Profitul Agricol nr. 7, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 7 din 21 februarie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 7/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Întrebåri care mocnesc tåcut, pânå dau foc lumii Suntem ;n fa]a unei redesen\ri cinice a tabloului agriculturii noastre. {i probabil cam acela[i lucru se petrece ;n toat\ Europa. De c=]iva ani apologe]ii apocalipsei economice ne prezic dispari]ia fermei mici. Dar ;ntrebarea nerostit\ de nimeni este dac\ fermierii medii [i mari vor avea destul suflu financiar s\ le poat\ prelua p\m=ntul. C\ vom avea fali]i, este inevitabil, dar avem [i cump\r\tori pentru aceste ferme? Dac\ nu le va cump\ra nimeni, ce ne a[teapt\? Apoi, ;n toat\ Europa, nu doar la noi, elefantul din camer\ este ast\zi costul de produc]ie. Nu am auzit niciun politician apropiat problemelor agrare s\ ridice tema “cum sc\dem aceste costuri de produc]ie?”. Cum facem s\ pl\tim pre]uri mai mici la ;ngr\[\minte, de pild\?

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Mult l\udatul Credit al Fermierului este mai mult pentru supravie]uitori dec=t pentru salvare. Cine va ajuta fermierii care se finan]au cu credit furnizor? Presa]i de b\nci, distribuitorii vor mai avea ei r\bdare cu agricultorii?

Abonamente ¿i difuzare

2024 este an electoral ;n aproape toat\ Uniunea, nu doar la noi. Iar ce se va ;nt=mpla ;n aceste alegeri ne va defini viitorul. Vom fi o Europ\ unit\ sau una a suverani[tilor? {i, mai ales, ce se va alege de Politica Agricol\ Comun\?

Concep¡ie graficå ¿i DTP

:n final, la minister, singura strategie pare s\ fie cea a promisiunilor. Dar promisiunile nu salveaz\ afaceri. Ce ne facem dac\ nu plou\?

George Ostroveanu 0730 588 777

Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 7/2024

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Rusia lupt\ [i cu gripa aviar\

Derogare la GAEC 8

Ucraina ar interzice importuri din Polonia

Fermierii din zona de vest î[i fac asocia]ie

Cerealele nu vor fi salvate de importurile din Ucraina

Preg\tirea patului germinativ, rapid [i cu costuri reduse

O eco-simplificare Derogarea la GAEC a venit târziu Legea arendei nu va mai permite comasarea

7 7 8

FAPPR cere ministerului s\ se mai consulte [i cu b\ncile

Scad livr\rile de cereale ucrainene

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

UE va sprijini România pentru combaterea Tanymecus

Produc]ia de rapi]\ ajunge la 87 milioane tone

Va fi mai pu]in\ soia

Vizitele Forumului APPR Agricultura la antipozi. Noua Zeeland\

- Un pionier al agriculturii regenerative

Pentru un sem\nat de precizie ;n campania de prim\var\

- Nici o ferm\ de 2.000 de hectare nu este a[a profitabil\ cum pare

Frizon a eliminat timpii mor]i de la alimentarea autopropulsatelor

- Un american, acum v\car la antipozi

C=nd combina vine “la pachet” cu o excursie în SUA

Utilajele combinate reduc costurile [i conserv\ solul

- Agricultura c=nd recoltezi 18 tone de grâu la hectar

Culturi vegetale Cre[terea animalelor

15 ani de Agro-Est Muntenia

Europa renun]\ la mai multe molecule

Dumitru Pantazi> 22 Zootehnia are nevoie de iriga]ii

Ion Olteanu nu renun]\ la porumb

De la mina de aur la vaci

Mustang, referin]a în combaterea buruienilor dicotiledonate

Semtest Craiova promoveaz\ taurii din România 30

Nutri]ie de precizie> Wuxal Boron Plus [i Wuxal Sulphur

Probleme mari cu [oarecii în Arad [i Bihor

Cum se transform\ informa]ia 34 în profit

Agricultura digital\

Ma[ini & utilaje 43

Cum se poate digitaliza toat\ agricultura din România

Hobby Dragobetele zbur\toarelor

Slanijada sau Festivalul baconului [i al sl\ninii

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Derogare la GAEC 8 Comisia European\ a publicat, pe 13 februarie, cu intrare în vigoare de a doua zi, Regulamentul de modificare a PAC, prin care se introduce derogarea de la prevederile referitoare la GAEC 8 - “pârloaga”. Regulamentul se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie pân\ la 31 decembrie 2024. Derogarea const\ în alternativa folosirii, pentru anul în curs, a culturilor fixatoare de azot sau a covoarelor vegetale, dar f\r\ utilizarea produselor de protec]ie a plantelor. Suprafa]a care trebuie alocat\ fixatoarelor de azot sau covoarelor (culturilor intermediare) s-a redus de la 7% (propunerea ini]ial\) la 4%. Scutirea par]ial\ r\spunde mai multor cereri de mai mult\ flexibili-

tate, solicitate de statele UE. În loc s\ p\streze terenurile l\sate în pârloag\ sau s\ p\streze elemente neproductive pe 4% din terenul lor arabil, fermierii care cultiv\ culturi fixatoare de azot [i/sau culturi secundare f\r\ produse de protec]ie a plantelor pe 4% din teren vor fi considera]i ca îndeplinind a[a-numita cerin]\ GAEC 8. Cu toate acestea, fermierii care decid astfel pot continua s\ îndeplineasc\ cerin]a privind terenurile l\sate în pârloag\ sau elementele neproductive. Ministrul Florin Barbu spune c\ decizia Comisiei ofer\ o mai mare flexibilitate, dar r\m=ne la p\rerea c\ derogarea total\ era cea cea mai bun\ solu]ie.

O eco-simplificare Ministrul Florin Barbu a formulat o nou\ propunere pe care o va transmite Bruxelles-ului s\pt\m=na aceasta. Este o cale de trecere la o ecoschem\ simplificat\, de doar 5%. Conform ministrului, nu ar trebui dec=t s\ se cumuleze condi]iile generale 1 [i 2, astfel ;nc=t la final s\ fie alocate doar 5% pentru elemente neproductive, culturi fixatoare de azot f\r\ PPP-uri sau culturi secundare. Pentru aceasta trebuie f\cute doar c=teva ajust\ri textului original. Astfel, la condi]ia 1, anul de la care ponderea minim\ va fi de 5% se Profitul Agricol 7/2024

schimb\ din 2024 ;n 2025, iar textul se completeaz\ cu men]iunea c\ anul acesta se pot rezerva 5% din terenul arabil la nivel de ferm\ pentru zone [i caracteristici neproductive, inclusiv p=rloag\, pentru culturi fixatoare de azot f\r\ PPP sau pentru culturi secundare, tot f\r\ PPP. La fel la condi]ia 2, se completeaz\ textul cu men]iunea c\, pentru anul 2024, respectarea cerin]ei generale 1 va conduce implicit la respectarea cerin]ei generale 2.

Andrei OSTROVEANU

Ursula von der Leyen va candida pentru ;nc\ un mandat Ursula von der Leyen a fost propus\ în unanimitate drept candidat cap de list\ al CDU. “Doresc s\ m\ prezint pentru un nou mandat de pre[edint\ a Comisiei Europene în urma alegerilor europarlamentare din luna iunie”, a confirmat [i Ursula von der Leyen. Sondajele efectuate în statele UE arat\ c\ o alian]\ între grupurile politice progresiste (popularii, sociali[tii, Verzii [i Renew) ar putea fi mai dificil\ în urma cre[terii popularit\]ii partidelor conservatoare [i de extrem\ dreapta.

Au fost aprobate plafoanele ANT Plafoanele alocate ajutoarelor na]ionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru anul de cerere 2023, au fost aprobate de Executiv, impactul bugetar fiind de 670 de milioane de lei, respectiv 134 de milioane euro. Ca num\r de beneficiari, MADR estimeaz\ la circa 40.000 fermierii pentru schema decuplat\ de produc]ie, specia bovine, în sectorul lapte, circa 112.000 de fermieri pentru specia bovine, în sectorul carne, [i circa 45.000 de fermieri pentru speciile ovine/caprine.

Polonia prezint\ scuze pentru cerealele ucrainene aruncate Ministrul polonez al Agriculturii a prezentat scuze pentru aruncarea unor cereale ucrainene pe [osele de c\tre fermierii polonezi care protesteaz\ la grani]a dintre cele dou\ ]\ri. “În numele fermierilor polonezi, prezint scuze pentru un astfel de act de disperare [i cer în]elegere pentru situa]ia lor extrem de dificil\”, a declarat oficialul. “Nu este forma corect\ de protest, dar este adesea folosit\ de fermierii din diferite ]\ri”.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Derogarea la GAEC a venit târziu Pentru mul]i fermieri, în special pentru cei care lucreaz\ terenul conven]ional sau cu minim till f\r\ covoare vegetale, aceast\ alternativ\ vine tardiv.

Un exemplu concret este Mihai Sadîca (35 de ani), din Mihail Kog\lniceanu de Tulcea, unde, împreun\ cu tat\l s\u, Costic\ Sadîca (63 de ani), lucreaz\ 1.400 ha. “Fiindc\ pân\ acum s-a discutat c\ va fi pârloag\, pe una dintre societ\]i, unde avem suprafa]a mai mare, de 1.215 ha, nu am lucrat terenul (4%). Oricum, fiind toamna foarte grea, secetoas\, nu am reu[it s\ lucrez sola unde s\ zicem c\ a[ fi putut pune culturi fixatoare de azot. A[adar, cred c\ e mai logic s\ las pârloag\. Nu ne putem folosi de alte elemente neproductive, avem doar teren arabil pe care nu-l vom cultiva anul acesta. E posibil c\, dac\ am fi [tiu de la început de derogare, alta s\ fi fost decizia. Pe cealalt\ societate vom merge pe fixatoare de azot. Cultura principal\ va fi floarea-soarelui, iar în var\ cultur\ succesiv\ vom merge cu soia sau n\ut”.

Theodor Ichim, pre[edintele FAPPR, e mul]umit de derogare. În opinia sa, cei care au programat pârloag\ [i nu “migreaz\” acum spre fixatoare de azot sau culturi de acoperire ar fi trebuit s\ prevad\ c\ se poate ajunge aici> “Eu m-am preg\tit pentru ambele variante. Adic\, am înfiin]at 100 de ha de grâu, cu o norm\ redus\ de s\mân]\, de 100 de kg/ha [i f\r\ niciun fel de fertilizare. Dac\ nu se adopta nicio derogare [i r\mânea pârloag\, întorceam aceast\ suprafa]\. Dar, în aceast\ situa]ie, voi aplica îngr\[\minte [i voi avea ce recolta”. Personal, nu l-ar fi deranjat nici dac\ ar fi trebuit s\ foloseasc\ 7% fixatoare de azot. Dar consider\ c\ 4% e mai bine. “Orice obliga]ie în minus este un beneficiu, bineîn]eles! Ideea este c\ nici 7% nu era imposibil de realizat! Dar termenul de adoptare [i implementare, inclusiv în softurile APIA, e o problem\, în ideea c\ a început deja campania de prim\var\”.

R\zvan Avram, administratorul fermei vrâncene de 3.600 ha Green Agro, anun]ase la conferin]a Profitul Agricol c\ are în ferm\ suficiente elemente neproductive cât s\ constituie suprafa]a nelucrat\ de 4%.

Acum, întrucât trece la no-till cu toat\ suprafa]a, va beneficia de derogare, în sensul c\ va folosi cam dou\ procente elemente neproductive [i alte dou\ procente covoare vegetale. “Pentru elementele neproductive, marginile de câmp sunt prima op]iune, iar apoi avem în capetele unor tarlale, liziere, iar în interiorul solelor boschete, pârloage, gr\mezi de pietre, foste b\ltiri. Dar în sistem notill, covorul vegetal este unul dintre factorii foarte importan]i, a[a c\ ne vom folosi de el.” Adept al covoarelor vegetale este [i Ion Olteanu, care lucreaz\ 14.000 ha în cinci jude]e din sud. “Avem multe terenuri slabe, pe care vrem s\ le îmbun\t\]im [i atunci e chiar recomandabil s\ folose[ti acolo culturi fixatoare de azot sau covoare vegetale, mai ales la no-till. Fixatoarele de azot te ajut\ economic vorbind, aducând solului un aport important de azot, mai ales dac\ faci tehnologia a[a cum trebuie. Iar covoarele vegetale scarific\ terenul. Anul trecut am avut peste 1.000 de ha de covoare vegetale. O mare parte nu au r\s\rit, din cauza secetei. Anul acesta, îns\, covoarele sunt r\s\rite [i arat\ bine, plantele sunt la 7 cm”.

Robert VERESS

Profitul Agricol 7/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Legea arendei nu va mai permite comasarea Legea arendei va fi adoptat\ pân\ la sfâr[itul sesiunii parlamentare, promite Adrian Chesnoiu, deputat PSD, pre[edintele Comisiei de Agricultur\. Doar c\, adaug\ el, legea comas\rii nu se va face. “România nu e preg\tit\ ast\zi la modul cum arat\ piramida distribu]iei fermierilor. Din punctul meu de vedere, va fi posibil\ comasarea în momentul în care se va face un soft la nivel na]ional, în care s\ se introduc\ toate titlurile de proprietate ca s\ poat\ fi realizat\ comasarea”, spune Chesnoiu. Cu gândul la ce ar putea s\ ias\ dup\, ne temem uneori s\ mai [i

legifer\m. "V\ spun din experien]a personal\, explic\ fostul ministru al Agriculturii. Am mo[tenit de la str\bunicii no[tri trei hectare de p\mânt, avem titluri de proprietate, în care nu [tim ce se întâmpl\. În fiecare an, când îl întreb pe tata [i pe fratele meu unde este terenul nostru, îmi arat\ mereu alt\ tarla, alt\ zon\. Titlurile con]in foarte multe gre[eli. Un hectar este împ\r]it în 10 tarlale. Legea 18/1991 a provocat un dezastru. Legea arendei va fi primul instrument pentru comasarea terenurilor pentru c\ permite inclusiv schimbul de terenuri între arenda[i ca s\ comaseze suprafe]ele. Românul vrea s\ aib\

]arina unde i-a l\sat-o mum\-sa când s-a n\scut [i nu renun]\, po]i s\-i spui tu ce vrei despre comasare [i despre beneficii. Poate vor mai trece genera]ii, poate o politic\ agricol\ comun\ [i o s\ ajungem [i acolo. Cadastrul general dac\ îl facem ne-ar putea duce la concluzia c\ ne mai trebuie jum\tate de ]ar\". Dac\ îi l\s\m pe arenda[i s\ fac\ ei schimburi între ei cu p\mânturile proprietarilor, cine [tie ce mai iese deaici, crede fostul ministru.

Viorel PATRICHI

UE va sprijini România pentru combaterea Tanymecus

Comisia pentru agricultur\ din Parlamentul European a adoptat, s\pt\mâna trecut\, cu o larg\ majoritate (36 de voturi pentru, unu împotriv\ [i o ab]inere) o serie de modific\ri interesante la Regulamentul pentru s\n\tatea plantelor.

Regulamentul stabile[te reguli pentru a proteja UE împotriva p\trunderii [i r\spândirii de noi d\un\tori ai plantelor (“d\un\tori de carantin\ ai Uniunii”) [i pentru a lupta împotriva d\un\torilor deja prezen]i (“d\un\tori Profitul Agricol 7/2024

reglementa]i f\r\ carantin\”). Deputa]ii europeni propun crearea unei echipe de urgen]\ pentru s\n\tatea plantelor, compus\ din exper]i numi]i atât de Comisia European\, cât [i de statele membre. Echipa va sprijini statele membre sau ]\rile ter]e care se învecineaz\ cu UE, la cererea acestora, cu m\suri de prevenire a focarelor de d\un\tori de carantin\ din Uniune [i care pot îndeplini condi]iile pentru d\un\torii de carantin\. În cazul României, e vorba de d\un\tori periculo[i, precum Tanymecus dilaticollis (r\]i[oara porumbului). Conform planului de ac]iune adoptat, va exista o perioad\ de cinci pân\ la zece ani pentru programele

multianuale de anchete bazate pe riscuri care asigur\ detectarea în timp util a d\un\torilor periculo[i. Programele multianuale vor fi revizuite [i actualizate pe baza situa]iei fitosanitare a teritoriului în cauz\. Pa[aportul vegetal ar trebui eliberat cel târziu la momentul în care planta sau produsul vegetal este introdus\ pentru prima dat\ de c\tre un importator într-o ]ar\ european\. Importatorii vor fi obliga]i s\ utilizeze Sistemul de management al informa]iilor pentru controale oficiale. Propunerile Comisiei pentru agricultur\ urmeaz\ s\ fie dezb\tute [i votate în sesiunea plenar\ a Parlamentului European din 26 - 29 februarie.

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

FAPPR cere ministerului s\ se mai consulte [i cu b\ncile Ordonan]a privind Creditul Fermierului ar trebui amendat\ pentru a fi cu adev\rat eficient\, crede conducerea Forumului APPR. Principala problem\ remarcat\, acest instrument se cumuleaz\ cu orice alte scheme construite pe Cadrul Ucraina [i accesate de o ferm\ dup\ septembrie 2022. Sunt incluse aici IMM Invest, Agro IMM Invest [i chiar recenta schema de granturi de 100 euro/ha, ceea ce diminuez\ drastic sumele ce pot fi accesate, având în vedere plafonul de 280.000 euro. Din punctul de vedere al FAPPR, aceste credite pentru capital de lucru nu sunt acordate cu garan]ii de stat (de la FGCR sau în alt\ form\). Dac\ acest lucru se justific\ prin

prisma faptului c\ garan]ia ar diminua suma efectiv\ pus\ la dispozi]ie pentru credite (din cauz\ c\ ajutoarele de stat se cumuleaz\), FAPPR se teme c\ b\ncile comerciale vor avea un apetit sc\zut de a adera la schem\ [i de a acorda credite cu dobând\ sc\zut\. Apoi, poten]ialele fluctua]ii ale ROBOR ar fi necesar s\ fie asumate de stat [i nu pl\tit\ de c\tre beneficiari. Dar, mai important, tocmai agricultorii care au dificult\]i financiare vor fi în continuare neeligibili, de[i tocmai aceast\ categorie ar trebui s\ beneficieze de schemele de ajutor de stat pe Cadrul Ucraina. Nu în ultimul rând, asocia]ia cere ca leasingurile [i ratele la utilaje, precum [i datoriile comerciale c\tre furni-

zorii de inputuri (at=t pentru debite curente, cât [i pentru restan]e) s\ se poat\ pl\ti prin intermediul acestui instrument de sprijin, deoarece acestea sunt o constrângere major\ ast\zi, fiind exact acele datorii care nu se pot amâna la plat\. În acest sens, FAPPR solicit\ s\ se men]ioneze expres c\ b\ncile comerciale ce intr\ în acest program s\ permit\ [i plata acestor obliga]ii. :n final, pentru elaborarea schemelor de creditare pentru capital de lucru, cât [i a celor pentru investi]ii, ar fi necesare consult\ri cu reprezentan]ii b\ncilor, pentru a evita orice sincop\ sau formul\ care ar conduce la limitarea finan]\rii.

Scad livr\rile de cereale ucrainene Cantit\]ile de cereale ucrainene expediate prin portul Constan]a au sc\zut în luna ianuarie, spun datele autorit\]ii portuare. Astfel, au fost expediate 436.000 tone de cereale din Ucraina în ianuarie, fa]\ de 700.000 de tone ;n perioada similar\ din 2023, Kievul folosind mai mult propriile porturi. În 2022, exporturile de cereale ucrainene prin Constan]a, care nu existau înaintea r\zboiului, s-au situat la 8,6 milioane tone metrice [i au urcat în 2023 la 14 milioane tone. Percep]ia în rândul operatorilor este c\ volumele sunt în sc\dere, coridorul Ucrainei prin propriile sale 10

porturi func]ioneaz\, a confirmat Viorel Panait, directorul general al operatorul portuar Comvex SA, pentru Reuters. Panait, care este [i pre[edintele operatorilor portuari din Constan]a, a explicat c\ noul mecanism de control al exporturilor de cereale, introdus de Kiev anul trecut pentru a preveni evaziunea fiscal\, a contribuit la aceast\ încetinire. “Exist\ temeri c\ aceste rute de export, înfiin]ate în urm\ cu doi ani, vor fi pierdute. }inând cont de costul de transport echivalent prin porturile ucrainene [i Constan]a, un mod ra]ional de a prezerva noile fluxuri... ar fi prudent”, a explicat Panait. Totu[i, unii anali[ti spun c\ se a[teapt\ la revenirea pe cre[tere a

volumelor în prim\var\. “Vedem o redresare a pie]ei, fermierii din Ucraina ezit\ s\ vând\ la astfel de pre]uri sc\zute, dar exporturile se vor relua în martie-aprilie”, a declarat Cezar Gheorghe. El estimeaz\ c\ fermierii români ar avea un surplus exportabil de 20-22 milioane tone de cereale în sezonul 2023/2025. În ianuarie, asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene [i eurasiatice, Jim O'Brien, declara c\ se a[teapt\ ca România s\ r\mân\ cea mai important\ rut\ alternativ\ de export pentru cerealele [i alte bunuri din Ucraina.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 7/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Egiptul cump\r\ grâu din România [i Ucraina În ultima licita]ie organizat\ de Autoritatea General\ de Aprovizionare (GASC), Egiptul a cump\rat 180.000 de tone de grâu din România [i Ucraina, cu livrare în luna aprilie. GASC a aprobat trei oferte a câte 60.000 de tone, una de grâu românesc de la AMS Ameropa [i dou\ de grâu ucrainean de la traderii LDC [i Nibulon. Pre]ul mediu de achizi]ie a fost de 255 de dolari per ton\ cu transportul inclus, cu 30 de dolari mai mic fa]\ de ultima licita]ie din luna ianuarie.

Eroziunea provoac\ pagube uria[e Pierderea solului prin eroziunea apei va cre[te cu pân\ la 66% în perioada 2015-2070 la nivel global, conform studiilor JRC (centrul de cercetare al Uniunii Europene). În cel mai optimist scenariu climatic, eroziunea va cre[te cu “doar” 30 de procente. Impactul actual anual al eroziunii solului asupra productivit\]ii agricole la scar\ global\ este estimat la aproximativ 8 miliarde dolari. Cele mai afectate ]\ri/regiuni vor fi Africa Central\Sud [i India, Indonezia [i China.

Rusia vrea s\ exporte ;nc\ 4 milioane tone de cereale Ministerul Agriculturii din Rusia a propus cre[terea cotei de export a cerealelor din acest sezon de la 24 la 28 de milioane de tone, pe fondul rezervelor mari din silozuri. Cota de export este valabil\ în perioada 15 februarie - 30 iunie [i acoper\ toate tipurile de cereale, f\r\ cote individuale. În total, Rusia î[i propune s\ exporte 66,7 milioane de tone de cereale în acest sezon, din care 52,5 milioane de tone de grâu, principalul client fiind Turcia.

Rusia lupt\ [i cu gripa aviar\ Moscova a anun]at un proiect de lege care reformeaz\ sistemul veterinar din ]ar\, pentru a opri r\spândirea gripei aviare. Noul sistem, care ar putea fi aplicat din martie 2025, este inspirat din cel care se aplic\ deja fermelor de porci [i s-a dovedit eficient în combaterea pestei porcine. Astfel, fermele de pui vor fi împ\r]ite în patru categorii, în func]ie de m\surile de biosecuritate de care dispun. Cele din categoria a patra, care respect\ cele mai stricte reguli de protec]ie, î[i vor putea continua activitatea chiar dac\ se afl\ într-o zon\ de carantin\ veterinar\.

Serviciul veterinar rus, Rosselhoznadzor, sus]ine c\ acest sistem bazat pe compartimente este mult mai eficient fa]\ de cel utilizat în statele occidentale. “Pierderile mari pe care le înregistreaz\ din cauza gripei aviare fermele din Europa, America sau chiar Japonia sunt previzibile pentru c\ ei au ales s\ nu înt\reasc\ m\surile de protec]ie biologic\, sau compartimentarea. Ei au ales calea verde [i spun c\ p\s\rile au nevoie de spa]iu, s\ respire aer curat [i s\ nu fie crescute în cu[ti”, explic\ ironic pre[edintele Rosselhoznadzor.

Ucraina ar interzice importuri din Polonia Guvernul ucrainean ia în calcul interzicerea importurilor de alimente din Polonia, pe fondul protestelor fermierilor polonezi care au blocat mai multe puncte de trecere a frontierei [i au atacat camioane cu numere de Ucraina. Ministrul Agriculturii de la Kiev, Mykola Solsky, a declarat c\ Ucraina ar putea restric]iona total sau par]ial importurile din Polonia, dar o decizie va fi luat\ doar dup\ finalizarea negocierilor cu guvernul polonez. Solsky a explicat c\ blocada provoac\ pierderi importante economiei ucrainene, care sunt estimate la peste 200 de milioane de dolari de la începutul anului. Ministrul polonez al Agriculturii, Czeslaw Siekerski, este de acord c\

solicit\rile fermierilor, care cer printre altele închiderea complet\ a frontierei cu Ucraina, sunt nerealiste. Între timp, transportatorii din Ucraina au început s\ blocheze [i ei frontiera în regiunea Yagodyn-Dorogusk, pentru a protesta contra ac]iunilor fermierilor polonezi. Un convoi de 15 camioane [i 20 de autovehicule acoperite cu mesaje în ucrainean\, polonez\ [i englez\ au blocat toate camioanele poloneze care încercau s\ intre în Ucraina, iar [oferii spun c\ protestul va continua pân\ pe 10 martie.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 7/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Dimitrie Musc\ [i Constantin Buzatu împreun\ cu fermierii

Fermierii din zona de vest î[i fac asocia]ie Fermieri din Timi[, Arad, Bihor [i Cara[-Severin s-au reunit la Timi[oara pentru a pune bazele unei asocia]ii a produc\torilor agricoli din zona de vest.

fermieri, agricultura a ajuns într-un impas destul de mare, iar fenomenul Ucraina a agravat totul [i mai tare”, crede Dimitrie Musc\. “Nu se mai poate continua a[a. Fenomenul Ucraina îl distruge iremediabil pe agricultorul român. Sute de ferme î[i închid por]ile, dau faliment [i sunt cump\rate de str\ini.”

Ordonan]\ cu iz electoral

imitrie Musc\, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, unul dintre ini]iatori, spune c\ ceea ce l-a determinat s\ fac\ acest pas este faptul c\, dup\ protestele na]ionale din perioada 10 ianuarie - 2 februarie, nu s-a ob]inut nimic concret. Mai mult, atunci când fermierii au mers la Ministerul Agriculturii au fost întreba]i> “Cine sunte]i voi? Ce organiza]ii reprezenta]i?” O alt\ cauz\ care i-a determinat s\ se organizeze este faptul c\ asocia]iile care exist\ ast\zi nu le-au fost de niciun folos agricultorilor din zona de vest pân\ acum. “Toate ligile acestea profesionale existente nu au f\cut nimic util pentru

Profitul Agricol 7/2024

Constantin Buzatu, produc\tor de cultur\ mare [i cresc\tor de p\s\ri din Timi[, spune c\ aceast\ asociere a fermierilor din zona de vest a pornit de la o necesitate, de a dialoga eficient cu Ministerul Agriculturii [i cu Guvernul. Astfel, va exista o reprezentativitate extins\ la diferite negocieri sau la sus]inerea unor ini]iative legislative de la cultura mare, la cre[terea animalelor, pân\ la industria alimentar\. “Ne-a obligat necesitatea. Ne-am dus la ministrul agriculturii [i ne-a întrebat «Cine sunte]i dumneavoastr\? Pe cine reprezenta]i? În numele cui veni]i s\ revendica]i?»” Buzatu este convins c\ mereu vor

exista probleme în agricultur\, care vor deveni tot mai dificile [i greu de suportat. De aceea, fermierii trebuie s\ fie organiza]i, s\ î[i poat\ impune punctul de vedere în numele a cât mai multor colegi. “Necazurile ne-au unit. S-a luat leg\tura cu avoca]i specializa]i în drept administrativ, iar asocia]ia va fi înfiin]at\ pe baza ordonan]ei nr. 26 din 2000. Vrem s\ avem un num\r cât mai mare de membri, nelimitat”, a ad\ugat Buzatu. În asocia]ie se va putea înscrie orice produc\tor care de]ine de la un ha în sus. Constantin Buzatu acuz\ c\ ordonan]a cu suta de euro promis\ ;n vegetal [i zootehnie pân\ în 31 iunie are iz electoral, fiindc\ este legat\ de alegerile europarlamentare din 9 iunie. “Nu suntem masa de manevr\ a guvernului s\ mergem la vot, s\ punem [tampila pe unul sau pe altul dintre partide, [antajându-ne sau condi]ionându-ne!”, a concluzionat fermierul din Becicherec.

Gheorghe MIRON 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cerealele nu vor fi salvate de importurile din Ucraina

Cristina CIONGA director Afaceri Europene, APPR

hink-tank-ul european Farm Europe a organizat, la jum\tatea lunii februarie, Global Food Forum. Este o dezbatere consacrat\ temelor fierbin]i ale momentului, sub genericul "Este timpul pentru un Farm Deal ambi]ios". Lume mult\ [i bun\, dac\ e s\ ne uit\m la lista speakerilor. Oameni cu preocup\ri majore, la care politicienii, dar [i simplii cet\]eni europeni, sunt chema]i s\ reflecteze înainte de alegerile europene. Ce rol va avea agricultura în viitor? F\r\ o cre[tere real\ a productivit\]ii, agricultura european\ î[i va pierde influen]a global\. Ne putem permite acest lucru? Reevaluarea suveranit\]ii Uniunii Europene în fa]a provoc\rilor actuale impune o regândire a calendarului [i a m\surilor care duc la neutralitate climatic\?

Am avut onoarea s\ fiu invitat\ în sesiunea “UE 30 - Realizarea extinderii”. Perspectivele l\rgirii UE, în con-di]iile în care sunt zece noi ]\ri candidate, înseamn\, inevitabil, provoc\ri [i oportunit\]i. Precum pute]i anticipa, integrarea Ucrainei a focalizat aten]ia participan14

]ilor. Din perspectiva Forumului APPR, am vorbit despre dificult\]ile cu care se confrunt\ fermierii din România [i depre nevoia g\sirii de solu]ii capabile s\ garanteze sprijin pentru Ucraina [i agricultorii s\i, corectând în acela[i timp perturb\rile grave ale pie]ei la care suntem martori. Asocia]ia european\ AVEC, a industriei avicole, a solicitat mecanisme eficiente de salvgardare a produc]iei blocului comunitar, pe modelul celor propuse de Comisia European\ în noul proiect de regulament publicat la 31 ianuarie. Aceast\ propunere include un mecanism de frânare a importurilor, care se declan[eaz\ automat atunci când s-ar dep\[i media anilor 2022 [i 2023, pentru a proteja sectorul zah\rului, ou\lor [i c\rnii de pas\re. La acestea s-au înregistrat cre[teri la import de 100%, 400% [i 1.200% fa]\ de nivelurile dinainte de r\zboi. De[i volumul cerealelor ucrainene importate de blocul comunitar s-a dublat în 2022 fa]\ de 2021 (ajungând la 15,9 milioane tone fa]\ de 7,8 milioane), acest sector nu face parte dintre cele care ar putea beneficia de m\suri de salvgardare.

Asocia]iile europene ale fermierilor (între care Confedera]ia European\ a Porumbului, din care face parte [i Forumul APPR, precum [i Copa-Cogeca) au f\cut insistent demersuri la toate institu]iile europene, cerând nu doar protec]ie, ci [i alegerea unei referin]e corecte, care s\ includ\ [i nivelurile de import dinainte de r\zboi, respectiv media anilor 2021 [i 2022, [i nu doar anii recen]i, în care UE a devenit debu[eul principal al Ucrainei, care nu a mai reu[it s\ ajung\ pe alte pie]e. Reprezentantul Comisiei Europene, Frank Bollen, a explicat c\ acest lucru nu este posibil, deoarece taxele vamale la cereale [i oleaginoase fuseser\ reduse la zero înainte de invazia rus\ în Ucraina. Nazar Bobitski, director al Biroului pentru Rela]ia cu UE al Ukrainian Agribusiness Club (UCAB), a ar\tat c\ ]ara sa caut\ intens solu]ii de a-[i redirec]iona fluxurile de export c\tre destina]iile sale tradi]ionale, pentru a minimiza perturbarea pie]ei comunitare, [i este preg\tit\ s\ discute cu statele UE pentru g\sirea de solu]ii bilaterale, dând exemplul sistemului de acordare de licen]e instituit de România.

Profitul Agricol 7/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e zi]ii, pre]ul grâului a sc\zut [i în aceast\ s\pt\mân\.

Grâu România

(1.058 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

euro/t (975 lei). A sc\zut cu 9 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 194 euro/ton\ (970 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în martie 2024 este de 187 euro/t (935 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Astfel>

FOB Constan]a 210 euro/t (¡1) 1.050 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024. Cu toate c\ pe pia]a comunitar\ s-a înregistrat o cre[tere a interesului de achi-

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 239 dolari/ton\ (1.099 lei). A sc\zut cu 7 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Argentina> pre]ul FOBport a fost de 230 dolari/ton\

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 223 euro/ton\ (1.115 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de deschiderea licita]iilor.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic ϮϱϬ Ϯϰϴ

Ϯϰϰ

Pre]uri - FOB, Argentina

Cota]ii - Bursa din Chicago

Mar Apr Mai

ϮϰϮ ϮϰϬ

$/t 12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 216 216 219 215 208 218 218 220 214 208 219 219 220 214 209

Ϯϯϲ

Mar Apr Mai

Ϯϯϰ

Cota]ii - Bursa din Kansas

Ϯϯϴ

DĂƌ

ϭϮ͘ϬϮ Ϯϰϲ

ϭϯ͘ϬϮ Ϯϰϲ

ϭϰ͘ϬϮ Ϯϰϵ

ϭϱ͘ϬϮ Ϯϰϱ

ϭϲ͘ϬϮ Ϯϯϵ

Ɖƌ

Ϯϰϴ

ϮϱϬ

Ϯϰϰ

Ϯϯϵ

DĂŝ

Ϯϰϵ

ϮϱϬ

Ϯϰϰ

ϮϰϬ

Mar Apr Mai

avut o sc\dere de 7 dolari/ ton\.

Porumb România FOB Constan]a 177 euro/t (Ÿ) 885 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în martie 2024, este de 178 euro/ton\ (890 lei). A crescut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 185 dolari/ton\ (851 lei). A

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 175 euro/ton\ (875 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\.

Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t

Pre]ul porumbului la bur-

Mar Apr Mai

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 170 170 168 167 164 175 175 173 172 169 178 178 177 176 173

Pre]uri - FOB, Argentina Mar Apr

$/t

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 194 194 191 189 187 191 191 189 187 185

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 173 172 172 171 170 174 173 173 172 171 180 179 179 178 177 Bordeaux FOB 177 176 176 176 175 Pontivy 177 176 176 175 174 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna martie 2024, a fost de 203 euro/t (934 lei). A sc\zut cu 3 euro/ ton\.

La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 195

Ϯϰϲ

ϮϯϮ

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

$/t 12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 220 220 220 215 211 220 220 220 214 209 218 218 218 211 207

sa Pontivy a fost de 174 euro/ton\ (870 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 171 euro/ton\ (855 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

$/t 12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 232 232 233 233 230 233 233 233 232 231 236 236 231 233 228

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 Rouen 204 201 201 200 195 Dunquerque 204 201 201 200 195 Pallice 204 201 201 200 195 Creil FOB 201 200 200 198 193 Moselle FOB 200 198 198 196 194 Rouen FOB 229 229 229 226 223

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 177 euro/ton\ (885 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOBport a fost de 187 dolari/ton\ (860 lei). A sc\zut cu 7 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic ϮϬϬ

ϭϵϱ

ϭϵϬ

ϭϴϱ

ϭϴϬ

ϭϳϱ DĂƌ

ϭϮ͘ϬϮ ϭϵϮ

ϭϯ͘ϬϮ ϭϵϮ

ϭϰ͘ϬϮ ϭϴϵ

ϭϱ͘ϬϮ ϭϴϴ

ϭϲ͘ϬϮ ϭϴϱ

Ɖƌ

ϭϵϳ

ϭϵϰ

ϭϵϯ

ϭϵϬ

DĂŝ

ϮϬϬ

ϭϵϴ

ϭϵϳ

ϭϵϰ

Profitul Agricol 7/2024

S\pt\mâna 12 - 16 februarie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 451 dolari/ton\ (2.075 lei). A sc\zut cu 12 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 892.200 tone, Japonia 74.200 tone, Spania 72.600 tone, Olanda 69.800 tone [i Mexic 54.900 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Mar Apr Mai

$/t

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 438 438 434 430 427 440 440 437 432 428 444 444 440 435 431

Orz

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 416 dolari/ton\ (1.914 lei). A sc\zut cu 12 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 176 euro/ton\ (880 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\.

Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 421 euro/ton\ (2.105 lei). A crescut cu 4 euro/ton\.

Mar Apr Mai

12.02 13.02 1.057 1.057 1.065 1.065 1.067 1.067

14.02 15.02 16.02 1.042 1.022 1.014 1.052 1.034 1.026 1.056 1.042 1.033

Pre]uri

12 - 16.02.2024

euro/t

Pre]ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 167 euro/ton\ (835 lei). A sc\zut cu 4 euro/ton\. Australia> pentru livrare în martie 2024, pre]ul orzului furajer este 224 dolari/ton\ (1.030 lei). Este acela[i pre] ca [i cel de s\pt\mâna trecut\.

A avut o cre[tere de 4 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 421 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

La bursa Rouen pre]ul a fost de 419 euro/ton\ (2.095 lei).

ϰϲϱ ϰϲϬ

ϰϱϬ ϰϰϱ ϰϰϬ DĂƌ

ϭϮ͘ϬϮ ϰϲϯ

ϭϯ͘ϬϮ ϰϲϯ

ϭϰ͘ϬϮ ϰϱϵ

ϭϱ͘ϬϮ ϰϱϱ

ϭϲ͘ϬϮ ϰϱϭ

Ɖƌ

ϰϲϱ

ϰϲϮ

ϰϱϳ

ϰϱϮ

DĂŝ

ϰϲϵ

ϰϲϱ

ϰϲϬ

ϰϱϱ

$/t

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 Rouen 179 179 179 177 176 Dunquerque 179 179 179 177 176 Pontivy 181 180 180 178 177 Orz bere: Creil** 200 200 200 199 199 Moselle** 172 171 171 169 167

FOB Constan]a 171 euro/t (Ÿ) 855 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024.

ϰϳϬ

ϰϱϱ

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 374 dolari/ton\ (1.720 lei). A înregistrat o sc\dere de 12 dolari/ton\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 Rouen 415 419 422 422 419 Dunquerque 417 421 424 424 421 Moselle 417 421 424 424 421

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Mar Apr

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 382 382 382 378 374 377 377 375 370 367

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 401 euro/t (2.005 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a 12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 Dieppe 395 398 398 401 401

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Mar

euro/t

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 809 809 809 809 836

euro/ton\ (2.105 lei). A crescut tot cu 4 euro/ton\.

Mar Apr

$/t

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 428 428 424 419 416 424 424 420 415 412

chiderea licita]iilor, pe 16 februarie 2024, a fost de 836 euro/ton\ (4.180 lei). A crescut cu 27 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2024, este 390 euro/t (1.950 lei). A crescut cu 44 de euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2024, este 440 euro/t (2.200 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 270 270 270 270 270 270 270 270 270 270

12.02 13.02 14.02 15.02 16.02 593 591 590 573 569 601 598 598 582 579 606 604 604 592 589

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 270 dolari/ton\ (1.242 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Mar Apr Mai

Mar Apr

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

239 dolari/t

Profitul Agricol 7/2024

-7

185 dolari/t

-7

$/t

451 dolari/t

- 12

270 dolari/t

= 17

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de rapi]\ ajunge la 87 milioane tone Nu se anun]\ schimb\ri majore la produc]ia mondial\ de rapi]\, comunic\ USDA. Prognozele indic\ aceea[i cifr\ ca [i luna trecut\ - 87 milioane tone. Doar în India produc]ia cre[te cu 0,3 milioane tone.

Principalii consumatori> - UE (25,2 milioane tone)< - China (19,3 milioane tone)< - India (11,8 milioane tone)< - Canada (11 milioane tone)< - Japonia (2 milioane tone).

Marii produc\tori de rapi]\> - UE (20 milioane tone, mai mult cu 0,4 mil. tone)< - Canada (18,8 milioane tone, mai mult cu 0,1 milioane tone)< - China (15,4 milioane tone)< - India (12 milioane tone). al]ii - 20,8 milioane tone

Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,6 milioane tone. }\ri importatoare> - UE (5,3 milioane tone)< - China (3,4 milioane tone)< - Japonia (2 milioane tone). Stocurile de semin]e de rapi]\ vor

Produc]ie record de rapi]\ în India Produc]ia de rapi]\ din India va atinge 12 milioane tone, mai mare cu aproape 6% fa]\ de anul trecut. Se estimeaz\ o suprafa]\ cultivat\ de aproximativ 9,3 milioane hectare, în u[oar\ cre[tere fa]\ de anul trecut, datorit\ condi]iilor meteo favorabile. Randamentul este prognozat la 1,3 tone/hectar, mai mare cu 2% fa]\ 18

de anul trecut. În prezent, rapi]a este în stadiul de înflorire. Nu exist\ înc\ rapoarte care s\ anun]e vreo inciden]\ a d\un\torilor [i bolilor. Temperaturile un pic mai sc\zute au favorizat cre[terea vegetativ\, spre deosebire de perioadele cu c\ldur\ excesiv\ care streseaz\ cultura.

fi de 8 milioane tone, mai mici cu 0,5 milioane tone ca anul trecut.

{roturi Produc]ia mondial\ de [roturi din rapi]\ este evaluat\ la 48 milioane tone, mai mare cu 1 mil. tone fa]\ de 2022/23. Primii 5 mari produc\tori de [roturi sunt> - UE (14 milioane tone)< - China (11 milioane tone)< - India (6 milioane tone)< - Canada (6 milioane tone)< - Japonia (1,2 milioane tone). Cel mai mare exportator de [roturi este Canada, cu 5,3 milioane tone. La importatori avem China, cu 2 milioane tone. Cei mai mari consumatori sunt> UE (14 milioane tone), China (13 milioane tone), India (4,5 milioane tone), Japonia (1,2 milioane tone). Stocurile mondiale de [roturi din semin]e de rapi]\ sunt estimate la 1,5 milioane tone. Profitul Agricol 7/2024

Pre]uri [i pie]e

Va fi mai pu]in\ soia Principalii produc\tori. Total> 398 milioane tone

hĐƌĂŝŶĂ͗ ϱ͕Ϯ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ

h ͗ ϯ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ

ůƜŝŝ͗ ϭϰ͕ϵ ŵŝů͘

ZƵƐŝĂ͗ ϲ͕ϴ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ

ƌĂǌŝůŝĂ͗ ϭϱϲ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ

ĂŶĂĚĂ͗ ϳ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ WĂƌĂŐƵĂǇ͗ ϭϬ͕ϯ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ /ŶĚŝĂ͗ ϭϭ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ

ŚŝŶĂ͗ ϮϬ͕ϴ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ

ƌŐĞŶƟŶĂ͗ ϱϬ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ ^h ͗ ϭϭϯ ŵŝů͘ ƚŽŶĞ La nivel mondial, produc]ia de soia este redus\ cu aproape 1 milion de tone, la 398 milioane tone. Cele mai mari produc]ii le au> Brazilia (156 milioane tone, ;n sc\dere cu 6 milioane tone fa]\ de anul trecut)< - SUA (113 milioane tone, mai pu]in cu 3 milioane tone)< - Argentina (50 milioane tone, plus 2 milioane tone)< - China (20,8 milioane)< - India (11 milioane)< - Paraguay (10,3 milioane tone). Marii exportatori de soia sunt> Brazilia (100 milioane tone, cu 5 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmat\ de SUA (47 mil. tone, mai pu]in cu 7 mil. de tone), Paraguay (6,3 mil. tone), Argentina (4,6 mil. tone) [i Canada (4,5 mil. tone). 20

Pre]uri soia La licita]iile din luna ianuarie, pre]ul soiei din SUA a sc\zut cu 25 dolari/ton\, la 467 dolari/ton\, iar pre]ul din Brazilia a sc\zut cu 68 dolari/ton\, ajungând la 404 dolari/ ton\. :n Argentina pre]ul soiei a sc\zut cu 51 dolari/ton\ [i a atins 427 dolari/ton\. Marii importatori de soia sunt> China (102 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone fa]\ de anul trecut), urmat\ de UE (14 milioane tone), Mexic (6,4 milioane tone), Argentina (6 milioane tone), Thailanda (4 milioane tone), Japonia (3,5 milioane tone). Stocurile mondiale de soia sunt prognozate la 116 milioane tone, mai mari cu 13 milioane tone fa]\ de anul trecut.

}\ri cu stocuri mari> - Brazilia> 36 milioane tone< - China> 36 milioane tone< - Argentina> 26 milioane tone< - SUA> 8,6 milioane tone.

Uleiuri Produc]ia mondial\ de uleiuri din soia atinge 62 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa]\ de cea din anul de comercializare 2022/23. }\rile mari produc\toare sunt> China (17,6 milioane tone, mai mult cu 0,6 milioane tone)< SUA (12,2 milioane tone)< Brazilia (10,3 milioane tone)< Argentina (7 milioane tone)< UE (2,8 milioane tone)< India (2 milioane tone).

pagini de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 7/2024

CULTURI

VEGETALE 15 ani de Agro-Est Muntenia

Conferin]a From grain to gain (De la bob la profit, o traducem noi), care a avut loc s\pt\m=na trecut\ în Bucure[ti, a fost un bun prilej pentru Agro-Est Muntenia s\ marcheze 15 ani de la fondarea companiei de c\tre Mihai Moraru.

fost invita]i speciali[ti de marc\ din domeniul produselor pentru protec]ia plantelor (Adama, Corteva, FMC, Syngenta) atât din ]ar\, cât [i din str\in\tate, precum [i din domeniul resurselor umane, al analizei de risc [i al comer]ului cu cereale, sectoare cu impact puternic asupra agriculturii. Prezent\rile au captat aten]ia auditoriului, format din fermieri [i companii cu profil agricol, discu]iile fiind animate de argumentele celor care

Profitul Agricol 7/2024

efectiv produc cereale [i contraargumentele celor care nu le produc, dar le urm\resc parcursul de la recoltare la vânzare. Proprietarul Agro-Est Muntenia, Mihai Moraru, le-a propus mai multor vorbitori s\ fac\ recomand\ri cu privire la cele mai fezabile solu]ii pe care s\ le aplice agricultorii în acest an. Majoritatea propunerilor au avut în vedere efectuarea tuturor tratamentelor [i utilizarea hibrizilor rezisten]i la secet\ [i ar[i]\. La substan]e este foarte important\ achizi]ia cu aten]ie, deoarece pe pia]\ sunt multe produse contraf\cute, iar o economie de 20-30 lei/ha la achizi]ionarea acestora duce apoi la pierderi de sute de lei pe hectar. O alt\ recomandare a fost cea legat\ de fixarea unui buget de cheltuieli bazat pe produc]ia estimat\. De exemplu, dac\ estimarea este de 6 tone/ha, ;nmul]it cu pre]ul actual [i de

v\zut dac\ rezultatul se încadreaz\ în costuri, plus s\ aduc\ un mic profit. Costurile cu leasingul, de pild\, difer\ de la o ferm\ la alta, dar costurile fixe [i cele cu structura unei tehnologii foarte bine calculate pot fi acoperite atât cât s\ rezulte [i profit. To]i vorbitorii au fost de acord c\ economii ar trebui f\cute, dar nu la produsele de protec]ia plantelor [i la hibrizi, ce reprezint\ 7-10% din costuri, ci la cele cu mare pondere în totalul cheltuielilor, cum ar fi prelucrarea solului, cu aplicarea sem\natului direct, simultan cu fertilizarea, cu p\strarea umidit\]ii în sol. La finalul conferin]ei, invita]ii s-au delectat, a[a cum se cuvine la o petrecere, cu mânc\ruri alese, b\uturi fine [i muzic\ de calitate, interpretat\ de Damian [i orchestra sa, precum [i de grupul Vunk.

Arpad DOBRE 21

CULTURI VEGETALE Un an problematic pentru rapi]\? :n acest an, mul]i fermieri vor întoarce rapi]a, avertizez\ Jean Ionescu. Cei mai mul]i vor sem\na floarea-soarelui în locul rapi]ei, caz în care nu este necesar\ o fertilizare cu mai mult de 50 kg azot s.a./ha. Pe de alt\ parte, spune Ionescu, cei care nu o ;ntorc nu trebuie s\ se a[tepte în acest an la produc]ii mari. “Investi]i în hibrizi care au o bun\ toleran]\ la secet\ [i ar[i]\, nu t\ia]i cheltuielile cu semin]ele, nutri]ia [i fertilizarea la porumb, iar floarea-soarelui este cultura s\racului [i o pute]i face cu costuri reduse”, a recomandat Jean Ionescu.

Protec]ia plantelor merge cu fr=na de m=n\ tras\ Viteza de inovare [i lansare pe pia]\ de noi produse este mult în urma ritmului cu care reglement\rile UE exclud anumite produse de pe pia]\. Fa]\ de acum 10 ani de exemplu, perioada de la elaborare la lansarea pe pia]\ de noi pesticide s-a prelungit cu doi ani, consider\ Gabriela Drago[, director marketing produse de protec]ia plantelor Syngenta. Costurile de cercetare sunt tot mai mari [i dureaz\ pân\ la 10 ani introducerea pe pia]\ a noilor produse. Acestea sunt mai riguros verificate decât medicamentele pentru uz uman.

Un sistem de avertizare FMC continu\ s\ ofere gratuit ARC Farm Intelligence, programul de prognoz\ [i avertizare care folose[te inteligen]a artificial\ pentru monitorizarea d\un\torilor Ostrinia nubilalis [i Helicoverpa armigera la porumb. “Se aplic\ mai pu]in produs, se poate face un singur tratament la momentul optim, pentru un control cât mai eficient,” spune C\t\lin Viziru, din cadrul FMC.

Mihai Moraru, Jean Ionescu Gabriela Vila, Gabriela Drago[ [i C\t\lin Viziru

Europa renun]\ la mai multe molecule Viitorul combaterii d\un\torilor [i a bolilor apar]ine unui mix între tehnologiile de protec]ie a plantelor [i cele digitale, îns\ va dura ani p=n\ c=nd acestea vor func]iona eficient. Dar nici pia]a de pesticide, nici fermierii nu pot a[tepta atât, mai ales c\ în curând vor fi scoase de pe pia]\ alte produse de protec]ia plantelor. Primele vor fi eliminate substan]ele aplicate pelicular, argumentul reglementatorilor UE fiind prezen]a acestora în pânza freatic\. :n aceste condi]ii, spune Jean Ionescu, country lider Corteva, substan]ele active care vor mai r\mâne pe pia]\ vor fi cele care se aplic\ postemergent, în propor]ie de 95%, iar cele preemergente vor fi scoase din uz pe band\ rulant\. În plus, vor fi reduceri de doze. Printre cele aplicabile din acest an, Mezotrione va sc\dea de la 120 la 90 de grame substan]\ activ\/ha, nivel la care nu mai este eficient [i are nevoie de o substan]\-companion. Din 2025, 74% din fungicidele actuale pe baz\ de Tebuconazol vor intra în ultimul an de utilizare. România are acum 224 de substan]e active utilizabile în agricultur\, Turcia are 1.070, Ucraina, peste 800. Costurile de produc]ie au corela]ie direct\ cu aceste lucruri, una este utilizarea de substan]e active moderne [i alta este folosirea celor mai vechi, cu costuri mult mai reduse decât produsele actuale, iar de multe ori [i mai eficace.

“Viitorul nu sun\ foarte roz, vor fi anumite întârzieri de ie[iri de substan]e active, dar ele vor continua. Cu siguran]\ produsele biologice vor avea rolul lor în viitorul agricol european, dar nu sunt la nivelul produselor de sintez\ chimic\”, a avertizat Jean Ionescu. Mare parte din substan]ele active care au r\mas pe pia]\ au acela[i mod de ac]iune, [i trebuie avut\ mare grij\, în special la planta]iile pomicole [i viticole, precum [i în legumicultur\, unde se aplic\ mai multe tratamente. Degeaba se utilizeaz\ produse diferite, dar cu acela[i mod de ac]iune, deoarece exist\ riscul apari]iei rezisten]ei la aceste tratamente. În plus, ar trebui f\cut un studiu de impact la nivel UE dac\ este sau nu fezabil, a[a cum a f\cut FMC în urm\ cu doi ani, în colaborare cu USAMV Bucure[ti. “Ne-am dat seama c\ aproape nimic din ceea ce prive[te reducerea pesticidelor nu se poate aplica în România. Aceasta deoarece, pe lâng\ faptul c\ la noi consumul de pesticide e de 30% din media european\, mai suntem [i pe ultimul loc în Europa la consumul de macroelemente> azot, fosfor [i potasiu. Deci, f\r\ s\ avem în calcul contextul actual nu are sens s\ ne gândim la nicio alt\ strategie”, spune C\t\lin Viziru, director marketing FMC.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 7/2024

CULTURI VEGETALE

Ion Olteanu

nu renun]\ la porumb Nici seceta [i nici furturile constante, care îi produc pagube, nu-l determin\ pe Ion Constantin Olteanu, care lucreaz\ 14.000 de ha în cinci jude]e din sudul ]\rii, s\ renun]e la cultura porumbului. Trece cu toat\ suprafa]a la no-till, seam\n\ târziu, cu densit\]i reduse, hibrizi semitardivi.

[ase ani în urm\, Olteanu a renun]at complet la ar\tur\, iar de doi ani [i la scarificare. Nu mai sunt b\ltiri, iar scarificatoarele [i subsolierele zac în parcul de ma[ini [i utilaje ca ni[te piese de muzeu. În prim\vara lui 2023 a f\cut prima experien]\ cu no-till, 1.000 de ha de floarea-soarelui sem\nate direct. “Am redus aproape la jum\tate consumul de îngr\[\minte, am redus mult consumul de combustibil [i de piese de schimb. Deocamdat\, nu am f\cut concedieri, dar no-till î]i reduce [i presiunea cu for]a de munc\. E adev\rat, am f\cut 2,5 tone/ha la floareasoarelui în minim till [i doar 1,5 tone/ha la no-till. Dar la no-till a fost mai profitabil”. Fiind încurajat de rezultat, extinde suprafa]a lucrat\ no-till, propunându-[i ca, în trei ani, toate cele 14.000 de ha s\ fie sem\nate direct. “Din toamna 2023 sunt cu 2.500 din 3.500 de ha de grâu în no-till. Pro24

babil c\ [i 2.500 de ha de rapi]\, care nu a supravie]uit, le voi sem\na direct, în prim\var\, cu porumb [i floareasoarelui. În total, ajung la 5.000 de ha no-till.” E mul]umit c\ are viabile m\car 1.000 ha de rapi]\. “De la recoltat pân\ pe 15 noiembrie am avut precipita]ii de doar 5 litri/mp pe aproape toate suprafe]ele, cu excep]ia a 180 de ha în Teleorman, unde a fost o ploaie mai consistent\. Dac\, în aceste condi]ii, mai am rapi]\, e rezultatul faptului c\ am realizat lucr\ri minime [i s-a conservat bruma de ap\ din sol. Nu [tiu cine mai are atâta rapi]\ viabil\ în Giurgiu.” Acum este foarte atent s\ nu piard\ [i din poten]ialul solelor unde cultura e viabil\. A erbicidat, de curând, pentru preemergen]\. Fiindc\ sunt [i cazuri în care cultura înc\ nu e r\s\rit\, dar speran]ele sunt intacte. “Am avut rapi]\ r\s\rit\ la final de februarie, care a dat 4 t/ha”. Le-a cerut [efilor de ferme s\ monitorizeze atent câmpul, intervenind imediat ce d\un\torii î[i fac apari]ia. “Anul trecut, la început de februarie, a trebuit s\ trat\m. Acum înc\ nu e cazul.”

No-till ca tehnologie de supravie]uire Dup\ seceta din 2020, a fost nevoit s\ vând\ 300 din cele 500 de ha pe care le avea în proprietate, pentru a-[i putea continua afacerea. Dup\ al]i doi ani de secet\ [i condi]ii comerciale defavorabile, situa]ia s-a complicat. Datoriile au ajuns cât cifra de afaceri, 15 milioane de euro.

“Dac\ ar fi s\ închidem acum afacerea, abia am reu[i s\ ne acoperim datoriile, din valorificarea activelor [i a produc]iei”. Nu a stat cu mâinile în sân> în primul rând, a renun]at la suprafe]ele mici, necomasabile, la terenurile prea pu]in fertile, preluând, în schimb, dou\ ferme, una de 800 de ha [i alta de 200 în Lunca Dun\rii. În al doilea rând, face tot ce se poate pentru reducerea costurilor. Trecerea la no-till este cel mai important pas în aceast\ direc]ie. S-a inspirat în acest proces de la Hans Paulsen, administratorul JD Agro Cocora, [i de la fermierul bulgar Pavel Stoimenov, pe care îi invoc\ adeseori. “Pavel, care administreaz\ 10.000 de ha, era în situa]ie dificil\ acum 10 ani. A migrat spre no-till, la neirigat, fiindc\ nu mai f\cea fa]\ cheltuielilor. Iar acum îi este foarte bine. Nu mai folose[te nici m\car fosfor, de 10 ani. Hans, în schimb, folose[te îngr\[\minte cu fosfor. Înclin s\ cred c\ voi putea asigura mare parte din aprovizionare cu fosfor [i potasiu cu ajutorul covoarelor vegetale”.

Pariul pe porumb [i “mistre]ii cu dou\ picioare” Suprafa]a cultivat\ cu porumb s-a redus semnificativ anul trecut [i va continua s\ se reduc\ [i anul acesta, dup\ cum arat\ [i statisticile oficiale [i datele furnizorilor de semin]e. Din cauza secetei, mul]i fermieri prefer\ s\ se axeze pe culturile de toamn\, care prezint\ un risc mai redus de a fi calamitate. Ionu] Olteanu este, îns\, între fermierii care Profitul Agricol 7/2024

CULTURI VEGETALE

La grâu, noua norm\ de sem\nat este de 350 de boabe germinabile/ha (cu 20% mai pu]in), iar la orz 320 bg/mp. {i la rapi]\ se pot ob]ine rezultate superioare cu densit\]i mici. Revenim la vorba înainta[ilor> rarul umple carul!, Ion Constantin Olteanu prefer\ s\ nu se lase du[i de val. Chiar dac\ nu poate iriga nici m\car un hectar, iar media precipita]iilor din ultimii cinci ani e pe la 300 de litri/mp/an, în toate cele 62 de UATuri unde are terenuri, continu\ s\ mizeze pe porumb. “Porumbul se preteaz\ foarte bine la no-till. Ca atare, nu pot renun]a la el, chit c\ avem probleme nu doar din cauza secetei, ci [i a furturilor. Sunt [i mistre]ii p\gubo[i, dar mai periculo[i sunt mistre]ii cu dou\ picioare. Pagubele produse de ei dep\[esc 10%. Intr\ cu c\ru]ele, culc\ la p\mânt tarlale întregi, combina nu poate recolta corespunz\tor, iar apoi ei revin [i încarc\. Aici, în apropiere de Bucure[ti, la Bragadiru, e ditamai “institu]ia” de furat. Facem reclama]ii, ho]ii devin violen]i, agreseaz\ paznicii, [efii de ferme, chiar [i poli]i[tii. Nu se tem de dosare penale, de închisoare. Chiar ni s-au întâmplat aceste lucruri.”

Schimb\ri tehnologice majore {i în restul tehnologiei de cultur\ Olteanu procedeaz\ diferit de al]i Profitul Agricol 7/2024

agricultori. Astfel, de[i unii caut\ s\ semene pr\[itoarele cât mai devreme, pentru a evita atât atacul de Tanymecus, cât [i ar[i]a din timpul poleniz\rii, el nu se gr\be[te. “Inten]ionez s\ încep campania de sem\nat dup\ 15 aprilie, când temperaturile sar constant de 8-10 grade la nivelul solului. Când semeni direct solul se înc\lze[te mai greu. Un alt impediment e c\ nu are sens s\ aplici complexe cu fosfor la sem\nat. Iar plantulele, neg\sind suficient fosfor în sol, nu fac fa]\ [ocului termic sau se seteaz\ pentru produc]ii mici”. Inspirat tot de bulgarul Pavel Stoimenov, folose[te hibrizi semitardivi, grupe FAO 400, [i densit\]i reduse la sem\nat. “Nu mai suntem în paradigma cu precipita]ii suficiente pentru densit\]i de 78.000 de boabe germinabile/ha. {efii mei de ferme caut\ s\ m\ conving\ s\ folosim o norm\ de m\car 60.000 de semin]e/ha, dar eu nu vreau mai mult de 55.000, s\ r\mânem cu 48.000 de plante”. Anul trecut a constatat efectul densit\]ii sc\zute în secet\. Astfel, într-un

lot de teste din Lunca Neajlovului, a avut s\mân]\ de porumb netratat\ cu neonicotinoide. Lotul respectiv a fost mult mai afectat decât cele vecine de atacul de Tanymecus. În condi]iile unui an cu precipita]ii mai generoase, pierderea de densitate ar fi generat [i pierderi de produc]ie. Îns\, anul fiind secetos, rezultatul a fost opus. Produc]ia lotului mai afectat a fost de 6 tone/ha, cu o ton\ în plus fa]\ de a loturilor care au r\mas la densit\]i mai apropiate de cea de sem\nat - 72.000 de boabe germinabile/ha. “E adev\rat, în condi]iile unui an bun, faci peste 10 t/ha cu densitate de 72.000/ha. Dar un an bun poate fi de acum unul din zece ani.” Folose[te genetic\ Pioneer (Corteva) [i Monsanto (Bayer) în patru jude]e, respectiv KWS în Teleorman. “Favoritul meu e P9911. Dar anul acesta voi testa [i Olt, pe 50-100 ha. Cred c\ rusticitatea lui poate fi un avantaj în noile condi]ii climatice.”

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE Lise Grimoux, national key account Mas Seeds> “Am calculat randamentul economic [i a ie[it un bonus de 10% [i un randament mediu de 2,5 tone la ha. Rezultatul concret este de 500 lei la ha, plus 5.000 de lei pe 10 ha cu un pre] de 2.000 de lei tona. Iat\ bonusul hibrizilor de floare HelioSmart.”

Nout\]ile Mas Seeds ;n 2024 Voca]ie pentru floarea-soarelui Cele mai frecvente boli ale floriisoarelui sunt plasmopara, la începutul vegeta]iei, sclerotinia, care atac\ plantele când încep s\ înfloreasc\, [i verticilium, ale c\rei semne de contaminare apar mai degrab\ la sfâr[itul ciclului vegetativ. De aceea gestionarea riscului de boli este o problem\ major\ în România, spune Lise Grimoux, national key account Mas Seeds. Impactul acestor boli asupra randamentului poate fi cuprins între 30% [i 100%, în func]ie de condi]iile de atac [i intensitate. De aceea bunele practici agricole trebuie înso]ite de inova]ii genetice pentru a reduce la maxim pierderile. În aceste condi]ii, una dintre nout\]ile în ceea ce prive[te floarea-soarelui este sistemul Helios Smart, creat de cercet\torii de la Mas Seeds. Hibrizii HelioSmart sunt rezultatul unui proces riguros de cercetare [i selec]ie, brandui]i cu cea mai mare rezisten]\ la principalele boli> plasmopara, verticilium [i sclerotinia.

Dou\ nout\]i la porumb În ceea ce prive[te porumbul, Mas Seeds a pus accent pe hibrizii rezisten]i 26

la secet\. “Cea mai mare problem\ în ultimii ani o reprezint\ seceta. De aceea s-au c\utat solu]ii [i hibrizi cu caracteristici superioare”. Aici intr\ dou\> primul este hibridul Mas 448G, iar al doilea este MDM 3403. Mas 448G este un hibrid dentat, semitardiv, are un poten]ial ridicat de produc]ie pentru FAO 400-500. Plantele sunt scurte, robuste [i s\n\toase, cu caracteristici agronomice superioare, rezisten]\ la boli [i toleran]\ foarte bun\ la c\dere. Face fa]\ excelent la trei boli> helminthosporium, fuzarioz\ tulpin\ [i la fuzarioz\ ([tiulete). MDM 3403 a fost creat pentru cei care ]intesc grupa FAO 370. Este sticlos, dentat, are o vigoare foarte bun\ la r\s\rire, [tiulete cu rahis alb cu o calitate înalt\ a boabelor. Rezist\ foarte bine la cele trei boli grave> helminthosporium, fuzarioz\ tulpin\ [i la fuzarioz\ ([tiulete). Mas Seeds recomand\ o densitate de 75.000 - 80.000 de boabe la ha, pentru a avea condi]ii optime de dezvoltare a plantelor.

Gheorghe MIRON

SAS Life, un altfel de tratament pentru lucern\ O noutate Mas Seeds care merit\ testat\ este tratamentul semin]elor de lucern\ cu SAS Life. Este o solu]ie nou\, aplicat\ semin]elor, cu un triplu mod de ac]iune. E vorba de inoculare, micronutrien]i [i micorize. SAS Life vine în completarea semin]elor SAS Gold cu fungii Glomus care creeaz\ simbioza micorize - plant\. Acest proces are loc în sol între fungi [i r\d\cin\ de lucern\ stimulat de prezen]a bacteriilor Rhizobium meliloti pentru care e nevoie un an pentru a se instala [i a oferi efectele sale pozitive. Lucerna ofer\ hran\ [i ad\post fungilor compu[i de carbon (zaharuri simple), aminoacizi [i ad\post pentru care îi asigur\ supravie]uirea [i cre[terea. Fungii cresc foarte mult capacitatea lucernei de a absorbi ap\ [i nutrien]i N, P, K, Mg, S, Cu, Zn, Mn, Fier [i în special fosfor. Lucerna are nevoie de cantit\]i mari de fosfor, iar micorizele cresc aportul de fosfor cu 300%. Profitul Agricol 7/2024

CULTURI VEGETALE

Covoare vegetale - importan]a incluse pentru sol [i produc]ia Alina VOLINTIRU Product manager cereale [i legumionoase Saaten-Union România

Scopul covoarelor vegetale este unul bine ]intit pentru îmbun\t\]irea produc]iilor culturilor principale, calitativ [i cantitativ, men]inerea [i stimularea fertilit\]ii solului pentru perioade lungi de exploatare.

- produc]ie biomas\/furaj verde< - stimularea form\rii de humus< - protejarea sursei de ap\ subterane< - conservarea azotului< - reducerea presiunii unor d\un\tori [i boli< - îmbun\t\]irea fertilit\]ii solului în cazul unei rota]ii scurte< - protec]ia solului împotriva eroziunii< - stimuleaz\ mulcirea solului, care ajut\ la reducerea evapor\rii, încetine[te cre[terea buruienilor [i îmbun\t\]e[te structura solului (mai u[or [i bogat în elemente nutritive).

Amestecuri pentru fertilitatea solului Saaten-Union România este reprezentantul liderului european în specii de semin]e pentru amestecuri [i covoare vegetale, societatea P. H. Petersen, cu marca comercial\ Viterra! V\ aducem în acest material unele dintre cele mai importante propriet\]i ale speciilor incluse în covoarele vegetale care se înscriu în scopul definit mai sus.

Rolul acestora este de a contribui la formarea de humus [i cre[terea fertilit\]ii solului. R\d\cinile speciilor incluse în aceste amestecuri penetreaz\ adânc solul [i ofer\ protec]ie împotriva eroziunii. Azotul [i o serie de substan]e nutritive sunt p\strate în sol, în stratul superior, fiind disponibile [i u[or de accesat de c\tre r\d\cinile plantelor. Beneficiul final este cre[terea produc]iei la cultura de baz\!

Amestecurile de semin]e Viterra

Caracteristicile principalelor Linia de produse Viterra combin\ specii utilizate în amestecurile mai multe specii de semin]e pentru în- pentru covoarele vegetale verzire, precum [i cele mai bune componente pentru amestecuri multiple care s\ satisfac\ cerin]ele fermierilor. Fiecare amestec de semin]e marca Viterra con]ine variet\]i bine alese cu focus pe solicit\rile importante de utilizare> 28

Mu[tarul cu bob alb Fiind o plant\ ce se seam\n\ cu u[urin]\, poate fi sem\nat\ [i târziu dup\ perioada optim\, întrucât are o dezvoltare rapid\ în primele faze de vegeta]ie. Mu[tarul alb este preferat de mul]i fermieri drept cultur\ de înver-

zire. De asemenea, mu[tarul este sensibil la temperaturi sc\zute, astfel este u[or de distrus înaintea îns\mân]\rii cerealelor de toamn\. Mu[tarul cu bob maro I se mai spune [i mu[tarul indian. Principalul s\u rol este acela de fumigare biologic\ a solului. Mu[tarul cu bob maro con]ine cantit\]i mari de glucosinola]i, în frunze [i boabe, iar eliberarea acestora reprezint\ o solu]ie excelent\ de combatere a rezervei de boli din sol. Ridichea oleaginoas\ Combate diferite specii de nematozi, în special cel al sfeclei de zah\r, care ierneaz\ sub form\ de chist. Ridichea oleaginoas\ furajer\ este rezistent\ la atacul acestor nematozi, ceea ce o face ideal\ în rota]ie pentru zonele unde culturile principale sunt sfecla de zah\r sau cartoful. Aceast\ cultur\ este utilizat\ [i cu rol de fumigare biologic\ a solului. M\z\richea de prim\var\ sau de toamn\ Este o specie din clasa culturilor fixatoare de azot [i poate fi cultivat\ drept cultur\ principal\, dar mai ales ca [i component\ în diferite amestecuri cu cereale. Prin rela]ia simbiotic\ dintre r\d\cinile plantelor de m\z\riche cu bacteriile de tipul Rhizobium, azotul atmosferic este captat [i translocat în plant\ [i sol. Facelia Facelia este o specie pu]in utilizat\ ca [i cultur\ principal\, astfel, inclus\ în diverse amestecuri, are rol de întrerupere a ciclului de dezvoltare a Profitul Agricol 7/2024

CULTURI VEGETALE

speciilor culturilor principale solului (în stratul de cultur\), precum [i la echilibrarea apei existente. Are, de asemenea, o atractivitate sporit\ pentru albine, reprezentând o surs\ de nectar pentru acestea.

bolilor propagate de rota]ii scurte de cultur\. Facelia este o foarte bun\ plant\ melifer\, inflorescen]a ei atr\gând albinele, fiind o surs\ de nectar pe timpul verii. Alt rol important al acestei specii este deblocarea fosforului organic din sol, f\cându-l disponibil pentru plantele din cultura principal\ succesiv\.

Trifoiul - diferite specii> trifoi alb, ro[u, crimson, egiptean, persan etc. Este utilizat pe scar\ larg\ în amestecuri, fiind o plant\ necomplicat\, pe care te bazezi, pentru c\ nu are solicit\ri deosebite de cultur\ (sol [i clim\). Trifoiul este o plant\ fixatoare de azot, are un sistem radicular foarte bine dezvoltat ce contribuie la aerarea

:n loc de concluzie> toate speciile de plante incluse în amestecurile pentru covoare vegetale din oferta SaatenUnion reprezint\ cea mai la îndemân\ variant\ pentru fermieri pentru îmbun\t\]irea fertilit\]ii [i biodiversit\]ii solului, sursa primar\ f\r\ de care agricultura nu exist\! Aten]ia Saaten-Union, prin obiectivul principal “Amelior\m pentru viitor”, este îndreptat\ c\tre conservarea, între]inerea, îmbun\t\]irea [i cre[terea fertilit\]ii solului pentru o perioad\ lung\ de exploatare [i pentru ob]inerea de produc]ii mari [i de calitate.

Certificatul de carbon, un venit suplimentar de neignorat Pentru o companie ;nfiin]at\ ;n 2020, Agreena a cunoscut un parcurs rapid, ajung=nd ast\zi unul dintre principalii traderi de certificate de carbon din pia]\, cu birouri la Copenhaga [i Londra, cu ramifica]ii ;n 18 ]\ri [i 2,1 milioane de hectare acoperite. Anul trecut au pl\tit ;n jur de 6 milioane de euro pentru certificatele de carbon, la un pre] mediu de 32 de euro un certificat. Un fermier Profitul Agricol 7/2024

poate primi de la 1 p=n\ la 3 certificate de carbon pe hectar, ;n func]ie de tehnologiile adoptate. :n Rom=nia, Agreena certific\ ;ntre 230.000 [i 250.000 de hectare (11~12% din suprafa]a total\ certificat\ ;n Europa). Dar ;ncet-;ncet agricultura carbonului cap\t\ tot mai mult av=nt, impulsionat\ mai ales de politicile verzi ale Uniunii Europene, care vede ;n agricultur\ o [ans\ ;n captarea

dioxidului de carbon din aer. Punctual, Agreena emite certificate de carbon, calculate dup\ un set de standarde [i ;n func]ie de practicile agronomice aplicate. Certificatele rezultate pot fi v=ndute tot prin ei sau pot fi valorificate independent, pe pie]ele dedicate, sau pot fi stocate pentru o v=nzare ulterioar\.

Andrei OSTROVEANU 29

CULTURI VEGETALE

Mustang, referin]a în combaterea buruienilor dicotiledonate Alexandra Maria PETCUCI Category Marketing Manager Fungicides & Herbicides, Corteva Agriscience

Cultura de cereale p\ioase este una dintre cele mai sigure, datorit\ faptului c\ este genetic conceput\ pentru a rezista temperaturilor sc\zute din timpul iernii. Îns\, la fel ca toate celelalte culturi, [i cele de cereale p\ioase, [i cultura porumbului, necesit\ aten]ia cuvenit\, atât în ceea ce prive[te preg\tirea terenului, cât [i respectarea tuturor verigilor tehnologice, pentru a putea vorbi despre o cultur\ generatoare de profit. Compania Corteva Agriscience, liderul deta[at pe segmentul de erbicide la cereale p\ioase, de]ine în portofoliu cea mai eficace solu]ie pentru combaterea turi]ei (Galium aparine) [i a mu[e]elului (Matricaria spp.) din culturile de cereale p\ioase [i porumb, respectiv erbicidul Mustang. A[a cum am v\zut în ultimii ani, condi]iile climatice din prim\var\ sunt din ce în ce mai provocatoare în ceea ce prive[te combaterea buruienilor atât din cultura porumbului, cât [i din cultura de cereale p\ioase.

Mustang este un erbicid sistemic utilizat în combaterea unui spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale [i perene, având o eficacitate excelent\ în combaterea samulastrei de floarea-soarelui [i rapi]\, turi]ei (Galium aparine) [i mu[e]elului (Matricaria spp.) chiar [i în stadii avansate de dezvoltare. Combate, de asemenea, peste alte 100 de specii de buruieni cu frunz\ 30

lat\ frecvent întâlnite în culturile cerealiere, printre care> Amaranthus spp., Ambrosia artemisiifolia, Anthemis arvensis, Atriplex spp., Brassica spp., Centaurea cyanus, Chenopodium spp., Helianthus annuus, Papaver rhoeas, Polygonum spp., Sonchus spp., Stellaria media. La doza de 0,4 litri/ha erbicidul Mustang combate în procent de peste 95% buruienile aflate în primele faze de vegeta]ie. Pentru combaterea buruienilor perene [i a celor aflate în stadii avansate de dezvoltare se recomand\ doza de 0,6 litri/ha. Produsul se aplic\ prim\vara, la temperaturi de peste 50C, spre deosebire de produsele standard, care devin active numai de la temperaturi de peste 8-100C. În cazul culturii de cereale p\ioase erbicidul Mustang are o fereastr\ foarte larg\ de aplicare, putând fi folosit de la începutul înfr\]irii pân\ la formarea a 2 noduri, cu excep]ia culturii de ov\z, la care se poate aplica de la înfr\]ire pân\ la formarea primului internod. Este perfect tolerat atât de cerealele de toamn\, cât [i de cele de prim\var\. Erbicidul Mustang este selectiv pentru hibrizii de porumb. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale [i perene din cultura porumbului, se recomand\ s\ fie aplicat în stadiul de 4-6 frunze ale culturii.

Avantajele erbicidului Mustang - aceea[i doz\ de aplicare la dou\ culturi diferite< - combate buruienile dicotiledonate anuale [i perene din momentul r\s\rii pân\ în stadii avansate de dezvoltare< - este absorbit de c\tre buruienile ]int\ în mai pu]in de 1 or\ de la aplicare< - efectul de combatere a buruienilor poate fi sesizat în mai pu]in de 1 zi de la tratamentul cu erbicidul Mustang. În situa]ia în care cultura de porumb este puternic infestat\ cu buruieni monocotiledonate [i cu zârn\ (Solanum nigrum), sau nu s-au efectuat erbicid\ri timpurii, recomandarea companiei Corteva este combina]ia celor dou\ erbicide Mustang la doza de 0,5 L ¡ Principal la doza de 90 g/Ha ¡ adjuvant (Vivolt la doza de 250 ml/Ha), cea mai de încredere solu]ie pentru combaterea buruienilor monocotiledonate [i dicotiledonate anuale [i perene din cultura porumbului. Erbicidul Mustang nu are restric]ii în ceea ce prive[te culturile postmerg\toare, iar în cazul în care cultura a fost compromis\ din diverse cauze, se pot sem\na la dou\ s\pt\mâni de la tratamentul cu erbicidul Mustang cereale de prim\var\, iar dup\ patru s\pt\mâni, se pot înfiin]a culturi de porumb sau soia.

Profitul Agricol 7/2024

CULTURI VEGETALE

Nutri]ie de precizie> Wuxal Fertilizan]ii foliari recomanda]i în aceast\ perioad\, Wuxal Boron Plus [i Wuxal Sulphur, impulsioneaz\ dezvoltarea radicular\ [i intensific\ fotosinteza, oferind plantelor de rapi]\ aportul optim de bor [i de sulf, 100% asimilabile [i disponibile.

Managementul sulfului [i borului în prim\var\ importan]a fertiliz\rii foliare Fertilizarea foliar\ îndepline[te 2 roluri> acela de a preveni [i cel de a corecta deficien]ele de sulf, bor [i al]i macro [i micronutrien]i în plant\. Motivul este c\ echilibrul microelementelor la rapi]\, în acest caz, nu ajut\ doar la ob]inerea unor elemente de produc]ie în parametri optimi (num\r de boabe pe silicve, MMB etc.), dar determin\ [i un comportament mai bun al plantelor în cazul unui stres abiotic (secet\, ar[i]\, înghe] târziu) [i o rezisten]\ superioar\ la boli. Eficacitatea tratamentelor depinde, în primul rând, de calitatea formul\rii, pe lâng\ respectarea momentelor de aplicare [i a dozelor. Alegerea produselor trebuie s\ ]in\ cont de mecanismele naturale de absorb]ie [i de translocare ale sulfului, respectiv borului, în plant\. Adjuvan]ii specifici gamei Wuxal ajut\ plantele de rapi]\ s\ absoarb\ elementele imobile (de exemplu borul) sau cu mobilitate limitat\ (sulful), pe lâng\ cele mobile (N, P, K, Mg). Mobilitatea sau imobilitatea elementelor minerale influen]eaz\ capa32

citatea plantelor de a le absorbi radicular [i de a le utiliza, iar fertilizarea foliar\ faciliteaz\ absorb]ia nutrien]ilor în plant\ la nivel optim, indiferent de natura acestora (elemente mobile sau imobile).

De ce este important borul 100% asimilabil pentru rapi]\ Într-un articol anterior, am prezentat faptul c\ una dintre caracteristicile esen]iale ale culturii de rapi]\ este cerin]a ridicat\ de bor, mai ales c\ speciali[tii au constatat în ultima perioad\ reducerea produc]iei de rapi]\ în Europa [i alte regiuni de pe glob (Canada, China), ca urmare a problemelor cauzate de caren]a de bor. La rapi]\, simptomele deficien]ei de bor sunt inhibarea dezvolt\rii radiculare, internoduri scurte [i aspect firav al plantei, apex cu leziuni, foliaj deformat [i casant, avortarea florilor [i, drept urmare a acestora, sc\derea produc]iei cantitative [i calitative. Borul sus]ine integritatea membranei celulare [i dezvoltarea pere]ilor celulari, influen]eaz\ permeabilitatea, diviziunea celular\, îmbun\t\]e[te transportul zaharurilor, metabolismul carbohidra]ilor [i sinteza auxinelor. Este vital pentru ]esuturile vegetale cu o cre[tere intensiv\, având rol în dezvoltarea sistemului radicular [i în cre[terea tubului polinic, îmbun\t\]ind calitatea polenului [i, implicit, crescând fertilitatea plantelor.

Beneficiile utiliz\rii Wuxal Boron Plus la rapi]\ Acest fertilizant foliar înglobeaz\ o tehnologie de ultim\ genera]ie. În afar\ de bor, Wuxal Boron Plus sus]ine nutri]ia rapi]ei cu un aport supli-

mentar de azot, fosfor [i microelemente, dintre care cele cationice sunt chelatate cu EDTA (nu formeaz\ compu[i insolubili). Sursa borului este acidul boric, cu mas\ molar\ mic\, astfel încât acest element este asimilat de c\tre plante în propor]ie de 100%, comparativ cu alte formul\ri - de exemplu, bor-etanolamina are masa molar\ aproape dubl\, din cauza c\reia absorb]ia substan]elor prin stomate nu este complet\. Produsul îmbun\t\]e[te absorb]ia radicular\ a azotului din sol [i ajut\ la asimilarea fosforului în frunze în prim\verile cu temperaturi sc\zute sau în perioadele de secet\. Drept urmare, plantele de rapi]\ ob]in toleran]\ superioar\ la înghe] [i la stres hidric. La rapi]\, tratamentul cu Wuxal Boron Plus aplicat la timp înseamn\ plante viguroase, puternice, care genereaz\ un num\r mare de flori cu polen viabil, conducând la ob]inerea unei cantit\]i ridicate de semin]e sau boabe, de calitate superioar\, cu un con]inut ridicat de ulei [i MMB mare. Wuxal Boron Plus reduce duritatea apei din solu]ia de tratat, astfel încât poate fi utilizat în ap\ cu duritatea de pân\ la 40° dH. Un alt diferen]iator fa]\ de bor - etanolamin\ este c\ Wuxal Boron Plus nu diminueaz\ eficacitatea insecticidelor, produsul având compa-

Modul de aplicare al Wuxal Boron Plus la rapi]\ Se recomand\ un tratament în doz\ de 2,25 l/ha, prim\vara foarte devreme (în cazul în care nu a fost efectuat înainte de vernalizare). Dac\ programul tehnologic include [i al doilea tratament, acesta se poate aplica înainte de alungirea tijei florale, iar doza se poate ajusta între 1,75 - 2,25 l/ha. Profitul Agricol 7/2024

CULTURI VEGETALE

Boron Plus [i Wuxal Sulphur tibilitate excelent\ cu majoritatea produselor de protec]ia plantelor.

Sulful la rapi]\ - garan]ia calit\]ii [i productivit\]ii Tot într-un articol anterior speciali[tii Kwizda Agro au detaliat de ce sulful este indispensabil rapi]ei de toamn\. Rapi]a prezint\ o concentra]ie mare de sulf în ]esuturi [i semin]e, prezentând o cerere deosebit de mare de sulf în raport cu poten]ialul s\u de produc]ie. Deficien]ele de sulf la aceast\ cultur\ sunt tot mai r\spândite< printre cauze se num\r\> practicile intensive [i utilizarea pe scar\ larg\ a hibrizilor cu poten]ial ridicat de produc]ie, sc\derea cantit\]ii de sulf din atmosfer\ (prin m\surile de stopare a polu\rii) [i mineralizarea redus\ a sulfului din materia organic\ din sol. Sulful este un element foarte mobil în sol, cu prec\dere în cel s\rac în materie organic\, fiind predispus la levigarea pe profilul de sol. În plant\ are mobilitate limitat\, de aceea deficien]a de sulf apare pe vârfurile de cre[tere, a c\ror dezvoltare stagneaz\. Acestea prezint\ un aspect decolorat, de la verde-deschis la galbensp\l\cit, chiar cu nuan]e ro[iatice sau vine]ii. Frunzele afectate sunt mai mici [i mai înguste. Florile sunt deformate, decolorate, iar înflorirea este redus\. Planta genereaz\ un num\r redus de silicve, cu boabe în cantitate sc\zut\ [i MMB mic.

Importan]a aplic\rii Wuxal Sulphur la rapi]\ Wuxal Sulphur este fertilizantul foliar cu cea mai mare concentra]ie de sulf, azot [i microelemente complet diProfitul Agricol 7/2024

Deficien]\ de bor la rapi]\ foto> Bergmann, Jena

Deficien]\ de sulf la rapi]\ (stânga) foto> IPNI

Deficien]\ de sulf la rapi]\ (dreapta) foto> Pissarek, Osnabrück

zolvate, puternic chelatate. Con]ine trioxid de sulf (SO3), 100% solubil în ap\ [i disponibil plantelor. Fa]\ de sulful elementar, disponibilitatea SO3 pentru plante nu depinde de temperatur\, umiditate sau perioad\ de descompunere [i nu acidifiaz\ solul. Aplicat în doz\ de 3-5 l/ha în fenofaza de alungirea a tulpinii, produsul cre[te eficacitatea fertilizan]ilor de sol pe baz\ de azot [i determin\ ob]inerea unor produc]ii de calitate superioar\ (con]inut mare de ulei, MMB etc.). Mixul azot - sulf din compozi]ie este util pentru sinteza proteinelor [i aminoacizilor, care stau la baza unor elemente de produc]ie superioare calitativ. Wuxal Sulphur completeaz\ necesarul de sulf care nu poate fi preluat radicular din sol, avantaj impor-

tant la desprim\v\rare, când plantele sunt sl\bite dup\ perioada de vernalizare, iar sistemul radicular necesit\ un impuls nutritiv pentru restartul în vegeta]ie. Scaneaz\ codurile QR [i afl\ mai multe detalii despre beneficiile celor dou\ produse>

CULTURI VEGETALE

Probleme mari cu [oarecii în Arad [i Bihor {oarecele-de-câmp (Microtus arvalis) continu\ s\ fie una dintre amenin]\rile cele mai mari pentru culturile din zona de vest, punând deja în pericol grâul, orzul, ov\zul [i rapi]a.

rin dou\ buletine de avertizare, oficiile fitosanitare din Bihor [i Alba recomand\, în perioada urm\toare, efectuarea tratamentelor de combatere a roz\toarelor din culturi [i planta]ii pomicole. Avertiz\ri au mai fost date în Timi[, Arad, Cara[-Severin, Hunedoara [i Cluj înc\ de anul trecut, din septembrie 2023. Speciali[tii de la OF Alba au explicat c\ [oarecele-de-câmp ridic\ cele mai mari probleme, fiindc\ este activ tot timpul anului, chiar [i sub stratul de z\pad\. Se hr\ne[te cu frunzele plantelor, iar în prima perioad\ de vegeta]ie, poate chiar compromite culturile de cereale de toamn\ dup\ r\s\rire, în timpul iern\rii sau prim\vara. De aceea Oficiul Fitosanitar recomand\ efectuarea de tratamente chimice pentru combaterea [oarecilor pe parcelele unde densitatea d\un\torului este de 4 - 5 colonii pe hectar. Se pot efectua tratamente cu rodenticidul Arvalin, câte cinci buc\]i pe galerie activ\, sau alte produse de protec]ia plantelor omologate. În aceste cazuri, se pot utiliza produse de protec]ia plantelor omologate [i recomandate în Pest Expert pentru bolile [i d\un\torii aminti]i.

Produsul se pune direct în galerie, utilizând aplicatorul special [i apoi se acoper\ intrarea. Se pot utiliza [i alte produse de protec]ia plantelor omologate. Pe suprafe]ele tratate se vor amplasa pl\cu]e de avertizare cu aten]ionarea “Teren tratat!”. În completarea m\surilor chimice, se vor avea în vedere m\surile agrotehnice cu caracter profilactic care se iau tot timpul anului, indiferent de gradul de infestare corespunz\toare. Ca metode mecanice de combatere, se recomand\ efectuarea de ar\turi adânci, pentru distrugerea cuiburilor, [i evitarea recolt\rii târzii a culturilor, pentru a împiedica roz\toarele s\ î[i adune hrana [i s\ se înmul]easc\. La utilizarea produselor se vor respecta toate instruc]iunile de folosire de pe eticheta acestora. Oficiul Fitosanitar mai avertizeaz\ c\ trebuie p\strate facturile, avizele, bonurile de cas\ [i s\ nu se aplice tratamente cu produse de protec]ie a plantelor în zonele de protec]ie a re-

surselor de ap\, de protec]ie sanitar\ [i ecologic\, s\ se respecte condi]iile de depozitare manipulare [i utilizare a PPP în exploata]iile agricole. Nerespectarea prevederilor atrage dup\ sine amenzi cuprinse între 8.000 lei [i 10.000 lei. Mai mult, Oficiul Fitosanitar Bihor solicit\ ca în buletinul de avertizare s\ se urm\reasc\ [i s\ se reia tratamentul pentru combaterea d\un\torului Microtus arvalis, din culturile de rapi]\, cereale p\ioase, dar [i livezi, vii, lucern\, trifoi [i chiar terenuri necultivate [i liziere. “Respecta]i obliga]iile ce v\ revin conform ordinului ministrului agriculturii, al mediului [i al pre[edintelui ANSVSA num\rul 352/2015, privind aprobarea normelor de condi]ionalitate, în cadrul schemelor de sprijin pentru fermieri, cu modific\rile ulterioare”, îndeamn\ ing. Nicolae Rugea, [ef serviciu Oficiu Fitosanitar Bihor.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 7/2024

VIZITELE FORUMULUI APPR

Agricultura la antipozi

Noua Zeeland\ Noua Zeeland\. O ]ar\ la cap\tul p\m=ntului, o lume despre [tiam at=t de pu]ine ;nainte de a zbura p=n\ acolo cu un grup de agricultori. 22 de oameni dornici de c\l\torii tehnice, a[a cum Forumul APPR organizeaz\ ;n fiecare an.

Ceva mai mare dec=t Rom=nia, Noua Zeeland\ are o popula]ie de vreo 4 ori mai mic\, doar 5 milioane de locuitori. Agricultura este unul din sectoarele lor forte. Produc mult, mai ales carne, lapte [i apoi cereale, fructe legume etc. Aveam s\ aflu repede c\ nu au subven]ii (guvernul le-a t\iat prin anii ‘80), c\ plou\ [i c=te 1.600 de litri pe an, c\ p\m=ntul este scump, stratul fertil sub]ire [i se uit\ la Australia cam cum ne uit\m noi la exporturile ucrainene. La nivel politic, guvernul lor urm\re[te tendin]ele din Europa, dar nu ;ncearc\ s\ copieze regulile cu totul. O fac doar atunci c=nd pot avea exporturi mai mari. P=n\ acum, ne povesteau fermierii pe la care am trecut, politica lor agricol\ a men]inut un echilibru ;ntre constr=ngerile de mediu [i nevoia de produc]ie. Spre deosebire de Europa, unde este tot mai vizibil\ o antagonizare ;ntre cele dou\.

Centrul de greutate al cerealelor ;n Noua Zeeland\ este ;n Insula de Sud, ;n cea de Nord cultivându-se mai ales porumb siloz. Profitul Agricol 7/2024

La ei, porumbul este 80% siloz (60.000 ha) [i 20% boabe (15.000 ha). La boabe produc ;n medie 12 tone, iar la siloz 22 tone ha. :n Insula de Nord, laptele este produsul esen]ial. Se vinde la poarta fermei cu aproximativ 0,6 dolari, în jur de 1,7 lei litru. Înc\rc\tura este de 2,8 vaci pe ha, [i toate animale sunt crescute doar pe p\[uni. Acolo, la antipozi, concuren]a pe pia]a semin]elor nu seam\n\ cu cea din Europa. Cei mai vizibili sunt Genetic Tehnologies, care au genetic\ Corteva, Pacific Seed, din Australia, care au genetic\ Monsanto, Syngenta, KWS [i Caussade.

Agricultura lor se bazeaz\ mult pe recomand\rile FAR, Foundation for Arable Research, în traducere Funda]ia pentru Cercet\ri Agricole. Este un centru de cercetare aplicat\ de]inut de fermieri, un model apropiat de

ceea ce este institutul Arvalis din Fran]a. FAR are 40 de angaja]i, finan]a]i de to]i fermierii, fiind pl\ti]i ;n func]ie de culturi. La un sac de porumb, de exemplu, primesc 8 dolari neo-zeelandezi. Asta ar însemna cam 23 de lei pe ha. Este o plat\ obligatorie. La fiecare 6 ani fermierii voteaz\ regulamentul de func]ionare [i propun modific\ri, inclusiv de desfiin]are dac\ vor. Dar ;n general nu se cer schimb\ri mari, sistemul fiind bine implementat. FAR testeaz\ sisteme no-till [i strip till, studiaz\ impactul culturilor de acoperire, face test\ri pe diferite tipuri de ;ngr\[\minte etc. Interesul este s\ reduc\ consumul de inputuri [i s\ maximizeze profitul agricultorilor. Au inclusiv un angajat rom=n. Andrei Costan, cercet\tor, care a terminat agricultura la Bucure[ti.

Andrei OSTROVEANU 35

Un pionier al agriculturii regenerative Nu to]i agricultorii din Noua Zeeland\ sunt blagoslovi]i cu ploi de 1.600 litri pe an. Unii primesc doar c=te 600 mm, dar ;n schimb irig\, pentru c\ au suficient\ ap\ subteran\. Acolo, ;n Insula de Sud, un fermier, Simone Osborne, este considerat ini]iatorul agriculturii regenerative. Osborne lucreaz\ cu totul 270 ha. Mai pu]in dec=t fermele din zon\, care sunt ;n jur de 400-500 ha. Spune c\ munce[te singur, doar din c=nd în c=nd ;l ajut\ b\iatul lui. Fiind un pionier al agriculturii regenerative, face diverse experien]e. De pild\ las\ una p\[une, apoi cultiv\

orz, iar la final m\soar\ c\ are materie organic\ 25%. Pe o alt\ sol\ pune maz\re [i apreciaz\ c\ va face 5 tone, chiar peste. Planta are 6 etaje, cu c=te dou\ p\st\i pline pe etaj. Pe alt\ sol\, la grâu a[teapt\ 8 tone la hectar. Aveam s\ afl\m repede c\ ;n Noua Zeeland\ produc]iile sunt mult mai mari dec=t ne a[teptam iar 8 tone/ha nu este chiar de top, din contr\. Nici pentru Osborne nu era o produc]ie de v=rf. Pe alte sole a[tepta cam 13 tone/ha. De v=ndut, vinde cu 1,6 lei/kg, gr=u cu protein\ ridicat\, care este mai bine pl\tit.

Temperaturile bune fac ca evapotranspira]ia s\ fie mai sc\zut\. Ceea ce contribuie la o bun\ stocare de carbohidra]i, care faciliteaz\ cre[terea bobului. De aceea, ca regul\, gr=ul lor are mai pu]in\ protein\. Iar cel cu nivel ridicat de protein\ prime[te pre] mai bun.

Pentru fermierul c\l\tor, o vizit\ ;ntr-o alt\ ]ar\, mai ales ;ntr-una a[a ;ndep\rtat\, nu este doar o ;n[iruire de ferme. Este o ;ncercare de a surprinde c=t mai bine [i cultura local\. De aceea, vizita este pigmentat\ cu tot felul de alte opriri interesante. O cram\ cu podgorie, din care Noua Zeeland\ are destule (acolo micile podgorii au dus la nivel de rafinament gastonomic vizita turi[tilor, iar unele crame sunt locuri frecventate de mul]i tineri ;n timpul zilei), o p\dure de sequoia,

un rosarium ;ngrijit cu migal\, un mic restaurant cu specific local, un parc natural ;n care un gheizer ]=[ne[te la

ore destul de fixe, toate alc\tuiesc experien]a frumoas\ a unei c\l\torii.

Pentru Simone Osborne, grupul de 21 de fermieri care l-a vizitat a fost primul de români despre care a auzit c\ au f\cut vizite tehnice în Noua Zeeland\. Iar el este probabil unul dintre cei mai c\uta]i fermieri din ]ar\ de c\tre astfel de grupuri.

Profitul Agricol 7/2024

VIZITELE FORUMULUI APPR

Nici o ferm\ de 2.000 de hectare nu este a[a profitabil\ cum pare John Hewson are 1,9 metri în\l]ime [i ni[te mâini ca dou\ cazmale. Dac\ nu [tii c\ este unul dintre cei mai mari fermieri din Noua Zeeland\, po]i crede c\ e docher. Ne prime[te amabil în casa din mijlocul fermei sale de 2.000 de hectare. Este mândru de originile lui sco]iene, de[i str\mo[ii lui au venit de mai bine de 100 de ani ;n Insula de Sud din Noua Zeeland\. :n ferm\ lucreaz\ împreun\ cu b\iatul, fiica [i al]i 22 de angaja]i. Face agricultur\ irigat\, iar stratul de sol fertil este de 60 cm, dup\ care vine un strat permeabil de roc\. Costurile iriga]iilor sunt mari [i se plânge c\ profitul se ob]ine greu. Dar are echipamente pen-

tru toate lucr\rile din ferm\. Inclusiv un elicopter pentru tratamente aeriene. Culturile principale sunt cartofi [i ceap\, urmate de semin]e de legume de toate felurile. Face [i culturi de câmp arabile, grâu, maz\re, orz. Practic\ toate tipurile de lucr\ri, de la no-till la arat, ;n func]ie de culturi. Pune în jur de 15 pe an, ca s\ c=[tige pu]in [i sigur din toate. În 2023 cel mai profitabil a fost cartoful. În al]i ani a fost mai profitabil\ ceapa. Ca s\ î[i p\streze [eful de ferm\, i-a dat 200 ha pe care tot el i le lucreaz\. Hewson spune c\ anul acesta grâul nu aduce profit, dar ;l pune pentru o

bun\ rota]ie. De v=ndut, l-a v=ndut deja cu 570 dolari nz pe ton\, adic\ 1.600 de lei. Crede c\ abia la 1.9002.000 de lei era un pre] bun. Ca s\ mai câ[tige ceva, cre[te [i vreo 12.000 de miei. Ne intereseaz\ costurile directe de produc]ie pe hectar. Le estimeaz\ rapid, 4.000 dolari, adic\ u[or peste 11.000 lei/ha. Cost\ mult combustibilul, for]a de munc\, amortizarea utilajelor. Un zilier este pl\tit cu 30 de dolari (80 de lei) pe or\. Costurile cu inputurile au crescut mult. {i dob=nzile s-au dublat, de la 2-4% la 6-8%. Tona de uree este în jur de 2.300 de lei, service-ul cost\ cam 350 de lei ora, iar arenda este în jur de 4.000 de lei pe an. Ca strategie de v=nz\ri, Hewson este membru ;n tot felul de grupuri de produc\tori, ;n func]ie de ce vinde. De exemplu, printr-un grup vinde gr=ul. :n alt grup vinde ceapa. :n acest grup [iau f\cut [i un depozit cu ambalare. :n schimb, nu prea cump\r\ ;n grupuri, ci prefer\ s\ o fac\ individual. Un avantaj este c\ lucrurile nu sunt foarte sigure ;n privin]a furturilor. Sunt cazuri rare, iar fermierii vorbesc despre ele mult timp. Fiica lui Hewson l\sase

La ei, arderea miri[tilor este permis\ In Noua Zeeland\, arderea miri[tilor este un procedeu normal, chiar [i în fermele celor care vorbesc de agricultur\ regenerativ\. Cu ochii la coloana de fum din zare, fermierul neo-zeelandez ridic\ din umeri. E ceva firesc, [tie c\ un vecin al lui a dat foc. Nu ;n]elege de ce ne mir\m noi, europenii. “Vrea s\ scape de d\un\tori [i de boli”, ne explic\ sec. Devine mai comunicativ [i ne spune c\ pe sole au foarte multe semin]e mici [i, când înfiin]ezi o cultur\ nou\, mai ales una de erbacee, terenul trebuie s\ fie cât mai curat. “O ardere de miri[te se sim]ea în cultura urm\toare”, recunosc [i fermierii români. “Dar poate nici nu ar trebui abuzat de ea.” Profitul Agricol 7/2024

VIZITELE FORUMULUI APPR

Agricultura c=nd recoltezi 18 tone de grâu la hectar Eric Watson (74 de ani) are ferma ;ntr-o zon\ ;n care precipita]iile sunt ;ntre 650 [i 850 mm pe an. Dar tot irig\, cu 9 pivo]i cu rat\ variabil\. Spune c\ are nevoie de înc\ 300 mm. Spre deosebire de al]i vecini de-ai lui, Watson pune doar culturi de c=mp. Nu cre[te deloc animale, chestiune rar\ ;n Noua Zeeland\. Argumenteaz\ c\ a[a poate utiliza mai just fiecare hectar. La grâu a recoltat de multe ori peste 17 tone/ha. O dat\ a fost [i omologat de Guiness Book.

Produc]iile mari i-au adus o recunoa[tere special\ [i de multe ori este invitat s\ ]in\ prelegeri în SUA, în Canada. Acum 5-6 ani a trecut la tehnologia cu azot lichid. :i vine gata amestecat (concentra]ie de 18%). Folose[te solide doar dac\ are nevoie. Ca s\ ob]in\ produc]iile de 17 tone, d\ 35 kg fosfor ;nainte de sem\nat, apoi 280-300 kg azot ;n timpul vegeta]iei, 75-90 kg de potasiu, 35 kg de magneziu, 35 kg de sulf.

Mai d\ [i 25-30 kg de fosfor foliar ;n vegeta]ie. Fiecare ton\ de gr=u ;n plus consum\, z=mbe[te Watson. Foloseste avionul la tratamente f\r\ probleme. Mai face 3 tratamente cu erbicide, pentru mono [i dicotile, ;nainte de sem\nat [i ;nc\ dou\ dup\ intrarea ;n vegeta]ie. Vin la rând 4-5 insecticide pentru afide [i alte 5 fungicide. C=nd ;ncerci s\ atingi 18 tone, afidele trebuie comb\tute, spune conving\tor. Folose[te Karate Zeon, Transform etc. :n total face 16 treceri pe teren. Mai folose[te 3 regulatori de cre[tere. Ace[tia contribuie la rezisten]a paiului, ca s\ nu rup\ sub greutatea boabelor, daca vine o ploaie. Toate aceste substan]e sunt metabolizate cu un consum de cel pu]in 900 de litri de ap\ pe an. Cu costuri de produc]ie de 11.000 de lei pe an

Un american, acum v\car la antipozi În ultimii 15 ani, în Noua Zeeland\ a devenit mai profitabil s\ cre[ti vaci de lapte pe terenuri slabe decât s\ cultivi cereale pe terenuri bune, spune Marvin Pangborg, proprietar a dou\ ferme mari de animale. Asta datorit\ Chinei, un cump\r\tor care pl\te[te bine. Marvin Pangborn s-a n\scut în America, într-o familie de fermieri. Probabil prea devreme familia a vândut ferma ca în locul ei s\ se fac\ un teren de golf. Asta i-a marcat parcursul lui Marvin, care a plecat în Noua Zeeland\ dup\ ce [i-a întâlnit jum\tatea. Acolo a cunoscut greut\]ile anilor ‘80, p\[uni neirigate, pe care nu cre[tea nimic. Î[i aminte[te eforturile cu care abia a ajuns pe la 190 de vaci, dup\ anii ‘90. 38

:n ultimii 15-20 de ani s-a bucurat de boomul agricol neo-zeelandez. Ast\zi are dou\ ferme, una cu 850 de vaci la muls [i 220 ha p\[une [i o alta cu 500 de vaci. Produce ;n jur de 6.500 litri pe cap de vac\, iar un animal st\ în ferm\ pre] de 4-5 lacta]ii. Cre[te un metis între Friz\ [i Jersey.

Nu are grajd, animalele sunt tot timpul libere pe p\[une. Singura construc]ie ad\poste[te rotactorul [i instala]iile. Nu are paz\ [i nu se teme de furturi. Dar [i ast\zi, la 70 de ani, munce[te cot la cot cu angaja]ii, a[teptând ca ginerele [i fiica s\ preia afacerea. Profitul Agricol 7/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Dumitru Pantazi> Zootehnia are nevoie de iriga]ii Moldova este bântuit\ tot mai frecvent de secet\. Chiar dac\ nu e polul secetei, zona Pa[cani nu este ocolit\ de c\ldurile toride. De aceea, familia Pantazi investe[te constant în iriga]ii. Dumitru [i Bogdan Pantazi, fondatorii Agrocomplex Lunca Pa[cani, au în]eles c\ trebuie s\ aloce cât mai multe fonduri pentru construirea unui sistem local de iriga]ii. F\r\ ap\ nu se poate face nici cultur\ mare, nici zootehnie.

aceea, anul 2024 înseamn\ continuitate în aceste investi]ii pentru familia Pantazi. “În anul 2024, vom continua s\ investim în iriga]ii, pentru c\ ne afl\m într-o zon\ propice. Ne-a binecuvântat Dumnezeu pentru c\ ne afl\m pe malul acestui râu [i trebuie s\ ne folosim de el. Recent, s-au reluat lucr\rile la barajul de la Lunca Pa[cani, care erau oricum foarte avansate. Din toate evalu\rile care s-au f\cut, s-ar p\rea c\ aceat\ investi]ie se va finaliza în maxim trei ani, astfel încât s\ ne putem [i noi bran[a la aceast\ rezerv\ de ap\, absolut necesar\ pentru agricultur\.

Profitul Agricol 7/2024

Bogdan [i Dumitru Pantazi

Statul trebuie s\ stabileasc\ priorit\]ile unei asemenea investi]ii majore. Banii [i politicile statului trebuie orientate spre astfel de investi]ii pentru c\ apa curge gravita]ional, de la nord la sud, iar noi pomp\m apa invers în unele situa]ii ca s-o aducem la r\d\cina plantelor. Nu a[ putea spune cu precizie ce anume se poate face, dar cunosc normele tehnice pentru aceast\ investi]ie. Se vor iriga 40-45.000 de hectare. Putem discuta de câteva sute de mii de hectare irigate de-a lungul Siretului. Sigur, dac\ debitele se vor men]ine. Vede]i c\ seceta continu\ [i nu e simplu. Ca surs\ de ap\, noi nu folosim numai Siretul. Toate pâraiele [i izvoarele de coast\ noi încerc\m s\ le adun\m, fiindc\ apa curge gravita]ional, ca s\ umplem ni[te bazine, astfel încât s\ putem folosi toat\ aceast\ ap\ stocat\.

Din 2015, noi investim anual preponderent în iriga]ii. Din cele 3.000 de hectare pe care le avem în administrare, avem 1.500 irigate. Acest lucru ne confer\ siguran]\, predictibilitate. Nici zootehnie performant\ nu mai putem face f\r\ iriga]ii”, spune Dumitru Pantazi. Tulbur\rile recente din zootehnie nu au afectat afacerea de familie. Inginer agronom de profesie, Dumitru Pantazi este dezam\git c\, la nivel na]ional, doar 25% din produc]ia de cereale se valorific\ prin zootehnie, raportat la procentul de 45-50%, cât ar trebui. Atât valorificam în 1989. Consacrat [i recunoscut pe plan local ca un bun gospodar, Dumitru Pantazi inten]ioneaz\ s\ candideze din nou la func]ia de primar al Pa[canilor.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

De la mina de aur la vaci B\trânii de ast\zi de la Fundu Moldovei, de la Pojorâta sau Botu[, g\seau de lucru u[or pe când erau tineri. Erau tâmplari iscusi]i, munceau la cariera de calcar, la mina de aur de la M\n\ila, la fabrica de mobil\ din Suceava sau chiar la mina de uraniu de la Crucea, iar femeile se angajau pe la Fabrica de lactate Rar\ul.

ulbur\rile de dup\ 1990 i-au determinat pe to]i s\ revin\ la dragostea lor dintâi [i dintotdeauna> vacile de lapte. Mici [i iu]i, de toate culorile, rezistente la via]a grea de pe munte, aceste animale au în genetica lor fantomele str\vechi ale Surei de Step\ [i ale Moc\ni]ei. Politica incoerent\ a guvernelor de la Bucure[ti nu i-a ajutat pe ace[ti oameni s\ construiasc\ ferme puternice de familie pentru ca Obcina Ursului s\ nu se pustiasc\. Dac\ întâlne[ti pe cineva care a accesat fonduri europene, te închini. Haide]i s\ vedem cum se reflect\ politica agrar\ de la Bucure[ti într-o ferm\ de familie de la Obcina Ursului.

male, iar B\l\nu], care latr\ frumos a urs, îi p\ze[te pe to]i... Au o fat\ [i un fecior, Dorinel, la Botu[, care adun\ laptele cu ma[ina pentru fabric\ [i îi ajut\ la vaci. Badea Costan a botezat toate vacile> Suzana, P\una, Garoafa, Dana, Florica, Brezaia, Cre]u[ca... Dac\ vaca are 10 ani, nu mai prime[te bani. A[a c\ b\dia Costan ia subven]ie numai pentru 6 vaci. Prime[te 2.000 de lei pentru fiecare cap de animal eligibil - Ajutorul Na]ional Tranzitoriu [i Sprijinul Cuplat Zootehnic. Mai mult nu se poate pentru ace[ti oameni fiindc\ noi am preferat s\ le d\m subven]ii celor care nu mai au nici picior de vac\ [i care au vândut grajdurile de peste zece ani. Toat\ vara pân\ toamna târziu, animalele lui pasc pe p\[une. Iarna le d\ fân [i, foarte rar, porumb de siloz. “Îl cump\r\m de la Cacica, dar e prea scump. Care utilaje pe fonduri europene, de unde? {uguie[ti? Eu am coas\ [i grebl\ de când m-am n\scut... merg singure. F\ceam câte o clac\ de la unul la altul [i g\seam [apte-opt cosa[i. Acum, mâncare avem, rachiu

s-ar mai g\si, dar nu mai avem de unde cosa[i”, spune Costan Flocea. O vac\ ]inut\ pe p\[une d\ 10-12 litri de lapte pe zi. Un lapte dulce [i gras, cum numai în copil\ria mea de la Cr\ie[ti am mai b\ut. Mo[ Costan vinde laptele cu 95 de bani la fabrica Rar\ul. În 2022, fabrica îi d\dea 1,50 - 2 lei pe litru. Compania Lactalis a cump\rat fabrica [i a strâns baierile pungii, a[a c\ un asemenea pre] pentru un astfel de lapte echivaleaz\ cu în[el\ciunea [i umilin]a. Cine s\ vad\?

Costan (Constantin) Flocea are 10 vaci din rasele B\l]at\ Româneasc\ [i Brun\. Lucreaz\ cu b\trânica lui pe vârful dealului, adun\ fân pentru ani40

Profitul Agricol 7/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Costan Flocea cu so]ia [i cu B\l\nu]

“

Bunul Dumnezeu ne-a dat de t\te pe dealurile astea, dar nu [tim ce s\ facem cu ele...

“ Asocia]ia î[i spune cuvântul printre cresc\tori. “Nu ai voie s\ ]ii tauri aici. Facem îns\mân]are. Vine medicul veterinar din Botu[.” L-am întrebat ce crede c\ ar trebui s\ fac\ Marcel Ciolacu pentru cresc\torii din zonele montane [i badea Costan mi-a r\spuns senin> “Drumurile sunt foarte rele, trebuie reparate [i oamenii vin aici, cares mai tineri. Mie nu-mi mai trebuie nici ap\ rece, c\ nici cald\ nu beau. S\ poat\ face [i ei un ad\post pentru 30 de vaci, de-o ploaie, de-un om\t. Colibele s-au n\ruit [i nu putem c\ra materiale pe drumuri stricate. Au vrut s\ dea, dar s-au g\tat banii...” El crede c\, dac\ ai 30 de vaci, sco]i un venit echivalent cu un salariu Profitul Agricol 7/2024

de 3.000 de lei pe lun\. “Dac\ vrei s\ dezvol]i ferma, î]i cere bani pentru co-finan]are. De unde s\ lu\m noi? F\cuse unul o moar\ de vânt, aprindea un bec [i un televizor. {i a venit o furtun\ [i a zburat copacul cu tot cu instala]ie". Via]a lor a fost [i este grea, cu pu]ine bucurii simple, pe care [tiu s\ le pre]uiasc\ mai bine ca or\[enii. Pe Obcina Ursului, crugul vremii are alte în]elesuri, mai arhaice. Vin ur[ii s\-i m\nânce merele [i perjele. Au rupt pomii. Erau [apte câini la stân\, oamenii au r\cnit [i ursul nu s-a sinchisit, “a luat un bou negru de 800 de kilograme, s-a suit pe greab\nul lui cu ghearele [i a supt sângele din trei borte. {i boul a c\zut la p\mânt. Apoi, noi cu foc [i cu câini, abia l-am gonit pe urs. A venit o hait\ de 14 lupi [i s-au rotit în jurul stânii toat\ noaptea. A doua zi, oile nu au mai dat lapte pentru c\ nu au mai rumegat. Un stres mare. Cel mai bun lapte de oaie îl dau florile de munte cu ap\ bun\, dar s\ nu vin\ lupii. “Pe munte avem aici gotci, g\ini s\lbatice. Cuco[ii de munte îs nebuni

când umbl\ la împreun\ri, îs nebuni. Stau prim\vara la muguri de mesteac\n. Cânt\ frumos tare.”

Plec\m spre mina de aur. “Bunul Dumnezeu ne-a dat de t\te pe dealurile astea, dar nu [tim ce s\ facem cu ele”... Mina a fost s\pat\ în spiral\ pe vârful dealului M\n\ila [i camioanele car\ minereul pe drumul s\pat în spiral\. Compania britanic\ Vast Resources a fost fondat\ la sfâr[itul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea z\c\mintelor minerale din Zimbabwe [i Africa de Sud. În completarea activit\]ii din Africa, în mai 2013, Vast Resources [i-a îndreptat aten]ia c\tre România [i a[a a preluat minele M\n\ila de aici [i B\i]a Plai din Apuseni. A c\rat minereul la Iacobeni, unde l-a sp\lat [i a plecat. În urm\ a r\mas un lac otr\vit, care a umplut toat\ groapa, cu o barac\ pe mal. {i mul]i [omeri au r\mas în urm\.

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Semtest Craiova promoveaz\ taurii din România Cu mari eforturi [i cu insisten]e multe, Asocia]ia General\ a Cresc\torilor de Taurine din România (AGCTR) [i Asocia]ia Cresc\torilor de Vaci B\l]at\ Româneasc\ tip Simmental (ACVBR-Sim) de la H\rman, jude]ul Bra[ov, au reu[it s\ testeze mai mul]i t\ura[i care au fost f\ta]i în România. Facem aceast\ precizare fiindc\ ace[ti t\ura[i sau adaptat la condi]iile noastre de clim\, de furajare [i ambientale.

animale care au confirmat prin testul genomic c\ sunt valoroase, dar nu st\m prea bine raportat la valoarea genetic\ din Europa.”

Gheorghe Bîlteanu

heorghe Bîlteanu, director general la Semtest Craiova, s-a dovedit în timp un colaborator onest pentru asocia]ii. Cooperarea lor este cu atât mai dificil\ dac\ lu\m în considerare c\ România nu are înc\ un laborator acreditat pentru determinarea paternit\]ii. Mai precis, Agen]ia Na]ional\ de Zootehnie a cump\rat un laborator pe bani grei, dar înc\ nu a preg\tit [i speciali[ti care s\ lucreze cu asemenea tehnic\. “În ultimele trei luni, am primit spre testare 2 t\ura[i din rasa B\l]at\ Româneasc\ de la ACVBR-Sim, 2 t\ura[i de la AGCTR din rasa B\l]at\ cu Negru Româneasc\ [i unul de la Asocia]ia Cresc\torilor de Taurine Brun\ Schwyz de Maramure[“, spune Gheorghe Bîlteanu. Urmeaz\ al]i 4 t\ura[i de la ACVBR-Sim [i 5 sau 6 de la AGCTR. Este bini[or pentru c\ se aduc numai

Sigur c\ ne punem întrebarea de ce aducem cele mai valoroase gene din Europa [i nu le putem descoperi la noi. R\spunsul vizeaz\ corup]ia endemic\ din structurile statului [i genetica nu poate permite asemenea disfunc]ii. “Valoarea genetic\ a vacilor din România e destul de ridicat\, îns\ unii oameni care ar trebui s\ se implice în selec]ia [i ameliorarea din ]ara noastr\, al\turi de asocia]iile de cresc\tori, sunt reprezentan]i de vânz\ri ai firmelor care vând material seminal din Europa. {i atunci? E u[or s\ facem promovare de tauri olandezi, germani prin expozi]iile române[ti, pe banii românilor, în loc s\ pui um\rul al\turi de asocia]iile profesionale ca s\ produci tauri valoro[i în România.” Gheorghe Bîlteanu crede c\, în câ]iva ani, printr-un marketing intens, ar ap\rea [i s-ar cultiva demnitatea de proprietar de tauri de valoare în ]ara

noastr\. El consider\ c\ este bine c\ ministrul Barbu stimuleaz\ cre[terea efectivelor de vaci, inclusiv de meti[i, dar ]ara are nevoie [i de ferme de elit\. Începând din 2017, Asocia]ia Cresc\torilor de B\l]at\ Româneasc\ tip Simmental a distribuit în fermele proprii 27.229 de doze, ca pachete de testare, adic\ 1500 de doze din fiecare taur intrat în Semtest Craiova [i care a trecut toate testele> performan]e proprii, pretabilitatea la congelare. Nu to]i taurii au trecut pragul. Din 39 de tauri, nu au trecut testele 18. Au r\mas numai 21 de tauri care au fost recolta]i [i s-a difuzat material seminal în ferme. E posibil ca unii tauri s\ aib\ urma[e cu însu[iri deosebite, dar ei au fost deja sacrifica]i fiindc\ asocia]iile nu au condi]ii ca s\-i între]in\ într-un grajd pentru tauri. E destul de costisitor s\-i ]ii 5 ani pân\ vin rezultatele urma[elor pentru a reconfirma valoarea de ameliorare prin testarea clasic\, spune Gheorghe Bîlteanu. Prin programul de ameliorare, asocia]iile trebuie s\ formeze pachete de câte 10.000 de doze din fiecare taur, care a[teapt\ s\ se reconfirme sau s\ se infirme valoarea lui de ameliorare. Cu testul genomic, s-au clarificat mai devreme lucrurile [i fermierii au deja încredere în acest test.” Începând din 2015, Asocia]ia General\ a Cresc\torilor de Taurine din România a trimis spre testare la Semtest Craiova 31 de t\ura[i din rasa B\l]at\ cu Negru Româneasc\, din care au fost difuzate 24.454 de doze din 22 de tauri. Cinci tauri au deja între 8.000 [i 10.00 de doze, produse la comanda fermierilor din AGCTR.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 7/2024

MA{INI & UTILAJE

Cum se transform\ informa]ia în profit Aplica]ia CleverFarm, oferit\ de Agro-Est Muntenia, vine cu informa]ii complete despre sem\nat, fertilizat cu rat\ variabil\, starea vremii în timp real, analize de sol, gestionarea flotei de utilaje [i managementul fermei.

plica]ia a fost dezvoltat\ pentru Agro-Est Muntenia de o compania ceh\. CleverFarm este de fapt o întreag\ platform\ digital\ care vine cu cele mai bune solu]ii [i recomand\ri, pe baza datelor integrate despre vreme, sol, cultur\, tehnic\ agricol\ [i expertiz\ agronomic\. Un prim atu al ei este utilizarea ratei variabile, ce ajut\ la luarea deciziei referitoare la zona din parcel\ [i

Profitul Agricol 7/2024

necesarul de fertilizant [i de semin]e care trebuie utilizate pentru rezultate maxime la recoltat. Aceast\ func]ie analizeaz\ datele istorice din diferite parcele, respectiv zone cu randament mare versus produc]ii slabe [i compara]ii cu analizele de sol, identificarea modului de dezvoltare al culturii, h\r]i de aplicare, evaluare economic\ [i impactul asupra randamentului. O alt\ func]ie important\ o reprezint\ cea privind starea vremii în timp real [i starea solului. Aceasta ofer\ recomand\ri pentru cea mai bun\ perioad\ pentru sem\nat, fertilizat, irigat, tratamente pentru protec]ia plante. Include monitorizarea condi]iilor meteo - cantit\]i de ploaie pe metru p\trat, viteza vântului, temperatura, precum [i umiditatea din sol. Informa]iile sunt transmise de c\tre echipamente [i senzori amplasa]i în ferm\. Func]ia meteo [i de stare a solului permite stocarea datelor din anii

preceden]i, actualizarea lor [i transmite alerte în timp real despre schimb\ri meteo bru[te. :n plus, CleverFarm se ocup\ [i de gestionarea tehnicii agricole [i de managementul fermei. Este ca o “agend\” digital\ cu toate activit\]ile care se desf\[oar\ în câmp, detalii despre întreaga flot\ de ma[ini agricole, noi [i vechi etc. Distinct analizeaz\ activitatea angaja]ilor, a orelor lucrate [i a intervalului de timp în care ma[inile agricole func]ioneaz\ sau sta]ioneaz\. Sunt oferite informa]ii referitoare la opera]iunile desf\[urate pe câmp, detalii luate direct din terminalul aflat în cabina tractorului, combinei sau sprayerului. Platforma stocheaz\ [i analizeaz\ h\r]ile de randament rezultate în urma recolt\rii cerealelor, de pild\, iar pe baza acestora fermierii pot decide cât [i unde s\ fertilizeze.

Arpad DOBRE 43

MA{INI & UTILAJE

Preg\tirea patului germinativ, rapid [i cu costuri reduse Grapa cu discuri compacte Amazone Catros poate asigura viteze de lucru între 12 km/h [i 18 km/h, ce permite productivit\]i mari [i reduce la minim necesarul de timp de lucru, dar [i de carburant. Amazone a efectuat mai mul]i ani test\ri la Centrul de testare DLG din Germania, rezultatele ar\tând un consum redus de carburant. La dezmiri[tire [i la o adâncime medie de prelucrare de 6 cm s-a stabilit un necesar de carburant de doar circa 4 litri/ha, acela[i consum fiind înregistrat [i la preg\tirea patului germinativ. Grapa poate fi echipat\ cu discuri Catros de 460 mm, precise [i plate, ideale pentru preg\tirea patului germinativ la adâncimi de 3-12 cm ori cu

cele Catros¡, netede sau zim]ate, de 510 mm, pentru cultivarea miri[tii, preg\tirea patului germinativ la adâncimi de 5 - 14 cm [i încorporarea culturilor intermediare sau a îngr\[\mintelor organice, ori chiar cu CatrosXL, de 610 mm, pentru încor-

porarea de cantit\]i mari de resturi vegetale, prelucrarea mai profund\ a solului (5-16 cm adâncime) [i preg\tirea lui pentru culturile pr\[itoare.

Arpad DOBRE

Pentru un sem\nat de precizie ;n campania de prim\var\ Una dintre alegerile optime poate fi Kverneland Optima TFprofi din portofoliul AgroConcept, o sem\n\toare pneumatic\ de precizie, universal\, preg\tit\ pentru sem\nat conven]ional sau în mulci, simultan cu fertilizarea. Este echipat\ cu cadru cu rabatare hidraulic\, tractat, cu l\]ime de lucru de 6 metri (op]ional 6,4 metri), cu necesar de tractare de doar 90 CP. Are 8 sec]ii de sem\nat, cu capacitate de 60 litri fiecare, bunc\r central de semin]e de 870 litri [i unul pentru îngr\[\minte de 2.000 litri. Sem\n\toarea poate fi comandat\ fie cu sec]ii mecanice, care 44

permit o vitez\ de sem\nat de pân\ la 8 km/h, cu sec]ii E-drive (ac]ionate electric), cu vitez\ de lucru de 12 km/h, sau cu sec]ii SX (ac]ionate electric [i asistare cu aer a transportului semin]elor), care permit operarea în siguran]\ [i cu precizie maxim\ la viteze de sem\nat de pân\ la 18 km/h. La aceste performan]e contribuie [i br\zdarele care copiaz\ conturul solului în mod optim [i plaseaz\ semin]ele permanent la aceea[i adâncime, datorit\ “împu[c\rii” semin]elor în p\mânt, chiar [i în condi]ii dificile [i cu multe resturi vegetale.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 7/2024

Andrei Bra[ovean, director tehnic

Frizon a eliminat timpii mor]i de la alimentarea autopropulsatelor Grupul Frizon (4.500 ha, în Vrancea), administrat de Teofil Dasc\lu, a reu[it s\ elimine timpii mor]i de la alimentarea autopropulsatelor cu produse de protec]ie a plantelor, prin construirea unei sta]ii mobile de mixaj.

roiectul a fost gândit [i executat în parteneriat cu firma bulgar\ Nik, care de]ine [i

Vantage. Într-o prim\ faz\, utilajul a fost predat de Nik fermei Frizon, în 2017. Îns\, în forma respectiv\, nu corespundea cerin]elor. “Dura prea mult transvazarea din bazinul de mix în cel al autopropulsatei, cu r\cirea motorului. În urm\torii doi ani s-au realizat sisteme de r\cire a uleiului hidraulic, iar din 2019 sta]ia de amestec a solu]iilor a devenit 100% func]ional\ [i randamentul autopropulsatelor a crescut cu 30%”, explic\

Profitul Agricol 7/2024

directorul tehnic Andrei Bra[ovean. Investi]ie total\ se cifreaz\ la circa 70.000 de euro, dar se recupereaz\ rapid, în cazul unei ferme mari. În mod normal, realizarea unui mix în rezervorul autopropulsatei dureaz\ spre o jum\tate de or\. Cu sta]ia de mixare [i amestec r\mâne doar înc\rcarea autopropulsatelor, care dureaz\ 9-10 minute. În plus, calitatea mixului este net superioar\, mai ales când e vorba de produse granulare. Sta]ia are un sistem de barbotare [i amestecul este continuu barbotat pân\ la înc\rcare, deci sedimentarea este exclus\. Sta]ia Frizon este aproape complet automatizat\. Doar produsele granulare nu pot fi dozate, ci trebuie amplasate manual în recipientul dedicat. Dar pe monitor apare cantitatea exact\ ce trebuie înc\rcat\. Operatorul seteaz\ pentru ce suprafa]\ face mixul. Apoi sta]ia porne[te [i face amestecul cu dozele prestabilite, [tiind din ce bazin trebuie s\ trag\ orice substan]\. “În sta]ie sunt memorate, în acest moment, circa 290 de re]ete. Fire[te, trebuie schimbate produsele”.

În campanie, se alimenteaz\ bazinul de mixaj, cu capacitatea de 9.000 de litri, cu ap\ curat\ adus\ cu cisterna în câmp. Volumul e suficient pentru dou\ mixuri maxime. Ferma Frizon are dou\ autopropulsate, una cu rezervor de 4.500 de litri [i alta cu rezervor de 3.200 l. “Considerând un consum de 150 de litri/ha, se pot trata 30 de ha cu un singur mix”, spune Bra[ovean. {i procesul de cur\]are este automatizat. Iar produsul rezultat dup\ sp\lare este [i acela înc\rcat în autopropulsat\ [i împr\[tiat pe câmp. “Este singura sta]ie de acest tip din ]ar\. Este inspirat\ din sta]iile din industria farmaceutic\”. Teofil Dasc\lu a avut ideea sta]iei, iar punerea în practic\ este meritul lui Bra[ovean. “Am ajuns aici în 2017 [i a fost proiectul meu pentru a-l duce la bun sfâr[it”. Urm\toarea etap\ va fi înglobarea sta]iei-prototip într-un sistem mai estetic, cu bazine pe orizontal\, în vederea realiz\rii unui produs comercial.

Robert VERESS 45

MA{INI & UTILAJE

C=nd combina vine “la pachet” cu o excursie în SUA O investi]ie într-o combin\ performant\ poate veni “la pachet” [i cu o excursie peste Ocean, dac\ alege]i s\ cump\ra]i, pân\ la sfâr[itul lunii martie, o combin\ John Deere modelele S780i, S785i, S790i sau X9. Acesteia din urm\ i se spune “combina de 100 tone pe or\”, deoarece

chiar poate recolta atât, la un nivel foarte bun de calitate, cu boabe curate [i sp\rturi sub 1%. X9 are un motor de 13,6 litri ce dezvolt\ pân\ la 700 CP, este echipat\ pe fa]\ cu [enile, ce reduc mult tasarea [i permit recoltarea chiar [i în condi]ii de teren umed, cu hederul de 13,7 m.

Combina poate recolta [i culturi pr\[itoare cu hedere de pân\ la 18 rânduri pentru porumb sau floareasoarelui. Pentru autonomie, bunc\rul are capacitatea de 16.200 litri.

Arpad DOBRE

Utilajele combinate reduc costurile [i conserv\ solul Bunc\rul de semin]e Pöttinger Tegosem este disponibil ca op]iune pentru o gam\ larg\ de utilaje. Cu acesta, cultivarea solului, sem\natul [i aplicarea diferitelor semin]e [i fertilizan]i pot fi efectuate într-o singur\ trecere, economisind timp [i bani. Tegosem poate fi combinat atât cu utilaje purtate, cât [i cu cele tractate, atât utilaje de

prelucrarea solului, cât [i sem\n\tori. Utilizat în combina]ie cu o sem\n\toare Pöttinger pentru cereale sau rapi]\, Tegosem permite aplicarea unui amestec de semin]e pentru culturile de acoperire, simultan cu sem\natul culturii principale, într-o singur trecere, reducând timpul de lucru [i tasarea solului.

Sem\n\toarea Terrasem cu unitate Tegosem permite aplicarea simultan\ a trei componente, cultura principal\, covorul vegetal [i fertilizarea prin br\zdarea Fertilizer-Pro. Utilajele de prelucrare a solului [i de preg\tire a patului germinativ Terria, Synkro, Terradisc, Lion [i Fox sunt, de asemenea, disponibile cu Tegosem. Un avantaj major îl reprezint\ posibilitatea de a combina aratul, de exemplu, cu sem\natul unei culturi de acoperire, deoarece ferestrele meteorologice adecvate sunt adesea scurte [i fiecare or\ conteaz\. În acest mod se economise[te timp, carburant, uzur\ [i se reduce [i tasarea solului.

Arpad DOBRE 46

Profitul Agricol 7/2024

AGRICULTURA

DIGITAL| Cum se poate digitaliza toat\ agricultura din România “Trebuie s\ digitaliz\m agricultura [i s\ îi punem la munc\ pe cei n\scu]i în era digital\”, a spus nu o dat\ Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

lorian Ciolacu crede c\ viitorul, inclusiv ;n agricultur\, sunt tinerii digitali, studen]ii, [i cei care îi coordoneaz\, profesorii, cu sprijinul autorit\]ilor [i asocia]iilor. De[i, observ\ el tot legat de digitalizare, în România lipse[te un model economic de ferm\ performant\. De aceea universit\]ile ar trebui s\ se implice, printr-un consor]iu [i cu o gândire care s\ se transfere c\tre fermieri, dar [i c\tre guvernan]i, pentru a stabili un model economic de ferm\ performant\, privit\ din trei unghiuri,

Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români la Universitatea de {tiin]ele Vie]ii Timi[oara

economic, de mediu [i social. În r\spunsul la crizele suprapuse care au generat efecte grave în ultimul an, pierderile pe venit au devenit atât de mari la nivelul multor ferme, încât la nivelul economiei na]ionale curba veniturilor [i curba costurilor directe [i indirecte aproape c\ s-au întâlnit. Aceste incertitudini arat\ c\ este

Clubul crede c\ prin educa]ie, care transform\ oamenii, se va transforma [i agricultura. :n acest sens, a creat un ecosistem al transform\rii agriculturii române[ti, iar în zona de competen]e ale fermierilor performan]i, a lansat dou\ programe noi. Este vorba de “Tineri lideri în agricultur\” [i “Antreprenor în agricultura 4.0”. La finalul lui martie 2024, prin programele Clubului vor fi trecut deja 500 de copii de fermieri, absolven]i de facult\]i, fermieri experimenta]i, cu cel pu]in cinci ani în conducerea fermelor. :n ultimul an, ei au creat o comunitate [i au început s\ lucreze prin a transfera bune practici, au început s\ fac\ afaceri împreun\ [i propuneri de proiecte, dar [i politici publice pe care leau trimis autorit\]ilor [i guvernului. Profitul Agricol 7/2024

nevoie de un altfel de r\spuns, c\ modelele pe care le-am urmat pân\ acum [i au adus profit [i securitatea alimentar\ nu mai func]ioneaz\ în aceia[i parametri. “În 2023, am fost la Bruxelles [i am spus c\ România este foarte tare în domeniul agriculturii. 10 ani la rând am fost cei mai buni în lume de la an la an cu acele procente care ar\tau cu cât am crescut în randament [i produc]ie [i cultur\ mare”, poveste[te Florian Ciolacu. Exist\ totu[i deficit [i probleme, nu este asigurat\ ;ntru totul siguran]a alimentar\, iar agricultura are cam prea multe fa]ete, fiind [i primitiv\, [i de subzisten]\, [i foarte perforF mant\, [i hipercompetitiv\.

Gheorghe MIRON 47

AGRICULTURA DIGITAL| Tineri lideri în agricultur\ Programul “Tineri lideri în agricultur\”, ini]iat de Club, se afl\ deja la a cincea serie de preg\tire, care î[i încheie activitatea în martie. {ase luni participan]ii au fost atent preg\ti]i. Este o ini]iativ\ privat\, nu au primit nici bani din proiecte europene.

Tinerii înva]\ tehnici de negociere, cum s\ aplice tehnologiile în agricultur\, cum s\ fac\ un comer] eficient cu cereale [i alte produse agroalimentare, s\ aplice un management integrat [i cum s\ se foloseasc\ de agricultura digital\. Mai înva]\ [i noile tehnici genomice, dar [i s\ vorbeasc\ în public, s\ negocieze [i s\ se implice în comunitate, acea responsabilitate social\ a companiilor. CFRO vrea ca

ei s\ devin\ lideri [i unii chiar vor deveni liderii de m=ine. Agricultura 4.0 înseamn\ domeniul în care tehnologiile digitale [i cele clasice lucreaz\ integrat ca fermierul s\ poat\ lua deciziile cele mai bune [i s\ poat\ rezista în aceste crize cu efecte suprapuse. Scopul este construirea unui viitor sustenabil [i performant pentru agricultura româneasc\ prin utilizarea tehnologiilor digitale. “Agricultura este influen]at\ de cele mai bune tehnologii. Avem un deficit de for]\ de munc\ în agricultur\. În 2017, România a avut cea mai mare rat\ de migra]ie a popula]iei active, al\turi de Siria. În România era pace, în Siria era r\zboi. Exist\ o medie de 55 - 60 de ani la

mai mult de jum\tate dintre popula]ia activ\ în agricultur\. Exist\ probleme mari cu schimb\rile climatice [i cu degradarea solului, precum [i cu nivelul de performan]\ [i rezilien]a fermelor”, analizeaz\ directorul CFRO. Pentru a oferi [i a g\si solu]ii, ace[ti tineri din programele Clubului s-au întâlnit cu reprezentan]ii autorit\]ilor din România [i din Uniunea European\, ai B\ncii Mondiale [i cu ministrul Agriculturii. Clubul a mers cu ei la Bruxelles, unde au sus]inut c\ vor s\ fac\ din România un centru european pentru tinerii lideri în agricultur\. “Vrem s\ avem în România o nou\ meserie, cea de specialist de informatic\ agricol\ în ferm\, care porne[te de la o deficien]\ serioas\ privit\ ca oportunitate”, a spus Ciolacu.

Un ghid spre digitalizarea agriculturii :n decembrie 2023, Clubul Fermierilor Rom=ni a lansat “Ghidul de digitalizare în agricultur\”, dup\ ce a observat c\ exist\ ;n ferme foarte multe utilaje care nu utilizeaz\ capacit\]ile digitale cu care sunt dotate. Aceste dot\ri pot s\ fie activate cu investi]ii mici, dar pentru asta trebuie ca fermierul s\ fie sprijinit de cineva cu competen]e digitale. Pentru Florian Ciolacu, tinerii sunt digitali, chiar [i f\r\ preg\tire universitar\. De aceea Clubul va face un proiect pilot cu Universitatea de {tiin]ele Vie]ii din Timi[oara, ca la final tinerii s\ devin\ [i speciali[ti în informatic\ agricol\. “Poate reu[im, printr-o finan]are, ca acest tineri s\ lucreze chiar în ferm\ pentru a o transforma într-una care utilizeaz\ digitalizarea”. CFRO a f\cut calcule [i a v\zut cât cost\. A discutat cu responsabili din guvern [i cu ministrul Agriculturii [i sper\ s\ ajung\ la un program na]ional în aceast\ direc]ie. 48

“Dac\ România va reu[i s\ fac\ ace[ti pa[i, s\ se transforme digital printr-un program coerent [i bine aplicat la nivel na]ional, se vor întoarce aceste investi]ii c\tre fiecare dintre noi, c\tre cei care au aplicat [i c\tre cei care nu au aplicat tehnologia în ferm\”, este de p\rere Ciolacu. “Toate acestea accelereaz\ progresul, nu trebuie s\ trecem prin etapele acelea de cre[tere organic\ de care am vorbit la început”, a spus Ciolacu. El crede c\ suntem obliga]i s\ cre[tem performan]a în ferme, s\ avem rezilien]\ la nivel european, fiindc\ aceste crize nu dau alternative. Ghidul pentru digitalizarea agriculturii, capacit\]ile digitale ale tinerilor, experien]ele directe ale lor [i interac]iunea cu al]i tineri arat\ rezultatele concrete prin care o ferm\ a[a cum este ea acum poate s\ fac\ schimb\ri majore [i extraordinar de bune. Acestea nici nu cost\ mult, astfel încât s\ poat\ trece la agricultur\ digital\, de la îns\mân]are, fertilizare pân\ la iriga]ii [i protec]ia culturilor.

Acest ghid realizat de c\tre tinerii digitali prezint\ 60 de solu]ii de agricultur\ digital\. Cuprinde [i inventarul solu]iilor. E un document deschis [i de la an la an cre[te. Este actualizat. Cuprinde direc]ii de ac]iune de digitalizare a fermei. Ciolacu a mai aten]ionat c\ e nevoie de o infrastructur\ de sta]ii multisenzori care s\ cuprind\ întreaga Românie. Sunt necesare mai multe sta]ii meteo. România este gazda Centrului European de Agrometeorologie, dar trebuie multe sta]ii meteo, fiindc\ e nevoie mare de informa]ie [i procesare pentru ca fermierii s\ poat\ lua cele mai bune decizii. Transformarea digital\ a agriculturii este legat\ de cea de for]\ de munc\, prin care s\ se pun\, prin oameni, lucrurile în mi[care. “Agricultura [i IT-ul, inteligen]a artificial\ pot lucra împreun\ pentru a ne da mai mult\ siguran]\, predictibilitate, mai mult confort [i mai mult timp pentru noi, dar [i satisfac]ia c\ am f\cut multe lucruri bune”, a concluzionat Florian Ciolacu. Profitul Agricol 7/2024

PAGINA DE HOBBY Dragobetele zbur\toarelor În c=mpie [i în luncile de miaz\zi, prim\vara se înst\p=ne[te devreme. Pe nesf=r[ita întindere a ogoarelor, cerul s-a r\sturnat în undele unei m\ri lini[tite, n\scute din cele de pe urm\ petice de z\pad\. R\zle]e insule de p\m=nt fumeg\ în[el\tor în lumina soarelui, ad\ug=nd norilor c=te ceva din fantasmele ninsorilor uitate. Zgribulit [i murdar, om\tul mai st\ruie doar în cotloane tihnite ori la subsuoara malurilor umbroase. Dintr-un izvor nev\zut, curge întruna neamul g=rli]elor. Încheiate pentru drum lung, stoluri ascu]ite despic\ la mare în\l]ime p=nza cerului. Altele î[i caut\ loc de popas, undeva pe întinderile de gr=u [i orz încol]it sau în largul sem\n\turilor de rapi]\. Din p\ienjeni[ul de zboruri se desprind, c=nd [i c=nd, p=lcuri r\zle]e, gata s\ coboare, cu cercuri largi, asupra oglinzilor de ap\. Înaltul a devenit o necuprins\ cutie de rezonan]\ în care c=ntecul miilor de zbur\toare se amplific\ miraculos. Acest creuzet al nem\rginirii a topit în acordurile unei singure simfonii, s\lbatice [i grandioase, [i dactilii din ce în ce mai îndep\rta]i ai c\l\toarelor pornite c\tre împ\r\]ia Ursei Mari, [i sonurile nelini[tit-iscoditoare ale c=rdurilor gata s\ se a[eze, [i tr=mbi]ele de alarm\ ale cerceta[elor trimise în recunoa[tere. Din vreme în vreme, un fo[net tot mai apropiat veste[te trecerea c=te unei perechi de g=[te în care soarele a aprins, mult prea devreme, fiorul înso]irii. G=g=ie încet, într-un dialog aproape tandru, uit=nd parc\, în acele clipe, de imensitatea ce le desparte de Nordul întemeierii cuibului. Din ne[tiute str\funduri de zare, se isc\ pe nea[teptate un roi de grauri. Mul]imea lor întunec\, pentru o clip\, discul str\veziu al astrului zilei. Dup\ c=teva volte surprinz\toare, vuietul nenum\ratelor perechi de aripi perfect sincronizate se stinge, la fel de brusc, în negura dep\rt\rilor. Profitul Agricol 7/2024

Odat\ cu trecerea gr\bit\ a ultimelor stoluri de sticle]i, gure[i [i iu]i ca ni[te sc=ntei împro[cate din jar, se stinge [i larma zilei, l\s=nd loc unei lini[ti ad=nci [i misterioase. Deodat\, din crepuscul, se desprinde un [uier. Aripi nev\zute flutur\ sacadat, în tandem. C=nd [i c=nd, ritmul zborului se

fr=nge într-un viraj nea[teptat, iar oglinda fosforescent\ a apelor atotcuprinz\toare se sparge cu zgomot. O vreme, nu se mai aude nimic. Poate, doar timpul ce trece prin calendare cere[ti. Îndat\, cap\t\ r\spunsul dup\ care t=njea, în vreme ce alte umbre fulger\ stins prin v\zduhul devenit dintr-odat\ at=t de sonor. E ceasul ra]elor. În zori, z\voiul abia de[teptat miroase a reav\n. Urme proaspete, tip\rite în p\m=ntul moale, vorbesc despre trecerea vreunei s\lb\ticiuni noptatice. Neamul iepurilor [i-a ostoit deacum jocurile pe]itului< pu]ine sunt sprin]arele care mai adun\ în urm\ alai de cavaleri r\t\citori, gata oric=nd s\-[i dispute – chiar [i prin lupte cr=ncene – gra]iile jinduitelor mirese. În[urub=ndu-se pe columna unui stejar, o cioc\nitoare cu cre[tet stacojiu redescoper\ xilofonul. De departe – ecou înt=rziat – se aude o alta. Îndat\, dup\ alte c=teva acorduri, instrumen-

tul improvizat din ciotul crengii uscate e p\r\sit, iar cele dou\ p\s\ri se înt=lnesc, cu ]ip\t aspru, pe coama unui val nev\zut care le poart\ în zare zborul pereche. Un c\prior cu coarne de velur br\hne[te a sperietur\ [i se mistuie ca o n\luc\ în str\fundul p\durii. Poate c\ l-a nelini[tit furi[atul motanului ce tremur\ acum nervos din coada inelat\ ori, cine [tie, ropotul aripilor celor doi

porumbei vine]ii, izgoni]i de pe creang\ de imprudenta apropiere a felinei. În tufele ro[ii ale r\chitei din marginea z\voiului, au c\zut azi-noapte sitarii. Osteni]i de drum, [i-au dezmor]it o clip\ aripile de catifea, pentru a porni de îndat\ în c\utarea viermilor abia de[tepta]i în p\m=ntul jilav. Nicio r=m\, oric=t de tainic s-ar fi cuib\rit la o palm\ în ad=ncul humei, nu scap\ de pliscul ager ca o penset\ al p\s\rilor-cu-ciocul-lung. Ele vor mai z\bovi în clinul apelor dinspre miaz\zi, at=t c=t s\-[i ia av=nt – odat\ cu semenii care s-au s\l\[luit aici peste iarn\ – c\tre culmile înv\luite în abur de r\[in\. Suind încet pe urma dezghe]ului, în zboruri scurte, sitarii se a[az\, pe r=nd, în luncile apelor, în podgoriile înfiorate de mustul z\pezii, în tinoave [i-n turb\rii, p=n\ sub um\rul obcinilor [i mai departe.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 22 februarie - 7 martie BASF revine cu cea de-a IX-a edi]ie a concursului “Pove[ti cu vinuri române[ti”. l Etapa regional\ Banat [i Transilvania - data limit\ de înscriere a probelor este 22 februarie, iar jurizarea se va face pe 27 februarie. l Marea final\ va avea loc pe 7 martie 2024.

28 - 30 martie Politehnica Bucure[ti organizeaz\ BIOFEST - un festival dedicat celor mai noi tehnologii, practici, produse [i tendin]e din industria alimentar\, agricol\, protec]iei mediului [i sustenabilit\]ii.

18 - 21 aprilie La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.

9 - 12 mai Cea de-a 21-a edi]ie a târgului horticol ”Zilele Horticulturii Bucure[tene - ZHB 2024” se va desf\[ura în premier\ în Gr\dinile Senatului.

12 - 16 mai La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se va ]ine Congresul European de Horticultur\.

Slanijada sau Festivalul baconului [i al sl\ninii Slanijada 2024 sau Festivalul baconului [i al sl\ninii, edi]ia a 37-a, a avut loc la Kacarevo, lâng\ Panciovo, regiunea Vojvodina, Banatul de Sud, în perioada 15 -18 februarie. Au participat peste 500 de produc\tori veni]i din toat\ Serbia [i se preconizeaz\ c\ au fost peste 100.000 de vizitatori atât din ]ar\, cât [i din str\in\tate, foarte mul]i fiind din Timi[oara, Arad, Bihor. Astfel, produc\torii [i-au expus tarabele înc\rcate cu sl\nin\ afumat\ de porc, [unci p\strate minim doi ani, [unculi]e dospite în sare [ase s\pt\mâni, apoi afumate [i maturate jum\tate de an. Tot la deliciosul festival, se mai putea g\si piftii, cârna]i de cal, purcei la rotisor, tob\, cârna]i, caltabo[i [i multe alte bun\t\]i preparate din carne de suine. Pre]urile porneau de la 25 de lei caserola de piftie, 50 de lei kg de [unculi]\ afumat\ [i 70 - 80 de lei kg de cârna]i [i jambon afumat.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 10

1 2 3 4 5

23 - 26 mai

DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

7 8 9 10

12 - 15 noiembrie :n Germania, la Hanovra, are loc EuroTier, cel mai important târg de zootehnie. Tema din acest an va fi „Inov\m cre[terea animalelor”. 50

Solu¡ia careului din Nr. 6/2024 ORIZONTAL: CAUS - IRITA< ALTCEVA - AR<

RA - ARATARI< IGNORAT - T< TURTI - CROM< ARIE - FIOLE< LIPITI - PAT< E - AERISIRI< RIT - UCENIC< EXASPERATA.

Dintre b\uturile alcoolice, la loc de cinste a fost rachiul de gutui, iar dintre specialit\]ile locale, au fost “Svargla” toba sârbeasc\ [i “Kavurma” - o tochitur\ tradi]ional\. Tot la Slanijada, te mai puteai delecta cu sarmale [i ciolan, dar [i cu clasicul gula[ la ceaun. Dintre competi]iile culinare, amintim Gulasijada [i Jumeriada, unde au fost premiate cele mai delicioase produse, “Cel mai bun bacon de cas\” [i “Cea mai groas\ sl\nin\”.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) Deschidea u[a c\tre curte – Taie r\ul din r\d\cin\< 2) Curele întoarse! – Se d\ în spectacol< 3) D\ na[tere la dubii – A evolua ca portar< 4) Prima doamn\ – {arpe cu clopo]ei< 5) Nu-i cu capul pe umeri – Afectat\ la inim\! 6) Tra[i în fire – Nui un apropiat< 7) Locuri libere! – Le scriau cronicarii< 8) Mici pentru t\iat< 9) Dotate pentru sport – Adormea pe mas\< 10) Modalit\]i de predare. VERTICAL: 1) R\mâne masc\ în fa]a unei femei – O nimica toat\< 2) A face s\ cad\ – Soare pentru Cleopatra! 3) Au condus-o pa[ii – E-ntr-o doag\< 4) Le anun]a clopo]elul – Asocieri politice< 5) Particul\ nobiliar\ – Sus capul< 6) Buni pentru stomatologi< 7) Izvor de ap\ vie – Combinat metalurgic< 8) Nu prime[te nimic în plus – A face prezent\rile< 9) Ajutor pentru p\rin]i< 10) R\mas în urm\ cu 48 de ore. Profitul Agricol 7/2024