Profitul Agricol nr. 5, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 5 din 7 februarie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 5/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

O altfel de promovare

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Magazinele Tax Free care ;mp=nzesc cele dou\ terminale mari ale aeroportului din Dubai marcheaz\ zilele acestea Anul Nou Chinezesc, care se ]ine pe 10 februarie. Pentru asta, o parte din raioanele obi[nuite au fost scoase [i ;nlocuite vremelnic cu unele dedicate doar produselor chineze[ti. Pe scurt, ;ntr-un col] o chinezoaic\ m\run]ic\ cu tunic\ bej (ce [ablon) g\te[te g\lu[ti din coc\, dar par pline cu un amestec de carne [i legume tocate. :n alt\ parte, un stand rotativ ;mbie cu ni[te cutii. Cu dulciuri, trag eu concluzia dup\ fe]i[oarele fericite ale copiilor de pe ambalaje. Dar po]i s\ fii sigur? :n alt col], un stand elegant din lemn expune ceaiuri, iar un domn ;n costum atent c\lcat ;]i propune pe loc o cea[c\. Nimic strident, nu straie populare de-ale lor, nu dragoni [i nici muzic\ tradi]ional\. Ci echilibru, modernism, civiliza]ie. Precum vede]i, chinezii nu insist\ s\ toace banii de promovare la Grüne Woche (S\pt\m=na Verde), un excep]ional t=rg inutil care se ]ine an de an la Berlin [i unde ministerul nostru al Agriculturii particip\ cu religiozitate [i pe multe milioane de euro. Dar ce s\ [tie chinezii despre marketingul produselor alimentare? Ni[te t\nt\l\i, fac expozi]ii pe aeroporturi, ;n nasul ;ntregii lumi, ;n loc s\ stea plictisi]i ;n standuri anoste [i f\r\ vizitatori cu miz\, cum se st\ ;n marile expozi]ii interna]ionale care b=ntuie ;nc\ Europa ca un vis ur=t.

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

C\ci ce e ast\zi mai interna]ional dec=t un aeroport hub de zboruri transoceanice?

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 5/2024

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii O victorie f\r\ miz\ Oscarul agriculturii noastre Continu\ importurile f\r\ taxe din Ucraina

6 7

Produc]ie-record de cereale în anul 2023

Bani pentru registrele genealogice

Fermierii italieni preg\tesc asediul Romei

Furia agriculturii a lovit [i Bruxelles-ul

{i fermierii francezi renun]\ la proteste

BKT Agrimax, aleas\ pentru trac]iune, rezisten]\ [i compactare minim\

Digitalizarea “vede” chiulangiii [i economise[te banii fermierilor

Pr\[it mecanic cu sistem de ghidare automat

New Holland T8 - 400 de cai st\pâni]i inteligent

Pre]uri [i pie]e

Cre[terea animalelor

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc]ia de floarea-soarelui

Mihai Cani[ag Ferm\ de vaci Charolais deasupra Pojorâtei

87 milioane tone de rapi]\

Culturi vegetale Mas Seeds construie[te un hub de cercetare la Belciugatele Covoarele vegetale în viziunea fermierilor cu experien]\ în utilizarea lor P\[ind cu grij\ pe covoarele vegetale

Cosmin Moldovan> 19 Nu putem sus]ine taxele pe for]a de munc\ 20 26

Ma[ini & utilaje

Recomand\rile Alcedo pentru 2024

APIMAR> Calificarea ca tractorist 28 nu vine automat cu permisul B

Câ[tig\torul Porumbului de Aur la irigat nu a folosit complexe

Culturi de acoperire 30 sem\nate cu combina

Ziua ursului

Controlul buruienilor-problem\ la cereale p\ioase

Erbicidare eficient\ cu Amazone UF 02

Ziari[tii decid cei mai gusto[i cârna]i b\n\]eni

Hobby

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Reuniunea Consiliului European [i situa]ia agriculturii S\pt\m=na trecut\, la Bruxelles s-a ]inut reuniunea extraordinar\ a Consiliului European. S-a vorbit despre sus]inerea Ucrainei [i situa]ia fermierilor europeni, mai ales a celor din ]\rile cu proteste ample. Pre[edintele Klaus Iohannis (foto) a salutat adoptarea pachetului de revizuire a Cadrului Financiar Multianual, prin care Uniunea va putea asigura continuarea sprijinului financiar pentru Ucraina. Liderii europeni au decis s\ creeze o facilitate pentru ]ara vecin\ în valoare de 50 de miliarde de euro. Pe fondul protestelor agricultorilor din mai multe state UE, membrii Consiliului au abordat [i situa]ia fermierilor. Comisia s-a angajat s\ avanseze, în perioada urm\toare, o serie de m\suri care s\ contribuie la solu]ionarea situa]iei. Pre[edintele Rom=niei a subliniat c\ solicit\rile fermierilor sunt legitime, fiind important s\ fie identificate solu]ii coordonate la nivel european ca r\spuns la dificult\]ile semnalate de ace[tia.

SIMA Paris 2024 s-a anulat AXEMA, Asocia]ia industriei de ma[ini [i utilaje agricole din Fran]a, a anulat edi]ia din acest an a expozi]iei SIMA 2024. Motivul principal, recesiunea pie]ei [i crizele agriculturii din Fran]a, dar [i din Europa. Potrivit AXEMA, urm\toarea edi]ie a SIMA va avea loc abia în 2026.

O victorie f\r\ miz\ Prim-ministrul Marcel Ciolacu [i reprezentan]ii fermierilor [i ai transportatorilor (cei de la Afuma]i, Ilfov) au semnat vineri, 2 februarie, un acord prin care s\ se pun\ cap\t de îndat\ ac]iunilor de protest. Documentul prevede înfiin]area unui Comitet interministerial care s\ g\seasc\ cele mai bune solu]ii pentru rezolvarea revendic\rilor. Luni, pe 5 februarie, urma s\ se constituie [i un comitet interministerial la nivelul Cancelariei, care s\ analizeze [i s\ g\seasc\ cele mai bune solu]ii pentru revendic\rile protestatarilor. Comitetul va fi format din reprezentan]i ai ministerelor de resort [i ai fermierilor [i transportatorilor. Fiecare ministru va desemna câte un secretar de stat care s\ fac\ parte din comitet [i s\ gestioneze problemele. Spe]ele care privesc un singur domeniu vor fi gestionate la nivelul ministerului de resort, împreun\ cu partenerul social. Scopul Comitetului este solu]ionarea revendic\rilor agricultorilor [i transportatorilor [i redactarea unor propuneri de solu]ii concrete pentru sectoarele economice în discu]ie. În baza acestui acord, reprezentan]ii protestatarilor vor încheia ac]iu-

nile de protest atât în Capital\, cât [i în teritoriu. Premierul Marcel Ciolacu a declarat c\ acordul cu reprezentan]ii fermierilor [i transporturilor reprezint\ de fapt angajamentul Guvernului de a ap\ra interesele acestor sectoare vitale ale economiei. “Am semnat ast\zi cu reprezentan]ii fermierilor [i transportatorilor un acord care pune cap\t protestelor din ultimele s\pt\mâni! Am ascultat cu aten]ie preocup\rile [i necazurile acestor oameni [i am luat deja decizii în mai multe [edin]e de Guvern care s\ rezolve o parte dintre probleme. Ast\zi am reu[it s\ ajungem la o în]elegere care reflect\ interesul nostru concret în a continua s\ g\sim solu]ii pentru a-i sprijini pe termen lung atât pe fermieri, cât [i pe transportatori. Acest acord reprezint\ angajamentul de a ap\ra interesele acestor sectoare vitale ale economiei noastre [i de a îmbun\t\]i via]a celor care produc în România [i transport\ m\rfurile române[ti în ]ar\ [i peste hotare”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 5/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Oscarul agriculturii noastre Joi, pe 9 februarie, se desf\[oar\, la Bucure[ti, congresul anual al FAPPR De la fermieri pentru fermieri. Dac\ totul se deruleaz\ conform programului (revista Profitul Agricol a fost trimis\ ;n tipar luni, pe 5 ianuarie) a fost o zi maraton. FAPPR are de joi un nou pre[edinte, pe Theodor Ichim, fermier cu 3.000 de hectare din Constan]a. Nicolae Sitaru, pre[edintele ;n exerci]iu, nu a mai candidat pentru un nou mandat. Dup\ prezentarea noului pre[edinte, au avut loc dou\ conferin]e, AgroPolicy, dedicat\ politicilor agricole europene, [i Embryo, care surprinde ultimele evolu]ii ;n domeniul geneticii [i tehnologiilor aplicate la nivelul semin]ei. Foarte a[teptat este [i Concursul Porumbul de Aur, edi]ia 2023. :n avanpremier\, v\ putem spune c\ trofeele au fost câ[tigate, la neirigat, de Super Serv Agromec, din Dâmb\u, jude]ul Mure[, reprezentat\ de tân\rul fermier Cristian M\rginean, iar la irigat, de Isolde Farms, din M\ce[u de Jos, jude]ul Dolj, reprezentat\ de [eful de ferm\, Regis Lemaire. La neirigat produc]ia a fost de 13.400 kg/ha, cu hibridul P9241 (FAO 330), la un volum de precipita]ii 300 mm/mp în perioada ianuarie - august 2023, iar tehnologia foarte asem\n\toare cu cea folosit\ de câ[tig\torul anului trecut, Valentin M\rginean, tat\l lui Cristian. Atunci, produc]ia a fost cu 600 de kg/ha mai mare, iar Valentin Marginean pune acest lucru pe seama a trei factori> solul (parcela diferit\), planta premerg\toare (anul trecut rapi]\, anul Profitul Agricol 5/2024

acesta porumb) [i distribu]ia diferit\ a precipita]iilor”. Tehnologia pe scurt> suprafa]a pe care s-a ob]inut produc]ia a fost de 10 ha. Planta premerg\toare a fost rapi]a. Terenul a fost scarificat apoi a preg\tit patul germinativ cu combinatorul. A sem\nat (cu rat\ variabil\ la 72.000 plante/ha) pe 29 aprilie 2023, odat\ cu o fertilizare de 220 kg/ha NPK 15>15>15 ¡ 25 Sulf ¡ 20 kg ;ngr\[\mânt starter Seed Sprint). Prima fertilizare în vegeta]ie a fost f\cut\ cu 36,8 kg s.a. N (80 kg/ha uree protejat\ cu descompunere lent\). A doua a fost cu 101 kg/ha s.a. N (220 kg/ha uree protejat\ cu descompunere lent\), urmat\ de erbicidare cu Adengo 465 SC (0,35 l/ha) [i un tratament cu insecticid Inazuma (0,2 kg/ha). Recoltatul a fost f\cut pe 25 octombrie. Densitatea la recoltare era de 70.000 plante/ha< umiditatea de 15%. La irigat, produc]ia a fost de 15.819 kg/ha, cu hibridul DKC5830 (FAO 450-

490), la un volum de precipita]ii de 245 mm/mp în perioada ianuarie - august 2023, suplimenta]i de o norm\ de irigare de 115 mm/mp. Suprafa]a pe care s-a ob]inut produc]ia a fost de 24,1 ha. Planta premerg\toare a fost tot porumb. Terenul a fost arat, discuit, iar sem\natul (90.000 plante/ha) a fost f\cut pe 31 martie 2023. Nu s-au folosit complexe la sem\nat. Fertilizarea start s-a f\cut cu 200 kg/ ha Azotat de amoniu. :n vegeta]ie a mai ad\ugat 300 kg/ ha Azotat de amoniu, urmat\ de o fertilizare foliar\ cu lichid Mikrovit Zinc 1,5 l/ha, o erbicidare cu Adengo 465 SC (0,35 l/ha), una cu Simba 100 SC (1 l/ha) ¡ Radial Extra (1 l/ha) [i dou\ tratamente cu insecticidul Faster 10 EC 0,2 l/ha. Data recolt\rii> 28 septembrie 2023, la o umiditate de 13,3%. Detalii în reportajul din ferma Isolde Farms, pe care îl pute]i citi în paginile 30-31.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Rom=nia, principalul importator de produse agricole din Ucraina România, China [i Turcia au fost anul trecut principalii importatori de produse agricole din Ucraina. România a fost pe primul loc, aducând produse în valoare de 2,875 miliarde de dolari. Ponderea în exporturile de produse agricole ucrainene s-a situat la 13%.

Continu\ importurile f\r\ taxe din Ucraina Comisia European\ a propus, oficial, reînnoirea suspend\rii taxelor de import [i a cotelor la exporturile ucrainene c\tre UE pentru înc\ un an. M\sura ar urma s\ fie înso]it\ de “consolidarea protec]iei produselor

Pe locul doi a fost China, care a importat din Ucraina de 2,22 miliarde de dolari. Spre deosebire de 2022, volumele de importuri de produse agricole din Ucraina ale Chinei au urcat cu 18%. Ponderea sa în exporturile de produse agricole ucrainene s-a situat la 10%. Pe locul trei a fost Turcia, care a importat din Ucraina de 1,994 miliarde de dolari. Ponderea sa în exporturile de produse agricole ucrainene s-a situat la 9%. Pe patru, Polonia cu o valoare a importurilor de 1,797 miliarde de dolari. Clasamentul continu\ doar cu state europene (cu o singur\ excep]ie, Egiptul, aflat pe locul 7). - Spania (1,765 miliarde de dolari), - }\rile de Jos (1,274 miliardedolari), - Egipt (1,066 miliarde de dolari), - Italia (1,045 miliarde de dolari), - Germania (862 milioane dolari) - Ungaria (471 milioane de dolari). Interesant este c\, cel pu]in statistic, exporturile de produse agricole ale Ucrainei în statele membre UE au sc\zut cu 4% în 2023, comparativ cu 2022, totalizând 12,6 miliarde de dolari. Statele din Africa au importat produse agricole ucrainene de 1,6 miliarde de dolari anul trecut, reprezentând 7,2% din exporturile de produse agricole ucrainene.

agricole sensibile din UE”. Din p\cate, pe lista produselor sensibile sunt doar carnea de pas\re, ou\le [i zah\rul. Pentru acestea s-a prev\zut ”o frân\ de urgen]\ care ar stabiliza importurile la volumele medii de import în 2022 [i 2023”. Frâna va consta în reintroducerea taxelor de import la cele trei produse. Comisia a propus [i reînnoirea cu înc\ un an a suspend\rii tuturor taxelor la importurile moldovene[ti de ro[ii, usturoi, struguri de mas\, mere, cire[e, prune [i suc de struguri. Propunerile urmeaz\ s\ fie discute de Parlamentul European [i de Consiliul Uniunii Europene.

Robert VERESS

Produc]ie-record de cereale în anul 2023 Organiza]ia pentru Alimenta]ie [i Agricultur\ a ONU (FAO) a majorat cu 13,2 milioane de tone estimarea produc]iei globale de cereale din anul 2023, care va ajunge la 2,836 milioane de tone, un record absolut. Cre[terea se datoreaz\ în special produc]iei mai mari de porumb, de[i a crescut [i recolta de grâu [i orz la nivel mondial. Produc]ia de cereale furajere, care este acum estimat\ la 1,523 milioane de tone, a fost [i ea cea mai mare din istorie, pe fondul condi]iilor favorabile din Canada, China, SUA sau Turcia. Recolta modest\ de orez din sezonul trecut din China a redus totalul global pân\ la 524,6 milioane de tone, dar a fost în mod surprinz\tor

compensat\ par]ial de rezultatele record ob]inute de fermierii din unele state mai mici, printre care Nepal, Guineea sau Mali. Consumul global de cereale a crescut [i el cu 1,2% în 2023, pân\ la 2.822 milioane de tone, datorit\ achizi]iilor mai mari de furaje din Uniunea European\, SUA [i Australia. Cât despre stocurile totale la nivel mondial, FAO le estimeaz\ la 895 milioane de tone, o cre[tere anual\ de 2,6%, în timp ce comer]ul cu cereale din sezonul precedent a ajuns la 480 milioane de tone, cu 3,7 milioane de tone mai mult fa]\ de anul 2022.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 5/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Rusia [i Kazahstan negociaz\ un acord feroviar Rusia [i Kazahstanul negociaz\ reducerea mutual\ a tarifelor de transport pe calea ferat\ pentru produsele de export. În timp ce Kazahstan vrea s\ exporte c\rbune [i minereuri spre Europa la pre]uri mai mici, ru[ii sunt interesa]i s\ livreze mai u[or cereale în statele din Asia Central\. Guvernul kazah a refuzat îns\ în mod repetat în ultimii ani s\ scad\ tarifele de transport pentru cerealele ruse[ti, pentru a-[i men]ine competitive exporturile.

Egiptul construie[te silozuri suplimentare Cairo î[i propune s\ investeasc\ în acest an 145,6 milioane de dolari în construc]ia a [ase silozuri noi de cereale, cu o capacitate total\ de depozitare de 420.000 de tone. Agen]ia de Dezvoltare din Fran]a va finan]a proiectul cu 61,5 milioane de dolari, în timp ce contribu]ia statului egiptean este de 84,1 milioane de dolari. Cel mai mare importator de grâu din lume vrea s\ m\reasc\ în urm\torii trei ani capacitatea silozurilor din ]ar\ cu cel pu]in 2,5 milioane de tone.

O amend\ de 2 milioane de dolari pentru reclam\ mincinoas\ Produc\torul japonez Kubota a acceptat s\ pl\teasc\ o amend\ de 2 milioane de dolari într-un proces civil din statul american Texas, pentru c\ a vândut piese de schimb din import cu eticheta “Produs în SUA”. În plus, compania s-a angajat s\ nu mai foloseasc\ aceast\ etichet\ pân\ când nu va putea demonstra originea produselor. Kubota sus]ine c\ a cooperat deschis cu procurorii americani [i c\ va implementa un nou sistem de etichetare.

Bani pentru registrele genealogice Pe 31 ianuarie, Ministerul Agriculturii a publicat, în dezbatere public\, un proiect de hot\râre privind finan]area registrelor genealogice ]inute de asocia]iile profesionale.

chema de ajutor de stat va primi în 2024 o finan]are de 228.000.000 de lei credite de angajament, respectiv 161.864.000 lei credite bugetare. Banii sunt at=t pentru întocmirea [i men]inerea registrelor genealogice, c=t [i pentru testele ;n vederea determin\rii calit\]ii genetice sau a randamentului genetic al [eptelului. Asocia]iile care au animale de reproduc]ie primesc max. 228.000.000 de lei credite de angajament, din care 70.680.000 lei pentru vaci, bivoli]e, porci [i cai [i 157.320.000 lei pentru oi [i capre, respectiv 161.864.000 lei credite bugetare, din care 50.178.000 lei pentru pentru vaci, bivoli]e, porci [i cai [i 111.686.000 lei pentru oi [i capre. Banii se aloc\ de la bugetul de stat, prin APIA, în urma cererilor depuse de asocia]ii.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat sunt indirect cresc\torii de animale. Ace[tia beneficiaz\ de serviciile asocia]iilor acreditare, iar apoi acestea î[i deconteaz\ cheltuielile pe cap de animal, a precizat Florinel Bârc\, director general al Agen]iei Na]ionale de Zootehnie. Se vor pl\ti 60 de lei pentru vaci, bivoli]e [i cai, 35 de lei pentru oi [i capre, 100 de lei pentru porci. Pentru testele efectuate pe cap de animal pentru determinarea calit\]ii genetice sau a randamentului genetic se acord\ sumele urm\toare> maxim 140 lei pentru vacile de lapte< 60 lei pentru vacile de carne [i bivoli]e< 35 de lei pentru oi [i capre, pentru lapte sau pentru carne< 30 de lei pentru testarea performan]elor produc]iei de lân\, pentru rasele cu lân\ fin\< 6 lei în cazul test\rii performan]elor produc]iei de pielicele. Statul acoper\ integral cheltuielile pentru întocmirea [i men]inerea registrelor genealogice, iar cele efectuate de ter]i pentru determinarea calit\]ii genetice sau a randamentului genetic al [eptelului sunt acoperite în procent de maxim 70%. Restul de 30% pl\tesc fermierii.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 5/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Fermierii italieni preg\tesc asediul Romei Fermierii italieni se preg\tesc s\ blocheze centrul Romei cu tractoarele lor, dup\ exemplul agricultorilor germani care au reu[it s\ întrerup\ activitatea pe aeroportul din Frankfurt. În jur de 150 de tractoare s-au adunat în localitatea Orte, la aproximativ o or\ de capital\, iar convoiul ar putea ajunge în curând în Ora[ul Etern. “Agricultura italian\ s-a trezit. Este un moment istoric, oamenii care s-au adunat aici fac istorie. Pentru prima dat\, fermierii s-au unit sub un singur steag, cel al Italiei”, spune protestatarul Felice Antonio Monfeli. Fermierii solicit\ de mai multe zile negocieri directe cu guvernul condus de Giorgia Meloni, dar nu au primit pân\ acum nici un r\spuns.

Profitul Agricol 5/2024

Protestele au luat amploare [i în Grecia, unde mii de fermieri s-au adunat în centrul ora[ului Salonic pentru a solicita majorarea subven]iilor, de[i premierul Kyriakos Mitsotakis a anun]at deja unele m\suri de sus]inere, cu investi]ii de peste un miliard de euro. “Nu mai avem mâncare nici pentru noi, ne risc\m via]a. Vrem s\ st\m pe terenurile noastre, nu s\ fim for]a]i s\ emigr\m”, a declarat Kostas Tzelas, pre[edintele asocia]iei agricole Karditsa. În timpul protestului, fermierii din regiunea Thessalia au aruncat pe str\zile ora[ului mari cantit\]i de nuci [i mere alterate în urma catastrofelor naturale care au lovit provincia în acest an.

Drago[ B|LDESCU

Traderii for]ez\ trecerea prin Canalul Suez Marii exportatori de cereale încearc\ s\ for]eze companiile de transport maritim s\ schimbe clauzele contractuale [i s\ foloseasc\ ruta mai scurt\ spre Asia care trece prin Canalul Suez. Mai multe companii de transport au renun]at în ultimele luni la traseul prin Suez [i Marea Ro[ie, preferând ruta mult mai lung\ care ocole[te Africa pe la Capul Bunei Speran]e, dup\ ce rebelii Houthi din Yemen [i-au intensificat atacurile cu drone [i rachete asupra navelor comerciale. Michael Boduroglu, proprietarul companiei Allseas Marine cu sediul la Atena, spune c\ exportatorii de cereale îi cer acum s\ elimine din contracte o clauz\ de for]\ major\ în caz de r\zboi. "Pentru un armator, este un risc enorm s\ accep]i asta. Ce s-ar întâmpla dac\ începe un r\zboi activ [i toate navele comerciale pot fi atacate? R\spunderea este uria[\”, explic\ Boduroglu. Avoca]ii comercian]ilor de cereale sus]in îns\ c\ situa]ia din largul coastelor Yemenului nu este suficient de grav\ pentru a justifica schimbarea traseului normal. Ei spun c\ importatorii pot refuza plata livr\rilor care ajung cu întârziere, iar clien]ii lor au dreptul s\ dea în judecat\ companiile de transport pentru a-[i recupera pierderile.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Australienii salveaz\ un brand de lactate falimentat de chinezi Produc\torii de lactate din regiunea Perth [i-au unit for]ele pentru a revitaliza un brand local, dup\ ce proprietarii chinezi au oprit produc]ia. Compania Margaret Rivers, care producea brânz\ [i iaurt din anul 1966, era controlat\ de conglomeratul chinez Bright Foods, dar [i-a închis por]ile în luna septembrie. Fermierii locali au fondat o companie nou\ [i au reu[it s\ cumpere brandul, iar produsele Mar garet Rivers vor reveni în curând pe rafturile magazinelor.

Produc\torii ru[i de carne de pui cer subven]ii masive Uniunea Produc\torilor de Carne de Pui din Rusia a solicitat un sprijin financiar masiv din partea guvernului, pentru a cre[te produc]ia de carne [i ou\ a[a cum a cerut public pre[edintele Vladimir Putin. Organiza]ia vrea ca statul s\ acopere par]ial investi]iile directe în construc]ia sau renovarea fermelor de pui, s\ subven]ioneze dezvoltarea infrastructurii [i s\ creasc\ limita maxim\ a creditelor cu dobânzi preferen]iale de la 6,8 milioane de dolari la 15 milioane de dolari. În plus, produc\torii vor ca adaosul comercial la ou\ s\ fie stabilit prin lege la cel mult 10%.

China autorizeaz\ importul de grâu din Argentina Guvernul chinez a permis pentru prima dat\ importul de grâu din Argentina, dup\ negocierea unui protocol în acest sens la sfâr[itul anului trecut. Statul sud-american este un exportator tradi]ional de cereale, dar nu a avut pân\ acum acces la pia]a chinez\, principalul cump\r\tor al grâului produs de fermierii locali fiind Brazilia.

Furia agriculturii a lovit [i Bruxelles-ul Fermierii belgieni au adus sute de tractoare în Pia]a Luxemburg din centrul capitalei Bruxelles, pentru a protesta contra politicii agricole a UE. Protestul a avut loc chiar înainte de un summit important al liderilor UE, iar fermierii furio[i au cerut ca vocea lor s\ nu mai fie ignorat\. EI au incendiat balo]i de fân [i cauciucuri, în timp ce for]ele de ordine au intervenit cu tunuri de ap\ pentru a stinge focurile [i pentru a-l împiedica pe un protestatar s\ taie un copac în fa]a cl\dirii Parlamentului European. Dup\ mai multe s\pt\mâni de proteste pe întreg continentul, politicienii europeni prezen]i la summit

s-au dovedit receptivi la solicit\rile agricultorilor. Pre[edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anun]at c\ un plan de reducere a birocra]iei, care le va permite fermierilor s\ petreac\ mai mult timp pe câmp [i mai pu]in în birouri, va fi prezentat pân\ la sfâr[itul acestei luni. Majoritatea liderilor UE au anun]at [i c\ nu vor aproba tratatul de liberschimb negociat cu grupul Mercosur, dac\ importurile de alimente din America de Sud nu vor respecta standardele din agricultura european\, o alt\ revendicare-cheie a fermierilor protestatari.

{i fermierii francezi renun]\ la proteste Cele mai mari organiza]ii ale fermierilor din Fran]a au anun]at suspendarea protestelor, dup\ noile concesii ale guvernului de la Paris. Printre m\surile promise se num\r\ acordarea unor subven]ii anuale cu o valoare total\ de 150 de milioane de dolari pentru cresc\torii de animale [i interzicerea importului de alimente tratate cu thiacloprid, un pesticid din familia neonicotinoidelor care este deja interzis în Fran]a. Premierul a promis [i c\ Fran]a nu va mai impune de acum reglement\ri agricole mai stricte ca cele ale Uniunii Europene [i se va opune în continuare tratatului de liber-schimb pe care UE îl negociaz\ cu blocul Mercosur. Separat, ministrul Agriculturii, Marc Fesneau, a anun]at crearea unui

fond cu un buget ini]ial de 2 miliarde de euro care va acorda credite avantajoase tinerilor care vor s\ devin\ fermieri. Programul na]ional al Fran]ei pentru reducerea utiliz\rii pesticidelor va fi momentan suspendat. Bruno Le Maire, ministrul Finan]elor, s-a angajat [i el s\ controleze marile magazine alimentare din ]ar\, pentru a se asigura c\ respect\ legea care le oblig\ s\ cumpere alimentele produse de fermieri la un pre] corect.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 5/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ind influen]at de concuren]a grâului rusesc [i de cererea mic\ pe pia]a interna]ional\.

Grâu România

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 245 dolari/ton\ (1.127 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 209 euro/t (Ÿ) 1.045 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024. Pre]ul grâului a sc\zut moderat în aceast\ s\pt\mân\, fi-

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 237 dolari/ton\ (1.090 lei). A crescut cu 3

dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 202 euro/ton\ (1.010 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în martie 2024 este de 186 euro/t (930 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 234 euro/ton\ (1.170 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de deschiderea licita]iilor.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre]uri - FOB, Argentina

Cota]ii - Bursa din Chicago

Mar Apr Mai

Cota]ii - Burse din Fran]a

Mar Apr Mai

Porumb România FOB Constan]a 177 euro/t (Ÿ) 885 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în martie 2024, este de 171 euro/ton\ (855 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 198 dolari/ton\ (911 lei). A

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 179 euro/ton\ (895 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\.

Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t Mar Apr Mai

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 175 173 176 176 176 179 177 180 180 180 182 180 183 183 183

Pre]uri - FOB, Argentina Mar Apr

$/t

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 205 202 205 206 205 206 203 206 207 197

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna martie 2024, a fost de 207 euro/t (1.035 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 208 euro/t (1.040 lei). A sc\zut cu $/t 29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 220 218 222 218 220 224 221 226 222 223 226 223 227 224 225

Cota]ii - Bursa din Kansas

avut o cre[tere de 6 dolari/ton\.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

$/t 29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 230 227 231 228 228 230 227 231 227 227 229 226 229 226 225

sa Pontivy a fost de 180 euro/ton\ (900 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 176 euro/ton\ (880 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t 29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 234 234 234 234 237 236 236 236 237 237 237 238 238 240 236 euro/t

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 Rouen 210 209 210 207 208 Dunquerque 211 209 210 207 208 Pallice 210 210 210 207 209 Creil FOB 207 206 207 204 204 Moselle FOB 207 206 205 202 202 Rouen FOB 237 235 236 233 234

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 184 euro/ton\ (920 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOBport a fost de 205 dolari/ton\ (943 lei). Nu a avut nici o modificare de pre].

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre]ul porumbului la burCota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 180 179 178 176 174 180 180 180 178 176 190 189 188 186 184 Bordeaux FOB 185 184 183 181 179 Pontivy 185 185 184 182 180 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 5/2024

S\pt\mâna 29 ianuarie - 2 februarie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 467 dolari/ton\ (2.148 lei). A sc\zut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 407.100 tone, Egipt 153.000 tone, Mexic 127.000 tone, Spania 66.400 tone [i Japonia 52.100 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 444 438 447 449 442 446 442 451 452 445 449 446 454 456 449

Mar Apr Mai

Orz

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor, pe 2 februarie 2024, a fost de 394 dolari/ton\ (1.812 lei). A sc\zut cu 36 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 398 dolari/ton\ (1.831 lei). A înregistrat o cre[tere de 14 dolari/ton\. Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mar Apr Mai

29.01 30.01 1.034 1.004 1.047 1.018 1.051 1.025

$/t

31.01 01.02 02.02 1.014 1.014 1.005 1.026 1.026 1.016 1.032 1.032 1.021

Cota]ii FOB - Fran]a

euro/t

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 Rouen 188 187 187 184 186 Dunquerque 188 187 187 184 186 Pontivy 189 188 188 185 187 Orz bere: Creil** 207 206 206 203 205 Moselle** 180 179 179 176 178

România FOB Constan]a 171 euro/t (Ÿ) 855 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024.

re, FOB-Moselle, a închis la 178 euro/ton\ (890 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 186 euro/ton\ (930 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\. Pre]ul orzului pentru be-

Australia> pentru livrare în martie 2024, pre]ul orzului furajer este 232 dolari/ton\ (1.067 lei). A crescut cu 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rapi¡å

euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 423 euro/ton\ (2.115 lei). A sc\zut cu 13 euro/ton\.

Pre]uri

29.01- 2.02.2024

La bursa Rouen pre]ul a fost de 426 euro/ton\ (2.115 lei). A avut o sc\dere de 13

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 423 euro/ton\ (2.115 lei). A Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 Rouen 436 426 424 428 423 Dunquerque 436 426 424 428 423 Moselle 436 426 424 428 423

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Mar Apr

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 384 390 400 405 398 386 389 397 401 393

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 405 euro/t (2.025 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a 29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 Dieppe 405 405 405 405 405

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Mar

euro/t

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 790 785 762 762 762

Mar Apr

chiderea licita]iilor, pe 2 februarie 2024, a fost de 762 euro/ton\ (3.810 lei). A sc\zut cu 28 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2024, este 375 euro/t (1.875 lei). A sc\zut cu 28 de euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2024, este 440 euro/t (2.200 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

sc\zut tot cu 13 euro/ton\.

Sorg

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Pre]uri - FOB, Golful Mexic Mar Apr

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 285 285 285 285 270 285 285 285 285 270

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 615 613 605 605 601 620 619 612 613 609 623 622 616 617 613

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

245 dolari/t

Profitul Agricol 5/2024

-1

198 dolari/t

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 270 dolari/ton\ (1.242 lei). A sc\zut cu 15 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Mar Apr Mai

$/t

29.01 30.01 31.01 01.02 02.02 430 424 433 401 394 426 420 429 401 394

467 dolari/t

-3

270 dolari/t

- 15 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de floarea-soarelui Principalele ]\ri produc\toare. Total> 55,5 milioane tone

La nivel mondial, produc]ia de floarea-soarelui este prognozat\ anali[tii din cadrul Departamentului Agriculturii din SUA la 55,5 milioane tone, în cre[tere cu 3 milioane tone fa]\ de anul trecut. Marii produc\tori sunt> Rusia> 17 milioane tone< Ucraina> 14,5 milioane tone< UE> 10,2 milioane tone< Argentina> 4,1 milioane tone< China> 2,2 milioane tone< Turcia> 1,5 milioane tone. Consumul mondial este prognozat în cre[tere cu aproape 1 milion de tone fa]\ de anul trecut [i va ajunge la 56 milioane tone. Marii consumatori sunt> Rusia (17 milioane tone), Ucraina (14,3 milioane tone), UE (10 milioane tone), Argentina (4,2 milioane tone). La importatori avem Turcia, cu 0,8 milioane, [i UE, cu 0,5 milioane tone. Stocurile mondiale vor sc\dea la 16

3 milioane tone, fa]\ de 4 milioane tone în 2022/23.

La importatori avem UE (2,3 milioane tone) [i Turcia (1,2 mil. tone).

Ulei de floarea-soarelui

{roturi

Produc]ia mondial\ va ajunge la 22 milioane tone, mai mare cu 0,2 mil. tone fa]\ de cea din 2022/23. }\rile mari produc\toare sunt> Rusia (7 milioane tone)< Ucraina (6 milioane tone)< UE (3,8 milioane tone)< Argentina (1,6 milioane tone)< Turcia (1 milion de tone). Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 1 mil. de tone mai mare în acest an, la 20,5 milioane tone. }\rile mari consumatoare sunt> UE (5,3 milioane tone)< Rusia (2,5 milioane tone)< Ucraina (1,4 milioane tone). Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,7 milioane tone), Rusia (4,3 milioane tone), Argentina (1 mil. de tone), Turcia (1 mil. de tone) [i UE (0,8 milioane tone).

Produc]ia mondial\ de [roturi de floarea-soarelui este prognozat\ s\ ajung\ la 23 milioane tone, în cre[tere cu 0,1 milioane tone fa]\ de anul trecut. }\rile mari produc\toare sunt> Rusia (6,8 milioane tone)< Ucraina (6 milioane tone)< UE (4,9 milioane tone)< Argentina (1,6 milioane tone)< Turcia (1,2 milioane tone). Consumul mondial de [roturi de floarea-soarelui este prognozat la 23 milioane de tone. }\rile mari consumatoare sunt> UE (7 milioane tone)< Rusia (4 mil. tone)< Turcia (2,2 mil. tone)< Ucraina (1,3 mil. tone). Stocurile finale vor fi de 1,7 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 5/2024

Pre]uri [i pie]e Produc]iile mondiale în anul de pia]\ 2023/2024 Produc]ia de cereale este prognozat\ s\ ating\ 2.812 milioane tone, cu 64 milioane tone mai mare fa]\ de cea din 2022/23. Produc]ia de cereale furajere va fi de 1.514 milioane tone, cu 68 mil. tone mai mare fa]\ de anul trecut. Produc]ia de orez va fi 513 milioane de tone, egal\ cu cea de anul trecut. Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 4,6 milioane tone mai mult ca în 2022/23. Produc]ia de orz se a[teapt\ s\ fie de 143 milioane tone, mai mic\ cu 9 milioane tone fa]\ de cea din 2022/23. Semin]ele oleaginoase vor fi în jur de 660 milioane tone, cu 26 milioane mai mult fa]\ de 2022/23. Produc]ia de soia va ajunge la 399 milioane tone, cu 23,5 milioane mai mare decât în 2022/23. Produc]ia de rapi]\ este apreciat\ la 87 milioane tone, cu 1,8 milioane tone mai mic\ fa]\ de 2022/23. Floarea-soarelui va ajunge la 55,4 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone fa]\ de cea din 2022/23. Produc]ia de arahide este estimat\ la 50,4 milioane tone, egal\ cu cea din 2022/23. Produc]ia de bumbac fibr\ va fi de 113 milioane tone, în sc\dere cu 2 milioane tone. Estim\rile de mai sus au fost f\cute de USDA [i se bazeaz\ pe datele de produc]ie disponibile pân\ pe 12 ianuarie 2024.

87 milioane tone de rapi]\ Produc]ia mondial\ de rapi]\ este estimat\ în aceast\ lun\ în sc\dere cu 1,8 milioane tone [i va ajunge la 87 milioane tone. Marii produc\tori de rapi]\ sunt> - UE (20,5 milioane tone, mai mult cu 0,4 mil. tone)< - Canada (18,8 milioane tone, mai mult cu 0,1 milioane tone)< - China (15,4 milioane tone)< - India (11,7 milioane tone). Principalii consumatori> - UE (25,2 milioane tone)< - China (19,3 milioane tone)< - India (11,5 milioane tone)< - Canada (11 milioane tone)< - Japonia (2 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,6 milioane tone. }\ri importatoare> - UE (5,3 milioane tone)< - China (3,4 milioane tone)< - Japonia (2 milioane tone). Stocurile de semin]e de rapi]\ vor fi de 7,3 milioane tone, mai mici cu 0,5 milioane tone ca anul trecut.

{roturi Produc]ia mondial\ de [roturi din rapi]\ pentru 2023/24 este evaluat\ la 48 milioane tone, mai mare cu 1 mil. tone fa]\ de 2022/23. Primii 5 mari produc\tori de [roturi sunt> - UE (14 milioane tone)< - China (11 milioane tone)< - India (6 milioane tone)< - Canada (6 milioane tone)< - Japonia (1,2 milioane tone).

Cel mai mare exportator de [roturi este Canada, cu 5,3 milioane tone. La importatori avem China, cu 2 milioane tone. Cei mai mari consumatori sunt> UE (14 milioane tone), China (13 milioane tone), India (4,7 milioane tone), Japonia (1,2 milioane tone). Stocurile mondiale de [roturi din semin]e de rapi]\ sunt estimate la 1,5 milioane tone.

Ulei Produc]ia mondial\ de ulei de rapi]\ este prognozat\ la 33,3 milioane tone. Cei mai mari produc\tori sunt> - UE (10,2 milioane tone)< - China (7,3 milioane tone)< - India (4,3 milioane tone)< - Canada (3,8 milioane tone). }\rile consumatoare sunt> UE (10 milioane tone), China (8,6 milioane tone), India (4 milioane tone) [i Canada (1 milion de tone). Stocurile mondiale de ulei de rapi]\ ajung la 3,5 milioane tone.

pagini de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 5/2024

CULTURI

VEGETALE Mas Seeds construie[te un hub de cercetare la Belciugatele Mas Seeds construie[te cel mai mare hub de cercetare din re]ea la Belciugatele, în jude]ul C\l\ra[i, nu departe de Bucure[ti. Acesta va fi axat pe floarea-soarelui [i porumb.

copul companiei franceze este înt\rirea sectorul de cercetare agricol\. Alte dou\ huburi Mas Seeds se afl\ în Fran]a [i în Ucraina. În România, se va investi foarte mult pe partea de analize. Deja a fost achizi]ionat un RMN utilizat în studierea uleiului [i acidului oleic. E un aspect foarte important al dezvolt\rii hubului, iar investi]ia va cânt\ri mult. De asemenea, vor fi înfiin]ate mai multe suprafe]e agricole experimentale necesare în selec]ia materialul genetic. “Asta ne bucur\, fiindc\ vom avea mai multe obiecte de cercetare [i vrem s\ ajungem pe primul loc în selectare”, a spus Lise Grimoux. La Belciugatele, vor fi organizate vizite de cercetare pentru speciali[tii din întreaga re]ea pentru ca s\ poat\ vedea ceea ce exist\ în România. Astfel, vor fi înfiin]ate 130 de hectare unde se vor face cercet\ri pentru

Profitul Agricol 5/2024

Lise Grimoux [i Raul Bukfeges

“

Primul hub din grupul Mas Seeds se afl\ acum în România. Suntem mândri, c\ci un asemenea obiectiv se construia de obicei în Fran]a. Asta înseamn\ c\ avem o echip\ de cercetare foarte bun\ aici. Avem chimi[ti forma]i înc\ din 2006.” Lise Grimoux, responsabil key account

“

combaterea diferitelor boli [i d\un\tori la porumb [i floarea-soarelui pentru România [i Bulgaria. “Pentru a se vedea reac]ia hibrizilor trebuie s\ facem test\ri în locuri care

exist\ bolile [i d\un\torii respectivi în câmp pentru a testa rezisten]a plantelor în condi]ii specifice”, a explicat Raul Bukfeges. Problema este c\ în zona de vest nu prea exist\ o presiune prea mare de boli [i d\un\tori la floarea-soarelui, dar în zona de sud este foarte ridicat\ pe aceast\ cultur\. Marile probleme sunt cu lupoaia orobanche cumana [i cu mana. “Nu vom [ti niciodat\ dac\ un hibrid de floare sau porumb este rezistent la o boal\ sau alta dac\ îl vom testa în zona de vest. De aceea trebuie s\ test\m plantele acolo unde domin\ anumite boli, în partea de sud”, a ad\ugat Raul Bukfeges.

Gheorghe MIRON 19

CULTURI VEGETALE

Covoarele vegetale

în viziunea fermierilor cu experien]\ în utilizarea lor Unul dintre subiectele predilecte de discu]ii în cadrul conferin]ei Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului (TOPS), organizat\ recent, de Profitul Agricol, în jude]ul Vaslui, au fost covoarele vegetale. Acestea fac parte integrant\ din tehnologia no-till [i sunt recomandate [i în procesul de trecere de la minimum till la no-till. Prin urmare, pe m\sur\ ce aceste tehnologii câ[tig\ teren, în special în regiunile mai secetoase, se extinde [i utilizarea covoarelor vegetale, mai ales c\ sunt recompensate [i cu certificate de carbon. Iar acum, cu derogarea de la pârloag\ (GAEC 8) ini]iat\ de Fran]a, culturile de acoperire par s\ se deta[eze ca “tema anului” în agricultur\.

ac\ propunerea Fran]ei, adoptat\ de Comisia European\, va primi votul favorabil al statelor membre, pentru fermierii europeni urmeaz\ o alegere, în multe cazuri deloc u[oar\, între 4% teren l\sat pârloag\ [i 7% covoare vegetale/culturi proteice f\r\ tratamente fitosanitare. Interdic]ia de folosire a produselor de protec]ie a plantelor pune probleme serioase. În primul rând, asta înseamn\, implicit, c\ nu pot fi desfiin]ate culturile de acoperire cu erbicid total (glifosat). R\mâne

varianta distrugerii mecanice [i încorpor\rii în sol. Dar ce se poate face la no-till, unde nu unt permise lucr\rile mecanice? R\spunsurile la aceste întreb\ri în articolul semnat de Horia H\lm\jan, în pag. 26. Pe de alt\ parte, covoarele vegetale necesit\ investi]ii. Se justific\ aceste cheltuieli suplimentare? Principala cheltuial\ pare a fi cea cu s\mân]a. Iar dup\ unii, cei 30-40 de lei/ha se recupereaz\, cu prisosin]\. Cu condi]ia s\ [tii ce/cât/cum/când s\ faci. Covoarele vegetale par ceva banal. Îns\, în realitate, sunt o tehnologie aparte, care necesit\ mult\ aten]ie [i pricepere.

Dan Hurduc (Evel-H Vaslui, 2.200 ha) are ferma în centrul jude]ului Vaslui, unde precipita]iile sunt, de regul\, foarte s\r\c\cioase, situate în intervalul 200 - 400 de l/mp anual. Pe lâng\ diferen]ele anuale intervin [i cele microzonale> “Ferma mea are o lungime de maxim 7 kilometri [i am diferen]e de 200 de litri pe acest interval”. Ferma Evel-H se afl\ în plin\ tranzi]ie de la minim till la no-till, iar Hurduc folose[te covoare vegetale pe 70% din suprafa]\, producându-[i semin]ele necesare, pentru a limita costurile. “Nu am mare expertiz\ în culturile de acoperire, ca s\ pot confirma c\ în

urma lor avem produc]ii mai mari sau mai mici. Dar, în cei doi ani de când le folosesc, am v\zut c\ terenul î[i p\streaz\ umiditatea acolo unde am avut cultur\ de acoperire. Eram fixat pe ideea c\ o cultur\ de acoperire îmi va sec\tui solul de umiditate. Dar am constatat c\ lucrurile stau pe dos. Sigur c\ nu e totul perfect, c\ facem gre[eli. Dar aceste conferin]e sunt tocmai ca s\ facem gre[eli cât mai pu]ine, s\ înv\]\m de la cei mai experimenta]i”.

Nicolae {erban ({erban Grup Bac\u, 15.000 ha) lucreaz\ 7.500 de ha, în Vaslui, integral no till. Este adeptul amestecurilor în covoarele vegetale. Admite c\ ar prefera lupinul, dar achizi]ionând s\mân]a necesar\ nu sar încadra în bugetul maxim de 3.000 de lei/ha (costuri directe, în care include toate inputurile, toate repara]iile, salariile, arenda). “Trebuie folosit\ s\mân]\ ieftin\, specii care s\ aib\ [i ni[te r\d\cini pivotante, s\ mai m\nânce [i ni[te azot din atmosfer\. Se poate folosi mu[tar, care e ieftin [i se dezvolt\ foarte repede, ni[te maz\re de la un vecin care n-a g\sit s-o vând\ [i î]i face un pre] bun, ni[te sorg, care e [i F acela ieftin. {i sigur va da plus

Robert VERESS Profitul Agricol 5/2024

CULTURI VEGETALE de produc]ie fa]\ de terenul l\sat liber de la recoltare [i pân\ în prim\var\”. {erban atrage aten]ia c\ sem\natul culturilor de acoperire trebuie realizat odat\ cu recoltatul. “Când ai b\gat combina la recoltat, trebuie s\ ai în urm\ sem\n\toarea. Dac\ pui mu[tar, rapi]\, orzoaic\ în p\mânt, pe 1 iulie, în urma combinei, f\r\ s\ preg\te[ti p\mântul, nu se poate s\ nu vin\ m\car o ploaie [i s\ nu r\sar\. Dac\ iese apoi costrei, dai cu glifosat la final de august [i tot ai ni[te plante crescute. Dou\ luni, cu maxim de c\ldur\, de soare, de lungime a zilei, ai ni[te plante care umbresc solul. Apoi, dup\ glifosat, pentru sol orice r\d\cin\ e bun\, inclusiv cea de costrei, dac\ costreiul e mort”.

Marius Botea ([eful fermelor Holde Agri, 17.000 ha în patru jude]e) spune c\, în experien]a sa, culturile de acoperire s-au dovedit p\guboase. “Oriunde am avut cultur\ verde, respectiv mu[tar cu maz\re, porumbul a crescut foarte greu. Unde am avut minimum till, porumbul a crescut dublu”. Botea a admis, îns\, c\ nu a sem\nat direct în covorul vegetal, ci mai înainte a realizat o lucrare de încorporare cu discul. În stilul s\u plastic, {erban i-a atras aten]ia c\ aici a fost eroarea> “Nu suntem pe aceea[i lungime de und\. Nu e[ti complet credincios. La no-till uit\ de disc, d\ cu glifosat. L\sa]i p\mântul în pace. Sem\na]i cultura din prim\var\ între buruieni culcate jos”. Botea a continuat spunând c\ ar fi încercat s\ semene direct, îns\ condi]iile anului nu au permis acest lucru. “Prim\vara am avut destul de multe precipita]ii. Slabe cantitativ, dar dese. 22

Culturile de acoperire aveau 30-40 cm [i în fiecare s\pt\mân\ mai cre[teau 10 cm. Când, în final, am putut intra la sem\nat, era p\dure...”. În replic\, {erban l-a asigurat c\ nu a folosit soiurile de maz\re potrivite pentru o cultur\ de acoperire. L-a sf\tuit s\ foloseasc\ maz\re de prim\var\, mu[tar sau lupin.

Theodor Ichim (Unigrains Trading Constan]a, 3.000 ha) explic\ ce se întâmpl\ atunci când covoarele vegetale sunt discuite. “În primii 10 cm lucra]i cu discul, solul e amestecat cu resturi vegetale [i plin de aer. Porumbul se chinuie s\-[i dezvolte r\d\cinile pân\ ajunge în sol compact. De aceea, discuitul face mai r\u [i decât ar\tura în aceast\ situa]ie”. Ichim este adeptul covorului vegetal cu mu[tar. “Am o parcel\ cu mu[tar [i în fiecare an folosesc s\mân]a produs\ acolo ca s\-mi acop\r terenurile. La mine, la Chirnogeni, din aprilie [i pân\ în octombrie, nu prea vedem ploaie. Dar dac\ vine o avers\ pe var\, am s\mân]a de mu[tar aruncat\ pe teren. R\sare [i acoper\ tot. Iar la umbra mu[tarului, care [i p\streaz\ urma de umiditate în sol, microorganismele mele î[i fac treaba”.

Alt fermier care a împ\rt\[it experien]e mai pu]in pl\cute cu covoarele vegetale este Tiberiu Stan (Evi Blossom Ia[i, 1.600 ha).

Derogarea francez\, în procedur\ accelerat\ Cu Parisul asediat de tractoarele fermierilor, nu i-a fost foarte greu pre[edintelui francez Emmanuel Macron s\ o conving\ pe pre[edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s\ accepte flexibilizarea GAEC 8, pe care o respinsese anterior. Astfel, miercuri, 31 ianuarie, Comisia a anun]at c\ [i-a însu[it propunerea Fran]ei ca, în 2024, alternativ la p\strarea unui procent de 4% pentru terenuri neproductive, fermierii s\ aib\ posibilitatea de a aloca 7% din suprafa]\ pentru culturi proteice sau/[i covoare vegetale, f\r\ a se folosi produse de protec]ie a plantelor. Propunerea a fost trimis\ tot miercuri statelor membre, urmând s\ fie votat\ de acestea “în zilele urm\toare” (am citat din comunicatul oficial) într-o [edin]\ de comitologie. Odat\ votat\, derogarea se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2024. Statele membre care doresc s\ aplice derogarea la nivel na]ional trebuie s\ notifice Comisia în termen de 15 zile. De notat aici c\, în Consiliul AgriFish din 20 noiembrie 2023, când ministrul francez al Agriculturii a prezentat în premier\ aceast\ variant\ de derogare la GAEC 8, România, prin ministrul Florin Barbu, a fost printre pu]inele state care s-au opus, insistând pentru o derogare complet\ de la aplicarea GAEC 7 (rota]ia culturilor) [i GAEC 8. “De zece ani folosesc culturi de acoperire. Din cei zece ani, au r\s\rit în doar doi ani. În rest, nu au avut mas\ vegetativ\ ca s\ acopere solul. Am avut mai multe discu]ii cu reprezentantul USDA care se ocup\ de culturi de acoperire în toat\ America. L-am întrebat care este regimul pluviometric la care recomand\ folosirea culturilor de acoperire. R\spunsul s\u e minim 450 de litri pe metru p\trat”. Nicolae {erban a insistat c\ nu are 450 de l/mp în Vaslui [i totu[i nu d\ gre[ cu culturile de acoperire. Acestea Profitul Agricol 5/2024

CULTURI VEGETALE r\sar [i acoper\ solul, dac\ sunt sem\nate imediat dup\ recoltare. Stan a mai punctat c\ o alt\ piedic\ pentru reu[ita covoarelor vegetale este costreiul, o buruian\ problematic\ în ferma sa.

Andrei Bra[ovean (director tehnic Frizon Vrancea, 4.500 ha) a prezentat o posibil\ solu]ie împotriva costreiului> “{i noi suntem într-o zon\ cu mult costrei. Lucr\m minim till, adic\ distrugem resturile vegetale cu o lucrare la 2-3 cm. Anul trecut, dup\ grâu, odat\ cu dezmiri[titul, cu APV am pus mu[tar, care a crescut exploziv. Pe 400 de ha nu a existat nicio problem\ cu costreiul, adic\ s\ ajung\ la maturitate [i s\ formeze semin]e. Mu[tarul acoper\ foarte bine terenul [i nu mai permite altor plante s\ se dezvolte. Am f\cut un test cu un mix [i singurele plante care au supravie]uit au fost mu[tarul [i ridichea, fiindc\ au cre[tere rapid\ [i luxuriant\. Celelalte plante au murit, fiind umbrite”. Pentru a trece la nivelul urm\tor, s-a achizi]ionat o sem\n\toare de 18 m pentru p\ioase, cu care se vor putea înfiin]a [i covoare vegetale, în condi]ii optime. “Folosim covoare pe toat\ suprafa]a. Mu[tar sau ridiche. Ridichea doar pe cele 1.700 ha irigate. S\mân]a neo producem singuri. A[adar, costurile sunt relativ mici, dac\ faci aceast\ lucrare odat\ cu dezmiri[titul. Dar consider c\ mai avem pân\ s\ facem covoare foarte performante”. Bra[ovean a prezentat beneficiile uluitoare ale covorului vegetal cu ridiche, dar [i dezavantajele> “Ridichea scarific\ solul [i î]i ofer\ posibilitatea, chiar [i la irigat, s\ semeni Profitul Agricol 5/2024

mult mai devreme. Pentru c\ frunzele se descompun foarte rapid, r\mân g\uri în sol cu diametrul de 4-5 cm [i cu adâncimea de 20-30 cm. Prin acele g\uri intr\ aerul [i razele soarelui. Astfel, solul se înc\lze[te mult mai repede. Problema este c\ ar trebui inclus în asolament grâu la irigat, fiindc\ nu se poate face covor de ridiche dup\ porumb sau soia. Am testat covorul de ridiche [i la neirigat, în 2019, cu rezultate foarte bune. Dar ridichea consum\ mult\ ap\ [i poate reprezenta un dezavantaj dac\ anul urm\tor nu vor fi precipita]ii”.

R\zvan Avram (Green Agro Vrancea, 3.600 ha) testeaz\ covoarele vegetale de mai mul]i ani, cu rezultate amestecate. “La neirigat am avut [i situa]ii în care covorul vegetal ne-a absorbit aproape toat\ apa [i cultura a r\s\rit greu. Iar ast\-var\ am sem\nat covoare vegetale care au pierit imediat dup\ r\s\rire”.

Cristian Stoica (ferma La Bunici, jude]ul Ia[i, 450 ha) spune c\, dup\ mai mul]i ani de teste, a început s\ aib\ succes cu covoarele vegetale, din momentul când a început s\ acorde mai mult\ importan]\ sem\natului. “Am ajuns s\ avem, anual, 60-70% din suprafa]\ cu culturi de acoperire. Am testat mai multe specii, diverse amestecuri. Sunt rezultate bune cu m\z\riche, ridiche, mu[tar, chiar [i cu rapi]\, secar\, ov\z. Încerc\m s\ g\sim varianta cea mai sustenabil\ economic, s\ ne producem singuri s\mân]a”. Folosind covoarele vegetale, Stoica a reu[it s\ reduc\ eroziunea solului [i nu a mai avut parte de episoade ca cel din 2018, când vântul i-a dislocat efectiv 50 de ha de grâu, cu stratul cel mai fertil de sol, ducându-le la sute de metri, pe o p\[une. Caut\ solu]ii s\ înfiin]eze covoarele chiar mai devreme de recoltat, pentru a evita insuccesul din cauza temperaturilor prea mari din timpul verii. “Iau în calcul s\ sem\n rapi]\ sau alt\ specie cu semin]e mici, cu drona, înainte de recoltatul grâului”.

Reac]ii la derogarea francez\ R\zvan Avram> “Am luat în calcul, pentru terenul pârloag\, marginile de câmp. Cu to]ii avem un metru de pe care nu recolt\m nimic sau prea pu]in. Acestea vor constitui suprafe]ele mele neproductive”. Dan Hurduc> “În zonele secetoase, ca s\ cultiv\m culturi proteice, cheltuim mai mult. Deci e mai u[or s\ l\s\m 5% pârloag\”.

Teodor Ichim> “Propunerea de a se cultiva 7% cu oleaginoase mie mi se pare extraordinar de rezonabil\ [i de bun-sim]. Este op]iunea noastr\ s\ l\s\m pârloag\ sau nu, dac\ vom cultiva sau nu. Pân\ la urm\, e un calcul economic. Dar v\ propun s\ lua]i în considerare n\utul, care are capacitatea s\-[i opreasc\ sau s\-[i reduc\ dezvoltarea când nu are ap\, iar atunci când vine apa, s\ î[i reia vegeta]ia. Eu îl cultiv cu succes de foarte mult timp”. 23

CULTURI VEGETALE

P\[ind cu grij\

pe covoarele vegetale dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

În managementul integrat al produc]iei vegetale, utilizarea culturilor de acoperire, numite [i covoare vegetale sau culturi intermediare, este o practic\ ce poate fi inclus\ în mai multe sisteme de produc]ie durabile, în special în cele biologice [i conservative. Din ce în ce mai multe rezultate [tiin]ifice validate în condi]ii de produc]ie au convins fermierii (mai ales pe cei care folosesc tehnologiile no-till) c\ se pot înregistra sporuri de produc]ie chiar din primii ani de folosire corect\ a covoarelor vegetale. l Diferitele culturi de acoperire au diferite beneficii [i dezavantaje pentru agricultur\ [i mediu. l Unele reduc bolile [i nematozii din sol, altele inhib\ buruienile, altele îmbun\t\]esc infiltrarea apei [i altele atrag polenizatorii [i insectele benefice. l Dac\ solul este s\rac în azot, se aleg culturile de acoperire care fixeaz\ azotul din aer, cum ar fi leguminoasele. Pentru decompactarea biologic\ a solurilor pot fi utilizate secara [i ridichea. l Reduc evaporarea apei prin mic[orarea expunerii directe a solului la lumina soarelui. l Îmbun\t\]esc infiltra]ia apei deoarece sistemele lor radiculare creeaz\ canale în sol, permi]ând apei s\ p\trund\ mai eficient, reducând scurgerea [i crescând disponibilitatea apei pentru culturi. l R\d\cinile ac]ioneaz\ uneori ca un burete, absorbind excesul de ap\ în perioadele ploioase [i eliberând-o încet în perioadele de secet\, reglând eficient nivelul de umiditate. Prin utilizarea culturilor de acoperire se îmbun\t\]e[te eficien]a utiliz\rii 26

apei, se pot reduce cerin]ele de irigare [i pot atenua efectele secetei, promovând în cele din urm\ practicile agricole durabile. Covorul vegetal are multe beneficii pentru agricultur\ [i mediu, dar poate avea [i unele dezavantaje sau probleme dac\ nu este gestionat corect. Dar sunt [i lucruri care pot merge prost cu covorul vegetal.

Contaminarea culturii urm\toare. Unele specii de covor vegetal, cum ar fi rapi]a, mu[tarul sau secara, pot produce semin]e care vor germina în cultura urm\toare [i pot deveni buruieni greu de controlat. Secara, trifoiul sau lucerna pot produce semin]e care r\mân viabile în sol pentru mai mul]i ani [i pot germina în culturile urm\toare.

Sem\nat necorespunz\tor, prea devreme, prea târziu, prea adânc, superficial, cu densitate prea mare sau prea mic\ sau dac\ nu este un contact bun între semin]e [i sol, procentul de r\s\rire este mic, iar c=mpul este neuniform. De asemenea, dac\ nu este umiditate suficient\ sau temperatur\ adecvat\, r\s\rirea [i uniformitatea culturii pot fi afectate.

G\zduirea insectelor [i a bolilor. Unele specii de covor vegetal, cum ar fi rapi]a, mu[tarul sau secara, pot fi gazde pentru insecte sau boli care vor afecta cultura urm\toare.

Supravie]uirea nedorit\ peste iarn\, mai ales ;n cele blânde, a speciilor anuale de prim\var\ (mu[tarul, ridichea, m\z\richea), ceea ce duce la competi]ie cu cultura principal\. Înfundarea ]evilor de drenaj. Unele specii de covor vegetal, cum ar fi ridichea, au r\d\cini adânci [i groase care pot penetra ]evile de drenaj [i pot cauza bloc\ri sau scurgeri.

Alelopatia. Secara, ov\zul sau mu[tarul pot produce substan]e chimice care vor inhiba germinarea sau cre[terea culturii urm\toare. Managementul resturilor vegetale. Unele specii de covor vegetal, cum ar fi secara, trifoiul sau lucerna, pot produce o cantitate mare de biomas\ care poate fi greu încorporat\, descompus\ [i poate afecta sem\natul culturii principale. Dar aceste lucruri negative nu trebuie s\ fie o fr=n\ ;n alegerea unei tehnologii profitabile.

Profitul Agricol 5/2024

CULTURI VEGETALE

Recomand\rile Alcedo pentru 2024 Vineri, 2 februarie, la Corbeanca, în fa]a a aproximativ 100 de fermieri, Vicen]iu Cremeneanu, fermier consultant Alcedo, a prezentat portofoliul de solu]ii iscusite al companiei pentru anul 2024.

in pleiada de oferte, ce acoper\ efectiv tot spectrul necesarului agricol, ne vom opri la solu]iile economicoase, având în vedere condi]iile dificile din acest an, precum [i la nout\]ile anului. Cremeneanu a început prin a pleda pentru erbicidarea în preemergen]\ la culturile de pr\[itoare, ar\tând c\ postemergen]a poate fi tardiv\. “Am v\zut c\ în multe ferme a început fertilizarea. Este o eroare> mai întâi trebuie realizat\ erbicidarea!”. Pentru premergen]\, o solu]ie pu]in costisitoare sunt erbicidele cu S-metolaclor (Tender, Silba [i Lumax în oferta Alcedo), îns\ acestea este ultimul sezon în care pot fi legal folosite, dreptul de comercializare [i utilizare urmând a expira pe 23 iulie 2024. “R\mân alternative, dar toate au deasupra sabia lui Damocles. P\cat c\ doar fermierii francezi au avut revendicarea ca Uniunea European\ s\ reduc\ ritmul retragerii de pe pia]\ a unor substan]e de protec]ie a plantelor. În ritmul actual, f\r\ a fi disponibile solu]ii alternative, risc\m s\ avem probleme mari prin sc\derea randamentelor [i a competitivit\]ii”. Cremeneanu le sugereaz\ fermierilor s\ reintroduc\ în tehnologie erbicidele hormonale precum Ceredin Forte [i Vector, fostul Mustang. “Sunt ieftine, eficace [i pot înlocui, pentru un an, sulfonilureicele, mai 28

scumpe. Trebuie doar aten]ie s\ nu fie aplicate dup\ stadiul de [ase frunze. Vector este omologat [i la p\ioase. Urmeaz\ o perioad\ bun\ pentru erbicidare, cu minime de 7-8 grade, produsul fiind activ de la 5 grade în sus. Se poate folosi în combina]ie cu un produs precum Rival Ultra, care combate buruienile monocotiledonate, din faza de 3 frunze ale cerealelor p\ioase pân\ la apari]ia complet\ a frunzei stindard”. La floarea-soarelui, prin folosirea în preemergen]\ a pachetului Tender cu Proman (cu vechea, dar înc\ potenta substan]\ activ\ metobromuron), se pot face economii mari, fiindc\, mai ales dac\ solul este reav\n, se elimin\ necesitatea erbicid\rii în postemergen]\. Din nou o solu]ie convenabil\, de data aceasta pentru cultura grâului, este Dicopur M (sare de dimetilamin\) împotriva dicotilelor anuale [i perene. O noutate e fungicidul Fortuna Max, cu azoxistrobin. Omologat pentru mai multe culturi, inclusiv porumb, p\ioase, rapi]\.

Vicen]iu Cremeneanu

“Recomand aplicarea cu un alt fungicid pe baz\ de protioconazol sau tebuconazol (Zizan, Salvator)”. Alt\ noutate e insecticidul Faster Magnum, cu o formulare concentrat\ de cipermetrin, pentru cultura rapi]ei (combate Meligethes, g\rg\ri]a p\tat\ [i g\rg\ri]a semin]elor). Alcedo propune peste 150 de pachete tehnologice, unele cu reduceri de peste 40%, cum e pachetul Tonale ¡ Ceredin Forte, care are un pre] de list\ de 397 de lei/ha ¡ TVA, dar un pre] special de 229,90 lei/ha ¡ TVA. Cremeneanu a pledat pentru solu]ii de agricultur\ sustenabil\ [i a folosit puterea exemplului. “Adeseori, dup\ un set complet de analize, prin serviciul My Alcedo Soil, se poate reduce doza de fertilizare, f\r\ pierderi de randament. Inclusiv în ferma noastr\, dup\ aplicare amendamentelor calcaroase pentru cre[terea pH, care era u[or acid, am constatat c\ nu aveam nevoie de fosfor [i azot în cantit\]ile planificate. Cheltuielile noastre nu dep\[esc 1.000 de euro/ha. Ma[inile [i utilajele sunt de mult amortizate. Le între]inem cu grij\, a[a c\ avem cheltuielile indirecte mici. Adun\m toate subven]iile, inclusiv cei 120 de euro/ha pentru Pachetul 4 Agro Mediu - adic\ între dou\ culturi de porumb punem maz\re. Nu mai ar\m de 10 ani. Facem lucr\ri minime inclusiv la culturile de prim\var\, sem\nat direct al rapi]ei în miri[tea de grâu, cu sem\n\tori second hand, folosim covoare vegetale cu s\mân]\ produs\ de noi (mu[tar, maz\re, ov\z). Am f\cut auditul carbonului [i a rezultat c\ stoc\m 700 de kg de carbon/ha. Urmeaz\ s\ ne înscriem într-un program de carbon. V\ semnalez c\ inclusiv b\ncile vor avea tot mai multe oferte mai avantajoase pentru fermele care practic\ agricultura sustenabil\”.

Robert VERESS Profitul Agricol 5/2024

CULTURI VEGETALE

Câ[tig\torul Porumbului de Aur la irigat nu a folosit complexe Concursul “Porumbul de Aur”, edi]ia 2023, are câ[tig\tor, la irigat, cu 15.819 kg/ha, ferma Isolde Farms, din M\ce[u de Jos, jude]ul Dolj. De comun acord, patronul afacerii, britanicul Charles Ashby, [i [eful de ferm\, francezul Regis Lemaire, au eliminat complexele din re]eta de fertilizare pentru anul agricol 2022-2023, folosind exclusiv azotoase. Au avut succes, cu produc]ii foarte mari, raportate la mediile na]ionale, chiar [i la cele din fermele comerciale. De pild\, produc]ia medie la porumb irigat a fost 14,5 t/ha, pe 1.250 ha, cu aceea[i tehnologie folosit\ în sola înscris\ în concurs.

nstalat de 15 ani în România, Ashby provine dintr-o familie de agricultori canadieni, tradi]ie pe care o p\streaz\ [i fiul s\u, administrator al unei ferme în Anglia. La rândul ei, sora lui Ashby face tot agricultur\, dar în Australia... Britanicul [i-a ales strategic pozi]ia fermei> pe malul Dun\rii, într-o zon\ în care sistemul de iriga]ii este func]ional, iar terenul neirigabil este pe malul apei, cu pânza freatic\ sus. A început în 2008, cu 650 de ha, [i a ajuns acum la 8.200 ha, dintre care circa 3.000 ha în proprietate. Isolde Farms performeaz\ în agricultura româneasc\, cu produc]ii de top la mai toate culturile, poate mai pu]in la grâu, unde nu sare de 7 t/ha. Cu trei ani în urm\, Ashby l-a racolat pe Regis Lemaire (51 de ani), naturalizat în România din 2007. I-a asigurat locuin]\, la Cârna (nu departe de M\ce[u de Jos). În vârst\ de 24 de ani [i [colit în România, fiul lui Lemaire administreaz\ cea mai recent\ (2022) achizi]ie a lui Ashby> o ferm\ de 1.200 de ha pe Insula Ostrovu Mare, în Mehedin]i, aproape de Por]ile de Fier 2. Ferma respectiv\ este în conversie de la ecologic la conven]ional. “Produc]iile sunt proaste la ecologic. Acolo e mult\ ambrozie, dificil de comb\tut mecanic. Dac\ mai [i plou\ mult prim\vara, cum s-a întâmplat anul trecut, [i nu se poate intra la pr\[it, e

dezastru!”, explic\ Regis Lemaire. Francezul a impus câteva schimb\ri strategice în ferm\. În primul rând, cu aplica]ia FieldView s-au colectat informa]iile de la recoltare, din ultimii trei ani, realizânduse h\r]ile de produc]ie. În baza acestora, de anul acesta, sem\natul [i recoltatul se vor face, în toat\ ferma, cu rat\ variabil\. Anul trecut s-a sem\nat cu densitate de 92.000 de plante/ha, la irigat, 80.000/ha la neirigat, în lunca Dun\rii (“în balt\”, spune Lemaire). Anul acesta vor fi sole în care densitatea va urca la 100.000 de plante/ha, altele în care va fi de doar 72.000/ha. {i la îngr\[\minte vor fi schimb\ri spectaculoase. Judecând în doz\ de azotat de amoniu, dac\ anul trecut sau aplicat 500 de kg/ha, cu rat\ variabil\ s-ar fi aplicat între 300 [i 600 de kg. Reducând cantitatea total\, produc]ia în unele sole va cre[te. “Vom participa cu aceea[i sol\ la concursul de anul viitor [i sunt încrez\tor c\ ne vom dep\[i recordul. Îns\, evident, vom folosi [i complexe (ceea ce va cre[te cheltuiala). Cu strategia de anul trecut (f\r\ complexe) am limitat cheltuielile totale la 1.100 de euro/ha, la porumb. La alte culturi, f\r\ iriga]ii [i fertilizare mai pu]in\, evident c\ [i costurile au fost mai mici”. În al doilea rând, cre[te suprafa]a irigat\ [i se optimizeaz\ iriga]iile. În

2023 se irigau 1.800 ha, în 2024 vor fi 2.200 ha. Iar irigarea se va face cu pivo]i, nu cu liniare, ca pân\ acum. În plus, manevrarea liniarelor se va face cu ATVuri, în loc de tractoare, [i cu un num\r redus de operatori. Sunt în derulare înc\ patru proiecte pentru extinderea suprafe]elor irigate. Se vor monta senzori de ap\ [i temperatur\, iar informa]iile agregate de sta]iile meteo vor determina operarea instala]iilor de irigat. În al treilea rând, pentru evitarea ar[i]ei în epoca de polenizare, nu se mai folosesc hibrizi tardivi. “Am înlocuit hibrizii din grupele FAO 480, chiar 500 la neirigat [i 580 la irigat, cu hibrizi semitimpurii, FAO 350, maxim 400, la neirigat, respectiv 490 la irigat. Folosim genetic\ Bayer, Corteva, Mas Seeds. Sem\n\m cât de repede ne permit condi]iile. Anul trecut am început sem\natul la 24 martie [i am terminat în [ase zile. Hibrizii mai timProfitul Agricol 5/2024

“Problema agriculturii române[ti e c\ mul]i de]in\tori de terenuri se bazeaz\ prea mult pe subven]ii. Agricultura trebuie gândit\ ca o afacere care trebuie s\ produc\ bani. Terenul trebuie s\ produc\ bani.” Regis Lemaire purii m\ ajut\ s\ limitez costurile de uscare. Nu am niciun interes s\ recoltez cu umiditate de 20-25%. Cu ace[ti hibrizi, am reu[it s\ recolt\m [i la umiditate de 11%”. Hibrizii semitardivi îi permit [i s\ recolteze mai devreme, eliberând solul pentru cultura urm\toare. În al patrulea rând, a introdus rapi]a în asolament, cu succes. Anul trecut suprafa]a cu porumb a fost de 1.350 ha, dintre care 1.250 ha irigate. Suprafa]a global\ a fost mai mic\ decât de obicei. Lemaire a preferat s\ cultive mai mult\ floarea-soarelui la neirigat, de[i poten]ialul zonei nu e foarte bun, pentru a face economii la fertilizare [i pentru a întrerupe monocultura porumbului. Anul acesta, suprafa]a cu porumb va reveni la 1.980 ha. Un factor limitativ serios la porumb este Tanymecus. “Chiar dac\ trat\m semin]ele cu neonicotinoide, avem Profitul Agricol 5/2024

mereu atac de Tanymecus [i trebuie s\ intervenim [i în vegeta]ie. F\r\ tratament s\mân]\ ar trebui s\ ie[im în câmp în fiecare zi, cu insecticide de contact. În Fran]a se analizeaz\ acum reintroducerea neonicotinoidelor”. Structura culturilor este> grâu, orz, rapi]\, porumb, floarea-soarelui, soia. Propor]ia e de 50% / 50% între culturile de prim\var\ [i cele de var\. Lemaire folose[te culturi de acoperire strict acolo unde i se impune acest lucru. Nu este adeptul lor. “Covor vegetal e foarte complicat în România. Mor plantele când e c\ldur\ mare. Agronomic sunt convins de utilitatea lor, dar nu se justific\ financiar. Am pus [i noi maz\re pe 10% din suprafa]\, dup\ grâu. Sem\nat\ direct. Dup\ opt s\pt\mâni, am distruso [i am sem\nat. Pentru mine, asta este o prostie. Nu este ceva relevant (profitabil). Mai bine l\s\m 5% nelucrat, având oricum sole cu b\ltiri. Având iriga]ii, nu ar fi o problem\ nici s\ aleg 7% fixatoare de azot, dar op]iunea ar fi soia. România nu este o ]ar\ de maz\re, este de soia. În Fran]a se fac lejer 5-6 tone. Aici nu se poate. Am încercat [i n\ut, dar nu merge. În medie, pe cinci ani, nu po]i face profit”. Tehnologia de preg\tire pentru sem\nat> minim till la culturile de

toamn\, conven]ional (plug sau scarificare) la culturile de prim\var\. “În septembrie 2023 am înfiin]at 710 ha de rapi]\ [i cred c\ vom întoarce 100-150 ha, r\s\rite mai târziu. Sem\natul rapi]ei la începutul lunii august nu mi se pare rentabil, fiindc\ trebuie folosite apoi prea multe tratamente. La fel [i sem\natul cerealelor în septembrie - l-am decalat cu o lun\ pentru a limita pagubele cauzate de viroze. Am investit într-o sem\n\toare mai mare, care ne permite s\ sem\n\m cu o s\pt\mân\ mai târziu (decât epoca optim\). Grâul [i orzul, sem\nate în octombrie, arat\ foarte bine”. Produc]iile medii ale anului trecut> grâu 6,2 t/ha, orz 7,9 t/ha, rapi]\ 4,2 t/ha, porumb 9,5 t/ha, floare 2,6 t/ha, soia 4,68 t/ha. Toate culturile, mai pu]in grâul, au generat profit cu dou\ cifre. Având o capacitate de depozitare de 37.000 de tone, dintre care 30.000 la baza M\ce[u de Jos [i 7.000 de tone la Bechet, Isolde Farms valorific\ produc]iile (proprii [i pe cele achizi]ionate de la fermieri din zon\) pe toat\ durata anului, limitând pierderile cauzate de c\derile de pre]uri.

Robert VERESS 31

CULTURI VEGETALE

Datorit\ modului de ac]iune diferit al substan]elor active componente, riscul ca buruienile sensibile s\ dezvolte rezisten]\ la acest produs este minim. Pe lâng\ efectul sinergic, utilizarea erbicidului Provalia ofer\ [i alte dou\ avantaje majore. Produsul înglobeaz\ tehnologia inovatoare LQM, care optimizeaz\ efectele tratamentului [i cre[te durata de ac]iune a produsului în cultur\. Beneficiile oferite de aceast\ tehnologie sunt> l Concentrarea solu]iei pulverizate c\tre suprafa]a foliar\ (reducerea driftului prin optimizarea dimensiunii pic\turilor) l Îmbun\t\]irea reten]iei solu]iei pe frunze, o rat\ de acoperire m\rit\ 32

Volbur\ (Convolvulus arvensis)

l Cre[terea gradului de penetrare a solu]iei în plante, pentru poten]area ac]iunii celor trei substan]e active.

Un al doilea avantaj este formularea OD (micro-încapsulare), care asigur\ repartizarea uniform\ a solu]iei de tratat pe frunz\, cu o reten]ie foarte bun\. Drept urmare, produsul este translocat în plant\ c\tre vârfurile de cre[tere în câteva ore de la efectuarea tratamentului, blocând diviziunea celular\ [i oprind, astfel, dezvoltarea plantelor d\un\toare. Dup\ 10 zile buruienile sensibile prezint\ cloroze [i se necrozeaz\, iar moartea lor survine într-un interval de 15 - 25 de zile. Utilizarea erbicidului Provalia manifest\ efecte de lung\ durat\, dar nu impune restric]ii pentru culturile care urmeaz\ în rota]ie. Produsul este foarte selectiv cu plantele de cultur\ [i prezint\ un interval larg de aplicare în postemergen]\> de la stadiul de 2 frunze pân\ la apari]ia frunzei stindard (BBCH 12 - 39). Doza recomandat\ este de 0,5 - 1 l/ha. Spectrul de combatere al Provalia include buruieni dicotiledonate anuale [i perene problem\ în culturile de ce-

Veronica spp.

foto: alamy

Provalia prezint\ o formulare de ultim\ genera]ie, a c\rui ac]iune se bazeaz\ pe combina]ia a 3 substan]e active sistemice, foarte performante> fluroxipir 135 g/l, tifensulfuron metil 30g/l [i metsulfuron metil 5g/l. Fluroxipir este o auxin\ sintetic\< acumularea acesteia în ]esuturi perturb\ dezvoltarea buruienilor, oprindule din cre[tere. Tifensulfuron - metil se absoarbe prin r\d\cini [i inhib\ diviziunea celular\ la nivelul l\starilor [i r\d\cinilor tinere, stopând dezvoltarea buruienilor. Metsulfuron metil, din clasa erbicidelor sulfonilureice, se absoarbe foliar [i radicular, afectând diviziunea celular\ în meristemele de cre[tere, blocând evolu]ia buruienilor.

foto: dreamstime

Speciali[tii Kwizda Agro România recomand\ erbicidul Provalia, care se diferen]iaz\ de alte produse din pia]\ prin faptul c\ manifest\ un caracter foarte agresiv împotriva buruienilor, mai ales în stadii avansate de vegeta]ie al acestora (cre[tere activ\> 2-6 frunze).

Turi]a (Galium aparine)

foto: dreamstime

Controlul buruienilor-problem\ la cereale p\ioase

reale p\ioase de prim\var\ [i de toamn\, printre care volbura, turi]a [i veronica. Volbura (Convolvulus arvensis), foarte des întâlnit\ în solele din România, poate conduce la sc\deri de produc]ie de 20-80% (cazul cerealelor). Volbura se ca]\r\ pe tulpinile plantelor de cultur\, pe care le sugrum\, [i împiedic\ recoltarea mecanizat\. Din cauza con]inutului de alcaloizi, scade calitatea culturii [i, atunci când este consumat\ ca furaj, produce probleme intestinale la cai. Turi]a (Galium aparine) este o buruian\ foarte competitiv\, care poate sufoca plantele de grâu, afectându-le fotosinteza [i provocându-le c\derea, [i care împiedic\ recoltarea mecanizat\, conducând la sc\derea calitativ\ a produc]iei, deoarece genereaz\ un num\r mare de impurit\]i. Veronica spp. este o buruian\ relevant\ din punct de vedere economic. Se dezvolt\ foarte mult în condi]iile aprovizion\rii culturii cu azot [i poate supravie]ui peste iarn\. În condi]ii prielnice, poate înregistra un ritm mult mai rapid de dezvoltare comparativ cu plantele de cultur\. Profitul Agricol 5/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mihai Cani[ag - Ferm\ de vaci Charolais deasupra Pojorâtei P\[unea lui Mihai Cani[ag [i toat\ averea lui, agonisit\ prin munc\ grea, de genera]ii la rând, se afl\ în Suceava, deasupra Pojorâtei. De jos, vacile lui parc\ merg spre cer. De sus, po]i s\ vezi Rar\ul [i Pietrele Doamnei, Muncelul, M\gura, Adam [i Eva... Cani[ag are 80 de vaci matc\ [i cump\r\ tauri din zona Dornelor, unde exist\ un nucleu din Fran]a. Toat\ vara, vacile lui stau cu vi]eii pe o p\[une de 40 de hectare. Nu mai primesc nimic în afar\ de iarb\.

ara trecut\ a fost umed\ la Pojorâta, a crescut bine fânul, dar spre toamn\ a venit seceta [i aici. P\[unea era aproape uscat\ în octombrie. Dar fermierul nu are voie s\ fac\ supraîns\mân]area p\[unii. APIA face controale peisagistice [i i-ar t\ia subven]ia dac\ nu p\streaz\ flora originar\. Subven]ia de 100 de euro pe vac\ pentru p\[une este o gur\ de oxigen pentru el, dar Cani[ag crede c\ ar fi [i mai bine dac\ Ministerul Agriculturii ar acorda subven]ia de 1.800 de euro pentru junincile p\strate în ferm\, a[a cum a promis ini]ial ministrul Florin Barbu. “Chiar dac\ nu a[ cre[te efectivele, m-ar determina m\car s\ men]in num\rul lor. Deocamdat\, inten]ionez s\ reduc efectivele, pentru c\ for]\ de munc\ nu prea este”.

În 1989, erau peste 3.000 de vaci în Pojorâta. Acum, au mai r\mas doar 800. Popula]ia îmb\trâne[te [i mul]i tineri au plecat în str\in\tate. “Noroc c\ noi lucr\m în familie, altfel nu am putea rezista”. Cani[ag are doi feciori care lucreaz\ al\turi de mama lor în ferm\. L-a angajat pe fiul mai mic ca [ef de ferm\. Îl cointereseaz\ financiar ca s\ r\mân\ acas\. “Avem dou\ tractoare, unul de 80 CP din Belarus. Tractorul Belarus e mai complicat, mai greoi, nu are vitezele ca orice tractor, ca s\ mearg\ cursiv, are 8 viteze, fiecare în alt plan, trebuie s\ le înve]i pe de rost. Are [i reductor cu trei trepte. Emilian, b\iatul meu, se descurc\. El este [i inginer zootehnist la Herghelia Lucina. Î[i face timp s\ ne ajute”. Îl bate gândul s\ instaleze panouri fotovoltaice, mai ales c\ Ministerul Agriculturii acord\ sprijin în acest sens. Consum\ mult\ energie electric\ la abator, la carmangerie, pentru stocarea produselor. Pl\te[te uneori 3.000 de lei pe lun\ numai pentru curentul electric. Costurile unei asemenea instala]ii se ridic\ la 30.000 de euro, prea mult pentru puterile unei ferme de familie, iar bateriile pentru stocare sunt foarte scumpe. I-ar trebui 50-60 de baterii. Un vecin a cump\rat pentru un container de frig un palet de baterii, de dimensiunea unui metru cub. Cânt\reau toate 4 tone. P\[unea fertilizat\ natural de vaci este parcelat\ pentru a l\sa iarba s\ creasc\ la loc. Fermierul are doar grij\ s\ mute gardul electric. Vacile fat\ în perioada martie aprilie. În mai le scoate la p\[une [i urm\re[te care vi]ei evolueaz\ bine. Când vine toamna, Mihai Cani[ag

“alege” vi]eii, adic\ îi separ\ de mamele lor pentru în]\rcare. Dac\ un vi]el a evoluat prost, cresc\torul deduce c\ vaca nu a avut suficient lapte [i o sacrific\. Asocia]ia face cânt\riri de dou\ ori pe an. Dac\ f\t\rile ar fi grupate în tot efectivul de vaci în perioada martie-iunie, controlul s-ar efectua o singur\ dat\, în toamn\. Majoritatea f\t\rilor au loc prim\vara, dar exist\ [i excep]ii [i atunci cânt\ririle se fac de dou\ ori pe an. Iarna, vacile stau în grajd [i primesc o ra]ie mai pu]in diversificat\> fân la discre]ie pân\ fat\, apoi le adaug\ porumb de siloz, cump\rat de la fermierii din vale la pre] mare. Se bucur\ c\ sau mai ieftinit boabele. “Nu lucr\m cu ucrainenii. Mi-am format o rela]ie cu prieteni din vale, care cultiv\ 80-100 de hectare”, spune Mihai Cani[ag. Pentru finisarea t\ura[ilor [i a vacilor de reform\, nu aplic\ o ra]ie special\. Prefer\ s\ r\mân\ pe fân pentru a ob]ine o carne natural\ [i s\n\toas\. “Nu vrem s\ le umfl\m”. Când vine ursul, Charolaisele lui se adun\ cerc în jurul vi]eilor [i fac urât, iar fiara se sperie de mugete [i pleac\. “Nici eu, st\pânul lor, nu am curajul s\ m\ apropii de ele atunci...”.

Închiderea cercului Mihai Cani[ag î[i taie singur animalele, tot el preg\te[te [i re]etele. Aproape jum\tate din produsele lui se vând la M\lini, satul lui Nicolae Labi[. Dar vinde [i la Bucure[ti, unei clientele selecte, cu care se mândre[te. În mod normal, sacrific\ o vac\ sau dou\ pe lun\ în micul lui abator. În preajma s\rb\torilor, taie mai multe pentru c\ este cerere mai mare. Taie Profitul Agricol 5/2024

Mihai Cani[ag

numai animale din propria ferm\. Nu cump\r\ de la nimeni. Nu vrea s\ ri[te nimic. Are punct de sacrificare la nivelul fermei. “Verific mai întâi toate animalele, care au poten]ial, care au r\mas gestante, care nu, care are probleme. Am cerere a[a de mare, încât nu am ce procesa. Facem pastram\, trei feluri de salamuri, cârna]i, cabanos. Din Charolaise [i din carne de porc. Este nevoie de pu]in\ gr\sime de porc. Carnea de vit\ e prea macr\.”

În cursul evalu\rii genetice, fermierul urm\re[te f\t\rile u[oare, nu vrea s\ aib\ necazuri cu distociile, dar sporul mediu zilnic al vi]eilor este foarte important. Acum are un taur f\r\ coarne, cu un cap foarte mic, produs al geneticii franceze, ceea ce este un mare avantaj, fiindc\ nu mai este nevoit s\-l ecorneze. Desigur, pentru turi[ti, un taur cu coarne este mai frumos... Când am ajuns eu la ferm\, Mihai Cani[ag [i Dumitru Grigorean s\rb\toreau 15 ani de când s-au apucat de

Stabilirea indicelui de selec]ie Asocia]ia Cresc\torilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR) are un soft care îi ajut\ pe cresc\tori s\ evite consangvinizarea. “Avem eviden]a tuturor taurilor folosi]i la mont\ în fermele noastre. Avem controlul absolut asupra reproduc]iei. Dup\ ce se face evaluarea genetic\, noi select\m cele mai performante vaci. De aceea, am adus [i material seminal congelat din Fran]a. Am ales cei mai valoro[i tauri de-acolo din rasele Charolaise [i Limousin. Urm\rim atent u[urin]a la f\tare. Folosim aceste paiete pentru cele mai bune femele, a[a cum au rezultat în urma evalu\rii genetice. Colabor\m în acest sens cu profesorul Horia Profitul Agricol 5/2024

Grosu, director general la IBNA Balote[ti, pentru estimarea valorii de ameliorare la rasele Charolais [i Limousin. Noi furniz\m datele primare, ei le prelucreaz\. Ne trimit evaluarea genetic\ pentru produc]ia de carne, evaluarea genetic\ pentru reproduc]ie [i valoarea de ameliorare total\, care este format\ din 70% valoare de ameliorare pe produc]ia de carne [i 30% valoare de ameliorare pentru u[urin]a la f\tare. Totalul este indicele de selec]ie”, spune Costel }\ran, director executiv la ACBCR. Vacile de carne se testeaz\ indirect pentru cantitatea de lapte prin verificarea sporului zilnic, la care ajunge vi]elul sugar.

cre[terea vacilor Charolais. “Am fost amândoi în Fran]a [i a[a am început. În jude]ul Suceava, singurul care cre[tea vaci Charolais era Constantin Prodaniuc, pe-atunci primar în comuna Moara Vorniceni, dar el a renun]at între timp”, spune Grigorean. “Dac\ domnul ministru nu ne mai d\ 100 de euro pe hectarul de p\[une, sar putea s\ nu mai r\mânem nici noi...”, adaug\ Mihai Cani[ag.

Viorel PATRICHI “Ca s\ cuprindem to]i vi]eii în controlul performan]elor, trebuie s\ facem minim dou\ cânt\riri pe an”. Asocia]ia nu are capacitatea s\ separe t\ura[ii pentru îngr\[are dup\ ce au fost în]\rca]i. "S\ mai construie[ti acum alt ad\post c\ poate, cândva, afacerea va cre[te, este foarte greu. Chiar dac\ statul ne-ar mai da ni[te bani. Po]i s\-i dai t\ura[ului în]\rcat toate bun\t\]ile, el e stresat timp de o lun\ [i sl\be[te mult. Dac\ simte c\ mama este aproape, este [i mai r\u pentru c\ rage continuu. Ca s\ ob]ii un spor cât de cât, ar trebui s\ mai ]ii t\ura[ul cel pu]in 3 luni. Dac\ dep\[e[te 300 de kilograme, scade pre]ul. Nu e bine pentru noi s\ investim prea mult”. 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cosmin Moldovan> Nu putem sus]ine taxele pe for]a de munc\ Un mare necaz pentru fermieri este revenirea la taxa enorm\ pe for]a de munc\ în agricultur\. Se salveaz\ economia cu pre]ul îngrop\rii afacerilor incipiente din acest domeniu decapitalizat?

“

Este din ce în ce mai greu”, spune Cosmin Moldovan, un cunoscut fermier din Cluj. “M\ refer la taxele pe care ni le-au revocat în agricultur\. Am avut ni[te avantaje fiscale pentru salariile pl\tite, pe care le-au scos dup\ doar opt luni. Atât a durat în]elegerea Guvernului fa]\ de agricultur\ [i industria alimentar\. Constructorii [i industria IT au avut o perioad\ bun\, dar pentru noi a fost altceva. Nu prea putem acoperi costurile care ni se impun din nou. Nu reu[im. Singura noastr\ preocupare acum este s\ putem supravie]ui”. Cosmin Moldovan este director general la societatea “Moldovan - Carmangeria Sânnicoar\” din Cluj, la ferma Agro Cosm Fan, care de]ine brandul L\pt\ria M. Are 2 unit\]i de produc]ie (Sânnicoar\, Dezmir), o sec]ie de gastronomie, un depozit logistic în TRC Park Transilvania, o ferm\ cu unitate de produc]ie integrat\ [i un magazin online. Cultiv\ cereale pe o suprafa]\ de peste 500 de hectare [i cre[te 300 de vaci B\l]at\ Româneasc\ la ferma din Mociu. “Acolo proces\m lapte, telemea, burduf, rulad\, specialit\]i, cu metode tradi]ionale, din lapte nepasteurizat, nesmântânit, nestandardizat. Prelu36

Cosmin Moldovan

crarea laptelui în brânzeturi se face cu minim de interven]ie. Avem o ferm\ de 150 de vaci Angus la Apahida. Noi f\ceam prest\ri de servicii la Agro Invest. Când s-a închis, am suferit foarte mult”. Moldovan nu avea unde s\ abatorizeze animalele premium pe care le cre[tea. A fost nevoit s\ fac\ noi investi]ii pentru modernizare [i l-a redeschis. Acum, Agro Invest a devenit unul din cele mai moderne abatoare din România. Pe lâng\ pre]ul de achizi]ie, a investit înc\ 1,5 milioane euro. E partener acolo cu Samuel Widmer, administratorul Karpaten Meat Group. “Vindem în Germania, Italia, Olanda, avem toate certific\rile Halal posibile pentru Turcia [i Emiratele Arabe Unite. Abatorul are o capacitate de 150 de vaci pe zi [i 1.000 de ovine, îl vom extinde cu o sec]ie de tran[are. Îns\ statul trebuie s\ dea prime fermierilor pentru a ]ine animalele pân\ la greutatea de abatorizare. Dac\ nu suntem aten]i, în câ]iva ani vom lucra doar pentru olandezi”. {i-a început afacerea în 1994, împreun\ cu tat\l, {tefan Moldovan, fost

[ef de popot\ într-o unitate militar\. Au f\cut mai întâi o carmangerie la Sânnicoar\, într-o magazie de lemne. În 2005, a accesat un proiect SAPARD de 2.600.000 de euro. Îl ajut\ în afacere fiul [i fiica. A format echipe educate în magazinele din Germania, Italia [i Elve]ia, pentru a înv\]a inclusiv cum trebuie prezentat [i degustat un produs. Treptat, a ajuns la o cifr\ anual\ de afaceri de 20 de milioane de euro [i 36 de magazine. “E mult mai u[or acum s\ începi o afacere, decât atunci când am pornit eu, spune Cosmin Moldovan. Prime[ti 40-50.000 de euro la start. Ai posibilitatea s\ accesezi proiecte europene, e altceva. Eu am vândut apartamentul pe care mi l-a dat tata ca s\ încep”. De peste 25 de ani, particip\ la târgurile de echipamente [i de produse finite din Germania, Austria, Elve]ia. A[a a conceput un departament propriu de cercetare [i dezvoltare, în pateneriat cu USAMV Cluj [i AgroTransilvania Cluster.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 5/2024

MA{INI & UTILAJE Parteneriat strategic John Deere - SpaceX Deere & Company a încheiat un acord cu SpaceX, pentru servicii de comunica]ii prin satelit de ultim\ or\ oferite fermierilor. Re]eaua de sateli]i Starlink va permite agricultorilor care au probleme cu conectivitatea în mediul rural s\ utilizeze pe deplin tehnologiile agricole de precizie. Clien]ii John Deere vor fi mai productivi, mai profitabili [i mai sustenabili în munca lor, pe m\sur\ ce continu\ s\ furnizeze alimente, biocombustibili [i alte produse agricole pentru comunit\]ile lor [i pentru o popula]ie global\ în cre[tere.

Ofert\ special\ Kverneland Exacta AgroConcept are în aceast\ perioad\ o ofert\ promo]ional\, ;ncepând de la 6.300 euro [i livrare imediat\ pentru echipamentele de împr\[tiat îngr\[\minte cu control hidraulic Kverneland Exacta EL/CL/HL. Ele sunt dotate cu sistem Centre Flow, care ofer\ o împr\[tiere precis\ [i accelerare lin\ a îngr\[\mântului, f\r\ deteriorarea granulelor. Variantele Exacta EL/CL/HL au l\]imi de lucru de la 9 la 45 m, bunc\re cu capacit\]i de la 1.400 la 3.900 l [i pot împr\[tia 10-320 kg de îngr\[\mânt pe minut.

Productivitate cu Prolander Gama de cultivatoare Kuhn Prolander din oferta IPSO Agricultur\ are 3 modele noi, având l\]imi de lucru de 9,2, 12,2 [i 14,2 m, pentru tractoare de la 250 la peste 600 CP, pentru o productivitate maxim\. Cultivatorul Prolander efectueaz\ dou\ opera]ii principale> preg\tirea solului pentru sem\nat [i dezmiri[tire.

APIMAR> Calificarea ca tractorist nu vine automat cu permisul B

Dup\ ce Guvernul a echivalat permisul B cu categoria Tr1 nou introdus\, to]i conduc\torii de autovehicule cu 4 ro]i [i vârste peste 18 ani au posibilitatea s\ conduc\ un tractor. Aceasta nu vine îns\ la pachet cu experien]a de a conduce pe drumuri publice, iar APIMAR recomand\ instruire prealabil\ [i ob]inerea unui certificat de conducere a tractoarelor pentru posesorii de permis categoria B.

Mihai Iva[cu, marketing director APIMAR, spune c\ echivalarea B cu Tr1 poate m\ri num\rul [oferilor care ar putea conduce tractoare agricole, efect pozitiv având în vedere criza for]ei de munc\ pe aceast\ pia]\. “Este îns\ necesar\ [i preg\tirea suplimentar\, dup\ care s\ se elibereze [i un certificat de calificare ca tractorist, combainier, mecanic agricol”. Preg\tirea ar putea fi efectuat\ la oricare dintre unit\]ile de înv\]\mânt cu profil agricol> [coal\ profesional\, liceu sau colegiu tehnic. O op]iune ar putea fi Colegiul “Viaceslav Harnaj” din Bucure[ti, unde importatorii de ma[ini agricole sus]in material elevii care se preg\tesc în sistem dual pentru meseria de mecanic agricol.

Pe parcursul celor 3 ani, beneficiaz\ inclusiv de cursuri de conducere, deoarece colegiul are un tractor cu dubl\ comand\ pentru preg\tire pân\ la nivelul la care pot sus]ine examenul de conducere monitorizat de poli]ie. Potrivit APIMAR, viitorii tractori[ti care au deja permis B [i nu mai au nevoie de preg\tire teoretic\ ar putea urma un curs practic de dou\ s\pt\mâni pentru conducerea tractoarelor, inclusiv cu utilaje sau remorci ata[ate, evident contra cost. {coala ar ob]ine venituri suplimentare, iar fermierii ar putea avea operatori preg\ti]i pentru lucrul cu tractorul. Cât prive[te revendicarea fermierilor protestatari de a echivala permisul B1 cu Tr1, adic\ [i tinerii cu vârsta de 16 ani s\ conduc\ tractoare, Mihai Iva[cu solicit\ pruden]\. “P\rerea mea personal\ este c\ acest lucru nu ar trebui permis, cel pu]in nu f\r\ o instruire temeinic\, chiar dac\ se invoc\ o criz\ de operatori califica]i. Calificarea ca tractorist nu vine automat cu permisul de conducere de autovehicule, ci în urma unei instruiri de specialitate”. Reprezentantul APIMAR consider\ c\ aceasta s-ar putea face inclusiv la ferm\, unde tinerii de 16 ani pot s\ dobândeasc\ experien]\ timp de 2 ani, f\r\ s\ conduc\ pe drumuri publice, iar dup\ majorat s\ poat\ sus]ine examen pentru categoria B, valabil\ inclusiv pentru tractoare sau combine.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 5/2024

MA{INI & UTILAJE

Culturi de acoperire sem\nate cu combina Str\daniile fermierilor care nu au sisteme de iriga]ii duc uneori la g\sirea unor solu]ii la prima vedere bizare, dar eficiente, pentru buna desf\[urare a lucr\rilor agricole, iar printre acestea se remarc\ [i sem\natul culturilor de acoperire concomitent cu recoltatul porumbului.

conferin]a TOPS 2, organizat\ de revista noastr\ în Vaslui, s-a discutat despre faptul c\ o condi]ie de baz\ pentru succesul tehnologiei no tillage o constituie culturile de acoperire. Totu[i, unii fermieri din zon\ au remarcat faptul c\ aceasta înseamn\ costuri în plus [i o trecere suplimentar\ pe teren. Cristian Stoica, pre[edintele Asocia]iei Grânarii din Ia[i, a spus c\ are în vedere în acest sens montarea unui APV (echipament de împr\[tiere a semin]elor pentru culturile de înverzire) direct pe combin\. În primul moment am crezut c\ nu am auzit bine, dar tân\rul fermier nea confirmat c\, de[i el nu a testat înc\ un astfel de sistem, acesta func]ioneaz\ cu succes în ferme din SUA. “Chiar vreau s\ aplic acest sistem de sem\nat, [i s\ pun un APV pe combin\, pentru c\ este clar c\ e mai u[or [i cu costuri mult reduse s\ împr\[tii semin]ele pentru cultura de înverzire chiar în timpul recolt\rii porumbului.” C\utând informa]ii de specialitate despre aceast\ nou\ tehnologie, am

g\sit pe câteva canale youtube prezentarea acestui sistem de sem\nat, inclusiv o companie, Fennig din SUA, care produce bunc\re de semin]e adaptate pentru culturile de acoperire. Concret, acest bunc\r are o capacitate de 250 kg [i este echipat cu o suflant\ ac]ionat\ electric. Sub fiecare dintre separatoarele de rânduri de pe hederul de porumb sunt tuburi conectate la bunc\rul de semin]e ce sunt apoi împr\[tiate pe sol. Acest lucru are loc concomitent cu recoltarea [tiule]ilor de porumb, înainte de împr\[tierea p\nu[elor [i a altor resturi vegetale, care cad ulterior în spatele combinei [i acoper\ semin]ele pentru cultura de înverzire. Când hederul este ridicat la cap\t de rând, bunc\rul atinge un senzor care întrerupe fluxul de semin]e care, astfel, nu se risipesc. Sem\natul [i recoltatul se reiau prin coborârea hederului, la reintrarea pe rândurile cu porumb. Dac\ dup\ recoltare [i sem\nat vine o ploaie, resturile vegetale p\streaz\ umiditatea în sol [i asigur\ o germinare foarte bun\ a semin]elor, iar cultura de înverzire se va dezvolta optim. Al]i fermieri americani seam\n\ culturile de înverzire chiar înainte de recoltarea porumbului, cu ajutorul unor

utilaje care seam\n\ cu sprayerele autopropulsate, dar care pulverizeaz\ pe rampe nu solu]ie, ci semin]e pentru culturi de acoperire. Rampele ridicate la aproximativ 2 m în\l]ime [i hibridul de porumb nu prea ;nalt au permis acest sem\nat direct în lan. În echiparea original\, aceste autopropulsate împr\[tiau granule de îngr\[\mânt, iar un echipament similar de fertilizare prin rampe, Leeb Xeric 14 FS, a fost prezentat [i în România, de Horsch, la o ferm\ din Valea Argovei, C\l\ra[i. Acest utilaj nu a fost testat pentru sem\natul culturi de acoperire, dar Constantin Curc\, reprezentant Horsch România, ne-a spus la TOPS 2 urm\toarele> “Mul]i dintre fermieri reu[esc s\ ne surprind\ pl\cut, pentru c\ g\sesc scopuri la utilajele noastre la care noi nici nu ne-am gândit vreodat\”. El se referea la sem\n\tori simple, folosite ca distribuitoare de îngr\[\minte sau care seam\n\, fertilizeaz\ [i - aten]ie! - erbicideaz\ într-o singur\ trecere. Detalii despre acestea, în edi]iile urm\toare.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 5/2024

MA{INI & UTILAJE

Erbicidare eficient\ cu Amazone UF 02 Sprayerul purtat Amazone UF 02 combate eficient buruienile, are rezervor de solu]ie cu capacitate de 1.000-2.000 l [i rampe de pulverizat de la 12 la 30 m, fiind u[or de transportat [i manevrat.

ac\ în fa]a tractorului se ata[eaz\ un rezervor FT, capacitatea total\ a UF 02 cre[te pân\ la 3.500 litri, pentru o autonomie de lucru sporit\. Sta]ia de amestec este protejat\ împotriva murd\riei [i are un sistem de operare ce poate fi personalizat, de la varianta standard la pachetul confort cu terminal Twin 3.0. Are un inductor de agent chimic de 60 litri, care permite umplerea rapid\, eficient\ [i o mixare omogen\ a solu]iei. Pompa sprayerului este robust\, nu necesit\ între]inere [i face fa]\ unor vo-

lume mari de aplicare [i presiuni de pulverizare ridicate. Sistemul AmaSwitch din dotarea UF 02 permite pulverizarea pe l\]imi par]iale de 50 cm, prin comutarea electric\ a duzelor. Sisteme de recirculare DUS [i DUS Pro asigur\ o circula]ie constant\ a solu]iei pentru prevenirea sediment\rii [i uniformitate în aplicare. Srayerul are un centru de greutate optimizat. Sistemul de ata[are este conceput pentru a p\stra centrul de greu-

tate ideal, asigurând stabilitatea ansamblului. Rampele au o suspensie avansat\, ceea ce men]ine o pozi]ionare optim\ pentru uniformitatea aplic\rii. Reamintim c\, din acest an, echipamentele Amazone sunt distribuite în ]ar\ [i prin Sigma CVM România. Al]i parteneri Amazone importan]i sunt Agrocomer] Holding, Proinvest, Serv Class.

Arpad DOBRE

BKT Agrimax, aleas\ pentru trac]iune, rezisten]\ [i compactare minim\ Anvelopele BKT “scriu” pove[ti de succes în mai toate fermele europene în care sunt utilizate la ma[ini agricole. Una dintre acestea este Herdade do Pigeiro, o ferm\ de cultur\ mare [i de cre[tere a porcilor, din Alandroal, Portugalia. Toate tractoarele [i combinele cu care se lucreaz\ în aceast\ ferm\ sunt echipate cu anvelope BKT. Principalele modele utilizate includ AGRIMAX FORCE, o anvelop\ ideal\ pentru tractoare de mare putere [i ma[ini de recoltat, care asigur\ o trac]iune foarte bun\ [i o compactare minim\ a solului. Profitul Agricol 5/2024

Un alt model este AGRIMAX RT 765, o anvelop\ ideal\ pentru opera]iuni grele [i recoltare, ofer\ aderen]\ excelent\ [i compactare minim\. AGRIMAX TERIS, o anvelop\ care se remarc\ prin fiabilitate în opera-

]iuni combinate (pe câmp [i transport) [i asigur\ rezisten]\ de lung\ durat\ chiar [i în condi]ii dificile de lucru. Potrivit administratorilor fermei portugheze, utilizarea anvelopelor BKT Agrimax la lucr\rile agricole are ca rezultat costuri mai mici [i zero întreruperi ca urmare a problemelor la alte m\rci de anvelope sau a opera]iunilor de între]inere. Fiabilitatea lor la înfiin]area, între]inerea [i recoltarea culturilor asigur\ eficien]\ [i productivitate pe parcursul unui an agricol [i are un efect pozitiv asupra rezultatelor din ferm\.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

Digitalizarea “vede” chiulangiii [i economise[te banii fermierilor Digitalizarea în agricultur\ e deseori identificat\ cu dronele, tractoarele autonome, dar o abordare practic\ are în vedere operatorii [i ma[inile agricole.

Primii pa[i în eficientizarea muncii operatorilor, reducerea timpilor mor]i [i a consumului de carburant îi reprezint\ utilizarea de c\tre angaja]i a unor taguri la începere lucrului [i dotarea cu senzori a utilajelor care comunic\ direct cu terminalul din tractor. Ervin Miklos, reprezentant Agro Monitoring, spune c\ toate acestea, împreun\ cu anumite softuri, pot reduce mult costurile în ferme.

Fermierii au sprijin opera]ional în managementul culturilor, verificarea în timp real a utilajelor [i a timpului efectiv de lucru al operatorilor, stadiul lucr\rilor fa]\ de planificare, timpul inactiv [i opririle nejustificate, consumul de motorin\ etc. În câteva studii de caz realizate în ferme de peste 5.000 ha din România,

fermierii au aflat, prin rapoartele oferite de Agro Monitoring, c\ într-o zi anume, de exemplu, s-au lucrat 1,14 ore pentru fertilizarea a 8 ha (motorin\ 3 l/ha), de[i se puteau fertiliza 11,4 ha, c\ în 22,57 ore s-au arat 25,7 ha (20,7 l motorin\/ha), de[i se puteau ara 30,5 ha, iar deplas\rile (f\r\ lucru) au totalizat 12 ore (130 l motorin\). În alt caz datele au ar\tat c\ 14 tractoare au sta]ionat cu motorul pornit, în medie, aproape 29% din timpul de utilizare, consumând în zece luni 22.109 l motorin\ în afara parcelelor (28% din total). În acela[i interval, cei 14 operatori au lucrat efectiv cu tractoarele doar 25% din timp, au cumulat 20.039 ore de munc\ f\r\ utilaj, din care 3.505 au fost pontate ca ore suplimentare.

Arpad DOBRE

Pr\[it mecanic cu sistem de ghidare automat Pr\[itul mecanic începe s\-[i reia locul în tehnologiile agricole. Aceast\ opera]iune poate fi realizat\ de c\tre cultivatoarele de pr\[it Einboeck Chopstar, rigide sau pliabile hidraulic, cu cadru robust, pe care se monteaz\ sec]iile de pr\[it cu paralelogram. Sunt patru modele Chopstar distribuite de NHR Agropartners> 5-90/6, 5-90/8, 3-60/8 [i 3-60/12, care pr\[esc pe 6, 8 sau 12 rânduri, cu distan]a între ele de 45 - 70 cm, cu putere necesar\ de la tractor de 60, 70 sau 80 CP [i cu o greutate de la 820 kg (Chopstar 5-90/6) la 1.750 kg (Chopstar 3-60/12). De[i vorbim de un echipament de pr\[it mecanic, Einboeck Chopstar 42

este preg\tit pentru agricultura de precizie, datorit\ dot\rii cu sistemul de ghidare automat\ Row Guard, care se achizi]ioneaz\ separat. Sistemul plaseaz\ cultivatoarele cu exactitate între rândurile de culturi, protejând plantele [i plivind

eficient rândurile. Operatorul tractorului trebuie doar s\ se concentreze pe urm\rirea corect\ a rândurilor, iar ghidajul exact al cultivatorului este asigurat de sistemul de direc]ionare cu precizie prin camer\ video.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 5/2024

MA{INI & UTILAJE

New Holland T8 - 400 de cai st\pâni]i inteligent Vorbim de un tractor puternic, cu o serie de func]ii de asisten]\ a operatorului [i cu sisteme care chiar st\pânesc inteligent cei peste 400 CP. Aceasta deoarece la T8 Genesis s-a integrat complet platforma digital\ New Holland PLM Intelligence pentru agricultura de precizie. Astfel se asigur\ o conectivitate avansat\ atât între operator [i administratorul fermei, cât [i între tehnicianul de service [i operatorul tractorului. Fermierul beneficiaz\ de sprijin constant de la distan]\ [i reduce considerabil timpii mor]i [i costurile. Echiparea cu sistemul Isobus clasa III permite utilizarea mult mai eficient\ a tractorului în tandem cu utilajul ata[at. Operatorul are posibilitatea s\ controleze automat viteza de deplasare a tracama T8 dispune de motoare torului în func]ie de lucrarea efectuat\ FPT Industrial Cursor 9 de cu echipamentul din spate, pentru a 8,7 litri, dotate cu tehnolo- men]ine capacitatea maxim\ de lucru. gie ECOBlue HI-eSCR2 (High EfficienCabina este ergonomic\, silen]ioas\ cy Selective Catalytic Reduction - re- [i ofer\ vizibilitate optim\. Operatorul ducere selectiv catalitic\), cu puteri no- are la dispozi]ie în interior un scaun minale de la 280 CP la 400 CP, [i cu confortabil, iar în dreapta se afl\ cotiera puteri maxime cu sistem EPM de la Side Winder Ultra [i ecranul IntelliView 351 CP la 435 CP. 12, ambele cu comenzi [i pictograme Cele patru modele ale gamei Ge- intuitive. Pe cotier\ sunt grupate toate nesis sunt> T8.350, T8.380, T8.410 [i comenzile principale> accelera]ie, T8.435, care pot fi comandate cu tran- transmisie [i sistem hidraulic. Proiectat\ smisia Auto Command sau Ultra Comergonomic, aceasta mand. Modelele T8.410 [i T8.435 se asigur\ acces pot echipa atât cu ro]i pe fa]\ [i spate, cât [i cu ro]i pe fa]\ [i [enile SmartTrax pe spate, ceea ce îmbun\t\]e[te trac]iunea [i scade consumul de carburant [i tasarea solului. La gama Genesis se remarc\ amortizarea Terraglide [i func]ia de virare rapid\ CustomSteer pe puntea fa]\, la care se adaug\ func]ia de virare pe puntea spate cu frânare asistat\ pentru virajele în spa]ii înguste [i monitorizarea din cabin\ a presiunii anvelopelor pe spate.

Abia a început anul [i AgroConcept a [i livrat c\tre un fermier din Tulcea un tractor New Holland T8 din gama Genesis, unul dintre cele mai puternice din portofoliul importatorului.În func]ie de model poate dezvolta de la 280 la peste 400 CP, este echipat cu tehnologia Precision Land Management (PLM) Intelligence [i dispune de o serie de sisteme digitale [i func]ii automate.

Profitul Agricol 5/2024

rapid la toate func]iile, de la comenzile centralizate pentru controlul media [i climatic la comenzile ridic\torului [i tastele de comand\ rapid\ care permit operarea cu o singur\ atingere, pân\ la meniurile de reglare. Afi[ajul InfoView este pozi]ionat direct în fa]a volanului [i func]ioneaz\ ca o plan[\ de bord care permite vizualizarea imediat\ a principalilor parametri opera]ionali ai utilajului> tura]ia motorului, viteza de înaintare, treapta de vitez\ cuplat\ etc. Solu]iile digitale permit [i utilizarea aplica]iei MyPLM Connect [i a op]iunii de Data Sharing, prin care fermierul poate s\ analizeze [i s\ partajeze date printr-o tablet\, totul cu sprijinul direct [i interconectat al dealerului. New Holland IntelliView Connect permite accesul la monitor [i asisten]a de la distan]\. Actualizarea software-ului sistemului de operare PLM Intelligence se face tot de la distan]\, ca în cazul unui smartphone. New Holland IntelliView Connect permite managerului fermei [i dealerului s\ vizualizeze de la distan]\ inclusiv afi[ajul IntelliView 12 [i s\ monitorizeze performan]a tractorului T8 Genesis în timp real.

Arpad DOBRE

PAGINA DE HOBBY Ziua ursului V=rf de piramid\ ;n ierarhia s\lb\ticiunilor noastre, ursul a impus dintotdeauna respect [i a generat credin]e, mituri, supersti]ii, motive, simboluri, perpetu=ndu-le pe cele arhaice, de referin]\ pentru ;ntreaga umanitate. :n calendarul popular rom=nesc, ursului ;i sunt dedicate patru s\rb\tori principale> Stretenia (2 februarie), S=mb\ta lui Laz\r (preziua Duminicii Floriilor), Macaveiul (1 august) [i Sf. Andrei (30 noiembrie). Amplasate ;n perioada de tranzi]ie a vremii, la cump\na dintre momentele definitorii ;n ritmul naturii, Zilele Ursului sunt ambivalente [i capricioase, precum ;nse[i firea [i fiziologia animalului ce le tuteleaz\. Se spune c\, la Stretenie, ursul ;[i ;ntrerupe mo]\iala – pe care unii o calific\, impropriu, drept hibernare - [i iese din b=rlog pentru a face observa]ii meteorologice. Prognoza lui este, se pare, mai precis\ dec=t aceea emis\ de institu]iile dotate cu aparatur\ sofisticat\. Ea beneficiaz\ de o metafizic\ similar\ cu cea a duzinii foilor de ceap\, umplute cu sare la cump\na dintre ani.

A[adar, la Stretenie, ursul iese din ad\postul lui precar [i cump\ne[te ;n func]ie de starea vremii> dac\ e soare [i ;[i vede umbra, se retrage ;napoi ;n b=rlog< dac\ e ;nnorat, r\m=ne afar\. Probabil c\ ursoaicele cu pui f\ta]i de cur=nd nu se supun acestor reguli [i sunt exceptate de la prezicerea timpului probabil. Oricum, dac\ ;nt=lni]i urme de urs pe om\t dup\ Stretenie, preg\ti]i-v\ pentru un sf=r[it de iarn\ [i un ;nceput de prim\var\ f\r\ surprize meteorologic nepl\cute. Iat\ de ce, c=nd, zilele trecute, profit=nd de luna plin\, am poposit la bordeiul de p=nd\ de pe Loben [i am v\zut urme de urs pe z\pad\, m-am bucurat. Aveam deja informa]ii c\, la o v=n\toare de mistre]i [i vulpi organizat\ ;n zon\ la ;nceput de februarie, ie[ise ;n b\taie, st=rnit de c=ini, un uria[ cafeniu. Oamenii erau destul de st=njeni]i, [tiut fiind c\, la vremea aceea, respectivele s\lb\ticiuni se cam tr\seser\ la ad\post, ;mpinse nu at=t de gerurile n\prasnice din cump\na iernii, c=t de greul dob=ndirii hranei. Noroc cu

b\tr=nul Martiniuc – hu]ul sf\tos de pe Brodioara, care le-a amintit celor de fa]\, v=n\tori [i h\ita[i, c\ tocmai trecuse Stretenia, iar ursul, pesemne, nu[i v\zuse umbra la ie[irea din b=rlog. A[a c\ h\l\duia dup\ de-ale gurii. Cu a[a o consolare, v=n\toarea a decurs cum nu se poate mai bine, adic\ au c\zut trei vulpi [i un vier de doi ani, iar ivirea ursului a fost trecut\ la capitolul ,,apari]ii insolite“. Dar s\ ne ;ntoarcem la bordeiul de p=nd\. Eram cu g=ndul la vulpi, ;ns\ urmele destul de vechi ale unui lup [i cele mai proaspete, ale ursului, introduceau deja ;n ecua]ie ierarhii consacrate din lan]ul trofic al vie]ii s\lbatice, de care nu aveam cum s\ facem abstrac]ie. Odat\ ce marii pr\d\tori se osp\teaz\, cei mici, adic\ vulpile, r\m=n ;n expectativ\, pentru a nu-[i risca pielea. Ceea ce s-a [i ;nt=mplat< aproape de crucea nop]ii, pe albul z\pezii luminate de luna plin\, s-a ;ntins umbra ursului. L-am urm\rit prin binoclu vreme de aproape un ceas, adulmec=nd ;n st=nga [i-n dreapta, pufnind adesea la vreun intrus sim]it numai de el ;n ;ntunecimea cetinilor, [i ne-am consolat cu acest spectacol nocturn. Pe priciurile din b=rne groase, geluite, ghemui]i ;n sacii de dormit, am mai sporov\it o vreme ;n [oapt\, arunc=nd din c=nd ;n c=nd [i c=te o privire pe ferestruica dincolo de care noaptea se zidise temeinic. Savoarea p=ndelor st\ tocmai ;n tihna petrecerii lor departe de forfota semenilor [i ;n neprev\zutul ce curm\, adesea, firul g=ndurilor, al senza]iilor, ;n solitudine sau ;n tov\r\[ia unui prieten. Chiar [i c=nd pu[tile r\m=n mute, ceea ce se ;nt=mpl\ nu arareori, v=n\torul se alege cu ceva de nec=nt\rit, inefabil. Pe noi, cel pu]in, [tiu sigur c\ ne ;nv\luise , ;n acea noapte, vraja ursului, la Stretenie. Doar eram str\jui]i din genunile v\zduhului de Ursa-Mare, nu?

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 5/2024

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate

2 februarie - 7 martie BASF revine cu cea de-a IX-a edi]ie a concursului “Pove[ti cu vinuri române[ti”, având urm\torul calendar> l Etapa regional\ Moldova data limit\ de înscriere a probelor de vin este 2 februarie 2024, iar jurizarea va avea loc pe data de 8 februarie 2024. l Etapa regional\ Oltenia [i Prahova - data limit\ de înscriere este 9 februarie, iar jurizarea va avea loc pe 15 februarie 2024. l Etapa regional\ Dobrogea [i Buz\u - data limit\ de înscriere este 16 februarie, iar jurizarea va avea loc pe data de 22 februarie 2024. l Etapa regional\ Banat [i Transilvania - data limit\ de înscriere a probelor este 22 februarie, iar jurizarea se va face pe 27 februarie. l Marea final\ va avea loc pe 7 martie 2024.

Ziari[tii decid cei mai gusto[i cârna]i b\n\]eni Pe 22 februarie, de la ora 12, comuna Lovrin, din jude]ul Timi[, va fi gazda tradi]ionalei manifest\ri gastronomice “Degustarea Cârna]ilor B\n\]eni”. Deliciosul eveniment va fi organizat de ziarul de limba german\ Banater Zeitung din Timi[oara. “Nu este un festival al cârna]ilor - a[a cum se men]ioneaz\ uneori în mod eronat - ci un eveniment concurs, pentru desemnarea celor mai buni cârna]i afuma]i de cas\. Astfel, se continu\ o tradi]ie veche de mai multe decenii ini]iat\ de c\tre redactorii ziarului “Neue Banater Zeitung” (NBZ), în perioada anilor 1970, în Timi[oara”, spun organizatorii. Worschtkoschtprob a fost pân\ în 1989 o manifestare desf\[urat\ în redac]ie, unde cititorii aduceau pentru degustare [i concurs (“juriul degust\tor”

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

8 februarie 2024 Forumul APPR organizeaz\ a IX-a edi]ie a Congresului De la fermieri pentru fermieri, înso]it de obi[nuita decernare a trofeului Porumbul de Aur.

18 - 21 aprilie 2024

1 2 3 4 5 6

23 - 26 mai 2024

Solu¡ia careului din Nr. 4/2024 ORIZONTAL: SACOSE - ARC< UMAR -

DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) Adaus comercial la

flor\rie – Darul vorbirii! 2) Nu are c\utare la medici – Ultima ma[in\< 3) 9 10 Vindecat\ de pojar< 4) Pompe pentru vii – Mas\ de petrecere< 5) Desp\r]ire între amici – Arc pus pe hârtie< 6) Ridicat\ în calea apelor< 7) A testa terenul – Calificat la locul de munc\. 8) Ajunse în stare bun\< 9) Dispozi]ie de stat – Înainta[ peruan< 10) Dovada unui ata[ament.

La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.

fiind reprezentat de redactori) mostre ale cârna]ilor f\cu]i în cas\. Ziua desf\[ur\rii evenimentului era publicat\ doar în NBZ, fapt pentru care participau doar cititori ai publica]iei. Pentru ziar era un bun prilej de strângere a rela]iilor dintre redactori [i cititori. Începând din anul 1995 publica]ia a decis s\ organizeze o manifestare public\, mizând în continuare pe pasiunea b\n\]enilor pentru cârna]i.

8 9

PAROH< GB - ATIPITI< AIURITA - IN< RAC - PERETE< NEUITAT - Z< ETNIC - RATA< U - IMAGINAR< RACIRE - SUI< IMITATOARE.

VERTICAL: 1) Refren muzical la chio[cul din parc – Calfe! 2) A realiza o emisiune – Nu-s apropia]i de noi< 3) A fi sclipitor – D\ c\r]ile pe fa]\< 4) Reprodus\ din auzite< 5) A râde în batjocur\< 6) Unit\]i de cultur\ – Venite din public cu entuziasm< 7) Lega]i de origine – A luat tot caimacul< 8) Ciupit\ la cântare de ru[i< 9) Oper\ de ceramist – F\cut s\ se potriveasc\< 10) A scoate din eviden]\ – A merge la r\zboi. Profitul Agricol 5/2024