Profitul Agricol nr. 6, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 6 din 14 februarie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 6/2024 Redactor - ¿ef

Oare chiar am pus SUR în sertarul istoriei? Am citit s\pt\m=na aceasta suficiente titluri victorioase dup\ anun]ul pre[edintei Comisiei Europene c\ retrage SUR, regulamentul de utilizare durabil\ a produselor de protec]ia plantelor. Pe r=nd, fiecare europarlamentar, ministru sau reprezentant mai vocal de asocia]ie [i-a arogat victoria, de parc\ doar el ar fi fost dirijorul hot\r=tor al acesteia. Poate o fi o victorie pentru politicieni, care g=ndesc ;n mandate. Pentru fermieri, care g=ndesc afacerea asta pe via]\, este doar o pauz\ de respiro. Pentru c\, a spus ;n]epata [ef\ a Comisiei, chiar dac\ retrage actuala form\ a SUR, subiectul r\m=ne pe mas\. Doar c\ acum, cu mai mult\ experien]\ c\p\tat\, Comisia va veni cu o nou\ propunere. Trebuie s\ ne a[tept\m s\ fie [i mai greu de refuzat. Sigur, ;n urm\torii doi ani nu este cazul s\ ne temem de un nou regulament care s\ cear\ reducerea pesticidelor. Dar peste trei? Ce va fi ;n 2025? Incertitudinea am sim]it-o ;n voci chiar avizate ;n culisele establishmentului bruxellez. Speran]a este ca, ;n urma alegerilor de anul acesta, Comisia [i Parlamentul European s\ aib\ o nuan]\ mai pu]in strident\ de verde. Greu de crezut, [i mai greu de realizat. C=t despre al doilea mare obiectiv amintit de Ursula von der Leyen, raportul strategic privind viitorul agriculturii ;n Uniunea European\, care va fi depus p=n\ la sf=r[itul verii, nu am auzit pe nimeni s\ comenteze ceva. Aici, pe D=mbovi]a, vara este despre alegeri, nu despre politici agricole, fie ele [i comune. Cu PAC s\-[i bat\ capul nem]ii, francezii...

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 6/2024

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii 200 de euro pentru hectarul de cartof

Petroli[tii americani se aliaz\ cu fermierii

Comisia retrage SUR

Ping-pong cu NGT

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Cre[te produc]ia mondial\ de grâu

Produc]ia de porumb, în sc\dere

Culturi vegetale Congresul Forumului APPR sub noua conducere

Pârloaga poate fi “îmblânzit\”

Noul magazin online Agrii România Picador 1,6 MG. R\spunsul la problema d\un\torilor din sol

Comisia a adoptat derogarea “francez\” Perchezi]ii pentru GAEC 8 8 la gigantul Lactalis

Proteste în Europa

Polonia vrea taxe vamale pentru importurile din Ucraina

Pre] record pentru cacao din cauza El Niño

Precizie în fertilizare [i aplicare de amendamente

Sem\n\torile directe permit reducerea costurilor

Atuurile noii combine Evion

Americanii tran[eaz\ disputa cu Mexicul

Recomandarea speciali[tilor Hibrizi de floarea-soarelui pentru campania 2024

Gr\dina, via [i livada Portofoliul Syngenta dedicat vi]ei-de-vie

Utilaje performante pentru între]inerea viilor

Reduce]i eficient rezerva biologic\ de agen]i patogeni

Tractoare digitalizate [i performante pe câmp [i la transport 51

Cre[terea animalelor 22

Taurinele, în pericol? Nicolae {erban î[i extinde afacerea zootehnic\

Pivo]i [i liniare T-L pentru iriga]ii eficiente

Opinii Protestele fermierilor europeni

Hobby

Provoc\rile din cerealele p\ioase [i solu]iile Bayer

Ma[ini & utilaje

Reducerea pierderilor de azot

Manuale tehnice aduse la zi

Tem\ cu varia]iuni, pe claviatura... cartu[ierei

Prazul cu gust de usturoi

EVENIMENTELE 9 milioane de euro pentru DN Agrar DN Agrar Group, considerat\ cea mai mare ferm\ zootehnic\ integrat\ din România, anun]\ c\ va accesa un credit de 9,2 milioane de euro, acordat de Exim Banca Româneasc\, pentru dezvoltare, achizi]ia de echipamente [i animale. În acest proiect, DN Agrar va contribui cu 20,78% din surse proprii.

Deutsche Leasing mizeaz\ pe [i mai multe credite Deutsche Leasing Rom=nia î[i m\re[te capacitatea de creditare printr-un acord cu Grupul BEI, de 335 milioane euro. Acordul va pemite DL s\ ofere finan]\ri noi ;n agricultur\ ;n valoare de 439 milioane euro. Vor fi prioritare investi]iile care fac tranzi]ia spre neutralitate climatic\, conduc la emisii reduse de CO2, înlocuirea parcului de utilaje, modernizarea sistemelor de irigare, achizi]ionarea de echipamente de sem\nat direct în miri[te sau cresc eficien]a energetic\ a fermei.

S|PT|MÂNII 200 de euro pentru hectarul de cartof Cultivatorii de cartofi ar putea primi în acest an un sprijin financiar de 200 de euro pe hectar, potrivit unui proiect de Hot\râre anun]at de Ministerul Agriculturii. Suma total\ este de 11,4 milioane lei, adic\ 2,3 milioane euro, iar ajutorul va fi de 200 euro/ha. Pentru a ob]ine sprijinul financiar, beneficiarii trebuie s\ utilizeze o suprafa]\ cultivat\ cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv [i s\ ob]in\ o produc]ie de minimum 15 tone/ha, din care s\ comercializeze cel pu]in 6 tone/ha pân\ cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului. Valoarea total\ a ajutoarelor care se acord\ unei ferme nu poate dep\[i

suma de 20.000 euro pe durata a trei exerci]ii financiare, în cursul exerci]iului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii de înscriere în program, [i în cele dou\ exerci]ii financiare precedente. Cererile de înscriere în program trebuie depuse începând cu data intr\rii în vigoare a actului normativ [i cel târziu pân\ la data de 20 mai a anului de cerere inclusiv. Proiectul pentru aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus]inere a produc]iei de cartof de consum” în anul 2024 a fost postat în transparen]\ decizional\ pe site-ul MADR.

Cât se va da pentru ANT? Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de Hot\râre pentru aprobarea plafoanelor alocate Ajutoarelor Na]ionale Tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru 2023. Sprijinul acordat pe cap de vac\, oaie sau capr\ se va ridica la 670.271.000 lei, adic\ 134.768.480 euro, pl\]i na]ionale tranzitorii pentru anul de cerere 2023. - 91.675.000 lei (18 milioane euro) pentru vaca de lapte< - 385.265.000 lei (77 mil. euro) pentru schema decuplat\ de produc]ie pentru vaca de carne< - 193.331.000 lei (38 mil. euro) pentru schema cuplat\ de produc]ie, pentru oi [i capre.

Petroli[tii americani se aliaz\ cu fermierii Dup\ ce timp de mai multe decenii s-au opus cre[terii con]inutului de etanol din carburan]i, marile companii petroliere americane au decis s\ se alieze cu fermele pentru a cere împreun\ cre[terea utiliz\rii biocombustibililor pe baz\ de porumb, transmite Bloomberg. American Petroleum Institute (API), principalul grup de lobby american din industria petrolului [i gazelor, a decis s\ î[i uneasc\ eforturile cu Asocia]ia Cultivatorilor de Porumb [i

alte organiza]ii pentru a sus]ine o ini]iativ\ a senatorului de Nebraska, Deb Fischer, de a permite vânzarea de benzin\ E15 (care con]ine 15% etanol) pe întreaga perioad\ a anului. Acum, ;n SUA, v=nzarea de E15 este interzis\ pe timpul verii. Pe lâng\ API [i cultivatorii de porumb, ini]iativa lui Deb Fischer se bucur\ de sprijinul ambelor partide politice, precum [i de sus]inerea diferitelor organiza]ii reprezentative din sectorul agricol. Profitul Agricol 6/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Comisia retrage SUR

Ursula von der Leyen

Pre[edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anun]at c\ renun]\ la planul care prevedea reducerea la jum\tate a consumului de pesticide în agricultura european\, cunoscut [i sub numele de SUR. UE r\spunde astfel unei revendic\ri principale a fermierilor europeni, care sus]in c\ limitele impuse utiliz\rii pesticidelor amenin]\ produc]ia de alimente. “Planul a devenit un simbol al polariz\rii. Fermierii no[tri merit\ s\ fie asculta]i. {tiu c\ ei sunt îngrijora]i de viitorul agriculturii europene, [i de viitorul lor ca fermieri”, a declarat von der Leyen. “Voi propune comisarilor s\ retrag\ aceast\ propunere”, a ad\ugat Ursula von der Leyen, f\r\ a exclude o viitoare nou\ versiune “mult mai matur\, cu participarea tuturor p\r]ilor interesate”.

Propunerea de Regulament SUR a fost deja respins\ de Parlamentul European în luna noiembrie, dar pre[edinta Comisiei spune c\ Europa trebuie în continuare s\ g\seasc\ o solu]ie de compromis pentru a folosi mai pu]ine substan]e chimice în agricultur\. În timp ce Grupul Verde din Parlamentul European a condamnat decizia Comisiei, iar principala organiza]ie agricol\ paneuropean\, Copa-Cogeca, a salutat-o. “Comisia European\ a acceptat în sfâr[it c\ planul avea probleme mari. Aceast\ propunere venit\ de sus era prost conceput\, prost evaluat\, prost finan]at\ [i nu le oferea fermierilor nici o alternativ\”, spune pre[edinta organiza]iei, Christiane Lambert.

Drago[ B|LDESCU

Ministrul Florin Barbu a declarat c\ ;l bucur\ decizia pre[edintei Comisiei Europene, care a ajuns la concluzia c\ Regulamentul SUR era total gre[it [i a luat decizia s\ retrag\ prevederile privind limitarea din pix a produselor de protec]ie a plantelor. Ministrul a mai spus c\ are încredere c\ [i prelungirile derog\rilor de la GAEC 8 (4% pârloag\) [i de la GAEC 7 (rota]ia culturilor), pe care, de asemenea, le-a sus]inut în Consiliu, vor fi adoptate. “Avem datoria s\ ascult\m vocea fermierilor, s\ îi sprijinim [i s\ lu\m deciziile cele mai bune pentru viitorul agriculturii din fiecare stat membru”, a mai spus ministrul Barbu. Profitul Agricol 6/2024

100 de euro pentru vaca de carne Ordonan]a Guvernului privind sprijinul de 100 euro pe cap de vac\ ori bivoli]\ a fost publicat\ în Monitorul Oficial. Plata se efectueaz\ pân\ la 30 iunie. Se pot efectua pl\]i [i dup\ aceast\ dat\ pentru conturi invalide, dar nu mai târziu data de 31 decembrie 2024. Valoarea total\ maxim\ a schemei de ajutor este de 79 milioane lei, echivalentul a 16 milioane euro, iar valoarea total\ ce poate fi acordat\ unui beneficiar nu dep\[e[te echivalentul în lei a 280.000 euro.

Bani de r\zboi pentru p\s\ri [i porci APIA prime[te cereri pentru sus]inerea activit\]ii cresc\torilor de porci [i de p\s\ri în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, pân\ la data de 14 martie. Cuantumul ajutorului de stat este de 100 euro/UVM pentru capacitatea de produc]ie suine la îngr\[at [i/sau animale de reproduc]ie [i tot de 100 euro/UVM pentru pui de carne, pui de curc\, g\ini reproduc]ie rase grele [i/sau tineret de reproduc]ie, g\ini ou\toare.

4 milioane de euro doar pentru usturoi MADR va aloca 4 milioane de euro în acest an pentru compensarea par]ial\ a pierderilor la cultura de usturoi înfiin]at\ în toamna anului 2023 - prim\vara anului 2024, promite un proiect postat în transparen]\ decizional\. Cuantumul maxim al ajutorului este de 1.500 euro/ha. Din analiza datelor INS, privind schimburile comerciale cu usturoi, în perioada 2020 - 2023 sau constatat solduri anuale negative, ceea ce impune necesitatea cre[terii produc]iei interne de usturoi, consider\ ministrul.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Grâul european a cobor=t la minime istorice Cota]iile futures la grâu pe bursa Euronext au coborât s\pt\m=na trecut\ la noi minime istorice, în contextul în care declinul f\r\ oprire al pre]urilor la grâul rusesc a intensificat îngrijor\rile. În cazul grâului cu livrare în luna mai, cel mai tranzac]ionat la Euronext, cota]iile au coborât joi pân\ la 204,25 euro pe ton\. Grâul cu livrare în luna urm\toare a coborât la 205 euro pe ton\. Pre]ul pentru grâul rusesc cu livrare imediat\ este de 218 dolari pe ton\ FOB, sub pragul psihologic de 220 de dolari. Pre]uri mai mici sunt oferite din Rusia aproape în fiecare zi, în pofida pragului minim la export impus de autorit\]ile ruse.

Gr=ul scade [i la Chicago La CBOT, bursa de cereale de la Chicago, cota]iile la grâu au sc\zut joi cu peste 1%, în contextul în care aprecierea dolarului s-a ad\ugat presiunilor venite de pe partea pre]urilor sc\zute pe pie]ele interna]ionale de export. Participan]ii de pe pia]a de cereale a[teapt\ publicarea ultimului raport lunar al USDA pentru noi indicii cu privire la direc]ia în care se îndreapt\ oferta [i cererea.

:n Ucraina lucrurile sunt ca [i anul trecut Ucraina are în plan ca suprafa]a agricol\ pe care o va cultiva în prim\vara acestui an s\ fie egal\ cu cea de anul trecut, sau u[or mai redus\, a declarat ministrul ucrainean al agriculturii. Anul trecut ;n prim\var\ au fost sem\nate 12,75 milioane ha, din care 4 milioane cu porumb. În toamna lui 2023 au fost cultivate 4,2 milioane de hectare cu grâu pentru 2024, fa]\ de 4,4 milioane de hectare în anul anterior. Grâul a trecut prin iarn\ f\r\ probleme.

Ping-pong cu NGT, Noile Tehnici Genomice Cu 307 voturi “pentru”, 263 “împotriv\” [i 41 ab]ineri, plenul Parlamentului European a adoptat, miercuri, 7 februarie, Regulamentul pentru Noile Tehnici Genomice (NGT). Regulamentul a fost votat cu dou\ amendamente introduse de Sociali[ti [i de Verzi. Primul amendament interzice brevetarea produselor NGT. Al doilea amendament oblig\ produc\torii s\ separe complet produsele NGT de cele conven]ionale [i s\ le eticheteze ca atare. Joi, 8 februarie, regulamentul NGT a fost votat [i în consiliul COREPER1, dar nu s-au întrunit cele dou\ treimi necesare adopt\rii. În Consiliu s-a votat propunerea Comisiei, care con]ine posibilitatea brevet\rii pro-

duselor NGT [i nu impune etichetarea produselor finale. Aceasta înseamn\ c\, cel mai probabil, adoptarea Regulamentului se amân\ pentru urm\toarea legislatur\ european\, nu mai devreme de 2025. Pre[edin]ia belgian\ a anun]at c\ va încerca s\ reintroduc\ regulamentul la vot, îns\ probabilitatea unui succes este redus\. Dup\ ce [i Consiliul va ajunge la o versiune de Regulament acceptabil\ pentru dou\ treimi dintre statele membre (ca pondere a popula]iei), se va trece la mediere cu Parlamentul (cu viitorul Parlament).

Robert VERESS

Comisia a adoptat derogarea “francez\” pentru GAEC 8 Comisia European\ a adoptat, luni,12 februarie, propunerea sa privind modificarea GAEC 8. La solicitarea Fran]ei, Comisia a propus ca, alternativ la 4% pârloag\ sau/[i alte caracteristici neproductive, fermierii s\ poat\ folosi culturi proteice sau/[i covoare vegetale pe 7% din suprafa]\, f\r\ utilizarea produselor de protec]ie a plantelor. Vineri, Comitetul pentru Politica Agricol\ Comun\ a respins propunerea Comisiei. Au votat împotriv\ România, Italia, Polonia [i Bulgaria, iar

Germania, Spania, Portugalia [i Estonia s-au ab]inut. Întrucât o minoritate a fost împotriva propunerii, dar nici nu s-a întrunit majoritatea favorabil\ de 2/3 (state ale c\ror popula]ii s\ reprezinte peste 65% din totalul popula]iei Uniunii), mingea a fost aruncat\ înapoi, în curtea Comisiei. Aceasta putea s\ adopte m\sura sau s\ revin\ cu o nou\ propunere. A fost aleas\ prima variant\.

Robert VERESS Profitul Agricol 6/2024

Au furat 133 tone de carne de pui Poli]ia din Cuba a arestat 30 de persoane care sunt acuzate c\ au furat nu mai pu]in de 133 de tone de carne de pui dintr-un depozit de stat. Ho]ii au sustras 1.660 de cutii cu carne din depozitul din capitala Havana, au comercializat-o pe pia]a neagr\ [i au folosit banii ca s\ cumpere televizoare [i alte produse electronice. Carnea trebuia s\ fie distribuit\ popula]iei conform sistemului de ra]ionalizare [i acoperea consumul lunar al unei provincii.

Ceapa a ajuns la un pre] record Conform unui studiu al FreshPlaza, pre]ul cepei a atins un maxim istoric la nivel mondial, în special din cauza restric]iilor impuse de exportatori tradi]ionali ca Egipt sau India. Scumpirile au fost [i mai mari în Uniunea European\, care a încercat s\ importe cantit\]i mai mari din China, livr\rile fiind îns\ întârziate pe fondul atacurilor rebelilor Houthi asupra navelor comerciale din Marea Ro[ie.

Arabia Saudit\ vrea piscicultur\ Arabia Saudit\ a confirmat c\ va investi într-o ferm\ cu o capacitate anual\ de produc]ie de 20.000 de tone de carne de pe[te, în apropierea ora[ului futurist Neom, pe care statul arab vrea s\-l construiasc\ în de[ert pe coasta M\rii Ro[ii. Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu de cre[tere a produc]iei locale de alimente, care prevede printre altele o produc]ie de 600.000 de tone de pe[te pân\ în anul 2030. Ferma va fi construit\ de Topian Aquaculture, un joint venture care include companiile locale Neom [i Tabuk Fisheries [i grupul Pure Salmon din Abu Dhabi.

Proteste în Europa Protestele fermierilor au continuat [i s\pt\mâna trecut\ în tot mai multe ora[e europene, din Spania pân\ în Polonia, în ciuda concesiilor anun]ate de Uniunea European\. În Spania, protestatarii au blocat mai multe ora[e, printre care Oviedo, Pamplona [i Zaragoza, pentru a cere guvernului s\ aplice strict o lege care oblig\ magazinele alimentare s\ pl\teasc\ un pre] corect. Peste 20 de persoane au fost arestate pentru acte de violen]\ sau vandalism, iar autorit\]ile spaniole sus]in c\ manifesta]iile sunt instigate de organiza]ii fasciste. În Italia, un convoi de tractoare a traversat zona istoric\ a capitalei pân\ la Colosseum, cu o puternic\ escort\ asigurat\ de poli]ie. Fermierii italieni spun c\ se simt abandona]i de guvern [i de marile organiza]ii agricole, de[i premiera Giorgia Meloni a declarat c\ principalele revendic\ri ale agricultorilor au fost deja solu]ionate. În Marea Britanie, aproximativ 30 de tractoare au încercat s\ blocheze accesul în Portul Dover pentru a protesta contra importurilor de alimente ieftine, dar au fost împiedicate de poli]ie. Fermierii au reu[it totu[i s\ încetineasc\ traficul pe una dintre principalele c\i de acces spre port [i

au amenin]at c\ vor aduce sute de vehicule în zon\ în urm\toarele s\pt\mâni, dac\ guvernul de la Londra nu le va asculta dolean]ele. :n Fran]a, la Strasbourg, circa dou\zeci de tractoare [i câteva zeci de agricultori s-au adunat în fa]a sediului Parlamentului European pentru a face presiune asupra eurodeputa]ilor reuni]i în sesiune plenar\. Au fost organizate dou\ manifesta]ii distincte, una a coordon\rii rurale, pentru a denun]a importul de produse care nu sunt supuse acelora[i norme ca în Fran]a, [i o alta a unei confedera]ii care se opune “noilor Organisme Modificate Genetic”. :n Polonia, fermierii au blocat drumurile din întreaga ]ar\ [i punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, demarând o grev\ general\ care ar dura o lun\, în semn de protest fa]\ de politicile UE [i lipsa de m\suri guvernamentale pentru protejarea mijloacelor lor de trai. Polonezii au criticat în mod special importurile de alimente ieftine provenite din Ucraina. Au fost instituite peste 250 de blocaje în întreaga ]ar\. Imaginile arat\ convoaie de tractoare care blocheaz\ drumurile [i bannere pe care se putea citi “F\r\ noi, vei fi fl\mând, dezbr\cat [i treaz”. Sindicatul Solidaritatea al fermierilor spune c\ are de gând s\ instituie blocaje pe drumurile din Polonia pân\ pe 10 martie. Profitul Agricol 6/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Americanii tran[eaz\ disputa cu Mexicul Doug McKalip, principalul negociator american în disputa legat\ de inten]ia Mexicului de a interzice importul de porumb modificat genetic, a declarat c\ se a[teapt\ ca litigiul s\ se finalizeze în acest an. Dup\ ce negocierile directe cu guvernul mexican s-au încheiat f\r\ rezultat, SUA a cerut constituirea unei comisii de arbitraj în cadrul Tratatului Comercial Nord-American, sus]inând c\ decretul pre[edintelui mexican nu se bazeaz\ pe argumente [tiin]ifice [i încalc\ prevederile tratatului. Decretul promulgat în anul 2020 de pre[edintele mexican Andrés Manuel López Obrador prevede in-

terzicerea importului [i consumului de porumb modificat genetic, considerat o amenin]are pentru s\n\tatea uman\ [i pentru variet\]ile native de porumb cultivate în Mexic. Mexicul import\ îns\ anual porumb modificat din SUA în valoare de 5 miliarde de dolari, care este folosit în special în scop furajer. Mai mul]i anali[ti au avertizat c\ planul pre[edintelui mexican de a înlocui importurile din SUA cu achizi]ii de porumb nemodificat din alte surse este nerealist, pentru c\ nu exist\ furnizori capabili s\ livreze cantit\]ile necesare.

Perchezi]ii la gigantul Lactalis Poli]ia francez\ a perchezi]ionat mai multe birouri ale grupului Lactalis, cel mai mare produc\tor de lactate din lume, pe fondul unei investiga]ii de evaziune fiscal\. Conform cotidianului Le Monde, procurorii cred c\ Lactalis [i-a transferat profitul c\tre filialele din Belgia [i Luxemburg, pentru a evita plata impozitelor în Fran]a. Compania este acuzat\ c\ a fraudat în acest fel bugetul na]ional cu sute de milioane de euro în perioada 2009-2020. Printre altele, poli]i[tii au ridicat documente din principalul sediu al Lactalis din localitatea Laval, din biroul din Paris [i din apartamentul personal al directorului executiv al grupului, Emmanuel Besnier. Profitul Agricol 6/2024

Poli]ia francez\ a anun]at c\ ancheta se desf\[oar\ de mai mul]i ani [i nu are nici o leg\tur\ cu protestele fermierilor francezi din ultima pe-rioad\. Lactalis este una dintre com-paniile care au provocat furia fermier-ilor, care sus]in c\ pre]ul pe care îl ofer\ produc\torilor locali de lapte este stabilit întrun mod ilegal [i arbitrar. Grupul Lactalis, care este controlat de familia Besnier, a fost fondat în anul 1933 [i a devenit un produc\tor major la nivel global în anul 2011, dup\ preluarea companiei italiene Parmalat.

pagini de Drago[ B|LDESCU

Turi[tii din Zanzibar au r\mas f\r\ bere Pre]ul berii s-a dublat în Zanzibar, una dintre destina]iile preferate din Africa ale turi[tilor europeni, dup\ ce autorit\]ile au schimbat brusc companiile licen]iate s\ importe alcool. Popula]ia din Zanzibar este majoritar musulman\, produc]ia local\ de alcool fiind inter zis\, iar berea era adus\ din Tanzania sau Africa de Sud. Majoritatea hotelurilor au r\mas acum f\r\ nici un fel de b\uturi alcoolice, iar proprietarii avertizeaz\ c\ situa]ia ar putea falimenta turismul local, care sus]ine peste 90% din economia insulei.

Belarus investe[te în Uzbekistan Guvernul de la Minsk a anun]at c\ va investi în construc]ia unei ferme de pui [i a unei fabrici de lactate în Uzbekistan. Majoritatea produselor vor fi exportate, în special în Afganistan, care se confrunt\ cu o criz\ alimentar\. Uzbekistanul a cump\rat [i 20 de tone de cartofi de s\mân]\ din Belarus, care vor fi distribui]i fermierilor locali pentru c\ au o productivitate superioar\ variet\]ilor cultivate în prezent.

Marocul subven]ioneaz\ un milion de tone de grâu Guvernul marocan a anun]at c\ va subven]iona importul a un milion de tone de grâu, pentru a asigura aprovizionarea popula]iei. Marocul înc\ resimte efectele secetei catastrofale din anul 2022, care a redus recolta intern\ de cereale cu 60% [i a for]at autorit\]ile s\ creasc\ volumul importurilor. De[i precipita]iile din sezonul trecut au revenit aproape de nivelul normal, produc]ia de grâu a fost în continuare una slab\, din cauza umidit\]ii reduse a solului.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Polonia vrea taxe vamale pentru importurile din Ucraina Guvernul polonez vrea s\ impun\ o tax\ vamal\ de 8% pentru importurile de ulei alimentar din Ucraina [i s\ restric]ioneze importul de zah\r, pentru a-i calma pe fermierii locali, care continu\ ac]iunile de protest la nivel na]ional. Fermierii au blocat aproape complet dou\ puncte rutiere de trecere a frontierei cu Ucraina, dar cel mai mare protest s-a înregistrat în ora[ul Poznan din vestul ]\rii, acolo unde 1.400 de tractoare au paralizat traficul din zona central\. Czeslaw Siekierski, ministrul lor al agriculturii, a declarat c\ în]elege nemul]umirea fermierilor [i vrea s\ aib\ un dialog cu ei. Adjunctul lui, Michal Kolodziejczak, a mers mai departe [i a anun]at c\ îi sus]ine pe protestatari [i va propune taxe vamale suplimentare pentru importurile ucrainene.

Ministrul polonez al agriculturii, Czeslaw Siekierski, ;n mijlocul protestatarilor

Vicepremierul Wladyslaw KosiniakKamysz a cerut chiar demisia Comisarului European pentru Agricultur\, Janusz Wojciechowski, care a fost numit de fostul cabinet de la Var[ovia. Fermierii din Ucraina au cerut la

rândul lor guvernului de la Kiev s\ negocieze cu statele UE [i s\ deblocheze accesul spre pie]ele europene, care este acum absolut vital pentru supravie]uirea agriculturii locale.

Pre] record pentru cacao din cauza El Niño Pre]ul unei tone de boabe de cacao a ajuns la un record de 5.874 de dolari pe Bursa de M\rfuri din New York, pe fondul efectelor fenomenului El Niño în vestul Africii. Principalul ingredient folosit pentru fabricarea ciocolatei cost\ acum de dou\ ori mai mult fa]\ de perioada similar\ a anului trecut, iar marii furnizori de dulciuri au fost deja nevoi]i s\ m\reasc\ pre]urile. Gigantul Hershey, unul dintre cei mai mari produc\tori de ciocolat\ din lume, a avertizat c\ vânz\rile vor suferi în acest an, în timp ce ciocolata se va scumpi în continuare. 12

“Nu a[ vrea s\ discut acum despre scumpiri. Pre]ul boabelor de cacao ne for]eaz\ îns\ s\ folosim toate instrumentele de care dispunem, inclusiv scumpirea produselor, pentru a echilibra bugetul companiei”, a declarat directoarea executiv\ a Hershey, Michele Buck. “Traderii de cacao sunt îngrijora]i c\ vom avea înc\ un an cu o recolt\ slab\, iar temerile lor sunt acum amplificate de El Niño, care amenin]\ s\ compromit\ culturile din Africa de Vest”, explic\ Jack Scoville, analist al companiei Price Futures Group.

Fenomenul El Niño este provocat de înc\lzirea apei la suprafa]\ în regiunile sudice ale Oceanului Pacific, iar unul dintre efectele lui este seceta din Ghana [i Costa de Filde[, principalii produc\tori mondiali de cacao.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 6/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la sc\deri semnificative ale pre]urilor la cereale. Astfel>

Grâu România

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 246 dolari/ton\ (1.132 lei). A sc\zut cu 6 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 209 euro/t (Ÿ) 1.045 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024. Concuren]a acerb\ din partea Rusiei [i lipsa cererii de pe pia]a european\ au dus

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 232 dolari/ton\

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

(1.067 lei). A sc\zut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t (1.000 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 197 euro/ton\ (985 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în martie 2024 este de 188 euro/t (940 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 224 euro/ton\ (1.120 lei). A sc\zut cu 9 euro/ton\ fa]\ de deschiderea licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 200 Cota]ii - Bursa din Chicago Mar Apr Mai

$/t 05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 220 216 218 221 216 223 220 221 223 218 225 221 222 224 219

Cota]ii - Bursa din Kansas Mar Apr Mai

avut o sc\dere de 4 dolari/ton\.

Porumb România FOB Constan]a 177 euro/t (Ÿ) 885 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în martie 2024, este de 176 euro/ton\ (880 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 192 dolari/ton\ (883 lei). A

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 175 euro/ton\ (875 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\.

Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t

Pre]ul porumbului la bur-

Mar Apr Mai

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 174 174 172 170 170 178 178 177 175 175 182 181 181 179 178

Pre]uri - FOB, Argentina Mar Apr

$/t

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 201 200 197 194 194 195 194 192 190 191

Cota]ii - Burse din Fran]a

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

$/t 05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 229 225 227 227 220 228 225 226 226 220 226 223 223 223 218

sa Pontivy a fost de 176 euro/ton\ (880 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 172 euro/ton\ (860 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna martie 2024, a fost de 206 euro/t (948 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Mar Apr Mai

$/t 05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 235 235 234 234 232 237 236 235 234 233 237 236 236 235 236

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 Rouen 208 205 206 203 200 Dunquerque 208 205 206 203 200 Pallice 209 205 206 204 202 Creil FOB 204 201 202 200 198 Moselle FOB 202 200 201 199 197 Rouen FOB 233 229 230 228 224

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 180 euro/ton\ (900 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOBport a fost de 194 dolari/ton\ (892 lei). A sc\zut cu 7 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 174 174 175 173 171 176 176 177 174 172 184 183 184 182 180 Bordeaux FOB 179 179 180 177 175 Pontivy 180 180 181 178 176 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 6/2024

S\pt\mâna 5 - 9 februarie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 463 dolari/ton\ (1.852 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 1.152.100 tone, Olanda 134.500 tone, Mexic 118.700 tone, Bangladesh 59.900 tone, Turcia 59.700 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Mar Apr Mai

$/t

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 436 439 440 436 438 440 442 443 439 440 443 446 447 443 444

Orz

Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mar Apr Mai

05.02 06.02 986 999 997 1.009 1.003 1.013

$/t

07.02 08.02 09.02 1.012 1.031 1.057 1.023 1.040 1.065 1.026 1.042 1.067

euro/t

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 Rouen 186 181 182 179 177 Dunquerque 186 181 182 179 177 Pontivy 187 184 185 183 181 Orz bere: Creil** 205 202 203 201 199 Moselle** 178 175 176 174 172

FOB Constan]a 171 euro/t (Ÿ) 855 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024. Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 177 euro/ton\ (885 lei). A sc\zut cu 9 euro/ton\. Pre]ul orzului pentru be-

re, FOB-Moselle, a închis la 172 euro/ton\ (860 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\. Australia> pentru livrare în martie 2024, pre]ul orzului furajer este 224 dolari/ton\ (1.030 lei). A sc\zut cu 8 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 412 euro/ton\ (2.060 lei). A sc\zut cu 5 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul a fost de 410 euro/ton\ (2.050 lei). A avut o sc\dere de 7

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 382 dolari/ton\ (1.757 lei). A înregistrat o sc\dere de 13 dolari/ton\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

Pre]uri 5 - 9.02.2024

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor, pe 9 februarie 2024, a fost de 428 dolari/ton\ (1.969 lei). A crescut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 412 euro/ton\ (2.060 lei). A sc\Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 Rouen 417 415 421 410 410 Dunquerque 417 415 421 410 412 Moselle 417 415 421 410 412

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Mar Apr

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 393 398 395 387 382 389 392 390 383 377

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 390 euro/t (1.950 lei). A sc\zut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a 05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 Dieppe 400 395 395 390 390

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Mar

euro/t

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 762 770 805 805 805

Mar Apr

$/t

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 426 429 430 426 428 422 425 426 422 424

chiderea licita]iilor, pe 9 februarie 2024, a fost de 805 euro/ton\ (4.025 lei). A crescut cu 43 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2024, este 346 euro/t (1.730 lei). A sc\zut cu 29 de euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2024, este 440 euro/t (2.200 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

zut tot cu 5 euro/ton\.

Sorg

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Pre]uri - FOB, Golful Mexic

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 270 270 270 270 270 270 270 270 270 270

05.02 06.02 07.02 08.02 09.02 596 603 587 596 592 601 609 595 604 599 606 613 600 609 605

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 270 dolari/ton\ (1.242 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Mar Apr Mai

Mar Apr

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

246 dolari/t

Profitul Agricol 6/2024

-6

192 dolari/t

-4

$/t

463 dolari/t

270 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

Cre[te produc]ia mondial\ de grâu Principalii produc\tori (milioane tone) Produc]ia total\> 786 milioane tone

Top 5 cei mai mari exportatori de gr=u> - Rusia (51 mil. tone, mai mult cu 3,5 mil. tone fa]\ de anul trecut)< - Uniunea European\ (36,5 mil. tone, mai mult cu 1 milion tone)< - Canada (24 milioane tone, mai pu]in cu 1,3 mil. tone)< - Australia (23 milioane tone, mai mult cu 0,5 milioane tone)< - SUA (20 milioane tone). }\ri cu stocuri mari de grâu

China

133 mil. t

Varia]ie fa]\ de 2022/23 - 5 mil. t

SUA

19 mil. t

¡ 2,5 mil. t

15,5 mil. tone

- 1 mil. t

Rusia

12 mil. tone

- 2,6 mil. t

India

9 mil. t

¡ 0,5 mil. t

2023/24

Produc]ia mondial\ de grâu este prognozat\ în cre[tere, la 786 milioane tone. Datele au fost publicate de Departamentul Agriculturii din SUA pe 8 februarie. Se anun]\ produc]ii mai mari pentru Irak (¡1 milion de tone), Argentina (¡0,5 milioane). Exporturile vor cre[te pentru Ucraina, Argentina, Australia [i Turcia, dar scad pentru Regatul Unit [i India. China [i UE trec în topul importatorilor, cu câte 12 milioane tone fiecare, urmate de> Egipt (11 milioane tone)< Indonezia (10,5 milioane tone)< Turcia (10 milioane tone)< Algeria (8,3 milioane). Consumul mondial de gr=u va ajunge la 797,5 milioane tone. Stocurile mondiale pentru anul 2023/24 sunt aproximate la 260 milioane tone.

Cota]iile gr=ului scad ;ngrijor\tor :n Rusia, cota]ia gr=ului a sc\zut cu 20 dolari/ton\ [i a ajuns la 255 dolari/ton\. :n UE sc\derile au fost de 12 dolari/ton\, ajungând la 233 dolari/ton\, din cauza concuren]ei puternice din partea grâului rusesc. :n Australia, din cauza cererii reduse, cota]iile au sc\zut la 291 dolari/ton\. Cota]iile din Argentina au sc\zut cu 8 dolari/ton\ [i au ajuns la 240 dolari/ton\. :n Canada, pre]urile au sc\zut cu 9 dolari/ton\, la 306 dolari/ton\. Doar ;n SUA au crescut cu 1 dolar/ton\ [i au ajuns la 286 dolari/ton\. Profitul Agricol 6/2024

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de porumb, în sc\dere Principalii produc\tori (milioane tone) Produc]ia total\> 1,232 miliarde tone

USDA anun]\ o produc]ie mondial\ de porumb de 1.232 milioane tone, în sc\dere cu 3 milioane tone fa]\ de estimarea de luna trecut\. Cea mai mare sc\dere a produc]iei este prognozat\ pentru Brazilia (-3 milioane tone). Dar, chiar [i cu o produc]ie în sc\dere, Brazilia r\mâne în topul exportatorilor, cu 55 milioane tone de porumb, fiind urmat\ de> SUA (54 milioane tone, mai mult cu 11 mil. tone) Argentina (35 milioane tone, mai mult cu 9 mil. tone) Ucraina (23 milioane tone, mai pu]in cu 4 milioane tone) Fed. Rus\ (5,3 milioane tone) UE (4,2 milioane tone). La importatori, pe primul loc sunt UE [i China, cu 23 milioane tone, urmate de> 18

Mexic (19,6 milioane tone) Japonia (15,5 milioane tone) Coreea de Sud (11,8 milioane tone) Vietnam (11 milioane tone) Iran (8,6 milioane tone) Egipt (8,5 milioane tone) Columbia (6,5 milioane tone).

Marii consumatori sunt> SUA (316 milioane tone, mai mult cu 10 milioane tone) China (306 milioane tone, mai mult cu 7 milioane tone) UE (79 milioane tone, mai mult cu 4 milioane tone) Brazilia (77,5 milioane tone) Mexic (46,3 milioane tone).

Consumul mondial este estimat s\ ajung\ la 1,211 mil. tone, mai mare cu 45 milioane tone fa]\ de anul trecut.

Stocurile mondiale vor ajunge la aproximativ 322 milioane tone.

La licita]iile din luna ianuarie, cota]iile porumbului din SUA au înregistrat o sc\dere de 14 dolari/ton\ [i au ajuns la 198 dolari/ton\. :n Brazilia, pre]ul a ajuns la 210 dolari/ton\, în sc\dere cu 24 dolari/ton\ fa]\ de luna trecut\, din cauza cererii externe reduse. Pre]urile din Argentina au înre-

gistrat o sc\dere de 20 dolari/ton\, ajungând la 200 dolari/ton\. Vremea bun\ din ianuarie a sus]inut previziunile pentru o revenire a produc]iei, sc\zând pre]urile. Pe 11 ianuarie 2024 s-a reluat [i publicarea ofertelor pentru Ucraina, iar pre]urile au fost de 173 dolari/ton\. Profitul Agricol 6/2024

Congresul Forumului APPR sub noua conducere Câteva sute de fermieri, dar [i managerii companiilor din agribusiness au participat, s\pt\mâna trecut\, la congresul anual al Forumului APPR.

la ;nfiin]are, ;n 2012, activitatea APPR, devenit\ apoi FAPPR, a crescut frumos [i s-a diversificat de la test\ri ;n ferme p=n\ la organizarea de zile tehnice. Cine nu a participat la Ziua Porumbului, la Orezu, ;n Ialomi]a, la cea a Gr=ului ;n B\r\gan ori la mai noua zi a Culturilor Fixatoare de Azot? De c=]iva ani, FAPPR a ini]iat [i o expozi]ie ;n c=mp, FarmConect Slobozia, [i a ajutat enorm la articularea de politici sectoriale. Sigur c\ toat\

Profitul Agricol 6/2024

aceast\ activitate, pe care Forumul a ales s\ o men]in\ ;ntr-o linie echilibrat\ [i moderat\, a st=rnit orgolii [i chiar antipatii. Dar, succesul de cas\ al Congresului, jucat cu sala plin\ de lume bun\ venit\ din toat\ ]ara, confirm\ c\ direc]ia asocia]iei este una corect\. “A fost un an greu din punct de vedere al rela]iei cu alte asocia]ii”, recuno[tea, pe scen\, Alina Cre]u, directorul executiv. “Dar pentru FAPPR conteaz\ proiectele ;n care este implicat\, nu b=rfele ;n care se ;ncearc\ s\ fie atras\.” Iar proiectele pentru anul 2024 sunt destule. Au deschis un birou de sustenabilitate, care s\ ofere r\spunsuri agricultorilor interesa]i de anumite practici mai noi, cum ar fi stocarea carbonului, vor s\ aib\ o aplica]ie de mobil unde s\ fie disponibile toate test\rile f\cute ;n re]eaua proprie, RITAC, lucreaz\ la un proiect, Suport, privind

utilizarea produselor de protec]ia plantelor, vor s\ publice un manual tehnic dedicat elevilor care ;nva]\ ;n liceele agricole [i altele. Nu pot s\ nu amintesc lipsa ministrului Florin Barbu. Printre participan]ii la congres se auzea c\ nu vine deoarece e[uase ;n ;ncercarea de a impune Forumului s\ revin\ cuminte ;n Alian]a pentru Agricultur\ [i Cooperare, din care FAPPR a ie[it anul trecut prin mai. :nchei aceast\ scurt\ prezentare cu replica lui Theodor Ichim, fermier din Constan]a, noul pre[edinte al FAPPR, care spunea c\ organiza]ia nu este doar o sum\ de membri plini, ci ;n jurul ei graviteaz\ [i numero[i indeci[i sau doar observatori, care ar vrea s\ devin\ membri, au doar nevoie de imboldul potrivit.

Andrei OSTROVEANU 19

Noua conducere a FAPPR> pre[edinte, Theodor Ichim (APAD), vicepre[edin]i> Silviu Mihai (ACCPT Ialomi]a), Teofil Dasc\lu (ACCPT Vrancea) [i Tiberiu Stan (Grânarii Ia[i)< membri în consiliul director> Adrian Georgescu, (ACCPT Ialomi]a), Adrian Mocanu (Prahova), Arnaud Charmetant (AIDER), Arnaud Perrein (ACCPT Ialomi]a), C\t\lin Scutaru (ACCPT Vrancea), Cristian Stoica (Grânarii Ia[i), Iulia Blagu (ANFA), Marius Scarlat (Grânarii) [i Mihai Sadica (APAD).

A fost creat\ [i prezentat\ Asocia]ia Na]ional\ a Femeilor din Agricultur\ (ANFA), al c\rei pre[edinte este Iulia Blagu (Ialomi]a).

Profitul Agricol 6/2024

Trofeele Porumbul de Aur au fost câ[tigate, la neirigat, de Super Serv Agromec, din Mure[, reprezentat\ de tân\rul fermier Cristian M\rginean, cu o produc]ie de 13.400 kg/ha, iar la irigat, de Isolde Farms, din Dolj, reprezentat\ de [eful de ferm\, Regis Lemaire, care a ob]inut produc]ia a fost de 15.819 kg/ha. Profitul Agricol 6/2024

CULTURI

VEGETALE Pârloaga poate fi “îmblânzit\” Cerin]a de la GAEC 8 este adeseori prescurtat\ “4% pârloag\”, îns\, în realitate, este vorba de 4% din suprafa]a fermei alocat\ caracteristicilor neproductive. Pe lâng\ terenul l\sat necultivat (dar între]inut), aceste caracteristici includ benzi tampon, movile, rigole, margini de câmp, petice sau zone tampon pentru parcele, garduri vii individuale si grupuri de rânduri de arbori (inclusiv fâ[ii împ\durite), arbori izola]i, arbori în aliniament, arbori în grup [i pâlcuri arbustive, iazuri mici, zone umede mici, terase. Toate acestea pot fi incluse în calculul celor patru procente “pârloag\”. Iar partea interesant\ este c\ majoritatea beneficiaz\ de un factor de conversie [i unul de ponderare, care, împreun\, fac ca pe hârtie (în documentele acceptate de APIA) acestea s\ ocupe o suprafa]\ uneori mai mare decât în realitate. În final, se reduce consid-

erabil suprafa]a de teren ce trebuie l\sat\ efectiv necultivat\.

Vicen]iu Cremeneanu, consultant ALCEDO

“În cazul în care se opteaz\ pentru culturi de acoperire, trebuie aten]ie, fiindc\ dac\ cei 7% din prim\var\ îi transfer\m în cultur\ succesiv\, trebuie aplicat un factor de ponderare de

0,3x. A[adar, în cultur\ succesiv\, tot f\r\ tratamente fitosanitare, un hectar e considerat 0,3 ha [i e necesar\ o suprafa]\ mai mare”, a explicat Vicen]iu Cremeneanu, consultant ALCEDO. El afirm\ c\ în ferma proprie [i-a f\cut deja socotelile pentru “4% pârloag\” [i nu este incomodat de cerin]\. “În ferma noastr\ avem dou\ pâraie, care nu mai au curs permanent dup\ anii de secet\, pânza de ap\ freatic\ a coborât foarte mult. Dar sunt pâraie trecute pe hart\ [i la APIA pot digitiza o zon\ cu l\]imea minim\ de trei metri, pe toat\ zona. E blocul fizic, am acest pârâu Deveselu. În aceast\ zon\ tampon, un metru liniar valoreaz\ nou\ metri p\tra]i. Dac\ am pârâul pe o lungime în ferm\ de 1.000 de metri, înseamn\ aproape un hectar".

Robert VERESS

Noul magazin online Agrii România Noul magazin online Agrii Rom=nia vine în ajutorul fermierilor mici cu un catalog de produse variat [i un proces de plasare a comenzilor simplu [i rapid. Astfel, Agrii România r\spunde nevoii tot mai accentuate pentru o platform\ de cump\rare adaptat\ cerin]elor specifice ale consumatorilor [i îi sprijin\ prin furnizarea de produse [i solu]ii agricole inteligente. Din punct de vedere opera]ional, platforma se integreaz\ direct cu sistemele interne de administrare stocuri, de facturare [i de livrare a Agrii. 22

Exist\ o mai mare vizibilitate [i control în gestionarea produselor [i clien]ilor, iar fluxul de procesare al comenzilor este optimizat. Cu ajutorul noii platforme online, clien]ii au acces rapid la peste 1.100 de produse pe care Agrii le ofer\ spre vânzare. În plus, acestea sunt livrate prompt c\tre fermieri, coletele ajungând la destina]ie în dou\ zile lucr\toare de la plasarea comenzii. “Platforma magazin.agrii.ro este integrat\ [i conectat\ cu toate platfor-

mele de marketing utilizate în prezent, ceea ce ne ajut\ s\ extindem prezen]a [i impactul în mediul online", spune Anca Bucur, eCommerce Product Owner, Agrii România. “Agrii România este un partener de încredere pentru agricultorii din ]ar\. Preocuparea permanent\ pentru clien]ii no[tri ne-a f\cut s\ evolu\m, ca s\ putem r\spunde mereu nevoilor lor actuale”, completeaz\ Alexandru Belei, IT Applications Manager, Agrii România. Profitul Agricol 6/2024

CULTURI VEGETALE

arhiva Kwizda Agro

alamy

Viermi s=rm\ la porumb semnele atacului Larv\ de buha sem\n\turilor arhiva Kwizda Agro

Tendin]ele ultimilor ani, în care am asistat la retragerea multor substan]e active insecticide, au transformat realizarea unor tehnologii coerente pentru cultura porumbului într-o adev\rat\ provocare. Speciali[tii Kwizda Agro propun acum o solu]ie inteligent\ împotriva d\un\torilor din sol> insecticidul microgranulat Picador 1,6 MG, capabil s\ produc\ efecte timp de pân\ la 120 de zile de la momentul aplic\rii lui în brazd\, la sem\nat. Picador 1,6 MG con]ine cipermetrin 16 g/kg, o substan]\ activ\ din grupa piretroizilor de sintez\. Ca [i alte substan]e din aceast\ categorie, cipermetrin reprezint\ o neurotoxin\, ce ac]ioneaz\ asupra sistemului nervos central [i periferic al insectelor, prin interac]iunea cu canalele de sodiu [i provoac\ hiperactivitate, urmat\ de paralizie. Picador 1,6 MG ]ine sub control 3 d\un\tori de sol cu o relevan]\ economic\ major\ la culturile de porumb> viermii sârm\ (Agriotes spp.), larvele de buha sem\n\turilor (Agrotis spp.) [i viermele vestic al r\d\cinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera). Picador 1,6 MG aduce o nou\ abordare a conceptului de protec]ie a semin]ei [i a tinerelor plante. Pentru compara]ie, insecticidele sistemice utilizate ca tratament s\mân]\ au la baz\ ideea de a sacrifica o parte din semin]e sau plante, pentru a putea combate d\un\torii. Aceast\ abordare [i-a ar\tat limit\rile în cazul atacurilor puternice sau în cazul culturilor valoroase (loturi semincere). Picador 1,6 MG mut\ zona de conflict la distan]\ fa]\ de semin]e sau de tinerele plante, creând un perimetru de protec]ie, repelent, în jurul semin]ei, astfel încât accesul d\un\to-

adobestockphotos

Picador 1,6 MG. R\spunsul la problema d\un\torilor din sol

Efectele atacului viermilor s=rm\ Viermele vestic al r\d\cinilor de porumb

rilor la s\mân]\ sau tinerele plante este blocat. Din acest motiv, utilizarea microgranulelor reprezint\ o solu]ie de eficien]\ ridicat\, chiar [i în cazurile dificile, men]ionate mai sus. Pe de alt\ parte, eficien]a insecticidelor sistemice se diminueaz\ accentuat odat\ cu m\rirea volumului plantei, în timp ce granulele de Picador 1,6 MG r\mân func]ionale la locul amplasamentului o perioad\ de pân\ la 120 de zile. Pentru dispersia omogen\ a microgranulelor în brazd\, se recomand\ preg\tirea unui pat germinativ bine afânat [i m\run]it. Datorit\ densit\]ii mari a produsului, nu se utilizeaz\ în amestec cu granule de densitate diferit\, cu scopul de a evita separarea gravimetric\ ap\rut\ în timpul aplic\rii. Tratamentul cu Picador 1,6 MG se poate realiza cu microgranulatoare obi[nuite. Pentru îmbun\t\]irea preciziei de aplicare, dispozitivele specifice DXP - tip “coad\ de pe[te” - sunt furnizate gratuit de c\tre Kwizda Agro Romania.

Avantaje specifice ale

Picador 1,6 MG Substan]a activ\ cipermetrin nu este solubil\ în ap\, iar densitatea mare a suportului de carbonat de calciu nu permite deplasarea acestuia în sol, de aceea granulele de Picador 1,6 MG sunt active strict acolo unde sunt amplasate. În condi]ii de ploi abundente sau iriga]ii, granulele î[i p\streaz\ func]ionalitatea, astfel încât bariera de protec]ie î[i men]ine forma, pozi]ia [i eficacitatea în timpul vegeta]iei. Produsul are o perioad\ lung\ de degradare [i prezint\ rezisten]\ foarte bun\ la radia]iile UV. Formularea microgranulat\ este un beneficiu în plus, deoarece permite aplicarea uniform\ a produsului în brazd\, între semin]e [i suprafa]a solului, în punctele predilecte de atac ale d\un\torilor. Profitul Agricol 6/2024

CULTURI VEGETALE

Provoc\rile din cerealele :n zona de vest a ]\rii, mai precis în jude]ele Timi[, Arad [i Cara[-Severin, culturile de cereale p\ioase, grâu, orz, ov\z, au r\s\rit foarte bine, mai ales c\ au avut [i ploi atunci când a trebuit. De aceea, ;n luna februarie, arat\ bine [i se afl\ în fenofaza de înfr\]ire.

Pericolele din orz [i grâu Totu[i, speciali[tii Bayer Crop Science atrag aten]ia c\ plantele trebuie urm\rite cu mare grij\, iar la desprim\v\rare trebuie intervenit imediat, în func]ie de condi]iile pedoclimatice. Aceste m\suri se impun cu atât mai mult cu cât, date fiind condi]iile de umiditate [i temperaturile pozitive, au ap\rut buruienile în acela[i timp cu r\s\rirea cerealelor. Doru Cimpoca, crop manager cereale Bayer, a atras aten]ia c\ grâul îmburuienat are un impact economic serios asupra culturii. De aceea trebuie urm\rit cu mare aten]ie. Orzul arat\ foarte bine, dar au ap\rut [i multe provoc\ri. Unul este atacul de [oareci, care a fost foarte agresiv în toamna anului 2023. Orzul evolueaz\ spectaculos [i are chiar 9 -10 fra]i, în februarie, cu un poten]ial de produc]ie ridicat. Totu[i, bolile [i d\un\torii trebuie monitoriza]i cu stricte]e. Una dintre bolile prezente în cultur\ în februarie este p\tarea reticular\, care poate avea un impact economic serios asupra culturii. Speciali[tii Bayer reamintesc c\ anul 2023 a avut multe încerc\ri în agricultura din zona de vest. În unele 26

cazuri, fermierii au putut controla situa]ia, dar în alte cazuri au fost dep\[i]i. Una dintre marile provoc\ri este faptul c\ li s-au redus mijloacele de lupt\ împotriva bolilor [i d\un\torilor. De exemplul, tebuconazolul, care se afl\ în multe produse de protec]ia plantelor, va fi scos de pe pia]\. Bayer a prev\zut aceste provoc\ri [i deja preg\te[te noile solu]ii adaptate pentru a r\spunde în continuare marilor nevoi din ferme. Schimb\rile climatice reprezint\ o alt\ mare provocare, extrem de greu de înfruntat. Clima se schimb\ [i niciun sezon nu mai seam\n\ cu altul. De aceea este nevoie de mult\ anticipare [i adaptare, când e vorba de a aplica un tratament. {i în aceast\ situa]ie Bayer vine cu solu]ii inovatoare pentru a rezolva problemele din culturile de cereale p\ioase.

Septorioza, deja prezent\ ;n c=mp Cimpoca a atras aten]ia c\ septorioza este deja prezent\ [i produce pagube însemnate în culturile de cereale foioase, iar f\inarea [i ruginile au devenit mari amenin]\ri de care se tem fermierii din zona de vest. Dat fiind c\ exist\ umiditate în sole, aceste probleme se vor agrava, mai ales c\ bolile sunt adaptate s\ reziste [i peste iarn\. Afidele se afl\ pe locul doi în ceea ce prive[te riscurile. Pe lâng\ faptul c\ sunt d\un\tori foarte periculo[i, afidele sunt [i vectori care transmit virusuri atât la grâu, cât [i la orz. “Grav este c\, odat\ virusul instalat, nu se mai poate combate în timpul vegeta]iei. De aceea trebuie s\ stop\m vectorul reprezentat de afide”, a declarat Cimpoca.

Fuzarioza se afl\ pe locul trei [i este considerat\ de c\tre fermierii din zona de vest ca fiind cea mai periculoas\ boal\ a spicului, cu un impact mare atât calitativ, cât [i cantitativ asupra produc]iei. Se vede foarte bine acest lucru în diferen]a dintre grâul de panifica]ie [i grâul furajer. Pe locul patru se situeaz\ buruienile dicotiledonate> turi]a veronica [i rocoina. Cercet\torii Bayer aten]ioneaz\ c\ toate trebuie ]inute sub control sau chiar anihilate, dac\ este posibil, fiindc\ au un impact în produc]ia final\ de peste 50%. Odat\ cu schimbarea climatic\, toamnele sunt mai lungi [i mai secetoas\, iar iernile sunt mult mai blânde [i adesea f\r\ z\pad\ în zona de vest. De aceea apar [i probleme noi, cum ar fi buruienile graminee - vulpia, lolius, bromus, iarba vântului sau ov\zul s\lbatic. Acestea sunt într-o continu\ dezvoltare [i devin an de an tot mai periculoase. “Prin urmare, este foarte important s\ venim cu solu]ii adaptate [i eficiente care s\ combat\ toate aceste amenin]\ri”, a ;nt\rit Cimpoca.

Solu]iile Bayer la problemele c=mpului Incelo a fost lansat anul trecut [i se afl\ în dezvoltare, unde substan]a activ\ este tiencarbazon metil. Acesta este un erbicid foarte eficient împotriva spectrului de buruieni graminee din cereale p\ioase. Momentul de aplicare este prim\vara, când buruienile sunt mai mici, de la trei frunze pân\ la dou\ internoduri, fiindc\ au cre[tere intensiv\ [i sunt mai u[or de controlat. Recomandarea optim\ de aplicare este spre finalul perioadei de înfr\]ire Profitul Agricol 6/2024

CULTURI VEGETALE

p\ioase [i solu]iile Bayer

Doru Cimpoca, crop manager cereale Bayer

a grâului. Atunci buruienile sunt mai mici [i nu apuc\ s\ înfr\]easc\. “Acesta e momentul propice de aplicare din datele de observa]ie pe care le avem. Controlul este foarte eficient, nu r\mâne nicio buruian\ în câmp”, a concluzionat Cimpoca. Substan]a activ\ este preluat\ atât radicular, cât [i foliar [i ac]ioneaz\ atât prin frunze, cât [i prin r\d\cin\. Dac\ sunt probleme mai complexe [i un spectru larg de graminee, recomandarea Bayer este utilizarea dozei sigure de 0,33 pentru combaterea tuturor amenin]\rilor. Incelo controleaz\ [i un spectru de buruieni dicotiledonate, cum ar fi mu[e]elul s\lbatic sau samulastra de rapi]\, dar [i de monodicotiledonate. Pentru un succes extins, se poate utiliza împreun\ cu erbicidul Secator, dar pentru [i mai mult\ eficien]\ în lupta cu buruienile dicotiledonate, se poate amesteca de altfel cu toate fungicidele [i insecticidele din portofoliu Bayer. Totu[i, Cimpoca a aten]ionat c\ nu trebuie amestecat cu solu]ii de azot Profitul Agricol 6/2024

lichid [i cu alte uleiuri minerale sau de parafin\, fiindc\ apare riscul de fitotoxicitate. Bayer are un portofoliu complet [i complex de produse utilizate în combaterea buruienilor, bolilor fungice [i a insectelor în culturile de cereale p\ioase, începând din perioada toamnei. Erbicidele Celexium, relativ nou, Roundup Energy [i Komplet, Atlantis Hussar activ plus, Falcon Pro, pachet cereale [i Input (pachetul Input C care este o noutate împreun\ cu erbicidul Celexium). De asemenea, portofelul Bayer pe 2024 pentru combaterea bolilor fungice [i insectelor cuprinde urm\toarele produse. Pachet pentru tratament T1. Decis expert, Input [i Falcon Pro. Produsele din acest pachet combat plo[ni]a cerealelor, afidele [i mu[tele, dar [i f\inarea, ruginile [i bolile foliare. Pentru T2 se pot utiliza cu succes garantat Aviator, Nativo Forte, Decis expert, Cayunis [i Nativo Pro. Acestea combat septorioza, ruginile, dar [i plo[ni]a cerealelor, afidele [i gândacul b\los.

Pentru T3, fermierii au la dispozi]ie superprodusele bine-cunoscute Prosaro, Decis expert [i Nativo Forte. Acestea pot lupta cu mare eficien]\ împotriva fuzariozei spicelor, bolilor foliare, dar [i a gândacul b\los, afidelor [i plo[ni]ei cerealelor. Daniel Grosz, directorul regional Bayer vest Timi[, spune c\ Incelo este un erbicid cu care compania se mândre[te, fiindc\ este o solu]ie cu adev\rat eficient\ când vine vorba de controlul buruienilor dicotile [i monocotile în cultura de cereale p\ioase. “Tot ce este tratament de calitate, indiferent c\ e T1, T2 sau T3 la cereale, solu]iile le avem înc\ de ast\zi. Din 2025, se va interzice tebuconazolul, dar noi avem deja noile oferte preg\tite. Aceasta este puterea [i capacitatea companiei Bayer de a prevedea [i a veni din timp cu solu]ii la problemele cu care se confrunt\ fermierii”, a spus Daniel Grosz.

Gheorghe MIRON 27

CULTURI VEGETALE

Reducerea pierderilor de azot Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides, SAT&Biologicals Romania&Republic of Moldoiva, Corteva Agriscience

Într-o er\ în care schimb\rile climatice aduc provoc\ri f\r\ precedent în agricultur\, ob]inerea productivit\]ii optime la culturi este crucial\ pentru stabilitatea afacerii. Agricultorii au nevoie s\ î[i maximizeze productivitatea culturilor, dar [i s\ protejeze mediul de poten]iali factori de stres. Integrarea celor mai noi instrumente în practicile agricole îi poate ajuta s\ îndeplineasc\ aceast\ sarcin\. Produsele biologice au în componen]\ materiale deja existente în natur\ [i sunt concepute s\ se integreze în acest sistem, completând practicile agricole în evolu]ie prin raportarea la tendin]ele industriei. Ele pot fi utilizate în agricultura organic\ sau în culturile conven]ionale singure sau în combina]ie cu produsele tradi]ionale de protec]ie a culturilor, pentru a îmbun\t\]i protec]ia fitosanitar\ [i starea de s\n\tate a plantelor. Prin urmare, produsele biologice sunt substan]e naturale [i ajut\ plantele s\ devin\ mai rezistente atunci când sunt afectate de boli sau d\un\tori. Produsele biologice ac]ioneaz\ în sinergie cu plantele, optimizând func]iile lor naturale.

Diverse tipuri de biostimulan]i au moduri unice de ac]iune, cum ar fi îmbun\t\]irea utiliz\rii nutrien]ilor, consolidarea rezilien]ei plantelor împotriva factorilor de stres abiotic, precum seceta sau temperaturile extreme, [i îmbun\t\]irea procesului de dezvoltare a plantelor. Datorit\ acestor beneficii, culturile pot ob]ine rate de cre[tere [i produc]ii mai bune, chiar [i în condi]ii vitrege. Fixarea azotului, procesul de transformare a azotului atmosferic într-o form\ utilizabil\ la plante, este crucial\ pentru sinteza biomoleculelor esen]iale în nutri]ia acestora. Concentrându-se pe astfel de procese naturale [i integrându-le în practicile agricole, fermierii pot îmbun\t\]i semnificativ cre[terea [i productivitatea culturilor, asigurând o agricultur\ sustenabil\ [i prosper\ pentru mul]i ani de acum înainte. O alternativ\ inovatoare este Utrisha N, un produs nou dezvoltat de Corteva Agriscience, companie recunoscut\ pentru procesul s\u continuu de inova]ie în practicile agricole. Utrisha N asigur\ o aprovizionare continu\ cu azot a plantelor, sporind semnificativ poten]ialul de produc]ie, minimizând în acela[i timp pierderile prin levigare sau denitrificare. Formula sub form\ de pulbere asigur\ modalitatea facil\ de utilizare, precum [i pre-

lungirea duratei de conservare la doi ani la temperaturi normale, eviden]iindu-i caracterul practic [i logeviv. Func]ionând ca o surs\ biologic\ de azot, Utrisha N opereaz\ sustenabil f\r\ emisii de CO2, ceea ce permite flexibilitate în aplicare [i adaptare la diferite stadii de cre[tere ale culturilor. Aceast\ abordare elimin\ riscul fitotoxic de ardere a culturilor, livrând azotul plantelor în forma sa cea mai u[or de asimilat. Îmbog\]it cu tulpina bacterian\ Metylobacterium symbioticum, acest produs inovator introduce o bacterie benefic\ plantelor, colonizând [i transformând imediat azotul atmosferic întro form\ ce se poate utiliza din punct de vedere biologic, asigurând o aprovizionare sincronizat\ [i eficient\ cu azot în plant\. Utrisha N abordeaz\ provoc\rile cheie ale supliment\rii cu azot [i reprezint\ o schimbare de paradigm\ c\tre practici agricole sustenabile [i eficiente în România [i Republica Moldova, cu un impact minim asupra mediului. În plus, stimulatorul [i optimizatorul fotosintetic simbolizeaz\ angajamentul pentru un viitor mai verde [i mai prosper pentru fermierii din întreaga lume, reflectând misiunea Corteva de a avansa practicile agricole care sus]in fermierii, protejeaz\ [i conserv\ sursa de hran\ [i ajut\ comunit\]ile agricole s\ prospere.

Profitul Agricol 6/2024

Recomandarea speciali[tilor

Hibrizi de floarea-soarelui pentru campania 2024 Bayer DK 1018 CLP Hibrid semitimpuriu, cu poten]ial de produc]ie mare [i toleran]\ genetic\ ridicat\ la toate rasele de man\ cunoscute pân\ în prezent în România. Toleran]\ genetic\ la noile clase de Orobanche, pân\ la rasa G. Profil s\n\tos al tulpinii [i al calatidiului (toleran]\ ridicat\ la Phomopsis [i Sclerotinia). Toleran]\ la secet\ - nivel ridicat, toleran]\ la ar[i]\ - nivel ridicat. Talie medie cu rezisten]\ la c\dere [i frângere. Con]inut de ulei 46%-50%. Tehnologie> Clearfield Plus. În condi]ii de umiditate redus\, densitatea recomandat\ este de 55.000-60.000 plante recoltabile/ha. În zonele cu suficient\ umiditate densitatea recomandat\ este de 60.000-65.000 plante recoltabile/ha. Poate fi sem\nat [i la începutul epocii optime de sem\nat. Adaptat pentru toate regiunile din România.

celent\ a calatidiului, cu grad ridicat de autofertilitate. Tolerant la erbicidele grupului tribenuron-metil. Toleran]\ ridicat\ la noile rase de Orobanche AF ¡¡. Toleran]\ la secet\ - nivel ridicat< toleran]\ la ar[i]\ - nivel ridicat. Con]inut de ulei 48%-49%. Tehnologie Sulfonil-ureic\. Adaptat pentru toate regiunile din România. În prim\verile ploioase recomand\m aplicarea unui regulator de cre[tere. În condi]ii de umiditate redus\, densitatea recomandat\ 52.00057.000 plante recoltabile/ha. În zonele cu suficient\ umiditate densitatea recomandat\ 57.000-62.000 plante recoltabile/ha.

Hibrid timpuriu (100-105 zile), stabil [i flexibil, cu poten]ial de produc]ie ridicat [i toleran]\ ridicat\ la principalele boli (Phomopsis [i Sclerotinia), cât [i toleran]\ genetic\ la toate rasele de man\. Vigoare bun\ la r\s\rire, plante uniforme, cu talie înalt\. Pozi]ionare corect\ a calatidului - protec]ie împotriva arsurilor solare [i a bolilor care se pot instala la nivelul acestuia. Umplere exProfitul Agricol 6/2024

InSun 200 HO CLP Hibrid High Oleic (HO), Clearfield Plus, semitardiv, cu un con]inut ridicat de ulei. Foarte performant, cu produc]ie mare de ulei [i un con]inut ridicat de acid oleic. Toleran]\ genetic\ ridicat\ la Orobanche (A-G), toleran]a ridicat\ la man\ (Plasmopara helianthi) [i toleran]a bun\ la Macrophomina [i Phomopsis. Bun\ vigoare timpurie, în\l]imea mediu înalt\ a plantelor. Toleran]\ bun\ la c\dere.

Coloris CL

BASF InSun 222 CLP

HUDSON SU

gere. Polenizare complet\ a semin]elor în calatidiu. Tulpin\ viguroas\, s\n\toas\ [i verde pân\ la recoltare. Mas\ hectolitric\ mare, coacere uniform\ a boabelor. R\spunde bine la un management intensiv al culturii.

Este un hibrid de floarea-soarelui semitardiv, Clearfield Plus, cu o produc]ie ridicat\ [i stabil\.Produc]ie ridicat\ de ulei, adaptat pentru majoritatea situa]iilor de cultivare. Toleran]\ genetic\ ridicat\ la Orobanche (A -G). Hibrid viguros cu cre[tere rapid\, tolerant la secet\. Toleran]\ bun\ la Verticillium, Sclerotinia, Macrophomina [i Phomopsis. Plantele se dezvolt\ rapid în prima perioad\ de vegeta]ie. Prezint\ o în\l]imea medie spre înalt\ a plantei, cu toleran]\ la c\dere [i frân-

Hibrid semitimpuriu, Clearfield, cu produc]ii stabile în condi]ii de stres climatic. Flexibil, performant, u[or de cultivat, foarte stabil în produc]ii [i con]inut de ulei. Toleran]\ genetic\ ridicat\ la Orobanche (A -G). Viguros, cu o cre[tere rapid\ la începutul perioadei de vegeta]ie. Bun\ uniformitate a culturii în prim\var\. Toleran]\ excelent\ la Verticilium, Puccinia, dar [i o bun\ toleran]\ la man\. Plantele au o în\l]ime medie, cu o toleran]\ foarte bun\ la c\dere [i frângere. Polenizare complet\ a semin]elor în calatidiu, coacere uniform\ a boabelor. R\spunde bine la un management F mediu sau intensiv al culturii. 31

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI 2024 Dracaris CLP Hibrid timpuriu, Clearfield Plus, stabil [i performant chiar [i în condi]ii de stres, pentru tehnologie intensiv\. Recomandat [i pentru cultura a doua, sem\nat pân\ la începutul lunii iulie, cu rezultate foarte bune de produc]ie. Viguros, cu cre[tere rapid\ [i uniform\ în prim\var\. Toleran]a genetic\ ridicat\ la Orobanche (A - F). Con]inut ridicat de ulei. Toleran]a ridicat\ la man\ (Plasmopara helianthi), Phomopsis, dar [i o bun\ toleran]\ la Alternaria [i Puccinia. Plantele au o în\l]ime medie, cu toleran]\ foarte bun\ la c\dere [i frângere. Polenizare foarte bun\ a semin]elor în calatidiu, coacere uniform\ a boabelor. R\spunde bine la un management intensiv al culturii.

Averon SU Semitimpuriu, tolerant la Tribenuron Metil, cu un bun pachet de toleran]e la boli. Poten]ial ridicat de produc]ie în special în condi]ii bune de cultur\. Hibrid viguros cu cre[tere rapid\ în prima perioad\ de vegeta]ie. Toleran]\ genetic\ ridicat\ la Orobanche (A-G), toleran]a bun\ la man\ (Plasmopara helianthi) [i excelent\ la Scle-

rotinia [i Macrophomina, Verticilium [i Phomopsis. Plantele au o în\l]ime medie, cu toleran]\ foarte bun\ la c\dere [i frângere. Polenizare foarte bun\ a semin]elor în calatidiu, coacere uniform\ a boabelor. R\spunde bine la un management intensiv sau extensiv al culturii. Recomandat pentru toate zonele ]\rii.

Corteva P64LE162 Hibrid ExpressSun, semitimpuriu, cu toleran]\ la secet\ [i ar[i]\. Toleran]\ la lupoaie (Orobanche cumana) rasa G, la Phomopsis [i Sclerotinia. Rezultate excep]ionale în condi]ii nefavorabile. Productivitate excep]ional\. Talie medie-înalt\, grad ridicat de autofertilitate. Densit\]i recomandate> Neirigat> 55.000 - 58.000 boabe germinabile/ha< Irigat> 58.000 - 62.000 boabe germinabile/ha. Se recomand\ a fi cultivat în toate zonele, chiar [i în cele infestate cu lupoaie (Orobanche cumana) mai agresive decât rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate.

P64LE163 Hibrid Express, semitimpuriu, linoleic, ce are la baz\ P64LE99. Productivitate excep]ional\ în condi]ii bune. Rezisten]\ genetic\ la Orobanche, pân\ la rasa G inclusiv (BR1, BR2 & BR3). Recomandat în condi]ii tehnologice avansate. Densitatea face diferen]a! Densit\]i recomandate> Neirigat> 67.000 75.000 boabe germinabile/ha< 32

Irigat> 70.000 - 80.000 boabe germinabile/ha. Recomandat a fi cultivat pe terenuri fertile, cu poten]ial ridicat de produc]ie.

P64LE99 Hibrid tardiv, cu ;nalt poten]ial de produc]ie, rezisten]\ la erbicidul Express [i o bun\ plasticitate [i adaptabilitate. Rezistent la lupoaie (Orobanche cumana) inclusiv rasa E, tolerant pân\ la rasa G inclusiv (BR1 & BR3). Toleran]\ mare la Phomopsis [i Sclerotinia, atât pe tulpin\, cât [i pe calatidiu, precum [i la rasele de man\ cunoscute în România, cu o bun\ rezisten]\ la c\dere [i frângere, toleran]\ foarte bun\ la secet\ [i ar[i]\. Talie echilibrat\, tulpin\ puternic\, sistem radicular foarte bine dezvoltat. Densit\]i recomandate> Neirigat> 65.000 - 70.000 boabe germinabile/ha< Irigat> 68.000 - 72.000 boabe germinabile/ha. Se recomand\ a fi cultivat în toate zonele, chiar [i în cele infestate cu lupoaie (Orobanche cumana) mai agresive decât rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate.

P64LP170 Hibrid semitimpuriu, pretabil pe secet\ [i ar[i]\, este conversia îmbun\t\]it\ a lui P64LE25 în tehnologia Clearfield Plus. Rezultate excep]ionale în condi]ii nefavorabile, cu toleran]\ bun\ la Sclerotinia [i Phomopsis. Cel mai rezistent hibrid la lupoaie din lume. Rezisten]\ genetic\ (BR1, BR2 & BR3) [i tehnologic\ la lupoaie (Orobanche cumana) cu grad ridicat de autofertilitate în calatidiu. Rezisten]\ genetic\ la rasele de man\ cunoscute în România. Densit\]i recomandate> Neirigat> 55.000 - 58.000 F boabe germinabile/ha< Profitul Agricol 6/2024

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI 2024 Irigat> 58.000 - 62.000 boabe germinabile/ha. Se recomand\ a fi cultivat în toate zonele, chiar [i în cele infestate cu lupoaie (Orobanche cumana) mai agresive decât rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate.

P64HE144 Hibrid high oleic semitimpuriu, cu rezisten]\ la erbicidul Express. Productivitate superioar\ în condi]ii tehnologice [i climatice favorabile. Con]inut ridicat de acid oleic (mai mare de 92%). Grad ridicat de autofertilitate. Toleran]\ bun\ fa]\ de Sclerotinia [i de Phomopsis. Rezisten]\ la rasele de man\ cunoscute în România. Rezisten]\ genetic\ (BR1) la lupoaie (Orobanche cumana). Densit\]i recomandate> Neirigat> 55.000 - 60.000 boabe germinabile/ha< Irigat> 60.000 - 64.000 boabe germinabile/ha. Este necesar\ asigurarea unei distan]e de izolare de 500 de metri fa]\ de alt\ sol\ cultivat\ cu floarea-soarelui, în vederea ob]inerii con]inutului de acid oleic de peste 90%.

KWS Arnetes SU Hibrid linoleic din grupa semitardiv\ de maturitate, cu rezisten]\ la aplicarea erbicidelor omologate din familia sulfonilureicelor. Se remarc\ printr-o plasticitate ecologic\ deosebit\ [i o bun\ adaptabilitate la condi]iile de mediu întâlnite, chiar [i în zonele frecvent supuse secetei [i ar[i]ei, ceea ce-i ofer\ un poten]ial extraordinar de produc]ie. Semin]ele au un MMB ridicat> mai mare de 60 g [i un con]inut bogat în ulei ce atinge 46 - 48%. Densitatea recomandat\ la sem\nat este cuprins\ între 58.000 - 62.000 34

b.g./ha. Arealul de cultivare este unul vast, în zonele care permit înfiin]area timpurie a culturii.

Furious CLP Hibrid Clearfield Plus, semitardiv, linoleic, prezint\ plasticitate ecologic\ ridicat\, ob]inând rezultate foarte bune [i în zonele supuse frecvent secetei [i ar[i]ei. Arealul s\u de cultivare cuprinde zonele ce permit înfiin]area timpurie a culturii (S, SE, V României). Prezint\ rezisten]\ la Orobanche cumana (inclusiv rasa F), toleran]\ ridicat\ la Sclerotinia sclerotiorum, Phoma macdonaldi, Phomopsis helianthi [i, mai ales, la mana florii-soarelui, Plasmopara helianthi (hibrid RM9). Are o foarte bun\ comportare la frângerea tulpinii. Prezint\ poten]ial extraordinar de produc]ie, specific hibrizilor din aceast\ grup\ de maturitate. Densitatea recomandat\ la sem\nat este între 58.000 - 62.000 b.g./ha. Con]inutul de ulei este cuprins între 46 - 48%.

KWS Achilles CLP Hibrid Clearfield Plus, linoleic, semitardiv, cu poten]ial mare de produc]ie, stabil atât în cultura intensiv\, cât [i în cea medie. Plantele au în\l]ime medie, frunz\ mare, de culoare verde-închis, cu gofrare medie. Calatidiul este aplecat, cu tija curbat\, de form\ plat\, de m\rime mare. Dovede[te toleran]\ bun\ la secet\. Prezint\ rezisten]\ la Orobanche cumana, inclusiv rasa E. S\mân]a are m\rime medie, form\ ovoid-îngust\, neagr\, cu inser]ii laterale gri-închis.

Suvex Hibrid linoleic din grupa semitimpurie de maturitate cu rezisten]\ la aplicarea erbicidelor omologate din familia sulfonilureicelor. Are o bun\ adaptabilitate la condi]iile de mediu întâlnite, ceea ce-i ofer\ un poten]ial extraordinar de produc]ie. Este înzestrat genetic cu rezisten]\/toleran]\ ridicat\ la cele mai

avansate rase ale principalilor agen]i patogeni> mana florii-soarelui (Plasmopara helianthi/halstedii) - RM9, putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorm), p\tarea brun\ (Phomopsis helianthi), p\tarea brun\ a tulpinii (Phoma macdonaldi). Semin]ele au un MMB ridicat> mai mare de 55 g [i un con]inut bogat în ulei ce atinge 46-48%. Densitatea recomandat\ la sem\nat este între 58.000 - 62.000 b.g./ha. Arealul de cultivare este extins datorit\ grupei mai mici de maturitate, dar [i pretabilit\]ii pentru sem\natul timpuriu.

Lidea ES Ceylon SU Hibrid linoleic timpuriu, cu toleran]\ la erbicidul Express 50 SG, perioad\ de vegeta]ie scurt\, aproximativ 100 zile, pretabil pentru cultura a 2-a. Con]inutul de ulei este ridicat, fiind cuprins între 49-51%. Are rezisten]\ genetic\ la mana florii-soarelui, la presiune ridicat\ [i rase virulente [i rezisten]\ genetic\ la Orobanche pân\ la rasa G inclusiv. Excelent\ vigoare la r\s\rire, fiind pretabil pentru un sem\nat întârziat. Profitul Agricol 6/2024

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI 2024 Phomopsis, Sclerotinia tulpinii, toleran]\ bun\ la Sclerotinia calatidiului [i la Verticilium. Densit\]i recomandate> 68.000 72.000 bg/ha în condi]ii optime< 58.000 - 60.000 bg/h în condi]ii limitate.

DT3402TT

De asemenea, raportul timpurietate/productivitate este excelent, realizând produc]ii superioare datorit\ poten]ialului productiv foarte ridicat.

ES Aromatic SU

[i foliaj puternic care-i confer\ o mare toleran]\ la ar[i]\, secet\ [i la c\dere.

ES Oasis CLP Hibrid linoleic semitardiv, cu tehnologie Clearfield Plus. Are rezisten]\ genetic\ la mana florii-soarelui, la presiune ridicat\ [i rase virulente [i rezisten]\ genetic\ la Orobanche pân\ la rasa G inclusiv. De asemenea, toleran]a la întreg spectrul de boli specifice este foarte ridicat\, reprezentând etalonul dup\ care se analizeaz\ toleran]a la boli a tuturor celorlal]i hibrizi. Este recomandat pentru cultivare în sistem semiintensiv [i intensiv.

Este cel mai bine vândut hibrid de floarea-soarelui din portofoliul Lidea, cu rezisten]\ genetic\ la man\, la presiune medie [i rase mediu agresive. Hibrid high-oleic semitimpuriu, cu toleran]\ la erbicidul Express 50 SG. Con]inut de ulei este cuprins între 4950%, iar con]inut de acid oleic este de 89%. Poten]ialul de produc]ie este ridicat [i stabil, dovedit an de an în condi]ii reale de ferm\. Este hibridul cel mai adaptat la condi]iile pedoclimatice ale ]\rii noastre [i la diferite tehnologii. Este cultivat atât în sistem conven]ional, cât [i în sistem bio.

Mas Seeds

ES Belfis CLP

Dover CLP

Hibrid linoleic semitimpuriu, cu tehnologie Clearfield Plus. Are rezisten]\ genetic\ la mana florii-soarelui, la presiune ridicat\ [i rase virulente [i are o vigoare foarte bun\ de pornire în vegeta]ie. Este adaptat pentru tehnologie semiintensiv\ [i intensiv\< este bine adaptat la condi]iile pedoclimatice locale, cu o arhitectur\ a plantei robust\

Hibrid Clearfield Plus, semitardiv, linoleic, cu toleran]\ la lupoaie pân\ la rasa G, talie medie, form\ plat\ a calatidiului [i pozi]ie înclinat\ a acestuia, MMB> 50-60 g, con]inut de ulei> 45-47%, vigoare bun\ la r\s\rire, rezultate bune la cultivare atât în condi]ii optime, cât [i limitate, toleran]\ mare la c\dere, toleran]\ excelent\ la man\ (Plasmopara RM9), la

Profitul Agricol 6/2024

Hibrid Express, nou (în curs de înregistrare european\), semitardiv, linoleic, cu poten]ial de produc]ie foarte mare, de pân\ la 5 t/ha în condi]ii de tehnologii intensive, dar capabil s\ performeze [i în condi]ii limitate (plasticitate ecologic\), caz în care densitatea la sem\nat trebuie redus\ de la 65.000 - 68.000 bg/ha la 55.000 60.000 bg/ha. Aceste performan]e se ating gra]ie toleran]ei ridicate la parazitul Orobanche (pân\ la rasa E) [i la bolile importante ale florii-soarelui (Plasmopara RM9¡, Phomopsis, Sclerotinia calatidiului [i a tulpinii, Verticilium, Puccinia), vigorii mari la r\s\rire [i excelentei toleran]e la c\dere. Talie înalt\, calatidiu u[or convex [i semiercet. MMB> 50-55g, con]inut de ulei> 43-44%.

MAS 83.SU Hibrid Express, semitimpuriu, linoleic, cu adaptabilitate în toate zonele de cultur\, poten]ial ridicat de produc]ie, cu flexibilitate în controlul buruienilor. Talie înalt\, form\ u[or convex\ a calatidiului [i pozi]ie semierect\ a acestuia. Con]inut de ulei 45-47%, MMB 50-55 g. Vigoare ridicat\ la r\s\rire [i toleran]\ foarte bun\ la c\dere. Toleran]\ excelent\ la lupoaie (tulpina E), man\ (RM9), Phomopsis, Sclerotinia tulpinii [i Verticillum, tolaran]\ medie la Sclerotinia calatidiului. Recomandare de sem\nat> 60.000 - 65.000 bg/ha în condi]ii optime, 55.000 - 60.000 în condi]ii limitate.

MAS 85.SU Hibrid Express, semitardiv,

F 35

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI 2024 F

linoleic, performant în diferite condi]ii, cu toleran]\ deosebit\ la Sclerotinia (atât a calatidiului, cât [i a tulpinii). Talie înalt\. Forma calatidiului convex\ [i pozi]ionarea înclinat\. MMB 5258 g, con]inut de ulei 48-51%. Toleran]\ foarte bun\ la lupoaie (tulpina E), man\ (RM9), Phomopsis [i Verticillum. Recomandare de sem\nat> 60.000 - 65.000 bg/ha în condi]ii optime, 55.000 - 60.000 în condi]ii limitate.

Saaten Union

MAS 920.CP

Valparaiso CLP - Hibrid NOU

Hibrid Cleafield Plus, semitardiv, linoleic, maxim performant în diferite condi]ii de cre[tere [i cu poten]ial de produc]ie de peste 5 t/ha. Capacitate sporit\ de umplere a semin]elor. Talie înalt\. Forma calatidiului plat\ [i pozi]ionarea erect\. MMB 55-65 g, con]inut de ulei 43-45%. Toleran]\ excep]ional\ la lupoaie (tulpina E) [i la principalele boli> man\ (RM9), Sclerotinia calatidiului [i a tulpinii, Phomopsis [i Verticillum. Recomandare de sem\nat> 60.000 - 65.000 bg/ha în condi]ii optime, 55.000 - 60.000 în condi]ii limitate.

Hibrid semitardiv din tehnologia Clearfield Plus. Pretabil pentru toate zonele de cultur\ ale florii-soarelui. Rezistent la toate rasele de Plasmopara halstedii cunoscute în România. Capacitate de produc]ie ridicat\, cu un poten]ial genetic de peste 5.000 kg/ha. Rezisten]\ sporit\ împotriva bolilor foliare. Campion la produc]ie, câ[tig\ deta[at.

RWA Magic CLP Hibrid Clearfield Plus, tardiv, linoleic. Cu vigoare bun\ la r\s\rire, plante de talie înalt\, dar tolerante la c\dere. Poten]ial foarte ridicat de produc]ie în zonele f\r\ infestare masiv\ de lupoaie. MMB foarte ridicat (65-70 g) [i cu con]inut de ulei de asemenea ridicat. Toleran]\ excelent\ la boli, în primul rând la man\ (pân\ la RM9), dar [i la Sclerotinia tulpinii [i a calatidiului. Norma de sem\nat 65.000 bg/ha. Recomandarea de fertilizare> 70 kg N / 70 kg P2O5 / 210 kg K2O. În test\rile realizate anul trecut de FAPPR, în patru loca]ii, a dat o produc]ie medie de 2,81 t/ha, cu 12% peste 36

medie. :n testele interne, efectuate în ultimii trei ani, în patru loca]ii, a dat constant produc]ii peste medie. Cu cât seceta a fost mai accentuat\, cu atât procentul peste medie a fost mai mare (¡4,5% în 2021, 8,8% în 2022, 13% în 2023).

Hibrid semitimpuriu, cu o toleran]\ bun\ la secet\, precum [i la principalele boli. Prezint\ rezisten]\ la c\dere [i frângere. Toleran]\ genetic\ ridicat\ la Orobanche spp. de la rasa A-F, recomandat a fi cultivat în toate zonele de cultur\ ale florii-soarelui.

Neta SU Hibrid de maturitate semitardiv\, cu toleran]\ bun\ la secet\, precum [i la principalele boli ale florii-soarelui. Prezint\ rezisten]\ la c\dere [i frângere [i este recomandat în toate zonele de cultur\. Pretabilitate ridicat\ pentru sem\nat în prima parte a perioadei optime, dar [i în condi]ii grele de mediu. Profitabil oriunde, oricând.

Soufflet Agro

Paraiso 102 CL Num\rul 1 în vânz\ri. Hibrid semitardiv din tehnologia Clearfield ce se caracterizeaz\ prin toleran]\ bun\ la secet\ [i ar[i]\, precum [i la principalele boli ale florii-soarelui. Produc]ii stabile [i constante în toate zonele de cultur\ ale florii-soarelui din România.

Victory CL Hibrid de maturitate semitimpurie, pretabil în tehnologii extensive, cu poten]ial ridicat de produc]ie, chiar [i în condi]ii de stres. Dezvolt\ plante de talie medie înalt\, iar calatidiile cu bractee închise la maturitate îi confer\ o “ap\rare” mai bun\ împotriva p\s\rilor, precum [i evitarea ac]iunii directe a soarelui. Prezint\ o toleran]\ bun\ împotriva putregaiului alb - Sclerotinia. Victorios în condi]ii dificile.

Alexa SU Un hibrid pentru vârfuri de produc]ie!

Skyline Hibrid semitardiv, tehnologie pe baz\ de Tribenuron-metil, linoleic, de ultim\ genera]ie, stabil, cu poten]ial de produc]ie ridicat [i profil sanitar excelent, ce confer\ rezisten]\ la c\dere [i frângere. Rezisten]\ foarte ridicat\ la man\ RM9. Produc]ie determinat\ de o cantitate mare de achene. În\l]imea plantei> medie. Toleran]\ la lupoaie tulpinile A-G. Toleran]\ la Sclerotinia> foarte bun\.

Gandalf Hibrid semitardiv, tehnologie Clearfield Plus, linoleic. Genetic\ de ultim\ genera]ie cu productivitate excelent\. Poten]ial de produc]ie foarte ridicat. Plante de talie scurt\, cu rezisten]\ ridicat\ la c\dere. Stabilitate [i adaptabilitate la diferite tipuri de sol. Toleran]\ foarte bun\ la Sclerotinia, rezisten]\ genetic\ la man\ (RM9), F toleran]\ la lupoaie (A-G). Profitul Agricol 6/2024

HIBRIZI FLOAREA-SOARELUI 2024 Cooper Hibrid semitimpuriu, tehnoF logie Clearfield Plus, linoleic, cu stabilitate [i rusticitate dovedite în timp, dar [i cu poten]ial ridicat de produc]ie în condi]ii optime, adaptabil la diferite condi]ii de sol. Profil sanitar bun pân\ la recoltare, cu rezisten]\ excelent\ la c\dere [i frângere. Foarte bun\ uniformitate a plantelor pe toat\ durata perioadei de vegeta]ie. În\l]imea plantei> medie. Rezisten]\ la man\> RM9, toleran]\ la lupoaie A-F [i toleran]\ foarte bun\ la Sclerotinia.

Flormaster IR Hibrid semitardiv, tehnologie Clearfield, linoleic, ce valorific\ foarte bine toate condi]iile de cultur\. Poten]ial productiv excelent. Talie scurt\-medie> rezisten]\ bun\ la c\dere [i recoltare u[oar\. Toleran]\ crescut\ la principalele boli ale floriisoarelui, cu gene de rezisten]\ la Plasmopara RM9. Toleran]\ la lupoaie A-E [i toleran]\ foarte bun\ la Sclerotinia. Con]inut ridicat în ulei. În\l]imea plantei> scurt\-medie.

Roquette Hibrid semitimpuriu, tehnologie pe baz\ de Tribenuron-metil, linoleic, cu foarte bun poten]ial de produc]ie. Gene de rezisten]\ la Plasmopara RM9. Toleran]\ foarte bun\ la lupoaie A-G [i la Sclerotinia. Toleran]\ la scuturare ridicat\. În\l]ime medie a plantelor.

Noua caracteristic\ A.I.R. confer\ plantei o toleran]\ ridicat\ atât la imazamox, cât [i tribenuron-metil. Tolereaz\ aplicarea în postemergen]\ a erbicidelor Listego Pro sau Fluence de la Syngenta sau Express de la FMC. Alegerea schemei de erbicidare se va face în func]ie de spectrul de buruieni existent în sol\. Prezint\ toleran]\ la toate rasele de man\ cunoscute în România [i la lupoaie pân\ la rasa F. Semitimpuriu, cu un poten]ial ridicat de produc]ie, r\spunde foarte bine la condi]iile de cultur\ intensive, având totodat\ [i o adaptare foarte bun\ la condi]iile de stres. Plantele au talie medie, sunt uniforme, cu aspect pl\cut în câmp. Vigoare timpurie bun\, cu cre[tere rapid\. Mas\ hectolitric\ mare la recoltare. Densitate recomandat\> 55.000 - 60.000 plante recoltabile/ha.

SY Michigan CLP Hibrid Clearfield Plus, semitardiv, foarte productiv [i stabil, ce valorific\ foarte bine condi]iile intensive de cultur\. Toleran]\ genetic\ la toate rasele de man\ cunoscute în România [i la lupoaie pân\ la rasa F. Toleran]\ foarte bun\ la boli, cu un aspect s\n\tos al plantelor pân\ la recoltare. Talia plantelor este semiînalt\, cu o toleran]\ bun\ la c\dere [i frângere. Manifest\ o bun\ stabilitate în produc]ie. Mas\ hectolitric\ mare la recoltare. Densitate recomandat\> 50.000 55.000 plante recoltabile/ha.

Sureli HTS

Syngenta SY Futura AR Primul hibrid înregistrat pentru cultivare în noua tehnologie A.I.R. de la Syngenta. Adaptabil [i productiv, cu toleran]\ la toate erbicidele omologate la floarea-soarelui [i calificate A.I.R. 38

Un nou nivel de produc]ii în segmentul Express! Toleran]\ genetic\ la toate rasele de man\ cunoscute în România [i la lupoaie pân\ la rasa F. Hibrid semitardiv cu poten]ial impresionant de produc]ie, stabil în diferite condi]ii de cultur\. Manifest\ un poten]ial ridicat de produc]ie chiar [i în condi]ii de secet\.

Pachet foarte bun de toleran]e la principalele boli din cultura de floareasoarelui. Plantele au talie semi-înalt\ [i aspect pl\cut în cultur\. Mas\ hectolitric\ mare la recoltare. Densitate recomandat\> 50.000 55.000 plante recoltabile/ha. Tehnologie erbicid> Express/Fluence.

SY Experto Hibrid Clearfield, high-oleic, semitimpuriu, adaptat la condi]iile de cultur\ din toat\ ]ara. Produc]ii mari în fiecare an, chiar [i în high-oleic. Con]inut de acid oleic stabil, cu toleran]\ la toate rasele de man\ cunoscute în România. Etalon în loturile comparative [i culturi comerciale, indiferent de tehnologie sau segment. Prezint\ un sistem radicular bine dezvoltat [i toleran]\ la secet\. Talia plantelor este semi-înalt\, cu o vigoare bun\ [i cu o bun\ toleran]\ la c\dere [i frângere. Pretabil pentru condi]ii de cultur\ intensive. Mas\ hectolitric\ mare la recoltare. Densitate recomandat\> 55.000 60.000 plante recoltabile/ha.

Subeo HTS Hibrid Express, high-oleic, semitimpuriu, ce aduce progres în segment, cu poten]ial foarte ridicat de produc]ie, confirmat în România. Toleran]\ genetic\ la toate rasele de man\ cunoscute în România. Plantele au vigoare bun\, cu talie medie-înalt\. Con]inut foarte bun în ulei [i acid oleic. Stabilitate bun\ în produc]ie [i în con]inutul de acid oleic. Mas\ hectolitric\ mare la recoltare. Densitate recomandat\> 50.000 55.000 plante recoltabile/ha. Tehnologie erbicid> Express/Fluence.

catalog realizat de Robert VERESS Profitul Agricol 6/2024

GR|DINA

VIA [i LIVADA Portofoliul Syngenta dedicat vi]ei-de-vie Sub mottoul “AgoraVitis Leg\turi de vi]\ nobil\”, 200 de viticultori, produc\tori de vin [i parteneri Syngenta au participat la prezentarea portofoliului de produse dedicate sectorului.

tejarea masei foliare [i a ciorchinilor în faza de cre[tere. Folpet este o substan]\ activ\ cu ac]iune multisite specific\, mai ales împotriva ciupercilor care provoac\ man\, are ac]iune preventiv\ de contact, împiedicând instalarea infec]iilor la suprafa]a organelor tratate prin blocarea respira]iei ciupercilor sensibile la

Andreea Caimac, marketing manager culturi horticole Europa de Sud-Est, al\turi de trei invita]i din Croa]ia, Italia [i Slovenia au prezentat nout\]ile pentru protec]ia culturii vi]eide-vie> - fungicidul Ridomil Gold Combi, - biostimulantul Isabion, - produsul de baz\ Ravibis [i - fungicidul organic Taegro.

Vedeta evenimentului a fost Ridomil Gold Combi. Cu el, viticultorii vor avea la dispozi]ie un fungicid pe baz\ de folpet [i metalaxil-M, cu activitate preventiv\ [i curativ\. Datorit\ componentei sistemice metalaxyl-M, produsul este absorbit rapid de partea vegetativ\, intr\ în circula]ia plantei [i este deplasat preponderent pe direc]ia acropetal\, spre vârfurile de cre[tere, cu o ac]iune treptat\ [i continu\. Acest lucru permite proProfitul Agricol 6/2024

Simon Arnsek, Director Tehnic Culturi Speciale Fungicide Europa, a prezentat Ridomil Gold Combi

nivel celular. Ridomil Gold Combi are rezisten]\ la sp\lare. Ravibis este un produs de contact pe baz\ de bicarbonat de sodiu. E în clasa substan]elor de baz\, nu a fungicidelor clasice. Produsul vizeaz\ în micozele în diferite culturi, în principal legume, fructe moi [i struguri (combate f\inarea - Uncinula necator). Are în principal eficacitate fungistatic\ (ciupercile sunt împiedicate s\ creasc\, dar nu sunt ucise), f\r\ penetrare în ]esutul vegetal [i f\r\ reziduuri. Ac]ioneaz\ împotriva ciupercilor în mai multe moduri, inclusiv prin tamponarea unui mediu cu pH ridicat [i cre[terea nivelului osmotic pe suprafe]ele frunzelor. Controleaz\ [i acarienii. Nu se poate aplica atunci când temperaturile sunt ridicate [i radia]iile solare intense. Trebuie re-aplicat dup\ ploaie. Se utilizeaz\ singur sau în combina]ie cu Thiovit Jet.

Pentru fermierii prezen]i, Syngenta a preg\tit o ofert\ special\ pentru Ridomil Gold Combi, cu valabilitate limitat\ la [apte zile, suprapus\ reducerilor oferite de distribuitori. Oferta presupune achizi]ia unor pachete de produse care s\ ofere o protec]ie integral\ a culturii vi]ei-de-vie.

Robert VERESS 39

Reduce]i eficient rezerva biologic\ de agen]i patogeni Cultivarea legumelor, atât în spa]ii protejate, cât [i în câmp, se confrunt\ cu provoc\ri complexe [i în continu\ evolu]ie. Una dintre problemele majore este gestionarea eficient\ a rezervei biologice a agen]ilor patogeni [i reducerea riscului de infectare a culturilor.

ajutorul noului concept Smart Technology de la BASF, pute]i lua o serie de m\suri simple, dar a c\ror planificare poate aduce beneficii importante în ferm\. Aceast\ nou\ abordare poate fi aplicat\ atât pentru culturile de legume în câmp, cât [i pentru cele din spa]ii protejate.

Ce leg\tur\ este între rezerva biologic\ [i riscul de apari]ie a bolilor în culturile horticole Un element-cheie, deseori neglijat în protec]ia plantelor, este rezerva biologic\ de patogeni. De multe ori riscul de infec]ie este direct propor]ional cu m\rimea [i r\spândirea ei. Când vorbim de rezerva biologic\ de patogeni, vorbim de fapt de sursele prin care agen]ii patogeni, precum bacteriile sau ciuperci patogene, aflându-se în stare activ\ sau latent\, au poten]ialul de a realiza infec]ii pentru o nou\ cultur\. De exemplu, sursa prin care numero[i patogeni se transmit de la un an la altul, de la o cultur\ la alta, o reprezint\ miceliul de rezisten]\ din resturile de plante atacate, care r\mân pe teren dup\ recoltare. 40

Cât de grave pot deveni consecin]ele atacului de boli Pierderile de recolt\ pot varia, în func]ie de patogen [i gravitatea atacului, de la câteva procente pân\ la 100%. În plus, odat\ instalat\ boala, combaterea ei se poate dovedi dificil de realizat [i poate implica o serie de costuri mai ridicate. În cazul culturii de tomate, atacul de man\ poate duce la pierderi de produc]ie de pân\ la 80% în lipsa m\surilor de prevenire [i combatere a acestei boli.

Portofoliul de produse BASF, precum Dagonis, Signum, Polyram sau Cabrio Top, reprezint\ resurse valoroase pentru punerea în practic\ a acestor m\suri, fiind, în acela[i timp, garan]ia unui parteneriat eficient.

Ce m\suri de protec]ie pute]i aplica Riscul de afectare a culturilor de c\tre boli poate fi diminuat dac\ se implementeaz\ o bun\ strategie de prevenire [i combatere, prin integrarea mijloacelor de protec]ie. Astfel, printre m\surile agro-fitotehnice enumer\m efectuarea unei rota]ii corespunz\toare, o foarte bun\ igien\ a culturii pentru a elimina cât mai mult din resturile de plante dup\ recoltare, folosirea semin]elor [i materialului s\ditor certificat [i liber de boli, dezinfec]ii, distrugerea samulastrei etc. :n plus, este necesar\ aplicarea unui plan bine stabilit de utilizare a fungicidelor în timpul vegeta]iei, în func]ie de bolile specifice, pentru a reduce la minimum infectarea plantelor. Profitul Agricol 6/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Taurinele, în pericol? “V-am dat bani ani la rând, dar efectivele de vaci scad, produc]ia medie de lapte pe cap de vac\ se reduce. Am ajuns pe ultimul loc în Europa la produc]ia de lapte”, le-a repro[at fermierilor ministrul Florin-Ionu] Barbu. Sunt mai greu de g\sit vaci decât fermieri, a replicat un mucalit. Ba nu avem fermieri destui, c\ vaci s-ar mai g\si, au replicat al]ii.

rofesorul Gheorghe Vaida trage [i el un semnal de alarm\ referitor la pr\bu[irea cre[terii vacilor din România. Vaida avertizeaz\ c\ gradul de zootehnizare a produc]iei agroalimentare din ]ara noastr\ este foarte redus. “În anul 2013, s-a luat decizia, eronat\, de a sprijini numai cresc\torii care au peste 10 vaci, pe motiv c\ aceste gospod\rii nu mai au nicio perspectiv\ [i s\ concentr\m efectivele, s\-i stimul\m pe cei care produc pentru pia]\, fermele comerciale, ca [i cum cei cu 3 - 5 vaci ar arunca laptele [i nu ar fi consumat de nimeni”, aminte[te Gheorghe Vaida. Se acorda sprijin doar pentru 30 40% din efective, sprijin legat de registrele genealogice, ceea ce este una din cele mai grave erori. Ameliorarea taurinelor din ]ar\ este “dirijat\” de reprezentan]ii unor companii str\ine. “ASAS are posibilitatea s\ asigure suportul tehnic necesar pentru a oferi sprijin re]elei na]ionale de ameliorare”.

“Nimeni nu îndr\zne[te s\ spun\ nimic fiindc\ e vorba de bani foarte mul]i ca s\ repar\m ce s-a stricat în zootehnie în trei decenii, spune profesorul Vaida. Ca s\ ajung la performan]\, trebuie s\ moderniz\m [i s\ digitaliz\m fermele de familie. Fondurile mari sau dus în câteva jude]e. Într-un jude] s-au f\cut 18 fabrici de lapte, în alt jude] - 9 abatoare, iar Câteva cauze mai importante care au dus la pustiirea grajdurilor> - îmb\trânirea s\tenilor< - lipsa unui sprijin atractiv pentru ferma de familie< - decapitalizarea excesiv\ a zootehniei în favoarea culturilor mari< - lipsa proces\rii pentru cantit\]i mici de lapte [i carne< - lipsa abatoarelor specializate< - descurajarea test\rii t\ura[ilor de valoare, rezulta]i din mamele de taur de ras\ superioar\, tauri f\ta]i în fermele din ]ara noastr\, deci adapta]i la condi]iile noastre climatice [i de exploatare< - subven]ia nediferen]iat\, astfel încât un haram de vac\ de 5 litri pe zi prime[te aceia[i bani ca o vac\ de 35 de litri în medie< - lipsa investi]iilor non-agricole [i de interes general din mediul rural pentru ca satul s\ devin\ atractiv pentru noii fermieri< - legisla]ia restrictiv\ pentru fermele noi, care îl oblig\ pe cresc\torul cu 20 de vaci s\-[i angajeze contabil pl\tit< - distrugerea sistemului na]ional de reproduc]ie [i descurajarea tentativelor de refacere a semtestelor.

în celelalte niciunul. Eu insist pentru o politic\ zootehnic\ coerent\, specific\ României [i repet mereu acest lucru [i în c\r]ile mele. Noi nu am creat condi]ii minime pentru gospod\ria mic\. Avem o zootehnie dual\. Câteva ferme ultraperformante [i o mul]ime de mici ferme de familie. Speciali[tii se tem s\ vorbeasc\, fermierii mari tac. Am reintrodus controlul oficial al performan]elor în 2011 pentru c\ se oprise totul în 2010. Am f\cut dou\ proiecte pe care ASAS le poate coordona începând de mâine dac\ ni se permite. Zootehnia este o [tiin]\. Am fost în Fran]a recent la un simpozion [i m-au întrebat colegii de-acolo> Cum a]i ajuns voi, românii, la 3.300 de litri de lapte în medie pe vac\?” Gheorghe Vaida spune c\ l-a avertizat [i pe premier în leg\tur\ cu protejarea resursei genetice la animale. El le repro[eaz\ guvernan]ilor c\ nu au marcat distinct în Planul Strategic introducerea selec]iei genomice, care se practic\ în toat\ Europa. “Dac\ eu nu evaluez animalele mele din ]ara mea, indiferent dac\ ferma e mare sau mic\, nici nu avem ce discuta”, r\bufne[te profesorul. “De aceea, nu putem vinde animale de reproduc]ie. Conform Regulamentului 1012 din 2016, în Registrul Genealogic nu se scrie numai rasa pur\. Noi trebuie s\ stimul\m testarea t\ura[ilor ob]inu]i din vacile noastre, acesta este obiectul final pentru controlul oficial”, cere profesorul. El creeaz\ baza genetic\ de la Sta]iunea Dancu în 6 luni [i va conserva materialul seminal. Profitul Agricol 6/2024

Dimitrie Musc\> subven]ii mai mari pentru juninci

Gheorghe Vaida

“Trebuie create facilit\]i pentru cresc\torul român pe toate planurile. Eu am scris, toat\ lumea tace.” Gheorghe Bîlteanu, director general la Semtest Craiova, avertizeaz\ c\ ANZ func]ioneaz\ ca o frân\. “Un partener din Italia a adus ni[te tauri la noi. Are tauri în trei centre din Italia, are [i la noi un Brun [i 3 Holstein. Noi producem material seminal pentru cresc\tori din Italia. Pe lâng\ autoriza]ia de func]ionare ca depozit, centru de depozitare, prelucrare [i comercializare material seminal, congelat pentru bovine, a trebuit s\ ne mai autoriz\m o dat\ [i ca parte ter]\, adic\ prest\m servicii c\tre asocia]iile de cresc\tori. Din aceea[i autoriza]ie, ANZ a f\cut dou\. Efectu\m testul capacit\]ii de reproduc]ie la t\ura[ii române[ti de carne [i de ras\ mixt\. Le-am trimis 3 adrese la ANZ care nu admite activitatea interna]ional\ pentru Semtest Craiova. Asocia]iile au echipe tinere, butoneaz\ ei de rup tastatura în dou\, dar zootehnia este mult mai mult decât tastatura.” Directorul de la Semtest Craiova avertizeaz\ c\ cei care ar trebui s\ se implice în selec]ia [i ameliorarea vacilor din ]ara noastr\, al\turi de asocia]iile Profitul Agricol 6/2024

de cresc\tori, sunt reprezentan]i de vânz\ri ai firmelor care vând material seminal din Europa. {i atunci? “E u[or s\ facem promovare de tauri olandezi, germani prin expozi]iile române[ti, pe banii românilor, în loc s\ pui um\rul al\turi de asocia]iile profesionale ca s\ produci tauri valoro[i aici. Lucr\torul emigrant în Europa prime[te 3.000 de euro ca [ofer de tir, iar vânz\torul de sperm\ str\in\ a vândut 1.000 de doze [i a încasat mai mult, mai ales dac\ e reprezentant al statului. Sta]iunile de cercetare ar fi cele mai îndrept\]ite s\ fac\ acest lucru pentru c\ au [i bani de la stat, au [i speciali[ti care ar fi interesa]i s\ lase ceva în urma lor. Academia ar trebui s\ fac\ un contract de colaborare non profit cu asocia]iile de cresc\tori, s\ foloseasc\ animalele din sta]iunile de cercetare [i animalele fermierilor din asocia]ii”. Adic\, ar trebui o subven]ie diversificat\ pentru produc\torii de material seminal, iar fermierii s\ fie co-proprietarii taurilor testa]i. Mul]i fermieri ar fi cointeresa]i s\ participe la acest proces de ameliorare. }ara are nevoie [i de ferme de elit\, în care merit\ s\ investim.

Viorel PATRICHI

Acum 50 de ani, la fiecare cas\ erau o vac\ sau dou\. Nu se punea problema flatulen]ei peatunci. Acum avem dou\ ma[ini la o cas\, remarc\ Dimitrie Musc\ (foto). “Dac\ ministrul Barbu acord\ 1.800 de euro pentru fiecare juninc\ p\strat\ în grajd, este un lucru bun, apreciaz\ fermierul de la Curtici. Este absurd ca junincile s\ mearg\ la abator în timp ce efectivele de vaci scad dramatic. Deja este un început. Dac\ d\ asemenea bani, este un act de curaj. Dac\ asocia]iile nu au vrut 1.800 de euro pe juninc\ la întâlnirea cu ministrul, au gre[it r\u. Ce vor atunci? Mie îmi place, î]i d\ banii pentru o juninc\. Ce mai vrei? Eu am 3.000 de vaci împreun\ cu fiul meu [i sus]in propunerea ministrului Barbu. Trebuie s\ apreciem acest lucru. Î]i d\ bni s\ ]ii juninca pân\ începe s\ produc\ vi]el sau lapte. Este extraordinar! Ce s\ ne mai dorim? Sigur vor fi rezultate pozitive. Cum s\ te opui la a[a ceva? S\ nu mai dea ANT [i s\ dea 1.800 de euro pentru juninc\. Eu produc 350 de vi]ei pe an [i jum\tate sunt femele. Le ]in pe toate dac\ se dau ace[ti bani. Vom avea progres genetic rapid pentru c\ vii cu un material seminal din tauri genomici de înalt\ produc]ie. Po]i dubla produc]ia de la un an la altul pentru c\ î]i d\ statul pre]ul de cost înapoi pân\ ce vaca începe s\ produc\ [i vei putea s\ [i pl\te[ti bine lucr\tori noi în zootehnie. Este cea mai bun\ solu]ie pentru cre[terea efectivelor.” 43

CRE{TEREA ANIMALELOR

Nicolae {erban î[i extinde afacerea zootehnic\ Fermierul de pe malul Siretului reprezint\ o genera]ie nou\, care în]elege perfect simbioza dintre cultura mare [i zootehnie. Evident, din motive economice [i pentru s\n\tatea p\mântului, Nicolae {erban dezvolt\ zootehnia nu doar din nevoia imperativ\ pentru închiderea cercului. Cantit\]ile mari de gozuri [i de sp\rturi rezultate din culturile mari le folose[te acum pentru cre[terea vacilor Angus. Are deja peste 340 de vaci-mam\ din rasa Angus, din care mai mult de 80% sunt gestante în aceast\ perioad\. Chiar dac\ gerul a coborât aici pân\ la minus 18 grade Celsius, nu le-a construit grajd [i nici nu are de gând. Animalele lui stau pe z\pad\ ca ni[te s\lb\ticiuni [i fat\ pe z\pad\, iar rata mortalit\]ii a fost zero. “Noi mont\m vacile între iunie [i octombrie, dar mai [i scap\ uneori în afara intervalului, spune fermierul. Oricât de ger ar fi, vi]elul este în picioare în cinci minute”. Îngra[\ t\ura[ii care stau în ]arc, tot afar\, nici ei nu au ad\post. “Le-am f\cut o copertin\ acolo unde le dau f\in\ ca s\ n-o spele ploaia. În partea de nord-est, au un perete din balo]i de paie.” Îi vinde la Karpaten Meat, care îi d\ la schimb vi]ei pentru îngr\[at, la diferen]\ de un leu. “Mai precis, cump\r cu o diferen]\ de un leu t\ura[i la îngr\[at. Eu cump\r un t\ura[ de 300 de kilograme de la Karpaten Meat cu un leu pe kilogram mai scump [i le vând taurul la 650 de kilograme cu un leu mai ieftin. Deci eu vând mai ieftin kilogramul de spor. Pe mine m\ intereseaz\ s\ fac spor de carne pentru c\ am ce s\ le dau de mâncare. Am ajuns la un spor

mediu zilnic de 1,3 - 1,4 kilograme. Dac\ le dai doar f\in\, fac 1,8 kilograme. Eu le dau siloz de porumb [i f\in\ mai pu]in\. Carnea ob]inut\ este marmorat\ frumos...” Inten]ioneaz\ s\ creasc\ efectivele de taurine. Ele fertilizeaz\ terenul pe care pasc [i fermierul nu mai are de ce s\ fac\ rampe de b\legar [i s\ care mrani]a pe câmp. Nicolae {erban consider\ c\ vacilematc\ reprezint\ o afacere, iar cresc\toria este alt\ afacere. “Eu îmi propun s\ cresc îngr\[\toria care consum\ cea mai mare cantitate din produc]ia vegetal\.” În acela[i scop, face culturi de acoperire în amestec> secar\, orzoaic\, iarb\ de Sudan, a încercat [i samhain [i merge bine. Ridichile au nevoie de mult\ ap\ [i, de aceea, fermierul prefer\ mu[tarul. Le p\[uneaz\ tot cu gard electric, “cea mai bun\ formul\ de

agricultur\ regenerativ\ no-till”. A închiriat halele pentru cre[terea puilor de carne din jude]ul Vaslui, dar construie[te o mare ferm\ de g\ini ou\toare la Orbeni, jude]ul Bac\u. Investi]ia va fi gata în noiembrie 2024 [i va costa aproximativ 11 milioane de euro, din care sprijinul de stat se ridic\ la 7,5 milioane. Înc\ au loc negocieri pentru tehnologia de cre[tere, de[i el ar opta pentru Dutchman. Reproduc]ie proprie pentru g\ini ou\toare nu exist\ în România. “E vorba de scar\. Trebuie s\ ai un sistem în care g\inile se ou\ nonstop, acele ou\ s\ fie sexate, incubate [i puicu]ele livrate apoi peste tot. Înc\ nu exist\ în România cerere suficient\ de puicu]e pentru înlocuire uniform repartizat\. Vom avea un efectiv de 160.000 de g\ini pentru ou\”.

Viorel PATRICHI

Nicolae {erban Profitul Agricol 6/2024

MA{INI & UTILAJE NHR Agropartners> Preg\tirea patului germinativ cu Poettinger Terradisc NHR Agropartners a livrat recent o grap\ Poettinger Terradisc 6001 T la o ferm\ din Giurgiu. Modelul face parte din gama de grape rabatabile tractate cu discuri Terradisc 4001 T, 5001 T, 6001 T ce pot fi echipate cu mai multe tipuri de t\v\lugi. Pot fi utilizate la preg\tirea patului germinativ, prelucrarea miri[tilor de cereale, rapi]\ ori de floarea-soarelui. Grapele au l\]imi de lucru de la 4 pân\ la 6 m [i o l\]ime de transport de 2,8 m. Adâncimea de lucru e de maximum 15 cm [i se regleaz\ u[or cu un sistem hidraulic.

AgroConcept> Tractor T7 cu echipament de fertilizat cadou Cei care achizi]ioneaz\ în aceast\ perioad\ un tractor New Holland T7.260 de 220 CP, de la AgroConcept, primesc cadou un echipament de fertilizat Kverneland Exacta HL 3900 Hydraulic. Tractorul are ridic\tor fa]\ cu capacitate de ridicare de 5.925 kg, iar cel pe spate, de 10.463 kg, [i dispune de suspensii Terraglide pentru puntea fa]\, respectiv Comfort Ride pentru cabin\. Echipamentul de fertilizat este tip purtat, are o l\]ime de lucru de 12-45 m, un bunc\r de granule de 3.900 l [i poate împr\[tia 10-320 kg/min.

Manuale tehnice aduse la zi Forumul APPR va publica, în curând, un manual de ma[ini agricole. Anun]ul a fost f\cut de Bogdan Sitaru, vicepre[edinte ACCPT Ialomi]a. Manualul va fi distribuit [colilor cu profil agricol în care se desf\[oar\ cursuri în sistem dual, public-privat.

rintre acestea se num\r\ [i Colegiul “Viaceslav Harnaj”, unde Asocia]ia Produc\torilor [i Importatorilor de Ma[ini Agricole - APIMAR a ini]iat înc\ din 2017 un proiect de [colarizare [i preg\tire în sistem dual a elevilor pentru meseria de mecanic agricol, prin achitarea costurilor de cazare [i mas\, plus efectuarea de practic\ în atelierele dealerilor. Proiectul continu\ [i în anul [colar actual, iar din 2017 pân\ la finalizarea cursurilor în aceast\ var\, num\rul absolven]ilor cursurilor de la “Viaceslav Harnaj” se va ridica la peste 60 de mecanici agricoli. La ace[tia s-ar mai putea ad\uga al]i zeci de la colegii din Giurgiu [i Ia[i. O mân\ de ajutor le va întinde elevilor din aceste [coli [i Forumul APPR, prin traducerea [i tip\rirea manualului de specialitate care va fi edi]ia în limba român\ a lucr\rii “Fachkunde Land-und Baumaschinentechnik”, ;n traducere “Ma[ini agricole [i pentru construc]ii”. Este o lucrare de referin]\ pentru [colile profesionale în sistem dual din Germania, Austria, Elve]ia, fiind con-

siderat cel mai apreciat manual tehnic din Uniunea European\. Edi]ia din România va fi realizat\ într-un tiraj ini]ial de 600 de exemplare, cartea fiind singura de gen existent\ în limba român\ [i care corespunde celor mai noi tehnologii din domeniu. Reprezentan]ii Forumului APPR au precizat c\ scopul principal îl constituie oferirea unei alternative moderne [i actualizate la c\r]ile folosite în prezent în [coli.

Arpad DOBRE

Bogdan Sitaru, vicepre[edinte ACCPT Ialomi]a Profitul Agricol 6/2024

MA{INI & UTILAJE

Precizie în fertilizare [i aplicare de amendamente Cu noul echipament de împr\[tiere combinat\ Amazone ZG-TX se pot aplica atât îngr\[\mintele granule, cât [i amendamentele calcaroase (piatr\ de var, dolomit etc.) Împr\[tierea se realizeaz\ cu precizie cu un singur echipament, prin intermediul unei simple comut\ri între sistemul de împr\[tiere TS [i unitatea de distribu]ie nou dezvoltat\ pentru amendamente. L\]imea maxim\ de lucru pentru îngr\[\minte granule este de 54 m, iar pentru amendamente, de 16 m. Poate fi comandat cu cadru Special frame, cu bunc\re de 6.800 l [i 9.000 l, cu o greutate maxim\ admis\ a uti-

lajului de 12,5 t, sau cu cadru Super frame, cu bunc\r cu capacitate de pân\ la 11.200 l [i o greutate de 21 t.

Acest echipament combin\ avantajele sistemului de împr\[tiere TS cu sistemul s\u AutoTS integrat în disc, pentru o împr\[tiere optim\ la marginea parcelei, cu eficien]a maxim\ în distribuirea amendamentelor. ZG-TX dispune [i de caracteristici optimizate pentru o precizie sporit\. Este vorba de func]iile Headland Control, pentru evitarea risipei de fertilizant la cap\tul parcelei, respectiv Section Control, foarte util\ pentru a nu dep\[i marginea parcelei [i a nu împr\[tia granulele pe drumurile dintre terenuri, canale de iriga]ii sau suprafe]ele altor fermieri.

Sem\n\torile directe permit reducerea costurilor Sem\natul direct este tot mai des utilizat [i, împreun\ cu cultura intermediar\, este considerat o component\ important\ a agriculturii regenerative. Ca r\spuns la cererea tot mai mare pentru aceast\ tehnologie, Bednar a introdus pe pia]\ în acest an sem\n\toarea Directo NO, proiectat\ în principal pentru sem\nat direct în sol necultivat, miri[te sau culturi intermediare.

16,7 cm. Presiunea ridicat\ asigur\ plasarea optim\ a semin]elor chiar [i în soluri grele sau atunci când exist\ o cantitate mare de reziduuri de cultur\ pe suprafa]a solului. Înfiin]area culturii pe terenuri cu umiditate ridicat\ poate fi dificil\, din cauza riscului form\rii de [an]uri [i a compact\rii. Din aceste motive, sem\n\toarea este echipat\ cu pneuri flotante mari, care reduc la minim presiunea pe sol. Bunc\rul presurizat cu dou\ compartimente, cu un volum de 5.000 de

litri, poate fi utilizat pentru una sau dou\ culturi, sau un compartiment poate fi umplut cu îngr\[\mânt, care poate fi aplicat simultan cu sem\natul. Directo NO ofer\ dou\ metode de plasare a îngr\[\mântului> împreun\ cu semin]ele sau sub acestea. Sem\natul simultan a dou\ culturi, sau a celei principale împreun\ cu fertilizarea reduce mult costurile în compara]ie cu sem\n\torile conven]ionale.

pagin\ de Arpad DOBRE

em\n\toarea este echipat\ cu br\zdare de sem\nat cu o presiune de 250 kg pe fiecare, cu distan]\ între rânduri de

Profitul Agricol 6/2024

MA{INI & UTILAJE

Atuurile noii combine Evion Lansat\ în vara anului trecut, noua gama de combine Claas Evion a convins deja c=teva zeci de agricultori din România.

vion ;mparte acela[i ADN cu fra]ii mai mari, combinele Lexion [i Trion. :ns\ este dedicat\ fermierilor mici [i mijlocii, cei care î[i conduc singuri utilajele, spun speciali[tii Claas. Sunt disponibile trei modele, toate cu 5 c\i[ori, Evion 410 (204 CP, bunc\r 5.600 litri), Evion 430 (231 CP, bunc\r 6.500 litri) [i Evion 450 (258 CP, bunc\r 8.000 litri). “Fermierii români au o varietate mai mare de culturi, iar aici Evion este foarte potrivit\, flexibil\, trece u[or [i rapid de la recoltatul unei culturi la alta,” explic\ speciali[tii Claas, Meik Palmer [i Dimitar Stoyanov. Gr\tarul contrab\t\torului se schimb\ foarte rapid, în func]ie de cultur\, iar Evion este singura combin\ din clasa sa cu reductor montat pe toba de batere. La p\ioase poate avea viteze mai mari, dar la porumb trebuie reduse tura]iile, pentru sc\derea la minimum a sp\rturilor. “La alte combine de pe pia]\ toba are 400 rota]ii/minut, dar la Evion se poate sc\dea la 220 rota]ii/minut, rezultând boabe curate [i de calitate.” În “creierul” combinei sunt presetate opera]iuni pentru peste 20 de culturi, printre care orz, grâu, porumb, floarea-soarelui, triticale, maz\re, rapi]\, semin]e de mu[tar, orez etc. Operatorul trebuie doar s\ activeze presetarea culturii, iar dup\ începerea recoltatului, s\ efectueze eventuale ajust\ri, asistat prin Claas Connect [i 48

CEMOS Advisor, ce ofer\ recomand\ri în func]ie de situa]ia din teren. La activarea preset\rii, operatorul are pe ecran o pictogram\ cu combina, principalele sale angrenaje [i poate urm\ri inclusiv num\rul de rota]ii ale tobei de batere sau ale ventilatorului, pozi]ia sitelor [i al]i indicatori-cheie în timpul recolt\rii. O alt\ dovad\ c\ Evion este inteligent\ o reprezint\ senzorii care comunic\ între ei [i cu creierul combinei. “Avem un senzor pe motor, altul pe toba de batere [i al treilea e la cap\tul c\i[orilor. Dac\ unul intr\ în parametri neconformi, trimite date c\tre terminalul combinei, iar acesta opre[te efectiv hederul, treieratul materialului deja intrat continu\ [i astfel se evit\ înfundarea, prin func]ia AutoCropFlow”, spune Dimitar Stoyanov.

Dynamic Power, o dotare standard la Evion, urm\re[te puterea motorului [i, în func]ie de condi]iile de recoltat, asigur\ o înc\rcare optim\ pe motor, sc\zând consumul [i uzura. “Evion este combina ideal\ pentru fermierii mici [i mijlocii care pot dispune de o combin\ accesibil\, ce le ofer\ independen]\ în alegerea timpului recolt\rii [i un control optim al costurilor. Transfer\ automat date c\tre platforma Claas Connect> pozi]ia GPS, consum motorin\, hectare/ore lucrate. Poate fi comandat\ cu o serie de op]iuni, quantimetru [i umidometru, GPS, terminal CEMIS 1200 [i altele, dar toate acestea pot fi achizi]ionate [i ulterior”, spune Meik Palmer.

Arpad DOBRE

Dimitar Stoyanov [i Meik Palmer Profitul Agricol 6/2024

MA{INI & UTILAJE

Utilaje performante pentru între]inerea viilor Având în vedere criza de for]\ de munc\ din viticultur\, Agri-Alian]a pune la dispozi]ia produc\torilor o serie de utilaje care asigur\ lucr\ri rapide, eficiente [i cu personal redus. Ma[ini de pre-t\iat VSL [i VS VSL 07 este cel mai u[or model al seriei, eficient pe terenuri în pant\ sau denivelate. Discurile de t\iere rotative taie la în\l]imea dorit\. Discurile de t\iere expuse permit lucrul chiar [i înainte de c\derea frunzelor, f\r\ riscul de blocare a ma[inii. 3 dimensiuni ale cadrului permit lungimi de t\iere diferite, cuprinse între 21 [i 105 cm. Aceasta asigur\ o adaptare optim\ a ma[inii la tipul planta]iei viticole. VS 98 S este ideal pentru podgorii cu cre[tere viguroas\. Pentru protejarea sârmelor, fier\straiele sunt înconjurate de un ecran [i dispuse pe o singur\ parte. Discurile ghideaz\ coardele continuu c\tre fier\straie. Ac]ionarea hidraulic\ a acestora face fa]\ corzilor cu grosimi substan]iale. O t\iere precis\ este garantat\ chiar [i în foliaj des. VS 98 D se recomand\ pentru vii cu corzi extrem de groase. Ac]ionate de patru motoare, fier\straiele echipamentului sunt plasate pe ambele p\r]i, cu ecrane de protec]ie, fiind ideale pentru cantit\]i mari de material de t\iat. În\l]imea de t\iere poate fi reglat\ la 42 cm, 56 cm, 70 cm sau 84 cm. Op]ional, poate fi livrat un cadru mai mare, cu o distan]\ suplimentar\ de 20 cm deasupra fier\straielor.

Defoliator EB 490 Professional Rolele contra-rotative apuc\ blând frunzele, asigurând o defoliere eficient\ în orice tip de rânduri. Una dintre role este adânc crestat\, pentru un flux îmbun\t\]it de aer [i este, de asemenea, echipat\ cu un pieptene de cur\]are patentat, care împiedic\ acumularea de reziduuri pe role, iar strugurii r\mân intac]i.

Ma[ini de cârnit Elite ERO Elite ofer\ o gam\ performant\ de echipamente [i op]iuni. Variantele “L” [i “Overrow” sunt dis po nibile pe o singur\ parte, sau pe ambele p\r]i ale rândurilor. Elementele de t\iere au toate propria protec]ie împotriva impactului. Construc]ia extrem de robust\ rezist\ chiar [i celor mai severe solicit\ri. 7 lungimi de t\iere diferite, de la 100 cm la195 cm.

Toc\toare Viteco Cur\]area vi]ei-de-vie [i strângerea [i colectarea manual\ dureaz\ mult timp [i sunt foarte solicitante fizic. Viteco reduce opera]iile manuale, l\sând în urm\ rânduri curate. Resturile sunt tocate [i sârmele sunt a[ezate pe sol într-o singur\ trecere. Viteco poate fi montat pe orice tractor viticol, asigur\ randament maxim în lucr\ri de peste 35 ha / an pentru vii cu rânduri cu lungimea de peste 70 m [i necesit\ modific\ri minore ale spalierelor. Alte avantaje economie de 30-50 ore de lucru manual / hectar, sârmele sunt cur\]ate de corzi [i l\stari, tocarea corzilor [i a[ezarea pe sol a sârmelor sunt realizate într-o singur\ trecere, vitez\ de lucru de Arpad DOBRE pân\ la 8 km/h. 50

Profitul Agricol 6/2024

MA{INI & UTILAJE

Tractoare digitalizate [i performante pe câmp [i la transport Tractoarele John Deere din seria 7R sunt eficiente atât la prelucrarea solului, sem\nat, între]inerea culturilor, cât [i la transportul cerealelor din câmp, iar un alt atu îl reprezint\ echiparea cu sisteme pentru agricultura de precizie.

Seria include 6 modele, de la 290 la 388 CP. Speciali[tii IPSO Agricultur\ spun c\ 7R 330, de exemplu, este cu 7% mai productiv decât modelele similare de pe pia]\ [i cu 3% mai eficient la consumul de carburant. Tractoarele pot fi comandate cu e23 Power Shift (transmisie mecanic\

automat\ cu management de eficien]\ al puterii) sau AutoPowr IVT (transmisie hidrostatic\ cu sistem automat de management motor-transmisie). Monitorul este u[or de utilizat [i poate fi accesat chiar [i de la distan]\, în timp real, de c\tre tehnicienii din service. Prin Service Advisor, tehnicienii pot avertiza din timp operatorul dac\ o defec]iune este pe cale s\ se produc\. Aceste tractoare dispun de sisteme pentru agricultura de precizie, care scad costurile cu lucr\rile agricole [i reduc suprapunerile la sem\nat cu pân\ la 96%.

Arpad DOBRE

Pivo]i [i liniare T-L pentru iriga]ii eficiente {tefan Moraru, fermier ialomi]ean care administreaz\ 1.000 ha, [i-a diversificat afacerea, iar acum distribuie sisteme de irigat produse de compania american\ T-L. “Vorbim de pivo]i fic[i, mobili [i instala]ii liniare. Este singurul tip de instala]ie de irigat cu pivo]i ac]ionat\ hidraulic, prin motoare hidrostatice, cu mentenan]\ redus\. Nu e nevoie de motoare electrice, nici de cabluri, iar astfel se evit\ [i riscul de furt”, explic\ {tefan Moraru. Lungimea maxim\ este de pân\ la 500 metri, dar se pot comanda [i instala]ii mai lungi. Fermierul ne-a explicat c\ pozi]ionarea acestor sistem de irigat variaz\ în func]ie de cultur\ [i anotimp. “Avem pozi]ia A, de exemplu, pentru irigarea Profitul Agricol 6/2024

culturilor înfiin]ate toamna [i udate [i prim\vara. Pivo]ii se amplaseaz\ în pozi]ia B pentru culturile înfiin]ate prim\vara [i care necesit\ udare [i vara. Pozi]ionarea e valabil\ pentru pivo]ii de peste 500 m, iar pentru cei sub aceast\ dimensiune se poate iriga atât în pozi]ia A, cât [i B.” Instala]iile de irigat T-L sunt [i fiabile ani la rând. Cutiile de viteze planetare sunt garantate timp de 8 ani sau 24.000 de ore de func]ionare, iar angrenajele melcate sunt proiectate s\ func]ioneze corespunz\tor 8 ani sau 16.000 de ore. Motoarele hidraulice sunt garantate 4 ani sau 4.000 ore de func]ionare.

Arpad DOBRE 51

PAGINA DE HOBBY

Tem\ cu varia]iuni, pe claviatura... cartu[ierei M\ refer, aici, la posesorii de pu[ti cu ]evi lise> de c=te ori nu vi s-a ;nt=mplat ca, la v=n\tori colective [i combinate (mistre], vulpe, iepure [i fazan, de exemplu), s\ v\ afla]i ;ntr-o mare dilem\ ;n privin]a ,,asort\rii” cartu[elor?! :n astfel de cazuri, plaja v=natului, dac\ este vorba de talie, se dovede[te extrem de vast\. Mistre]ul solicit\ proiectil unic, nu numai practic [i etic, dar [i legal. Vulpii i se rezerv\ alicele cuprinse ;n zona 3,5-5 mm, ;n func]ie de distan]a de tragere. Iepurele intr\, ;n mare, ;n aceea[i categorie. Fazanul ;ns\ “baleiaz\” ;ntre 2,25 [i 3,25 mm. E adev\rat c\ unele specii de v=nat mic [i mijlociu au, p=n\ la urm\, un numitor comun, adic\ alica ideal\ ca dimensiune, dar niciodat\ nu po]i s\ te bazezi pe asta, p=n\ nu adaptezi situa]ia condi]iilor din teren (desi[, c=mp liber, p\dure rar\). A[a c\ intui]ia, experien]a, lecturile bine asimilate, dar [i hazardul joac\ un rol hot\r=tor. Dar de c=te ori suverana ignoran]\ nu a generat “lovituri m\iestre”?! Am v\zut iepure “electrocutat” cu alice de 2,25 mm, destinate sitarilor sau pot=rnichilor, dar [i fazan dobor=t cu 4,25. Aici apare marea dilem\ a celui care se afl\ ;n stand, cu urechile ciulite la mi[carea [i apropierea gonacilor, cititor de tratate [i el ;nsu[i trecut prin multe, [tiutor al faptului c\ vulpea iese prima dup\ pornirea goanei [i c\ restul s\lb\ticiunilor se succed aleatoriu, f\r\ nicio regul\. Ce-]i r\m=ne ]ie, v=n\tor avizat, dec=t s\ te joci cu cartu[ele, ;ntr-o ;ncercare febril\ [i zadarnic\ de a le potrivi ordinii ;n care v=natul s-ar succeda conform a[tept\rilor tale?! :n marea majoritate a cazurilor, realitatea te g\se[te nepreg\tit. De aici apar [i scuzele puerile cu care, adesea, sunt justificate e[ecurile, rateurile, lentoarea [i lipsa prezen]ei de spirit. Mai binele este du[manul binelui! Orice 52

temporizare inutil\, ;n speran]a unei pozi]ii optime, nu duce dec=t la e[ec. Dar s\ revenim la “jocul cartu[elor”. Mai deun\zi, un amic era tare c\tr\nit> la o v=n\toare combinat\, recent, a ratat singurul fazan care ;i venise bine ;n ziua aceea din cauz\ c\ avea pe ambele ]evi ale pu[tii bren-

multe, cu gabarit apropiat, ;n func]ie de care este aleas\, de la bun ;nceput, [i muni]ia. At=ta doar c\, ;n m=na unui ageamiu, o arm\ de acest gen se dovede[te mare consumatoare de cartu[e. Am v\zut de nenum\rate ori cum iepurele sau fazanul care se dep\rta ;n zare, devenind aproape in-

neke pentru mistre]ii anun]a]i prin strig\te de h\ita[ii ce se apropiau. P=n\ s\ le schimbe, b=jb=ind febril prin cartu[ier\, coco[ul era departe. {i, mai r\u, nici porcii n-au trecut pe l=ng\ standul lui. La polul opus, eu ;nsumi am fost martor, acum c=]iva ani, nu departe de Gala]i, la ;mpu[carea unui iepure cu sauvestre, la 70-80 de metri. {i omul, am aflat de la confra]ii localnici, nu era la prima isprav\ de felul acesta. Se [tie c\ respectivul tip de proiectil unic, de provenien]\ francez\ [i destinat armelor cu ]evi lise, exceleaz\ prin precizie, vitez\ [i for]\ la distan]e mari, dar nu cred c\ a fost inventat pentru reprezenta]ii epatante, la ]inte mici. Sunt scuti]i de tracasantul joc al cartu[elor cei care folosesc pu[ti cu o ]eav\ lis\ ori ghintuit\, prev\zute cu magazie sau ;nc\rc\tor pentru cartu[e, manuale, “cu pomp\“ ori semiautomate. Ele sunt eficiente la v=n\torile ce vizeaz\ o singur\ specie sau mai

vizibil dincolo de linia orizontului, era urm\rit de canonada vreunui ipochimen extrem de ambi]ios, p=n\ la golirea definitiv\ a magaziei. Tr\g\torul, ;nciudat de suspecta rezisten]\ la foc a animalului, nu se g=ndea o clip\ c\ ultimele cartu[e, pe m\sura sporirii vertiginoase a distan]ei p=n\ la ]int\, devin absolut inutile. De o asemenea ;nver[unare te scute[te pu[ca tradi]ional\ cu dou\ ]evi juxtapuse sau suprapuse, basculante. Rafina]ii pot alege una cu ]evi interschimbabile. Dar niciuna nu te poate scuti de improviza]iile febrile pe „claviatura” cartu[ierei, pe aceea[i tem\ cu varia]iuni. Pentru c\ – adapt=nd la subiectul de fa]\ una dintre legile lui Murphy -, dac\ exist\ o c=t de mic\ [ans\ ca v=natul s\ te surprind\ nepreg\tit, acest lucru, f\r\ ;ndoial\, se va petrece.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 6/2024

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU consilier de stat, Cancelaria Primului Ministru

Protestele fermierilor europeni

ât de mult ar putea costa economia european\ demonstra]iile fermierilor belgieni, francezi, germani, rom=ni sau olandezi? Pentru a pune în context protestele care au loc în prezent în Europa, este important s\ în]elegem de unde a început totul. Istoria actualelor proteste poate fi urm\rit\ pân\ la lansarea Green Deal, ;n 2019. Aceast\ propunere a fost de la început ideologic\, f\r\ leg\tur\ cu realit\]ile agriculturii, impun=nd tranzi]ii nerealiste f\r\ finan]area necesar\ realiz\rii. Mai mult, factorii de decizie politic\ nu au reu[it s\ ia în considerare ceea ce se nume[te “gândire de ordinul doi”, [i anume impactul asupra fermierilor. Actuala tulburare care a cuprins Europa a venit în contextul în care discut\m de o încetinire a ritmului în toate marile economii europene, creând teama de o mega-criz\. Probabil toat\ aceast\ polarizare ar fi putut fi evitat\ [i s-ar fi putut g\si solu]ii f\r\ înc\p\]ânarea ideologic\ a câtorva factori de decizie. Dar, ;n multe p\r]i ale Europei, protestele s-au transformat în blocaje, reflectând furia fa]\ de cre[terea pre]urilor, salariile mici [i reglement\rile UE legate de mediu. Concuren]a în industria alimentar\ local\ nu face decât s\ înr\ut\]easc\ situa]ia, l\sând fermierilor pu]ine speran]e. Pe pancartele agricultorilor se putea citi> "când fermierii sunt ruina]i, trebuie importat\ mâncarea", iar pe o Profitul Agricol 6/2024

alt\ pancart\ "f\r\ fermier, f\r\ mâncare, f\r\ viitor". Situa]ia dificil\ a agriculturii nu este legat\ doar de m\surile specifice ale politicii de stat, ci reprezint\ [i o încercare de a contesta reglement\rile UE de mediu [i viziunea de sustenabilitate pentru vremurile viitoare. Fermierii germani protesteaz\ împotriva planului guvernului de a reduce subven]iile la motorin\. Fermierii francezi protesteaz\ împotriva reglement\rilor excesive privind activit\]ile lor agricole. Cei olandezi protesteaz\ împotriva planurilor de mediu ale guvernului, care urm\re[te reducerea num\rului de animale pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de ser\. Fermierii rom=ni protesteaz\ impotriva intr\rii cerealelor din Ucraina [i pentru suspendarea pl\]ii creditelor bancare, av=nd în vedere situa]ia geopolitic\, pre]ul mic al cerealelor [i seceta din regiune.

ceste tulbur\ri risc\ nu numai s\ perturbe organizarea agricol\ a Europei, ci s\ perturbe [i sectorul transporturilor, întrerupând întregul lan] de aprovizionare [i afectând economia în întregime. Demonstra]iile agresive, ciocnirile cu poli]ia, blocajele na]ionale, blocajele rutiere [i protestele în mas\ vor avea repercusiuni grave asupra comer]ului [i produc]iei. În plus, fermierii vizeaz\ acum zonele portuare cu scopul de a per-

turba infrastructura logistic\ [i de a afecta activit\]ile portuare. În timpul verii [i toamnei trecute, Europa s-a confruntat cu pagube considerabile aduse p\durilor [i culturilor din cauza inunda]iilor [i incendiilor de vegeta]ie. Ca urmare, mul]i fermieri [iau pierdut efectivele [i recoltele [i au suferit pierderi financiare grele. Înainte ca Europa s\ aib\ [ansa de a se redresa dup\ consecin]ele economice, ac]iunile fermierilor nu fac decât s\ înr\ut\]easc\ problemele prin tensionarea infrastructurii economice a ]\rilor membre [i minimizarea posibilit\]ilor de redresare a infrastructurii agricole.

rotestele pot duce nu numai la declinul peisajului economic na]ional, ci [i pot avea un impact asupra economiei la nivelul UE. Dup\ cum spune Banca Central\ European\, “economia zonei euro va r\mâne slab\ pe termen scurt, dar ar trebui s\-[i recapete puterea mai târziu în cursul anului”. Pentru a reduce decalajul, UE trebuie s\ ajung\ la un acord care s\ garanteze pre]uri echitabile pentru fermieri, astfel încât tranzi]ia c\tre o economie verde s\ fie solid\ [i lin\. Având în vedere concuren]a interna]ional\, fermierii trebuie s\ aib\ o securitate echitabil\ a veniturilor, astfel încât [i ei s\ poat\ beneficia de viziunea Pactului Verde al UE odat\ cu continuarea activit\]ilor lor. 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 9 februarie - 7 martie BASF revine cu cea de-a IX-a edi]ie a concursului “Pove[ti cu vinuri române[ti”, având urm\torul calendar> l Etapa regional\ Oltenia [i Prahova - data limit\ de înscriere este 9 februarie, iar jurizarea va avea loc pe 15 februarie 2024. l Etapa regional\ Dobrogea [i Buz\u - data limit\ de înscriere este 16 februarie, iar jurizarea va avea loc pe data de 22 februarie 2024. l Etapa regional\ Banat [i Transilvania - data limit\ de înscriere a probelor este 22 februarie, iar jurizarea se va face pe 27 februarie. l Marea final\ va avea loc pe 7 martie 2024.

28 - 30 martie Politehnica Bucure[ti organizeaz\ BIOFEST - un festival dedicat celor mai noi tehnologii, practici, produse [i tendin]e din industria alimentar\, agricol\, protec]iei mediului [i sustenabilit\]ii.

Prazul cu gust de usturoi Banca de Resurse Vegetale Genetice va prezenta, la Congresul European de Horticultur\, prazul s\lbatic cu gust de usturoi descoperit în P\durea secular\ Crâng, o specie biobancat\ în anul 2019, studiat\ timp de 5 ani, având un poten]ial ridicat de produc]ie [i rezistent\ la agen]ii patogeni. Este vorba despre o specie s\lbatic\ de praz care se confund\ u[or cu usturoiul pentru c\ mirosul duce spre usturoi [i totodat\ formeaz\ [i bulbili în sol, asemenea usturoiului. Botanic este praz, dar este interesant pentru c\ vorbim de o specie endemic\, pe care o întâlnim în flora spontan\ [i poate fi folosit [i în alimenta]ie sau în ameliorare, în ob]inerea de noi soiuri. Ne-a atras aten]ia faptul c\ acest praz se pare c\ are caracteristici distincte fa]\ de alte specii de praz s\lbatic din Europa. Are mai multe mijloace de înmul]ire> prin bulbili de sol, dar sub bulbilii mari din sol formeaz\ un num\r foarte mare de microbulbili, deci are o capacitate mare de înmul]ire, o m\sur\ prin care î[i asigur\ perpetuarea.

CAREUL AGRICOL

18 - 21 aprilie La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4

23 - 26 mai

DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

12 - 15 noiembrie :n Germania, la Hanovra, are loc EuroTier, cel mai important târg de zootehnie. Tema din acest an va fi „Inov\m cre[terea animalelor”. 54

6 8

Costel V;n\toru

În perioada 12-16 mai, la Bucure[ti, se va desf\[ura Congresul European de Horticultur\, sub înaltul patronaj al Academiei Române. Acest eveniment important are loc o dat\ la patru ani [i este o ocazie unic\ pentru cercet\tori, profesioni[ti [i pasiona]i de horticultur\ s\ se întâlneasc\, s\ împ\rt\[easc\ idei [i s\ descopere cele mai recente inova]ii din domeniu.

Arin DORNEANU ORIZONTAL: 1) O m\sur\ la îndemâna

oricui – A pune pe foc< 2) Nu-i acela[i lucru – Unitate cu profil agricol< 3) Soare 9 10 pentru Cleopatra! – Apari]ii postume< 4) Trecut cu vederea< 5) A face plata – Metal de acoperire< 6) A[teptat\ la oper\ – Sticlu]e pentru seringi< 7) F\cu]i s\ se prind\ – Se preg\te[te de culcare< 8) Schimb\ri în atmosfer\< 9) Respectat la slujb\ – Înva]\ la locul de munc\< 10) Apropiat\ de explozie. VERTICAL: 1) Mobil cu r\spândire popu-

lar\ – Leg\nate pe bra]e< 2) Colective de conducere – Nou\ vertical< 3) Centru 9 auto! – Afectat\ iarna< 4) Deşteapt\ foc< 10 5) Oameni cinsti]i – Schimb de corp< 6) Bara por]ii – Urma[ele noastre< 7) A o Solu¡ia careului din Nr. 5/2024 ORIZONTAL: CELOFAN - OR< IMUN - RABLA< apuca pe c\i gre[ite – Intrat în sânge< RACORITA - D< INIMI - ALAI< 8) Duce la m\rirea pupilei< 9) Uscatul PA - ACOLADA< I - STAVILA< TATONA - APT< pentru pescari – Evolu]ie de art\ la sol< CAPATUITE< LENE - INCAS< FIDELITATE. 10) Cadru pentru opera]ii elementare. Profitul Agricol 6/2024