Profitul Agricol nr. 11, din 25 martie 2020

nr. 11 din 25 martie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 11/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

Ambi¡iile agricole în vremea virusului Guvernele lumii aruncå cu bani, doar-doar vor preveni criza de dupå pandemie. ªi, dacå nu o vor preveni, måcar s-o îndulceascå.

Cei cu for¡å financiarå vorbesc de sute de miliarde de euro. Ca un jucåtor de poker, Trump pluseazå cu 3.000 de dolari pentru fiecare american ¿i 500 de miliarde de dolari lichiditå¡i în economie. Noi, så ne bucuråm de miliardul promis de Comisia Europeanå. Poate vor mai fi ¿i altele.

Nu a¿tepta¡i de la Cî¡u, cå n-are.

Acest uria¿ sprijin financiar rostogolit de Uniune va trebui så vinå de undeva.

Ambi¡ia Comisiei, celebrul Pact Ecologic European de 1.000 de miliarde de euro, va fi probabil primul sacrificat. Ca så î¿i revinå, lumea întreagå va trebui så producå, iar produc¡ia înseamnå ¿i poluare. Nimeni nu va sta, în urmåtorii ani, så se mai uite ¿i la ¡intele verzi.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing

¥ncå nu a rostit nimeni Agriculturå, dar nu este exclus ca felia bugetarå a viitorului PAC så fie ¿i ea sub¡iatå. Deocamdatå, oficialii de la Bruxelles încå încearcå så ne convingå cå pot så rezolve toate problemele. ¥nainte ca pandemia så fi trecut, Ministerul Agriculturii de la noi va trebui så facå ceva concret ¿i pentru micul fermier, ¿i pentru cel mare. Nu liste de recomandåri, ci planuri clare. Unul are nevoie så ajungå cumva cu marfa pe tejgheaua magazinului de proximitate, celålalt trebuie så ¿tie cât poate vinde procesatorilor, cât exportå ¿i ce pre¡uri de interven¡ie poate apela.

Oricum, un câ¿tig: când s-au închis grani¡ele, hipermarketurile au trebuit så se întoarcå cu fa¡a spre producåtorul român.

Andrei OSTROVEANU

Profitul agricol 11/2020

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Pregåtirile de pandemie în marile ferme 24

Adrian Oros: Pandemia este o încercare 7 Pandemia vine cu pre¡uri mici ¿i traderi lipsi¡i de interes pentru cereale 8 Copa-Cogeca cere men¡inerea deschiså a pie¡ei europene 8 Coronavirusul poate distruge ¿i Pactul Ecologic 9 Achizi¡iile de panicå ar putea stimula pre¡urile pe burse?

10

Interdic¡ia de folosire a neonicotinoidelor a întârziat semånatul 28 Fårå neonicotinoide, Tiberiu Stan renun¡å la rapi¡å ¿i floarea-soarelui 28

Pre¡uri ¿i pie¡e

Culturi vegetale

Racer 25 EC, solu¡ia de combatere a ambroziei în cultura de floarea-soarelui 29 Seceta este atât de prezentå ¿i atât de nebågatå în seamå 32 Starea câmpului la cerealele de toamnå ¿i debutul semånatului 32 Avertizare de septorioza frunzelor în Timi¿ 34 Dumitru Manole: “Floarea-soarelui råsare, Tanymecus este prezent!”

34 Pagubele produse de înghe¡urile târzii la speciile pomicole 35 Gama de fertilizan¡i foliari Wuxal.

Produse dedicate, performan¡å sigurå 36

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de grâu 14 Produc¡ia mondialå de porumb 16 Produc¡ia mondialå de oleaginoase 18 Produc¡ia mondialå de soia: 342 de milioane de tone 20 Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui 21 68 milioane de tone de rapi¡å Grådina, via ¿i livada la nivel mondial 21 Karathane Gold 350 EC protec¡ie sigurå împotriva fåinårii Femei în agriculturå la vi¡a-de-vie ¿i castrave¡i Marinela Dura, Lucråri ¿i tratamente în pomiculturå Kwizda Agro Romania:

“Provocårile ne fac mai buni”

Disciplina, cea mai bunå preven¡ie

Dimitrie Muscå: ministrul de Interne så se implice în combaterea mistre¡ilor

46

Agricultura digitalå

Agrii oferå gratuit Serviciul Digital Rhiza!

48

Ma¿ini agricole

Tåvålugii prelucreazå terenul ¿i men¡in apa în sol Noutå¡ile tehnice Massey Ferguson

49 52

Informa¡ii externe

Probleme logistice pentru cerealele franceze Coronavirusul amenin¡å transportul de alimente în Europa

53

53

Opinii

Coronavirusul în economia mondialå! 54 Magazin 38 40

Cre¿terea animalelor 22

Marii fermieri au inclusiv spa¡ii de cazare în fermå 42 Så avem grijå ¿i de procesatori 42 Pesta ¿i pandemia 44 complicå activitatea zootehnicå Puiu Ilisei: Apar primele probleme în aprovizionare 46

42

ªi primåvara este timpul ¿tiucilor Se întorc sitarii!

Ciadul î¿i plåte¿te datoriile în animale vii

56 57

58

Evenimentele såptåmânii Adrian Oros> Pandemia este o încercare “Aceastå crizå este o încercare pentru noi to¡i, atât pentru autoritå¡i, cât ¿i pentru fiecare în parte. Sim¡ul måsurii este esen¡ial, atât în ceea ce facem, cât ¿i în ceea ce declaråm”, ¿i-a început discursul Adrian Oros, ministrul Agriculturii. “Dacå unora li se pare cå pot câ¿tiga ceva pe termen scurt printr-un comportament iresponsabil, pe termen lung putem pierde cu to¡ii. În aceasta perioadå avem nevoie de o rela¡ie foarte bunå, echilibratå ¿i responsabilå între producåtor, procesator ¿i comerciant. Trebuie så încetåm råzboiul comercial ¿i nu trebuie så uitåm consumatorul. To¡i trebuie så trecem peste aceastå crizå, pentru ca apoi så avem cu cine face afaceri ¿i så avem pentru cine produce.

Avem nevoie de produc¡ii cât mai bune, chiar dacå o så fie mai greu. Fiecare fermier sau fiecare ¡åran se poate deplasa în câmp sau la fermå pentru lucrårile care trebuie efectuate, respectând recomandårile privind måsurile luate împotriva pandemiei.

Suntem în contact permanent cu mediul asociativ din fiecare domeniu. Împreunå, încercåm så facem analize ¿i estimåri cât mai corecte privind necesarul de semin¡e, de pesticide, Activitatea fermierilor din sectoarele vegetal, zootehnic, apicol ¿i industrie alimentarå trebuie continuatå în contextul måsurilor prevåzute de Ordonan¡a Militarå.

MADR recomandå tuturor celor care î¿i desfå¿oarå activitatea în domeniul agricol så completeze declara¡iile pe proprie råspundere prevåzute, pentru a confirma deplasarea între domiciliu ¿i locul de muncå. Ministerul a luat toate måsurile pentru a continua activitatea de platå a subven¡iilor, cât ¿i cea de accesare ¿i implementare a måsurilor de sprijin.

Profitul agricol 11/2020

de fertilizan¡i, de material genetic ¿i cât la sutå este acoperit de produc¡ia internå. Avem obliga¡ia så sus¡inem fiecare filierå de produs ¿i så ne asiguråm cå va exista un flux de alimente în magazine ¿i în pie¡e.

Suntem în permanentå legåturå cu autoritå¡ile europene, s-au creat coridoare verzi pentru transportul materiilor prime, al alimentelor ¿i al materialelor medicale. Monitorizåm zilnic pre¡ul la raft al alimentelor de bazå.

Pie¡ele agroalimentare trebuie så råmânå deschise, respectând procedurile ¿i måsurile de siguran¡å din supermarketuri.

Este important ca producåtorii români så aibå unde så î¿i vândå produc¡ia, iar popula¡ia så aibå acces la produse proaspete, sigure ¿i la preturi corecte. De aceea este necesar ca samsarii, speculan¡ii ¿i fal¿ii producåtori så nu aibå acces în pie¡e.

Toate programele de minimis ¿i de ajutor de stat se vor derula ¿i anul acesta. Ne bazåm pe corectitudinea ¿i buna credin¡å a beneficiarilor.

Este în derulare pregåtirea campaniei de iriga¡ii în a¿a fel ca apa så ajungå la fiecare fermier care a semnat contractul.”

Coronavirusul ¿i agricultura, discutate prin internet Cum mini¿trii europeni ai agriculturii nu s-au mai putut întâlni la Bruxelles, luni, pe 23 martie, a¿a cum era programat, s-a decis organizarea unei videoconferin¡e la nivel înalt, pe 25 martie. A råmas un singur subiect pe ordinea de zi: coronavirusul ¿i impactul asupra agriculturii ¿i pescuitului. Videoconferin¡a ar trebui så ¡inå trei ore ¿i va participa comisarul european pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski, comisarul pentru Pescuit, ministrul agriculturii din Elve¡ia ¿i reprezentan¡ii Copa-Cogeca. Ministrul croat al agriculturii a cerut, printro scrisoare, celorlal¡i mini¿tri europeni så identifice problemele existente în agriculturå ¿i pescuit, cauzate de criza coronavirusului, ¿i mai multå lume solicitå flexibilitate mai mare la aplicarea ajutoarelor de stat. A¿adar, Comisia Europeanå a propus o relaxare a ajutoaelor de stat pentru agriculturå, crescând pragul la 100.000 de euro pe fermå, iar la pescuit pânå la 120.000 de euro, conform surselor noastre de la Bruxelles.

Clubul Fermierilor Români solicitå ajutor pentru ferme Clubul Fermierilor Români solicitå sprijin pentru mediul de afaceri din agriculturå ¿i propune, în mod special, o serie de måsuri concrete. Redåm pe scurt câteva dintre acestea: plata cât mai rapidå a subven¡iilor restante.

Constituirea unei celule de crizå la nivelul Ministerului Agriculturii, care så fie în legåturå cu asocia¡iile profesionale, dar ¿i cu companiile. ¥nfiin¡area unei linii de tel-verde pentru a putea fi contacta¡i cu u¿urin¡å. Analizarea rapidå a solu¡iilor propuse de fermieri ¿i implementarea celor selectate. Ministerul så comunice mai des måsurile pe care le pregåte¿te. ¥nfiin¡area unei baze de date comunå pentru APIA, AFIR, ANIF, ANSVSA, ANZ etc., în care så fie stocate toate informa¡iile despre fermieri ¿i fermå. Astfel, agen¡iile vor putea comunica între ele ¿i fermierii nu vor mai fi pu¿i så depunå acelea¿i documente la mai multe agen¡ii.

7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

Pandemia vine cu pre]uri mici [i traderi lipsi]i de interes pentru cereale ªtefan Dorr, fermier din Tunari, remarcå pe pia¡a cerealelor douå fenomene care îl pun pe gânduri.

“Dacå acum trei såptåmâni traderii ofereau 70 de bani/kg de grâu, cu contract ferm, acum nu se mai înghesuie la contracte, iar pre¡ul grâului a scåzut la 63 de bani/kg”, spune Dorr.

“Sunt convins cå în condi¡iile în care va evolua aceastå pandemie vom avea probleme legate de desfacerea mår-

furilor. În¡eleg cå existå riscul ca cerealele så nu poatå fi exportate.

Scåderea pre¡urilor este explicatå de traderi prin scåderea pre¡urilor pe burse. Produc¡ia necesarå pentru ¡arå se poate asigura foarte u¿or. În condi¡iile în care nu se poate valorifica excedentul, va fi foarte dificil pentru noi så reîncepem ciclul de produc¡ie”, explicå Dorr consecin¡ele unui eventual blocaj pe pia¡a internå a cerealelor.

Femierul are deja un contract încheiat pentru grâul premium cu un producåtor din industria de morårit. Nu este la prima colaborare de acest fel. În privin¡a aprovizionårii cu produse

de protec¡ia plantelor, fermierul este lini¿tit. ªi-a asigurat necesarul pentru acest sezon. ªtefan Dorr este unul dintre fermierii care investesc mult în culturi.

Aprovizionarea a fåcut-o din luna noiembrie a anului trecut. A cumpårat cantitå¡ile necesare pentru a ob¡ine un pre¡ mai bun. A observat cå de obicei în fiecare an pre¡urile cresc cu 5-7%. În plus, a vrut så poatå beneficia de ele când este necesar. “S-au fåcut cheltuieli care så asigure rezolvarea tuturor problemelor culturilor. Tehnologia la grâu, excluzând opera¡iunea de recoltare, costå peste 3.000 lei”, spune Dorr.

Adrian MIHAI

Copa-Cogeca cere men]inerea deschis\ a pie]ei europene Fermierii europeni din Copa-Cogeca, împreunå cu jucåtorii din industria de procesare ¿i de comer¡ alimentar cer Comisiei Europene så facå eforturi în perioada urmåtoare så se asigure cå pia¡a UE råmâne o pia¡å unicå în perioada pandemiei. Îngrijorårile vin dupå ce câteva state au decis închiderea grani¡elor pentru a împiedica råspândirea coronavirusului, iar asta a dus deja la întârzieri ¿i la alte probleme în furnizarea/transportul de produse agro-alimentare.

Copa-Cogeca ¿i partenerii såi atrag aten¡ia cå e nevoie totu¿i ca pia¡a europeanå så råmânå una comunå ¿i ca lan¡ul de aprovizionare cu alimente så fie privit ca un sector esen¡ial în toate statele membre.

Au mai cerut Comisiei så monitorizeze ¿i så previnå, în perioada urmåtoare, ¿i lipsa de for¡å de muncå disponibilå pentru agriculturå ¿i pentru lan¡ul 8

de produc¡ie ¿i distribu¡ie a alimentelor.

E de a¿teptat så aparå dificultå¡i în gåsirea de muncitori, inclusiv a celor sezonieri, mai ales în contextul restric¡iilor de mi¿care a cetå¡enilor.

De asemenea, se solicitå Comisiei monitorizarea pre¡urilor materiilor prime, a transportului ¿i a practicilor comerciale neloiale.

Copa-Cogeca ¿i parteneri cer Comisiei så lucreze cu statele membre ca så gåseascå modalitå¡i de sus¡inere a sectorului agro-alimentar, aflat sub presiune financiarå ¿i atrag aten¡ia cå sistemul european de produc¡ie de hranå este unul integrat, ¿i cå problemele dintrun stat membru pot avea impact asupra sistemului.

Veronica HUZA

Profitul agricol 11/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Coronavirusul poate distruge [i Pactul Ecologic Noile injec¡ii masive de bani în economie, în plinå crizå generatå de coronavirus, pun serios sub semnul întrebårii ceea ce pårea a fi viitorul verde al Europei, adicå Pactul Ecologic European propus de pre¿edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul anului trecut ¿i care are ca ¡intå zero emisii de carbon pânå în 2050.

Deja, pentru a preveni colapsul economiei, mai multe guverne, inclusiv Germania, Fran¡a, Italia, Spania ¿i Polonia, au anun¡at pachete de sute de miliarde de euro, Comisia Europeanå a planificat un fond de finan¡are de 37 de miliarde de euro, iar Banca Centralå Europeanå a anun¡at un pachet de stimulare de 750 de miliarde de euro. Aceste investi¡ii imposibil de imaginat în vremuri normale fac så parå o imposibilitate cifrele vehiculate pentru atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European de un trilion de euro, în urmåtorii zece ani.

Deja au apårut în spa¡iul european voci care spun cå Pactul Ecologic European (Green Deal) nu mai poate fi o politicå prioritarå. Cele mai multe vin din state est sau central europene, deocamdatå, din partea politicienilor care nici înainte nu îl vedeau cu ochi buni. Premierul ceh a spus cå UE are nevoie så uite de Green Deal deocamdatå. Al¡i europarlamentari cehi, scrie presa de la Bruxelles, au spus ¿i ei cå nici o economie post-virus nu va fi în stare så sus¡inå Green Deal pentru cå e prea scumpå. ªi unul dintre ei chiar a scris Ursulei von der Leyen så slåbeascå stanProfitul agricol 11/2020

dardele privind emisiile de dioxid de carbon ca så ajute industria. ªi politicienii polonezi au avut luåri de pozi¡ie în care au atras aten¡ia cå lupta cu pandemia va face dificilå lupta pentru decarbonizarea economiei. Prioritare sunt acum competitivitatea economicå, scåderea pre¡urilor la energie ¿i joburile, sus¡in ei.

Pe de altå parte, politicienii Verzi ¿i cei care sus¡in investi¡iile în energii verzi nu sunt dispu¿i så renun¡e la obiectivele pentru o UE mai verde. A¿adar, fac lobby pentru men¡inerea Pactului Ecologic. Nici diploma¡ii, o parte din politicienii vest-europeni sau oficialii de la Comisie nu sunt gata så arunce peste bord Pactul ecologic. Ei cred cå se pot face simultan injec¡ii pentru combaterea coronavirusului ¿i pa¿i pentru a preveni criza climaticå, deoarece nu o så disparå oricum.

Comisarul european pentru Energie spune cå investi¡iile în Pactul Ecologic pot fi chiar o modalitate de a redresa economia din ¿ocul actual. Nici comisarul pentru Politica industrialå a UE nu crede cå Pactul verde e terminat înainte de a începe.

Legat de aspectele agricole ale Pactului Ecologic, råmâne de våzut cum mai stå în picioare ini¡iativa de a reduce folosirea de produse de protec¡ia plantelor ¿i de nutrien¡i sau påstrarea de terenuri nelucrate, având în vedere cå asta va atrage reduceri de produc¡ie într-o perioadå în care produc¡ia de hranå accesibilå pentru toate buzunarele ¿i suficientå va deveni ¿i mai importantå decât era acum câteva luni.

Veronica HUZA

Emil Dumitru: Ministerul va da un impuls produc¡iei interne Ministerul Agriculturii a luat måsuri prin care så relanseze industria alimentarå, a declarat secretarul de stat Emil Dumitru. Vor fi mårite capacitå¡ile de produc¡ie de legume ¿i în industria de morårit ¿i panifica¡ie. “Produc¡ia internå, sus¡inutå cu ni¿te måsuri a¿a cum Guvernul României le-a adoptat, poate så-¿i dezvolte capacitå¡ile de produc¡ie. Dacå discutåm de industria de morårit ¿i panifica¡ie, unde avem stocuri suficiente de grâu, în România putem så mårim capacitå¡ile de produc¡ie ¿i så nu mai achizi¡ionåm din comer¡ul intracomunitar produse de morårit ¿i panifica¡ie.” ªi pe pia¡a laptelui, România produce suficient. Problema este cå avem pu¡ine canale de comercializare.

Se prelunge¿te data limitå de depunere a cererilor de plå¡i Comisia Europeanå a decis så permitå statelor membre så prelungeascå, cu o lunå, data limitå pânå la care fermierii pot depune cereri pentru plå¡i directe ¿i anumite plå¡i pentru dezvoltare ruralå. Noua datå limitå de depunere a cererilor de platå este 15 iunie, în loc de 15 mai 2020.

Comisia subliniazå cå prelungirea va fi posibilå pentru to¡i fermierii, din toate statele membre, dar este la latitudinea statelor så decidå dacå vor utiliza sau nu aceastå prelungire.

BASF, contract pentru managementul datelor de cercetare BASF ¿i Delair, furnizor global de solu¡ii vizuale de management al datelor, au anun¡at o colaborare care va intensifica proiectele de cercetare ¿i dezvoltare ale BASF, companie ce efectueazå anual mii de teståri în sta¡iuni agricole pentru a måsura performan¡a produselor în diferite condi¡ii de câmp. BASF a introdus recent drone echipate cu senzori multispectrali pentru a automatiza ¿i optimiza colectarea de date din câmp. Se pot face astel evaluåri în timp real ale modului în care plantele råspund la condi¡iile de mediu.

9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Timac doneazå un aparat de ventilare Institutului Matei Bal¿ Timac Agro anun¡å cå se alåturå eforturilor Crucii Ro¿ii de a ajuta sistemul medical românesc cu aparatura necesarå luptei împotriva Covid-19.

“Achizi¡ionåm un aparat de ventilare care va fi donat Institutului Matei Bal¿”, spune Marius Marica, marketing manager. ¥n paralel, Timac lanseazå programul Fermieri solidari, prin care 2% din venituri vor fi donate cåtre Crucea Ro¿ie.

APIMAR: Sunt asigurate piese de schimb ¿i service la ferme Dealerii de ma¿ini ¿i utilaje membri APIMAR anun¡å cå piesele de schimb sunt deja asigurate în mare parte pentru campania de primåvarå, restul fiind în curs de expediere cåtre depozite. De asemenea, se vor asigura servicii de repara¡ii la utilaje agricole în situa¡ii ce nu suportå amânare.

Echipele de service mobil pot interveni în situa¡ii de urgen¡å, dupå ce fermierii vor discuta telefonic cu responsabilul tehnic regional pentru a stabili detaliile necesare.

AIPROM: Fermierii så nu facå stocuri de pesticide Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor (AIPROM) recomandå så nu se achizi¡ioneze produse de protec¡ia plantelor în exces ¿i så nu constituie stocuri. ¥n esen¡å, agricultorii nu trebuie så imobilizeze mai multe resurse decât au apreciat cå este necesar înainte de declan¿area pandemiei.

AIPROM admite cå au existat sincope pe lan¡ul de aprovizionare cu inputuri, din cauza rutelor de aprovizionare din afara României, ceea ce a afectat termenele de livrare pentru unele produse. Totu¿i, este de a¿teptat ca situa¡ia så se regleze. “Am primit asiguråri cå, în cursul acestei såptåmâni, Comisia Europeanå va impune tuturor Statelor Membre så punå în aplicare conceptul de Coridor Verde pentru inputuri agricole, ceea ce ne face så credem cå vom pune la dispozi¡ia fermierilor toate solu¡iile de protec¡ie pentru un sezon normal”.

10

Achizi]iile de panic\ ar putea stimula pre]urile pe burse?

Achizi¡iile de alimente determinate de pandemie ar putea stimula pre¡urile mondiale la alimente, chiar dacå existå o ofertå suficientå de cereale ¿i oleaginoase, a declarat economistul-¿ef al FAO (Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå).

ele mai bogate state ale lumii au injectat ajutoare fårå precedent în economie, pe måsurå ce numårul persoanelor infectate cu coronavirus a crescut în Europa ¿i SUA. “Este nevoie doar de achizi¡ii de panicå din partea unor mari importatori pentru a da na¿tere unei crize. Nu este o problemå legatå de ofertå, ci o problemå legatå de modificarea comportamentului cu privire la securitatea alimentarå. Ce se întâmplå în situa¡ia în care angrosi¿tii cred cå nu vor mai putea cumpåra grâu sau orez în lunile mai sau iunie?”

Såptåmâna trecutå cota¡iile futures la grâu pe bursa de la Chicago au înregistrat o cre¿tere de 6%, cel mai mare

C

salt såptåmânal înregistrat în ultimele nouå luni, în timp ce pre¡urile la orez în Thailanda, al doilea mare exportator mondial, au atins cel mai ridicat nivel de dupå 2013.

O altå problemå la nivel mondial va fi cea de logisticå. Sunt aproximativ 140 de milioane de tone de porumb care sunt procesate în etanol în SUA ¿i o parte din aceastå cantitate ar putea fi utilizatå în scopuri alimentare deoarece nu va mai fi nevoie de combustibili, având în vedere pråbu¿irea pre¡ului petrolului, sus¡ine directorul de consultan¡å al IKON Commodities. Îngrijorårile sunt legate ¿i de aducerea alimentelor în locul ¿i la momentul oportun.

Starea de lucruri ¿i a¿a fragilå din Orientul Mijlociu va fi inflamatå de evolu¡ia situa¡iei mondiale. Så vedem cå statele exportatoare de petrol din peninsula Arabia sunt ¿i mari importatori de cereale.

Fiecare ar putea så se confrunte cu tensiuni financiare dupå ce valoarea barilului de petrol a scåzut cu peste 60% de la începutul anului.

Capacitatea exportatorilor de petrol de a cumpåra cereale a scåzut, având în vedere pråbu¿irea pre¡ului petrolului ¿i deprecierea monedelor.

Profitul agricol 11/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Daniel BOTÅNOIU

Grâu România FOB Constan¡a 185 euro/t (-6 euro/t) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13 mar. 2020, pre¡ cu livrare în martie 2020. ¥n perioada 9 - 13 martie pre¡urile cerealelor au scåzut pe toate bursele mondiale. Principalii factori au fost extinderea COVID-19 ¿i scåderea pre¡ului £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Apr Mai Iun

09.03 129 130 131

10.03 127 129 130

11.03 125 127 129

12.03 124 125 127

13.03 123 124 125 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

09.03 192 191 192

10.03 191 190 191

11.03 12.03 13.03 190 189 187 188 187 185 189 188 187

România FOB Constan¡a 171 euro/t (-8 euro/t) 821 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13 mar. 2020, pre¡ cu livrare în martie 2020.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

10.03 150 149 150

11.03 12.03 13.03 149 147 145 147 145 143 149 147 145

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI

12

9 - 13.03.2020

09.03 Bordeaux 171 Pallice 167 Rhin 173 Bordeaux FOB 177 Pontivy 181

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 71.550 tone, Sri Lanka 515.070 tone, Japonia 43.770 tone, Filipine 37.700 tone, Bangladesh 27.070 tone.

09.03 Rouen 181 Dunquerque 181 Pallice 180 Creil FOB 175 Moselle FOB 189 Rouen FOB 189

10.03 11.03 180 179 180 179 179 177 174 173 187 185 187 185

Apr Mai Iun

10.03 220 229 233

11.03 219 227 231

euro/t

10.03 11.03 12.03 13.03 170 169 167 165 169 167 165 163 175 173 171 169 175 174 173 171 180 179 177 175

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 181 euro/tonå (869 lei), mai mic cu 8 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 181 euro/tonå (869

lei), mai mic cu 8 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 175 euro/tonå (840 lei), cu 6 euro mai pu¡in.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în martie 2020 este de 177 dolari/t (761 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2020, a fost de 173 dolari/t (744 lei). $/t

euro/t 12.03 177 177 175 171 183 183

13.03 175 175 173 170 181 181 $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 09.03 221 230 235

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 215 dolari/tonå (924 lei), cu o scådere de 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 martie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

12.03 217 225 229

13.03 215 223 227

chiderii, 13 martie 2020, a fost de 173 dolari/tonå (744 lei), în scådere cu 8 dolari/tonå.

Porumb

09.03 151 150 151

la petrol.

Redåm mai jos pre¡urile ¿i cota¡iile: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 231 dolari/tonå (933 lei), cu 6 dolari/t mai pu¡in.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2020, este de 169 dolari/tonå (728 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå decât såptåmâna trecutå.

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 171 euro/tonå (821 lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de deschidere.

decât în 9 martie, dar este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 163 euro/tonå (782 lei), cu 4 euro mai mic decât såptåmâna trecutå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 169 euro/tonå (811 lei), în

scådere cu 4 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 159 dolari/tonå (684 lei), cu 8 dolari mai pu¡in decât såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå. $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 175 euro/tonå (840 lei), cu 6 euro mai mic $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Apr Mai

09.03 10.03 11.03 12.03 13.03 167 165 163 161 159 169 167 165 163 161

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

231 dolari/t

-6

173 dolari/t

-8

340 dolari/t

-4

181 dolari/t

-8

Profitul agricol 11/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 340 dolari/tonå (1.428 lei), în scådere cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: Mexic 85.770 tone, Egipt 77.370 tone, China 43.590 tone, Coreea de Sud 41.770 tone, Germania 37.990 tone.

China a redus importurile de Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

09.03 321 325 327

10.03 320 323 325

$/t 11.03 319 321 323

12.03 317 320 321

13.03 315 319 320

Orz România FOB Constan¡a 169 euro/t (-2 euro/t) 728 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13 mar. 2020, pre¡ cu livrare în martie 2020.

Pre¡ul orzului a scåzut în ultima såptåmânå din cauza scåderii pre¡urilor materiilor prime. euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 09.03 Rouen 145 Duquerque 142 Moselle 150 Pontivy 150 Orz bere: Creil** 151 Moselle** 153

10.03 143 141 149 149

11.03 139 137 143 145

12.03 137 135 141 143

13.03 135 134 140 141

150 147 145 144 152 149 147 145

COTAºII

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 9 - 13 martie 2020, a fost de 181 dolari/tonå (778 lei), cu 8 dolari mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 9 martie.

Principalele destina¡ii: Sal-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 323 dolari/tonå (1.389 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

09.03 607 611 619

10.03 11.03 12.03 605 603 601 609 607 603 617 615 611

$/t 13.03 599 601 609

¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 135 euro/tonå (648 lei), mai mic cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 145 euro/tonå (696 lei), cu 8 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Apr Mai

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

09.03 10.03 11.03 12.03 13.03 331 329 327 325 323 333 332 331 327 325

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 9 13 martie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 323 euro/tonå (1.550 lei), mai mic cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 13 martie 2020, a fost de 325 dolari/tonå (1.397 lei), în scådere cu 6 dolari/tonå.

Apr Mai

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2020, este de 337 dolari/tonå (1.449 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în martie, este de 321 dolari/t (1.380 lei).

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Australia: pentru livrare în luna martie 2020, pre¡ul orzului furajer este 243 dolari/t (1.045 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

09.03 10.03 11.03 12.03 13.03 Aprilie 331 330 329 327 325

09.03 10.03 11.03 12.03 13.03 Dieppe 330 329 327 325 323

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a mondialå a fost mai mic, comparativ cu cel de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

8 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 327 euro/tonå (1.570 lei), mai mic cu 8 euro/tonå.

¥n såptåmâna 9 - 13 martie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a evoluat astfel:

$/t

Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 13 martie 2020, la 325 euro/tonå (1.560 lei), cu 12 euro mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 9 martie.

09.03 10.03 11.03 12.03 13.03 189 187 185 183 181 191 190 189 187 185

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 321 euro/tonå (1.541 lei), cu

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Apr Mai

$/t

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

09.03 Rouen 329 Dunquerque 335 Moselle 337

13.03 321 327 325

10.03 327 333 335

11.03 325 331 333

Soia

Ovåz

Chicago

Chicago

Chicago

Chicago

Profitul agricol 11/2020

145 dolari/t

-6

315 dolari/t

-6

euro/t

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb

-5

$/t

09.03 10.03 11.03 12.03 13.03 343 342 341 340 339 349 347 345 344 343

Grâu

187 dolari/t

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 339 dolari/tonå (1.424 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå.

vador 5.770 tone, Mexic 1.770 tone.

Sorg

9 - 13.03.2020

soia din SUA ¿i s-a îndreptat cåtre pie¡e din Argentina ¿i Brazilia. Se anun¡å produc¡ii mari de soia în America de Sud.

180 dolari/t

12.03 323 329 327

-7 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 10 martie, raportul privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos datele despre produc¡ia, consumul, comer¡ul, stocurile, precum ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2019/20.

Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 217 milioane hectare, fa¡å de 215 milioane hectare în anul 2018/19. ºårile mari cultivatoare de grâu sunt India (29 milioane ha, mai pu¡in cu 1 mil. ha), Rusia (27,3 milioane ha din care 15,4 mil. cu grâu de toamnå ¿i 11,9 cu grâu de primåvarå), UE (26 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15).

Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, cu 0,1 tone/ha mai mare decât în 2018/19. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), UE (5,9 t/ha), China (5,6), Mexic (5,4), Uzbekistan (5), Belarus (4), Ucraina (4), SUA (3,5), India (3,5), Pakistan (3) ¿i Rusia (2,7).

Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 764 milioane tone, mai mare cu 33 milioane tone fa¡å de 2018/19. ºårile mari producåtoare vor fi UE (154 milioane tone, cu 17 mil. tone mai mult decât în 2018/19), China (133 milioane tone), India (104, mai mare cu 2 mil. tone), Rusia (74 mil. tone, cu 2 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (52), Canada (32 milioane tone), Ucraina (29 milioane tone, cu 4 milioane mai mult fa¡å de anul trecut), Pakistan (25,6), Argentina (19,5), Turcia (18, mai pu¡in cu 1 mil. tone), Iran (17), Australia (15) ¿i Kazahstan (11,5).

Consumul mondial este prognozat så ajungå la 755 milioane tone.

ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (35 mil. t.), UE (32 mil. t., mai mult cu 1 mil. t. decât în februarie), SUA (27,5 mil. t.), Canada (23 mil. t.), Ucraina (20,5 mil. t.), Argentina (13,5 mil. t.), Australia (8,2 mil. t., cu 1,6 mil. de t. mai pu¡in decât anul trecut), Turcia (6,8) ¿i Kazahstan (6 mil. t.). În topul importatorilor este tot Egipt (12,5 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Brazilia (7,3 mil. tone), Filipine (7,3 mil. tone), Algeria (6,5 mil. tone), Bangladesh (6,5 mil. tone), Japonia (5,9 mil. tone), Mexic (5,2 mil. tone), UE (4,8 mil. tone), Maroc (4,8 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,5 mil. tone).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2020, sunt prognozate la 287 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2018/19. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (148 mil. tone, mai mult cu 9 milioane de tone fa¡å anul trecut), SUA (25 mil. tone), India (22 mil. tone), UE (10 mil. tone), Rusia (7 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. tone), Iran (6).

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB

Pre¡urile la grâul american ¥n februarie, pre¡urile pentru toate clasele de grâu din SUA au scåzut.

Astfel, pre¡urile pentru grâul tare ro¿u de iarnå (HRW) ¿i grâul tare ro¿u de primåvarå (HRS) au scåzut de la 230 dolari/tonå la 222 dolari/tonå, respectiv de la 259 doalri/tonå la 256 dolari.

Grâul ro¿u moale de iarnå (SRW) a scåzut cu 13 dolari/tonå, la 239 dolari/tonå, iar grâul alb moale de iarnå (SWW) a pierdut 8 dolari/tonå, ajungând la 233 dolari/tonå.

Evolu¡ia pre¡urilor la grâu Raportul USDA din martie a.c. aratå cå produc¡ia de grâu este în cre¿tere u¿oarå, datoritå estimårilor pozitive privind produc¡iile din Argentina ¿i India.

S-au înregistrat scåderi de randamente doar în Australia ¿i Turcia.

Comer¡ul mondial a crescut u¿or, cu importuri mai mari pentru Turcia. Exportu14

rile au fost în cre¿tere în Argentina ¿i Rusia, ¿i mai reduse în Canada ¿i Australia.

Pre¡ul mediu al grâului la poarta fermei este neschimbat, de 4,55 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 25 kg).

Pre¡urile exportatorilor au înregistrat, în general, o tendin¡å de scådere în luna februarie, având în vedere preocupårile legate de råspândirea COVID-19.

Astfel, pre¡urile grâului din UE ¿i din bazinul Mårii Negre au ajuns la 209 dolari/t, respectiv 214 dolari/t, cu scåderi de 8, respectiv 14 dolari/tonå. ¥n SUA pre¡ul a scåzut de la 230 dolari/tonå la 222 dolari/tonå.

Pre¡ul grâului din Canada a scåzut de la 248 dolari/t la 238 dolari/t, iar cel din Australia a ajuns la 266 dolari/t.

Profitul agricol 11/2020

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2019 / 2020

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.666 milioane tone, cu 40 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2018/19.

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.403 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut.

La nivel mondial, vor fi 499 de milioane de tone de orez, în scådere cu 0,6 mil. tone fa¡å de anul trecut.

Sorgul va atinge 57 milioane tone, cu aproape 2 mil. de tone mai pu¡in ca în 2018/19.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 156 milioane tone, mai mare cu 17 milioane tone fa¡å de cea din 2018/19.

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 580 milioane tone, cu 17 milioane tone mai pu¡in fa¡å de anul precedent.

La soia produc¡ia va ajunge probabil 342 milioane tone, cu 17 milioane tone mai micå decât în 2018/19.

Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 68 milioane tone, cu 4 milioane tone mai pu¡in decât în 2018/19.

Floarea-soarelui va ajunge la 55 milioane tone, mai mare cu 4 mil. tone fa¡å de cea din 2018/19.

Produc¡ia de arahide este estimatå la 44,5 milioane tone, cu 1 milion de tone mai micå decât în 2018/19.

Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 122 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 10 martie 2020.

16

Produc]ia mondial\ de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial este de 192 milioane hectare, cu un 1 mil. ha mai pu¡in fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (41 milioane ha), SUA (33 milioane ha), Brazilia (18), India (9), UE (8,7), Mexic (7), Argentina (6), Ucraina (5), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,5).

Produc¡ia medie mondialå pentru 2019/20 este evaluatå la 5,8 tone/ha, egalå cu cea din 2018/19. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11,5 tone/ha, SUA (10,5 tone/ha), Canada (9 tone/ha), Argentina (8), UE (7,5), Ucraina (7,2), China (6,3), Fed. Ruså (6), Brazilia (5,6) ¿i Africa de Sud (4,8).

Produc¡ia mondialå este pognozatå så atingå 1,1 miliarde tone, cu 11 milioane tone mai micå fa¡å de anul de pia¡å 2018/19. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (348 milioane tone, cu 16 milioane sub anul trecut), China (261 milioane tone, mai mult cu 4 mil. tone fa¡å de 2018/19), Brazilia (101 milioane), UE (65 milioane), Argentina (50), Ucraina (36), India (28,5), Mexic (25), Africa de Sud (14,5), Fed. Ruså (14), Canada (13,4) ¿i Indonezia (13).

Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor Produc¡ia mondialå de porumb este prognozatå în cre¿tere în aceastå lunå.

Sunt prevåzute produc¡ii mai mari în Africa de Sud ¿i mai reduse în India, Peru ¿i Rusia. Comer¡ul este în cre¿tere u¿oarå fa¡å de luna trecutå, cu importuri mai mari în Canada ¿i Peru.

Pre¡ul porumbului din SUA la poarta fermei a scåzut cu 0,05 dolari/bu¿el, la 3,80 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

La licita¡iile din luna februarie, pre¡ul porumbului din SUA a scåzut cu 1 dolar/tonå, la 177 dolari.

Pre¡ul porumbului din Argentina a scåzut cu 9 dolari, la 172 dolari/t., iar pre¡urile din bazinul Mårii Negre au fost mai mici cu 5 dolari/t., la 178 dolari/t.. tone), UE (82,5 milioane), Brazilia (67), Mexic (44,5), India (29), Egipt (17), Japonia (16), Vietnam (15,4), Argentina (15), Canada (13,5), Indonezia (13,4), Africa de Sud (12,6), Nigeria (11,4).

SUA se men¡in în topul exportatorilor cu 47 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia cu 39 milioane, Argentina (34,5 mil. tone, cu 1 mil. tone mai mult fa¡å de februarie), Ucraina (32, mai mult cu 1 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (4,7 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone fa¡å de Consumul mondial de porumb va februarie). atinge 1.135 milioane tone, cu 9 milioane La importatori, pe primul loc este UE mai mic fa¡å de anul trecut.

(21 milioane tone), apoi Mexic (17,5 mil. ºårile mari consumatoare sunt SUA tone), Japonia (16), Vietnam (11,5 mil.

(313 milioane tone), China (279 milioane tone), Coreea de Sud (10,8 mil. tone), Iran (10 mil. tone) Evolu]ia pre]ului la licita]iile de export FOB ¿i Egipt (10).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å - 30 sept.

2020 - sunt prognozate la 297 milioane tone, cu 23 milioane tone mai mici decât anul de pia¡å 2018/19.

Profitul agricol 11/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Oleaginoase Produc¡ia mondialå este prognozatå så atingå 580 milioane tone, cu 17 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut.

Structural, ea va fi formatå astfel: - soia (342 mil. tone, mai mare cu 3 mil. tone fa¡å de luna trecutå); - rapi¡å (68 mil. t.), - floarea-soarelui (55 mil. t., cu 1 mil. tone mai mult fa¡å de luna trecutå); - semin¡e de bumbac (45); - arahide (45); - nuci de palmier (19); - copra (6).

de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 117 milioane tone, cu 13 mil. tone mai mici decât anul trecut.

Semin¡e oleaginoase

ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2018/19 340 329 2019/20 Oct. 341 319 Nov. 334 318 Dec. 330 324 Ian. 2020 331 332 Feb. 2020 325 334

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va atinge 204 milioane tone, fa¡å de 203 milioane tone în anul 2018/19.

Structura sortimentalå: ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi - ulei de palmier (73 mil. tone); proteice este estimatå så ajungå la 339 - soia (57 mil. tone); milioane tone, cu 6 milioane tone mai - rapi¡å (27 mil. tone); mare decât anul precedent.

- floarea-soarelui (21 mil. tone); Structura sortimentalå (mil. tone): - nuci de palmier (8 mil. tone); - soia (238 mil. tone); - arahide (6 mil. tone); - rapi¡å (39 mil. tone); - semin¡e de bumbac (5 mil. tone); - floarea-soarelui (22 mil. tone); - ulei de måsline (3 mil. tone).

- semin¡e de bumbac (16); - nuci de palmier (10); Consumul mondial este prognozat - arahide (7); Consumul mondial ajunge la 498 la 205 milioane tone, mai mare cu 5 mil.

- copra (2). milioane tone, mai mult cu 9 mil. de tone t fa¡å de 2018/19. fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare de uleiuri Consumul mondial este prognozat vegetale sunt China (39 milioane tone), ºårile mari consumatoare de semin¡e oleaginoase sunt China (122 mili- la 338 milioane tone, mai pu¡in cu 8 UE (27 milioane tone), India (24 miloane tone pe an), SUA (61 milioane milioane tone. ioane tone), SUA (18 milioane tone) ¿i ºårile mari consumatoare de ¿roturi Indonezia (16 milioane tone). tone), Argentina (48), UE (48), Brazilia (47), India (29), Rusia (20) ¿i Ucraina cu proteice sunt China (90 milioane tone), ºårile mari exportatoare sunt IndoUE (55), SUA (39), Brazilia (20), India nezia (32 milioane tone pe an), 17 milioane tone.

(15) ¿i Rusia (8 mil. tone).

Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina ºårile mari exportatoare de semin¡e (7), Canada (4) ¿i Rusia (3,6). ºårile mari exportatoare sunt Argenoleaginoase sunt Brazilia (77 milioane ºårile mari importatoare sunt India tone, mai mult cu 2 mil. de tone fa¡å de tina (31 milioane tone), Brazilia (15), (16 milioane tone), China (12), UE (12) SUA (12) ¿i Ucraina (6). anul trecut), SUA (51), Canada (14). ¿i SUA (5 milioane tone).

Cei mai mari importatori de ¿roturi ºårile mari importatoare sunt China (91 milioane tone, cu 1 mil. tone mai proteice sunt UE (25 milioane tone), Stocurile mondiale la sfâr¿itul anupu¡in ca luna trecutå), UE (23), Mexic Vietnam (6), Ucraina (5), Indonezia (5) lui de pia¡å sunt prognozate la 17 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mici (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4 mil. ¿i SUA (4 milioane tone). tone). decât în 2018/19.

Stocurile la finele anului de pia¡å pagini structurate de Stocurile mondiale la finele anului sunt prognozate la 15 milioane tone.

Marilena RÅDUCU

An de pia¡å 2018/19 2019/20 Oct. Nov. Dec. Ian. 2020 Feb. 2020

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 309 370 389 380 420

-

-

-

-

-

316 316 320 325 ND

385 377 381 390 376

384 395 388 425 ND

366 389 418 443 426

427 430 449 459 439

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

18

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 181 219 247 186 197 214 184 201 217 198 201 239 204 209 239 207 208 244

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale dolari/t Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2018/19 2019/20 Oct. Nov. Dec. Ian. 2020

606 664 675 711 728 Feb. 2020 667

745 762 769 825 871 759

1.174 1.235 1.235 1.676 1.543 1.543

77619 738 763 802 830 759

840 883 904 923 946 899

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul agricol 11/2020

Pre]uri [i pie]e Produc¡ia de ulei de palmier Produc¡ia mondialå în anul 2019/20 este evaluatå la 73 milioane tone, egalå cu cea din anul 2018/19. ºåri mari producåtoare (milioane tone): Indonezia (42,5), Malaezia (19), Thailanda (3).

Consumul mondial în 2019/20 este prevåzut la 75 milioane tone, comparativ cu 74 milioane tone în anul 2018/19. ºåri mari consumatoare (milioane tone): Indonezia (14), India (10), UE (7), China (7), Malaezia (4), Pakistan (3,4), Thailanda (3), Bangladesh (1,6), Nigeria (1,5), Egipt (1,4), SUA (1,3). ºåri mari importatoare (mil. t): India (10), China (7), Pakistan (7), Bangladesh (4), Egipt (1,7), SUA (1,5), Filipine (1,3). ºåri exportatoare (mil. t): Indonezia (29), Malaezia (17).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 7,5 milioane tone, mai pu¡in cu 3 mil. tone fa¡å de 2018/19. ºåri de¡inåtoare de stocuri (mil. tone): Indonezia (1,7 mil. tone), Malaezia (1,3).

Brazilia: suprafa¡å-record cultivatå cu soia Produc¡ia de soia din Brazilia pentru 2019/20 va ajunge probabil la 126 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai mare fa¡å de luna trecutå ¿i cu 9 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este prognozatå la un record de 37 milioane hectare, cu 3% mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi de aproximativ 3,4 tone/hectar, în cre¿tere cu 1% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 5% fa¡å de anul trecut. Recoltarea a început în ianuarie ¿i va continua pânå la sfâr¿itul lunii mai. Rapoartele ini¡iale publicå randamente peste medie în statele mari producåtoare, precum Mato Grosso (circa 34 mil. t), Paraná (20 mil. t), Goiás (12 mil. t) ¿i Mato Grosso do Sul (10 mil. t). Sudul regiunii Rio Grande do Sul a suferit de secetå, iar randamentele sunt de sub medie.

20

Produc]ia mondial\ de soia> 342 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia este estimatå la 342 milioane tone, cu 3 milioane de tone mai mult decât estimarea de luna trecutå ¿i cu 17 milioane tone mai micå decât în anul trecut. ºårile mari producåtoare de soia sunt Brazilia (126 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mult decât luna trecutå), SUA (97), Argentina (54, mai mult cu 1 mil. de tone), China (18), Paraguay (10), India (9) ¿i Canada (6).

Consumul mondial de soia va fi de 304 milioane tone, mai mult cu 6 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt China (86 milioane tone), SUA (57), Argentina (44), Brazilia (44), UE (16), India (8), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone).

Printre marii exportatori de soia se aflå Brazilia (77 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone), urmatå de SUA (50 mil. tone, cu 2 mil. tone mai mult decât anul trecut), Argentina (8), Canada (6) ¿i Paraguay (5 milioane tone).

Marii importatori de soia sunt China (88 milioane tone, cu o cre¿tere de 6 mil. tone), urmatå de UE (15), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (3,4) ¿i Taiwan (3 milioane tone).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 102 milioane tone, fa¡å de 112 milioane tone în anul trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 238 milioane tone, cu 5 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi sunt China (68 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone), SUA (45), Argentina (34), Brazilia (33), UE (12,5) ¿i India (6 milioane tone).

Consumul mondial este evaluat la 237 milioane tone, mai mare cu 7 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (67 milioane tone), SUA (33 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), India (5), Indonezia (5), Thailanda (4), Fed. Ruså (4), Japonia (3,6) ¿i Iran (3,5). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (15) ¿i SUA (12 milioane tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (19 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Mexic (2), Coreea de Sud (2) ¿i Japonia (1,7 milioane tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 57 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone peste anul de pia¡å 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt China (15 milioane tone), SUA (11 milioane tone), Argentina (8,5), Brazilia (8,4), UE (3), India (1,4) ¿i Fed. Ruså (1 mil. tone).

Consumul mondial este evaluat la 57 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (16 milioane tone), SUA (10,4 milioane tone), Brazilia (7,3), India (5), Argentina (3), UE (2,5) ¿i Mexic (1 milion de tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1 mil. tone), SUA (0,9 mil. tone), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3,5 milioane tone), China (1,1) ¿i Bangladesh (0,7).

Profitul agricol 11/2020

Pre]uri [i pie]e

68 milioane de tone de rapi]\ la nivel mondial Produc¡ia mondialå de rapi¡å ar putea atinge 68 milioane tone, cu 4 milioane tone mai pu¡in decât în anul 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13) ¿i India (8 mil. tone).

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 70 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut. ¥n clasamentul marilor consumatori se aflå UE (23,5 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10) ¿i India (8). ºåri mari exportatoare: Canada (9,5 milioane tone) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºåri importatoare: UE (6 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de februarie), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,4).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å (30 sept. 2020) sunt prognozate la 6 milioane tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡å de 2018/19. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å este evaluatå la 39 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone fa¡å de 2018/19. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9,3), Canada (5,3), India (4), Japonia (1).

Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (11), India (3,3), Japonia (1), Canada (0,9).

Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 3 milioane de tone.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 0,9 milioane de tone, mai pu¡in cu aproximativ 1 mil.

de tone fa¡å de anul trecut.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone, egalå cu cea din 2018/19. ºåri producåtoare (mil. t): UE (9,5), China (6), Canada (4), India (2,7), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone, egal cu cel din 2018/19. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,5), China (8), India (2,8). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,6 milioane tone), UE (200.000 tone) ¿i India (150.000 tone).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2 mil. tone, comparativ cu 2,6 mil. tone anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2019/20, la 55 milioane tone, cu 5 mil. tone mai mare decât anul precedent. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (16 milioane tone), Rusia (15,3), UE (10) ¿i Argentina (3,4 mil. tone).

Consumul mondial de floareasoarelui va fi de aproximativ 54 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (16), Rusia (14) ¿i UE (10).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt estimate la 3 milioane tone, cu 0,5 mil. tone mai mari decât cele din anul 2018/19. ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 22 milioane tone, cu 2 mil. de tone

mai mare fa¡å de 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6,5 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone).

Consumul mondial va fi de 22 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (7,9 milioane tone), Rusia (3,7 mil. tone), Turcia (2,2) ¿i Ucraina (1,5 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (1,8) ¿i Argentina (0,72 mil. t).

Marii importatori sunt UE (3,6 milioane tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,5 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå este de a¿tep-

tat så ajungå la 21 milioane de tone, comparativ cu 19,4 milioane de tone anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,7 mil. tone) ¿i Uniunea Europeanå (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,4), Turcia (1) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,2 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,7) ¿i Uniunea Europeanå (0,5 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane de tone) ¿i Turcia (0,5).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 1,8 milioane tone.

FEMEI ÎN AGRICULTURÅ Marinela Dura, Country Manager Kwizda Agro Romania

Provoc\rile ne fac mai buni Cu 85 de angaja¡i, o cifrå de afaceri de 45 de milioane de euro în 2019 ¿i cu o cre¿tere sustenabilå de la an la an, Kwizda Agro Romania este un business matur, care ¿i-a dobândit importan¡a cuvenitå în sectorul agricol din România.

liza¡i ca referin¡å pentru dezvoltare.

Marinela Dura estimeazå o cre¿tere organicå, sustenabilå, în baza portofoliului îmbogå¡it cu produse premium exclusive, a eficientizårii proceselor ¿i a credibilitå¡ii financiare a partenerilor.

Bornele cre¿terii

“Suntem o echipå formatå din oameni implica¡i, ne-am extins acoperirea teritorialå ¿i ne-am îmbunåtå¡it portofoliul, pentru a veni în întâmpinarea fermierilor cu produse eficiente din punctul de vedere al raportului pre¡/calitate, care så conSuccesul depinde de cât de bine tribuie la cre¿terea productivitå¡ii ¿i a careu¿e¿ti så implementezi strategia litå¡ii culturilor”, explicå Marinela Dura stabilitå pe hârtie”, spune måsurile luate pentru cre¿terea organicå Marinela Dura, Directorul General a companiei.

“Pentru a cre¿te ca business, dar ¿i Kwizda Agro Romania. Lucreazå în companie de 12 ani, iar u¿a deschiså a ca angajator, trebuie så lucrezi în func¡ie biroului ei a devenit parte a culturii orga- de cei trei piloni de bazå: excelen¡a niza¡ionale Kwizda. “Comunicarea este opera¡ionalå, respectiv controlul eficient cheia. Discutåm foarte deschis, deciziile al costurilor, portofoliul - variat, dar ¿i perle luåm împreunå, în echipå, pe orice formant, ¿i acoperirea reprezentativå la nivel na¡ional, pentru a forma parteneriate subiect”, spune doamna Dura.

Cre¿terea cifrei de afaceri nu este pe termen lung cu fermierii din toatå ¡ara.”

De¿i ritmul de cre¿tere al pie¡ei de foefectul unei singure decizii sau al unui produs minune intrat în portofoliul dis- liare în general a încetinit, compania a tribuitorului de inputuri agricole, ci este crescut foarte bine pe acest segment. “Un rezultatul strategiei aplicate în ultimii ani, produs bun va face întotdeauna diferen¡a.

Dar unul excep¡ional, cum sunt toate proal consecven¡ei ¿i al strådaniei.

“Abordarea strategicå ¿i deschiderea Kwizda Agro Romania furnizeazå o curajoaså cåtre nou reprezintå, în esen¡å, gamå complexå de produse, aborfor¡a unei afaceri în cre¿tere”, spune deazå toate culturile ¿i toate segmenMarinela Dura. tele de pre¡, adresându-se tuturor ferFace parte din companie încå de la mierilor. Structurarea produselor din început, de când grupul austriac a decis oferta companiei a fost repartizatå pe så investeascå în România. Din 2017 douå direc¡ii: produsele de pia¡å, peneste în fruntea filialei locale, care repretru o acoperire completå a necesarului zintå o parte esen¡ialå a procesului de de inputuri, a¿a cum este formulat de consolidare al businessului la nivel de cåtre fermieri; al doilea segment este grup. Reprezentan¡a de aici a închis anul format din produsele exclusive. Acestrecut cu o cifrå de afaceri de 45 milioane te tehnologii avansate reprezintå exceeuro, iar ¡inta este så atingå 50 milioane len¡a în pia¡a localå. De exemplu, o caanul acesta, a¿a cum este stabilit în tegorie prin care compania s-a diferenstrategia pe termen mediu. ¡iat în pia¡å este cea a îngrå¿åmintelor Parametrii calitativi ai afacerii nu au foliare. fost neglija¡i, ci dimpotrivå, ei au fost uti22

“

dusele din gama Wuxal, va genera tendin¡a în utilizare”, remarcå Marinela Dura.

Un rol important în aceastå evolu¡ie l-au avut speciali¿tii tehnici. În companie se cultivå coeziunea între departamentul de marketing tehnic ¿i speciali¿tii din teren pentru o cât mai bunå sus¡inere a fermierilor.

Competi¡ia pentru angaja¡i performan¡i Anul acesta Kwizda va implementa un proiect în domeniul resurselor umane, pentru a vedea prin ce se poate diferen¡ia compania în pia¡å ¿i la acest capitol - Nouå ne paså de oameni.

“Concuren¡a pentru oamenii buni este mare. Dar, la noi, managerii formeazå aceea¿i echipå de peste 10 ani. Ca urmare, o ratå bunå de reten¡ie se înregistreazå ¿i în rândul celorlal¡i angaja¡i”, sus¡ine doamna Dura. Din acest motiv, identificarea colegilor noi care så se alåture echipei nu este un proces simplu. “În companiile din agribusiness lucreazå 1.300-1.500 de oameni. Toate companiile se bat pe aceia¿i oameni. Nu avem alternativå, este necesar så le dåm o ¿anså ¿i celor care vin din alte domenii”, spune Marinela Dura.

Compania are programe interne de pregåtire, desfå¿urate de câteva ori pe an, dar cel mai bine se înva¡å la fa¡a locului. Managerii nu vor så rateze ocaziile care apar în pia¡å, înså este important så gåseascå oameni califica¡i ¿i entuzia¿ti, capabili så fructifice aceste oportunitå¡i.

Am întrebat-o pe doamna Dura care este secretul chimiei dintre cuno¿tin¡ele tehnice ¿i talentul de vânzåtor. “Sunt agronomi care au reu¿it så-¿i îmbunåtå¡eascå abilitå¡ile de vânzare într-un andoi. Totu¿i, am constatat cå, în general, este mai u¿or pentru persoanele cu abilitå¡i de vânzåtori så-¿i însu¿eascå detaliile tehnice la un nivel la care så poatå purta o discu¡ie rezonabilå cu fermierii, Profitul agricol 11/2020

“Istoria a dovedit cå trebuie så fii dispus så faci câte un salt, så gânde¿ti altfel, så ie¿i din propria cutie” Marinela Dura chiar dacå nu la nivel ¿tiin¡ific. Cuno¿tin¡ele se acumuleazå mai rapid, talentul se ¿lefuie¿te în timp, dar desigur cå existå ¿i excep¡ii”. În¡elegerea nevoilor fiecårui angajat ¿i transmiterea unui mesaj sincron, aliniat, de la top management cåtre echipå este vital pentru bunul mers al oricårei afaceri. “Cel mai mult cred în echilibru, oamenii så reu¿eascå så aibå via¡å echilibratå”, spune doamna Dura, dar admite cu sinceritate cå sunt ¿i excep¡ii. “Sezoniere”, ne precizeazå.

Omul ¿i managerul Marilena Dura vorbe¿te entuziast despre companie ¿i despre lumea agricolå, dar nu for¡eazå un discurs corporatist.

Legat de via¡a personalå, mårturise¿te cå lectura este una dintre pasiunile sale.

Acum cite¿te “Povestea mea” de Michelle Obama. La rugåmintea noastrå, a fåcut fermierilor o recomandare de lecturå de business. A ales o istorie a economiei la nivel mondial, este vorba despre LEAP de Howard Yu, care i-a fost profesor la unul dintre cursurile de dezvoltare profesionalå la care a participat.

“Este fascinant så descoperi cum au reu¿it så supravie¡uiascå anumite companii atâ¡ia ani ¿i ce au fåcut în momentele de cumpånå. Istoria a dovedit cå trebuie så fii dispus så faci din când în când câte un salt, nu doar un simplu pas, så gânde¿ti diferit, så ie¿i din propria cutie”. În privin¡a modului de abordare a buProfitul agricol 11/2020

sinessului ¿i nu numai, îi admirå pe cei care pornesc la drum cu încredere în for¡ele proprii. Considerå esen¡ialå aceastå caracteristicå atât pentru dezvoltarea profesionalå, cât ¿i pentru dezvoltarea personalå. “Încrederea ne face mai deschi¿i cåtre lucrurile noi, cåtre provocåri inedite. Via¡a este despre experien¡e noi. Fiecare poate învå¡a lucruri diferite dintr-o anumitå întâmplare sau conjuncturå, atâta timp cât este dispus så înve¡e permanent ¿i se adapteazå oricårei situa¡ii”, remarcå doamna Dura.

Finan¡ist la origine, a învå¡at calendarul culturilor. Considerå cå este absolut necesar så te pui la curent cu dinamica pie¡ei dacå vrei så în¡elegi business-ul ¿i så-¡i cuno¿ti “ecosistemul”, dacå vrei så excelezi în el.

Noutå¡ile anului 2020 Kwizda Agro Romania va aduce anul acesta produse noi atât pentru cultura mare, cât ¿i pentru culturile horticole. Segmentarea ofertei se va extinde în urma colaborårilor cu companii de prestigiu.

“Strategia unei companii solide nu este så ai cel mai mic pre¡ din pia¡å, ci så oferi cea mai bunå solu¡ie tehnologicå la un pre¡ pe care fermierul este dispus så îl plåteascå sau, cum se spune, pre¡ul corect”, afirmå Marinela Dura.

Lucråm permanent la îmbunåtå¡irea opera¡iunilor, la excelen¡a noastrå opera¡ionalå, astfel încât så controlåm cos-

turile, fårå a face rabat la calitate. O aten¡ie sporitå o acordåm automatizårii proceselor cu caracter repetitiv ¿i la tot ce înseamnå digitalizare. Avem în derulare proiecte pe toate departamentele, proiecte al cåror scop comun este så devenim mai buni ¿i så ajungem mai repede ¿i mai pregåti¡i la partenerii no¿tri, fermierii” continuå doamna Dura.

Planurile pentru 2020 vor trebui adaptate la condi¡iile actuale, când pandemia blocheazå economiile. “În aceastå situa¡ie, asigurarea inputurilor pentru fermieri devine crucialå, nu doar pentru productivitatea ¿i profitabilitatea culturilor, ci ¿i pentru supravie¡uirea acestora. În aceste momente tensionate pentru toatå lumea, se dovede¿te o datå în plus cât de importante sunt empatia ¿i spiritul de echipå - comunicarea este esen¡ialå.

Noi, la Kwizda Agro Romania, ne bazåm pe capacitå¡ile proprii de stocare, precum ¿i pe parteneriatele solide, pentru a råspunde nevoilor fermierilor români.

Suntem aproape de fiecare dintre ei cu tot ce au nevoie, pentru cå, în definitiv, ¿i noi suntem beneficiarii direc¡i ai muncii lor. În esen¡å, toatå lumea are nevoie de hranå, iar noi facem tot ce putem mai bine pentru a-i ajuta.” concluzioneazå Marinela Dura, abordând o atitudine fermå, dar în acela¿i timp optimistå.

“Råmân o optimistå incurabilå, dar, în acela¿i timp, extrem de ancoratå în realitate…” completeazå ca pentru final.

23

Preg\tirile de pandemie în marile ferme Insula Mare a Bråilei 57.000 ha, 940 de angaja¡i În Insulå a fost instituitå starea de necesitate, a fost stabilit un set clar de reguli, tot personalul fiind informat ¿i obligat så le respecte.

Angaja¡ii au fost împår¡i¡i în douå grupe, care se succed la muncå såptåmânal. Deocamdatå, angaja¡ii care lucreazå petrec timpul liber acaså, dar dacå va fi nevoie, vor fi caza¡i în ferme.

Deplasarea la ¿i de la fermå se face cu ma¿inile societå¡ii, care sunt dezinfectate permanent. Sunt dezinfectate zilnic intrårile ¿i ie¿irile din sedii, birourile, ma¿inile agricole.

Fiecare angajat ¿i fiecare vizitator completeazå, zilnic, o declara¡ie pe proprie råspundere, fiind obligat så precizeze dacå are simptome ale infec¡iei cu coronavirus, dacå a avut contact cu persoane susceptibile a fi infectate, dacå a fost plecat din localitate. Primirile de vizitatori au fost limitate.

Mihai Solomei, administrator Agricost, e con¿tient cå riscurile sunt mari, dar sus¡ine cå e pregåtit pentru orice scenariu.

“Suntem pu¡in speria¡i, fiindcå vine campania de primåvarå, activitå¡ile ajung la un punct maxim. De aceea, am luat måsuri mai drastice decât cele cerute de autoritå¡i. În caz cå apare un caz de îmbolnåvire cu coronavirus la o fermå, nu trebuie instituitå carantina în toatå Insula, fiindcå distan¡ele dintre ferme sunt suficient de mari. Dacå pui råul înainte, te po¡i gândi cå atunci când apare un caz la o fermå to¡i cei din schimbul respectiv vor trebui izola¡i, fiindcå au fost în contact. Îi aduci pe cei de acaså, dar poate cå ¿i unul dintre ace¿tia s-a infectat, între timp. Atunci, pot så fac mi¿cåri de personal de la o fermå la alta”. În afara unor instruc¡iuni cu caracter general, parvenite tuturor fermierilor 24

prin intermediul organiza¡iilor profesionale, Solomei nu a primit de la autoritå¡i nici indica¡ii speciale ¿i nici indicii despre ce se va întâmpla în continuare.

IMB: “Am luat måsuri mai drastice decât cele cerute de autoritå¡i” Sorin Dogaru: “Când intråm la semånat, nimeni nu mai intrå sau iese din fermå” Arnaud Charmetant: "Må îngrijoreazå venirea din stråinåtate a rudelor angaja¡ilor din ferme" Dan Corbut: “Ar fi tragic så trebuiascå så oprim activitatea”

Agro Chirnogi, Cålåra¿i 31.000 ha, 688 de angaja¡i Angaja¡ii au fost chestiona¡i cu o lunå în urmå dacå au rude în stråinåtate, când au fost vizita¡i ultima oarå de acestea sau de alte persoane din stråinåtate. Câ¡iva angaja¡i care au avut contacte cu persoane venite din stråinåtate au fost trimi¿i în autoizolare la domiciliu. De asemenea, persoanele respective au fost raportate la primårii, fårå a se lua înså vreo måsurå de carantinå ¿i supraveghere.

Comer¡ul este întrerupt, având în vedere cå nu mai sunt vapoare în portul Constan¡a, iar toatå coloana auto, respectiv 81 de ¿oferi, stå acaså, în concedii de odihnå (avându-le de recuperat oricum pe cele de anul trecut).

O mare parte dintre angaja¡ii personalului administrativ, respectiv cei care pot practica telemunca, muncesc de acaså. În fiecare birou a råmas câte o singurå persoanå. Fiecare birou este dezinfectat ¿i angaja¡ii dispun de mi-

jloace de protec¡ie.

Angaja¡ii pentru munca din câmp au fost trimi¿i acaså, în ¿omaj tehnic, fiind plåti¡i cu 75% din salariu. Ei sunt rechema¡i la muncå e¿alonat, pe måsura cre¿terii complexitå¡ii lucrårilor din campania de primåvarå.

La momentul discu¡iei erau 120 de angaja¡i activi, numårul urmând a cre¿te fiindcå începeau lucråri la cele 7.000 de ha cultivate cu lucernå.

Muncitorii sunt adu¿i la ferme cu mijloacele de transport ale societå¡ii, care sunt dezinfectate între douå curse. În fermå nu are dreptul så intre absolut nicio persoanå stråinå.

Campania de primåvarå se va desfå¿ura exclusiv în luncå. În momentul în care se va intra la semånatul solelor cu porumb ¿i soia (60% din totalul suprafe¡elor, fårå a socoti lucerna), ferma va fi izolatå, nimeni nu va mai intra sau ie¿i.

Existå spa¡ii de cazare amenajate anul trecut pentru 30 de muncitori stråini care acum nu mai sunt, magaziile sunt aprovizionate cu inputuri, rezervoarele de motorinå sunt mutate acolo, va fi mutatå ¿i cantina.

“Toate måsurile le-am luat din proprie ini¡iativå, fårå så ne recomande cineva ceva. Facem tot ce depinde de noi. Înså, evident, nu putem controla ¿i ce fac angaja¡ii dupå ce pleacå de la muncå. Råmâne responsabilitatea individualå. România, dacå va avea probleme la scarå na¡ionalå, va avea din cauza acestor mincino¿i care au intrat, au min¡it referitor la zona din care au venit ¿i la contactele pe care le-au avut, s-au ascuns pe la ¡arå. Probabil cå avem multe focare în adormire, care pot exploda oricând”, spune Sorin Dogaru, administratorul Agro Chirnogi. uuu a consemnat Robert VERESS Profitul agricol 11/2020

Criz\ coronavirus uuu Alisa Farm Management, Borcea, Cålåra¿i 10.000 ha, 140 de angaja¡i Personalul administrativ care poate practica telemunca lucreazå de acaså.

- Este interzis accesul persoanelor din afara societå¡ii; - Sunt întrerupte contractele de preståri servicii; - Angaja¡ii au la dispozi¡ie mai multe solu¡ii de igienizare; - Stocurile de inputuri sunt asigurate în procent de 80-90%, suficient pentru desfå¿urarea oricåror lucråri pânå dupå jumåtatea lunii mai; - Angaja¡ii sunt repartiza¡i în douå zone diferite (luncå ¿i teraså), fårå contact între ei.

“Deocamdatå, ac¡ionåm preventiv ¿i speråm så nu avem probleme. Totu¿i, suntem peste 18 de milioane de oameni în România ¿i avem 400 ¿i ceva de cazuri de infectare cu coronavirus”, spune Arnaud Charmetant, administratorul Alisa Farm.

“Så fim aten¡i, dar så nu ne panicåm!

Ce må îngrijoreazå, totu¿i, este cå, de¿i autoritå¡ile române au reac¡ionat destul de bine în compara¡ie cu cele din alte ¡åri, avem mul¡i angaja¡i cu rude în stråinåtate, nu doar în fermå, ci în general, în jude¡ele Cålåra¿i, Ialomi¡a, iar aceste rude ¿i prieteni ar putea veni de acolo, din zone puternic afectate. A¿a cå pre-

26

fer så am angaja¡ii aici, în fermå, unde ¿tiu cå e curat, dezinfectat, decât så fie oficial acaså, dar ei de fapt så umble în dreapta ¿i-n stânga, så intre în contact cu cei care vin de afarå”.

Agroind Cauaceu, Bihor 3.800 ha, 20 de angaja¡i Cele trei echipe, de câte ¿ase oameni fiecare, care muncesc în câmp, nu se mai întâlnesc diminea¡a, ci vin la ore diferite (7, 8, 9) ¿i lucreazå fårå a se mai intersecta, având sarcinile stabilite din timp. Angaja¡ilor li s-a solicitat så evite contactele cu persoane care ar putea fi infectate, venite din stråinåtate sau din zone cu focar de gripå.

Existå spa¡ii de cazare în fermå, dar deocamdatå nu sunt folosite. ªi, mai important, tot necesarul de inputuri pentru campania de primåvarå este asigurat.

“Am în¡eles cå se discutå în minister så fie abordat individual fiecare caz în care apare un focar într-o fermå, så se evite izolarea tuturor. Ar fi tragic så trebuiascå så oprim activitatea”, spune Dan Corbut, administratorul Agroind.

“Culturile aratå foarte bine, cel mai bine din ultimii zece ani. E ceva deficit de apå în sol, dar în lunile februarie ¿i martie precipita¡iile au însumat cam 80 de litri/mp. Grâul este înfrå¡it, rapi¡a e mare, frumoaså, densitå¡ile sunt bune -

doar så putem så le scoatem la capåt.

Am semånat 60 ha de mazåre. Cultivåm mazåre pentru consum uman, pe 200 de ha pe care le putem iriga. O semånåm în etape, e¿alonând ¿i recoltarea.

Avem 1.000 ha de grâu de såmân¡å. Facem 800-900 ha rapi¡å, 800 ha porumb, 300 ha soia, ceva lucernå ¿i floareasoarelui”.

Agroraluca Semlac, Arad 3.100 ha, 15 angaja¡i “Fiecare trebuie så-¿i asigure singur aprovizionarea, nu e ca în anii trecu¡i, când inputurile se livrau în fermå”, spune Dan Her¡eg, administratorul.

“Ne-am aprovizionat cu motorinå, asigurând stocul pânå spre varå, cå nu ¿tim ce va fi. Posibil så fie probleme cu piesele de schimb. Måsurile luate de autoritå¡i sunt destul de bune, dar riscuri tot existå”.

Angaja¡ii (¿apte operatori de utilaje, cinci paznici, un ¿ofer, doi contabili) sunt împår¡i¡i în douå schimburi, de zi ¿i noapte, fårå a intra în contact.

Angaja¡ii sunt instrui¡i så limiteze ie¿irile din case la strictul necesar ¿i så limiteze contactul cu stråini ¿i cu apropia¡i care ar putea prezenta risc de infectare. S-au asigurat cu unele dificultå¡i inputurile, refåcându-se stocul de erbicide.

Profitul agricol 11/2020

Criz\ coronavirus

Interdic]ia de folosire a neonicotinoidelor a întârziat sem\natul Nicolae Sitaru a amânat anul acesta campania de însåmân¡are a floriisoarelui, din cauza interdic¡iei de tratare a semin¡elor cu neonicotinoide. În aceastå perioadå pregåte¿te terenul, cu lucråri mecanice ¿i de fertilizare. Startul semånatului e preconizat spre începutul lunii aprilie, în func¡ie de evolu¡ia vremii.

Nici în Insula Mare a Bråilei nu a început semånatul ¿i nu va începe mai devreme de 25 martie. Terenul e pregåtit din toamnå, iar acum e fertilizat.

Dar în noaptea de luni, 16 martie, spre mar¡i, acul termometrelor a coborât la -

9,6 grade. Au fost afectate de frig culturile de toamnå, grâul, orzul ¿i lucerna, ultima frunzå la grâu ¿i orz este arså ¿i nu este excluså uscarea plantelor.

“E påcat, fiindcå culturile de toamnå au iernat foarte bine, au vegetat optim ¿i au ie¿it frumoase în primåvarå. Dar seceta e profundå. În martie precipita¡iile au fost de 8,5 litri, în februarie 17 litri”, spune Mihai Solomei, administratorul Agricost. Cum prognoza nu indicå precipita¡ii în perioada urmåtoare, în IMB începe irigatul culturilor de toamnå.

Ceva mai bine se prezintå lucrurile la Chirnogi, cel pu¡in în fermele din lun-

cå, unde umiditatea este mai crescutå ¿i unde vor fi înfiin¡ate culturile de porumb ¿i soia.

“Am rectificat suprafe¡ele de lucernå. Pentru teraså este totul pregåtit din toamnå: nivelat, aplicat îngrå¿åminte cu fosfor. Acum semånåm direct, nu mai deranjåm solul deloc. Intråm cu porumbul ¿i continuåm cu soia", spune Sorin Dogaru, administratorul Agro Chirnogi. De¿i vremea era caldå la Chirnogi, cu 13 grade în sol, Solomei nu s-a aventurat så dea startul semånatului, fiind cu ochii pe prognozå, care anun¡å revenirea frigului la sfâr¿it de såptåmânå.

F\r\ neonicotinoide, Tiberiu Stan renun]\ la rapi]\ [i floarea-soarelui Tiberiu Stan - foto (1.600 ha, ferma Evi Blossom, Ia¿i) spune cå este ultimul an în care va mai cultiva rapi¡å (250 ha) ¿i floarea-soarelui (180 ha). “Deja am redus mult suprafe¡ele, iar de la anul nu mai punem, fiindcå fårå tratamentul la såmân¡å cu neonicotinoide nu mai sunt culturi profitabile. Trebuie aplicate prea multe tratamente costisitoare. Nu-mi permit ¿ase-opt treceri cu insecticide într-un an la rapi¡å. Dincolo de cost este ¿i efectul negativ pentru entomofauna utilå. Dacå a¿a gândesc politicienii europeni, asta e, renun¡åm la culturi, fiindcå nu mai este nici economic ¿i nici ecologic.”

Stan este ¿i apicultor, are aproape 300 de stupi. Spre deosebire de confra¡ii såi, considerå cå neonicotinoidele erau varianta de tratament al florii-soarelui ¿i rapi¡ei cu cel mai redus impact asupra mediului. Anul acesta, în pofida tratamentelor repetate în vegeta¡ie, a pierdut o bunå parte a densitå¡ii la rapi¡å, în urma unui atac puternic de viespi.

28

Rezerva de apå din sol este epuizatå în stratul de sub 40 cm ¿i se teme cå, dacå nu plouå douå-trei såptåmâni, când culturile de toamnå intrå în fenofazele decisive pentru produc¡ie, problemele vor fi majore.

Pentru culturile de primåvarå solul este pregåtit, iar dacå se confirmå prognoza meteo, va începe semånatul la porumb în jur de 25 martie. “Floarea o låsåm la final.

Neavând tratamentul la såmân¡å, nu ne permitem så o semånåm în epoca normalå. Prefer så întârzii, ca så porneascå rapid în vegeta¡ie, så fie cât mai pu¡in expuså atacului de Tanymecus. Nu am avut rota¡ie pe solele unde voi avea floare, altfel puneam acolo tot porumb.” Înså cea mai mare problemå råmâne refacerea rezervei de apå. Situa¡ia de acum îi aminte¿te lui Stan de cea din 2012, când a pierdut un milion de euro. “În mai, porumbul må depå¿ea în înål¡ime, dar s-a uscat de sus în jos, din cauza lipsei de apå.” paginå de Robert VERESS

Tiberiu Stan, Evi Blossom, Ia[i Profitul agricol 11/2020

Culturi vegetale Racer 25 EC, solu]ia de combatere a ambroziei în cultura de floarea-soarelui Ambrozia este o buruianå care afecteazå grav atât culturile, cât ¿i oamenii. În cultura de floarea-soarelui o infestare de o plantå/mp duce la pierderi de produc¡ie de 7%.

La 10 plante/mp pierderile sunt estimate la 37%.

O plantå produce 3.000 de semin¡e care pot råmâne viabile 40 de ani. acela¿i timp, ambrozia este cea mai alergenicå plantå din România. Produce o cantitate mare de polen ce con¡ine multiple fragmente extrem de alergizante. Potrivit legii, persoanele juridice care nu iau måsuri pentru combaterea ei pot fi amendate cu pânå la 20.000 lei, iar cele fizice cu pânå la 5.000 lei.

Ambrozia înflore¿te de la sfâr¿itul lui iulie ¿i pânå la sfâr¿itul lui septembrie.

O plantå poate elibera pânå la un miliard de gråuncioare de polen cu diametrul de 20 microni. O concentra¡ie de polen de sub 30 gråunciori/m3 poate produce o reac¡ie alergicå. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de unul-douå gråuncioare polen/m3.

Expunerea la polen de ambrozie pe parcursul a trei-patru ani poate cauza alergii. Simptome de rinitå alergicå apar ¿i la copii de patru-cinci ani. Existå chiar cazuri în care copii de ¿ase luni sunt afecta¡i de rinitå alergicå.

de erbicide care så combatå buruiana fårå så afecteze planta de culturå.

Compania Adama a gåsit solu¡ia optimå. Racer 25 EC (fluorocloridon 250 g/l) realizeazå cea mai bunå combatere

Mod de aplicare La floarea-soarelui, doza omologatå este de 2-3 l/ha. Se aplicå în preemergen¡å, dupå semånatul culturii ¿i pânå la råsårirea buruienilor. Produsul nu se încorporeazå la aplicare ¿i se va evita ca în solele tratate så se efectueze alte lucråri mecanice timp de trei såptåmâni de la aplicarea tratamentului. La cartof, doza omologatå este de 3-4 l/ha.

Se aplicå preemergent, dupå bilonare.

Se recomandå amestecul cu Pendigan 330 EC (aplicat mai ales contra gramineelor anuale), caz în care se folose¿te doza minimå de Racer 25 EC.

În

Efect de pânå la patru såptåmâni Floarea-soarelui ¿i ambrozia fac parte din aceea¿i familie (Asteraceae), motiv pentru care a fost dificilå ob¡inerea Profitul agricol 11/2020

unele erbicide din clasa ALS. Datoritå modului de ac¡iune a substan¡ei active inovative fluorocloridon, Racer 25 EC diminueazå riscul apari¡iei rezisten¡ei la erbicide a buruienilor din culturile de floarea-soarelui ¿i cartof.

a ambroziei în cultura de floarea-soarelui. Este un produs preemergent, sub formå de concentrat emulsionabil, preluat din sol de cåtre rådåcini. Se absoarbe în buruienile în curs de germinare prin rådåcini ¿i coleoptile ¿i se translocå rapid. Prin inhibarea sintezei carotenoidelor, plantele sensibile sunt distruse rapid, cel mai adesea înainte de råsårire.

Efectul rezidual dureazå trei-patru såptåmâni, timp suficient pentru ca plantele de culturå så acopere rândurile. Substan¡a activå este reactivatå de apa din precipita¡ii sau din irigare. ªi în cultura de cartof Racer 25 EC ob¡ine rezultate remarcabile. Este una dintre cele mai eficiente solu¡ii de combatere a ambroziei. În tot mai multe ¡åri a fost remarcatå o rezisten¡å a ambroziei la glifosat ¿i la

Gamå largå de buruieni Racer 25 EC combate cu succes nu doar ambrozia (Ambrosia elatior). Este omologat ¿i pentru buruieni dicotiledonate ca: Amaranthus retroflexus (¿tir), Atriplex spp. (loboda), Matricaria spp. (mu¿e¡el), Solanum nigrum (zârna), Veronica spp. (ventrilica), Linaria officinalis (linari¡å), Chenopodium album (spanac sålbatic), Raphanus raphanistrum (ridiche sålbaticå), Geranium spp. (ciocul berzei), (ambrozia) ¿i samulastra de rapi¡å.

Dintre buruienile monocotiledonate, combate în mod eficient Echinocholoa crus-galli (iarba bårboaså) ¿i doar par¡ial speciile de Setaria (mohor) ¿i Sorghum halepense (costrei) din semin¡e.

Adrian MIHAI 29

CULTURI VEGETALE

Seceta este atât de prezent\ [i atât de neb\gat\ în seam\ Nina GHEORGHIºÅ fermier, Ro¿iori, Bråila

Acest fenomen meteorologic, seceta, nu are aståzi un cadru legislativ clar, prin care så se ajungå la constatare în teren ¿i ulterior la despågubiri par¡iale sau totale.

A existat legea 381/2002, dar s-a abrogat, iar Ordonan¡a 14/2010 cuprinde numai reglementåri în conformitate cu liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol ¿i forestier pentru perioada 2007-2013. Începând cu 2014 doar legisla¡ia europeanå ne mai poate ghida.

Aceastå dezordine legislativå permite oricårei autoritå¡i så se disculpe, dând vina pe Uniunea Europeanå.

“Nu vor åia, cå noi am da!”

Lucrurile acestea trebuie så se schimbe!

Seceta este un fenomen meteorologic atât de prezent în via¡a agricolå româneascå ¿i totu¿i nicio autoritate, prin direc¡ii agricole, minister, asocia¡ii profesionale, nu a reu¿it s-o reglementeze, pentru a exista o cale clarå, pe care s-o parcurgå un fermier astfel încât så poatå face apel la for¡a majorå din contractele cu partenerii de business sau în fa¡a autoritå¡ilor de control, (vezi Fiscul, când îl chemi la rambursarea de TVA).

Aståzi, 18 martie, am mers în câmp. Am inspectat cele 237 ha de grâu pe care le avem, ¿i pentru prima datå în cei 10 ani de când avem ferma, am decis så nu mai aplicåm nici o verigå tehnologicå (tratamentul cu fungicid) pentru a nu ne mai încarcå costurile de produc¡ie. A¿a cum aratå aståzi grâul ¿ansele så-l întoarcem 32

sunt peste 60%.

M-am întors în birou ¿i-am început så studiez ce putem face mai departe.

La ce autoritate pot apela pentru a veni så constate aceste efecte negative ale secetei pedologice extreme?

Poate chiar så constate cå voi fi nevoitå så-mi întorc cultura. Pânå så visez la despågubiri din partea statului - care sunå utopic mai ales în aceste vremuri stranii -, m-am gândit la organele fiscale, cum så-i conving så må creadå cå nu am vândut inputurile ¿iam bågat eu banii în buzunar dacå va fi så întoarcem toatå suprafa¡a sau, dacå nu o vom întoarce iar produc¡ia va fi sub media jude¡ului, cum voi demonstra cå sunt sub medie, nu pentru cå am vândut fårå documente produc¡ia ci din cauza secetei.

Pânå la acest moment, am ca dovadå, cå må aflu într-o zonå de secetå pedologicå extremå, harta emiså de INMH privind rezerva de apå din sol în stratul 0-100 cm.

Dar aceastå hartå, chiar n-o vede nimeni, dintre cei care ar trebui så facå ceva? Chiar n-o vede nici o autoritate de stat, asocia¡ie profesionalå?

Starea câmpului Gavrilå Tuchilu¿, Agrimat, Matca: Culturile aratå foarte bine fiindcå nu avem încå un consum mare de apå. Am avut ultima ploaie de 15 litri pe metru påtrat. Am finalizat fertilizarea pe toatå suprafa¡a culturilor de toamnå.

Am început tratamentele la grâu, le-am terminat la rapi¡å. Am nivelat solul cu grapa pentru a reduce evaporarea apei. A¿teptåm så ajungå temperatura în sol la 8 grade Celsius ¿i începem så semånåm porumbul ¿i floarea-soarelui.

Mai ales cå porumbarul a început så înfloreascå. Orice zi mai devreme înseamnå un avantaj fiindcå vor veni zile caniculare în mai-iunie, cu 40 de grade Celsius. Mazårea ¿i lucerna le-am semånat.

Bate vântul puternic ¿i påmântul se zvântå rapid. Umezeala a ajuns numai pânå la maximum 30 de centimetri adâncime. Peste 10 zile, vor fi probleme din cauza secetei pedologice. Poate vom primi apå de la Gala¡i dacå va curge pe canalul care s-a fåcut ca o sitå. A¿a am ajuns, în România, så cåråm apa cu ciurul...

Doru Påun, jud. Constan¡a Culturile de toamnå au densitå¡i bune ¿i sunt sånåtoase. “Lipsa de apå cruntå din sol a început deja så se resimtå. Când intrå în crizå, frunza se strânge, se protejeazå”, spune fermierul. “A¿teptåm o serie de ploi, mici sau mari, numai så fie. Noi ne-am fåcut datoria.” Au venit câteva nop¡i foarte reci, cu brume foarte groase.

A fåcut primul tratament, prima fertilizare cu azotat. A început cu orzul la primul tratament fungicid pentru cå boala se manifesta mai accentuat, prin pete de ruginå. La grâu a fertilizat ¿i a fåcut primul tratament. Nu era decis când så erbicideze întrucât era foarte rece ¿i nici buruieni nu sunt.

“Avem densitå¡i mari, au acoperit foarte bine solul. A¿teptåm så iaså toate buruieProfitul agricol 11/2020

CULTURI VEGETALE

la cerealele de toamn\ [i debutul sem\natului

nile de sezon. Erbicidare se va face cu siguran¡å”, explicå Påun.

A semånat ¿i mazårea, a råsårit integral. “Mul¡i colegi de-ai mei au terminat semånatul de floarea-soarelui”.

Având în vedere prognoza meteo, a hotårât så începå cele 250 ha în zilele ce urmau (19-20.03).

Pentru råsårire e ceva umezealå în primii 20-25 cm. Problema este în profunzime. “Dincolo de 35 cm la noi în sol este o uscåciune cumplitå. La sfâr¿itul lui mai au înså un consum mai mare de apå pentru calatidiului”.

Daniel Nica, jud. Cålåra¿i Grâul ¿i orzul sunt într-o stare de vegeta¡ie excelentå. Rapi¡a este ¿i ea întro stare de vegeta¡ie foarte bunå.

A fertilizat cele trei culturi cu azotat de amoniu. La grâu ¿i orz a fåcut un tratament fungicid ¿i a aplicat un erbicid.

La rapi¡å a aplicat un insecticid împotriva Ceutorhynchus. A instalat capcane ¿i nu a mai gåsit adul¡i, dar este pregåtit så mai facå un tratament dacå e necesar.

Pentru cå anul trecut a fost cultivatå foarte pu¡inå rapi¡å, dåunåtorul nu a avut condi¡ii de înmul¡ire.

Semånatul la porumb ¿i floareasoarelui va începe la final de martieînceput de aprilie. Probabil dupå urmåtorul val de frig prognozat va începe så semene floarea-soarelui. Anul acesta va iriga întreaga suprafa¡å de porumb, culturå aflatå pe 70 ha.

Pe lista de realizåri Nica mai trece un contract pentru 10 ha de orzoaicå de bere semnat cu Soufflet ¿i faptul cå a încheiat încå din ianuarie contracte de vânzare ¿i a prins pre¡uri bune. A contractat produc¡ii de 7 t/ha de orz, 6 t/ha de grâu ¿i 3 t/ha de rapi¡å.

Ovidiu Siteavu, jud. Teleorman Culturile aratå bine în condi¡iile date.

A erbicidat grâul ¿i a efectuat un tratament insecticid la rapi¡å împotriva Ceutorhynchus. În func¡ie de condi¡iile care vor urma, ar putea så aplice un fungicid la rapi¡å.

Va începe så semene porumb dupå 1 aprilie. Are în plan 260 ha.

Floarea-soarelui nu va cultiva întrucât anul acesta are 210 ha de rapi¡å, culturå ce a ie¿it din iarnå nesperat de bine având în vedere cå a råsårit foarte târziu.

Una dintre provocårile momentului este så stabileascå momentul optim pentru Ion Bålan, jud. Tulcea tratament împotriva Ceutorhynchus. A A erbicidat în totalitate la påioasele. fåcut deja douå tratamente împotriva Urmårea cultura de rapi¡å pentru a deacestui dåunåtor. cide dacå este cazul så facå un trataProfitul agricol 11/2020

ment împotriva Ceutorhynchus. În discu¡ie era ¿i aplicarea unui unui fungicid. În urmå cu douå zile temperaturile scåzuserå la -40C. “Nu ne-am mai confruntat cu temperaturi atât de scåzute la talia aceasta. A prins condi¡ii foarte bune în toamnå ¿i deja a început så-i dea tija floralå. Am våzut, foarte rar plante atipice care au chiar ¿i inflorescen¡å. Este mare ¿i, ca talie, numår de frunze, ramifica¡ii, este în plinå vegeta¡ie”, remarcå fermierul.

De¿i este secetå, culturile de toamnå deocamdatå nu au intrat în stres din cauza deficitului de apå. Foarte avansate sunt ¿i grâul, ¿i orzul. Estimeazå avansul la douå såptåmâni.

“Sunt colegi care deja solicitå så irigåm. Având ¿i sistemul de iriga¡ii, care poate fi pornit oricând cu apa preluatå direct din Razelm nu avem nevoie de sta¡iile bazå de la ANIF ¿i putem så pornim oricând. Colegii ar vrea ca de luni så irige rapi¡a, grâul ¿i orzul”, spune Bålan. El ar vrea så nu porneascå înainte de 1 aprilie. Oricum ar fi, e un nou record. Anul trecut a fost unul excep¡ional ¿i a irigat pentru prima oarå în 30 de ani în luna mai.

Nu constat nici la grâu, nici la rapi¡å cå ar fi afectate de secetå deocamdatå.

Au o stare de vegeta¡ie înaintatå fa¡å de normal, dar umiditatea pentru consumul plantei existå. Deficitul de apå în sol se va manifesta mai târziu în faze mai avansate de vegeta¡ie.

Bålan era pregåtit så înceapå semånatul porumbului, campanie ce estima så înceapå pe 25 martie. Dacå nu ar fi fost valurile de temperaturi scåzute, ar fi intrat la semånat. Sunt colegi care au intrat la început de martie la floarea-soarelui la semånat.

Anul acesta nu cultivå floarea-soarelui. A optat pentru soia pentru cå are posibilitatea de a iriga.

Adrian MIHAI 33

CULTURI VEGETALE

Dumitru Manole> “Floarea-soarelui r\sare, Tanymecus este prezent!”

“Criza actualå se suprapune, în cazul fermierilor dobrogeni, cu o secetå cumplitå, cum nu a mai fost în ultimii 58 de ani, de când fac agriculturå. E foarte greu, în asemenea condi¡ii, så î¡i men¡ii stabilitatea economicå”, se plânge Dumitru Manole, administratorul fermei de 800 de hectare, Sport Agra din Amzacea, jude¡ul Constan¡a.

Pe profilul de sol, de la 0 la 30 de cm, deficitul hidric e de 580 - 650 mc/ha, iar pe orizontul urmåtor, 30-60 cm, deficitul depå¿e¿te 1.000 mc/ha.

Peste stresul hidric s-au suprapus ¿ocurile termice: zile cu temperaturi de 18-20 de grade s-au succedat cu zile friguroase ¿i nop¡i cu temperaturi sub pragul de înghe¡. Urmarea asupra culturilor de toamnå: în multe locuri se observå necrozarea aparatului foliar.

Nici perspectiva culturilor de primåvarå nu e mai bunå. Manole a semånat floarea-soarelui între 27 februarie ¿i 2 martie. Acum, plantele sunt în fenofazele de germinare ¿i råsårire.

“Din påcate, anul acesta nu a mai fost posibilå tratarea semin¡elor cu neonicotinoide, iar ieri am observat deja cå Tanymecus colcåie în câmp. Iatå cå, de¿i am schimbat epoca de semånat, nu scåpåm de atac, fiindcå insecta, care obi¿nuia så devinå activå la mijlocul lunii aprilie, î¿i adapteazå biologia dupå

Avertizare de septorioza frunzelor în Timi[ dr. ing. Otilia COTUNA ¿ef laborator Protec¡ia plantelor SCDA Lovrin

Este momentul så verifica¡i starea fitosanitarå a culturilor de grâu ¿i så decide¡i aplicarea primului tratament. De regulå, primul tratament în culturile de cereale este bine så se facå în intervalul fenologic “începerea alungirii paiului apari¡ia frunzei stindard”, adicå BBCH 30 - 39. Momentul optim îl pute¡i alege în cadrul acestui interval, în func¡ie de starea de sånåtate a culturilor. A¿adar, este foarte important så monitoriza¡i culturile de grâu în aceastå perioadå.

Existå deja patogeni instala¡i în culturile de grâu. În urma verificårii mai multor câmpuri din jude¡ul Timi¿, am constatat prezen¡a fungului Zymoseptoria tritici, 34

care produce septorioza frunzelor. Diagnosticul din câmp a fost confirmat apoi la microscop. În solele verificate frecven¡a atacului este de 100%, iar intensitatea pe frunze depå¿e¿te 30% (în medie). Tratamentul împotriva septoriozelor trebuie så se facå atunci când PED (pragul economic de dåunare) trece de 10% intensitate.

Grâul controlat este semånat în monoculturå în mare parte. Fermierul a recunoscut cå practicå monocultura ¿i rota¡iile scurte. Este posibil ¿i ca semin¡ele så fi fost contaminate.

Septoriozele se transmit de la un an la altul prin resturile vegetale infectate, unde pot tråi mai mult de un an de zile sub formå de miceliu, picnidii cu picnospori ¿i uneori prin peritecii cu asce ¿i ascospori.

Un alt mod de transmitere este prin såmân¡å. Miceliul supravie¡uie¿te în tegument iar picnidiile în ¿an¡ul ventral al ca-

culturå ¿i condi¡iile de mediu”.

Când starea vremii o va permite, Manole e pregåtit så demareze tratamentele cu insecticide în vegeta¡ie, cu tot regretul pentru afectarea entomofaunei utile. Deocamdatå, temperaturile sunt prea scåzute, coborând chiar la -5 grade în timpul nop¡ii ¿i diminea¡a devreme, ceea ce înseamnå cå insecticidul ar fi ineficient, fiindcå insecta (Tanymecus) nu e activå.

“Pentru început, izolez solele. Mecanizatorul va trece cu utilajul de aplicare pentru a realiza un contur al solelor ¿i benzi în interiorul solelor”.

Porumbul îl va semåna când temperatura în sol, la adâncimea de semånat, va fi de 8-10 grade, la ora 7.

Robert VERESS Pute¡i interveni cu una din urmåtoarele combina¡ii de fungicide: - Bixafen + protioconazol; - Protioconazol + trifloxistrobin; - Protioconazol + spiroxaminå + tebuconazol; - Fluxapyroxad + piraclostrobin; - Tebuconazol + protioconazol. riopselor ¿i în smocul de peri¿ori. Toamna caldå ¿i iarna blândå au favorizat realizarea infec¡iilor. Sporii acestui fung sunt capabili så germineze la temperaturi cuprinse între 6 ¿i 8 grade Celsius.

Atunci când patogenul s-a instalat este bine så alege¡i cu aten¡ie fungicidul.

O combina¡ie de mai multe substan¡e active vå poate proteja o perioadå mai lungå de timp (de contact ¿i sistemice).

Marea majoritate a fungicidelor omologate pentru combaterea patogenilor din culturile de cereale au spectru larg de ac¡iune, controlând mai mul¡i patogeni.

La cereale, dupå cum ¿ti¡i, discutåm de un complex de boli foliare, boli ale bazei tulpinii ¿i boli ale spicului.

Profitul agricol 11/2020

CULTURI VEGETALE

Pagubele produse de înghe]urile târzii la speciile pomicole Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomiculturå Måråcineni a analizat efectul înghe¡urilor târzii din zilele de 16-17 martie ¿i efectele pe care le-au avut asupra unor specii pomicole aflate în faza de început ¿i de înflorire deplinå, efecte semnificativ negative care vor influen¡a în mod sigur negativ produc¡ia de fructe la speciile afectate de înghe¡.

urma analizei efectuate de cåtre speciali¿tii ICDP Pite¿ti ¿i ai sta¡iunilor pomicole Båneasa, Constan¡a, Fålticeni, Ia¿i ¿i Voine¿ti, s-au semnalat pagube însemnate în livezile pe rod, mai ales la cais ¿i piersic, din cauza primului val de înghe¡uri târzii din aceastå primåvarå.

Aceste pagube au fost accentuate de avansul fenologic (10 - 14 zile) al majoritå¡ii speciilor pomicole, provocat de temperaturile foarte ridicate înregistrate la nivelul întregii ¡åri în lunile ianuarie (2-30C peste normalå), februarie (3-40C mai cald decât media multianualå) ¿i în prima jumåtatea a lunii martie. În zona de sud ¿i de est a ¡årii, în zilele de 16 ¿i 17 martie, mai ales în localitå¡ile Vaslui -100C, Negre¿ti -9,10C, Båneasa-Bucure¿ti -8,40C, Grivi¡a -8,20C, Ploie¿ti ¿i Bråila -7,90C, Târgovi¿te 7,50C, Ianca -7,40C, Olteni¡a -7,30C ¿i Måråcineni, Arge¿ -7,10C, s-au înregistrat înghe¡uri târzii cu temperaturi sub pragurile minime critice (10% dåunåri) la aproape toate speciile pomicole.

Ca o regulå generalå, pagubele provocate au fost cu atât mai însemnate cu cât specia pomicolå s-a aflat într-un stadiu fenologic mai avansat, iar temperaturile aerului au fost mai coborâte.

De asemenea, la nivelul fiecårei specii, mai afectate au fost soiurile cu pornirea mai timpurie în vegeta¡ie, iar la nivelul fiecårui pom, au fost mai afectate organele generative (muguri, flori), cele mai evoluate din punct de vedere stadial, astfel:

În

Profitul agricol 11/2020

Caisul, aflat la fenofaza de început de înflorire sau chiar înflorire deplinå, a fost total afectat la SCDP Constan¡a (-50C, -6,50C), ca de altfel în toatå Dobrogea ¿i în procent de 95% la Båneasa (-8,40C) ¿i Voine¿ti (-7,40C) la soiurile aflate la înflorirea deplinå ¿i de 75% la cele aflate la începutul înfloririi.

Pagube mari, de 91-95%, s-au semnalat ¿i la Ia¿i (-5,90C) la soiurile aflate la înflorirea deplinå ¿i de 19-37% la cele aflate în fenofaza de buton alb; Piersicul din sudul României, de la Constan¡a ¿i Båneasa, aflat în fenofaza de început de înflorire la soiurile timpurii ¿i buton roz la cele tardive, a fost afectat în procent de 75-80%.

Pagube mai reduse s-au semnalat la SCDP Ia¿i (8-40%), Voine¿ti (25%) ¿i ICDP Pite¿ti (2-3%), zone în care pomii s-au aflat în fenofaza de buton roz; Cire¿ul, mai pu¡in avansat fenologic, aflat la dezmugurire numai la ICDP Pite¿ti, Måråcineni, în restul ¡årii mugurii fiind doar umfla¡i, a fost relativ

pu¡in afectat, în procent de 27-67% la Måråcineni, de 18-57% la Ia¿i, ¿i de 1020% la Fålticeni ¿i Voine¿ti; Mårul, specie aflatå în majoritatea zonelor ¡årii la umflarea mugurilor, a fost pu¡in afectat, 10%, la SCDP Fålticeni.

Doar la ICDP Pite¿ti, Måråcineni avansul fenologic al soiului Idared, aflat la dezmugurire, a determinat înregistrarea unor pagube mai mari, de 67%; Pårul, aflat în fenofaza de început de dezmugurire, a înregistrat pagube reduse, de doar 31%, la soiul Santa Maria de la ICDP Pite¿ti; Vi¿in - s-au semnalat pagube mai reduse decât la cire¿, de doar 20-35% la SCDP Ia¿i (umflare muguri) ¿i de 1316% la ICDP Pite¿ti (dezmugurire); Prunul, aflat în fenofaza de umflare a mugurilor, sau de dezmugurire în sud, nu a fost afectat; Nucul, la care mugurii erau doar umfla¡i, a fost pu¡in afectat (10-20%, la Ia¿i ¿i Fålticeni, ¿i 40% la Måråcineni, Arge¿); Afin - din cauza avansului fenologic considerabil (10 zile) semnalat la ICDP Pite¿ti, Måråcineni, la majoritatea soiurilor, un procent mare de muguri, cuprins între 50 ¿i 89%, au avut între 2 ¿i 4 butoni florali (cei mai evolua¡i din inflorescen¡å) afecta¡i de înghe¡urile târzii din zilele de 16 ¿i 17 martie (-7,10C). ¥n literatura de specialitate s-a stabilit cå cire¿ul ¿i vi¿inul au nevoie de cel pu¡in 50% din mugurii de rod produ¿i în anul anterior pentru a rodi normal, pe când la celelalte specii pomicole, cu fructe mai mari (mårul, pårul, caisul, piersicul, nectarinul ¿i prunul), sunt necesari doar 10% muguri viabili. Este, importantå ¿i distribu¡ia uniformå a mugurilor de rod viabili în coroanå, pentru a realiza întregul poten¡ial de produc¡ie.

Valeriu TABÅRÅ, pre¿edinte ASAS 35

CULTURI VEGETALE Fertilizan¡ii foliari Wuxal. Solu¡ii specifice de nutri¡ie pentru fiecare culturå

Gama de fertilizan]i foliari Wuxal Produse dedicate, performan]\ sigur\ Fiecare culturå are nevoie de anumite elemente minerale esen¡iale, fårå de care productivitatea nu ar mai fi la fel, ¿i care pot fi furniza¡i prin aplicarea fertilizan¡ilor foliari specifici din gama Wuxal.

rodusele Wuxal sunt cheia unei nutri¡ii corecte, dovedindu-se absolut necesare pentru o activitate agricolå de succes. Astfel, produc¡ia de porumb este condi¡ionatå de aprovizionarea cu zinc, grâul are nevoie de o serie de micronutrien¡i, iar rapi¡a ¿i floarea-soarelui sunt decisiv influen¡ate de borul pus la dispozi¡ie. În continuare, vå vom prezenta produsele cele mai importante pentru aceste culturi, cu beneficiile pe care le prezintå pentru reu¿ita sezonului.

P

Zincul la porumb - deficien¡a care nu se vede întotdeauna Caren¡a de zinc se manifestå prin simptome pe care cei mai mul¡i dintre dumneavoastrå le cunosc deja: o subdezvoltare generalå a culturilor, adicå frunze de dimensiune reduså, rådåcini dezvoltate slab, internoduri scurte etc.

Vå atragem aten¡ia asupra fenomenului de caren¡å latentå, fårå manifeståri evidente, dar care duce la o scådere semnificativå a produc¡iei. De asemenea, zincul este critic în procesul de fotosintezå al plantelor de tip C4 cum este porumbul (este necesar pentru enzima anhidraza carbonicå, parte din procesul de fotosintezå al plantelor de tip C4). În aceste condi¡ii, aplicarea fertilizantului foliar Wuxal Zinc poate preveni insuccesul culturii prin furnizarea zincului în cantitatea necesarå ¿i în forma cea mai u¿or de absorbit de cåtre culturi.

36

- Wuxal Zinc este un produs unic pe pia¡a româneascå prin caracteristicile ¿i beneficiile sale: zincul con¡inut este dublu chelatat - sunt utilizate EDTA, cel mai puternic agent de chelatare ¿i gluconatul. Utilizarea acestor agen¡i face ca zincul så fie mai u¿or de absorbit ¿i utilizat de cåtre plantå, nu produce fitotoxicitate ¿i îi conferå stabilitate produsului în intervale mari de pH, între 2 ¿i 12.

- Wuxal Zinc înseamnå o formulare echilibratå, gânditå pentru o excelentå func¡ionare a metabolismului plantelor, datoritå aportului de N, S ¿i Zn. Aceste trei elemente lucreazå în sinergie ¿i conduc la o mai bunå asimilare a azotului.

Micronutrien¡ii - impact redus al infestårilor cu patogeni la grâu În cazul grâului, este necesar så luåm în calcul o serie de elemente nutritive fårå de care dezvoltarea plantelor nu se desfå¿oarå corespunzåtor. Este vorba în special despre sulf, magneziu, cupru ¿i mangan. Aceste elemente sunt furnizate plantelor prin aplicarea fertilizantului foliar Wuxal Microplant. Folosind acest produs, asigura¡i o cantitate ridicatå de nutrien¡i, ceea ce conduce la mårirea presiunii osmotice în plantå ¿i la dezvoltarea unui perete celular mai gros. În mod automat, planta devine mai puternicå în lupta cu agen¡ii patogeni ¿i dåunåtori, fiind capabilå så se dezvolte nestingheritå.

Rapi¡a ¿i floarea-soarelui - bor pentru cele mai frumoase flori Borul este indispensabil pentru produc¡iile de rapi¡å ¿i floarea-soarelui deoarece influen¡eazå direct procesele legate de înflorire ¿i legare ¿i, în consecin¡å, productivitatea.

Borul sus¡ine germinarea polenului ¿i cre¿terea tubului polenic, måre¿te gradul de fecundare, sus¡ine o legare uniformå. La floarea-soarelui semnele caren¡ei de bor sunt evidente: în lipsa borului capitulele se deformeazå, tulpina se despicå sub capitul, devine sfårâmicioaså, semin¡ele sunt ¿i¿tave, iar uneori se produce chiar ¿i cåderea capitulului. Desigur, când apar aceste simptome, aplicarea borului este tardivå ¿i produc¡ia plantelor afectate este diminuatå considerabil.

De aceea, se poate spune cå fertilizantul foliar Wuxal Boron Plus nu trebuie så lipseascå din tehnologia niciunui fermier. Acest produs înseamnå, pe lângå excelenta aprovizionare cu bor, ¿i un aport binevenit de fosfor pentru transportul de energie. Mai ales în condi¡ii de stres termic, plantele au nevoie de o combina¡ie de elemente pentru sus¡inere: fosfor u¿or solubil, bor ¿i azot.

Acest “cocktail nutritiv” este asigurat de Wuxal Boron Plus într-o formulare optimå, care permite culturilor så utilizeze în grad maxim elementele furnizate.

Profitul agricol 11/2020

Grådina, via ¿i livada Karathane Gold 350 EC - protec]ie sigur\ împotriva f\in\rii la vi]a-de-vie [i castrave]i Ana Maria PASCARIU category marketing manager fungicides & insecticides Corteva România & Moldova

Fåinarea vi¡ei-de-vie produså de agentul patogen Uncinula necator a fost observatå prima datå în ¡ara noastrå în anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu ajungând aståzi så fie prezentå în orice planta¡ie de vi¡å-de-vie din orice col¡ al ¡årii noastre. iuperca ierneazå sub formå de miceliu de rezisten¡å în scoar¡å ¿i mxzai ales în mugurii låstarilor infecta¡i, dar ¿i sub formå de peritecii.

Primåvara, pe miceliul ectoparazit se formeazå conidii care råspândesc ciuperca pe întreaga perioadå de vege-

C

38

ta¡ie. Conidiile preferå o temperaturå de 24-26 de grade, dar fereastra de germinare este de la 3-4 grade pânå la 34 de grade. Dupå germinare ciuperca se fixeazå pe organele verzi ale plantei cu ajutorul haustorilor ¿i le acoperå în scurt timp cu un miceliu albicios cu aspect purulent.

Fåinarea atacå fårå ezitare toate organele verzi ale plantei, iar ¡esuturile acoperite de miceliu se brunificå ¿i se necrozeazå sau, chiar mai grav, în cazul strugurilor determinå cråparea boabelor ¿i scurgerea con¡inutului creând astfel ¿i condi¡ii ideale pentru ca alte boli så se instaleze (mana, putregaiul cenu¿iu).

Este deci clar cå aceastå boalå este foarte pågubitoare ¿i afecteazå grav cantitatea, dar mai ales calitatea strugurilor. Vinul ob¡inut din struguri ataca¡i de fåinare este de o calitate slabå ¿i nu mai este pretabil pentru învechire.

Fåinarea este favorizatå de temperaturi situate în jurul valorii de 200C ¿i de

umiditatea relativå din aer în intervalul 50-80%. În cazul castrave¡ilor aceste condi¡ii se întâlnesc adesea în solarii, unde temperatura ¿i umiditatea sunt ridicate în cea mai mare parte a timpului, de aceea trebuie gândit un plan eficient de combatere ¿i o planificare foarte bunå a tratamentelor, cât ¿i alternarea sau combinarea substan¡elor active pentru ac¡iunea multisite.

Karathane Gold 350 EC este un fungicid care ¡inte¿te fåinarea vi¡ei-devie ¿i a castrave¡ilor datoritå con¡inutului de meptildinocap 350g/l.

Meptildinocap este o substan¡å activå cu un mod de ac¡iune unic care este foarte eficientå ¿i pentru care nu s-a semnalat încå nici un risc de apari¡ie a fenomenului de rezisten¡å.

Este omologat în România pentru combaterea fåinårii la vi¡a-de-vie (Uncinula necator) ¿i a fåinårii la cultura de castrave¡i (Sphaerotheca fuliginea).

Profitul agricol 11/2020

GRÅDINA, VIA ªI LIVADA

Lucr\ri [i tratamente în pomicultur\ ing. Cålin COSMA expert tehnic ¿i vânzåri Summit Agro România

Tåierea pomilor fructiferi este unul dintre pa¿ii absolut necesari, obligatoriu chiar pentru ob¡inerea unei recolte bogate ¿i sånåtoase.

Acest lucru, înså, presupune respectarea anumitor reguli, cunoa¿terea proceselor prin care pomii fructiferi trec de la un sezon la altul ¿i a factorilor care îi influen¡eazå. În func¡ie de toate acestea, se pot stabili pa¿ii care se vor urma ¿i metodele ce se vor aplica.

Pentru a stabili solu¡iile de tåiere este indicat så se facå controlul viabilitå¡ii mugurilor pentru fiecare specie pomicolå în parte, iar în cadrul speciei pe fiecare soi în parte.

De asemenea, este indicat så se facå un control pe fiecare parcelå în par te, deoarece în cadrul fermelor amplasamentele sunt diferite.

Pentru a avea o situa¡ie cât mai relevantå, se va proceda astfel: se recolteazå 15-20 ramuri cu muguri de rod bine eviden¡ia¡i din fiecare parcelå. Se leagå ¿i se eticheteazå, men¡ionânduse soiul, parcela ¿i data recoltårii, dupå care se a¿azå în gåle¡i cu apå la temperatura de 18-20°C, timp de 3-4 zile, pânå ce mugurii încep så se umfle.

Dupå ce se observå umflarea mugurilor, se va face sec¡ionarea acestora longitudinal, începând de la bazå spre vârf. Dacå ¡esuturile mugurelui au culoarea brun-închis sau chiar spre negru, se considerå cå acesta este pierdut. În func¡ie de procentul de muguri viabili, se impun urmåtoarele solu¡ii: 1. Efectuarea tåierilor începând din parcelele situate în zonele mai înalte sau pe platouri, dupå care se va trece în parcelele situate pe pante ¿i se încheie în zonele de la baza pantelor sau pe ¿es.

2. În situa¡ia în care pierderile sunt mai mici de 20%, se vor executa tåieri 40

normale cu atribuirea încårcåturii de rod în func¡ie de poten¡ialul de produc¡ie al fiecårui soi ¿i specie în parte.

Se va ¡ine seama, de asemenea, ¿i de produc¡ia din anul anterior.

3. Refacerea poten¡ialului de produc¡ie a pomilor, acolo unde pierderile sunt între 50-75%.

Mospilan 20 SG ac¡ionând sistemic ¿i prin contact asupra formelor hibernante de dåunåtori din livezile de pomi ¿i prin ac¡iunea fizicå a produsului Toil de asfixiere a ouålor dåunåtorilor ¿i a adul¡ilor care hiberneazå sub aceste forme în livadå.

Toil este un ulei vegetal natural ob¡inut din rapi¡å. Con¡ine 95% ulei de rapi¡å metilat + emulgator vegetal.

Pachetul Mospilan Oil prezintå o serie de avantaje, precum: - îmbunåtå¡e¿te dispersia picåturilor, rezultând o acoperire mai bunå a suprafe¡elor stropite; - måre¿te aderen¡a solu¡iei pe suprafa¡a frunzelor ¿i reduce efectul de spålare prin precipita¡ii; - permite o penetrare mai bunå, fa¡å de uleiurile minerale; - nu este fitotoxic; - este nepoluant pentru mediu ¿i biodegradabil. În acest caz putem întâlni douå situa¡ii: - acolo unde tåierile de rodire au fost efectuate, se va putea reveni cu tåieri mai severe în planta¡iile mai vechi ¿i cu tåieri de intensitate medie în planta¡iile tinere, deoarece acestea se vor reface mai u¿or.

- în parcelele unde nu s-au efectuat încå tåierile de rodire, se va ¡ine seama de poten¡ialul de produc¡ie al pomilor ¿i se vor aplica tåieri în func¡ie de pierderile de muguri înregistrate.

Dupå efectuarea tåierilor este recomandat a se aplica tratamente pe bazå de cupru, cum ar fi Triumf 40 WG, în dozå de 0,25%, ulterior efectuând tratamentul de iarnå cu produsele din pachetul Mospilan Oil - un pachet comercial ce con¡ine insecticidul sistemic cu efect de lungå duratå Mospilan 20 SG ¿i uleiul vegetal Toil.

Avantajele pachetului Mospilan Oil vin din îmbinarea calitå¡ilor celor douå produse, insecticidul plurivalent

Pe rånile cu diametrul mai mare de 3 cm rezultate în urma tåierilor se aplicå badijonare cu pastå cupricå, pentru a preveni infec¡iile ¿i pentru a proteja pomii împotriva Focului bacterian (Erwinia amylovora), mai ales la speciile sensibile, cum ar fi gutui, pår ¿i mår.

La mår mai trebuie avute în vedere ¿i soiurile mai sensibile, ¿i anume grupa Jonathan, Idared, Delia ¿i altele.

Pentru a evita infectarea trebuie alternate måsurile curative cu cele preventive, respectiv recoltarea ramurilor bolnave din anul anterior ¿i arderea lor.

Totodatå, trebuie acordatå o aten¡ie deosebitå ¿i dezinfectårii uneltelor cu care se efectueazå interven¡iile în livadå (foarfeci, fieråstraie etc.) folosindu-se alcool sanitar, benzinå sau solu¡ie cupricå.

Doar respectând recomandårile de bazå de mai sus ¿i tratând culturile pomicole curativ, dar ¿i preventiv, suntem cu un pas mai aproape de ob¡inerea unei recolte bogate ¿i sånåtoase.

Profitul agricol 11/2020

Concomitent cu dezastrul generat de pesta porcinå africanå, pandemia poate distruge ferme din toate categoriile.

Fermierii nu se pot apåra singuri ¿i nimeni nu are un scenariu viabil ori måcar credibil în fa¡a pandemiei.

Dacå o fermå de culturå mare se va împotmoli temporar, în vremea semånatului sau pe timpul tratamentelor, o fermå de zootehnie - micå sau mare riscå så disparå.

Nu existå la noi forme de cooperare în cadrul asocia¡iilor profesionale pentru salvarea unei ferme unde crescåtorul se îmbolnåve¿te subit.

Mai råu, dacå un îngrijitor se îmbolnåve¿te, to¡i angaja¡ii vor fi lua¡i pe sus, cu tot cu fermier.

Având în vedere cå fermele noastre, atâtea câte mai avem, asigurå securitatea alimentarå, ele ar trebui så fie acum o problemå de interes na¡ional. Nimeni nu mai poate afirma “Este afacerea lor, nu ne prive¿te pe noi!”, în condi¡iile în care importurile au fost blocate la frontiere din cauza transportatorilor de orice fel.

Deocamdatå, dinspre Ministerul Agriculturii curg vorbe frumoase, dar prea pu¡ine måsuri concrete.

Aurel Placinschi, de la ºigåna¿i, Ia¿i, nu vrea så punå råul înainte. “Noi lucråm, nu ne afecteazå încå nimic.

Eu n-a¿ comenta aceastå situa¡ie... E mai mult decât pot så-mi imaginez.

To¡i am avut gripå obi¿nuitå în fermå ¿i nu se plânge nimeni de virozå pe câmp”.

“Urmårim atent ce se întâmplå, spune ¿i Gheorghe Dume de la Olteni¡a.

Noi am împår¡it lucråtorii în trei ture. ªi înainte de virus tråiam de la o zi la alta, pentru cå pre¡urile abia acoperå costurile. Dåm laptele cu 1,60 de lei litrul. Ca så fie acoperitor, laptele trebuie plåtit cu 2 lei pe litru.”

42

Cre¿terea animalelor S\ avem grij\ [i de procesatori Iacob Boca de la ªåulia, Mure¿, pare pregåtit, dar scenariul lui de supravie¡uire este vulnerabil.

“Deocamdatå, nu ne afecteazå aceastå boalå, dar nu ¿tim cum va evolua. Dacå vor fi lovi¡i procesatorii, noi falimentåm to¡i.

Dacå într-o fermå de familie intrå boala, lucråtorii råmân în carantinå în fermå. Lucråtorii mei pot råmâne acaså

la mine. În fermele mari, va fi mai grav: cu cine îi va înlocui fermierul? De unde så scoatem atâ¡ia lucråtori peste noapte?

Dacå un tractorist se îmbolnåve¿te, ce face fermierul? Pot fi carantina¡i to¡i.

De unde aduce al¡ii?

Material seminal mai este pe stocuri, dar dacå se prelunge¿te criza, e grav ¿i aici. Dacå se blocheazå fermele, flåmânzim ¡ara. Cu un popor flåmând, ai terminat-o...”

Marii fermieri au inclusiv spa]ii de cazare în ferm\ Gavrilå Tuchilu¿, Agrimat, Matca, jude¡ul Gala¡i, a construit spa¡ii de cazare pentru zootehni¿ti chiar în fermå.

“Am discutat cu to¡i lucråtorii no¿tri ¿i le-am cerut så anun¡e la medicul de familie orice musafir care vine din stråinåtate pentru verificare.

La fiecare intrare ¿i ie¿ire, avem filtre pentru picioare. Lucråtorii de la

zootehnie care stau permanent în fermå au toate condi¡iile asigurate.

Le-am fåcut analize tuturor înainte de venirea crizei. To¡i oamenii no¿tri sunt sånåto¿i. ªoferii care vin så ridice laptele nu intrå în fermå, stau în cabinå, doar asistå la încårcare pe cântar.

Nici nu vreau så må gândesc ce s-ar întâmpla dacå s-ar îmbolnåvi fie ¿i numai un singur om. Dar eu må bucur deocamdatå cå sunt foarte sånåtos. Vom vedea ce va mai fi...”

Disciplina, cea mai bun\ preven]ie “Må preocupå situa¡ia ¿i o urmårim cu interes, spune Zoltan Haller de la Hårman, Bra¿ov. Se poate agrava dacå nu respectåm legile. Fermierii pot fi afecta¡i din perspectiva for¡ei de muncå din fermå ¿i din fabricile de procesare. Trebuie så se adapteze ¿i fermierii la directivele na¡ionale.

Dacå intrå personalul în carantinå, va fi un efect dezastruos asupra fermelor. Aceastå måsurå de preven¡ie trebuie så fie lege. Acum se va vedea dacå suntem disciplina¡i sau nu. Toate regulile au în spate o justificare ¿tiin¡ificå, dar respectarea normelor este obligatorie. Toate întrunirile s-au interzis. Noi am avut deja mai multe întruniri cu crescåtorii din toate regiunile, dar acum nu mai putem continua.” pagini de Viorel PATRICHI Profitul agricol 11/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

Pesta [i pandemia complic\ activitatea zootehnic\ interviu cu George SCARLAT, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, cel care råspunde de zootehnia României

- Are Ministerul Agriculturii vreo strategie pentru salvarea fermelor dacå apare un caz de îmbolnåvire printre lucråtori?

- Fiecare fermå trebuie så aibå un plan de måsuri. Eu am învå¡at din bunele practici cå fiecare fermå î¿i poate face propria strategie de izolare în caz de

nevoie.

Ai 15 oameni în fermå, cumperi paturi, påturi ¿i îi ¡ii acolo pentru a diminua riscurile.

Noi nu putem så prevedem ce trebuie så facå fiecare fermå.

Orice fermå poate trece printr-o asemenea dramå. Înså nu toate activitå¡ile din zootehnie depind de Ministerul Agriculturii. Nu t r e bu i e

44

så vinå statul în fermå ¿i så rezolve toate problemele.

- Dacå totu¿i un lucråtor se îmbolnåve¿te, ce se mai poate face dupå izolarea colegilor?

- De la caz la caz, se poate organiza o carantinå în fermå. Aceste måsuri derivå dintr-un cadru general, dar nu statul trebuie så se gândeascå la fiecare fermå. A¿a întreabå unii: Mai avem voie så cåråm furaje? Mai poate veni medicul veterinar så facå însåmân¡åri? Nu trebuie så coborâm pânå acolo.

- Prin urmare, dacå se îmbolnåve¿te un mulgåtor, fermierul nu trebuie så-¿i închidå ferma?

- Sigur cå nu. Cum så închidem o fermå cu 300 de vaci? Plåtim ¿i motorina pentru lucråri ca så avem ce culege la toamnå, nu trebuie så ajungem la reac¡ii absurde. Fermierii din zootehnie au necazuri destule, ar trebui så le facem statui fiindcå au råmas a¿a de pu¡ini. Ei trebuie så fie primii care så fie sus¡inu¡i, dar nu trebuie så intre în panicå. Ministerul Agriculturii este alåturi de fermieri, dar pot så aparå divergen¡e cu alte ministere pentru rezolvarea aceleia¿i probleme. Securitatea alimentarå este foarte importantå.

- Pesta porcinå africanå continuå så afecteze grav fermele de porci.

Ce måsuri se mai pot lua acum?

- Existå un ordin de ministru prin care este liberå împu¿carea tuturor mistre¡ilor în toate jude¡ele afectate. În baza acelui ordin, comitetele locale trebuie så aplice aceastå måsurå.

Porcul mistre¡ este principalul factor de råspândire a pestei porcine africane, iar nu gospodåriile popula¡iei.

Este o presiune viralå foarte mare pentru orice fermå blocatå. Coronavirus nu atacå porcul, dar nici PPA nu atacå

omul. Dacå luam måsurile cuvenite cu trei ani în urmå pentru izolare, alta era situa¡ia acum.

- Ce se mai întâmplå cu legile reproduc¡iei la pasåre ¿i porc? Mul¡i fermieri vor så investeascå în ferme de reproduc¡ie.

- Este o întreagå dezbatere aici.

Ministerul Agriculturii considerå prioritarå reproduc¡ia la porc ¿i la pasåre. De aceea, cåutåm surse de finan¡are pentru asemenea ferme. Este una din primele trei probleme. Nu reu¿im så satisfacem cererile de pui de o zi ¿i de purcei, ca så nu mai vorbim de pre¡uri.

Aceastå pandemie ne va determina så gândim altfel prioritå¡ile zootehniei pe termen lung.

- Mai are guvernul resurse ¿i timp pentru legile reproduc¡iei în plinå pandemie?

- Lucråm foarte mult la Programul Na¡ional Strategic pentru ca, imediat, din 2021, când ne va permite Comisia Europeanå, så reu¿im så dåm drumul din nou la Måsura 4.1 pentru modernizarea exploata¡iilor agricole.

Este prioritar pentru Ministerul Agriculturii så promovåm fermele de reproduc¡ie. Abia satisfacem mult sub 30% din necesarul cårnii de porc din România din produc¡ia internå. Pesta ¿i pandemia ne complicå foarte mult activitatea.

- Fermierii întreabå de ce s-a abrogat legea privind produsele române¿ti din magazine?

- Eu am fost printre ini¡iatorii acestei legi pe când eram în Comisia pentru agriculturå din Camera Deputa¡ilor. Dar, aståzi, produsele pot så vinå de oriunde. Esen¡ial este så furnizåm produse continuu în magazine.

Vom reveni înså asupra legii printr-o ordonan¡å sau prin Parlament. Nu Ministerul Agriculturii a anulat Legea 150.

Nu este normal ce s-a întâmplat. a consemnat Viorel PATRICHI Profitul agricol 11/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

Puiu Ilisei> Apar primele probleme în aprovizionare “Deocamdatå, ståm bine, cre¿tem 660.000 de pui pe an, la fel ca pânå acum.

Dar, chiar azi, au apårut primele sincope în aprovizionarea cu ¿roturi de soia: nu a mai venit vaporul”, spune Puiu Ilisei, proprietarul fermei Pilis din satul Rose¡i, jude¡ul Cålåra¿i.

Furnizorul de furaje are deja necazuri cu aprovizionarea.

“Eu cresc 220.000 de pui pe serie, iar tot grupul EuroAvi din Cålåra¿i pro-

duce 15.000.000 de pui pe an.”

Nu ¿i-a fåcut niciun scenariu pentru eventualitatea îmbolnåvirii unui lucråtor. “Le cerem så råmânå acaså dacå apar semne, îi verificåm zilnic. Deocamdatå, fiind într-o zonå ruralå, nu avem legåturå cu cei din afarå, dar ¿i de aici au plecat oameni în stråinåtate.

Noi nu putem închide ferma. Ne protejåm pe mâini, pe picioare, pe echipamente, dar nu putem vorbi de protec¡ie absolutå. Virusul poate veni din aer. Avem filtre sanitar-veterinare obi¿nuite ¿i folosim dezinfectan¡i foarte puternici, ni¿te biocizi eficien¡i. Am cumpårat virucide de la Maravet, cu eficien¡å maximå, adecol ¿i altele.

Avem dezinfectoare rutiere pentru

tirurile care vin cu furaje. ªoferul trebuie så coboare ¿i så-¿i conecteze tirul la buncårele noastre de furaje. Nu se poate altfel. El este protejat cu echipament special, nu vine oricum.

Compostul pentru ciupercårie trebuie så-l import din Ungaria, dar transporturile s-au blocat. Nu mai aducem compost, nu mai avem ciuperci. A¿ putea så produc chiar eu compost în ferma mea, dar am nevoie de bani pentru investi¡ie - alte 4 milioane de euro. Am în cap så fac a¿a ceva, dar nu am banii”.

Exploata¡ia lui Puiu Ilisei cuprinde un hectar cu solarii, o ciupercårie cu 8 module ¿i o fermå pentru îngrå¿at taurine cu o capacitate de 500 capete/serie.

Dimitrie Musc\> ministrul de Interne s\ se implice în combaterea mistre]ilor Dimitrie Muscå, administratorul CAI Curtici, jude¡ul Arad, este preocupat de coronavirus, dar tot mai mult de Pesta Porcinå Africanå.

“Noi avem mul¡i oameni ¿i nu putem så-i împår¡im pe ture. Tåiem câte 500 de porci pe zi. Mulgem vacile, tratåm culturile. Avem probleme la montajele de la Abatorul nou din Irato¿.

Au venit utilajele, dar nu mai putem face nimic pentru cå italienii nu mai pot ajunge la noi så le monteze din cauza pandemiei”.

Apel cåtre ministrul de Interne “Domnule ministru Marcel Vela, noi, fermierii, apreciem modul în care vå im46

plica¡i în prevenirea consecin¡elor provocate de virusul Covid-19. Vå rugåm så interveni¡i la fel de eficient ¿i în combaterea pestei porcine africane, de care parcå guvernan¡ii au uitat.

Trebuie anihila¡i porcii mistre¡i. Vå rugåm så verifica¡i fondurile de vânåtoare ¿i ve¡i constata cå numårul mistre¡ilor depå¿e¿te cu mult efectivul legal pe kilometrul påtrat.

Ajuta¡i-ne så aplicåm legea ¿i aici, mai ales cå Ministerul de Interne este cel care coordoneazå toate eforturile în aceastå direc¡ie în fiecare jude¡.

Nebunia nu s-a terminat cu pesta porcinå africanå. O tragedie tråim, ¿i Ministerul Agriculturii controleazå câtå carne tran¿ez.

Smiethfield are 7 complexuri de porci în zonå de supraveghere, deci 7 complexuri blocate. Iar pe mine må verificå de la Ministerul Agriculturii de douå ori pe zi câtå carne tai.

Pânå acum nu au fåcut nimic pentru

combaterea pestei porcine africane, nu må întreba nimeni ce am, cum am. ºåri ca Polonia, Germania, Danemarca împu¿cå to¡i mistre¡ii ¿i ai no¿tri nu fac nimic.

La o mânåstire din Arad a apårut pesta porcinå africanå ¿i au omorât porcii to¡i pentru cå nu au împu¿cat mistre¡ii. Zac hoiturile de mistre¡i prin påduri ¿i vin råpitorii, månâncå ¿i råspândesc virusul.

Veterinarii nu fac nimic pentru combaterea bolii. Patru luni, actualii guvernan¡i nu au fåcut nimic, dar au tupeul så ne verifice câtå carne tåiem pe zi. Au nesim¡irea så cearå operative de douå ori pe zi ca så ne tulbure activitatea. Vå rugåm, domnule ministru, så interveni¡i fiindcå, în actuala situa¡ie creatå de coronavirus, putem råmâne foarte u¿or ¿i fårå fermele de porci pe care le mai avem”.

Viorel PATRICHI Profitul agricol 11/2020

Stericå Bala a intrat în echipa Commoditrader Commoditrader, platformå online de trading cu cereale, l-a cooptat în echipa localå pe Stericå Bala, trader cu experin¡å de peste 6 ani pe pia¡a de agribusiness. Stericå Bala a primit pozi¡ia de business development manager pentru România. Rolul såu este så rela¡ioneze cu fermierii, traderii, FNC-urile, morile, reprezentan¡ii asocia¡iilor de profil ¿i jucåtorii din pia¡a agricolå. Stericå Bala vine din pozi¡ia de originator de teren pentru unul dintre cei mai mari traderi din România ¿i având experien¡å asupra agriculturii. “M-am alåturat echipei cu mult entuziasm.

Este un proiect în care cred foarte puternic, pentru cå viitorul tranzac¡ionårii materiilor ¿i produselor agricole este în online. În activitatea mea, de 15 ani în vânzåri, am interac¡ionat cu oamenii ¿i le-am oferit sprijin pentru a face cele mai bune alegeri pentru ei ¿i afacerea lor”, spunea Stericå Bala.

Un tractor, personaj animat pentru prevenirea infectårii Tractorul construit de Irum Reghin, Tagro, este personaj principal într-o anima¡ie online, anun¡å Agerpres. Tagro aratå cum trebuie så se comporte oamenii în aceastå situa¡ie provocatå de apari¡ia coronavirusului ¿i cum se poate preveni infectarea.

Primul sfat al tractorului, în timp ce se retrage în garaj, este råmâne¡i, pe cât pute¡i, acaså, urmat de påstra¡i cel pu¡in un metru ¿i jumåtate distan¡å fa¡å de persoanele din jur. Scena este ilustratå cu un grup de utilaje care se deplaseazå în forma¡ie, påstrând distan¡a unul fa¡å de celålalt. Tagro nu a uitat nici partea de spålare ¿i dezinfectare a mâinilor, ilustratå prin curå¡area logo-ului Irum, capul de cal alb pe fond ro¿u, ¿i de cea de curå¡are a suprafe¡elor cu dezinfectan¡i pe bazå de clor ¿i alcool, cu o proiec¡ie a imaginii bordului tractorului.

48

Agricultura digitalå Pentru a reduce deplasårile în afara fermei,

Agrii ofer\ gratuit Serviciul Digital Rhiza!

Valerian IªTOC, business development director Agrii Romania Agrii vine în ajutorul fermierilor oferind în mod gratuit, pentru o perioadå de 3 luni, pachetul Rhiza Digital, din cadrul serviciului de Agriculturå Digitalå Rhiza.

Ce con¡ine Pachetul Rhiza Digital?

Acces la platforma Contour - se va crea un cont de utilizator, în care vor fi introduse toate parcelele contractate.

Prin intermediul platformei Contour, utilizatorul are acces la date meteo de precizie (temperatura aerului, precipita¡iile, temperatura solului, viteza vântului, cantitatea de apå din sol, gradul de accesibilitate cu utilajele în câmp), imagini satelitare NDVI, NDVI Early, Clorofilå, GCVI. Aplica¡ia Contour - aplica¡ie mobilå pentru telefon sau tabletå de monitorizare a culturilor. Cu ajutorul acesteia se pot accesa imaginile satelitare ¿i se pot face nota¡ii în câmp cu ajutorul sincronizårii GPS. Platforma ¿i aplica¡ia Contour vor avea un cont comun ¿i vor putea fi instalate ¿i accesate de un numår nelimitat de utilizatori din cadrul fermei.

se va deplasa direct în acele zone. De asemenea, în momentul în care se observå apari¡ia petelor galben/ro¿ii, în mod anormal în anumite zone, acestea pot indica: un atac incipient de boalå sau de dåunåtori, iar în acest context fermierul se poate deplasa exact în acele zone utilizând func¡ia de GPS din cadrul aplica¡iei. În acest fel, poate identifica problema ¿i apoi interveni în solu¡ionarea ei.

Singura condi¡ie pe care trebuie så o îndeplineascå fermierii pentru a primi acest serviciu gratuit este så fie client de semin¡e ¿i de produse pentru protec¡ia plantelor Agrii România (Comfert/Redoxim) în anul 2020 - fårå limitå de valoare ¿i volum.

Pentru instalarea serviciului este nevoie ca fermierul: - så trimitå hår¡ile digitale din contul APIA; - så semneze acordul GDPR ¿i så-l trimitå scanat.

Se va oferi consultan¡å telefonicå ¿i online tuturor celor care vor primi acest serviciu pe durata acestor 3 luni.

Pentru detalii suplimentare referitoare la modul de trimitere a hår¡ilor, pentru a primi formularul de acord GDPR sau pentru consultan¡å tehnicå vå rugåm contacta¡i tehnic@agrii.ro

Cum vå poate ajuta Serviciul Rhiza Digital?

Monitorizând imaginile NDVI se reduce la minim deplasarea în câmp. Astfel se identificå zonele cu probleme, iar fermierul sau reprezentantul fermierului Profitul agricol 11/2020

MAªINI AGRICOLE Toc\toare de resturi vegetale Dal-Bo Maxicut 920

T\v\lugii prelucreaz\ terenul [i men]in apa în sol ¥n România, tåvålugii par så intre în uitare. ¥n alte ¡åri europene, nu lipsesc din nicio fermå. Pentru cå pot fi folosi¡i atât la prelucrarea solului, primåvara, cât ¿i la tasare sau tocarea resturilor vegetale sau a culturilor verzi. Dar marele lor avantaj este conservarea apei în sol. NHR Agropartners are în portofoliu o gamå suficientå de astfel de echipamente, care pot spori produc¡ia ¿i reduc costurile cu între¡inerea culturilor. åvålugul nu este o ma¿inå agricolå nici nouå, nici complicatå ¿i a fost folosit destul de intens acum câteva decenii ¿i în România.

“Este o unealtå agricolå care poate executa sfårâmarea bulgårilor de påmânt de pe un teren arat, semånat sau pregåtit în vederea însåmân¡årii, nivelarea suprafe¡ei terenului, distrugerea crustei, tasarea stratului superficial al solului sau a straturilor adânci de sol, concomitent cu afânarea celor superficiale”, spune Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners.

Cele mai cunoscute tipuri de tåvålugi sunt cei netezi sau inelari, Cross Combi, Croskill sau Cambridge, cu varia¡iuni de formå a obadei sau a bra-

T

Profitul agricol 11/2020

perechi, un inel, cu diametrul cca 53 cm, fix ¿i unul, de 60 cm, mobil. Acesta are gaura cu diametrul mai mare, care îi permite o mi¿care relativå fa¡å de inelul fix, facilitând autocurå¡area.

Pregåtirea patului germinativ Tåvålugul poate lucra perfect în ¡elor. Pentru a asigura o greutate mare, combina¡ie cu o baterie de elemente suficientå pentru lucrarea de efectuat, elastice “cracker board” cu pozi¡ie în general se fabricå cu diametru mare. reglabilå hidraulic, care are capacitatea Tåvålugii netezi se pot umple cu apå de a crea un pat germinativ bun direct în sau cu nisip, iar cei inelari se fabricå din aråturå. Tåvålugul poate fi monuuu fontå. La tåvålugul Crosskill, de exemArpad DOBRE plu, inelele sunt montate pe ax în

T\v\lug Dal-Bo MiniMax XL 2 neted, pentru între]inerea paji[tilor

49

Tăvălug Dal-Bo simplu, îngust, cu inele Cambridge

T\v\lug Dal-Bo MaxiRoll cu inele Cambridge [i cu elemente elastice pentru nivelarea [i spargerea bolovanilor

uuu tat ¿i în spatele unui cultivator, låsând un strat ferm, dar afânat în nivelul superficial, în care se poate semåna, bulgårii fiind sfårâma¡i u¿or.

Tasarea dupå semånat La semin¡ele mici, dar ¿i la culturi de grâu, dupå semånat se face o trecere cu tåvålugul pentru a asigura tasarea solului ¿i contactul semin¡elor cu solul, eliminarea pungilor de aer din sol ¿i întreruperea capilarelor prin care se poate pierde apa. În acest fel se poate cre¿te gardul de germinare a semin¡elor, iar råsårirea este mai uniformå. Uniformitatea råsåririi este esen¡ialå pentru dezvoltarea uniformå a plantelor, ca plantele råsårite så nu le umbreascå pe cele care råsar mai târziu. Toate plantele se dezvoltå aproximativ în acela¿i timp, ¿i se evitå diferen¡ele de perioadå de coacere.

Tåvålugirea are o mare importan¡å ¿i la plante prå¿itoare, deoarece se reduce spa¡iul de evaporare a apei. Dacå terenul råmâne afânat, se usucå foarte repede, iar dacå dupå semånat plouå, pe urmele ro¡ilor de tasare ale sec¡iilor de semånat se poate crea o crustå rezistentå, care încetine¿te råsårirea

T\v\lug Dal-Bo Maxiroll Greenline, neted pentru tasarea culturilor „desc\l]ate”

50

plantelor. Tåvålugirea rezolvå toate aceste probleme.

Tåvålugirea culturilor “descål¡ate” O altå aplica¡ie este în cazul “descål¡årii” culturii la ie¿irea din iarnå, când, urmare a alternan¡ei între înghe¡ ¿i dezghe¡, o parte din rådåcini sau nodul de înfrå¡ire pot råmâne neacoperite cu sol. Problema poate fi prevenitå dacå se aplicå o tåvålugire cu tåvålug neted când solul este zvântat. Pentru a evita deteriorarea plantelor se recomandå tåvålugirea la un unghi de aproximativ 30 de grade fa¡å de direc¡ia de semånat.

Utile la semånat sau supraînsåmân¡are Pentru însåmân¡area culturilor verzi sau supraînsåmân¡area paji¿tilor, pe tåvålug se poate monta un echipament de semånat cu distribu¡ie pneumaticå care împrå¿tie semin¡e de ierburi pe toatå lå¡imea tåvålugului.

Semin¡ele ajung în spatele barei sau al elementelor elastice de nivelare ¿i spargerea bolovanilor, respectiv în fa¡a bateriilor de inele de tasare, care le

acoperå ¿i le preseazå în sol.

Tocarea resturilor vegetale Utilizarea tåvålugilor a fost extinså ¿i pentru tocarea resturilor vegetale.

Ace¿tia sunt forma¡i din unul sau mai multe rulouri cilindrice cu diametru mare, care au mai multe lame de tåiere ce taie ¿i toacå resturile vegetale. Se folosesc în special la tocarea culturilor verzi sau a tulpinilor de floarea-soarelui, rapi¡å etc. Pentru cre¿terea greutå¡ii ¿i agresivitå¡ii se pot umple cu apå. Pentru cre¿terea eficien¡ei unele modele sunt prevåzute cu baterii de discuri riflate în fa¡a tåvålugilor, care toacå resturile vegetale a¿ezate pe sol perpendicular pe direc¡ia de înaintare.

Ace¿ti tåvålugi oferå avantajul unei viteze ridicate de lucru, o productivitate mare ¿i consumuri reduse de combustibil în compara¡ie cu tocåtoarele clasice ac¡ionate de la priza de putere. În plus, mobilizeazå stratul superficial al solului ¿i fac o u¿oarå amestecare a resturilor vegetale cu sol, creând un start de mulci care protejeazå solul împotriva eroziunii ¿i reduce evaporarea apei din sol.

Toc\toare Dal-Bo Maxicut pentru culturi verzi Profitul agricol 11/2020

MAªINI AGRICOLE

Nout\]ile tehnice Massey Ferguson Massey Ferguson a anun¡at o serie de utilaje agricole noi (încårcåtoare telescopice, tractoare multifunc¡ionale ¿i prese de balotat) care sporesc productivitatea ¿i optimizeazå costurile în fermele agricole. Importatorul mårcii Massey Ferguson în România este General Leasing.

Tractorul MF 5713 S Next Edition Gama de tractoare Next Edition include cinci modele echipate cu motoare Agco Power Tier 4 Final, de 4,4 litri ¿i puteri de la 95 CP la 130 CP, cu transmisie Dyna-4/6, ¿i capacitate de ridicare pe spate de pânå la 5.200 kg, respectiv 2.500 kg la echiparea cu încårcåtor frontal.

Vârful de gamå este MF 5713 S, cu versiuni de cabinå Essential-Panoramic sau Efficient, echipate cu cotiera MultiPad ¿i joystick multifunc¡ional pentru operarea facilå atât a încårcåtorului frontal, cât ¿i a implementelor ata¿ate în spatele tractorului.

Vizibilitatea este måritå datoritå trapei transparente Visio ¿i toate modelele dispun de autoghidare.

Un aspect aparte la MF 5713 Next Edition îl reprezintå culoarea sa neagrå, în contrast cu cea ro¿ie cu care ne-a obi¿nuit Massey Ferguson.

Presa de balotat MF RB 4160 V Protec Gama MF RB pentru balo¡i rotunzi are atât modele cu camerå fixå, MF RB 3130 F (diametru fix de 1,3 m) ¿i MF RB 3130 F ProTec (cu sistem de înfoliere a balo¡lor cu diamteru fix de 1,3 m), cât ¿i modele cu camerå variabilå de presare. În acest caz sunt disponibile modelele MF RB 4160 V (care preseazå balo¡i de pânå la 1,6 m diametru, iar presa are ¿i versiunea Protec) ¿i MF RB 4180 V (care realizeazå balo¡i cu diametre de pânå la 1,8 m).

Modelele dispun de sistem de presiune constantå, pentru balo¡i uniform presa¡i ¿i toate func¡iile presei de balotat sunt monitorizate facil prin Isobus din cabina tractorului. Încårcåtorul telescopic MF TH.8043 Linia de încårcåtoare telescopice Massey Ferguson a fost completatå cu 6 modele noi, gândite pentru fermele mici ¿i mijlocii mixte (culturå mare ¿i zootehnie). Toate sunt echipate cu motoare Stage V. Primele douå modele din cele 6 dezvoltå 100 CP ¿i au o capacitate maximå de ridicare de 3.000 kg la înål¡imi de 5,9 m, respectiv 6,75 m.

Urmåtoarele 3 modele sunt echipate cu motoare de 100 CP sau 130 CP, cu capacitå¡i de ridicare de la 3.400 kg la 3.800 kg, la înål¡imi de 6,5 -7 m. Vârful de gamå este modelul MF TH.8043, cu motor de 130 CP ¿i o capacitate de ridicare de maximum 4.300 kg la o înål¡ime de pânå la 7,5 m.

Toate cele 6 încårcåtoare dispun de transmisie hidrostaticå, au cabine cu vizibilitate mare ¿i suspensie îmbunåtå¡itå ¿i pot lucra în modul ECO, economisind carburant.

52

Informa¡ii externe Probleme logistice pentru cerealele franceze Producåtorii francezi de cereale se confruntå cu o gravå crizå logisticå dupå ce consumatorii, panica¡i de epidemia de coronavirus, au crescut dramatic cererea pentru fåinå ¿i paste fåinoase chiar în timpul unei intensificåri a exporturilor.

Guvernul francez a desemnat sectorul alimentar ca fiind unul de importan¡å strategicå, ceea ce a redus presiunea de pe pia¡å în timpul primei såptåmâni de carantinå impuså la nivel na¡ional.

Reprezentan¡ii industriei se tem înså cå logistica necesarå nu va mai putea fi asiguratå din cauza lipsei personalului necesar pentru transportul rutier ¿i maritim, pe måsurå ce criza continuå ¿i alte sectoare î¿i opresc activitatea complet.

“Facem tot felul de jonglerii ca så men¡inem clien¡ii ¿i fabricile aprovizio-

nate, partea logisticå este înså foarte complicatå”, spune Francois Cholat, pre¿edintele SNIA, asocia¡ia care grupeazå producåtorii de furaje.

Membrii SNIA au raportat o cre¿tere a vânzårilor cu 20-30% såptåmâna trecutå, dupå ce mul¡i fermieri ¿i-au mårit stocurile din precau¡ie, iar consumul de carne a crescut substan¡ial.

Cantitatea de paste, fåinå ¿i orez vândutå în Fran¡a s-a triplat fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut.

Coronavirusul amenin]\ transportul de alimente în Europa Måsurile stricte impuse de statele UE pentru a controla epidemia de coronavirus au început så afecteze aprovizionarea cu alimente, au avertizat reprezentan¡i ai transportatorilor.

“Au fost înregistrate întârzieri ¿i probleme la frontierele na¡ionale pentru

transportul de produse agricole ¿i materiale necesare pentru ambalaje”, sus¡ine un document semnat de mai multe asocia¡ii europene.

Majoritatea statelor membre au instituit controale riguroase la frontierele interne Uniunii, iar unele ¿i-au închis complet grani¡ele, blocând traficul. Liderii europeni nu au reu¿it så ajungå la un consens pentru men¡inerea frontierelor deschise, înså au aprobat o propunere a Comisiei Europene de creare a unor coridoare de acces rapid pentru mårfuri. Transportatorii spun înså cå realitatea de pe teren este diferitå. paginå de Drago¿ BÅLDESCU

Profitul agricol 11/2020

Newlat se extinde pe pia¡a de lactate Grupul italian Newlat a anun¡at cå negociazå preluarea pachetului majoritar de ac¡iuni al companiei Centrale del Latte d’Italia (CLI), pentru a face fa¡å vânzårilor în cre¿tere din timpul epidemiei de coronavirus. Newlat produce paste, produse de patiserie ¿i mâncare pentru bebelu¿i, iar prin aceastå achizi¡ie sperå så ajungå la încasåri anuale în valoare de 500 milioane de euro.

Germania ar relaxa regulile pentru muncitorii sezonieri Guvernul german ar face o excep¡ie de la restric¡iile impuse din cauza epidemiei de coronavirus pentru a permite accesul lucråtorilor sezonieri din Europa de Est necesari pentru recoltarea sparanghelului ¿i altor munci agricole. Ministrul german al agriculturii a declarat cå poartå deja discu¡ii cu Lufthansa pentru transportul aerian al muncitorilor, care ar ocoli frontierele închise. Candida¡ii vor fi înså nevoi¡i så prezinte o adeverin¡å medicalå cå nu sunt infecta¡i cu virusul Covid-19.

Schimbåri importante la Marfrig Procesatorul brazilian de carne Marfrig a anun¡at o nouå strategie, care prevede printre altele råscumpårarea a 5,91 milioane de ac¡iuni, echivalentul a 0,83% din totalul titlurilor ¿i 1,45% din cele listate pe burså.

Gripå aviarå în India ¿i Filipine Mai multe focare de gripå aviarå au fost descoperite în India ¿i Filipine, provocând sacrificarea a peste 12.000 de påsåri. Virusul din Filipine este din tulpina foarte infec¡ioaså H5N6 ¿i a fost raportat la o fermå de bibilici din nordul ¡årii. Focarele din India se aflå în statul sudic Kerala ¿i au dus la uciderea a 4.000 de pui ¿i ra¡e.

Guvernul de la New Delhi a trimis în zonå 10 echipe de interven¡ie, care vor sacrifica toate påsårile pe o razå de un kilometru în jurul fiecårui caz identificat.

53

OPINII

Coronavirusul în economia mondial\! dr. ing. Daniel BOTÅNOIU

Apari¡ia coronavirusului în China, în 2019, ¿i propagarea sa rapidå au avut un impact deosebit asupra pie¡elor mondiale, în special a celor agricole. hina este cel mai mare importator de alimente din lume.

Pentru filierele agricole din Europa, efectul coronavirusului se face sim¡it cu fiecare zi care trece. Fårå måsuri concrete, care så ducå la evitarea propagårii acestuia, situa¡ia se poate agrava.

China, cu o popula¡ie de peste 1,4 miliarde de locuitori, care trebuie så fie hråni¡i, are nevoie de importuri, pe lângå produc¡ia ob¡inutå la nivel na¡ional.

Ca în cazul tuturor crizelor, consumul afecteazå lan¡ul de aprovizionare.

Numeroasele restric¡ii de transport existente în lume duc la scåderea posibilitå¡ii schimburilor comerciale.

Produsele care manifestå un grad mare de îngrijorare, pe termen scurt ¿i mediu, sunt lactatele ¿i carnea de porc.

Pre¡ul acestor produse a scåzut pe tot parcursul lunii februarie 2020.

Filiera europeanå a cårnii de bovinå a fost ¿i ea afectatå ca urmare a prezen¡ei coronavirusului în Italia.

ceea ce înseamnå 4% din valoarea produc¡iei totale europene, fåcând din România o mare putere agricolå.

România ocupå locul 8 la nivelul Uniunii Europene, din punctul de vedere al valorii sectorului agroalimentar.

Pie¡ele au reac¡ionat bine timp de câteva såptåmâni de la propagarea virusului în China, înså råspândirea acestuia cu rapiditate în Coreea de Sud, Iran ¿i Italia a fåcut cå îngrijorarea

Dacå PIB-ul mondial scade timp de douå trimestre consecutiv, atunci se poate vorbi de recesiune.

Deja douå state din grupul G8 au intrat în recesiune. Japonia, a treia putere mondialå, este în recesiune ca urmare a rezultatelor negative din ultimul trimestru din 2019 ¿i primul trimestru din 2020.

Italia cunoa¿te ¿i ea al doilea trimestru de scådere consecutivå. PIB-ul Chinei a scåzut ¿i el în primul trimestru din 2020

så creascå. Bursele mondiale au cåzut, volatilitatea produselor agricole a crescut, iar interesul a migrat cåtre: aur, obliga¡iunile suverane ale SUA, francul elve¡ian etc.

Contribu¡ia Chinei în PIB-ul mondial în 2002 a fost de 4,2%, iar în 2018 a ajuns la 15,8%, ceea ce înseamnå cå ea contribuie cu un sfert la cre¿terea economiei mondiale.

Deschiderea Chinei ¿i Indiei cåtre economia de pia¡å a permis cre¿terea ponderii în PIB-ul mondial, înså situa¡ia din Argentina îngrijoreazå în continuare. Economia lumii poate intra în recesiune. Totu¿i, så speråm cå pagubele produse de coronavirus or så fie estompate, pentru a nu se ajunge la situa¡ia din anul 2009, când PIB-ul mondial a scåzut cu 0,1%, fiind cel mai slab rezultat economic dupå cel de-al Doilea Råzboi Mondial.

¿i, cu toate måsurile ce vor fi luate, se estimeazå cå abia în trimestrul al treilea economia se poate redresa.

Estimarea cre¿terii economiilor lumii este mai pesimistå pentru acest an: China 3,5%, India 4%, SUA 1,1%, UE 0,5%. Aceastå contraperforman¡å face cå previziunea cre¿terii mondiale pentru 2020 så fie de doar 1,6%, ceea ce reprezintå o cifrå mai micå decât cea din 2009.

Pentru moment nu existå certitudinea scåderii anuale a PIB-ului în 2020, înså, din påcate, blocajul schimburilor comerciale, al cålåtoriilor, al schimburilor interna¡ionale în general poate duce la o recesiune mai gravå decât în 2009.

Nu trebuie så uitåm câte resurse au fost consumate în 2009 pentru ca ma¿ina economicå ¿i financiarå mondialå så fie puså la punct!

C

Ca în toate sectoarele, produc¡ia agroalimentarå poate fi afectatå masiv de absen¡a for¡ei de muncå. Virusul este considerat un caz de for¡å majorå, ceea ce permite instituirea ajutoarelor pentru firmele aflate în suferin¡å; în egalå måsurå, firmele pot apela la ¿omajul par¡ial.

Agricultura joacå un rol important în economia României, în 2017 produc¡ia agricolå a valorat 17,5 miliarde euro, 54

Profitul agricol 11/2020

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro FERME, TERENURI

Vând, în Mereni, jud. Teleorman, o singurå parcelå de 3 ha teren agricol.

Tel.: 0770.906.030 Vând 14 ha teren agricol: 12 ha cu deschidere la douå drumuri de 672 m cu 189 m, iar cele 2 ha au o laturå la drum ¿i una spre pådure.

Terenul se aflå la maxim 1 km de sat ¿i de utilitå¡i.

Tel.: 0722.273.199 Proprietar, vând 7,4999 ha, teren agricol cultivat cu grâu, lot compact, lângå Bârlad, în extravilan loc.

Zorleni, pre¡ 5.900 euro/ha.

Tel.: 0724.577.703 Vând 11,2 ha teren arabil lângå gara Ciulni¡a - Slobozia, jud. Ialomi¡a, acces utilitå¡i curent 20 kV, gaze.

Tel.: 0742.226.701 Vând 8 ha teren agricol lot compact lângå Bârlad, jud.

Vaslui, situat în extravilan Zorleni. Deschidere 191 m.

Tel.: 0724.577.703 Vând fermå în jud. Buzåu: 540 ha teren arabil (25 ha în proprietate), utilaje.

Tel.: 0726.255.939 Cumpår 100-250 ha, på¿une comasatå, cu CF,

drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå.

Tel.: 0773.978.834 Proprietar, vând 7 ha pådure intabulatå în Bleje¿ti, Teleorman.

Tel.: 0722.619.638 S.C. ia în arendå, pe min. 7 ani, teren agricol pe raza localitå¡ilor: Bucu, Gh. Lazår, Scânteia, Valea Ciorii, ºåndårei - jud. Ialomi¡a ¿i Victoria, Båråganul, Mihai Bravu - jud. Bråila.

Tel.: 0732.103.736 Vând în jud. Maramure¿, la grani¡a cu jud. Sålaj ¿i Satu Mare, fermå de cre¿tere porci, capacitate 2.000 de capete. Rela¡ii la Tel.: 0722.333.039

Vând 900 ha teren arabil în Timi¿, 80% comasare, CF, plan, calitatea a II-a.

Tel.: 0741.778.445 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc, 11 mc, amestecare orizontalå, 3 melci, golire pe dreapta, 4.100 euro, negociabil.

Tel.: 0742.568.025 SC vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå, cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i. servoplant@gmail.com Tel.: 0744.332.778

Vând fermå cu 26.000 mp, în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a.

Tel.: 0722.222.872

Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi.

Jud. Tulcea.

Tel.: 0741.026.110

Vând 800 ha teren agricol în jud. Vaslui.

Tel.: 0763.685.689

Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP. Tel.: 0737.572.771 Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan.

Tel.: 0744.622.815 Vând rulmen¡i industriali, agricoli ¿i auto, curele de transmisie ¿i simeringuri.

Tel.: 0742.195.758 Vând rezervor, pentru dejec¡ii zootehnice lichide, flexi tank, saltea, pernå, burduf, cu Agrement tehnic pentru România. Nu necesitå proiecte, avize sau autoriza¡ii. Durata de via¡å pânå la 20 ani.

Tel.: 0744.797.018

Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari. Pre¡: 1.700 euro.

Tel.: 0725.623.852 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând engros 200 curcani ¿i curci, crescu¡i cu cereale, fårå furaje procesate/complexe. Comuna Teslui, Olt. Tel.: 0726.602.833 Vând råsad de ro¿ii, soiul Paris. Izbiceni, Olt. Tel.: 0749.101.111 SC vinde din stoc, produc¡ia 2019, 150 tone orz ¿i 300 tone porumb.

Tel.: 0723.527.280 Vând 80 vaci de lapte, Bål¡atå Româneascå ¿i Red Holstein.

Pre¡: 1.500 euro/buc.

Tel.: 0725.510.788 Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate la zi. Stupina se aflå în Orbeasca de Jos, Teleorman.

Tel.: 0720.856.492 Vând 100 porci cu greutatea între 35 ¿i 200 kg, crescu¡i în ferma proprie.

Tel.: 0725.510.788 SC vinde grâu din recolta anului 2019, calitate foarte bunå. Rela¡ii la Tel: 0762.684.685

Vând ma¿inå de bilonat ¿i întins folie ¿i bandå picurare. Rela¡ii la Tel.: 0744.700.372

Vând råsaduri de legume: tomate, ardei, castrave¡i, vinete, plante aromatice, salatå, ¡elinå, varzå, dovlecei, castrave¡i amari.

Vidra, jud. Ilfov.

Tel.: 0767.821.877

SC vinde plug reversibil Huard 470 Super, fabricat în 1995, revizie completå.

Tel.: 0765.685.073

Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone. Oradea.

Tel.: 0788.866.642

Vând tractor Same Leopard de 85 CP în 4 pistoane, cauciucuri noi pe spate, råcire pe aer.

Tel.: 0773.332.628

Vând 6 tone cartofi de consum albi, mårime 55+.

Tel.: 0747.083.124

Cumpår încårcåtor frontal cu cupå cereale pentru Profitul agricol 11/2020

tractor Massey Ferguson 8140. Cålåra¿i.

Tel.: 0735.519.119

Vând gozuri de cereale (350 lei/tonå) ¿i gozuri de mazåre (550 lei/tonå).

Tel.: 0760.020.010

55

Pescuitul ¿i vânåtoarea {i prim\vara este timpul [tiucilor M ulte ape fiind dezghe¡ate, pe¿tii au fost agita¡i, neavând lini¿tea så treacå iarna în pace! Pescarii s-au agitat cåutând albiturå ¿i mårun¡i¿, iar unii au încercat ¿i la råpitor, în special la ¿tiucå. De ce la ¿tiucå?

Pentru cå este råpitorul cel mai important ¿i încå bine reprezentat din apele noastre. Aceasta se reproduce prima, în func¡ie de vreme, începând de la sfâr¿itul lunii februarie ¿i pânå în martie, uneori ¿i prin aprilie. Care-i explica¡ia? Alevinii de ¿tiucå trebuie så aparå primii, så fie cei mai mari, pentru a-i mânca pe aceia ai tuturor celorlalte specii. A¿a func¡ioneazå legea junglei de sub apå. ªtiuca (Esox Lucius) este råspânditå în majoritatea apelor de ¿es ¿i deal, atât bål¡i ¿i lacuri, cât ¿i râuri, inclusiv în Dunåre ¿i Delta acesteia. Deoarece depune icre primåvara, perioada de prohibi¡ie la ¿tiucå a fost în acest an pânå în 15 martie.

Dupå boi¿te, care are loc în ape pu¡in adânci, cu vegeta¡ie, sau pe lângå maluri, în ape adânci, ¿tiucile devin mai active pe zi ce trece. οi mutå zona de vânåtoare acolo unde circulå baboii - în întinsurile însorite, pline de vegeta¡ie.

Acolo pânde¿te cumåtra, atacând pe¿tii pradå, ambuscada fiind metoda preferatå. De acolo, din locul de pândå, ¿tiuca

se repede asupra pråzii, baboii obi¿nui¡i, pe care-i prinde în gura mare, în cioc de ra¡å, garnisitå cu peste 700 de din¡i. Aco-

lo, printre firele de vegeta¡ie trebuie så o caute ¿i pescarul cu nåluci, fie cå pescuie¿te din barcå fie de pe mal.

Pentru pescuit de pe mal pescarul se echipeazå cu cizme, lungi... dacå se poate, folose¿te vargå lungå - 2,40 m, cu mulinetå cu fir textil 0,15 ori mono - 0,22 - 0,25 mm. Între nåluci cele mai folosite sunt oscilantele. Le alegem pe acelea potrivite ca mårime - apropiatå de a baboilor pradå. Sunt oscilante ¿i oscilante - ca formå, mårime, culoare,

Oscilante pentru toate gusturile

Mul¡i pescari au învå¡at så foloseascå oscilantele, le ¿tiu dupå model, culoare ¿i ac¡iune.

Unele bat mai energic, altele doar unduiesc prin apå. Chiar dacå se fac ¿i aurii , nichelate,ori aråmii, cele mai folosite sunt cele argintii, fie cå sunt model pi¿cot, parå, ou, pâinicå, dollinger, picåturå, Cyclops, ori irlandezå. Cu timpul nu vor mai avea secrete ...

56

greutate... În timp am ajuns la concluzia cå, dacå lucreazå bine, ¿tiuca atacå mai repede o lingurå mai micå, de 5-6 cm så zicem, în locul uneia de 9-10 cm.

Important este så o putem lansa departe ¿i destul de precis, ¿i så fie destul de u¿oarå pentru a o juca din vârful vergii. Dacå lingura de 6-7 g se poate lansa la distan¡a potrivitå, o vom prefera uneia de 9 g. Conteazå mult în jocul lingurii, acesta trebuind så fie cât mai nea¿teptat - zvâcniri la urcare ¿i unduiri la coborâre spre adânc. O traiectorie plinå de neprevåzut, cu o deplasare variatå... cât mai lentå! Cât så dea timp ¿tiucilor încå “bolnave” så atace. Si încå douå observa¡ii: nu recupera¡i lingura în contra luminii soarelui - ochii ¿tiucii nu au pleoape ¿i nu se pot proteja, ¿i... pescui¡i în lini¿te, fårå så vå agita¡i inutil!

Aten¡ie mare la ustensile! Chiar dacå nu pare de mare importan¡å, struna cu care se prinde lingura trebuie så fie u¿oarå, så nu influen¡eze jocul nålucii.

Un gram în plus conteazå! Chiar dacå primele care ies la atac sunt mârli¡ele, exemplare de 40 cm ¿i peste, apoi vor veni ¿i acelea de peste 50 cm.

Atât ar trebui så fie ¿tiuca pe care så ave¡i dreptul så o re¡ine¡i... dar voi o ve¡i elibera cu gândul cå este mai bine så o låsa¡i så creascå! Sunt destui aceia care re¡in chiar ¿i “bricege”, nu doar mârli¡e. ¿tiuca se prinde bine cu tot felul de nåluci; pe måsurå ce apele se încålzesc, se trece la oscilante cu båtaie mai nervoaså, la rotative mari ori la voblere de suprafa¡å, ce stârnesc ¿tiucile devenite mai agresive. ªtiuca este un bun luptåtor, atunci când este prinså în cârlig fiind capabilå de tot felul de ¿mecherii, inclusiv de salturi din apå, scuturând capul... vestitele lumânåri! Nu vå spun cum este carnea ¿tiucii ¿i n-a¿ vrea så afla¡i singuri...

Victor ºÅRUª Profitul agricol 11/2020

Gåinile adastå în locuri deschise, vizibile, pe sol, råsfirându-¿i penele alburii ale cozii, pentru a-¿i atrage pe¡itorii.

roase atât pentru vânåtor, cât ¿i pentru câinele scotocitor, reprezintå un palmares nepre¡uit.

E adevårat cå vânåtoarea de primåvarå “la dibuit” sau “la picior” poate suscita repro¿uri, pådurea fremåtând atunci de via¡a a cårei primå condi¡ie de manifestare este lini¿tea. Atunci, sunt stârni¡i ¿i sitarii, deopotrivå masculi ¿i femele. În

subarboretul de lângå afini¿urile din coasta vechilor locuri de båtaie ale gotcanilor de sub Feredeu. Pe acolo, în Corhana, în Bâtca-Mare ¿i în BâtcaMicå, sunt ¿i culoarele de zbor påstrate din vechime de sitarii din zonå.

De primåvara pânå toamna, dacå ai råbdare ¿i a¿tep¡i pe un cre¿tet de obcinå cåderea serii, deslu¿e¿ti în lumina scåzutå zborul molatic, de liliac, al câte unui sitar. Când ¿i când, ciudatul punct alunecând pe cer ca ¿i când ar de-

amurg înså, “la pândå”, în anumite poieni, cad în foc doar coco¿i. Gåinile adastå în locuri deschise, vizibile, pe sol, råsfirându-¿i penele alburii ale cozii, pentru a-¿i atrage pe¡itorii. Acest a¿a-numit “joc de searå” putea fi påstrat ca prilej de vânåtoare, ca singurå metodå admiså ¿i în alte ¡åri pentru luna martie, în scurtele escale ale sitarilor în drumul lor cåtre miazånoapte. Odatå cu scurtarea sezonului pânå la finele lui februarie, se împu¡ineazå ¿i mica familie a sitårarilor autohtoni, în vreme ce jur-împrejurul nostru pasiona¡ii acestei påsåri se bucurå în continuare de farmecul tradi¡ionalei a¿teptåri a zburåtoarelor venite, în valuri, dinspre sud. În Bucovina, locurile de cuibårit ale sitarilor corespund cu arealul coco¿ilorde-munte. Nu am gåsit cuib, dar am våzut câteva fotografii cu câte patru pui de sitar surprin¿i la peste o mie de metri altitudine, în covå¡ica natalå, mascatå în

spica o pânzå sinilie î¿i marcheazå traseul pe boltå cu câte un sunet grav, aproape nefiresc, dar inconfundabil. I se spune “coråit”. În antitezå, dacå manifestårile sonore ale coco¿ului-de-munte din timpul ritualului nup¡ial sunt dispropor¡ionat de discrete fa¡å de impetuoasa etalare a gotcanului înfoiat, plin de ar¡ag, delicatul sitar î¿i face remarcatå insesizabila trecere în zbor printr-o salbå de silabe aspre, asemenea celor ale corbului, oarecum. Sub imperiul acestui spectacol vernal, råmânem cu amintirea uluitoarelor partide din scåpåtat de Mår¡i¿or, pe meleaguri prahovene, când încununam ziua de vânåtoare la sitari cu o salatå zdravånå de leurdå, compactatå cu telemea de oaie, felii de ro¿ii, ouå fierte date pe råzåtoare, suc de låmâie ¿i un strop de ulei. Sitarii erau doar pretext al unor întâlniri de neuitat.

Gabriel CHEROIU

Se ;ntorc sitarii!

Pe

10 martie, stoluri imense de gârli¡e au curs parcå fårå încetare, sub pavåza nop¡ii, pe drumul lor cåtre ba¿tina taigalei siberiene. Acum s-au ivit primele semne cå se urnesc ¿i sitarii. Discre¡ia felului lor de a fi se manifestå ¿i pe timpul migra¡iei, astfel încât, dacå vrei så le descoperi prezen¡a, trebuie ori så tatonezi zilnic locurile tradi¡ionale de escalå sau de cuibårit ori så beneficiezi constant de informa¡ii proaspete din teren.

Gålågioase, gâ¿tele, în survolul lor la sute de metri înål¡ime, se fac u¿or remarcate de urechea obi¿nuitå cu modul lor de a comunica fårå încetare cu partenerele de stol, în structura cåruia î¿i schimbå ritmic pozi¡ia pe timpul zborului. Cele obosite, din vârful forma¡iei, sunt înlocuite de altele, din coada plutonului, beneficiare ale dislocårii aerului de cåtre vârfurile de lance.

Organizarea este exemplarå. Iar modul gregar de via¡å nu face decât så le consolideze solidaritatea. Renumitul etolog Konrad Lorenz le datoreazå premiul Nobel, dupå decenii de studiu asiduu al comportamentului anseridelor.

Sitarii se recomandå prin lipså de striden¡å: penajul marmorat în culori stinse îi face de nevåzut în frunzi¿ul ve¿ted, zborul catifelat, silen¡ios, pare cå îi dizolvå în umbrele crepusculului, glasul li se confundå cu murmurul pådurii. Se deplaseazå tot pe întuneric, dar în lini¿te. De fapt, ei nici nu exceleazå prin emiterea de sunete remarcabile cu u¿urin¡å.

Poate cå ¿i de aceea, cei pasiona¡i de vânarea sitarilor se constituie într-o veritabilå castå în sânul breslei noastre, unde mul¡i au aninat numai întâmplåtor la ciochinar câte o pasåre cu plisc lung, despre care nu ¿tiau decât cå e comestibilå. Pentru un “sitårar” autentic, câteva astfel de trofee adjudecate la capåtul unei zile extenuante, dar savuProfitul agricol 11/2020

57

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 26.03 - 8.04.2020

Anton På¿tinaru 26.03.1956, consilier-¿ef la Comisia pentru Agriculturå, Camera Deputa¡ilor Mugur Cråciun 27.03.1955, director Departament Agriculturå, GRIVCO SA Maria Mocanu 27.03.1965, ¿ef laborator Bråila, KWS Ioan Ni¡å 27.03.1978, director vânzåri Pioneer Adrian Rådulescu 30.03.1955, fermier, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România Ion Tabugan 1.04.1960, deputat, membru în Comisia de Agriculturå Ioan Ro¿u 1.04.1968, dir. adj.

Direc¡ia politici agricole Alin Moga 4.04.1974, director marketing Agrocomer¡ Holding Lucian Apostol 6.04.1978, Kosarom Ia¿i Ion Scurtu 7.04.1949, prof. dr. univ.

“C-tin Brâncoveanu”, membru ASAS Marius Iliescu 9.04.1966, manager piese de schimb Claas

Ciadul î[i pl\te[te datoriile în animale vii Ciadul a ajuns la un acord cu Angola pentru a le oferi vite în schimbul unei datorii în valoare de 100 milioane de dolari, care dateazå din anul 2017.

Primele 1.000 de animale au sosit deja în Luanda, capitala Angolei. În total, Angola va primi 75.000 de vaci în urmåtorii 10 ani, a¿a cå valoarea unui animal a fost echivalatå la 1.333 dolari. Alte 3.500 vite vor fi livrate mai târziu în aceastå lunå.

Angola are venituri mari din exploatarea petrolului ¿i a acceptat aceastå variantå pentru cå vrea så-¿i refacå ¿eptelul în regiunile afectate de secetå. Lip-

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1

2

3

4

5

6

7

8

9 10

1 ~

O lingurit, a de poezie

2 3

Rapsodii de toamnå Iat-o!... Sus în deal, la strungå,/ A¿ternând påmântului/ Haina ei cu trenå lungå/ De culoarea vântului,/ Gâze, flori întârziate!/ Muza mea satiricå/ V-a-nchinat de drag la toate/ Câte-o strofå liricå./ Dar când ¿tiu c-o så vå-nghe¡e/ Iarna mizerabilå,/ Må cuprinde o triste¡e/ Iremediabilå...

George Topârceanu 58

4 5

sa precipita¡iilor face ravagii frecvent în statul african ¿i animalele ajung så moarå de foame sau de sete. În plus, Angola încå nu s-a refåcut dupå un råzboi civil devastator, care a continuat timp de 27 de ani dupå ob¡inerea independen¡ei.

Cre¿terea rumegåtoarelor este extrem de importantå pentru Ciad, care are în total 94 milioane de vite. Exportul de animale asigurå peste 30% din veniturile pe care ¡ara le ob¡ine din export.

Economia Ciadului este una extrem de fragilå, fiind afectate de volatilitatea pre¡urilor, dar ¿i de grupårile islamiste radicale care ac¡ioneazå în regiune.

ORIZONTAL: 1) Mititei mirosind a usturoi – Sare de la una la alta; 2) Tåiate la maså – Tunul din turn! 3) Ramurå fårå rod! – Deschiderea broa¿tei; 4) Un fel de a fi – Îmbråcate de strungari; 5) Rezultate prin rotunjiri; 6) Seara… se laså afarå! – Såritor la înål¡ime; 7) Ora¿ul medieval – Cresc dupå ploaie; 8) Plinå de resurse – Sub¡ire-n teacå! 9) Nu are prea mult de tråit – Pigment al pielii; 10) Fåcutå pentru invita¡ie.

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 10/2020 ORIZONTAL: INNAMOLIRE; RAI - ABUZIV; INTIM - NUZI; GD - CEZAR - D; AUTO - BRICE; R - RACAI - EN; ERONAT - PAT; AMANETARI; SIP - ARESTA; NEAPRECIAT.

VERTICAL: 1) Intervine la stat când turismul e la påmânt – Loc de refugiu; 2) Evolu¡ie la barå – Miez de noapte! 3) Prefix telefonic! – Act de prezentare; 4) Specific pentru ode – Tavå întoarså! 5) Cuvânt înnoitor – οi scriu memoriile; 6) Un simplu joc de cår¡i; 7) Bune de platå – Asprå din fire; 8) A propaga mi¿carea – Periodic de duzinå; 9) Un sol ce nu aduce daruri – Lumina din stråbuni; 10) A realiza încruci¿area.

Profitul agricol 11/2020