Profitul Agricol nr. 10, din 18 martie by Profitul Agricol

nr. 10 din 18 martie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 10/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

#Distribui¡i masiv, #Like & share Pandemia existå, e realå, cå doar nu or fi nebuni cu to¡ii, americani ¿i chinezi, italieni ¿i germani. Isteria este înså provocatå ¿i între¡inutå de mass-media. Televiziunile, dar mai ales site-urile (în numele unei false libertå¡i de exprimare, site-urile nu sunt amendabile de CNA) se întrec în scenarii apocaliptice, previziuni horror ¿i teorii ale conspira¡iei. Audien¡a scuzå mijloacele, ar fi postulat aståzi Nicollo Machiavelli, fåcând rating pe YouTube ¿i Facebook. “Alimentele se vor ra¡ionaliza”, strigå alertan¡i unii. “Suntem aici ca så vå ascultåm îngrijorårile”, au accese de empatie duioaså al¡ii. “Doar hrana ¡åråneascå vå va salva”, propåvåduiesc teologii ecologismului cu orice pre¡. “Trebuie ca întreaga claså politicå...”, î¿i då câte unul måsura platitudinii sale. Cer¿etori de like ¿i share, oamenii å¿tia sunt în stare de chestii grote¿ti. ¥ntre timp, autoritå¡ile noastre î¿i dau searå de searå, la TV, måsura ineficien¡ei. De pildå, ANSVSA face o lungå listå de recomandåri total inutile. Ceva de felul “este bine så ai furaje pentru animale, pentru cå e råu så n-ai”. Iar întrebåri altfel serioase råmân tåcute. Cum så te izolezi la domiciliu, în vremea campaniei de semånat? Cine a mai auzit så semeni de pe canapea? Dacå e¿ti în izolare la domiciliu, mai po¡i så ie¿i la arat? Cå doar te urci pe tractor, stai singur în cabinå, nu te duci la mall. Ori, ce se întâmplå cu animalele micilor fermieri care se vor îmbolnåvi? ¥n zilele cât vor sta ei la spital, cine le va da apå ¿i mâncare la vaci, la porci? Au medicii veterinari de circumscrip¡ie o eviden¡å în paralel cu DSP? ªi, probabil, cea mai importantå: dacå APIA a luat decizia de a suspenda primirea cererilor, când se vor plåti subven¡iile?

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul agricol 10/2020

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Adrian Oros a depus, din nou, juråmântul la Cotroceni Macron anun¡å decizii de “rupturå”, inclusiv pentru alimenta¡ie

7 7

Pre¡uri ¿i pie¡e

Cota¡iile principalelor produse agricole 16 pe pie¡ele lumii Actualitatea în jude¡e

Încå un primar condamnat pentru fraudå din fonduri europene Agrosami Såcålaz si Intersol Arad, în finala Campionatului de Fotbal al Fermierilor Dejec¡ii deversate pe domeniul public de la ferma directorului DSVSA Ferma de familie, o afacere de succes

20 22 22

APIA reac¡ioneazå la Covid-19

Coronavirusul. Consecin¡ele pentru agricultura româneascå

De frica SARS Cov-2, ANIF restric¡ioneazå accesul în institu¡ie

Coronavirus: nu existå dovezi cå alimentele sunt o surså sau o cale de transmitere Lebosol-Bor: Pentru spor real de produc¡ie Fermierii “sponsorizeazå” performan¡a! Semånatul la floarea-soarelui KWS - un partener mereu alåturi ANIF a încheiat contracte de iriga¡ii pentru 820.000 ha Pânå la punctele de livrare, apa va fi gratuitå ¿i în 2020 Sorgul în ¡ara lalelelor ¿i a morilor de vânt Flosul SC. Fungicid pentru produc¡ii de calitate

27 28 30 32 33 33 34

Culturi vegetale

Conceputul 4C de fertilizare corectå Solu¡ii de combatere a dåunåtorilor la porumb

25 26

Cre¿terea animalelor

Cum gestioneazå DSVSA cre¿terea porcilor în Timi¿oara

ANSVSA: Controale în trafic Iacob Boca, un specialist în ferma de familie PIC dezvoltå un parteneriat cu o companie din Rusia Maria Trading construie¿te un combinat de porci Adunare generalå a AGCTR

38 40 42 42 44

Ma¿ini agricole 14

Grådina, via ¿i livada

Opinii

Riscuri agricole europene

Institu¡iile din Bruxelles s-au golit

Au scåzut vânzårile de tractoare Sistemul american de semånat de precizie Kubota: noua serie de tractoare M6002 Tehnologie italianå pentru semånat de precizie

46 48 49 50

Informa¡ii externe

Platformele online fac profit din coronavirus Fermierii indieni ¿i zvonurile despre coronavirus Fermierii argentinieni manifestå contra unei taxe Prima Foods pregåte¿te listarea la burså

52 52 53 53

Magazin

Ne distråm la oblete Când fazanii nu-s acaså Se vând podgorii la Cotnari

56 57 58

Evenimentele såptåmânii Adrian Oros a depus, din nou, jur\mântul la Cotroceni Dupå ce a dat mâna cu senatorul Vergil Chi¡ac (PNL), confirmat cu coronavirus, Guvernul Orban 2 a fost testat in corpore împotriva SARS Cov2. Ministrul Adrian Oros a primit rezultat negativ, dar tot trebuie så stea izolat, la domiciliu, 14 zile. “De¿i sunt în autoizolare la domiciliu, pentru a respecta condi¡iile legale, activitatea la Ministerul Agriculturii continuå”, nota acesta. Cu parlamentarii liberali la autoizolare din cauza lui Chi¡ac, voturile

PSD au fost decisive pentru învestirea guvernului. S-a aprobat încålcarea autoizolårii membrilor Cabinetului doar pentru depunerea juråmântului la Cotroceni. Iar acolo a fost puså la punct o întreagå procedurå specialå. Cum mass-media nu a fost acceptatå la eveniment, relatåm doar din auzite. Pe rând, fiecare ministru s-a dezinfectat, ¿i-a pus masca ¿i månu¿ile, a urmat un culoar special dedicat, nu a avut contact direct cu al¡i demnitari ¿i a påstrat o distan¡å considerabilå fa¡å de alte persoane. Pixurile cu care au semnat juråmântul au fost aruncate, toate consumabilele au fost de unicå folosin¡å, doar documentul semnat va urma o procedurå specialå de manipulare ¿i påstrare.

Macron anun]\ decizii de “ruptur\”, inclusiv pentru alimenta]ie În discursul adresat francezilor, pe 12 martie, în contextul crizei legate de coronavirus, Emmanuel Macron a vorbit despre nevoia unei Fran¡e ¿i a unei Europe suverane, care så preia controlul inclusiv asupra alimenta¡iei. “Aceastå pandemie aratå cå existå bunuri ¿i servicii care trebuie plasate în afara legilor pie¡ei. Så delegåm alimenta¡ia noastrå, protec¡ia noastrå, capacitatea noastrå de a avea grijå de mediul nostru de via¡å în mâinile altora este o nebunie. Trebuie så redobândim controlul, så construim mai mult decât o Fran¡å, Profitul agricol 10/2020

o Europå suveranå, care î¿i ¡ine ferm destinul în mâini”. Pre¿edintele francez a anun¡at cå, în såptåmânile ¿i lunile care urmeazå, î¿i asumå ni¿te decizii radicale în acest sens, pe care le-a numit “décisions de rupture” ¿i a mai spus cå vrea så punå sub semnul întrebårii “modelul de dezvoltare în care lumea noastrå este angajatå de zeci de ani ¿i care î¿i dezvåluie defectele”. Nu este încå clar la ce se referå, dar a mai promis ¿i un plan de relansare a economiei franceze ¿i europene. Veronica HUZA

Consiliul Agri, anulat par¡ial Mini¿trii europeni ai agriculturii nu se mai întâlnesc pe 23 martie la Bruxelles, a¿a cum era programat ini¡ial. Consiliul a fost anulat din cauza måsurilor luate pentru limitarea infectårii cu coronavirus. Se încearcå înså organizarea unei videoconferin¡e cu mini¿trii, deoarece pre¿edin¡ia croatå a Consiliului UE dore¿te så fie adoptatå abordarea par¡ialå generalå pentru Regulamentul de tranzi¡ie pentru PAC. Asta în contextul în care majoritatea mini¿trilor înclinå cåtre varianta amânårii cu doi ani a reformei PAC care ar fi trebuit så se aplice din 2021. Råmâne de våzut dacå aceastå videoconferin¡å va avea loc. Urmåtorul Consiliu de mini¿tri e programat pe 27 aprilie, ¿i probabil nici acela nu se va ¡ine fa¡å în fa¡å. ªtefan Constantin, de la AFIR, director la ANIF La finalul lunii februarie s-a instalat în fotoliul de director general al ANIF, prin deta¿are de la AFIR, ªtefan Constantin. Despre el un important site de ¿tiri, G4 Media, scria (destul de inconsistent, ce-i drept) cå a fost târât în ni¿te scandaluri pe vremea SNIF, în anii 2000. Iar o comisie parlamentarå de anchetå ar fi recomandat Parchetului chiar så deschidå un dosar penal pe numele lui. ¥n 2005 ªtefan Constantin a primit solu¡ia de Neîncepere a Urmåririi Penale (NUP). Nou director de marketing la Serv Class Bråila Mådålina Pietråreanu este noul director de marketing al Serv Class Bråila, dealer Claas, Amazone ¿i Lemken. “Provocårile date de domeniul ma¿inilor agricole m-au convins så urmez acest drum nou. Este un pas înainte pentru mine, în acest fascinant domeniu. Am toatå încrederea în Serv Class, o companie stabilå, cu o strategie pe termen lung.” 7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

Institu]iile din Bruxelles s-au golit Teama de coronavirus a schimbat fa¡a cartierului în care se aflå institu¡iile europene din Bruxelles. Trotuarele sunt aproape goale, traficul destul de redus, restaurantele, barurile ¿i cafenelele din zonå, altådatå pline, sunt închise. E o atmosferå neobi¿nuitå încå de la finalul såptåmânii trecute, de când mii de func¡ionari europeni care nu îndeplinesc func¡ii critice au început så lucreze de acaså, în regim de teleworking, adicå pe internet, cu ajutorul sistemelor de telecomunica¡ii. În birouri au råmas foarte pu¡ini oficiali europeni, în principal ¿efii de Cabinete. Nimeni nu se ¿tie cât va dura situa¡ia. Nici în clådirile Parlamentului european nu mai existå activitate. Sesiunea plenarå care trebuia ¡inutå såptåmâna trecutå a fost scurtatå ¿i nu s-a votat, iar la final europarlamentarii au plecat ¿i ei la casele lor. Este anulatå ¿i urmåtoarea sesiune plenarå, care ar fi trebuit så se ¡inå la Strasbourg la finalul lunii. De altfel la Bruxelles s-au anulat aproapte toate reuniunile, cu ex-

cep¡ia Summit-ului ¿efilor de stat de la finalul lunii martie, la care oricum nu se discutå despre cadrul financiar pentru 2021-2027, ¿i a Consiliilor de mini¿tri. Cel mai tare s-au bucurat de aceastå “vacan¡å” europarlamentarii. Unii dintre ei chiar s-au mândrit pe facebook cu faptul cå vor sta acaså pe un salariu de multe mii de euro. Cum institu¡iile europene func¡ioneazå cu motoarele reduse, råmân în

APIA reac]ioneaz\ la Covid-19 ¥n fa¡a amenin¡årii coronavirusului, APIA a restric¡ionat accesul vizitatorilor la toate sediile, centrale sau jude¡ene. Rela¡iile cu publicul se vor desfå¿ura prin e-mail, telefon sau po¿tå. Au fost suspendate: - vizarea carnetelor de rentier agricol, pânå pe 4 mai; - primirea cererilor unice de platå, pânå pe 6 aprilie; - controalele la fa¡a locului pânå la data de 31 martie, pentru acordarea ajutorului financiar pentru programele de reconversie/restructurare a planta¡iilor viticole, asigurarea recoltei planta¡iilor viticole cu soiuri de struguri de vin, acordarea sprijinului financiar pentru 8

Måsura de investi¡ii în sectorul vinicol; - s-a prelungit perioada de depunere a cererilor de sprijin în cadrul submåsurii 8.1 Împådurirea ¿i crearea de suprafe¡e împådurite ¿i submåsurii 15.1 Plå¡i pentru angajamente de silvomediu, similar cu prelungirea perioadei de depunere a cererii de platå pentru 2020; - s-a prelungit perioada de depunere a deconturilor justificative aferente trimestrului I pentru beneficiarii Måsurii 14 Bunåstarea animalelor pânå la data de 31 mai; - s-a suspendat efectuarea controalelor pe teren pentru anexa 17 B sau alte tipuri de controale, ca urmare a unor sesizåri, reclama¡ii, controale specifice måsurilor de agromediu, când se im-

suspensie foarte multe întrebåri. Când se va adopta bugetul european pentru urmåtorii ¿apte ani? Când va fi gata reforma PAC, care oricum se amânå cu cel pu¡in doi ani? Cum vor putea fi finan¡ate ambi¡iile verzi ale Pactului Ecologic, în contextul în care se întrevåd deja noi cheltuieli pentru limitarea efectelor economice produse de pandemie? ªi multe altele. Veronica HUZA

pune prezen¡a fermierului; - s-a suspendat deplasarea în teren a consilierilor Direc¡iei Antifraudå Control Intern ¿i a auditorilor APIA. Activitå¡i care se desfå¿oarå: - se vor depune documentele privind schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal 2019. Se laså la intrarea în institu¡ie ¿i vor fi ridicate de cåtre func¡ionarii implica¡i; - activitatea de eliberare a adeverin¡elor privind finan¡area capitalului de lucru pentru desfå¿urarea activitå¡ilor curente de cåtre beneficiarii Måsurii 14 Bunåstarea animalelor pachetele a ¿i b, anul de angajament 2020 se va realiza în condi¡iile date, conform solicitårilor. Func¡ionarii implica¡i vor prelua solicitårile ¿i vor preda adeverin¡ele la intrarea în institu¡ie. Arin DORNEANU Profitul agricol 10/2020

Coronavirusul

Consecin]ele pentru agricultura româneasc\ Epidemia de coronavirus, pornitå din China, se extinde în Europa ¿i America. Un organism abia vizibil la microscop î¿i pune amprenta grea asupra lumii afacerilor, inclusiv asupra agriculturii. Evenimentele companiilor sunt anulate, filierele de aprovizionare cu materii prime din China au dificultå¡i, livrårile de materii prime agricole au suferit ¿i ele la impact. Cu starea de urgen¡å proaspåt declan¿atå de pre¿edintele Iohannis, România då senza¡ia de mecanism complet gripat. Dar så speråm cå autoritå¡ile ¿tiu mai bine. Dacå situa¡ia ar fi fost gravå doar în China, poate ne-ar fi fost mai u¿or. Dar lucrurile sunt grave ¿i în Europa. Italia este o ¡arå închiså. Curând o vor urma Germania ¿i Fran¡a. Probabil într-o såptåmânå aceea¿i decizie o va lua ¿i Spania. Marile economii ale Uniunii se autoizoleazå la domiciliu, îngrijorate. Virusul se dovede¿te o frânå de mânå pentru toate domeniile economiei. Ba chiar putem spune cå îngrijoreazå peste måsurå agricultorii. Påmântul trebuie semånat, animalele hrånite. Bursele de cereale au început ¿i ele så scadå. Nu abrupt, dar 4 euro pe tonå într-o såptåmânå nu este deloc pu¡in. ¥n mod paradoxal, când magazinele se golesc de alimente, pre¡urile materiilor prime scad. Så aruncåm o privire lucidå asupra situa¡iei, cå panicå ¿tiu al¡ii så împrå¿tie... 10

Culturi vegetale Coborând din stratosfera fenomenului în câmpul tactic agricol, aflåm primele probleme punctuale. Vasile Iosif, directorul general FMC ¿i pre¿edinte AIPROM, considerå cå impactul coronavirusului asupra companiilor va fi diferit. “Sunt companii care produc în China foarte mult. Noi, FMC, producem mai mult în SUA ¿i în Europa. În principiu, nu sunt probleme cu aprovizionarea cu produse de uz fitosanitar a pie¡ei din România, cel pu¡in nu pânå acum. Sunt fabrici în Italia, dar nu atât de importante încât så aibå probleme Europa.” Sunt ¿i mari companii care întâmpinå probleme la aprovizionarea cu semin¡e de porumb. De pildå, Corteva are probleme în a primi hibrizii produ¿i pe platformele din regiunea Veneto, în nordul Italiei, primul care s-a închis. Asta înseamnå 10% din livråri. “Distribuitorii ¿i fermierii sunt informa¡i despre aceastå situa¡ie. Noi le

propunem al¡i hibrizi, pe care îi avem pe stoc, evident cu aceea¿i maturitate”, spune Maria Cîrjå, director de marketing Corteva România ¿i R. Moldova. Într-o situa¡ie asemånåtoare se aflå ¿i Bayer. Gabor Raviczki, directorul de marketing, spune cå deocamdatå este o stare de blocaj pe 10-15% din livrårile de semin¡e ¿i produse de protec¡ie a plantelor. “Problemele din China se vor reflecta în lan¡ul de aprovizionare cu substan¡e de protec¡ie. Dar amplitudinea impactului este imposibil de estimat la acest moment, fiindcå sunt foarte mul¡i factori de luat în considerare. Nu depindem doar de furnizori, ci ¿i de cåile de transport”. Bayer nu de¡ine stocuri de semin¡e, astfel cå, în prezent, livrårile depind complet de sursele de aprovizionare. Din fericire, dependen¡a de Italia este micå, semin¡ele pentru România fiind produse aici sau, dacå nu, în Fran¡a ¿i Ungaria. În linii mari, existå necesarul Profitul agricol 10/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII pentru campania de primåvarå. “Putem spune cå luna martie este asiguratå. Vedem ce va fi din al doilea trimestru încolo. Facem tot ce depinde de noi så ne încadråm în timpii de livrare”. Syngenta sus¡ine cå nu are probleme pe moment cu livrarea de produse, nici la semin¡e, nici la substan¡e de protec¡ie a plantelor. “Coronavirusul a avut, pânå în acest moment, un impact limitat asupra lan¡urilor noastre de aprovizionare ¿i nu afecteazå, pe moment, abilitatea noastrå de a ne servi clien¡ii din Europa de Est”. Andrei Måru¡escu, director de marketing, precizeazå cå prioritatea companiei este protec¡ia angaja¡ilor. “Suntem o companie cu angaja¡i în toatå lumea, iar prima noastrå responsabilitate este protec¡ia lor”. Cea mai optimistå pozi¡ie vine de la Euralis. Compania are stocurile puse la punct pentru campania de primåvarå. “Totul se desfå¿oarå conform graficului ¿i nu ni s-au semnalat probleme pe fluxul logistic”, spune Diana Tånase, Mihai Miri¡escu, directorul general Saaten-Union ¿i Rapool Ring: “Saaten-Union produce såmân¡å în Italia. Filiala din România trebuia så trimitå formele parentale. Este foarte dificil så gåsim transport. Avem livråri de såmân¡å în Moldova, Ucraina ¿i Rusia ¿i este dificil så gåsim camioane. Am anulat toate întâlnirile pe care le aveam cu compania mamå, toate pregåtirile tehnice pe care le aveam în aceastå perioadå ¿i orice altå ac¡iune de promovare. Deja sim¡im cå anumite produse pe care le comandåm, precum saci sau vopsea vin cu întârziere. Avem såmân¡å bazå care vine din Fran¡a, din Germania ¿i Argentina. În momentul acesta sunt multe necunoscute care ne afecteazå”. Pentru cå vrea så nu existe niciun caz de infectare, Miri¡escu a dotat cu materiale sanitare to¡i salaria¡ii. Profitul agricol 10/2020

director de marketing. Pentru pia¡a din România, Euralis se aprovizioneazå cu semin¡e din Fran¡a ¿i Spania.

Cre¿terea animalelor România a ratat proiectul de a deveni un mare exportator în China. ¥n lumina situa¡iei de aståzi, este bine. Companiile care depind de China så le cumpere produc¡ia sunt în genunchi. Francezii o ¿tiu cel mai bine, ei având o puternicå penetrare pe pia¡a chinezå, atât la porc, cât ¿i la lapte. Dar ¿i a¿a, sectorul zootehnic cunoa¿te sincope. Semtest BVN Mure¿ se resimte dupå explozia pandemiei. “Partenerii no¿tri chinezi ¿i-au pierdut entuziasmul. Ne confruntåm cu întârzieri de comenzi pentru materialul seminal. Faptul cå s-au interzis ¿i târgurile ne afecteazå ¿i mai mult interesele”, spune Valer Sician, directorul BVN. Celelalte companii se confruntå cu discontinuitå¡i în livrarea utilajelor. “Ne afecteazå apari¡ia acestei maladii. Nu ne-am pregåtit cu nimic ¿i ne ia prin surprindere pe to¡i. Deja avem întârzieri cu transportatorii la frontiera României. ªantierele merg înainte, dar investi¡ii noi nu au apårut încå în ¡arå”, spune ªtefan Gabel, director de vânzåri Big Dutchman. ªi Claudia Cådar, directorul executiv Rota Guido, spune cå, deocamdatå, transporturile de utilaje dinspre Italia spre România, pentru investi¡iile derulate în ¡ara noastrå, nu au fost afectate de aceastå crizå. “Societatea noastrå are multe ¿antiere în toatå ¡ara ¿i lucrurile merg mai departe. Produc¡ia de utilaje este o altå chestiune. Managementul companiei este în Italia. Såptåmâna trecutå nu am avut întârzieri la frontierå cu transportatorii. Lucrårile noastre råmân în grafic ¿i le vom încheia la timp.” Compania DeLaval nu este afectatå de pandemie. “Pe noi nu ne afecteazå

pentru cå nu producem nimic în ¡årile în care s-a declan¿at maladia. Utilajele vin din Suedia, unde nu existå asemenea probleme, nu existå blocaje. Am adus utilaje cu patru luni înainte. Nu ¿tim ce va mai urma, dar investi¡iile continuå conform programului. Lucrårile se fac ¿i rezolvåm tot ce ¡ine de noi. Avem un scenariu de crizå pentru eventualitatea cå lucrurile se agraveazå”, spune Cosmin Bati¿, director de vânzåri.

Ma¿ini agricole Probabil, cei mai optimi¿ti sunt importatorii de utilaje. Coronavirusul are efecte ceva mai reduse asupra activitå¡ii lor. Companiile au stocuri suficiente de utilaje ¿i piese de schimb, iar la filiale este prezent întregul personal ¿i nu se impune, deocamdatå, munca la domiciliu. Eliza Pricopie, manager marketing Agri-Alian¡a, spune cå activitatea firmei nu a fost încå afectatå. “'Func¡ionåm în programul normal în toate punctele de lucru din ¡arå: Afuma¡i - Ilfov, Drågåne¿ti Vla¿ca - Teleorman, Satu Nou - Bihor, Secuienii Noi Neam¡, Slobozia - Ialomi¡a, Timi¿oara, Ghiroda - Timi¿.” Stocurile sunt în valorile normale pentru aceastå perioadå, iar echipele de vânzåri ¿i service î¿i desfå¿oarå activitatea normal. To¡i se adapteazå la respectarea noilor norme, mai severe cu protec¡ia ¿i preven¡ia. Radu Me¿inå, specialist IPSO Agriculturå, spune ¿i el cå activitatea companiei se desfå¿oarå fårå probleme. “Fabricile furnizorilor no¿tri, respectiv John Deere, Kuhn, Manitou ¿i al¡i furnizori, inclusiv cei de piese de schimb, lucreazå la capacitate. Noi, la rândul nostru, lucråm cu întregul personal, livråm la timp comenzile de ma¿ini ¿i utilaje agricole cåtre fer mieri. Avem stocuri suficiente de piese de schimb, echipele de service ac¡ioneazå prompt acolo unde sunt uuu solicitate.” 11

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Anastase Iorgu, fondatorul companiei de consultan¡å fitosanitarå Novagris, a fåcut o analizå asupra impactului pe care virusul îl va avea asupra industriei de protec¡ia plantelor ¿i a agriculturii. ¥n China, unde se produc substan¡ele active, fabricile ¿i-au reluat activitatea cu o întârziere de douå-trei såptåmâni, dupå încheierea sårbåtorilor de an nou chinezesc. Acest lucru a decalat planul de produc¡ie. Mai råu, transportul intern a fost foarte afectat de coronavirus. A fost nevoie ¿i de douå-trei såptåmâni ca un transport terestru så ajungå de la fabricå la terminalul aeroportului, de unde marfa så fie încårcatå ¿i aduså în Europa. Italia, un formulator important de PPP pentru UE, este aproape închiså. ªoferii transportatorilor români refuzå cursele de Italia din cauza carantinei la care vor fi supu¿i la întoarcere. Starea este agravatå de faptul cå fermierii s-au obi¿nuit în ultimii ani så nu mai comande produsele din timp, pentru cå le-au gåsit relativ u¿or atunci când au avut nevoie de ele. În plus, iarna fårå precipita¡ii ¿i teama de Tanymecus i-a fåcut pe unii ca nici la aceastå orå så nu ¿tie clar cu ce culturi î¿i vor ocupa terenurile, fapt pentru care nu s-au aprovizionat cu produsele PPP necesare. La aceastå orå se întrunesc aproape toate premisele unei crize de PPP. Schimbarea de comportament a fermierilor, perioada scurtå de valabilitate a acestor produse (doi ani pentru PPP) ¿i teama creatå de UE, prin interzicerea continuå de molecule, îi fac pe marii formulatori så nu mai producå pe stoc. “Eu, dacå a¿ fi fermier, mi-a¿ procura imediat produsele PPP pentru întregul an agricol. În fond, nu a¿ avea nimic de pierdut, pentru cå oricum încå mai pot lua aceste produse cu plata la sfâr¿itul anului”. Criza generatå de virus este posibil så se resimtå ¿i în 2021, dacå stocurile de PPP cu care de obicei se intra în anul urmåtor vor fi zero. 12

Inclusiv constructorul itauuu lian Maschio Gaspardo nu are probleme. Aprovizionarea cu materii prime a fabricii de la Chi¿ineu Cri¿, jud. Arad, se desfå¿oarå fårå sincope. Inclusiv unitå¡ile de produc¡ie din Peninsulå ¿i din alte ¡åri în care este coronavirus sunt operative ¿i î¿i desfå¿oarå activitatea. Sigur, respectând cu stricte¡e indica¡iile furnizate de autoritå¡i pentru prevenirea råspândirii pandemiei. Dar, întåresc reprezentan¡ii Maschio, livrarea pieselor de schimb, a echipamentelor ¿i a utilajelor cåtre clien¡i are loc cu respectarea termenelor contractuale. Furnizori din Italia are ¿i NHR Agropartners. Este vorba de fabrica Same Deutz-Fahr de tractoare cu puteri sub 100 CP ¿i de Sfoggia, producåtori de echipamente de prelucrarea solului ¿i semånåtori de precizie. Florin Neac¿u, director general adjunct al companiei, spune cå, în condi¡iile actuale, stocurile permit desfå¿urarea fårå probleme a activitå¡ii pe o perioadå de pânå la 3 luni. “Pe de altå parte, ceilal¡i furnizori ai no¿tri, din Austria, Germania ¿i Danemarca, produc în continuare fårå întreruperi. Preluåm în continuare comenzi de utilaje de la fermieri ¿i le onoråm la timp pe cele deja efectuate. Avem stocuri suficiente de piese de schimb la fiecare dintre cele 13 filiale ¿i, în plus, avem depozite de piese ¿i utilaje la Ruse, în Bulgaria, precum ¿i în ¡årile men¡ionate anterior.” Doar grupul CNH Industrial, din care face parte New Holland ¿i Case IH, a anun¡at cå are în vedere închiderea temporarå a fabricilor, depozitelor ¿i reprezentan¡elor din Italia, acolo unde situa¡ia o va impune, pentru a asigura angaja¡ilor såi un mediu de lucru sigur din punctul de vedere al sånåtå¡ii. Printre acestea se numårå måsurile de mårire a spa¡iilor între lucråtori, pentru evitarea contaminårii, ¿i se estimeazå reducerea volumului de lucru ¿i a produc¡iei.

La Bråila, Serv Class au precizat cå activitatea companie se va desfå¿ura în continuare, cu respectarea restric¡iilor impuse de autoritå¡i. Echipa de vânzåri råmâne în continuare la dispozi¡ia clien¡ilor, iar tehnicienii de la departamentele de piese de schimb ¿i service sunt pregåti¡i så intervinå ¿i så rezolve orice problemå apårutå în parcul de utilaje. “Avem stocuri de piese de schimb suficiente pentru perioada urmåtoare ¿i îi asiguråm pe to¡i partenerii no¿tri cå le vom oferi tot sprijinul de care au nevoie”, a precizat Cåtålin Gruia, director general Serv Class. 80 la sutå din semin¡ele comercializate de Caussade România sunt produse în România, iar diferen¡a în Fran¡a. Ca atare, pânå la acest moment nu au fost probleme pe fluxurile de aprovizionare-livrare. “Am avut o singurå problemå, cu un export de semin¡e în Italia, dar a fost vorba de un singur camion”, spune Mihail ªerban, director de marketing. RWA Raiffeisen Agro are stocurile pentru campania de primåvarå asigurate în propor¡ie de 90%. “Mai avem marfå pe fluxul de aprovizionare, înså, pânå la acest moment, nu am fost anun¡a¡i de dificultå¡i de logisticå”, spune Roxana Giurgiu, director de marketing. RWA se aprovizioneazå cu semin¡e din Fran¡a, Austria, Slovenia, Serbia ¿i Ungaria. Ciproma România se aprovizioneazå cu semin¡e din toatå Europa, înså, pentru campania de primåvarå, 30% provin din Italia. Din fericire, importurile s-au realizat înainte de declan¿area crizei. Un singur camion nu a mai trecut grani¡a italianå, dar marfa respectivå era pentru întårirea stocurilor. “Avem tot ce ne trebuie în stocuri ¿i nu vor fi niciun fel de probleme cu aceastå campanie”, aratå Ioana Brad, director de marketing. Profitul agricol 10/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

De frica SARS Cov-2, ANIF restric]ioneaz\ accesul în institu]ie De frica SARS Cov-2 (a¿a se nume¿te virusul, boala se nume¿te Covid19), Agen¡ia Na¡ionalå de Îmbunåtå¡iri Funciare a decis så restric¡ioneze accesul în institu¡ie pentru toate persoanele stråine. Nu vor mai avea loc audien¡e la conducerea ANIF. Iar comunicarea între unitatea centralå, filialele teritoriale ¿i colaboratori se va face strict prin mijloace electronice: e-mail ¿i telefon. Pânå la ie¿irea din starea de urgen¡å, Consiliul Tehnico-Economic al Agen¡iei î¿i suspendå activitatea. De asemenea, î¿i va suspenda lucrårile ¿i Comisia de atestare a persoanelor fizice ¿i juridice, care desfå¿ura activitå¡i pe teren.

ANIF transmite tuturor Organiza¡iilor Utilizatorilor de Apå pentru Iriga¡ii ¿i tuturor fermierilor cå nu vor fi probleme în asigurarea apei pentru iriga¡ii în campania din acest an. Ace¿tia sunt încuraja¡i så semneze în continuare contracte multianuale ¿i sezoniere pentru livrarea apei. ¥n ciuda “ferecårii” institu¡iei, încheierea contractelor nu se sisteazå, dar contractele se vor transmise numai prin format electronic, pentru evitarea contactului direct. Lucrårile de ¥ntre¡inere ¿i Repara¡ii ¿i lucrårile din Programul Na¡ional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Iriga¡ii se vor desfå¿ura într-un ritm

normal, conform contractelor. ¥n general, activitatea se va desfå¿ura în a¿a fel încât så se asigure prezen¡a a 50% din personalul fiecårui compartiment pentru fiecare interval de program. Conducerea Filialelor Teritoriale va trebui, la rândul såu, så stabileascå un program de lucru pentru salaria¡i menit så previnå råspândirea virusului. Pe durata programului de lucru, personalul Agen¡iei are obliga¡ia så nu påråseascå sediul unde î¿i desfå¿oarå activitatea fårå acordul conducerii. În cadrul institu¡iei, se va evita pe cât este posibil contactul între salaria¡ii compartimentelor func¡ionale.

Coronavirus> nu exist\ dovezi c\ alimentele sunt o surs\ sau o cale de transmitere EFSA monitorizeazå îndeaproape situa¡ia cu privire la apari¡ia bolii coronavirusului (Covid-19) care afecteazå un numår mare de ¡åri de pe glob. În prezent, nu existå dovezi cå alimentele sunt o surså posibilå sau o cale de transmitere a virusului. Omul de ¿tiin¡å Marta Hugas, din cadrul EFSA, a declarat: “Experien¡ele de la focarele anterioare de coronavirus asociate, precum coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARSCoV) ¿i coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERSCoV) aratå cå transmiterea nu s-a fåcut prin consumul alimentar. În acest moment, nu existå dovezi care så sugereze cå noul coronavirus este diferit în acest sens.” Centrul European pentru Prevenirea ¿i Controlul Bolilor (ECDC) a declarat cå, în timp ce animalele din China au fost sursa probabilå a infec¡iei ini¡iale, virusul se råspânde¿te de la o persoanå 14

la alta - în principal prin picåturi respiratorii care apar în urma strånutului, tusei sau prin expira¡ie. Mai multe informa¡ii despre coronavirus ¿i produse alimentare pot fi gåsite în materialul realizat de BfR - Institutul Federal German de Evaluare a Riscului, organismul de evaluare a riscurilor din Germania. Oamenii de ¿tiin¡å ¿i autoritå¡ile din întreaga lume monitorizeazå råspândirea virusului ¿i nu au existat rapoarte de transmitere prin alimente. Din acest motiv, EFSA nu este în prezent implicatå în råspunsul la focarele Covid-19. Cu toate acestea, monitorizåm literatura ¿tiin¡ificå pentru infor-

ma¡ii noi ¿i relevante. În ceea ce prive¿te siguran¡a alimentelor, Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii a emis recomandåri de precau¡ie, inclusiv sfaturi privind respectarea bunelor practici de igienå în timpul manipulårii ¿i pregåtirii alimentelor, cum ar fi spålarea mâinilor, gåtirea cårnii în profunzime ¿i evitarea unei contaminåri încruci¿ate între alimentele gåtite ¿i cele negåtite. Profitul agricol 10/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,2 lei

Daniel BOTÅNOIU

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 240 dolari/tonå (1.008 lei).

Grâu România FOB Constan¡a 191 euro/t 917 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6 mar. 2020, pre¡ cu livrare în martie 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 77.550 tone, Sri Lanka 55.590 tone, Filipine 45.790 tone, Japonia 37.950 tone ¿i Bangladesh 33.570 tone.

¥n perioada 2 - 6 martie 2020 pre¡urile cerealelor au scåzut pe toate bursele mondiale.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 219 dolari/tonå (920 lei), cu o scådere de 6 dolari/ tonå fa¡å de pre¡ul de deschi-

Redåm mai jos pre¡urile ¿i cota¡iile: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Apr Mai Iun

02.03 132 135 139

03.03 131 134 137

04.03 130 133 135

05.03 129 132 134

06.03 127 131 133 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

02.03 193 192 192

03.03 194 193 193

04.03 05.03 06.03 193 193 192 195 192 191 192 192 191

România FOB Constan¡a 179 euro/t 859 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6 mar. 2020, pre¡ cu livrare în martie 2020. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

03.03 150 150 151

04.03 05.03 06.03 147 145 143 147 145 144 149 147 145

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI

2 - 6.03.2020

02.03 Bordeaux 173 Pallice 172 Rhin 181 Bordeaux FOB 183 Pontivy 187

02.03 Rouen 187 Dunquerque 187 Pallice 185 Creil FOB 183 Moselle FOB 191 Rouen FOB 193

03.03 04.03 185 183 185 183 183 181 181 179 190 189 191 189

Apr Mai Iun

03.03 223 233 239

04.03 221 230 237

euro/t

03.03 04.03 05.03 06.03 172 171 170 169 171 170 169 167 179 177 175 173 181 179 177 175 185 183 181 179

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 185 euro/tonå (888 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 179 euro/tonå (859

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în martie 2020 este de 181 dolari/t (760 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2020, a fost de 177 dolari/t (743 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

06.03 179 179 177 175 185 185 $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 02.03 225 235 240

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 185 euro/tonå (888 lei), mai mic cu 6 euro/tonå.

lei), cu 8 euro mai pu¡in. Pre¡ul grâului la bursa Pallice a fost de 177 euro/tonå (850 lei).

euro/t 05.03 181 181 179 177 187 187

05.03 220 229 235

06.03 219 227 233

chiderii, 6 martie 2020, a fost de 175 dolari/tonå (735 lei), în scådere cu 8 dolari/tonå.

Porumb

02.03 151 151 152

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

dere al licita¡iilor din 2 martie.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în luna martie 2020, este de 177 dolari/tonå (743 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå decât såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 175 euro/tonå (840 lei), mai mic cu 8 euro/tonå fa¡å de deschidere.

decât în 2 martie, dar este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 167 euro/tonå (802 lei), cu 5 euro mai mic decât såptåmâna trecutå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 173 euro/tonå (830 lei), în

scådere cu 8 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 163 dolari/tonå (685 lei), cu 7 dolari mai pu¡in decât såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 179 euro/tonå (859 lei), cu 8 euro mai mic $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Apr Mai

02.03 03.03 04.03 05.03 06.03 170 169 167 165 163 171 170 169 167 165

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

240 dolari/t

-1

175 dolari/t

-8

340 dolari/t

-4

167 dolari/t

-5

Profitul agricol 10/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 340 dolari/ tonå (1.428 lei), în scådere cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: Mexic 93.770 tone, Egipt 85.370 tone, China 55.590 tone, Coreea de Sud 47.770 tone ¿i Germania 33.990 tone. ¥n Argentina, FOB-port, preCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

02.03 323 327 330

03.03 321 325 329

$/t 04.03 320 323 327

05.03 319 321 325

06.03 317 320 323

Orz România FOB Constan¡a 171 euro/t 821 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 2- 6 mar. 2020, pre¡ cu livrare în martie 2020. Pre¡ul orzului a înregistrat cel mai redus nivel de la începutul campaniei ¿i pânå în prezent. euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 02.03 Rouen 145 Dunquerque 142 Moselle 150 Pontivy 150 Orz bere: Creil** 151 Moselle** 153

03.03 143 141 149 149

04.03 142 140 147 147

05.03 141 139 145 145

06.03 139 137 143 143

150 149 147 145 152 151 150 149

COTAºII

2 - 6.03.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 2 - 6 martie 2020, a fost de 167 dolari/tonå (701 lei), cu 5 dolari mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 2 martie. Principalele destina¡ii:

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

02.03 617 621 629

03.03 04.03 05.03 615 613 607 617 615 613 621 619 617

$/t 06.03 602 607 615

¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 138 euro/tonå (667lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 149 euro/tonå (715 lei), cu 4 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Apr Mai

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

02.03 03.03 04.03 05.03 06.03 337 335 333 329 327 347 339 337 333 331

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 2 - 6 martie 2020, pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 327 euro/tonå (1.570 lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 6 martie 2020, a fost de 331 dolari/tonå (1.390 lei), în scådere cu 4 dolari/tonå.

Apr Mai

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2020, este de 343 dolari/tonå (1.441 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în martie, este de 327 dolari/t (1.373 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Australia: pentru livrare în luna martie 2020, pre¡ul orzului furajer este 251 dolari/t (1.054 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

02.03 03.03 04.03 05.03 06.03 Aprilie 335 334 333 332 331

02.03 03.03 04.03 05.03 06.03 Dieppe 333 331 330 329 327

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a mondialå a fost mai mic, comparativ cu cel de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

6 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 333 euro/tonå (1.598 lei), mai mic cu 7 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Apr Mai

$/t

02.03 03.03 04.03 05.03 06.03 172 171 170 169 167 173 172 171 170 169

$/t

¥n såptåmâna 2 - 6 martie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a evoluat astfel: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 6 martie 2020, la 337 euro/tonå (1.618 lei), cu 6 euro mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 2 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 327 euro/tonå (1.570 lei), cu

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

02.03 Rouen 333 Dunquerque 340 Moselle 343

06.03 327 333 337

03.03 331 339 341

04.03 330 337 340

Soia

Ovåz

Chicago

143 dolari/t

-8

317 dolari/t

-6

euro/t

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb

-1

$/t

02.03 03.03 04.03 05.03 06.03 343 342 341 340 339 349 347 345 344 343

Grâu

192 dolari/t

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 327 dolari/tonå (1.373 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå. Efectele coronavirusului au dus la diminuarea cererii pe termen scurt ¿i mediu. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Mexic 3.770 tone ¿i Salvador 1.070 tone.

Sorg

¡ul soiei a fost de 339 dolari/tonå (1.424 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå.

180 dolari/t

05.03 329 335 339

-7

Profitul agricol 10/2020

Ia¿i

Sta¡iunea de Cercetare Pomicolå face angajåri Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Ia¿i angajeazå consilier juridic. Concursul pentru ocuparea postului se va derula pe 27 martie, ora 9 - proba scriså, iar la ora 14 - proba interviu. ¥nscrierile se fac la sediul institu¡iei. Persoanele interesate pot ob¡ine informa¡ii de la reprezentan¡ii sta¡iunii de cercetare la numårul de telefon: 0232/214.810. Boto¿ani

Angajat al APIA cu simptome ale infestårii cu coronavirus Un bårbat de circa 50 de ani, din Dorohoi, angajat al APIA Boto¿ani, a fost adus cu ambulan¡a la spital în condi¡ii de izolare, miercuri diminea¡å. El acuza simptome specifice infectårii cu virusul Covid-19. Potrivit celor relatate de pacient, ar fi intrat în contact cu o rudå care s-a întors recent din stråinåtate.

Actualitatea în jude¡e :nc\ un primar condamnat pentru fraud\ din fonduri europene Arad

Marian Toader, primarul din Zåbrani, a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu ¿i spålare de bani. Instan¡a i-a interzis ¿i exercitarea drepturilor de a fi ales în orice func¡ii publice pe o perioadå de 3 ani. Sentin¡a vine ca urmare a unui dosar instrumentat de DNA pentru ob¡inerea pe nedrept de fonduri europene. Primarul a fost implicat, alåturi de alte persoane, într-o fraudå de 3 milioane de euro în campania de reconversie viticolå. Totodatå, instan¡a a mai dispus confiscarea a 56 ha de planta¡ie viticolå aflatå în prezent în proprietatea SC Vinmar Prod&Distribution SRL de pe raza localitå¡ii Zåbrani, planta¡ie care a fåcut obiectul cererii de modificare a datelor

în Registrul planta¡iilor viticole. Judecåtorii au admis ac¡iunea civilå formulatå de partea civilå, Consiliul local al Comunei Zåbrani, ¿i l-a obligat pe inculpatul Marian Toader la plata sumei de 110.250 euro, reprezentând prejudiciul cauzat UAT Consiliul Local Zåbrani. Tribunalul Arad a mai admis ¿i ac¡iunea civilå formulatå de partea civilå ANAF Arad ¿i, în consecin¡å, “obligå pe inculpatul Radu Viorel Popa så achite în favoarea acestei pår¡i civile suma de 141.076,84 lei la care se adaugå accesorii, respectiv dobânzi ¿i penalitå¡i aferente în condi¡iile Codului de procedurå fiscalå, calculate de la data scaden¡ei, pânå la data plå¡ii efective a debitului”. Am spune cå din toatå agoniseala primarului s-a ales praful... (Glasul Aradului)

Timi¿

Agrosami S\c\laz si Intersol Arad, în finala Campionatului de Fotbal al Fermierilor Dupå ultima etapå a Campionatului Na¡ional de Fotbal al Fermierilor, care a avut loc în localitatea Giroc, s-au calificat Agrosami Såcålaz ¿i Intersol Arad. Competi¡ia este organizatå de Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb, cu sprijinul Adama Agricultural Solutions. Cele douå echipe urmeazå så participe la turneul final, care va avea loc pe 29 mai, la Constan¡a (dacå autoritå¡ile vor permite reluarea meciurilor). 20

Profitul agricol 10/2020

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE Maramure¿

Balul vânåtorilor ¿i pescarilor ¥nainte de apari¡ia interdic¡iei pentru evenimentele cu public numeros, 200 de vânåtori ¿i pescari, ¿i so¡iile lor, au participat sâmbåtå, 7 martie, la balul organizat în sala Romani¡a, din comuna Recea, de AJVPS. Fiecare invitat avea un loc rezervat la una dintre cele 40 de mese cu câte zece locuri. S-au recitat douå versuri de Adrian Påunescu: “iubita mea, în lumea asta rece, iubirea-i boala care nu mai trece”. Doamnele au primit câte o floare ro¿ie, de 8 martie. Constan¡a

ªi vapoarele intrå în carantinå Pe 10 martie, Cabinetul Medico-Sanitar de Frontierå a transmis Autoritå¡ii Navale Române o adreså prin care se impune limitarea la maxim posibil a contactelor dintre echipaje ¿i autoritå¡ile portuare, (pilo¡i, agen¡i, operatori portuari etc.). Toate navele care vin din zonele de risc ro¿ii sau galbene vor fi carantinate în rada portului. Dupå încetarea perioadei de carantinå, starea de sånåtate a echipajului va fi evaluatå. Abia dupå aceea se va permite operarea navei. (Cuget liber) Bacåu

Grupul de firme Agricola î¿i protejazå angaja¡ii “¥n contextul råspândirii Covid-19, am instruit salaria¡ii, le distribuim materiale dezinfectante. I-am rugat så fie sinceri ¿i så raporteze dacå au simptome de gripå. Noi facem oricum triaj epidemiologic la intrarea în fabrici. Dar acum am mårit numårul celor care sunt implica¡i în activitatea de filtrare. Am dispus limitarea contactelor dintre angaja¡i. Spre exemplu, noi avem mul¡i oameni care vin de la distan¡å ¿i am hotårât ca cei care vin la lucru cu acela¿i autobuz så nu intre în contact cu cei ce sunt adu¿i cu alt autobuz”, a explicat Grigore Horoi, pre¿edintele Agricola. 22

Dejec]ii deversate pe domeniul public de la ferma directorului DSVSA Olt

Directorul DSVSA Olt, Veronel Bolborea, de¡ine în Curti¿oara o fermå de porci - SC Agrobolbi-Florver. O sesizare a unui “grup de cetå¡eni” din Curti¿oara semnala cå dejec¡iile de la ferma de porci sunt deversate pe domeniul public, într-o baltå, de unde se alimenteazå cu apå municipiul Slatina. Comisarii Gårzii de Mediu au mers în control, dar nu l-au gåsit pe reprezentantul firmei (tatål directorului DSVSA), a¿a cå s-au întors în altå zi. La al treilea control au dat o amendå de 50.000 de lei ¿i au propus suspendarea autoriza¡iei de mediu pentru SC Agrobolbi-Florver. Ferma lui Bolborea, situatå pe malul stâng al Oltului, cumpåratå de la un cetå¡ean care pe fondul unor probleme financiare a fost executat silit, a fost

populatå toamna trecutå, activitatea începând în condi¡iile unei autoriza¡ii noi de mediu. De la demararea activitå¡ii, dejec¡iile nici nu au fost vidanjate, a¿a cum Bolborea se angaja prin autoriza¡ia de mediu, nici nu au fost depozitate în bazine supraterane, care sunt în construc¡ie. Comisarul-¿ef al Gårzii de Mediu, Gheorghe Neac¿a, vorbe¿te ¿i de inadverten¡e în autoriza¡ia de mediu. El spune cå institu¡ia a cerut låmuriri suplimentare de la Agen¡ia pentru Protec¡ia Mediului, pentru a se putea stabili dacå ferma este într-o arie protejatå, caz în care înainte de autorizare ar fi fost nevoie ¿i de un aviz de la ANMPA, sau dacå este într-o arie aflatå în administrarea unui custode, caz în care, de asemenea, era nevoie de un aviz suplimentar.

Ferma de familie, o afacere de succes Ia¿i

Direc¡ia Jude¡eanå pentru Agriculturå ¿i primåria comunei Pope¿ti au organizat evenimentul “Ferma familialå din jude¡ul Ia¿i - exemplu de bunå practicå”. Scopul a fost promovarea exemplelor de bunå practicå în fermele de familie. Participan¡ii au vizitat o micå fermå, care beneficiazå de fonduri europene. Ferma zootehnicå îndepline¿te condi-

¡iile privind ob¡inerea unui lapte igienic prin utilizarea mulsului mecanic ¿i cele privind gestionarea gunoiului de grajd. Au fost prezentate informa¡ii de interes privind completarea cererii unice de platå la APIA, schemele de plå¡i/måsurile de sprijin, condi¡iile pentru accesarea fondurilor europene de cåtre tinerii fermieri, condi¡iile de autorizare a exploata¡iilor de animale de tip A. Bineîn¡eles, a fost vizitatå ferma unei familii de tineri din comunå.

Profitul agricol 10/2020

OPINII Cre¿terea produc¡iei în cantitate ¿i valoare a fost acompaniatå de cre¿terea rapidå a consumului intermediar (furaje, îngrå¿åminte, preståri servicii etc). Aceastå situa¡ie a stat la baza creårii excedentului de produse lactate: mun¡i de lapte pudrå ¿i de unt în stocurile de interven¡ie.

Schimbårile climatice influen¡eazå nivelul produc¡iei. Aståzi avem episoade de secetå, de caniculå sau de precipita¡ii intense. Trebuie anticipate fenomenele, consecin¡ele fiind diferite în func¡ie de sistemul de culturå. În cazul culturilor anuale, se pot semåna culturi tolerante la schimbårile climatice. În toate cazurile este necesar så protejåm solul de riscurile de eroziune ¿i så gestionåm bine apa. Aståzi asiståm la dispari¡ia unor specii, în special polenizatori. Trei sferturi

Dupå 1968, comisarul european pentru agriculturå Sicco Mansholt, våzând riscul supraproduc¡iei, a spus cå trebuia så reducå suprafa¡a cultivatå cu cca 5 milioane de hectare. În 1972, planul lui a dus la reducerea numårului de exploata¡ii agricole ¿i încurajarea creårii de mari exploata¡ii. A fost declarat un e¿ec. În 1984 a fost puså în practicå politica referitoare la cotele de lapte, care au fost ridicate abia în 2015. Cu toate aceste, în 1992 a fost introduså, printre altele, ¿i låsarea obligatorie a terenului “pârloagå”. În 2003 a fost adoptatå politica de decuplare a ajutoarelor de nivelul produc¡iei. Majoritatea acestor ajutoare au fost acordate în func¡ie de suprafa¡å sau numårul de animale aflate în cerere. Astfel, agricultorul a fost încurajat så se adapteze la pia¡å. Pentru a primi acest ajutor, producåtorul agricol trebuie så respecte anumite reguli legate de protejarea mediului. O parte din buget a fost reorientatå cåtre Pilonul II, cel al dezvoltårii rurale.

dintre alimentele planetei provin dintrun numår mic de specii vegetale ¿i animale. Biodiversitatea vegetalå, mai pu¡in cunoscutå, este amenin¡atå la fel ca ¿i biodiversitatea animalelor. Conform FAO, 75% dintre plantele cultivate ¿i-au pierdut diversitatea geneticå odatå cu începutul secolului al XXlea. Agricultorii au abandonat varietå¡ile locale în detrimentul varietå¡ilor cu randamente ridicate. Uniformizarea culturalå a început din 1981, când dacå în Catalogul oficial nu exista soiul sau hibridul, acesta nu putea fi comercializat. Nu trebuie uitat cå 59% din pia¡a mondialå a semni¡elor este controlatå de 3 companii: MonsantoBayer, Dupont-Dow ¿i Syngenta ChemChina. Aståzi se constatå cå 83% din solul agricol european este poluat cu reziduuri de pesticide. Fertilitatea solului scade, randamentele nu pot progresa, astfel, dupå 20 de ani, grâul råmâne la o medie stabilå de cca 7 t/ha, în cazul agricultorilor care aplicå ¿tiin¡ific tehnologia an de an.

Riscuri agricole europene dr. ing. Daniel BOTÅNOIU Pentru a analiza riscurile alimentare cu care Europa s-a confruntat, trebuie så privim pu¡in în urmå. În 1945, Båtrânul Continent era o ruinå ¿i avea nevoie de hranå. În Fran¡a produc¡ia agricolå era la jumåtate fa¡å de anii dinainte de råzboi. Atunci a apårut planul Marshall, sus¡inut de SUA. Sigur, ajutorul americanilor era condi¡ionat de importurile de produse din SUA (semin¡e de grâu, porumb, ma¿ini agricole etc.). La nivel european, tratatul de la Roma a fost semnat în 1957, de ¿ase ¡åri: Fran¡a, Republica Federalå Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda ¿i Italia. Se stabilea crearea unei pie¡e comune, bazatå pe libera circula¡ie a mårfurilor. Stabilizarea pie¡elor ¿i asigurarea unui nivel de via¡å echitabil producåtorilor agricoli trebuiau corelate cu un pre¡ rezonabil consumatorului. Punerea în aplicare a Politicii Agricole Comune în 1962 a avut în vedere trei principii: eliminarea barierelor vamale, standardizarea regulilor sanitare, preferin¡ele comunitare ¿i solidaritatea financiarå ca urmare a unui buget comun. PAC este organizatå în jurul a doi piloni, finan¡a¡i prin bugetul european care vizeazå sus¡inerea pie¡ei, pre¡ului ¿i veniturilor. Anii 1960-1980 a reprezentat succesul acestei politici comune: autosuficien¡a alimentarå, ceea ce a permis Europei så fie numårul 1 mondial la anumite produse: struguri, måsline, vin, bere, zahår din sfeclå, lapte ¿i brânzå. Al doilea pilon al PAC, creat în 1999, a avut ca obiective modernizarea exploata¡iilor agricole. Autosuficien¡a alimentarå este atinså în jurul anului 1970, oferta fiind superioarå cererii datoritå cre¿terii produc¡iei agricole. 24

Profitul agricol 10/2020

Culturi vegetale Conceputul 4C de fertilizare corect\ Pe lângå preocuparea constantå pentru diversificarea sortimentelor de îngrå¿åminte ¿i livrarea unor produse de calitate superioarå, în conformitate cu tehnologiile agricole, Azomure¿ dore¿te så fie un partener de încredere pentru fermieri ¿i pe partea de consultan¡å în aplicarea corectå a fertilizan¡ilor. Astfel, pentru a råspunde nevoii de informare a fermierilor în ceea ce prive¿te aplicarea îngrå¿åmintelor, speciali¿tii Azomure¿ au lansat conceptul 4C, care constå în patru lucruri corecte care trebuie fåcute în procesul de aplicare a îngrå¿åmintelor. Conceptul 4C reprezintå o abordare inovativå, menitå så creascå eficien¡a aplicårii fertilizan¡ilor. Cele patru reguli sunt general valabile, dar vor fi aplicate în func¡ie de condi¡iile specifice de sol, climå, sistem de culturå ¿i tehnologie agricolå. Fertilizarea este cu adevårat eficientå doar dacå cerin¡ele nutritive ale plantelor sunt stabilite în raport cu însu¿irile solului, dar în acela¿i timp are un caracter integrat în tehnologiile agricole aplicate, pentru a conduce la ob¡inerea unor produc¡ii vegetale ridicate, de calitate. Conceptul 4C prive¿te tipul de fertilizant, doza aplicatå, momentul aplicårii ¿i modul de aplicare. Alegerea CORECTÅ a tipului fertilizan¡ilor asigurå o nutri¡ie echilibratå ¡inând cont de nivelul de aprovizionare din sol ¿i compozi¡ia chimicå a fertilizantului, sub forma accesibilå plantelor. Sfatul Azomure¿: Utiliza¡i cel mai echilibrat fertilizant, ¡inând cont ¿i de eficien¡a economicå a produsului. Doza CORECTÅ se stabile¿te în func¡ie de nivelul de aprovizionare al solului ¿i consumul specific al plantelor. Profitul agricol 10/2020

Sfatul Azomure¿: Efectua¡i o analizå a solului ¿i ¡ine¡i cont de consumul specific al plantei.

Sfatul Azomure¿: Utiliza¡i aplicarea frac¡ionatå pentru a îmbunåtå¡i absorb¡ia.

Momentul CORECT al aplicårii se stabile¿te în func¡ie de nivelul de aprovizionare al solului, absorb¡ia elementelor nutritive, fazele de vegeta¡ie, riscul pierderii de nutrien¡i ¿i tehnologia aplicatå.

Modul CORECT de aplicare se stabile¿te în func¡ie de dinamica sistemului radicular al plantei ¿i absorb¡ia elementelor nutritive, pentru a råspunde nevoilor specifice plantelor ¿i a diminua riscul pierderilor de elemente nutritive. Sfatul Azomure¿: Utiliza¡i un mod de aplicare care reduce pierderile, încorpora¡i fertilizan¡ii ¿i aplica¡i ¡inând cont de conservare. Conceptul 4C oferå o bazå ¿tiin¡ificå pentru a evalua corect necesarul de nutrien¡i, contribuind la practicarea unei agriculturi durabile, cu abordarea unor obiective economice, sociale ¿i ecologice. Competitivitatea în agriculturå devine tot mai intenså cu trecerea timpului, iar fertilizarea este un factor important în cre¿terea productivitå¡ii agricole. Principalul mijloc de atingere a unor produc¡ii agricole sigure, constante ¿i de calitate superioarå råmâne aplicarea corectå a îngrå¿åmintelor.

În anul 1970, în lume tråiau circa 3.7 miliarde de oameni. În prezent, popula¡ia a ajuns la 7.7 miliarde de oameni ¿i se a¿teaptå ca numårul så depå¿eascå 10 miliarde în urmåtorii 50 de ani. Consumul mediu caloric pe persoanå a crescut în ultimii 50 de ani de la 2.400 de kilocalorii zilnic la aproape 3.000 de kilocalorii. Cererea mondialå de alimente aproape s-a triplat, a¿adar, în ultimii 50 de ani, iar în anul 2070 va ajunge cel mai probabil så aibå de patru ori valoarea pe care o avea în 1970. În acela¿i timp, condi¡iile agricole la nivel mondial s-au înråutå¡it. În contextul urbanizårii masive ¿i a cre¿terii

demografice accelerate, terenul arabil per capita a scåzut de la 0,37 hectare in 1960 la 0,19 hectare în prezent. La aceasta se adaugå schimbårile climatice care fac cultivarea plantelor så fie mai dificilå. La nivel mondial, agricultura s-a våzut obligatå så råspundå acestor provocåri prin cåutarea constantå de noi metode de cre¿tere ¿i eficientizare a produc¡iei. De aici porne¿te ¿i misiunea Azomure¿ de a oferi fermierilor solu¡ii inovatoare de fertilizare, contribuind la mult cåutata cre¿tere a produc¡iei, precum ¿i la eficien¡a economicå a fermelor ¿i la prezervarea mediului înconjuråtor. 25

CULTURI VEGETALE

Solu]ii de combatere a d\un\torilor la porumb FMC, Syngenta, Adama ¿i Bayer au prezentat, în cadrul conferin¡ei tehnice organizate de APPR la Ia¿i, produse pentru combaterea dåunåtorilor din culturile de primåvarå, cu accent pe Ostrinia în cultura porumbului. Nu a fost ocolit nici subiectul Tanymecus, Syngenta, Adama ¿i Bayer având în ofertå insecticide ce pot fi aplicate în vegeta¡ie, înså cu efect limitat.

Cåtålin VIZIRU, director de marketing FMC România, a anun¡at extinderea, anul acesta, în jude¡ele din nordul Moldovei, a facilitå¡ilor oferite de Evalio AgroSystems, un serviciu digital dedicat cultivatorilor de porumb. Având o re¡ea de capcane cu feromoni amplasate în loca¡ii cheie, FMC monitorizeazå dezvoltarea dåunåtorilor, printre care ¿i Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), lansând avertizåri în momentele de zbor maxim, în vederea aplicårii tratamentelor la momentul cel mai oportun. Viziru anticipeazå un an cu atac masiv de Ostrinia. “Pe o platformå din Drajna, unde vom avea loturi demonstrative, sub resturile vegetale ale culturii premergåtoare de porumb am descoperit Ostrinia pe ¿ase plante din zece. Dåunåtorul a supravie¡uit iernii blânde chiar a¿a, stând la suprafa¡å, dar la adåpostul resturilor vegetale neîncorporate”. Ionu¡ NAE, manager de produs (porumb & floarea-soarelui), Syngenta, s-a referit la câteva produse specifice pentru protec¡ia culturii porumbului. Insecticidul Karate Zeon se poate folosi în vegeta¡ie, la porumb ¿i floarea-soarelui, împotriva Tanymecus, dar ca tehnologie de corec¡ie. Întrucât vorbim de o insectå care este dependentå ¿i de flora spontanå, o bunå 26

modalitate de limitare a dåunåtorului este ebicidarea. Syngenta a lansat douå noi erbicide pentru cultura porumbului: Mistral Plus (combate atât buruienile mono, cât ¿i dicotiledonate ¿i se aplicå în 2-6 frunze) ¿i Mistral 4SC (combate buruienile monocotile ¿i se aplicå în 2-8 frunze). Force 20 CS va fi, în 2021, insecticidul pentru tratamentul la såmân¡å împotriva viermilor sârmå (porumb, sfeclå) ¿i Diabrotica (porumb). Actualmente, împotriva Diabrotica se poate folosi Force 1,5G la semånat.

Despre o combatere integratå a dåunåtorilor a vorbit ¿i Marian VOICU, director zonal Bayer. Astfel, pe lângå Insecticidul Calypso 480 SC (tiacloprind 480 g/l), care se poate aplica în

Un alt produs nou este Ampligo, cu care se poate face tratament foliar (BBCH 34-77, 0,2 l/ha) împotriva Ostrinia, Helicoverpa ¿i Diabrotica. Con¡ine 50 g/l lambda-cihalotrin ¿i 100 g/l clorantraniliprol. Se prezintå sub formå de microcapsule de 3-5 microni. Capsulele conferå protec¡ie la ac¡iunea razelor ultraviolete, ceea ce se traduce prin efect de lungå duratå. De asemenea, este rezistent la spålare ¿i are compatibilitate bunå cu alte produse de protec¡ie. Poate fi aplicat ¿i când temperaturile sunt ridicate. Insecticidul se elibereazå treptat ¿i are atât efect imediat, vizibil la o orå de la aplicare, când larvele înceteazå så se hråneascå (ceea ce duce la moartea lor în trei zile), cât ¿i remanent. Controleazå toate genera¡iile (ouå, larve, adul¡i). Promo¡ional, produsul se livreazå împreunå cu trei capcane feromonale import Ungaria.

mai multe culturi, printre care ¿i a porumbului, pentru o corec¡ie în vegeta¡ie a dåunåtorilor Tanymecus ¿i Diabrotica, tratamentul semin¡elor de porumb cu Acceleron (fungicid ¿i biostimulent) conferå vigoare sporitå la råsårire ¿i o protec¡ie cu 7% mai bunå la Fusarium decât a altor tratamente. Fungicidul Propulse 250 SE combate bolile din culturile de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å. Con¡ine noua substan¡å activå fluopiram (125 g/l), inhibitoare SDH, alåturi de protioconazol (125 g/l). La porumb se aplicå 0,8-1 l/ha, de la alungirea tulpinii (BBCH 30) pânå la sfâr¿itul înfloritului (BBCH 69) ¿i combate helmintosporioza; la floare se folose¿te aceea¿i dozå, de la ¿ase frunze (BBCH 16) la sfâr¿itul înfloritului (BBCH 69), pentru a combate Phoma, Phomopsis, Alternaria, Sclerotinia, Botrytis. Robert VERESS

Mådålin ªTEFAN, reprezentant testare Adama, a pomenit de produsul Lambdex Extra, insecticid de corec¡ie împotriva Tanymecus, dar a anun¡at cå în prezent se testeazå un insecticid foliar pentru cultura porumbului, care ar putea combate mai eficient acest dåunåtor.

Profitul agricol 10/2020

CULTURI VEGETALE

Lebosol-Bor> Pentru spor real de produc]ie ªtia¡i cå borul poate fi considerat un “hormon” anorganic ¿i cå în lipsa lui plantele se ofilesc? Borul este un element indispensabil metabolismului plantelor ¿i activitatea agricolå nu ar fi posibilå fårå acesta. Principalele beneficii ale fertilizårii foliare cu bor sunt urmåtoarele: - Stimularea proceselor de diferen¡iere ¿i dezvoltare a mugurilor florali; - Formarea ¿i stabilitatea pere¡ilor celulari; - Dezvoltarea tubului polinic ¿i succesul germinårii gråunciorilor de polen; - Stimularea înfloritului ¿i maturizarea uniformå; - Stimularea fructificårii; - Componentå a enzimelor implicate în sinteza auxinelor; - Dezvoltarea meristemelor din vârfurile de cre¿tere; - Diviziunea celularå acceleratå; - Cre¿terea toleran¡ei la înghe¡ a culturilor de toamnå (rapi¡å, påioase etc.); - Stimularea formårii boabelor, cre¿terea valorii energetice, amplificarea sporului de produc¡ie la cultura de porumb; - Reducerea procentului de fructe deformate; - Îmbunåtå¡irea procesului de transport al calciului în plante ¿i cre¿terea calitå¡ii cojii fructelor semin¡oase ¿i sâmburoase; - Îmbunåtå¡irea capacitå¡ii de stocare a substan¡elor nutritive ¿i stimularea regenerårii plantelor; - Cre¿terea calitå¡ii interne a fructelor ¿i legumelor; - Reducerea fisurårii tulpinilor. Caren¡a de bor apare pe soluri nisipoase, pe soluri cu un con¡inut ridicat de azot ¿i calciu, în condi¡ii de secetå, de umiditate excesivå ¿i la temperaturi scåzute. Caren¡a de bor se manifestå prin clorozarea ¿i ruginirea frunzelor tinere, necrozarea pår¡ii inferioare a fructelor, slaba dezvoltare a inProfitul agricol 10/2020

florescen¡elor, fructificare slabå, fructe deformate, cråpåturi la nivelul tulpinilor ¿i rådåcinilor, apari¡ia mucegaiurilor ¿i a putregaiurilor. Lebosol România, filiala localå a producåtorului german de fertilizan¡i foliari Lebosol Dunger, propune cea mai bunå solu¡ie pentru eliminarea efectelor nedorite ale caren¡ei de bor din culturile agricole: aplicarea foliarå a produsului Lebosol-Bor. Lebosol-Bor este un îngrå¿åmânt foliar fabricat la standarde de înaltå calitate germanå, cu 11% bor solubil în apå (150 g/l bor-etanolaminå). Fiind ¿i un produs certificat BIO, Lebosol-Bor reprezintå una dintre solu¡iile de succes pentru fertilizarea ¿i protec¡ia culturilor ecologice. Doza recomandatå pentru aplicarea acestui produs este de 1-3 litri/ha în 200-400 litri apå când vorbim despre tratamentele foliare ¿i de 4-8 litri/ha în cazul fertirigårii. Principalele culturi sensibile la caren¡a de bor sunt: floarea-soarelui, porumbul, rapi¡a, leguminoasele, cartoful, cruciferele, morcovul ¿i pomii fructiferi. Pentru mai multe informa¡ii despre achizi¡ionarea ¿i aplicarea Lebosol-Bor, în func¡ie de particularitå¡ile fiecårei culturi sau de rezultatele cartårii solului, vå rugåm så contacta¡i reprezentan¡ii de vânzåri ai Lebosol România.

Noul ¿ef Adama este un fan Real Madrid Ignacio Dominguez este, de la începutul acestei luni, noul CEO (Director Executiv) al Adama, liderul global al produselor de protec¡ie a plantelor off-patent. Fizician la bazå, a început så lucreze în agribusiness la departamentul de marketing al ICI / Zeneca. Aceasta a fuzionat ulterior cu Novartis, pentru a forma Syngenta. Din 2001 s-a alåturat echipei Adama, ca lider al filialei din Spania. În prezent tråie¿te în Israel, ceea cel împiedicå så asiste la meciurile echipei de fotbal Real Madrid, al cårei fan înfocat se declarå. Parteneriatul pentru neonicotinoide Alina Cre¡u, directorul executiv al APPR, propune formarea unui par teneriat între asocia¡ie ¿i marile companii producåtoare de pesticide. ¥mpreunå ar putea sus¡ine la Bruxelles necesitatea folosirii în continuare (¿i în anii urmåtori) a tratamentului cu neonicotinoide la såmân¡å, cel pu¡in în cultura de porumb ¿i sfeclå de zahår, dacå în floarea-soarelui, foarte meliferå, ¿ansele sunt nule. Deocamdatå semnalele din pia¡å sunt pozitive. Sumitomo preia Nufarm Brazilia pentru 1,2 miliarde dolari Autoritå¡ile braziliene au avizat favorabil tranzac¡ia prin care filiala localå a companiei americane Nufarm este preluatå de grupul japonez Sumitomo. Tranzac¡ia se va finaliza la 1 aprilie. Suma ini¡ialå, de 1,188 miliarde de dolari, va fi ajustatå la zi, în concordan¡å cu veniturile ¿i cheltuielile Nufarm Brazilia în perioada scurså de la acordul ini¡ial între pår¡i ¿i pânå la finalizarea opera¡iunii. Cu banii ob¡inu¡i, compania americanå se va focusa mai bine pe Europa ¿i SUA. 27

CULTURI VEGETALE Insecticide ¿i erbicide de provenien¡å marinå Compania portughezå Ascenza a anun¡at lansarea proiectului Sea4CS, care are ca ¡intå cercetarea ¿i dezvoltarea mai multor formulåri microcapsulate din resurse marine. Sunt vizate producerea de insecticide ¿i erbicide din co-formulan¡i proveni¡i din surse regenerabile. O parte din finan¡area proiectului este ob¡inutå prin programul Portugal 2020. Vor participa echipe multidisciplinare din companie ¿i universitå¡i. Tratament såmân¡å pentru cereale, de la Corteva Corteva Agriscience a lansat Lumivia CPL, un nou tratament såmân¡å pentru cereale, mazåre ¿i linte. Combate Agriotes (viermi sârmå), Agrotis sagetum (buha semånåturilor), Sitona lineatus - gårgåri¡a frunzelor de mazåre ¿i Helicoverpa sp. Este un produs non-neonicotinoid care folose¿te un nou mod de ac¡iune pentru controlul dåunåtorilor. Ac¡ioneazå asupra mu¿chilor insectei ¿i o paralizeazå, spre deosebire de neonicotinoide, care ac¡ioneazå asupra sistemului nervos. Pe pia¡a româneascå va ajunge abia peste aproape cinci ani deoarece trebuie så ob¡inå mai întâi omologare în UE. Liga profitabilitå¡ii BASF Pânå pe 31 august fermierii care au achizi¡ionat pentru o suprafa¡å de cel pu¡in 50 ha unul dintre produsele Corum, Flexity Duo, Medax Top, Pictor, Priaxor EC, Pulsar Plus, Rekord Max, Retengo, Wing P se pot înscrie în Liga profitabilitå¡ii. Produsele pot fi folosite la cereale, floarea-soarelui, porumb, rapi¡å, soia ¿i mazåre. Fiecare participant a cårui înscriere a fost validatå va primi un premiu garantat: un acumulator extern pentru telefon sau alte gadgeturi. Cei noroco¿i câ¿tigå premii în valoare totalå de 154.855 lei + TVA. Existå nouå categorii, echivalente celor nouå produse principale înscrise în concurs. Pentru fiecare categorie se vor acorda câte trei premii. 28

Fermierii “sponsorizeaz\” performan]a! Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti

Nenumårate sunt cåile marketingului de påtrundere în mintea, inima ¿i în final în buzunarele fermierilor. O astfel de încercare se face în ultimul timp în mai multe domenii, apelându-se la argumente corecte, care vizeazå preferin¡ele consumatorilor pentru anumite bunuri produse în ¡arå, de la autoturisme (Dacia, Ford) la tomate sau usturoi. Este adevårat cå anumite gusturi nu se discutå, altele se educå, iar unele se disputå. Despre aceastå ultimå categorie a¿ dori så scriu câteva cuvinte. O categorie de influenceri cautå aten¡ia comercialå pentru produsele pe care le promoveazå amestecând fapte reale cu tot felul de exageråri. Ni se sugereazå, de exemplu, cå din moment ce putem tråi fårå importuri de alimente ¿i semin¡e, så cumpåråm semin¡e române¿ti, deoarece sunt la fel de bune ¿i productive, poate mai bune ¿i mai productive.

Desigur, putem tråi fårå importuri. (Sau fårå implanturi. Dar ar fi påcat, deoarece ¿i frumuse¡ea conteazå!) La apari¡ia lor pe pia¡å, hibrizii de porumb au avut o prizå mare la fermieri ¿i datoritå faptului cå plantele erau uniforme, cu ¿tiule¡ii forma¡i la aceea¿i înål¡ime. De asemenea, am putea så renun¡åm la importul de citrice în favoarea consumului de påtrunjel cu cartofi. Afirma¡ia cå semin¡ele române¿ti sunt la fel de bune ¿i productive, poate mai bune ¿i mai productive, este adevåratå dacå ne referim la semin¡ele hibridului Olt. În ultimii ani a ocupat locul 3 în topul celor mai vându¡i hibrizi, fiind depå¿it de numai 2 hibrizi Pioneer. Fermierii sponsorizeazå performan¡a, cumpårând cei mai productivi ¿i bine adapta¡i hibrizi la care au acces, indiferent dacå sunt de la Pioneer sau de la INCDA Fundulea. Din moment ce o parte din valoarea unui sac de semin¡e produs în România ¿i vândut de Pioneer ajunge la 100 de români (amelioratori, multiplicatori, distribuitori, tehnicieni) din ¡arå, mai putem spune cå importåm semin¡e Pioneer? Profitul agricol 10/2020

CULTURI VEGETALE

Sem\natul la floarea-soarelui Dumitru Manole, din Constan¡a, a dat startul campaniei de semånat la floarea-soarelui pe 28 februarie. De mul¡i ani semåna timpuriu, pentru a evita seceta ¿i ar¿i¡a din sudul Dobrogei, dar nu chiar atât de devreme. Dan Zåviceanu, agronom la Agro Total, din jude¡ul Giurgiu, este ¿i el un adept al semånatului timpuriu. Anul acesta inten¡iona så înceapå în jurul datei de 8 martie. Ploaia i-a schimbat pu¡in planurile. La finalul såptåmânii trecute cåzuserå 4 l/mp ¿i mai erau prognozate precipita¡ii de 20l/mp, motiv pentru care ¿i-a amânat începutul semånatului pentru 11-12 martie. Va avea 490 ha de floarea-soarelui, aproximativ 100 ha confectionery, pentru ron¡åit, iar restul cu un con¡inut ridicat de acid oleic. Nu î¿i finalizase o strategie clarå pentru combaterea Tanymecus, este înså hotårât så testeze mai multe variante.

foarte târziu. Dupå ce iese de la iernat, Tanymecus depune ouå ¿i atacå plantele, perioadå în care se pot face tratamente la negru, cu piretroizi. Abia la sfâr¿it de aprilie-început de mai dåunåtorul î¿i reduce activitatea la suprafa¡a solului. “Mul¡i fermieri sunt reticen¡i så cultive floarea-soarelui la începutul lunii mai, cu toate cå din punct de vedere tehnologic planta poate så acumuleze suma gradelor de temperaturå ¿i så dezvolte poten¡ialul maxim, cu condi¡ia så existe ¿i umiditate”. Pentru semånatul în epoca optimå sunt necesare tratamente repetate cu piretroizi în momentul în care apare atacul. Problema este atacul Tanymecus de la momentul råsåritului. Retezatå în perioada de cotiledoane, planta dispare. În momentul în care are douå-patru frunze, are posibilitatea så se regenereze, chiar dacå este ciupitå. Pe-

rioada de vulnerabilitate poate så fie de 2-4 zile, dar poate så fie chiar ¿i de o såptåmânå dacå sunt temperaturi scåzute, de 5-6 grade C. La semånatul timpuriu existå un singur risc, så vinå un înghe¡ sau o zåpadå. Floarea-soarelui poate så reziste câteva ore la 0 grade C. O brumå reduce semnificativ produc¡ia, dar nu compromite cultura. “Semånatul la temperatura de 8 grade în sol, cu tendin¡å de încålzire, este perfect pentru floarea-soarelui. La temperatura de 20 grade (6 martie), cât este acum, poate så germineze în 1014 zile. Avem numero¿i stimulatori care îmbunåtå¡esc activitatea: îngrå¿åminte microgranulate sub såmân¡å, un fertilizator care se poate pune pe såmân¡å pentru a completa un vid de nutri¡ie, de când se terminå energia din bob ¿i pânå î¿i creeazå sistemul radicular ¿i apar cotiledoanele la suprafa¡å. Fertilizan¡ii care se lipesc de såmân¡å dau o accelerare a råsåritului.” Adrian MIHAI

Semånatul timpuriu Mihai Marinescu, director tehnic Kwizda Agro, atrage aten¡ia asupra måsurilor agrotehnice care se pot lua pentru a proteja cultura de floareasoarelui, în lipsa derogårii pentru neonicotinoide. Una dintre solu¡ii este schimbarea datei de semånat. Astfel, se seamånå fie timpuriu, fie

Asigurarea umiditå¡ii prin pregåtirea terenului Mircea Bulea, consultant al Cooperativei Dobrogea Sud, considerå cå, teoretic, semånatul mai timpuriu ar putea så fie o solu¡ie pentru a evita atacul de Tanymecus, dar nu infailibilå. El observå cå anul acesta se va realiza suma temperaturilor aferentå biologiei Tanymecus pentru ca în 15-20 martie så iaså flåmând din påmânt. “Nu câ¿tigåm prea mult dacå semånåm mai devreme, în condi¡iile acestui an. Dacå am posibilitatea så semån 30

atunci când temperaturile sunt mai ridicate, cele douå såptåmâni de la semånat ¿i pânå la råsårire se transformå în 10 zile.” Bulea considerå cå un pericol mai mare decât Tanymecus este reprezentat de brumele târzii de primåvarå. Astfel, în sudul Dobrogei semånatul ar trebui så înceapå dupå 15 martie. Fermierii care au pregåtit terenul pentru semånat din toamnå sau din iarnå nu vor avea probleme privind

umiditatea de råsårire. “Important este så interzicem folosirea grapelor cu discuri ¿i så pregåtim terenul numai cu combinatorul.” În privin¡a combaterii Tanymecus cu produse de protec¡ia plantelor, ¿ansele de reu¿itå sunt reduse acolo unde infestarea este puternicå. Pentru zonele endemice, cu atac de peste 5-6 adul¡i/mp, tratamentele în vegeta¡ie sunt bani arunca¡i degeaba pe câmp, considerå Mircea Bulea. Profitul agricol 10/2020

CULTURI VEGETALE

KWS - un partener mereu al\turi Covid-19 provoacå îngrijorare în rândul fermierilor, privind aprovizionarea cu såmân¡å pentru campania de primåvarå. Suprafe¡e mari sunt supuse riscului de a råmâne necultivate. Unele dintre companiile producåtoare au anun¡at deja lipsa disponibilitå¡ii unor cantitå¡i importante de såmân¡å, din cauza blocajelor pe termen nedeterminat, în ¡åri precum Italia, Fran¡a ¿i SUA. În acest context, dorim så aducem câteva precizåri menite så confere lini¿te fermierilor în privin¡a semin¡elor pentru culturile de porumb ¿i floarea-soarelui. Suntem pregåti¡i så vå punem la dispozi¡ie semin¡ele necesare KWS Semin¡e România ¿i-a dezvoltat, începând cu mul¡i ani în urmå, programe de ameliorare, de creare a hibrizilor de porumb pentru fermierii de aici ¿i nu numai. Am înfiin¡at, la Alexandria, Sta¡iunea de Cercetare ¿i Ameliorare. Rezultatele extraordinare ob¡inute (hibrizii performan¡i, cu productivitate ¿i caracteristici remarcabile) ne-au determinat så producem såmân¡a de porumb tot aici, în România, în sta¡ia proprie de la Sili¿tea, Bråila, dedicatå procesårii ¿i condi¡ionårii semin¡elor. A¿adar, desfå¿uråm în ¡arå toate procesele necesare, de la crearea hibrizilor cu geneticå performantå, ameliora¡i pentru condi¡iile pedoclimatice ¿i de tehnologie specifice fermelor din România, multiplicare, testare în parcele

dedicate, urmårirea evolu¡iei în ferme ¿i chiar serbarea succesului alåturi de fermieri în cadrul unor evenimente pe care speråm så le putem relua cât mai curând. Anual, producem suficientå såmân¡å care så ne asigure necesarul corespondent gradului de acoperire internå, dar ¿i al altor pie¡e din vecinåtate, par¡ial. Un an 2019 extraordinar pentru producerea de såmân¡å ne situeazå, în acest sezon 2020, într-o pozi¡ie extrem de favorabilå fa¡å de partenerii no¿tri, KWS România având disponibilitate de såmân¡å pentru culturile de porumb ¿i floarea-soarelui.

Proximitatea - un avantaj pentru partenerii KWS Aståzi, suntem capabili så întindem o mânå de ajutor partenerilor no¿tri dintotdeauna pentru a nu fi pu¿i în situa¡ia

de a låsa terenul necultivat din cauza lipsei semin¡elor. Nu putem spune cå avem capacitatea de a asigura toatå cantitatea de såmân¡å care så acopere deficitul vehiculat, estimårile oficiale fiind de 120.000 unitå¡i la porumb ¿i 100.000 saci la floarea-soarelui, dar putem acoperi un procent important din acesta, în special la cultura porumbului. În acest sens am repartizat cåtre partenerii no¿tri din re¡eaua de distribu¡ie, de pe întreg teritoriul ¡årii, cantitå¡i importante de såmân¡å de porumb, pe grupe de maturitate specifice fiecårei regiuni, venind în întâmpinarea fermierilor cu produse care corespund cerin¡elor lor atât din punctul de vedere al performan¡ei hibrizilor, cât ¿i al calitå¡ii semin¡ei. Suntem mândri cå putem oferi mereu solu¡ii, iar semin¡ele noastre sunt gata de livrare, pentru ca fermierii români så-¿i desfå¿oare activitatea în condi¡ii de normalitate. O ¿tim deja: fermierii sunt obi¿nui¡i cu impredictibilitatea. De aceea ne dorim så putem spune cå suntem pregåti¡i ¿i pentru aceastå situa¡ie de grea cumpånå. Împreunå, vom continua så facem performan¡å! www.kws.ro

Profitul agricol 10/2020

CULTURI VEGETALE

ANIF a încheiat contracte de iriga]ii pentru 820.000 ha Agen¡ia Na¡ionalå de Îmbunåtå¡iri Funciare a încheiat contracte multianuale ¿i sezoniere de iriga¡ii pentru o suprafa¡å de 827.242 ha. ¥n total, ANIF are pregåtite pentru contractare ¿i irigare 1.045.183 ha. Din cauza lipsei de precipita¡ii din ultima perioadå, campania de iriga¡ii a demarat în acest an încå din cursul lunii martie, în jude¡ele Boto¿ani ¿i Gala¡i. Potrivit informa¡iilor transmise din teritoriu, sunt premise ca ¿i în alte jude¡e campania de iriga¡ii så înceapå mai devreme. Pânå în prezent, ANIF a încheiat prin filialele teritoriale 742 contracte, din care 617 multianuale ¿i 125 sezoniere. Suprafa¡a cea mai mare pentru care s-au încheiat contracte este la Bråila, cu 216.328 ha ¿i 314 contracte, urmatå de Gala¡i, cu 101.154 ha ¿i 26 de contracte, ¿i Ialomi¡a, cu 63.507 ha ¿i 22 contracte. În anul 2019, suprafa¡a pe care s-au aplicat udåri a fost de 747.776 ha, iar

suprafa¡a contractatå de 837.639 ha. ªi în acest an apa este gratuitå pânå la punctele de livrare, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Pentru campania de iriga¡ii din acest an, Agen¡ia a alocat 39 milioane de lei pentru lucrårile de între¡inere ¿i repara¡ii aferente infrastructurii principale de iriga¡ii, alte 30 milioane lei pentru energia electricå necesarå func¡ionårii sta¡iilor electrice de pompare de bazå ¿i repompare, ¿i 3 milioane lei pentru apa preluatå din Dunåre ¿i râuri interioare.

Pân\ la punctele de livrare, apa va fi gratuit\ [i în 2020 ANIF anun¡å apå gratuitå pânå la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020. Mai mult, Guvernul se stråduie¿te ca ¿i în anii viitori apa pentru iriga¡ii så fie asiguratå în acelea¿i condi¡ii. Promisiunea agen¡iei vine în urma unor informa¡ii apårute în preså, referitor la faptul cå apa pentru irigarea culturilor nu o så fie gratuitå. Agen¡ia a mai anun¡at înfiin¡area Comandamentului de Supraveghere ¿i Coordonare pentru campania de iriga¡ii 2020, coordonatå de cei doi directori generali adjunc¡i: comandamentul SE coordonat de Adrian-Constantin Bîrzoi ¿i comandamentul SV - coordonat de Sorin Fuerea. Profitul agricol 10/2020

Din cadrul comandamentului fac parte directorii de filiale teritoriale de Îmbunåtå¡iri Funciare, câte un reprezentant din cadrul fiecårui serviciu tehnic ¿i unul din Unitatea Centralå. Obiectivele comandamentului constau în urmårirea tuturor activitå¡ilor care se fac pentru ca amenajårile de iriga¡ii så fie pregåtite pentru toate solicitårile depuse de fermieri, urmårirea ¿i impulsionarea lucrårilor de I+R, care se fac în amenajårile de iriga¡ii, urmårirea ¿i supravegherea lucrårilor de investi¡ii prin PNI pentru ca toate Filialele Teritoriale ANIF så poatå råspunde cu promptitudine la toate solicitårile de apå de iriga¡ii.

Argentina: produc¡ia de porumb Raportul USDA pe luna martie estimeazå cå produc¡ia de porumb din Argentina va fi de 50 milioane tone, cu 2% mai micå fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 6,2 milioane hectare, cu 2% mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este posibil så ajungå la 8,06 tone/ha. Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii, 50% din recoltå este în stare excelentå, 44% în condi¡ii normale ¿i doar 6% în condi¡ii mai slabe. Ploile cåzute în timpul înfloririi ¿i în faza de umplere a boabelor au produs daune minime. Africa de Sud: perspective bune privind porumbul Produc¡ia de porumb din Africa de Sud este prognozatå la 16 milioane tone, în cre¿tere cu 4,2 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 3 milioane ha. Produc¡ia medie va fi de 5,33 tone/hectar, în cre¿tere cu 18% fa¡å de ultimii 5 ani. Ploile abundente din ianuarie ¿i februarie au contribuit la stabilirea unui record de produc¡ie în unele regiuni din vest. Måsuråtorile prin satelit aratå o stare a vegeta¡iei cu mult peste medie. India: randamente mari la porumb Produc¡ia de porumb din India va fi probabil de 28,5 milioane tone, cu 3% mai mare fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 9,3 milioane hectare, mai mare cu 1% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este prognozatå la 3,06 tone/hectar, în cre¿tere u¿oarå fa¡å de luna trecutå, dar cu 3% mai mare fa¡å de anul trecut. Precipita¡iile excelente au sporit randamentele în statele producåtoare în sud ¿i de est. Retragerea timpurie a musonului le-a permis fermierilor ca semånatul så se facå în condi¡ii bune. În plus, analiza NDVI aratå o puternicå vigoare a culturilor în toate zonele producåtoare de porumb. Acestea sunt datele publicate de USDA pentru luna martie. 33

CULTURI VEGETALE

Sorgul în ]ara lalelelor [i a morilor de vânt Prototipurile de sorg (disponibile pânå la F8, în 2013) au fost selectate pornind de la liniile cele mai productive, prin încruci¿åri începute în 2008. În Olanda, introducerea tipurilor de sorg fotoperiodic sensibile nu era viabilå (ziua-luminå fiind prea scurtå), iar când condi¡iile de luminozitate erau propice, plantele aveau probleme de fertilitate.

Performan¡ele prototipurilor de sorg olandez Liniile de sorg produse pe plan local produceau boabe viabile (albe-cretå sau de diverse culori; fårå tanin), care puteau fi recoltate ¿i prezentau un nivel crescut al con¡inutului de zahår, måsurabil în tulpinå - conform celor constatate la Oostburg, în Olanda (51°20” latitudine nordicå, 3°30” longitudine esticå, 1 metru deasupra nivelului mårii). La maturitate deplinå, se ob¡inea o tulpinå dulce (pânå la 27° Brix). Înål¡imea plantei era cuprinså între 1,5 ¿i 2,9 m. Grosimea tulpinii era cuprinså între 0,6 ¿i 1,3 cm. În 2013, doctorul Nick Van Eekeren, de la Institutul Louis Bolk din Olanda, a fost primul care a demonstrat cå liniile de sorg sunt capabile så producå boabe ¿i zahår. De¿i mai degrabå tardive fa¡å de porumb, liniile prezentau un randament variabil, înså foarte onorabil (pânå la 18 t substan¡å uscatå) ¿i o digestibilitate furajerå destul de bunå la un nivel VCOS (digestibilitatea materiei organice) ridicat: 74 la porumbul hibrid, conform rezultatelor NIRS sau testelor de laborator VCOS T&T (procedeu in vitro descris de Tilley & Terry 1963), pentru determinarea digestibilitå¡ii materiei usSol nisipos Lungimea Olanda Noiemrândului brie 2003

cate sau materiei organice din furaje), 72 indicå o digestibilitate bunå. Ipoteza era cå prin selec¡ie ar trebui så se poatå ob¡ine o nouå culturå de sorg, cu con¡inut energetic ridicat, complementarå porumbului: zahår + amidon = 377 g, pentru o linie de sorg, ¿i 335 g, pentru un hibrid de porumb (vezi tabelul). Un alt aspect interesant: con¡inutul de proteinå brutå al sorgului era mai ridicat, fa¡å de porumb.

Care este secretul cultivårii sorgului în Olanda? Este foarte probabil ca sorgul olandez så ofere ocazia unei variante noi de produc¡ie cerealierå în regiunile cu climå temperatå, precum ¿i în produc¡ia de biomaså din zonele cu poten¡ial slab (cu soluri care se usucå rapid, soluri u¿oare sau soluri saline). De re¡inut cå hibrizii vor da cele mai bune rezultate. În prezent, testele ¿i experimentele continuå, pentru o mai bunå cunoa¿tere a modului în care sorgul poate fi cultivat în Olanda. Eforturile principale sunt axate pe dezvoltarea unor hibrizi furajeri, pentru bovine ¿i caprine. Cercetåtorii aprofundeazå cuno¿tin¡ele, iar producåtorii apeleazå ¿i la organiza¡ia Sorghum ID, pentru informa¡ii. În ultimii doi ani, schimburile de experien¡å din domeniul sorgului furajer sau intensificat, gra¡ie ini¡iativei unui grup dinamic, compus dintr-un public divers. Acest grup s-a întrunit pe 5 februarie 2020, în Olanda, în cadrul unui eveniment unde 80 de persoane ¿i-au împårtå¿it cuno¿tin¡ele ¿i experien¡ele, într-un scop comun: pe lângå porumb, cum putem profita ¿i de sorg?

% subtone Proteinå stan¡å su/ha brutå (g) uscatå

Materie primå celularå (g)

Cum se consumå sorgul în Olanda? Jan Koeman ¿i Martijn Stevens sunt doi deschizåtori de drumuri care s-au lansat în fabricarea unor produse alimentare pe bazå de sorg olandez. Jan Koeman produce biscui¡i, clåtite ¿i vafe. Martijn Stevens a creat o bere pe bazå de sorg, pe care a numit-o Pluim - de la numele bucåtarului-¿ef care se ocupå cu realizarea preparatelor din sorg. De asemenea, Martijn Stevens a aråtat cå din fibrele de sorg se pot produce carton ¿i hârtie, sorgul fiind, a¿adar, o culturå idealå pentru demararea unei adevårate economii circulare. Grupul olandez dore¿te ca programul de colaborare cu organiza¡ia Sorghum ID så se extindå ¿i în regiunile din nord, deoarece experien¡ele acumulate laså så se întrevadå o dezvoltare a sorgului la latitudini mai înalte. Sorghum-id

Cenu¿å Amidon Zahår+ VCOS VCOSt&T Zahår (g) brutå (g) (g) amidon (g)

Linia 3

Bob timpuriu

13.0

238

120

186

306

Linia 7

Bob timpuriu

18.2

168

113

264

377

Linia 11

Bob târziu

12.0

105

238

141

170

311

Porumb

Hibrid

20.3

227

251

335

Profitul agricol 10/2020

Grådina, via ¿i livada Flosul SC. Fungicid pentru produc]ii de calitate Când spunem fåinare, spunem pagube. To¡i viticultorii ¿tiu cå Uncinula necator, adicå fåinarea, conduce la scåderea productivitå¡ii viilor, dar, poate ¿i mai important, la ob¡inerea unui vin de mai slabå calitate. Dar dumneavoastrå, fermierii români, trebuie så ¿ti¡i cå ave¡i un sprijin de încredere în echipa Kwizda Agro Romania ¿i cå noi avem pregåtitå o întreagå suitå de produse care så vå protejeze planta¡ia de aceastå boalå ¿i de celelalte riscuri pe care le presupune exploatarea. Fåinarea la vi¡a-de-vie afecteazå productivitatea ¿i calitatea produc¡iei de struguri, atât a celor de vin, cât ¿i a celor de maså. Tratamentele se fac în momentele-cheie ale dezvoltårii vi¡eide-vie, de aceea, în curând vom aplica în vii Flosul SC, fungicidul ideal pentru combaterea fåinårii.

Flosul SC - formulare de succes Ce ne îndreptå¡e¿te så numim acest produs “fungicidul ideal”? Råspuns: formularea. Flosul SC este un fungicid pe bazå de sulf lichid; desigur, mai sunt ¿i alte produse cu aceastå substan¡å activå, dar nu toate ac¡ioneazå la fel de bine. Diferen¡iatorul este reprezentat de dimensiunea diferitå a particulelor de sulf con¡inute de Flosul SC fa¡å de cele

din produsele concurente. Dacå, în general, particulele de sulf au mårimea medie de 3,6 microni, în cazul Flosul SC, acestea måsoarå în medie doar 0,8 microni. Drept urmare, se constatå o stabilitate foarte bunå de-a lungul perioadei de depozitare, cu un risc scåzut de sedimentare în partea de jos a rezervorului, plus o eficien¡å crescutå a produsului. S-a constatat cå aplicarea Flosul SC în planta¡ia de vi¡å-de-vie la 33OC nu determinå arsuri, a¿a cum se întâmplå în cazul altor formulåri ale sulfului. De asemenea, formularea specialå îi mai conferå acestui fungicid ¿i alte beneficii: rezisten¡å la spålare ¿i persisten¡å pe frunzå, vâscozitate scåzutå ¿i faptul cå nu formeazå spumå.

Principalele simptome ale fåinårii ¿i beneficiile sulfului Uncinula necator poate afecta mare parte din plantå (frunzele, låstarii nelignifica¡i, ciorchinii ¿i boabele). Pe frunze apare un miceliu fin, cu aspect pråfos, care se extinde. ºesuturile aflate sub pâsla miceliului se brunificå. Låstarii ataca¡i prezintå pete albicioase ¿i se opresc din cre¿tere; frunzele se încre¡esc. Pe ciorchini, miceliul determinå cråparea bobi¡elor. Con¡inutul se scurge ¿i favorizeazå apari¡ia altor ciuperci. Ciorchinii pot cåpåta miros de mucegai, cu influen¡å asupra calitå¡ii vinului. Sulful påtrunde în pere¡ii fungilor ¿i afecteazå respira¡ia la nivel celular, împiedicând, de asemenea, sporii så germineze. Astfel, ciuperca nu se mai dezvoltå. Dozå recomandatå: 4 l/ha Pentru mai multe informa¡ii privind fungicidul Flosul SC ¿i cultura de vi¡å-de-vie, vå invitåm så contacta¡i Reprezentan¡ii de Vânzåri Kwizda Agro Romania.

Profitul agricol 10/2020

S-a blocat fabrica de lactate din Ibåne¿ti Fabrica de lactate Mirdatod Prod de la Ibåne¿ti nu-¿i poate continua investi¡iile din cauza pandemiei. Toate utilajele provin din Italia. Jumåtate din utilaje au venit, celelalte nu au sosit încå. ªi toate montajele se fac numai pe WhatsApp, fiindcå lucråtorii din Italia nu mai vin la lucru. Vå reamintim, Mircea Todoran trebuia så finalizeze în acest an un proiect european de peste 6 milioane de euro pentru a prelucra 150.000 de litri de lapte pe zi. Mirdatod Prod s-a impus pe pia¡å cu ca¿caval, brânzå de burduf, telemea, mozzarella, smântânå, urdå, ca¿. Evolu¡ia PPA la data de 12 martie Pesta porcinå africanå evolueazå în 26 de jude¡e, cu 530 de focare (dintre care 5 în exploata¡ii comerciale ¿i 2 în exploata¡ii de tip A). În alte 11 jude¡e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre¡i. Din 31 iulie 2017 pânå în prezent au fost elimina¡i 652.007 porci afecta¡i de boalå. Avertisment de la ANSVSA pentru crescåtori Pandemia de coronavirus îi face pe cei de la ANSVSA så publice o bro¿urå de 7 pagini cu sfaturi mai mult sau mai pu¡in utile. Spicuim câteva: nu se mai admite vizitarea fermelor zootehnice de cåtre stråini. Apoi, vin excep¡iile: medicul veterinar, ¿oferii procesatorilor. Fermierul trebuie så asigure transportul furajelor ¿i adåparea animalelor, de parcå când nu era pandemie nu o fåcea. Så împartå personalul în ture, astfel încât lucråtorii så nu se întâlneascå. Trebuie så¿i cazeze personalul în fermå pentru o perioadå mai lungå. ªoferii trebuie så poarte echipament de protec¡ie (mascå ¿i månu¿i de unicå folosin¡å) când coboarå din cabinå ¿i så men¡inå distan¡a fa¡å de lucråtorii din fermå. Fermierul trebuie så aibå un plan de urgen¡å, care musai så prevadå modul în care continuå afacerea. 38

Cre¿terea animalelor M\n\stirea Timi[eni - {ag

Cum gestioneaz\ DSVSA cre[terea porcilor în Timi[oara DSVSA Timi¿ a pus mai multe zone din Timi¿oara în supraveghere, dupå confirmarea focarului de pestå porcinå africanå la Månåstirea Timi¿eni - ªag, aflatå la 15 km de capitala Banatului. Acestea sunt Ciarda Ro¿ie, Soarelui, Calea Martirilor, Calea ªagului ¿i Freidorf, toate aflate în zona de supraveghere, în jurul focarului. Primåria Timi¿oara a decretat cå, începând cu data de 2 martie se interzic mi¿cårile de suine înspre ¿i dinspre zonele men¡ionate. De asemenea, nici o altå specie de

animal domestic nu poate påtrunde sau ie¿i din zonele mai sus men¡ionate în urmåtoarele 7 zile fårå autorizarea DSVSA Timi¿. Cetå¡enii din cartierele men¡ionate mai sus au obliga¡ia så anun¡e de urgen¡å orice cazuri de modificare a stårii de sånåtate ¿i a mortalitå¡ilor la suine, la medicul veterinar concesionar. Totodatå, este interziså cre¿terea în stare de libertate a suinelor neidentificate ¿i neînregistrate în baza na¡ionalå de date. Gh. MIRON

ANSVSA> Controale în trafic ANSVSA va demara, în perioada 30 martie - 18 aprilie, o serie de controale în trafic pentru prevenirea råspândirii pestei porcine africane. Pentru aceasta, vor fi constituite echipe mixte, în colaborare cu reprezentan¡ii Inspectoratelor de Poli¡ie jude¡ene. “Controalele vor avea un caracter nediscriminatoriu ¿i se vor desfå¿ura în trafic, în vederea verificårii mijloacelor de transport a porcinelor vii. În timpul ac¡iunii de control, inspectorii DSVSA vor verifica urmåtoarele aspecte: documentele înso¡itoare (certificate sanitare veterinare de transport, documente cu informa¡ii despre lan¡ul alimentar, formularele de mi¿care pentru suine vii, registrul transportatorului, avize inter-

jude¡ene), care trebuie så ateste originea loturilor de porci vii, rutele de deplasare prestabilite; autorizarea sau înregistrarea mijloacelor de transport, starea de igienå a acestora ¿i dacå a fost efectuatå dezinfec¡ia lor”, se aratå în comunicatul ANSVSA. Tot în cadrul acestei ac¡iuni vor fi oprite în trafic mijloacele auto proprietate personalå, în vederea verificårii mi¿cårii porcinelor vii, provenite din gospodåriile popula¡iei, precum ¿i a cårnii proaspete de porc, a cårnii tocate, a cårnii preparate ¿i a produselor din carne de porc, destinate consumului propriu ¿i care au fost ob¡inute de la porcii vii proveni¡i din exploata¡iile non-profesionale. Profitul agricol 10/2020

CREªTEREA ANIMALELOR Pesta porcinå africanå a cuprins 37 de jude¡e Conform unui comunicat ANSVSA, pesta porcinå africanå este confirmatå în 244 de localitå¡i din 26 de jude¡e. În alte 11 jude¡e, s-a semnalat boala numai la porcii mistre¡i. Prin urmare, 37 de jude¡e au fost deja afectate de aceastå maladie. Au fost uci¿i 652.007 porci ¿i 3.288 de mistre¡i. De la începutul acestui an, în Europa, pe lângå România, au fost diagnosticate focare de pestå porcinå africanå în Bulgaria, Ucraina, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia ¿i Grecia. Fermierii români primesc cele mai mari despågubiri Parlamentul European a votat pentru acordarea unei sume de 50 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor afecta¡i de pesta porcinå africanå. Aceste fonduri au fost alocate în urma amendamentelor depuse de europarlamentarii PNL Siegfried Murean, Mircea Hava (membri în Comisia pentru bugete), Daniel Buda ¿i Dan Motreanu (membri în Comisia pentru agriculturå ¿i dezvoltare ruralå). “Am ob¡inut în total 50 de milioane de euro care vor ajunge, în mare parte, la fermierii români pågubi¡i”, a explicat europarlamentarul Siegfried Mure¿an. Chinezii importå cantitå¡i record de carne Banca olandezå Rabobank anun¡å cå importurile de carne de porc ale Chinei vor ajunge, în 2020, la un nivel record, de 4,6 milioane de tone. Dupå ce pesta porcinå africanå a devastat porcii chinezilor, ¡ara va avea nevoie de cinci ani pentru refacerea efectivelor. Rabobank a estimat cå importurile Chinei de carne de porc vor stabili un nou record încå din acest an, ajungând undeva între 3,1 ¿i 3,3 milioane de tone, comparativ cu cele 2,1 milioane tone anul trecut. În 2021, vor începe så producå treptat scroafele din fermele mari, care au primit sprijinul Beijingului. 40

Iacob Boca, un A pornit de la douå vaci ¿i a construit, cu båie¡ii lui, o fermå performantå de familie. Apoi, le-a aråtat ¿i lor cum så î¿i facå una, într-un sat sårac, fårå ajutor de la stat.

ând a fost ales în func¡ia de pre¿edinte al celei mai mari asocia¡ii din ¡arå (face controlul oficial al performan¡elor pentru vacile din 11 jude¡e), era deja un nume printre crescåtori. Iacob Boca din ªåulia, jude¡ul Mure¿, ajutå dezinteresat, pentru cå vrea så-i convingå în primul rând pe ai lui cå se poate. Se spune cå dintr-o singurå fermå de familie, Iacob Boca mai face trei. Probabil i se trage de la faptul cå are 4 båie¡i. Trei au råmas în sat ¿i au gospodårii frumoase, doar unul a plecat în Germania. Ce mai poate face un tânår care se ridicå acum ¿i vrea så lucreze ¿i el 10-20 de hectare? “Depinde cum în¡eleg cei din Guvern”, spune crescåtorul. Ferma de familie trebuie încurajatå. Påmânturile ADS så fie folosite exclusiv pentru fermele de familie - de oi, de porci, de vaci. Obligatoriu zootehnie. O fermå de 10 vaci ¡ine o familie cu doi copii ¿i devine o afacere localå. Oamenii aceia nu mai vin la primårie pentru ajutoare sociale, nu mai fac naveta la multina¡ionale. Important este så producem ceva: alimente, avioane, orice, dar så producem. Ferma de familie poate salva agricultura ¡årii de la faliment. Ea conservå foarte bine ¿i påmântul, nu mai pleacå oamenii ¿i stau copiii cu noi aici. Intrå bani în fiecare comunå, 3-4 miliarde de lei. Porne¿te un motor care poate ridica România.

Am fost în Germania cu 18 ani în urmå ¿i l-am auzit pe Hugo Valentino, pre¿edintele federa¡iei crescåtorilor de vaci Simmental, când a spus cå ferma idealå trebuie så aibå între 15 - 30 de vaci. Fermele mari înseamnå industrie. Când, într-o comunå, 10-20 de familii au fiecare 20-30 de vaci, vin banii ¿i la primårie. Nu mai este loc pentru ajutoare sociale. Am avut discu¡ii lungi cu Nicu¿or ªerban pe aceastå temå. Aveam peatunci 6.000 de crescåtori în jude¡ cu 3, 7, 10 vaci, acum mai sunt 2.500. Au ei 78 vaci, dar sunt mul¡i ¿i e bine så existe ¿i ei pe lângå cei mari.” Secretul este asocierea, dar cum så asociezi ni¿te såråcii? Totu¿i, dacå se asociazå, le cresc avantajele, crede Iacob Boca. A¿a, asocia¡i, fac contract cu o fabricå, câ¿tigå mai mult. Una e så vinzi 300 de litri ¿i alta så vinzi 10.000. Aståzi, Iacob Boca are 240 de vaci, din care mulge 130. Face uneori ca¿ ¿i smântânå. “Avem o lege a produsului de fermå. Animalul trebuie abatorizat într-un abator autorizat. Medicul veterinar trebuie så dea autoriza¡ie pentru lapte ¿i pentru carne.”

Negocieri dure pentru pre¡ul laptelui Iacob Boca e supårat pe cei care distorsioneazå pia¡a laptelui. “În Europa, nu mai poate nimeni cumpåra lapte sub 2,20 lei. La noi, a ajuns în medie 1,6 lei. Ar trebui så fie 1,8 lei ca så fie bine. Am ajuns la negocieri dure cu asocia¡ia ¿i am ob¡inut 20 de bani la litru în plus. Ministrul Oros a fost recent la Ibåne¿ti, la Fabrica de lactate a lui Mircea Tudoran, ¿i ¿tie cât de greu este. Mircea Tudoran a omologat telemeaua de Ibåne¿ti. Are deja o fabricå de 60.000 de litri pe zi, iar asta nouå poate procesa 150.000 de litri de lapte. Nu po¡i så produci ca¿caval sub 200 de lei pe kilogram. Liberalii au abrogat Profitul agricol 10/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

specialist în ferma de familie cu 1.000 de lei ca bonus, atunci ¡åranii ar ¡ine taurii. Trebuie plåtitå produc¡ia. Efortul ar fi aproape invizibil pentru statul român så stimuleze douå ferme de familie într-un sat. Dacå ideea e bunå, ei fac apoi ce trebuie. Cei de la Bruxelles dau notificare pentru ferma de familie pentru cå ferma de familie este formula de supravie¡uire social-economicå a satului”.

legea care cerea 51% obligatoriu produse române¿ti. Au gre¿it. Au lovit în toatå România care devine consumator de mâna a treia. A venit Lactalis, cea mai mare companie de lactate din lume, ¿i nu a vrut så urce pre¡ul. Iar noi nu le mai dåm lapte. Aduc din afarå. Nici Friesland nu a vrut så creascå ¿i nu le mai dåm nici lor. S-au jucat cu noi. Acum ne cautå ¿i ne oferå 1,8 lei. Vara ne dau 90 de bani - 1 leu, iar iarna - 1,8 lei. Nu le mai då nimeni lapte. Scria în contract 1,4 lei ¿i ne dådeau 1 leu pe litru. Vor veni la negocieri cu noi, n-au încotro.”

Câteva solu¡ii pentru a avea ferme de familie Treptat, Iacob Boca a constituit ¿i o cooperativå. Acum are peste 140 de fermieri. Valorificå laptele ¿i o parte din cereale prin cooperativå. “Din påcate, dispar unii fermieri. Ferme cu 150 de vaci nu au cu cine lucra. Multina¡ionalele ne iau oamenii pentru un salariu minim. La noi e greu, e murdårie în fermå. Guvernul trebuie så-i ajute pe fermieri cu îngrijitori ¿i cu mecanizatori. Fermierii ar trebui scuti¡i de impozit pe salariu pentru angaja¡i. Nu-i mai dai lucråtorului 3.000 de lei, îi dai 5.000 de Profitul agricol 10/2020

lei ¿i nu mai pleacå în Germania. Pentru un salariu de 2.500 de lei în mânå pentru un tractorist, eu trebuie så plåtesc în total 4.360 de lei. Ar fi normal ca un membru din ferma de familie cu 15-20 de vaci så fie angajat din oficiu cu acte în regulå. Pentru cå el produce lapte, carne pentru ¡arå... Altfel, nu se încumetå nimeni så mai facå fermå de familie. În ªåulia, mai avem vaci, dar oamenii pleacå din satele vecine. Avem comune în care a scåzut produc¡ia de lapte cu 70-80%. La Mihe¿u de Câmpie, colectam 2.500 de litri de lapte cu opt ani în urmå, iar acum abia pot så mai adun 200 de litri. To¡i au plecat pe la Cluj. A fost ¿i gre¿eala noastrå, a fermierilor, cå nu i-am ajutat så se asocieze, dar ¿i pre¡ul laptelui a fost o batjocurå din partea multina¡ionalelor. Trebuie så oprim exodul românilor. Trebuie renun¡at la ANT, dar så-i scuteascå pe lucråtorii din fermå de impozitul pe salarii. Bosch le då salariul minim pe economie ¿i bonuri de maså, dar omul nu vine la mine pe 3.000 de lei pentru cå în grajd pute. Aveam 21 de ani ¿i am luat un CAP ¿i l-am salvat. Acum, dacå s-ar da subven¡ia pe tauri de 600 de kilograme,

To¡i copiii fermierului “Eu am pornit de la douå vaci pentru cå am crezut, dar nu-i un lucru u¿or. Copiii din mediul rural trebuie încuraja¡i. Mai ales cei cu 5-6 vaci. Fermierii din sud cereau så le dåm subven¡ii începând de la 50 de vaci în sus. Ca så-i omorâm cu totul pe cei mici. Dupå båtålii lungi, i-am convins pe cei de la minister så coborâm sprijinul cuplat la 10 vaci. Eu våd cât m-am chinuit, cât de greu am luptat ca så ¡in trei båie¡i din patru cu mine. Lui Mihai i-am dat ferma deoparte. Are 400 de oi ¿i 60 de vaci. Lucreazå numai Mihai cu so¡ia. Ca robo¡ii! Au ¿i patru copii. ªi acuma, dacå a¿ spune cå nu se poate tråi din agriculturå, mi-ar fi ru¿ine cå le-am stricat rostul, cå am insistat så råmânå aici, så lucreze påmântul sau la restaurant. Unul dintre ei a fåcut facultatea, putea gåsi altceva la ora¿. Anul trecut, au venit de la DSV cå de ce am douå exploata¡ii pe fermå, cå am condi¡ii artificiale. Cå de ce în douå grajduri avem douå ferme. Nora mea avea 70 de vaci pe numele ei ¿i restul pe societate. Eu nu ¿tiam cum så ¡in copiii lângå mine ¿i DSV îmi repro¿a de ce le-am dat copiilor ni¿te vaci. Totul e al lor, ¿i societatea e tot a lor, eu sunt doar angajatul lor. Am vrut så-i cointeresez, så-i prostesc så stea lângå mine ¿i vine unul så-mi spunå cåmi då amendå...” Viorel PATRICHI 41

CREªTEREA ANIMALELOR

PIC dezvolt\ un parteneriat cu o companie din Rusia PIC, lider global în domeniul geneticii porcine, ¿i Otrada, cea mai mare companie independentå de distribu¡ie din Rusia, anun¡å constituirea unui parteneriat care va deveni efectiv în primul trimestru al anului 2020. Otrada va deveni distribuitor exclusiv pentru PIC în Rusia, Kazahstan, Georgia ¿i Armenia pentru liniile genetice PICX54 (F1 scroafe), PICL04 (Landrace), PICL05 (Yorkshire) ¿i PIC800 (Duroc), anun¡å PIC. Otrada este o companie apårutå în anul 2005, în regiunea Lipe¡k din Rusia, nu departe de Voronej, în preajma frontierei cu Ucraina. A devenit un factor important în expansiunea industriei porcului din Rusia cu cele 4500 nuclee de scroafe. Vinde geneticå pentru cei mai mari 13 crescåtori de porci din primele 20 de companii din Rusia. În prezent, Federa¡ia Ruså î¿i satisface necesarul intern de carne ¿i are poten¡ialul så devinå un mare exportator. Otrada inten¡ioneazå så investeascå în procesul de stocare a datelor fenotipice ¿i genotipice, în teste de ultimå genera¡ie, în distribu¡ia de material seminal pentru a dezvolta progresul genetic. PIC va lansa un program genetic

pentru Otrada ¿i va integra genetica din Rusia cu propria geneticå performantå. PIC va continua så distribuie liniile genetice PIC Camborough ¿i PIC337 prin intermediul filialei sale Genetika PIC din Rusia. “Este un moment crucial pentru Otrada”, a spus Patrick Hoffmann, director general executiv ¿i proprietarul Otrada, investitor originar din Fran¡a. “Prin opera¡iunile pe care le realizeazå deja în Rusia ¿i prin noul parteneriat strategic cu Otrada, PIC va putea oferi fermierilor ru¿i posibilitatea så opteze pentru sisteme de cre¿tere care så le asigure sucesul”, a spus Jürgen Kramer, directorul PIC Europa (foto). Otrada s-a dezvoltat pornind de la colhozul Boli¿aia Otrada din Dobrinski. Cu cele douå ferme de câte 2.300 de scroafe, Otrada produce anual 60.000 de scroafe ¿i vieri de pråsilå. Ministerul Agriculturii din Rusia i-a conferit companiei statutul de centru de reproduc¡ie pentru rasele Yorkshire, Landrace ¿i Duroc. Otrada este cel mai mare reproducåtor al sistemului genetic danez Genetics, cu care este partenerå din 2018. Viorel PATRICHI

Maria Trading construie[te un combinat de porci Libanezul George Khallil este administratorul fermelor zootehnice din cadrul trustului Maria Trading. L-am întâlnit recent în jude¡ul Mure¿. Cåuta så cumpere ferme, cu sau fårå animale. Cât de multe. “Vrem så facem o fermå de porci. Este cel mai bine så mergi contra curentului în afaceri. Când lumea nu mai cre¿te porci, tu trebuie så cre¿ti porci ¿i mai mult. Avem 100.000 de berbecu¡i la îngrå¿åtoriile de la Nunta¿i - Constan¡a, la Bor¿a - Cålåra¿i, la ªtefan Vodå - Cålåra¿i, una la Mânå42

stirea ¿i alta la Dragalina, alta la Timi¿oara. La Târgu-Mure¿, avem punct de colectare. Porcul nu depinde de nimeni. În România, pia¡a porcului este eternå. Dacå dispar ciobanii, eu mor cu abator cu tot. Noi avem abator la Drajna, care poate så taie 500 de vite ¿i nu tåiem nici 60 pe zi. Fratele meu a cumpårat Nutricom de la Gheorghe Dume. Avem fabricå de granule, fabricå de lucernå. Nimeni nu a investit în satele din România ¿i oamenii au stat acolo fårå

muncå ¿i s-au învå¡at så fie puturo¿i. Acum e greu så-i mai înve¡e cineva så lucreze. Copiii mei s-au nåscut aici. Eu sunt aici din 1998, am cetå¡enie românå. George Khallil s-a însurat cu o româncå ¿i copiii lor au crescut aici. Este arab cre¿tin, de aceea vrea så facå fermå de porci ¿i ¡ine så-¡i aminteascå importan¡a Libanului în istoria veche a cre¿tinismului. “De unde a venit cre¿tinismul? Prima minune a fåcut-o Hristos în Cana Galileii...” Viorel PATRICHI Profitul agricol 10/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

Adunare general\ a AGCTR În ziua de 28 februarie, IBNA Balote¿ti a gåzduit Adunarea generalå a Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România (AGCTR). Au participat peste 50 de crescåtori din toatå ¡ara. Vorbitorii au prezentat problemele cu care se confruntå crescåtorii în fermele lor ¿i în rela¡iile cu autoritå¡ile statului.

baza produc¡iilor ob¡inute de urma¿ele taurilor testa¡i. Dacå în 2007, testarea taurilor din România a dispårut complet, acum AGCTR a reu¿it prin mari eforturi så testeze în trei ani vreo 20 de tauri. Asocia¡ia a distribuit gratuit material seminal prin fermele proprii. Pânå în prezent, 2.875 de vaci au fåtat deja vi¡ei din taurii fermierilor. Primul taur testat a fost vândut deja cu 10.000 de lei. “Materialul seminal de la BVN Mure¿ este mai slab decât materialul nostru”, crede Împåratu-Toader Nea¡å, pre¿edintele AGCTR. La fel ca ACVBR Bra¿ov, ncå nu cunoa¿tem care este nu- AGCTR a ajuns la a patra serie de tauri mårul real de vaci din România. testa¡i. Extrem de pu¡in, dar este un înConform datelor oferite de APIA, ceput promi¡åtor. Acest început trebuie în ¡ara noastrå ar fi 15.599 de exploata¡ii sus¡inut de cåtre stat pentru a deveni o ¿i numai 8,8% au peste 100 de vaci. Înså politicå ireversibilå pentru zootehnia ¿i aceastå informa¡ie trebuie luatå cu noastrå, este de pårere pre¿edintele unele rezerve, fiindcå APIA are eviden¡e AGCTR. În aceastå asocia¡ie, avem cele mai numai pentru crescåtorii care primesc multe ferme de familie. De aceea, cressubven¡ie pe cap de vacå. Cu toate rezervele, se poate afirma cåtorii au solicitat ca subven¡ia så se dea cå avem în prezent un milion de vaci ¿i în continuare pe cap de vacå, iar nu penjuninci, dar numai laptele de la 260.000 tru produc¡ia de lapte. Concluzia lor a de vaci se vinde la procesatori. S-au în- fost cå, fårå subven¡ie, ferma de familie, scris în Registrul Genealogic ¿i în con- cu 10-20 de vaci, dispare fårå urmå. Pe trolul oficial al performan¡elor 334.039 de altå parte, fermierii mari pretind cå de vaci, spune Anton Magearu, coordo- numai a¿a se stimuleazå ameliorarea raselor, deci folosirea celor mai perfornatorul AGCTR Cålåra¿i. To¡i vorbitorii au convenit cå testarea man¡i tauri. AGCTR are 8.599 de exploata¡ii cu taurilor este o prioritate a programelor de ameliorare, iar testarea genomicå tre- 106.715 vaci, din care 79.120 de vaci se buie confirmatå prin testarea clasicå pe aflå în Registrul Genealogic.

“România nu are o re¡ea proprie de selec¡ie a animalelor”, a precizat profesorul Gheorghe Vaida. Profesorul Vasile Maciuc de la USAMV Ia¿i a avertizat cå în Registrul Genealogic se scriu numai animale cu originea cunoscutå pe douå genera¡ii. Mircea Bara, ex-director la Semtest Craiova ¿i, actualmente, cercetåtor la Sta¡iunea de la ªimnic, a pledat pentru metodele biotehnologice de diversificare ¿i conservare a Bål¡atei cu Negru Româneascå. “Aceastå vacå existå la ªimnic, la Ferma din Pantelimon, este foarte robustå, produce mult lapte ¿i noi trebuie s-o identificåm”, a cerut Bara. El a propus dezvoltarea unor nuclee genetice pentru ameliorare. “Asemenea tauri, din urma¿ele vacilor importate în 1977 din Danemarca, trebuie promova¡i, iar nu cei importa¡i de doi-trei ani din varietå¡ile Holstein actuale, mult prea fragile. Au fost 50 de ani de muncå ¿i trebuie så afirmåm cå Bål¡ata cu Negru Româneascå existå. Cine încalcå legea ameliorårii så fie ras. ANZ trebuie så-¿i facå datoria ca autoritate responsabilå”, a conchis Împåratu-Toader Nea¡å. În final, Horia Grosu, director general al IBNA Balote¿ti, a prezentat metoda matematicå prin care calculeazå valoarea de ameliorare a vacilor din asocia¡iile profesionale române¿ti. Viorel PATRICHI

Profitul agricol 10/2020

MAªINI AGRICOLE

Cu cât au sc\zut vânz\rile de tractoare O statisticå APIMAR (Asocia¡ia Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole din România) aratå cå vânzårile de tractoare, combine ¿i implemente au înregistrat scåderi în 2019 fa¡å de 2018, dupå ce, în anii anteriori, dealerii de utilaje consemnau cre¿teri an de an. Så privim la rece cifrele. Minus 7% la tractoare Numårul total de tractoare vândute în România a scåzut în 2019 cu aproape 7%, fa¡å de anul precedent, respectiv 3.054 fa¡å de 3.283 în 2018. Dintre acestea, 88 (- 2 fa¡å de 2018) au sub 50 CP, 1.037 (- 52 fa¡å de 2018) sunt în plaja 50-100 CP, 969 (- 57) sunt în zona 110-159 CP, 476 de tractoare sunt în zona 160-249 CP, 431 (cu 51 mai pu¡ine ca în 2018) sunt echipate cu motoare de 250-400 CP, iar 53 (în scådere cu 51 de bucå¡i) au puteri de peste 400 CP. Neoficial, cele mai mari vânzåri lear fi avut IPSO, în jur de 900 de tractoare, urmat de AgroConcept, NHR Agropartners ¿i Titan Machinery. Pe de altå parte, la încårcåtoare telescopice s-au vândut 369 de bucå¡i, cu 11 mai multe decât în 2018. Aici pia¡a este dominatå de Farm Tech, urmatå de IPSO ¿i NHR Agropartners. Scådere nuan¡atå la combine ªi la combine s-a înregistrat o scådere a vânzårilor cu 6,55% pe total. Doar la combinele cu flux axial s-a consemnat o majorare de peste 32%. Astfel, anul trecut s-au vândut 699 de combine, fa¡å de 748 în 2018, din care 468 cu cåi¿ori ¿i 218 cu flux axial.

“Speråm cå anul acesta, când multe ferme mari ¿i-au propus înnoirea parcului de utilaje, pia¡a î¿i va reveni din nou pe cre¿tere”, Victor Sandu, directorul General Leasing Din cele 468 de combine cu cåi¿ori, 22 sunt cu 4, 275 cu 5 cåi¿ori, 178 au 6, la care se adaugå o singurå combinå cu mai mult de 6 cåi¿ori vândutå în acest an, fa¡å de niciuna în 2018. ¥n schimb, combinele cu flux axial au avut vânzåri în cre¿tere, 218 de unitå¡i fa¡å de 165 din 2018. Nu a fost vândutå nicio combinå echipatå cu motor sub 200 CP. În schimb, sunt 13 combine între 200-300 CP, 46 în plaja 300-400 CP, respectiv 159 (cu 57 în plus fa¡å de 2018) din cele cu peste 400 CP. ªi la hederele de porumb s-au înregistrat vânzåri mai mari, 387 de bucå¡i, fa¡å de 368 în 2018. O scådere se înregistreazå la combine autopropulsate pentru recoltat furaje. Anul trecut au fost vândute doar 5 bucå¡i, fa¡å de 8 în 2018. Tot neoficial, la combine, liderul de vânzåri este Claas, urmat de IPSO Agriculturå ¿i AgroConcept.

Mai pu¡ine implemente La implemente scåderea a fost de 12%, de la 4.736 în 2018 la 4.168 de unitå¡i în 2019. S-au vândut 541 de pluguri, cu 161 mai pu¡ine ca în 2018, 403 de grape cu discuri (- 21), 454 de cultivatoare (- 80), 117 scarificatoare (- 32), 51 de grape rotative (- 31) ¿i 29 de tåvålugi (- 12). La semånåtori de plante prå¿itoare s-au consemnat 394 de bucå¡i, iar la semånåtorile de påioase s-au înregistrat 478 de unitå¡i, cu 81 mai pu¡ine ca în 2018. ªi la echipamentele de fertilizat s-au consemnat scåderi. Anul trecut s-au vândut 347 unitå¡i, cu 129 sub nivelul din 2018. Cre¿teri la echipamente pentru zootehnie ¥n ciuda faptului cå s-au vândut mai pu¡ine combine autopropulsate, vânzårile de echipamente pentru zootehnie au fost mai mari în 2019 fa¡å de 2018. Generic, la utilaje ¿i echipamente cu conexiune directå sau indirectå cu zootehnia s-au vândut 169 de prese de balotat (+22), 301 utilaje pentru fân 301 (+ 40), remorci tehnologice pentru zootehnie 47 (+ 7) ¿i remorci simple 215 (+ 8). O singurå scådere, la cisterne de împrå¿tiat dejec¡ii lichide, din care s-au vândut anul trecut doar 22 de unitå¡i, cu 5 mai pu¡ine fa¡å de anul precedent. Arpad DOBRE Pentru fermierii care vor så cumpere utilaje noi, unii dealeri au pregåtit bugete de buy-back generoase. “Cine vrea så facå cotå de pia¡å, investe¿te în buy-back. Dar decizia aceasta este cu dus ¿i întors. Tractoarele mai vechi de 10 ani nu î¿i gåsesc cumpåråtor. Iar la cele în jurul a 10 ani, pu¡ini se încumetå,” ne-a declarat un dealer de utilaje, cu rugåmintea anonimatului. Profitul agricol 10/2020

MAªINI AGRICOLE Monosem NG Plus 4

Sistemul american de sem\nat de precizie Semånåtorile Monosem sunt printre cele mai cunoscute la prå¿itoare, în special datoritå conceptului lor, cu un singur punct de sprijin la sol, pe axa de cådere a semin¡elor, a¿a-numitul ''sistem american''. Tadis Agro are în ofertå modelul Monosem NG Plus 4. aralelogramul robust al modelului NG Plus 4 are o capacitate sporitå de mi¿care ¿i este montat pe buc¿e interschimbabile. Sec¡ia de semånat este stabilizatå cu ajutorul a douå arcuri. Fiecare sec¡ie este echipatå cu un sistem de blocare/deblocare (ambreiaj cu declan¿are automatå) ce asigurå fixarea optimå în timpul lucrului sau al transportului. Reglajul cu 12 trepte al sec¡iei este precis ¿i rapid prin intermediul unui sistem inovativ de blocare u¿or de manevrat. Tasatorii de bulgåri fac parte din echipare ¿i pot fi înlocui¡i rapid cu discuri stelate pentru resturi vegetale, fårå a fi nevoie de unelte speciale. Sistemul de semånat are în componen¡å douå discuri cu diametru mare (380 mm) montate pe rulmen¡i etan¿i cu bile. Împreunå cu bråzdarul interior, acest sistem asigurå un control constant al adâncimii ¿i al calitå¡ii semånatului, indiferent de condi¡iile de operare.

La rândul lor, ¿i ro¡ile de control (110 mm diametru) asigurå påstrarea unei adâncimi uniforme, prin pozi¡ionarea lor pe axa de cådere a semin¡elor, detaliu constructiv propriu modelului acesta de la Monosem. Ro¡ile de control sunt dotate, în echiparea standard, cu råzuitoare-apåråtori, cu rol de autocurå¡are de påmânt, resturi vegetale etc. Roata Pro, de diametru mare (295 mm), oferå o tasare de calitate ¿i o plasare optimå a semin¡elor. Acest lucru îmbunåtå¡e¿te contactul dintre såmân¡å ¿i sol, ceea ce favorizeazå o încol¡ire mai rapidå ¿i uniformå. Roata de tasare cu deschidere spre spate asigurå o finisare ¿i o degajare optimå, mai ales în sol umed. Ajustarea adâncimii de semånat se efectueazå facil, prin ac¡ionarea ro¡ii de reglare, ¿i asigurå o precizie ridicatå controlului adâncimii, chiar ¿i în cazul semin¡elor mici. Buncårul de semin¡e este din plastic rezistent ¿i are o capacitate de 52 litri. Prin masca frontalå a sec¡iei de semånat trec atât conducta de vacuum, cât ¿i cablurile aferente senzorilor sistemelor de monitorizare a semin¡elor.

Cutia de distribu¡ie este realizatå din aluminiu nedeformabil, men¡inând precizia distribuirii semin¡elor indiferent de varia¡iile de temperaturå. Garnitura de uzurå din teflon din interiorul distrubuitorului este în contact permanent cu discul de distribu¡ie, asigurå etan¿eitatea acestuia ¿i poate fi înlocuitå cu u¿urin¡å. Discurile de distribu¡ie sunt fabricate din o¡el inoxidabil, au o grosime de 1,5 mm ¿i sunt foarte rigide. Schimbarea lor se efectueazå rapid ¿i nu necesitå scule speciale. Tadis Agro oferå întreaga gamå de discuri pentru semånatul mai multor tipuri de semin¡e. În interiorul distribuitorului se aflå ¿i råzuitorul de bronz, care previne dubla însåmân¡are. Un arc de la cutia de distribu¡ie men¡ine råzuitorul fixat pe disc, pentru o selec¡ie optimå, inclusiv când se seamånå semin¡e de dimensiuni mici. Capacul de aliaj al cutiei de distribu¡ie este conceput special pentru a semåna cu o rezervå optimå de semin¡e. Sistemul de distribu¡ie este u¿or accesibill, atât pentru o reglare în timp real, cât ¿i pentru controlul parametrilor de semånat. O clapetå transparentå ¿i optim dimensionatå permite un control vizual constant al camerei de semånat, iar trapa de golire permite o golire integralå rapidå.

Profitul agricol 10/2020

MAªINI AGRICOLE

Kubota> noua serie de tractoare M6002 ¥n ciuda coronavirusului, Kubota a lansat noua serie de tractoare M6002. Aceasta include trei modele de tractoare: M6122, M6132 ¿i M6142. ezvoltat integral de cåtre speciali¿tii Kubota, acest nou tractor reprezintå o solu¡ie optimå pentru nevoile crescåtorilor de animale ¿i ale fermelor mixte. Seria M6002 este echipatå cu motorul V6108 în 4 cilindri, fiind dotat cu tehnologia de ultimå orå Stage V de la Kubota, care måre¿te atât eficien¡a, cât ¿i fiabilitatea. Seria este disponibilå în trei variante de putere, 121 CP, 131 CP ¿i 141 CP, cu un plus de putere de 20 CP pentru opera¡iunile de transport. Noul motor are un interval extins de curå¡are a filtrului de particule diesel (DPF), de la 3.000 la 6.000 de ore, pentru a cre¿te performan¡ele în între¡inere. În plus, este dotat cu un rezervor mare de combustibil, de 230 litri, util la un program prelungit de lucru.

Transmisie powershift Seria M6002 este dotatå cu o transmisie powershift cu 8 trepte, cu reglare progresivå a treptelor de vitezå, proiectatå pentru vitezå mare ¿i capacitate mare de remorcare. Aceste modele powershift includ noua func¡ie Xpress restart, cu ajutorul cåreia operatorul poate controla direct ambreiajul, prin apåsarea pedalei de frânå, permi¡ând astfel oprirea tractorului fårå a mai ac¡iona ambreiajul ¿i asigurând un nivel optim de confort ¿i productivitate.

Dotåri ergonomice în cabinå Cabina este dotatå cu o cotierå modernå cu joystick multifunc¡ional integrat pentru controlul inversorului, memorarea tura¡iilor motorului, controlul sistemului de ridicare în trei puncte ¿i modul de schimbare automatå a vitezelor. Consola lateralå încorporeazå manetele principale ¿i este amplasatå în partea dreaptå a scaunului ¿oferului ¿i la acela¿i unghi cu cotiera. Trapa largå oferå vizibilitate optimå, utilå mai ales în timpul lucrului cu încårcåtorul frontal. Tractoarele sunt dotate în standard cu 10 lumini de lucru LED, cu op¡iunea de a adåuga încå 6 asemenea lumini, pentru o vizibilitate de 360 grade. Nu în ultimul rând, cabina cu suspesie mecanicå este echipatå cu un scaun PreProfitul agricol 10/2020

mium Grammar cu pernå de aer, pentru un confort superior.

Performan¡e ridicate cu echipåri standard Noile axe heavy duty fa¡å ¿i spate permit viteze de deplasare ridicate în condi¡ii de încårcare mare ¿i de lucru cu încårcåtorul frontal. Sistemul Bi-speed Kubota, inclus în dotarea standard, permite o razå de viraj de 4,5 metri, optimå pentru lucrul în spa¡ii înguste. O performan¡å suplimentarå este oferitå prin servodirec¡ia cu pompå CCLS (Closed Center Load Sensing) cu debit de 115 litri/min, la care se adaugå capacitate de ridicare de 7.000 kg pentru a putea opera toate implementele în mod productiv ¿i eficient. Printre dotåri se mai numårå monitorul Isobus K-Monitor, de 17,78 cm diametru (op¡ional), autoghidaj pentru productivitate crescutå (op¡ional) ¿i prizå de putere (PTO) cu tura¡ii 540/540E/1000/1000E (standard), activare control Auto modulare pentru un start u¿or ¿i lin, buton de activare a PTO pe aripa spate sau direct din cotierå. De asemenea, din echipare face parte ¿i sistemul overdrive pentru consum redus de combustibil ¿i nivel scåzut de zgomot la 40 km/h ¿i 1640 rpm, precum ¿i modul de schimbare automatå a vitezelor. Arpad DOBRE 49

MAªINI AGRICOLE Arbos MS 8130

Tehnologie italian\ pentru sem\nat de precizie Arbos a introdus în portofoliul såu o nouå semånåtoare telescopicå de precizie pentru plante prå¿itoare, MS 8130. Este eficientå deopotrivå la semånatul semin¡elor mari, de porumb sau floarea-soarelui, cât ¿i la cele mici, ca rapi¡a sau sorgul.

ste o semånåtoare compactå, cu o contra-balansare scåzutå ¿i care permite comutarea directå din modul de lucru în modul de transport. Se poate semåna cu ea porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclå, rapi¡å sau sorg. Este pe ¿ase rânduri, iar sec¡iile de semånat sunt tip 8000-RS, montate pe un cadru telescopic care se ata¿eazå la tractor printr-un sistem de prindere în 3 puncte, cat. II. Este echipatå cu o cutie de viteze cu 21 de rapoarte, ac¡ionatå cu ax cardanic. Dispune de marcatoare hidraulice ¿i de un vacuumetru pentru instala¡ia pneumaticå. Are ¿i un sistem de colectare a semin¡elor reziduale de la fiecare element de semånat. Sistemul de semånat este realizat în a¿a fel încât oferå protec¡ie pentru semin¡ele mici, iar pe

fiecare element este montat un arc de tensionare. Cele 6 sec¡ii de semånat ale modelului MS 8130 au o capacitate de câte 50 litri fiecare, iar echipamentul dispune de discuri de semånat pentru porumb ¿i pentru floarea-soarelui, precum ¿i de ro¡i de compresie în V. Distan¡a între rânduri este de 75 cm, iar semånåtoarea este echipatå cu distribuitor de semin¡e MagicSem, cu sistem de fertilizare cu disc dublu ¿i cu un buncår de fertilizant din inox, cu o capacitate de 800 litri. Pentru controlul din cabinå, are un display MSC 800, care indicå parametrii utilajului. Modelul MS 8130 dispune de un kit de lumini, plåcu¡e de gabarit ¿i o lå¡ime de transport de 3 m. ¥n general are nevoie de o prizå de putere cu 540 rota¡ii/minut, iar tractorul trebuie så aibå o putere de 80-100 CP. Arbos MS 8200 este disponibilå în 7 configura¡ii, pe 4, 6, 8 sau 12 rânduri, cu spa¡ii de la 45 cm la 75 cm, cu necesar de putere de la 40 CP la 110 CP, cu buncår de semin¡e de la 200 la 600 litri, buncår de microfertilizan¡i de la 50 la 150 litri ¿i un buncår de îngrå¿åminte de 2 x 170 sau 4 x 215 litri. MS 8100 Super-L este disponibilå în

2 configura¡ii, pe 16 sau 24 de rânduri, cu spa¡ii între ele de la 45 cm la 75 cm, cu necesar de putere de la 200 CP la 250 CP, cu buncår de semin¡e de la 800 la 1.200 litri ¿i cu buncår de îngrå¿åminte de 4 x 600 litri. MS 8230 este disponibilå în 13 configura¡ii, pe 6, 7, 8, 9 sau 12 rânduri, cu spa¡ii între ele de la 45/75 cm, 45/80 cm, 50/75 cm, 50/80 cm, cu necesar de putere de la 80CP la 110 CP, cu buncår de semin¡e de la 300 l la 600 l, cu buncår de microfertilizan¡i de la 75 l la 150 l ¿i cu buncår de îngrå¿åminte de 2 x 170 l sau 2 x 215 l. MS 8230 MIDI se gåse¿te în 9 configura¡ii, pe 6, 7, 8, 9 sau 12 rânduri, cu spa¡ii de la 45-75 cm la 45-80 cm, cu necesar de putere de la 90 CP la 120 CP, cu buncår de semin¡e de la 300 l la 600 l, cu buncår de microfertilizan¡i de la 75 l la 150 l ¿i cu buncår de îngrå¿åminte de 1 x 800 l sau 1 x 1.000 l. MS 8230 Pro este disponibilå în 9 configura¡ii, pe 6, 7, 8 sau 12 rânduri, cu spa¡ii între ele de la 45-75 cm sau 45-80, cu necesar de putere de la 100 CP la 130 CP, cu buncår de semin¡e de la 300 l la 600 l, cu buncår de microfertilizan¡i de la 75 l la 150 l ¿i cu buncår de îngrå¿åminte de 1 x 1.000 sau 1 x 1.200 l.

Nou focar de pestå în China Ministerul chinez al agriculturii a anun¡at identificarea unui nou focar de pestå porcinå, într-un transport ilegal de suine în provincia Sichuan. Conform autoritå¡ilor, virusul a fost descoperit într-un camion care transporta 111 animale din alte provincii. În momentul în care transportul a fost oprit, 7 porci muriserå deja. China se confruntå cu o epidemie de pestå din luna august 2018, care a afectat extrem de grav agricultura localå ¿i a redus la jumåtate numårul porcilor din fermele din ¡arå. Un hipermarket sus¡ine micii producåtori Lan¡ul britanic de supermarketuri Morrisons a anun¡at cå va plåti pe loc facturile emise de micii furnizori, în locul termenului normal de platå de 14 zile. Compania î¿i propune så-i ajute în acest fel pe micii fermieri så supravie¡uiascå în timpul epidemiei de coronavirus. Aproximativ 1.000 de furnizori, care vând companiei produse cu o valoare anualå între 100.000 ¿i un milion de lire sterline, vor beneficia de noua politicå. Africa de Sud cre¿te taxele de import pentru carnea de pui Guvernul sud-african a crescut tarifele aplicate importurilor de carne de pui, pentru a-i proteja pe producåtorii locali care s-au plâns cå nu fac fa¡å unui influx masiv de produse foarte ieftine. Taxele pentru carnea congelatå cu os au crescut de la 37 la 62%, iar cele pentru carnea congelatå dezosatå de la 12 la 42%. Africa de Sud a importat anul trecut 383.000 de tone de carne de pui, aproximativ 19% din consumul total. Exporturile americane de soia în China råmân reduse Conform datelor oficiale, americanii au exportat în luna februarie doar 600.000 de tone în China, cea mai reduså cantitate înregistratå în aceastå lunå în ultimii 20 de ani. Fermierii americani se confruntå cu o concuren¡å puternicå din partea Braziliei, care are pre¡uri mai mici. 52

Informa¡ii externe Platformele online fac profit din coronavirus Propaganda chinezå spune cå acum fermierii lor se aprovizioneazå mai degrabå din magazinele online, dupå ce epidemia de coronavirus a blocat sursele uzuale de aprovizionare cu semin¡e ¿i PPP. Vânzårile de echipamente ¿i materiale agricole au crescut cu 1.000% pe platformele online fa¡å de luna februarie a anului trecut. Gigantul Alibaba a raportat cre¿teri ale vânzårilor între 78 ¿i 233% pentru anumite tipuri de produse necesare în

agriculturå. “Am observat cå fermierii folosesc acum telefoanele mobile pentru achizi¡ii online ¿i am avut 4,3 milioane de clien¡i în luna februarie,” explicå un reprezentant. Cumpåråturile online sunt mai ieftine decât cele din magazine fizice. Produsele ajung în patru sau cinci zile, chiar ¿i în zonele foarte izolate. Guvernul a încurajat puternic în ultimii ani extinderea comer¡ului online în regiunile rurale, ca parte a unui plan mai amplu de reducere a såråciei, explica un ¡åran chinez pentru o televiziune occidentalå. Noi ne mai aducem aminte cu ce se ocupau activi¿tii de partid... Conform altor date oficiale, ce vor fi probabil rectificate curând, angaja¡ii din agriculturå, cre¿terea animalelor ¿i pescuit reprezentau doar 8% din totalul utilizatorilor de Internet din China.

Fermierii indieni [i zvonurile despre coronavirus De¿i India nu a raportat încå nici un deces provocat de coronavirus, epidemia afecteazå deja foarte grav agricultura localå. Ca ¿i la noi, zvonurile zboarå prin platforme social media ca Facebook. Ultima ¿tire sus¡ine cå virusul se poate transmite prin consumul de carne albå. A¿a cå mul¡i indieni au renun¡at la consumul de carne de pui ¿i ouå, iar vânzårile au scåzut cu 80%. În ciuda tuturor eforturilor politicienilor ¿i speciali¿tilor de a dezmin¡i astfel de zvonuri, oamenii sunt mai înclina¡i så creadå o ¿tire de pe net decât ce

spune un profesionist. Tot ca la noi. “Datoritå pierderilor, am oprit complet produc¡ia ¿i to¡i angaja¡ii au fost concedia¡i”, spune un crescåtor de pui din India, care a dat faliment pentru cå nu mai gåsea cumpåråtori. Guvernul de la New Delhi a cerut autoritå¡ilor locale så ia måsuri imediate pentru remedierea situa¡iei. A¿a cå în mai multe regiuni din India au fost organizate petreceri unde se dådea gratuit carne de pui. În acela¿i timp, autoritå¡ile încearcå så-i identifice pe cei care au ini¡iat zvonurile. Profitul agricol 10/2020

INFORMAºII EXTERNE

Fermierii argentinieni manifest\ contra unei taxe Principalele sindicate agricole din Argentina au anun¡at cå vor organiza o grevå de patru zile pentru a protesta fa¡å de cre¿terile de taxe. Guvernul a majorat taxele de export pentru produsele din soia de la 30 la 33%, ca parte a planului de austeritate al pre¿edintelui Alberto Fernandez, care încearcå så reducå datoria statului cu 100 de miliarde de dolari. Fermierii sus¡in cå måsura va bloca investi¡iile în acest sector ¿i va produce o situa¡ie de crizå, chiar în momentul în care seceta a început så afecteze recolta de soia. “Toate vânzårile vor fi suspendate timp de patru zile, începând de

luni”, a anun¡at un reprezentant al Confedera¡iei Rurale din Argentina. Asocia¡ia procesatorilor de soia CIARA avertizeazå cå decizia guvernului va avantaja competitorii interna¡ionali ¿i va reduce exporturile, care asigurå un influx de dolari de care statul are mare nevoie. Temperaturile ridicate ¿i lipsa precipita¡iilor din ultimele zile au uscat solul din cele mai importante regiuni agricole, chiar la debutul perioadei de recoltare. Conform estimårilor oficiale, Argentina va produce 54,5 milioane de tone de soia în acest sezon.

Prima Foods preg\te[te listarea la burs\ Procesatorul brazilian de carne Prima Foods SA a cerut aprobare pentru o ofertå ini¡ialå de ac¡iuni cu o valoare de pânå la 1 miliard de reali (aproximativ 222 milioane de dolari). Compania este controlatå de Jose Batista Junior, un membru al controversatei familii de miliardari Batista, care de¡ine mai multe firme gigant din acest sector. Abatoarele Prima Foods pot procesa pânå la 2.600 de vite pe zi în statele Minas Gerais, Goias ¿i Mato Grosso do Sul. Compania a raportat încasåri de 445 milioane de dolari în anul 2019 ¿i exportå 65% din produc¡ie, mai ales în China. JBS, o altå companie a familiei Batista, se pregåte¿te ¿i ea de listarea pe bursele din Statele Unite, acolo unde vor fi oferite ¿i ac¡iunile de¡inute de banca de dezvoltare BDNES. Modelul tranzac¡iei nu a fost decis încå, înså surse anonime sus¡in cå opera¡iunile interna¡ionale ale JBS vor fi listate ca o entitate separatå pe bursa din New York. JBS SA, care este deja Profitul agricol 10/2020

Jose Batista Junior

listatå în Sao Paulo, va continua så se ocupe de activele din Brazilia. Posibila listare a companiei pe pia¡a americanå se va confrunta probabil cu o opozi¡ie puternicå din partea grupurilor de lobby ¿i a unor politicieni, care solicitå accelerarea anchetei de corup¡ie care vizeazå compania ¿i pe cei doi ac¡ionari principali, fra¡ii Wesley ¿i Joesley Batista.

Perdue anun¡å måsuri de sus¡inere a biocombustibilului Secretarul Departamentului American al Agriculturii (USDA), Sonny Perdue, a anun¡at douå måsuri de sus¡inere a combustibilului biologic, pentru a råspunde revendicårilor fermierilor. USDA va achizi¡iona de acum doar vehicule care folosesc acest tip de combustibil, iar aproximativ 3.000 de ma¿ini dintre cele 37.000 pe care le de¡ine agen¡ia vor fi înlocuite anual. În plus, a fost alocatå suma de 100 de milioane de dolari pentru un program de finan¡are destinat benzinåriilor care vor så-¿i adapteze echipamentul pentru a putea vinde biocombustibil. Arla lanseazå o båuturå din plante Cooperativa danezå Arla va lansa båuturi pe bazå de plante, pentru a se adapta la cererea tot mai mare pentru produse lactate alternative. Primele trei båuturi, produse din ovåz, vor fi disponibile în magazinele din Danemarca ¿i Marea Britanie în acest an. Arla sus¡ine cå cele trei produse con¡in cu 50% mai mult ovåz ¿i au jumåtate din numårul total de ingrediente ale altor båuturi similare de pe pia¡å. Compania a anun¡at cå nu considerå båuturile de acest tip ca fiind alternative reale la lactate, înså dore¿te så ofere mai multe op¡iuni consumatorilor. Blocajele afecteazå exporturile de cereale ale Canadei Compania canadianå de transport pe calea feratå a anun¡at cå blocajele din ultima lunå au întârziat expedierea de 10.000 de vagoane de cereale. Protestele fa¡å de un proiect controversat de construc¡ie a unei conducte de petrol au afectat grav transportul feroviar, mai multe linii principale fiind complet blocate. Activi¿tii canadieni s-au solidarizat cu un grup etnic indigen, care se opune construc¡iei conductei pe terenurile care apar¡in comunitå¡ii. 53

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

SC vinde din stoc, produc¡ia 2019, 150 tone orz ¿i 300 tone porumb. Tel.: 0723.527.280 Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate la zi. Stupina se aflå în Orbeasca de Jos, Teleorman. Tel.: 0720.856.492 Vând råsad de ro¿ii, soiul Paris. Izbiceni, Olt. Tel.: 0749.101.111 SC vinde fasole Mung, calibratå 4-5 mm, calitate Premium, cu transport inclus pentru minim 21 tone. Certificat de calitate, declara¡ie de conformitate. Tel.: 0786.432.510

mazåre (550 lei/tonå). Tel.: 0760.020.010 Vând ovåz din produc¡ia anului 2019. Tel.: 0747.083.124 FERME, TERENURI

Vând 11,2 ha teren arabil lângå gara Ciulni¡a - Slobozia, jud. Ialomi¡a, acces utilitå¡i curent 20 kV, gaze. Tel.: 0742.226.701 S.C. ia în arendå, pe min. 7 ani, teren agricol pe raza localitå¡ilor: Bucu, Gh. Lazår, Scânteia, Valea Ciorii, ºåndårei - jud. Ialomi¡a ¿i Victoria, Båråganul, Mihai Bravu - jud. Bråila. Tel.: 0732.103.736

Vând 100 porci cu greutatea între 35 ¿i 200 kg, crescu¡i în ferma proprie. Tel.: 0725.510.788

Vând 8 ha teren agricol lot compact lângå Bârlad, jud. Vaslui, situat în extravilan Zorleni. Deschidere 191 m. Tel.: 0724.577.703

Vând 400 tone de grâu calitate foarte bunå, triticale ¿i soia produc¡ia anului 2019. Tel.: 0747.422.470

Vând fermå în jud. Buzåu: 540 ha teren arabil (25 ha în proprietate), utilaje. Tel.: 0726.255.939

Vând råsaduri de legume: tomate, ardei, castrave¡i, vinete, plante aromatice, salatå, ¡elinå, varzå, dovlecei, castrave¡i amari. Vidra, jud. Ilfov. Tel.: 0767.821.877

Cumpår 100-250 ha, på¿une comasatå, cu CF, drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå. Tel.: 0773.978.834

Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone. Oradea. Tel.: 0788.866.642 Vând 6 tone cartofi de consum albi, mårime 55+, la plase de 25 kg. Tel.: 0747.083.124 Vând 2 tone varzå ro¿ie. Târgu Secuiesc, Covasna. Tel.: 0746.350.913 Vând gozuri de cereale (350 lei/tonå) ¿i gozuri de

capete. Rela¡ii la Tel.: 0722.333.039 Vând fermå cu 26.000 mp, în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a. Tel.: 0722.222.872 Vând 800 ha teren agricol în jud. Vaslui. Tel.: 0763.685.689 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

SC vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå, cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i. servoplant@gmail.com Tel.: 0744.332.778 Vând remorcå pentru tractor, ax fa¡å-spate noi, semnalizåri func¡ionale, lungime 4,5 m, lå¡ime 2,2 m înål¡ime 1 m. Remorca nu e basculabilå. Tel.: 0723.052.488 Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP. Tel.: 0737.572.771

Vând cisternå tractatå, cu capacitatea de 2 tone, pentru transport de combustibili, apå etc. Se poate goli fårå pompå ¿i încårcåtor frontal Volvo, 80 CP, 4x4: cupå mare, cupå micå, furcå pale¡i, plug de zåpadå. Tel.: 0726.694.580 Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan. Tel.: 0744.622.815 Cumpår încårcåtor frontal cu cupå cereale pentru tractor Massey Ferguson 8140. Cålåra¿i. Tel.: 0735.519.119 Vând rulmen¡i industriali, agricoli ¿i auto, curele de transmisie ¿i simeringuri. Tel.: 0742.195.758 Vând rezervor, pentru dejec¡ii zootehnice lichide, flexi tank, saltea, pernå, burduf, cu Agrement tehnic pentru România. Nu necesitå proiecte, avize sau au-

toriza¡ii. Durata de via¡å pânå la 20 ani. Tel.: 0744.797.018 Vând ma¿inå de bilonat ¿i întins folie ¿i bandå picurare. Rela¡ii la Tel.: 0744.700.372 Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi. Jud. Tulcea. Tel.: 0741.026.110 SC vinde plug reversibil Huard 470 Super, fabricat în 1995, revizie completå. Se poate proba la lucru. Tel.: 0765.685.073 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari. Pre¡: 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852 Vând tractor Same Leopard, 85 CP, 4 pistoane, cauciucuri noi spate, råcire pe aer. Tel.: 0773.332.628

Vând 14 ha teren agricol: 12 ha cu deschidere la douå drumuri de 672 m cu 189 m, iar cele 2 ha au o laturå la drum ¿i una spre pådure. Terenul se aflå la maxim 1 km de sat ¿i de utilitå¡i. Tel.: 0722.273.199 Proprietar, vând 7 ha pådure intabulatå în Bleje¿ti, Teleorman. Tel.: 0722.619.638 Vând în jud. Maramure¿, la grani¡a cu jud. Sålaj ¿i Satu Mare, fermå de cre¿tere porci, capacitate 2.000 de Profitul agricol 10/2020

Pescuitul ¿i vânåtoarea A venit prim\vara, ne distr\m la oblete O spun de la început: oble¡ii pråji¡i sunt foarte gusto¿i! Asta înseamnå cå, dacå a¡i avut ¿ansa så prinde¡i un blid de oblete, acaså så-i pune¡i la pråjit. Merg cu berea rece ori cu vinul alb sec.

e¿te mic (doar obletele mare Chalcaburnus, depå¿e¿te 20 cm) ¿i zglobiu, obletele (Alburnus alburnus) face parte din familia crapului, Cyprinidae, ¿i populeazå ape de ¿es ¿i colinare - râuri ¿i lacuri - ajungând pânå în lacurile de acumulare de la munte - Lacul Vidraru, Arge¿, ar fi doar un exemplu. Se hråne¿te cu mici vietå¡i acvatice, cu alge ¿i alte vegetale din lumea submerså. Acesta-i ¿i motivul pentru care se poate prinde la undi¡å cu momeli vii libelule, viermu¿i, bucå¡i de râmå, semin¡e mici, pastå de måmåligå, miez de pâine. Obletele nu refuzå momelile pe måsurå! Cea mai folositå momealå pentru a prinde oblete sunt viermu¿ii albi sau colora¡i - ro¿ii, roz, galbeni… Doar iarna, când apele sunt foarte reci, larvele de chironomide - libelule în limbaj pescåresc, sunt mai folosite decât viermu¿ii. Indiferent de sezon ¿i de momeala folositå, undi¡a pentru oblete trebuie så fie una finå ¿i u¿oarå! Vargå sub¡ire, obi¿nuit de 3 sau 4 metri, dar uneori oble¡ii se prind chiar lângå mal - cu o vårgu¡å de numai 2 m lungime! Linie lungå cât varga, din fir 0,10 mm, cu forfac mono din fir 0,08 mm, cârlig nr. 18 sau 20, plumbaj u¿or ¿i plutå micå, sensibilå. Obletele este un pe¿te de cârd ce se deplaseazå aproape de suprafa¡å sau între ape. Numai pe vreme rece coboarå în apropierea fundului apei. De ace-

ea ¿i nada folositå de pescar, ¿i lestarea liniei trebuie så ¡inå seama de sezon ¿i de circula¡ia oble¡ilor. ¥n func¡ie de asta, nada trebuie så fie mai bine înmuiatå, ori mai pu¡in, pentru ca norul de nadå ce atrage oble¡ii så se formeze chiar la suprafa¡å, între ape, ori la adânc, ¡inând cârdul de oble¡i în preajmå. Obletele este un bun înotåtor ¿i se deplaseazå rapid prin apå, în cåutarea hranei. La pescuit, în func¡ie de cum se hrånesc oble¡ii, pescarul va prinde 1-2 viermu¿i în cârlig, agå¡ându-i pu¡in, de pieli¡å, dacå pe¿tii mu¿cå hotårât, ori trågând unul pe tija cârligului, låsându-i doar capåtul sub¡ire liber, dacå pe¿tii mu¿cå nehotårât. Atacul oble¡ilor asupra momelii este foarte rapid, de aceea este nevoie de plutå sensibilå, iar în¡eparea trebuie fåcutå rapid. Odatå scos din apå, obletele trebuie scos rapid din cârlig ¿i eliberat imediat dacå nu avem de gând så-l re¡inem. Acolo unde pescarul a nådit “ca la carte”, mu¿cåtura pe¿telui vine foarte repede! ªi în¡eparea trebuie så fie la fel de rapidå, la scoaterea pe¿telui din apå pescarul controlând ¿i, dacå este necesar, punând momealå nouå în cârlig. De obicei, la fiecare a doua capturå pescarul aruncå o nucå de nadå,

¡inând astfel pe loc cârdul de oble¡i. Nu trebuie aruncatå nadå mai multå, uneori cârdul de pe¿ti¿ori plecând cu norul de nadå, dar nici så uita¡i så ¡ine¡i pe¿tii pe loc. Atunci când apele încep så se încålzeascå, oble¡ii vâneazå mai mult la suprafa¡å. De aceea unii s-au obi¿nuit så-i prindå la muscå artificialå . Ei folosesc o lansetå u¿oarå, cu fir sub¡ire (0,120,14) pe mulineta micå, potrivitå cu varga. Pentru a lansa montura cu 3 - 4 mu¿te de suprafa¡å, se pune în capåt un buldo de câteva grame. Forfacul cu care se leagå mu¿tele se face din fir 0,10 sau 0,12 mm, iar mu¿tele se leagå la 25 - 30 cm una de alta, pe såltåtori de 7 - 8 cm. De obicei metoda se practicå acolo unde apa curge, sub ståvilare, ori pe canalul dintre lacuri. Pe ape ståtåtoare, dupå lansare, mu¿tele sunt jucate pe suprafa¡å, în timp ce sunt recuperate fårå grabå, cu pauze dupå fiecare 2 m. Dacå vre¡i så face¡i o pråjealå, aten¡ie la curå¡at. Îi pråji¡i apoi, da¡i prin målai, la foc viu. Primåvara, oble¡ii au icre ¿i acestea sunt gustoase dacå sunt preparate cu grijå. Vå ve¡i bucura ¿i de pescuit ¿i… de o maså gustoaså! Victor ºÅRUª

Oblete la musc\ artifi cial\

Cu douå decenii în urmå, coboram la capåt de linie din troleibuzul 69 ¿i, îndatå, ne ¿i puteam scoate pu¿tile din toc, cåci ne aflam deja pe fondul de vânåtoare.

C=nd fazanii nu-s acas\

eamånå cu un început de colind din preajma Cråciunului. L-am tot repetat pânå la închiderea sezonului de vânåtoare, surprins de lipsa la apel a fazanilor, pe oriunde ne-au purtat pa¿ii. Primul gând a fost cå ori nu îi cåutam unde trebuie, ori nu avem câini destul de vrednici sau de pasiona¡i. Bie¡ii no¿tri companioni patrupezi lucrau înså cu ardoare, dar în van. Mi s-a pårut uneori chiar cå citesc în ochii lor un soi de deznådejde resemnatå, dupå scotocirea inutilå a atâtor locuri ce påreau promi¡åtoare. Se mai gåsea printre noi câte un mucalit care så ne îmbårbåteze: “Uite, dacå a¿ fi fazan, aici a¿ sta.” Dar rezultatul era, invariabil, acela¿i. Dupå ce s-au a¿ternut primele zåpezi, ne-a fost mai simplu så constatåm, încå de la intrarea în teren, prin lipsa obi¿nuitelor urme, cå ne mi¿cåm ca pe Lunå. Pårea cå eram singurele forme de via¡å din peisaj. Acuma, poate cå am gre¿it noi ¿i, din comoditate, nu ne-am aventurat peste brâul de jude¡e din jurul Capitalei, unde presiunea antropicå se manifestå pe toate planurile. Nu vorbesc numai de vânåtoare, care, aici, se poate transforma, cel mult ¿i dacå nu ai aspira¡ii cinegetice prea mari, într-un galop de sånåtate ori într-o simplå plimbare de aerisire. Depinde ce î¡i dore¿ti: prilej de dezmor¡ire a oaselor sau fazan la cuptor dupå rafinatele precepte culinare ale lui Brillat-Savarin... Cu douå decenii în urmå, coboram la capåt de linie din troleibuzul 69 ¿i, îndatå, ne ¿i puteam scoate pu¿tile din toc, cåci ne aflam deja pe fondul de vânåtoare. Acum, pe locurile unde ne såreau primii coco¿i multicolori sunt cartiere de vile ¿i depozite de mårfuri. Micile noastre escapade duminicale, la zece minute de mers cu trenul-curså de persoane, din Nord, din Basarab sau din Profitul agricol 10/2020

Obor, sunt ¿i ele amintire. Så zicem cå situa¡ia e compromiså numai în proximitatea ora¿elor mari, dar noi am depå¿it în repetate rânduri aceastå distan¡å criticå ¿i ne-am aventurat dincolo de inelul toxic al periferiilor imunde, unde nici gugu¿tiucii nu mai îndråznesc så mai deschidå pliscul. ªi aici totul e cu desåvâr¿ire mort: mizerii la tot pasul, ape clocite, movile de gunoaie ¿i

anul 1938 în beneficiul terenurilor de vânåtoare ale Gårzii Regale, pentru ca, ¿apte decenii mai târziu, eficientå încå, så fie lichidatå ¿i înstråinatå pentru pozi¡ia sa nu departe de Bucure¿ti, cu tot cu pådurea ¿i balta aferente, printrun simulacru de licita¡ie, stråveziu trucatå, în anii de glorie ai îmbogå¡i¡ilor peste noapte. Ca så vedem un fazan, a trebuit så batem zeci de kilometri-speran¡å, depar te de orice urbe. Cu totul sålbatice, râvnitele zburåtoare ne a¿teptau toc-

foto> F. B. Dragomir

de hârburi, câini scheletici, priviri bånuitoare, tulburi, ostile. În vestul ¡årii ¿i pe tot parcursul malului stâng al Dunårii, cu bål¡i ¿i stufåri¿uri încå nepângårite, fazanul se mai bucurå de tihna supravie¡uirii, a reproducerii naturale. Pu¡ine asocia¡ii de vânåtoare consimt så investeascå în repopulåri cu exemplare din crescåtorii. E de ajuns så interzicå împu¿carea femelelor, ca så men¡inå un efectiv mul¡umitor pentru armonizarea echilibrului popula¡ional cu aspira¡iile vânåtorilor. La noi, aståzi, fazaneriile au devenit deja o cauzå pierdutå, ca atâtea altele nu numai în domeniul cinegetic. Chipurile nerentabile, la multe s-a renun¡at (cum s-a întâmplat ¿i cu påstråvåriile de stat), unele au sucombat prin asfixie dirijatå, altele au fost disponibilizate ho¡e¿te. Un exemplu elocvent îl reprezintå cea de la Malu-Ro¿u, înfiin¡atå în

mai la Cålåra¿i, prin påpuri¿urile ve¿tede ale fostelor canale de iriga¡ie ¿i în pârloagele cotropite de vegeta¡ie spontanå din proximitatea binecuvântatå a fluviului. Acum, când promenada Babelor pe stil vechi e în plinå desfå¿urare, må gândesc tot mai serios, în post fiind, la fazanul din congelator, ¡inut anume pentru masa de Pa¿te. Må cople¿e¿te triste¡ea când må gândesc cå, pe lângå zecile de mii destinate repopulårii anuale a fondurilor cinegetice, pânå nu demult fazaneriile noastre alimentau continuu marele magazin “Vânåtorul” din Pia¡a Romanå. Exista, a¿adar, o supraproduc¡ie. Aståzi, la vânåtoare, ne bazåm aproape exclusiv pe sporul natural al speciei, ceea ce e nu numai frustrant, ci ¿i, mai cu seamå, ru¿inos. Gabriel CHEROIU 57

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 19.03 - 1.04.2020

Ion Costache 19.03.1956, director adjunct ANIF

Dånu¡ Radi¿ 19.03.1962, director revista Ferma

Aurelia Måturaru 19.03.1964, redactor-¿ef revista Agricultura 365

Liliana Ionescu 20.03.1970, director comercial Summit Agro România

Damian Adelin 22.03.1968, Limagrain România

Mihaela Dogaru 23.03.1971, director omologåri Syngenta

Iulian Ni¡u 23.03.1972, director vânzåri Biochem

Florin Zåbavå 24.03.1967, consultant piese de schimb, Claas

Zamfir Marin 24.03.1968, director cercetare KWS

Nicolae Popa 25.03.1953, director General Adjunct Plå¡i ¿i Administrativ, APIA

Anton På¿tinaru

Se vând podgorii la Cotnari Cotnari Vin SA, societate controlatå de basarabeanca Ala Procopenco, de¡ine mai multe podgorii ¿i centre de vinifica¡ie. Acum, firma are datorii de 1,5 milioane de lei. De¿i au fost fåcute solicitåri de intrare în insolven¡å, acestea nu au fost aprobate pânå acum. Totu¿i, administratorii fac demersuri pentru vânzarea unor imobile în a¿a fel încât datoriile så fie achitate, iar procedurile de executare silitå så fie blocate. Sunt scoase la vânzare mai multe parcele de teren, pe care sunt plantate vii sau fâne¡e. Este vorba despre o parcelå de vie în suprafa¡å de 6.388 mp ¿i o parcelå de vie nobilå de 12.858 mp, situate în extravilanul localitå¡ii Tome¿ti. Totodatå, este vândut ¿i un teren de 7.200 mp ¿i altul de

26.03.1956, consilier-¿ef la Comisia pentru Agriculturå, Camera Deputa¡ilor

CAREUL AGRICOL

Mugur Cråciun

27.03.1955, director Departament Agriculturå, GRIVCO SA

Maria Mocanu 27.03.1965, ¿ef laborator Bråila, KWS

Ioan Ni¡å

de Dinu-Ioan Nicula

9 10

4 5 7

30.03.1955, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România

8 9

Ion Tabugan

Adrian Rådulescu

1.04.1968, dir. adj. Direc¡ia politici agricole

Ioan Ro¿u

27.03.1978, director vânzåri Pioneer

1.04.1960, membru Comisia de agriculturå

Solu¡ia careului din Nr. 9/2020 ORIZONTAL: OSPAT - BREC; GARSONIERA; AR - PSALT - R; RACI - MERSI; CACAO - ATE; BAT - CLASOR; I - OSCILARI; DULCETI - CS; ODIOS - BAIT; NECREDINTA.

8.600 mp cu destina¡ia “vii”, situate tot în Tome¿ti. De asemenea, este scos la vânzare un teren de 1.200 mp cu destina¡ia “arabil”, al¡i 8.600 mp cu destina¡ia “vie”, ¿i o parcelå de 4.500 mp cu aceea¿i destina¡ie. Cel mai mare teren este de 13.166 mp, pe care este plantatå vie. Pe lângå planta¡iile de vie din jude¡ul Ia¿i, conducerea firmei a decis så scoatå la vânzare mai multe imobile ¿i clådiri. Printre ele este ¿i un imobil din Târgu Frumos - centru de vinifica¡ie, compus din teren categoria cur¡i-construc¡ii, în suprafa¡å de 10.270 mp. Împuternicit så se ocupe de aceste demersuri este Ala Procopenco, adicå administratorul firmei. Valoarea activelor imobiliare de¡inute de Cotnari Vin SA este de 3.758.648 lei. ORIZONTAL: 1) Necazul unei muieri pe uli¡å; 2) Haine pentru bårba¡i – For¡eazå nota; 3) Aproape nouå – Nu au nimic de ascuns; 4) Margini de grind! – Roman cu Cleopatra; 5) Prefix personal… la ma¿inå – Dådeau cu limba pe obraz; 6) A lua în gheare – Ne întoarcem aici! 7) Dat la corectat – Låsat de un om de¿tept; 8) Merg la datorie; 9) Se ¡inea la farmacie – A pune la råcoare; 10) Nu intrå în considera¡ie. VERTICAL: 1) Serve¿te apå platå la teraså – Scaun neocupat! 2) Ruda latinoamericanå a stru¡ului – Månâncå oamenii de vii; 3) O tijå cu douå flori – Cunoa¿te lungul nasului; 4) Fa¡å bisericeascå; 5) Certificate de na¿tere – Solist de muzicå de camerå; 6) Îmbråcate în robå! – Mi¿care de eliberare; 7) Sunt de duzinå în anuar – Arbore de catarg; 8) Lovituri la nas – Unitå¡i în mar¿; 9) În plinå crizå! – Cade la în¡elegere; 10) Scos în relief. Profitul agricol 10/2020