Profitul Agricol nr. 9, din 2024 by Profitul Agricol

nr. 9 din 6 martie 2024 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 9/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Scurt bilan¡ al nemul¡umirilor La o lun\ de la proteste, situa]ia se vede parc\ altfel, ni]el mai limpede. Manifestan]ii au ob]inut mai mult revendic\ri ne;ndeplinite [i promisiuni frumoase, ;n care nici ei nu mai cred. Cea mai mare nemul]umire r\m=ne cea legat\ de accesul pe pia]\ al Ucrainei. F\r\ contingente, f\r\ taxe vamale, ;n numele efortului de r\zboi. La asta, a venit m\nu[\ [tirea c\ ;n v\mile patriei nici m\car nu sunt c=ntare, ce s\ vorbim de sigilii cu GPS [i alte bazaconii high-tech? Au s\rit ca arse asocia]iile profesionale, c\ doar nu era prima dat\ c=nd acuzau c\ importurile de la vecini au p\truns mai ad=nc ;n pia]a noastr\ dec=t vrem s\ accept\m [i c\ nici sistemul de monitorizare din v\mi nu este a[a performant cum ;l vedeau oficialii. Dar ce frumos ni s-a spus, cale de aproape doi ani, de c=nd a ;nceput r\zboiul, c\ Guvernul este preg\tit [i va lua toate m\surile. Am mai auzit vorbele astea [i tot nu am dezvoltat imunitate la ele. :nc\ le mai credem. Mai r\u este c\ [i acea mic\ satisfac]ie, suta de euro pe hectar, a ;nceput s\ se restr=ng\, cel pu]in pe surse deocamdat\. Tot mai des se vorbe[te de faptul c\ banii nu vor ajunge [i suma promis\ se va diminua. S\ sper\m c\ nu va fi adev\rat, de[i...

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

:n fa]a unei pie]e agricole ;n pr\bu[ire, strategia agriculturii noastre pare s\ fi r\mas cea “d\, Doamne, s\ plou\”. Andrei OSTROVEANU

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 9/2024

SUMAR Fermierii polonezi blocheaz\ [i frontierele cu Germania [i Lituania

Ucraina promite s\ reduc\ exporturile ;n UE

Exporturile europene de gr=u

China revine la masa marilor achizi]ii

Sulful la cereale> efect garantat împotriva f\in\rii

Pia]a de tractoare [i combine a sc\zut considerabil

Nout\]ile bio ale Corteva

Riscurile din rapi]\ [i solu]iile Bayer

Tehnologia Raven> agricultur\ de precizie [i reducerea costurilor

Evenimentele s\pt\m=nii Ne ;ndrept\m spre o subven]ie mai mare? Amânarea ratelor fermierilor un nou fiasco guvernamental Comisia nu confirm\ c\ ar fi acceptat derogarea la rota]ie

Se primesc cererile pentru bun\stare

Albania confirm\ primele cazuri de PPA

:n c\utarea unor “informatori agricoli”

Pre]uri [i pie]e Cota]iile principalelor produse agricole pe pie]ele lumii

Culturi vegetale Practic\ agricol\ ;n fermele FAPPR 18 Cre[terea animalelor Syngenta folose[te AI pentru crearea de noi molecule

S-au epuizat fondurile AFIR pentru zootehnie 18

Ne-a trecut pe la ureche glon]ul cu nichel

Speran]a într-un vaccin moare odat\ cu virusul PPA 19

Summit Agro sus]ine formarea noilor antreprenori Strategii la vânzarea cerealelor

Bivolii uita]i din C=mpia Rom=n\ Lactalis a semnat un acord privind pre]ul laptelui 24 28

Aplicarea normelor privind condi]ionalit\]ile

Eugen Tomac (PMP)> Agricultura transcende ideologiile

Hobby 40

Ma[ini & utilaje Economii la prelucrarea terenului, fertilizare [i pr\[it mecanic

Adrian Chesnoiu (PSD)> Trebuie s\ dezvolt\m procesarea

Produc]ia european\ de porumb este periclitat\

Strategii de partid

Pe urmele s\lb\ticiunilor

Orez cu celule de carne

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

Ne ;ndrept\m spre o subven]ie mai mare? Mini[trii europeni ai Agriculturii au îndemnat luni Uniunea European\ s\ majoreze subven]iile în încercarea de a potoli protestele fermierilor. Luni, când fermierii încercau s\ treac\ de barajele poli]iei din Bru xelles pentru a înconjura sediul Comisiei Europene, mini[trii Agriculturii se ;ntreceau s\ propun\ m\suri de urgen]\, constat=nd c\ agricultura are nevoie de mai mul]i bani. De pild\, ministrul irlandez a indicat c\ bugetul PAC trebuie “majorat [i consolidat” pentru c\ veniturile fermierilor “nu au ]inut pasul” cu alte sectoare. “Fermierii trebuie s\ fie pl\ti]i pentru ceea ce fac. Acesta este miezul problemei”, a spus [i ministrul belgian. Se pare c\ ultimele dezbateri au loc pe fondul unor discu]ii aprinse cu privire la priorit\]ile bugetului comun european. Guvernele sunt reticente s\ contribuie mai mult din cauza situa]iei dificile în care se afl\ bugetele na]ionale. La aceast\ problem\, a infla]iei care b=ntuie Europa, se adaug\ nevoia de a cheltui mai mult pentru ap\rare, inclusiv pentru armament pentru Ucraina. Profitul Agricol 9/2024

:n urma valului de proteste ale agricultorilor, Comisia European\ a propus o serie de m\suri de simplificare. S-a promis reducerea poverii administrative pentru fermieri, când vine vorba de fondurile din PAC. Alte idei vizeaz\ autorizarea fermierilor s\ utilizeze terenurile care conform legii ar trebui l\sat în pârloag\ [i scutirea micilor agricultori de la respectarea cerin]elor de mediu din PAC. De asemenea, Comisia a retras o propunere cheie vizând reducerea utiliz\rii pesticidelor [i a renun]at la obiectivele privind reducerea emisiilor din agricultur\. Cu toate acestea, FUGEA, Federa]ia Unit\ a Grupurilor de Cresc\tori [i Agricultori din Belgia, unul dintre principalii organizatori ai protestelor de la Bruxelles, a anun]at c\ va continua cu demonstra]iile pân\ când vor fi f\cute progrese reale. Europa nu pare s\ în]eleag\ care este miza [i continu\ s\ vin\ cu propuneri care sunt destinate s\ îi lini[teasc\ pe cei puternici, spun reprezentan]ii FUGEA.

Andrei OSTROVEANU

2 tone de pesticide contraf\cute, doar ;ntr-un jude] Poli]i[tii Serviciului de Investigare a Criminalit\]ii Economice din Timi[ ;mpreun\ cu cei din cadrul Direc]iei Regionale Antifraud\ Deva au organizat o descindere pentru prevenirea [i combaterea comer]ului cu produse contraf\cute. :n Tormac, Timi[, la o societate comercial\, au fost descoperite 166 de baxuri a c=te 12 flacoane de un litru (;n total 1.992 litri) con]in=nd un pesticid susceptibil contraf\cut. Poli]i[tii au confiscat toat\ cantitatea [i continu\ cercet\rile.

Detestatul sistem antigrindin\ Fermierii din ACCPT Vrancea au decis s\ declan[eze proteste ;mpotriva sistemului de rachete antigrindin\. Nu sunt singurii care spun c\ tocmai aceste rachete au influen]at negativ balan]a precipita]iilor ;n ultimii ani. V\ reamintim, pe 15 ianuarie anul acesta, ;n urma negocierilor de la Bucure[ti, agricultorii primeau promisiunea ministrului Barbu c\ va fi realizat un studiu de impact privind utilitatea sistemului antigrindin\ din zona Vrancea (punctul 13 al protocolului). P=n\ acum, acuz\ ACCPT Vrancea, nu a fost ;ntreprins\ nicio m\sur\ ;n acest sens, ceea ce ;i ;mpinge s\ ias\ ;n strad\ cu utilajele agricole.

Registrul Unic Na]ional Aplica]ia Registrul Unic Na]ional privind circula]ia [i destina]ia terenurilor agricole situate ;n extravilan este disponibil\ pe site-ul ministerului. Acolo vor fi disponibile ;n primul r=nd toate informa]iile despre ofertele de vânzare [i comunic\rile de acceptare a acestora.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Se dau banii pe renta viager\ 2023 De 1 martie, APIA a ;nceput perioada ;n care rentierii agricoli se pot duce la sediile jude]ene pentru a-[i viza carnetele [i s\-[i ob]in\ banii pentru 2023. Sesiunea se ;ncheie pe 31 august anul acesta.

APIA a ;nceput pl\]ile APIA a autorizat la plat\, s\pt\mâna trecut\, aproximativ 1,5 miliarde de lei, a anun]at ministrul Barbu. Banii reprezint\ interven]iile de pl\]i directe, ajutoarele na]ionale tranzitorii în sectorul vegetal, zootehnic, precum [i m\surile de dezvoltare rural\. “Fermierilor din sectorul vegetal le intr\ în conturi 528.160.723,12 lei, iar la zootehnie 964.245.374,84 lei”, a anun]at ministrul. Pentru sectorul vegetal sunt achitate pl\]ile directe decuplate, ecoschema PD 04, ANT-urile [i m\surile de dezvoltare rural\ care vizeaz\ mediul [i clima, agricultura ecologic\ sau zonele care se confrunt\ cu constrângeri naturale sau specifice. Pentru sectorul zootehnic este pl\tit sprijinul cuplat pe venit la vaci de lapte, carne de vit\, ovine [i caprine.

1 milion de lei pentru Bazna [i Mangali]a Cresc\torii de porci de reproduc]ie din rasele Bazna [i Mangali]a vor beneficia în acest an de un sprijin de 2.000 lei/scroaf\/an, printr-o schem\ de ajutor de minimis în valoare de un milion de lei, potrivit unui Proiect de Hot\râre al Ministerului Agriculturii. Suma total\ care se acord\ unei întreprinderi nu poate dep\[i 20.000 euro pe durata a trei exerci]ii financiare, în cursul exerci]iului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii [i în cele dou\ exerci]ii financiare precedente. Cererile de înscriere se depun la Direc]iile Jude]ene pân\ la data de 30 iunie.

Amânarea ratelor fermierilor - un nou fiasco guvernamental Dup\ e[ecul credit\rii prin programul “De 5 x APIA”, Guvernul a anun]at, cu mare tam-tam, un program care, teoretic, era menit s\-i salveze pe fermierii afla]i în pragul incapacit\]ii de pl\]i. E vorba de OUG nr. 4/2024, prin care b\ncile sunt obligate ca, la cerere, s\ amâne plata ratelor [i dobânzilor bancare ale fermierilor, pân\ la sfâr[itul anului. Nici acest program nu func]ioneaz\. OUG 4/2024 a intrat în vigoare la 29 ianuarie 2024 (data public\rii în Monitorul Oficial) [i prevede c\ fermierii care vor s\ amâne plata datoriilor la credite bancare [i leasinguri, pentru minim o lun\ [i maxim pân\ la 31 decembrie 2024, o pot face prin cerere adresat\ creditorului, în termen de maxim 60 de zile, deci pân\

la finele lunii martie. Datoriile trebuie s\ fie cele existente la data intr\rii în vigoare a ordonan]ei, nu contractate ulterior. Îns\ fermierii nu se înghesuie deloc s\ apeleze la aceast\ (aparent\) facilitate. B\ncile au primit foarte pu]ine cereri, pân\ în prezent. Un motiv este legat de faptul c\, în OUG 4/2024, nu s-a prev\zut c\ cererile de amânare nu se raporteaz\ la Centrala Riscurilor Bancare. Prin urmare, fermieri solicitan]i trebuie raporta]i [i, automat, devin nebancabili, pentru o lung\ perioad\ de timp. Un alt motiv este c\ ordonan]a a fost dat\ cu întârziere. De regul\, b\ncile seteaz\ plata ratelor în perioada august-decembrie, [tiind c\ majoritatea nu au de unde s\ le achite în prima parte a anului. Ca atare, au r\mas pu]ine credite neachitate sau amânate deja la plat\ prin procedurile interne ale b\ncilor. În acest context, reprezentan]ii b\ncilor comerciale au fost invita]i la discu]ii, de MADR, mar]i, 5 martie (închiderea edi]iei are loc luni, 4 martie), tocmai referitor la aplicarea OUG 4/2024. Îns\ discu]iile s-ar putea dovedi tardive. Guvernul nu s-a consultat cu b\ncile comerciale nici în procesul de elaborare a legisla]iei pentru creditul fermierului [i surse din sectorul bancar sus]in c\ nici acesta nu va fi func]ional.

Robert VERESS Profitul Agricol 9/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Comisia nu confirm\ c\ ar fi acceptat derogarea la rota]ie Dup\ Consiliul Agri-Fish din 26 februarie, ministrul Florin Barbu anun]a, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, c\ [i-a îndeplinit promisiunea de a ob]ine derog\rile de la GAEC 7 [i GAEC 8.

În

comunicat oficial de pres\ ulterior Consiliului, Comisia nici nu pomene[te m\car de GAEC 7. “Pe fundalul protestelor fermierilor în desf\[urare (...) mini[trii agriculturii au discutat despre criza actual\ [i provoc\rile din sector. Consiliul [i-a confirmat voin]a politic\ de a r\spunde în mod eficient preocup\rilor fermierilor [i, ca prim pas, a convenit asupra unui set de m\suri concrete care ar trebui s\ fie o prioritate pentru r\spunsul pe termen

scurt la criza actual\”, arat\ Comisia European\. Consiliul a salutat ini]iativele Comisiei> derogarea par]ial\ de la aplicarea GAEC 8, retragerea propunerii privind SUR [i garan]iile suplimentare în propunerea de reînnoire a m\surilor comerciale autonome pentru importurile din Ucraina. Una dintre ac]iunile asupra c\rora Consiliul a convenit se refer\ la modific\rile aduse normelor privind standardul GAEC 1. Consiliul a salutat propunerea Comisiei de a modifica normele GAEC 1 pân\ la jum\tatea lunii martie pentru a se asigura c\ modific\rile structurale cauzate de o reducere a efectivelor de animale sunt luate în considerare [i c\ fermierii f\r\ animale nu sunt obliga]i s\ reconverteasc\ terenurile arabile în p\[uni sau paji[ti. În ceea ce prive[te GAEC 6, Consiliul a invitat Comisia s\ revizuiasc\ practicile care sunt posibile pentru acoperirea solurilor, pentru a ]ine cont de caracteristicile regionale, astfel încât fermierii s\ poat\ beneficia de o flexibilitate sporit\.

Comisia va revizui aceast\ posibilitate [i va prezenta orient\ri în aprilie. O alt\ m\sur\ salutat\ de mini[tri este revizuirea viitoare a metodologiei de evaluare a calit\]ii Sistemului de monitorizare a zonei (AMS), bazat pe analiza automat\ a imaginilor satelitare de la Copernicus. Aceasta va avea loc în martie 2024 [i va contribui semnificativ la reducerea num\rului de vizite la ferm\ de c\tre administra]iile na]ionale, în unele cazuri cu 50% sau mai mult. Consiliul a salutat [i clarificarea, de c\tre Comisie, a conceptului de a[anumit\ for]\ major\, care asigur\ c\ fermierii ce nu î[i pot îndeplini toate cerin]ele PAC din cauza unor evenimente excep]ionale [i imprevizibile în afara controlului lor (cum ar fi cazurile de secet\ sau inunda]ii severe) nu li se impun sanc]iuni. În plus, Consiliul a convenit c\ procesul de modificare a planurilor strategice PAC ar trebui simplificat. În acest scop, Comisia s-a angajat s\ colaboreze cu statele membre.

Robert VERESS

Florin Barbu, ministrul Agriculturii> “Am f\cut ce am promis! Modific\rile la rota]ia culturilor [i terenul l\sat pârloag\ au fost acceptate de Comisie! A[a cum am promis, am cerut în cadrul Consiliului AGRIFISH modificarea Regulamentului (UE) 2021/2115 privitor la rota]ia culturilor (GAEC 7) [i 4% pârloag\ (GAEC8), iar propunerea mea a fost aprobat\ de Comisie!” Profitul Agricol 9/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Finala concursului BASF de vinuri Joi, 7 martie, la Sinaia, are loc finala celei de-a IX-a edi]ii a concursului “Pove[ti cu vinuri române[ti”, organizat de BASF, în cadrul c\reia urmeaz\ a fi desemna]i marii câ[tig\tori ai anului. La fiecare edi]ie, BASF premiaz\ primele 3 locuri la vinuri albe, roze, ro[ii [i spumante, iar separat, cea mai bun\ etichet\ a anului.

Rezultatele Corteva ;n Rom=nia Corteva Agriscience a raportat o cre[tere a afacerilor în România [i Republica Moldova de 23% anul trecut comparativ cu 2022. Pentru produsele de protec]ia plantelor, cererea a fost cu 35% mai mare, ;n timp ce pentru semin]e a fost cu 15%. “2023 a fost un an remarcabil pentru Corteva, cu performan]e excelente”, confirma Jean Ionescu, country leader al companiei, care se a[teapt\ ca aceast\ cre[tere s\ continue [i ;n 2024.

Norofert construie[te un laborator pentru multiplicarea microorganismelor Norofert anun]\ finalizarea primei etape a laboratorului propriu de cercetare [i multiplicare microorganisme. Situat în incinta fabricii de inputuri din Filipe[tii de P\dure, acest laborator va avea capacitatea nu doar de a produce materii prime necesare fabricii, ci [i de a comercializa tulpini de microorganisme în form\ lichid\ sau solid\, cu tehnologii adaptate cerin]elor pie]elor locale [i interna]ionale. Prima etap\ a proiectului a costat 3 milioane de lei. Etapa a doua va ;ncepe la finalul anului 2024, cu o alt\ investi]ie de 3 milioane, a confirmat Vlad Popescu, pre[edintele consiliului de administra]ie.

Albania confirm\ primele cazuri de PPA Virusul pestei porcine africane a fost confirmat pentru prima oar\ în Albania, care era unul dintre ultimele state europene neafectate înc\ de epidemie. Organiza]ia Mondial\ pentru S\n\tate Animal\ (WOAH) a raportat descoperirea a dou\ carcase de mistre]i infecta]i în nord-vestul Albaniei, în apropierea frontierelor cu Muntenegru [i Macedonia de Nord, acolo unde au existat recent focare de infec]ie. În perioada mai 2023 - ianuarie 2024, Macedonia de Nord a descoperit 36 de cazuri de infec]ie la mis-

tre]i [i 15 infec]ii la porci domestici, în timp ce primul focar din Muntenegru a fost raportat în luna ianuarie. Virusul afecteaz\ [i popula]ia de mistre]i din 17 ]\ri din Europa, cele mai multe cazuri de infec]ie fiind raportate de Polonia (1565), Italia (736) [i Letonia (614). Dup\ confirmarea prezen]ei virusului în Albania, pesta porcin\ s-a extins acum în toate statele din Europa Central\ [i de Est.

Drago[ B|LDESCU

Se primesc cererile pentru bun\stare Cererile de plat\ pentru sprijinul privind bun\starea animalelor se depun pân\ la data de 24 martie 2024 inclusiv, a anun]at APIA. “Pân\ la data de 24 martie 2024 inclusiv, se depun Cereri de plat\ pentru interven]ia DR-06 - Bun\starea animalelor Pachet a) - Pl\]i în favoarea bun\st\rii porcinelor [i Pachet b) - Pl\]i în favoarea bun\st\rii p\s\rilor din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027”, se men]ioneaz\ în comunicat. Sprijinul pentru bun\starea animalelor reprezint\ o plat\ compensatorie pentru pierderile de venit [i costurile suplimentare suportate de fermieri [i are forma unei pl\]i anuale fixe pe Unitate Vit\ Mare

(UVM). Completarea [i depunerea cererii se efectueaz\ exclusiv electronic, de c\tre beneficiar, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro sec]iunea DR 06 - Bun\starea animalelor. Instruc]iunile pentru depunerea cererilor se reg\sc pe site-ul APIA, iar informa]iile necesare pentru acordarea pl\]ilor sunt cuprinse în Ghidurile Solicitantului.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 9/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII New York d\ în judecat\ JBS Procurorii din statul New York au dat în judecat\ grupul brazilian JBS, cel mai mare produc\tor de carne din lume, acuzând compania c\ minte cu privire la politica de mediu. Autorit\]ile sus]in c\ JBS a promis c\ va avea zero emisii de carbon pân\ în anul 2040, dar acest angajament este o minciun\, pentru c\ grupul nu are de fapt nici un plan viabil. Gigantul brazilian a r\spuns c\ lucreaz\ pentru a respecta obiectivul promis.

Statul Minnesota ar putea introduce o tax\ pentru îngr\[\minte Parlamentul din statul american Minnesota a propus impunerea unei taxe pentru utilizarea îngr\[\mintelor, care ar putea finan]a furnizarea de ap\ potabil\ curat\ în zonele afectate de poluare agricol\. Fermierii ar fi nevoi]i s\ pl\teasc\ 99 de cen]i pentru fiecare ton\ de îngr\[\mânt pe baz\ de azot pe care o folosesc. Statul american ofer\ de mul]i ani programe de subven]ii pentru cei care reduc voluntar consumul de îngr\[\minte chimice, dar acestea nu au avut pân\ acum efecte.

:n Texas, un incendiu a ucis mii de animale Autorit\]ile din Texas au anun]at c\ cel mai mare incendiu de vegeta]ie din istoria statului nu poate fi controlat [i continu\ s\ se extind\, dup\ ce a provocat deja moar tea a doi oameni [i zece mii de animale domestice. Incendiul acoper\ acum o suprafa]\ de aproape 500.000 de hectare [i a distrus numeroase locuin]e [i ferme de vaci. Guvernatorul Texasului a anun]at c\ focul este controlat doar pe 15% din suprafa]a afectat\ [i le-a cerut locuitorilor s\ fie vigilen]i.

:n c\utarea unor “informatori agricoli” Comisia European\ cheam\ fermierii [i to]i furnizorii mai mici din cadrul lan]ului de aprovizionare cu alimente s\-[i împ\rt\[easc\ opiniile cu privire la experien]a lor cu practicile comerciale neloiale. Un sondaj este disponibil online în toate limbile UE pân\ la 15 martie 2024. Sondajul a fost lansat în contextul în care, în ultimele s\pt\mâni, reprezentan]ii fermierilor [i-au exprimat îngrijorarea cu privire la preva-

len]a practicilor neloiale în cadrul lan]ului de aprovizionare cu alimente. Sondajul este gestionat, în comun, de JRC (centrul de cercetare al Comisiei) [i DG Agri. Luna aceasta, Comisia va prezenta ac]iunile pe care le-a întreprins în sensul aplic\rii Directivei împotriva practicilor comerciale neloiale, adoptat\ în 2019.

Robert VERESS

Fermierii polonezi blocheaz\ [i frontierele cu Germania [i Lituania Ac]iunile de protest ale fermierilor polonezi care continu\ s\ blocheze punctele de trecere a frontierei cu Ucraina s-au extins s\pt\mâna trecut\ [i la grani]ele cu Germania [i Lituania. Protestatarii au reu[it s\ întrerup\ complet traficul pe autostrada A2, una dintre principalele leg\turi rutiere dintre Polonia [i Germania. Fermierii au anun]at ini]ial c\ autostrada va fi blocat\ timp de 25 de zile, pentru a protesta contra politicii agricole a Uniunii Europene, dar au renun]at la ac]iune dup\ o zi, în urma negocierilor cu autorit\]ile locale [i organiza]iile transportatorilor rutieri. Ulterior, protestele s-au extins [i în zona de frontier\ cu Lituania, acolo unde fermierii au adus steaguri [i bannere, dar nu au întrerupt traficul.

Ei sus]in c\ cereale ucrainene ieftine ajung în Polonia prin Lituania, de[i guvernul lituanian a respins acuza]ia. “Cerealele intr\ în Lituania [i Letonia, documentele lor sunt modificate, apoi toate aceste produse sunt distribuite ca produse europene, de[i nu respect\ standardele sanitare ale UE”, a declarat organizatorul protestului, Karol Pieczynski. Guvernul lituanian a explicat îns\ importul de cereale ucrainene pentru a le reexporta în alte state nu ar avea nici un sens din punct de vedere comercial [i le-a cerut fermierilor polonezi s\ nu împiedice traficul la frontiera comun\.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 9/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ucraina promite s\ reduc\ exporturile ;n UE Dup\ ce Var[ovia a anun]at c\ ;nchide temporar pentru comer] grani]a cu Ucraina, Kievul l-a trimis la Var[ovia pe adjunctul ministrului economiei, pentru discu]ii menite s\ detensioneze protestele fermierilorr. Acesta a declarat c\ va accepta ca exporturile s\ nu creasc\ atât de rapid [i de brusc cum s-a întâmplat în anii ultimii ani [i c\ ;[i dore[te o mai mare predictibilitate a pie]ei. De[i premierul polonez Donald Tusk face eforturi pentru a remedia tensiunile, blocadele de la grani]a polonezo-ucrainean\ au perturbat din noiembrie comer]ul. De aceea, [i Guvernul de la Kiev inten]ioneaz\ s\ adopte m\suri pentru detensionarea situa]iei. Astfel, Kievul vrea ca exportatorii s\-[i trimit\ m\rfurile doar cu autoriza]ii de la autorit\]ile poloneze sau chiar s\ ias\ "deocamdat\" de pe pia]\, pân\ se va calma situa]ia. S\pt\m=na trecut\ Tusk a anun]at c\ executivul de la Var[ovia ia în considerare închiderea temporar\ a grani]ei cu Ucraina pentru comer], dac\ nu se va ajunge la un acord conven-

Profitul Agricol 9/2024

abil, care s\ limiteze importurile de produse alimentare. Polonia pl\te[te “un pre] prea ridicat pentru decizia de a lansa comer]ul liber cu Ucraina”, a declarat premierul. Acesta a anun]at c\ în 28 martie oficialii din Ucraina [i Polonia se vor întâlni la Var[ovia pentru a g\si solu]ii la problema exporturilor de cereale ucrainene. S\pt\mâna aceasta, 50.000 de fermieri polonezi [i sus]in\torii lor au protestat la Var[ovia, cerând m\suri din partea Guvernului [i modificarea politicilor de mediu ale UE, un motiv comun al protestelor din Europa. “Fermierii polonezi sunt afecta]i de noile m\suri dure ale UE [i fermierii no[tri sufer\ din cauza bombardamentelor. Dac\ to]i suntem într-o perioad\ turbulent\, sunt dou\ op]iuni> s\ fim inamici sau prieteni. Cred c\, luând în considerare dinamica rela]iilor noastre, inclusiv în agricultur\, ar trebui s\ fim prieteni”, a afirma Kachka.

Arin DORNEANU

2 miliarde de euro cu dob=nzi speciale pentru agricultori Ministrul francez al finan]elor a recunoscut c\ b\ncile le vor oferi fermierilor credite cu dobânzi preferen]iale, stabilite între 0% [i maxim 2,5% pe an. De asemenea, cei care trec prin dificult\]i financiare vor putea s\ negocieze o suspendare, timp de un an, a ramburs\rii împrumuturilor [i modificarea calendarului de rambursare pentru o perioad\ suplimentar\ de pân\ la trei ani. Aceste decizii ale Parisului ar trebui s\ stopeze marile manifesta]ii ale agricultorilor. V\ reamintim, fermierii din Fran]a protesteaz\ de mai multe s\pt\mâni împotriva sc\derii pre]urilor la produsele agricole [i la lapte, precum [i a normelor de mediu din ce în ce mai stricte care le sunt impuse de Comisia European\. Aceste norme, spun sindicali[tii francezi, erodeaz\ competitivitatea pe pie]ele mondiale. Ministrul lor al finan]elor a anun]at [i c\ guvernul de la Paris va accelera, cu dou\ luni, pân\ în luna mai, lansarea unui sistem de garan]ii pentru împrumuturi cu o valoare de dou\ miliarde de euro, pentru a-i ajuta pe fermieri s\ investeasc\ în opera]iunile lor.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Lakeland Dairies cump\r\ un procesator din Belgia Cooperativa irlandez\ Lakeland Dairies a anun]at achizi]ia produc\torului belgian de unt Brandt Dairy International NV, detaliile financiare ale tranzac]iei fiind confiden]iale. De Brandt este o afacere de familie fondat\ acum mai mult de o sut\ de ani în ora[ul Dendermonde, care este specializat\ în produc]ia de unt texturat, un ingredient important în industria patiseriei, în special în Fran]a [i regiunea valon\ din Belgia.

China permite importul de carne de porc din Rusia Autorit\]ile vamale chineze au finalizat înregistrarea a trei produc\tori de carne de porc din Rusia, care sunt acum autoriza]i s\-[i exporte produsele în statul asiatic. Exporturile ruse erau interzise în China din anul 2008, dup\ descoperirea unor focare de pest\ porcin\ în zona european\ a Rusiei, iar negocierile pentru ridicarea restric]iei au durat zece ani. Conform agen]iei guvernamentale Agroexport, Rusia î[i propune s\ exporte în China 200.000 de tone de carne de porc pe an, circa 10% din importurile chineze[ti.

Polonia ar interzice importul de alimente din Rusia Polonia ia în calcul interzicerea tuturor importurilor de alimente din Rusia, pe modelul unei legi adoptate deja în Letonia, a declarat premierul Donald Tusk. Acesta sus]ine c\ alimentele importate din Rusia [i Belarus au un impact negativ asupra pie]ei poloneze [i a cerut Uniunii Europene s\ reglementeze importurile din toate statele din Est care nu fac parte din blocul comunitar.

China revine la masa marilor achizi]ii Profitând de sc\derea cota]iilor la cel mai redus nivel din ultimii trei ani, China a cump\rat peste 20 de nave înc\rcate cu cereale furajere de pe pia]a interna]ional\ în ultimele dou\ s\pt\mâni. Este vorba mai ales de porumb, sorg [i orz din Ucraina [i SUA. Acest val de achizi]ii vine într-un moment în care pre]urile cresc în China, dar cota]iile de referin]\ la porumb la bursa de la Chicago au atins cel mai sc\zut nivel de dup\ 2020. Aceast\ adâncire a decalajului dintre pre]urile de pe pia]a local\ [i

cele de la nivel interna]ional au f\cut achizi]iile din str\in\tate [i mai atractive. Pre]urile la cereale pe pia]a din China au crescut pe m\sur\ ce autorit\]ile de la Beijing au decis s\ urgenteze procesul de acumulare de cereale pentru rezerva de stat, în ideea de a sus]ine pia]a pân\ la plantarea noii recolte. Achizi]iile statului au contracarat cererea modest\ de cereale furajere din partea sectorului cre[terii animalelor, unde cresc\torii de porci au înregistrat pierderi.

Exporturile europene de gr=u UE a exportat 20,5 milioane de tone de grâu moale în perioada cuprins\ între 1 iulie 2023 [i 22 februarie anul curent, în sc\dere cu 3% fa]\ de cele 21,12 milioane de tone exportate în perioada similar\ a anului trecut, arat\ datele publicate mar]i seara de Comisia European\. Cu 4,910 milioane de tone, România este al doilea mare exportator de grâu moale din UE, în perioada 1 iulie 2023 - 22 februarie 2024, fiind dep\[it\ de Fran]a, care a exportat 5,632 milioane tone. În aceea[i perioad\, importurile de grâu moale ale UE s-au stabilizat la 6,181 milioane de tone, comparativ cu 6,185 milioane de tone în urm\ cu un an. Din cantitatea total\, aproximativ 4,251 milioane de tone de grâu au fost importate din Ucraina.

Cel mai mare importator de grâu moale din UE în perioada 1 iulie 2023 - 22 februarie 2024 a fost Spania, cu 3,753 milioane de tone, urmat\ de Italia, cu 792.904 de tone, Grecia, cu 454.538 de tone, [i România, cu 322.163 de tone. Datele Comisiei Europene mai arat\ c\ exporturile de orz ale UE s-au cifrat la 3,6 milioane de tone în perioada 1 iulie 2023 - 22 februarie 2024, în sc\dere cu 14% comparativ cu 4,2 milioane de tone în perioada similar\ a anului trecut, în timp ce exporturile de porumb au crescut cu 81%, pân\ la 2,658 milioane de tone.

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 9/2024

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e obstacol major pentru redresarea pre]ului grâului european în urm\toarea perioad\.

Grâu România

SUA> pre]ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a fost de 239 dolari/ton\ (1.099 lei). A crescut cu 3 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

FOB Constan]a 199 euro/t (Ÿ) 995 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024. Cre[terea cantit\]ilor de grâu cu provenien]\ din zona M\rii Negre constituie un

Argentina> pre]ul FOBport a fost de 212 do-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

lari/ton\ (975 lei). A sc\zut cu 6 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Fran]a> pre]ul grâului FOB Moselle a fost de 183 euro/ton\ (915 lei). A sc\zut cu 8 euro/ton\. Pre]ul grâului FOB Rouen a fost de 213 euro/ton\ (1.065 lei). A sc\zut cu 10 euro/ton\. La bursa Dunquerque pre]ul grâului a fost de 188 euro/t (940 lei). A sc\zut cu 6 Cota]ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

$/t 26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 210 212 215 209 212 209 211 214 211 211 209 211 215 212 212

Cota]ii - Bursa din Kansas Apr Mai Iun

avut o cre[tere de 6 dolari/ton\.

Porumb România FOB Constan]a 177 euro/t (Ÿ) 885 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

Ucraina, FOB - pre]ul porumbului, cu livrare în aprilie 2024, este de 190 euro/ton\ (950 lei). A crescut cu 8 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

SUA> pre]ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 185 dolari/ton\ (851 lei). A

Fran]a> pre]ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 175 euro/ton\ (875 lei). A sc\zut cu 2 euro/ton\.

Cota]ii porumb - Bursa din Chicago $/t

Pre]ul porumbului la bur-

Apr Mai Iun

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 157 160 160 162 163 162 165 166 168 169 167 170 171 173 173

Pre]uri - FOB, Argentina Apr Mai

$/t

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 179 183 182 183 185 180 183 183 185 186

Profitul Agricol 9/2024

Cota]ii - Burse din Fran]a

$/t 26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 208 214 218 218 221 207 211 215 213 215 205 208 211 209 210

sa Pontivy a fost de 170 euro/ton\ (850 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\. La bursa Pallice pre]ul la închidere a fost de 171 euro/ton\ (855 lei). A crescut cu 4 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina> pre]ul grâului FOB cu livrare în aprilie 2024 este de 193 euro/t (965 lei). A crescut cu 7 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Rusia> pre]ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 193 euro/t (823 lei). A sc\zut cu 23 euro/ton\. Pre]uri - FOB, Argentina Apr Mai Iun

$/t 26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 218 218 214 212 212 217 215 214 213 211 218 215 216 215 216

Cota]ii - Burse din Fran]a

euro/t

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 Rouen 194 193 194 189 188 Dunquerque 194 193 194 189 188 Pallice 192 194 196 190 188 Creil FOB 190 189 190 185 183 Moselle FOB 191 190 190 186 183 Rouen FOB 223 221 219 215 213

Pe bursa Rhin pre]ul a fost de 176 euro/ton\ (880 lei). A sc\zut cu 6 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Argentina, pre]ul FOB-port a fost de 185 dolari/ton\ (851 lei). A crescut cu 6 dolari/ton\.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 172 170 171 168 170 175 172 174 171 171 182 177 177 177 176 Bordeaux FOB 177 172 176 173 175 Pontivy 176 170 171 170 170 Bordeaux Pallice Rhin FOB

S\pt\mâna 26 februarie - 1 martie 2024

Soia Pre]ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 438 dolari/ton\ (2.015 lei). A sc\zut cu 2 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Principalele destina]ii> China 689.000 tone, Olanda 142.700 tone, Mexic 90.300 tone, Coreea de Sud 61.200 tone [i Japonia 28.900 tone. Cota]ii pentru soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

$/t

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 416 417 415 416 414 419 420 419 420 419 422 424 423 424 422

Orz

Pre]ul orzului pe bursele din Fran]a a avut urm\toarea evolu]ie> Pre]ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 172 euro/ton\ (860 lei). A sc\zut cu 3 euro/ton\. Pre]ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a în-

Rapi¡å Pre]ul rapi]ei la bursa FOB-Moselle a fost de 410 euro/ton\ (2.050 lei). A crescut cu 3 euro/ton\. La bursa Rouen pre]ul a fost de 411 euro/ton\ (2.055 lei). A avut o cre[tere

Pre]uri

26.02 - 1.03.2024

Cota]ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

$/t

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 970 979 990 984 984 983 992 1.003 996 996 992 1.000 1.012 1.005 1.005

euro/t

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 Rouen 175 174 177 174 172 Dunquerque 175 174 177 174 172 Pontivy 175 174 175 170 168 Orz bere: Creil** 200 199 200 193 190 Moselle** 165 164 165 159 156

FOB Constan]a 171 euro/t (Ÿ) 855 lei (la 5 lei/euro) pre] cu livrare în aprilie 2024.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota]ia [rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 367 dolari/ton\ (1.688 lei). A înregistrat o cre[tere de 2 dolari/ton\.

Cota]ii FOB - Fran]a

România

:n Argentina, FOB-port, pre]ul soiei la închiderea licita]iilor a fost de 404 dolari/ton\ (1.858 lei). A sc\zut cu 1 dolar/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\.

chis la 156 euro/ton\ (780 lei). A sc\zut cu 9 euro/ton\. Australia> pentru livrare în aprilie 2024, pre]ul orzului furajer este 241 dolari/ton\ (1.109 lei). A crescut cu 16 dolari/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. de 6 euro/ton\ fa]\ de pre]ul de deschidere al licita]iilor. La bursa Dunquerque pre]ul rapi]ei a fost de 410 Cota]ii rapi]\ - Fran]a

euro/t

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 Rouen 405 404 411 411 411 Dunquerque 407 406 413 413 410 Moselle 407 406 413 413 410

$/t Pre]uri soia - FOB, Argentina

Cota]ii [rot soia - Chicago Apr Mai

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 365 368 361 365 367 361 362 358 361 362

Floarea-soarelui Pre]ul florii-soarelui din Fran]a, FOB-Dieppe, a fost de 397 euro/t (1.985 lei). A sc\zut cu 1 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. :n Ucraina, pre]ul uleiul din floarea-soarelui la înCota]ii floarea-soarelui euro/ton\ FOB, porturi Fran]a 26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 Dieppe 398 397 397 397 397

Pre]uri ulei floarea-soarelui - Ucraina Apr

euro/t

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 847 855 851 867 867

euro/ton\ (2.050 lei). A crescut tot cu 3 euro/ton\.

Apr Mai

chiderea licita]iilor a fost de 867 euro/ton\ (4.335 lei). A crescut cu 20 euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. Ucraina, FOB - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 379 euro/t (1.895 lei). A sc\zut cu 16 de euro/ton\ fa]\ de s\pt\mâna trecut\. DAP Constan]a - pre]ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2024, este 425 euro/t (2.125 lei). A r\mas la acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

Sorg Pre]uri - FOB, Golful Mexic

:n tabelul de mai jos avem [i cota]iile pentru rapi]a din Canada>

Apr Mai

26.02 27.02 28.02 29.02 1.03 270 270 270 270 270 270 270 270 270 270

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 581 591 572 581 577 588 597 589 590 591 595 603 597 598 599

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

239 dolari/t

185 dolari/t

$/t

Pre]ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 270 dolari/ton\ (1.242 lei). Este acela[i pre] ca [i s\pt\mâna trecut\.

$/t

Cota]ii rapi]\ - Canada Apr Mai Iun

$/t

26.02 27.02 28.02 29.02 01.03 405 406 405 406 404 402 403 401 402 400

438 dolari/t

-2

270 dolari/t

Profitul Agricol 9/2024

CULTURI

VEGETALE Syngenta folose[te AI pentru crearea de noi molecule :n colaborare cu IBM Research, Syngenta a sporit productivitatea în sinteza chimic\, folosind IBM-RXN un software dezvoltat în scopul utiliz\rii modelelor de limbaj la sinteza de noi molecule [i materiale.

IBM-RXN codific\, modeleaz\ [i prezice reactivitatea chimic\. Combinând cercetarea chimic\ [i seturile de date proprietare Syngenta cu capabilit\]ile de modelare a reactivit\]ii IBM [i valorificând procesarea limbajului natural (NLP), se genereaz\ modele de predic]ii scalabile, precise [i bazate pe date. Acest lucru permite Syngenta s\ investigheze simultan mai mul]i compu[i înrudi]i [i s\ selecteze pentru dezvoltare compu[i cu cele mai dorite atribute comerciale.

Platforma IBM-RXN este conectat\ la platforma de sintez\, iar digitalizarea fluxurilor de lucru sintetice [i adoptarea model\rii reactivit\]ii predictive cresc eficien]a [i eficacitatea procesului sintetic. Pe m\sura cre[terii puterii de predic]ie a modelelor de reactivitate, cre[te [i gradul de automatizare al actului de cercetare cu ajutorul inteligen]ei artificiale (AI).

Robert VERESS

Practic\ agricol\ ;n fermele FAPPR Cu migal\, Forumul APPR a dezvoltat programul “Schooltor de fermieri”, un proiect pe termen lung, care sus]ine proiecte educa]ionale în agricultur\. În rela]ia cu [colile de profil din jude]ele Ialomi]a, Ia[i, Vrancea [i Constan]a, fermierii membri ai FAPPR [i-au unit eforturile în vederea înlesnirii accesului elevilor la practic\ adev\rat\, ;n ferm\. Separat, se deruleaz\ [i proiectul de traducere [i de adaptare a manualui tehnic folosit de [colile profesionale în sistem dual din Germania, Austria [i Elve]ia, o ini]iativ\ despre care am mai scris. Acum, prin programul educativ al FAPPR, 600 de elevi din mai multe jude]e vor deveni beneficiari ai acestui suport tehnic absolut necesar unei noi genera]ii de lucr\tori profesioni[ti în agricultur\. “Forumul APPR se angajeaz\ s\ sus]in\ [i s\ încurajeze inova]ia în educa]ie prin intermediul acestui manual care reprezint\ o veritabil\ osmoz\ a celor mai bune practici [i cuno[tin]e în domeniul agricol, care se vor reflecta, în mod cert, atât în s\lile de clas\, cât [i pe câmpurile de practic\ din întreaga ]ar\”, se arat\ ;n comunicatul Forumului.

Arin DORNEANU 18

Bogdan Sitaru, vicepre[edinte ACCPT Ialomi]a

Profitul Agricol 9/2024

CULTURI VEGETALE

Ne-a trecut pe la ureche glon]ul cu nichel Comisia European\ inten]ioneaz\ s\ modifice Regulamentul privind nivelurile maxime pentru anumi]i contaminan]i din alimente [i va introduce pe list\ [i nichelul. O problem\ major\, în special pentru România, dar [i pentru alte câteva state (Italia, Polonia, Croa]ia, Bulgaria [i Ungaria), ar fi fost adoptarea unui prag maximal de 0,5 mg Ni/kg de cereale de toamn\ [i porumb destinat consumului uman. Aceasta a fost propunerea ini]ial\ a Comisiei [i ar fi împiedicat valorificarea pentru consum uman a unei treimi din produc]ia româneasc\ de cereale. În cele din urm\, în urma unei campanii a Cocereal [i Copa-Cogeca, la care s-a al\turat ANSVSA, miercuri 28 februarie, în SCoPAFF (Comitetul permanent pentru plante, animale, alimente [i furaje) s-a votat un prag de 0,8 mg Ni/kg pentru cereale [i porumb. Pare c\ acest nivel ar permite României, la limit\, s\ valorifice grâul, orzul, secara [i porumbul pentru consum uman [i nu doar furajer.

Profitul Agricol 9/2024

Nichelul este un metal greu ce se g\se[te în sol, în concentra]ii mai mari sau mai mici. Pân\ de curând, se considera, inclusiv pe plan european, c\ nivelul de nichel din alimente nu este în general periculos pentru s\n\tatea uman\. De aceea, nu au fost reglementate nivelurile maxime (folosesc pluralul, pentru c\ sunt diferen]e foarte mari între limitele acceptabile, în func]ie de alimentul de baz\). În ianuarie 2015, un studiu EFSA, citând o sumedenie de alte studii referitoare la nichel, a conchis c\ “expunerea alimentar\ cronic\ ridic\ probleme de s\n\tate pentru toate grupele de vârst\, iar expunerea acut\ este îngrijor\toare pentru persoanele sensibile la nichel”. EFSA a stabilit atunci un aport zilnic tolerabil de 2,8mg Ni/kg greutate corporal\. Cinci ani mai târziu, EFSA a ridicat pragul la 13 mg Ni/kg greutate corporal\, considerând c\ sunt concludente doar studiile care leag\ apari]ia unor erup]ii cutanate (eczeme) de ingerarea unor doze de nichel în solu]ie. Alte studii, referitoare la alte probleme medicale, nu erau concludente. Totu[i, Comisia European\ s-a gândit c\ n-ar strica s\ introduc\ [i nichelul pe lista neagr\ a contaminan]ilor din alimente. Lista, parte integrant\ a Regulamentului 2023/915, cuprinde micotoxine, metale grele (plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic [i arsen), toxine din plante precum acidul cianhidric, ontaminan]i de prelucrare (hidrocarburi aromatice policiclice HAP, benzopiren, esteri de acizi gra[i etc.), poluan]i organici persisten]i halogena]i (dioxine, PCB, PFOS, PFOA, PFNA etc.), melamin\, nitra]i, perclorat. În prim\vara 2023, Comisia a emis

spre consultare public\ o list\ cu niveluri maxime admise pentru nichel, în diverse alimente, dup\ cum urmeaz\, cereale (altele decât ov\z) 0,5 mg/kg, porumb 0,5 mg/kg, floareasoarelui 8 mg/kg, soia 15 mg/kg, orez 0,8 mg/kg etc. În ianuarie 2024, pragul a fost ridicat la 0,6 mg/kg pentru porumb, respectiv 9 mg/kg pentru semin]ele de floarea-soarelui. {i a fost introdus un nivel maxim admis [i pentru orezul decorticat, anume 1,5 mg/kg. Dintre toate, pentru România, cel mai problematic era nivelul maxim admis pentru cereale de toamn\ [i porumb. Conform unui studiu despre concentra]ia metalelor grele în solurile europene, realizat de un colectiv de cercet\tori maghiari, în 2016, solurile române[ti [i, în general, cele din sudestul Europei sunt bogate în cobalt, crom, cupru, mangan [i nichel. Solurile Europei Occidentale sunt, în general, mai s\race în aceste elemente. În schimb, sunt bogate în arsenic [i cadmiu. Concentra]ia cea mai mare de nichel în sol se g\se[te în nordul Greciei [i al Italiei. Îns\, din punctul de vedere al suprafe]ei cultivate cu grâu [i porumb, cu o concentra]ie relativ mare de nichel în sol (între 25 [i 50 de mg de nichel/kg sol), cel mai expus\ este România. România nu este vinovat\ pentru aceast\ situa]ie, care ]ine de modul în care s-a desf\[urat ultima glacia]iune. Dar fapt e c\ nivelul de nichel din cereale este strict dependent de cel al nichelului din sol. F Anul trecut, cât timp proiec-

Robert VERESS 19

CULTURI VEGETALE tul Comisiei a fost în consultare public\, reac]iile statelor membre au fost slabe sau chiar inexistente - cum e [i cazul României. În ianuarie, când proiectul de regulament a intrat în circuitul de aprobare, au început s\ se agite spiritele. Cocereal [i Copa-Cogeca au încercat s\ tergiverseze procesul de adop tare, solicitând Comisiei un studiu de impact. Îns\ Comisia a ignorat solicitarea. În paralel, Cocereal a alertat organiza]iile profesionale din statele membre interesate, solicitându-le s\ se implice, s\ fac\ presiuni asupra autorit\]ilor na]ionale, care la rândul lor s\ fac\ presiuni asupra Comisiei. În România, FAPPR a solicitat ANSVSA s\ încerce blocarea sau întârzierea modific\rii Regulamentului. ANSVSA s-a conformat [i a solicitat excluderea cerealelor din lista alimentelor pentru care se stabilesc plafoane în privin]a con]inutului de nichel, mo-

tivând c\ este necesar mai mult timp pentru colectarea de date de la nivel na]ional [i evaluarea impactului limitelor propuse. Invocând contribu]ia major\ a cerealelor în expunerea alimentar\ la nichel, Comisia a respins solicitarea ANSVSA. În schimb, a informat Autoritatea c\, în cea mai recent\ versiune a proiectului de Regulament, s-a stabilit o limit\ maxim\ pentru grâu [i porumb de 0,8 mg/kg, respectiv de 1,5 mg/kg în cazul grâului dur. Limitele ar urma s\ se aplice de la 1 iulie 2026. Chiar [i a[a, România a votat împotriva proiectului. Dar acesta a trecut cu un vot favorabil confortabil, fiindc\ nicio alt\ ]ar\ nu s-a opus, doar Polonia [i Belgia s-au ab]inut.

Dar dac\ 0,8 mg Ni/kg de cereale e prea pu]in? Nu exist\ un studii na]ionale de actualitate privind con]inutul de nichel

[i alte metale grele al solurilor autohtone. În 2021 ar fi trebuit s\ se publice Monitoringul st\rii de calitate a solurilor din România, care, conform legii, trebuie realizat la fiecare 10 ani. Nu a fost publicat din lips\ de fonduri. Se lucreaz\ în prezent la un program de monitorizare a calit\]ii solurilor folosind o re]ea de profiluri de 8 x 8 km, în baza Ordinului MADR nr. 362/2021. Nicoleta Vrînceanu, [efa Laboratorului pentru analize fizice [i chimice la ICPA, afirm\ c\ exist\ tehnici de remediere a solurilor contaminate cu metale grele. Mai exact, de imobilizare a metalelor grele în sol. {i ICPA a participat în proiecte de cercetare pe exact acest subiect, în perioada 20142018. În pia]\ exist\ produse pe baz\ de calciu pur (mai mare de 97%), despre care se afirm\ c\ ar împiedica absorb]ia metalelor grele de c\tre plante.

Vasile Varvaroi> “Când n-ai probleme, f\-]i-le singur!” Director la Cargill România [i Ucraina [i pre[edinte al ARCPA, Vasile Varvaroi e critic la adresa Comisiei Europene. “M\sura aceasta este din ciclul «Când n-ai probleme, f\-]i-le singur!». Agricultura european\, cu regulile sale tot mai stricte, cre[te costurile de produc]ie pentru fermieri, în timp ce, concuren]ii lor din restul lumii nu se confrunt\ cu acelea[i constrângeri. Nu este de mirare c\ fermierii au ajuns s\ ias\ în strad\”. Nichelul nu a fost un element urm\rit pân\ acum de comercian]i. Fiindc\ nu e folosit în tratamente, se g\se[te doar în sol, în concentra]ii care variaz\ regional. {i nu sunt impuse restric]ii la import nic\ieri în lume. Dup\ ce s-a aflat de preconizata modificare a Regulamentului 2023/915, atât Cargill, cât [i al]i mari comercian]i de cereale au început s\ testeze stocurile existente. “:n majoritatea ]\rilor europene nu sunt probleme cu concentra]iile de nichel în cereale, fiindc\ nu sunt concentra]ii mari de nichel în sol. La noi, la unguri, bulgari [i polonezi am identificat probleme, respectiv concentra]ii mai mari de 0,5-0,6 mg/kg în porumb. Dac\ acelea ar fi fost limitele maxime finale impuse în Uniune, am fi avut probleme cam cu o treime din stocurile de marf\ analizate în România. Ini]ial, ar fi fost vorba de marfa destinat\ consumului uman. {tiind cum func]ioneaz\ lucrurile în Comisie, e de a[teptat c\, foarte curând, într-un an-doi, prevederea s\ se extind\ [i în cazul furajelor. Din acel moment, singura utilizare posibil\ ar fi industrial\”. 20

Profitul Agricol 9/2024

CULTURI VEGETALE

Summit Agro sus]ine formarea noilor antreprenori Bogdan Radu, director comercial Summit Agro, a participat la ceremonia de acordare a diplomelor absolvirea cursurilor din cadrul programului de perfec]ionare managerial\ “Antreprenor în Agricultura 4.0”. Summit Agro este un vechi partener pentru Clubul Fermierilor Rom=ni.

“

Vrem s\ le insufl\m tinerilor fermieri dragostea pentru p\mânt, pentru ]ara lor”, spune Bogdan Radu. “Noi trebuie s\ venim cu solu]ii integrate ca s\ dezvolt\m businessul. Trimitem cursan]i din compania noastr\ la cursurile organizate de Clubul Fermierilor pentru c\ este o oportunitate extraordinar\ pentru România. Noi în]elegem utilitatea acestor cursuri care vin s\ ajute dezvoltarea fermierilor pe toate planurile. {i noi avem de înv\]at. Investi]ia în oameni este primordial\ pentru a dezvolta businessul din România. Ferma inteligent\ înseamn\ organizare, au devenit obligatorii cuno[tin]ele despre teren, despre culturi, despre managementul resurselor, tratamente, investi]ii, echipamente [i spa]ii de depozitare. Ea are nevoie de integrare. Este important s\ producem de calitate cu costuri cât mai reduse [i s\ dezvolt\m afacerea”. Cum trebuie s\ gândim preventiv în afaceri? Cum în]elegem importan]a cash-flow-ului de-a lungul unui ciclu în agricultur\? Achim Irimescu a ]inut 22

cursuri câte dou\ zile pentru fiecare promo]ie de cursan]i. Accesarea fondurilor europene a fost o tem\ predilect\. Studiile fizionomice, descoperirea sinelui [i fiscalitatea par s\ nu aib\ leg\tur\ între ele, dar la acest curs s-au reg\sit armonios [i instructiv. Au înv\]at despre robo]i în agricultur\, despre drone autonome. Cezar Gheorghe le-a vorbit despre comer]ul cu cereale, iar Andrei M\ru]escu a ]inut un curs despre noile tehnici genomice. Nu se dau note, nu se fac evalu\ri pentru cursan]i. Laszlo Becsek este administratorul grupului Biofarm Covasna. Are doctorat în [tiin]e agricole, dar tot a f\cut [i acest curs. “Am f\cut o resetare a cuno[tin]elor mele. Lucrez 1.000 de hectare [i produc de la s\mân]\ pân\ la raft. Am ob]inut informa]iile utile, cu care s\ ne ducem mai departe afacerea. Cursurile de legisla]ie, de marketing au fost ]inute de speciali[ti care ne pot da solu]ii viabile pentru afacerile noastre”, spune Laszlo Becsek. Gabriel Stanciu este pre[edintele Braincoop, o cooperativ\ înfiin]at\ în 2010 în Br\ila [i pre[edintele Cooperativei Vegetal România Integrat, înfiin]at\ în toamna anului 2023.

Cuprinde 28 de cooperative la nivel na]ional. “Vrem s\ demonstr\m c\, împreun\, vom deveni mai puternici. Se simte deja în buzunarul nostru. Suntem membri fondatori la Uniunea de Ramur\ Na]ional\ a Cooperativelor din Sectorul Vegetal. Aceste cooperative vor accesa 80 de milioane de euro pentru procesare”, spune Gabriel Stanciu. Totian Marian Olaru este un fermier mai atipic. “Eu sunt un sceptic [i am întrebat dac\ pot s\ dau banii în dou\ ture în caz c\ m\ r\zgândesc. Dup\ terminarea cursului, am întrebat cum s\ fac s\ r\mân repetent.” “Trebuie s\ mul]umesc sponsorilor [i companiei de la Summit Agro, doi am fost de la aceast\ companie, spune Ciprian P\curaru. Au fost profesori excep]ionali [i rezultatele lor se vor vedea ;n practic\”. Contribu]ia Clubului Fermierilor este doar o pic\tur\ într-un ocean. To]i fermierii pe care i-am întrebat smi-au spus c\ România resimte acut lipsa antreprenorilor în agricultur\...

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 9/2024

CULTURI VEGETALE

Strategii la “Gentlemans agreement”, dar cu semn\tur\ Seceta amenin]\ din nou sud-estul [i estul României, suprafe]ele irigate sunt mici, astfel c\ fiecare trebuie s\ produc\ inteligent, cât mai mult cu cât mai pu]in [i s\ vând\ când, cum [i cât e necesar pentru a se men]ine pe pia]\. Pentru aceasta mul]i dintre ei adopt\ diverse strategii de vânzare> în dou\ sau trei tran[e anuale, grosul fiind înainte de recoltare, sau tot imediat dup\ recoltare, dar în toate cazurile sunt foarte aten]i cui vând, ce istoric au traderii, ce condi]ii [i clauze contractuale se stabilesc. În plus, în strategia de vânzare a cerealelor fermierii îi au în vedere inclusiv pe procesatori.

R\zvan Avram, Green Agro Crop Vrancea, spune c\ pân\ în 2020 func]iona acel “gentlemans agreement” în rela]ia cu traderii, acum mai func]ioneaz\ doar pe semn\tur\ [i chiar [i acolo mai sunt contesta]ii. “Termenii din contract, contractele sunt mai stricte, ar trebui s\ existe negocieri, legate [i de calitate. Pe ansamblu, rela]ia cu traderii e bun\, dar nu datorit\ lor sau datorit\ fermierilor,

ci ca urmare a accesului mai larg la informa]ii.” Fermierul vrâncean spune c\ în rela]ia cu traderii, el a creat a[a numite cercuri ale încrederii. În primul intr\ 3-4 comercian]i, selecta]i pe baza tranzac]iilor trecute, cu clauze de contract reciproc avantajoase, eventual [i asigurarea logisticii. Al doilea cerc al încrederii este mai larg. “Prospect\m pia]a, nu ne gr\bim, c\ut\m [i al]i parteneri viitori.” Într-un contract, înainte de pre] primeaz\, cel pu]in teoretic, calitatea cerealelor. Dar nu merge mereu a[a, iar R\zvan spune c\ întâi fixeaz\ un pre], apoi intr\ în discu]ie calitatea cerealelor. “Oricum, în rela]ia cu traderii avem în vedere parteneriate pe termen lung cu unii, dar l\s\m loc [i pentru noi rela]ii.”

“Suntem o cooperativ\, negociem mai bine” Gabriel Stanciu, Sismad Agro, este [i pre[edinte al Cooperativei Braicoop Br\ila, care reune[te 62 de fermieri, cu un total de 18.000 ha. Spune c\ majoritatea cerealelor membrilor sunt vândute prin cooperativ\, deoarece cantit\]ile mari de grâu se pot valorifica mai bine la pre] mai bun [i comercian]ii [tiu c\ pot miza pe volume mari. “La noi în cooperativ\ aplic\m o strategie relativ simpl\ la vânzare, avem câ]iva tineri care sun\ periodic 10, chiar 15 traderi, pentru a afla niveluri de pre] [i condi]ii de baz\ la livrare.” 24

Gabriel Stanciu consider\ c\ sunt importante [i pre]urile, dar [i rela]iile pe care Braicoop le are cu anumi]i traderi, bonitatea lor, condi]iile de calitate cerute [i logistica necesar\ derul\rii contractelor. Dac\ toate se aliniaz\, se negociaz\ contractul [i încep livr\rile. “Dar nu ne rezum\m doar la traderi, c\ut\m [i procesatori - la mori, unit\]i de panifica]ie - pentru a le vinde grâu. Pentru c\ suntem o cooperativ\, negociem mai bine. Am un sfat pentru fermieri mici [i medii> Dac\ vre]i s\ v\ fie bine, uni]i-v\!” Profitul Agricol 9/2024

CULTURI VEGETALE

vânzarea cerealelor Pe prietenie, dar cu garan]ie de 20% Alexander Degianski, Forest And Biomass Romania, spune c\ în rela]iile cu traderii ar trebui s\ primeze interesele interumane înaintea celor comerciale, dar de câ]iva ani nu mai este a[a. El sus]ine c\ are rela]ii stabile cu comercian]ii de cereale, dar experien]a ultimilor ani l-a determinat s\-[i ia m\suri de siguran]\. “La 3 zile dup\ încheierea contractului percep o garan]ie de 20% din valoarea lui, se scade din ultima livrare. Pe de alt\ parte, orice camion înc\rcat cu cerealele mele pleac\ din curte doar dup\ efectuarea pl\]ii.” Degianski spune c\ în al]i ani nu trecea luna decembrie f\r\ s\ fie sunat insistent de c\tre traderi [i întrebat dac\ are cereale de vânzare. “Acum nu m-a mai sunat aproape nimeni de dou\ luni [i am 10.000 de tone...” Femierul spune c\ a vorbit la un

moment dat cu un trader c\ruia i-a spus c\ are grâu cu mas\ hectolitric\ 77% [i protein\ 11,5%, iar comerciantul l-a refuzat, zicându-i c\ nu e panificabil. “În 2019 mai tot grâul din veste era plin de fuzarioz\ [i unii spuneau c\-i bun de zvârlit în Timi[, dar în decembrie a fost vândut ca grâu pan-

ificabil, de[i nu avea calitatea pe care o are acum grâul meu.” Vara, Degianski adopt\ o strategie mul]umitoare [i pentru traderi, în sensul c\, dac\ are magaziile pline cu cereale de anul trecut, el zice c\ nu mai face nazuri la pre] [i vinde ca s\ goleasc\ spa]iile de depozitare [i s\ pun\ grâul nou.

De-a [oarecele [i pisica Cosmin Iancu, Picmar Prod Com, Ilfov, e mul]umit [i nu prea de rela]ia cu traderii, pe care o încadreaz\ între termenii de flexibilitate, mare aten]ie [i pruden]\. “Vorbesc de o rela]ie cam de-a [oarecele [i pisica, cel vânat a fost mai mereu fermierul, iar asta ar trebui s\ se schimbe.” Iancu a adus ca argument faptul c\ în anul agricol 2019-2020 mul]i fermieri au avut produc]ii mici, contractele nu au fost executate, nu prea au g\sit în]elegere la traderi. Cât prive[te rela]ia sa cu comercian]ii de cereale în prezent, consiProfitul Agricol 9/2024

der\ c\ parteneriatul e cel mai important, pre]ul conteaz\, dar relevante sunt rela]iile de colaborare. “La un moment dat am stabilit un pre] minim garantat de 2,9 lei/kg de grâu. Neam în]eles c\, în cazul în care ob]inea un pre] mai mare la vânzare, surplusul l-am fi împ\r]it, iar dac\ sc\dea, pierderea urma s\ fie suportat\ de trader. În final, pre]ul s-a pr\bu[it, dar traderul mi-a pl\tit cum am stabilit, de[i sc\zuse la 1,9 lei/kg. Bineîn]eles c\ un astfel de parteneriat este de p\strat.”

Arpad DOBRE 25

CULTURI VEGETALE

Produc]ia european\ de Cei circa cinci sute de fermieri veni]i din toat\ Europa la al treilea congres anual al produc\torilor de porumb iberici, desf\[urat s\pt\mâna trecut\, la Lisabona, aveau fe]e îngândurate înainte de debutul prezent\rilor. Ulterior, am remarcat chiar priviri încruntate. Nu se a[teptau la ve[ti grozave din partea colegilor organizatori [i a invita]ilor acestora, dar ce au aflat le-a stricat orice f\râm\ de bun\ dispozi]ie. Dup\ câ]iva ani foarte dificili, nici anul 2024 nu a început sub auspicii foarte bune. Ca atare, produc]ia european\ de porumb e periclitat\ de o serie de factori destabilizatori convergen]i.

tocurile americane de porumb sunt în cre[tere (55,2 milioane de tone în luna februarie 2024), pe seama cererii sc\zute din China. Pe cale de consecin]\, se anticipeaz\ o sc\dere a suprafe]ei din SUA cultivat\ cu porumb 1,4 milioane de ha în 2024, la 33,6 milioane ha. Pe de alt\ parte, recordul net de pozi]ii scurte, pentru aceast\ perioad\ a anului, pe Bursa din Chicago, ar putea fi un declan[ator pentru cre[terea pre]ului [i a volatilit\]ii, în cazul acoperirii scurte, cauzat\ de modific\ri ale fundamentelor, dup\ cum indic\ o analiz\ a Arthur Boy, economistul AGPM (Asocia]ia produc\torilor de porumb francezi). Stocurile se acumuleaz\ [i în America Latin\, fermierii brazilieni [i argentinieni a[teptând s\ creasc\ pre]ul, înainte de a vinde. În Argentina, vremea favorabil\ conduce la prognoze record de produc]ie, estimate la 55-60 de milioane de tone. În Brazilia, estimarea înainte de El Niño este de 110-125 de milioane de tone, pe fondul unei sc\deri cu 8% (1,3 mil. ha) a suprafe]ei cultivate. Cererea în Europa scade pe seama problemelor din zootehnie (cu prec\dere sectorul porcului). Importurile cumulate de porumb din UE, de la 1 iulie 2023 pân\ în prezent, sunt de 10,6 milioane de tone, cu 3,1 milioane t sub media perioadei ultimilor cinci ani. 6,5 din cele 10,6 milioane de tone sunt din Ucraina, fa]\ de 9,2

mil. t în anul 2022/2023. Se estimeaz\ c\, pân\ la 30 iunie 2024, importurile vor totaliza 19 milioane de tone, fa]\ de 26 de milioane de tone în anul comercial 2022/2023. A[adar, tendin]a de sc\dere a importurilor se va men]ine, de[i produc]ia european\ este sub media multianual\, iar suprafe]ele cultivate în sc\dere (se estimeaz\ un milion de ha deja ocupate de alte culturi, în ultimele dou\ decenii).

Porumbul, victim\ a geopoliticilor europene Pe de alt\ parte, exporturile de porumb ucrainean au revenit la nivelurile de dinainte de r\zboi - 7 milioane de tone în decembrie 2023, dintre care 4,8 milioane de tone ie[ite prin Odesa. CEPM (asocia]ia produc\torilor europeni de porumb), COPA-COGECA, CIBE (asocia]ia european\ a cultivatorilor de sfecl\), CEFS (asocia]ia produc\torilor de zah\r), AVEC (cresc\tori de p\s\ri) [i EUWEP (produc\tori de ou\) au cerut m\suri concrete înainte de prelungirea scutirii de taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene. În pofida întâlnirilor repetate cu oficiali ai Comisiei [i cu europarlamentari, porumbul [i celelalte cereale nu sunt incluse în clauza de salvgardare (introdus\ doar pentru carne de pui, ou\, zah\r), referin]a pentru activarea clauzei este prea mare (impor-

turile medii din 2022/2023), fiind prev\zut\ [i o întârziere de 21 de zile odat\ ce referin]a este atins\. Cele [ase organiza]ii solicit\ includerea cerealelor, semin]elor oleaginoase [i mierii la clauza de salvgardare automat\, folosirea ca referin]\ e importurilor din 2021/2022, diminuarea perioadei de a[teptare la 10 zile. Separat, CEPM solicit\ ca, odat\ atins\ referin]a, porumbul ucrainean s\ fie exportate în ]\ri ter]e, în loc de aplicarea tarifelor [i a contingentului tarifar din Acordul de Asociere, a[a cum propune Comisia.

Profitul Agricol 9/2024

CULTURI VEGETALE

porumb este periclitat\ În plus, pre]ul de referin]\ pentru introducerea taxelor de import s\ fie actualizat cu infla]ia, astfel ca, în loc de 157 de euro/t, cât era acum 20 de ani, s\ devin\ 267 de euro/t. AGPM [i CEPM se opun viguros încheierii acordului de liber schimb cu ]\rile MERCOSUR (Brazilia, Argentina, Uruguay [i Paraguay), în forma discutat\ în prezent, solicitând clauze “în oglind\”, care s\ le impun\ cultivatorilor de porumb din ]\rile respective respectarea acelora[i restric]ii impuse fermierilor europeni la utilizarea produselor de protec]ie a plantelor [i s\ conduc\ la monitorizarea strict\ a prezen]ei reziduurilor în produsele importate. De asemenea, ar trebui impus un control strict al t\ierilor de arbori [i condi]ii sociale, precum excluderea exploat\rii for]ei de munc\. Nici perspectiva extinderii Uniunii nu e îmbucur\toare pentru reprezen-

Profitul Agricol 9/2024

Interzicerea S-metolaclor-ului le pune mari probleme fermierilor spanioli Spania produce 3,5-4 milioane tone de porumb, cu o medie de 10,75 t/ha. Deficitul este de 13 milioane de tone. În aceste condi]ii, orice factor care pericliteaz\ produc]ia na]ional\ e privit cu maxim\ îngrijorare. Presiunea de buruieni (Amaranthus palmeri, Teosinte str\mo[ul porumbului, adus din America) [i de d\un\tori (Ostrinia,

p\ianjenul ro[u, mai nou [i Diabrotica) este foarte mare. Împotriva buruienilor se utiliza cu succes erbicidarea în preemergen]\, îns\, odat\ cu interzicerea S-metolaclor-ului, începând cu la 23 iulie 2024, cultivatorii de porumb se vor confrunta cu o problem\ comparabil\ cu cea pe care Tanymecus o pune în România.

tan]ii produc\torilor de porumb europeni. Sunt 10 state candidate, cu agriculturi foarte diferite. De pild\, Ucraina are o suprafa]\ agricol\ imens\ [i ferme uria[e, iar la polul opus, Albania [i Muntenegru au ferme foarte mici. Sistemul european de subven]ii, care [i a[a se clatin\, ar primi o lovitur\ decisiv\. În al doilea rând, situa]ia statal\ nu

este clarificat\ în cazul Ucrainei, Moldovei [i Georgiei. De[i regula este c\ niciun stat candidat nu poate deveni membru cu drepturi depline pân\ ce situa]ia teritorial\ nu este clarificat\, se pare c\ deciden]ii europeni sunt dispu[i la concesii [i în aceast\ privin]\.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Aplicarea normelor privind Sorinela GHI}| manager comunicare, FAPPR

A ap\rut în consultare public\ joi, 22 februarie, proiectul de ordin pentru modificarea [i completarea Ordinului MADR nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condi]ionalitatea în cadrul interven]iilor sub form\ de pl\]i directe [i al unor interven]ii [i m\suri pentru dezvoltare rural\, începând cu anul de cerere 2023 prin care se propune corelarea dispozi]iilor Planului strategic PAC 2023- 2027, astfel cum a fost modificat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2023) 8469 din 11.12.2023 cu prevederile legisla]iei na]ionale de punere în aplicare, în sensul inser\rii în textul ordinului [i al anexei a modific\rilor intervenite la nivelul GAEC 6, precum [i introducerea GAEC 10, ca standard suplimentar fa]\ de cele prev\zute în Anexa III din Regulamentul 2115/2021, precum [i prevederile de la art. 1 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587 prin care se reglementeaz\ derogarea pentru 2024 de la standardul GAEC 8.

GAEC 6 Modificarea cerin]elor GAEC 6 Acoperirea minim\ a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile Cu privire la extinderea perioadei în care sunt permise lucr\rile pentru preg\tirea terenului [i au fost stabilite ac]iunile permise în perioada sensibil\, respectiv posibilitatea efectu\rii de lucr\ri superficiale, astfel> 30

- extinderea perioadei în care sunt permise lucr\rile pentru preg\tirea terenului [i înfiin]area noii culturi la 3 s\pt\mâni, cu posibilitatea prelungirii cu înc\ o s\pt\mân\ în cazul în care condi]iile meteorologice nu permit realizarea lucr\rilor de preg\tire a terenului [i înfiin]are a culturilor, cât [i clarificarea faptului c\ perioada de 3 s\pt\mâni în care sunt permise lucr\rile pentru preg\tirea terenului [i înfiin]area noii culturi nu se aplic\ unitar pe întreaga suprafa]\ de teren arabil din cadrul unei exploata]ii, ci se aplic\ la nivel de parcel\ agricol\< - detalierea modalit\]ii în care se poate asigura acoperirea solului pe terenurile arabile prin completarea [i cu culturile agricole aflate în vegeta]ie [i resturile vegetale r\mase dup\ recoltare< - clarificarea ac]iunilor permise în perioada sensibil\ astfel încât s\ se p\streze acoperirea solului pe terenurile arabile, respectiv a preciz\rii c\ pentru men]inerea umidit\]ii solului [i formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastr\), dup\ recoltarea culturii principale, fermierul poate efectua o lucrare superficial\ a solului f\r\ r\sturnarea brazdei, cu men]inerea [i încorporarea par]ial\ a resturilor vegetale la suprafa]a solului. Astfel, sunt permise lucr\rile superficiale care nu afecteaz\ acoperirea vegetal\ a terenului sau care las\ pe teren miri[tea [i resturile vegetale de la cultura anterioar\, pân\ la adâncimea de maximum 10 cm, precum discuirea superficial\ a miri[tii f\r\ întoarcerea brazdei sau afânarea superficial\ a solului. Perioada cea mai sensibil\ pentru sol este considerat\ perioada de var\ (15 iunie-30 septembrie), iar respec-

tarea cerin]elor GAEC 6 se verific\ la nivel de parcel\ agricol\.

GAEC 10 A fost introdus standardul suplimentar GAEC 10 - Interdic]ia de a incendia vegeta]ia paji[tilor permanente, pentru a asigura continuitatea aplic\rii [i pe paji[ti a GAEC 6 din Eco condi]ionalitate, în ceea ce prive[te interdic]ia arderii vegeta]iei paji[tilor permanente, asigurând astfel reducerea emisiilor de GES [i acoperirea solului. Respectarea cerin]elor GAEC 10 se verific\ la nivel de parcel\. De asemenea, prin proiectul de ordin se propune extinderea sferei atribu]iilor APIA asupra desf\[ur\rii [i coordon\rii activit\]ii de control privind respectarea de c\tre fermieri a GAEC 10 - Interdic]ia de a incendia vegeta]ia paji[tilor permanente, ca institu]ie responsabil\ cu implementarea normelor privind condi]ionalitatea. Profitul Agricol 9/2024

CULTURI VEGETALE

condi]ionalit\]ile

GAEC 8 Derogare pentru anul de cerere 2024, la standardul GAEC 8, prima cerin]\ “Procentajul minim din suprafa]a agricol\ dedicat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de ferm\ s\ fie de cel pu]in 4% din terenul arabil alocat zonelor [i elementelor neproductive, inclusiv terenurilor l\sate pârloag\, sau cel pu]in 7% din terenul arabil destinat zonelor [i elementelor neproductive, inclusiv terenurilor l\sate pârloag\, culturilor secundare [i/sau culturilor fixatoare de azot, cultivate f\r\ utilizarea de produse de protec]ie a plantelor, din care 3% reprezint\ zone [i elemente neproductive, inclusiv terenuri l\sate pârloag\”. Se aplic\ derogarea prev\zut\ la art. 1 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587 al Comisiei din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derog\ri de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European [i al Consiliului în Profitul Agricol 9/2024

ceea ce prive[te aplicarea standardului privind bunele condi]ii agricole [i de mediu ale terenurilor (standardul GAEC) 8. Prevederile Regulamentului (UE) 2024/587 se aplic\ începând cu data de 1 ianuarie 2024. Astfel, prin aplicarea derog\rii în anul de cerere 2024, fermierii pot îndeplini prima cerin]\ a standardului prin alocarea unei ponderi minime de cel pu]in 4% din terenul arabil la nivel de ferm\> (i) zonelor [i elementelor neproductive, inclusiv terenurilor l\sate în pârloag\ [i/sau (ii) culturilor fixatoare de azot [i/sau (ii) culturilor secundare. Culturile fixatoare de azot [i culturile secundare trebuie s\ fie f\r\ utilizarea produselor de protec]ie a plantelor. Pentru culturile secundare se utilizeaz\ factorul de ponderare 1. Acela[i proiect de act normativ tot cu privire la GAEC 8 prevede c\, în

aplicarea cerin]ei privind procentul minim din terenul arabil alocat zonelor sau elementelor neproductive, sintagmele “culturi secundare” [i “teren l\sat pârloag\” au semnifica]ia prev\zut\ la GAEC 7. Teren l\sat pârloag\-teren arabil necultivat pe durata unui an de cultur\, men]inut în bune condi]ii agricole [i de mediu, pe care se efectueaz\ activitatea minim\ de între]inere. “Perioada în care terenul este l\sat pârloag\ este de minimum 6 luni într-un an de cultur\ [i acoper\ lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe acela[i amplasament.” Totodat\ enumer\ culturile fixatoare de azot> maz\re (Pisum sativum), fasole (Phaseolus vulgaris), soia (Glycine max), linte (Lens culinans), lupin (Lupinus perennis), n\ut (Cicer arietinum), bob (Vicia faba), fasoli]a (Vigna unguiculata spp.), trifoi (Trifolium spp.), lucerna (Medicago sativa), sparceta (Onobrychis viciifolia) [i alte culturi fixatoare de azot. 31

CULTURI VEGETALE

Sulful la cereale> efect garantat împotriva f\in\rii Realit\]ile din câmp sunt cele care dicteaz\ tehnologia în ferm\ [i prioritizeaz\ solu]iile. Nu este de neglijat faptul c\, în România, pierderile de produc]ie din cauza f\in\rii la cereale pot ajunge la 25% din cultur\, în func]ie de specificul pedoclimatic [i de ceilal]i factori care favorizeaz\ atacul patogenului.

F\inarea la cereale, atac pe frunz\

F\inarea, miceliu cu picnidii

F\inarea, atac pe spic

foto> Adobe Stock Photos

foto> Dreamstime

foto> www.alamy.com

culoare. }esuturile-gazd\ se îng\lbenesc, apoi se necrozeaz\ [i mor. Atacul se produce pe tulpin\, frunze, [i mai rar pe spic, cu prec\dere ultimii ani, aceast\ boal\ în perioada martie-aprilie, când se a devenit tot mai r\spân- înregistreaz\ umiditate ridicat\ [i dit\, din cauza prac- temperaturi între 15 - 22°C. ticilor agricole intensive bazate pe ferPresiunea de infec]ie scade în petilizarea excesiv\ cu azot [i pe utilizarea rioadele cu umiditate sc\zut\ [i temdensit\]ilor mari la sem\nat. Speciali[tii peraturi ridicate (peste 25°C). În conavertizeaz\ asupra momentului de secin]\, prevenirea f\in\rii cu fungicide atac> cu cât infec]ia se dezvolt\ mai eficiente este o practic\ obligatorie în devreme în vegeta]ie, cu atât persist\ T2 la cereale, pe lâng\ m\surile uzuale, mai mult în cultur\, iar produc]iile vor cum sunt rota]ia culturilor în asolament fi mai slabe cantitativ, cu indici de ca- [i utilizarea unor soiuri cu genetic\ sulitate inferiori. perioar\ [i toleran]\ mai ridicat\ la boli. Atunci când boala manifest\ simptome în stadiile timpurii de vegeta]ie, Flosul - sulf în suspensie se reduce suprafa]a foliar\ cu activitate concentrat\ fotosintetic\ [i, drept urmare, se înceFlosul este un fungicid de contact tine[te asimilarea nutrien]ilor în plant\, pe baz\ de sulf, în concentra]ie ridicaconducând la stagnarea cre[terii [i la t\ (800 g/l). Solu]ia de tratat este foarte producerea de fra]i f\r\ spic. În stadii stabil\ [i ader\ foarte bine pe organele mai avansate, plantele vor genera plantelor. Riscul form\rii depozitelor în boabe de dimensiuni mici, respectiv interiorul echipamentului de tratat este un MMB sub a[tept\ri. minim, cu vâscozitate sc\zut\ [i nu se

În

Simptomele f\in\rii la cereale Simptomele se manifest\, mai întâi, pe p\r]ile inferioare ale plantelor, putând s\ cuprind\, în timp, întreaga plant\. Pe frunze [i pe tulpin\ apar pete cenu[ii, pufoase, acoperite cu miceliu pr\fos, pe care se dezvolt\ picnidiile ciupercii, cu pustule închise la 32

produce spum\. Aplicat la temperaturi mai ridicate, Flosul prezint\ un risc redus de fitotoxicitate fa]\ de alte formul\ri ale sulfului din pia]\. În urma tratamentelor cu Flosul la grâu [i orz, s-au înregistrat diferen]e semnificative ca intensitate a atacului de f\inare (Erysiphe graminis) între lo-

turile tratate [i cele netratate. Drept urmare, loturile tratate au generat produc]ii superioare cantitativ [i calitativ. Doza recomandat\ este de 10 l/ha, iar momentul optim de aplicare - de la al doilea internod pân\ la formarea burdufului.

Formularea Flosul - esen]ial\ pentru reu[ita tratamentelor

Cu fungicidul Flosul, speciali[tii Kwizda Agro propun fermierilor o substan]\ activ\ recunoscut\ pentru eficacitatea sa - sulful, într-o formulare de ultim\ genera]ie - suspensie concentrat\. Marele avantaj oferit prin utilizarea acestui produs se datoreaz\ dimensiunii optime a particulelor de sulf din solu]ia de tratat> doar 0,8 microni (adic\ sunt de aproximativ 4 ori mai mici decât particulele de sulf din alte formul\ri disponibile pe pia]\). Cu cât particulele au un diametru mai redus, cu atât solu]ia de tratat va fi mai omogen\, având capacitatea s\ asigure acoperirea uniform\ a plantei, p\trunzând chiar [i în locurile greu accesibile. Acest aspect diferen]iator plaseaz\ Flosul într-o clas\ superioar\ produselor concurente, în cazul c\rora dimensiunea medie a particulelor de sulf este de 3,6 microni. Profitul Agricol 9/2024

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile bio ale Corteva Corteva Agriscience lanseaz\ o nou\ categorie de produse biologice, dup\ achizi]ionarea companiilor Stoller [i Symborg.

“Prin adoptarea acestor solu]ii naturale [i eficiente, Corteva stabile[te un nou standard, prioritizând productivitatea [i gestionarea responsabil\ a resurselor de mediu”, declara Jean Ionescu, country leader Corteva. l Fertilizantul foliar lichid Harbest diminueaz\ riscul pierderii azotului sau polu\rii favorizând dezvoltarea r\d\cinii, promovând produc]ia natural\ de citokinine [i întârziind senescen]a frunzelor. Adaptat în mod specific pentru culturi de câmp [i culturi horticole, acest fertilizant mineral stimuleaz\ cre[terea continu\ [i echilibrat\ chiar [i în condi]ii de fertilizare redus\ cu azot. Harbest maximizeaz\ poten]ialul genetic al plantelor, asigurând absorb]ia optim\ a nutrien]ilor [i formarea de molecule stabile de azot-calciu. l Îngr\[\mântul cu oligoelemente în form\ lichid\ Keylate B cu certificare organic\ este o solu]ie specializat\ pentru contracararea deficien]elor nutri]ionale bazate pe bor [i absorb]ia rapid\ în plant\ f\r\ riscul form\rii compu[ilor borici inutilizabili sau toxici. Acest produs este esen]ial pentru asigurarea unei nutri]ii echilibrate pentru culturile de câmp, culturile oleaginoase [i leguminoase, culturile horticole [i legume, îmbun\t\]ind astfel s\n\tatea general\ [i productivitatea. Jean Ionescu, Dezvoltat pentru a combate deficountry leader Corteva cien]ele de bor, un element fundamen-

tal pentru construc]ia [i elasticitatea peretelui celular, produc]ia de fitohormoni [i transportul fotoasimilatelor, acest fertilizant lichid favorizeaz\ ac]iunea mai rapid\ în plant\ în compara]ie cu solu]iile alternative. l Îngr\[\mântul mineral StarterMn Platinum cuprinde un complex de micronutrien]i [i cu o chelatare patentat\ Stoller. Acest fertilizant este meticulos proiectat pentru a promova echilibrul nutri]ional. Poate fi combinat cu u[urin]\ cu alte solu]ii Stoller, asigurând absorb]ia [i translocarea rapid\ pentru o utilizare optim\ a nutrien]ilor, reprezentând un avans semnificativ în cultivarea culturilor s\n\toase înc\ din stadiile timpurii de dezvoltare.

Fertilizantul mineral în form\ lichid\ BioForge, o solu]ie conceput\ pentru a consolida rezisten]a culturilor în fa]a factorilor de stres. Fertilizantul lichid men]ine echilibrul fiziologic al plantelor [i maximizeaz\ poten]ialul genetic. Tehnologia integrat\ asigur\ o nutri]ie corect\ pentru a interveni în mod natural în procesele fiziologice ale plantelor. l

lFertilizantul lichid SugarMover Zn

cu certificare organic\ se concentreaz\ pe mobilizarea [i cre[terea nivelurilor de carbohidra]i în boabe, r\d\cini sau fructe. Con]ine oligoelemente în solu]ie, furnizând bor, cupru, molibden [i zinc - nutrien]ii esen]iali pentru procesul de fructificare. Beneficiile includ o greutate, dimensiune [i calitate mai bun\ a boabelor, o umplere crescut\ a boabelor [i p\st\ilor, sprijin pentru uniformitatea semin]elor, con]inut îmbun\t\]it de proteine, cre[terea îmbun\t\]it\ a p\r]ilor subterane precum r\d\cini, bulbi [i tuberculi prin stocarea de zah\r. Profitul Agricol 9/2024

CULTURI VEGETALE

Despina Leveanu, manager culturi industriale Bayer

Riscurile din rapi]\ [i solu]iile Bayer Cultura de rapi]\ arat\ bine în zona de vest a ]\rii. R\d\cinile ajung la 30 - 40 cm adâncime în p\mânt, foliajul se dezvolt\ spectaculos. Totu[i, exist\ multe riscuri [i au ap\rut problemele.

onform fermierilor cu care au discutat speciali[tii Bayer, cea mai mare amenin]are asupra rapi]ei o reprezint\ g\rg\ri]a tulpinilor sau Ceutorhynchus, urmat\ de gândacul lucios [i de sclerotinia (putregaiul alb) [i putregaiul negru, phoma lingam, dar riscuri va aduce [i seceta. Bayer apreciaz\ c\ premisele pentru cultura de rapi]\ nu sunt pozitive

Profitul Agricol 9/2024

nici la nivel european, iar cea mai afectat\ ]ar\ este România. “Totu[i, în zona de vest, am constatat c\ sunt pierderi reduse din cauza secetei la suprafe]ele înfiin]ate în toamn\. :ns\ sper\m la un pre] mai bun în 2024”, a declarat Despina Leveanu, manager culturi industriale Bayer. Ceutorhynchus ierneaz\ ca insect\ adult\ în stratul superficial al solului, la baza plantelor. În prim\var\, când temperatura dep\[e[te 9 grade, femelele depun 15-60 de ou\ în m\duva tulpinii plantelor gazd\. Incuba]ia dureaz\ 6-20 zile. Primele larve apar în aprilie, iar dezvoltarea complet\ are loc în 30-40 zile, dup\ care p\r\sesc tulpinile [i migreaz\ în sol. Solu]ia împotriva acestui d\un\tor periculos este Sivento Energy, un insecticid cu dou\ moduri de ac]iune, sistemic [i de contact, cu dou\ substan]e active> deltametrin [i flupyradifuron.

“Produsul este cea mai nou\ inven]ie în ceea ce înseamn\ insecticidele în cultura de rapi]\. Asigur\ o protec]ie de lung\ durat\ atât împotriva adul]ilor [i larvelor de g\rg\ri]a tulpinilor, cât [i a gândacului lucios. Solu]ia combate [i d\un\torii din zona silicvelor”, a explicat Leveanu. G\rg\ri]a tulpinilor face un num\r foarte mare de larve [i este primul d\un\tor care apare în cultura de rapi]\ când afar\ sunt 9 grade. Este prima insect\ care începe s\ zboare [i ajunge în culturile de rapi]\. Acolo se împerecheaz\ [i femela depune ou\le în tulpina de rapi]\ [i nu se poate vedea asta decât atunci când larva p\r\se[te tulpin\, creând acele orificii prin care se deplaseaz\ la nivelul solului. Adul]ii nu provoac\ daune importante. Consum\ pu]in din frunF ze, iar atacul nu poate fi v\zut

Gheorghe MIRON 35

CULTURI VEGETALE când insecta este în cultur\. În aceste condi]ii, Bayer recomand\ utilizarea capcanelor galbene cu lipici cu Sivanto Energy. Speciali[tii Bayer au f\cut câteva teste în culturile de rapi]\ din Timi[ [i Arad cu produsul Sivanto Energy, comparându-l cu un alt produs de pe pia]\. “Eficien]\ Sivanto a fost de 95% atât în loturile expermentale din Timi[, cât [i cele din Arad”, a apreciat Leveanu. Pentru al doilea d\un\tor periculos, gândacul lucios, Meligethes aeneus, recomandarea Bayer este tot Sivanto Energy, dar [i noul produs Roslix, pe baz\ de acetamatrid cu dubl\ ac]iune, sistemic\ [i de contact. Produsul este un insecticid sistemic cu spectru larg de aplicare [i protec]ie de lung\ durat\ împotriva principalilor d\un\tori ai culturilor de rapi]\, m\r [i cartof. Roslix este absorbit pe cale foliar\ [i transportat de la baz\ spre vârf. Ac]ioneaz\ rapid prin ingerare [i prin contact. Având activitate translaminar\, creeaz\ un rezervor în ]esuturile plantelor, ceea ce asigur\ un efect rezidual prelungit. Gândacul lucios poate fi observat u[or în cultur\, este de culoare neagr\, cu aspect verzui-metalic, [i apare când afar\ temperatura aerului ajunge la 15 grade. Cel care provoac\ pagube importante este adultul. Consum\ bobocii florali, provocând sterilitate plantelor. Î[i depune monta în bobocii florali, iar larvele care apar dup\ trei s\pt\mâni se vor muta în sol pentru urm\torul ciclu vegetativ. Pragul de d\unare este de la unu la trei adul]i prezen]i pe plant\. Cercet\torii Bayer au f\cut teste [i au urm\rit efectul produsului la o zi, la trei zile [i la 11 zile. S-a constatat c\ eficacitatea lui cre[te, practic, dup\ trei zile de la aplicare, împreun\ cu Sivanto Energy, un insecticid foliar pentru combaterea d\un\torilor la rapi]\.

Solu]ii Bayer

Sivanto Energy este un insecticid ce ac]ioneaz\ prin contact [i ingestie asupra insectelor d\un\toare atât în stadiul de larve, cât [i ca adul]i. Pentru combaterea g\rg\ri]ei tulpinilor din cultura de rapi]\, se aplic\ un tratament în doz\ de 0,75l/ha de la începutul alungirii tulpinii pân\ la începutul dezvolt\rii bobocilor florali.

Ceutorhynchus sau g\rg\ri]a tulpinilor

Roslix vine cu o formul\ lichid\ care maximizeaz\ efectul. Are o ac]iune tripl\> de contact, sistemic\ [i transaminar\. Practic reu[este s\ aib\ un efect de lung\ durat\ [i asupra atacurilor viitoare din partea g\rg\ri]ei tulpinilor [i a gândacului lucios. A treia mare problem\ constatat\ în cultura de rapi]\ din Banat o reprezint\ putregaiul alb. Boala se manifest\ sub forma unor por]iuni decolorate (op\real\), o pâsl\ albicioas\ cu umiditate. }esutul interior se usuc\, iar în m\duv\ se formeaz\ sclero]ii, ni[te crepusculi negri tari, cu aspect de c\rbune, care distrug organele de rezisten]\. Astfel, por]iunile de plant\ se usuc\, devin fragile, plantele îmb\trânesc prematur, se frâng, cad pe sol, producând mari pierderi de recolt\. Reducerea produc]iei poate ajunge pân\ la 45%. Solu]ia Bayer este Propulse, care trebuie aplicat f\r\ amânare. Marile problemele apar fie la nivelul tulpinilor, fie de la nivelul ramifica]iilor unde începe s\ se vad\ acel

putregai alb, pete de decolorare. Dup\ dou\ s\pt\mâni, tulpina se frânge ca urmare form\rii acelor sclero]i. Propulse este un fungicid pe baza a dou\ substan]e active, fluopiram [i protioconazol. Acesta se aplic\ în vegeta]ie din momentul apari]iei bobocilor florali înc\ nedeschi[i pân\ la sfâr[itul înfloritului [i scuturarea petalelor. Pentru eficien]\ maxim\, Bayer recomand\ utilizarea preventiv\ înainte de apari]ia primelor simptome de boal\. Momentul optim este la înflorire, atunci când 50% din florile de pe racemul principal sunt deschise, iar petalele primelor flori înflorite încep s\ cad\. Perioada de absorb]ie în plant\ este de jum\tate de or\ pân\ la o or\ de la aplicare, dup\ care eventualele ploi survenite nu îi afecteaz\ eficacitatea. Se recomand\ un tratament pe sezon. În cazul utiliz\rii în combina]ie cu alte produse de protec]ie a plantelor sau îngr\[\minte foliare, se recomand\ în prealabil efectuarea unui test de compatibilitate fizico-chimic\ [i a unui microtest pe cultur\. Produsul este disponibil [i în pachetul tehnologic pentru cultura de rapi]\ Propulse, împreun\ cu insecticidul Biscaya. Pe lâng\ sclerotinia, triazolul din compozi]ie mai poate combate alternaria [i p\tarea brun\. “Un lucru foarte important este s\ nu a[tepta]i instalarea bolii, s\ ajung\ s\ fie vizibil\. Tratamentul trebuie f\cut preventiv. Aceasta este cheia pentru ca Propulse s\ ]in\ sub control aceast\ boal\ foarte p\gubitoare”, a aten]ionat specialista Bayer. Momentul de aplicare este atunci când procentul de înflorire este cuprins între 25 [i 50%. Pentru c\ boala începe s\ se instaleze în momentul când primele petale încep s\ cad\ [i care coincide cu aceast\ perioad\ de aplicare a produsului”, a ad\ugat Leveanu. Profitul Agricol 9/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR S-au epuizat fondurile AFIR pentru zootehnie Înc\ din primul trimestru al anului 2024, fondurile alocate pentru investi]ii în zootehnie s-au terminat. Nu este vorba de un apetit special pentru asemenea investi]ii. Mai degrab\ putem g\si explica]ia în alt\ parte> fondurile s-au alocat mereu cu predilec]ie pentru cultura mare [i pentru utilajele aferente, iar cre[terea animalelor a fost l\sat\ pe margine.

esiunea pentru depunerea dosarelor pentru investi]ii în cre[terea vacilor [i bivoli]elor (DR-20) a început pe 20 decembrie 2023 [i s-a încheiat pe 6 februarie 2024 [i s-au alocat 67.383.218,40 euro. Plafonul pentru depunerea proiectelor a fost de 101.074.827,60 euro.

Valoarea proiectelor depuse a fost mai mult decât dubl\> 241.901.956 euro. S-au depus 299 de proiecte. Depunerea dosarelor pentru investi]ii în cre[terea porcilor (DR-20) a început pe 20 decembrie 2023 [i se încheie pe 30 aprilie 2024. S-au alocat pentru acest domeniu 98.828.720,32 de euro. Plafonul pentru depunerea proiectelor a fost de 148.243.080,48 de euro. Valoarea proiectelor depuse este de 59.922.752 euro. Ar mai fi disponibil\ o sum\ de 88.320.328,48 euro. Mai este timp. S-au depus 42 de proiecte. Sesiunea pentru depunerea dosarelor pentru investi]ii în cre[terea oilor [i a caprelor (DR-20) a început pe 20 decembrie 2023 [i s-a încheiat pe 6 februarie 2024. S-au alocat pentru aceast\ sesiune 15.722.750,96 euro. Plafonul de depunere pentru proiecte a fost de 23.584.126,44 euro. Au fost 40 de proiecte [i fondurile s-au epuizat. A fost [i o component\ pentru p\s\ri (DR-20), f\r\ g\ini de ou\. S-au alocat 23.584.126,44 euro.

Sesiunea de depunere a dosarelor a început pe 20 decembrie 2023 [i s-a încheiat pe 6 februarie 2024. Plafonul proiectelor a fost de 33.691.609,20 euro. Valoarea proiectelor depuse a fost mai mult decât dubl\> 72.662.880 euro. Au fost 43 de proiecte [i fondurile s-au epuizat. Tot în cadrul m\surii DR-20, avem [i o sesiune de depunere pentru g\ini de ou\, care a început pe 20 decembrie 2023 [i se încheie pe 30 aprilie 2024. Se dau bani pentru trecerea de la baterii îmbun\t\]ite la sisteme alternative de cre[tere. S-au alocat 20.214.965,52 euro, iar plafonul proiectelor depuse a fost de 30.322.448,28 de euro. Valoarea proiectelor depuse s-a ridicat la 9.984.181 euro. Avem fonduri disponibile de 20.338.267,28 de euro, dar aici nu prea se înghesuie fermierii.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 9/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Speran]a într-un vaccin moare odat\ cu virusul PPA N\dejdea c\ vom avea un vaccin eficient contra pestei porcine africane moare ultima, adic\ odat\ cu virusul cel mai agresiv din lume. “Dac\ vaccinul chiar ar fi fost o rezolvare împotriva pestei porcine africane, s-ar fi generalizat rapid [i ar fi fost folosit pe scar\ larg\ în toat\ lumea, crede Adrian Balaban. Este o alt\ tentativ\, ca multe alte zeci [i sute de tentative care au mai fost, pân\ vom ajunge s\ avem un vaccin cu adev\rat eficient.”

sist\m chiar la o competi]ie între vaccinul din Statele Unite ale Americii, venit la noi prin filiera Vietnam, [i vaccinul

Profitul Agricol 9/2024

Adrian Balaban

produs de un consor]iu european în Spania, în colaborare cu Germania. “Vaccinul contra unei boli virale, cum a fost covidul, este mult mai u[or de ob]inut, chiar dac\ [i coronavirusul sa modificat destul de mult [i frecvent. Pesta porcin\ african\ este un organism complex, nu este un virus banal. Nu l-am descoperit înc\ integral, nu [tim ce produce aceast\ patogenitate extrem\. Nu cunoa[tem înc\ toate combina]iile de gene, care produc patogenitatea acestui virus. Este un virus destul de stabil fiindc\ e cunoscut de peste o sut\ de ani. De exemplu, genele care s-au deletat pentru ob]inerea vaccinului împotriva genotipului 1, acelea[i gene, dac\ le delet\m dup\ genotipul 2, nu ob]inem nimic. Este un microorganism foarte complicat.” Doctorul Balaban a remarcat c\ boala apare în ultima vreme numai în ferme industriale, ceea ce este straniu, mai ales c\ e vorba de ferme cu

norme draconice de biosecuritate. “De fapt, noi to]i ne raport\m la ni[te informa]ii care ne-au fost transmise, inoculate, c\ doar omul transmite virusul. Refuz\m s\ cercet\m [i s\ identific\m [i alte c\i prin care s-ar putea transmite acest virus. Dac\ am accepta mai u[or aceast\ realitate, s-ar schimba mult mai multe lucruri, s-ar admite [i alte metode”. În cinci-[ase ani, de când avem aceast\ maladie în lume, nu s-a efectuat niciun studiu privind transmiterea bolii de c\tre om. Avem doar specula]ii. Au fost exclu[i numero[i vectori din ecua]ie. O musc\ poate fi vector mecanic în interiorul unei hale. Cresc\torul de la C\z\ne[ti a sc\pat de necazurile provocate de pesta porcin\ african\ [i a repopulat fermele de scroafe. “Colabor\m în continuare cu cei de la Smithfield, spune Adrian Balaban. Nu am revenit înc\ la num\rul de scroafe de dinainte de declan[area epidemiei. Avem acum aproximativ 4.000 de scroafe în cooperativ\. Ferma de la C\z\ne[ti o voi repopula probabil peste un an, dar am 700 de scroafe la ferma de la Gârbovi. Cu tot cu fermele din carantin\, am 1.300 de scroafe.” Adrian Balaban crede c\ perspectivele porcilor din România sunt foarte bune, dar mai ales din cauza lipsei de pe pia]\. “Porcul se vinde cu 8 lei pe kilogram la poarta fermei, mult mai ieftin decât oaia. În condi]iile în care un purcel din import se ia cu peste 110 euro, e complicat. Deocamdat\, legea porcului nu se aplic\ fiindc\ normele de aplicare înc\ nu au fost votate din motive electorale.”

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bivolii uita]i din C=mpia Rom=n\ Pu]in\ lume mai [tie c\ la Cluj, ;n satul Mera, se afl\ Muzeul Bivolului, o ;ncercare unicat a profesorului Gheorghe Vaida. Pentru c\, dup\ taurine, bivolii reprezint\ cea mai numeroas\ grup\ de bovine. Despre aceste rumeg\toare r\bd\toare [i bl=nde, ;n zona de sud a ]\rii, dincoace de Carpa]i, se [tiu at=t de pu]ine ;nc=t Academia a considerat necesar un studiu zoogeografic ;n toat\ C=mpia Rom=n\. A fost misiunea lui Sorin Geacu, cercet\tor cu dou\ doctorate, unul ;n geografie [i altul ;n biologie. Este prima lucrare care analizeaz\ bubalinele din c=mpia din sudul ]\rii. Timp de 6 ani Sorin Geacu a b\tut satele din Dolj p=n\ ;n Vrancea. 137 de localit\]i, 12 jude]e, sute de interviuri documentate cu cresc\tori, medici veterinari, administra]ie local\, studii de arhive. La finalul acestui recens\m=nt studiu academic, num\rase pu]in

peste 1.200 de animale, r\m\[i]ele a ceea ce a fost o popula]ie numeroas\. “Este o carte document despre ceea ce a fost. Mul]i rom=ni nu au [tiut [i nu [tiu nici ast\zi c\ bivolii ;nc\ mai exist\ ;n c=mpia din sudul ]\rii”, scria Sorin Deacu ;n prefa]a lucr\rii.

Lactalis a semnat un acord privind pre]ul laptelui Lactalis, num\rul unu mondial în produc]ia de lapte, [i organiza]ia ce reune[te majoritatea cresc\torilor francezi de vaci, care îi furnizeaz\ lapte, au anun]at pe 1 martie 2023 c\ au ajuns la “un acord privind pre]ul laptelui” pentru primul trimestru al anului 2024.

Pre]ul pentru lunile ianuarie, februarie [i martie este astfel stabilit la 425 de euro la 1.000 de litri pentru laptele de baz\, cu cinci euro mai mult decât ultima propunere a produc\torului, potrivit unui comunicat de pres\ comun. Conflictul dintre liderul agroalimentar francez [i Uniunea Na]ional\ a Cresc\torilor de Animale Lactalis (Unell), care reprezint\ 60% din furnizorii s\i conven]ionali de lapte, a alimentat furia fermierilor în ultimele s\pt\mâni. Compania a fost vizat\ de mai multe proteste. Pe 27 februarie, membrii Confe-

Am re]inut [i c\ ;n Bucure[ti bivolii au rezistat p=n\ prin 1986, ;n cartierul Dude[ti, pe aproape de bulevardul Theodor Pallady, care face leg\tura cu autostrada spre mare. La ;nceput de mai cresc\torii plecau cu animalele spre b\l]ile din lungul D=mbovi]ei, unde st\teau la p\[unat [i sc\ldat p=n\ la sf=r[it de septembrie. Se duceau a[a pentru c\, ;n urma sistematiz\rii r=ului, ;n capital\ nu mai aveau b\l]i unde s\-[i scoat\ animalele. Analiz=nd datele la rece, diminuarea bubalinelor din c=mpia dun\rean\ este un proces continuu. Iar lucrarea lui Sorin Geacu a v\zut lumina tiparului tocmai cu speran]a autorului c\ mai este vreme pentru alc\tuirea unui program m\car de men]inere, dac\ nu de sporire a efectivelor de bivoli.

Arin DORNEANU dera]ia ]\ranilor din Fran]a au pichtetat standul Lactalis de la Salonul Agricol Interna]ional pentru a denun]a pre]urile prea mici ale laptelui. Lactalis [i Unell negociaz\ pre]ul laptelui din 29 ianuarie. “Ambele p\r]i salut\ acest acord comun. Dup\ câteva s\pt\mâni de tensiune [i incertitudine, ar trebui s\ ne ofere lini[te pentru a construi viitorul”, se arat\ în comunicatul de pres\. “Lucr\rile aprofundate” continu\ “cu ajust\ri ale formulei contractuale”, prin care se formeaz\ pre]ul laptelui. Aceast\ formul\ ]ine cont de costurile de productie ale cresc\torilor, dar [i de pre]urile la care Lactalis reu[e[te s\ vând\ produsele realizate.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 9/2024

MA{INI & UTILAJE Economii la prelucrarea terenului, fertilizare [i pr\[it mecanic Reducerea utiliz\rii erbicidelor, dorit\ de ecologi[ti, concomitent cu sc\derea costurilor de înfiin]are a culturilor ca urmare a scumpirii inputurilor îi determin\ pe fermieri s\ caute solu]ii pentru o agricultur\ numit\ în ultima vreme sustenabil\. În acest scop exist\ o serie de echipamente [i utilaje nou intrate pe pia]\, pentru pr\[it mecanic, fertilizare “]intit\”, prelucrarea solului cu consum redus de carburant.

Ar\tur\ minimum till Ar\tura nu prea are de a face cu tehnologia minimum till, dar inginerii de la Kverneland au reu[it s\ le îmbine, creând plugul Ecomat, care prelucreaz\ terenul într-un mod foarte eficient, la mic\ adâncime, începând de la 6 cm. Lucreaz\ pe l\]ime de 4 m, cu viteze de 8-12 km/h, cu randament de 2,5 - 3,5 ha/h. Plugul permite fermierului s\ economiseasc\ timp [i energie [i s\ ob]in\ recolte calitativ [i cantitativ similare celor la care s-a folosit ar\tur\ adânc\ (dar cu costuri mai mari).

Economii de 20% la carburant Unele soluri [i anumite culturi se preteaz\ la prelucrarea solului cu grapa rotativ\, dar acest utilaj necesit\ mai mult\ putere de la tractor, care consum\ mai mult\ motorin\. Condi]iile de sol variaz\, iar Kverneland a creat grapa rotativ\ Rotago F, al c\rei necesar de putere poate fi reglat din mers, în func]ie de structura solului, astfel c\ se reduce [i consumul de carburant cu pân\ la 20%, concomitent cu o preg\tire eficient\ a patului germinativ [i asigurarea unei r\s\riri uniforme.

Reducerea cu 25% a fertilizantului La cultura porumbului un rol important îl are “pornirea” dat\ de fertilizarea simultan\ cu sem\natul. Noua tehnologie Kverneland Pudama aplic\ presurizat cel pu]in 18 granule de îngr\[\mânt la 5 cm distan]\ de fiecare boab\. Acest lucru e posibil datorit\ senzorilor prin care unitatea 42

de fertilizare “afl\” de la unitatea de sem\nat unde este boaba de porumb [i plaseaz\ cu precizie fertilizantul exact unde trebuie. În acest mod se poate economisi pân\ la 25% din îngr\[\mânt.

Pr\[it mecanic ¡ mai pu]in erbicid Echipamentele de pr\[it mecanic ofer\ o varietate de solu]ii pentru fermieri în scopul controlului buruienilor, reducând în acela[i timp utilizarea de erbicide. Printre utilajele Kverneland cu eficien]\ maxim\ în pr\[itul mecanic se num\r\ grapa rotativ\ Helios - echipat\ cu discuristea, potrivit\ pentru culturile de p\ioase, [i grapa Onyx, echipat\ cu br\zdare “lab\ de gâsc\” montate pe organe cu arc, pentru lucrul între rândurile de culturi pr\[itoare.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 9/2024

MA{INI & UTILAJE

Pia]a de tractoare [i combine a sc\zut considerabil Fermierii români cump\r\ tot mai pu]ine tractoare [i combine, în schimb sunt interesa]i tot mai mult de anumite utilaje de prelucrarea solului [i, în mod deosebit, de sprayere, unde cre[terea a fost spectaculoas\. Acest lucru reiese din informa]iile care ne-au fost puse la dispozi]ie de Mihai Iva[cu, marketing director al Asocia]iei Mihai Iva[cu, marketing director Produc\torilor [i Importatorilor APIMAR de Ma[ini Agricole din România cele mai agreate vor fi demonstra]iile APIMAR.

în ferme, cu participarea unui num\r relativ redus de fermieri. “Solu]ia aceasta a mai fost testat\ [i este eficient\, pentru ca speciali[tii de produs ai importatorilor de ma[ini c\derile sunt puse pe seama agricole s\ poat\ lua leg\tura cu fiesecetei, pe de o parte, dar [i care agricultor prezent [i s\ r\spund\ a pre]urilor mici la cereale, la toate întreb\rile legate de noile utiplus influen]a r\zboiului din Ucraina. laje, func]iile inovative [i cele legate “Avem într-adev\r sc\deri la tracde digitalizare.” toare [i la combine, dar s-a înregistrat Interac]iunea este direct\, fermieri o cre[tere notabil\ la utilaje, în special primesc r\spunsuri pe loc, inclusiv cele la sem\n\tori de precizie, ¡35%, [i legate de pre]uri, iar vânz\rile de utiutilaje de prelucrarea a solului, ¡30laje sunt impulsionate [i uneori apar 50%, la cele care conserv\ apa în p\comenzi imediat dup\ prezent\rile din mânt, în vreme ce la pluguri cererea a ferme. sc\zut cu aproape 31%. O cre[tere surprinz\toare, de aproape 50%, s-a consemnat la sprayere.” Participare moderat\ la târguri Din informa]iile primite de APIMAR O alt\ tendin]\ ar fi cea privind parde la distribuitori, privind strategiile pe care le vor adopta în acest an, printre ticiparea moderat\ la târgurile na]ionale de ma[ini [i utilaje agricole.

Situa]ia pentru 2023 a pie]ei de ma[ini [i utilaje agricole Ma[ini agricole

2023

2022

2021

2020

2019

Tractoare

2.600

3.000

2.900

2.250

3.054

Combine

540

690

540

430

699

Utilaje

4.483

3.879

N/A

4.168

Profitul Agricol 9/2024

“Ca [i anul trecut, mai to]i distribuitorii au în vedere s\ expun\ utilaje la unul, maximum dou\ târguri agricole din ]ar\. Evident, vorbim aici de Agriplanta RomAgroTec de la Fundulea [i de Agraria de la Jucu, Cluj.” În rest, mai sunt târguri regionale în vestul [i nord-estul României, dar acolo participarea e mai redus\, cu ma[ini agricole mai pu]ine, aduse de la cele mai apropiate filiale ale importatorilor din zon\. Exist\ [i voci care spun c\ marile târguri agricole din România ar putea avea loc o dat\ la doi ani. Aceasta, deoarece pân\ [i Agritechnica, de la Hanovra, Germania, cea mai mare expozi]ie cu profil agricol din lume, se ]ine tot o dat\ la doi ani, explica]ia fiind c\, pentru a fi prezentate noi ma[ini agricole, acestea trebuie produse întâi [i testate în mod temeinic.

Promo]ii la piese [i utilaje Promo]ii la utilaje vor fi [i în acest an, iar pân\ la sfâr[itul lunii martie vor fi în special oferte la pre]uri cu pân\ la 20% mai sc\zute la piese de schimb [i consumabile. Pe de alt\ parte, Mihai Iva[cu a men]ionat c\ a trecut perioada aceea în care erau întârzieri mari [i chiar foarte mari la livrarea de tractoare [i combine, dep\[eau mai mult de 6 luni de la momentul depunerii comenzilor de c\tre fermieri. “Acum dealerii au suficiente stocuri, la fel [i produc\torii de ma[ini agricole din Europa. De exemplu, dac\ acum un fermieri depune în martie o comand\ pentru o combin\, o poate avea înc\ de la începutul verii, chiar înainte de campania de recoltare.”

Arpad DOBRE 43

MA{INI & UTILAJE

Tehnologia Raven> Pöttinger a deschis o nou\ filial\ în SUA Pöttinger continu\ extinderea afacerilor sale în SUA, unde [i-a deschis înc\ din 2008 o reprezentan]\ de vânz\ri. Ca urmare a cererii tot mai mari de echipamente agricole, compania austriac\ a decis s\ deschid\ o nou\ filial\, în localitatea Valparaiso, statul Indiana. Cl\direa are peste 1.800 mp, ce include birouri, showroom, spa]ii de depozitare, centru de instruire [i servicii clien]i. Cositoarele, greblele adun\toare [i de întors fânul, precum [i grapele cu discuri scurte reprezint\ cea mai mare parte a vânz\rilor Pöttinger în SUA.

Sem\nat direct cu fertilizare [i costuri reduse IPSO Agricultur\ a livrat recent unui fermier din Vrancea o sem\n\toare direct\ de p\ioase John Deere N560 cu l\]ime de lucru 18,3 m. Printre atuurile acestui utilaj se num\r\ noua sec]ie de sem\nat ProSeries patent John Deere cu mono-disc [i fertilizare pe rândul de semin]e [i discurile de t\iere cu diametru de 47,5 cm [i cu înclinare de 7 grade care nu se înfund\ [i creeaz\ un [an] uniform pentru plasarea semin]ei. Tehnologia notill eficientizeaz\ costurile de produc]ie, pentru îmbun\t\]irea calit\]ii solului [i pentru conservarea apei din sol.

agricultur\ de precizie [i reducerea costurilor

Tehnologia Raven, de]inut\ de Grupul CNH, a fost prezentat\ în premier\ în România la sediul Titan Machinery, importator Case IH în România. Raven ofer\ precizie de sub 2 cm în câmp, control automat asupra tractorului [i a echipamentelor ata[ate (sem\n\tori, utilaje de prelucrare a solului etc.), precum [i asupra sprayerelor, prin aplicarea ratei variabile.

oate acestea duc la economii în ferm\ de la 15-20% în cazul prelucr\rii solului [i sem\natului cu fertilizare [i pân\ la 50-60% în cazul solu]iilor pentru între]inerea [i tratamentul culturilor. Tehnologia Raven utilizeaz\ o serie de sisteme [i echipamente care asigur\ precizie maxim\ în efectuarea

tuturor opera]iunilor efectuate în câmp cu tractoare cu utilaje ata[ate [i sprayere autopropulsate. Printre echipamentele men]ionate se num\r\> monitoare [i console de comand\ (CR12 [i CR7, cu ecrane tactile [i o serie de func]ii de navigare, ghidare, înregistrare opera]iuni [i transmitere de date la distan]\ etc.), antene, sisteme de ghidare a tractorului [i a utilajelor ata[ate. Prin sistemul Hawkeye II, Raven controleaz\ tratamente, fertilizat, sem\nat - toate acestea cu rat\ variabil\. Camerele de ghidare VSN sunt “ochii” Raven [i reduc mult oboseala operatorului, prin ajustarea automat\ a direc]iei, a rândurilor de sem\nat sau de aplicat tratamente, m\rind astfel [i viteza de lucru care, în cazul sprayerelor, de exemplu, poate ajunge la 40 km/h. Reprezentan]ii CNH ne-au dezv\luit c\ un sistem Hawkeye cu tot cu VSN cost\ maximum 10% din pre]ul unui sprayer autopropulsat, iar montarea pe un echipament de pulverizat vechi poate prelungi “via]a” acestuia cu pân\ la 10 ani.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 9/2024

STRATEGII DE

PARTID

Adrian Chesnoiu (PSD) Trebuie s\ dezvolt\m procesarea De peste 200 de ani, România export\ cereale, produce mai mult decât consum\, observ\ corect fostul ministru al Agriculturii. Export\m materie prim\, se pl=nge el.

preun\ 800.000.000 de dolari anual numai din floarea-soarelui. Dac\ am procesa aceste semin]e în ]ar\, dac\ am vinde apoi ulei [i [roturi, atât am aduce plusvaloare în ]ar\. {i atunci ne întreb\m de ce un hectar de teren din România aduce un venit de 275 de euro, iar un hectar din Olanda aduce un venit de 18.000 de euro? La noi, fiecare întrerupe lan]ul dup\ prima faz\”. De aceea, Adrian Chesnoiu În momentele în care au crede c\ antreprenorii trebuie s\-[i c\zut bursele, când apare integreze produc]ia [i s\ se asocieze. orice risc sau provocare în Agricultura este un domeniu cu cele zona economic\, prima investi]ie pe mai mari riscuri externe, care nu ]in care o fac fondurile de investi]ii este de antreprenor. materia prim\. Nu poate nimeni controla ploaia, Pentru c\, dac\ ai materiile vântul, clima. Fermierul îngroap\ un prime, po]i dezvolta apoi un lan] înmilion de euro în p\mânt [i a[teapt\ treg. Nou\ ne lipse[te lan]ul. Cum s\-i ia înapoi peste 9 luni, dac\ îi spun fermierii, ne cade lan]ul de la mai ia. Evident, cu credite, cu biciclet\ dup\ fiecare sezon gricol”. riscuri. Exportul materiilor prime se face “Am crescut într-o ferm\. Tata cu pierderi mari pentru economia era inginer agronom. A r\mas inna]ional\, cu efecte grave asupra giner agronom, nu a devenit fermier, balan]ei comerciale. nici antreprenor, a condus Sta]iunea “Producem aproape 3.000.000 de cercet\ri de la Caracal. de tone de semin]e de floareaPe când eram copil, mergeam cu soarelui, precizeaz\ Adrian Chesel pe câmp [i nu exista o buruian\ noiu. Necesarul de consum intern despre care s\ nu [tie ce denumire de ulei este acoperit cu aproximativ latineasc\ are. Inginerul agronom 1.100.000 de tone de semin]e. trebuie s\ [tie chimie, s\ se priceap\ Se mai proceseaz\ 700-000 la fizic\, s\ aib\ cuno[tin]e de geo800.000 de tone pentru export pe grafie, meteorologie...” alte pie]e. Export\m aproximativ un milion de tone de semin]e de floarea-soarelui. Pierdem to]i îmViorel PATRICHI

“

Profitul Agricol 9/2024

STRATEGII DE PARTID

Eugen Tomac (PMP) Agricultura transcende ideologiile Agricultura este de dreapta sau de stânga? Care ar fi reperele mari pentru strategia agrar\ a unui partid care vrea s\ conduc\ ]ara? Agricultura, în viziunea mea, este coloana vertebral\ a unei na]iuni. Nu o consider o chestiune de dreapta sau de stânga< este o prioritate na]ional\, care transcende ideologiile politice. Reperele cele mai importante ale unei strategii agrare ar trebui s\ fie sprijinirea fermierilor, investi]ii în infrastructur\ [i tehnologii moderne, promovarea exporturilor. Ce anume merge bine în agricultura României [i ce nu? Agricultura României beneficiaz\ de condi]ii naturale favorabile, cum ar fi soluri fertile [i un climat propice, care îi permit s\ fie un juc\tor important pe pia]a agricol\ european\, mai ales în ceea ce prive[te produc]ia de Profitul Agricol 9/2024

cereale, legume [i fructe. De asemenea, avem o tradi]ie agricol\ bogat\ [i o diversitate de produse care ne pot consolida pozi]ia pe pie]ele interna]ionale. Cu toate acestea, exist\ aspecte care necesit\ îmbun\t\]iri semnificative. Care este viziunea PMP cu privire la utilizarea erbicidelor, a glifosatului, a pesticidelor? Cred c\ trebuie s\ p\str\m o atitudine echilibrat\ [i responsabil\ fa]\ de utilizarea tehnologiilor [i substan]elor în agricultur\, inclusiv erbicidele, glifosatul, pesticidele, testarea genomic\ [i organismele modificate genetic. Astfel, trebuie s\ echilibr\m necesitatea de a asigura securitatea alimentar\ [i de a sprijini competitivitatea agricultorilor români cu imperativul protej\rii mediului [i s\n\t\]ii publice. Uniunea European\ are u-

nele din cele mai stricte m\suri cu privire la utilizarea acestor tehnologii la nivel global, dar, ca rezultat, acest lucru se poate, totu[i, traduce [i în faptul c\ avem [i o speran]\ de via]\ printre cele mai ridicate din lume. Cum aprecia]i zootehnizarea agriculturii, este o necesitate sau o lozinc\? Zootehnizarea agriculturii nu este doar o lozinc\ electoral\, ci o necesitate economic\ pentru dezvoltarea unei agriculturi echilibrate [i reziliente. Aceasta contribuie la cre[terea competitivit\]ii sectorului agricol prin diversificarea produc]iei, cre[terea valorii ad\ugate [i asigurarea unei mai bune securit\]i alimentare. De asemenea, zootehnia poate juca un rol important în men]inerea F echilibrului ecologic [i în pro-

Viorel PATRICHI 47

STRATEGII DE PARTID F

movarea practicilor de agricultur\ sustenabil\.

Cum ;n]elege]i industria porcului din România? Cred c\ are un poten]ial semnificativ, având în vedere tradi]ia [i cererea consistent\ pe pia]a intern\. Cu toate acestea, sectorul se confrunt\ cu provoc\ri multiple care îi limiteaz\ dezvoltarea, inclusiv impactul pestei porcine, accesul limitat la tehnologii moderne [i la finan]are, precum [i nevoia de modernizare [i de cre[tere a eficien]ei în ferme. Este crucial s\ investim în m\suri de biosecuritate pentru a controla [i preveni r\spândirea bolilor, s\ încuraj\m adoptarea celor mai bune practici agricole [i s\ facilit\m accesul la pie]ele de export prin îmbun\t\]irea standardelor de calitate [i siguran]\ alimentar\. Chiar dac\ se confrunt\ [i ei cu necazuri, cresc\torii de p\s\ri [i oierii func]ioneaz\ bine pe pia]\. În schimb, vaca se apropie încet [i sigur de colaps. Ministrul Florin Barbu a propus s\ transfere subven]ia pe cap (ANT) spre junincile p\strate în ferme pentru a cre[te efectivele. Pre[edin]ii asocia]iilor nu au aprobat ideea, dar nici nu au venit cu propuneri concrete [i fezabile. Ce ar trebui f\cut? Situa]ia descris\ eviden]iaz\ complexitatea [i provoc\rile cu care se confrunt\ sectorul cre[terii bovinelor în România. În contextul în care industria se apropie de un posibil colaps, este esen]ial s\ identific\m solu]ii sustenabile care s\ abordeze atât nevoile cresc\torilor de bovine, cât [i pe cele ale întregului sector. Propunerea ministrului de a realoca subven]iile c\tre junincile p\strate în ferme este o ini]iativ\ care ar putea stimula cre[terea efectivelor, îns\ este clar c\ aceasta nu este suficient\ în lipsa unui consens [i a unor propuneri concrete din partea asocia]iilor de profil. Este crucial s\ avem un dialog 48

constructiv între toate p\r]ile interesate, inclusiv fermieri, asocia]ii, exper]i în domeniu [i autorit\]i, pentru a dezvolta un plan de ac]iune cuprinz\tor. S\ presupunem c\ g\sim 10.000 de tineri în ]ar\, dornici s\ devin\ fermieri. Le d\m câte 100 de juninci [i terenul aferent. Ar însemna un milion de juninci X 2.000 de euro ¡ 2 miliarde de euro. Putem derula un asemenea program pe o durat\ de cinci ani? Ar fi un efort exagerat pentru România? Ce beneficii ar aduce pentru ]ar\? Ce alt\ idee ave]i pentru cre[terea efectivelor de vaci? Implementarea unui program ambi]ios de stimulare a sectorului agricol prin sprijinirea a 10.000 de tineri dornici s\ devin\ fermieri cu câte 100 de juninci [i terenul necesar ar reprezenta un proiect major, cu un impact semnificativ pe termen lung asupra agriculturii din România. Cu toate c\ suma de 2 miliarde de euro pare mare, distribuit\ pe o perioad\ de cinci ani, acest efort financiar ar putea fi sustenabil prin aloc\ri bugetare inteligente, fonduri europene [i parteneriate public-private. Satul actual nu înseamn\ numai înapoiere economic\, dar [i grave probleme sociale. Avem în mediul rural [omeri, oameni cu vârste cuprinse între 20 [i 60 de ani, care nu au niciun drept asigurat. Ce facem cu aceast\ categorie? Cum îi ajut\m s\ ajung\ pe picioarele lor? Situa]ia descris\ în mediul rural al României eviden]iaz\ o problem\ structural\ profund\, care necesit\ solu]ii inovatoare [i m\suri integrate pentru a revitaliza comunit\]ile rurale [i pentru a oferi perspective economice durabile locuitorilor s\i. Pentru a aborda aceast\ provocare, este esen]ial s\ adopt\m o abordare multifactorial\, concentrându-ne atât pe crearea de oportunit\]i economice, cât [i pe îmbun\t\]irea infrastructurii sociale [i a accesului la educa]ie [i formare profesional\.

Înstr\inarea p\mântului este criticat\ vehement de fermierii mici sau mari. A fost profitabil\ pentru România concentrarea excesiv\ a terenurilor sau pentru clasa politic\? Înstr\inarea [i concentrarea excesiv\ a terenurilor agricole în mâinile unui num\r mic de proprietari mari sau corpora]ii reprezint\ o problem\ complex\, cu implica]ii atât pentru structura socioeconomic\ a mediului rural, cât [i pentru viabilitatea pe termen lung a fermelor de familie [i a micilor produc\tori agricoli. Aceast\ tendin]\ nu este specific\ doar României, fiind observat\ [i în alte ]\ri, [i adesea este rezultatul presiunilor pie]ei [i al politicii agricole orientate spre eficien]\ [i produc]ie la scar\ mare. Subven]iile [i sprijinul financiar care favorizeaz\ produc]ia la scar\ larg\, în detrimentul micilor produc\tori sau al practicilor agricole sustenabile. Necesitatea de a fi competitiv pe pia]a global\ poate încuraja concentrarea terenurilor pentru a cre[te eficien]a produc]iei. Pentru a contracara efectele negative ale înstr\in\rii [i concentr\rii terenurilor, este necesar\ adoptarea unor politici care s\ promoveze echitatea în accesul la resurse [i s\ sprijine sustenabilitatea. Care au fost pre[edin]ii sau [efii de guverne care au avut viziune asupra satului românesc? Este important de men]ionat c\, într-o discu]ie despre viziunea asupra satului românesc, interpret\rile [i evalu\rile pot varia în func]ie de perspectivele ideologice [i de priorit\]ile fiec\rui lider. Traian B\sescu [i guvernul s\u au pus accent pe integrarea în Uniunea European\ [i accesarea fondurilor europene pentru modernizarea agriculturii [i dezvoltarea rural\. Pentru nostalgici, satul românesc nu va fi la fel ca cel din vremea copil\riei lor, dar toate aceste lucruri fac parte dintr-un parcurs firesc al evolu]iei societale. Profitul Agricol 9/2024

PAGINA DE HOBBY Pe urmele s\lb\ticiunilor Prim\vara trecut\, un camarad de vân\toare de pe meleaguri sibiene mi-a semnalat un fapt extrem de interesant> fratele s\u, pasionat [i el de via]a s\lbatic\, de vân\toare [i pescuit pe ape de munte, a g\sit recent, în preumbl\rile lui prin Mun]ii Apuseni, un corn de cerb lep\dat. Locul dezlipirii de cilindrul frontal era însângerat, iar pic\turile stacojii de pe albul z\pezii dovedeau c\ pierderea cornului fusese cauzat\ de un traumatism. În mod natural, cerbul comun î[i leap\d\ coarnele anual, în lunile martieaprilie, mai devreme exemplarele purt\toare de trofee viguroase, iar mai târziu cele înzestrate cu podoabe capilare modeste. De fapt, coarnele cervidelor reprezint\ un caracter sexual secundar [i au rolul de a stabili, prin confruntare direct\, ierarhia masculilor în cadrul competi]iei intraspecifice. La cerbul comun, aceast\ manifestare spectaculoas\ are loc toamna, în timpul bonc\luitului. Urmele de pe om\t au oferit explica]ia elocvent\ a micii drame consumate în sih\striile muntelui. Ele trebuiau doar citite. Cei familiariza]i cu semnele întip\rite în z\pad\ sau în lutul jilav pot t\lm\ci cu u[urin]\ p\]anii dintre cele mai surprinz\toare [i mai captivante din cartea naturii.

În acest an, la închidere de sezon, m\ aflam la o vân\toare de mistre]i [i vulpi în p\durile Feredeului. Dup\ dou\ goane, pu[tile înc\ nu gl\suiser\. Organizatorii erau intriga]i [i v\dit stânjeni]i. Urmele, mai vechi ori mai noi, justificau marea desf\[urare de for]e – vân\tori, câini mân\tori [i h\ita[i -, dar lipsa la apel a vânatului jinProfitul Agricol 9/2024

duit f\cea inutile toate eforturile. Îns\ explica]ia nu a întârziat s\ apar\> ochiul versat a descoperit semnele trecerii recente prin zon\ a unui haitic format din trei lupi în c\utare de prad\. Prezen]a în teren a acestor carnivore prin excelen]\ are darul de a spori vigilen]a [i pru-

Urme de iepure-de-câmp, în fug\ pe z\pad\

den]a celorlalte s\lb\ticiuni. Chiar [i ursoaica înso]it\ de puii înc\ dependen]i de ea caut\ s\ evite întâlnirea cu lupii. Nici scroafa mistrea]\, aprig\ ap\r\toare a godacilor s\i, nu se bucur\ de hoin\reala prin preajm\ a haitei, pentru c\ poate c\dea ea îns\[i sub col]ii briganzilor suri. Pr\sila ei pl\te[te adesea tributul vie]ii atacului disciplinat [i ingenios al lupilor. Cele mai vulnerabile, cervidele p\r\sesc primele arena. Cititorii de urme, rutina]i în acest me[te[ug necomun, identific\ f\r\ gre[ spi]a c\reia îi apar]ine vietatea ce [i-a l\sat, în trecere, amprenta plantar\ [i [tiu s\ evalueze cu mic\ toleran]\ m\rimea

animalului, sexul [i, uneori, chiar [i vârsta acestuia. O urm\ veche difer\ de una nou\. Sunt am\nunte care scap\ neofitului, fie el [i posesor al unor determinatoare sofisticate, cum sunt atâtea, tip\rite sub semn\turi autorizate, extrem de laborios [i elocvent întocmite. Chiar cu îndreptarul în mân\, f\r\ exerci]iul îndelungat al umbletului prin natur\, de dorit ca discipol sub tutela unui maestru, nu ajungi la des\vâr[ire. Consacrarea presupune, înainte de toate, practic\. Am f\cut, a[adar, o vân\toare frumoas\, bizuindu-ne pe urmele ciurdei de mistre]i intrate peste noapte într-un huci cu expozi]ie sudic\. Z\pada sc\zut\ sub soarele din ultima s\pt\mân\ i-a atras pentru siesta de peste zi. Acolo i-au g\sit câinii [i i-au mânat peste linia pu[ca[ilor, într-un iure[ de zile mari. Vorba aceea> nu mai era timp de înc\rcat pe cât se tr\gea. Poate a[a se explic\ [i faptul c\, în pofida canonadei [i adrenalinei risipite în câteva secunde, tabloul de final nu a înregistrat decât un vier respectabil [i doi godaci din prim\vara trecut\. Bine c\ scroafele, aflate sub interdic]ie sever\, au sc\pat nev\t\mate din aceast\ fiest\! Începe cât de curând sezonul f\t\rilor [i, odat\ cu el, se ]es [i speran]ele noastre pentru un nou an vân\toresc. Am mul]umit, pe bun\ dreptate, cititorilor de urme, aten]i întotdeauna la semnele pe care cei mai mul]i le ignor\, cu ochii la peisaj, la p\s\rile care învioreaz\ hibernalul p\durii înc\ încremenite, la febra neostoit\ a câinilor ori la râvna h\ita[ilor. Adesea, fura]i de fundal, uit\m de am\nunte. Care se dovedesc, nu o dat\, esen]iale, nu numai pentru cei ini]ia]i.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun]ate 28 - 30 martie Politehnica Bucure[ti organizeaz\ BIOFEST - un festival dedicat celor mai noi tehnologii, practici, produse [i tendin]e din industria alimentar\, agricol\, protec]iei mediului [i sustenabilit\]ii.

18 - 21 aprilie La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi]ii din ]ar\. Se ]ine din 1995.

9 - 12 mai Cea de-a 21-a edi]ie a târgului horticol ”Zilele Horticulturii Bucure[tene - ZHB 2024” se va desf\[ura în premier\ în Gr\dinile Senatului.

12 - 16 mai La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se va ]ine Congresul European de Horticultur\.

16 - 17 mai La Drajna, jude]ul C\l\ra[i, au loc Zilele por]ilor deschise Saaten-Union.

23 - 26 mai DLG a stabilit data expozi]iei Agriplanta-RomAgroTec de la Fundulea, C\l\ra[i.

12 - 15 noiembrie :n Germania, la Hanovra, are loc EuroTier, cel mai important târg de zootehnie. Tema va fi „Inov\m cre[terea animalelor”. 50

Orez cu celule de carne “Dintre nenum\ratele feluri în care se trateaz\ [i cel mai des se maltrateaz\ orezul, l-am ales pe cel mai u[or de executat. E ideal pentru gospodinele cochete sau gr\bite, când nu [i cochete [i gr\bite. O sta]ionare prea îndelungat\ în buc\t\rie le poate îmbiba, Doamne fere[te, rochia noua cu iz de bucate.” A[a ;[i ;ncepea P\storel Teodoreanu re]eta lui celebr\ de pilaf sub plapum\. :ntre timp, ni[te oameni de [tiin]\ din Coreea de Sud [i-au pus ;n cap s\ fac\ pilaful [i mai simplu, s\ fie gata cu carne. A[a c\ au creat o varietate de orez care con]ine din fabric\ celule de mu[chi [i gr\sime animal\. În mod normal, ob]inem proteinele de care avem nevoie din carne, dar cre[terea animalelor con-

sum\ foarte multe resurse [i produce cantit\]i mari de gaze cu efect de ser\, se justific\ savan]ii. Orezul are deja un con]inut nutritiv ridicat, iar ad\ugarea de celule animale îl face [i mai hr\nitor. A[a c\ s\ nu v\ mira]i dac\, ;ntr-un deceniu-dou\, re]eta de pilaf cu carne de pui va con]ine un singur r=nd> “pune]i orezul la fiert”.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Pitici verzi – Urechi de m\g\ru[! 2) Strigat cu durere – Dat de reflector< 3) Nepl\cut\ în felul ei – 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Sunt cam pu]ine< 4) Lipsit\ de patina vremii – Sl\biciunea pescarului< 5) 1 Tei... din Ipote[ti! – Motiveaz\ 2 absen]a< 6) Tras în piept< 7) Gurile sa3 tului – Întunecat la fa]\< 8) Num\r de 4 mucenici< 9) Garaje pentru biciclete – Volum de top! 10) Înc\lc\ri ale pre5 ceptelor morale. 6

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

VERTICAL: 1) Prob\ de foc – Infiltrate în vene! 2) C\pitan de legend\ – Cele 9 care nu sunt în stare< 3) Preg\tire pentru s\rituri – Spa]iu mioritic< 4) Indic\ 10 superioritatea – O primire pe cinste< 5) Paznici de total\ încredere – E[afod Solu¡ia careului din Nr. 8/2024 în fl\c\ri< 6) Leacuri pentru arsuri< ORIZONTAL: RONTAIT - OR< 7) Indicat în list\! – Dep\[e[te ARICI - OINA< CEC - ABANOS< AZIL - USCAT< IA - IERTARI< TRIERI - NEG< a[tept\rile< 8) Înaintat\ c\tre autorit\]i< INDICAT - N< MICUT - RACI< 9) Os de ros – }inut pe teren< 10) MarE - EREDITAR< INTIMIDARE. cate în prelungiri. 8

Profitul Agricol 9/2024