Profitul Agricol nr. 8, din 2024

Porumbul, victimå a geopoliticii europene

În marja congresului anual al porumbului, care a avut loc anul acesta ;n Portugalia, am discutat cu pre[edintele AGPM, Franck Laborde, despre viitorul culturii porumbului în Uniunea European\, ]inând cont de provoc\rile climatice.

“În Europa nu avem capacitatea de a produce 15 tone de porumb/ha. Dar trebuie identificate solu]ii, adaptate regiunilor [i chiar fermelor, pentru a se putea realiza profit [i cu 8-9 tone/ha.

Este vorba de re]ete tehnologice prin care costurile pot fi optimizate. Se pot reduce costurile cu inputurile. Apoi genetica mai poate oferi poten]ial de cre[tere a produc]iei.

Ar valis cerceteaz\ pentru a ob]ine hibrizi care s\ dea produc]ii de 89 tone/ha, cu o densitate de 38.000 - 40.000 de boabe germinabile/ha. Ceea ce ar însemna c\ aproape s-ar înjum\t\]i costul semin]elor”.

Laborde crede c\ este strict necesar\ o politic\ public\ mai bun\ de ra]ionalizare, stocare [i administrare a apei.

“Guvernele europene nu par s\ con[tientizeze cât de vital este acest lucru. Trebuie s\ se permit\ reciclarea, utilizarea apelor tratate în agricultur\ [i nu doar. F\r\ aceste politici, nu doar porumbul, ci toate culturile majore sunt în pericol.

De pild\, [tia]i c\ în Fran]a sunt regiuni unde, de ani buni, cultivarea rapi]ei nu mai e posibil\, din cauza lipsei apei pentru r\s\rire?”

Revista

Profitul Agricol

este proprietatea

SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

anul XXVII, nr. 8/2024

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu

0730 588 779

andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu

Informa¡ii externe

Arpad Dobre

Ma¿ini ¿i utilaje

0723 320 596

Gheorghe Miron

Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

Cre¿terea animalelor

0730 588 782

Robert Veress

Politicå ¿i Culturi vegetale

0747 067 867

Editori permanen¡i

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Simona Negoi¡å

0730 588 787

simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc

0730 588 784

abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci

0730 588 783

special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti

ISSN: 1453-2263

Robert VERESS

S|PT|MÂNII

Europa, mai pu]in autoritar\ cu GAEC-urile?

Luni, pe 26 ianuarie, comisarul Janusz Wojciechowski a anun]at c\ exist\ posibilitatea de a face “modific\ri limitate [i ]intite” în actele legislative de baz\ din actuala Politic\ Agricol\ Comun\, în urma

“numeroaselor solicit\ri” venite din partea statelor membre, inclusiv din partea României.

“ Comisarul european a anun]at c\ a luat act de multele solicit\ri venite din partea statelor membre, inclusiv de cele prezentate deja de România, în ceea ce prive[te modific\rile aduse la actele legislative de baz\ din actuala Politic\ Agricol\ Comun\, dar [i c\ vor exista ni[te modific\ri limitate [i ]intite în acest regulament.

Cred c\ este o reu[it\ a României, pentru c\ este pentru prima oar\

când se modific\ regulamentul de baz\ în primul an de PAC”, a declarat ministrul Florin Barbu de la Bruxelles.

Potrivit ministrului, comisarul a subliniat c\ va analiza revizuirea standardelor de mediu GAEC 6, GAEC 7 [i GAEC 8 din perspectiva reducerii poverii pe care o reprezint\ pentru fermieri, dar în acela[i timp s\ fie men]inute beneficiile de mediu pe care le aduc.

De asemenea, comisarul a anun]at c\ va exista o excep]ie pentru micii fermierii care de]in sub 10 hectare de la controalele privind condi]ionalitatea, o excep]ie pentru fermieri ecologici de la cerin]ele de la GAEC 7 [i GAEC 8 [i o scutire pentru fermierii care fac obiectul controalelor de condi]ionalitate de la controalele ecocondi]ionalit\]ii, dar va exista [i mai mult\ flexibilitate în ceea ce prive[te num\rul de amendamente permise la nivelul planurilor strategice.

Arin DORNEANU

C=te 4.000 de lei pe hectarul calamitat

Ministerul Agriculturii a formulat c\tre asocia]iile profesionale o propunere privind un nou proiect de management al riscului. Este vorba de contribu]ia individual\ de 3% a beneficiarilor de pl\]i APIA, fonduri din Pilonul 2, care ar putea fi cumulat\ cu o contribu]ie de la bugetul na]ional de cca 60 milioane euro/an pentru o schem\ de asigur\ri la nivel guvernamental. Tehnic, a[a s-ar putea ajunge la o sum\ asigurat\ de cca 3.5004.000 lei/ha în caz de calamitate, le-a spus celor prezen]i ministrul Florin Barbu. Asta ar implica transferul riscului prin reasigurare, considerat\, cel pu]in în FAPPR, ca fiind solu]ia cea mai potrivit\. În urm\toarea faz\, propunerea ministrului va fi discutat\ cu ASF, Autoritatea de Supraveghere Financiar\, în cadrul unui grup de lucru.

Turcescu a preluat conducerea APIA

Dup\ ce ministrul Florin Barbu l-a demis, s\pt\m=na trecut\, pe liberalul Ionu] Lupu de la APIA, conducerea agen]iei a fost preluat\ din nou de Cornel Turcescu, care a mai condus agen]ia [i ;nainte de numirea lui Lupu. Ministrul Barbu a declarat c\ toate posturile de conducere ale agen]iilor de pl\]i, APIA [i AFIR, vor fi scoase la concurs ;n scurt timp.

Algeria accept\ ovinele rom=ne[ti

Autorit\]ile din Algeria au agreat certificatele sanitare-veterinare pentru exportul de c\tre România a ovinelor [i a c\rnii de ovine, se arat\ într-un comunicat ANSVSA. Conform INS, România a exportat, în 2022, peste 1,56 milioane de bovine [i ovine vii în ]\ri din afara spa]iului comunitar, principalele destina]ii fiind Iordania, Arabia Saudit\ [i Israel.

Comisia European\ încearc\ s\ simplifice unele reguli

Joi, 22 februarie, Comisia European\ a trimis un document pre[edin]iei belgiene a Consiliului, în care prezint\ primele ac]iuni posibile pe termen scurt [i mediu menite s\ contribuie la reducerea sarcinii administrative care revine fermierilor.

Astfel, Comisia propune simplificarea unora dintre cerin]ele de condi]ionalitate GAEC (bune condi]ii agricole [i de mediu). Comisia recunoa[te c\ acestea s-au dovedit a fi "dificil de pus în aplicare în anumite circumstan]e".

Pe lâng\ derogarea par]ial\ de la aplicarea GAEC 8, Comisia propune modificarea normelor privind primul standard (GAEC 1), care impune obliga]ia de a men]ine zonele cu p\[uni permanente în UE stabile începând cu anul de referin]\ 2018.

În temeiul acestei cerin]e, fo[tilor cresc\tori de animale cu paji[ti mari, for]a]i s\ treac\ la produc]ia de culturi arabile, din cauza perturb\rilor pie]ei în sectorul c\rnii [i al produselor lactate, li s-ar putea solicita s\ î[i reconverteasc\ terenul arabil în paji[ti permanente. Aceast\ obliga]ie ar putea duce la pierderi de venituri pentru fermierii în cauz\.

Comisia propune modificarea acestor norme pân\ la jum\tatea lunii martie pentru a se asigura c\ schimb\rile structurale cauzate de reorientarea pie]ei [i de reducerea efec-

tivelor de animale sunt luate în considerare, asigurându-se c\ agricultorii nu sunt penaliza]i. În final, vor trebui reconvertite mai pu]ine suprafe]e în paji[ti permanente.

Comisia inten]ioneaz\ s\ revizuiasc\ [i GAEC 6, respectiv practicile agricole care pot fi posibile în perioade sensibile atunci când se îndepline[te obliga]ia de a acoperi solurile.

O alt\ propunere se refer\ la scutirea fermelor cu o suprafa]\ mai mic\ de 10 hectare de la controalele legate de respectarea cerin]elor tuturor GAEC. Micii fermieri reprezint\ 65% dintre beneficiarii PAC, dar fermele mici acoper\ doar 9,6% din zonele care beneficiaz\ de sprijin din partea PAC.

În plus, GAEC 8 privind terenurile l\sate în pârloag\, GAEC 7 privind rota]ia culturilor [i GAEC 6 privind acoperirea solului ar putea fi revizuite pentru a reduce [i mai mult sarcina pentru fermieri.

În al doilea rând, Comisia propune simplificarea metodologiei pentru anumite controale, cu scopul de a reduce num\rul vizitelor în ferme, efectuate de inspectorii administra]iilor

na]ionale, cu pân\ la 50%. Modific\rile ]intesc ra]ionalizarea [i clarificarea modului de evaluare a calit\]ii sistemului de monitorizare a suprafe]elor, folosind analiza automatizat\ a imaginilor prin satelit din cadrul programului Copernicus.

În al treilea rând, Comisia propune clarificarea utiliz\rii conceptului de for]\ major\ [i a circumstan]elor excep]ionale. Acest concept juridic permite ca fermierilor care nu î[i pot îndeplini toate cerin]ele PAC din cauza unor evenimente excep]ionale [i imprevizibile aflate în afara controlului lor (cum ar fi în cazul secetelor grave sau al inunda]iilor) s\ nu li se impun\ sanc]iuni.

Luna viitoare, Comisia va lansa un sondaj online adresat direct fermierilor, pentru a identifica principalele lor surse de îngrijorare [i a oferi o imagine mai clar\ a principalelor obstacole administrative. Rezultatele sondajului vor fi incluse într-o analiz\ mai detaliat\ care urmeaz\ s\ fie publicat\ în toamna anului 2024.

Robert VERESS

Janusz Wojciechowski> f\r\ sanc]iuni pentru nerespectarea GAEC

În urma unui dialog la CopaCogeca, Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru Agricultur\, a propus trei solu]ii la problemele actuale>

- Nesanc]ionarea fermierilor care nu pot implementa condi]iile de mediu GAEC în 2024<

- Transformarea GAEC 1, 2, 4, 6, 7, 8 în ecoschem\, pentru a nu mai fi obligatorii pân\ în 2027. În plus, în cazul GAEC 7 s\ fie introdus\ o list\

de culturi pentru care se permite monocultura pentru mai mul]i ani<

- Actualizarea pre]ului de interven]ie minim garantat la grâu, respectiv cre[terea de la 102 euro la minimum 170 euro.

“Am terminat suma alocat\ m\surilor de criz\ la nivel european. Vreau s\ propun buget mai mare pentru PAC”, a subliniat Wojciechowski.

Robert VERESS

FAPPR se preg\te[te de proteste

:n urma declara]iilor func]ionarilor vamali, c\ la punctele de trecere dinspre Ucraina spre România, în special în Vama Siret, nu exist\ c=ntare care s\ verifice camioanele care intr\ ;n ]ar\, FAPPR a cerut guvernului demiterea de urgen]\ a tuturor celor responsabili.

Altfel, spun reprezentan]ii Forumului, ;n lipsa unui sistem de monitorizare real\ pentru produsele agricole care intr\ din Ucraina, vor fi reluate ac]iunile ;n strad\.

“În mod cert, urm\toarea etap\ va fi reluarea ac]iunilor în strad\, în cazul în care m\suri urgente nu vor fi implementate la toate punctele de trecere vamal\ prin care intr\ produse agricole din Ucraina,” se arat\ ;n comunicatul oficial.

“Fermierii din România nu vor ie[i în strad\ pentru c\ vor mai multe

subven]ii sau pentru c\ vor legi care s\-i favorizeze fa]\ de alte categorii profesionale.

Fermierii din România vor ie[i în strad\ pentru c\ se simt tr\da]i întrun stat de drept care e[ueaz\ constant în a crea [i men]ine un cadru legal [i fiscal coerent.

Nu dorim protec]ie [i servicii «speciale», ne dorim s\ ne sim]im proteja]i [i egali în fa]a legii. Am fost asigura]i în ultimul an c\ statul lucreaz\ pentru noi [i c\ tranzitul produselor agricole ucrainene prin România este strict monitorizat. Fals!”

Mai mult, o dotare deficitar\ a v\milor române[ti nu face decât s\ alimenteze opozi]ia unor state privind aderarea României la spa]iul Schengen, se mai arat\ ;n comunicat.

Noi focare de grip\ aviar\ în Cehia Autorit\]ile din Cehia au confirmat descoperirea unor focare noi de grip\ aviar\ la dou\ ferme comerciale care de]in în total 70.000 de g\ini. Situa]ia este foarte delicat\ pentru c\ una dintre ferme, care cre[te peste 13.000 de g\ini, apar]ine rezervei genetice a statului. Administra]ia Veterinar\ caut\ o solu]ie pentru a evita sacrificarea tuturor p\s\rilor.

Jum\tate de miliard de lei pentru ANT vegetal [i PD-04

Pe 23 februarie APIA a autorizat la plat\ 438,08 milioane de lei, sum\ aferent\ Ajutoarelor Na]ionale Tranzitorii (ANT) în sectorul vegetal [i ecoschemei PD - 04 înverzirea. “Imediat dup\ deblocarea pl\]ilor aferente ANT-urilor vegetal [i a înverzirii PD-04, am autorizat la plat\, într-o singur\ zi, sume record care pleac\ spre fermieri”, a declarat directorul general al APIA, Cornel Turcescu. Pl\]ile se efectueaz\ în lei, la cursul de schimb de 4,9735 lei/euro.

UE a câ[tigat o disput\ comercial\ cu SUA

Organiza]ia Mondial\ a Comer]ului a decis în favoarea UE, care a contestat înc\lcarea de c\tre SUA a unei hot\râri referitoare la m\slinele din Spania. Legea SUA, în baza c\reia au fost impuse taxe antisubven]ie pentru m\slinele coapte spaniole, este incompatibil\ cu normele OMC. În 2017, înainte de a fi impuse taxele, Spania era cel mai mare exportator de m\sline coapte în SUA, 67 milioane USD, reprezentând 76% din importurile de m\sline coapte din SUA. În 2022, exporturile Spaniei c\tre SUA au fost de doar 20 de milioane USD.

Polonia investigheaz\ mesajele pro-Putin

Var[ovia a anun]at c\ ancheteaz\ mesajele pro-Putin afi[ate de unii dintre fermierii protestari la grani]a cu Ucraina. Un banner cu textul “Putin, f\ ordine în Ucraina, la Bruxelles [i în guvernul nostru”, afi[at de un fermier care protesta a provocat indignare în presa polonez\. Purt\torul de cuvânt al organiza]iei agricole Solidaritatea a respins orice influen]\ ruseasc\ asupra protestelor [i a declarat mesajul inacceptabil.

Cea mai modern\ ferm\ vertical\ din lume

Una dintre cele mai avansate ferme verticale din lume, care are o suprafa]\ de 14.500 de metri p\tra]i, a fost inaugurat\ în apropierea ora[ului Gloucester din Anglia. Ferma folose[te cele mai moderne sisteme pentru a controla temperatura [i umiditatea din interior, iar salatele pe care le cultiv\ cresc de trei ori mai repede fa]\ de cele plantate în aer liber. Fermele verticale sunt considerate viitorul agriculturii, pentru c\ au un consum redus de resurse [i nu depind de condi]iile meteorologice. Multe ferme de acest timp au dat îns\ faliment în ultimii ani, din cauza scumpirii energiei electrice.

Un intrus a v\rsat 60.000 de litri de vin

Un intrus r\mas necunoscut a v\rsat 60.000 de litri de vin din rezervoarele unei podgorii spaniole, cu o valoare estimat\ la 2,5 milioane de euro. Camerele de supraveghere arat\ cum un individ deschide rapid mai multe robinete, p\r=nd c\ [tia cum func]ioneaz\ sistemele. El s-a concentrat pe vinurile scumpe, care cost\ între 40 [i 100 de euro sticla în magazin.

Agricultura are nevoie de 10

miliarde de euro

Într-o analiz\ a cauzelor deficitului foarte mare de cont curent al României (17,5 miliarde de euro în 2024), Erste Bank constat\ c\ deficitul bunurilor de larg consum, de aproape 9% din PIB, este cauza principal\ a deficitului structural.

“Fondurile UE au îmbun\t\]it semnificativ productivitatea în agricultura local\. Îns\ pentru men]inerea aceleia[i rate de cre[tere a valorii ad\ugate brute în agricultur\ în perioada 2021-2027 ca în perioada 20142020, luând în considerare intr\rile

nominale de fonduri agricole UE de 19,2 miliarde euro în 2021-27, fa]\ de 23,3 miliarde euro în 2014-20, concluzion\m c\ este nevoie de finan]are suplimentar\ în valoare de 10,2 miliarde euro pentru agricultura local\, în perioada 2021-27”.

Intr\rile de fonduri agricole europene, de 39 miliarde de euro, începând cu 2007, au schimbat profund peisajul agriculturii române[ti, mai constat\ anali[tii Erste Bank.

Robert VERESS

Danone vrea s\ vând\ filiala din Rusia unui

afacerist cecen

Grupul Danone negociaz\ vânzarea filialei din Rusia cu un om de afaceri cecen, apropiat al dictatorului Ramzan Kadîrov.

Mintimer Mingazov, patronul companiei de lactate Vamin Tatarstan, a oferit 180 de milioane de euro pentru preluarea opera]iunilor Danone din Rusia. O parte din aceast\ sum\ va acoperi datoriile, iar Danone va încasa 100 de milioane.

Yakub Zakriev, un nepot al lui Kadîrov, conduce filiala rus\ a grupului francez din vara anului trecut, dup\ ce Kremlinul a anun]at na]ionalizarea ei, iar Mingazov face parte din consiliul de administra]ie.

“Dup\ cum [ti]i, în iulie 2023, Danone Rusia a fost redenumit\ ca H&N [i a fost plasat\ în administrarea

temporar\ a Agen]iei Federale din Rusia. În timp ce Danone a r\mas proprietarul legal al activelor, compania a pierdut controlul opera]ional al filialei. De atunci, am încercat s\ ne protej\m bunurile [i angaja]ii din Rusia. Având în vedere situa]ia volatil\ [i nesigur\, nu putem comenta mai mult în acest moment”, a declarat un purt\tor de cuvânt al grupului francez.

Ini]ial, Danone a avertizat c\ na]ionalizarea activelor sau vânzarea lor for]at\ va provoca companiei pierderi estimate între 700 de milioane [i un miliard de euro.

Produc]ia de carne de vit\ poate distruge o regiune din Brazilia

O investiga]ie a organiza]iei de protec]ia mediului Global Witness sus]ine c\ marii produc\tori de car ne de vit\ din Brazilia ar putea distruge regiunea Cerrado, o zon\ de savan\. Conform ecologi[tilor, jum\tate dintre fermele din regiune au defri[at ilegal p\durea de pe terenurile lor. Datele oficiale arat\ c\ defri[\rile au crescut cu 43% anul trecut în regiunea Cerrado, care nu beneficiaz\ de protec]ia legal\ de care se bucur\ bazinul Amazonului.

Emirates cump\r\ cea mai mare ferm\ vertical\ din lume

Emirates Flight Catering a finalizat preluarea companiei Bustanica, un produc\tor de legume [i verde]uri care de]ine cea mai mare ferm\ vertical\ din lume. Ferma se afl\ în apropierea aeroportului Al Maktoum din Dubai, are o suprafa]\ de 33 de hectare [i poate produce pân\ la trei tone de legume zilnic. Plantele sunt cultivate f\r\ a fi necesare erbicide sau pesticide, iar consumul de ap\ este cu 95% mai mic fa]\ de cel al unei ferme conven]ionale.

China accept\ carne de pui din Kazahstan

Autorit\]ile chineze au anun]at c\ vor permite din nou importurile de carne de pui din Kazahstan, la 19 ani dup\ ce acestea au fost interzise, ;n 2005. Produc\torii kazahi au salutat anun]ul, dar au avertizat c\ ]ara nu produce suficient\ car ne nici pentru consumul intern. Kazahstanul import\ în mod tradi]ional carne de pui [i ou\ din Rusia, dar ]ara vecin\ se confrunt\ [i ea cu o situa]ie dificil\ [i nu a reu[it s\ creasc\ produc]ia.

UE promite reformarea Politicii Agricole

Comisarul european pentru Agricultur\ Janusz Wojciechowski a declarat într-un interviu acordat presei franceze c\ Uniunea European\ vrea s\ modifice condi]iile de acordare a subven]iilor prin Politica Agricol\ Comun\ (CAP).

Wojciechowski a men]ionat în mod specific regulile care-i oblig\ pe fermieri s\ converteasc\ o parte din terenurile lor în p\[uni, s\ lase o parte a terenului arabil necultivat [i s\ respecte o rota]ie obligatorie, condi]ii care ar putea fi eliminate.

În plus, comisarul sus]ine impunerea unor pre]uri minime de achizi]ii pentru alimente.

“Aceast\ lege european\ ar trebui s\ includ\ principiul c\ fermierii nu pot primi pentru produsele lor un pre] mai mic fa]\ de costul de produc]ie”, spune Wojciechowski.

Interviul survine pe fondul protestelor masive ale fermierilor, care au continuat s\pt\mâna trecut\ în aproape toat\ Europa, cu manifesta]ii de amploare în Cehia, Spania, Belgia, Olanda sau Polonia.

De[i revendic\rile fermierilor difer\ de la o ]ar\ la alta, printre solicit\rile comune ale protestatarilor se num\r\ reforma politicii agricole a UE, reducerea birocra]iei [i relaxarea standardelor de protec]ie a mediului în agricultura european\.

O lege de sus]inere a fermierilor francezi

Premierul francez Gabriel Attal a declarat c\ guvernul a auzit “strig\tul de ajutor” al fermierilor [i va adopta în curând o nou\ lege pentru a-i sus]ine.

“Agricultura va deveni una dintre preocup\rile fundamentale ale na]iunii noastre, la fel de important\ ca politica de ap\rare”, a declarat Attal.

Printre alte m\suri, noua lege va interzice toate importurile de alimente care nu respect\ standardele agricole din Fran]a, în special pe cele tratate cu Thiacloprid, un insecticid neonicotinoid care este interzis în Uniunea European\.

În plus, Fran]a va relaxa temporar planul de reducere a consumului de pesticide, care va fi renegociat cu organiza]iile agricole.

Attal a anun]at [i c\ Fran]a se va opune tratatului comercial dintre Uniu nea European\ [i Mercosur, care ar permite importul de alimente ieftine din America de Sud.

Nici un fel de concesii nu mai par îns\ s\-i mul]umeasc\ pe fermierii francezi, care au creat haos la cel mai mare târg agricol al ]\rii, organizat în Paris. Protestatarii au aruncat baleg\ pe str\zile din jurul târgului [i au încercat s\ intre cu for]a în cl\dire pentru a ajunge la pre[edintele Emmanuel Macron, care urma s\ viziteze evenimentul.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Pe cine trimitem la Bruxelles s\ negocieze agricultura?

Alegerile europarlamentare ar trebui luat\ ;n serios de toate partidele.

Ce preg\tire [i ce motiva]ie au cei pe care îi trimitem s\ reprezinte interesele fermierilor la Bruxelles?

Legile europene se fac în func]ie de majorit\]ile coagulate în jurul unor interese. Fostul ministru Adrian Chesnoiu crede c\ viitorii europarlamentari ar trebui s\ fie prezen]e vii la Bruxelles.

în ]ar\ informa]iile de la surs\".

În Parlamentul European, exist\ [i grup\ri politice stranii, care nu au leg\tur\ cu agricultura.

“Respect\m mediul, dar s\ nu înlocuim [tiin]a cu prostia ca s\ pierdem resurse economice”, spune Chesnoiu. “Cum s\ ajungem la pârloag\ sau la plante fixatoare de azot netratate? Rezultatul va fi unul singur. Vom îmburuiena terenurile, le vom sc\dea calitatea, nu vom proteja sub nicio form\ solurile. Nu facem perdele de protec]ie din stejari, când salcâmul cre[te mult mai repede [i creeaz\ habitate. Mergi pe câmp [i nu vezi un pom.”

de concuren]\ economic\. Sigur c\ trebuie s\ te treze[ti diminea]a devreme, c\ planta are nevoie de aten]ia ta, ca un copil, este un lucru evident. Cei puternici rezist\, cei slabi dispar. Ce nu trebuie s\ l\s\m s\ dispar\ niciunul dintre noi este satul românesc.

Exist\ 27 de state membre, regulamentele se aplic\ orizontal [i perpendicular, dar fiecare are specificul lui.

Vedem ce se întâmpl\ cu 4% pârloag\, cu GAEC-urile ap\rute în 2021, am f\cut [i istoria lor. Unde am fost la negocieri? De ce nu suntem prezen]i atunci când se iau decizii importante, care ne vor afecta viitorul?”, ;ncheie Adrian Chesnoiu.

“ Corectarea regulamentelor nu se face peste noapte”, spune Adrian Chesnoiu (PSD), deputat, pre[edintele Comisiei de Agricultur\.

“Când se blocheaz\ un act legislativ la Bruxelles, se pune într-un sertar [i se scoate în momentul potrivit. Nu trebuie s\ l\s\m garda jos, trebuie s\ fim permanent prezen]i când se iau decizii. Din 2007 pân\ în 2020, România a contribuit la bugetul UE cu 18 miliarde de euro, am primit numai pentru agricultur\ 38 de miliarde.”

Evident c\ ace[ti bani se condi]ioneaz\, de[i deciziile nu se raporteaz\ la agrotehnic\. Fermierul din Danemarca sau din Finlanda nu e afectat de GAEC-7. De aceea, trebuie s\ fim acolo când se negociaz\. Deciziile se iau pe holuri, prin dialog direct.

“L-am întrebat pe un italian ce face la Comisia European\, poveste[te Chesnoiu. «Beau cafele.» «Cu cine?"» «Cu cei care iau decizii...» {i trimitea

Lucruri simple care se pot face pe baza compromisului productiv. Agricultura Spaniei e condus\ de 15 cooperative. Când se desemneaz\ ministrul, cei 15 pre[edin]i sunt la mas\.

Birocra]ii de la Bruxelles nu [tiu agrotehnic\. Dac\ la Bruxelles plou\ de trei ori pe zi, ei au impresia c\ a[a plou\ în toat\ Europa.

“Agricultura este un domeniu strategic, dar a devenit [i un domeniu

:n România, cam 5.000 de firme lucreaz\ 30% din terenul arabil [i ob]in 70% din cantitatea total\ de cereale.

Aplicând ra]ionamentul invers, 725.000 de coduri unice de identificare la APIA lucreaz\ 70% din suprafa]a total\ arabil\ a ]\rii [i ob]in 30% din cantitatea de cereale.

Concluzia este una, în aceast\ priamid\ a agriculturii, cu cei care fac agricultura de subzisten]\, pe suprafe]e mai mici, cu cei din zona mijlocie, care se duc c\tre vârf, avem performan]e limitate.

Viorel PATRICHI

Adrian Chesnoiu

Lucian Buzdugan. Un om al p\mântului

Câte p\r]i ar putea avea o carte despre via]a [i munca unui om? {i câte capitole, cu câte finaluri de etape, unele dramatice, altele fericite? Greu de cuprins o via]\ de om ce nu e doar o în[iruire de ani [i alte cifre, de[i conteaz\ uneori enorm [i acelea.

Şitotu[i, un astfel de demers a fost finalizat cu succes [i vorbim aici despre cartea autobiografic\ “Lucian Buzdugan - Un om al p\mântului”, ap\rut\ la Editura Academiei Române.

Sunt dou\ volume în care Coralia Nord a împletit laolalt\, în 15 p\r]i [i 90 de capitole, anii de via]\, de studii, c\l\torii, munc\, fr\mânt\ri, îngrijor\ri, disper\ri chiar, apoi frumoase împliniri ale lui Lucian Buzdugan.

La aceasta ad\ug\m recunoa[terea dat\ de întreaga lume agricol\ din România [i nu numai unui om [i specialist de anvergur\ mondial\, dar atât de modest [i de s\ritor, când vine vorba s\-i ajute pe al]ii.

Lucian Buzdugan a trecut pe parcursul vie]ii sale prin situa]ii-limit\ [i pu]ini ar crede c\ acest specialist cu experien]\ enorm\ în domeniul agricol a pierdut aproape tot ce avea în “zorii democra]iei” române[ti, dup\ decembrie 1989, [i c\, pentru a-[i între]ine familia, a f\cut la un moment sabo]i de dam\ [i pantofi, apoi [i haine de blan\ din petice, apoi a crescut porci...

Este acela[i om care în anii ‘70 a fost trimis la specializare în SUA, unde a înv\]at c\ orice bob de grâu con-

teaz\, c\ orice b\nu] are valoarea sa pentru c\ e rezultat din munc\ [i c\ o datorie este o datorie chiar dac\ e de 50 de cen]i sau 1.000 de dolari [i trebuie returnat\. Un episod amuzant din periplul american a fost c\l\toria pe o autostrad\ ce str\b\tea mari câmpii, într-un Buick, având pe bancheta din

spate un porc viu. De ce? Urmeaz\ s\ afla]i din carte.

Un capitol aparte este dedicat Insulei Mari a Br\ilei, “copilul de suflet” [i casa departe de cas\ a lui Lucian Buzdugan. În 2001, cea mai mare ferm\ de cultur\ mare din Europa57.000 ha - avea produc]ii de cereale de 2 tone la hectar, un sistem de iriga]ii aproape ruinat [i una dintre cele mai bogate “colec]ii” de d\un\tori [i buruieni, dup\ cum spuneau colegii lui Lucian Buzdugan, c\inându-l c\ a ajuns acolo.

Dar acest agronom a demonstrat c\ se poate face agricultur\ performant\ în IMB, sporind produc]iile la 7 tone de cereale/ha, f\când investi]ii masive în iriga]ii [i ma[ini [i utilaje agricole de ultim\ genera]ie [i aplicând tehnologii inovative de prelucrare a solului prin minimum tillage, o noutate în acele vremuri.

Mai mult decât atât, în vara fiec\rui an a organizat “Ziua por]ilor deschise”, unde a invitat numero[i fermieri (uneori erau peste 1.000) c\rora le prezenta cele mai noi tehnologii de cultur\, le explica efectiv la tabl\ de ce trebuie s\ aplice noi m\suri, pentru a-[i spori produc]iile [i reduce costurile.

Multe dintre tehnologiile inovative aplicate de Lucian Buzdugan în IMB sunt descrise în cele dou\ volume despre care aproape to]i vorbitorii prezen]i la lansarea de la Academia de [tiin]e Agricole [i Silvice au spus c\ ar trebui s\ figureze ca manuale de referin]\ atât în bibliografiile de la USAMV, cât [i în lucr\rile tehnice pe teme agricole ce vor fi scrise de acum încolo în România. Arpad DOBRE

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan]a

199 euro/t (-11) 995 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024.

Pe pia]a interna]ional\ îns\ pre]ul grâului a crescut u[or spre finalul s\pt\mânii,

în ciuda estim\rilor favorabile cu privire la recolta din Rusia.

Astfel>

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 241 dolari/ton\ (1.109 lei). A crescut cu 5 do lari/ton\ fa ]\ de s\pt\mâna trecut\.

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 229 do-

Porumb

România

FOB Constan]a

177 euro/t (Ÿ)

885 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024.

SUA> pre]ul porumbului

FOB-Golful Mexic a fost de 180 dolari/ton\ (828 lei). A

avut o sc\dere de 4 dolari/ton\.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în martie 2024, este de 182 euro/ton\ (910 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 177 euro/ton\ (885 lei). A crescut cu 4 euro/ton\.

Pre]ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 176 eu-

lari/ton\ (1.053 lei). A crescut cu 12 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 192 euro/ton\ (960 lei).

Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 225 euro/ton\ (1.125 lei). A crescut cu 5 euro/ton\ fa]\ de deschiderea licita]iilor.

La bursa Dunquer que pre]ul grâului a fost de 195 euro/t (975 lei). A crescut cu

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

2 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în martie 2024 este de 186 euro/t (930 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna martie 2024, a fost de 202 euro/t (1.010 lei). A crescut cu 1 euro/ton\.

ro/ton\ (880 lei). A crescut cu 4 euro/ton\.

La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 175 euro/ton\ (875 lei). A crescut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pe bursa Rhin pre]ul a

fost de 182 euro/ton\ (910 lei). A crescut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

:n Argentina , pre]ul FOB-port a fost de 183 dolari/ton\ (842 lei). A sc\zut cu 4 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre]uri - FOB, Argentina $/t

Cota]ii - Burse din Fran]a euro/t

Soia

Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 445 dolari/ton\ (2.047 lei). A sc\zut cu 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Principalele destina]ii>

China 659.900 tone, Mexic 187.800 tone, Indonezia 110.100 tone, Japonia 70.600 tone.

Orz

România

FOB Constan]a

171 euro/t (Ÿ)

855 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în martie 2024.

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie>

Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 176 euro/ton\ (880 lei). A crescut cu 2 euro/ton\.

Pre]ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a în-

Rapi¡å

Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 414 eu ro/ton\ (2.070 lei). A sc\zut cu 11 euro/ton\.

La bursa Rouen pre]ul a fost de 412 euro/ton\ (2.060 lei). A avut o sc\dere

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 411 dolari/ton\ (1.891 lei).

A sc\zut cu 9 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 369 dolari/ton\ (1.697 lei). A înregistrat o sc\dere de 11 dolari/ton\.

Cota]ii FOB - Fran]a euro/t

chis la 166 euro/ton\ (830 lei). A crescut cu 1 euro/ton\.

Australia> pentru livrare în martie 2024, pre]ul orzului furajer este 225 dolari/ton\ (1.035 lei).

Este acela[i pre] ca [i cel de s\pt\mâna trecut\.

de 11 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor.

La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 414

Floarea-soarelui

Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 401 euro/t (2.005 lei).

Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

:n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la în-

chiderea licita]iilor a fost de 847 euro/ton\ (4.235 lei). A crescut cu 10 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2024, este 395 euro/t (1.975 lei). A crescut cu 5 de euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Pre]uri

euro/ton\ (2.070 lei). A sc\zut tot cu 11 euro/ton\.

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2024, este 425 euro/t (2.125 lei). A sc\zut cu 15 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

Sorg

Pre]uri - FOB, Golful Mexic $/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 270 dolari/ton\ (1.242 lei).

Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

Produc]ia de oleaginoase, în sc\dere continu\

659 milioane tone

semin¡e oleaginoase:

soia - 398 milioane tone<

rapi]\ - 87 milioane tone<

floarea-soarelui - 55 milioane tone<

arahide - 50,5 milioane tone<

semin]e de bumbac - 41,5 milioane tone<

nuci de palmier - 20,7 milioane tone<

copra - 6 milioane tone.

Produc]ia mondial\ de semin]e oleaginoase este prognozat\ în sc\dere [i în aceast\ lun\ cu aproape 1 milion de tone [i ajunge la 659 milioane tone.

Aceast\ sc\dere provine din reducerile de produc]ii de soia din Brazilia [i de floarea-soarelui din China

Produc]ii mari mari sunt anun]ate doar la soia din Bolivia [i rapi]a din India.

Comer]ul mondial de semin]e oleaginoase a sc\zut la 197 milioane tone, din cauza exporturilor mai mici de soia din SUA.

Marii exportatori de oleaginoase r\mân Brazilia, cu 100 milioane tone (mai mult cu 4 milioane tone), SUA, (48 milioane tone, mai pu]in cu 1 milion de tone), Canada (12,2 milioane tone), Ucraina (7 milioane tone, mai pu]in cu 1 mil. de tone), Paraguay (6,3 milioane tone, mai mult cu 0,3 mil. tone), Argentina (5,8 milioane tone),

Uleiuri [i [roturi

Produc]ia mondial\ de uleiuri vegetale r\mâne la 223 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa]\ de 2022/23.

Structura sortimental\>

ulei de palmier (79,5 mil. tone)< soia (62 mil. tone)< rapi]\ (33,4 mil. tone)<

floarea-soarelui (21,6 mil. tone)< nuci de palmier (9 mil. tone)< arahide (6,3 mil. tone)< semin]e de bumbac (5 mil. tone)< ulei de m\sline (3,8 mil. tone).

Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), UE (25 mil. tone), Indonezia (25 mil. tone), India (24,4

Australia (5,2 milioane tone).

La importatori avem Chi na , cu 107 milioane tone, UE, cu 20,5 milioane tone, Mexic (8 milioane tone) [i Japonia (6 milioane tone).

Stocurile de semin]e oleaginoase au crescut cu peste 2 milioane de tone, la 133 milioane tone.

mil. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (10,5 mil. tone).

Produc]ia mondial\ de [roturi va fi de 370 milioane tone, mai mare cu 13 milioane tone fa]\ de 2022/23.

Structura sortimental\>

soia (258,5 mil. tone)< rapi]\ (48 mil. tone)< floarea-soarelui (23 mil. tone)< semin]e de bumbac (15 mil. t)< nuci de palmier (10,7 mil. tone)< arahide (7,8 mil. tone).

Marii consumatori sunt> Chi na (106 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (41,5 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone).

Produc]ia de floarea-soarelui

Conform datelor publicate de Departamentul Agriculturii din SUA, produc]ia de floarea-soarelui este redus\ în aceast\ lun\ cu 0,5 milioane tone [i ajunge la 55 milioane tone.

Marii produc\tori sunt>

- Rusia> 17 milioane tone<

- Ucraina> 14,5 milioane tone<

- UE> 10,2 milioane tone<

- Argentina> 4,1 milioane tone<

- China> 1,7 milioane tone<

- Turcia> 1,5 milioane tone.

Consumul mondial este prognozat în cre[tere cu aproape 1 milion de tone fa]\ de anul trecut [i va ajunge la 56 milioane tone.

Marii consumatori sunt>Rusia (17 milioane tone), Ucraina (14,3 milioane tone), UE (10 milioane tone), Argentina (4,2 milioane tone).

La importatori avem Turcia, cu 0,8 milioane, [i UE, cu 0,5 milioane tone.

Stocurile mondiale vor sc\dea la 3 milioane tone, fa]\ de 4 milioane tone în 2022/23.

Ulei de floarea-soarelui

Produc]ia mondial\ va ajunge la 22 milioane tone, mai mare cu 0,1 mil. tone fa]\ de cea din 2022/23.

}\rile mari produc\toare sunt>

- Rusia (7 milioane tone)<

- Ucraina (6 milioane tone)<

- UE (3,8 milioane tone)<

- Argentina (1,6 milioane tone)<

- Turcia (1 milion de tone).

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 1 mil. de tone mai mare în acest an, la 20,3 milioane tone.

}\rile mari consumatoare sunt>

- UE (5,3 milioane tone)<

- Rusia (2,5 milioane tone)<

- Ucraina (1,4 milioane tone).

Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,7 milioane tone), Rusia (4,3 milioane tone), Argentina (1 mil. de tone), Turcia (1 mil. de tone) [i UE (0,8 milioane tone).

La importatori avem UE (2,3 milioane tone) [i Turcia (1,2 mil. tone).

{roturi

Produc]ia mondial\ de [roturi de floarea-soarelui este prognozat\ s\ ajung\ la 23 milioane tone, în cre[tere cu 0,1 milioane tone fa]\ de anul trecut.

}\rile mari produc\toare sunt>

- Rusia (6,8 milioane tone)<

- Ucraina (6 milioane tone)<

- UE (4,9 milioane tone)<

- Argentina (1,6 milioane tone)<

- Turcia (1,2 milioane tone).

Consumul mondial de [roturi de floarea-soarelui este prognozat la 22,6 milioane de tone.

}\rile mari consumatoare sunt>

- UE (7 milioane tone)<

- Rusia (4 mil. tone)<

- Turcia (2,2 mil. tone)<

- Ucraina (1,3 mil. tone).

Stocurile finale vor fi de 1,6 milioane tone.

Principalii produc\tori. Total> 55 milioane tone.

VEGETALE

Ucraina vrea s\ fie scutit\

de Pactul

Kievul ar fi dispus s\ renun]e la subven]iile agricole în schimbul relax\rii, cel pu]in pentru ei, a normelor prev\zute în Pactul Verde European, a declarat pentru Reuters un înalt oficial ucrainean.

Ucraina a fost invitat\ anul trecut s\ adere la UE, iar anul acesta în luna martie va demara negocierile pentru fiecare sector separat, în ideea de a-[i armoniza legisla]ia cu cerin]ele UE.

Integrarea sectorului agricol ucrainean, care înainte de invazia ruseasc\ din 2022 a fost al patrulea mare furnizor mondial de cereale, în blocul comunitar va fi o opera]iune delicat\, atât din punct de vedere politic, cât [i economic.

Kievul ar putea s\ primeasc\ 96,5 miliarde de euro sub form\ de subven]ii PAC pe parcursul a [apte ani, dac\ regulile actuale vor fi aplicate [i Uniunii extinse.

Cu toate acestea, Pactul Verde European, care stabile[te reglement\rile pentru sectorul agricol comunitar în urm\toarele decenii, ar putea face via]a mai dificil\ pentru fermierii ucraineni, comparativ cu situa]ia în care ace[tia ar func]iona f\r\ subven]iile oferite de blocul comunitar, sus]ine sursa citat\ de Reuters.

Verde

“Dup\ p\rerea mea, strategia ideal\ de negociere este s\ ob]inem mai pu]ine restric]ii asupra comer]ului, mai pu]ine restric]ii de mediu pentru fermierii ucraineni [i, pentru a ob]ine acest rezultat, suntem dispu[i s\ renun]\m la subven]ii”, a precizat oficialul ucrainean care a dorit s\ î[i p\streze anonimatul.

“Trebuie s\ ne protej\m competitivitatea, nu trebuie s\ cre\m o birocra]ie care s\ frâneze dezvoltarea, în special în situa]ia noastr\, de exemplu s\ ob]ii zece certificate de mediu pentru un lucru insignifiant”.

Sectorul agricol este crucial pentru economia ]\rii, iar înainte de r\zboi era responsabil pentru jum\tate din valoarea exporturilor Ucrainei.

Deja ]ara vecin\ vinde o parte important\ din produc]ia sa agricol\ în UE, iar dac\ va deveni ]ar\ membr\ a blocului comunitar, v=nz\rile nu vor mai fi putea fi supuse tarifelor [i cotelor.

De asemenea, plata subven]iilor agricole c\tre Ucraina ar putea crea o

situa]ie în care sumele primite acum de celelalte ]\ri europene vor fi reduse cu aproximativ 20%.

Mul]i fermieri din Ucraina cred c\ aderarea la UE le va da acces la subven]ii la scar\ larg\, ceea ce le va permite s\ î[i majoreze produc]ia [i s\ realizeze venituri mai mari.

Sunt [i oficiali care consider\ c\ subven]iile ar putea s\ se întoarc\ împotriva Ucrainei.

“Cred c\ exist\ o problem\. Deseori subven]iile din agricultur\ joac\ un rol negativ atunci când devin un calmant de care devii dependent”, a spus oficialul ;ntrebat de Reuters.

De asemenea, fermierii ucraineni ar putea deveni mai pu]ini dinamici din cauza subven]iilor, sus]ine sursa.

“Atunci când func]ionezi într-un sistem de subven]ii, e[ti legat de ele. Dac\ beneficiezi de subven]ii pentru morcovi, atunci plantezi doar morcovi”.

Tehnologia no-till nu este pentru orice ferm\

Seceta [i necesitatea reducerii costurilor îi determin\ pe mul]i s\ se g=ndeasc\ la tranzi]ia la no-till, tehnologia sem\natului direct, cu eliminarea utilajelor care lucreaz\ mecanic solul. Îns\ decizia este una capital\ [i trebuie cânt\rit\ cu aten]ie. Concluzia experien]elor relatate la conferin]a Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului (TOPS), organizat\ de Profitul Agricol în jude]ul Vaslui, este c\ da, no-till poate salva afacerea agricol\, dar nu este pentru orice ferm\.

Theodor Ichim (Unigrains Trading Constan]a, 3.000 ha) spune c\ acolo unde face no-till conserv\ mai bine umiditatea în sol.

“Merg pe solele mele [i v\d c\ sub patul de resturi vegetale avem umiditate, iar la vecini, la o adâncime de 3 cm, e uscat. P\str\m mult mai bine apa, fa]\ de un teren preg\tit. În condi]iile în care eu primesc doar câteva ploi, neuniforme, care vin

uneori în avers\, plantele mai au nevoie de r\d\cini de profunzime? Nu, au nevoie de o re]ea de r\d\cini la suprafa]\, pentru ca [i o ploaie superficial\ sau o avers\ care se scurge de cele mai multe ori de pe un teren nepreg\tit s\ fie captat\ imediat în re]eaua ei de suprafa]\.

Apa nu apuc\ s\ ajung\ în profunzime [i atunci trebuie s\ p\str\m cât mai mult\ ap\ sub acele resturi vegetale. {i trebuie s\ urm\rim s\ dezvolt\m o re]ea de r\d\cini la suprafa]a solului, care s\ preia cea mai mic\ surs\ de umezeal\.

În dou\ zile, se evapor\ apa [i planta merge mai departe. Ce v\ spun nu e teorie, a fost vizibil la un lan de porumb, lucrat no-till, care a dat patru tone în condi]iile anului trecut, fa]\ de o parcel\ al\turat\, unde s-a lucrat conven]ional [i porumbul a crescut doar jum\tate de metru [i a fost tocat. În afara celor cu no-till, nimeni nu a recoltat porumb în Constan]a anul trecut. Au recoltat numai cei care nu au f\cut nicio interven]ie asupra solului”.

Marius Botea, director tehnic Holde Farm (17.000 ha, în patru jude]e), formuleaz\ un alt argument

;n favoarea no-till.Aceasta duce la cea mai mare economie cu puterea de lucru a ma[inilor.

“Avem, în fiecare ferm\, un tractor de 600 CP, unul de 400 [i unul de 380. Dac\ vom trece la no-till vom vinde tractorul de 600, care trage Tigerul. Evident, vom renun]a [i la Tiger. O sem\ n\toare Avatar o pot trage cu tractorul de 400 CP. Cred c\ acesta este cel mai mare beneficiu, cea mai mare economie. Cu dou\ tractoare de 300-400 CP duci o ferm\ mare, de 4.000 de ha”.

Sergio Antunes, director tehnic Agricom Borcea (17.700 ha, C\l\ra[i), crede c\, f\c=nd no-till, produc]iile sunt mai bune, în anii dificili.

“Sc\derea volumului precipita]iilor, cu 100 de ml, în medie multianual\, fa]\ de acum 10 ani, a fost primul factor, prima constrângere care ne-a determinat s\ trecem la no-till.

De asemenea, controlul costurilor cu motorina, cu operatorii. Am observat c\, în anii dificili, am reu[it produc]ii mai bune decât ale fermierilor vecini, care au continuat s\ lucreze conven]ional. Costurile de conversie de la minim till la no-till se recupereaz\ în 10 ani”.

Argumente contra no-till

În fermele cu aport hidric de 500 de litri de ap\ pe an, fie din precipita]ii, fie din precipita]ii [i iriga]ii, e chiar recomandabil s\ se continue cu lucr\ri conven]ionale sau minime [i s\ se investeasc\ în inputuri pentru randamente maxime.

“Dac\ ai probabilitatea s\ faci 10 tone de porumb, sau 7 tone de grâu, sau 3,5 tone de rapi]\ [i floarea-soarelui, i-a]i gândul de la no-till!”, spune Nicolae {erban. Dac\ începi no-till în Câmpia de Vest [i vecinii t\i, care lucreaz\ conven]ional, fac în medie 8-9 tone de cereale/ha [i tu faci doar 5, te la[i imediat.

No-till nu se preteaz\ oriunde, oricând, oricum. Unde exist\ iriga]ii, unde vin precipita]ii [i p\mântul e foarte bun, plat, face]i tehnologii standard, face]i 14 tone de porumb la hectar. Acolo unde am precipita]ii, încerc s\ profit, s\ maximizez produc]iile”.

Problema [oarecilor

“Nu [tim ce s\ facem cu roz\toarele. Cred c\ nu exist\ ast\zi o solu]ie economic\ de combatere. O speran]\ ar mai fi p\s\rile care m\nânc\ [oarecii, dar o v\d util\ pentru o ferm\ mic\ [i u[or de administrat. Pentru o ferm\ mare este complicat s\ ai grij\ de ulii [i celelalte p\s\ri”.

Theodor Ichim spune c\, din contr\, în ferma sa de 3.000 ha, strategia cu p\s\rile r\pitoare d\ rezultate. A urmat sfatul dat, anul trecut, la TOPS 1, de Lucian Buzdugan, de a amplasa trepiede, din loc în loc, constatând c\ vulturii, ulii, [oimii [i bufni]ele le folosesc cu regularitate).

Compactarea solului

Depinde cum abordezi problema [i cât de mult calci terenul. Dac\ î]i urm\re[ti benzile pe unde intri s\ faci lucr\ri [i treci pe o tehnologie [enil\, pe cât este posibil, compactarea este minim\. Cea mai bun\ prelucrare a solului este înghe]ul [i, dac\ terenul înghea]\, compactarea se reduce.

Costurile trecerii la no-till

Este necesar\ investi]ia într-o sem\n\toare special\, dar nu numai. Scade necesarul de cai-putere (180-200 CP/tractor). În schimb, pentru evitarea compact\rii, trebuie folosite ma[ini cu [enile sau cu ro]i duble.

“Trebuie s\ schimbi tehnologia cu totul. Adic\, trebuie s\ schimbi [i cum semeni, [i cum faci tratamente, [i cum recoltezi. Problema este c\, atunci când un fermier trece la no-till, are utilajele alea în curte. Lui, s\racu’, îi

Lauren]iu Baciu (2.000 ha, jude]ul Bac\u) crede c\ apa trebuie b\gat\ în sol prin scarificare.

“În cei peste 40 de ani de experien]\ de agronom, am fost cobaiul tuturor tehnologiilor care au venit în timp. Vorbim cum s\ nu scoatem apa din sol, dar problema e cum aducem acea ap\ în sol.

Noi [tim c\ ploile de var\ nu prea sunt tocmai moc\ne[ti. În Vaslui [i în Bac\u, dac\ nu urci, cobori. Cum re]ii în sol apa aia care cade repede?

curge amortizarea, îi curg dobânzile. Sfatul meu este ca, atunci când ajunge]i într-o astfel de situa]ie, s\ lua]i o decizie economic\. Vinde]i utilajele care nu v\ mai trebuie, nu conteaz\ ce e. Orice fier ]inut în curte v\ aduce numai daune”, spune {erban.

Dintre fermierii prezen]i la TOPS

2, R\zvan Avram (Green Agro, 3.600 ha în Vrancea) a urmat deja sfatul lui {erban [i a trecut cu toat\ suprafa]a la no-till, vânzând utilajele pentru minim till [i strip till).

Problema buruienilor

Din cauza acestora, primii patru ani trebuie considera]i de sacrificiu. Ulterior, infestarea cu buruieni care se multiplic\ prin semin]e se reduce sim]itor. R\mân problematice buruienile care se multiplic\ prin rizomi.

Problema humusului

Con]inutul de humus s-a redus sub 3% în multe ferme din România. Iar acesta e procentul minim necesar în momentul trecerii la no-till. Pentru a cre[te con]inutul de humus [i pentru a afâna solul, trebuie folosite covoarele vegetale [i tratamente cu fungi [i bacterii.

Robert VERESS

Din 5 litri care cad, 4 se duc la vale [i unul r\mâne. Aici e problema. La culturile de toamn\ [i eu, [i nu deacum, nu de 5 ani, poate chiar de 20 de ani, le fac cu un disc, cu un Tiger [i le sem\n. Dar pentru culturile de prim\var\, când trebuie s\ oprim acea ap\ care vine din z\pad\ sau din ploi, eu scarific întreaga suprafa]\.

Apa ajunge astfel mult mai jos decât cei 30 de centimetri. Ap\ care se va ridica spre suprafa]\, când vom avea afar\ 30-35 de grade Celsius”.

A redus cheltuielile la 3.000 de lei pe hectar

Nicolae {erban ({erban Grup Bac\u, 15.000 ha) spune c\ ast\zi investi]iile în p\mânt, în estul [i sudul ]\rii, la neirigat au devenit o loterie. Riscul de a nu ob]ine produc]iile ]intite [i de a ie[i din marja de profit a crescut semnificativ, în ultimii ani. “Problema este cât de mult ne permitem s\ pierdem. Dac\ e[ti bogat, e[ti dispus s\-]i asumi acest risc [i n-ai o problem\ ca, din patru ani, doar întrun an s\ o nimere[ti, [i în ceilal]i trei nu, ;]i urez succes la cazinoul agriculturii! Vorbim ast\zi despre no-till ca solu]ie de supravie]uire, acolo unde nu exist\ precipita]ii. Vorbim de jude]e precum Vaslui, acolo unde majoritatea terenurilor sunt pârtii de schi, unde bate vântul [ase luni pe an dintr-o parte [i [ase luni pe an din partea cealalt\. La fel este [i în Dobrogea”.

Investi]ia anual\ pe hectar este mult mai mic\ la no-till. Se reduce cu 50% sau chiar mai mult consumul de carburan]i, se reduce necesarul de for]\ de munc\, scad [i investi]iile în îngr\[\minte. Cre[te consumul de pesticide, în primii ani, dar revine la normal în anii urm\tori.

“În 2023, la no-till, nu am dep\[it 3.000 de lei/ha costuri directe, care înseamn\ toate inputurile, toate repara]iile, salariile, inclusiv arenda. Nu am pus amortizarea, dobânda, profitul. M\ chinui ca, indiferent ce se întâmpl\, s\ nu dep\[esc aceste costuri. Îmi spune agronomul c\ trebuie s\ mai d\m 100 de kilograme de azot pentru c\ a plouat foarte bine [i o s\ ne îmbog\]im. M\ uit pe list\ [i v\d c\ nu avem bani de azot, deci nu dau.

De foarte multe ori, agronomii [i fermierii confund\ produc]ia mare cu

marginea. Este o gre[eal\. Pe noi ne intereseaz\ doar câ]i bani aducem noi acas\ familiilor noastre, companiilor noastre, investitorilor no[tri, nu cât de mare facem produc]ia,” spune {erban.

La no-till, media consumului de motorin\ este undeva la 30-35 de litri la hectar, iar la culturile irigate 220 de litri/ha. :n ferma proprie, {erban a constatat c\, folosind hedere rotative, care recolteaz\ doar boabele, l\sând paiele în picioare, poate folosi foarte bine [i combine care a[teptau s\ fie trimise la fier vechi, cu motoare mici, în condi]ii excep]ionale, cu o vitez\ medie de 8 km/or\ [i 30 de hectare recoltate pe zi, echivalent cu ce f\cea o combin\ mare, nou\, care consuma mult motorin\, pentru c\ are nevoie de mult\ for]\ s\ înghit\ paiele.

Iar referitor la pesticide, a observat c\, în anul al patrulea de no-till, infestarea cu sclerotinia se reducea foarte mult, pentru c\ nu a mai b\gat în p\mânt sclero]ii împreun\ cu resturile vegetale.

“Am v\zut o ferm\ american\ care practica no-till de 17 ani. Erau infestate vizibil 60% din lanurile de soia ale vecinilor lui, care prelucrau terenul, iar el nu avea. L\sase resturile la soare, iar cel mai mare fungicid de pe planeta asta este soarele”, poveste[te {erban. No-till îmbun\t\]e[te compozi]ia [i structura solului. În plus, reduce emisiile biologice de noxe.

“Pe primele parcele unde am început no-till, în 2019, cre[terea microorganismelor este exploziv\, de zeci de mii de ori mai multe pe unitatea de m\sur\. În sol, la no-till, avem 20 de centimetri de via]\, unde exist\ [i aer, iar microorganismele, în special ciupercile, se pot dezvolta”.

Exist\ alternative fezabile la culturile clasice?

Seceta îi for]eaz\ pe mul]i s\ renun]e la culturi cu cerin]e stricte de umiditate, precum porumbul [i soia. Vecin\tatea cu Ucraina [i invazia m\rfurilor ieftine fac ca nici grâul, orzul, rapi]a [i floarea-soarelui, care înc\ mai dau produc]ii comparabile cu mediile multianuale, s\ nu genereze profit. Peste toate, cerin]ele PAC impun rota]ii, culturi fixatoare de azot, covoare vegetale, care cresc costurile [i diminueaz\ veniturile. Ce e de f\cut? Sunt fermieri care diversific\, introduc în asolament alte culturi. Chiar dac\, aparent, nu exist\ pia]\ pentru acestea, se agit\ [i g\sesc desfacere.

industria farmaceutic\, a maselor plastice etc. sau porumbul pentru chipsuri (nachos). “Anul acesta, grâul dur s-a valorificat cu 430 de euro/t, fa]\ de 220 de euro/t grâu normal. Pastele din grâu dur se produc în Italia [i Spania, unde a fost cel mai mare impactul schimb\rilor climatice. Nu au mai putut produce grâu suficient în ultimii trei ani, de aceea cump\r\ de unde g\sesc. Iar porumbul High Lon este 140 de euro/t ¡ FOB Constan]a, adic\ 140 ¡ 180 de euro/t. Pentru porumbul folosit la produc]ia de nachos Pepsico are contract mare cu un procesator local de f\inuri speciale [i cump\r\ cu bonifica]ie substan]ial\”.

Frizon, ferma de 4.500 ha administrat\ de Dasc\lu, cultiv\ doar grâu dur. Iar din produc]ia de porumb, jum\tate este pentru industrializare (High Lon sau pentru nachos).

asigurarea sticlozit\]ii trebuie recoltat la o umiditate mai mare, când are mai multe impurit\]i”.

Având iriga]ii, se preg\te[te s\ introduc\ în asolament [i culturi intensive precum cartoful [i ceapa. În faza ini]ial\, î[i propune produc]ia de cartofi pentru chipsuri, îns\ ]inta pe termen lung (10-15 ani) este s\ ajung\ unul dintre cei mai mari produc\tori de cartof s\mân]\ din România [i, de ce nu, chiar din Europa.

“Cartoful pentru chipsuri d\ venituri de 13.000 de euro/ha, o cre[tere spectaculoas\ de la 2.500 de euro în cazul porumbului. Iar în cazul cartofului s\mân]\ veniturile urc\ la 25.000 - 28.000 de euro/ha. Cele mai mari costuri ale culturii de cartof sunt legate de s\mân]\. 2.000 de euro e s\mân]a pentru un hectar”.

În Constan]a, Theodor Ichim cultiv\ sute de hectare cu n\ut [i a ajuns s\ produc\ s\mân]\, garantându-le valorificarea produc]iei celor care o cump\r\ de la el. Promoveaz\ cultura cu orice prilej.

“N\utul are capacitatea s\-[i opreasc\ sau s\-[i reduc\ dezvoltarea când nu are ap\, iar atunci când vine apa, s\ î[i reia vegeta]ia. Îl cultiv cu succes de foarte mult timp. În 2020, când toate celelalte culturi au fost calamitate de secet\, n\utul a dat o produc]ie diminuat\, dar rezonabil\, de 1,5 t/ha”.

În Vrancea, Teofil Dasc\lu mizeaz\ pe culturi oarecum speciale, dar cu valoare ad\ugat\, precum grâul dur [i porumbul de tip High Lon, folosit în

Îns\ se impune o observa]ie important\> la Frizon, anul acesta se vor iriga 1.900 ha [i suprafa]a irigat\ va cre[te constant, în anii urm\tori, pân\ ce vor putea fi irigate toate cele 4.500 ha.

“Grâul dur trebuie irigat pentru o produc]ie optim\, oricum cu 10-15% mai mic\ fa]\ de a grâului clasic. Trebuie s\ ai usc\tor [i selector. Pentru

Cu un deceniu în urm\, rota]ia la Frizon era simpl\> 50% grâu, 20% rapi]\, 30% porumb. În prezent, sunt dou\ tipuri de rota]ii> la neirigat grâu dur, floarea-soarelui high oleic\ [i porumb, iar la irigat grâu dur, porumb special [i soia. În curând se vor ad\uga 250 de ha de cartof pentru chipsuri.

Robert VERESS

Traderii nu cred ;n culturi de ni[\

Vasile Varvaroi, pre[edinte ARCPA [i director general Cargill România [i Ucraina, e rezervat când vine vorba de diversificarea culturilor.

“Sunt nenum\rate culturile de câmp pe care le-am putea avea, dac\ ar exista [i o pia]\ de desfacere pentru ele. Grâul dur poate fi o solu]ie pentru fermieri, îns\ nu la nivel na]ional. Exist\ o pia]\ global\ pentru grâu dur, în special în ]\rile cu un consum de paste semnificativ. {i e un produs c\utat, cu pre] bun, dar România nu este juc\tor relevant [i e necesar\ o perioad\ pân\ s\ fii b\gat în seam\.

Trebuie s\ po]i livra constant, m\car un coaster, o dat\ pe lun\, pentru un singur morar din Italia. Asta înseamn\ 60.000 de tone/an. La momentul acesta nu le avem. Ar fi nevoie de mai mul]i fermieri care s\ decid\ cultivarea grâului dur, ca s\ pot lua în considerare introducerea produsului în portofoliu”.

La culturile de ni[\, precum [ofranul, pia]a e mic\, calitatea difer\ de la un

produc\tor la altul, în vreme ce flexibilitatea procesatorilor e mic\. Ca atare, nu prezint\ interes pentru traderi, efortul de a le valorifica fiind prea mare, raportat la beneficii.

Totu[i, chiar nu se poate crea [i dezvolta o pia]\ pentru asemenea produse?

“N-ar fi fost r\u s\ avem, din partea MADR, o direc]ie clar\. Ce pie]e noi ar putea România s\ acceseze, pentru ce categorie de produse.

Ministerul ar putea s\-i aduc\, la aceea[i mas\, pe to]i cei implica]i pe lan]ul de la ferm\ la raft> fermieri, produc\tori de inputuri, traderi etc.

Trebuie s\ existe cineva, la nivel guvernamental, care s\ priveasc\ pia]a în ansamblu [i s\ poat\ da direc]ii. S\ îndrume fermierii. Care acum produc în pierdere [i ar avea nevoie s\ cultive produse mai ni[ate [i mai profitabile”.

În lipsa unei asemenea strategii, fermierii continu\ s\ cultive doar ce a avut pre] bun anul trecut.

Probleme cu perdelele forestiere

Teofil Dasc\lu , pre[edinte ACCPT Vrancea [i vicepre[edinte FAPPR, semnaleaz\ o situa]ie bizar\, ce conduce la excluderea de la subven]ionare a fermierilor meritorii, care practic\ agricultur\ sustenabil\ prin înfiin]area de perdele forestiere>

“Am împ\durit, în ultimii cinci ani, circa 120 de ha, cu mix de arbori> m\ce[, p\ducel, porumbar, frasin, stejar, stejar s\lbatic, gl\di]\, s\lcioar\. Dac\ vreau s\ continui folosindu-m\ de facilit\]ile existente nu pot. Fondurile de împ\duriri pe M\sura 8 se dau doar dac\ terenul este liber de sarcini. Dar orice antreprenor din agricultur\ î[i dezvolt\ afacerea pe baza creditelor, gajând terenul de]inut

în proprietate. Dezvol]i [i iei credit pe cei ai dezvoltat. În acela[i timp, e permis s\ se fac\ panouri solare, cu fonduri europene, chiar dac\ terenul e grevat de sarcini, cu acordul b\ncii”.

Nu este singurul neajuns din implementarea româneasc\ a normelor europene>

“Este permis s\ declari suprafa]a împ\durit\ prin M\sura 8 pentru plata pe suprafa]\. Dar dac\ împ\dure[ti pe banii t\i e[ti limitat la o l\]ime de maxim 30 de metri a perdelei forestiere. Tocmai mi s-au sc\zut 22 de ha de la plat\ pentru c\ am dep\[it l\]imea cu 2 metri”.

Robert VERESS

Wuxal Microplant. Micronutrien]i cu macrorezultate la cereale

Wuxal Microplant este un fertilizant foliar, sub form\ de suspensie concentrat\, care sus]ine starea general\ de s\n\tate a plantei, previne [i corecteaz\ caren]ele de micro [i macroelemente.

Formularea produsului r\spunde foarte bine legii minimului, conform c\reia “con]inutul elementului care se afl\ în cantitatea minim\ în mediul de nutri]ie determin\ m\rimea recoltei, chiar dac\ se m\resc dozele de îngr\[\minte din celelalte elemente nutritive” (von Liebig, 1840).

- Borul este important pentru germinarea polenului, iar o cantitate insuficient\ poate conduce la legare defectuoas\, cu un num\r sc\zut de boabe [i o produc]ie mai mic\<

Wuxal Microplant - 3 tipuri de nutrien]i, pentru nutri]ie echilibrat\

Con]inutul bine propor]ionat de microelemente din compozi]ia produsului este absorbit la un nivel superior de ]esutul vegetal. Pe lâng\ microelemente, Wuxal Microplant furnizeaz\ [i un aport de macronutrien]i (azot, potasiu), sulf [i magneziu. Sinergia azot-sulf din compozi]ia produsului ajut\ la formarea unor indici de panifica]ie de calitate superioar\. Potasiul are un rol major în reglarea regimului hidric în plant\, ajutând cultura s\ dep\[easc\ mai u[or perioadele de secet\, în timp ce magneziul sus]ine fotosinteza.

Pe lâng\ nutri]ia de baz\, microelementele sunt foarte importante pentru evolu]ia optim\ a culturii de cereale, fiind implicate în diverse procese enzimatice> au rol în formarea clorofilei, în fructificare, în produc]ia de energie [i dezvoltarea culturii, în cre[terea toleran]ei la stres [i a imunit\]ii plantelor>

- Cuprul influen]eaz\ num\rul de boabe din spic, îmbun\t\]ind randamentul culturii<

- Fierul este implicat în procesul de fotosintez\, contribuie la efectul de stay - green [i la cre[terea cantit\]ii de protein\. Administrat în exces, blocheaz\ preluarea manganului de plant\<

- Manganul are, de asemenea, rol în fotosintez\ (cu pierderi de pân\ la 50% din produc]ie atunci când se înregistreaz\ deficien]e), totodat\ ajut\ înfr\]irea [i cre[te num\rul de fra]i<

- Molibdenul are rol în reducerea nitratului [i a nitrogenazei implicate în fixarea biologic\ a azotului preluat radicular<

- Zincul sus]ine alungirea internodiilor [i sinteza auxinelor, ajut\ plantele s\ aib\ toleran]\ ridicat\ la factorii de stres, cum sunt ar[i]a sau bolile.

Beneficiile fertiliz\rii foliare cu Wuxal Microplant la cereale

Fertilizarea foliar\ completeaz\ absorb]ia radicular\ a nutrien]ilor, mai ales în cazul celor cu mobilitate limitat\ în plant\, [i reprezint\ o sus]inere foarte

a) Deficien]\ de zinc foto> IPNI, M.K. Sharma and P. Kumar

b) Cloroza feric\ foto> IPNI, M.K. Sharma and P. Kumar

c) Car en]\ de cupru foto> Bergmann, Jena

d) Car en]\ de bor foto> IPNI, T. L. Roberts

e) Car en]\ de mangan foto> alamy.com

bun\ în condi]ii meteo neprielnice. Aplicat la cereale, Wuxal Microplant îmbun\t\]e[te fotosinteza [i cre[te calitatea masei foliare.

Absorb]ia elementelor nutritive aplicate foliar nu depinde de umiditatea solului [i reprezint\ o solu]ie foarte bun\ pentru aprovizionarea cu elemente nutritive în perioadele nefavorabile. Gama complet\ de adjuvan]i integra]i îmbun\t\]e[te absorb]ia [i eficacitatea nutrien]ilor. Micronutrien]ii cationici sunt suprachelata]i cu EDTA, motiv pentru care nu se produc reac]ii chimice în amestecul de tratare.

Wuxal Microplant reprezint\ o verig\ tehnologic\ necesar\ pentru culturile intensive, care se bazeaz\ pe soiuri capabile din punct de vedere genetic s\ ating\ produc]ii ridicate. Cu ajutorul acestui produs, materialul genetic este foarte bine pus în valoare, prin sus]inerea culturii în perioade de stres [i cre[terea calit\]ii elementelor de produc]ie.

Produsul se aplic\ în doz\ de 2 l/ha în timpul cre[terii active sau la apari]ia spicului. Este compatibil cu majoritatea produselor de protec]ie a plantelor, îns\ recomand\m efectuarea unui test de compatibilitate în prealabil.

Pixxaro Super - pachet tehnologic pentru 3,2-4 ha

Alexandra Maria PETCUCI Category Marketing Manager Fungicides & Herbicides, Corteva Agriscience

Buruienile sunt plante f\r\ valoare economic\ atunci când sunt întâlnite în culturi [i reduc produc]ia. Buruienile consum\ apa [i nutrien]ii din sol în detrimentul plantelor cultivate. De asemenea, acestea reduc spa]iul care revine plantelor cultivate, le umbresc, determin\ sc\derea temperaturii la suprafa]a solului.

Din cercet\rile Corteva, pierderile de produc]ie în cazul culturii de grâu din cauza concuren]ei buruienilor sunt aproximativ de 10 - 20%, dar pot ajunge pân\ la 60 - 70%.

În România, practica agricol\ cea mai utilizat\ este combaterea buruienilor dicotiledonate anuale [i perene prin aplicarea erbicidelor prim\vara, practic\ agricol\ care rezolv\ [i combaterea buruienilor care nu pot fi controlate prin erbicidarea de toamn\, cum ar fi p\l\mida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).

Corteva Agriscience de]ine un portofoliu complet de erbicide pentru cultura de cereale p\ioase, oferind solu]ii atât pentru segmentul de aplicare în toamn\, prin erbicidul Bizon, cât [i segmentul de aplicare în pri m\vara prin erbicidele> Pixxaro Super, Pallas, Floramix, Mustang [i Cerlit Super.

Buruienile dicotiledonate anuale [i perene comb\tute de erbicidele din pachetul Pixxaro Super sunt unele dintre cele mai p\gubitoare pentru cultura de cereale p\ioase, precum> ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), traistaciobanului (Capsella bursa pastoris), alb\stri]a (Centaurea cyanus), loboda (Chenopodium album), fum\ri]a (Fumaria

officinalis), lungurica (Galeopsis tetrahit), sugel (Lamium spp.) hri[ca urc\toare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoin\ (Stelaria media), mac (Papaver rhoeas), turi]a (Galium aparine), p\l\mida (Cirsium arvense), volbura (Convolvulus arvensis).

Pachetul Pixxaro Super este cea mai sigur\ solu]ie pentru combaterea macului (Papaver rhoeas) din cultura de cereale p\ioase, inclusiv a celui

Pachetul Pixxaro Super con]ine

1L Pixxaro (fluroxipir 280 g/L [i halauxifen-metil 12 g/L, cunoscut\ sub denumirea de brand Arylex Active, prima molecul\ care apar]ine noii clase Arylpicolinate) [i 120 g Frontal 50 SX (500 g/kg tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafa]\ de 3,2-4 hectare, în func]ie de gradul de infestare, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale [i perene din culturile de cereale atât de toamn\, cât [i de prim\var\> grâu, grâu durum, orz, orzoaic\, triticale [i secar\.

Aten]ie - nu se utilizeaz\ la cultura de ov\z!

rezistent la erbicidele sulfonil ureice.

Pachetul Pixxaro Super este cea mai de încredere solu]ie în combaterea buruienilor perene> volbura (Convolvulus arvensis) [i p\l\mida (Cirsium arvense). Comparativ cu solu]iile existente pe pia]\, are eficacitatea cea mai ridicat\ în combaterea turi]ei (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare în care se afl\ aceast\ buruian\.

Pachetul are o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) pân\ la faza de burduf a culturilor de cereale p\ioase (BBCH 45). Pe lâng\ avantajele men]ionate, are o selectivitate foarte bun\ pentru culturile de cereale p\ioase [i nu afecteaz\ culturile ce urmeaz\ în asolament, chiar [i în condi]ii de secet\ extrem\ [i în situa]iile în care s-au efectuat lucr\ri minime ale solului.

Alege]i cu încredere pachetul Pixxaro Super oferindu-v\ inova]ia cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor dicotiledonate anuale [i perene din cultura de cereale p\ioase, cu ac]iune foarte rapid\, foarte selectiv pentru cultura de cereale [i f\r\ restric]ii pentru rota]ia culturilor.

Fermierii din Banat fa]\ ;n fa]\ cu speciali[tii BASF

Peste 400 de fermieri din Timi[, Arad [i Cara[-Severin s-au întâlnit cu speciali[tii BASF

în cadrul seriei de manifest\ri “Ce spun fermierii”.

Patru nout\]i pe 2024

Cu acest prilej, agricultorii b\n\]eni au fost informa]i despre provoc\rile cu care se vor confrunta în 2024, iar BASF a oferit [i solu]ii. Evenimentul a fost deschis de Mario Tomsic, country manager BASF, care a aten]ionat c\ 2024 nu va fi un an u[or.

Au fost prezentate trei produse noi pentru culturile de cereale p\ioase, rapi]\ [i floarea-soarelui. E vorba de regulatorul de cre[tere Arhitect [i fungicidele Pictor Revy [i Daxur.

Cele dou\ fungicide revolu]ionare [i regulatorul de cre[tere în cultura de floarea-soarelui deschid calea unui nou capitol în industria de protec]ia

plantelor, care vor aduce produc]ii mari [i de calitate, spunea Tomsic.

De asemenea, a fost lansat\ [i tehnologia de ultim\ genera]ie On Smart Spray. Aceasta ajut\ la sc\derea cantit\]ii de erbicid folosit, dar men]inând eficacitatea acestuia împotriva buruienilor.

Promo]iile BASF pe 2024

2024 este ultimul an în care se mai poate utiliza fungicidului Pictor. Practic, se încheie un capitol de succes al acestui produs valoros care a durat 16 ani [i a fost un ajutor formidabil pentru agricultori.

În acela[i timp, se deschide un nou capitol, fiindc\ anul acesta BASF lanseaz\ un nou produs din familia Pictor. Este vorba de fungidul Pictor Revy, omologat pentru culturile de rapi]\ [i floarea-soarelui.

Acesta are ;n compozi]ie dou\ dintre cele mai puternice substan]e active, revysol [i boscalid. Revysol este cel mai nou triazol dezvoltat de BASF.

Cea de-a doua caracteristic\ este formularea special\ pentru cele dou\ culturi. :n primul rând, pentru c\ este nevoie de o protec]ie preventiv\ împotriva bolilor. Totu[i, nu putem vorbi de o combatere curativ\ la un patogen cum e sclerotinia.

În al doilea rând, este nevoie de o protec]ie de lung\ durat\. “Gândi]i-v\ cât dureaz\ înfloritul la rapi]\, perioad\ în care poate avea loc infec]ii cu sclerotinia”. Dup\ aplicare, produsul acoper\ foarte bine masa vegetativ\ a plantelor, r\mâne acolo [i ulterior începe u[or s\ fie preluat.

BASF a prezentat [i promo]iile la culturile oleaginoase, voucherul cash back. Astfel, pentru fiecare pachet Arhitect, 10 litri plus 5 kg adjuvant Turbo, fermierul prime[te înapoi 100 de lei. La fiecare 10 litri de Pictor, BASF d\ înapoi 200 de lei, iar pentru 15 litri de Pictor Activ, d\ înapoi tot 200 de lei.

Ce alegem pentru produc]ii mai mari? Calciprill sau Sulfoprill?

ing. Florin LAZ|R director tehnic Naturevo

O plant\ cu o cre[tere armonioas\ dezvolt\ un aparat radicular mai voluminos, care asigur\ o cre[tere sus]inut\ a foliajului, o acoperire mai rapid\ a solului, o eficien]\ mai mare a utiliz\rii apei, o performan]\ mai mare a utiliz\rii nutrien]ilor, dar [i o rezisten]\ mai mare la stresul cauzat de secet\, ar[i]\, d\un\tori, temperaturi sc\zute sau r\s\rire întârziat\.

Pe de alt\ parte, nutrien]ii pot fi accesibili plantelor numai dac\ solul este s\n\tos [i este în parametri fizicochimici corec]i.

Fertilizarea solurilor

Corectarea [i fertilizarea cu calcar a solurilor agricole este o practic\ veche [i a precedat fertilizarea mineral\. Odat\ cu apari]ia îngr\[\mintelor minerale, fertilizarea NPK a înlocuit treptat aplicarea de calcar. Din ce în ce mai multe ferme redescoper\ acum aceast\ veche practic\ agricol\.

Totodat\, acidifierea solurilor a crescut de-a lungul timpului [i devine principalul factor care afecteaz\ randamentul culturilor. Corec]ia acidit\]ii [i îmbun\t\]irea calit\]ii solurilor este un r\spuns la dezvoltarea actual\ în practicile agricole durabile.

At=t Calciprill, cât si Sulfoprill pot func]iona pentru a îmbun\t\]i s\n\tatea solului, dar trebuie s\ în]elegem c\ func]ioneaz\ în moduri diferite.

Înainte de a decide care este cel mai bun pentru terenul sau cultura dumneavoastr\, este important s\ [ti]i ce sunt varul (carbonatul de Ca) [i gipsul (sulfatul de Ca), cum func]ioneaz\ [i cum difer\ unul de cel\lalt. De asemenea, este important s\ v\ în]elege]i

solul, astfel încât s\ pute]i alege cea mai bun\ op]iune pentru s\n\tatea lui.

Ce este Calciprill [i ce face pentru sol?

Carbonatul de calciu (CaCO3) este cel mai folosit îngr\[\mânt din lume pentru fertilizarea cu calciu, precum [i pentru ameliorarea solurilor. Calciprill realizeaz\ rapid corec]ia pH-ului în sol, dar mai ales îmbun\t\]e[te major calitatea solului [i parametri fizicochimici ai acestuia. Este un produs realizat din carbonat de calciu de înalt\ puritate, micronizat [i apoi granulat la dimensiunea de 2-4 mm. Acesta poate fi aplicat pe p\[uni sau culturi de câmp în orice moment [i este ideal pentru ajustarea rapid\ a pH-ului solului. Produsul este foarte reactiv, având o solubilitate excelent\, iar granulele nu produc praf [i pot fi aplicate ca atare sau cu alte îngr\[\minte, f\r\ a necesita echipamente speciale.

Micronizarea particulelor de Calciprill la un nivel foarte ridicat (unele de 10-20 microni) îl face un îngr\[\-

mânt cu calciu deosebit de activ pentru culturile agricole, în special pentru cele cu cerin]e deosebite de calciu, precum rapi]a, lucerna, leguminoasele etc.

Care sunt beneficiile Calciprill?

- Realizeaz\ rapid îmbun\t\]irea pH-ului solului, urmat\ de un r\spuns imediat din partea culturii, astfel c\ se poate aplica înainte sau imediat dup\ înfiin]area culturilor, fiind foarte prietenos cu plantele. Are o eficacitate de 10 - 15 ori mai mare decât amendamentul obi[nuit, deoarece produsul este micronizat [i produce o ajustare rapid\ [i corect\ a pH-ului, permi]ând astfel o utilizare mai eficient\ a îngr\[\mintelor aplicate. Este o excelent\ surs\ de calciu [i magneziu, elemente nutritive esen]iale pentru structurarea peretelui celular al plantei [i fotosintez\. :n plus, ajut\ la protejarea plantelor împotriva c\derii, m\rind totodat\ rezisten]a împotriva bolilor.

- Se poate folosi în orice perioad\ a anului pentru tratarea solurilor din zone cu probleme de

Disponibilitatea nutrien]ilor în sol în func]ie de pH

C U LT U R I V E G E TA L E

pH acid, îmbun\t\]ind astfel parametrii fizico-chimici ca> structura, textura [i porozitatea solului. De asemenea, îmbun\t\]e[te capacitatea de schimb cationic a solului, precum [i capacitatea de re]inere a apei în sol.

- Datorit\ granula]iei, Calciprill nu produce praf la aplicare [i poate fi aplicat singur sau asociat cu îngr\[\minte [i semin]e, putând fi utilizat cu orice ma[in\ de aplicat îngr\[\minte.

- Este un produs natural [i nontoxic, a[a c\ este sigur atât pentru animale, cât [i pentru utilizator [i, spre deosebire de alte produse, poate fi manevrat f\r\ precau]ii speciale.

Ce este Sulfoprill [i ce face pentru sol?

Sulfatul de calciu (CaSO4) sau gipsul este un compus natural care furnizeaz\ sulf [i calciu solului. Acesta este unul din componenetele de baz\ din Sulfoprill. Gipsul provine dintr-o roc\ sedimentar\ [i se formeaz\ prin evaporarea apei care con]ine sulfa]i [i calciu, cum ar fi, de exemplu, apa de mare. Când apa se evapor\, mineralele sunt l\sate la suprafa]\, iar în timp sufer\ diverse procese chimice [i formeaz\ gips.

Principala utilizare a gipsului este pentru îmbun\t\]irea solurilor în agricultur\. Fermierii pot folosi gipsul aplicat la sol pentru a îmbun\t\]i s\n\tatea terenurilor agricole, dar trebuie s\ [tie când se utilizeaz\ [i care sunt beneficiile [i precautiile la aplicare.

Ad\ugarea de prea mult gips în sol îl poate deteriora prin eliminarea unor nutrien]i necesari. O abunden]\ de CaSO 4 datorit\ solubilit\]ii ridicate (este de 200 ori mai solubil decât CaCO 3) poate îndep\rta rapid elemente precum fierul, aluminiul [i manganul, elemente care se pot deplasa prin sol [i pot determina contaminarea altor zone, d\unând cre[terii plantelor. :n plus, poate duce la blocaje în asimila]ia fosforului, ducând astfel [i la dezechilibre majore în plante.

Înainte de a aplica Sulfoprill ar trebui s\ efectua]i o analiz\ a solului pentru a determina dac\ solul are cu adev\rat nevoie de el. Unele tipuri de sol, cum ar fi solul din zonele marine de coast\ sau solurile saraturate, au nevoie de gips pentru a reduce nivelul de sare.

Care sunt beneficiile Sulfoprill

- Îmbun\t\]e[te structura solului, poate sc\dea compactarea solului, poate sc\dea aciditatea, poate preveni scurgerea apei, cre[te fluxul de aer [i, mai ales, poate disloca sarea (NaCl). Este o surs\ de calciu [i sulf, elemente esen]iale pentru cre[terea s\n\toas\ a plantelor. Este, de asemenea, un produs natural [i non-toxic, sigur atât pentru animale, cât [i pentru utilizator.

- Con]ine calciu, care ajut\ la îmbun\t\]irea structurii solului. Ajut\ la procesul de floculare, care grupeaz\ particulele de sol în agregate [i îmbun\t\]e[te mi[carea aerului [i a apei prin sol pentru o cre[tere s\n\toas\ a r\d\cinilor.

- Sarea (NaCl) poate împiedica plantele s\ absoarb\ apa de care au nevoie [i poate crea efecte asem\n\toare secetei în culturi, chiar [i atunci când este prezent\ umiditate semnificativ\. Sulfoprill poate ajuta la neutralizarea [i levigarea s\rii din sol. Prin eluviere (sp\lare în adâncime) se folose[te ap\ pentru a drena sarea din zona r\d\cinilor c\tre straturile mai adânci de sol.

- Sulfoprill furnizeaz\ calciu solului. Calciul înlocuie[te sodiul, astfel încât acesta poate fi sp\lat cu ap\ de ploaie sau de irigare. Cel mai bun mod de a folosi Sulfoprill pentru procesul de sp\lare este aplicarea acestuia dup\ aerarea solului. Aerarea faciliteaz\ penetrarea în sol a Sulfoprill [i reactivitatea acestuia cu s\rurile din sol.

Precau]ii la aplicarea de Sulfoprill pe soluri saline

În timp ce Sulfoprill poate elimina eficient sarea din sol, el poate debloca [i solubiliza unele substan]e nutritive

Cel mai important de re]inut

- Dac\ nivelul pH-ului este mai mare de 7, solul este alcalin. Dac\ alcalinitatea este dat\ de sare, atunci Sulfoprill elimin\ sodiul, dar f\r\ a cre[te pH-ul solului.

- Atunci când pH-ul este neutru, între 6,8 - 7,2, atunci Sulfoprill este indicat ca surs\ de sulf [i calciu, iar aplicarea produsului va men]ine pHul solului în zona respectiv\.

- Când pH-ul solului este sub 7, solul este acid. :n acest caz, Calciprill poate ajuta la echilibrarea nivelului pH-ului [i va face solul mai pu]in acid, îmbun\t\]ind totodat\ [i parametrii fizico-chimici.

esen]iale, cum ar fi> manganul, fierul [i chiar aluminiul. Produsul poate elimina ace[ti nutrien]i în timpul procesului de sp\lare a s\rii, ducând la deficien]e care amenin]\ s\n\tatea plantelor.

Datorit\ reactivit\]ii ridicate, Sulfoprill poate ad\uga calciu în sol mult mai repede decât Calciprill, sc\zând astfel nivelurile de magneziu, potasiu [i, în special, fosfor.

Sulfoprill nu poate regla pH-ul solului ca [i Calciprill. În plus, poate chiar d\una plantelor dac\ se aplic\ atunci când pH-ul este sub 5 din cauza acumul\rii de aluminiu [i mangan.

Analizele de sol sunt esen]iale pentru eficien]a economic\

Pentru a decide care dintre cele dou\ produse este cel mai bun, este esen]ial s\ face]i analize de sol [i s\ testa]i nivelurile pH-ului solului. M\surarea nivelului pH-ului v\ va ajuta s\ determina]i dac\ ar trebui s\ aplica]i Sulfoprill sau Calciprill pe sol [i cât de mult ar trebui s\ utiliza]i.

Oferta de produse NATUREVO pentru fermierii care vor s\ aplice tehnologii performante este diversificat\ [i adaptat\ unei agriculturi performante [i durabile.

Pentru stabilirea dozei optime de Calciprill sau Sulfoprill, apela]i la reprezentantul NATUREVO din zona dumneavoastr\!

Americanii au stocuri prea mari de porumb

Reuters transmite c\ fermierii americani regret\ c\ nu au vândut recolta de porumb în vara anului trecut, când pre]urile erau mai mari.

Atunci, în mai [i iunie 2023, seceta a început s\ usuce câmpiile din Cordonul Porumbului, dând na[tere la a[tept\ri privind recolte mai mici [i implicit pre]uri mai mari. Dar pre]urile s-au pr\bu[it dup\ ce ploile au salvat porumbul.

Strategia de a pune porumbul în siloz în a[teptarea unor pre]uri mai mari nu a dat rezultatele sperate. Anali[tii ;ntreba]i de Reuters spun c\ foarte probabil asta va conduce la o decizie a multora s\ cultive mai pu]in porumb.

În luna iunie a anului trecut, cota]iile futures la porumb s-au apropiat

de 6,30 dolari per bushel (27,216 kilograme) pentru ca ulterior s\ scad\ pân\ la 4,10 dolari.

“Îmi doresc s\ fi vândut mai mult”, spune Dan Henebry. Acesta a dezv\luit c\ mai are înc\ în depozit aproximativ 40% din recolta sa de porumb din 2023, inclusiv 30.000 de busheli (aprox. 800 de tone). În plus, fermierul pl\te[te între trei [i patru cen]i pe bushel în fiecare lun\ pentru a depozita al]i 30.000 de busheli de porumb la un siloz local. Într-un an normal nu ar mai avea la acest moment porumb în siloz.

Anali[tii cred\ c\ pre]urile vor fi supuse la noi presiuni pe m\sur\ ce fermierii vor începe s\ vând\.

“La orice cre[tere, indiferent cât de mic\, va fi vândut foarte mult

porumb”, spune Dan Henebry.

Un fermier din Yale, Illinois, spune c\ are în continuare în depozit întreaga recolt\ de porumb din 2023, aproximativ 39.000 de busheli la un siloz [i al]i 25.000 de busheli acas\.

“Tot a[teptam ca pia]a s\ creasc\. În cele din urm\ voi ceda [i voi începe s\ vând\ dac\ nu se întâmpl\ nimic”.

Datele publicate de USDA arat\ c\, la data de 1 decembrie 2023, fermieri americani aveau în silozuri o cantitate record de 7,83 miliarde busheli de porumb, ;n jur de 213 milioane tone, cea mai mare cantitate înregistrat\.

Arin DORNEANU

Agricultorii s-au ;nt=lnit cu traderii

A doua edi]ie a Agri Trade Summit desf\[urat\ recent la Bucure[ti a adus la aceea[i mas\ juc\torii importan]i din lumea afacerilor agricole. {i, pentru c\ tot este an electoral, au onorat invita]ia [i c=teva nume importante din politica agricol\ european\.

Pe noi ne-au interesat mai tare mesajele venite din mediul asociativ. Theodor Ichim, pre[edintele Forumului APPR, a atras aten]ia c\ în v\mi nu exist\ cântare, deci nu se [tie ce flux de cereale curge dinspre Ucraina spre Constan]a.

La summit au fost organizate paneluri de discu]ii între traderi [i fermieri, iar dezbaterile au fost o vreme în contradictoriu, dar to]i au admis c\ exist\ solu]ii pentru afaceri mul]umitoare de ambele p\r]i. Nu de alta, dar

unii f\r\ al]ii nu pot tr\i, c\ci pentru ca traderii s\ vând\, fermierii trebuie s\ produc\.

Am remarcat [i prezen]a unor fermieri francezi [i a unor reprezentan]i de cooperative din Fran]a, ]ar\ unde

se pot ob]ine pre]uri cu zeci de euro în plus pe tona de grâu sau rapi]\, dac\ fermierul demonstreaz\ c\ a avut un randament bun la hectar.

Arpad DOBRE

Agricultura la antipozi

A venit momentul s\ ;ncheiem scurtul jurnal de c\l\torie ;n Noua Zeeland\. Am p\strat, anume pentru aceast\ a doua parte, doi fermieri, fiecare cu o poveste foarte interesant\. Unul a fost desemnat Fermierul Anului la antipozi, iar cel\lalt, de[i are mii de hectare, nu vinde deloc cereale.

Pentru grupul de 22 de c\l\tori entuzia[ti [i curio[i, membri ai Forumului APPR, experien]a vizitei la antipozi r\m=ne una marcant\.

Am v\zut acolo cum arat\ o ]ar\ f\r\ mari probleme de pia]\. Procesatorii lor, c\ fac bere, p=ine ori furaje, absorb foarte bine ;ntreaga produc]ie de cereale [i mai [i import\ pe deasupra. Exporturile ridicate sunt date de lapte [i carne [i mai pu]in de cereale.

{tiam [i noi, de acas\, de exporturile lor de carne de miel ori vac\, dar nu ne a[teptam s\ afl\m c=t de bine stau [i la carnea de c\prioar\, care este cu 30-40% mai scump\ decât cea de vit\ de carne, de bun\ calitate.

Ferma de c\prioare, o super afacere ;n Noua Zeeland\

Mike Wilkins este ceea ce am numi un t=n\r fermier fa]\ de ceilal]i agricultori vizita]i. Are ;n jur de 45 de ani, o statur\ de fost rugbyst [i este unul dintre cei mai boga]i agricultori din Noua Zeeland\. De]ine, cu totul, vreo 7.000 de hectare.

Dintre to]i cei vizita]i, Mike Wilkins a [tiut s\ tu[eze ;n mod aparte grupul de c\l\tori rom=ni. :n fa]a fermei, a arborat pe catarg drapelul Rom=niei al\turi de cel al Noii Zeelande.

Pentru eficien]\, ;ntreaga familie lucreaz\ ;n cadrul afacerii, fiecare cu propria specializare. Asta nu ;nseamn\ c\ fermele Wilkins nu mai angajeaz\ [i vreo sut\ de oameni.

Din 7.000 de hectare, cam 2.400 sunt cultivate cu cereale, alte 600 sunt pentru plante furajere etc. O afacere aparte o reprezint\ cele 600 de hectare dedicate exclusiv p\[unatului cervidelor, pe care le cre[te pentru carne [i coarne.

De[i ;n sudul Noii Zeelande, unde are terenurile, plou\ suficient, Mike Wilkins spune c\ irig\ ;n jur de 2.500

ha [i vrea s\ extind\ suprafa]a cu ;nc\ 750 ha. Pentru c\, spune el, iriga]iile sunt cel mai bun instrument de management al riscurilor.

La cultura mare, irig\ ;n jur de 100 de litri prim\vara, dac\ plou\ mai pu]in dec=t are nevoie. Spune c\, dac\ are 300 de litri, face lini[tit 10 tone de gr=u la hectar.

Nu vinde cerealele, prefer\ s\ le transforme ;n furaj, cu care sunt hr\nite animalele. Cre[te oi, c\prioare, vaci de lapte, vi]ei la ;ngr\[at. Ne poveste[te amuzat c\ vinde ;n jur de 12 tone de gr=u pe lun\, ambalat ;n pungi de c=te 2 kilograme. :l cump\r\ mai ales emigran]ii, pentru feluri de m=ncare de ei [tiute, [i cei care hr\nesc porumbeii.

Fabrica de furaje nu este doar pentru ferma lui. Mai are [i în jur de 100 de fermieri clien]i care cump\r\ de la el. Poveste[te c\ nu face credit furnizor, iar toate pl\]ile se fac pân\ pe 20 a lunii urm\toare.

Când cump\r\, o face de la distribuitori [i tot pân\ pe 20 a lunii urm\toare trebuie s\ pl\teasc\.

Andrei OSTROVEANU

Spune c\ nu are probleme de aprovizionare dar [tie c\ exist\ fermieri care primesc de la distribuitori plata la 3 luni, nu mai mult.

Degajat, Mike Wilkins recunoa[te c\ momentul lui de boom a fost ;n anii 2017-2020, c=nd unele ferme au dat faliment, iar el le-a putut cump\ra. Este convins c\ ;n urm\torii ani va mai cump\ra ferme [i c\, ;n general, ;n Noua Zeeland\ tendin]a este de cre[tere a suprafe]ei.

Dar, cea mai bun\ afacere a familiei Wilkins este cre[terea cervidelor. C\prioare, cerbi.

Vinde carne, trofee, are un parc de v=n\toare pentru cei cu bani [i f\r\ chef de scotocit p\durile, duce acolo trofeul pl\tit [i vân\torul doar îl îm-

pu[c\. Pachetele de v=n\toare cost\ ;ntre 20.000 [i 300.000 de dolari neozeelandezi. Adic\ ;ntre 55.000 [i 800.000 de lei. Animalele le vinde unui abator de]inut ;mpreun\ cu al]i fermieri, cresc\tori [i ei de cervide. :n fiecare an taie coarnele cerbilor [i le vinde. Pe al]ii ;i ]ine special pentru trofee mari. Le vinde cu 50 de dolari / kg.

Coarnele se v=nd ;n Coreea de Sud [i ;n China, pentru diferite remedii.Fiind un ]esut care cre[te repede, ;l folosesc pentru s\n\tate [i ;mbun\t\]irea circula]iei.

Cre[te [i vaci Angus pentru carne, iar cu taurii face ameliorarea vacilor de lapte. Pentru c\, ne explic\ repede, Angusul ajut\ la na[teri mai u[oare. Spune cu m=ndrie c\ este printre

cei mai buni din ]ar\ la amelioarea de tauri Angus [i este felicitat pentru carnea lui marmorat\.

A ;ncercat [i o afacere cu vânzare direct\ de carne, dar a preferat s\ o închid\. Retailul nu este pentru el.

Cre[te [i 7.000 de oi [i mai cump\r\ ;nc\ pe at=t de la alte ferme din zon\, pentru a le îngr\[a. Este nemul]umit c\ pre]ul mielului s-a dus ;n jos, iar profitul i-a mai sc\zut.

Este con[tiet de impactul agriculturii [i încearc\ s\ aib\ grij\ de sol [i ap\. Nu ne zice, dar clar îl stânjenesc m\surile cam ridicale ale europenilor. Spune ;ns\ c\ to]i neozeelandezii vor s\ aib\ dreptul s\ înoate într-un lac curat, iar când se g\sesc bacterii sau nitra]i, lumea d\ vina pe fermieri.

Fermierul anului ;n Noua Zeeland\

Gary Frazer are cam 200 de hectare de teren. Anul trecut a fost ales Fermierul Anului ;n Noua Zeeland\ [i se pare c\ la ei chestiile astea sunt luate destul de ;n serios.

Nu explic\ foarte clar cum a primit titlul, c=t de important\ este distinc]ia, dar ne poveste[te cu ironie c\ nici nu i-a adus vreun avantaj semnificativ.

Dar, este mândru de titlu [i î[i aminte[te c\ a avut un speech în care a vorbit despre faptul c\ nu conteaz\ cea maj mare recolt\, ci cea mai profitabil\.

Odat\ a ob]inut 17 tone de gr=u la hectar, dar nu este o produc]ie uzual\. De obicei face cam 13-14 tone. Cultiv\ un gr=u special pentru bere, la care prime[te 540 de dolari pe ton\, ;n jur de 1.500 de lei.

Din 200 de hectare, irig\ pu]in peste 100 [i ;n general pare foarte atent la cheltuieli.

C=nd a ob]inut 17 tone de grâu a consumat 250 kg de azot. Pentru produc]iile uzuale d\ c=te 120 kg.

Ca s\ alunge p\s\rile, care ;n]elegem c\ sunt chiar o problem\, folo se[te un sistem de laserele montate pe ni[te st=lpi ;nal]i.

Nu are angaja]i [i recunoa[te c\ este cumva mai ieftin s\ cheme un prestator decât s\ fac\ toate lucr\rile. Doar la recolt\ vine un fermier vecin s\ îl ajute. Probabil este o chestiune de reciprocitate. Ca s\ semene no-till închiriaz\ echipamentul cu 70 euro pe ha. Din martie pân\ în octombrie are animale pe teren, care pasc iarba. Dup\ ce le vinde, pe sola respectiv\ cultiv\ cereale. A[a se explic\ asolamentul bogat în plante furajere.

Ne poveste[te c\ arenda difer\ în func]ie de cultura pe care o pui pe teren. La cartofi [i ceap\ se pl\tesc [i 4.000 de dolari pe ha. Cam 10.000 de lei. La grâu este numai 4.000 de lei.

:n c=mp era aproape vremea recoltatului, grâul înfr\]ise bine, cu spice mari [i pline pân\ la vârf.

CRE{TEREA ANIMALELOR

Peter Tamás Nagy a ajuns la 1.000 de vaci Angus

Fermierul din M\gherani, Mure[, ajuns [i director ;n cadrul ANZ, are o ferm\ de 1.000 de vaci din rasa Aberdeen Angus, negre [i ro[ii.

“Eu am perseverat [i am integrat lan]ul de produc]ie, spune Tamás Nagy. Propunerile ministrului Florin-Ionu] Barbu pentru sprijinirea cre[terii vacilor au fost rezonabile.

“Dac\ venea ministrul cu matematica la tabl\ [i lua ca exemplu o ferm\ de 500 de vaci, nu mai aveam ce s\ mai zicem> 100 de euro pe hectarul de p\[une, 100 de euro pentru r\zboiul cu Ucraina, SCZ, ANT 90 de euro, 260 de euro pe hectarul de porumb siloz...

Dac\ le cumulezi [i împar]i la produc]ia de lapte ob]inut\, nu mai are rost s\ discu]i. Laptele ar fi pl\tit la 5 lei litrul. Sau putea s\ dea ca exemplu o gospod\rie ]\r\neasc\ de 20 de hectare, cu 20 de vaci, unde ai agromediu [i tot, f\cea calculul, nu mai aveam ce zice”.

Sigur, fermierul nostru a dezvoltat proiecte [i are acces la bani scumpi, spune Nagy. Vine cu cofinan]are la proiect pentru c\ a accesat bani foarte scumpi. Iar acum, în consecin]\, fermierul produce scump. A accesat scump, produce scump, iar marfa lui nu este competitiv\ pe o pia]\ european\ ieftin\.

Tamás Nagy crede c\ productivitatea fermierilor occidentali este superioar\, c\ efectele economiei [i come]ului pe ansamblu au un impact

benefic acolo [i asupra agriculturii.

“Ajutoarele pentru agricultura ]\rilor occidentale vin din partea unor economii puterice, dintr-un comer] profitabil. Eu degeaba produc carcas\ la 4,5 euro, nu am unde s-o vând pentru c\ nimeni nu mi-o cump\r\ a[a scump\. Pot s\ am marj\ de profit de 20%, dar stau cu marfa pe stoc.”

O vac\ de carne poate s\ fie profitabil\ la 12 ani, dar nu va mai primi subven]ie, ceea ce este o gre[eal\, crede fermierul din M\gherani. E foarte greu pentru fermierii români s\ se impun\ pe pia]a c\rnii de vit\ fiindc\ nu au volume suficiente [i constante de carne.

“Eu a[ fi de acord s\ ne dea subven]ia de 1.800 de euro pentru juninci, dar s\ cofinan]eze [i fermierul ca s\ pre]uiasc\ animalul [i s\ nu-l vând\. Trebuie s\ creasc\ juninca s\ poat\ produce. Lucrurile trebuie gândite atent.”

Fermierul vinde carcasa de Angus cu 22-23 de lei pe kilogram sau 12-13 lei pe kilogramul în viu, iar tineretul cu 14-15 lei kilogramul.

Viorel PATRICHI

La s\rb\toarea Aberdeen-Angus din aceast\ prim\var\, asocia]ia va inaugura laboratorul pentru colectarea [i conservarea materialului seminal, ob]inut de la taurii testa]i genomic.

Sisteme inteligente pentru paza animalelor

Localizarea [i monitorizarea permanent\ a st\rii de s\n\tate a animalelor a devenit foarte facil\ gra]ie dispozitivelor inteligente. Senzori speciali detecteaz\ [i transmit pe telefonul mobil al fermierului sau al medicului veterinar câ]i pa[i face fiecare vac\, cât timp m\nânc\ la iesle, cât timp rumeg\ sau doarme. Transponderele fixate la gât sau pe picior pot detecta intrarea în c\lduri a vacilor dup\ felul în care p\[e[te fiecare [i medicul veterinar intervine pentru îns\mân]are.

iȘîn România, nu doar în Israel, Olanda, Italia, SUA sau Belgia, unele ferme de vaci sunt acum monitorizate prin satelit. Fermierii î[i pot localiza vitele cu telefonul mobil, prin GPS.

A[a e cazul lui Vasile Pogan ale c\rui vaci pasc libere prin mun]ii Sebe[ului, dar a c\ror pozi]ie e cunoscut\ de fermier în permanen]\. Mama lui Vasile verific\ pozi]ia vacilor de la distan]\ de câteva ori pe zi.

Vasile a terminat facultatea de Electronic\ [i Telecomunica]ii. El a cump\rat dispozitivul, dup\ ce a încercat s\ angajeze un îngrijitor, f\r\ succes.

“Oameni nu mai sunt, nu se g\sesc. Nu numai în domeniul nostru, niciunde”, spune Ana Pogan.

Unele dispozitive au [i senzori care m\soar\ temperatura animalului [i pot ar\ta dac\ este în pericol. În acest caz, fermierul e avertizat.

Claudiu Iordache, manager de com panie furnizoare de asemenea solu]ii, este convins de eficien]a metodei.

“Fermierul va primi notific\ri pe telefonul mobil oriunde s-ar afla, ori de câte ori un animal devine agitat. Fie e atacat de un pr\d\tor, fie este o tentativ\ de furt, lucru care schimb\ comportamentul animalului”.

Al]i cresc\tori de animale î[i ]in vitele pe p\[uni împrejmuite cu gard electric. Folosesc sisteme inteligente care îi informeaz\ dac\ tensiunea instala]iei a sc\zut, semn c\ acolo se întâmpl\ ceva.

“Chiar în prima zi dup\ ce l-am montat a fost un incident. Un animal s\lbatic mi-a rupt firul. Mi-a ap\rut, am v\zut [i am mers [i am remediat problema”, spune fermierul Mihai Teodosie.

Un asemenea dispozitiv de avertizare cost\ 200 de euro.

“Acest senzor trimite ni[te semnale direct pe telefon [i anun]\ fermierul

c\ gardul are o problem\. Îl are mama montat pe telefon [i au intrat mistre]ii, l-au rupt [i au trimis notific\ri”, spune George N\stase.

Elevii Matei, Aurelian, Gabriela [i Andrei din Cluj încearc\ s\ devin\ [i ei pionieri ai inventicii pentru zootehnie.

“Aplica]ia noastr\ se nume[te Remote Sheperds. Ea folose[te la ]inerea animalelor într-un anumit perimetru setat de proprietar” spune Matei Coldea. Fiecare vac\ prime[te o zgard\ cu o cutie la gât. Dispozitivul conceput de elevi este conectat la o re]ea wi-fi independent\.

Cu aproape dou\ milioane de bovine, România are nevoie de mii de îngrijitori [i mul]i au plecat s\ lucreze în str\in\tate. Pu]ini se mai înham\ la aceast\ munc\, a[a c\ fermierii sunt nevoi]i s\ aduc\ lucr\tori din Asia, ori s\ apeleze la tehnologie.

Viorel PATRICHI

Vasile Pachi]anu -un veteran al Programului Vaca de carne

Medicul veterinar Vasile Pachi]anu a fost un profesionist des\vâr[it în zootehnie.

“M\ caut\ fermieri din toat\ ]ara, din Maramure[, din Valea Jiului, unde s-au format cooperative de cresc\tori. M\ duc voluntar s\ le acord asisten]\ [i îmi place. Am ini]iat [i ni[te programe pentru transfer de embrioni cu fiul meu, Vali Pachi]anu, în ferma lui Cazacu de la M\rgineni, din jude]ul Bac\u, pentru rasa Angus.

Vali lucreaz\ cu compania World Wide Sires din Statele Unite. Face acela[i lucru la ferma Cristim a lui Radu Timi[, unde se efectueaz\ teste genomice de 15 ani pentru propriul nucleu adus din SUA. În martie, se deruleaz\ un transfer de embrioni la nivel mare în compania Cristim.”

Costul unui embrion din SUA variaz\ de la 700 la 1.100 de dolari, calitatea deosebit\ se pl\te[te cu 1.2001.500 de dolari, ajunge chiar [i la 1.800-2.000 de dolari.

“Genetica la taurine [i la porci se aseam\n\ cu industria automobilelor. Dup\ câ]iva ani, se schimb\ seria.

Cercet\rile genetice determin\ anumite calit\]i morfo-productive deosebit de valoroase ale animalelor, care impun schimbarea direc]iei de selec]ie> sporul mediu zilnic, f\t\rile u[oare, marmorarea c\rnii, cantitatea de lapte, aspecte fenotipice etc.

La vacile de lapte se caut\ acum taurii care asigur\ longevitatea productiv\ a vacilor”.

A v\zut pentru prima dat\ dou\ exemplare de vaci Angus la ferma didactic\ a Facult\]ii de Medicin\ Veterinar\ din Ia[i prin 1967. România ar fi importat câteva exemplare înc\ de prin 1957. În 1978, Vasile Pachi]anu a fost în SUA cu o firm\ de medica-

mente. Atunci a avut primul contact cu rasa Angus din Kansas. Românii nu au manifestat interes pentru aceast\ ras\.

Abia în 1999, a mers din nou în SUA [i s-a întâlnit cu profesorul William Robertson de la Christian Veterinary Mission din Iowa. “El s-a oferit s\ vin\ la noi [i s\ ne ajute. Eu am oferit vi]ele preg\tite pentru transferul de embrioni, dar am avut probeme mari de tot cu institu]iile statului.

ANARZ, oficiile jude]ene de reproduc]ie [i ANSVSA nu admiteau nici în ruptul capului aceast\ ras\. Nu-mi d\deau acordul pentru import. America nu avea nevoie de [tampilele noastre, practic, a f\cut o dona]ie statului român [i ai no[tri nu acceptau.

Atunci am primit foarte mult material seminal gratuit [i embrioni din SUA, iar ai no[tri nu voiau. Profesorul Gheorghe Popescu de la Facultatea de Zootehnie de la Bucure[ti a fost un promotor al rasei Angus în România, el era [i membru în Asocia]ia Veterinar\ Cre[tin\ din America. :l cuno[tea foarte bine pe profesorul Robertson, care ne-a ajutat s\ facem Centrul de tauri de la Z\ne[ti, jude]ul Neam], pe care Mihai T\râ]\, fiul lui Culi]\, l-a desfiin]at. Am pierdut acolo cea mai de suflet activitate a mea, nucleul va-

cilor din rasa Sur\ de Step\. Am început s\ le adun în 1981, pe vremea când eram director la IAS Dumbrava [i când, tot dintr-o întâmplare, am redescoperit rasa Sur\ de Step\, la fel ca rasa Angus. Am g\sit la Semtest Balote[ti doze de la taurii Oboi [i Flaut, ultimii care se mai p\streaz\.

Aceea a fost linia patern\, pe care am introdus-o. Rasa disp\ruse din ]ara noastr\. Era cel mai valoros nucleu de vaci Sur\ de Step\ din ]ar\. Au venit profesori de la USAMV Budapesta, au luat probe de p\r, de piele, de sânge pentru determin\ri genetice. A[a au stabilit c\ este o alt\ linie genetic\, f\r\ leg\tur\ cu Sura din Ungaria.”

Ast\zi, dac\ ar vrea cineva s\ reconstituie Sura de Step\, doctorul Pachi]anu se ofer\ s\-l ajute. Este nevoie de dou\ Sure valoroase din punct de vedere genotipic, care s\ aib\ 5070% sânge de Sur\. Asemenea exemplare s-ar mai g\si prin jude]ul Buz\u.

“În doi ani de munc\, nucleul ar fi la loc. {i mâine m-a[ ocupa.” Un astfel de program a fost lansat de Institutul de cercet\ri de la S\ftica, dar a fost abandonat din lips\ de bani [i de interes.

MA{INI & UTILAJE

Înc\rc\toarele telescopice, eficiente [i pe câmp

Înc\rc\toarele cu bra] telescopic sunt foarte utile la manipularea balo

841 145 de la IPSO Agriculpoate fi alegerea adecvat\, principal datorit\ avantajelor

dotat cu motor Yanmar [i economic, are o în\l]ime

de ridicare 8 m [i o capacitate maxim\ de ridicare 4.100 kg. Dispune de sistem hidraulic regenerativ pentru reducerea consumului de carburant [i de frâne cu discuri imersate în baie de ulei.

Vine echipat standard cu furci [i cup\ de 3.000 litri [i are sistem hidraulic de cuplare rapid\ a ata[amentelor. În plus, vine cu o garan]ie inclus\ de 3 ani sau 3.000 de ore [i poate fi localizat [i monitorizat cu ajutorul aplica]iilor mobile EasyManager/ MyManitou.

Tractoare cu înc\rc\tor frontal g=ndite anume pentru ferme mixte

Tractoarele de puteri mici, dotate [i cu înc\rc\toare frontale sunt unele dintre cele mai utilizate în ferme de cultur\ mare care au [i componenta de zootehnie. Sunt u[or de manevrat [i pot efectua o serie de opera]iuni cu priza de putere> tocarea paielor pentru a[ternutul vitelor, preg\tirea amestecurilor de furaje, ac]ionarea cositorilor pentru culturile furajere sau între]inerea spa]iilor verzi etc.

Toate aceste opera]iuni [i multe altele pot fi efectuate cu tractorul New Holland T5.120. Motorul acestuia dez-

volt\ nominal 117 CP [i are transmisie Electro Command Semi-Powershift.

Op]ional, are suspensie Terraglide pe puntea fa]\, ce ofer\ protec]ie tractorului, echipamentelor ata[ate [i operatorului fa]\ de [ocurile ce pot ap\rea în timpul transportului, al oper\rii cu înc\r c\ -

câmp. Viteza maxim\ de 40 km/h e atins\ la doar 1.970 rot./min, ce permite reducerea consumului.

Gama T5 Electro Command a fost proiectat\ cu înc\rc\tor frontal, cu o în\l]ime maxim\ de ridicare de 4,07 metri [i o capacitate maxim\ de pân\ la 2.304 kg. Sistemul de ridicare pe

R\zvan Avram vinde toate utilajele de prelucrare a solului

Schimb\rile climatice sunt reale, iar unii fermieri sunt pur [i simplu obliga]i s\ schimbe tehnologii [i s\ treac\ la no-till, pentru a conserva apa în sol. Aceasta este [i situa]ia lui R\zvan Avram, fermier care, v\zând c\ în interval de câ]iva ani pânza freatic\ a ajuns de la un metru adâncime la mai mult de 14 metri, a luat decizii drastice> vinde toate echipamentele de prelucrare a solului, trece la tehnologia no-till [i nu mai cultiv\ porumb cel pu]in cinci ani de acum încolo.

3.600 ha [i ne-a dezv\luit c\, oricum, se gândea înc\ de prin 2015 s\ treac\ la no-till, dar, cum spune el, a ales calea cea mai grea, aceea a trecerii treptate, cu utilaje pentru minimum till, apoi strip till.

Colectase informa]ii de la fermieri americani, care recomandau minimum till, strip till o perioad\ [i abia apoi no-till. În final, s-a convins c\ dac\ mai vede aceste utilaje în curte va renun]a greu, a[a c\ le-a scos la vânzare, dar aceasta e doar o etap\.

“Primul pas pentru no-till sunt nu sem\n\torile directe, ci hederele cu rotoare tip pieptene, cu care efectiv culeg boabele de pe spice [i las\ în picioare paiele, care, astfel, umbresc solul [i reduc evapora]ia.”

Combinele Claas pe care le are se adapteaz\ perfect la aceste hedere [i, pentru c\ nu recolteaz\ [i nu toac\ paiele, se reduce consumul de carburant, iar viteza de recoltare poate cre[te. A comandat deja câteva hedere speciale de la o firm\ britanic\, iar acum urmeaz\ s\ ia [i sem\n\torile directe, tocmai din Argentina.

“Sunt sem\n\tori pneumatice eficiente, pe 12 m l\]ime, cu bunc\r de 13.000 l, seam\n\ [i fertilizeaz\ simultan. Argentinienii au montat pe ele sisteme digitale, de la Precision Planting SUA. Este exact ce avem nevoie.”

L-am întâlnit prima dat\ la conferin]a TOPS II, organizat\ în ianuarie de revista Profitul Agricol. Atunci s-a ar\tat destul de interesat de no-till, dar ulterior ne-a m\rturisit c\ decizia final\ a luat-o dup\ ce a ascultat discu]iile pe tema tehnologiilor optime de prelucrare a solului.

“Am avut lungi discu]ii cu Nicolae {erban (proprietarul Grup {erbann.a.), dup\ conferin]a TOPS II. Am pus în balan]\ o serie de argumente pro [i contra renun]\rii la utilajele de prelucrare a solului, iar în final am decis s\ le vând pe toate> pluguri, discuri, scarificatoare, sem\n\tori în benzi, hedere [i am postat anun]uri pe platforme europene de utilaje agricole.”

R\zvan Avram, administrator al fermei Green Agro din Vrancea, lucreaz\

R\zvan Avram este con[tient c\ investi]iile s-ar putea ridica la câteva milioane de euro în final, dar spune c\ la fiecare utilaj vechi vândut va pl\ti leasingul în avans, iar pentru noile echipamente va face leasing pe durat\ mai mare, ca s\ aib\ aceea[i valoare a ratelor ca [i în prezent.

“Am un tractor Claas cu mono[enil\, model Challenger, de peste 300 CP, nu m-am îndurat s\-l vând, pentru c\ este extrem de fiabil. Nu voi mai avea ce face cu el, c\ nu mai am nevoie de putere mare, dup\ ce trec la no-till, am câteva tractoare de 100-200 CP cu care pot s\-mi fac lini[tit treaba.”

Nu va mai cultiva porumb pân\ când nu se va familiariza cu tehnologia no-till. A avut anul trecut 200 ha de porumb irigat prin picurare, a avut costuri de peste 8.000 lei/ha, recolta nu a acoperit investi]ia, din cauza pre]urilor mici. “Voi pune sorg în loc, c\ are pia]\ bun\ [i am [i moar\, voi testa [i plante tehnice, in, n\ut, voi conserva cât mai mult apa în sol cu no-till, apoi, dup\ cinci-[ase ani, poate voi sem\na iar porumb.”

Arpad DOBRE

Sem\n\tori inteligente pentru culturi pr\[itoare

Seria Kubota PP 1000 include sem\n\tori de precizie cu l\]imi de lucru de la 3 pân\ la 6 metri, cu diferite distan]e între rânduri pornind de la 30 cm, ideale pentru sem\natul culturilor de porumb, fasole, floarea-soarelui, sfecl\, rapi]\, pepene galben, dovleac, sparanghel etc. Kubota PP 1000 poate fi comandat\ cu sec]ii clasice de sem\ nat HD, ac]ionate mecanic sau electric, sau sec]ii HD SX, cu sem\nat pneumatic prin împu[care.

Aceste sem\n\tori au dot\ri op]ionale [i pentru agricultura de precizie>

GeoControl - Controlul sec]iilor pen tru eliminarea suprapunerilor [i controlul variabil al dozei [i densit\]ii

de sem\nat, GeoSeed - Controlul pozi]iei semin]ei pe rând [i fa]\ de celelalte rânduri la care se adaug\ posibilitatea pr\[itului în dou\ sensuri (paralel cu rândul/perpendicular pe rând).

Kubota PP 1000 au modele cu [asiu>

- rigid (4-8 rânduri),

- variabil/telescopic (6, 7 [i 8 rânduri),

- repliabil (8, 12 [i 16 rânduri),

- repliabil pentru modelele tractate (8 rânduri).

Arpad DOBRE

S-a lansat primul sprayer electric autonom

John Deere [i GUSS Automation au lansat primul [i singurul sprayer electric autonom din lume, Electric GUSS, la Expozi]ia Mondial\ Ag 2024 din Tulare, California.

Bazându-se pe modelul autonom GUSS prezentat în 2023, noul sprayer poate opera pe l\]imi de lucru de la 2,5 la 5,8 m [i este dotat cu un sistem de detectare a buruienilor, prin care "vede" clorofila acestora [i aplic\ erbicid numai pe acestea, nu [i pe sol.

Aceast\ tehnologie de detectare reduce semnificativ cantitatea total\ de substan]\ utilizat\ [i permite economii de pân\ la 90%, în func]ie de densitatea buruienilor. De asemenea, duce la sc\derea costurilor de operare, la reducerea derivei jetului

pulverizat, la cre[terea sustenabilit\]ii [i la îmbun\t\]irea siguran]ei operatorilor. Pulverizarea se întrerupe automat în momentul în care sistemul autonom detecteaz\ persoane în imediata apropiere.

Electric GUSS are baterii Kriesel care permit o autonomie de func]ionare de pân\ la 12 ore. Folosind o combina]ie de GPS, teledetec]ie cu

radar pe baz\ de fascicul luminos (LiDAR) [i tehnologii pentru o acoperire precis\, un singur angajat poate opera [i monitoriza pân\ la opt ma[ini GUSS. El poate face asta stând comod într-o ma[in\, folosind un laptop, ceea ce elimin\ riscul expunerii la substan]ele pulverizate.

Arpad DOBRE

PAGINA DE HOBBY

M\r]i[oare v=n\tore[ti

E destul de greu de în]eles cum diminutivul m\r]i[or – simbol delicat al reînvierii naturii, al fr\gezimii [i al fragilit\]ii, înmugurit, de bun augur, odinioar\, în crengile livezii, apoi în dreptul inimii celor aproape de sufletul nostru - a[adar, e greu de în]eles cum acest cuvânt prim\v\ratic coboar\ din încruntarea belicosului Marte, sub a c\rui obl\duire s-au s\vâr[it atâtea v\rs\ri de sânge.

Pentru noi, m\r]i[orul vân\toresc, cu [nurul împletit din albul iernatic [i ro[ul v\ratic, tocmite a[a din b\trâni, r\mâne pe mai departe un popas pentru aduceri aminte [i, totodat\, un strop de n\dejde. Pe poteca firului nins, coboar\ n\valnicele ciurde de mistre]i, furi[ele vulpi, iepurii zvârli]i ca din pu[c\ spre nev\zute limanuri ale tihnei [i, tot din caierul de om\t, se ]es zborurile nea[teptate ale fazanilor [i potârnichilor, stârnite de [arja câinelui de aret. Firul stacojiu duce, f\r\ îndoial\, la rodul nun]ii feluritelor s\lb\ticiuni, la pr\sila ie[it\ cu bine din încerc\rile cu vr\jma[ii, cu vremea potrivnic\, la miri[tile cu prepeli]e [i la pândele din cump\na apelor, la ra]e, în prag de toamn\.

De [nurul m\r]i[orului se anina odinioar\ un b\nu] de argint. Vân\tore[te, moneda simbolic\ ar trebui s\ poarte, acum, ca efigie o siluet\ de sitar. În limbajul breslei, romanii numeau duminicile lunii martie dup\ ritmurile întoarcerii sitarilor c\tre obâr[ia lor dinspre miaz\noapte> Oculi (sosesc acum), Lataria (au sosit), Judica (sunt aici) [i Tralarium palmarium (au plecat). Urm\toarea duminic\, prima din luna aprilie, purta numele de Reminescere (s\-]i aduci aminte). {i mul]i dintre noi î[i aduc, într-adev\r, aminte – a[teptând ca timpul s\ le s\deasc\ în suflet sâmburele altor amintiri – de întâlnirile cu sitari prim\v\ratici, în zbor neauzit pe deasupra rovinelor [i smidelor îmbibate

de mustul z\pezii.

Cu Dragobete-cap de prim\var\ începea odinioar\ Anul Agrar. Pretutindeni, nu numai pe câmpuri, energiile germinative ale p\mântului pornesc atunci s\ pulseze în r\d\cini. Nimic nu mai poate opri sevele din drumul lor de clorofil\. Nici chiar ninsorile

combinând modalit\]i de ob]inere operativ\ a autoriza]iilor, cu sincronizarea mijloacelor de locomo]ie [i cu stabilirea locurilor de cazare> o desf\[urare de for]e impresionant\ [i o risip\ de imagina]ie pe care muritorii de rând le-ar cataloga drept excentrice, ca s\ folosim un eufemism. Dar ce în]eleg neofi]ii din miza ancestral\ a vân\torii, atâta vreme cât cariotipul speciei Homo sapiens, abia de curând descifrat, vom

efemere, cum a fost aceea care ne-a surprins, cu ani în urm\, echipa]i sumar, am\gi]i de soarele aproape estival. De[i, dup\ calendar [i dup\ informa]iile sigure primite din teren, era Judica, se pare c\ z\pada intempestiv\ a modificat întrucâtva ceasul l\untric al misterioaselor zbur\toare> Tralarium palmarium… Un singur sitar avea s\ pl\teasc\ 20-ului meu înc\p\]ânarea de a nu-[i fi urmat semenii în retragere c\tre miaz\zi. O s\pt\mân\ mai târziu, pasajul „marmora]ilor“ trecuse, în zbor întins, f\r\ o alt\ escal\ în p\durile prahovene unde, cu speran]e ren\scute, îi c\utam cu sârg.

Sunt sit\rari înver[una]i care urm\resc traseul misterio[ilor Scolopax rusticola, cu harta pe genunchi [i cu telefonul la ureche, asemenea strategilor militari în campanie. Primesc informa]ii de la cerceta[i locali, calculeaz\ coordonate de zbor [i de popas în func]ie de prognoza meteo [i de amploarea pasajului [i elaboreaz\ apoi planuri savante „din cu]ite [i pahar\“,

vedea c\ nu exclude no]iunea de competi]ie, inter [i intraspecific\ – fie ea [i spiritualizat\ prin educa]ie [i cultur\ - , nici pe aceea de pasiune [i, de bun\ seam\, nici sentimentul naturii, atât de disorsionat, ast\zi, în ochii celor ce î[i imagineaz\ lumea ca pe un muzeu lipsit de instincte, de vlag\ [i de creativitate?!...

P\s\rile vin [i se duc, an de an, înaripându-ne dorul m\rturisit al Icarului. Sitarii, cu zborul lor de fluturi mari, nu ne vor ocoli nici ei visurile [i iluziile cele dintotdeauna, îng\duindu-ne, din când în când, s\ anin\m la [nurul p\l\riei verzi m\r]i[orul câte unei perechi de peni]e cafenii. În taini]ele naturii, se pl\m\desc iluziile, fanteziile [i surprizele noastre de mâine, ca vân\tori sau doar ca simpli c\l\tori prin lumea s\lbatic\, atât de frumos ren\scut\ la vreme de prim\var\! Abia acum începe, dup\ tipicul universului viu, un nou an.

Gabriel CHEROIU

Cronica evenimentelor anun]ate

28 - 30 martie

Politehnica Bucure[ti organizeaz\ BIOFEST - un festival dedicat celor mai noi tehnologii, practici, produse [i tendin]e din industria alimentar\, agricol\, protec]iei mediului [i sustenabilit\]ii.

18 - 21 aprilie

La Jucu, în Cluj, are loc Agraria Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai lon gevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.

9 - 12 mai

Cea de-a 21-a edi]ie a târgului horticol ”Zilele Horticulturii Bucure[tene - ZHB 2024” se va desf\[ura în premier\ în Gr\dinile Senatului.

12 - 16 mai

La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se va ]ine Congresul European de Horticultur\.

16 - 17 mai

La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise Saaten-Union.

23 - 26 mai

DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

12 - 15 noiembrie

:n Germania, la Hanovra, are loc EuroTier , cel mai important târg de zootehnie. Tema din acest an va fi „Inov\m cre[terea animalelor”.

{i toat\ pricina fusese

mirosul de halloumi

“Halloumi este o brânz\ din Cipru cu un miros [i gust caracteristic. Este produs\ din lapte de oaie sau capr\, sau un amestec din cele dou\, cu sau f\r\ lapte de vac\. Produsul are proprietatea c\ nu se tope[te la temperaturi ridicate”, precizeaz\ CJUE.

Un grup de produc\tori de brânzeturi din Cipru a cerut Cur]ii Europene de Justi]ie s\ anuleze decizia de implementare cu privire la înregistrarea numelui “Halloumi” drept Denumire de Origine Protejat\ (DOP), pe motiv c\ decizia stipuleaz\ c\ laptele utilizat trebuie s\ fie în principal de oaie sau capr\, iar laptele de vac\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 50% din amestec.

Reclaman]ii au avut obiec]ii [i la descrierea oficial\ a modului în care miroase brânza aceasta.

În legisla]ia UE, brânza halloumi “are un miros puternic de lapte/zer, are o arom\ [i gust de ment\, un miros

CAREUL

AGRICOL

de Dinu-Ioan Nicula

Solu¡ia careului din Nr. 7/2024

ORIZONTAL: APROD - SAPA< LR - RECITAL< OARE - APARA< - CROTAL< AIURIT - CT< FLANEA - ALA< LI - ISTORII< E - CUTITASE< ARENE - ETER< CAPITULARI.

de grajd [i un gust s\rat”. Reclaman]ii au fost de p\rere c\ mirosul ar trebui s\ fie descris drept "pl\cut [i caracteristic”, în linie cu standardul cipriot din 1985.

Îns\ CJUE a decis c\ de[i descrierea UE “este mai specific\ [i mai detaliat\ decât cea prev\zut\ în standardul din 1985, nu deviaz\ de la aceasta”.

Aceasta este doar ultima ac]iune dintr-un lung [ir de b\t\lii juridice în tribunalele europene cu privire la brânza halloumi.

De exemplu, Tribunalul General a respins o ac]iune a unor produc\tori de halloumi care au încercat s\ anuleze m\rcile înregistrate “BBQloumi” [i “Grilloumi”, care erau utilizate de companii din Bulgaria, respectiv Suedia. Potrivit legisla]iei UE, produsul poate fi denumit halloumi numai dac\ vine din Cipru.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) M\cinatul unor cereale – Darul vorbirii! 2) Ghemuit între ]epi – Na]ionala pe teren< 3) Hârtie special\ pentru bani – E negru în esen]\< 4) Ofer\ locul unor b\trâni – Deosebit de umed< 5) Ofert\ la Sinaia! – Scuzele primite< 6) Activit\]i pentru selec]ioner – Nu-[i încape în piele< 7) Ar\tatul cu degetul< 8) Nu-i prea bine crescut – Ro[ii la fiert< 9) Vine pe la gene< 10) E ceva de speriat.

VERTICAL: 1) Tras cu ghearele prin b\t\tur\ – Mâncare de pas\re< 2) Terenuri agricole inundate< 3) Duce la excludere– Are o evolu]ie slab\ în deplasare< 4) Trec pe margini! – Cântate lâng\ pian< 5) Aflat\ la ie[irea din Strehaia! – Val de ro[ea]\< 6) Centru de dansuri orientale – D\ startul la hipodrom< 7) Cuvântul unui om cinstit–A[teapt\... un pic< 8) Apropiat\ de extaz< 9) Ap\rat\ în duel – Toc\tor de lemn< 10) Punere pe cruce.