate asocia¡iile vor trimite propunerile, va avea loc a doua rundå de discu¡ii pentru bunåstarea animalelor. 35

CRE{TEREA

ANIMALELOR Fermele de p\s\ri, în pericol Cei mai mul¡i crescåtori de påsåri nu au culturå mare ¿i cumpårå cereale de pe pia¡a liberå, unde hachi¡ele pre¡urilor pot fi imprevizibile. Anul trecut, toate cerealele s-au scumpit, iar în acest an, numai grâul då unele semne de ieftinire. La aceastå situa¡ie din pia¡å, s-a adåugat criza energeticå, de parcå toate au fost convenite. Scumpirea curentului electric, a gazelor ¿i a motorinei pare så fie lovitura de gra¡ie pentru fermele de påsåri.

“

Ne atacå din toate pår¡ile cu scumpiri la gaze, la energie electricå, spune Daniela Mu¿el, directoarea fermei de gåini ouåtoare din Suseni, jude¡ul Arge¿. Costul de produc¡ie este mai mare decât pre¡ul de vânzare a oului. ªi atunci, cum o så mai reziståm? Sprijinul pentru bunåstarea påsårilor este 0,014 UVM pe cap de gåinå. Nu e acoperitor pentru cheltuielile noastre. La noi, 50-60% din costul de produc¡ie al oului reprezintå cerealele care s-au scumpit cu 50%. Nu avem teren pentru culturå mare. Iar pre¡ul oului scade. Este foarte greu pentru noi. Poate vede cineva ce se petrece cu fermele de påsåri. Dacå nu se întâmplå o minune, cre¿terea gåinilor pentru ouå nu mai are ¿anse. Energia cre¿te de la 250 de lei/MW la 380. Furnizorul

Profitul Agricol 5/2022

ne-a anun¡at deja. Va mai face o regularizare la sfâr¿itul semestrului. Ambalajele s-au scumpit în decembrie cu 6% ¿i au anun¡at o nouå cre¿tere cu 5% din cauza scumpirii energiei. Toate merg în cascadå.” La toate provocårile pe care trebuie så le evite fermele de påsåri, se adaugå ¿i concuren¡a neloialå, practicatå de fermierii din Bulgaria ¿i din Polonia. “Ne terminå. Eu nu în¡eleg cum pot ei så vândå oul mai ieftin decât costurile cu care îl produc. Noi analizåm toate aceste aspecte ¿i singura noastrå explica¡ie este cå ei au ferme neînregistrate, unde produc ouå, ¿i atunci î¿i permit asemenea cheltuieli. Se pare cå nu-i intereseazå subven¡ia oficialå. Altfel nu ar avea cum så vândå sub pre¡ul de cost. Pot så fie ¿i subven¡ii ascunse, pe care le acordå statul acolo ¿i îi ajutå foarte mult”, spune Daniela Mu¿el. Lucreazå aici de 20 de ani. Are studii de contabilitate ¿i administra¡ie la

Pite¿ti. A fåcut ¿i un curs de tehnician veterinar. “Tinerii nu mai vor så studieze zootehnia. Nu mai avem sute de candida¡i la poartå. E grea zootehnia, nu ai duminicå, nu ai Pa¿te, nu ai Cråciun.” Ferma din Suseni are doar 15 angaja¡i, cu pazå cu tot, iar întregul grup are 470 de angaja¡i. Un om lucreazå cât trei.

În prezent, ferma cre¿te gåini din rasa Isa Brown, dar a avut ¿i rasele Tetra, Lohmann. Cumpårå puii de-o zi din Ungaria cu pu¡in peste 2 euro bucata. “Aici avem 120.000 de gåini, dar capacitatea totalå este de 128.000. Le cre¿tem în douå sisteme: 5 hale la sol ¿i douå hale de baterii, în cu¿ti îmbunåtå¡ite, care au fost transformate în voliere fiindcå, dupå 2025, nu vor mai fi permise asemenea cu¿ti.” Utilajele au fost aduse de la uuu

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu compania Valli din Italia, inclusiv furajarea ¿i ventila¡ia. Gåinile nu au nevoie de vreo surså de încålzire pe timp de iarnå, dar vara adåposturile se råcoresc cu apå scoaså de la 190-200 de metri adâncime, apå ce trece prin instala¡ii de tip fagure. Ventila¡ia este foarte bine puså la punct ¿i temperaturile ajung la 37 de grade Celsius în hale pe timp de varå. Furajarea se face pe categorii de vârstå. Ferma cumpårå cerealele din zonå sau din import. “Importåm toate ¿roturile. Aici avem un FNC ecologic. Cumpåråm ¿i uleiul de soia. Un kilogram de ¿rot din soia costå 6,70 lei. Au anun¡at o altå scumpire de 15-20%. Dacå pe burså este mai ieftin, importåm, dar e foarte greu så gåsim cereale ecologice. Facem analize la ¿apte laboratoare pentru furajele ecologice. Organul de certificare, care ne ¿i auditeazå, este Bios din Italia ¿i are reguli foarte stricte. Oameni foarte bine pregåti¡i, care ne fac ¿i trasabilitatea loturilor de materii prime. Nu riscåm så dåm furaj conven¡ional la gåinile ecologice. Avem doar 30.000 de gåini ecologice, dar cerin¡a de pe pia¡å a fost foarte micå”, spune directoarea. Ea crede cå românii nu acordå aten¡ie produselor ecologice din cauza salariilor foarte mici. “Magazinele mari primesc foarte greu produse ecologice ¿i vin cu auditorii lor.” Nu folose¿te sorg în hrana påsårilor. “Noi utilizåm porumb, grâu, ¿roturi de floarea-soarelui ¿i de soia, uleiuri de soia ¿i premixuri pe care le luåm de la Cargil Fran¡a. Acum se cheamå Provini România. Pre¡ul de cost pe ou era în decembrie de 0,34 lei, dar ferma a avut stoc de cereale, facturile la energie au venit la pre¡ul vechi. ªi am vândut oul cu 0,39 lei de sårbåtori. Conducerea are în vedere montarea panourilor fotovoltaice pe adåposturi.” Cumpårå cerealele direct din câmp, pe bazå de contract semnat în prealabil sau de pe burså. Tot furajul se produce la FNC Titu pentru toate fermele. Transportul a fost externalizat tot din cauza costurilor. 38

Gestionarea dejec¡iilor Gåinile stau pe stratul de gåina¡, care este ¿i surså de cåldurå. La sfâr¿itul ciclului de un an ¿i jumåtate, ferma aruncå gunoiul din hale pentru dezinfectare. “Avem o fabricå la ferma de la Gåe¿ti, care peletizeazå dejec¡ia uscatå din toate fermele. Dejec¡iile din baterii le împrå¿tiem pe terenul agricol, iar restul le depozitåm la o altå firmå. Vindem cu mult succes pele¡ii în saci de 5 kilograme pentru solarii.” Compania nu are magazine proprii.

Un viitor incert Ferma de la Suseni face parte din Grupul Toneli. Dacå se va aplica vreodatå legea reproduc¡iei la påsåri, holdingul e interesat så investeascå ¿i pentru incuba¡ie. “Noi vrem så construim în satul Ograda, din jude¡ul Ialomi¡a, o fermå de pårin¡i. Facem o fabricå de ouå lichide la Gåe¿ti pentru perioada de varå, când nu se mai vând ouåle. Vom accesa un proiect european pentru acest scop. Vom separa albu¿ul de gålbenu¿. Noi am vândut ou lichid, sub brandul nostru, dar ambalat în Bulgaria. ªi a mers foarte bine. Centrele HoReCa nu mai sparg o mie de ouå. Va fi singura formå de procesare. Investi¡ia va fi de peste un milion de euro. Nimeni nu mai face a¿a ceva în România. Praful de ouå se produce tot în Bulgaria. Noi le dåm tot ¿i ei proceseazå. Nu în¡eleg de ce nu folosesc surplusul lor de ouå. Nimeni nu are interesul så opreascå ouåle cu salmonela din Polonia sau din Bulgaria la frontierå”, spune Daniela Mu¿el. Gåinile care încheie ciclul de produc¡ie sunt vândute cåtre particulari la poartå, cu 2 lei bucata, sau ajung la abatorul din Ploie¿ti. “Am dat gåini ¿i la un abator din Polonia dacå ne trimit zilieri. Cea mai grea perioadå în fermå este popularea ¿i curå¡enia. Nu mai gåsim zilieri. Vin polonezii ca zilieri ¿i cer gåinile gratis. Când au våzut tinerii polonezi ce au de lucru, au fugit. Douå dube de båie¡i ¿i fete au adus ¿i to¡i au plecat. Legisla¡ia

privind cre¿terea påsårilor nu o pricep nici cei care au fåcut-o. Fac legi oameni care nu ¿tiu ce este zootehnia.” Aduce ambalajele de la firma Hartmann din Germania. Grupul Toneli are exploata¡ii la Giurgiu, Gåe¿ti, Odobe¿ti, Petre¿ti de Dâmbovi¡a, la Davide¿ti de Arge¿, Lunca Corbului, Ograda de Ialomi¡a, TurnuMågurele... “Avem 1.500.000 de gåini la Grupul Toneli.” Este afacerea gânditå de libanezul Toni Khoury. “Domnul Toni Khoury este mai implicat în aceastå afacere, decât noi to¡i la un loc. Când a venit în România, a tråit în fermå vreme de cinci ani, ca så supervizeze totul. Aici, la Suseni, a fost fermå de porci înainte de 1990. A transformat-o ¿i a moderizat-o ca fermå de gåini, cu fonduri europene. Toatå investi¡ia de aici sa ridicat la 3 milioane de euro. Noi cre¿tem numai gåini de ouå, dar Grupul Toneli are ¿i pui de o zi, FNC propriu, sta¡ia de sortare a ouålor de la Titu, cea mai mare din Europa. Nu avem incuba¡ie.” Holdingul Toneli este cel mai mare producåtor de ouå din România. Grupul Laoun este o afacere de¡inutå de ni¿te libanezi, cunoscutå pe plan local prin intermediul companiei Agrisol International. Aceastå companie a fost înfiin¡atå în 1999, la Bolde¿ti-Scåieni, jude¡ul Prahova. Holdingul Toneli a fost fondat în 2001, la Buftea. Ac¡ionarul cel mai important este Toni Khoury. El e pre¿edintele CA ¿i director general. El asigurå managementul general al grupului Toneli. Holdingul de¡ine 18 ferme, din care 14 de påsåri adulte în jude¡ele Ialomi¡a, Giurgiu, Teleorman, Dâmbovi¡a, Arge¿ ¿i 4 de tineret în Dâmbovi¡a, Giurgiu ¿i Arge¿. Fermele au o capacitate de produc¡ie anualå de 400 milioane de ouå, iar fermele de cre¿tere (tineret) au o capacitate anualå de 1.500 mii de pui. Exportå prin parteneriate stabile sau ocazionale în Germania, Italia, Grecia, Cipru, Bulgaria, Suedia, Africa ¿i Orientul Mijlociu. Profitul Agricol 5/2022

MA{INI & UTILAJE Noile tractoare John Deere 6R IPSO Agriculturå a prezentat zilele trecute noile tractoare John Deere din seria 6R. Au intrat în fabrica¡ia de serie, iar fermierii le pot comanda deja.

ezvåluirea noii game 6R a avut loc la filiala IPSO Agriculturå din Ovidiu, Constan¡a. La evenimentul de prezentare au fost expuse modelele 6R 155 ¿i 6R 215, dar fermierii prezen¡i au primit informa¡ii despre toate tractoarele gamei John Deere 6R.

Echipåri ¿i automatizåri O caracteristicå de bazå a seriei 6R este sistemul integrat 1-Click-Go AutoSetup, care reduce cu 90% timpul de configurare a tractorului. Toate setårile necesare pot fi planificate în prealabil ¿i gestionate în Cloud, inclusiv date agronomice, cum ar fi limitele câmpului, liniile de ghidare. O altå noutate este eliminarea tabloului de bord din spatele volanului, ceea ce îmbunåtå¡e¿te vizibilitatea ¿i îl ajutå pe operator så controleze mai bine tractorul cu ajutorul comenzilor de pe cotierå ¿i al consolei din dreapta. Toate configurårile ¿i indicatorii se pot vizualiza pe afi¿ajul de pe consola din col¡. O nouå caracteristicå este maneta electronicå (E-joystick), care este deosebit de utilå pentru lucrul cu încårcåtorul frontal. Operatorul poate configura dispunerea butoanelor ¿i poate schimba cu u¿urin¡å direc¡ia de deplasare cu ajutorul inversorului, iar fosta clapetå de siguran¡å a fost înlocuitå de un sistem special care detecteazå mi¿carea mâinilor. 40

Pentru încårcåtoarele frontale, existå un sistem de cântårire dinamicå, pentru cântårirea în mi¿care, fårå oprire. Func¡ia de revenire în pozi¡ie permite încårcåtorului pozi¡ionarea corectå cu un singur clic, iar func¡ia de nivelare electronicå la orizont împiedicå råsturnarea încårcåturii. Func¡ia IPM (Intelligent Power Management) furnizeazå, pe lângå activarea sa în aplica¡iile de transport ¿i

pentru priza de putere (PTO), ¿i putere suplimentarå în aplica¡ii hidraulice, dupå necesar. Modelele cu patru cilindri pot dezvolta acum pânå la 20 CP în plus, iar cele cu ¿ase cilindri, pânå la 40 CP în plus, mai ales când se utilizeazå pompe, prese de balotat, distribuitoare de îngrå¿åminte ¿i semånåtori.

Arpad DOBRE

Seria 6R are în componen¡å 14 modele, 4 dintre acestea fiind noi

l 6R 140, motor în 4 cilindri, putere maximå 166 CP cu Intelligent Power Management (IPM), l 6R 150, motor în 4 cilindri, 177 CP (cu IPM), l 6R 165, motor în 6 cilindri, 213 CP (cu IPM), l 6R 185, motor în 6 cilindri, 234 CP (cu IPM). În func¡ie de model, noile tractoare pot fi echipate cu transmisiile AutoQuad, AutoPowr, CommandQuad sau DirectDrive. Profitul Agricol 5/2022

MA{INI & UTILAJE

Cultivatoare performante pe alese Primåvara se apropie tot mai mult ¿i, a¿a cum am remarcat pe paginile de socializare dedicate agriculturii ¿i fermierilor, în ultima vreme au apårut tot mai multe cereri de utilaje de prelucrarea solului ¿i pregåtirea patului germinativ pentru culturile prå¿itoare. Unii preferå o prelucrare mai energicå ¿i mai în profunzime a solului, al¡ii vor så conserve atât cât pot apa în sol, mai ales cå rezerva de umiditate este scåzutå, iar estimårile agro-meteorologice nu sunt prea optimiste.

rintre echipamentele de prelucare a solului adecvate acestei perioade se numårå ¿i cultivatoarele, iar dealerii de ma¿ini ¿i utilaje agricole au în portofolii o serie de astfel de utilaje. Pentru o privire de ansamblu, am efectuat o selec¡ie cu scurte prezentåri a unora dintre cultivatoarele performante existente pe pia¡a de profil din România.

AgroConcept - Kverneland TLD Este o gamå de vibrocultivatoare care, datoritå distribuirii optime a greutå¡ii, preciziei controlului adâncimii ¿i capacitå¡ii optime de a urmåri conturul terenului, produc un pat germinativ optim pe orice tip de teren. Sunt disponibile cu lå¡imi de lucru cuprinse între 5,1 ¿i 8,1 metri. Sunt proiectate cu un cadru din trei sec¡iuni, rabatabil, pentru limitarea înål¡imii totale ¿i reducerea lå¡imii de transport la 2,5 m pentru toate modelele. Au 5 rânduri de organe de lucru pentru pregåtirea unui pat germinativ fin ¿i nivelat. Bara pentru spargerea bolovanilor este disponibilå la toate modelele TLD, care pot fi echipate cu o gamå largå de tåvålugi.

Amazone - Ceus TX Amazone oferå douå noi tipuri de combina¡ii de grapå-cultivator tractate, Ceus 3000-TX ¿i 4000-TX, cu lå¡imi de lucru de 3 ¿i 4 m, în versiune rigidå. Sunt eficiente la sfårâmarea intensivå a bolovanilor, precum ¿i pentru afânarea cu amestecarea în profunzime a resturilor vegetale, pentru germinarea foarte bunå a culturilor, concomitent cu reducerea riscului de boli care ar putea afecta semin¡ele. Pot fi utilizate în ferme mici ¿i mijlocii, cu tractoare cu puteri de la 150 CP ¿i prelucreazå optim solul la viteze de lucru de pânå la 15 km/h. Echipamentele sunt protejate contra pietrelor cu un sistem de siguran¡å cu elemente din cauciuc ¿i nu necesitå între¡inere. uuu Profitul Agricol 5/2022

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Tractor TD5 cu finan¡are avantajoaså Tractoarele New Holland TD5 din portofoliul AgroConcept sunt foarte potrivite pentru fermele mici ¿i medii. Sunt 6 modele: TD5.65, TD5.75, TD5.85, TD5.95, TD5.105, TD5.115, cu motoare ce dezvoltå de la 65 CP la 114 CP ¿i sunt echipate cu transmisii Synchro Command sau Synchro Shuttle.

NHR Agropartners: Bogballe economise¿te îngrå¿åmintele Gama Bogballe de distribuitoare de îngrå¿åminte din portofoliul NHR Agropartners are numeroase echipåri care permit o fertilizare corectå, exactå, eficientå ¿i, mai ales, fårå risipå, un argument foarte important dupå triplarea pre¡urilor la îngrå¿åminte. Dotårile performante permit fertilizarea cu dozå variabilå, pe baza hår¡ilor agrochimice, fårå suprapuneri ¿i include sisteme de cântårire automatå, ghidare prin GPS, controlul sec¡iunilor, reglaje prin aplica¡ii de pe internet, sisteme de compensare a efectelor vântului. VDMA: Pia¡a ma¿inilor agricole, sub poten¡ial Asocia¡ia Industriei de Ma¿ini Agricole din Germania (VDMA) anun¡å cå, în 2021, producåtorii din domeniu au avut vânzåri-record fa¡å de anul precedent, în special la tractoare, sisteme ¿i solu¡ii digitale ¿i echipamente pentru protec¡ia culturilor. Pe total, vânzårile au crescut cu 16%, la o valoare de 10,5 miliarde de euro, iar exporturile au fost cu 19% peste cele din 2020. Cu toate acestea, VDMA sus¡ine cå rezultatele sunt departe de poten¡ial, deoarece comenzile de ma¿ini au fost duble fa¡å de procentul vânzårilor. 42

IPSO Agriculturå Kuhn Cultimer L 300 Are o lå¡ime de lucru de 3 m ¿i poate prelucra solul pânå la adâncimea de 35 cm. Structura de bazå o reprezintå un cadru rectangular pe care sunt monta¡i 10 din¡i dispu¿i pe 3 rânduri, dota¡i cu dål¡i de 80 mm. Garda la sol a echipamentului este de 85 cm, distan¡a între din¡i pe rând, de 90 cm, iar distan¡a între douå rânduri de din¡i, de 70 cm. Echipamentul mai include 8 discuri de nivelare ¿i mixare cu diametrul de 450 mm ¿i un tåvålug T-Ring cu diametrul de 600 mm ¿i greutate de 130 kg/m. Necesarul minim de putere de la tractor este de 120 CP, iar cel maxim, de 180 CP. Cultimer are o lå¡ime de transport de 3 m ¿i o greutate de 1.700 kg.

NHR Agropartners - Poettinger Terria Cultivatoarele tractate Poettinger Terria prelucreazå eficient solul, fie cå este vorba de dezmiri¿tire sau de pregåtirea patului germinativ. Au lå¡imi de 4, 5 ¿i 6 m, cu 3 sau 4 rânduri de organe de lucru: Terria 4030, 5030, 6030, respectiv Terria 4040, 5040, 6040. Organele de lucru sunt dispuse simetric de-a lungul liniei de trac¡iune, permit o penetrare sigurå, oferind stabilitate direc¡iei, afânarea completå a solului ¿i amestecarea optimå a resturilor vegetale. Cultivatoarele sunt echipate cu sistemul de protec¡ie non-stop la suprasarcinå: organul de lucru clasic Nova (cu for¡å de declan¿are de 600 kg) ¿i versiunea hidraulicå reglabilå (for¡å de declan¿are de 650 kg).

Sigma CVM România - MA/AG Cultiflex Este un echipament semipurtat cu cadrul rabatabil. Are o barå nivelatoare, urmatå de un tåvålug tip colivie cu diametru de 540 mm, cu bare pentru sfårâmarea bolovanilor ¿i afânarea solului. Urmeazå o serie de organe (S sau drepte) flexibile, 32x12, pe 4 rânduri, cu adâncimea de lucru variabilå mecanic (op¡ional hidraulic). În partea din spate a echipamentului sunt doi tåvålugi tip colivie, cu platbandå, pentru sfårâmarea bolovanilor ¿i finisarea patului germinativ. Cultiflex are trei versiuni cu lå¡imi de lucru de 4, 5 ¿i 6 metri, lå¡ime de transport de 2,5 m, greutå¡i de la 2.640 kg la 3,850 kg ¿i un necesar de putere de la 150 CP la 240 CP.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 5/2022

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Care sunt efectele schimb\rilor climatice? Impactul schimbårilor climatice va varia considerabil la scarå regionalå, ducând la schimbåri în distribu¡ia sistemelor agricole. Astfel, în nordul Europei, se a¿teaptå så domine randamentele crescute ¿i extinderea sistemelor agricole la latitudini înalte, în timp ce handicapurile legate de deficitul de apå ¿i evenimentele meteorologice extreme (cåldurå, secetå, furtuni) vor predomina probabil în sudul Europei. În ¡årile nordice ¿i în Rusia, schimbårile climatice ar putea duce la ierni mai blânde, permi¡ând dezvoltarea culturilor de toamnå. În plus, se a¿teaptå ca schimbårile climatice så aibå un efect notabil asupra viticulturii europene, cu consecin¡e negative în sudul continentului, în principal din cauza cre¿terii secetei ¿i a efectelor termice cumulate în timpul sezonului de vegeta¡ie. ¥n schimb, în regiunile mai reci din centrul ¿i vestul Europei schimbårile preconizate vor fi benefice nu numai pentru calitatea vinului, ci ¿i fåcând posibilå extinderea viticulturii. În fa¡a riscurilor climatice ¿i pentru a stabiliza mårfurile ¿i veniturile agricole, sistemele de produc¡ie trebuie så devinå mai rezistente, adicå capabile de performan¡e bune în ciuda perturbårilor climatice. Acest lucru se face de cåtre cercetåtori prin ameliorarea soiurilor ¿i hibrizilor, pe scurt prin utilizarea biotehnologiilor. Fermierii se adapteazå la încålzirea globalå prin schimbarea practicilor agricole (date de semånat ¿i recoltare etc.) 44

¿i prin schimbarea soiurilor de plante ¿i a raselor de animale. Îmbunåtå¡irea managementului riscului climatic în agriculturå este o strategie de adaptare de bazå, care necesitå adesea diversificarea culturilor ¿i a sistemelor de cre¿tere a animalelor.

Micii agricultori, fermierii ¿i crescåtorii de animale, în special cei afla¡i în medii dure, au dezvoltat strategii de trai care au evoluat pentru a reduce vulnerabilitatea generalå la ¿ocurile climatice (strategii preventive) ¿i pentru a-¿i gestiona impacturile ex post (strategii paliative). Partajarea riscurilor în cadrul familiilor ¿i comunitå¡ilor rurale, precum ¿i mecanismele de asigurare reduc vulnerabilitatea la pericolele climatice ¿i contribuie la adaptarea la evenimente meteorologice extreme. Aceste strategii de adaptare autonome nu sunt suficiente pentru a face fa¡å schimbårilor climatice la scarå largå. Un efort interna¡ional de adaptare a agriculturii va fi esen¡ial. Primul pas este så ini¡iem cercetåri pentru a crea cât mai curând soiurile de plante ¿i rasele de animale de care vom avea nevoie mâine, pentru ca ele så fie adaptate la clima din urmåtoarele decenii. De asemenea, este necesar så se ia în considerare perturbarea practicilor agricole pentru a proiecta sisteme de culturå ¿i cre¿terea animalelor adaptate, rezistente ¿i eco-eficiente, påstrând în acela¿i timp solul, apa ¿i re-

sursele genetice ¿i reducând emisiile de GES, gaze cu efect de serå. Vor fi necesare multe inova¡ii. Va fi necesar så se dezvolte ingineria agroecologicå, care implicå o utilizare sporitå a diversitå¡ii biologice la nivelul parcelei. De asemenea, va fi necesar så se dezvolte eco-tehnologii pentru a colecta ¿i a economisi mai bine apa, pentru a reduce emisiile de GES, pentru a stoca carbonul în sol, pentru a produce energie de o manierå regenerabilå ¿i pentru a recicla de¿eurile. Investi¡ii sporite în protec¡ia împotriva dåunåtorilor ¿i controlul invaziilor biologice vor fi necesare pentru påstrarea sånåtå¡ii plantelor, animalelor ¿i oamenilor. Teledetec¡ia ¿i tehnologiile informa¡ionale (prognoza meteo sezonierå, geomonitorizarea culturilor ¿i agricultura de precizie) vor contribui la limitarea utilizårii inputurilor, crescând în acela¿i timp productivitatea ¿i rezisten¡a. Totu¿i, succesul acestor tehnologii va depinde de eficien¡a lor tehnicå ¿i de rata lor de adoptare, doi factori limita¡i în multe regiuni aflate în curs de dezvoltare, acolo unde întâlnim såråcie, foamete, lipså de resurse financiare, degradarea mediului ¿i conflicte. Emisiile globale de GES legate de om au crescut brusc încå din perioada preindustrialå, în special cu 70% între 1970 ¿i 2004. Fårå måsuri de atenuare, concentra¡ia de CO2 în atmosfera Påmântului ar putea atinge aproximativ 1.000 ppm (pår¡i pe milion). Aståzi, cantitatea de Profitul Agricol 5/2022

OPINIE CO2 din atmosferå a fost estimatå la aproximativ 391 ppm sau 0,0391%. În acest scenariu, în cel mai råu caz, temperaturile medii globale ar cre¿te cu peste 5°C pânå la sfâr¿itul secolului, cu cre¿teri regionale de peste 10°C, ¿i ar continua så creascå timp de secole, atingând niveluri mult peste punctele de vârf ale majoritå¡ii ecosistemelor ¿i sistemelor de produc¡ie agricolå. Scåderile bru¿te ¿i severe ale recoltelor ar duce la cre¿terea numårului de refugia¡i, ar fi amenin¡atå securitatea alimentarå ¿i ar declan¿a conflicte violente în multe pår¡i ale lumii. La nivel global, aproximativ 2.150 de gigatone de carbon sunt stocate în plante ¿i sol. Schimbårile de climå ¿i de tehnologie privind utilizarea terenurilor ar putea elibera o parte din CO2 în urmåtorul secol, având ca efect accelerarea schimbårilor climatice. Prin urmare, este crucial så se påstreze aceste stocuri prin: evitarea defri¿årilor, evitarea aratului paji¿tilor, stoparea degradarii ¿i eroziunii solurilor. Cuantificarea emisiilor de GES din activitå¡ile agricole este complexå. În primul rând, aceste emisii sunt foarte variabile datoritå numårului mare de

Profitul Agricol 5/2022

fermieri în condi¡ii geografice ¿i climatice foarte diverse, iar måsurarea lor preciså este dificilå ¿i costisitoare. În continuare, existå o mare incertitudine ¿tiin¡ificå cu privire la emisiile de GES din agriculturå, deoarece acestea implicå o interac¡iune complexå a factorilor precum clima, tipul de sol ¿i metodele de produc¡ie. Op¡iunile de atenuare ar trebui så îmbunåtå¡eascå eficien¡a ecologicå a sistemelor agricole prin reducerea emisiilor de GES per unitate de produse vegetale sau animale. Multe practici agricole au poten¡ialul de a reduce emisiile de GES, în special o mai bunå gestionare a terenurilor cultivate ¿i a på¿unilor sau refacerea terenurilor degradate. Alte abordåri ar putea juca un rol semnificativ: reducerea excesului de fertilizare cu azot; înlocuirea îngrå¿åmintelor minerale cu azot, cu fixarea biologicå a azotului; îmbunåtå¡irea nutri¡iei rumegåtoarelor pentru a reduce metanul din fermenta¡ia entericå; îmbunåtå¡irea managementului efluen¡ilor animalelor. Sechestrarea carbonului în sol, pe lângå reducerea emisiilor agricole nete,

poate juca, de asemenea, un rol major în compensarea emisiilor de CO2 din alte sectoare. Poten¡ialul tehnic global de atenuare a agriculturii pânå în 2030, luând în considerare toate gazele cu efect de serå, este estimat la 5.5006.000 Mt CO2-eq pe an. În plus, emisiile de GES pot fi reduse prin înlocuirea combustibililor fosili cu produse secundare agricole (de exemplu, biogazul din fermenta¡ia anaerobå a reziduurilor de culturi ¿i gunoi de grajd) ¿i culturi energetice dedicate, cum ar fi ierburile perene sau arbu¿tii cu rota¡ie scurtå. Poten¡ialul economic de atenuare a energiei din biomaså din agriculturå este estimat a fi de acela¿i ordin de mårime cu cel al atenuårii directe a GES în sectorul agricol. Cu toate acestea, produc¡ia de biocombustibili din culturi alimentare (adesea subven¡ionate) cre¿te cererea de terenuri cultivate, duce la schimbåri în utilizarea terenurilor ¿i contribuie la cre¿terea pre¡urilor la mårfurile agricole. Extinderea biocombustibililor în detrimentul culturilor alimentare contribuie astfel la defri¿åri ¿i, indirect, la emisiile de CO2 din agriculturå.

LOCURI DE MUNC|

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Valu lui Traian, cu sediul în Valu lui Traian, str. Calea Dobrogei nr. 460, jud. Constan¡a,

Organizeazå concurs pentru ocuparea unui post de:

CONTABIL (ECONOMIST) fermå vegetalå Cerin¡e: - studii universitare de specialitate sau liceu în domeniul economic, cu diplomå de licen¡å sau bacalaureat; - cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå. Concursul se va desfå¿ura la sediul SCDA dupå urmåtorul program: - 16 februarie, ora 1400 - termenul limitå de depunere a dosarelor; - 24 februarie, ora 1000 - proba scriså; - 24 februarie, ora 1400 - proba interviu;

Detaliile privind tematica, bibliografia de concurs, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare sunt disponibile la secretariatul SCDA Valu lui Traian, în intervalul 800 - 1500,

telefon: 0241. 231.383 (secretariat), 0723.407.173 (Resurse umane) 46

Profitul Agricol 5/2022

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 5/2022

Pagina de istorie Castelul de la S\vâr[in, c\lit în r\zboaie, revolu]ii, foc [i jaf “Castelul de la Såvâr¿in este locul cel mai apropiat sufletului meu pentru cå, de fiecare datå, tråiesc sentimentul prezen¡ei Reginei Elena. Primul lucru care îmi vine în minte când vorbesc despre Såvâr¿in este armonia castelului ¿i a parcului. Propor¡ii frumoase, culori extraordinare, o luminå caldå ¿i plinå, spa¡iu ¿i tihnå”, scrie Majestatea Sa Margareta a României, în prefa¡a cår¡ii album Povestea Castelului, lansatå în mai 2021. Spectaculosul castel are o istorie zbuciumatå, care se întinde pe aproape 400 de ani. Edificiul a fost construit între anii 1650 - 1680 de cåtre familia Forray. Primul proprietar cert al domeniului Såvâr¿in a fost baronul András de Forray, nåscut în anul 1718. El a fost func¡ionar public în monarhia Habsburgicå ¿i a ocupat pozi¡iile de consilier guvernamental ¿i comisar adjunct de poli¡ie. Pe 9 noiembrie 1784, conacul a fost incendiat de råscula¡ii lui Horea, cårora li s-au alåturat iobagii de pe domeniu. Atunci au dat foc atât castelului, cât ¿i bisericii romano - catolice de pe domeniui, dar focul nu a distrus integral clådirea. Fiul baronului, András de Forray junior, ¿i so¡ia sa, Júlia Brunswick de Korompa, sunt cei care au ridicat noua clådire. Varianta a doua a castelului a fost construitå între anii 1805 ¿i 1816. Tânårul cuplu a construit un edificiu în stil neo-clasic la Såvâr¿in, iar arhitectul de grådini Heinrich Nebbien a fost rugat så deseneze planurile parcului nou-ridicatei clådiri. Dacå este adevåratå men¡iunea din unele surse istorice cå Ludwig van Beethoven a venit la 48

Såvâr¿in în anul 1807, atunci marele compozitor nu a putut fi decât musafirul baronului András junior ¿i al so¡iei lui, contesa Júlia. Varianta de aståzi a clådirii este rezultatul încå unei transformåri, executate în anul 1905, când a fost adåugat un etaj pe capetele laterale ale castelului (la est ¿i la vest). Aceste lucråri au fost fåcute de Károly ¿i Maria Irma. În 1932, Antoniu Mocioni de Foeni, un respectat ¿i influent personaj al cur¡ii regale, cumpårå domeniul Såvâr¿in (castelul, parcul, clådirile adiacente ¿i pådurile). Regele Mihai I cumpårå proprietatea la 26 martie 1943 (coinciden¡a face ca 26 martie så fie ¿i ziua de na¿tere a primei fiice a regelui, Majestatea Sa Margareta, în anul 1949). Regele Mihai ¿i mama sa, Regina Elena, vizitaserå castelul ¿i proprietatea înainte de a deveni proprietari, ca musafiri ai familiei Mocioni, atât la Såvâr¿in, cât ¿i la Bulci. Sub directa supraveghere a Regi-

nei-Mamå Elena, castelul este supus unor lucråri de repara¡ii ¿i modernizare în anii 1943-1945. Dupå ce a fost confiscat de regimul comunist, în cei 54 de ani de confiscare, castelul a servit drept spital, ¿coalå ¿i re¿edin¡å de protocol. În cele douå decenii de la revenirea pe Domeniul Regal Såvâr¿in, sub directa conducere a Majestå¡ii Sale Margareta, Custodele Coroanei, castelul, parcul ¿i clådirile de pe domeniu au fost reabilitate aproape în întregime. “Castelul ¿i parcul de aståzi au, exact ca ¿i în timpul vie¡ii Regelui Mihai, un rol de catalizator, de punct vital în dezvoltarea comunitå¡ii, de aceea am ¿i fåcut timp de atâ¡ia ani eforturi så refacem patrimoniul construit ¿i patrimoniul natural. Domeniul Såvâr¿in este ca tatål meu, un suprave¡uitor. A trecut printr-o mul¡ime de råzboaie, prin revolu¡ii, prin foc ¿i jaf”, mai mårturise¿te Majestatea Sa Margareta.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 5/2022

PAGINA DE HOBBY Doi v=n\tori [i o poveste În anul 1931, apårea la Sibiu edi¡ia princeps a cår¡ii „Frate Nicolae” – cognomen al ursului în mitologia noastrå popularå – de Emil Witting (1880-1952). Autorul, vorbitor nativ de limba germanå, debutase în volum cu trei ani mai devreme, la Editura Neumann Neudamm din München, în vogå ¿i aståzi.

În anul 1952, frunta¿ul na¡ional¡årånist Ionel Pop, fost parlamentar ¿i Înalt Comisar al Transilvaniei Eliberate, a fost arestat ¿i condamnat fårå proces. Începea calvarul întemni¡årii. Nu încape nici o îndoialå cå „Frate Nicolae” a fost tradus între 19 iunie 1949 ¿i 9 noiembrie 1956 – data notatå

orma¡ia de inginer silvic ¿i pasiunea pentru vânåtoare i-au dublat în mod fericit darul scrisului, impunându-l în con¿tiin¡a contemporanilor ca autor proeminent de literaturå cinegeticå. Cu începere din anul 1939, când „Frate Nicolae” este descoperit de cititorii din Germania prin intermediul a douå edituri de prestigiu simultan, cartea cunoa¿te numeroase edi¡ii, fiind traduså ¿i în alte limbi europene. În ¡ara de ba¿tinå, volumul era accesibil doar vorbitorilor de germanå, majoritatea din Ardeal ¿i Bucovina. Versiunea româneascå va avea de a¿teptat înså multå vreme. La 19 iunie 1949, ca råspuns la epistola lui Ionel Pop (1889-1985) din 30 aprilie, trimiså prin colonelul Hönig, Emil Witting î¿i då în scris acordul în privin¡a traducerii în limba românå ¿i a publicårii cår¡ii „Frate Nicolae”. Nu putem ¿ti dacå aceastå scrisoare i-a parvenit lui Ionel Pop în grajdul påråsit unde a fost izgonit så locuiascå împreunå cu familia dupå na¡ionalizarea locuin¡ei din Cluj sau dacå mesagerul a izbutit så livreze depe¿a în sihåstriile silvestre ale Våii Frumoasei, unde prigonitul se refugiase la cabana sa de la Cåzile, în grija paznicului de vânåtoare Ion Få¡an. Probabil cå prin intermediul acestuia primea ¿i coresponden¡a.

Profitul Agricol 5/2022

la finalul manuscrisului de cåtre Ionel Pop. Dupå eliberarea din închisoare a scriitorului, aveau så mai treacå încå doi ani de la definitivarea versiunii române¿ti pânå când aceasta va fi depuså la editurå. Pe man¿eta mapei de carton a copiei dactilografiate, Ionel Pop nota con¿tiincios: „18. IV. 958 – Predat manuscrisul ¿i volumul german la Editura Tineretului, dlui Måciucå, Et. I, 22”. De aici încolo, destinul traducerii ne este necunoscut, de vreme ce nu putem cerceta nici referatul redactorului de carte ¿i nici obligatoriile referin¡e ale politrucilor de serviciu cu privire la Emil Witting ¿i Ionel Pop, ambii socoti¡i „elemente dubioase ¿i du¿månoase”. Fårå îndoialå cå au fost nefavorabile.

În acest climat cultural sovromizat, parazitat de politic, scriitorul român vertebrat se antrena în eludarea schemelor ideologice ostentative ale realismului critic ¿i ale didacticismului agresiv. Cât prive¿te literatura de inspira¡ie cinegeticå, planurile editoriale erau invadate de traducerile din limba ruså, dominate de spiritul nebulos, agrest, al stepei ¿i al taigalei. De¿i, cum se poate constata dupå lecturå, „Frate Nicolae” este inofensiv din punct de vedere politic, destinul såu a fost så e¿ueze într-un sertar, dupå moartea traducåtorului manuscrisul trecând prin mai multe mâini. Subintitulatå „Ursul din Carpa¡i – Povestea unei vie¡i”, cartea urmåre¿te, realist ¿i dramatic, destinul unei sålbåticiuni atât de controversate aståzi, de la na¿terea în bârlogul întunecos din sihåstriile muntelui pânå la momentul în care „î¿i sapå patul mor¡ii. Î¿i pune brâncå peste brâncå, î¿i a¿azå pe crucea lor capul greu”. Odatå intrat în posesia manuscrisului, am în¡eles cå îmi revine misiunea unei recuperåri necesare din perspectivå literar-artisticå, dar ¿i a unei repara¡ii fa¡å de memoria tandemului autortraducåtor. Se vede cå trebuia så închid cercul unor avataruri. Mi s-au alåturat Alexandru Bârsan ¿i Radu V. Mija, semnatari ai reperelor biobibliografice ale lui Ionel Pop ¿i Emil Witting, astfel cå volumul recent apårut sub egida Editurii Honterus din Sibiu respectå întreg tipicul unei restituiri. Bestseller pe pia¡a germanå interbelicå a cår¡ii, „Frate Nicolae” este acum accesibil ¿i în limba românå, fåcând ca adagiul Traduttore, traditore så-¿i piardå semnifica¡ia. Nu cred cå ar fi putut exista o mai fericitå simbiozå în care emo¡ia esteticå a textului så se adauge celei tragice, induse de istorie destinului celor doi, autor ¿i traducåtor. Recomand cu cåldurå aceastå carte tuturor iubitorilor de naturå ¿i de literaturå.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 16 februarie APPR organizeazå Congresul De la fermieri pentru fermieri. Tot atunci se vor decerna ¿i trofeele Porumbul de Aur, pentru cele mai bune produc¡ii în culturå irigatå ¿i neirigatå.

O bere din alge, de un albastru infinit O berårie din Fran¡a se laudå cå a reu¿it så producå prima bere albastrå din lume. Botezatå Line, båutura este rezultatul colaborårii între beråria din Roubaix (la grani¡a cu Belgia) ¿i o companie specializatå în produc¡ia de suplimente nutritive. De la început, berea albastrå a fost un succes pe pia¡å. Primul lot de 1.500 de sticle s-a vândut în ultimele douå luni, iar acum produc¡ia a crescut, pentru a face fa¡å cererii. Culoarea sa albastrå vine de la spirulinå, o algå cultivatå de compania Etika Spirulina în nordul Fran¡ei. Componenta spirulinei ce produce nuan¡a albastrå, denumitå ficocianinå, este adåugatå apoi în bere în timpul procesului de fabrica¡ie.

5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini. 12 - 15 mai 2022 Are loc a XXIX-a edi¡ie a ExpoAgroUtil, eveniment organizat de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole. 9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå între expozi¡iile agricole de la noi. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Ascunde deseori o boalå – Miez de noapte! 2) Duce o via¡å de câine în Deltå – A potoli setea de culturå; 3) Aflate în 9 10 mårfar! – Servesc la prindere; 4) Fåcea botezul focului – Spus de la obraz; 5) Formulå folositå în prezent la ¡arå – Foloseau lama; 6) A lua din fire – Împins in groapå; 7) Refuzå så preia comanda – Volan pe stânga! 8) Element de suprafa¡å; 9) Bani da¡i pe datorie – Båtrânul petrecåre¡; 10) Hrånitå din închipuiri.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

15 - 17 septembrie Forest este o expozi¡ie de interes pentru firmele ¿i profesioni¿tii din domeniul forestier. Este programatå la Zizin, Bra¿ov.

Testând o sticlå proaspåt fabricatå cu acest sortiment de bere, o angajatå a fabricii Hoppy Urban Brew spune cå båutura are gust de hamei, este u¿oarå ¿i cu arome fructate, iar singura dovadå a prezen¡ei algelor este culoarea sa albastrå.

Solu¡ia careului din Nr. 4/2022 ORIZONTAL: RADACINA - I; ALES - MADAM; RISIPIT - NP; IN - NATANGI; RAC - CARARE; ETALA - APEL; ORATII - NI; TRUSOU - DAT; O - NESTIUTA; MATRIARHAT.

VERTICAL: 1) Oferå tårie pentru toatå lumea – Fixa¡i definitiv la sol; 2) Cele de nimic – Acoperåmânt de cap; 3) Rodate… în probe! – Scoase din activitate; 4) Strâns la pungå – Certificat ca autentic; 5) Comicii de altådatå; 6) Încadrat cu ziua – Atin¿i de pojar; 7) Înscris în curbå – Sfâr¿it brusc; 8) Cuibu¿or de nebunii – Legåturå de limbå; 9) E mereu în ofensivå – Miez de pitå! 10) Se fråmântå de mici. Profitul Agricol 5/2022

Profitul Agricol nr. 5 din 2022

Articles inside

Egiptul vrea så reformeze sistemul de subven¡ii

Korvetto - pentru controlul buruienilor din rapi¡å

Naturevo: såmân¡a, ca un diamant

Predic¡iile lui Cezar: Orzul, la doar 8 euro/t sub grâul de panifica¡ie