Profitul Agricol nr. 12, din 31 martie 2021 by Profitul Agricol

nr. 12 din 31 martie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Curs scurt de bruxellezå

anul XXIV, nr. 12/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

George Pruteanu a dat o defini¡ie excelentå a limbii de lemn: “Modalitatea de a spune cât mai pu¡in cu cât mai multe cuvinte. Limba de lemn este opusul transparen¡ei. Ea trebuie descifratå.” Mi-am amintit de defini¡ia lui Pruteanu zilele acestea, când am asistat la o conferin¡å bruxellezå. L-am urmårit fascinat pe Mihail Dumitru, directorul adjunct al DG Agri, explicând cum vom ajunge din punctul A (agricultura noastrå conven¡ionalå de azi) în punctul B (agricultura ecologicå), fårå så ofere, de fapt, nicio solu¡ie concretå. “ªtiu cå mul¡i considerå cå obiectivele UE sunt prea ambi¡ioase ¿i cå pot avea un impact foarte mare asupra sectorului. Dar cred cå angajamentul fermierilor, contribu¡ia cercetårii, aceastå combina¡ie dintre autoritå¡i ¿i actorii de pe teren vor putea så angajeze foarte serios sectorul ¿i lan¡ul agroalimentar în aceastå schimbare de paradigmå în care vrem ca tot lan¡ul så devinå sustenabil ¿i så contribuie la obiectivele climatice ¿i de protec¡ie a mediului”. Este doar o mostrå, Dumitru a råsucit acelea¿i cuvinte în fel ¿i chip, minute în ¿ir. Ar fi putut continua astfel la infinit, dar i se termina timpul alocat. Ca så îl decodifici, trebuie så deprinzi jargonul, så înve¡i bruxelleza. Tot ce se spune într-un document de o sutå de pagini scris în bruxellezå poate fi lesne sintetizat într-o paginå sau douå, fårå a se pierde ceva esen¡ial. Restul este balast. Înså nu e deloc u¿or så încarci acel balast menit så mistifice realitatea, så creeze impresia falså de complexitate ori så ascundå incompeten¡a. Supercalifica¡ii birocra¡i bruxellezi sunt necesari pentru a masca inconsisten¡a politicienilor europeni, transpuså în måsuri populiste ¿i fanteziste. Pactul Verde European ilustreazå din plin acest fapt. El derivå din deziderate altminteri onorabile, dar nefundamentate ¿tiin¡ific. ªtim cå trebuie så ajungem din punctul A în punctul B , dar habar nu avem cum vom face asta. ªtim cå trebuie så reducem consumul de pesticide pânå la renun¡area completå. Dar, în lipsa mijloacelor eficiente de combatere a bolilor ¿i dåunåtorilor din culturi, cum vom asigura productivitatea agricolå? ªtim cå trebuie så extindem suprafe¡ele cultivate organic. Dar cine ne va cumpåra produc¡ia ecologicå, mai scumpå? ªtim cå trebuie så ne asumåm costurile reducerii emisiilor de carbon. Dar avem vreun mijloc de constrânge a statele non-UE så facå acela¿i lucru?

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS Profitul Agricol 12/2021

SUMAR Nina Gheorghi]\, fermier, Br\ila

Evenimentele s\pt\m=nii ªansele mo¡iunii PSD Adrian Oros ¿i-a prezentat echipa de secretari de stat Mai multe ministere ar trebui så contribuie la dezvoltarea zonelor rurale

Pre]uri [i pie]e

Fermierii români, model în utilizarea durabilå a pesticidelor

Agricultura româneascå are nevoie de credit funciar! 9

Principalele ecoscheme

Protestul APPR la Bucure¿ti

Amenin¡årile din cultura de orz

Produc¡ia de rapi¡å: 69 mil. tone

14 elevi, viitori mecanizatori

Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui

Talisman 4 OD ¿i Cuter 100 SC, de douå ori mai multå putere contra buruienilor

Startul campaniei de semånat la floarea-soarelui ¿i porumb Nufarm: måsuri fitosanitare pentru rapi¡å ¿i cereale påioase la început de primåvarå

Noul insecticid Columbo 0,8 MG pentru un început reu¿it de sezon la porumb

Gestionarea eficientå a gunoiului de grajd

Glifosatul ¿i efectele sale!

Planul de ac¡iune pentru ecologie

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Combaterea pestei porcine africane

Pia¡a de utilaje în 2020

Colectåm ¿i sincronizåm datele

IPSO Agriculturå: punct de lucru la Tecuci

USDA, un nou program de subven¡ii

Bayer rezolvå o veche disputå în India

Inunda¡ii masive în Australia

Exporturile britanice în UE

Casa Mühle 38

Gavril\ Tuchilu[, fermier, Gala]i

Plafonarea fermelor mari nu este o solu¡ie

Pagina de istorie

24 dr. ing. Daniel Bot\noiu

Informa]ii externe

Opinii

Aten¡ie la atacul agen¡ilor patogeni la cerealele semånate în toamnå!

Primul incubator cu sobå

Ma[ini & utilaje

Combaterea viermilor sârmå ¿i a gårgåri¡ei frunzelor de porumb 16

BASF lanseazå mai multe proiecte pentru o agriculturå durabilå

Cre[terea animalelor

APPR este deschiså colaborårii cu toate Huzur - lactate de la Sascut asocia¡iile serioase 19

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Culturi vegetale

Hobby Metode de vânåtoare (VI)

Sticlå de vin învechit în spa¡iu

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII {ansele mo]iunii PSD împotriva ministrului Oros Såptåmâna trecutå PSD a depus la Camera Deputa¡ilor o mo¡iune simplå cu titlul “Agricultura României este atacatå de cel mai periculos dåunåtor ministrul Adrian Nechita Oros”. De dezbåtut, a fost dezbåtutå luni, pe 29 martie. PSD acuzå cå din cauza lui Oros agricultura a avut, în 2020, douå recorduri negative: cea mai pronun¡atå reducere de produc¡ie dintre activitå¡ile economice (-16,2% la valoarea adåugatå creatå) ¿i cea mai mare cre¿tere de pre¡uri (+10,5% la pre¡uri). Totodatå, PSD spune cå toate promisiunile fåcute de la preluarea mandatului s-au dovedit a fi doar minciuni. ¥n final, semnatarii mo¡iunii îi transmit ministrului cå munca în agriculturå “nu e la patru ace, cu batistu¡a galbenå apretatå la piept”, ci cu “sudoare, cu nelini¿ti, cu griji, cu mâini cråpate, cu lacrimi uscate pe obrajii tri¿ti, dar mai ales cu sufletul legat de glia stråmo¿eascå!”. Votul final pe mo¡iunea PSD va fi miercuri, 31 martie. Dar nu se întrevåd ¿anse så treacå. ªi dacå trece, mo¡iunea simplå nu înseamnå automat schimbarea ministrului, de¿i mul¡i s-ar bucura probabil. Ofensiva i-a fost încredin¡atå lui Adrian Chesnoiu, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Camera DeProfitul Agricol 12/2021

puta¡ilor. Pedant, Chesnoiu a citit textul pe un ton neted, fårå asperitå¡i. “I-a¡i jignit constant pe fermieri, numindu-i vânåtori de subven¡ii, ho¡i sau profitori, punându-le astfel o ¿tampilå nemeritatå pe chipurile lor bråzdate de soare, de secetå sau nevoi. I-a¡i acuzat cå fraudeazå programele de sprijin, le-a¡i spus tinerilor no¿tri cå nu vor mai putea face agriculturå decât cei care o fac din tatå-n fiu, descurajându-i pe aceia care iubesc glia stråmo¿eascå så se apuce de aceastå nobilå activitate. Vre¡i så distruge¡i în totalitate gospodåria ¡åråneascå ¿i toatå hrana acestui popor så fie cumpåratå din supermarket, din import. A¡i dormit 17 luni de zile la post. (…) Halal ministru, jalnic demnitar.” ªi tot a¿a încâ vreo 20 de minute. Dar så nu vå imagina¡i cå ministrul Oros a fost vreun blând. A intrat ferm în adversar, în Adrian Chesnoiu, pe care l-a acuzat cå a distrus AFIR. Iar sala l-a aplaudat. Nicio asemånare între presta¡ia de acum ¿i cea de la mo¡iunea de anul trecut. “România pierde, anual, un miliard de euro din cauza modului bolnåvicios în care a fost påstoritå agricultura de cåtre guvernarea PSD”, a zis tare în plenul Camerei Deputa¡ilor. Oamenii, fermierii, au în¡eles de mult cå PSD minte, învråjbe¿te, dezinformeazå ¿i manipuleazå. A¡i cålårit agricultura României timp de 22 de ani distrugând aproape tot.

Acum, precum lupii îmbråca¡i în blanå de oaie, vorbi¡i despre problemele agriculturii acumulate în ultimii 30 de ani, agriculturå pe care PSD a pus-o pe butuci, ¿i a¿teaptå ca noi, ca eu, så facem minuni într-un an ¿i jumåtate, an de crizå sanitarå, lovit de fenomene meteo nevaforabile. Politicile agrare promovate în timpul PSD au condus la urmåtoarele rezultate notabile. Douå sunt: în ani de cre¿tere economicå ¿i ani cu condi¡ii climatice favorabile a¡i ajuns la contraperforman¡a ca, începând din 2015, ¡ara aceasta så intre într-un deficit al balan¡ei comerciale. ¥n 2019 a¡i adus-o la 1,3 miliarde de euro. De asemenea, în 2019, Comisia Europeanå a solicitat României reevaluarea raportårilor, pentru cå a¡i dat date falsificate într-un mod grosolan care au perturbat pre¡ul la burså ¿i, implicit, au scåzut veniturile fermierilor români, afectând, totodatå, ¿i credibilitatea României fa¡å de partenerii europeni. Din cauza modului bolnåvicios în care a fost påstoritå agricultura, România pierde anual, timp de zece ani, un miliard de euro. Acesta este e¿ecul guvernårii PSD în agriculturå”, a încheiat Oros. Când la tribunå a urcat ¿i liderul AUR, George Simion, så î¿i spunå ¿i el pårerile, ministrul deja plecase. Avea treabå.

Andrei OSTROVEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Adrian Oros [i-a prezentat

echipa de secretari de stat

de la stânga: Antal Barabási, Aurel Simion, Adrian Oros, Gheorghe ªtefan, Marius Micu ¿i George Cå¡ean Pe 23 martie, ministrul Adrian Oros ¿i-a prezentat garnitura completå de 5 secretari de stat ¿i atribu¡iile lor. ¥n ordine alfabeticå, avem: Propunerea UDMR, Antal Szabolcs Barabási va coordona Direc¡ia Politici Agricole în Sectorul Zootehnic ¿i Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. “Domnia Sa este inginer zootehnist”, l-a acreditat din douå vorbe ministrul Oros. Din partea USR Plus, George Aurelian Cå¡ean se va ocupa de Direc¡ia Generalå Politici în Industrie Alimentarå ¿i Comer¡ ¿i de Agen¡ia Zonei Montane. George Cå¡ean este fermier din Rotbav, Bra¿ov. ¥mpreunå cu fra¡ii såi cre¿te oi, vaci, cai de raså, are un magazin de produse tradi¡ionale ¿i o pensiune agroturisticå. 8

“

Dupå ce ne vom cunoa¿te mai bine, unele atribu¡ii pot fi schimbate, în func¡ie de performan¡e”, spunea ministrul, adåugând cå, “dupå ce Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å va fi aprobat, unele componente vor fi preluate de cåtre secretarii de stat, pe fiecare domeniu în parte”.

“

Conform algoritmului stabilit în coali¡ia de guvernåmânt, PNL a primit 3 secretari de stat la Agriculturå.

Gheorghe ªtefan va coordona Agen¡ia Na¡ionalå pentru Pescuit ¿i Acvaculturå; Autoritatea de Management pentru Programul Opera¡ional de Pescuit; ¿i de Rela¡ia cu Parlamentul; ªtefan a mai fost secretar de stat la Agriculturå ¿i în perioada ianuarie 2020-martie 2021, când î¿i stabilise ca prioritate intrarea în legalitate a celor 150 de ferme piscicole, din totalul de 650 la nivel na¡ional, care încå nu au concesionat terenul de subluciul de apå ¿i care nu puteau primi licen¡ele de acvaculturå. Oare o fi fåcut progrese? Marius Micu va coordona Direc¡ia de Politici Agricole în Sectorul Vegetal; Institutul de Stat pentru Testarea ¿i Înregistrarea Soiurilor; Laboratorul Central pentru Calitatea Semin¡elor ¿i a Materialului Såditor; Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semin¡elor ¿i a Materialului Såditor; Agen¡ia Na¡ionalå Profitul Agricol 12/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Fitosanitarå, direc¡ia de Învå¡åmântCercetare ¿i rela¡ia cu mediul asociativ. “Domnia Sa este cadru didactic”, l-a descris plat ministrul. Noi ne amintim cå Marius Micu, propunerea PNL Cålåra¿i, ¿i deci a lui Emil Dumitru, a fost sus¡inut pentru scaunul acesta de Pro Agro. Interesantå mutarea ministrului, de a-i delega tocmai rela¡ia cu fo¿tii colegi. Aurel Simion a primit pe mânå Autoritatea de Management pentru Programul Na¡ional de Dezvoltare Ruralå; Direc¡ia Generalå de Afaceri Europene ¿i Rela¡ii Interna¡ionale; Direc¡iile Agricole Jude¡ene, Oficiul de Studii Pedologice ¿i Agricole; Direc¡ia Îmbunåtå¡iri Funciare ¿i Fond Funciar. Ca ¿i Gheorghe ªtefan, Aurel Simion a fost secretar de stat la Agriculturå din ianuarie 2020, dar atunci s-a ocupat de alte compartimente. O scurtå povestire din interior: în timp ce-¿i prezenta secretarii de stat, ministrul l-a botezat pe Aurel Simion, dintr-o simplå gre¿ealå, drept George Simion, liderul AUR. ¥n rest, echipa nu a suferit nicio modificare. Avram Fi¡iu este tot subsecretar de stat, probabil cu atribu¡ii în zona ecologiei, dar ministerul nu a confirmat nimic oficial, Ionu¡ Cåtålin Nica a råmas secretar general, iar Mircea Popa, secretar general adjunct. Principalele atribu¡ii ale Secretarului general, ¿i implicit, ale celui adjunct, sunt legate de activitatea internå a ministerului: comunicarea institu¡ionalå internå (între direc¡iile tehnice ¿i cele care asigurå resursele administrative)¿i externå (cu SGG ¿i celelalte ministere). Tot Secretarul general coordoneazå direc¡iile de resurse umane, juridice, de buget finan¡e ¿i fonduri europene, considerate coloana vertebralå a institu¡iei. Ionu¡ Nica este func¡ionar public de 7 ani. Prioritå¡ile mandatului lui sunt cele stabilite de conducerea politicå. Mircea Popa are o experien¡å solidå în birocra¡ie. A mai fost secretar general plin sau adjunct la ANPC, Mediu, Energie, Economie, Transporturi, Sportul ¿i Cercetare ¿i Inovare.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 12/2021

Mai multe ministere ar trebui s\ contribuie la dezvoltarea zonelor rurale Mai multe ministere ar trebui så se ocupe de dezvoltarea zonelor rurale din România, astfel încât în aceastå direc¡ie så fie alocate mai multe fonduri, a declarat Adrian Oros în cadrul unei conferin¡e privind Politica Agricolå Comunå. “La dezvoltarea zonelor rurale ar trebui så contribuie, într-un efort sinergic, ¿i celelalte ministere, må refer la cel al Mediului, al Dezvoltårii, al Fondurilor Europene, ¿i ar trebui så fie ni¿te entitå¡i multifond, a¿a încât performan¡a lor så creascå ¿i prin faptul cå sumele alocate derulårii proiectelor acestor entitå¡i ar veni de la mai multe ministere, atunci cu siguran¡å acest obiectiv privind dezvoltarea localå ar fi atins mult mai sigur decât dacå finan¡area se face doar din banii de la Ministerul Agriculturii”, a aråtat Oros.

“Sper ca ceilal¡i colegi din Guvern så fi în¡eles acest lucru”, a subliniat el. Din punctul de vedere al emisiilor poluante din agriculturå, ministrul a aråtat cå România a contribuit la reducerea mediei UE în ultimii ani. “În perioada 2015-2015, România înregistrat o scådere cu 2,4% a emisiilor de amoniac provenite din agriculturå. România este avansatå în atingerea obiectivelor privind emisiile de amoniac pentru anul 2020. Emisia de betan ¿i oxid de azot, la hectar, din România este printre cele mai scåzute din UE”, a mai spus Oros. Oficialul guvernamental a adåugat cå vânzårile de pesticide în România au råmas stabile ¿i se situeazå sub media UE.

Fermierii români, un model în ceea ce prive[te utilizarea durabil\ a pesticidelor Fermierii români reprezintå un model în ceea ce prive¿te calitatea înaltå a produselor ¿i utilizarea durabilå a pesticidelor, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul European. Daniel Buda a citat un raport publicat în mai 2020 de Eurostat care subliniazå cå, în România, se utilizeazå aproximativ 640 de grame de substan¡å activå pe hectar, în timp ce media Uniunii Europene este de 2200 de grame pe hectar. “Astfel, fermierii români nu vor fi afecta¡i de aceastå måsurå, având în vedere cå ne situåm cu mult sub media Uniunii. Fermierii români sunt

con¿tien¡i de nevoia de cre¿tere a calitå¡ii produselor ob¡inute, având recolte de calitate superioarå. Statele membre care depå¿esc limita impuså trebuie så ia toate måsurile necesare pentru promovarea ¿i stimularea unei gestionåri a dåunåtorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate, oricând este posibil, metodelor nechimice. Prin stabilirea obiectivului de reducere cu 50% a utilizårii pesticidelor pânå în 2030, se urmåre¿te ca cetå¡enii europeni så poatå beneficia de alimente sånåtoase la pre¡uri accesibile, iar sistemul alimentar så devinå unul durabil”, a explicat europarlamentarul. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Principalele ecoscheme Reprezentan¡a Comisiei Europene în România a organizat, joi 25 martie, o discu¡ie cu privire la modul cum recomandårile de la Bruxelles se vor reflecta în Planul Na¡ional Strategic.

participat Mihail Dumitru, director general adjunct al DG Agri; Mihaela Luca, manager programe - politici UE la DG Agri; ministrul Adrian Oros ¿i Dana Rebega, director general AM PNDR. Mihail Dumitru a anun¡at cå pre¿edin¡ia portughezå a Consiliului European inten¡ioneazå så finalizeze reforma PAC în luna mai. “Trebuie så se ajungå la compromis pe foarte multe puncte care råmân deschise”, a punctat Dumitru. Este o formå discretå de a ne spune cå planurile portughezilor par cam optimiste. Chiar dacå se laså mai multå flexibilitate statelor membre în gestionarea politicilor agricole na¡ionale, Comisia acordå o mare importan¡å recomandårilor sale, a avertizat reprezentantul Bruxelles-ului. De¿i pare cå nu crâcne¿te în fa¡a sarcinilor trasate de la Bruxelles, ministrul Adrian Oros a avut o replicå subtilå la verdictul lui Dumitru. “Aceastå tranzi¡ie cåtre o economie verde, neutrå din punct de vedere al emisiilor de carbon, nu trebuie så afecteze viabilitatea fermierilor ¿i så atingå scopul pe care ni-l dorim cu to¡ii: alimente sigure, nutritive, de o calitate înaltå, la pre¡uri decente. Veniturile fermierilor trebuie så råmânå importante, astfel ca ei så råmânå în acest domeniu de activitate”. 10

În continuare, Oros a pedalat pe ideea cå România ar fi mai eco decât media europeanå, pomenind de indicatori precum reducerea emisiilor de amoniac, metan ¿i oxid de azot, consum redus de pesticide. Mihaela Luca a aråtat cå la Comisie se cunoa¿te originea acestei aparente “cumin¡enii” a agriculturii României în raport cu Mediul: jumåtate din teren este lucrat de ferme mici, care folosesc o tehnologie minimalistå. Luca a insistat cå trebuie luate mai în serios amenin¡årile de mediu: “Calitatea solului a început så se deterioreze în România. Materia organicå a solurilor arabe este sub media UE, con¡inutul mediu de carbon mai scåzut. Poluarea difuzå din surse agricole reprezintå a doua cea mai importantå presiune asupra corpurilor de apå. 10,5% din corpurile de apå subteranå nu au o

Dana Rebega, director general AM PNDR, a trecut în revistå ecoschemele, în privin¡a cårora România se va consulta ¿i cu alte state membre cu probleme de mediu asemånåtoare: - rota¡ia culturilor peste cerin¡ele legale prevåzute în cadrul GAEC 8; - perdelele forestiere - cu efect benefic nu doar pentru mediu, ci ¿i în peisagistica zonelor de câmpie; - reabilitarea paji¿tilor - cu accent pe cele 2,3 milioane de ha de amenajamentele pastorale ¿i având ca ¡intå o mai bunå administrare a på¿unilor; - agricultura ecologicå cre¿terea suprafe¡elor acoperite; - dezvoltarea agriculturii de precizie în scopul unei gestionåri cât mai eficiente a nutrien¡ilor, apei ¿i pesticidelor.

stare chimicå bunå, nitra¡ii fiind principala cauzå. Biodiversitatea, chiar dacå este ridicatå, se deterioreazå - 52,3% din suprafa¡a agricolå este utilizatå de ferme cu intensitate ridicatå, care reprezintå o amenin¡are pentru biodiversitate. Elementele de peisaj lipsesc din fermele mari din zona de câmpie, unde doar 6% din suprafa¡å este ocupatå de påduri. Nivelul emisiilor de gaze cu efect de serå este mai scåzut decât media europeanå, dar înregistreazå o tendin¡å de cre¿tere. Dacå vrem så cre¿tem numårul de animale domestice, trebuie investit foarte mult în gestionarea mai bunå a gunoiului de grajd. Au fost identificate probleme critice în ce prive¿te biosecuritatea fermei, identificarea ¿i înregistrarea animalelor. Rezolvarea acestui aspect trebuie så fie o prioritate”. Comisia aprobå faptul cå România a propus alocarea prin PNRR a unei sume considerabile pentru împåduriri ¿i gestionarea durabilå a pådurilor. Înså solicitå alocarea de fonduri suplimentare pentru stimularea trecerii la agriculturå organicå. “Doar 2,4% din suprafa¡a arabilå este ocupatå de agricultura organicå. Media europeanå este de 8%, iar ¡inta din Pactul Verde este de 25%”. Dana Rebega a confirmat cå prin noul PNS se va încerca dezvoltarea fermelor mici ¿i mijlocii. În acest scop, vor fi stimulate så se asocieze. Inclusiv în perioada de tranzi¡ie (2021-2022) asocierile vor avea prioritate la finan¡åri pentru investi¡ii în procesare, pentru instalarea tânårului fermier, pentru dezvoltarea fermei. De asemenea, plata redistributivå va fi orientatå cåtre fermele mici ¿i mijlocii. Se va apela ¿i la schema simplificatå pentru micii fermieri.

Robert VERESS Profitul Agricol 12/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Protestul APPR la Bucure[ti azi cu bini[orul, mâine cu tractorul Douå sute de fermieri, din Moldova, Bårågan ¿i Dobrogea, s-au adunat cu mic, cu mare (mai ales cu mare, adicå fermå mare, capitalizatå) miercuri, 24 martie, în Pia¡a Victoriei din Bucure¿ti, la un miting de protest împotriva guvernan¡ilor zgârci¡i la pungå, ce refuzå så-¿i onoreze promisiunea de a plåti despågubirile de secetå.

scandat ¿i trâmbi¡at, au fåcut-o cam în gol, mai mult pentru televiziuni decât pentru politicieni. Premierul Florin Cî¡u plecase cu pre¿edintele Iohannis la plantat pomi, la Dåbuleni, ¿i îl luaserå ¿i pe ministrul Oros. Doar mai pe searå, când lumea se a¿terne la show-uri TV, George Scarlat, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Senat, le-a spus-o în fa¡å: pânå în varå, la rectificare, nu se mai då niciun ban! Prin urmare, liderilor agriculturii nu le råmâne decât så-¿i punå în aplicare amenin¡area: “Azi cu bini¿orul, mâine cu tractorul!”. E cazul så o spunem, mitingul nu ar fi avut loc fårå cerbicia lui Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i, care a fost organizator, coordonator (alåturi de Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a) ¿i amfitrion al evenimentului, care, din punct de vedere tehnic, a fost aproape irepro¿abil. Singura excep¡ie a fost depå¿irea numårului maxim admis de 100 de participan¡i - dar toatå lumea s-a bucurat, de fapt, cå n-au fost mai pu¡ini, dorindu¿i så fi umplut Pia¡a cu zecile de mii.

În perimetrul desemnat pentru protest, un spa¡iu de câteva sute de metri påtra¡i situat în fa¡a Muzeului Antipa, a fost montatå o tribunå dotatå cu o instala¡ie de sonorizare suficient de puternicå încât scandårile de la microfon så 12

se audå peste drum, în Palatul Victoria. Asta, presupunând cå ar fi putut ignora cineva corul de vuvuzele. ªi vizualul a fost la înål¡ime. Fermierii au venit cu bannere inscrip¡ionate cu sloganurile care au animat protestul: “Då-te ¿i tu pe brazdå, domnule ministru!”, “Noi nu cer¿im pâinea!”, “O ¡arå fårå pâine e o ¡arå fårå mâine!”. A lipsit bannerul “Azi cu bini¿orul, mâine cu tractorul!”, fiindcå acesta a fost un slogan nåscut chiar în timpul protestului. În schimb, o sumedenie de pancarte frumos colorate cereau demisia ministrului Oros, proclamau cå seceta este for¡å majorå sau fåceau trimitere la îndemnul imnului na¡ional: “Acum ori niciodatå!”. Alte pancarte aråtau originea protestatarilor. În ordine alfabeticå: Arge¿, Bacåu, Boto¿ani, Buzåu, Cålåra¿i, Constan¡a, Ialomi¡a, Ia¿i, Vaslui. Fårå pancarte, izola¡i de restul protestatarilor, au participat ¿i trei reprezentan¡i de la Asocia¡ia Fermierilor Tulcea (membrå LAPAR), în frunte cu pre¿edintele Liviu Precup. “S-a depå¿it numårul maxim aprobat pentru protest ¿i nu vrem så le creåm probleme organizatorilor”, ¿i-a explicat Precup izolarea.

Så ne amintim cå, pe 4 martie, ACCPT Ia¿i a fost prima organiza¡ie a fermierilor (subliniez, a fermierilor!) care a protestat, la Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui, împotriva nebugetårii despågubirilor. Iar

când premierul Cî¡u nu ¿i-a onorat promisiunea fåcutå liderilor Alian¡ei, tot pe 4 martie, ca “în câteva zile” så dea un råspuns ferm în legåturå cu posibilitatea scontårii despågubirilor la bånci, tot Emil Bålteanu, mandatat de ACCPT Ia¿i, a insistat în APPR pentru continuarea protestelor. La cel moment, alte asocia¡ii, sau måcar liderii lor, se exprimau deschis împotriva protestelor (Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR), fie ezitau så dea un råspuns tran¿ant (Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro ¿i Mircea Bålu¡å, pre¿edintele UNCSV).

Bålteanu a reu¿it så-¿i convingå colegii din APPR, iar organiza¡ia a fåcut demersurile necesare pentru desfå¿urarea protestului, anun¡ându-l, ini¡ial, pe data de 25 martie. În scurt timp, înså, data a fost devansatå cu o zi, pentru a nu se suprapune cu protestul poli¡i¿tilor. Târziu abia, ceilal¡i lideri ¿i-au låsat reticen¡ele deoparte ¿i s-au raliat protestului APPR, astfel cå în Pia¡a Victoriei au fost prezen¡i cu to¡ii. A fåcut o figurå frumoaså ¿i mi¿carea de solidaritate venitå dinspre Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli din Dobrogea (APAD). ¥n APAD sunt fermierii care au scos tractoarele în stradå în vara anului trecut. Au venit ¿i ei în Pia¡a Victoriei, alåturi de APPR, iar ulterior au anun¡at cå s-au în¡eles în vederea unei eventuale colaboråri. Dar despre aceasta mai multe detalii pute¡i afla din pagina 19.

pagini de Robert VERESS Profitul Agricol 12/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

De la tribuna din Pia¡a Victoriei, Emil Bålteanu ruga jurnali¿tii “transmite¡i semnalul nostru de disperare: Agricultura este în suferin¡å!”. Acolo, la tribunå, au urcat pe rând pe liderii LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV. De notat cå, de¿i Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, a fost prezent, de urcat a urcat vicepre¿edintele Alexandru Baciu. Un gest cu o dublå semnifica¡ie: o palmå pe obrazul pre¿edintelui din acte, care s-a opus protestelor, dar ¿i o recunoa¿tere a faptului cå LAPAR este conduså, de fapt, de Baciu, lucru ce a devenit din ce în ce mai transparent în ultima vreme. Ionel Arion a început cu o constatare: “Se pare cå, pentru conducerea Ministerului Agriculturii, nu existå Agriculturå”. Fiindcå, într-adevår, niciun reprezentant de la MADR nu venise så-i bage în seamå pe protestatari. Dar din conducerea MADR face parte ¿i Marius Micu, secretarul de stat responsabil chiar de sectorul vegetal, fost lider în Pro Agro ¿i propus pentru func¡ia de secretar de stat de federa¡ia conduså de Ionel Arion. Cel din urmå s-a adresat ulterior premierului: “Poate cå domnul ministru Profitul Agricol 12/2021

Oros ne-a min¡it de fiecare datå când am fost în fa¡a dânsului, înså dumneavoastrå, domnule prim-ministru, ave¡i obliga¡ia så ne asculta¡i ¿i så rezolva¡i aceste probleme ¿i dolean¡e!”.

Alexandru Baciu a clamat cå efortul bugetar pentru rezolvarea dramelor fermierilor calamita¡i ar fi fost mai mic de un miliard de lei ¿i a comparat acest efort cu cel pentru combaterea pandemiei. “Ce-ar fi însemnat aceste despågubiri pentru colegii no¿tri care au suferit aceastå secetå cumplitå? Ce efort ar fi trebuit så facå Guvernul, statul român, în condi¡iile în care a cheltuit nenumåra¡i bani pe må¿ti, dezinfectan¡i, care nu ¿i-au avut niciodatå finalitatea sau nu ¿i-au avut rostul? Pandemia existå, nam reu¿it s-o stopåm! Ar fi însemnat un efort, pânå la urmå, de 600 de milioane de lei, nu de un miliard! 600 de milioane care ar fi însemnat o gurå de oxigen pentru mul¡i dintre dumneavoastrå!”. Mircea Bålu¡å a pus chestiunea despågubirilor în context european. “Nu ne este ru¿ine de ceea ce solicitåm, pentru cå sunt lucruri care fac

parte din normalitatea fermierilor din Vest”. Dacå guvernan¡ii vor continua politica dusului cu zåhårelul, lucrurile ar putea ajunge «în ni¿te puncte care nu mai pot fi controlate», a avertizat ¿eful UNCSV, care a adåugat cå solu¡iile propuse de Alian¡å “nu înseamnå deficit, nu înseamnå îndatorarea ¡årii”. La tribunå s-au succedat, ulterior, al¡i reprezentan¡i ai fermierilor sau ai oamenilor conexa¡i cu agricultura. Unele discursuri, precum cel al senatorului PSD Cålin Måtie¿, au alunecat pe o pantå populistå ¿i politicianistå. Atmosfera s-a încins. Chiar cei cu un discurs în general mai echilibrat au avut scåpåri. Tiberiu Stan, membru în consiliul director al ACCPT Ia¿i ¿i administrator al unei ferme de 1.600 ha, considerå cå fermierii din alte state europene au avantaje fa¡å de cei români. “Avem obliga¡iile fermierilor europeni, dar nu ¿i beneficiile. Statul nu ne protejeazå, de¿i produsele române¿ti sunt mai bune ca cele din UE, din America ¿i de pe alte continente. Celelalte ¡åri membre au grijå de fer- uuu 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII uuu mieri, au grijå så-¿i producå mâncarea în ¡arå. La noi, când e vorba de plåtit impozite, nu existå excep¡ii. Dar când e vorba de sus¡inut agricultura, suntem uita¡i. Cerem doar så fim trata¡i corect ¿i så se respecte cuvântul dat. Nu putem renun¡a la aceste preten¡ii”. Alt fermier ie¿ean, Ion Notingar, a reluat ideea unei discriminåri a fermierilor români în Europa. “Subven¡ia noastrå este 50% comparativ cu subven¡ia din celelalte ¡åri. Motorina este subven¡ionatå în alte ¡åri 50%, la noi 1,25 lei/litru”. Înså a dat ¿i un motiv palpabil pentru prezen¡a sa acolo: “Noi, domnule ministru, datoritå cuvântului dumneavoastrå, am fåcut credite ca så ne putem continua dezvoltarea fermelor ¿i så putem înfiin¡a culturile. Acum avem datorii la bånci ¿i nu reu¿im så plåtim ratele scadente”. La obiect a fost Theodor Ichim, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor Agricoli din Dobrogea (APAD). Dupå ce a pedalat pe ideea cå, plåtind despågubirile, guvernan¡ii s-ar comporta ca un investitor iste¡, fiindcå banii s-ar întoarce rapid în economie, a pus degetul pe ranå. “O declara¡ie oficialå a unui ministru într-o ¡arå civilizatå este luatå în serios de cåtre cei cårora li se adreseazå. Domnule ministru, în baza declara¡iilor dumneavoastrå, colegii no¿tri au achizi¡ionat inputuri cu scaden¡å la momentul acordårii despågubirilor. Ne-a¡i adus

în imposibilitate de platå! Dupå ce fermierii s-au confruntat cu o calamitate naturalå, acum se confruntå cu altå calamitate: minciunile oficialilor!”. Adrian Chiri¡oiu, un tânår fermier din Vaslui, a reu¿it så spunå cu aplomb ceva foarte grav: “Cifra de azi este 0. Zero kilograme de cereale, zero kilograme la porumb, zero kilograme la floarea-soarelui. În situa¡ia aceasta, în care nu am recoltat niciun bob anul trecut, suntem peste 100 de fermieri din Vaslui. Zero este ¿i încrederea noastrå în acest ministru al Agriculturii!”. Înainte de încheierea mitingului, liderii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare s-au deplasat la Guvern, unde au depus, la Registraturå, un memoriu cu revendicårile fermierilor. La revenirea în Pia¡å, Bålteanu ¿i-a îndemnat colegii så strângå chi¿toacele de ¡igåri ¿i alte eventuale gunoaie, pentru a låsa spa¡iul curat, demonstrând cå fermierii

sunt oameni responsabili, civiliza¡i. Cu asta, în jurul orei 13:15, mai devreme cu 45 de minute de termenul limitå aprobat, mitingul a cam luat sfâr¿it. Stând la pândå într-un bloc din Pia¡a Victoriei, agrointeligentul V. Macovei, autointitulat lider ne-fermier al unei organiza¡ii de fermieri, a imortalizat momentul, clamând rapid pe Facebook cå råzvråtirea agricultorilor adevåra¡i “s-a fâsâit”. Cu cealaltå mânå fåcea bezele liderilor Alian¡ei ¿i le transmitea întreaga sa apreciere pentru manifesta¡ia din Pia¡å. Curat deontolog. În timpul åsta, oamenii serio¿i din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare se deplasau la Palatul Parlamentului, pentru o rundå de discu¡ii cu George Scarlat, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå a Senatului. Iar seara, Costin Telehuz, alåturi de Arnaud Perrein, vicepre¿edinte APPR, ¿i de ªtefan Moraru ¡ineau agenda televiziunilor, în direct.

Profitul Agricol 12/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 275 dolari/tonå (1.100 lei), fa¡å de 277 dolari/tonå (1.108 lei), cât a deschis licita¡iile în 15 martie.

Grâu România FOB Constan¡a 207 euro/t (- 8) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Coreea de Sud 100.770 tone, Filipine 178.570 tone, Mexic 80.570 tone, China 67.970 tone ¿i Bangladesh 58.570 tone.

¥n såptåmâna 15 - 19 martie 2021, pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 230 dolari/tonå (920 lei). A crescut cu 1 dolar/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

15.03 231 227 225

16.03 233 229 227

17.03 18.03 19.03 234 232 230 231 229 227 230 227 225 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Apr Mai Iun

15.03 217 219 220

16.03 219 220 221

17.03 220 222 223

18.03 217 219 220

19.03 215 217 219

România FOB Constan¡a 199 euro/t (- 2) 975 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 19 martie 2021, a fost Cota¡ii - Bursa din Chicago Apr Mai Iun

15.03 207 205 190

16.03 211 207 191

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 15.03 Bordeaux 205 Pallice 207 Rhin FOB 217 Bordeaux FOB 210 Pontivy 209

$/t

17.03 18.03 19.03 213 211 210 209 209 207 193 191 190 euro/t

16.03 17.03 18.03 19.03 207 209 213 211 209 210 215 213 219 221 225 225 211 213 217 215 211 213 214 213

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 217 euro/tonå (1.063 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 15 martie.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului la închiderea licita¡iilor a fost de 220 euro/tonå (1.078 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2021 este de 195 dolari/t (780 lei).

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în aprilie 2021, a fost de 191 dolari/t (764 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

281 $/t

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 15.03 215 219 220 213 Moselle FOB 211 Rouen FOB 271

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

16.03 17.03 217 219 220 221 221 222 214 215 212 213 273 275

euro/t 18.03 219 221 222 214 213 275

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Apr Mai Iun

15.03 229 227 225

16.03 231 229 227

17.03 233 231 229

18.03 231 230 227

19.03 217 220 221 213 213 277 $/t 19.03 230 229 225

de 233 dolari/tonå (932 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie 2021, este de 193 dolari/tonå (772 lei), mai pu¡in cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei). A crescut cu 4 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 225 euro/tonå (1.102 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 234 dolari/tonå (936 lei), mai mare cu 9 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 15 martie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

237 $/t

$/t

15.03 16.03 17.03 18.03 19.03 225 227 229 231 234 223 225 227 230 233

Profitul Agricol 12/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 15 - 19 martie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 545 dolari/tonå (2.180 lei), fårå nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 martie. Principalele destina¡ii: IndoCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 15.03 513 513 497

Apr Mai Iun

16.03 517 514 499

$/t 17.03 519 515 501

18.03 517 513 499

19.03 515 511 497

Orz România FOB Constan¡a 199 euro/t (- 4) 975 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 13 - 19.03.2021, pre¡ cu livrare în aprilie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 15.03 Rouen 197 Dunquerque 200 Moselle 201 Pontivy 210 Orz bere: Creil** 213 Moselle** 213

16.03 199 201 203 211

17.03 201 203 204 213

18.03 200 201 203 211

19.03 199 200 201 210

215 217 215 213 214 215 213 211

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 15 - 19 martie, a fost de 193 dolari/tonå (772 lei), fårå nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 martie.

PREºURI 15 - 19.03.2021

Principalele destina¡ii ale ex-

nezia 52.770 tone, Mexic 43.770 tone, Ecuador 33.770 tone, Republica Dominicanå 37.070 tone, Canada 27.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

549 $/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor din 19 martie a fost de 569 dolari/tonå (2.276 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 439 dolari/tonå (1.756 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Apr Mai Iun

15.03 1.193 1.153 1.137

16.03 1.197 1.157 1.139

17.03 1.203 1.169 1.141

18.03 1.185 1.145 1.137

$/t 19.03 1.177 1.137 1.127

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 199 euro/tonå (975 lei), mai mic cu 7 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 211 euro/tonå (1.034 lei). A sczut cu 11 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Argentina: pentru livrare în aprilie 2021, pre¡ul orzului furajer este 237 dolari/t (948 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 233.970 tone tone ¿i Taiwan 27.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Aprilie Mai

$/t

15.03 16.03 17.03 18.03 19.03 193 195 197 195 193 191 194 197 193 191

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Apr Mai

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

15.03 16.03 17.03 18.03 19.03 439 441 443 441 439 437 439 441 439 437

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 550 euro/tonå (2.695 lei). Este mai mic cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 15 martie. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 19 martie, a fost de Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

15.03 16.03 17.03 18.03 19.03 549 551 553 551 549

Rapi¡å Såptåmâna trecutå, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 503 euro/tonå (2.465 lei), cu 14 euro mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost

549 dolari/tonå (2.196 lei). Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2021, este de 679 dolari/tonå (2.716 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna aprilie 2021, a fost de 707 dolari/t (2.828 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

15.03 16.03 17.03 18.03 19.03 Dieppe 553 555 557 555 550

de 505 euro/tonå (2.474 lei), mai mic cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 507 euro/tonå (2.484 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

15.03 Rouen 519 Dunquerque 521 Moselle 517

19.03 505 507 503

Apr Mai Iun

16.03 523 525 521

17.03 517 515 513

18.03 507 509 505

15.03 569 565 533

16.03 571 567 537

17.03 577 569 539

18.03 569 557 527

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

275 dolari/t

Profitul Agricol 12/2021

-2

233 dolari/t

545 dolari/t

$/t

15.03 16.03 17.03 18.03 19.03 Aprilie 569 570 571 570 569 Mai 563 565 567 565 563

193 dolari/t

$/t 19.03 557 553 523

= 17

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de rapi]\> 69 mil. tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 69 milioane tone, egalå cu cea din anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13,2) ¿i India (7,4 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 71 milioane tone, la fel ca în anul 2019/20. Marii consumatori sunt UE (23,4 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10) ¿i India (8). Cel mai mare exportator este Canada, cu 11 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. de tone), China (3 milioane tone) ¿i Japonia (2,3). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 5 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20.

ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1,4), Canada (1,2 milioane tone), UE (0,9 mil. tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2020/21 este evaluatå la 39 milioane tone, egalå cu cea din 2019/20. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9), Canada (6), India (4), Japonia (1,3). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (11), India (3,3), Japonia (1,3), Canada (0,7).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 7,4 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone. Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1 milion de tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 28 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,6), China (6), Canada (4,4), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone, egal cu cel din 2019/20. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,5), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,4 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,9 milioane tone), UE (298.000 tone) ¿i India (42.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,6 mil. tone, egale cu cele de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 50 milioane tone, cu 5 mil. tone mai pu¡in decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (14 milioane tone, mai pu¡in cu 2,5 mil. tone), Rusia (13), UE (9,2) ¿i Argentina (3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 50 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (14), Rusia (13) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 2,8 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 2 milioane tone, cu 0,7 mil. tone mai mici decât cele din anul 2019/20. 18

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 21 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 21 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7,3 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,4) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). Comer¡ul mondial atinge cifra de 8,4 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,6 mil. t). Marii importatori sunt UE (3 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 0,6 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 19,4 milioane tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Comer¡ul mondial este evaluat la 10 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (5,5 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,6) ¿i UE (0,6 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,6 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 1,3 milioane tone. Profitul Agricol 12/2021

APPR este deschis\ colabor\rii cu toate asocia]iile serioase Mitingul APPR a fost unul convingåtor. ¥n urma lui, asocia¡ia a primit o primå vizitå, din partea APAD, Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli Dobrogeni. Cele douå organiza¡ii profesionale vor så colaboreze ¿i cautå acum så se în¡eleagå mai bine. “Existå o necesitate realå de a pune în comun eforturile noastre, ale fermierilor ¿i ale organiza¡iilor de fermieri, pentru a face cunoscute problemele agriculturii române¿ti ¿i, mai ales, pentru a identifica solu¡ii specifice la nivel local sau na¡ional. Suntem responsabili pentru viitorul nostru ¿i implicarea trebuie så devinå realå pentru fiecare fermier”, spunea, dupå întâlnire, Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. Profitul Agricol 12/2021

“Zona Dobrogei are un specific aparte ¿i, din påcate, a fost ignoratå în ultimii ani din punctul de vedere al investi¡iilor în infrastructura de iriga¡ii, a prevenirii efectelor climatice ¿i a sus¡inerii fermierilor afecta¡i de secetå pedologicå. Tocmai de aceea am luat atitudine ¿i dorim ca noi, producåtorii agricoli, så fim sus¡inu¡i prin politici adaptate nevoilor noastre ¿i consideråm cå alåturi de o organiza¡ie na¡ionalå puternicå vom putea gåsi cele mai bune cåi pentru a realiza acest deziderat legitim”, a comentat, la rândul såu, Theodor Ichim, pre¿edintele APAD. APAD este continuatoarea mi¿cårii civice a producåtorilor agricoli dobro-

geni, cu fermieri activi, nåscutå din credin¡a agricultorilor dobrogeni cå, ac¡ionând împreunå, vor putea så î¿i solu¡ioneze problemele ¿i så-¿i implementeze proiectele la nivel na¡ional. Fermierii APAD sunt condu¿i în ac¡iunile lor de nevoia urgentå a conceperii ¿i punerii în practicå a unei strategii agricole durabile, pe termen lung, cu obiective na¡ionale clare, care necesitå implicarea autoritå¡ilor, dar mai ales cu solu¡ii locale. Reabilitarea sistemului de iriga¡ii, precum ¿i practicarea unei politici agricole echitabile fa¡å de fermierii din aceastå zonå aridå a României, prin instrumente specifice (asiguråri, alocåri de fonduri pentru dezvoltare etc.), sunt principalele obiective ale asocia¡iei. 19

CULTURI

VEGETALE BASF lanseaz\ mai multe proiecte pentru o agricultur\ durabil\ l Fermierii, mediul ¿i societatea vor beneficia de cercetare ¿i dezvoltare continuå l Semin¡e, produse de protec¡ie a plantelor ¿i servicii digitale pentru solu¡ii agricole durabile l Poten¡ialul maxim de vânzåri proiectat la peste 7,5 miliarde de euro În 2020, BASF a investit 840 milioane euro în cercetare ¿i în dezvoltarea diviziei de solu¡ii agricole, investi¡ia reprezentând în jur de 11% din vânzårile segmentului. În 2021, compania va continua så investeascå în cercetarea ¿i dezvoltarea inova¡iilor agricole la un nivel ridicat. Compania germanå î¿i consolideazå activitå¡ile de cercetare ¿i dezvoltare spre agricultura durabilå, ajutând fermierii så depå¿eascå provocårile economice ¿i de mediu ¿i satisfåcând cererea consumatorilor de alimente bio. Odatå cu lansarea solu¡iilor, pe parcursul urmåtorului deceniu, gama de proiecte inovatoare va sus¡ine obiectivul companiei de a cre¿te anual cota de vânzåri a solu¡iilor agricole durabile cu 7%. Pânå în 2030, peste 30 de proiecte majore de cercetare ¿i dezvoltare vor completa oferta de semin¡e ¿i produse de tratare a semin¡elor a BASF, de solu¡ii chimice ¿i biologice, precum ¿i de servicii digitale. Acest lucru va duce proiectele de inova¡ie la un poten¡ial estimat de vânzåri de peste 7,5 miliarde euro. “BASF este lider în solu¡ii pentru o agriculturå durabilå. Pe lângå dezvoltarea inova¡iilor, oferim ¿i o ofertå conec20

tatå, combinând produse eficiente, precum ¿i noi tehnologii ¿i servicii, adaptate nevoilor clien¡ilor ¿i diferitelor sisteme de culturå din întreaga lume”, a declarat Vincent Gros, pre¿edintele diviziei Agricultural Solutions BASF. Compania s-a angajat så atingå obiective ambi¡ioase de durabilitate pânå în 2030: pe lângå cre¿terea ponderii anuale a vânzårilor de solu¡ii agricole durabile, fermierii vor fi sprijini¡i în reducerea emisiilor de CO2 cu pânå la 30% pe tonå de culturå produså. În plus, BASF se stråduie¿te så aplice cumulativ tehnologiile digitale pe mai mult de 400 de milioane de hectare de teren agricol pânå în 2030, continuând totodatå så asigure utilizarea în siguran¡å a produselor sale în timp ce î¿i men¡ine angajamentul de a dezvolta solu¡ii care så conducå la transformarea beneficå a sistemului alimentar agricol. “Sustenabilitatea este integratå în întregul nostru proces de cercetare ¿i

dezvoltare. Ea este cea care ne aratå drumul în ceea ce prive¿te dezvoltarea inova¡iilor care sus¡in fermierii så producå mai mult ¿i mai bine, conservând în acela¿i timp resursele naturale”, a subliniat Gros.

Ofertå conectatå pentru agriculturå productivå ¿i ecologicå Pânå în 2050, fermierii vor trebui så hråneascå aproximativ 9,7 miliarde de oameni, fapt care impune o cre¿tere a productivitå¡ii de pânå la 50%. Digitalizarea poate contribui substan¡ial la aceasta. Prin urmare, compania promoveazå tehnologiile digitale alåturi de celelalte inova¡ii, în întregul såu portofoliu. Aceastå combina¡ie permite fermierilor så ob¡inå o productivitate mai bunå pe terenurile arabile existente, sprijinind în acela¿i timp ¿i conservarea biodiversitå¡ii. Profitul Agricol 12/2021

CULTURI VEGETALE

Startul campaniei de sem\nat la floarea-soarelui [i porumb Constantin Tache, din jude¡ul Dolj, plånuia så înceapå campania de semånat floarea-soarelui de luni (29 martie) ¿i så continue apoi imediat cu porumbul. Terenul a fost umed, a plouat 112 l/mp în ultima lunå. Va semåna 150 ha cu floarea-soarelui ¿i 150 ha cu porumb. Culturile de toamnå sunt excep¡ionale. Au pornit exploziv în vegeta¡ie, påioasele sunt foarte bine înfrå¡ite. A fåcut o fertilizare fazialå cu azot ¿i urmeazå så mai facå încå o trecere. În zonå au fost unele sole în care s-a semånat din timp, începând cu 25 septembrie. Cultura a fost foarte dezvoltatå ¿i au fost atacuri ¿i de ruginå, ¿i de muscå. "Am våzut multe tarlale afectate. A fost o toamnå mai lungå, au fost condi¡ii pentru boli ¿i dåunåtori. Noi am semånat între 10-21 octombrie ¿i nu avem probleme”, spune fermierul. Dan Zåviceanu, director de produc¡ie la Agro Total, din Giurgiu, estima cå va începe så semene porumbul ¿i 22

floarea-soarelui la jumåtatea acestei såptåmâni. Suprafe¡ele sunt înså mici: 40 de porumb ¿i 15 de floarea-soarelui. Ferma are 1.300 ha de rapi¡å, 1.000 ha grâu, 300 ha de mazåre. Anul trecut a valorificat 80% din produc¡ia de mazåre ca såmân¡å. “Încercåm så scoatem floarea-soarelui ¿i porumbul din rota¡ie. Såråcim terenul degeaba. În 4 ani, trec cu leguminoaså peste tot”, spune Zåviceanu. Anul trecut a avut 200 ha floarea-soarelui ¿i 50 ha de porumb. Råzvan Gaidargi, fermier din Constan¡a, estima cå va începe så semene floarea-soarelui la sfâr¿itul acestei såptåmâni, iar porumbul la distan¡å de o såptåmânå. A alocat 80-90 ha pentru floarea-soarelui ¿i 28 ha de porumb. În unele zone a nins chiar bine, lunea trecutå. “Mai întâi intråm la erbicidat ¿i efectuat tratamente ¿i apoi urmeazå semånatul”, spune fermierul. Orzul, care a pornit bine în toamnå, a intrat bolnav în iarnå, de¿i l-a tratat. Temperaturile ridicate ¿i ploile au dus la o rein-

fectare. La rapi¡å nu a avut probleme cu dåunåtorii. În Neam¡, fermierii î¿i fac planuri de semånat poate peste încå o såptåmânå, pentru mazåre ¿i sfeclå de zahår. “La noi încå sunt temperaturi negative noaptea”, spune fermierul Cristian Apetri. Pentru porumb ¿i floareasoarelui este mult prea devreme. El remarcå o diferen¡å de o lunå între Neam¡ ¿i Foc¿ani ori Buzåu, în privin¡a campaniei de primåvarå. Culturile de toamnå sunt satisfåcåtoare. Varia¡iile de temperaturå zi-noapte au afectat culturile. Au cåzut 30 l/mp în ultima såptåmânå, iar dacå vine cåldura, peste o såptåmânå se pot trage concluzii privind gradul de afectare. În urmå cu trei såptåmâni, a fost un val de cåldurå ¿i începuse så aparå Ceutorhynchus, dar a dispårut pentru cå au urmat temperaturi negative noaptea.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 12/2021

CULTURI VEGETALE

Nufarm> m\suri fitosanitare pentru rapi]\ [i cereale p\ioase la început de prim\var\ ing. Irina MITU Area Sales Manager, Nufarm România

Dupå fertilizare, aten¡ia se va îndrepta cåtre protec¡ia fitosanitarå a culturilor, fårå de care nu se pot ob¡ine produc¡ii ridicate ¿i de calitate. În acest context, Nufarm vine cu câteva solu¡ii care asigurå o eficien¡å ridicatå, flexibilitate în aplicare ¿i nu în ultimul rând un raport foarte avantajos între calitate ¿i pre¡.

Prioritå¡i în cultura de rapi¡å Aten¡ia trebuie îndreptatå în primul rând spre atacul dåunåtorului Ceutorhynchus napi - gårgåri¡a tulpinilor, care începe så î¿i facå apari¡ia la temperaturi ale aerului de 9-10°C, dar intensitatea maximå a zborului este la temperaturi ce depå¿esc 12°C. Pagubele importante nu sunt produse de adul¡i, ci de larve, care migreazå în interiorul tulpinilor, hrånindu-se cu måduva acestora. Totu¿i, combaterea trebuie fåcutå asupra adul¡ilor, deoarece niciun insecticid nu poate combate ouåle ¿i larvele aflate deja în interiorul tulpinii. Tratamentele trebuie efectuate la cca 10 zile de la apari¡ia primilor adul¡i, determinarea exactå fåcându-se cu ajutorul capcanelor galbene plasate în culturå. Recomandarea Nufarm este insecticidul piretroid Kaiso Sorbie, în dozå de 150 g/ha, care ac¡ioneazå imediat asupra insectei, având un efect de ¿oc. Datoritå formulårii produsului, cantitatea de solvent con¡inutå de produs este mult mai micå decât în cazul altor piretroizi, a¿a încât siguran¡a pentru utilizator este mult mai mare. Pentru controlul eficient al buruienilor monocotile, atât anuale, cât ¿i perene, 24

dar ¿i pentru controlul samulastrei de cereale påioase, graminicidul Fusilade Forte este o alegere foarte bunå. Acesta se aplicå în dozå de 0,8-1 l/ha, în func¡ie de speciile de graminee ¿i de stadiul lor de dezvoltare. Tehnologia Isolink, utilizatå la fabricarea Fusilade Forte, asigurå o eficacitate maximå, deoarece picåturile de solu¡ie pulverizate sunt distribuite cât se poate de uniform pe frunze, maximizând suprafa¡a de acoperire. Datoritå acestei tehnologii, erbicidul este foarte rezistent la spålare, a¿a încât ploile survenite la o ora de la aplicare nu vor afecta eficacitatea tratamentului. Pentru protec¡ia împotriva bolilor specifice rapi¡ei (Alternaria, Erisiphe, Sclerotinia, Botritis), la alungirea tijei, recomandåm aplicarea preventivå a unuia dintre fungicidele Mystic Pro (1l/ha) sau Zamir (0,75 l/ha), ambele produse fiind amestecuri de procloraz ¿i tebuconazol, cu o triplå ac¡iune: de contact, translaminarå ¿i sistemicå, ce asigurå protejarea culturii pentru o perioadå de douå-trei såptåmâni. Prin portofoliul såu, Nufarm poate råspunde diverselor provocåri determinate de starea fitosanitarå a plantelor din culturile de cereale påioase, rapi¡å, precum ¿i a altor culturi. Echipa comercialå este întotdeauna la dispozi¡ia fermierilor cu cele mai potrivite sfaturi tehnice ¿i solu¡ii eficiente.

Solu¡ii pentru cerealele påioase În cazul cerealelor påioase, dacå vom avea în continuare condi¡ii favorabile care vor permite dezvoltarea rapidå a aparatului foliar, regulatorii de cre¿tere pe bazå de clormequat clorurå (Stabilan) sau trinexapac etil (Optimus) sunt o alegere foarte bunå. Pe lângå reglarea cre¿terii, ajutå la dezvoltarea sistemului radicular, cu o mai bunå absorb¡ie a apei ¿i a nutrien¡ilor din sol ¿i totodatå o mai bunå ancorare a plantei, evitându-se fenomenul de cådere. Pentru combaterea buruienilor monocotile din speciile Avena, Alopecurus, Poa, Lolium, Phalaris, Nufarm vine cu o propunere extrem de eficientå ¿i totodatå foarte accesibilå din punctul de vedere al costului la hectar, ¿i anume erbicidul Sword, pe bazå de clodinafop propargyl. Sword se utilizeazå în doza de 0,25 l/ha ¿i are o fereastrå largå de aplicare, putându-se administra pânå în faza de burduf a grâului. De asemenea, este omologat pentru culturile de secarå ¿i triticale. Nu se poate aplica la orz ¿i ovåz! Pentru controlul buruienilor dicotile, recomandåm erbicidul Saracen Max, o combina¡ie de florasulam ¿i tribenuron metil, în dozå de 25 g/ha, care se poate aplica pânå la apari¡ia frunzei standard ¿i care controleazå majoritatea speciilor de buruieni dicotile, inclusiv turi¡a ¿i volbura. Primul tratament împotriva bolilor foliare la cereale påioase poate fi efectuat cu unul dintre fungicidele Mystic Pro (1 l/ha) sau Zamir (0,75 l/ha), care au un efect preventiv, dar ¿i curativ ¿i eradicant. Cele douå fungicide se absorb rapid prin frunze ¿i se translocå spre vârfurile plantei, protejând cre¿terile noi. Profitul Agricol 12/2021

CULTURI VEGETALE

Aten]ie la atacul agen]ilor patogeni la cerealele sem\nate în toamn\! Fie cå vorbim de grâu, de orz, triticale sau secarå, trebuie så avem grijå la cum evolueazå acestea la ie¿irea din iarnå, care pare cå nu vrea så plece.

miditate existå, mai trebuie doar pu¡inå cåldurå ¿i bolile î¿i vor face apari¡ia, începând cu coletul, internodiile ¿i frunzele bazale, dupå care va cuprinde întreg aparatul foliar, dacå nu se intervine imediat ce condi¡iile permit tratamentul cu un fungicid specific bolilor care apar. Deja în vestul ¡årii ¿i-a fåcut apari¡ia

påtarea ¿i sfâ¿ierea frunzelor la grâu (Pyrenophora tritici-repentis), urmeazå fåinarea (Erysiphe graminis), septorioza (Septoria tritici), poate chiar ¿i påtarea în ochi a bazei tulpinii (Pseudocercosporella herpotrichoides) etc. Important este så fim vigilen¡i, inspectând atent culturile de cereale påioase ¿i, chiar dacå bolile foliare nu ¿i-au fåcut prezen¡a, imediat ce vremea se încålze¿te, så aplicåm un tratament preventiv, mai ales acolo unde s-a cultivat un soi mai sensibil la bolile foliare sau s-a cultivat în monoculturå ori o rota¡ie scurtå. Legat de produse, la Alcedo gåsi¡i o paletå bogatå de fungicide, cu o substan¡å activå (Salvator 25 EW, Comet,

Topguard 25 SC, Topsin 500 SC) sau cu douå substan¡e active (Aviator Xpro 225 EC, Elatus Era, Impulse Pro 425 EC, Mirador Xtra, Priaxor EC). Nu uita¡i nici de produsul biologic Polyversum, care combate fuzarioza, dar ¿i alte boli foliare ¿i ale spicului, plus pahetul Comet Duo, care pe lângå Comet con¡ine ¿i fungicidul Flexity, foarte eficient împotriva fåinårii. Dupå cum vede¡i, avem solu¡ii împotriva tuturor agen¡ilor patogeni care afecteazå atât aparatul foliar, cât ¿i spicul. Important este så ne contacta¡i ¿i noi vå vom fi aproape.

Planul de ac]iune pentru ecologie Comisia Europeanå a prezentat, såptåmâna trecutå, Planul de ac¡iuni pentru dezvoltarea produc¡iei ecologice la 25% din suprafa¡å, pânå în 2030. În prezent, procentul este de 8,5%. Comisarul Janusz Wojciechowski încurajeazå statele membre så-¿i adopte propriul Plan, având în vedere diferen¡ele mari de adoptare. România se aflå la coada clasamentului privind suprafe¡ele cultivate în sistem ecologic, în aceea¿i categorie cu Bulgaria ¿i Polonia, cu mai pu¡in de 3% suprafe¡e în sisteme ecologic. Campionii ecologismului sunt Austria (26%), Suedia, Estonia (20%) ¿i Italia (15%). Agricultura ecologicå este prezentatå ca o oportunitate pentru fermele mici ¿i medii, dar ¿i pentru activitatea de procesare ¿i distribu¡ie. Fermele nu vor avea ca obiectiv individual atingerea acestui prag. Nu vor exista constrângeri, ci doar stimulente pentru 26

atingerea obiectivului. Ecologia ar putea fi chiar singura ¿anså a fermelor mici de a rezista, considerå Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agriculturå. Ecologia este våzutå ca o oportunitate ¿i pentru tineri de face pasul spre agriculturå, dar ¿i pentru turismul rural. Planul de ac¡iune prevede promovarea consumului de produse ecologice pentru a exista cerere pentru

produsele rezultate din extinderea suprafe¡elor. Unul din canalele avute în vedere este de distribu¡ie prin ¿coli, spitale. Alimentele ecologice pot fi tratate în mod preferen¡ial în sistemele publice de aprovizionare. Comisia se aratå interesatå de pozi¡ia în lan¡ul alimentar, cât re¡ine fermierul din pre¡ul produc¡iei ecologice.

Adrian MIHAI

Printre beneficiile agriculturii ecologice, Comisia Europeanå men¡ioneazå: câmpurile ecologice au cu 30% mai multå biodiversitate, animalele dintre fermele ecologice au un nivel mai mare de bunåstare, iau mai pu¡ine antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari ¿i sunt mai rezilien¡i. În timp ce Planul de ac¡iune se concentreazå pe efectul de cre¿tere a cererii, PAC va råmâne unealta cheie care va sprijini conversia. Acum, 1,8% (7,5 miliarde euro) din PAC se folose¿te pentru a se sprijini agricultura ecologicå. Noua PAC va include eco-scheme cu bugete de 38-58 miliarde euro, pentru perioada 2023-2027, în func¡ie de rezultatul negocierilor. Eco-schemele pot fi folosite pentru a dezvolta agricultura ecologicå. Profitul Agricol 12/2021

CULTURI VEGETALE

Combaterea viermilor sârm\ [i a g\rg\ri]ei frunzelor de porumb ing. Costel MIRON Summit Agro România

Viermii sârmå sau gândacii pocnitori (Agriotes spp.) Pe tot globul se întâlnesc peste 8000 de specii din genul Elateridae, iar în România se gåsesc în jur de 250 de specii, din care cele mai frecvente ¿i dåunåtoare sunt speciile Agriotes lineatus, Agriotes obscurus, Agriotes sputator, Agriotes ustulatus. Adul¡ii apar primåvara, în lunile aprilie-mai, când temperatura aerului este de 13-15°C, ducând o via¡å nocturnå ¿i rar diurnå, hrånindu-se cu nectarul ¿i polenul inflorescen¡elor de umbelifere. Sunt foarte sensibili la cåldurå, uscåciune ¿i aer uscat, de aceea se explicå de ce se dezvoltå cel mai bine în terenuri acoperite cu vegeta¡ie deaså, på¿uni naturale, artificiale ¿i terenuri în¡elenite. La porumb ¿i cartof se înregistreazå cele mai mari pagube. Dacå se verificå o plantå atacatå, se va vedea cu u¿urin¡å atacul pe rådåcini, perfora¡ii în zona coletului sau germenele de cre¿tere distrus. Dupå însåmân¡are, larvele se hrånesc cu boabele, consumând embrionul. Plantele care supravie¡uiesc atacului vor avea o vegeta¡ie întârziatå, cu produc¡ii foarte scåzute. Cele mai puternice atacuri se manifestå în primåverile reci, cu multå umiditate ¿i în care adâncimea de semånat este mare. Pragul Economic de dåunare (P.E.D.) este de 1 larvå pe mp atât la porumb, cât ¿i la cartof. La peste 3-4 larve pe mp tuberculii pot fi afecta¡i 100%. Summit Agro România vå oferå produsul Trika Expert în dozå de 10-15 kg/ha aplicat odatå cu semånatul, sau frac¡ionat 10 kg/ha la semånat ¿i 10 kg/ha la prima pra¿ilå mecanicå acolo unde gradul de atac este mare. Produsul are o formulare 28

unicå ce con¡ine: l 4 g/kg de lambda-cihalotrin care ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, având ¿i efect repelent, creând un halou în jurul semin¡ei; l 35% fosfor u¿or solubil ¿i accesibil plantei (fosfor care primåvara, pe solurile reci, este asimilat mai greu din complexul coloidal) ¿i care nu este agreat de larvå; l 7% azot organo-mineral cu rol de stimulare în absorb¡ia fosforului; l suport organic de naturå humicå. Produsul este omologat la un numår mare de culturi dintre care amintim: porumb, cartof, sorg, floarea-soarelui, morcov, tomate, salatå, spanac, castrave¡i, varzå, conopidå, rapi¡å, soia, flori ¿i plante ornamentale, arbori în pepiniere, pentru combatera larvelor de dåunåtori ca: Agriotes spp., Melolonta melolonta, Agrotis spp. ¿i Diabrotica virgifera virgifera. Gårgåri¡a frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis) Tanymecus dilaticollis a fost semnalat în România în anul 1904 sub denumirea de “rå¡i¿oara porumbului” sau “gårgåri¡a de porumbi¿te”. An de an atacul a devenit tot mai puternic ¿i mai frecvent pe zone tot mai mari, astfel cå farå tratament la såmân¡å culturile pot fi compromise în totalitate. În func¡ie de temperatura ¿i adâncimea de iernare, atacul se poate întin-

de pânå la 40-50 zile. Dupå o hrånire intenså, în zilele însorite ¿i cålduroase, femela depune majoritatea pontei în lanul de porumb sau floarea-soarelui. Tanymecus dilaticollis este considerat cel mai mare dåunåtor al porumbului, dar produce pagube importante ¿i la culturile de floarea-soarelui, soia, sorg, sfeclå, grâu ¿i orz. Plantele de porumb ¿i floarea-soarelui sunt retezate de la colet sau ajung ca pe frunzele bazale så prezinte rosåturi circulare. Pragul Economic de dåunare este de 3-5 exemplare/m2. În lipsa produselor de tratare a semin¡elor, pe bazå de Imidacloprid, va råmâne ca solu¡ie pentru fermieri doar tratamentul de corec¡ie, în vegeta¡ie. Summit Agro vå recomandå tratamente de corec¡ie în vegeta¡ie cu produsul Mospilan 20 SG în dozå de 100 g/ha + 2 litri Toil (adjuvant pe bazå de ulei), folosind o cantitate de 350-400 litri de apå, astfel asigurând o acoperire cât mai bunå ¿i aderen¡a solu¡iei pe suprafa¡a foliarå. În cazul unui atac puternic, datorat rezervei mari de dåunåtori care ierneazå în resturile vegetale de la cultura premergåtore (floarea-soarelui, sorg sau porumb), pentru o protec¡ie cât mai bunå a culturii, recomandåm asocierea cu insecticide de contact din clasa piretroizilor, cum ar fi: esfenvalerat, cipermetrin, lambda-cihalortin, deltametrin. Profitul Agricol 12/2021

CULTURI VEGETALE

Amenin]\rile din cultura de orz, în Câmpia de Vest Umiditatea excesivå, cåldura prea mare ¿i înghe¡ul au fost trei provocåri la limita pericolului prin care a trebuit så treacå cultura de ovåz în Câmpia de Vest, pânå acum.

indcå s-a dezvoltat excesiv. De aceea orzul a ¿i fi fost afectat a¿a puternic foliar, fiindcå rezisten¡a la ger este datå ¿i de cålirea autenticå, când existå mai pu¡inå apå în plantå, în sol ¿i în atmosferå. Ceea ce nu s-a întâmplat în Câmpia de Vest. La ovåzul de toamnå nici în câmpurile de ameliorare, unde existå

cå pe suprafa¡a foliarå au apårut deja pete de ruginå. De aceea fermierii trebuie så aplice tratamente cu erbicide pentru ca rugina så nu se extindå. Existå o ofertå mare pe pia¡å, de peste 10 produse foarte bune de la multe companii ¿i fiecare fermier poate alege ce dore¿te. Nu existå ceva special. De asemenea, odatå cu erbicida-

nginerul Ioan Toma (foto), ¿eful Laboratorului de ameliorarea orzului din cadrul Sta¡iunii de Cercetare Lovrin, aten¡ioneazå cå, din påcate, mai existå douå amenin¡åri cu care fermierii vor trebui så lupte în 2021. Este vorba de ruginile, care deja au început så se manifeste foliar, ¿i gândacul ovåzului, care va apårea când temperaturile vor cre¿te.

Temperaturi peste media multianualå ¿i umiditate dublå Vestea bunå este cå la cultura de orz, în Timi¿, nu s-au înregistrat pierderi, în urma gerului puternic de la mijlocul lunii februarie, când au fost arse foliar toate cerealele foioase. Inginerul Toma a explicat cå douå au fost motivele care au fåcut ca plantele så reziste. Unul a fost cå semånatul a avut loc în perioada optimå, nici prea devreme, nici prea târziu. Prin urmare, cultura a urmat o dezvoltare naturalå. Al doilea avantaj a fost faptul cå în Timi¿ a existat o toamnå ¿i o iarnå cu exces de umiditate, fa¡å de un an normal, ¿i cu temperaturi mult mai ridicate, care au stimulat cre¿terea orzului. Pe de altå parte, chiar acest fapt a reprezentat o capcanå. Cålirea a fost mai slabå tocmai din aceastå cauzå, fi30

Ioan Toma,

[ef Laborator Ameliorarea orzului, Sta]iunea de Cercetare Lovrin

soiul Sorin cu 80 de ha, nu s-au înregistrat pierderi, decât într-un procent nesemnificativ de 1%. Temperaturile au fost ridicate cu 2,5 -3,5 grade Celsius peste media multianualå în perioada decembrie, ianuarie, februarie, ¿i o umiditate dublå de 400 mililitri, fa¡å de perioada normalå, în lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie ¿i februarie, iar plantele au putut så vegeteze foarte bine înainte de a fi lovite de ger la limita pericolului. “Norocul a fost cå gerul de la mijlocul lunii februarie nu a fost mai jos de minus 20 de grade. Atunci s-ar fi produs dezastru, care ar fi adus mari pierderi, mai ales cå nu a fost strat de zåpadå peste culturi”, spune Toma. O altå provocare în 2021 este faptul

tul, trebuie aplicat ¿i un tratament fitosanitar, un fungicid. “Mai târziu, când va fi eliminatå apa din plante ¿i vor fi temperaturi mai ridicate, va apårea ¿i gândacul ovåzului. Atunci trebuie urmate imediat tratamentele, de fapt acelea¿i fungicide ¿i erbicide care sunt utilizate ¿i pentru celelalte cereale påioase”, îndeamnå ing. Ioan Toma. Ovåzul de primåvarå deja este semånat pe 100 de hectare cu soiurile Lovrin 1, Ovidiu, cel mai nou soi, omologat în 2019, ¿i cu Jeremy, un soi în conservare. În total, SCDA Lovrin are 180 de ha cu ovåz de toamnå ¿i primåvarå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 12/2021

CULTURI VEGETALE

14 elevi se vor preg\ti, la }\nd\rei, pentru a deveni mecanizatori Începând din toamna anului viitor, la Liceul Tehnic din ºåndårei se va constitui o claså de mecanici agricoli. Vor fi cel pu¡in 14 elevi, absolven¡i de gimnaziu, proveni¡i de la ¿coli din ºåndårei ¿i localitå¡i limitrofe.

vor primi burse de studii finan¡ate de Cåtålin Niculae, fermier care administreazå 550 ha. Mai important, vor face practicå serioaså, pe durata celor trei ani de studii, tot în ferma lui Niculae. La finalizarea ciclului de trei ani, se vor putea angaja direct, fie în ferma sponsorului lor, fie în alte ferme, având ¿i posibilitatea de a-¿i continua studiile la seral sau fårå frecven¡å, dacå vor dori. “Învå¡åmântul profesional dual presupune cå ini¡iativa este a agentului economic, care solicitå calificarea elevilor”, spune Stelu¡a Mitrea, inspector ¿colar general al jude¡ului Ialomi¡a. Chiar ¿i a¿a, cunoscând deficitul de muncitori califica¡i din agriculturå, doamna Mitrea nu a stat cu mâinile în sân, ci a apelat la câ¡iva fermieri. A gåsit o mare deschidere la Cåtålin Niculae. “Am fost contactat de doamna Mitrea în iarna 2020. Ne cunoa¿tem, fiindcå dânsa este tot din ºåndårei. Mi s-a pårut foarte interesantå ideea. Poate fi ceva benefic, atât pentru tinerii care vor så înve¡e cu adevårat mecanicå agricolå, cât ¿i pentru mine, ca fermier, fiindcå voi avea nevoie, la un moment dat, de muncitori califica¡i. ªi voi ¿ti cå sunt califica¡i, pentru cå se vor forma ¿i la mine, în fermå, sub ochii mei”, spune fermierul.

Profitul Agricol 12/2021

A¿adar, Niculae s-a aråtat deschis så finan¡eze bursele a 14 elevi. E vorba de 200 de lei/lunå/elev. “E posibil ca, pe parcurs, valoarea burselor så creascå, individualizat, în func¡ie de stråduin¡a fiecåruia”. Niculae precizeazå cå sumele pentru burse sunt deductibile fiscal, astfel cå “efortul financiar nu va fi chiar a¿a de mare”. Totu¿i, e vorba de peste douåzeci de mii de lei anual, care se simt chiar ¿i la o cifrå de afaceri de peste cinci milioane de lei ¿i profit de peste un milion de lei anual. Pentru ca treburile så se punå în mi¿care, s-a încheiat un contract tripartit, între firma lui Niculae, Inspectorat ¿i Primåria ºåndårei, de care apar¡ine Liceul Tehnologic din localitate, unde vor studia viitorii ucenici. “A¿teptåm ca Ministerul Educa¡iei så aprobe cifra de ¿colarizare pentru urmåtorul an ¿colar. Nu avem deloc emo¡ii cå nu s-ar întâmpla acest lucru. Dupå aprobare, vom publica oferta educa¡ionalå în bro¿ura de admitere pe care o vom promova în ¿coli. Må voi implica personal ¿i alåturi de conducerea Liceului Tehnologic ºåndårei ¿i de domnul inginer vom populariza oportunitatea de a urma aceste cursuri în ora¿ ¿i ¿colile gimnaziale din localitå¡ile limitrofe. Nu-mi fac probleme cå nu se vor ocupa cele 14 locuri. E un proiect de suflet, e orgoliul local, nu se poate så nu reu¿im, iar la anul speråm så extindem, fiindcå avem nevoie de personal calificat în domeniu”, spune Stelu¡a Mitrea. Perioada de practicå efectivå în fermå a celor (minim) 14 elevi va fi de cinci såptåmâni în clasa a IX-a, nouå såptåmâni în clasa a X-a ¿i zece såptåmâni în clasa a XI-a. ªi în timpul studiilor regulate, elevii vor avea ore de practicå, având acces la un tractor modern ¿i alte utilaje, achizi¡ionate de Liceul Tehno-

logic din ºåndårei, în urmå cu zece ani, cu finan¡are europeanå. La finalizarea studiilor, Cåtålin Niculae, în calitate de sponsor al elevilor, va avea întâietate la angajarea celor mai merituo¿i. “Cei care lucråm în privat am putea så dåm o ¿anså tinerilor så înve¡e o meserie în domeniul agricol, meserie care le-ar aduce în viitor un venit sigur ¿i decent. Din acest an, am ales så sus¡in financiar din resurse proprii, prin acordarea unor burse lunare, 14 elevi de la Liceul Tehnologic ºåndårei, profil mecanic agricol. Ace¿tia vor avea ¿ansa så înve¡e în câmp ¿i la ferma noastrå despre ultimele tehnologii practicate în domeniul agricol de noi ¿i de firmele producåtoare de semin¡e cu care lucråm. Elevii ¿i pårin¡ii interesa¡i din zonå au ¿ansa så participe la acest proiect pe care îl derulåm cu ISJ Ialomi¡a în premierå în ora¿ul ºåndårei ¿i în jude¡ul Ialomi¡a. Îndemn pe to¡i cei care lucreazå în privat så sus¡inå asemenea clase de învå¡åmânt dual, astfel încât elevii participan¡i så nu mai plece din ¡arå ¿i så råmânå så lucreze în agricultura din România!”. Niculae a postat pe pagina sa de Facebook acest mesaj sufletist, care este chiar patriotic, nu face paradå de patriotism. În scurt timp, a adunat sute de aprecieri, precum ¿i peste 200 de mesaje de sus¡inere ¿i chiar solicitåri de informa¡ii suplimentare de la fermieri care ¿i-ar dori så participe ¿i ei la proiect. Inclusiv Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, a anun¡at posibila implicare a organiza¡iei.

Robert VERESS 31

CULTURI VEGETALE

Talisman 4 OD [i Cuter 100 SC, de dou\ ori mai mult\ putere contra buruienilor Deseori, douå erbicide la porumb sunt mai bune decât unul singur pentru a realiza controlul eficient al buruienilor ¿i a preîntâmpina apari¡ia fenomenului de rezisten¡å. De aceea, aståzi vorbim despre o combina¡ie ce tinde så devinå tradi¡ie: Talisman 4 OD ¿i Cuter 100 SC. Acest pachet dedicat culturii porumbului reprezintå o combina¡ie de substan¡e active care î¿i completeazå ac¡iunile ¿i prin care ve¡i pune bazele unei culturi cât mai productive. Erbicidul Talisman 4 OD, pe bazå de nicosulfuron 40 g/l, substan¡å activå din grupa sulfonil ureice, are un spectru de combatere larg, ce cuprinde buruieni monocotiledonate anuale ¿i perene, din genurile Setaria, Echinochloa, Digitaria, Panicum, Lolium, Avena, precum ¿i Sorghum halepense ¿i Elymus (Agropyron) repens. Controleazå ¿i unele buruieni dicotiledonate anuale, inclusiv Amaranthus spp. Talisman 4 OD este transportat rapid în plantå atât prin xilem, cât ¿i prin floem, la ¡esutul meristematic, unde inhibå biosinteza aminoacizilor, opre¿te diviziunea celularå ¿i cre¿terea plantei

în câteva ore dupå aplicare. Putem recunoa¿te ac¡iunea Talisman 4 OD prin decolorarea gradualå a frunzelor tinere, urmatå de necroza acestora, deshidratarea ¿i moartea plantei. Simptomele vizuale apar la 3-4 zile dupå aplicarea tratamentului, iar efectul total de control al buruienilor se poate observa la 20 25 de zile. Se aplicå la porumbul de consum ¿i la porumbul siloz. Eficien¡a acestui erbicid se datoreazå ¿i formulårii OD (dispersie în ulei), ce asigurå o persisten¡å mai mare a produsului, reduce presiunea de suprafa¡å ¿i îmbunåtå¡e¿te dispersia solu¡iei pe suprafa¡a foliarå ¿i interac¡iunea dintre plantå ¿i substan¡a activå, prevenind spålarea cauzatå de ploi. Produsul prezintå eficacitate foarte bunå ¿i în afara intervalului de temperaturå 15°C 30°C (adicå la temperaturi sub 15°C ¿i peste 30°C), fiind rezistent la radia¡iile UV ¿i IR. Pentru efect maxim, vå recomandåm så aplica¡i erbicidul Talisman 4 OD în combina¡ie cu erbicidul Cuter 100 SC. Aceste erbicide au efecte complementare, fapt ce asigurå un control mai bun, pentru un spectru mai larg de bu-

Doze ¿i mod de aplicare Talisman 4 OD

Cuter 100 SC

Doza recomandatå este în 0,75 - 1,5 l/ha, atunci când porumbul este în stadiul de 2 - 8 frunze (BBCH 12-18), iar buruienile dicotiledonate sunt în stadiul de 2 - 6 frunze, cu o înål¡ime de 15 - 20 cm. Datoritå ac¡iunii sale extrem de puternice, pe parcursul unui an, Talisman 4 OD poate fi aplicat cel mult o datå pe aceea¿i suprafa¡å, evitându-se culturile tratate cu un insecticid organofosforic, precum ¿i cele supuse stresului. Datoritå nivelului såu ridicat de activitate, trebuie så se acorde aten¡ie evitårii driftului plantelor din afara zonei ¡intå.

Doza este flexibilå, în func¡ie de istoricul solei. În general, doza recomandatå este de 0,75 - 1,5 l/ha. Prezintå fereastrå mare de aplicare: porumbul în faza de 2-8 frunze (BBCH 12-18), în postemergen¡å pentru buruieni. Pentru evitarea apari¡iei formelor rezistente, recomandåm alternarea tratamentelor cu produse din grupe chimice diferite. Pentru ca tratamentul cu erbicide så aibå un efect cât mai îndelungat, se recomandå ¿i utilizarea adjuvantului Drill în solu¡ia de tratare.

ruieni. Din punct de vedere tehnic, cele douå cåi diferite de ac¡iune se explicå astfel: Talisman 4 OD inhibå ALS ¿i conduce la încetarea rapidå a diviziunii celulare ¿i a dezvoltårii buruienilor. Prin ac¡iunea sa, cre¿terea buruienilor este întârziatå sau chiar stopatå. Cuter 100 SC inhibå sinteza enzimei 4-HPPD ¿i a carotenoidului, efect recognoscibil prin albirea frunzelor, cauzatå de stoparea producerii de clorofilå. Ulterior, se poate observa necroza vârfurilor de cre¿tere. Cuter 100 SC, pe bazå de mesotrione 100 g/l, substan¡å activå din grupa triketone, prezintå preluare foliarå ¿i radicularå, fiind caracterizat prin translocare acropetalå ¿i bazipetalå. Spectrul såu de ac¡iune cuprinde buruieni dicotiledonate ¿i unele monocotiledonate anuale, iar aplicarea se realizeazå în postemergen¡å. Se aplicå la porumb siloz ¿i la porumb boabe. Controleazå buruieni din genurile Xanthium (cornu¡i), Ambrosia artemisiifolia (ambrozia), Abutilon (tei¿or), Chenopodium album (spanacul sålbatic), Amaranthus retroflexus (¿tirul), Polygonum convolvulus (hri¿ca urcåtoare). Cuter 100 SC prezintå beneficiul unei selectivitå¡i ridicate, caracteristicå determinatå de metabolismul diferen¡iat, precum ¿i din posibilitatea absorb¡iei u¿oare prin frunze. Erbicidul Cuter 100 SC se prezintå sub formå de suspensie concentratå, ceea ce îl face u¿or de manipulat ¿i de dozat. De asemenea, acest erbicid prezintå o bunå compatibilitate cu alte produse fitosanitare, dar este, totu¿i, necesar så realiza¡i un test în prealabil. Referitor la porumbul zaharat: acesta prezintå o sensibilitate crescutå la erbicide, de aceea, este bine så utiliza¡i produsele pe rând, nu concomitent. Profitul Agricol 12/2021

CULTURI VEGETALE Sunt mici, dar provoacå daune mari

Noul insecticid Columbo 0,8 MG pentru Primåvara aceasta a început sub auspicii bune. Cantitatea de precipita¡ii din aceastå primåvarå a fost, parcå, în tandem cu dorin¡a fermierilor ca, dupå un 2020 care a început ¿i cu pandemie ¿i cu stres hidric, acum så avem parte de condi¡ii prielnice la semånat. Ne bucuråm cå solul a acumulat suficientå apå, încât plantele de porumb så porneascå în vegeta¡ie a¿a cum trebuie. Dar nu suntem singurii, pentru cå ¿i insectele sau, mai bine spus, larvele lor, ies din hibernare ¿i încep så î¿i recapete teritoriile, în cåutare de hranå. Vorbim, desigur, despre marii dåunåtori mici la semin¡ele de porumb: buha semånåturilor (Agrotis segetum) ¿i viermele vestic al rådåcinilor (Diabrotica virgifera), care, alåturi de viermii sârmå (Agriotes spp.), au un apetit crescut fa¡å de semin¡ele aflate în faza germinativå ¿i de tinerele plåntu¡e.

Dimensiunea pagubelor în caz de atac Dåunåtori polifagi, larvele celor trei insecte vor începe în curând så î¿i facå sim¡itå prezen¡a, mai ales cå primåvara actualå este exact a¿a cum au nevoie, cu soluri umede, reci ¿i îngreunate, ceea ce va determina un semånat cu însåmân¡are adâncå ¿i råsårire u¿or întârziatå.

Dimensiunea distrugerii poate varia de la 10-20% pânå la daunå aproape totalå, vizibilå în func¡ie de golurile prezente în vegeta¡ie. De aceea, atacul trebuie prevenit încå din timpul semånatu34

lui, prin ocrotirea semin¡ei cu substan¡e active care så poatå controla toate aceste trei specii ¿i care, totodatå, så ac¡ioneze doar în limita impuså de bariera de protec¡ie, cu maximum de eficacitate. O provocare foarte dificilå pânå acum.

Columbo 0,8 MG noul insecticid granulat de sol pe bazå de cypermethrin Noul Columbo 0,8 MG se prezintå sub formå de granule cu aplicare în sol, care, îngropate în patul germinativ, instituie o barierå de protec¡ie în jurul semin¡ei de porumb, protejând-o de atacul larvelor insectelor men¡ionate. Substan¡a activå, cypermethrin, în concentra¡ie de 8 g/kg, face parte din grupa chimicå a piretroizilor de sintezå ¿i se comportå ca o neurotoxinå cu ac¡iune rapidå asupra axonilor din sistemul nervos periferic ¿i central al insectelor, interac¡ionând cu canalele de sodiu ¿i cauzând hiperactivitate ¿i paralizie. Substan¡a activå cypermethrin nu prezintå niciun efect de vapori ¿i nu este solubilå în apå, astfel încât granulele de Columbo 0,8 MG sunt active doar acolo unde sunt plasate ¿i nu se deplaseazå, datoritå densitå¡ii mari (~1,45 kg/l), date de suportul de carbonat de calciu. Aceastå calitate îi conferå produsului un efect rezidual activ foarte bun dupå aplicare, cu o fereastrå de ac¡iune de 2 luni, care se concretizeazå într-un beneficiu pe termen lung pentru fermierul cultivator, împiedicând atacul atât asupra semin¡ei, cât ¿i a tinerei plåntu¡e. Portret de inamic de ce ne ferim de ei Viermele sârmå (Agriotes spp.), sau larva gândacului pocnitor, este un dåunåtor longeviv, datoritå celor 3-4 ani de stadiu larvar, dintre care, în ultimii doi, prezintå poten¡ial repetitiv de atac asupra unui spectru foarte mare de culturi, de la porumb, rapi¡å, sorg ¿i floareasoarelui pânå la legume sau cartof. Tem-

Vierme sârm\

peraturile de primåvarå ¿i toamnå îi sunt foarte prielnice, mai ales când solul înregistreazå între 16 ¿i 26°C ¿i poate migra atât pe orizontalå, cât ¿i pe verticalå, pânå la 50 cm adâncime. Se ¿tie cå în momentul germinårii semin¡ele elibereazå gaze, pe care viermele sârmå, polifag ca specie, le va percepe ca semnale privind existen¡a hranei în apropiere. Din acest motiv, såmân¡a, respectiv rådåcina tinerei plåntu¡e råmân vulnerabile pe toatå perioada de la însåmân¡are ¿i pânå în stadiul de 8-10 frunze. De obicei, atacå în vetre, iar distrugerea provocatå de o singurå larvå poate atinge o suprafa¡å destul de mare. Atacul se prezintå sub forma unor carii profunde såpate în såmân¡å: larva roade pericarpul, apoi î¿i creeazå un tunel, în timp ce roade masa semin¡ei. Având sistemul radicular afectat, planta î¿i încetine¿te procesele ¿i, implicit, stagneazå ca evolu¡ie, se îngålbene¿te ¿i moare. Fermierii pot recunoa¿te dimensiunea atacului prin analiza suprafe¡ei cu goluri în culturå.

Buha semånåturilor (Agrotis segetum) Nu mai pu¡in periculoaså, larva buhåi semånåturilor se dezvoltå pe toate tipurile de sol, cu precådere pe cele umede, ceea ce ne duce cu gândul la faptul cå avem o primåvarå extrem de prielnicå acestor insecte. Spre deosebire de viermele sârmå, stadiul acesteia este mai Profitul Agricol 12/2021

CULTURI VEGETALE

un început reu[it de sezon la porumb

Stadiile de dezvoltare ale viermelui sârm\

rapid, ea dezvoltând douå genera¡ii pe an, iar momentele de atac sunt exact cele de la semånatul culturilor de primåvarå, respectiv de toamnå. Ac¡iunea insectei este dublu valentå: ea atacå atât pår¡ile aeriene ale plantei, retezând-o la nivelul solului, la colet, cât ¿i semin¡ele în germinare, pe care le roade. Condi¡iile climatice din acest moment, care precede semånatul, cu precipita¡ii ¿i nop¡i reci, o ajutå în extinderea perioadei de dezvoltare ¿i transformare larvarå, gåsind la o adâncime de 20-40 cm în sol condi¡iile cele mai propice. Prezen¡a buruienilor în apropierea culturii le asigurå o înmul¡ire accentuatå, gåsind spa¡iul necesar ¿i suficient pentru depunerea ouålor, iar ritmul de distrugere a plantelor este foarte accentuat (o singurå larvå se poate deplasa pe teritoriul ocupat de 8-10 plante). Semnalmentele daunelor sunt golurile provocate în culturå, fermierul fiind nevoit så reînsåmân¡eze.

Viermele vestic al rådåcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera) De¿i suntem tenta¡i så confundåm larvele acestui dåunåtor cu cele de cåråbu¿, nu înseamnå cå apari¡ia sa este doar una accidentalå, ci dimpotrivå. Insecta, cu un mod de ac¡iune complex în toate stadiile (larvå maturå sau adult), are efecte distructive asupra porumbului în toate etapele de dezvoltare: când este adult, perforeazå foliajul plantei tinere, pe care îl roade, iar la înflorire, împiedicå polenizarea sau o reduce majoritar, pentru cå reteazå måtasea ¿tiuletelui, hrånindu-se cu polenul. Dupå formarea boabelor, insecta roade boabele în faza de umplere.

Mod de ac¡iune Un beneficiu major al utilizårii insecticidului microgranulat COLUMBO 0,8 MG este modul de aplicare, cu ajutorul unui microgranulator ata¿at la semånåtoare, respectiv un echipament echipat cu dispozitiv tip coadå de pe¿te pe fiecare sec¡ie în parte. Dispozitivul este pozi¡ionat la capåtul furtunului microgranulatorului, pozi¡ionare idealå pe patinele sau discurile semånåtorilor.

Stadiile de dezvoltare ale Diabrotica Virgifera Virgifera La Conte

ªi totu¿i, cel mai nociv efect îl au aceste insecte în ultimele stadii larvare, când li s-a format deja mandibula ¿i pot roade semin¡ele germinate ¿i, respectiv, rådåcinile tinerelor plante, pânå la colet. Atacul se face în vetre, pânå în perioada de înflorit, iar plantele tinere nu mai pot fi revitalizate. În plus, cariile din organele

Stadii de dezvoltare ale Agrotis segetum, atac de adult asupra plantei de porumb Profitul Agricol 12/2021

plantelor creeazå un mediu favorabil patogenilor, cum sunt fuzarioza sau tåciunele.

Acest dispozitiv permite o bunå distribu¡ie a produsului pe întregul profil al brazdei, astfel încât este distribuit între såmân¡å ¿i suprafa¡a solului, adicå exact acolo unde aceste larve sunt cele mai periculoase. Aplicarea fluidizatå “mech net” a produsului asigurå protec¡ia optimå a semin¡ei. Doza recomandatå este 12 kg/ha pentru porumb, floarea-soarelui, rapi¡å, sorg ¿i legume, iar la cartof 24 kg/ha. Pentru detalii amånun¡ite privind utilizarea insecticidului COLUMBO 0,8 MG, vå recomandåm så contacta¡i reprezentan¡ii Kwizda Agro Romania sau så accesa¡i www.kwizda-agro.ro ¿i Facebook/kwizdaagroromania. 35

CULTURI VEGETALE

Gestionarea eficient\ a gunoiului de grajd - prioritar la instalarea tinerilor fermieri Principalele modificåri ale fi¿ei submåsurii 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri prevåd concentrarea pe aspecte de calitate ¿i de mediu, promovarea asocierii, construirea ¿i modernizarea clådirilor cu destina¡ie agroalimentarå, orientarea acestora spre pia¡å prin facilitarea achizi¡iei de echipamente specifice în vederea cre¿terii performan¡ei economice a exploata¡iei. În acest sens, au fost înlocuite principiile privind sectorul prioritar ¿i privind rasele/soiurile autohtone cu: “Principiul integrårii în cadrul planurilor de afaceri a activitå¡ilor de protec¡ie a mediului precum gestionarea eficientå a gunoiului de grajd, agriculturå de precizie etc.; “Principiul integrårii în cadrul planurilor de afaceri a construirii ¿i modernizårii clådiri cu destina¡ie agro-alimentarå, achizi¡iei de echipa-

mente în vederea cre¿terii performan¡ei economice a exploata¡iei; “Principiul apartenen¡ei la o formå asociativå”. Pentru promovarea agriculturii ecologice ¿i a opera¡iunilor de condi¡ionare - procesare în vederea eficientizårii activitå¡ii, în contextul acestei perioade de tranzi¡ie cåtre un PAC cu ambi¡ii de mediu crescute, s-au introdus valori mai mari pentru acei tineri care î¿i propun så se instaleze într-o exploata¡ie care promoveazå agricultura ecologicå sau î¿i propun opera¡iuni de prelucrare la scara micå a propriilor produse, astfel: 70.000 de euro pentru exploata¡iile care integreazå în planul de afaceri opera¡iuni de condi¡ionare-procesare sau agricultura ecologicå pentru exploata¡iile între 30.000 euro SO ¿i 50.000 euro SO; 60.000 de euro pentru exploata¡iile care integreazå în planul

de afaceri opera¡iuni de condi¡ionareprocesare sau agricultura ecologicå pentru exploata¡iile 12.000 euro SO ¿i 29.999 SO. Având în vedere perioada mai scurtå de implementare, sprijinul public nerambursabil se va acorda pentru o perioadå de maxim trei ani, pânå la data de 30 septembrie 2025, fårå a depå¿i data de 31 decembrie 2025 pentru ultima platå. Bugetul alocat pentru perioada 2021-2022 din fondurile alocate României prin Instrumentul de Redresare Economicå (EURI) pentru SM 6.1 este de 100 milioane euro. Submåsura 6.1 nu este încå aprobatå, ci se aflå în etapa de consultare informalå cu Comisia Europeanå.

Robert VERESS

Profitul Agricol 12/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Glifosatul 55% [i efectele sale!

profit Agricol pe anul trecut

Din 1974, un an memorabil pentru Monsanto, care a comercializat pentru prima datå glifosatul sub numele Roundup, câte decese s-au dovedit a fi consecin¡a directå a folosirii acestuia?

A¿a cum ne-am a¿teptat, ONG-ul multina¡ional Greenpeace nu a ezitat så “bombardeze” ECHA ¿i EFSA, considerând cå concluziile exper¡ilor acestor organiza¡ii nu au valoare, argumentând cå ace¿tia au lucrat pentru Monsanto sau au fost plåti¡i pe parcursul carierei de cåtre aceastå firmå.

începutul anilor ‘90, o femeie australianå s-a sinucis înghi¡ind o canå din acest erbicid. Dupå o autopsie efectuatå la cererea Monsanto (de¿i acest fapt nu a fost niciodatå recunoscut oficial), s-a dovedit cå ea a murit din cauza unui edem pulmonar rapid, a cårui cauzå a fost componenta care con¡ine surfactan¡i puternici ¿i nu ingredientul activ, ¿i anume glifosatul. Dacå înghi¡i¡i detergent de vase, consecin¡ele vor fi acelea¿i: ve¡i muri de edem pulmonar. Toate studiile care constau în investigarea toxicitå¡ii sau a carcinogenitå¡ii glifosatului au fost efectuate pe ingredientul activ ¿i nu cu privire la componenta acestui produs, ca atare sunt toate fårå valoare. Pentru un chimist sau biochimist care î¿i cunoa¿te meseria, nu existå nicio modalitate în care molecula de glifosat så interfereze cu ADN-ul ¿i så provoace dezvoltarea cancerului. ECHA - agen¡ia europeanå pentru produse chimice - a concluzionat în 2017 cå glifosatul nu are efect cancerigen, în urma recomandårilor EFSA (Agen¡ia Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå), care a mers în aceea¿i direc¡ie. 38

Trebuie spus cå Greenpeace exceleazå în strategia de a amesteca lucrurile pentru a men¡ine confuzia. Ra¡ionamentul acestei organiza¡ii este urmåtorul: deoarece Monsanto a dezvoltat plante modificate genetic pentru a rezista la glifosat, glifosatul este, prin urmare, periculos, deoarece plantele transgenice sunt periculoase. În urma constatårilor ECHA, Agen¡ia Europeanå de Protec¡ie a Culturilor (ECPA) a declarat cå ¿tiin¡a a prevalat în cele din urmå asupra deciziilor politice inspirate în mare parte de concluziile gre¿ite ale oficialilor Greenpeace ¿i IARC. De 40 de ani, de când oamenii ¿i animalele consumå sau folosesc plante transgenice ¿i subprodusele lor, må

gândesc la soia, porumb ¿i bumbac, câte persoane (sau animale) s-au îmbolnåvit dupå ce au consumat aceste produse? Dacå am men¡ionat bumbacul, nu uita¡i cå majoritatea uleiurilor vegetale folosite la gåtit con¡in cantitå¡i semnificative de ulei din semin¡e de bumbac. În ceea ce prive¿te lecitina de soia transgenicå, se gåse¿te în toate sosurile industriale ¿i maionezå din întreaga lume ... Dar înapoi la glifosat. Nimeni nu cunoa¿te compozi¡ia exactå a formulårilor, care uneori con¡in pânå la zece produse diferite! Am întrebat un formulator dacå o moleculå a cårei prezen¡å am demonstrat-o într-o ciupercå fitopatogenå, care rezultå din degradarea unui fungicid, poate fi ea înså¿i consideratå un poten¡ial fungicid. La simplå vedere a moleculei, el a råspuns pur ¿i simplu “cu siguran¡å nu, trebuie formulatå”. Am descoperit astfel aspectul uneori empiric al acestei discipline particulare a agrochimiei. Acest ONG vrea så influen¡eze oficial Comisia Europeanå, astfel încât så nu revinå asupra interdic¡iei de utilizare a glifosatului ¿i propune o altå decizie mult mai îngrijoråtoare pentru lumea agricolå, ¿i anume reducerea utilizårii pesticidelor de orice fel la nivel european ¿i, în cele din urmå, interdic¡ia totalå a utilizårii acestora. Este suficient så spunem cå fermierii care se aflå într-o situa¡ie economicå precarå vor aprecia erorile ideologice nefondate ale acestui ONG al cårui rol este doar de a råspândi teroarea, o teroare total nefondatå ... Profitul Agricol 12/2021

OPINII

Gavril\ TUCHILU{, fermier, Agrimatca, Gala]i

Plafonarea fermelor mari nu este o solu]ie Nu

cred cå este o solu¡ie plafonarea fermelor mari. Eu vå dau exemplul meu. Lucrez la Agrimat Matca 4.000 de hectare ¿i Andrei, fiul meu, are în grijå 800 de hectare. Am 1.500 de vaci, din care mulg 620. Peste un an, voi avea 2.000, din care voi mulge 1.000. Ca så ajung aici, a fost nevoie de investi¡ii în speciali¿ti, în utilaje, în construc¡ii ¿i în påmânt. Toate s-au fåcut cu credite. Nu am avut cash-flow tot timpul. Uniunea Europeanå a fåcut în a¿a fel încât tot ce vine de-acolo så aibå pre¡uri foarte ridicate. Un plug costå 52.000 de euro, adicå 480 de tone de grâu, la pre¡ul de 60 de bani în momentul recoltårii. Cum putem så ne dezvoltåm? Dealerii care scot grâul din România vând dupå pre¡ul bursei. Iau grâul cu 65 de bani ¿i îl vând la export cu 95 de bani pe kilogram. Rusia a pus taxe pânå la 50 de euro pe tonå ¿i au explodat ¿i celelalte pre¡uri. Iatå de ce este excluså plafonarea acum. Fermele mari ¿i-au fåcut un business-plan pe o perioadå lungå, au luat credite, iar dacå vom fi plafona¡i, vom da faliment. Dacå ne dau doar 100.000 de euro sau 300.000, dintr-o fermå de 4.000 de hectare, facem 5 ferme ¿i unde ajungem? Guvernele noastre trebuie så gåseascå solu¡ia pentru a sus¡ine ¿i fermele mari ca så aibå siguran¡a produc¡iilor stabile ¿i sigure. Exporturile se fac de multe ori doar pe hârtie. Fermierii mici nu numai cå nu lucrau terenurile, îl sub-arendau. Devin

Profitul Agricol 12/2021

vânåtori de subven¡ii. Dacå se introduce la vaca de lapte criteriul performan¡ei pentru sprijinul cuplat zootehnic, de ce nu am face acela¿i lucru ¿i la cultura mare? Nu se risipesc mul¡i bani aici, care ar putea så dea performan¡å în altå parte? Pe 5 martie, a fost ministrul Agriculturii în jude¡ul Gala¡i pentru prezentarea programului pentru 2021-2023 ¿i 20232027. L-am întrebat dacå un fermier cu 5 vaci va putea ob¡ine un taur care så dea performan¡å pe plan na¡ional. Nu a avut råspuns. Aceea¿i întrebare le-am pus mini¿trilor Valeriu Tabårå, Daniel Constantin, Achim Irimescu. Aveam vaci cu peste 62-65 de litri de lapte pe zi. I-am rugat så constituie un grup de speciali¿ti care så identifice nucleele cele mai valoroase pentru popularea cu juninci, så formeze o echipå pentru transferul de embrioni pentru a perfec¡iona rapid genetica. Trei ferme din România am efectuat primul transfer de embrioni din ¡arå. Deci fermierii au vrut så facå progres genetic. ªi la ce am ajuns? Se dau miliarde de lei ¿i nu avem niciun taur performant în România. Prin anii 1990, se dådea subven¡ia pentru performan¡å, pe cantitatea de produse la hectar. Cum putem noi så facem performan¡å când nu avem un certificat de calitate la såmân¡å? Micul producåtor ia såmân¡å de oriunde. Guvernele trebuie så stabileascå fermele de subzisten¡å ¿i så le convingå så se asocieze. Avem peste 800.000 de "ferme", dar majoritatea nu au nicio

legåturå cu aceastå no¡iune. Eu am vorbit cå trebuie aplicate måsuri coercitive. Noi îi stimulåm pe cei mici, dându-le subven¡ii mai mari decât la fermele mari. Pânå la 5 hectare, pânå la 50 de hectare le då mai mult. Dacå prime¿ti subven¡ie, trebuie så dovede¿ti cå aplici o minimå tehnologie, trebuie så de¡ii dovezi cå ai folosit såmân¡å certificatå, material seminal de la tauri performan¡i. Unii reprezentan¡i ai Ministerului Agriculturii sus¡in cå fermierii mari nu se aflå în dificultate, ca fermierii mici. De aceea, ei sus¡in ideile Comisiei Europene, conform cåreia, pânå la 250 de vaci, se acordå SCZ pentru ferme aflate în dificultate. Eu vå spun cå ar trebui så se dea subven¡ie numai pentru performan¡å. Am fost în regiunea Linz ¿i am våzut ferme de lapte, de carne ¿i mixte. Trebuie så avem grijå de ferma de munte, dar så le separåm de fermele mari, cu specificul lor fiecare. Noi am învå¡at la facultate despre zonarea culturilor. Nu mai pomene¿te nimeni de aceste lucruri. Vacile de carne în SUA erau libere pe på¿une. Dacå este un leu kilogramul de porumb, cât ne costå un kilogram de carne? În Europa, furajul de bazå este format din siloz de graminee ¿i fân de pe terenul lor. Dacå eu aplic tehnologiile de vârf la culturile mari, dacå fac produse din lapte, de ce så fiu tot eu plafonat? Este cumva o formå de sanc¡iune pentru performan¡a atinså? 39

OPINII

Nina GHEORGHI}|, fermier, Br\ila

Agricultura româneasc\ are nevoie de credit funciar! Achizi¡ia de teren agricol a fost privitå, mai ales în ultimii 10 ani, dupå criza din 2008, ca o investi¡ie sigurå, chiar mai bunå decât o caså. Aceastå abordare a dus la o cre¿tere, considerabilå, a pre¡ului pentru un ha de påmânt.

În

2010 ferma pe care-o administråm cumpåra terenul cu 5.000 - 6.000 lei/ha, iar acum este între 5.500 - 6.000 euro/ha. Fondurile de investi¡ii care au suprafe¡e la vânzare au pre¡uri mai mari, între 8.000 - 10.000 euro/ha. România n-a avut niciodatå o strategie de protejare a celei mai importante resurse pe care-o de¡ine, ¿i anume påmântul, fa¡å de investitorii stråini. Aceastå strategie, dac-ar fi avut-o, ar fi condus ¿i la o dezvoltare normalå a mårimii fermelor ¿i n-am mai fi regåsit polarizarea, de aståzi, cu privire la dimensiunile fermelor. Statul nu are o strategie a fondului funciar, chiar dacå avem legea 175/2020, privind noile reguli pentru vânzarea terenurilor agricole din extravilan. O strategie privind dreptul de achizi¡ie ¿i de exploatare, corectå, pentru fermier, implicå atât sprijin legislativ, cât ¿i sprijin financiar. Sprijinul legislativ a venit, prin legea anterior men¡ionatå, dar la ce folos dacå puterea de cumpårare a fermierului român este micå, raportatå la pre¡ul 40

terenului ¿i condi¡iile de finan¡are din partea båncilor (dobânzi mari ¿i duratå scurtå de rambursare a creditului). Arenda¿ul se numårå printre preemptorii de rang superior, dar n-are putere financiarå så cumpere terenul pe care-l lucreazå sau pe cel cu care se învecineazå. Vorbim, aici, mai ales de ferma de familie, exact segmentul acela slab dezvoltat în arhitectura agriculturii române¿ti. Deci, terenul se va vinde tot la liber. Adicå-l va cumpåra cel care are bani, indiferent dacå-l va lucra el sau îl va da în arendå. Dupå mine, statul român, prin politicile agricole, trebuie så gåseascå o cale prin care, împreunå cu sistemul bancar, så creeze un produs numit credit funciar. La creditul funciar dobânda plåtitå de fermier så fie una rezonabilå, adaptatå activitå¡ii agricole, unde 1 leu se rote¿te o singurå datå pe an, iar acum, în contextul schimbårilor climatice, a crescut mult riscul ca dintr-un leu investit så se ob¡inå mai pu¡in. Indicatorii financiari ne spun cå agricultura are un grad bun de rentabilitate a capitalului dacå se atinge cifra de 15%. Påi, dacå dobânda, la care se adaugå comisioanele ¿i costul creditårii, este 7-8% pentru 1 ha de påmânt, iar perioada de rambursare este de 10 ani, cum po¡i så supravie¡uie¿ti pentru a rambursa creditul? Pia¡a, aståzi, nu oferå un credit funciar cu o duratå de minim 20 de ani pentru rambursare. Existå credite de investi¡ii unde båncile abia în ultimii 2-3 ani au mårit durata de rambursare la 15 ani. ¥n opinia mea, în urmåtorii 10 - 15 ani, în România, pia¡a fondului funciar

va avea de tranzac¡ionat o suprafa¡å de 1 - 1,5 milioane de ha, toatå suprafa¡a lucratå în prezent de beneficiarii de subven¡ii între 1-5 ha. Ace¿tia nu sunt fermieri, n-au ferme, sunt persoane vârstnice, legate suflete¿te de bucata de påmânt mo¿tenitå de la pårin¡i, ¿i nu vor s-o înstråineze în timpul vie¡ii lor. Dupå deces membrii familiei, mo¿tenitorii acestui teren, aleg så-l vândå. Valoarea la care se ridicå toatå aceastå suprafa¡å, la un pre¡ de numai 5.000 euro/ha, este de 7,5 miliarde de euro. Dacå adåugåm ¿i costurile cu dobânda, suma devine mai mare cu cel pu¡in 50%. De exemplu, la un ha de påmânt aståzi dacå plåte¿ti 25.000 lei/ha, aportul propriu se ridicå la 2.500 lei, iar banca î¡i va da credit 22.500 lei. Dupå 10 ani, la o dobândå de 2,1% (ROBOR) + 4,75 % (marja bancå) + comisioane de administrare, fårå costuri notariale ¿i costurile privind înscrierea/¿tergerea ipotecii, restitui båncii 35.143 lei/ha. În condi¡ii agro-meteorologice normale, la neirigat, în 10 ani, ai un venit mediu total, pentru 1 ha, de 55.000 lei, culturå mare, iar dacå perioada prinde un an ca 2020, falimentul este prezent în fermå. În concluzie, dacå vrem o agriculturå performantå ¿i cu tendin¡å de reducere a polarizårii dimensiunii fermelor, atunci trebuie s-o finan¡åm corespunzåtor. Statul are pârghiile economice necesare, trebuie doar så aplice o administrare corectå ¿i eficientå.

Profitul Agricol 12/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Din istoria zootehniei>

Primul incubator cu sob\ Pu¡inå lume ¿tie cå, pe lungul drum de la clo¿cå la incubator, a existat o inven¡ie pe cât de tråsnitå, pe atât de eficientå - clocitoarea cu sobå. Dådea un randament de aproape 100% ¿i era opera unei doamne: inginera Klara Mikulasik-Dobre. Este, nu vå ascundem asta, mama colegului nostru Arpad Dobre, editorul coordonator al rubricii de ma¿ini ¿i utilaje.

În

perioada 1962-1968, Klara Mikulasik-Dobre era inginer-¿ef la CAP-ul de la Mihåe¿ti, Olt. Radu Dobre, so¡ul Klarei Mikulasic, era zootehnist la CAP-ul Bu¿ca. “El m-a ajutat foarte mult pe mine pentru cå nu ¿tiam bine române¿te. Am avut foarte mult de luptat pentru a realiza ceva nou. Cei de-acolo ¿i-au dat seama ce am fåcut eu acolo ¿i cât de greu mi-a fost. Nu aveam curent electric, nu aveam nimic. Era o caså påråsitå pe terenul CAP. Avea «un foc», cum spun oltenii, ¿i o camerå. «Focul» era un fel de bucåtårie foarte micå. Aici se puneau lemnele la ars. Focul se fåcea în afara dormitorului, iar corpul sobei era în camerå. Cu ajutorul so¡ului meu, am fåcut un experiment. Bucåtåria avea o singurå intrare. Am dårâmat soba ¿i am fåcut alta lungå. Era un ge-

mule¡ ¿i l-am anulat. Am pus ni¿te ¡evi de fier, gåurite, prin care reglam temperatura în camerå. Când se încålzea prea mult camera, astupam gåurile cu dopuri din lut. Am fåcut câte trei stelaje din lemn pe fiecare perete, unde så punem ouåle. Pe fiecare stelaj, am pus un termometru pentru a asigura o temperaturå de 37-38 de grade Celsius. De jur împrejur, pe ¡evi, am pus saci uzi cu apå ¿i clor. Puii au nevoie de umiditate. Aveam aparat de måsurat umiditatea care trebuia så fie de 80%, altfel puii nu ie¿eau. Contabilul ¿ef, un om båtrân foarte uricios, må amenin¡a. «Ai så plåte¿ti toatå via¡a pentru cå ai cheltuit banii ceapeului... Pu¿cåria te månâncå!» Nu am avut nicio în¡elegere de la nimeni, în afarå de so¡ul meu, care plângea uneori din cauza fråmântårilor mele. În sobå, ardeau permanent douå lemne mari unul peste altul pentru a asigura temperatura. Din douå în douå ore, verificam termometrele. Mutam ouåle de jos sus ¿i de sus jos. La fiecare schimb de 8 ore, erau câte douå femei. Le-am fåcut grafic. Pe fiecare ou se fåcea o cruce. La douå ore, ouåle se întorceau så nu se mai vadå crucea, apoi iar se roteau cu crucea deasupra. A¿a puteam verifica dacå au fost întoarse. Astfel, fiecare ou avea temperatura constantå asiguratå. Am pus la clocit 6.000 de ouå. Câte 2.000 pe fiecare stelaj. Nu aveam lini¿te. Dor meam frecvent acolo. Primeam numai amenin¡åri de la olteni:

«E¿ti terminatå!». Îmi repro¿au cå eram o femeie prea frumoaså, cå nu se poate så fiu eu agronom, de ce nu m-am fåcut artistå... Norocul meu a fost marea mea credin¡å în Dumnezeu. Pe de altå parte, eu am primit o educa¡ie aleaså deacaså. Tata a fost medic la Budapesta, mama era asistentå. Eu nu m-am certat cu oltenii niciodatå”. Klara a cumpårat ouå proaspete de la un CAP din zonå, unde erau gåini ouåtoare. Cu certificat de prospe¡ime. A verificat chiar ea ouåle cu ovoscopul. “Unele au fost limpezi. Gåinile cre¿teau liber pe-atunci. Mi s-a dat de la Comitetul jude¡ean un teren lângå incubator. Dupå trei såptåmâni, s-a împlinit minunea: au început så iaså puii”. Angajase 6 femei ¿i cu ea - 7. “Era miracolul lui Dumnezeu. Puii såreau din ouå. Trebuia så fim acolo ca så nu cadå pe jos. Au ie¿it aproape to¡i puii. Fiecare pui era ca un copil pentru mine. L-am întrebat pe pre¿edintele CAP unde så ¡in puii. M-a insultat. M-am supårat råu ¿i m-am dus la primul secretar, Butnaru, de la jude¡ul Olt. «Nu te necåji cå rezolvåm.» A luat legåturå cu toate CAP-urile ¿i puii au fost du¿i. Unii nu voiau så-i primeascå. Butnaru i-a propus så punå la incubat alte serii de ouå. A scos alte trei serii de pui ¿i a adus un venit foarte mare pentru CAP. Apoi a dezinfectat incubatorul ¿i la mai folosit de vreo ¿apte ori.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 12/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Combaterea pestei porcine africane Ministrul Adrian Oros a anun¡at cå existå un proiect de ordonan¡å de urgen¡å, care statueazå toate måsurile pentru combaterea ¿i eradicarea pestei porcine africane, precum ¿i pentru relansarea cre¿terii porcului în România.

roiectul este în dezbatere publicå. Se poate vedea cine råspunde de måsurile de biosecuritate, cine le impune, cine le monitorizeazå, cine se ocupå de respectarea restric¡iilor de circula¡ie a porcinelor în aceastå perioadå de pandemie.

- Domnule ministru, în ce stadiu se aflå legisla¡ia privind combaterea pestei porcine africane?

- În ultima vreme, totul a fost ecranat de evolu¡ia pandemiei covid, dar harta României a råmas în continuare ro¿ie. Dacå nu reu¿im så ståpânim aceastå boalå, vom avea restric¡ii la export nu numai la carne de porc, ci ¿i la alte produse. Se specificå în proiect ¿i rolul Ministerului Mediului, numårul mistre¡ilor, cine ¿i cum organizeazå vânåtoarea, cine identificå mistre¡ii mor¡i, cine ¿i cu cât plåte¿te. Proiectul reglementeazå cre¿terea porcului în general în gospodåria micå, în gospodåria mare, în gospodåria medie. Cât de micå este gospodåria o spun cei de la Ministerul Finan¡elor. Po¡i så cre¿ti orice porc în gospodårie pânå la un anumit numår, respectând normele de biosecuritate. Dacå vrei så comerciailizezi, trebuie så ai carnet de comerciant, pentru cå existå aceastå posibilitate în regulile Profitul Agricol 12/2021

Ministerului Finan¡elor. Peste un anumit efectiv, devii persoanå juridicå. Dimensiunile economice ale fermelor le stabilesc Ministerul Finan¡elor ¿i ANAF. Måsurile de biosecuritate le stabile¿te ANSVSA. Urmårirea acestor måsuri ¿i monitoriarea lor este sarcina ANSVSA ¿i a Ministerului de Interne. Ministerul Mediului gestioneazå problema mistre¡ilor. Cred cå vom avea o reglementare comunå, care så fie agreatå de toate institu¡iile care au abilitå¡i în gestionarea acestei probleme grave, care produce anual un deficit de peste 600 de milioane de euro. - A¡i depistat resurse financiare pentru aplicarea legilor reproduc¡iei la porc ¿i pasåre?

- Nu existå bani la buget pentru aplicarea acestor legi. A¡i våzut cå bugetul este mai mic, ¿i ANT este abia la 50% fa¡å de anul trecut. Am påstrat 100% la motorinå, am redus pu¡in la celelalte programe. Acestea fiind datele momentului, pânå la rectificarea bugetarå, nu vreau så avansez alte promisiuni fiindcå nu ¿tiu cum va aråta bugetul na¡ional, care vor fi consecin¡ele crizei sanitare ¿i economice, cât se va prelungi aceastå crizå. În schimb, am scris proiecte pentru Programul Na¡ional de Rezilien¡å ¿i de Relansare, ¿i pentru reproduc¡ia la porc ¿i la pasåre. Noi am scris 11 proiecte în acest sens. Ministerul Agriculturii le va sus¡ine la Comisia Europeanå. Vom vedea care vor fi eligibile. Nu vå ascund cå, pentru noi, cel mai important este proiectul pentru gestionarea apei, dupå care urmeazå ¿i celelalte. Ne aflåm în stadiul de negociere la Comisia Europeanå pentru

fiecare proiect în parte, ¿i pentru învå¡åmântul profesional agricol, pentru gestionarea apei, pentru grupurile de ac¡iune localå, pentru cooperative, pentru relansarea reproduc¡iei la porc ¿i pasåre, pentru recondi¡ionarea paji¿tilor ¿i biodiversitate, combaterea eroziunii solului ¿i prevenirea de¿ertificårii. Multe din programele noastre sunt interministeriale. Avem o interferen¡å mare cu Ministerul Mediului. Apa trebuie gestionatå de toatå lumea, este o resurså strategicå, epuizabilå în anumite zone ale ¡årii, dar utilizarea ei se face diferit. - În 2020, a¡i lansat ini¡iativa transferului fondurilor de vânåtoare cåtre fermieri. ¥ntre timp avem un conflict fermieri-vânåtori. Cum coopera¡i cu Ministerul Mediului în rezolvarea acestui conflict?

- Este o realitate. Acest conflict între fermieri ¿i fondurile de vânåtoare a apårut de când s-au constituit fondurile ¿i s-a amplificat. În bunå parte, fondurile de vânåtoare se suprapun pe terenurile fermierilor. Peste pagubele produse de seceta de anul trecut, s-au adåugat ¿i stricåciunile mistre¡ilor în culturile care mai erau. Discutasem cu ministrul german al Agriculturii ¿i, în unele landuri, toate fondurile de vânåtoare sunt gestionate de cåtre fermieri. Sigur, respectând aceea¿i lege unicå pentru ca vie¡uitoarele så tråiascå într-un echilibru cât mai corect, în raport cu fermele ¿i cu ecosistemul. Am discutat cu mul¡i fermieri ¿i continui så cred cå se poate face acela¿i lucru ¿i la noi. Eu trebuie så promovez acest proiect de lege împreunå cu Ministerul Mediului, institu¡ia care reglementeazå fondurile de vânåtoare. Eu, ca ministru al Agriculturii, sunt reprezentant al celor pågubi¡i de activitatea unor fonduri de vânåtoare. Eu trebuie så-i determin pe cei de la Mediu så ini¡ieze proiectul de lege. Pot ini¡ia acest proiect de lege ca senator, dar nu ca ministru fiindcå nu este domeniul meu de activitate.

Viorel PATRICHI 43

CRE{TEREA ANIMALELOR

Huzur - brandul

fabricii de lactate de la Sascut

Cu cinci ani în urmå, câ¡iva fermieri din Moldova au pus bazele Cooperativei Agrolact Moldova. Ca så-¿i securizeze afacerile pe o pia¡å controlatå de multina¡ionale, ace¿ti fermieri au construit o fabricå de lactate la Sascut. Ei au conceput brandul “Huzur” pentru produsele lor, ob¡inute din lapte natural.

“

Ne-am orientat dupå un statut din 1870 al unei cooperative din Olanda, spune fermierul Gavrilå Tuchilu¿, pre¿edintele Cooperativei Agrolact Moldova. În zona noastrå au luat fiin¡å câteva cooperative pe cereale. Au pânå într-o mie de hectare ¿i chiar func¡ioneazå. ªi atunci, ne-am gândit cå ¿i noi putem func¡iona cel pu¡in la fel de bine.” Cooperativele din România se aflå încå la început ¿i e normal ca fermierii så controleze tot fluxul productiv. Ac¡ionariatul cooperativelor din Occident este disipat. O asemenea cooperativå devine un fel de fond de investi¡ii. Cooperativa din România se deosebe¿te de cooperativa de tip occidental tocmai prin aceastå tråsåturå. “Avem un consiliu de administra¡ie, format din membrii cooperatori. Avem un centru de afaceri separat”. În prezent, Cooperativa Agrolact Moldova are 7 ac¡ionari: Gavrilå Tuchilu¿ (cu vaci ¿i capre), Ioan Chiriac (vaci), Råzvan Horoi (cu vacile de la Aicbac Bacåu), Ion Neculce (are peste 500 de oi), Vlad Panaite (vaci ¿i bivoli¡e), Adrian Dina ¿i Eugen Popa. “Cu toate greutå¡ile pandemiei, am 44

reu¿it s-o punem la punct. Am început produc¡ia ¿i am ie¿it pe pia¡å, de unde am primit un feedback frumos. Toate produsele noastre se fac numai din lapte. Cumpåråtorul cumpårå sånåtate de la noi, cu gustul de la bunica. Brandul nostru este «Huzur». Ca så ajungem la el, a primit fiecare o temå pentru gåsirea unui brand ¿i propunerea lui Ion Neculce, strånepotul cronicarului, a fost agreatå de to¡i. Este un om de realå valoare spiritualå”, spune fermierul de la Matca. «Huzur» înseamnå bunå dispozi¡ie, lini¿te, în turcå, pace, bucurie, prosperitate. “Ne adresåm celor care vor alimente sånåtoase pentru copii ¿i nepo¡i, pentru toate vârstele. În spatele brandului nostru, stau oameni care lucreazå atent pentru cumpåråtori. Este primul brand scos pe pia¡å de o cooperativå româneascå. Cooperativa s-a nåscut din nevoia de a investi în economia României, de a-l proteja pe producå-

torul local de lactate. Ne preocupå standardul de calitate. Traseul laptelui e controlat de noi - de la brazdå ¿i pânå în sticlå. Am creat condi¡ii ideale pentru vacile noastre. Animalele au confort realizat cu investi¡ii mari. Cei trei fermieri mari cu 1.500 de vaci cu lapte au acela¿i nutri¡ionist. Nu admitem gråsimi vegetale. Uniunea Europeanå a cerut ca, începând de la 1 aprilie, produsele lactate så nu con¡inå mai mult de 2% gråsimi vegetale. Så vedem dacå ANSVSA, institu¡ia care se ocupå de calitatea alimentelor, va respecta aceste prevederi ¿i dacå va controla pia¡a. Dintr-un pahar de iaurt cu lapte de pe rafturile multina¡ionalelor, doar 17% este lapte, iar restul e altceva. «Lapte bun ¿i e destul!», spunem noi. Te sim¡i mai bine, huzure¿ti dacå bei un asemenea lapte”, explicå Tuchilu¿. uuu

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 12/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu Capacitatea de procesare este de 70 de tone în 24 de ore. Cooperativa Agrolact Moldova a încheiat deja contracte. A trimis mostre de telemea în Spania pentru comunitå¡ile române¿ti ¿i este agreatå. Påtrunderea în pia¡å este dificilå. Anumite sortimente de brânzeturi de fermenta¡ie ¿i chi¿leagul se vor face din laptele vacilor Bål¡atå Româneascå de pe valea Siretului. “Noi am investit în douå tancuri de råcire, a câte 30 de tone fiecare. Peste un an, trebuie så procesåm minim 35 de tone de lapte pe zi, cu o gråsime de 4,1-4,2% ¿i cu o proteinå de 3,2-3,5%. Vrem så protejåm vacile så mai câ¿tigåm cel pu¡in un vi¡el. Se aduce în ¡arå lapte din Polonia ¿i din Ungaria, un lapte «în care s-a umblat». Noi producem peste 610.000 de tone de lapte proaspåt pe lunå”, spune Gavrilå Tuchilu¿.

Fermierul munce¿te ¿i cumpåråtorul huzure¿te! “Brandul nostru este Huzur, înregistrat la OSIM, spune fermierul Ioan Chiriac. Adicå, dacå tot muncim noi a¿a din greu ca så cre¿tem vacile, måcar så huzureascå al¡ii care cumpårå produsele fabricii noastre. Avem acela¿i nutri¡ionist în toate fermele. Noi, fermierii ¿i cumpåråtorii, nu avem sigur nutri¡ioni¿ti, dar pentru vaci avem nutri¡ionist unic. Vacile trebuie så månânce 365 de zile pe an aceea¿i ra¡ie ca så nu modifice flora ruminalå fiindcå orice schimbare de acest gen înseamnå varia¡ii. ªi noi avem o florå intestinalå, dar flora ruminalå a vacii e mult mai complexå. De aceea, noi avem avantajul cå oferim un lapte cu acelea¿i proprietå¡i relativ constant. Marjå de eroare nu existå aici”. Cine are un lapte cu o calitate mai bunå va primi un pre¡ mai bun. Cantitatea ¿i calitatea laptelui se recep¡ioneazå de cåtre fabricå. “Totul pleacå de la calitatea celulozei din furaje, spune doctorul executiv Adrian Dina. De aici, lucrurile devin tot mai complexe. Numårul total de germeni, de celule somatice, densitatea se evalueazå la fabricå. Calitatea furajelor diferå, deci 46

diferå ¿i calitatea laptelui, la fel cum diferå ¿i planul de ameliorare din fermå. Varia¡iile nu sunt înså foarte mari. Procentul de gråsime este de la 3,9 la 4,2%, iar proteina - de la 3 la 3,5%. Este un lapte foarte bun, care ne permite så procesåm toatå gama de produse pe care ne-am propus-o: de la laptele proaspåt nestandardizat, la sticlå, ¿i lapte la pet, cu diverse procente de gråsime, pânå la acidofile ¿i brânzeturi”. Codrin Cosma, director economic la Agrolact Moldova, explicå diferen¡a fa¡å de produsele multina¡ionalelor: “Pre¡ul este mai ridicat fa¡å de alte produse. Termenul de valabilitate este mai redus decât la produsele care con¡in conservan¡i ¿i înlocuitori. De exemplu, un iaurt natural nu rezistå mai mult de 21-30 de zile, comparabil cu alte iaurturi care au valabilitate de 3-6 luni. Facem produse naturale, ca lumea så fie mul¡umitå. În 2016, 5 fermieri din Moldova s-au unit în aceastå cooperativå. Au cumpårat terenul de 1,2 hectare, a¿ezat strategic la drumul na¡ional care leagå Bacåul de Bucure¿ti. Fabrica este la distan¡å egalå între membrii cooperatori. Fer mele membrilor produc 28-30 de tone de lapte pe zi. Adicå jumåtate din capacitatea de procesare a fabricii. În timp, membrii vor så-¿i dezvolte efectivele de vaci.” Valoarea adåugatå la procesare este mult mai mare decât valoarea adåugatå a produc¡iei agricole primare. De exemplu, la pâine este 1-2-4. Dacå este un leu kilogramul de grâu, este 2 lei kilogramul de fåinå ¿i 4 lei kilogramul de pâine, explicå Ioan Chiriac. “Acest raport este mult mai mare la lapte. Poate cå, dacå ne asociem, primim ¿i noi ceva din aceastå valoare adåugatå. Este valabil ¿i pentru carne ¿i pentru toate. Marii procesatori de lapte lucreazå cu raportul de la 1 la 5. Acolo la ei este ¿i know-how, investi¡iile trebuie amortizate”. Nu existå pia¡å suprasaturatå cu produse de calitate. ªi totu¿i, care este strategia prin care cooperativa se va impune pe pia¡å? “Calitatea, nu avem alt atu, spune Adrian Dina. Laptele provine

numai din fermele noastre ¿i produsul final este de calitate, fårå adaosuri de conservan¡i.”

O investi¡ie pentru viitor Cu tot cu teren, fabrica a costat 5 milioane de euro, din care 1,3 milioane de euro am primit de la Uniunea Europeanå. Membrii cooperatori au trebuit så sus¡inå efortul pentru alte cheltuieli, astfel cå au ajuns u¿or la suma totalå de 6 milioane de euro. Fabrica are douå sec¡ii de procesare: acidofile - cu procesare, termostatare, ambalare, depozitare la frig, ¿i brânzeturi, cu brânzå proaspåtå, ca¿caval ¿i telemea de calitate cu procesare, ambalare, depozitare la frig. La acidofile intrå kefir, sana, lapte båtut, iaurt ¿i smântânå de 12 ¿i 25% gråsime. “Avem ma¿ini proprii, atât pentru achizi¡ia laptelui - 2 cisterne una de 15 tone ¿i alta de 20 de tone, iar pentru produse finite avem 5 ma¿ini - 4 pânå într-o tonå, cu care så ducem produse în jude¡ele Bacåu ¿i Vrancea, ¿i o ma¿inå de 9 tone cu care så livråm la platformele ¿i depozitele angrosi¿tilor”, spune Codrin Cosma. Fabrica are 100 de angaja¡i. Ac¡ionarii trebuie så se apere ¿i de... ei în¿i¿i. “Noi avem un statut care prevede cå voturile pentru decizii trebuie så fie de douå treimi. Pentru cå oamenii pot deveni necontrolabili când ajung puternici. Noi venim lunar cu bani de-acaså. Cea mai mare provocare este så lucråm împreunå. Noi a¿teptåm så vinå mai mul¡i fermieri. Eu am toatå ferma aici, am girat cu ea. Dacå directorul executiv vrea så må execute, am totul aici”, spune Ioan Chiriac. În jude¡ul Bacåu s-au mai fåcut douå fabrici de lactate: una la Moine¿ti, alta la Târgu-Ocna, care nu func¡ioneazå. Sau vândut apoi utilajele cu bucata. Pe de altå parte, trebuie respectatå legea cooperativelor agricole, care este diferitå de legea societå¡ilor comerciale. Într-o cooperativå agricolå, trebuie så fie minim 5 membri ¿i niciunul nu trebuie så de¡inå mai mult de 20% din ac¡iuni. Nimeni nu poate så de¡inå controlul. Profitul Agricol 12/2021

MA{INI & UTILAJE Pia]a de utilaje a cunoscut o sc\dere drastic\ în 2020 Pia¡a româneascå de ma¿ini ¿i echipamente agricole a cunoscut în 2020 cea mai abruptå cådere de pânå acum. Mul¡i ar fi înclina¡i så creadå cå pandemia este marele vinovat care a dus aproape de “înghe¡” vânzårile de utilaje noi, dar lucrurile nu stau chiar a¿a.

Mihai Iva¿cu, marketing director al Asocia¡iei Produ cå torilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole din România (APIMAR), spune cå, în pofida restric¡iilor de circula¡ie impuse în întreaga Europå, importatorii s-au achitat anul trecut cu brio de toate comenzile de tractoare, combine ¿i alte echipamente agricole ¿i piese de schimb. De fapt, principalii factori care au cauzat pråbu¿irea pie¡ei de profil au fost seceta din toamna lui 2019 ¿i primåvara anului 2020, precum ¿i statul. “Statul a promis cå va acorda despågubiri pentru culturile de toamnå din 2019, ceea ce, în mare parte, a fåcut, dar ¿i pentru culturile din primåvara anului trecut, ceea ce nu a fåcut, dar a promis cå “o så”,

probabil la viitoarea rectificare bugetarå din august-septembrie.” Mihai Iva¿cu mai spune cå a fost redus ¿i cuantumul ANT, astfel cå fermierii au fost nevoi¡i så strângå ¿i mai mult cureaua ¿i så amâne achizi¡iile. Potrivit statisticii APIMAR, dacå în anii 2018 ¿i 2019 s-au vândut câte 3.000 de tractoare, în 2020 vânzårile au scåzut cu aproape o treime, la toate categoriile de puteri. La tractoarele cu motoare de peste 400 CP s-a consemnat înså o situa¡ie aparte. Dacå în 2018 fermierii au cumpårat aproximativ 100 de bucå¡i, în 2019 achizi¡iile au scåzut cu 40%, la 60 de bucå¡i, înså, paradoxal, în 2020, cererea a crescut ¿i s-au vândut 80 de bucå¡i, dar oricum mai pu¡ine ca în 2018. O scådere de 25% s-a remarcat ¿i la achizi¡ia de pluguri, grape, combinatoare, semånåtori ¿i alte echipamente ¿i utilaje.

Pråbu¿irea vânzårilor de combine La combine situa¡ia vânzårilor a fost ¿i mai gravå. Înainte de pandemie, în perioada 2016-2018, ne obi¿nuisem så consemnåm anual vânzåri de aproximativ 750 de combine ¿i aceasta pårea cererea ¿i pia¡a de combine noi pentru România. Scåderea a început înså din 2019, când s-au achizi¡ionat 700 de combine, iar anul trecut, doar 450, scåderea fiind de aproximativ 36% fa¡å de

Ma¿ini ¿i echipamente agricole

2018 (buc.)

2019 (buc.)

2020 (buc.)

2020 fa¡å de 2019, diferen¡e în minus

Tractoare

3.000

2.200

-27%

Combine Pluguri, grape, combinatoare, semånåtori etc.

750

700

450

-36%

4.500

4.000

3.000

-25%

anul 2019, ¿i chiar de 40% fa¡å de vânzårile din 2018. Au fost afectate atât vânzårile de combine clasice (cu cåi¿ori), cât ¿i cele cu flux axial, iar Mihai Iva¿cu spune cå, anul trecut, o serie de fermieri nu au avut, practic, ce så recolteze în varå, din cauza secetei, ¿i de aici a apårut ¿i reticen¡a mare în achizi¡ionarea de combine noi.

Planul Na¡ional Strategic, un “pai” de speran¡å Totu¿i, fermierii nu par så dezarmeze chiar atât de u¿or. Reprezentantul APIMAR spune cå fermierii au început deja så sune la dealeri ¿i importatori ¿i se intereseazå de ofertele pe care ace¿tia le au în prezent. “Sigur, sunt doar cereri de oferte, deocamdatå, nu comenzi ferme, dar fermierii sunt interesa¡i de achizi¡ia de combine, tractoare ¿i utilaje, în aceastå ordine”. Pe lângå recoltele cu poten¡ial bun în acest an, o altå surså de finan¡are poate veni prin Planul Na¡ional Strategic pentru agriculturå. “Avem o perioadå de tranzi¡ie de doi ani, 2021 ¿i 2022. Fermierii pot accesa fonduri de pânå la 500.000 euro prin submåsura 4.1 - Investi¡ii în exploata¡ii agricole, pentru achizi¡ia de utilaje ¿i echipamente performante, precum ¿i pentru modernizarea fermei ¿i îmbunåtå¡irea calitå¡ii activelor fixe. Ne a¿teptåm ca aceste fonduri så se deblocheze pânå la sfâr¿itul verii ¿i tot pânå atunci ar trebui ca fermierii care vor så-¿i înnoiascå dotarea tehnicå så depunå proiecte pentru achizi¡ia de ma¿ini ¿i utilaje agricole”, a spus Mihai Iva¿cu. Arpad DOBRE Profitul Agricol 12/2021

MA{INI & UTILAJE

Colect\m [i sincroniz\m datele din câmp într-un singur loc Colaborarea dintre Isagri ¿i Vantage care a pornit în primåvara anului trecut începe så prindå contur prin unirea a douå elemente principale din agriculturå: management ¿i monitorizare. Cele douå companii î¿i unesc douå produse principale: Geofolia, programul de management agricol de la Isagri, ¿i FarmTrack, sistemul de monitorizare flotå ¿i combustibil de la Vantage. FarmTrack este o combina¡ie de dispozitive GPS, diver¿i senzori ¿i interfa¡å software care, pentru un fermier, este un instrument de control ¿i monitorizare a capitalului mobil al fermei. Geofolia este un program de management agricol ce permite accesarea datelor dintr-o fermå de pe computer,

Profitul Agricol 12/2021

smartphone sau tabletå. Geofolia îmbinå u¿urin¡a în utilizare cu tehnologia de ultimå genera¡ie, crescând productivitatea din fermå. Aplica¡ia este potrivitå pentru orice fermå, oferind libertate ¿i confort. Împreunå cu FarmTrack ¿i Geofolia fermierul beneficiazå de introducerea automatå a datelor din câmp, câ¿tigând mult timp. Datele se colecteazå de la fiecare utilaj în parte ¿i se actualizeazå în timp real, având o analizå clarå ¿i sigurå a activitå¡ii fiecårui utilaj. Dacå pânå acum nu exista o siguran¡å a datelor introduse manual, acum administratorul fermei este autonom ¿i poate vedea cu exactitate ce se întâm-

plå în câmp, pe fiecare utilaj ¿i cu fiecare angajat. La final de lunå, cu un simplu click, se pot scoate pontaje cu utilajele, oamenii, cu numårul de hectare ¿i ore lucrate. Astfel, se pot face analize la nivel de utilaj (care este mai productiv, care consumå mai mult) sau la nivel de angajat (care sunt angaja¡ii mai performan¡i) ¿i se pot lua cele mai bune decizii. Consumul de motorinå poate fi måsurat ¿i analizat foarte u¿or, datele fiind foarte exacte ¿i fårå erori. În final, fermierul va beneficia de o solu¡ie integratå cu toate datele necesare din ferma sa, actualizate automat, care så îi ofere control, câ¿tig de timp, autonomie ¿i costuri diminuate.

MA{INI & UTILAJE AgroConcept: Tractoare specializate T4 F/N/V Tractoarele New Holland T4 F/N/V au fost proiectate pentru a satisface cerin¡ele proprietarilor de livezi ¿i podgorii. Disponibile în trei lå¡imi de lucru - de la minimum 1,1 m (V), 1,3 m (N) sau 1,45 m (F) - aceste tractoare cu puteri de 77-99 CP au func¡ii avansate precum SuperSteer, gestionarea automatå a trac¡iunii, capacitate de ridicare de 2.600 kg ¿i beneficiazå de garan¡ie de pânå la 5 ani. NHR Agropartners: Prå¿it eficient cu Einboeck ChopStar Speciali¿tii NHR recomandå pentru un prå¿it eficient cultivatorul Einboeck ChopStar cu sistem de direc¡ionare prin camerå Row Guard. Acesta plaseazå organele cultivatorului cu exactitate între rândurile culturii, protejeazå plantele ¿i efectueazå un plivit de precizie. Operatorul tractorului trebuie doar så urmåreascå rândurile, iar sistemul Row Guard asigurå ghidajul exact. AgriAlian¡a: Performan¡å cu tractoare Kubota M7 AgriAlian¡a are în portofoliu tractoarele Kubota M7003 de 130 CP, 150 CP sau 170 CP, cu echipåri Standard, Premium sau Advanced. Au o capacitate de ridicare de pânå la 9,4 tone, iar dotårile din cabinå includ, printre altele, monitoare de control, sistem de autoghidaj (op¡ional), precum ¿i garan¡ie extinså de 5 ani oferitå de producåtor în limita a 5.000 sau 3.000 de ore (op¡ional). Lemken: Vânzåri de 365 milioane euro Lemken a consemnat în 2020 vânzåri similare celor din 2019, 365 milioane euro, în condi¡iile în care produc¡ia ¿i livrårile au fost par¡ial afectate de pandemie. Anul trecut, Lemken a oprit produc¡ia de sprayere ¿i s-a axat pe dezvoltarea gamei de echipamente pentru prelucrarea solului, prin lansarea noilor cultivatoare Koralin 9 ¿i Kristall. 50

IPSO Agricultur\>

punct de lucru la Tecuci ¥n vremuri de restric¡ii importatorii de ma¿ini ¿i utilaje continuå så fie aproape de fermieri ¿i de cerin¡ele lor. IPSO Agriculturå a deschis în urmå cu câteva zile un punct de lucru la Tecuci, de unde sute de fermieri din regiune se vor putea aproviziona mai u¿or ¿i mai rapid cu utilaje sau cu piese de schimb. Bogdan Danilov, regional sales manager al filialei din Bråila, de care apar¡ine ¿i unitatea nou înfiin¡atå, spune cå deschiderea punctului de lucru de la Tecuci a fost necesarå, pentru cå fermierii din zonå chiar aveau nevoie de asta. “În ultimii cinci ani am livrat cåtre fermierii din regiune aproximativ 300 de tractoare ¿i 40 de combine, în jude¡ele Bråila ¿i Vrancea, la care se adaugå peste 200 de utilaje Kuhn ¿i Bednar. Fermierii care aveau nevoie de piese de schimb erau nevoi¡i så parcurgå aproximativ 100 km pânå la filialele din Vaslui, Bråila sau Buzåu. Am dorit så fim mai aproape de ei ¿i acesta a fost principalul motiv pentru care am deschis punctul de lucru de la Tecuci”.

A¿adar, din aceastå såptåmânå, aproximativ 500 de fermieri din jude¡ele Gala¡i, Vrancea ¿i, par¡ial, din Vaslui vor putea gåsi piesele de schimb de care au nevoie. Dacå acestea nu sunt pe stoc, pot fi comandate telefonic ¿i ajung în maximum 24 de ore la punctul de lucru din Tecuci, de unde pot fi ridicate. De asemenea, existå posibilitatea livrårii comenzilor ¿i prin curier, date fiind unele restric¡ii de circula¡ie impuse de pandemie. Totodatå, fermierii care vin la noul punct de lucru pot face programåri pentru mentenan¡å ¿i repara¡ii, dar pot face ¿i comenzi pentru tractoare, combine ¿i utilaje. Pe platforma din fa¡a magazinului IPSO Agriculturå sunt expuse o serie de ma¿ini ¿i utilaje, printre care un tractor John Deere 6175 M, o combinå John Deere T660, o semånåtoare de precizie Kuhn Maxima 3 ¿i un sprayer tractat John Deere M724.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 12/2021

Mexicul interzice importul de alimente modificate genetic Un ordin al guvernului mexican interzice timp de trei ani toate importurile de alimente modificate genetic, pentru a proteja agricultura internå. Ordinul nu include detalii despre produsele care vor fi interzise, înså a fost considerat ini¡ial o loviturå grea pentru fermierii americani, care exportå mari cantitå¡i de cereale în statul vecin. Secretarul USDA, Tom Vilsack, spune cå autoritå¡ile mexicane au explicat cå sunt afectate doar cerealele pentru consum uman, în timp ce furajele, care reprezintå majoritatea exporturilor americane, nu vor fi interzise. Mii de animale sunt blocate în Canalul Suez Mii de animale sunt blocate la bordul unor nave de transport dupå ce un vapor a e¿uat în Canalul Suez, blocându-l. Se estimeazå cå cel pu¡in 20 dintre cele peste 200 de vase blocate la intrårile canalului transportå animale vii, iar acestea ar putea muri de foame dacå autoritå¡ile egiptene nu reu¿esc deblocarea canalului. În plus, incidentul a perturbat transportul maritim pe tot globul, ¿i alte nave care transportå animale sunt nevoite så petreacå mai mult timp în larg. Luni, pe 29 martie, când revista se pregåtea de tipar, autoritå¡ile egiptene transmiteau mesaje optimiste despre situa¡ia din Suez. O oaie din Sco¡ia a nåscut opt miei O oaie a unui fermier sco¡ian a nåscut nu mai pu¡in de opt miei, stabilind astfel un nou record în Marea Britanie. Fermierul a fost ¿ocat pentru cå o ecografie realizatå acum o lunå a aråtat cå animalul va na¿te doar patru pui. De¿i doi miei au murit între timp, ceilal¡i ¿ase sunt sånåto¿i, cu ajutorul familiei fermierului care le-a completat hrana cu biberonul. Precedentul record data din anul 2015, atunci când o oaie din regiunea Devon din Anglia a nåscut ¿apte miei. 52

INFORMA}II

EXTERNE USDA anun]\ un nou program de subven]ii Departamentul pentru Agriculturå al Statelor Unite a anun¡at un nou program de asisten¡å agricolå, care va avea un buget de cel pu¡in 6 miliarde de dolari. Noul program acoperå o gamå largå de activitå¡i, de la produc¡ia de lactate la exploatarea pådurilor, înså se concentreazå pe ferme de dimensiuni mici ¿i pe producåtorii de alimente de ni¿å. Secretarul USDA, Tom Vilsack, spune cå noul program, numit “Asisten¡å în pandemie pentru producåtori”, î¿i propune så-i ajute pe fermierii dezavantaja¡i social, care au fost ignora¡i de subven¡iile acordate pânå acum în timpul administra¡iei Trump.

“Pandemia a afectat tot sectorul agricol, dar mul¡i agricultori nu au beneficiat de ajutoarele acordate în programele precedente. Administra¡ia Biden-Harris este deciså så ajute cât mai mul¡i fermieri posibil, într-un mod cât mai echitabil”, a declarat Vilsack. El a explicat cå subven¡iile existente nu se vor modifica, ¿i o nouå rundå a programului CFAP2 (Programul de Asisten¡å Alimentarå în timpul Coronaviruslui) va fi deschiså pentru minim 30 de zile, începând cu data de 5 aprilie, cu un buget garantat de 2,5 miliarde de dolari.

Bayer rezolv\ o veche disput\ în India Gigantul Bayer a ajuns la o în¡elegere cu producåtorul indian de semin¡e Nuziveedu Seeds Ltd (NSL), într-o lungå disputå legatå de drepturile de proprietate intelectualå pentru un tip de semin¡e modificate genetic. Compania germanå a confirmat doar cå litigiul a fost rezolvat, fårå a oferi alte detalii, înså surse neoficiale sus¡in cå cele douå pår¡i vor semna un acord legal care va acoperi toate aspectele disputate. Compania Monsanto, care între timp a fost achizi¡ionatå de Bayer, a fondat un joint-venture în India pentru producerea unor semin¡e de bumbac modificate genetic care au îmbunåtå¡it semnificativ productivitatea fermierilor locali.

Semin¡ele au fost aprobate ini¡ial în anul 2003 ¿i sunt folosite acum de peste 90 dintre cultivatorii indieni de bumbac. Eficien¡a lor a depå¿it a¿teptårile ¿i India a devenit de atunci cel mai mare producåtor mondial de bumbac ¿i al doilea exportator de produse textile. Au urmat înså mul¡i ani de dispute în instan¡å cu privire la costul licen¡ei, în care s-a implicat ¿i guvernul indian. Monsanto a fost ¡inta unei serii de restric¡ii ¿i investiga¡ii anti-trust ¿i a cerut ajutorul autoritå¡ilor americane. NSL nu a mai plåtit licen¡a din anul 2015, sus¡inând cå legea din India nu protejeazå patentul înregistrat de Monsanto. pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 12/2021

INFORMA}II EXTERNE

Inunda]ii masive în Australia Peste 18.000 de persoane au fost evacuate dupå ce apele revårsate au acoperit zone întinse din regiunea New South Wales din Australia. Dupå mai multe zile de ploi toren¡iale, mai multe baraje din regiune, inclusiv unele din apropierea ora¿ului Sydney, au fost depå¿ite de ape. Guvernul a mobilizat armata pentru a ajuta în opera¡iunile de salvare, inunda¡iile fiind considerate a fi cele mai severe din ultimii 50 de ani. În plus, a fost emiså o avertizare meteorologicå de vreme periculoaså pentru o zonå extinså a continentului, cu o popula¡ie de 10 milioane de oameni. Pânå în acest moment nu s-au înregistrat victime, iar autoritå¡ile vorbesc de-

spre “un adevårat miracol”. Agricultura din regiune a fost foarte grav afectatå, sute de ferme fiind complet distruse. Elicopterele armatei au salvat un mare numår de animale care fuseserå izolate de ape ¿i erau în pericol så moarå de foame.

Drago[ B|LDESCU

Exporturile britanice în Uniunea European\ Exporturile de alimente ¿i båuturi din Marea Britanie cåtre Uniunea Europeanå au scåzut cu 75,5% în ianuarie, în special din cauza barierelor postBrexit, transmite Agerpres. “Afacerile se confruntå cu provocåri semnificative când faci comer¡ cu Uniunea Europeanå, iar afacerile mici sunt în special ¡inute departe de pia¡å deoarece re¡eaua de distribu¡ie nu func¡ioneazå”, a afirmat ¿eful diviziei interna¡ionale a Federa¡iei britanice a industriei alimentare ¿i a båuturilor, Dominic Goudie. Acesta a adåugat: “În absen¡a solu¡iilor, exportatorii din blocul comunitar se vor confrunta cu acelea¿i dificultå¡i când în Marea Britanie va intra deplin în vigoare modelul de func¡iProfitul Agricol 12/2021

onare al frontierei”. Marea Britanie a amânat introducerea unor tipuri de verificåri postBrexit ale bunurilor importate din Uniunea Europeanå cu ¿ase luni, apreciind cå afacerile au nevoie de mai mult timp pentru a se pregåti, din cauza impactului pandemiei. Guvernul de la Londra sus¡ine cå rela¡iile comerciale dintre Marea Britanie ¿i Uniunea Europeanå sunt afectate de pandemie ¿i de problemele cu care se confruntå companiile în timp ce se adapteazå la noile reglementåri vamale, dar situa¡ia ar urma så se îmbunåtå¡eascå în timp.

Arin DORNEANU

JBS va plåti o amendå de 3,6 miliarde de dolari Gigantul brazilian JBS SA, cel mai mare producåtor de carne din lume, va plåti o amendå de 20 de miliarde de reali (3,6 miliarde de euro) în urma unui focar de coronavirus la o fabricå de procesare. Compania este acuzatå cå nu a luat måsuri pentru a-¿i proteja muncitorii din ora¿ul São Miguel do Guaporé. JBS se confruntå cu alte 18 procese deschise din acela¿i motiv, dupå ce în cel pu¡in 23 de abatoare au fost raportate focare de infec¡ie cu virusul COVID-19. Germania, Polonia ¿i Cehia vor intensificarea vânåtorii mistre¡ilor Pentru a combate mai bine pesta porcinå africanå, guvernele din Germania, Polonia ¿i Cehia au fost de acord cå este necesarå o intensificare a vânåtorii de mistre¡i. Anun¡ul a fost fåcut de ministrul german al Agriculturii, Julia Kloeckner. Pre¡ul cårnii de porc a scåzut dupå ce statele asiatice, inclusiv China, au interzis în septembrie importurile de carne de porc din Germania, dupå descoperirea în estul ¡årii a unui mistre¡ cu pestå porcinå africanå. În landurile Brandenburg ¿i Saxonia au fost 845 de cazuri confirmate de pestå porcinå africanå la mistre¡i, dar niciunul în ferme. În Polonia, pesta porcinå africanå este prezentå din 2014, iar în Cehia din 2017. Gardul construit de Germania de-a lungul grani¡ei cu Polonia nu a fost eficient. Expozi¡ia Agritechnica se amânå pentru 2022 Cum era de a¿teptat, ca urmare a numårului tot mai mare de infectåri cu noul coronavirus în Europa ¿i în general în lume - ¿i parcå în ciuda numårului tot mai mare de vaccinåri expozi¡ia Agritechnica de la Hanovra, Germania, care ar fi vrut så aibå loc în noiembrie 2021, se amânå pentru anul viitor. Decizia era oarecum de a¿teptat, dupå ce primii mari fabrican¡i de ma¿ini ¿i utilaje refuzaserå så participe. 53

MICA PUBLICITATE STA}IUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTUR| BISTRI}A

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni str. Mårului nr. 402, Måråcineni, jud. Arge¿

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 22.04.2021 pentru ocuparea unui post vacant de

ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ activitå¡i în câmp experimental Cerin¡e:  Studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în Horticulturå ¿i/sau Biologie;  Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-office, (editare texte ¿i graficå computerizatå);  Cuno¿tin¡e de limba englezå (gramaticå/conversa¡ie). Detalii privind tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare sunt disponibile la secretariatul lCDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 08:00-16:00, tel: 0248.278.066

Str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, 420127, Bistri¡a, jud. Bistri¡a-Nåsåud tel. 0263.217.895, tel/fax. 0363.100.424, e-mail: scdp.bistrita@asas.ro

organizeazå, în data de 16.04.2021, ora 11:00, LICITAºIE PUBLICÅ DESCHISÅ CU STRIGARE pentru vânzarea unor bunuri aprobate spre casare Informa¡ii suplimentare despre toate bunurile scoase la licita¡ie se pot ob¡ine de la sediul nostru sau de pe site-ul unitå¡ii www.scdp-bistrita. ro, sec¡iunea “Anun¡uri” Bunurile pot fi våzute la sediu, cu condi¡ia programårii telefonice la numårul: 0746.541.081. Taxa de participare este de 100 lei (nerambursabilå), iar garan¡ia de participare este de 10% din valoarea op¡iunilor, sume ce pot fi achitate la casieria de la sediu sau prin virament în contul nr. R098TREZ10120G365000XXXX deschis la Trezoreria Bistri¡a.

Depunerea dosarului de concurs se poate face pânå la data 09.04.2021, ora 16:00, la sediul Institu¡iei

Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 12.04.2021.

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS INGINER AGRONOM MULTIPLICARE: Teleorman Companie multina¡ionalå de top producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL COMERCIAL &ADMINISTRATIV: Bucure¿ti Companie producåtoare de semin¡e

REPREZENTANT TEHNICO-COMERCIAL: Teleorman, Bråila Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

RESPONSABIL DEPARTAMENT FUNCIAR: Cara¿-Severin Grup de firme cu profil agricol din zona de Vest

REPREZENTANT VÂNZÅRI INPUTURI: Boto¿ani Companie na¡ionalå de distribu¡ie inputuri

RESPONSABIL VÂNZÅRI: ZONA AR-BH ¿i OT-TR-GR Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro 54

Profitul Agricol 12/2021

Pagina de istorie Casa Mühle, cei mai renumi]i florari ai Imperiului C Este vorba de Wilhelm Mühle (1844 -1908) ¿i fiul såu, Arpad Mühle (1870 1930), arhitect peisagist. Ei au fost florari renumi¡i ai Imperiului Habsburgic, iar casa a fost construitå de Wilhelm Mühle pu¡in dupå cåsåtoria cu fiica patronului såu, Wenceslas Niemetz. În 1867, la 23 de ani, Wilhelm Mühle se îngrijea de cea mai frumoaså grådinå din Banat, la Jiti¿te, iar mai târziu ¿ia deschis prima florårie la Timi¿oara. Originar din Boemia, avea så devinå cel mai de seamå grådinar al Imperiului, iar firma sa så exporte flori în toatå Europa de sud-est. Floråria Mühle era furnizor al Cur¡ii imperiale din Viena ¿i al caselor regale din Bucure¿ti, Belgrad ¿i Sofia. Stabilit în Timi¿oara, el s-a angajat la firma horticultorului Franz Niemetz, devenind în scurt timp coproprietar. În 1876, a înfiin¡at în cartierul Elisabetin o pepinierå ¿i a deschis un magazin de flori, care au devenit renumite. Grådina sa de trandafiri aproviziona cu flori inclusiv Budapesta ¿i Viena, în calitate de furnizor al Cur¡ii regale ¿i imperiale. Datoritå profesionalismului såu, el a fost implicat ¿i în organizarea marii expozi¡ii industrial-agrare din 1891 de la Timi¿oara. La fel ca pårin¡ii såi, Arpad Mühle, sa remarcat ca horticultor în ora¿ul de pe Bega. Parcurile Franz Joseph (Parcul Copiilor de azi), Carmen Sylva, Botanic, Rozariul sunt lucråri ale lui Wilhelm 56

foto> Timpolis

asa Mühle, o vilå elegantå în Timi¿oara de acum 100 de ani, a ajuns aståzi o paraginå. Pu¡ini ¿tiu cå a apar¡inut celei mai renumite familii de florari din Europa, de la sfâr¿itul secolului IX - începutul secolului XX.

Mühle ¿i ale fiului såu de care timi¿orenii se pot bucura ¿i aståzi. Din påcate, datoritå pozi¡ionårii centrale ¿i a locului extrem de valoros financiar pe care se aflå vila, dupå ce ultimul urma¿ al lui Mühle a plecat în Germania, în 1992, s-a declan¿at un råzboi de interese teribil între rechinii imobiliari. Prin Legea 112/1995, vila a fost vândutå ¿i revândutå, iar suma cu care a fost cumpåratå de o familie de rromi era ridicolå: 100.000 lei. Mai târziu, au încercat så o vândå cu 1 milion de euro, dar nu au reu¿it, fiindcå au intervenit mai mul¡i scriitori, arti¿ti ¿i organiza¡ii culturale. În 2013, Primåria Timi¿oara a câ¿tigat prima luptå în instan¡å pentru salvarea Casei Mühle. Proprietarii vilei de pe bulevardul Mihai Viteazu au fost obliga¡i så ia måsuri pentru conservarea imobilului, monument istoric, aflat într-o stare avansatå de degradare

dupå ce i-au decopertat acoperi¿ul. În 2015, au fost demarate procedurile pentru declararea casei memoriale Wilhelm Mühle ¿i a muzeului Rozelor de utilitate publicå ¿i au primit aviz pozitiv de la toate comisiile de specialitate ale Consiliului Jude¡ean Timi¿. Aståzi, Consiliul Jude¡ean este în plinå procedurå de expropriere a imobilului. O locuin¡å cu demisol ¿i parter înalt, era o clådire în stil eclectic cu influen¡e neobaroce, punctate prin forma acoperi¿ului ¿i a modului de rezolvare a scårii de la intrare. Primåria Timi¿oara i-a acordat postmortem titlul de cetå¡ean de onoare al ora¿ului florarului Wilhelm Mühle. Fiind supus unei continue ¿i periculoase degradåri, acum se intervine asupra imobilului în vederea consolidårii acestuia ¿i a efectuårii lucrårilor de conservare.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 12/2021

PAGINA DE HOBBY Metode de vân\toare (VI) La nadå

Profitul Agricol 12/2021

Dupå dispari¡ia „primului vânåtor al ¡årii”, metoda, din obedientå, a devenit mercantilå. Astfel, o vreme, nu s-a precupe¡it nici un efort în vederea satisfacerii apetitului pu¿ca¿ilor stråini cu dare de mânå pentru trofee impresionante, do-

foto> Jozsef Eross

Îndeob¿te, vânåtoarea la nadå este combinatå cu pânda ¿i constå în atragerea animalelor sålbatice prin amplasarea unor surse de hranå consideratå ca atrac¡ie irezistibilå sau ca absolut necesarå în condi¡ii defavorabile pentru specia respectivå. Dintotdeauna, prin aceastå metodå, s-a urmårit aducerea în båtaia armei, de la arc pânå la pu¿cå, a prådåtorilor, începând cu ursul ¿i terminând cu vulpea ori mâ¡a sålbaticå. Celui dintâi i s-a exploatat obiceiul de a se întoarce dupå o vreme la hoitul vietå¡ii pe care a ucis-o, devorându-l par¡ial ¿i acoperindu-l cu påmânt ¿i crengi, ca rezervå de hranå pentru mai târziu. O astfel de pândå sub cerul liber se dovedea foarte periculoaså, sålbåticiunea supraveghindu-¿i din apropiere prada ¿i apårându-¿i-o cu strå¿nicie de orice intrus. Iar for¡a ursului, mai cu seamå dezlån¡uit în atac, este colosalå. A¿a a încol¡it ideea observatoarelor închise din preajma locurilor unde nada (constând ini¡ial din le¿uri de animale ¿i, ulterior, din cereale, concentrate ori fructe) urma så suscite interesul carnivorelor sau omnivorelor pådurii. La noi, aceste locuri de pândå, amenajate la început pentru a asigura protec¡ia omului în fa¡a intemperiilor ¿i sålbåticiunilor, aveau så atingå apogeul rafinamentului în materie de confort în deceniile de glorie cinegeticå a burgheziei proletare. Scriitorul Titus Popovici le-a numit plastic garsoniere silvestre. Acolo, la înål¡ime, în adâncul codrului, vajnicii nimrozi î¿i petreceau timpul pânå la venirea ur¿ilor capitali la nadå, odihnindu-se, sporovåind ori jucând ¿eptic, în a¿teptarea semnalului de tragere dat de slujba¿ul încremenit în fa¡a geamului cåtre hoitul ac¡ionat prin scripete (pentru a obliga animalul så se ridice în picioare, etalându-¿i zona vitalå) sau cåtre clasica troacå alimentatå permanent cu granule.

vadå irefutabilå, pentru necunoscåtori, a bårbå¡iei celor ce le-au dobândit, de bunå seamå în luptå dreaptå, prin tenebro¿ii Carpa¡i ai României. Nici Juan Carlos, regele Spaniei, nu s-a sfiit så dea na¿tere unui spectaculos scandal mediatic, în urma doborârii câtorva ur¿i prin aceastå metodå, în ¡ara noastrå. Nimeni nu ¿tie cå, pentru a-i ademeni pe fo¿tii posesori ai craniilor ¿i blånurilor a¿ternute ulterior în fa¡a ¿emineurilor din vile ¿i castele somptuoase, pådurari ¿i paznici de vânåtoare anonimi au trudit cårând în preajma observatoarelor confortabile le¿uri de cai sau vaci ¿i rani¡e cu napolitane sau ciocolatå expiratå, momeli irezistibile pentru temutele fiare, sensibile totu¿i, iatå, la mici „aten¡ii” culinare. Dupå cum se vede, au ¿i ur¿ii slåbiciunile lor, uneori fatale… La nadå, se puteau vâna pânå nu demult ¿i lupi, întâmplåtor sau cu pre¡ul multor nop¡i de pândå, pruden¡a acestor prådåtori redutabili ¡inându-i departe de

hrana suspect de u¿or câ¿tigatå, ba chiar oferitå pe tavå. Abia dacå se întorc la stârvurile pråzilor proprii, dupå ce s-au ospåtat suficient din ele. Odinioarå, în speran¡a revenirii haitei, în jurul råmå¿i¡elor festinului ini¡ial, se amplasau capcane din fier, cu fålci puternice, zim¡ate, ¿i lan¡ cu ancorå grea. A¿a a izbutit mo¿ul meu Pentelei, destoinic vânåtor, så-¿i adauge în palmares, cu aproape opt decenii în urmå, un lup de dimensiuni impresionante, ispravå men¡ionatå ¿i în paginile revistei „Bucovina Forestierå” a acelor vremuri. Tot cu ajutorul capcanelor – arhaice, ingenioase ¿i eficiente – ¿i tot la nadå, muntenii (simbria¿i ai terenurilor de vânåtoare sau braconieri iscusi¡i) prindeau jderi, pe atunci o surså importantå de venit. Ca momealå, se foloseau måruntaie de iepure, påsåri de talie medie ori faguri de albine. Sub greutatea a¿a-numitelor teascuri, fåurite la fa¡a locului din trunchiuri de arbori ¿i pietre, blana râvnitelor mustelide ajungea podoabå de pre¡. Dintre canide, cel mai obi¿nuit client al nadelor de naturå animalå råmâne vulpea. Poate pårea paradoxal în raport cu faima sa proverbialå de etalon al iste¡imii ¿i prevederii, dar cele mai multe piei puse pe scândurå la uscat i-au apar¡inut dintotdeauna. Aståzi, sunt ¿i ele desconsiderate, ca atâtea altele de altfel. Mistre¡ul, oportunist prin excelen¡å, cât nu mai e îngåduit så fie stârnit la goanå, devine preferatul vânåtorii la pândå. În lipsa fructifica¡iei la stejar ¿i fag, acceptå, cu bine cunoscuta-i reticen¡å, oferta de porumb, mere ¿i cartofi. Uneori, observa¡iile nocturne în locurile de nådire înregistreazå prezen¡e insolite precum cele ale mâ¡ei sålbatice, râsului ori viezurelui, de regulå fiind vorba de exemplare vârstnice, care cu greu î¿i pot agonisi, în mod normal, hrana. Ziua, abundå corvidele, îndeosebi gai¡a ¿i corbul. Nici câinii hoinari nu lipsesc, ocazie de care se poate profita în folosul bunei gestionåri a fondului cinegetic.

Gabriel CHEROIU 57

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 1 - 14.04.2021

Ion Tabugan 1.04.1960, fost membru Comisia de agriculturå Alin Moga 4.04.1974, director marketing Agrocomer¡ Holding Lucian Apostol 6.04.1978, Kosarom Ia¿i Ion Scurtu 7.04.1949, prof. dr. Univ. “C-tin Brâncoveanu”, membru ASAS Marius Iagåru 9.04.1966, Director Departament Piese de schimb Claas Gheorghe Ni¡u 10.04.1943, fermier Mihåile¿ti, Giurgiu Cosmin Chioreanu 10.04.1963, director general pentru România ¿i Bulgaria Monsanto Viorel Zichil 11.04.1949 pre¿edinte Ulprod

5.000 de euro, o sticl\ din vinul învechit în spa]iu Cercetåtori de la Universitatea din Bordeaux au examinat un vin fran¡uzesc, care s-a aflat pe Sta¡ia Spa¡ialå Interna¡ionalå (ISS), pentru a determina dacå ¿i-a schimbat cumva proprietå¡ile în urma perioadei de timp petrecutå în spa¡iu, informeazå DPA. Vinul ro¿u premium Petrus, din districtul viticol Pomerol, a råmas în continuare “un vin foarte bun”, dupå perioada de 14 luni în care s-a aflat la bordul ISS, conform cercetåtorilor francezi. Petrus este una dintre mårcile de

Viorel Morårescu 11.04.1962, director Direc¡ia politici agricole, MADR Monica Crivå¡u 11.04.1986, director opera¡iuni Caussade Semences România Ion Nicolaescu 13.04.1940, prof. dr. membru ASAS Victor Låcåtu¿ 14.04.1941, director ¿tiin¡ific ICDLF Vidra

Vorbe, vorbe, vorbe Amintirile sunt asemenea cår¡ilor din biblioteca ta. Cau¡i câte una când nu mai ai nimic nou de citit. Alb 58

prestigiu din regiunea Bordeaux, cu pre¡uri care pot ajunge pânå la 5.000 euro pe sticlå, în func¡ie de vechime. Exper¡ii au degustat vinul ¿i l-au comparat ¿i cu un sortiment Petrus Chateau, sco¡ând în eviden¡å unele diferen¡e în gust ¿i culoare. Studiul cercetåtorilor, care include ¿i culturile viticole, are ca scop pe termen lung cre¿terea rezisten¡ei culturilor agricole la influen¡ele externe, precum modificårile de climat.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

ORIZONTAL: 1) Execu¡ie în grup pe domeniul coroanei; 2) Påmântul pentru navigatori – Ståpânul fiarelor; 3) Centru de bilete! – Cresc 9 10 în arborele påcii; 4) Un fel de toarte – Plåtit în regie; 5) Formula mi¿cårii oscilatorii – Vorbitå la Atena; 6) Omul din Erevan – Plin de vise! 7) A fi alcåtuit; 8) I s-a fåcut legåtura – Albite de vreme; 9) Nu-s oameni de treabå – Slåbiciunea pescarului; 10) ºur¡uri în pe¿teri.

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 11/2021 ORIZONTAL: CERC - GAMAN; ALERGATURA; LAT - ATASAT; CNEAZ - RIMA; A - ALDIN - AN; RO - BANAL - G; ERGI - ARABI; DENUMIRI; VISARI - MEI; ANTRICOATE.

VERTICAL: 1) Boxer de categorie grea – Ac¡iune de colectare a laptelui; 2) Miezul problemei – Aflat în eviden¡å; 3) O scoate din foc! – Via¡å nouå; 4) Forme necesare încadrårii – Popas pe ¿osea; 5) Intrå în båtåturå – Cu alb devine galben! – Bazå de hipism; 6) Creeazå o impresie puternicå; 7) Se duc la vårsare; 8) Turneu fulger – Se opune la început; 9) Paznici care nu se culcau – Stå în capul mesei; 10) Trezire la via¡å. Profitul Agricol 12/2021