Profitul Agricol nr. 12, din 1 aprilie 2020 by Profitul Agricol

nr. 12 din 1 aprilie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 12/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Fuga de responsabilitate

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

L-am contactat pe ministrul Adrian Oros, rugându-l så accepte un interviu. Voiam så clarificåm, pentru cititori, problema reac¡iei în caz de apari¡ie a unui focar de coronavirus într-o fermå. Nu a råspuns nici la apeluri, nici la mesaje. Nici secretarul de stat Emil Dumitru nu mai råspunde. Soldat disciplinat, am încercat ¿i pe canalul oficial, biroul de preså al ministerului. Solicitarea a fost redirec¡ionatå cåtre APIA, care, logic, a råspuns cå nu e institu¡ia competentå så råspundå. ¥ntre timp, må uit cum ministrul este activ în online. Posteazå diverse mesaje video mobilizatoare, a dat ¿i câteva interviuri unor televiziuni, dar a ocolit complet problema. A¿a cå îl întrebåm deschis în editorial: Ce facem dacå un om dintr-o fermå este testat pozitiv pentru COVID-19? Oprim campania sau mergem mai departe? ¥n aceste vremuri stranii, era absolut firesc dacå ministrul råspundea direct ¿i sincer: “Nu ¿tim”. Dar cum så admitå un politician care ¡ine la imaginea sa cå nu are solu¡ii la orice problemå din Univers? Neoficial, printre liderii organiza¡iilor de fermieri care discutå cu conducerea MADR circulå informa¡ia cå fiecare eventual caz de infec¡ie într-o fermå va fi tratat individual. Dacå existå posibilitatea izolårii focarului, activitatea în fermå va putea continua. Înså, dacå sunt prea mul¡i contac¡i ai persoanei infectate, activitatea va trebui stopatå. Iar campania, dacå e vorba de fermå vegetalå, va continua doar dacå fermierul va gåsi în¡elegere la vecinii såi, care så îl ajute cu lucrårile ¿i inputurile necesare. Cu fermele de animale e ¿i mai complicat. Dar ministrul nu vrea så admitå cå unele ferme ar putea fi închise. Preferå så declame, ritos: “Fiecare bucatå de teren agricol trebuie lucratå”. ¥nchid ochii ¿i parcå îl våd pe Petre Daea. Robert VERESS

Profitul agricol 12/2020

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele såptåmânii

La Ministerul Agriculturii se lucreazå ¿i în timpul maladiei Adrian Oros: Plafonarea pre¡urilor este o prostie

Autoritå¡ile nu vor (sau nu ¿tiu?) så spunå ce fac fermierii în caz de Covid-19 APIA încå analizeazå dacå va accepta sau nu declara¡ii online de la fermieri Mini¿trii agriculturii din Europa au discutat despre Covid-19, de la distan¡å Solicitårile ministrului Oros cåtre Bruxelles

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii Seceta nu pleacå din Bårågan

9 10

Efectul înghe¡ului 25 AIPROM: eforturi pentru aprovizionarea asupra culturilor de toamnå cu produse de protec¡ia plantelor 14 Adjuvan¡ii Lebosol. Tratamente foliare de maximå eficien¡å 26 AISR: nu traversåm o crizå de semin¡e 14 Mavrik 2 F este preferat de agricultori, Pregåtirile de pandemie 16 dar ¿i de apicultori 28 Autoizolarea în fermå, salutarå în cazul Banat Agri Group 17 Tehnologia NCode: Noua genera¡ie de uree cu protec¡ie Via¡a companiilor împotriva volatilizårii 30 Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România: “Avem suficiente stocuri de inputuri” 18 Semånatul în epoca optimå a florii-soarelui 31 Asocia¡ii profesionale

Culturi vegetale

Transformer amelioreazå proprietå¡ile fizice ale solului

Biostimulatorii ¿i microelementele risipå la amatori, profit la profesioni¿ti!

Deficitul de apå în sol se men¡ine

Fungicidul Filan. Culturile sånåtoase sunt cele mai productive

Alga600 este solu¡ia pentru recuperarea culturilor de cereale. ªi nu numai! 38 Cre¿terea animalelor

Provocåri în culturile de cereale påioase ¿i recomandårile FMC 22

Pre¡uri ¿i pie¡e

Solu¡ie de drenare în soluri argiloase

Exportul de animale vii nu poate fi oprit

Ma¿ini agricole

Tractoare Massey Ferguson pentru ferme mixte Dealerii de utilaje s-au mobilizat pentru o campanie eficientå Tratamentul eficient al culturilor cu sprayerele Kubota XMS

Opinii

Efectul COVID-19 asupra sånåtå¡ii plantelor

Informa¡ii externe

Cine mai culege legume ¿i fructe? Pandemia love¿te dur logistica Platforma europeanå Agriculturå ¿i Progres ¿i strategia “De la fermå la furculi¡å”

49 49

Magazin 32

Pallas ¿i Floramix pentru controlul buruienilor graminee problemå din cultura de grâu 34

Rotativa, o nålucå pentru to¡i pe¿tii råpitori Fantezii de primåvarå Cu ochii’n 4

52 53 54

Evenimentele såptåmânii

La Ministerul Agriculturii se lucreaz\ [i în timpul maladiei În marile ora¿e, cine poate lucreazå mai ales de acaså în aceastå perioadå. Dar, la Ministerul Agriculturii, cei mai mul¡i dintre angaja¡i continuå så vinå la birou, ca în vremurile normale. Au avut înså de ales între douå intervale diferite. Astfel, de luni pânå joi, lucreazå ori în intervalul 07:30 - 16:00 ori în intervalul 10:00 - 18:30. Vinerea se lucreazå de la 7:30 la 13:30 sau de la 10:00 la 16:00.

Numårul de ore de activitate nu s-a diminuat, transmite Serviciul de Preså ¿i Rela¡ii Publice. Iar cei care au ales så î¿i desfå¿oare munca de la domiciliu nu beneficiazå de sporul pentru condi¡ii de muncå pe aceastå perioadå. La nivelul ministerului, aproximativ 200 de angaja¡i cu func¡ii de execu¡ie au ales så lucreze de la domiciliu. Andrei OSTROVEANU

Adrian Oros> Plafonarea pre]urilor este o prostie Ministrul Agriculturii considerå cå este un nonsens solicitarea unora de plafonare a pre¡ului produselor agro-alimentare din cauza pandemiei. “Este o prostie, pentru cå îl distrugem pe producåtorul român, în primul rând”, a spus ministrul la începutul ¿edin¡ei de Guvern din 26 martie. Produc¡ia internå este deficitarå. Fermele de porci din România asigurå doar 30% din necesarul de consum, iar fermele de pui asigurå 55%. Profitul agricol 12/2020

Ministrul sus¡ine cå pre¡ul produselor la raft au crescut brusc, dupå care au scåzut. În realitate, 1 kilogram de carne de porc a ajuns la 22-27 de lei, 1 kilogram de carne de vitå este 25-27 de lei, 1 kg de ceapå - 8-9 lei, 1 kg de cartofi - 5-6 lei... Adicå pre¡uri mai mari decât în Germania. Premierul Ludovic Orban i-a spus ministrului cå trebuie så stimuleze dezvoltarea zootehniei. “Ståm prost la porc ¿i la pasåre”. Viorel PATRICHI

Grigore Horoi, un nou mandat la conducerea Grupului Agricola Ac¡ionarii Grupului Agricola l-au reinvestit în func¡ia de pre¿edinte pe Grigore Horoi. Mandatul pre¿edintelui este de patru ani. În Consiliul de Administra¡ie au mai fost confirma¡i Tatiana Cimpoe¿u - vicepre¿edinte ¿i Florina Popovici Antochi. Grigore Horoi este economist, doctor în ¿tiin¡e economice. Din 1997 pânå în 2009 a ocupat func¡ia de vicepre¿edinte al companiei, pozi¡ie din care a coordonat activitatea economico-financiarå, marketing ¿i vânzåri. Silviu Nåstase, vicepre¿edinte al ANSVSA Prim-ministrul Ludovic Orban l-a numit pe Silviu Nåstase în func¡ia de vicepre¿edinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor. El îl va înlocui pe Filaret Brådå¡an, care a fost eliberat din func¡ie. Silviu Nåstase ¿i-a desfå¿urat activitatea în cadrul DSVSA Tulcea. Naturevo, în sediu nou Începând cu data de 1 aprilie, sediul Naturevo se aflå în strada Gara Dealul Spirii nr 2, etajele 1-3, sector 5, cod po¿tal 050689, Bucure¿ti. Este la doar 60 metri distan¡å de adresa anterioarå, Ion Urdåreanu 34. Numerele de telefon au råmas acelea¿i. A fost aprobat programul Tomata În ¿edin¡a de joi, 26 martie, Guvernul a adoptat hotårârea privind aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus¡inere a produsului tomate în spa¡ii protejate”, pentru anul 2020. Syngenta va furniza dezinfectant de mâini Compania a råspuns apelului de urgen¡å al autoritå¡ilor elve¡iene ¿i a anun¡at colaborarea cu Huntsman, companie de produse chimice, pentru a dona 50 de tone de dezinfectant de mâini spitalelor ¿i farmaciilor. De pe liniile de produc¡ie vor putea pleca 3-5 tone såptåmânal, în func¡ie de cerere. 7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

Autorit\]ile nu vor (sau nu [tiu?) s\ spun\ ce fac fermierii în caz de Covid-19 Ce se întâmplå dacå într-o fermå apare un focar de coronavirus? Este stopatå sau nu activitatea? Pânå acum au circulat doar ipoteze, a¿a cå am fåcut demersuri pentru un råspuns oficial. Ministerul Agriculturii s-a derobat de responsabilitate ¿i a transmis, mai departe, solicitarea noastrå nu cåtre Ministerul de Interne sau premierului României, care coordoneazå toate activitå¡ile legate de combaterea crizei COVID-19. Ci cåtre APIA, care nu are nicio competen¡å în acest caz. Reproducem, mai jos, råspunsul primit vineri, 27 martie, la întrebarea

adresatå cu 10 zile în urmå. “Referitor la solicitarea dvs. înregistratå la Serviciul de Preså ¿i Rela¡ii Publice din cadrul MADR cu nr. 111051/17.03.2020 ¿i redirec¡ionatå spre competentå solu¡ionare cåtre Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå unde a fost înregistratå cu nr. 100/SIIP/17.03.2020 vå transmitem råspunsul institu¡iei: Întrebare: În cazul în care se semnaleazå un caz de infectare cu coronavirus într-o fermå, se mai poate continua activitatea, campania de primåvarå?

Ministerul Agriculturii anun¡å un portal special pentru a completa cantitå¡ile de legume disponibile în vederea facilitårii unui dialog între micii producåtori ¿i marile lan¡uri de retail. Måsura are scopul de a identifica cele mai bune modalitå¡i de preluare a mårfii direct de la producåtori. Doritorii pot intra pe platforma www.rndr.ro/legume cantitå¡ile de legume de care dispun.

Råspuns: Precizåm cå råspunsul pentru prima întrebare nu intrå în sfera noastrå de competen¡å ¿i nu suntem în måsurå så luåm decizii strict legate de activitatea unei ferme, APIA (în conformitate cu Legea nr. 1/2004 privind înfiin¡area, func¡ionarea ¿i organizarea Agen¡iei, cu modificårile ¿i completårile ulterioare) fiind o institu¡ie responsabilå cu gestionarea unor forme de sprijin destinate sus¡inerii agriculturii, acordând sprijin financiar solicitan¡ilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate prevåzute de legisla¡ia na¡ionalå ¿i comunitarå în vigoare”. Robert VERESS

Pe 25 martie, Oficiul Interna¡ional de Epizootii a informat România cå nu îndepline¿te în totalitate dispozi¡iile din Codul de sånåtate a animalelor pentru men¡inerea statusului de ¡arå liberå de pestå porcinå clasicå (PPC). Suspendarea statusului nu afecteazå comer¡ul intracomunitar cu porci vii, carcase ¿i produse provenite, anun¡å ANSVSA. Ca ¿i pânå acum, este posibilå efectuarea schimburilor intracomunitare cu porcine vii, carcase ¿i produse provenite de la ace¿tia, cu respectarea condi¡iilor prevåzute de Decizia nr. 764/2013.

APIA înc\ analizeaz\ dac\ va accepta sau nu declara]ii online de la fermieri Tot Ministerului Agriculturii am solicitat så se pronun¡e în privin¡a oportunitå¡ii desfå¿urårii online a procedurilor legate de depunerea declara¡iilor pentru plå¡ile directe pe suprafa¡å. ªi aceastå solicitare a fost transmiså cåtre APIA. Din råspunsul Agen¡iei de Plå¡i nu reiese nici cå va fi, nici cå nu va fi. Încå se analizeazå. “Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå nu a sistat pe un termen neprecizat depunerea declara¡iilor pentru plå¡ile directe aferente campaniei 8

2020. În comunicatul de preså din 14 martie 2020, APIA anun¡å cå suspendå primirea cererilor unice de platå pentru o perioadå limitatå. Astfel, conducerea APIA împreunå cu MADR, a luat decizia de a suspenda primirea cererilor unice de platå începând cu data de 16 martie 2020 pânå la data de 6 aprilie 2020, iar în func¡ie de evolu¡ia virusului vom lua måsurile care se impun. Men¡ionåm faptul cå activitatea agen¡iei se va desfå¿ura normal, evitând contactul cu publicul.

Vå asiguråm cå suntem în plin proces de analizå a adoptårii celor mai bune solu¡ii atât pentru fermieri, cât ¿i pentru func¡ionarii APIA, cu privire la gestionarea situa¡iei creatå de apari¡ia COVID-19 ¿i implica¡iile acestuia. Totodatå vå informåm cå toate måsurile noi adoptate de institu¡ia noastrå le ve¡i putea consulta accesând site-ul: www.apia.org.ro/Comunicate de Preså”. Robert VERESS robert.veress@agrinet.ro Profitul agricol 12/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Mini[trii agriculturii din Europa au discutat despre Covid-19, de la distan]\ Mini¿trii agriculturii din toatå Uniunea au dezbåtut impactul pandemiei Covid-19. Fiecare, de la el din ¡arå, a comunicat pe un ecran cu restul colegilor ¿i cu comisarii europeni pentru Agriculturå ¿i pentru Pescuit. Marija Vuckovic, ministrul croat al agriculturii, a coordonat ¿edin¡a de la Zagreb. Singurul subiect pe agenda acestui Consiliu de Mini¿tri a fost impactul crizei coronavirusului asupra pie¡ei europene agro-alimentare. Mini¿trii au spus problemele pe care le-au identificat: restric¡ii ale mi¿cårii bunurilor, la grani¡e, schimbåri din obiceiurile de consum (restaurantele ¿i alte afaceri alimentare renun¡å la comenzi, iar în supermarketuri se cumpårå anumite tipuri de produse, zilele acestea), lipsa de for¡å de muncå din cauza restric¡iilor de mi¿care, de carantinå, de închiderea grani¡elor ¿i de distan¡area socialå. Au apårut ¿i schimbåri în func¡ionarea sistemelor de produc¡ie agro-alimentare. Cererile mini¿trilor au fost mai multe. Au solicitat simplificarea unor proceduri administrative ¿i chiar derogarea de la anumite norme, cum ar fi, de exemplu, obligativitatea de a se face controale pe teren în aceastå perioadå urmând så fie fåcute ulterior plå¡ilor pentru subven¡ii, nu înainte. Au mai cerut så se aprobe modificåri ale programelor de dezvoltare ruralå ¿i transferul de fonduri între måsuri ¿i programe. De asemenea, au spus cå ar fi nevoie de derogåri de la raportårile sau obliga¡iile beneficiarilor, så se poatå plåti subven¡iile în avans ¿i så se activeze måsurile de interven¡ie ¿i måsurile de crizå. Ministrul irlandez a apreciat cå Profitul agricol 12/2020

efectele crizei vor fi severe pe termen mediu ¿i lung ¿i a propus crearea unui grup de exper¡i care så analizeze op¡iunile pentru diverse scenarii în agriculturå. Cel italian a cerut luarea de måsuri fårå precedent ¿i se pare cå Italia ar dori finan¡area unui program agricol separat, pe lângå PAC, prin care så fie sus¡inutå stocarea privatå ¿i alte måsuri. Fran¡a a cerut un råspuns robust la nivel european pentru men¡inerea veniturilor fermierilor. Janusz Wojciechowski, comisarul pentru Agriculturå, a spus cå toate cererile vor fi sumarizate ¿i analizate în câteva zile, iar apoi Comisia va decide care sunt pa¿ii urmåtori. Tot el a apreciat cå sectorul trebuie så facå fa¡å unei crize fårå precedent ¿i så asigure hranå pentru 500 de milioane de europeni. ªi ¿i-a exprimat aprecierea pentru munca fermierilor în aceastå perioadå dificilå. Ca så arate cå existå interes la Comisie pentru rezolvarea problemelor a amintit de ini¡iativa de a se direc¡iona 37 de miliarde de euro la nivel european pentru criza Covid-19, dar ¿i despre måsurile luate deja pentru asigurarea unor culoare de transport, extinderea datei pentru cererile pentru subven¡ii ¿i aprobarea ajutoarelor de stat pentru ferme. Veronica HUZA

Måsuri europene în criza Covid-19 Ajutorul de stat de 120.000 euro Comisia Europeanå a decis ca, în contextul crizei cauzate de coronavirus, fiecare stat så poatå acorda ajutoare de stat de pânå la 100.000 de euro pe fermå ¿i de pânå la 800.000 de euro pentru o firmå de procesare. Pe lângå aceste sume, se pot adåuga ajutoarele de minimis, care ajung pânå la 20.000 de euro pe fermå. Asta înseamnå cå un stat poate acorda unei ferme ajutoare de pânå la 120.000 de euro. Dacå are de unde, am adåuga noi. Culoare verzi pentru transport Comisia Europeanå lucreazå cu statele membre så asigure culoare de transport libere, pentru mårfurile agroalimentare, pentru ca pia¡a europeanå så continue så func¡ioneze ca o pia¡å unicå ¿i în timpul crizei cauzate de coronavirus. Aceste culoare verzi presupun crearea de puncte cheie pentru trecerea mårfurilor în vamå ¿i controale care så nu depå¿eascå 15 minute. Monitorizarea pie¡elor Comisarul european pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski, spune cå vor fi urmårite cu aten¡ie pie¡ele agricole ¿i comer¡ul cu produse alimentare în aceastå perioadå ¿i cå observatoarele de pia¡å vor fi actualizate cu date despre pre¡urile produselor agroalimentare. 15 iunie, pentru cererile pentru subven¡ii Comisia a extins termenul-limitå de depunere al cererilor pentru subven¡ii pânå pe 15 iunie, în loc de 15 mai, pentru a permite mai multå flexibilitate fermierilor. Måsura s-a luat deja pentru Italia ¿i se fac pa¿ii legali pentru a se implementa în toate statele membre. Comisia continuå så monitorizeze îndeaproape toate pie¡ele agricole ¿i comer¡ul cu produse alimentare. 9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Mas Seeds a dat startul la semånat Compania Mas Seeds a anun¡at pe 30 martie startul campaniei de semånat pentru porumb ¿i floarea-soarelui, în sudul ¿i vestul României. Råsåritul se va realiza în mai pu¡in de 21 zile. Startul este dat prin serviciul Precosem, de stabilire a momentului optim de semånat în func¡ie de datele meteo înregistrate ¿i prognozate. Fran¡a permite glifosatul, ca o måsurå specialå Fermierii francezi care practicå agricultura de conservare a solurilor vor putea så foloseascå în continuare glifosatul pentru combaterea buruienilor, de¿i erbicidul va fi interzis în Hexagon din 2021, a declarat ministrul agriculturii, Didier Guillaume. Într-un interviu dat unui cotidian regional, ¿i pre¿edintele Emmanuel Macron este, de asemenea, citat cu afirma¡ia cå agricultura de conservare a solurilor ar putea primi o derogare de la interdic¡ia privind utilizarea glifosatului începând cu 2021. Rusia ridicå embargoul asupra alimentelor din UE Pe 20 martie, Rusia a deschis un coridor verde pentru mårfurile esen¡iale. Timp de o lunå, toate restric¡iile privind furnizarea de mårfuri esen¡iale, inclusiv vama, sunt anulate. Camera de Cooperare Româno-Ruså a înaintat deja o cerere de oferte pentru carne de vitå, porc, miel ¿i pui, unt, ulei, ouå, zahår, sare, ceai, fåinå ¿i câteva legume. Investi¡ie în depozitare Ionu¡ Olteanu (14.000 ha în Ilfov, Giurgiu, Teleorman ¿i Dâmbovi¡a) a înfiin¡at o nouå companie, în care este partener alåturi de doi colegi. Prin ea, va investi în depozitarea cerealelor. S-a semnat deja contractul ¿i a fost plåtit avansul pentru achizi¡ia unui depozit de 40.000 de tone, de la unul dintre traderii mari de cereale. ¥n primul an Olteanu ¿i-a propus alte investi¡ii în modernizare, de aproape un milion de euro. 10

Solicit\rile ministrului Oros c\tre Bruxelles De la Bucure¿ti, ministrul agriculturii Adrian Oros a luat parte la videoconferin¡a mini¿trilor europeni ai agriculturii, împreunå cu secretarul de stat Emil Dumitru. Ministrul a avut o serie lungå de solicitåri cåtre Comisia Europeanå, în contextul crizei provocatå de pandemie. interven¡ia sa a spus cå e esen¡ialå men¡inerea integritå¡ii pie¡ei unice, adaptarea normelor PAC, reducerea controalelor pe teren ¿i extinderea zonelor pe care se fac verificåri din satelit. A mai solicitat ¿i devansarea termenelor de platå a avansurilor ¿i cre¿terea procentului pentru plå¡i directe. Adrian Oros a pus accent pe ideea cå programele de dezvoltare ruralå ar trebui så poatå fi modificate pentru ca så fie posibile noi instrumente de sus¡inere cum ar fi: - acordarea de sprijin sub formå de sumå forfetarå pentru fermierii cei mai afecta¡i din punct de vedere economic (clasa de mijloc - IMM-uri); - finan¡area capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondi¡ionat de sprijinul pentru investi¡ii;

În

- adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor; - modificarea condi¡iilor de aplicare privind achizi¡ia de animale pentru refacerea poten¡ialului de produc¡ie agricolå, coroborat cu aplicarea unor derogåri privind restric¡iile prevåzute de directivele europene pentru asigurarea securitå¡ii alimentare la nivelul statelor membre (ex: relaxarea condi¡iilor aferente Directivei nr. 60/2002, având în vedere cå sectorul suine este puternic afectat de pesta porcinå africanå). Adrian Oros a mai spus cå e nevoie de activarea unor måsuri excep¡ionale de sus¡inere a pie¡ei, dar ¿i de introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de platå unicå ¿i a sprijinului pentru viticultori, cum a fost aplicat în perioada anterioarå de programare. De asemenea, solicitå prelungirea cu un an a termenului pentru toate måsurile de pia¡å din Programul vitivinicol. În privin¡a sectorului pescuit, România ar dori introducerea unei flexibilitå¡i bugetare temporare pentru Fondul European pentru Pescuit, permiterea unor compensa¡ii pentru încetarea temporarå a pescuitului ¿i a pierderilor economice din acvaculturå ¿i a capitalului de lucru, ¿i utilizarea bugetului aferent anului 2021 pentru måsuri speciale din Regulamentul 508/2014. Veronica HUZA Profitul agricol 12/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

Daniel BOTÅNOIU

Grâu România FOB Constan¡a 189 euro/t (+ 4 euro/t) 907 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20 mar. 2020, pre¡ cu livrare în aprilie 2020. ¥n perioada 16 - 20 martie pre¡ul grâului a crescut pe toate bursele mondiale. Redåm mai jos pre¡urile ¿i cota¡iile: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Mai Iun Iul

16.03 127 130 131

17.03 129 131 133

18.03 131 133 135

19.03 133 135 137

20.03 135 137 141 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

16.03 181 183 185

17.03 183 185 187

18.03 19.03 20.03 191 197 198 193 195 197 195 197 198

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 241 dolari/tonå (1.040 lei), mai mult cu 10 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 58.350 tone, Nigeria 52.170 tone, Filipine 43.700 tone, Mexic 41.790 tone ¿i Peru 33.390 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 229 dolari/tonå (1.008 Cota¡ii - Burse din Fran¡a 16.03 181 183 179 177 Moselle FOB 191 Rouen FOB 193

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

17.03 18.03 183 185 185 187 181 183 179 181 193 195 195 197

Mai Iun Iul

17.03 223 231 235

18.03 225 233 237

19.03 187 189 185 183 197 199

România

19.03 227 235 239

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 173 euro/tonå (830 lei), acela¿i cu pre¡ul de deschidere din 16 martie.

Mai Iun Iul

17.03 135 139 140

$/t

18.03 19.03 20.03 137 133 135 141 137 138 141 139 140

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 16 - 20.03.2020

16.03 Bordeaux 169 Pallice 167 Rhin 175 Bordeaux FOB 173 Pontivy 179

euro/t

17.03 18.03 19.03 20.03 167 169 167 169 165 167 165 167 173 175 173 175 171 173 171 173 177 179 177 179

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 201 euro/tonå (965 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în aprilie 2020, a fost de 193 dolari/t (849 lei), în cre¿tere cu 20 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

pre¡ de pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 167 euro/tonå (802 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 16 martie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 175 euro/tonå (840 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå fa¡å de

såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 165 dolari/tonå (726 lei), cu 6 dolari mai mult decât såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iul

16.03 17.03 18.03 19.03 20.03 165 163 165 163 165 167 165 167 165 169

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

+ 10

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 179 euro/tonå (859 lei) ¿i este cel mai mare

Grâu

241 dolari/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie, este de 139 dolari/tonå (612 lei), mai mic cu 20 dolari/tonå decât såptåmâna trecutå.

16.03 137 141 143

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în aprilie 2020 este de 197 dolari/t (868 lei), mai mare cu 20 dolari/tonå.

20.03 229 237 241

FOB Constan¡a 169 euro/t (-2 euro/t) 744 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20 mar. 2020, pre¡ cu livrare în aprilie 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 199 euro/tonå (955 lei), mai mare cu 8 euro/tonå.

20.03 189 191 187 185 199 201

chiderii, 20 martie 2020, a fost de 165 dolari/tonå (726 lei), în scådere cu 4 dolari/tonå.

Porumb

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 191 euro/tonå (917 lei), mai mare cu 8 euro/tonå.

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 16.03 221 229 233

lei), cu o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 16 martie.

165 dolari/t

-4

345 dolari/t

+ 22

187 dolari/t

Profitul agricol 12/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 345 dolari/tonå (1.518 lei), cu o cre¿tere de 22 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii: Egipt 131.370 t, Mexic 87.150 t, Olanda 64.790 t, Japonia 41.790 t ¿i Thailanda 20.170 t. Având în vedere efectul pandemiei de coronavirus care aCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

16.03 301 303 309

17.03 303 305 307

$/t 18.03 311 313 315

19.03 315 317 317

20.03 317 318 319

Orz România FOB Constan¡a 139 euro/t (-30 euro/t) 667 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 16 - 20 mar. 2020, pre¡ cu livrare în aprilie 2020. Pre¡ul orzului a scåzut în ultima såptåmânå din cauza scåderii pre¡urilor materiilor prime. euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 16.03 Rouen 141 Dunquerque 139 Moselle 145 Pontivy 145 Orz bere: Creil** 149 Moselle** 151

17.03 139 137 143 143

18.03 141 139 145 145

19.03 139 137 144 144

20.03 140 139 145 145

147 149 147 149 149 150 149 150

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 16 - 20 martie 2020, a fost de 187 dolari/tonå (823 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 16 martie. Principalele destina¡ii: Chi-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 331 dolari/tonå (1.456 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iun Iul

16.03 555 563 567

17.03 18.03 19.03 557 559 563 565 567 569 569 571 573

$/t 20.03 565 572 577

La nivel mondial, produc¡ia de orz va fi mai micå, ¡inând cont de lipsa apei din sol care va întârzia semånatul orzului de primåvarå. ¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 140 euro/tonå (672 lei), mai mic cu 1 euro/tonå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 150 euro/tonå (720 lei), cu 1 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere. Australia: pentru livrare în luna aprilie 2020, pre¡ul orzului furajer este 237 dolari/t (1.138 lei).

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iun

$/t

16.03 17.03 18.03 19.03 20.03 187 185 187 185 187 189 187 189 187 190

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iun

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

16.03 17.03 18.03 19.03 20.03 323 321 325 327 331 325 323 327 329 333

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 16 20 martie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 329 euro/tonå (1.579 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 20 martie 2020, a fost de 331 dolari/tonå (1.397 lei), în cre¿tere cu 2 dolari/tonå. Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

16.03 17.03 18.03 19.03 20.03 329 327 329 330 331

Rapi¡å ¥n såptåmâna 16 - 20 martie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a evoluat astfel: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 20 martie 2020, la 337 euro/tonå (1.618 lei), cu 4 euro mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 16 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 329 euro/tonå (1.579 lei), cu

Mai Iun

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2020, este de 317 dolari/tonå (1.395 lei), mai mic cu 20 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2020, este de 319 dolari/t (1.404 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

4 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 335 euro/tonå (1.608 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

16.03 Rouen 325 Dunquerque 331 Moselle 333

20.03 329 335 337

17.03 323 329 331

18.03 325 331 333

Soia

Ovåz

Chicago

Profitul agricol 12/2020

135 dolari/t

-2

317 dolari/t

+16

euro/t

16.03 17.03 18.03 19.03 20.03 Dieppe 323 321 325 327 329

Porumb

+17

$/t

16.03 17.03 18.03 19.03 20.03 343 345 347 349 350 349 351 353 355 357

Grâu

198 dolari/t

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 350 dolari/tonå (1.540 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå.

na 70.070 tone, Japonia 3.170 tone ¿i Mexic 770 tone.

Sorg

COTAºI 16 - 20.03.2020

fecteazå SUA, China a redus importurile de soia americanå ¿i s-a îndreptat cåtre pie¡e din Argentina ¿i Brazilia.

177 dolari/t

19.03 327 333 335

= 13

ASOCIAºII PROFESIONALE

AIPROM> eforturi pentru aprovizionarea cu produse de protec]ia plantelor Vasile IOSIF pre¿edinte AIPROM Având în vedere urgen¡ele momentului pentru protejarea sånåtå¡ii culturilor agricole, nu numai a oamenilor, întreg personalul din domeniul industriei de protec¡ie a plantelor reprezentat de AIPROM este în contact permanent cu fermierii ¿i distribuitorii de inputuri, furnizând solu¡ii ¿i produse pentru a preîntâmpina orice probleme legate de sånåtatea culturilor. Companiile membre AIPROM întreprind toate eforturile ¿i iau måsurile necesare pentru asigurarea cantitå¡ilor de produse de protec¡ia plantelor pentru un sezon normal de primåvarå. În acest moment nu estimåm cå vor exista lipsuri ale produselor de protec¡ia plantelor pentru sezonul actual de vânzåri sau cantitå¡i insuficiente disponibile

la livrare. În¡elegem nelini¿tea producåtorilor agricoli cu privire la problema aprovizionårii cu inputuri, ¿i în special cu produse de protec¡ia plantelor, dar îi asiguråm cå suntem alåturi de ei acum ca ¿i în al¡i ani. ¥mpreunå vom gåsi solu¡ii de depå¿ire a oricåror probleme apårute în aceastå perioadå dificilå, dacå manifeståm echilibru ¿i realism. Membrii AIPROM recomandå fermierilor români så nu achizi¡ioneze produse de protec¡ia plantelor în exces, så nu constituie stocuri, ¿i så nu imobilizeze mai multe resurse decât au apreciat cå este necesar înainte de declan¿area acestei crize. Cu toate cå au fost sesizate câteva sincope pe lan¡ul de aprovizionare cu inputuri pe rutele de aprovizionare din afara României, afectând termenele de livrare pentru unele produse, am primit asiguråri cå în cursul såptåmânii viitoare Comisia Europeanå vå impune tuturor Statelor Membre så punå în aplicare conceptul de Coridor Verde pentru bunuri, inclusiv inputuri agricole, ceea ce ne face så credem cå vom pune la dispozi¡ia fermierilor toate solu¡iile de protec¡ie esti-

mate pentru un sezon agricol normal ca ¿i consum. Comisia Europeanå apreciazå cå proiectarea ¿i men¡inerea unui astfel de sistem fluid de circula¡ie pentru bunurile vitale constituie premiza revitalizårii economiei într-un interval de timp rezonabil dupå depå¿irea crizei actuale. Din påcate, în anii care urmeazå se vor resim¡i efectele restric¡ionårii accesului agricultorilor europeni la o gamå largå de solu¡ii de protec¡ie, în urma interzicerii utilizårii a nenumårate substan¡e active ¿i produse de protec¡ia plantelor, ¿i ne a¿teptåm la presiuni pe anumite produse ¿i tehnologii. Securitatea alimentarå a ¡årii noastre, într-o perioadå în care lan¡urile interna¡ionale de aprovizionare sunt perturbate, este esen¡ialå. Companiile membre AIPROM fac tot ce pot pentru a asigura continuitatea aprovizionårii ¿i instrumentele de care are nevoie agricultura româneascå pentru a genera ¿i men¡ine aprovizionarea sigurå cu alimente. Suntem pregåti¡i så sus¡inem agricultura României ¿i fermierii români.

AISR> nu travers\m o criz\ de semin]e Companiile membre în Alian¡a Industriei Semin¡elor din România, producåtoare de inputuri, depun toate eforturile necesare ¿i sunt aproape de fermieri pentru a le furniza tot ceea ce este necesar, astfel încât campania agricolå din acest an så nu fie afectatå. Este un an agricol al adevårului! Industria ¿i fermierii din România vor strânge rândurile pentru a ne asigura cå agricultura din ¡ara noastrå nu va avea de suferit ca urmare a evolu¡iei pandemice a COVID-19. Securitatea ¿i 14

siguran¡a alimentarå sunt o prioritate pentru noi to¡i în aceste momente! Membrii Alian¡ei Industriei Semin¡elor din România fac apel la toate institu¡iile statului så ia toate måsurile necesare protejårii economiei prin sus¡inerea liberei circula¡ii a mårfurilor. Companiile membre în AISR fac tot ceea ce stå în puterile lor pentru a råspunde cererii de semin¡e din pia¡å. Fiecare membru al Alian¡ei a luat toate måsurile de siguran¡å ce se impun în contextul actual privind reduc-

erea riscului råspândirii virusului COVID-19. Alian¡a Industriei Semin¡elor din România este o organiza¡ie profesionalå care reune¿te 11 dintre cele mai mari companii care produc, condi¡ioneazå ¿i comercializeazå semin¡e în România. Împreunå, membrii AISR acoperå aproximativ 70% din pia¡a semin¡elor pentru cultura mare din ¡ara noastrå. Alexandru GRIGORIEV director executiv Profitul agricol 12/2020

Nicolae Sitaru, APPR: “Avem treabå ¿i vrem så nu fim încurca¡i. Atât!” Liderul APPR, Nicolae Sitaru, considerå cå påstrarea calmului ¿i evitarea exagerårilor, atât de partea fermierilor, cât ¿i a autoritå¡ilor, sunt acum esen¡iale pentru derularea în bune condi¡ii a campaniei de semånat. “Am våzut cå unii au deja solicitåri financiare. Dar dacå nu încaseazå mai mult, statul de unde så ne dea? Sårim prea repede cu preten¡ii. Dacå fiecare încearcå så tragå strict pe partea lui, fårå så ne uitåm la al¡ii, iese balamuc”. În opinia lui Sitaru, alte sectoare, precum turismul ¿i transporturile, sunt mult mai afectate decât cel agricol. “Singura preten¡ie e så nu fim încurca¡i. De aceea, este necesarå debirocratizarea tuturor procedurilor. Dacå obstruc¡ionåm activitatea fermierilor se poate intra întro panicå mai rea decât un virus”. Pre¿edintele organiza¡iei cultivatorilor de porumb îi sfåtuie¿te pe colegii fermieri så respecte recomandårile speciali¿tilor, în primul rând ale medicilor, referitor la påstrarea igienei personale ¿i a spa¡iilor comune, luând måsuri ca angaja¡ii lor så intre cât mai pu¡in în contact cu alte persoane. “Evitåm aglomera¡iile cât putem, ne spålåm mai mult pe mâini. Mai ales, ne påstråm calmul”. Referindu-se la anun¡ul APIA, care a sistat depunerea declara¡iilor anuale pentru plå¡ile directe pe suprafa¡å, Sitaru spune cå se pot gåsi solu¡ii, dacå existå bunåvoin¡å. “În linii mari, fermele sunt acelea¿i, suprafe¡ele acelea¿i. Se pot lua ca referin¡å declara¡iile de anul trecut. Fermierii care nu pot completa declara¡ii online pot fi chestiona¡i telefonic, referitor la modificårile ce au intervenit, iar ulterior, declara¡iile verbale pot fi formalizate scriptic”. 16

Preg\tirile de pa Constantin CHIRIAC: “La nevoie, putem izola întreg personalul în fermå” Tolil Company, Baia, Tulcea 2.400 ha, 60.000 de oi, 2.000 de tåura¿i, 100 de angaja¡i Angaja¡ii au fost împår¡i¡i în douå echipe (fårå a o socoti pe cea oricum separatå, de la FNC). To¡i trec prin filtrul sanitar diminea¡a ¿i seara. Birourile sunt ¿i ele dezinfectate periodic. Accesul persoanelor stråine este strict limitat. To¡i cei care intrå în fermå completeazå declara¡ii pe proprie råspundere cå nu sunt infecta¡i ¿i nu au fost în contact cu persoane infectate. “În caz de necesitate, putem izola în fermå întreg personalul de care avem nevoie pentru a func¡iona” - Constantin Chiriac, administrator. Evi Blossom, Victoria, Ia¿i 1.600 ha, 12 angaja¡i Personalul administrativ (curå¡enie, bucåtårie) stå acaså ¿i este plåtit. Fiecare tractorist are desemnat tractorul lui. Fiecare tractor a fost dotat cu un kit Nicu Vasile, LAPAR: Pre¿edintele LAPAR le-a transmis membrilor organiza¡iei solicitarea de a comunica problemele pe care le întâmpinå din cauza crizei probleme de aprovizionare, probleme la efectuarea lucrårilor. El le-a recomandat tuturor så renun¡e la muncitorii sezonieri care nu sunt din localitatea în care este sediul fermei. De asemenea, så fie foarte aten¡i la angaja¡ii cu rude din afara grani¡elor, moni-

igienic, con¡inând månu¿i, såpun, apå. Nimeni nu intrå în contact cu alt angajat. Administratorul discutå cu angaja¡ii doar telefonic. Angaja¡ilor li s-a cerut så nu primeascå musafiri, så fie singurii care intrå ¿i ies din caså ¿i så nu intre în contact cu alte persoane în deplasarea de la ¿i la fermå. Ferma este închiså pentru persoanele din afara ei, orice alte opera¡iuni în afara campaniei de primåvarå fiind sistate. Doar livrårile de inputuri continuå, dar descårcarea produselor se face fårå niciun fel de contact fizic cu personalul fermei.

Tiberiu STAN, administrator: “Suntem complet izola¡i, putem spune cå suntem într-o carantinå mai bunå decât mul¡i dintre cei care, chipurile, se autoizoleazå acaså.”

Morar Pan Com, Cålåra¿i 1.000 ha, 20 de angaja¡i Angaja¡ii au fost chestiona¡i în privin¡a contactelor cu persoane venite din torizând permanent dacå intrå sau nu în contact fizic cu acestea. Autoritå¡ile par så nu în¡eleagå dificultå¡ile agricultorilor în actualul context. “Såptåmâna trecutå m-am våzut cu cei de la Arme ¿i Muni¡ii. Ei trebuie så facå instructajul fermierilor ¿i verificarea modului cum se utilizeazå produsele fitosanitare. Mi-au spus cå trebuie så înåspreascå controalele”. LAPAR le-a propus organiza¡iilor partenere în Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (APPR, Pro Agro, UNCSV) så solicite un set de måsuri izvorâte din ideea cå sectorul agroalimentar este de siguran¡å na¡ionalå. Profitul agricol 12/2020

ndemie stråinåtate. Astfel, un muncitor a fost izolat la domiciliu, aflându-se cå fiul såu s-a întors din Germania într-un autocar în care erau al¡i doi tineri infecta¡i. Mai mult, s-au constituit douå echipe, care nu se întâlnesc între ele. “Riscurile sunt mari, încercåm så le limitåm, dar nu prea suntem ajuta¡i. Dimpotrivå, våd cå ni se pun be¡e în roate. APIA trebuie så gåseascå rapid solu¡ii pentru declara¡iile pentru plå¡ile unice pe suprafa¡å, fiindcå fermierii trebuie så ¿tie pe ce se pot baza, dacå î¿i pot garanta creditele bancare”. Excelsior, ºåndårei, Ialomi¡a 750 ha, 9 angaja¡i ¥n primul rând, paza a fost întåritå. Cinci angaja¡i asigurå paza permanentå; doar doi mecanizatori lucreazå în câmp ¿i doi în atelierul de repara¡ii din fermå. Birourile sunt dezinfectate. “Nu suntem obseda¡i de molima asta, încercåm så ne facem treaba ca de obicei, de¿i for¡ele ni s-au împu¡inat. So¡ia vine la birou pe apucate, fiindcå fata noastrå a venit din Germania cu nepotul, så-l boteze, au apucat-o evenimentele astea aici ¿i a råmas blocatå, nu se poate întoarce”. O måsurå ar fi så se creeze “un coridor verde pentru circula¡ia inputurilor semin¡e certificate ¿i produse pentru protec¡ia plantelor, nutre¡uri pentru hrana animalelor, utilaje ¿i piese de schimb necesare derulårii campaniei de primåvarå”. Alta ar fi ridicarea restric¡iilor privind tratarea semin¡elor. Tot în legåturå cu actuala crizå, LAPAR mai solicitå subven¡ionarea sau scutirea de la plata taxelor pe salarii, pânå la sfâr¿itul anului 2020, scutirea de la plata TVA a producåtorilor agricoli ¿i “garan¡ii minime guvernamentale pentru desfå¿urarea activitå¡ilor lucrative în agriculturå”. Profitul agricol 12/2020

Autoizolarea în ferm\, salutar\ în cazul Banat Agri Group Autoizolarea în fermå l-a salvat pe un mare fermier din Banat de oprirea activitå¡ii în plinå campanie, din cauza coronavirusului. Cetå¡ean român de origine austriacå, descendent în vârstå de 37 de ani al familiei Habsburg, Georg Bardeau este administratorul unui grup de ferme care lucreazå 9.000 de hectare în Timi¿ ¿i Cara¿-Severin, având ¿i fermå zootehnicå, cu efective de 500 de vaci de lapte ¿i 250 de vaci de carne. În momentul declan¿årii pandemiei, Bardeau a fost primul membru al Clubului Fermierilor Români care a luat decizia de a se autoizola în ferme, alåturi de o bunå parte dintre angaja¡i. Neavând facilitå¡i de cazare, le-a creat. “Am scos tot din birouri ¿i le-am transformat în dormitoare”, spune el. Amenajårile în fermå (paturi, påturi, perne, lenjerii, facilitå¡i pentru petrecerea timpului liber etc.) ¿i bonifica¡iile salariale l-au costat pânå acum 40.000 de euro. Astfel, de douå såptåmâni, Bardeau se aflå în ferma din Livezile (Timi¿), alåturi de familie ¿i 11 angaja¡i. Al¡i aproximativ 40 de angaja¡i sunt izola¡i, tot de atunci, la Berli¿te (Cara¿-Severin), un complex mai mare, cu fermå vegetalå de 5.000 ha ¿i fermå zootehnicå. Cu totul, 160 de persoane lucreazå în Banat Agri Group. Nu au intrat în izolare în ferme

angaja¡i care au în familie persoane venite din stråinåtate în ultimele zile. Al¡i angaja¡i, care au råmas în izolare la domiciliu, se ocupå de aprovizionare, aducând tot ce este necesar, inclusiv pachetele pentru cei din fermå, pânå la poarta acesteia. Såptåmâna trecutå, so¡ia unuia dintre angaja¡ii izola¡i la Berli¿te a intrat în contact, indirect, cu o persoanå infectatå cu coronavirus. Mai exact, femeia a intrat în contact cu o altå persoanå care a fost în contact direct cu bolnavul de Covid-19. Având în vedere transmisibilitatea acestui virus, orice contact, direct sau indirect, devine posibil infectat. “Dacå s-ar fi îmbolnåvit so¡ia angajatului meu, apoi angajatul meu, i-a¿ fi trimis pe to¡i angaja¡ii acaså ¿i ar fi trebuit så opresc activitatea”. Bardeau este îngrijorat ¿i prive¿te cu mare seriozitate problemele. “În sate, oamenii intrå permanent în contact. To¡i merg la acela¿i magazin så se aprovizioneze. Dacå existå un singur caz e suficient så infecteze tot satul.” Dupå Bardeau, idealå este autoizolarea în ferme, pe durata stårii de urgen¡å, urmând ca fermierii så primeascå anumite facilitå¡i, precum scutiri de impozite pe durata crizei, pentru recuperare måcar par¡ialå a investi¡iilor necesare. pagini de Robert VERESS 17

Via¡a companiilor Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România:

“Avem suficiente stocuri de inputuri” “Situa¡ia în care se aflå România, din cauza epidemiei de Covid-19, este una dificilå, pe care o traversåm cu to¡ii. Trebuie så råspundem cu multå responsabilitate, solidaritate ¿i calm. Agrii România are un angajament ferm fåcut cu fermierul såu, un angajament pe care l-a respectat întotdeauna, ¿i pe care-l va respecta ¿i aståzi. Suntem în plinå campaniei de primåvarå, fapt pentru care vreau så le transmit un mesaj clar, onest, simplu, tuturor fermierilor: Avem suficiente stocuri de inputuri! Avem såmân¡å! Avem produse pentru tratamente fitosanitare! Avem alternative! Avem o echipå dedicatå fermierilor! Suntem într-o perioadå în care trebuie så demonstråm cå ne paså. Cå ne respectåm valorile brandului nostru: comunitate, oameni, parteneriat. Cå suntem alåturi de ei, de fermierii no¿tri, ¿i cå-i sprijinim în ac¡iunile lor. A¿a cå, odatå cu izbucnirea epidemiei în România, pentru a reduce deplasårile fermierilor în câmp, oferim gratuit serviciul pentru agriculturå digitalå RHIZA, pânå la ie¿irea României din colapsul epidemiologic. Am fåcut o serie de comunicåri pe aceastå temå, råmânem în continuare angrena¡i în realitå¡ile agricole, cu maximå responsabilitate ¿i pruden¡å fa¡å de fermieri. Ne continuåm activitatea comercialå, logisticå ¿i opera¡ionalå, furnizåm servicii în condi¡ii de siguran¡å fa¡å de clien¡i, angaja¡i ¿i parteneri. Suntem la dispozi¡ia fermierilor pentru a identifica alternative în cazurile în care apar dificultå¡i de aprovizionare. Baza de prestatori servicii de transport se extinde zilnic, pentru a putea face fa¡å cerin¡elor fermierilor no¿tri. Avem planuri de contingen¡å pentru depozitele principale. 18

Le mul¡umesc colegilor mei, fie cå sunt de la logisticå, ¿oferi, lucråtori comerciali, tuturor colegilor care fac tot posibilul ca produsele necesare fermierilor så poatå fi livrate la timp. Le mul¡umesc colegilor de peste 60 ani pentru solidaritatea aråtatå, pe care am decis så-i protejåm în aceastå perioadå! Sunt convinså cå vom depå¿i împreunå aceste momente, cu multå Responsabilitate, Solidaritate ¿i Calm. A¿adar, baza¡i-vå în continuare pe noi, pe produsele ¿i serviciile Agrii România. Agrii, inteligen¡å ¿i inova¡ie”!

Despre Agrii România Agrii România este noul brand al companiilor Comfert ¿i Redoxim, membre ale Grupului irlandez Origin Enterprises. Agrii î¿i propune o abordare unicå, proaspåtå pentru fermieri, parteneri, clien¡i, concentratå pe conceptul care stå la baza brandului: inteligen¡å ¿i inova¡ie. Agrii România î¿i continuå direc¡iile strategice asumate, cu un accent ¿i mai profund pe integritate, parteneriat, oameni, comunitate, inteligen¡å ¿i inova¡ie. Agrii

Corteva Agriscience a lansat gama Inatreq Active pentru cereale Fungicid de origine naturalå, este prima solu¡ie pentru Septoria în ultimii 15 ani Corteva Agriscience a primit înregistrarea europeanå a primului produs din gama de produse Inatreq active. Fungicidul Questar este un fungicid inovator, de origine naturalå, care oferå un control curativ ¿i eradicativ pentru toate tulpinile de Septoria, oferind astfel o strategie de combatere pe termen lung pentru fermierii europeni. Pentru început, va fi disponibil la vânzare în Fran¡a, de la finalul anului 2020, pentru anul agricol 2021. “Aceastå solu¡ie inovatoare pentru controlul ¿i combaterea Septoriozei, cea mai pågubitoare boalå care afecteazå cultura de grâu va råspunde cerin¡elor fermierilor din România”, a afirmat Jean Ionescu, country leader România ¿i Moldova.

Inatreq prezintå performan¡e biologice excep¡ionale ¿i ajutå la gestionarea bolilor deoarece nu prezintå rezisten¡å încruci¿atå la fungicidele chimice deja existente pentru combaterea bolilor din culturile de cereale. De asemenea, fermieri vor beneficia ¿i de flexibilitatea în aplicare a produsului, precum ¿i de performan¡ele sale consistente ¿i de spectrul larg de ac¡iune. “Inatreq reprezintå cea mai recentå solu¡ie, rezultat al inova¡iilor tehnologice dezvoltate de compania noastrå”, a spus Susanne Wasson, pre¿edinte Platforma Crop Protection, Corteva Agriscience. “Suntem încânta¡i ¿i vom continua så ne dezvoltåm portofoliul cu produse naturale. Datoritå originii naturale a produsului Inatreq, îndeplinim cerin¡ele consumatorilor europeni pentru produse mai durabile”. Profitul agricol 12/2020

Culturi vegetale Biostimulatorii [i microelementele risip\ la amatori, profit la profesioni[ti! Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti

Majoritatea plantelor de culturå reac¡ioneazå rapid la orice schimbare ce are loc în mediul lor de via¡å. Când metabolismul lor este afectat de factori abiotici, råspunsul la aplicarea unor substan¡e în cantitå¡i mici, cu efect stimulator, se poate observa destul de u¿or. De aceea au apårut multe oferte de biostimulatori ¿i îngrå¿åminte cu microelemente. Universitarii americani au estimat cå la o produc¡ie medie de 16 t/ha vremea influen¡eazå recolta de porumb cu 26%, în timp ce hibridul ¿i azotul au cote sub 20%. Acela¿i fenomen se observå ¿i la grâul britanic. Un fermier englez, de¡inåtor efemer al recordului mondial la grâu, cu o produc¡ie de 16,52 t/ha, explica rezultatul såu prin faptul cå plantele nu au fost niciodatå stresate pe parcursul perioadei de vegeta¡ie. Din cauza deficitului de ploi, lipsa zilelor însorite sau prea multå expunere la soare, în anii anteriori “de abia” depå¿ea 15 t/ha. În aceste condi¡ii, când apa de ploaie este mai importantå decât azotul ¿i informa¡ii de genul “a plouat 400 l ¿i la înflorire au fost 220C” sunt mai concludente decât “doza a fost de 190 kg N/ha”, au apårut, pe bunå dreptate, revendicåri ale produc¡iilor mari ob¡inute ¿i din partea producåtorilor sau a distribuitorilor de biostimulatori. ªi fermierii le-au luat în serios. În consecin¡å: l În concursurile de produc¡ie din Statele Unite, cele mai mari recolte se ob¡in printr-o fertilizare adecvatå, dozele aplicate la sol sau prin fertirigare, fi20

ind recalculate permanent, în urma unor analize de sol sau ¡esut vegetal, efectuate în fiecare såptåmânå, de la fenofazele V3-V4 pânå la apari¡ia punctului negru. Uneori a fost men¡ionatå ¿i folosirea biostimulatorilor. Fåcu¡i câteodatå în fermå (biostimulatorul fiind prin defini¡ie, o substan¡å organicå ieftinå),

uneori sunt cumpåra¡i de la båcånie. Câ¿tigåtorul unei categorii la concursul din 2017, la neirigat, cu 24,2 t/ha, aplicå în 7 momente determinante pentru elaborarea productiei, câte 1-2 kg/ha de zahår granulat. Alt fermier, cu o produc¡ierecord de 33 t/ha la irigat aplicå 9 kg/ha de melaså prin fertirigare. l În Regatul Unit, produc¡ii de 1012 t/ha de grâu cu 13% proteinå se ob¡in cu peste 280 kg N/ha ¿i cu microelemente aplicate în func¡ie de douå serii de analize de plantå efectuate la fiecare soi în timpul alungirii paiului. În anii nefavorabili grâului, pre¡ul biostimulatorilor cre¿te foarte mult, semn cå le este recunoscutå influen¡a pozitivå în perioadele de stres. În serios le-au luat ¿i consultan¡ii. Institutul Arvalis de exemplu, a publicat câteva rezultate interesante privind influen¡a a ¿ase biostimulatori prezen¡i pe pia¡a francezå.

Concluziile nu sunt foarte încurajatoare pentru produsele testate, aplicate la semånat ¿i înfrå¡it. Atunci când ele existå, sporurile de produc¡ie sunt mici, de 100, 140 ¿i 200 kg/ha, nesemnificative fa¡å de martorul fertilizat corespunzåtor. Pentru a fi profitabile, costul “fertilizårii” trebuie så fie mai mic de 20 euro/100 kg spor. Biostimulatorii au mårit procentul de utilizare al azotului, dar plusul de azot absorbit nu a fost folosit pentru cre¿terea con¡inutului în proteinå. Sunt sau nu biostimulatorii profitabili, este o dilemå din care Corteva a gåsit, se pare, solu¡ia de ie¿ire. Biostimulatorii pentru tratarea semin¡elor constituie o pia¡å uria¿å. Competi¡ia între companii pentru calitatea semin¡elor este acerbå. Gigan¡ii semin¡elor, Corteva, Bayer, Syngenta, BASF, nu î¿i pot permite så lase un “amator” så ofere un biostimulator pentru semin¡ele produse de ei, de aceea ¿i-au “dezvoltat” propriile produse. Când condi¡iile sunt bune, toate plantele råsar în 6-7 zile, întrun interval de cel mult 24 de ore. Când se întâmplå så råsarå numai 70% din semin¡ele semånate de porumb, toatå lumea regretå absen¡a unui biostimulator. De aceea, prin tehnologiile integrate aplicate semin¡elor, Corteva oferå semin¡e ce pot pune în valoare poten¡ialul de produc¡ie al parcelelor din diferite condi¡ii pedoclimatice. Pentru aceasta, prin tratamentul industrial al semin¡elor proprii, hibrizii de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, se ob¡ine un efect de protec¡ie ¿i de biostimulare verificat, care se datoreazå în propor¡ie necunoscutå mai multor componente precum fungicide (Lumisena, Lumiflex), insecticid (Lumiposa) ¿i biostimulator (LumiBio). Despre microelemente, în numårul viitor. Profitul agricol 12/2020

CULTURI VEGETALE

Deficitul de ap\ în sol se men]ine Scåderea temperaturilor din ultima såptåmânå nu a fost înso¡itå de precipita¡ii decât într-o micå parte a ¡årii. Chiar ¿i în zonele în care a plouat sau a nins se men¡ine în continuare nevoia de precipita¡ii. Pentru råsårirea culturilor de primåvarå existå, în general, umiditatea necesarå în stratul superficial. Arad Nu a nins ¿i nu a plouat de circa douå-trei såptåmâni. “Culturile înfiin¡ate în toamnå se men¡in la un nivel bun, vegeteazå bine. Lucrårile sunt fåcute la zi. S-a început semånatul culturilor din epoca I, dar la porumb ¿i floarea-soarelui încå nu a fost dat startul”, remarcå Ioan Martin, directorul Direc¡iei Agricole. Umiditate de råsårire existå. La final de februarie au fost precipita¡ii de 70-80 l/mp. Cu toate acestea, nu a fost refåcut necesarul de apå. “Pentru moment situa¡ia este optimå, nu avem semnale cå s-ar fi întors suprafe¡e de rapi¡å. În toamnå a avut o råsårire bunå”, încheie Martin.

Arge¿ În sudul jude¡ului a nins ¿i s-au acumulat 20-22 l/mp. “Deficit este în continuare, trebuia så plouå o lunå. Culturile aratå deocamdatå bine. Se mai anun¡å o perioadå de ploaie în jurul datei de 1 aprilie ¿i chiar temperaturi scåzute”, spune Victor Cålåtoru, directorul Direc¡iei Agricole. În sudul jude¡ului fermierii au început så semene floareasoarelui. Directorul considerå cå dupå 1 aprilie fermierii vor accelera campania. Cire¿ul nu a înflorit, iar directorul crede cå nu sunt probleme nici la piersici ¿i cai¿i.

Bihor În ultima lunå au fost precipita¡ii de 5-10 l/mp. Nu sunt probleme din cauza înghe¡ului. “Am avut doar -2,5-3°C, ceea ce nu a afectat nici rapi¡a ¿i nici pomii înflori¡i. A fost norocul cå nu am avut precipita¡ii în acea perioadå pentru Profitul agricol 12/2020

cå altfel înghe¡a ¿i afecta plantele. Este încå nevoie de precipita¡ii”, spune Nicolae Hodi¿an, directorul DAJ. Însåmân¡årile nu au început încå. “Am în¡eles cå sunt câteva ferme care vor începe în week-end la porumb. Pentru råsårire existå umiditate, dar pentru vegeta¡ie este necesarå o cantitate mai mare de apå. Trebuie så însåmân¡åm ¿i a¿teptåm så vinå ploile. Dacå se face crustå, o spargem, pentru cå avem tehnologie”, spune directorul.

Boto¿ani Au fost precipita¡ii mixte sub formå de lapovi¡å ¿i ninsoare în cea mai mare parte a zonelor de culturå. S-a a¿ternut un strat superficial de zåpadå. Aportul de precipita¡ii a fost de 0-15 l/mp. “Pentru urmåtoarea perioadå de o såptåmânå-douå plantele au apa necesarå, dar este nevoie de precipita¡ii în continuare, întrucât este deficit din anii anteriori. Deocamdatå la culturile înfiin¡ate în toamnå nu sunt probleme deosebite”, anun¡å Cristian Deliba¿, directorul executiv al Direc¡iei Agricole.

Bråila Este lipså mare de precipita¡ii. La grâu, orz începe så se simtå lipsa apei. “A trecut mai mult de o lunå de zile de când nu au mai cåzut precipita¡ii consistente”, constatå Traian Ci¿ma¿, directorul Direc¡iei Agricole. La floareasoarelui s-au semånat pânå în 1.000 ha. “Dunårea e pu¡in scåzutå, dar se fac pregåtiri pentru a începe iriga¡iile. Un canal de aduc¡iune a fost deja alimentat. Sunt contractate 210.000 ha. Gerul târziu a afectat livezile”, mai semnaleazå directorul executiv.

Dolj Ninsoarea ¿i ploaia au adus în ultima såptåmânå aproape 60 l/mp. Cele douå nop¡i în care a nins, când temperaturile au fost de -2-3C, au afectat piersicul ¿i caisul, produc¡ia fiind compromiså la anumite soiuri mai precoce, dupå cum estimeazå Adrian Popa, directorul executiv al Direc¡iei Agricole. Sunt 60-70 ha cu aceste specii, în planta¡ii mici de 2-3 ha. Mårul ¿i prunul au fost ¿i ei afecta¡i, dar într-o propor¡ie reduså, de 10-15%. La vi¡a-de-vie nu se înregistreazå pagube. Grâul aratå foarte bine. Înainte de precipita¡ii, fermierii începuserå semånatul la floarea-soarelui ¿i realizaserå 1.196 ha din 111.000 ha, iar car tofii au fost planta¡i pe 600 ha. “Cred cå în câteva zile, în special în sud, se va relua semånatul la floarea-soarelui”, mai spune Popa. Vântul a provocat stricåciuni solariilor, dar nu de amploare mare. Adrian MIHAI ANIF a pornit mai multe sta¡ii de pompare. La Bråila alimenteazå canale care acoperå 13.200 ha, din jude¡ ¿i din Ialomi¡a. Au fost puse în func¡iune ¿i sta¡iile de pompare de aduc¡iune pentru sistemele de iriga¡ii din Insula Mare a Bråilei, unde suprafa¡a contractatå este de 64.660 ha. Alte sta¡ii furnizeazå apå pe canale pentru peste 8.000 de ha din Cålåra¿i ¿i Ialomi¡a. Cereri au venit ¿i din alte jude¡e. În Tulcea existå deja apå pe canale pentru 16.300 ha. În Buzåu a fost pornitå alimentarea gravita¡ionalå în amenajarea AHC Câmpia Buzåului, la cererea Bazinului Legumicol Måråcineni Såpoca. Suprafa¡a contractatå este de 389 ha. Se solicitå apa pentru culturi de legume. În Boto¿ani a fost puså în func¡iune o sta¡ie de pompare pentru o livadå de pomi fructiferi. Alimentarea canalelor a mai început ¿i în Arad ¿i Gala¡i. 21

CULTURI VEGETALE

Provoc\ri în culturile de cereale p\ioase [i recomand\rile FMC Cåtålin Cosmin VIZIRU director de marketing FMC

ombaterea buruienilor din culturile de cereale påioase prezintå o importan¡å mult mai mare decât de obicei, deoarece o mare parte din buruieni (în special Veronica spp.) au råsårit încå din toamnå; iarna blândå le-a ajutat så vegeteze în continuare, astfel cå au ajuns într-un stadiu avansat de vegeta¡ie la desprimåvårare. A¿adar, este necesarå erbicidarea de urgen¡å a culturilor de cereale påioase, imediat ce condi¡iile din câmp o permit. Orice întârziere a lucrårii de erbicidat permite avansarea buruienilor în stadii de vegeta¡ie în care combaterea acestora se face mult mai greu, fiind necesarå aplicarea erbicidelor la doze maxime, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare. Trebuie ¡inut cont cå majoritatea cerealelor påioase se aflå deja în faza de alungire a celui de-al doilea internod, când produsele hormonale nu mai sunt recomandate.

FMC România are o gamå completå de erbicide pentru cultura de cereale påioase. Omnera, Tripali, Granstar Super, Pachetul Granstar Super + Discovery, Pointer Ultra, Laren Pro råspund diferitelor nevoi, de la cele simple pânå la cele mai complicate. Cel mai complex erbicid pentru cultura de cereale påioase este Omnera. Are o formulare lichidå modernå, dispersie în ulei (OD), bazatå pe tehnologia LQM. Este selectiv pentru toate culturile de cereale påioase ¿i eliminå cu u¿urin¡å buruienile cu frunzå latå anuale ¿i perene, inclusiv pe cele dificil de combåtut, cum ar fi: pålåmida, turi¡a, volbura, veronica, samulastra de rapi¡å 22

¿i de floarea-soarelui rezistente la imazamox ¿i tribenuron metil. Alte avantaje sunt fereastra largå de aplicare (de la înfrå¡it pânå la frunza stindard), doza flexibilå, între 0,5 - 1 L/HA, lipsa restric¡iilor în rota¡ie. O altå provocare este generatå de atacurile masive din toamnå de musca suedezå a cerealelor - Oscinella frit. Aceste atacuri au fost în general identificate tardiv, iar combaterea a fost limitatå. Este de a¿teptat un nou atac în primåvarå, mai ales ¡inând cont de iarna blândå, care a permis supravie¡uirea multor larve în majoritatea zonelor agricole ale ¡årii. Se recomandå monitorizarea parcelelor atacate în toamnå ¿i efectuarea tratamentelor de corec¡ie a popula¡iilor de adul¡i în primåvarå. Folosind unul dintre insecticidele Karis 10 CS, Laidir 10 CS, Vantex 60 CS sau Nexide 60 CS, se va evita un atac masiv pe culturile de primåvarå, în special porumb ¿i orzoaicå. Foxtrot 69 EW este alternativa eficientå împotriva principalelor buruieni graminee anuale: iarba vântului (Apera spica venti) ¿i odos (Avena spp). Produsul e absorbit prin frunze, apoi transferat în toate organele buruienilor, care î¿i opresc cre¿terea în primele zile dupå aplicare, cloroza ¡esuturilor fiind evidentå în 7-14 zile. Poate fi aplicat atât toamna, cât ¿i primåvara. Doza de aplicare e flexibilå, de 0.9-1.1 L/ha, iar raportul calitate - pre¡ este imbatabil. În ultimele 2 såptåmâni, culturile au fost stresate de alternan¡a foarte mare de temperaturå noapte - zi, dar mai ales de temperaturile negative din timpul nop¡ii de pânå la -10°C în unele zone, rezultând o serie de arsuri fiziologice, în special la soiurile stråine de grâu.

Arsurile fiziologice, care nu trebuie confundate cu cele provocate de diver¿i agen¡i patogeni, se pot observa cu u¿urin¡å pe vârful frunzelor ¿i se continuå în forma literei “V” pe marginile acestora, unde se regåsesc celulele cele mai tinere ¿i mai sensibile ale plantelor. În aceste condi¡ii, biostimulatorul Seamaxx ajutå plantele så se regenereze cât mai rapid dupå perioadele de stres ¿i så-¿i întåreascå sistemul natural de protec¡ie împotriva agen¡ilor externi. Seamaxx con¡ine extract natural din alge marine Ascophyllum nodosum, bogat în hormoni de cre¿tere ¿i al¡i compu¿i organici naturali care stimuleazå cre¿terea culturilor, fiind formulat împreunå cu o serie de macro ¿i microelemente. Prezen¡a în formulare a N P K ¿i a micronutrien¡ilor men¡ine balan¡a nutritivå a plantelor, în special în momentele de cre¿tere intenså. Seamaxx con¡ine oligozaharide care au rolul de a declan¿a sinteza substan¡elor de apårare a plantelor împotriva atacurilor patogenilor. Tot în portofoliul FMC se gåsesc fertilizan¡ii foliari Multiple ¿i Vertex, ce måresc rezisten¡a plantelor de culturå la temperaturile scåzute ¿i chiar negative. Se recomandå amestecul acestora în rezervor cu erbicidele sulfonilureice granulate Granstar Super, Tripali, Pointer Ultra, Laren Pro, pentru îmbunåtå¡irea eficacitå¡ii. Multiple con¡ine cantitå¡i importante de magneziu (Mg - 84 g/L), mangan (Mn - 330 g/L), cupru (Cu - 110 g/L) ¿i zinc (Zn - 84 g/L), sub forma unor såruri organice ¿i anorganice solubile, ¿i cre¿te rezisten¡a plantelor de culturå. Vertex are un con¡inut ridicat de azot (N - 34%), sub forma unei combina¡ii din diferite forme (ureic, amoniacal ¿i nitrat), la care se adaugå microelemente (Mg, Mn ¿i Cu) care influen¡eazå masiv metabolismul plantelor. Profitul agricol 12/2020

CULTURI VEGETALE

Seceta nu pleac\ din B\r\gan Nina GHEORGHIºÅ fermier, Ro¿iori, Bråila

Din 18 martie ¿i pânå aståzi 27 martie când transmit aceste rânduri revistei Profitul Agricol, seceta nu ne-a påråsit. Din contrå, ¿i-a adâncit efectele. În toatå aceastå perioadå, împreunå cu Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli Bråila, din care fac parte, am încercat så mobilizåm fermierii pentru a face în¿tiin¡åri cåtre unitå¡ile administrativ - teritoriale, în spe¡å primåriile, în vederea demarårii procedurii de formare a comisiilor care så vinå în teren ¿i så constate starea dezastruoaså, cauzatå de secetå, în care se aflå culturile de toamnå (grâu, orz, rapi¡å) atât din comunå Ro¿iori, unde må aflu, dar ¿i cele învecinate (Ciocile, Dude¿ti). Din discu¡iile avute cu membrii asocia¡iei, sunt multe localitå¡i în jude¡ul Bråila afectate de secetå, iar fermierii depun sesizåri la primårii, la APA Bråila, la Direc¡ia Agricolå a jude¡ului. Fermierii sunt sceptici cå aceste comisii se vor forma, întrucât toatå lumea ¿tie cå nu existå foarte clar reglementata aceastå situa¡ie. Înså ei fac acest demers pentru a nu mai da motive autoritå¡ilor så spunå cå sunt indolen¡i ¿i nu sesizeazå problemele pe care le au astfel încât så fie ajuta¡i de cei care de¡in pârghiile necesare. Ca fermier, nu pot în¡elege de ce LAPAR-ul, liga din care face parte ¿i APA Bråila, nu a continuat demersurile începute de fostul pre¿edinte Lauren¡iu Baciu, prin comunicatul transmis cåtre preså în 28 noiembrie 2018, så determine ministerul så reglementeze printrun ordin de ministru, ¿i ulterior printr-o lege, aceastå situa¡ie. Nu în¡eleg de ce LAPAR-ul, la sfâr¿itul lunii ianuarie 2020, prin vocea fostului pre¿edinte interimar Gheorghe Albu, spunea la un post de radio cå produc¡ia culturilor de toamnå, dupå opinia 24

dumnealui, va avea o diminuare de cca 30% chiar dacå vremea va reveni la normal, ceea ce nu s-a întâmplat, iar aståzi LAPAR-ul, prin vocea domnului pre¿edinte Nicu Vasile, nu mai vorbe¿te despre secetå. Nici INMH-ul nu mai iese public så vorbeascå despre acest dezastru meteorologic ¿i implica¡iile în agriculturå, pe zonele unde seceta pedologicå se aflå la cote extreme. În¡elegem cu to¡ii situa¡ia prin care trece România, ca de altfel toatå omenirea, dar nu putem uita total de restul problemelor din celelalte sectoare economice. Toate autoritå¡ile discutå cum se pot salva sectoarele care suferå din cauza COVID-19, dar sectorul vegetal, care suferå din cauza secetei, ce face? Din toate discu¡iile purtate såptåmâna aceasta cu reprezentan¡ii autoritå¡ilor, reiese doar faptul cå noi fermierii nu ne-am asigurat culturile, ca urmare, nu avem dreptul så cerem så fim ajuta¡i. Dar oare aceste autoritå¡i nu ¿tiu cå nu existå nici un asigurator în România care så-¡i asigure grâul pentru secetå? Anul trecut a fost primul an când un asigurator a asigurat culturile de primåvarå pentru secetå. Doresc så men¡ionez faptul cå sunt unul dintre fermierii care de când are fermå ¿i-a asigurat în fiecare an culturile. Demersul meu ¿i al asocia¡iei din care fac parte nu se va opri aici. Nu putem råmâne spectatori la toate aceste probleme care ne fac via¡a profesionalå ¿i mai grea decât este!

Strategie de secetå

Lucrårile directe ¿i strip-till Anul acesta, pentru prima datå, Drago¿ Costin Telehuz (fermier din Ialomi¡a ¿i pre¿edinte al ACCPT) a renun¡at complet la plug. Nici cu scarificatorul nu face lucrare adâncå. Este în proces de trecere la sistemul de lucråri minimum tillage. Covoarele le pune întotdeauna doar pe ogor, pentru a nu låsa terenul neacoperit iarna. Acum, încearcå så cultive porumb în tehnologia strip-till. Aceasta presupune lucrarea terenului în benzi în care urmeazå så semene, iar intervalele råmân nelucrate. ªi-a programat så semene la începutul lui aprilie. “Pânå atunci nu ne atingem de teren pentru cå nu ne mai permitem så pierdem apå”, spune Telehuz. În covor a avut diferite amestecuri: ovåz cu linte ¿i mazåre, ovåz cu mazåre ¿i rapi¡å, iar rapi¡å ¿i grâu vin din samulastrå. Sperå ca în exerci¡iul urmåtor legisla¡ia så spunå minimum douå specii. Considerå cå o astfel de clarificare nu ar mai låsa loc de interpretåri. Considerå cå e bine så foloseascå doar specii care înghea¡å. Dacå nu înghea¡å, covorul trebuie distrus primåvara devreme, ca så nu consume umiditate din sol. O a doua conculuzie se referå la volum cât mai mare de biomaså pe care e bine så-l lase covorul. Odatå ce se usucå, nu mai råmâne un volum mare. “Trebuie så încercåm cât mai multe variante pentru a reu¿i reten¡ia apei în sol ¿i a îmbunåtå¡i capacitatea de stocare a apei în sol. Aceasta se ob¡ine printr-o structurå bunå ¿i lucråri cât mai pu¡ine”, explicå motivul covoarelor. În acela¿i timp, fertilitatea naturalå a solului trebuie consolidatå pe termen lung. “Vom avea crize ¿i de îngrå¿åminte cu fosfor. Probabil vom avea crize ¿i de azot, prin urmare, trebuie så gåsim solu¡ii. Ne pregåtim så lucråm cu oameni mai pu¡ini, trecem la lucråri reduse, vom încerca ¿i semånatul direct”. Adrian MIHAI Profitul agricol 12/2020

CULTURI VEGETALE

Efectul înghe]ului asupra culturilor de toamn\ Andrei CIOCOIU category marketing manager Oilseeds, Corteva Agriscience Romania& Moldova

În noaptea de 15 spre 16 martie s-au înregistrat temperaturi negative în cea mai mare parte a ¡årii, dar mai ales în sud-est, unde minimele înregistrate au ajuns ¿i la -9°C. Aceste temperaturi scåzute au survenit dupå o perioadå nefiresc de cålduroaså, cu zile în care sau înregistrat chiar ¿i de peste 20°C. Varia¡ii extreme au fost pe deplin resim¡ite de culturile agricole aflate pe câmp, grâu, orz ¿i rapi¡å. La sfâr¿itul såptåmânii trecute (2022 martie) am vizitat câteva câmpuri din jude¡ele Bråila, Tulcea ¿i Constan¡a, unde am observat pagube serioase provocate de gerul de duminicå noaptea, atunci când s-au înregistrat temperaturi cuprinse între -7°C ¿i -9°C. Temperaturi scåzute au fost aproape în fiecare primåvarå, înså anul acesta plantele sunt mult mai afectate din cauza factorului care face diferen¡a: apa. Suntem în mijlocul unei secete pedologice accentuate, fårå zåpadå în lunile de iarnå ¿i precipita¡ii foarte reduse. În jude¡ul Bråila, localitatea Viziru, culturile de rapi¡å sunt aproape de compromitere. Plantele bine dezvoltate în toamnå au pornit în vegeta¡ie, iar în momentul înghe¡ului aveau tija floriferå de cca. 30-35 cm, astfel cå partea supe-

Profitul agricol 12/2020

rioarå a tijei a fost distruså în totalitate. În acest moment, singura ¿anså o reprezintå pornirea låstarilor laterali, dar ¿i în acest caz este necesarå apa. Dacå în urmåtoarea perioadå nu vor apårea precipita¡ii, cultura va trebui întoarså. În aceea¿i zonå, am vizitat un fermi-

er care, pentru a-¿i asigura o råsårire uniformå, a irigat în toamnå. ¥n acest caz, cultura de rapi¡å a fost foarte pu¡in afectatå de acest fenomen, de unde putem deduce faptul cå nu doar gerul a fost o problemå, ci ¿i lipsa apei. La culturile de grâu ¿i orz sunt dificultå¡i în tot sudul ¿i estul ¡årii, deoarece seceta pronun¡atå va pune mari probleme în refacerea culturilor, iar unele sole aflate în depresiuni au fost aproape distruse. A¿adar, în primul rând este

nevoie de precipita¡ii, care prin unele zone au ¿i venit, dar în cantitå¡i reduse, de 15-20 litri. Seceta este marea problemå! În lipsa precipita¡iilor, culturile nu au cu ce så î¿i refacå foliajul afectat. Ce putem face: Pânå nu î¿i revine cultura, nu trebuie så aplica¡i erbicide, fungicide sau insecticide. Culturile sunt stresate, nu trebuie så le stresåm ¿i noi suplimentar. Buruienile sunt o mare problemå, dar exista solu¡ii flexibile disponibile, care se pot aplica pânå la apari¡ia frunzei standard. În acest caz, recomandåm produsele Pixxaro Super sau Cerlit Super, care combat perfect un spectru larg de buruieni. Când apar cre¿terile noi, se poate aplica un aminoacid sau chiar azot foliar, dar nu înainte de a începe så se regenereze culturile, pentru cå este nevoie de masa foliarå de recep¡ie. O fertilizare suficientå cu azot, pentru refacerea foliajului. Alåturi de apå, este necesar azotul, care are un rol esen¡ial în procesul de cre¿tere. Putem aplica, dacå nu s-a întâmplat acest lucru deja, azotat de amoniu 100-150 kg/ha, care, la primirea a cel pu¡in 15 litri de apå, ajunge în zona radicularå ¿i ajutå foarte mult planta. Sunt vremuri dificile din multe puncte de vedere, dar cu aten¡ie ¿i cu precipita¡iile necesare putem trece peste toate!

CULTURI VEGETALE

Adjuvan]ii Lebosol Tratamente foliare de maxim\ eficien]\ Compania Lebosol, cu sediul în Germania, este specializatå, de mai bine de 30 de ani, în produc¡ia ¿i comercializarea de îngrå¿åminte lichide pentru agriculturå ¿i horticulturå, având ¿i produse omologate pentru agricultura ecologicå.

substan¡elor active la spålare ¿i stoparea spumei. Produsul Aquasol se recomandå a fi utilizat în dozå de 0,25-0,75 l/100 l apå, în func¡ie de duritatea apei.

Aten¡ie! Se adaugå în solu¡ia de stropit înaintea produselor de protec¡ie fitosanitarå ¿i/sau a fertilizan¡ilor.

ortofoliul de produse, prin intermediul cåruia suntem partenerul inovativ în nutri¡ia plantelor, cuprinde solu¡ii, suspensii concentrate ¿i adjuvan¡i cu formulare lichidå pentru aplicare foliarå. Consultan¡a tehnicå individualå este oferitå de cåtre personalul competent ¿i calificat.

Misiunea echipei Lebosol România este de a identifica necesitå¡ile nutritive ale plantei, de a maximiza profitabilitatea fermei ¿i sustenabilitatea acesteia în timp ¿i, desigur, de a purta de grijå mediului înconjuråtor. De aceea, portofoliul de produse al Lebosol România cuprinde 4 adjuvan¡i special formula¡i pentru a ajuta fermierii så corecteze o listå lungå de probleme survenite în timpul preparårii solu¡iilor de stropit, dar ¿i dupå aplicare.

Aquasol este cel mai bun adjuvant pentru condi¡ionarea apei, care ajutå la cre¿terea eficien¡ei tratamentelor fitosanitare ¿i foliare prin: ac¡iunea de tampon-pH a solu¡iei de stropit, func¡ia sa de agent de umectare, acoperire ¿i aderen¡å, reducerea driftului solu¡iei pe culturile învecinate, cre¿terea rezisten¡ei 26

Herbosol, în dozå de 0,4 l/ha, este cel mai bun adjuvant care serve¿te la cre¿terea eficien¡ei tratamentelor cu erbicide peliculare prin dispersia finå a solu¡iei de stropit, îmbunåtå¡irea aderen¡ei erbicidului la particulele de sol ¿i men¡inerea acestuia în stratul superficial (0-5 cm). Herbosol este ideal pentru îmbunåtå¡irea efectului erbicidelor peliculare (s.a. s-metolaclor, terbutilazin, pendimetalin, dimetenamid etc.). Adåugând Herbosol, erbicidul este mai eficace deoarece o cantitate mai mare de solu¡ie ajunge pe suprafa¡a vizatå. Îmbunåtå¡e¿te aderen¡a erbicidului la particulele de sol ¿i previne levigarea acestuia în adâncime, fenomen ce provoacå, ulterior, stres culturii. De

asemenea, previne degradarea fotochimicå a substan¡elor active ¿i prelunge¿te durata de ac¡iune.

Lebosol-Schaumstopp previne formarea spumei în procesul de pregåtire a solu¡iilor de stropit ¿i la umplerea rezervoarelor cu gunoi de grajd lichid. Se recomandå adåugarea a 1,4 ml/100 litri apå înainte de încorporarea celorlalte produse de protec¡ie a plantelor sau fertilizare foliarå. Mai mult decât atât, LebosolSchaumstopp este potrivit pentru spålarea rapidå a echipamentelor ¿i ambalajelor dupå efectuarea tratamentelor fitosanitare. Deoarece calitatea apei poate reduce considerabil efectul tratamentelor fitosanitare, Lebosol-Acid citric este adjuvantul perfect care acidifiazå apa folositå la aplicarea tratamentelor fitosanitare. Doza folositå uzual este de 20 ml/100 litri apå.

Lebosol-Acid citric se introduce în apå înainte de oricare alt produs, barbotând continuu. De asemenea, Lebosol-Acid citric reprezintå solu¡ia în situa¡iile în care produsele fitosanitare utilizate produc reac¡ii nedorite (precipitå). Lebosol garanteazå calitatea, de la dezvoltarea unui produs pânå la absorb¡ia acestuia în plantå!

Echipa Lebosol România

Profitul agricol 12/2020

CULTURI VEGETALE Unicul insecticid prietenos cu albinele

Mavrik 2 F este preferat de agricultori, dar [i de apicultori Mavrik 2 F este insecticidul care ¿i-a câ¿tigat popularitatea atât în rândul fermierilor, cât ¿i al apicultorilor. Este cel mai frecvent råspuns dacå întrebi fermierii ce produs cunosc din portofoliul Adama.

Ceea ce-l face deosebit este toleran¡a fa¡å de insectele benefice, calitate care face posibilå aplicarea lui chiar ¿i în timpul înfloritului, inclusiv în culturi melifere precum rapi¡a ¿i floarea-soarelui. Este unicul insecticid care se poate utiliza la înflorit la floarea-soarelui. Adama îl clasificå în gama Advanced, fiind de ultimå genera¡ie. De remarcat este cå toleran¡a asupra insectelor benefice nu a afectat eficacitatea împotriva dåunåtorilor, aceasta fiind una ridicatå. De anul acesta, importan¡a lui Mavrik 2 F în programele de protec¡ie a plantelor cre¿te întrucât au fost retrase de pe pia¡å produse cu spectru similar de ac¡iune, dar cu o perioadå mai reduså de aplicare. Substan¡a activå, Clorpirifos, nu a mai primit omologare în Uniunea Europeanå. Cine mai are produse cu aceastå substan¡å activå le poate utiliza pânå pe 16 aprilie. Tiacloprid se va putea comercializa pânå pe 3 noiembrie 2020, iar stocurile råmase trebuie utilizate sau distruse pânå pe 3 februarie 2021. O alternativå råmâne realizarea de mixuri. Este necesar un produs pe bazå de acetamiprid împreunå cu un piretroid ¿i un adjuvant. Adama are ¿i astfel de produse, dar speciali¿tii companiei estimeazå cå cea mai mare cre¿tere a cererii se va înregistra la Mavrik 2F. 28

Adrian Zaharia lucreazå în jude¡ul Neam¡ 500 ha. Folose¿te Mavrik 2 F de mul¡i ani, la rapi¡å. Anul acesta are 30 ha. A ales produsul pentru a elimina astfel riscul de a intra în conflict cu crescåtorii de albine. Apicultura pastoralå nu este o practicå în zonå, dar unii locuitori au câ¡iva stupi acaså. În plus, oricând poate exista riscul apari¡iei unui apicultor venit din altå parte care så nu-¿i anun¡e prezen¡a la primårie. ªtefan Cåldåraru, ¿ef de fermå la Unicereal Holding, din Petråchioaia, jud. Ilfov, a folosit Mavrik 2 F anul trecut pentru prima oarå, la recomandarea echipei Adama. L-a testat pe 50 ha de rapi¡å. Anul acesta îl va utiliza pe toatå suprafa¡a, 300 ha. La simpozioanele organizate de companii pentru fermieri, devenise “ambasador” voluntar al produsului în discu¡iile informale cu colegii. “Am constatat cå este nu doar bun, ci foarte bun”, explicå ¿eful de fermå. Din momentul în care înflore¿te rapi¡a, în apropierea solelor se instaleazå apicultorii care vin în pastoral cu stupii. Råmân så prindå ¿i înfloritul floriisoarelui. A constatat, în ultimii 5-6 ani, cå în solele în care are albine produc¡ia cre¿te cu 30%. Este deci direct interesat de o bunå colaborare cu apicultorii. Unul din dåunåtorii care pot diminua semnificativ produc¡iile de rapi¡å este gândacul lucios al rapi¡ei. “Î¿i face apari¡ia în culturå când rapi¡a este înfloritå în propor¡ie de 15-20%. Gândacul se instaleazå în floare ¿i se hråne¿te cu polenul. Poate produce pagube de pânå la 40% din culturå dacå nu este ståpânit”, explicå agronomul. Mavrik 2 F se poate aplica ¿i la temperaturi mai ridicate, de pânå la 26°C, ceea ce face posibil ca dåuntåtorul så fie surprins în momentul în care activi-

tatea lui este mai accentuatå, stimulat de temperatura ridicatå. Agronomul a testat Mavrik 2 F ¿i în culturile de floarea-soarelui ¿i grâu, cu rezultate la fel de bune. Vrea så semene cu floareasoarelui 100 ha ¿i inten¡ioneazå så utilizeze Mavrik 2 F pe întreaga suprafa¡å. Îl va mai utiliza ¿i la grâu, probabil pe toate cele 300 ha ocupate de aceastå culturå. “Avem mul¡i apicultori în zonå ¿i îl folosim la rapi¡å, la T3, la ultima trecere, când sunt ¿i albinele în zbor”, spune Cåtålin Rotaru, director tehnic Banat Agri, jud. Timi¿. Îl folose¿te de patru ani. “Cu alte produse am avut probleme. Au murit destul de multe albine”, î¿i aminte¿te cu regret agronomul. Aplicå Mavrik 2 F pe întreaga suprafa¡å cultivatå cu rapi¡å. Anul acesta se întinde pe 460 ha pentru cå au fost probleme cu seceta, dar de obicei rapi¡a ocupå 2.000 de hectare. Mavrik 2 F con¡ine Tau-fluvalinat (240 g/l), un piretroid de sintezå unic prin modul de ac¡iune asupra sistemului nervos al dåunåtorilor ¡intå. Acesta este cel care îi conferå o toleran¡å bunå fa¡å de entomofauna utilå. Ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie. Solubilitatea sporitå în lipide face ca traversarea cuticulei insectelor så fie rapidå, iar efectul så fie unul de ¿oc. Principalele ¡inte sunt insectele sugåtoare (afide, trip¿i ¿i purici de frunzå), dar ¿i unele cu aparat de ros (coleoptere ¿i lepidoptere). Mavrik 2 F este omologat pentru o gamå largå de culturi: rapi¡å, floareasoarelui, grâu, orz, mår, piersic, cåp¿un, cartof, castrave¡i solarii, ceapå, tomate de câmp, varzå ¿i plante ornamentale. Adrian MIHAI Profitul agricol 12/2020

CULTURI VEGETALE Tehnologia NCode:

Noua genera]ie de uree cu protec]ie împotriva volatiliz\rii În Germania, de la 1 februarie 2020, utilizarea ureei standard a fost interziså. Ureea poate fi aplicatå ca îngrå¿åmânt de bazå numai dacå este tratatå cu inhibitor de ureazå (vezi Bundesgesetzblatt Teil I Nr. 32). În Fran¡a, începând din sezonul 2019-2020, au fost introduse recomandåri privind utilizarea îngrå¿åmintelor cu inhibitori (NBPT, DMPP, DCD). Agricultorii vor fi amenda¡i ¿i/sau vor plåti impozite mai mari dacå emisiile nocive nu sunt reduse sub nivelurile impuse. Utilizarea ureei tratatå cu inhibitori devine inevitabilå ¿i este nevoie ca fiecare fermier så înceapå så foloseascå aceastå tehnologie acum pentru a adopta cele mai bune practici, pentru a respecta mediul, legisla¡ia ¿i pentru a fi performant.

Solu¡ia a fost identificatå! Rentabilå pentru agriculturå ¿i prietenoaså cu mediul înconjuråtor - tratarea granulelor de uree cu inhibitor de ureazå. NCode reduce volatilizarea formei amoniacale, garanteazå mai mult azot disponibil pentru plante ¿i permite mai multå flexibilitate în aplicare.

plante ¿i este o surså importantå de poluare cu amoniac.

Fertilizarea cu tehnologia NCode este mult mai eficientå NCode reduce pierderile de azot prin volatilizare ¿i garanteazå mai mult azot disponibil pentru plante. Oferå, de asemenea, flexibilitate în alegerea perioadei de fertilizare ¿i reduce costurile proceselor de aplicare. Urea DURASOL NCode (46 - 0 - 0)

- Urea DURASOL NCode este protejatå împotriva pierderilor prin volatilizare, îngrå¿åmânt cu azot gata de utilizare, cu mai multå substan¡å activå disponibilå, pentru cea mai eficientå nutri¡ie a plantelor. - Urea DURASOL NCode permite extinderea perioadei de aplicare fåcând posibilå fertilizarea la temperaturi mai ridicate ¿i oferind fermierilor flexibilitate în utilizare. - Urea DURASOL NCode reduce pierderile de azot prin volatilizarea amoniacului în atmosferå ¿i protejeazå mediul înconjuråtor.

Protec¡ie garantatå cu NCode Imediat dupå aplicarea ureei, enzima ureazei din sol începe så transforme îngrå¿åmântul în ioni de amoniu ¿i gaz Fertilizarea cu uree standard amoniacal. NCode inhibå temporar enare pierderi zima ureazei, asigurând timpul necesar Este înso¡itå de pierderi semnifica- pentru ca azotul amidic så påtrundå în tive de azot (de pânå la 30-50%), are a- sol ¿i så înceapå descompunerea în forport redus de azot disponibil pentru me disponibile pentru nutri¡ia plantelor.

Cele mai importante avantaje: Ø Flexibilitate în alegerea perioadei de fertilizare Ø Mai mult azot disponibil pentru plante dintr-o cantitate mai micå de îngrå¿åmânt Ø Produc¡ii mai mari Ø Economie de timp ¿i energie sus¡inutå 30

Ø Volatilizarea amoniacului reduså semnificativ Ø Respectarea prevederilor legale în domeniul fertilizårii Ø Inhibitorii sunt siguri pentru mediu ¿i pentru micro-organismele din sol. Nu prezintå toxicitate pentru plante ¿i mediu.

De ce så alege¡i Ecofol? Inhibitorii sunt substan¡e cu termen de valabilitate scurt pentru eficien¡å maximå. Moleculele inhibitorului sunt biodegradabile, având un efect maxim imediat dupå aplicare. Datoritå acestei caracteristici, perioada de valabilitate a acestora este scurtå - de la 3 la 6 luni, astfel încât pentru fermieri ¿i comercian¡i este crucial ca producåtorul/furnizorul så fie de încredere ¿i så poatå livra un produs “proaspåt”, tratat cât mai aproape de data aplicårii în câmp. Ecofol livreazå fermierilor Urea DURASOL NCode, tratatå cu un inhibitor de înaltå calitate, cu pu¡in timp înainte de încårcarea în camion. Calitatea inhibitorului determinå extinderea protec¡iei contra pierderilor Ecofol oferå uree tratatå cu inhibitor NBPT de ultimå genera¡ie având substan¡e special adåugate pentru o mai bunå acoperire ¿i eficacitate. Organizarea livrårilor în fermå este importantå! Ecofol påstreazå stocuri constante de materii prime pentru fabricarea produsului Uree DURASOL NCode. Ecofol are o logisticå bine organizatå ¿i are capacitatea de a trata individual solicitårile.

Profitul agricol 12/2020

CULTURI VEGETALE

Sem\natul în epoca optim\ a florii-soarelui, important pentru s\n\tatea plantelor Germinarea ¿i råsårirea plantelor de floarea-soarelui este condi¡ionatå de temperaturå, textura solului ¿i umiditatea acestuia.

Observåm în ultimii ani o tendin¡å în a se devansa perioada semånatul la floarea-soarelui mai devreme decât epoca optimå. Este foarte important de ¿tiut cå, atunci când semånatul se efectueazå mai devreme, iar temperatura solului este micå, perioada de råsårit se prelunge¿te. Plantele råsårite în aceste condi¡ii sunt neuniforme, firave, fiind supuse unui risc al atacului dåunåtorilor ¿i bolilor. Însåmân¡area prea devreme înseamnå ¿i o råsårire e¿alonatå, o culturå neuniformå, existând totodatå posibilitatea ca un procent de semin¡e så mucegåiascå. De asemenea, apari¡ia buruienilor timpurii ¿i competi¡ia florii-soarelui cu aceste buruieni pot diminua considerabil produc¡ia. Sistemul radicular al tinerelor plante se dezvoltå mult mai profund ¿i pe verticalå într-un sol afânat, cu o temperaturå adecvatå, atunci când semånatul se realizeazå în perioada optimå. Prin compara¡ie, în cazul semånatului mai devreme, se observå o dezvoltare pe orizontalå a sistemului radicular

Profitul agricol 12/2020

într-un sol unde temperatura este mai micå în adâncime. Aceastå evolu¡ie a înrådåcinårii pe orizontalå, ¿i nu în stratul profund al solului, duce la o epuizare rapidå a solului în elemente nutritive, o disponibilitate hidricå scåzutå în perioada de umplere a semin¡elor, dar ¿i o sensibilitate mai mare a culturii la cådere. Expunerea plantelor de floarea-soarelui la temperaturi scåzute pentru o perioadå scurtå de timp (¿oc termic, fårå o “precålire” a plantei - aclimatizare) poate så aibå un efect negativ prin limitarea cre¿terii plantelor, våtåmarea vârfului de cre¿tere, o posibilå ramificare a plantelor ¿i o culturå neuniformå.

Manå (Plasmopara halstedii) În ultimii ani, se observå o intensificare a atacului de boli, în special mana (Plasmopara halstedii), putregaiul alb (Sclerotinia scletotiorum), precum ¿i lupoaia (Orobanche cumana), favorizate ¿i de efectuarea unei rota¡ii scurte. În cazul atacului de manå, se observå o corela¡ie directå între semånatul “prea devreme” ¿i numårul de plante afectate/hectar. Vremea rece din perioada germinårii ¿i råsåririi este asociatå de obicei cu un grad mare de atac

de manå, ritmul de cre¿tere al plåntu¡elor fiind unul lent. Invers, atunci când germinarea ¿i råsårirea plantelor se produc într-o perioadå scurtå de timp se observå o diminuare a riscului de infec¡ie cu manå. Atacul viermilor sârmå (Agriotes spp.) ¿i pagubele produse sistemului radicular sunt ¿i ele în strânså corela¡ie cu umiditatea solului, dar ¿i cu temperaturile moderate. Pentru a asigura un început bun al culturii de floarea-soarelui, recomandåm semånatul atunci când temperatura medie minimå este în jurul valorii de 100C, la adâncimea de semånat, urmatå de o perioadå cu temperaturi în cre¿tere, pozitive. Adâncimea de semånat reprezintå, de asemenea, un alt criteriu în stabilirea unei culturi uniforme. Cu cât se seamånå mai devreme, adâncimea de semånat trebuie så fie mai micå comparativ cu semånatul în perioada optimå. Adâncimea de semånat diferå ¿i în func¡ie de textura solului. Astfel cå, în solurile u¿oare, afânate, adâncimea de semånat trebuie så fie mai mare, iar pe terenurile reci, mai grele se recomandå semånatul mai la suprafa¡å. Desigur, adâncimea de semånat trebuie corelatå cu umiditatea solului pentru a asigura o germinare uniformå.

Syngenta

CULTURI VEGETALE

Transformer Amelioreaz\ propriet\]ile fizice ale solului Transformer este un produs inovativ prin înså¿i modul lui de ac¡iune. Are o capacitate excelentå de a îmbunåtå¡i infiltrarea, distribu¡ia ¿i drenarea apei de irigat sau de ploaie în sol. Transformer are capacitatea de a atenua diferen¡ele solului ¿i chiar de a elimina proprietatea hidrofobå a solului care nu permite solu¡iei så curgå de-a lungul profilului acestuia.

Transformer este un produs care are capacitatea de a reduce tensiunea superficialå a apei. Atunci când este aplicat la sol, permite îmbunåtå¡irea proprietå¡ilor hidraulice ale solului, cum ar fi: infiltrarea, drenajul, conductivitatea hidraulicå, reten¡ia de apå în sol, eliminând ac¡iunea hidrofobå a solului. Prin îmbunåtå¡irea acestor proprietå¡i ale solului, apa aplicatå este disponibilå pentru plante ¿i nu este pierdutå prin scurgere de-a lungul capilarelor ¿i/sau a cråpaturilor solului, dimpotrivå, permite umezirea egalå a profilului de sol, atât în profunzime, cât ¿i lateral. Prin îmbunåtå¡irea proprietå¡ilor fizice ale solului, Transfomer: - ¥mbunåtå¡e¿te rata de infiltrare a apei în solurile grele ¿i argiloase; - Måre¿te capacitatea de re¡inere a apei în toate tipurile de sol; - Reduce båltirea, spålarea ¿i levigarea pe adâncime; - Îmbunåtå¡e¿te infiltrarea apei în solurile compactate, reducând rezisten¡a la penetrare, permi¡ând o dezvoltare optimå a rådåcinilor; - Îmbunåtå¡e¿te distribu¡ia lateralå a apei în sol; - Reduce proprietatea hidrofobå a solului ¿i îmbunåtå¡e¿te re¡inerea ¿i redistribu¡ia mai bunå a apei în solurile nisipoase; 32

- Favorizeazå dezvoltarea rådåcinilor absorbante ¿i intensificå cre¿terea aparatului radicular; - Îmbunåtå¡e¿te disponibilitatea ¿i absorb¡ia substan¡elor nutritive; - Asigurå distribuirea uniform în sol a produselor de protec¡ia plantelor ¿i a nutrien¡ilor; - Stimuleazå activitatea microbianå.

Ideal este ca Transformer så fie aplicat printr-un sistem de irigare. Poate fi aplicat ¿i prin pulverizare pe solurile curate, înainte de plantare sau postplantare, cu orice aparat de stropit. Pe solurile lutoase sau nisipoase se aplicå o dozå de 5-10 l/ha Transformer astfel: - Se începe umectarea solului cu apå - 25% din norma de udare. - Se strope¿te cu o dozå de 5-10 litri/ha în urmåtoarele 50% din norma de udare, în scopul de a îmbunåtå¡i

zona de distribu¡ie a solu¡iilor. - La sfâr¿itul procesului de irigare, se aplicå numai apå (25% din cantitatea råmaså) pentru a se asigura cå Transformer va fi distribuit în mod adecvat pe sol. În solurile grele sau unde terenul prezintå o crustå superficialå: - Urma¡i aceea¿i ordine ca în paragraful anterior, cu o dozå de 10 - 15 litri/ha, dar în aplica¡ii succesive de 5 litri/ha la fiecare 15 zile. - Concentra¡ia solu¡iei nu trebuie så depå¿eascå mai mult de 1 litru la 1000 de litri de apå (concentra¡ia <0,1%).

Transformer este un produs Oro Agri International Ltd. Pentru a beneficia de consultan¡å personalizatå, contacta¡i echipa Naturevo. (www.naturevo.ro, sec¡iunea contacte). Naturevo

Tratament la sol cu Transformer, 3 litri/ha - Agrosan SRL Buzåu 3 iulie 2019 - culturå porumb, hibrid DKC 5830 - densitate 98.000 la/ha - lungime rând = 300 m, 47 rânduri semånate la distan¡a de 70 cm - stadiul porumbului 12-14 frunze (panicul în burduf 2 frunze) - aplicat transformer pe suprafa¡å de 1 ha în dozå = 3 litri/ha - metoda de aplicare: prin picurare cu o normå de 100m3/ha - se observa diferen¡e fenotipice clare între cele douå variante

Proba cântarului - rezultate 2019 BRUT ºARA Varianta tratatå (kg) 27.320 13.360 Varianta netratatå (kg) 26.220 13.360 Umiditate recoltare (%) Diferen¡å produc¡ie (kg) Eliminat suprafa¡å stâlp (kg) Diferen¡å produc¡ie net (kg)

NET 13.960 12.860 20.9 1.100 70 1.030

Profitul agricol 12/2020

Pallas [i Floramix - cele mai performante [i utilizate erbicide pentru controlul buruienilor graminee problem\ din cultura de grâu Ion MUTAFA manager marketing erbicide Corteva Agriscience

ompania Corteva Agriscience are un portofoliu complet de erbicide, acoperind atât segmentul de toamnå, prin erbicidul Bizon, cât ¿i segmentul de primåvarå, prin erbicidele Pixxaro Super, Pallas 75 WG, Floramix, Mustang, Cerlit Super. Suprafe¡ele afectate de buruienile graminee au crescut de la un an la altul. Odatå cu cre¿terea suprafe¡elor cu cereale, va cre¿te ¿i suprafa¡a loturilor semincere, iar acestea vor trebui men¡inute curate de principalele buruieni graminee (iarba vântului, ovåscior, obsigå), care cauzeazå nu numai pierderi cantitative de produc¡ie, dar ¿i refuzul certificårii loturilor semincere.

Pallas 75 WG ¿i Floramix, pe bazå de pyroxsulam, sunt cele mai cunoscute ¿i utilizate produse din pia¡a româneascå pentru combaterea celor mai importante buruieni graminee: iarba 34

vântului (Apera spica-venti), ovåscior (Avena fatua), obsigå (Bromus spp.). Cele douå produse au spectru complet, combåtând pe lângå buruienile de mai sus ¿i alte buruieni graminee care au început så fie prezente în România, cum ar fi: coada vulpii (Alopecurus myosuroides), lolium (Lolium spp.), vulpia (Vulpia myuros). Cele douå produse au eficacitatea cea mai ridicatå în combaterea buruienilor graminee mai sus men¡ionate din cultura de grâu. Acest fapt a fost demonstrat prin experien¡ele efectuate de cercetåtorii companiei Corteva, precum ¿i prin utilizarea lor ca primå op¡iune de cåtre fermierii români care se confruntå cu aceste buruieni. Chiar ¿i în anii cu poten¡ial de produc¡ie mai mic, fermierii trebuie så-¿i men¡inå curate culturile, în special loturile semincere, evitând declasarea lor ¿i råspândirea acestor buruieni problemå. Pe lângå combaterea excelentå a buruienilor graminee din culturile de grâu, produsele Pallas 75 WG ¿i Floramix combat ¿i un spectru foarte larg de buruieni dicotiledonate, controlând foarte bine buruieni problemå, cum ar fi

mu¿e¡elul (Matricaria spp.), turi¡a (Galium aparine), veronica (Veronica spp.) ¿i chiar macul (Papaver rhoeas), în cazul produsului Floramix. Fermierii care vor aplica produsele Pallas 75 WG si Floramix vor avea asiguratå ¿i combaterea speciilor de veronica (Veronica spp.), nemaifiind nevoi¡i så aplice erbicide specifice pentru aceastå buruianå. ¥n situa¡ia în care nu sunt infeståri cu buruieni dicotiledonate perene (pålåmida, volbura), iar buruienile monocotile ¿i dicotile anuale sunt råsårite în momentul aplicårii erbicidului Floramix, nu mai este nevoie de nicio altå erbicidare pânå la recoltare. Pe lângå avantajele men¡ionate, produsele Pallas 75 WG ¿i Floramix, aplicate în conformitate cu recomandårile din etichetå ¿i materialele de promovare, au o selectivitate foarte bunå pentru cultura de grâu ¿i nu afecteazå culturile care se înfiin¡eazå dupå cultura de grâu tratatå cu aceste produse, chiar în condi¡ii de secetå extremå ¿i în situa¡iile în care s-au efectuat lucråri minime ale solului. Profitul agricol 12/2020

CULTURI VEGETALE

Solu]ie de drenare în soluri argiloase Alexandru Haitå lucreazå 1.000 ha în Cåline¿ti, jud. Teleorman. Are un sol dificil, cu un procent relativ ridicat de argilå, de 36-44% în stratul superficial (0-35 cm). La o profunzime de 70 cm începe un strat de 80-100 cm cu un con¡inut de argilå de 100%. În aceste condi¡ii, båltirile produc pagube importante. Conform statisticilor fermei, excesul de apå a cauzat pierderi mult mai mari decât lipsa precipita¡iilor. Acest lucru l-a determinat pe fermier så caute solu¡ii pentru a gestiona cât mai bine problema. A efectuat douå tipuri principale de lucråri: canale deschise ¿i canale închise. Douå sunt întrebårile importante pentru a trece de la inten¡ie la execu¡ie: unde ¿i cum så le facå. Fermierul a gåsit solu¡ii de care este mul¡umit.

Stabilirea traseelor de evacuare Pentru a afla unde så reali zeze ca nalele folose¿te un soft de l a Te r ra D r a i n s (www.t3rra.com) care calculeazå cea mai rapidå variantå de evacuare a excesului de apå din sol. Traseele de evacuare calculate de program se pot exporta ca linii de ghidare în monitorul tractorului. Pentru ca softul så func¡ioneze are nevoie înså de hår¡i de eleva¡ie. Chiar dacå detecProfitul agricol 12/2020

teazå båltirile cu ajutorul imaginilor din satelit, concluzia fermierului este cå cele mai fidele date le ob¡ine de pe combine, datoritå vitezei reduse cu care merg acestea. Simularea softului care calculeazå posibile båltiri a dat o hartå care aproape s-a suprapus cu cea realizatå pe baza NDVI. Digitalizarea agriculturii este integratå în sistemul MyJohnDeere. Toate echipamentele din fermå provin de la acest producåtor, astfel încât aplica¡ia este gratuitå.

Canalele subterane nu reduc suprafa¡a cultivatå. Pentru realizarea lor, softul poate exporta linii de ghidare în monitorul tractorului. Chiar dacå un canal de evacuare este fåcut la 50 cm adâncime, sunt zone în care trebuie så fie mai mari de 70 cm pentru a depå¿i curba de nivel. “Într-o solå de 80 ha este foarte dificil så observi o diferen¡å de nivel de 5-10 cm ¿i chiar 20 cm”, remarcå fermierul. A comandat antene pe care så le monteze pe utilajul de drenaj pentru a putea reduce adâncimea de excava¡ie la strictul necesar. Cu ajutorul antenelor, va avea precizie mare care îi va permite så refacå anual canalele în acelea¿i locuri. Anul trecut a cumpårat douå freze pentru a excava canale colectoare. Din acestea vor pleca cele subterane, spre zonele înalte. Frezele împrå¿tie påmântul excavat în lateralele canalului, astfel încât nu se realizeazå gråmezi care så diminueze ¿i mai mult suprafa¡a cultivatå.

Tipuri de canale Fermierul considerå cå pe solurile argiloase nu meritå så investeascå întrun sistem de drenaj cu tuburi. Profitå de argila în care face canale. De fapt, drenajul de tip cârti¡å pe care îl face este de douå tipuri: pentru infiltra¡ie ¿i pentru evacuare. Primul tip este o solu¡ie temporarå, în care canalele subterane nu evacueazå apa într-un canal colector. Momentul oportun de execu¡ie este atunci când terenul este cât mai tare, pentru a crea cât mai multe fisuri în profunzime.

Lucrårile solului În fermå sunt efectuate mai ales lucråri de prelucrare pe verticalå. Sistemul conven¡ional aproape cå a fost eliminat. Sunt sole care au peste 8-9 ani de când nu au mai fost arate. Scarificå la cel mult doi ani. În general, folose¿te scarificatorul pentru floarea-soarelui, rapi¡å ¿i porumb. Pentru grâu ¿i orz se folose¿te Tiger pentru lucrarea de bazå. Pentru a evita compactarea solului a implementat sistemul de trafic controlat. Nu este încå integral implementat. Echipamentele care lucreazå superficial (disc, semånåtori) Execu¡ie Canalele sunt realizate din 9 în 9 m sunt de 9 m. La fel ¿i headerele. Sprala 1,3 m adâncime. Un utilaj cu un bra¡ yer-ul este de 27 m. Cårårile tehnoloasemenea unui scarificator supradi- gice sunt stabilite de peste 4 ani, iar mensionat taie påmântul la adâncime. randamentele sunt foarte bune. Ultima pieså a sa este o bilå care formeazå un canal, în sol, în urma sa. Adrian MIHAI 35

CULTURI VEGETALE

Fungicidul Filan Culturile s\n\toase sunt cele mai productive Agen¡ii patogeni din cultura de floarea-soarelui înseamnå un singur lucru: pagube însemnate, care pun sub semnul întrebårii produc¡iile în care a¡i investit masiv. De aceea, trebuie så råspundem pe måsura amenin¡årii. Pentru to¡i fermierii care cultivå floareasoarelui, Kwizda Agro Romania pune la dispozi¡ie Filan, fungicidul pentru lanuri curate ¿i productive. Douå substan¡e active - boscalid ¿i dimoxistrobin - fac ca produsul så fie eficient atât pentru preven¡ie, cât ¿i pentru controlul bolii. Boscalid este un fungicid cu spectru larg de ac¡iune, din clasa carboxamidelor. În prezent, este una dintre cele mai eficiente substan¡e existente pe pia¡å pentru prevenirea ¿i controlul bolilor provocate de ciuperci. - Boscalid este translocat acropetal în interiorul plantei, protejând-o în întregime. - Substan¡a activå boscalid prezintå ac¡iune translaminarå, protec¡ia frunzei, una dintre principalele por¡i de intrare a bolii în plantå, fiind asiguratå eficient. Aceastå substan¡å împiedicå germinarea sporilor ¿i formarea tubului germinativ, deci are efect preventiv. De asemenea, împiedicå cre¿terea miceliului ciupercilor ¿i sporularea, având efect curativ. Dimoxistrobin, din grupa strobiluri nelor, completeazå efectul sub stan¡ei active boscalid, având o ac¡iune siste micå ¿i translaminarå . Strobilurinele sunt substan¡e ob¡inute din ciuperci, care, în combina¡ie cu al¡i compu¿i chimici, le mic¿oreazå sensibilitatea la efectele soarelui. Efectul translaminar se datoreazå afinitå¡ii pentru cuticulå: substan¡a activå stråbate interiorul foliar, dar se “leagå” de cuticulå atunci când ajunge pe cealaltå parte a frunzei.* 36

(*https://www.apsnet.org/edcenter/ disimpactmngmnt/topc/Pages/ StrobilurinFungicides.aspx)

Filan are omologare la culturile de floarea-soarelui, unde controleazå alternarioza (Alternaria helianthi), înnegrirea tulpinilor (Phoma macdonaldii) ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi), dar ¿i la rapi¡å, fiind utilizat contra putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum). Controlul acestor boli are drept urmare o evolu¡ie optimå a culturilor. O bunå protec¡ie contra infec¡iilor fungice duce la ob¡inerea produc¡iilor scontate, la o calitate sporitå a recoltei ¿i, implicit, la o cre¿tere a profitabilitå¡ii. Unde sånåtate nu e, nimic nu e: plantele bolnave sunt expuse ¿i altor tipuri de stres, de aceea o culturå curatå tratatå cu Filan este mai pu¡in sensibilå la secetå, temperaturi scåzute, atacul altor boli ce se pot instala în ¡esuturile våtåmate, precum ¿i la atacul insectelor. De asemenea, utilizarea acestui fungicid conduce la reducerea pierderilor dinaintea recoltårii prin atenuarea dehiscen¡ei premature. Fungicidul Filan + biostimulatorul Wuxal Ascofol. Ajutåm plantele så se ajute singure. Atunci când cultura se aflå sub presiune, este necesar så luptåm cu toate

armele pentru restabilirea echilibrului acesteia. De aceea, în afarå de eficientul fungicid Filan, care previne ¿i controleazå bolile, este necesar så oferim plantelor substan¡ele necesare pentru a-¿i påstra sau recåpåta vitalitatea. Speciali¿tii Kwzida Agro Romania recomandå aplicarea fungicidului Filan împreunå cu biostimulatorul Wuxal Ascofol. Acest produs con¡ine o cantitate ridicatå de extract de alge marine din specia Ascophyllum nodosum (51% materie proaspåtå). Extractul de alge este un compus bogat în polizaharide, aminoacizi, vitamine ¿i fitohormoni naturali, care cresc capacitatea de apårare a plantelor ¿i contribuie la påstrarea metabolismului în parametri optimi. Polizaharidele cu masa molecularå micå sunt foarte u¿or absorbite de cåtre plante, crescând astfel coeficientul de absorb¡ie a elementelor nutritive în plantå, ac¡ioneazå asupra aparatului fotosintetic, prelungind durata de via¡å a cloroplastelor ¿i stimuleazå producerea de fitoregulatori în plantå (ace¿tia au rolul de a întârzia procesul de senescen¡å). Rolul fitohormonilor prezen¡i în extractul de alge: citochininele stimuleazå diviziunea celularå ¿i regleazå uuu Arin DORNEANU Profitul agricol 12/2020

CULTURI VEGETALE uuu ciclul celular în plante, întârzie senescen¡a frunzelor ¿i stimuleazå mobilizarea nutrien¡ilor înspre frunze, auxinele sus¡in reducerea stresului oxidativ din celulele plantei ¿i a stresului termic (secetå) ¿i activarea mecanismelor naturale ale plantei responsabile de rezisten¡a la agen¡ii patogeni, giberelinele sus¡in fructificarea ¿i reduc riscul ne-fecundårii. Pe lângå acestea, Wuxal Ascofol este bogat în manitol ¿i acid alginic, agen¡i naturali de chelatare care deblocheazå elemente din sol (cupru, fier, mangan, magneziu, calciu), care ar fi altfel indisponibile plantelor. Dintre aminoacizi, amintim betaina - aminoacidul cu cel mai bun rezultat împotriva stresului la plante. Acesta favorizeazå dezvoltarea rådåcinii, cre¿te rata de fotosintezå deoarece men¡ine activitatea cloroplastelor în condi¡ii de stres. Acidul glutamic este un compus esen¡ial în sinteza de ¡esuturi vegetale ¿i clorofilå, implicat în dezvoltarea de meristeme, ce îmbunåtå¡e¿te capacitatea de reac¡ie a plantelor în situa¡ii de stres. Microelementele sunt necesare deoarece reprezintå cofactori pentru multe enzime catalitice implicate în dezvoltarea sånåtoaså a plantelor. De asemenea, microelementele sunt utilizate de plante pentru a ob¡ine o ratå respiratorie maximå, astfel planta dezvoltându-se la capacitate maximå. „Cocktail”-ul natural de microelemente ¿i extract de alge marine ajutå planta sa se dezvolte ¿i så creascå echilibrat. Dintre microelemente, borul este cel mai important în aceastå fenofazå deoarece induce o înflorire ¿i legare omogene. Un aspect important este sursa de bor, ¿i anume acidul boric, care este mai „prietenos” cu planta ¿i mai u¿or absorbabil de cåtre aceasta. Produsul se prezintå sub formå de suspensie concentratå ¿i con¡ine cei 7 adjuvan¡i specifici gamei Wuxal: agen¡i de chelatare, agen¡i anti-evaporare, surfactan¡i, umectan¡i, agen¡i de tamponare, stickeri, adjuvan¡i de amestecare. 38

Nu låsåm frigul så câ¿tige!

Alga600 este solu]ia pentru recuperarea culturilor de cereale. {i nu numai! Semnele le-am våzut cu to¡ii: Ø îngålbenirea/brunificarea frunzelor; Ø frunze moarte cu formå spiralatå; Ø cråparea ¿i îndoirea pår¡ii inferioare a tulpinii; Ø reducerea numårului de fra¡i. Cele mai sensibile soiuri sunt cele cu înfrå¡ire în primåvarå sau soiurile precoce, pe când soiurile autohtone ¿i cele tardive prezintå toleran¡å mai bunå.

cåtre plantå ¿i în fotosintezå. Alaninå – aminoacid având rol în fotosintezå. În plus, Alga600 con¡ine ¿i o cantitate însemnatå de fitohormoni, ce au rolul de a reduce stresul oxidativ din celulele plantelor ¿i stresul termic, de a întârzia senescen¡a frunzelor ¿i de a stimula mobilizarea nutrien¡ilor înspre frunze. Con¡inutul ridicat de materie organicå contribuie la îmbunåtå¡irea structurii solului, la deblocarea ¿i mobilizarea elementelor nutritive, sus¡inând dezvoltarea radicularå ¿i bacterianå în sol. De asemenea, Alga600 prezintå un con¡inut ridicat de potasiu, cu proprietatea de a måri concentra¡ia lichidului celular, ceea ce conferå plantelor rezisten¡å la frig.

Alga600. Puterea aminoacizilor în slujba culturilor aflate sub stres Alga600 se remarcå printr-o concentra¡ie foarte mare de aminoacizi esen¡iali dezvoltårii plantelor. Aplicarea acestora va conduce la recuperarea culturii dupå perioadele de stres, iar ul- Cum aplicåm Alga600? Momentul de aplicare: la reluarea terior la dezvoltarea optimå a acestora, vegeta¡iei (minimum 10 grade ziua, 5 cu limitarea radicalå a pierderilor. grade noaptea), imediat dupå trecerea perioadei reci. Aminoacizi în concentra¡ie Doza de aplicare: 1 kg/ha. ridicatå: Betaina – aminoacidul cu cel mai bun rezultat împotriva stresului la plan- Aten¡ionare te; favorizeazå dezvoltarea rådåcinii, din partea speciali¿tilor cre¿te rata de fotosintezå, deoarece Kwizda Agro Romania men¡ine activitatea cloroplastelor în Fiecare aminoacid joacå un rol condi¡ii de stres. specific în dezvoltarea plantelor. De Acid glutamic - compus esen¡ial în aceea, trebuie så aplica¡i produsul cu sinteza de ¡esuturi vegetale ¿i clorofilå. o concentra¡ie mare de aminoacid Este implicat în dezvoltarea de meris- necesar exact problemei pe care o teme ¿i îmbunåtå¡e¿te capacitatea de prezintå cultura în acest moment. Penreac¡ie a plantelor în situa¡ii de stres. tru aceasta, vå sfåtuim så solicita¡i înAcid aspartic - aminoacid ce se totdeauna aminograma produsului gåse¿te din abunden¡å în proteinele (compozi¡ia de aminoacizi a acestuia), plantelor, ajutå planta så metabolizeze deoarece alt aminoacid decât cel poazotul. trivit nu va avea efectul dorit, iar o astProlinå – compus cu efect antistres fel de investi¡ie este nejustificatå ¿i hidric, are rol în asimilarea azotului de påguboaså. Profitul agricol 12/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

Exportul de animale vii nu poate fi oprit Ni¿te “luptåtori” pentru drepturile animalelor au cerut din nou Comisiei Europene ¿i statelor membre så interzicå exportul de animale vii. Nu ¿tiu ei prea bine så deosebeascå oaia de berbec sau taurul de vacå, dar fac valuri. Iar politicienii momentului sunt mai tenta¡i så-i asculte pe cei de la Animals International ¿i så ia måsuri, decât så le ofere crescåtorilor o alternativå corespunzåtoare exportului de animale vii. Oricum este mai u¿or så interzici, iar nu så faci. Avem o alternativå la aceste exporturi? Evident, este o întrebare retoricå. România nu are suficiente abatoare ¿i nici spa¡ii frigorifice suficiente pentru a stimula exporturile de carcase. “Ståm ¿i noi în caså, nu le mai dåm mâncare oilor ¿i ne uitåm så vedem de unde vine Corona. Noi nu vom fi de acord niciodatå cu interzicerea exporturilor de animale vii, pânå când nu ni se oferå o alternativå”, spune Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei crescåtorilor de oi Romovis. “Abatorizarea este o poveste. Noi pregåtim calitatea animalelor în fiecare zi. Problema este cine cumpårå carne abatorizatå. Nu cred cå se va renun¡a la animale vii vreodatå. În România e posibil så se interzicå exportul, dar mentalitatea de la Bruxelles este alta. Acolo se pregåtesc alternative. În situa¡ia în care mentalitatea româneascå actualå e a¿a de precarå, cred cå numai statul român poate rezolva problema. Normal ar fi så facem abatoare noi, oierii, dar nu putem fårå ajutorul statului. Fermierii încearcå variante. Un prieten are proiect de abator, a semnat contracte la un anumit pre¡, dar euro s-a dus în sus mult ¿i nimeni nu ¡ine seama de realitate”. Crescåtorii pot så facå abatoare pe banii lor numai dacå se unesc în cooperative, dar oierii vor så råmânå persoane fizice ¿i punct. O frânå importantå o exercitå veterinarii de la ANSVSA, care nu scapå niciun prilej ca så mai punå un bå¡ în roate. Chiar dacå existen¡a lor nu se justificå în 40

aceastå ¡arå fårå o zootehnie puternicå. “Abatoare mari pe cooperative s-ar putea face, dar cooperativa nu porne¿te fårå bani”, explicå Nicolae Cioranu. “Regulile încå sunt complicate. De exemplu, s-a dat acel ordin al ANSVSA pentru construirea punctelor de sacrificare în ferme. Nu s-a fåcut niciunul. De ce crede¡i? La ultima întâlnire cu noi, pre¿edintele ANSVSA a spus cå nu din cauza lor s-a blocat treaba, ci din cauza Ministerului Finan¡elor. Ministerul Finan¡elor a pus condi¡ia ca abatoarele de fermå så func¡ioneze pe o bazå juridicå. Cooperativå, orice. Iar noi, fermierii, func¡ionåm pe persoanå fizicå, pe CNP. Ca så tai animalele într-un punct de sacrificare în fermå, cum le tai pe ale mele? Deci så le transfer pe ale mele pe altå societate ¿i apare o verigå în plus. Vor veni ¿i oi din alte exploata¡ii. Am spus de multe ori acest lucru. Deci nu se dore¿te rezolvarea problemei. Eu vreau så tai numai animalele mele. Se pot construi puncte de sacrificare în fermå, dar nu se vrea. Ce bine ar fi fost så le avem acum, în plinå crizå de Corona. Un punct de sacrificare mobil trebuie remorcat ¿i dus unde are oierul nevoie. Fårå platformå de beton. Dacå am 50 de oi de tåiat, pot så duc de¿eurile la Protan sau la un incinerator autorizat. Am våzut puncte de sacrificare în ferme din Ungaria, Austria, Germania. O încåpere vopsitå, cu un cârlig, cu o camerå frigorificå. Dacå am o comandå pentru trei oi, vine veterinarul ¿i vede carnea, îi pune ¿tampilå, o încarc în re-

morcå frigorificå ¿i o duc. Eu vreau un punct de sacrificare pentru mine. Noi func¡ionåm ca persoanå fizicå dintotdeauna. Ei trebuie så gåseascå o altå variantå”. Sigur cå statul nu va cåuta o variantå care så le convinå oierilor. Nu-¿i face nimeni timp pentru asta ¿i atunci totul se blocheazå. “Eu vreau så tai animalul meu, nu altceva, argumenteazå Nicolae Cioranu. Trasabilitatea direct de la mine este respectatå, sånåtatea animalului se poate verifica pe acest lan¡ scurt. Care ar fi problema? ANSVSA spune cå vrea trasabilitate, curå¡enie, sånåtate, tot ¿i a aruncat pisica în bra¡ele Finan¡elor. Bun, dar dacå eu plåtesc impozit pe norma de venit ¿i o oaie î¿i rupe un picior, eu o tai în punctul meu de sacrificare, ce preten¡ii ar mai avea Finan¡ele så plåtesc în plus pentru ea? Deci vrea ¿i alte impozite. De ce oare nu ne fac puncte de sacrificare în fermå pe persoanå fizicå? Toatå lumea ne då dreptate, dar de dat nu ne-a dat nimeni

Profitul agricol 12/2020

nimic altceva. Orice fermier ar putea îndeplini condi¡iile sanitar-veterinare ¿i de trasabilitate”. Nicolae Cioranu are 100 de oi fåtåtoare ¿i 200 de cârlani. Participå la programul de combatere a scrapiei, ini¡iat de ANZ.

Exportul în containere frigorifice Ion Agafi¡ei, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de ovine din jude¡ul Vaslui, are 1.200 de oi Karakul. Vin basarabenii ¿i ucrainenii så cumpere pielicele ¿i le duc spre nord-estul continentului, iar oile non-variante le vinde la arabi. A construit un abator la Moara Grecilor, lângå Vaslui. Pe fonduri SAPARD. “Eu sunt pregåtit så export carcase, dar partenerul meu trebuia så aducå ni¿te containere frigorifice pentru transportul pe avion ca så le exporte. Discu¡ia e mai veche, de dinainte de 1 martie. Din cauza crizei Corona, e blocat totul. Partenerul meu vrea så transporte carcasele cu containere în Kuweit. Are el un asociat acolo. Abatorul meu are o capacitate de 1200 de tone pe an, iar eu tai la 15-20% din capacitate. Nu se vinde carnea. Vita româneascå e scumpå, iar fabricile de salamuri aduc carne de import”, spune Ion Agafi¡ei.

Profitul agricol 12/2020

Participå cu 20 de berbeci la programul de combatere a scrapiei la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. Ion Agafi¡ei face controlul oficial al performan¡elor pe tot jude¡ul Vaslui pentru rasa Karakul ¿i pe partea de sud a jude¡ului Ia¿i, fiindcå restul este fåcut de Ionicå Nechifor din Boto¿ani.

Viziune nouå în lumea fermelor de îngrå¿are “Va fi råu dacå se opre¿te exportul de animale vii, înså va fi råu pentru to¡i românii”, crede Constantin Chiriac, director la compania Tolil din Baia, jude¡ul Constan¡a. “Inclusiv pentru alte domenii. Va fi lipså de valutå în ¡arå ¿i euro poate ajunge la 6 lei. Exporturile merg bine în prezent, abia a început campania. Trimitem în Arabia Sauditå, în Iordania. Pandemia ne complicå mult activitatea. Avem panouri peste tot, må gândesc la o posibilå izolare a lucråtorilor în fermå. Le-am dat oamenilor må¿ti, månu¿i, tot ce trebuie”. Tolil este crea¡ia lui Apostol Gigicå, socrul lui Constantin Chiriac. Are 30.000 de oi ¿i 500 de tåura¿i la îngrå¿at. În prezent, deruleazå douå proiecte pe fonduri europene. Cel mai important proiect este un abator pentru ovine ¿i taurine. Lucrårile de construc¡ie au început. Va fi

gata în prima parte a anului 2021 ¿i va livra carcase ¿i specialitå¡i. Are o capacitate de tåiere de 300 de oi pe orå sau 50 de bovine. Investi¡ia se ridicå la 5,5 milioane de euro. Al doilea proiect vizeazå dublarea capacitå¡ii de procesare a fabricii de furaje de la 5 tone pânå la 10 tone pe orå. Apostol Gigicå a semnat protocoale de export pentru animale vii cu toate ¡årile din Orientul Mijlociu. El este convins cå exportul de animale vii este afectat de faptul cå medicii veterinari din zonå nu respectå protocoalele. “Cheia este la ANSVSA. De aceea, am conceput o asocia¡ie a exportatorilor din Dobrogea cu 6 companii, pe care o reprezint.”

Ferma de familie a fost complet uitatå La toate aceste frâne, se adaugå închiderea tuturor târgurilor de animale din cauza pestei porcine africane. Pentru toate speciile. Pandemia Covid-19 este doar o circumstan¡å agravantå pentru zootehnia noastrå. Jandarmii ¿i poli¡i¿tii le interzic crescåtorilor så mai intre în pie¡ele urbane cu produse animaliere. Orå¿enii vor mâncare ¿i crescåtorii råmân cu rezultatele muncii la poartå. Nu avem nici exporturi de animale vii, nici comer¡ intern de produse animaliere. Cine pierde? Pentru micii crescåtori, pentru fermele de familie nu mai existå ie¿ire. Iar ministrul Oros le cere så lucreze fiecare palmå de påmânt... “Circula¡ia fermierilor nu este afectatå de noua ordonan¡å militarå cu måsuri pentru prevenirea råspândirii COVID-19! În cadrul Ordonan¡ei Militare nr. 3/24.03.2020, se men¡ioneazå cå pe perioada stårii de urgen¡å este permiså “deplasarea pentru realizarea de activitå¡i agricole sau deplasarea producåtorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare”, precizeazå Ministerul Agriculturii pe pagina de Facebook. Nu pute¡i face export oricum, nu intra¡i în pie¡e, dar pute¡i så veni¡i cu cobili¡a pe la u¿ile blocurilor... Viorel PATRICHI 41

MAªINI AGRICOLE Tractoare Massey Ferguson pentru ferme mixte Massey Ferguson este un constructor mare, care s-a orientat mai mult spre fermierii mici ¿i mijlocii. Anul acesta au anun¡at tractoare cu echipåri noi, eficiente atât la lucrul în câmp, la cultura mare, cât ¿i în zootehnie, pentru fermele din deal ¿i munte. La noi, brandul MF este distribuit de General Leasing ¿i Tehnodiesel. MF 3709 AL Aceastå nouå gamå are trei modele: MF 3077 AL, MF 3078 AL ¿i MF 3709 AL, care sunt adaptate pentru munca în ferme mixte din zonele de deal ¿i de munte. Au motoare cu puteri de 75 CP, 85 CP ¿i 95 CP, corespunzåtoare normei de poluare 3B, fårå AdBlue, iar transmisiile disponibile pentru aceastå gamå sunt SpeedShift 24/12, respectiv powershift cu 2 viteze ¿i Power Shuttle, pentru schimbarea rapidå a sensului de mers. Pot fi echipate, op¡ional, cu podea platå sau cu cabinå joaså, ceea ce reduce înål¡imea tractorului la numai 2,44 m, optimå pentru accesul în grajduri, dar ¿i în silviculturå, amenjarea terenurilor ¿i în lucråri publice.

MF 5711 M Dyna-4 Noua serie de tractoare MF 5700 M are în gamå 5 modele: botezate consecutiv, de la 5709 M la 5713 M. Toate sunt echipate cu motoare Agco Power de 4,4 litri, 4 cilindri, care respectå cerin¡ele normei de poluare Stage 5 ¿i dezvoltå puteri de 95 CP, 105 CP, 115 CP, 125 CP ¿i 135 CP. În func¡ie de model, pot fi echipate cu transmisie Dyna-4 (5709 M), Dyna-4 sau 12x12 (MF 5710 M, MF 5711 M) sau exclusiv 12x12 (MF 5712 M ¿i MF 5713). Tractorul MF 5711 M, de exemplu, este eficient atât la lucrul în câmp, cât ¿i în ferme mixte, unde poate fi echipat cu încårcåtor frontal pentru manipularea balo¡ilor ¿i a furajelor.

MF 6718 S Tractorul MF 6718 S a primit distinc¡ia Ma¿ina Anului 2020 ¿i face parte dintr-o gamå care mai include modelele MF 6713 S, MF 6714 S, MF 6715 S ¿i MF 6716 S. Noile modele sunt echipate cu motoare Agco Power de 4,9 litri, 4 cilindri, corespunzåtoare cerin¡elor normei de poluare Stage 5. Acestea dezvoltå în mod obi¿nuit 135 CP, 145 CP, 155 CP, 165 CP sau 180 CP, iar cu sistemul EPM pot oferi în plus între 15 CP ¿i 20 CP. Pot fi echipate cu transmisie Dyna-6 sau Dyna-VT ¿i pot întoarce pe o razå scurtå, de doar 4,5 m, lucru util la manevrele cu implemente la capetele parcelelor. Arpad DOBRE 42

Profitul agricol 12/2020

MAªINI AGRICOLE

Dealerii de utilaje s-au mobilizat pentru Agricultura trebuie så meargå înainte, cu sau fårå coronavirus. O spun ¿i autoritå¡ile de la Bruxelles, ¿i cele de la Bucure¿ti.

tori din Italia, Fran¡a ¿i Anglia sunt furnizori ¿i pentru importatori din România, am fåcut un sondaj printre delaerii de ma¿ini ¿i utilaje agricole de la noi, pentru a afla dacå existå sau nu motive de îngrijorare din acest punct de vedere pentru fermierii români.

ersul înainte ar pårea cå se desfå¿oarå mai lent în privin¡a produc¡iei ¿i livrårii de utilaje ¿i piese de schimb, cel pu¡in asta spune presa din Fran¡a. Cu toate acestea, dealerii din România ne asigurå cå to¡i fermierii vor primi la timp tractoarele ¿i combinele comandate, cå vor avea suficiente piese de schimb pentru campania de primåvarå ¿i cå echipele de service sunt pregåtite så intervinå pentru repara¡ii de urgen¡å.

Agri-Alian¡a

La France Agricole a publicat recent un articol în care aråta cå mai mul¡i producåtori de ma¿ini agricole, printre care “greii” Massey Ferguson ¿i Claas, ¿i-au închis uzinele din Fran¡a. Asocia¡ia producåtorilor autohtoni ¿i stråini de ma¿ini agricole din Fran¡a (Axema) s-a aråtat îngrijoratå de faptul cå Massey Ferguson ¿i-a închis fabrica de la Beauvais (tractoare ¿i transmisii), iar Claas pe cele de la Le Mans (tractoare) ¿i Woippy (prese de balotat). În cazul acestor doi mari producåtori, oprirea produc¡iei din Fran¡a era programatå pânå la sfâr¿itul såptåmânii trecute, urmând ca din aceastå såptåmânå så fie reluatå asamblarea. Pe de altå parte, ¿i constructori mai mici, ca Manitou, Gregoire-Besson, Carre Rabaud ¿i Sulky-Burel au întreprins ac¡iuni similare în Hexagon. ¥n Anglia, JCB a oprit produc¡ia, ca urmare a scåderii cererii la nivel mondial. De asemenea, CNH Industrial a anun¡at recent cå a oprit pentru douå såptåmâni activitatea la fabricile (Case IH, New Holland) ¿i depozitele sale din Italia. Întrucât o parte dintre ace¿ti producå44

Eliza Pricopie, marketing manager Agri-Alian¡a, importatorul Kubota în România, spune cå, în prezent, compania are la dispozi¡ie stocuri suficiente de tractoare, utilaje ¿i piese de schimb. “La tractoare ¿i piese pentru acestea suntem aproviziona¡i direct din Japonia, nu suntem influen¡a¡i de produc¡ia din Fran¡a. Pe de altå parte, echipele de vânzåri ¿i service î¿i desfå¿oarå activitatea cu respectarea normelor de protec¡ie ¿i preven¡ie. Îi asiguråm pe clien¡ii no¿tri cå vom fi aproape de ei ¿i le vom asigura aceleasi produse ¿i servicii de calitate ca ¿i pânå acum. Ne pot contacta la telefoanele 031.730.91.03, service: 0755.405.555 sau vânzåri: 0755.668.855.”

AgroConcept Alina Abålaru de la Departamentul Comunicare AgroConcept, dealer New

Holland, spune cå întregul personal al companiei î¿i va adapta activitatea la cerin¡ele impuse de situa¡ia de urgen¡å ¿i va continua desfå¿urarea opera¡iunilor necesare bunei desfå¿uråri a campaniei de primåvarå în toate loca¡iile din ¡arå. “Încurajåm clien¡ii så ne contacteze telefonic sau online pentru orice problemå tehnicå sau comercialå, la telefon: 0800.500.700, e-mail: office@agroconcept.ro ¿i chiar ¿i pe Facebook. Dispunem de stocul de piese necesar activitå¡ilor agricole de sezon ¿i vom asigura livrarea lor prin curierat rapid în toate loca¡iile.”

Amazone Amazone România îi asigurå pe fermieri de tot sprijinul cerut, dar îi roagå så în¡eleagå cå în aceastå perioadå complicatå pot surveni anumite întârzieri ale livrårilor de utilaje, deoarece la frontierele din întreaga rutå de tranzitare sunt controale amånun¡ite. “În ceea ce prive¿te echipa de service, colegii no¿tri sunt pregåti¡i så intervinå fizic, în cazuri extreme, dar ¿i cu indica¡ii prin telefon sau video-conferin¡e”, a spus Cornel Chiuaru, reprezentant Amazone România. Printre cei mai importan¡i distribuitori ai acestei mårci se numårå

Profitul agricol 12/2020

MAªINI AGRICOLE

o campanie eficient\ AgroComer¡ Holding, Serv Class ¿i Proagroservice.

Claas Råspândirea continuå a coronavirusului ¿i cre¿terea restric¡iilor din lan¡ul de aprovizionare determinå Claas så reducå produc¡ia de serie a combinelor în Harsewinkel, Germania, într-un mod controlat, urmând ca activitatea så fie întreruptå timp de 3 såptåmâni, pânå în 17 aprilie. Cu excep¡ia încetinirii controlate a produc¡iei în Harsewinkel, vor fi departamente care î¿i vor putea continua activitatea în mod normal, în ciuda condi¡iilor dificile. Acestea includ, printre altele, livrarea utilajelor ¿i a pieselor de schimb, precum ¿i repara¡ii ¿i finisaje. De asemenea, va continua ¿i produc¡ia de piese de schimb.

IPSO Agriculturå IPSO Agriculturå a luat, la rândul såu, o serie de måsuri pentru a face fa¡å cu bine acestei perioade. Ana Maria Pricopi, manager comunicare, spune cå speciali¿tii ¿i tehnicienii companiei sunt disponibili pe oricare dintre canalele alternative de comunicare (email, telefon, skype) ¿i cå, în contextul

Profitul agricol 12/2020

combaterii råspândirii coronavirusului, va fi evitat la maximum contactul direct. “Depozitul nostru de piese de schimb este foarte bine aprovizionat ¿i asiguråm livrarea la timp prin intermediul firmelor de curierat. Echipele de service sunt pregåtite så intervinå în situa¡iile de maximå necesitate.” Detalii pe http://www.ipso.ro/contact/.

Lemken România Reprezentan¡ii Lemken în România anun¡å cå activitatea companiei continuå. “Ne-am pregåtit de la primele semne ale acestei pandemii ¿i ne men¡inem capacitatea de produc¡ie la nivel înalt. Echipa noastrå este disponibilå la telefon sau online ¿i este gata så råspundå solicitårilor fermierilor. Continuåm så producem implemente ¿i piese de schimb. Prioritizåm transporturile pentru a nu întâmpina eventuale întârzieri”, se aratå într-o postare pe pagina de Facebook a Lemken România. Detalii cu persoane de contact ¿i numere de telefon, pe https://lemken.com/en/lemken-worldwide/inter national/europe/romania/.

NHR Agropartners În prezent, la NHR Agropartners existå o politicå “fårå vizitatori” în toate loca¡iile companiei. Emilia Radu, responsabil marketing, ne-a spus cå a fost implementat un sistem de interven¡ii strict adresat urgen¡elor reale pe partea de service ¿i piese de schimb. “Vom acorda suportul utilizând toate modalitå¡ile de comunicare la distan¡å (e-mail, telefon mobil, whatsapp, Facebook), iar piesele comandate vor fi livrate prin curierat rapid. Nivelul stocurilor de piese în depozitele noastre este ridicat. Pentru detalii, clien¡ii pot contacta responsabilul zonal de vânzåri/ piese/ service, accesând link-ul https://nhr.ro/ contact/ sau la adresa generalå de e-mail urgentenhr@vait.ro.” Arpad DOBRE

Dezinfectarea utilajelor ¿i a spa¡iilor din ferme Nimeni nu a oferit încå fermierilor un protocol adaptat la activitatea lor în legåturå cu coronavirusul ¿i nici måcar o recomandare de dezinfec¡ie a utilajelor agricole sau a spa¡iilor din ferme. Nu se ¿tie, de exemplu, cum se poate dezinfecta cabina unui tractor, a unei combine sau a unui încårcåtor telescopic care au fost conduse de operatori care, ulterior lucrului, au fost confirma¡i cu Covid-19. Dar solu¡ii existå, iar cea mai la îndemânå pare nebulizarea cu un amestec de peroxid (apå oxigenatå) ¿i argint coloidal. Nebulizarea presupune producerea unei ce¡e artificiale printr-un dispozitiv echipament de nebulizare care elibereazå microparticule în spa¡iul destinat dezinfectårii. Principiul de ac¡iune al produselor de dezinfec¡ie cu con¡inut de peroxid, aplicate doar prin nebulizare, cu dimensiunea particulelor sub 3 microni, este simplu: particula de peroxid, înso¡itå de alte elemente active, precum argintul coloidal, acoperå, datoritå densitå¡ii sale, fiecare milimetru påtrat al volumului incintei tratate, oxidând violent prin efectul oxigenului în exces to¡i viru¿ii, bacteriile, fungii ¿i sporii, producând efectul de nano combustie. Astfel, este depuså în totalitate întreaga încårcåturå biocidå, în toate fantele, orificii ¿i inclusiv tavane sau spa¡ii imposibil de atins în alte condi¡ii. Practic se reseteazå la zero întreg istoricul de infec¡ie al spa¡iului tratat. Prin nebulizare pot fi dezinfectate eficient: spa¡ii pentru depozitare fructe ¿i legume, hale ¿i spa¡ii de produc¡ie sau depozitare, spa¡ii comerciale, mijloace de transport (utilaje agricole, autoturisme, mijloace de transport în comun, autospeciale etc.), sere de legume, precum ¿i spitale, ¿coli, grådini¡e, unitå¡i de locuit etc. De exemplu, cabina unui tractor poate fi dezinfectatå în maximum 3 minute. Dintre firmele care presteazå servicii de nebulizare amintim MrBiocid ¿i DDD. Arpad DOBRE 45

MAªINI AGRICOLE

Tratamentul eficient al culturilor cu sprayerele Kubota XMS Iarna cu temperaturi peste media acestui anotimp a favorizat apari¡ia în culturile semånate în toamnå a diver¿ilor dåunåtori ¿i a bolilor. Agri-Alian¡a propune fermierilor administrarea de tratamente cu sprayerele purtate Kubota din seriile XMS1 ¿i XMS2.

Sisteme de control Ambele modele pot beneficia de sistemele EC sau FMC. Controlul la distan¡å EC are urmåtoarele func¡ii: de pulverizare / oprire, inclusiv pânå la 7 sec¡ii ¿i douå comutatoare ale duzei de bord, de oprire ¿i agitare, de control al presiu-

ceste sprayere sunt disponibile cu lå¡imi de lucru cuprinse între 12-21 m, respectiv 15-30 m, ¿i cu capacitå¡i ale rezervoarelor între 800-1.200 l ¿i 1.000-1.800 l.

Rampe din inox sau aluminiu Pot fi echipate fie cu rampe HOSA (aluminiu), fie HC (o¡el). Ambele beneficiazå de componente de înaltå calitate, linii de pulverizare din o¡el inoxidabil ¿i integrare completå a duzelor în designul bra¡ului. Rampele HC sunt realizate pentru viteze mari de lucru ¿i condi¡ii dificile, permi¡ând posibilitå¡i de pliere: 4 segmente de bra¡ pot fi pliate simetric sau asimetric. De asemenea, este posibilå o pliere lateralå ¿i o corec¡ie independentå a pantei. Rampele HOSA pot fi pliate în formå de Z ¿i existå posibilitatea de a pulveriza pe o singurå parte, de-a lungul gardurilor sau altor obstacole. Sprayerele din seriile XMS1 ¿i XMS2 pot fi comandate cu pompe cu debite de 100/150/200 l / m pentru seria XMS1, respectiv de 150/200/260 l /m pentru seria XMS 2.

nii. Sistemul FlowMate Control (FMC) este compact ¿i integreazå toate func¡iile de pulverizare ¿i cele hidraulice, controlul func¡iilor ENFO ¿i pentru duze. În plus, FMC poate memora opera¡iunile efectuate pe 25 de parcele diferite.

Dotåri op¡ionale Seria XMS 2 poate fi dotatå op¡ional cu IsoMatch Tellus PRO sau IsoMatch Tellus GO, terminale universale Isobus. Tot op¡ional, la modelele seriei XMS2 se poate adåuga un rezervor suplimen-

tar, amplasat frontal, care va cre¿te volumul cu încå 1.100 l. Acest rezervor poate avea panou de comandå electric sau manual ¿i nu necesitå prizå de putere frontalå sau circuite hidraulice, cuplarea ¿i decuplarea fiind foarte facile.

Tehnologii ¿i sisteme automate Pregåtirea substan¡elor chimice ¿i clåtire prin tehnologia ENFO este o echipare standard la sprayerele Kubota echipate cu computer. Înainte de începerea pulverizårii, conductele de pe rampe sunt umplute cu substan¡e chimice exact pânå la duze, prin oprirea automatå a fiecårei sec¡iuni. Dupå efectuarea tratamentului, pesticidele sunt evacuate automat din sistemul de pulverizare ¿i reintrå în rezervor, iar amestecul de substan¡e se utilizeazå pânå la ultimul litru. Sistemul de control iXcleanComfort monitorizeazå umplerea automatå, care se opre¿te la atingerea nivelului programat. Activarea func¡iilor de clåtire ¿i amorsare ENFO se efectueazå din cabinå. Comutarea între umplere, agitare, pulverizare, diluare, amorsare, clåtire ¿i curå¡area rezervorului este facilå. Pe de altå parte, un alt sistem, iXclean Pro, gestioneazå automat vanele electrice de pe sprayerele compatibile Isobus ¿i oferå ¿i un program complet automat de clåtire ¿i curå¡are în mai multe etape pentru întregul sistem de conducte ¿i rezervor. Arpad DOBRE

Profitul agricol 12/2020

OPINII

Efectul COVID-19 asupra s\n\t\]ii plantelor Anastase Iorgu, fondatorul companiei de consultan¡å în domeniul fitosanitar Novagris Efectul Covid-19 se va resim¡i ¿i în sfera produselor de protec¡ia plantelor, în România. Dupå estimårile noastre, valul Covid-19 din China love¿te România dupå aproximativ trei luni. Acesta este intervalul aproximativ de timp necesar de la fabricarea substan¡ei active pânå la transportul pe cale maritimå în Europa, formularea produselor ¿i distribuirea cåtre utilizatori. Prin urmare, o crizå se poate instala începând de la sfâr¿itul lunii aprilie începutul lunii mai. Pânå atunci, stocurile de anul trecut, împreunå cu ce s-a produs

¿i achizi¡ionat în iarnå, pot asigura necesarul. De aceea, fermierii nu vor sim¡i lipsa produselor sau cre¿teri de pre¡, pentru primele tratamente aplicate cerealelor påioase ¿i pentru cele necesare înfiin¡årii culturilor prå¿itoare. Înså pentru nevoile de mai târziu, efectul Covid se va resim¡i. Este greu de estimat acum cât de severå va fi criza deoarece fenomenul Covid este abia la început în Europa. Referitor la cele de mai sus, recomandårile noastre nu trec peste solidaritatea de care trebuie så dåm dovadå în aceastå perioadå ¿i, prin urmare, nu încurajåm pe cineva så facå stocuri dincolo de nevoile stricte. De asemenea, nu ar fi etic så profitåm de aceastå perioadå pentru a crea psihoze ¿i a manipula fermierii, doar cu scopuri mercantile ascunse. Aspecte legate de gestionarea mai judicioaså a resurselor de care dispunem: - Efectuarea tratamentelor atunci când avem informa¡ii ce nu vor surveni ploi în urmåtoarele douåtrei zile. Precipita¡iile, mai ales cele abundente, spalå solu¡ia de pe suprafa¡a plantelor ¿i solului ¿i diminueazå efectul produselor, în special durata de protec¡ie. - Utilizarea adjuvan¡ilor în solu¡ia de stropit pentru a cre¿te calitatea tratamentului. Adjuvan¡ii ajutå aderen¡a solu¡iei ¿i penetrarea produselor în plante, pentru efect de protec¡ie mai lung. - Acolo unde este cazul, sincronizarea aplicårii tratamentelor cu cele ale vecinilor. Chiar dacå noi tratåm, dupå câteva zile, patogenii ¿i insectele pot migra pe culturile noastre, dacå vecinii

nu au fåcut ¿i ei tratamentele necesare prevenirii ¿i combaterii. - Utilizarea unor cantitå¡i potrivite de solu¡ie de stropit, pentru a asigura distribuirea ¿i acoperirea cât mai bunå a plantelor. Multe produse nu sunt sistemice, iar unele sunt mixte (componente de contact + sistemice). O cantitate insuficientå de apå va face ca substan¡a cu ac¡iune de contact så nu fie valorificatå corect. - În cazul unei crize de produse fitosanitare, se vor trata în primul rând marginile parcelelor, ¿tiut fiind cå atacul unor dåunåtori ¿i chiar al unor patogeni porne¿te de la periferie cåtre interior. - Se vor efectua mai întâi lucrårile de tåieri ale pomilor, arbu¿tilor fructiferi ¿i vi¡ei-de-vie ¿i apoi se vor aplica tratamentele, pentru a reduce volumul de solu¡ie necesar. - Urmårirea condi¡iilor meteorologice ¿i aplicarea tratamentelor preventiv, în special pentru anumi¡i patogeni, cum ar fi cei care produc månåri, fåinåri, rapån, monilioze. - Evitarea gre¿urilor la aplicare prin reglarea înål¡imii låncilor în func¡ie de înål¡imea culturii, verificarea func¡ionårii duzelor, închiderea corectå a distan¡ei dintre douå treceri. - Uneori, din dorin¡a de a cre¿te eficacitatea tratamentului, fermierii utilizeazå amestecuri de mai multe produse pentru acela¿i patogen. Dacå s-a constatat existen¡a raselor rezistente la o anumitå moleculå, este recomandat evitarea utilizårii acelei molecule pentru o perioadå de timp ¿i cre¿terea ponderii tratamentelor cu produse de contact, decât så se practice diverse “cocktailuri”. Astfel, formele rezistente vor fi eliminate sau måcar diminuate. Adrian MIHAI Profitul agricol 12/2020

Informa¡ii externe Cine mai culege legume [i fructe prin Europa? Fermierii britanici au avertizat guvernul cå legumele ¿i fructele vor råmâne neculese pe câmp dacå nu sunt adu¿i de urgen¡å cel pu¡in 90.000 de muncitori sezonieri. Cå vin din Europa de Est, cå sunt cetå¡eni plictisi¡i de stat în caså, conteazå mai pu¡in, important este så munceascå. Câteva ferme mari au adus deja lucråtori cu avioane charter, cu ajutorul unor firme de recrutare. Agricultorii spun înså cå este nevoie de sprijinul oficial al guvernului. Cel mai mare recrutor privat, compania Concordia, î¿i propune så aducå 10.000 de muncitori, dintre care jumåtate din Uniunea Europeanå, înså majoritatea statelor din afara uniunii ¿i-au

închis frontierele. “Recrutarea din exteriorul UE este blocatå, a¿a cå am råmas doar cu Lituania, care are frontierele închise, România, spre care nu mai existå zboruri, ¿i Bulgaria, care este ultima noastrå speran¡å”, a declarat Stephanie Maurel, directorul Concordia. De¿i Bulgaria este în carantinå na¡ionalå, lucråtorii agricoli au un statut special ¿i pot cålåtori liber. Majoritatea operatorilor aerieni au suspendat înså cursele normale spre Marea Britanie ¿i zborurile charter au råmas singura op¡iune. Statisticile spun cå, anul trecut, 98% dintre culegåtorii de fructe au venit din afara Marii Britanii, majoritatea din România ¿i Bulgaria.

Pandemia love[te dur în logistica agricol\ Distribuitorii de produse esen¡iale în agriculturå au dificultå¡i tot mai mari de a men¡ine fluxul de aprovizionare, din cauza restric¡iilor de transport impuse la nivel global. Multe dintre aceste produse provin de la furnizori interna¡ionali ¿i nu mai pot fi importate decât cu mare dificultate în aceste zile. Distribuitorii americani au anticipat problema ¿i au comandat în avans mari cantitå¡i de produse înainte de începerea crizei, înså stocurile s-au dovedit insuficiente. “Dupå ce carantina a devenit obligatorie, muncitorii nu au mai fost låsa¡i så revinå în fabrici ¿i camioaProfitul agricol 12/2020

nele cu produse nu au mai avut voie så circule”, explicå un mare distribuitor din SUA. Principalii producåtori, a¿a cum este gigantul Bayer, au anun¡at cå fac toate eforturile pentru a men¡ine clien¡ii aproviziona¡i. “Agricultura este o industrie esen¡ialå în perioada pandemiei ¿i lucråm din greu pentru a råspunde tuturor cererilor pentru noul sezon agricol”, a declarat Brian Leake, manager al diviziei de comunicare a companiei germane. paginå de Drago¿ BÅLDESCU

China impune crearea de stocuri de alimente Guvernul chinez le-a cerut autoritå¡ilor regionale så facå stocuri de carne de pui ¿i pe¿te pentru a-i sus¡ine pe producåtorii locali, care nu mai au clien¡i din cauza epidemiei de coronavirus. În acela¿i timp, guvernul va cre¿te facilitå¡ile fiscale menite såi ajute pe fermieri så depå¿eascå perioada de carantinå. Restric¡iile impuse de autoritå¡i au afectat grav sectorul agricol ¿i producåtorii nu mai au unde så-¿i vândå produsele, statul asiatic fiind aproape de o crizå de aprovizionare cu carne. Danone doneazå pentru båncile de alimente din SUA Compania Danone a anun¡at cå va dona 1,2 milioane de dolari plus produse în valoare de 300.000 de dolari organiza¡iilor care distribuie alimente gratuit în Statele Unite. Cele mai mari dona¡ii vor fi direc¡ionate cåtre statele unde Danone are linii de procesare sau un numår mare de angaja¡i. Carantina din Brazilia ar putea afecta exporturile de cereale Exporturile de cereale ale Braziliei s-ar putea reduce dupå ce douå ora¿e din cele mai fertile regiuni au anun¡at restric¡ii de transport. Ordinele emise de municipalitå¡ile din Canarana ¿i Rondonopolis interzic func¡ionarea tuturor serviciilor non-esen¡iale ¿i vor provoca ¿i închiderea fabricilor de procesare a boabelor de soia. Principalii comercian¡i de cereale, cum ar fi Cargill sau Cofco, au cerut o perioadå de gra¡ie de 10 zile. Canada relaxeazå regulile pentru muncitorii sezonieri Guvernul Canadei a anun¡at cå lucråtorii sezonieri stråini din agriculturå sunt excepta¡i de la restric¡iile de deplasare, înså angajatorii se vor supune unor reguli stricte. To¡i muncitorii vor trebui så stea în carantinå 14 zile, iar companiile care nu vor respecta aceste måsuri nu vor mai avea dreptul så recruteze sezonieri în urmåtorii ani. 49

INFORMAºII EXTERNE

Platforma european\ Agricultur\ [i Progres [i strategia “De la ferm\ la furculi]\”

Cristina CIONGA Director Afaceri Europene, APPR Platforma Agriculturå ¿i Progres, din care face parte ¿i APPR, Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România, ar dori så solicite Comisiei Europene nu doar så integreze în politicile sale provocårile cu care se confruntå la nivel global agricultura, ci, în plus, så considere acest sector ca pe un mijloc pentru a atinge ¡intele de sustenabilitate, ca pe un jucåtor cheie în realizarea acestora (fie cå vorbim despre schimbåri climatice sau despre tranzi¡ie energeticå, bioeconomie etc.) Misiunea Platformei Agriculturå ¿i Progres este de a echipa sectorul produc¡iei agricole ¿i prelucrårii primare cu argumente ¿i solu¡ii pe care så le punå la dispozi¡ia societå¡ii ¿i factorilor de decizie în contexul în care se discutå depre nevoia ¿i provocarea de a furniza hranå în mod durabil, eviden¡iind rolul important al inova¡iei. Membrii Platformei ar dori, prin urmare, så împårtå¿eascå viziunea lor comunå în cadrul consultårilor lansate de Comisia Europeanå cu privire la strategia De la fermå la furculi¡å. Agriculturå ¿i Progres salutå obiectivele generale ale strategiei ¿i crede cå 50

va juca un rol esen¡ial în angajamentele Uniunii Europene fa¡å de Obiectivele de Dezvoltare Durabilå 2030, axate pe agriculturå, investi¡ii ¿i transformarea sectorului rural. Rezolu¡ia ONU, care declarå 2020 ca Anul Interna¡ional al Sånåtå¡ii Plantelor, pentru a sensibiliza opinia publicå la nivel mondial cu privire la modul în care asigurarea sånåtå¡ii plantelor poate contribui la eliminarea foametei, la reducerea såråciei, la protejarea mediului ¿i la stimularea dezvoltårii economice, poate fi våzutå ca un obiectiv comun. Protejarea culturilor împotriva dåunåtorilor ¿i a bolilor într-un mod prietenos fa¡å de mediu a fost în centrul eforturilor fermierilor europeni, în special prin managementul integrat al dåunåtorilor (prin diferite strategii ¿i practici de gestionare a unor culturi sånåtoase, reducând la minimum utilizarea pesticidelor). Pentru a merge mai departe ¿i a atinge aceste obiective, Agriculturå ¿i Progres ar dori, totu¿i, så sublinieze cå orice decizie viitoare trebuie så se bazeze pe dovezi solide din punct de vedere ecologic, social, dar ¿i economic, înainte de a fi formalizatå sub forma unui obiectiv. Evaluarea impactului nu este doar unul dintre principiile fundamentale ale unei bune administra¡ii ¿i în deplinå concordan¡å cu Liniile directoare stabilite de Comisia Europeanå. Strategia De la fermå la furculi¡å ar trebui, prin urmare, så nu fie doar o surså de constrângeri suplimentare în politicile viitoare elaborate de CE, ci så ¡inå seama de ceea ce s-a realizat pânå la momentul actual, inclusiv legat de evaluarea obiectivå ¿i bazatå pe ¿tiin¡å a ini¡iativelor ¿i politicilor actuale. În plus, ar trebui så måsoare transparent ¿i adecvat cum vor cre¿te competitivitatea agricolå, veniturile ¿i remunerarea noilor servicii, precum ¿i

efectele indirecte generale ale acestor politici asupra mediului ¿i securitå¡ii alimentare. Având în vedere cele de mai sus, este clar cå strategia De la fermå la furculi¡å prive¿te toate verigile ¿i antreneazå toate nivelurile decizionale, de aceea ar trebui tratatå în integralitatea sa, dupå cum urmeazå: - Prin asigurarea complementaritå¡ii ¿i coeren¡ei durabile între strategia De la fermå la furculi¡å ¿i diferitele politici ale UE care vizeazå cre¿terea nivelului de ambi¡ie privind mediul ¿i clima, precum PAC, prin finan¡area adecvatå a implementårii lor pentru a face fa¡å provocårilor. - Prin furnizarea mijloacelor ¿i instrumentelor necesare. Orice obiectiv de reducere a utilizårii ¿i riscului produselor sintetice de protec¡ie a plantelor trebuie så ¡inå cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor ¿i a practicilor agricole (de pildå, managementul integrat al dåunåtorilor). - Prin tehnici inovatoare, cum ar fi noile tehnici de ameliorare (new breeding techniques, NBT), printre altele, mutageneza, care sunt esen¡iale în a råspunde cererii crescânde a societå¡ii de a måri sustenabilitatea ¿i respectul pentru mediu. Cu toate acestea, inova¡ia necesitå timp ¿i investi¡ii în domeniul cercetårii ¿i dezvoltårii pentru a depå¿i barierele tehnice. Incertitudinea legislativå generatå în prezent la nivelul UE riscå så împiedice NBT så intre în aria de interes a amelioratorilor ¿i så devinå în mod real o componentå a setului de unelte pentru agriculturå. - Prin sprijin sporit acordat noilor tehnologii agricole (roboticå ¿i agriculturå digitalå) ¿i o strânså cooperare între cercetåtori, institu¡iile publice ¿i fermieri, pentru a un progres real în sectorul agricol în viitorul apropiat. Profitul agricol 12/2020

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând oi Suffolk reformå, greutate între 60 ¿i 80 kg, 10 lei/kg, Covasna. Tel.: 0724.461.215 Vând 100 porci cu greutatea între 35 ¿i 200 kg, crescu¡i în ferma proprie. Tel.: 0725.510.788 Vând 6 tone cartofi de consum albi, mårime 55+. Tel.: 0747.083.124 Vând ¡api de 3 luni pentru montå, din rasele Saanen ¿i Alpinå Francezå. Jude¡ul Cålåra¿i. Tel.: 0735.519.119 Vând råsad de ro¿ii, soiul Paris. Izbiceni, Olt. Tel.: 0749.101.111 Vând 80 tone porumb boabe din produc¡ia 2019, umiditate 10%, påstrat în condi¡ii foarte bune. Jude¡ul Teleorman. Tel.: 0765.904.925 Vând angro 200 curcani ¿i curci, crescu¡i cu cereale, fårå furaje procesate/complexe. Comuna Teslui, Olt. Tel.: 0726.602.833 Vând 80 vaci de lapte, Bål¡atå Româneascå ¿i Red Holstein. Pre¡: 1.500 euro/buc. Tel.: 0725.510.788 Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate la zi. Stupina se aflå în Orbeasca de Jos, Teleorman. Tel.: 0720.856.492 Vând råsaduri de legume: tomate, ardei, castrave¡i, vinete, plante aromatice, salatå, ¡elinå, varzå, dovlecei, castrave¡i amari. Vidra, jud. Ilfov. Tel.: 0767.821.877 Profitul agricol 12/2020

SC vinde din stoc, produc¡ia 2019, 150 tone orz ¿i 300 tone porumb. Tel.: 0723.527.280 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând tractor Fiat Agri 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 ore de func¡ionare, accept orice probå. Pre¡: 15.200 euro, negociabil. Tel.: 0773.332.628 SC vinde plug reversibil Huard 470 Super, fabricat în 1995, revizie completå. Tel.: 0765.685.073 Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP. Tel.: 0737.572.771

Vând 11,2 ha teren arabil lângå gara Ciulni¡a - Slobozia, jud. Ialomi¡a, acces utilitå¡i curent 20 kV, gaze. Tel.: 0742.226.701

Proprietar, vând 7,49 ha, teren cultivat cu grâu, compact, loc. Zorleni, lângå Bârlad, pre¡ 5.900 euro/ha. Tel.: 0724.577.703

Vând 800 ha teren agricol în jud. Vaslui. Tel.: 0763.685.689

Vând, în Mereni, jud. Teleorman, o singurå parcelå de 3 ha teren agricol. Tel.: 0770.906.030

Vând 900 ha teren arabil în Timi¿, 80% comasat, CF, calitatea a II-a. Tel.: 0741.778.445

Vând în sudul jude¡ului Dolj 380 ha teren agricol, grad de comasare 85%. Tel.: 0741.778.445

Proprietar, vând 7 ha pådure intabulatå în Bleje¿ti, Teleorman. Tel.: 0722.619.638

Vând fermå cu 26.000 mp, în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a. Rela¡ii la Tel.: 0722.222.872

5,3 tone, cupa de 1,2 mc, 4.000 ore, climå. Tel.: 0758.249.344 FERME, TERENURI

S.C. AGROFAM HOLDING SRL, ÎN INSOLVENºÅ, cu sediul în ora¿ul Fete¿ti, Aleea Rozmarin, Vila Z29, Ap. 1,

închiriazå sau vinde baze de recep¡ie, cereale ¿i plante tehnice, situate în localitå¡i din jud. Ialomi¡a ¿i jud. Cålåra¿i, dupå cum urmeazå:  Moara Iezeru, loc. Jegålia, jud. Cålåra¿i  Siloz FNC, loc. Fete¿ti, jud. Ialomi¡a  Siloz Movila, loc. Movila, jud. Ialomi¡a  Baza de recep¡ie Murgeanca, loc. Murgeanca, jud. Ialomi¡a  Baza de recep¡ie Gura Ialomi¡ei, loc. Gura Ialomi¡ei, jud. Ialomi¡a Bazele de¡in spa¡ii de depozitare, laborator pentru analize ¿i bascule electronice.

Rela¡ii la tel.: 0729.889.693 - Tudor Nelu¡a

Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan. Tel.: 0744.622.815 Vând rulmen¡i industriali, agricoli ¿i auto, curele de transmisie ¿i simeringuri. Tel.: 0742.195.758 Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc, 11 mc, amestecare orizontalå, 3 melci, golire pe dreapta, 4.100 euro, negociabil. Tel.: 0742.568.025 SC vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå, cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i. servoplant@gmail.com Tel.: 0744.332.778 Vând rezervor pentru dejec¡ii zootehnice lichide, flexi tank, saltea, pernå, burduf, cu Agrement tehnic pentru România. Nu necesitå proiecte, avize sau autoriza¡ii. Durata de via¡å pânå la 20 ani. Tel.: 0744.797.018 Vând încårcåtor frontal Komatsu WA70-7 din 2015,

Pescuitul ¿i vânåtoarea Rotativa, o n\luc\ pentru to]i pe[tii r\pitori În numårul trecut, discutând despre pescuitul la ¿tiucå, am prezentat, dintre nåluci, lingurile oscilante. Acestea sunt foarte folosite, nu doar la pescuitul ¿tiucii, ci pentru a påcåli toate speciile de pe¿ti råpitori. Bune ¿i oscilantele - cele mai vechi nåluci - vechii egipteni foloseau oscilante din scoicå, având cârlig din os de pe¿te, dar rotativele, apårute ceva mai târziu, sunt în multe cazuri chiar mai prinzåtoare! Acum nu vå låsa¡i påcåli¡i de enun¡ul din titlu - rotativa este un model de nålucå, iar pentru mul¡imea de specii de pe¿ti råpitori sunt necesare numeroase modele, mårimi, culori... Dacå ne gândim numai la mul¡imea de specii de pe¿ti råpitori - somn, ¿tiucå, ¿alåu, biban, avat, clean, våduvi¡å, påstråv de râu, de lac, fårå så amintim ¿i al¡i pofticio¿i care se mai dedulcesc la... tinichele: ro¿ioara, lipanul, amurul... fårå så uitåm de lostri¡å, specie protejatå ¿i... cam uitatå! Så punem o marcå de linguri¡e, Mepps, så zicem, 8 variante de mårime (de la 00 la nr. 6), 5 variante de culoare (argintiu, auriu, cupru, nichel, paletå acoperitå cu vopsea), diverse tipuri de “decor” (desenul de pe paletå) ¿i constatåm cå oferta este de-a dreptul uria¿å. Sunt douå modele de bazå pentru rotative - cu paleta prinså pe ax cu un cålåre¡ cu paleta în douå concavitå¡i ¿i axul trecând prin paletå, cum sunt Panter Martin - un alt model foarte cunoscut ¿i ... prinzåtor! Sunt ¿i rotative la care paleta

este prinså de ax printr-o ureche a paletei, cum este modelul Lusox de la Mepps, care nu are lest pe ax, putând fi traså în ape foarte pu¡in adânci. Lestatå cu plumbi speciali, pe forfac din sârmå, rotativa se poate lansa mai lesne ¿i se scufundå la adâncimea doritå. În timp ce Lusox - destinatå mai ales ¿tiucii, rote¿te foarte aproape de axul lingurii, celelalte modele rotesc sub diverse unghiuri ale paletei. Acesta-i ¿i motivul pentru care ¿i prind diferit! Sunt rotative cu paleta ca o picåturå, altele cu paletå ovalå, ¿i altele cu paletå lunguia¡å - ca o frunzå de salcie. Unele bat mai strâns, altele, mai larg, ca un flutura¿. Dintre modelele pe care le folosesc frecvent - Mepps Aglia, nr. 1, 2 ¿i 3, la biban, clean ¿i påstråv de râu, dar ¿i Comet, acelea¿i mårimi, bune mai ales în apå curgåtoare. La început de sezon se folosesc rotative mici, care bat strâns, iar pe måsurå ce

Rotative pentru toate gusturile Ca så vå face¡i o idee despre mårci, modele, culori, mårimi, am pus câteva rotative în foto. Rândul de sus începe cu rotative mari, apoi cu linguri nelestate pe ax (Lusox), rotative Martin cu dublå concavitate, rotative mici Aglia ¿i Comet în culori variate ¿i cu palete sub¡iri, ca frunza de salcie (Aglia long). Din astea alege¡i dupå... mofturile pe¿tilor. 52

apele se încålzesc se folosesc rotative mai mari, cu båtaie agresivå. Teoria este valabilå ¿i pentru rotativele mari, nr. 4 ¿i 5, care bat agresiv, vibra¡ia lor sim¡indu-se la mare distan¡å. Acestea prind ¿tiucå, somn sau ¿alåu, dar uneori o så vå trezi¡i în cârlig ¿i cu un biban lacom, ceva mai mare decât rotativa. Chiar dacå vibra¡ia rotativei se simte la mare distan¡å atât în lac cât ¿i în râu, nåluca trebuie conduså cu multå måiestrie, la adâncimea potrivitå, astfel încât så stârneascå atacul, ori så semene cu o pradå rånitå, ce se oferå de la sine - moment în care pescarul opre¿te mulinatul ¿i laså nåluca så cadå! Rotativele se prind de fir printr-o agrafå cu vârtej, sau cu o strunå - dacå pescuie¿ti la ¿tiucå. Aten¡ie mare - vârtejul trebuie så func¡ioneze perfect, altfel firul se va råsuci în scurt timp ¿i... gata pescuitul! Dacå pescui¡i la adâncime, în ape repezi, ave¡i ¿anse mai multe cu rotativele Martin, care se lanseazå bine ¿i coboarå rapid. Dacå nu ave¡i modelul, pute¡i lesta rotativa cu alice sau fludor, pe sârma axului ori pe agrafå... Pentru a vå descurca lansând precis, ori la distan¡å, ave¡i nevoie de o lansetå u¿oarå ¿i agerå, pe care pune¡i o mulinetå micå, cu fir sub¡ire, încât så se desfå¿oare u¿or ¿i så permitå un stop precis pe tambur. Cu timpul ve¡i descoperi secretele rotativelor! Ghinion pentru pe¿ti, ¿anså pentru pescar! Victor ºÅRUª Profitul agricol 12/2020

E primåvarå în toatå regula, iar pådurea a devenit un uria¿ portativ pe care påsårile în¿irå note dintre cele mai surprinzåtoare.

Fantezii de prim\var\ E

primåvarå în toatå regula: muntele s-a dezbråcat de cojocul zåpezii, câmpia exultå de clorofilå. Toatå suflarea se bucurå de soarele dåtåtor de cåldurå, de tihnå, de via¡å. Iepuroaicele ¿i cåprioarele se pregåtesc så-¿i aducå pe lume puii, fårå grija câinilor hoinari, deveni¡i de mult amintire. Fåzåni¡ele ¿i potârnichile î¿i rostuiesc lini¿tite cuibarele. În taini¡ele codrilor, ciutele se pregåtesc så-¿i sporeascå neamul, iar gotcanii ¿i ieruncile sunt gata de nuntå. Scroafele mistre¡e î¿i ini¡iazå purceii vårga¡i în tehnica râmatului ¿i în dispre¡ul fa¡å de PPA, care, eradicatå fiind, nu le mai amenin¡å spi¡a. Ministerele de resort au gåsit cele mai eficiente cåi de armonizare a intereselor crescåtorilor de animale cu måsurile de strictå protec¡ie a marilor prådåtori din Carpa¡ii no¿tri - ursul, râsul ¿i lupul. Datoritå unei politici perfect articulate, s-au ob¡inut derogåri ce permit interven¡ia rapidå ¿i eficientå în cazul sålbåticiunilor ce provoacå pagube sau accidente. De asemenea, to¡i gospodarii afecta¡i fie în cazul cultivårii påmântului, fie în zootehnie de activitatea vietå¡ilor sålbatice sunt despågubi¡i prompt ¿i integral, fårå tergiversåri sau tracasåri birocratice. La rândul lor, vânåtorii au toate motivele så fie mul¡umi¡i: breasla este conduså de oameni energici, cu vederi noi, integri ¿i bine inten¡iona¡i. Crescåtoriile vechi ¿i multe nou-înfiin¡ate asigurå repopularea anualå a fondurilor cinegetice de ¿es ¿i de deal cu fazani la pre¡uri convenabile ¿i în numår îndestulåtor. Gra¡ie speciali¿tilor tineri ¿i entuzia¿ti din fruntea asocia¡iilor ¿i cluburilor, au fost atrase fonduri nerambursabile, dupå modelul jude¡ului Alba, pentru eficientizarea ¿i modernizarea mijloacelor de protec¡ie ¿i de pazå a fondurilor cinegetice ¿i piscicole. Oricum, misiunea personalului tehnic este mult u¿uratå de faptul cå braconajul a fost practic eradicat în România, Profitul agricol 12/2020

multe ¡åri considerându-ne model de succes în gestionarea durabilå a patrimoniului faunistic. Inclusiv legisla¡ia noastrå serve¿te ca etalon, readucându-ne în postura de exemplu demn de urmat, exact ca acum un secol, când în¿i¿i nem¡ii s-au inspirat din preceptele juridice elaborate de Gheorghe Nedici pe tårâm cinegetic. Învå¡åmântul ¿i cercetarea legate de sfera vânåtorii beneficiazå de aportul unei pleiade de spirite luminate, în jurul cårora

s-au creat adevårate ¿coli animate de bune inten¡ii, corectitudine ¿i competen¡å. A¿a se explicå de ce speciali¿tii no¿tri sunt solicita¡i ¿i în stråinåtate, pentru a¿i expune ideile novatoare în preocupårile privind conservarea biodiversitå¡ii prin practicarea judicioaså a vânåtorii. Tagma noastrå, înnobilatå de condeiele lui Mihail Sadoveanu, Ionel Pop, C. Rosetti-Bålånescu ori I. Al. BråtescuVoine¿ti, cunoa¿te o efervescen¡å culturalå de invidiat chiar ¿i pe meleaguri cu tradi¡ie îndelungatå în plan editorial. Sutele de volume cu subiect cinegetic tipårite anual în Germania, Fran¡a, Italia, Austria sau Ungaria pålesc în fa¡a avalan¿ei cår¡ilor de vânåtoare publicate în România. Editurile suplimenteazå tirajele neîndestulåtoare ale cår¡ilor solicitate cu aviditate la noi de cåtre cititorii înseta¡i de culturå.

Inclusiv “verzii” - constitui¡i în asocia¡ii bine inten¡ionate, formate din membri pregåti¡i exemplar în domenii de activitate cu tangen¡å la cinegeticå - contribuie la armonizarea rela¡iilor cu lumea vânåtoreascå, printr-un dialog sincer ¿i principial. Se preconizeazå chiar lansarea unei reviste elaborate în comun, dupå modelul altor ¡åri civilizate, unde så fie expuse idei ¿i proiecte de interes unanim pentru utilizarea durabilå a resurselor naturale regenerabile. La activitå¡ile specifice din fondurile cinegetice sunt antrena¡i ¿i ¿colarii, pentru cultivarea respectului fa¡å de naturå ¿i fa¡å de tradi¡ia vânåtoreascå. Precum în

¡årile vecine, totul este coordonat de cåtre exponen¡ii breslei noastre, con¿tien¡i cå viitorul se clåde¿te aståzi. În acela¿i spirit, sunt organizate festivaluri, târguri, concursuri de profil, se omagiazå personalitå¡ile ¿i se eviden¡iazå meritele celor care se remarcå în cadrul ob¿tii. E primåvarå în toatå regula, iar pådurea a devenit un uria¿ portativ pe care påsårile în¿irå note dintre cele mai surprinzåtoare. Poate cå aceastå armonie a trezirii generale din amor¡ire, din iner¡ie, ¿i-a gåsit ecou în rândurile de mai sus, inspirate de banala plimbare pe un drum forestier, în cåutare de urzici ¿i leurdå, dar cu sufletul la ierunci ¿i sitari ame¡i¡i de primåvarå. Am uitat så vå spun înså un singur lucru: aståzi e 1 aprilie! Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 1 - 15.04.2020

Ion Tabugan 1.04.1960, deputat, membru Comisia de Agriculturå Ioan Ro¿u 1.04.1968, dir. adj. Direc¡ia politici agricole Alin Moga 4.04.1974, director marketing Agrocomer¡ Holding Lucian Apostol 6.04.1978, Kosarom Ia¿i Ion Scurtu 7.04.1949, prof. dr. univ. “C-tin Brâncoveanu”, membru ASAS Marius Iliescu 9.04.1966, manager piese de schimb Claas Gheorghe Ni¡u 10.04.1943, fermier Mihåile¿ti, Giurgiu Cosmin Chioreanu 10.04.1963, director general Monsanto România ¿i Bulgaria Viorel Morårescu 11.04.1962, director Direc¡ia politici agricole, MADR Monica Crivå¡u 11.04.1986, director opera¡iuni Caussade Semences România Irina Pa¿calåu 12.04.1981, specialist logisticå Claas Ion Nicolaescu 13.04.1940, prof. dr. membru ASAS Victor Låcåtu¿ 14.04.1941, director ¿tiin¡ific ICDLF Vidra acad. Nicolae Såulescu 15.04.1939, INCDA Fundulea, membru ASAS Rene Adrian Nazare 15.04.1968, manager regional vânzåri Claas Adrian Secolof 15.04.1978, director financiar Adama 54

cu ochii’n 4 Pandemia scoate la suprafa¡å un sentiment al solidaritå¡ii mai pu¡in vizibil în vremuri normale. Marile companii din agriculturå fac câte ceva pentru spitalele din zona lor. • Grupul Al Dahra, care administreazå Insula Mare a Bråilei, va dona Spitalului Jude¡ean de Urgen¡å un aparat complet de testare COVID-19. Au luat legåtura cu o firmå care distribuie acest tip de aparat, îl vor achizi¡iona ¿i îl vor dona Spitalului de Urgen¡å Bråila, confirmå pre¿edintele CJ. • Azomure¿ a donat ca spitalul jude¡ean din ora¿ så primeascå un RealTime PCR, cu care så facå primele teståri de identificare a coronavirusului. Prin dona¡ia lor, ¿i Târgu Mure¿ este centru abilitat în vederea stabilirii diagnosticului infec¡iei cu Covid-19. • USAMV Cluj-Napoca a pus la dispozi¡ia spitalelor din ora¿ 3 aparate RTPCR pentru boli parazitare ¿i infec¡ioase ¿i alte 12 aparate pentru sec¡ia ATI: monitoare, defibrilatoare, ventilator, infuzomat etc.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 11/2020 ORIZONTAL: CATEI - CRAI; OPERATE - RN; RA - ORACAIT; TRAI - BUNDE; ARCUIRI - R; ARA - INIMOS; CETATE - APE; A - AVUTA - AC; SARAC - BAIT; APETISANTA.

• Grupul Kosarom, construit de Neculai Apostol, doneazå Spitalului General CF Pa¿cani 30.000 de lei, al¡i 30.000 de lei Spitalului Municipal de Urgen¡å Roman ¿i 50.000 de lei Spitalului de Boli Infec¡ioase Ia¿i. • Grupul Purcari va contribui cu 500.000 de lei la un fond destinat combaterii epidemiei de COVID-19 în Republica Moldova ¿i România. • Omul de afaceri Constantin Dulu¡e a donat 75.000 de dolari Spitalului municipal de urgen¡å Elena Beldiman din Bâr lad, pentru achizi¡ionarea unui aparat de testare COVID-19. • Grupul Agricola a contribuit cu 60.000 euro la amenajarea ¿i dotarea unui laborator de microbiologie cu sistem Real Time PCR pentru testarea COVID-19 la Spitalul Jude¡ean Bacåu. • Primåria din Ciugur, jud. Alba, a fåcut un Aprozar virtual, în on-line. Este o formå de a sprijini producåtorii locali, în aceste vremuri când lumea stå în caså ¿i evitå så iaså în pia¡å. • Grupul Vascar a donat Spitalului Jude¡ean de Urgen¡å din Vaslui 100 de combinezoane de protec¡ie ¿i 1.000 de kituri de testare. ORIZONTAL: 1) Fåcut så termine cu bâzâitul; 2) Bine våzutå în sat – Vase cu aburi; 3) Intrå în båtåturå – Pråjiturå din Ardeal; 4) Un fin mai deosebit – Instrument cu o singurå coardå; 5) A alege ce-i mai bun – Act de achitare; 6) Con¡inutul unui seif! – Un strat sub¡ire de ciocolatå; 7) Cap de afi¿ – Conservatorul de muzicå; 8) A ie¿i din circula¡ie – Chestie de moment – Le poartå lupul de grijå; 9) Sus¡ine coroana; 10) Micu¡ele asiatice. VERTICAL: 1) Covor albastru de fibre naturale – Marea loviturå; 2) Preferå via¡a de altådatå; 3) Cåzu¡i din tårie – Se-ntâlnesc la grani¡å; 4) Primele etape! – A bate pe teren – Plin de sens! 5) Scobitori de lemn – A împinge… invers; 6) Deschiså la maximum – Tratat medical; 7) Purtåtor de sarcinå – A produce inele; 8) Cereau prinderea cu la¡ul – Creator de må¿ti populare; 9) Promotor al destinderii – Fortifica¡i la interne; 10) Sco¿i din fire. Profitul agricol 12/2020