Profitul Agricol nr. 13, din 8 aprilie 2020 by Profitul Agricol

nr. 13 din 8 aprilie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 13/2020 Redactor - ¿ef

Un plan Marshall pentru Europa de dupå pandemie Pandemia pare cå schimbå ¿i nu prea modul în care se vor cheltui banii europeni în urmåtoarea perioadå financiarå 2021-2027. “Avem nevoie de un Plan Marshall pentru Europa”, spunea acum câteva zile Ursula von der Leyen, pre¿edinta Comisiei Europene. În urmå cu 70 de ani, George C. Marshall, secretar de stat în guvernul SUA, prezenta în Congres un plan ce s-a dovedit a fi cel mai de succes proiect de reconstruc¡ie civilå al secolului XX. Este, dacå vre¡i, omul care a modelat reconstruc¡ia Europei dupå råzboi. Ce zice aståzi ambi¡ioasa pre¿edintå a Comisiei Europene este cå statele europene nu trebuie så mai a¿tepte Lumea Nouå, ¿i ea lovitå de pandemie, så îi sarå în ajutor. Este timpul så se scotoceascå în conturi ¿i så se investeascå miliarde de euro din bugetul pe termen lung al UE, ca så facå fa¡å crizei economice generate de måsurile privind coronavirusul.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing

Råmâne de våzut la ce se gânde¿te Ursula von der Leyen când vorbe¿te de un nou Plan Marshall, mai ales cå sunt semne cå nu a renun¡at la visul unui Pact Ecologic European. Comisarul pentru Agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski, vorbea recent, într-un interviu, despre ecologia care råmâne o prioritate a UE, ¿i prin ea se va petrece revenirea din criza Covid-19. Dar ¿i comisarul recunoa¿te cå e greu de spus cum va fi afectat Pactul Ecologic în acest moment. Aståzi nu este exclus nimic. Nici måcar o repozi¡ionare a Politicii Agricole Comune în planul de buget european. Pânå la urmå o schimbare tot s-a produs: în timp ce unii deja anun¡å sfâr¿itul construc¡iei europene, Ursula von der Leyen mobilizeazå tot mai eficace statele într-o mi¿care de solidaritate. Deocamdatå medicalå. Veronica HUZA

Profitul agricol 13/2020

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Culturi vegetale

Coridoarele speciale de transport func¡ioneazå

Via¡a de fermier în zona de carantinå

Seceta ¿i implica¡iile ei: Bråila

Gavrilå Tuchilu¿: Seceta a distrus påioasele

În Ialomi¡a, semne de de¿ertificare

Wolfgang Burtscher e noul director al DG Agri Italia cautå solu¡ii de a readuce est-europenii la muncå

APPR în plinå campanie de teståri 26 Propunerile APPR privind agricultorii din zonele carantinate 8 Documentarea atacului de Tanymecus 27 Decalogul salvårii agriculturii, în viziunea PSD 9 Agil 100 EC, erbicid pentru samulastra de grâu din rapi¡å 28 Mesajele mobilizatoare ale ministrului Adrian Oros 9 Comisia Europeanå ar vrea så interzicå Carantina la ºåndårei, Ialomi¡a: 10.000 fungicidele pe bazå de tiofanat-metil 30 de hectare riscå så råmânå nelucrate 10 Combaterea buruienilor din culturile de cereale påioase 31

Pre¡uri ¿i pie¡e

Erbicidul Basar. Cu cât mai devreme, Cota¡iile principalelor produse agricole 42 cu atât mai bine pe pie¡ele lumii Reac¡ia pie¡elor la coronavirus 14 Cultura porumbului, provocårile momentului

Opinii

Concluzia UE: Dacå România are pestå africanå, are ¿i pestå clasicå

ANSVSA-ul care strâmbå din nas la produsele de fermå

Rota Guido acordå prioritate bunåstårii animalelor

Ma¿ini agricole

Kuhn Maxima 3. 12 modele de semånåtori pentru prå¿itoare

Dealerii livreazå în continuare

Tractoarele ¿i echipamentele ajung în continuare în toatå ¡ara

Productivitate sporitå cu combinele New Holland CX5 ¿i CX6

Informa¡ii externe

Senatul american spune cå investigheazå profitul procesatorilor de carne 48 Egiptul vrea rezerve mai mari de alimente

Fermierii americani aruncå mari cantitå¡i de lapte

Submåsura 17.1. Un paravan al nepåsårii Pixxaro Super: Spectru larg de buruieni autoritå¡ilor fa¡å de fermier! 16 dicotiledonate anuale ¿i perene combåtute Biblioteca fermierului din cultura de cereale påioase 36 Ernest Grin¡escu

Organiza¡ii profesionale

Alian¡a celor 4 mari asocia¡ii solicitå guvernului så recunoascå starea de secetå Florian Ciolacu, Clubul Fermierilor Români, despre gestionarea crizei Covid-19

Transform - Spune stop transmiterii virusurilor în culturile de cereale påioase

Magazin 36

Cre¿terea animalelor

La Suceava, crescåtorii î¿i våd de animale

Twisterele

Vânåtorii fa¡å cu pandemia

S-au întâmplat în vremea coronavirusului

Evenimentele såptåmânii Coridoarele speciale de transport func]ioneaz\ România ¿i Europa nu se aflå în situa¡ia de a se bloca sau de a intra în crizå alimentarå. Coridoarele de transport speciale, a¿a-numitele coridoare verzi, pe care circulå prioritar alimente ¿i inputuri, func¡ioneazå, a declarat ministrul agriculturii Adrian Oros. “Noi monitorizåm zilnic stocurile, cât ¿i pre¡urile, dar mai ales problemele pe care agricultorii ¿i cei din industria alimentarå le au. Am creat o platformå de comunicare încå din prima zi cu tot ce înseamnå mediu asociativ ¿i în timp real ¿tim exact care sunt problemele apårute ¿i încercåm så le rezolvåm punctual. Chiar miercuri, pe 1 aprilie, am avut o întâlnire la nivelul Guvernului cu tot ceea ce înseamnå mediul asociativ din agriculturå ¿i industria alimentarå, unde fiecare a venit ¿i a prezentat

problemele ¿i solu¡iile pe care le gândesc ca în viitor så nu se întâmple ce prevesteau cele trei organiza¡ii mondiale, cå s-ar putea ajunge ¿i la o crizå alimentarå. Speråm så nu ajungem acolo”, a afirmat Oros. Ministrul ar vrea ca to¡i cei care sunt pe o anumitå filierå de produs så se a¿eze la maså ¿i så-¿i negocieze marjele de profit, astfel încât så råmânå pe pia¡å în timpul acestei crize. “Pentru a men¡ine ni¿te pre¡uri rezonabile, suportabile de cåtre popula¡ie, ¿i pentru a fi suficiente alimente pe rafturi ¿i în pie¡e, este nevoie så se a¿eze la o maså to¡i cei care sunt pe o anumitå filierå de produs ¿i så-¿i negocieze între ei marjele de profit, astfel încât så råmânå to¡i pe pia¡å în timpul acestei crize”, a spus ministrul.

Wolfgang Burtscher este noul director al DG Agri Institu¡ia Comisiei Europene, care se ocupå de reforma PAC ¿i de deciziile agricole europene, are un nou director general de la 1 aprilie. Dupå o procedurå de selectie îndelungatå (så ne amintim, a fost creditat cu ¿anse mari ¿i Mihail Dumitru), s-a decis ca noul director al DG AGRI så fie austriacul Wolfgang Burtscher (foto). În vârsta de 60 de ani, Burtscher lucreazå deja de 20 de ani la Bruxelles, iar înainte a avut o carierå în sectorul public din Austria. Are studii în rela¡ii interna¡ionale ¿i drept. Vorbe¿te franceza, engleza ¿i, nativ, germana. Din 2000, timp de cinci ani a fost director în cadrul DG AGRI, responsabil de legisla¡ia agricolå ¿i de auditul cheltuielilor agricole. Din 2009 a fost numit director general la DG Cercetare ¿i InoProfitul agricol 13/2020

vare. Oficialul bruxellez a venit în România, anul trecut, la conferin¡a Clubului Fermierilor Români, unde a participat la o dezbatere despre PAC. Dacian Ciolo¿ a låsat de mai multe ori så se în¡eleagå cå î¿i va folosi influen¡a pentru ca Mihail Dumitru så devinå numårul 1 în institu¡ie. Se pare înså cå influen¡a politicå a Austriei ¿i probabil alte jocuri de culise l-au favorizat pe Wolfgang Burtscher. Veronica HUZA

Avans mai mare pentru subven¡ii Comisia Europeanå anun¡å cå va aloca, în contextul crizei Covid-19, un avans mai mare pentru subven¡ii. Astfel, avansul va cre¿te de la 50% la 70% ¿i va fi plåtit începând de la mijlocul lunii octombrie. Iar plå¡ile pentru programele de dezvoltare ruralå vor cre¿te de la 75% la 85%. Covid 19, fondurile UE pot fi relocate Comisia Europeanå anun¡å noi måsuri de sprijin pentru agriculturå, în contextul crizei provocate de coronavirus. Relocarea fondurilor-statele europene pot aloca banii încå disponibili din programele de dezvoltare ruralå pentru finan¡area unor ac¡iuni de sprijin gândite pentru contracararea efectelor crizei coronavirusului, dar tot în cadrul stabilit deja de PNDR. Comisia promite cå va reac¡iona rapid la cererile statelor pentru schimbarea unor programe deja existente. Instrumente financiare - fermierii ¿i al¡i beneficiari rurali vor putea accesa împrumuturi ¿i garan¡ii de pânå la 200.000 de euro, pentru finan¡area costurilor opera¡ionale, în condi¡ii de dobândå reduså ¿i termene de rambursare favorabile. Consiliul Concuren¡ei a autorizat preluarea Caussade de cåtre Euralis Semences Consiliul Concuren¡ei a avizat pozitiv tranzac¡ia prin care Euralis Semences inten¡ioneazå så preia activitatea Caussade Semences. “În urma analizei, Consiliul Concuren¡ei a constatat cå aceastå opera¡iune nu ridicå obstacole semnificative în calea concuren¡ei efective pe pia¡a româneascå sau pe o parte substan¡ialå a acesteia ¿i cå nu existå îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concuren¡ial normal”, precizeazå autoritatea de concuren¡å, într-un comunicat remis cåtre mass-media. Euralis Semences Holding SAS este activå în România pe pia¡a vânzårii semin¡elor prin filiala sa, Euralis Semin¡e SRL. 7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

Italia caut\ solu]ii de a readuce est-europenii la munc\ Italia cautå så încheie un acord cu ¡årile din Est ca muncitorii sezonieri så se poatå întoarce la muncå. Redeschiderea fluxului de sezonieri este o prioritate a Guvernului de la Roma. Iar un sfert dintre ei sunt români. De aceea, ministrul italian al agriculturii, Teresa Bellanova, s-a întâlnit cu ambasadorul României în Italia, George Gabriel Bologan. ªi Comisia Europeanå a dat undå verde deplasårilor libere în UE pentru muncitorii din agriculturå ¿i pentru cei din sistemul sanitar. “Suntem în contact cu diverse ¡åri, luni må voi întâlni cu ambasadorul român în Italia. Coridoarele permise de UE nu sunt suficiente. Trebuie så gåsim solu¡ii de la o ¡arå la alta ¿i lucråm pe acest front”, a spus ministrul agricul-

turii italian, Teresa Bellanova. Pentru muncitorii extracomunitari, Italia a prelungit automat permisele de ¿edere pânå pe 15 iunie. Dar nu este suficient pentru a rezolva lipsa de

muncitori din agriculturå, pentru cå la apel lipsesc cei din Uniunea Europeanå: numai din România, anual, vin în Italia peste 107.000 de sezonieri, un sfert din total. “Întoarcerea lor este urgentå, spun italienii. Trebuie så stabilim acorduri cu ¡årile din estul Europei, pentru a putea permite întoarcerea sezonierilor în agricultura din Italia”, spune ministrul italian.

Propunerile APPR privind agricultorii din zonele carantinate Cu douå zone aflate în carantinå militarå, la Suceava ¿i la ºåndåri, ¿i cu probabilitatea så mai fie stabilite ¿i altele, APPR adreseazå o scrisoare deschiså ministrului de Interne, cu speran¡a câtorva clarificåri. Redåm mai jos textul, a¿a cum a fost el semnat de pre¿edintele Asocia¡iei, Nicolae Sitaru. Având în vedere prevederile O.M. nr. 7/04.04.2020, emiså de Ministerul Afacerilor Interne, membrii APPR (fer me-companii din sectorul agro-alimentar), propunem så se revinå asupra urmåtoarelor puncte ¿i så se gåseascå o solu¡ie pentru ca activitatea agricolå de sezon så poatå fi continuatå în zonele în care sunt instituite måsuri de carantinare, pe perioada stårii de urgen¡å: 8

Art. 2 alin. b) din Ordonan¡a Militarå nr. 7: - corespunde unei modificåri a lit. b) ale art. 2: Persoanele care nu locuiesc în zona carantinatå, dar care desfå¿oarå activitå¡i economice sau în domeniul apårårii, ordinii publice, securitå¡ii na¡ionale, sanitar, situa¡iilor de urgen¡å, administra¡iei publice locale, asisten¡ei ¿i protec¡iei sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publicå, energetic, agriculturii, alimenta¡iei publice, alimentårii cu apå, comunica¡iilor ¿i transporturilor. Acest articol så nu se refere doar la persoanele care nu locuiesc în zona carantinatå, ci la toate persoanele implicate în activitå¡ile agricole care sunt în situa¡ia de a se deplasa pentru a realiza lucrårile agricole ce nu suferå niciun tip de amânare. Så se acorde facilitatea de circu-

la¡ie pentru domeniul de activitate generalå AGRICULTURÅ în aceste zone speciale, având în vedere necesitatea de mobilitate a celor care lucreazå în domeniu ¿i faptul cå ne aflåm în plinå campanie agricolå de primåvarå, iar contextul climatic este oricum extrem de nefavorabil agricultorilor în aceastå perioadå. ¥n baza actelor doveditoare referitoare la obiectul de activitate, speråm ca to¡i fermierii så î¿i poatå continua ¿i/sau relua de urgen¡å activitatea în aceastå perioadå. Ne exprimåm încrederea cå ve¡i gåsi o solu¡ie referitor la aceastå situa¡ie de urgen¡å ¿i råmânem la dispozi¡ia dvs. pentru orice alte informa¡ii suplimentare. Profitul agricol 13/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Decalogul salv\rii agriculturii, în viziunea PSD Fostul secretar de stat Daniel Botånoiu a anun¡at, în numele PSD, un decalog de solu¡ii pentru salvarea agriculturii în vremea pandemiei ¿i asigurarea alimentelor pentru popula¡ie. Måsurile imaginate de el sunt: 1) Însåmân¡area la timp a întregii suprafe¡e agricole a ¡årii. Statul trebuie så asigure sprijin pentru semin¡e ¿i motorinå. 2) Continuarea investi¡iilor în sistemele de iriga¡ii, în sistemul de combatere a grindinei ¿i de cre¿tere a precipita¡iilor. 3) Acordarea la timp a subven¡iilor din fonduri europene, continuarea ¿i extinderea programelor de sus¡inere a fermierilor (tomate, usturoi, lânå, motorinå etc.). 4) Deblocarea investi¡iilor de peste 650 milioane de euro în ferme ¿i în mini-fabrici pentru produc¡ia de ouå, lapte, produse din carne, conserve, ulei, fåinå, målai etc. Legile sunt deja aprobate. 5) Credite garantate de stat, cu

dobândå zero, pentru o perioadå de 18 luni pentru cei care angajeazå ¿i men¡in for¡a de muncå în domeniul agricol. 6) Scutirea de plata impozitelor pentru agen¡ii economici din domeniul agroalimentar. Eliminarea taxelor de mediu pentru ambalaje pe perioada crizei. 7) Distribuirea în toatå ¡ara a corturilor militare pentru colectarea, sortarea ¿i calibrarea legumelor proaspete. 8 ) Achizi¡ia de ma¿ini pentru transport marfå perisabilå, ma¿ini de ambalat, etichetat, cântare, sisteme de supraveghere ¿i control etc. 9) Distribuirea prin Casa de Comer¡ Agroalimentar “Unirea” a unor cantitå¡i de legume proaspete cåtre persoanele izolate, spitale, unitå¡i militare, centre de carantinå. 10) Medierea rela¡iei producåtori retaileri pentru preluarea de cåtre supermarketuri a legumelor proaspete pentru comercializare.

Mesajele mobilizatoare ale ministrului Adrian Oros Strategii de comunicare ai PNL au în¡eles bine lec¡ia. Este vremea mesajelor mobilizatoare. La Agriculturå, Adrian Oros scrie cu râvnå: “Fiecare palmå de påmânt trebuie lucratå! To¡i cei care sunt sånåto¿i au acum responsabilitatea de a ie¿i la câmp.” De parcå ¿i-ar låsa cineva câmpul de izbeli¿te. Nu conteazå, pagina de Facebook i se umple de like-uri ¿i de “Doamne ajutå!”. Probabil doar câ¡iva dintre ei sunt agricultori. Ceilal¡i sunt orå¿eni, dedulci¡i la împins cåru¡ul în supermarket. Le place când aud sloganurile Profitul agricol 13/2020

cunoscute: prin noi în¿ine. Nu trece o zi ¿i, de la televizor, ministrul Oros mai câ¿tigå ni¿te simpatie. “Am spus så scoatå afarå to¡i samsarii ¿i to¡i speculan¡ii din pie¡e, ca så încapå ace¿ti producåtori”. Ce conteazå cå este un fals ideea cå un producåtor n-are ce face toatå ziua decât så stea la tarabå în pia¡å. Poporul de la ora¿ freamåtå la gândul cå va regåsi gustul copilåriei lui. Mai are de bifat doar “vom lupta cu toate for¡ele cu Bruxelles, cu Comisia Europeanå” ¿i gata.

700 milioane euro pentru agriculturå ¿i bioeconomie Pe fondul pandemiei, Comisia Europeanå ¿i Banca Europeanå de Investi¡ii (BEI) lanseazå o tran¿å de creditare de 700 de milioane de euro pentru cooperativele ¿i afacerile din sectorul agro-alimentar ¿i bioeconomie care ar uma så atragå în final investi¡ii de 1,6 miliarde de euro. Creditarea, care poate varia între 7,5 milioane euro ¿i 50 de milioane, va merge cåtre proiecte ale companiilor din produc¡ia ¿i prelucrarea de alimente, a materialelor biologice ¿i a bioenergiei care aduc protec¡ie pentru mediu, energie regenerabilå, eficien¡å energeticå, competitivitate ¿i inova¡ie. Programul este o continuare a unui prim împrumut de 400 de milioane de euro lansat în 2018 ¿i angajat în întregime de proiecte din Fran¡a, Polonia, Italia, Irlanda etc.. Alerte la rapån, fåinare ¿i Cydia, prin site-ul Syngenta Syngenta le oferå pomicultorilor acces la alertele sistemului rimpro.eu de informare ¿i prognozå în timp real asupra atacului de boli ¿i dåunåtori. Alertele sunt realizate pe baza informa¡iilor furnizate de 11 sta¡ii meteo din Alba, Arge¿, Bacåu, Bistri¡aNåsåud, Harghita, Ia¿i, Suceava, Timi¿ ¿i Vrancea ¿i vizeazå rapånul, fåinarea ¿i Cydia.

Mai pu¡ini bani pentru Registrele Genealogice Pe 2 aprilie, Guvernul a aprobat fondurile necesare pentru plata registrelor genealogice ¿i pentru efectuarea controlului oficial al performan¡elor la vaci, bivoli, oi, capre ¿i porci. Suma alocatå pentru anul 2020 este de 54,048 milioane lei, din care 25,012 milioane pentru vaci, bivoli¡e, porci, cai ¿i 29,036 milioane pentru oi ¿i capre. De remarcat cå fondurile acordate în acela¿i scop în anul 2019 se ridicau la 72,075 milioane lei (34.525.000 lei pentru vaci, porci ¿i cai, 37.550.000 lei pentru oi ¿i capre). 9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

Carantina la }\nd\rei, Ialomi]a> 10.000 de hectare risc\ s\ r\mân\ nelucrate ¥n week-end, pe 4 aprilie, ministrul de interne a instituit carantina asupra ora¿ului ºåndårei. În ora¿ locuiesc 60 de fermieri. 40 se ocupå cu produc¡ia vegetalå, 20 au ¿i zootehnie. În total, cei 60 administreazå 10.000 de hectare, care, dacå nu se schimbå nimic fa¡å de situa¡ia existentå, riscå så råmânå de izbeli¿te.

torii domicilia¡i în afara localitå¡ii pot intra ¿i ie¿i din ºåndårei. Pe Niculae îl revoltå absurdul situa¡iei: “Paradoxul este cå cei 20 de angaja¡i ai mei, care sunt to¡i din localitå¡ile limitrofe, ar putea intra în localitate în baza Ordonan¡ei. Pot så-i aduc la sediul social. ¥n schimb, eu nu pot ie¿i. Care este riscul mai mare:

i s-a mai permis intrarea în localitate. “Am precizat cå doar inten¡ionez såmi continui drumul spre Bucure¿ti, dar refuzul de acces s-a men¡inut. Mi-au fost prezentate douå alternative: fie så ocolesc pe la Fete¿ti, fie så intru, så merg la domiciliu, dar fårå dreptul de a mai påråsi localitatea”.

pentru ei, så intre în ora¿, så se contamineze ¿i så råspândeascå boala? Sau pentru mine, så ies în afara ora¿ului?”. Cåtålin Niculae explicå ¿i de ce este obligatoriu så se afle în câmp: “Doar noi, speciali¿tii acredita¡i, putem gestiona anumite probleme, cum sunt alegerea formelor parentale ¿i efectuarea tratamentelor fitosanitare. Nu le pot transfera aceste responsabilitå¡i mecanizatorilor”.

Zob spune cå a discutat ¿i cu al¡i fermieri din localitate, cårora poli¡i¿tii le-au pus în vedere acela¿i lucru: dacå ies din localitate, nu mai au dreptul så mai intre ¿i invers, dacå intrå, nu mai au dreptul de a påråsi ora¿ul. S-a interesat telefonic, la Poli¡ia din localitate, cum stau lucrurile. “Prima datå ni s-a spus så revenim, cå nu se ¿tie nimic. Când am revenit, råspunsul a fost cå nimeni nu mai iese, nimeni nu mai intrå, acesta este comandamentul ¿i så nu mai insiståm degeaba”. Ulterior, înså, a aflat cå nici måcar litera Ordonan¡ei nu se mai respectå: “Asearå discutam cu un fermier care locuie¿te în Slobozia, dar are ferma în ºåndårei. A vrut så meargå acaså, la Slobozia, înså, la fel, i s-a transmis cå dacå iese din ºåndårei, nu va mai putea reveni, så-¿i lucreze påmântul”. Într-o situa¡ie ¿i mai ingratå este un fermier care stå în câmp, la fermå, înså are mecanizatorii în ºåndårei. Robert VERESS

momentul instituirii carantinei totale, prin Ordonan¡a militarå nr. 7, Ministrul Internelor, Marcel Vela, a anun¡at cå, între alte categorii profesionale, fermierii vor putea continua så¿i facå treaba, ie¿ind la câmp. În realitate lucrurile nu stau a¿a.

Cåtålin Niculae lucreazå 350 de hectare aflate în imediata apropiere a ora¿ului ºåndårei. O parte din suprafa¡å este chiar în perimetrul localitå¡ii. Poli¡i¿tii i-au pus în vedere cå, dacå iese din localitate, nu va mai putea intra. “Facem numai såmân¡å, loturi pentru Monsanto, pe toatå suprafa¡a. Miercuri trebuie så începem semånatul, a¿a cå situa¡ia este efectiv disperatå!”, spune fermierul. A încercat så contacteze telefonic ¿i prin mesaje prefectul de Ialomi¡a. Fårå sor¡i, înså. Poveste¿te cå a vorbit în schimb cu deputatul liberal de Ialomi¡a, Gheorghe Tinel, care i-ar fi retezat-o scurt: “Mi-a spus cå este o chestiune de via¡å ¿i de moarte ¿i cå mai importantå este via¡a. Iar eu zic: Dupå ce cå este o secetå îngrozitoare, rapi¡a e aproape compromiså, se usucå ¿i grâul, acum va fi compromiså ¿i campania de primåvarå. Vom trece de pandemie ¿i nu vom mai avea ce mânca”. Conform Ordonan¡ei, doar agricul10

Cristian Zob lucreazå, la rândul såu, 70 de hectare în vecinåtatea ora¿ului ºåndårei. Este un agricultor cu jumåtate de normå, glume¿te el, deoarece lucreazå ¿i pentru APPR, coordonând echipa tehnicå a Asocia¡iei. Sâmbåtå, 4 aprilie, a ie¿it din ºåndårei, deplasându-se spre Fåcåieni, pentru a vizita câmpuri de cereale påioase afectate de secetå. A fost oprit, a prezentat documentele, i s-a permis så iaså din ora¿. În schimb, în aceea¿i zi, la întoarcere, nu

Profitul agricol 13/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

Daniel BOTÅNOIU

România

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 250 dolari/tonå (1.100 lei), mai mult cu 3 dolari/t.

FOB Constan¡a 197 euro/t (+ 8 euro/t) 946 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27 mar. 2020, pre¡ cu livrare în aprilie 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 65.190 tone, Mexic 35.790 tone ¿i Peru 33.390 tone.

Grâu

¥n perioada 23 - 27 martie pre¡ul grâului a crescut pe toate bursele mondiale. Redåm mai jos pre¡urile ¿i cota¡iile: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Mai Iun Iul

23.03 135 137 139

24.03 137 139 141

25.03 139 141 145

26.03 137 139 143

27.03 139 141 145 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

23.03 203 201 199

24.03 209 207 205

25.03 26.03 27.03 213 209 210 209 204 205 207 203 205

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 235 dolari/tonå (1.034 lei), cu o cre¿tere de 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de desCota¡ii - Burse din Fran¡a 23.03 191 193 189 187 Moselle FOB 197 Rouen FOB 201

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

24.03 25.03 193 195 195 197 191 193 189 191 199 205 203 207

Mai Iun Iul

24.03 231 237 241

25.03 233 239 243

26.03 193 195 191 190 203 205

România

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 177 euro/tonå (850 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 23 martie.

Mai Iun Iul

24.03 135 137 140

$/t

25.03 26.03 27.03 137 139 137 139 141 139 141 143 140

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 23 - 27.03.2020

23.03 Bordeaux 169 Pallice 169 Rhin 175 Bordeaux FOB 173 Pontivy 181

euro/t

24.03 25.03 26.03 27.03 171 173 175 171 170 171 173 170 177 179 181 179 175 177 179 177 183 185 187 185

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

27.03 235 241 245

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie, este de 159 dolari/tonå (700 lei), mai mare cu 20 dolari/tonå decât såptåmâna trecutå.

23.03 134 135 139

La bursa Dunquerque pre-

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în aprilie 2020, a fost de 185 dolari/t (814 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

$/t

26.03 231 237 241

FOB Constan¡a 167 euro/t (-2 euro/t) 802 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27 mar. 2020, pre¡ cu livrare în aprilie 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 207 euro/tonå (994 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în aprilie 2020 este de 191 dolari/t (840 lei).

27.03 195 197 193 191 205 207

chiderii, 27 martie 2020, a fost de 169 dolari/tonå (744 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå.

Porumb

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 205 euro/tonå (984 lei), mai mare cu 8 euro/tonå.

¡ul a fost de 197 euro/tonå (946 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 23.03 229 235 239

chidere din 23 martie.

pre¡ de pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 170 euro/tonå (816 lei), în cre¿tere u¿oarå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 23 martie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 179 euro/tonå (859 lei), în cre¿tere cu 4 euro/tonå fa¡å de

såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 169 dolari/tonå (744 lei), cu 4 dolari mai mult decât såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå. $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 185 euro/tonå (888 lei) ¿i este cel mai mare $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

23.03 24.03 25.03 26.03 27.03 165 167 169 171 169 169 171 173 177 173

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

250 dolari/t

169 dolari/t

353 dolari/t

193 dolari/t

Profitul agricol 13/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 353 dolari/tonå (1.553 lei), cu o cre¿tere de 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii: Egipt 277.370 tone, Mexic 97.850 tone, Indonezia 74.770 tone, Japonia 73.790 tone ¿i China 63.970 tone. Carantina impuså din cauza Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

23.03 319 321 323

24.03 321 323 325

$/t 25.03 324 325 327

26.03 323 324 323

27.03 325 327 325

Orz România FOB Constan¡a 179 euro/t (+ 40 euro/t) 859 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 23 - 27 mar. 2020, pre¡ cu livrare în aprilie 2020. ¥n såptåmâna 23 - 27 martie, pre¡ul orzului a crescut la cel mai ridicat nivel din acest an, fiind determinat de cre¿euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 23.03 Rouen 145 Dunquerque 144 Moselle 147 Pontivy 147 Orz bere: Creil** 153 Moselle** 155

24.03 147 145 149 149

25.03 149 147 151 151

26.03 150 149 153 153

27.03 149 147 150 151

155 157 159 157 157 159 161 159

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 23 - 27 martie 2020, a fost de 193 dolari/tonå (849 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 23 martie. Principalele destina¡ii: Jap-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 357 dolari/tonå (1.571 lei), mai mare cu 28 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

23.03 581 585 591

24.03 25.03 26.03 585 587 591 591 595 599 595 599 601

$/t 27.03 592 600 604

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iunie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

23.03 24.03 25.03 26.03 27.03 329 331 333 347 357 333 335 337 349 352

terea pre¡urilor la grâu ¿i transport.

Floarea-soarelui

¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 149 euro/tonå (715 lei), mai mare cu 9 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: în såptåmâna 23 27 martie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 325 euro/tonå (1.560 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 159 euro/tonå (763 lei), cu 4 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 23 martie. Australia: pentru livrare în aprilie 2020, pre¡ul orzului furajer este 217 dolari/t (955 lei). Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iun

$/t

23.03 24.03 25.03 26.03 27.03 190 191 193 195 193 193 195 197 199 197

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 27 martie 2020, a fost de 321 dolari/tonå (1.412 lei). Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

23.03 24.03 25.03 26.03 27.03 321 323 325 323 321

Rapi¡å ¥n såptåmâna 23 - 27 martie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a scåzut. India, care este cel mai mare importator de uleiuri vegetale, a intrat în carantinå timp de trei såptåmâni. Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 27 martie 2020, la 331 euro/tonå (1.589 lei), cu 2 euro mai mic fa¡å de pre¡ul de des-

Mai Iunie

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2020, este de 307 dolari/tonå (1.351 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2020, este de 317 dolari/t (1.395 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

chidere din 23 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 323 euro/tonå (1.550 lei), cu 2 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 329 euro/tonå (1.579 lei), în scådere cu 4 euro/tonå. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

23.03 Rouen 325 Dunquerque 333 Moselle 335

27.03 323 329 331

24.03 327 335 337

25.03 329 337 339

Soia

Ovåz

Chicago

Profitul agricol 13/2020

137 dolari/t

325 dolari/t

euro/t

23.03 24.03 25.03 26.03 27.03 Dieppe 321 325 327 329 325

Porumb

$/t

23.03 24.03 25.03 26.03 27.03 349 351 353 351 355 351 355 357 355 359

Grâu

210 dolari/t

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 355 dolari/tonå (1.562 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå.

onia 16.970 tone ¿i Mexic 11.770 tone.

Sorg

COTAºI 23 - 27.03.2020

pandemiei de coronavirus va face ca ¿rotul de soia så ajungå mai greu în Europa în urmåtoarele luni.

185 dolari/t

26.03 325 331 335

+4 13

Pre]uri [i pie]e

Reac]ia pie]elor la coronavirus dr. ing. Daniel BOTÅNOIU

În acest moment este foarte dificil så prevezi clar ce se va întâmpla. Un lucru este sigur: coronavirusul a contribuit la colapsul pre¡ului petrolului ¿i a adus consecin¡e grave pe pie¡ele produselor agricole.

marile burse ale lumii, pre¡ul cerealelor a explodat odatå cu pandemia. La început, au crescut cu 25 euro/tonå în cazul grâului ¿i au ajuns la 80 euro/tonå în cazul rapi¡ei.

Grâul se confruntå cu o posibilå scådere a cererii pe termen mediu, inducând totodatå o panicå, pentru moment, în achizi¡ii. La începutul pandemiei, încetinirea motoarelor economiei mondiale a tras dupå sine ¿i un consum mai redus de grâu ¿i pre¡ul a scåzut. ºåri mari importatoare, precum Egiptul, Arabia Sauditå, Algeria sau Indonezia, au vândut petrol ¿i au cumpårat grâu, înså existå o anumitå incertitudine cu privire la men¡inerea achizi¡iilor în urmåtoarele luni. Lipsa dolarilor din vânzarea de petrol face achizi¡iile de grâu så scadå. Dupå câteva zile, pre¡ul grâului a început så creascå. În timp ce consumatorii golesc rafturile, producåtorii ¿i morile î¿i consolideazå achizi¡iile de precau¡ie, adicå pentru a-¿i construi rezerve. În acest moment, logistica necesarå aprovizionårii se men¡ine, dar existå temerea unor blocaje. China a ie¿it ¿i ea din “letargia” achizi¡iilor ¿i a revenit la importuri de grâu, porumb ¿i sorg din SUA ¿i Europa. A importat 1,5 milioane de tone de 14

grâu din Fran¡a, o cantitate mare comparativ cu ce se întâmpla cu ani în urmå. Rusia se bazeazå în mare parte pe petrol (25%), iar faptul cå pre¡ul acestuia s-a pråbu¿it a provocat o devalorizare a rublei. Automat, grâul rusesc a câ¿tigat în competitivitate pe pia¡a interna¡ionalå, ceea ce influen¡eazå negativ exporturile de grâu din UE. Scåderea rublei înså a dus la cre¿terea pre¡ului grâului pe pia¡a internå, ceea ce a determinat Moscova så limiteze exportul

Aståzi, pre¡ul porumbului la Bursa din Chicago este la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani. Porumbul european are o greutate limitatå pe pia¡a interna¡ionalå în compara¡ie cu cele 360 milioane de tone produse de SUA. Suntem dependen¡i de ce se întâmplå cu porumbul din SUA în acest moment. ¿i så asigure necesarul pentru pia¡a internå la un pre¡ rezonabil cu veniturile. ¥nchiderea barurilor ¿i restaurantelor în toatå Uniunea Europeanå a dus la scåderea drasticå a consumului de bere. Iar scåderea consumului de bere a dus la reducerea achizi¡iilor de mal¡ ¿i orz de bere. Condi¡iile de semånat din toamna anului trecut au fost delicate, ceea ce poate duce la cre¿terea suprafe¡elor cu orz de primåvarå în Europa de Vest, måsurå care ar duce la cre¿terea produc¡iei. Nu trebuie uitat Brexitul, care a bulversat echilibrul diferitelor pie¡e. Englezii vor så vândå tot orzul de bere înainte de începerea campaniei de recoltat 2020, chiar dacå pre¡ul va scådea. A¿a se creeazå un dezechilibru între cre¿terea ofertei ¿i scåderea con-

sumului, ceea ce înseamnå pierderi pentru to¡i actorii de pe filierå. Scåderea pre¡ului petrolului a dus la scåderea consumului de etanol, ceea ce a dus la scåderea pre¡ului ¿i a produc¡iei de etanol. În SUA etanolul este la cel mai mic pre¡ înregistrat vreodatå. Scåderea rentabilitå¡ii etanolului a dus la scåderea interesului pentru achizi¡ia de porumb. Iar în SUA 40% din cantitatea de porumb produså este utilizatå în industria etanolului. Restric¡iile de deplasare au dus la diminuarea consumului de biocarburant. Pre¡ul petrolului a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 18 ani, ca atare toatå “energia verde” este în plinå suferin¡å. Aståzi este mai u¿or pentru “benzinari” så plåteascå amenda cå nu au introdus cota de biocarburan¡i în benzinå sau motorinå decât så respecte obliga¡iile ce le revin. Procesatorii de biodiesel au redus produc¡ia, iar cererea de rapi¡å este în scådere. Cum 70% din cantitatea de rapi¡å produså în Europa este consumatå pentru biodiesel, aståzi este o realå provocare så gåseascå o pia¡å de desfacere. Rapi¡a depinde în mare måsurå de ceea ce se întâmplå pe pia¡a uleiului de palmier. India a decis så instituie carantina timp de câteva såptåmâni, ca atare pre¡urile uleiurilor vegetale nu pot decât så scadå. Conjunctural, mai poate fi o speran¡å pentru complexul rapi¡ei. În Europa suprafe¡ele cultivate cu rapi¡å sunt mai mici decât în anul anterior, procesarea este ¿i ea în scådere, iar cantitå¡ile de ¿rot vor fi mai mici. Argentina ¿i Brazilia sunt cei mai importan¡i exportatori mondiali de ¿rot de soia. Impunerea restric¡iilor a dus la blocarea porturilor sud-americane, având drept consecin¡å cre¿terea pre¡ului ¿rotului. Profitul agricol 13/2020

OPINII

Subm\sura 17.1. Un paravan al nep\s\rii autorit\]ilor fa]\ de fermier! Nina GHEORGHIºÅ fermier, Ro¿iori, Bråila

Sunt unul dintre pu¡inii fermieri care au accesat anul trecut submåsura 17.1. - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor ¿i a plantelor, ¿i probabil unul dintre foarte pu¡inii fermieri care au depus ¿i câ¿tigat contesta¡ia, dupå ce am fost declarat neeligibil. Måsura, a¿a cum este definitå pe site-ul AFIR, are ca scop încurajarea fermierilor så participe la scheme de asigurare privatå în vederea gestionårii corespunzåtoare a riscurilor care le pot afecta produc¡ia agricolå. Prin asta se în¡elege cå fermierul î¿i face asigurare, o plåte¿te ¿i, în func¡ie de suprafa¡a pe care o exploateazå, va primi înapoi un procent X din valoarea asigurårii. Anul trecut procentul a fost între 55 - 70%, iar eu m-am încadrat cu suprafa¡a fermei la 55%. ¥ntr-o lume normalå, în era digitalizårii, cum ne place så spunem, un fermier ca mine î¿i imagineazå cå va completa o cerere, unde men¡ioneazå datele de identificare ale societå¡ii, culturå, suprafa¡å, numårul poli¡ei, extrasele de cont sau o.p-urile pentru a aråta dovada plå¡ii, iar AFIR-ul va face verificarea celor men¡ionate, semnând în prealabil un protocol cu asiguratorul pentru a avea acces la aceste date. În continuare fermierul a¿teaptå så primeascå banii în acela¿i cont din care a fåcut ¿i plata poli¡ei de asigurare sau într-un alt cont men¡ionat în cererea de rambursare a sumei cuvenite. Eventual fermierul mai poate face ¿i o declara¡ie pe proprie råspundere, dar fårå s-o mai semneze ¿i electronic, prin care î¿i asumå cele trecute în cerere, ¿i gata! Stå la fermå ¿i a¿teaptå bånu¡ii 16

într-un termen rezonabil. Pentru mine ar fi 90 de zile. În realitate lucrurile nu stau deloc a¿a! De ce? Pentru cå în cultura organiza¡ionalå a AFIR-ului orice fermier care depune un dosar så primeascå ni¿te bånu¡i nerambursabili este un infractor! Ca urmare, procedura este scriså în

Diferen¡a de 1,08 ha au luat-o ca pe o suprafa¡å pe care o de¡in, dar n-o cultiv. Aceasta era de fapt o diferen¡å scripticå întrucât APIA lucreazå cu hår¡i telemetrice (satelit), iar Registru agricol cu hår¡i OCPI (Oficiul de Cadastru ¿i Publicitate Imobiliarå), contractul nu era expirat, ci primåria nu actualizase prelungirea, iar via hibridå o de¡in, dar nu o

a¿a fel încât fermierul trebuie så depunå o sumedenie de documente (vezi poli¡a de asigurare cu toate anexele, cerere APIA, extras din Registrul agricol, bilet cu dovada cå a fost depus, deviz de cheltuieli pentru fiecare culturå, adresa de la bancå prin care se certificå contul, extrase ¿tampilate de bancå etc.), pentru fiecare culturå în parte, doar-doar, exper¡ii AFIR vor avea cu ce så-l aga¡e ¿i så-l declare neeligibil. Pe mine m-au descalificat pentru cå aveam o diferen¡å de 1,08 ha între declara¡ia APIA ¿i Registrul agricol, la o suprafa¡å de 497,59 ha, aveam în Registrul agricol 0,6174 ha de vie hibridå care nu apårea ¿i în declara¡ia APIA ¿i un contract de arendå expirat în 10.05.2019. De atunci caut så îmi spunå ¿i mie cineva ce legåtura aveau aceste 3 aspecte, pentru care am fost declarat neeligibil, cu scopul submåsurii 17.1?

pot declara la APIA pentru cå nu existå rubrica, fiind o culturå neeligibilå. În încheiere doresc så-l rog pe domnul ministru Adrian Oros så nu mai spunå niciodatå “Asigura¡i-vå culturile ca noi vå dåm 70% din valoarea primei de asigurare!” Corect este “Asigura¡i-vå culturile, cå s-ar putea så primi¡i înapoi 55% 70%, dupå ce ve¡i trece printr-o procedurå absurdå ¿i înfioråtor de birocraticå.” Fiecare poli¡å de asigurare este tratatå ca o cerere separatå, deci vom face aceea¿i muncå pentru fiecare culturå, indiferent dacå la o culturå recuperezi 100 lei sau 10.000 lei. Eu nici acum n-am primit vreun ban în cont, din cei cuveni¡i ca rambursare din prima de asigurare plåtitå anul trecut. Såptåmâna trecutå am semnat formularul F28 - Fi¿a de verificare administrativå a dosarului cererii de platå. Deci am speran¡a cå-i voi primi. Profitul agricol 13/2020

ORGANIZAºII PROFESIONALE

Alian¡a celor 4 mari asocia¡ii solicitå guvernului så recunoascå starea de secetå Cei 4 pre¿edin¡i ai Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, adicå Ionel Arion (ProAgro); Nicolae Sitaru (APPR); Nicu Vasile (LAPAR) ¿i Mircea Balu¡å (UNCSV), au cerut Guvernului Orban så emitå cadrul legal pentru constatarea ¿i evaluarea pagubelor suferite de culturile agricole.

Aici, cei 4 au în vedere atât starea de seceta extremå, care a început în toamna lui 2019, cât ¿i înghe¡ul de la jumåtatea lunii martie, care a dus la o degradare ireversibilå a culturilor de toamnå. “În acest moment cererile fermierilor ¿i în¿tiin¡årile de calamita¡i sunt blocate, întrucât autoritå¡ile locale, în lipsa bazei legale clarificatoare, nu dau curs solicitårilor primite de la fermierii afecta¡i deja”, se aratå în comunicatul Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. “Consideråm vitalå întocmirea acestor acte de constatare ¿i evaluare de cåtre comisiile locale împreunå cu fermierii. ¥n caz contrar sunt blocate toate demersurile producåtorilor agricoli de a ob¡ine certificate de for¡å majorå.” Procesele-verbale de constatare ¿i evaluare sunt elementul central al dosarului cu acte justificative depuse la APIA, la bånci, la furnizorii de inputuri, prin care se aratå evenimentele de for¡å majorå ¿i în baza cårora agricultorii pot beneficia de protec¡ia legii (art. 1.351 din Codul Civil). Totodatå, procesele-verbale sunt necesare pentru a fi prezentate autoritå¡ilor fiscale de control. Cu ele se justificå efectuarea de cheltuieli cu înfiin¡aProfitul agricol 13/2020

rea ¿i între¡inerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltå, necesitând så fie întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi. “Va rugåm så analiza¡i ¿i varianta organizårii, în actualele condi¡ii ce impun restric¡ii de trafic ¿i måsuri de distan¡are socialå, a unei Comisii de

Interven¡ia la nivel legislativ este imperios necesarå, având în vedere cå la acest moment, fermierii sunt expu¿i riscului de neîndeplinire a obliga¡iilor din contractele futures Constatare, care, în mod centralizat ¿i în cel mai scurt timp posibil, så evalueze situa¡ia suprafe¡elor afectate. Aceasta ar însemna så inventarieze blocurile fizice, consemnând date concrete legate de seceta pedologicå, inclusiv prin utilizarea informa¡iilor de la sta¡iile meteo ANM instalate la nivelul jude¡ului. A¿a s-ar putea realiza o evaluare preciså a extinderii fenomenului. “Seceta instalatå în toamna - iarna anului 2019 se va acutiza ¿i ar putea compromite inclusiv culturile de primavarå 2020. Din acest motiv este ne-

cesarå despågubirea fermierilor, pentru a avea resursele financiare necesare continuårii activitå¡ii ¿i asigurårii securitå¡ii agroalimentare a popula¡iei. Interven¡ia la nivel legislativ este imperios necesarå, având în vedere cå, la acest moment, fermierii sunt expu¿i riscului de neîndeplinire a obliga¡iilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a suprafe¡elor de teren de cåtre furnizorii de inputuri, având în vedere imposibilitatea fermierilor de a onora prevederile contractuale.” “Este necesar ca acest act normativ så uniformizeze practica la nivel local, deoarece în acest moment cererile fermierilor/în¿tiin¡årile de calamitå¡i sunt blocate întrucât autoritå¡ile locale, în lipsa bazei legale clarificatoare, nu dau curs solicitårilor primite de la fermierii afecta¡i deja”, se aratå în documentul trimis de Alian¡å cåtre Guvern. “Vå rugåm så dispune¡i emiterea cu celeritate a Ordinului de Ministru/OUG/HG, în acest mod acoperindu-se vidul legislativ referitor la constatarea ¿i despågubirea pagubelor aduse culturilor agricole de fenomenele meteorologice nefavorabile (secetå, înghe¡ etc)”.

La Bråila, prefectul a decis så întruneascå o comisie pentru constatarea secetei Dupå ce vreme de o lunå, asocia¡ia jude¡eanå a producåtorilor agricoli a scris aproape tuturor, adicå politicieni, mass-media, ¿efi de institu¡ii, prefectul Cåtålin Boboc a emis ordinul de constituire a comisiei de evaluare a pagubelor produse de secetå. Comisia va avea 6 membri, câte unul de la Consiliul Jude¡ean, ISU, Direc¡ia Agricolå, APIA, ANIF ¿i ANAF. Membrii comisiei se vor deplasa în comunele care semnaleazå pagube, vor verifica ¿i vor întocmi rapoarte de evaluare. Acestea vor fi centralizate la Direc¡ia pentru Agriculturå Jude¡eanå. 17

ORGANIZAºII PROFESIONALE

Florian Ciolacu, Clubul Fermierilor Români, despre gestionarea crizei Covid-19 “Ministerul Agriculturii are inten¡ii bune, dar asta nu e suficient. Sunt obligatorii ac¡iuni rapide, cu propuneri scrise, concrete ¿i argumentate”, spune Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. Clubul cere constituirea unei celule de crizå în minister, care så gestioneze rela¡ia cu fermierii ¿i companiile din agribusiness. “Ministerul a creat doar un canal de comunicare directå cu noi, liderii de organiza¡ii. Dar avem nevoie de un mecanism de lucru de tip corporatist. Ar trebui så existe o comisie mixtå, cu oameni din ministere ¿i asocia¡ii, care så lucreze permanent împreunå sau pe baza unei activitå¡i planificate, cu informa¡ii culese dinspre fermieri ¿i companii, procesate, adicå “traduse” juridic ¿i fiscal, transformate în propuneri ¿i date imediat mai departe pe fluxul interministerial”. Cadrul creat temporar, prin derogare pânå la finele anului, de cåtre Comisia Europeanå, pentru ca statele membre så poate acorda unele ajutoare de stat, cum sunt ajutorul de maxim 100.000 de euro pentru producåtorii agricoli, facilitå¡ile fiscale ¿i garan¡iile

de stat, trebuie adaptat, pus în conformitate cu legisla¡ia autohtonå. “Se impun discu¡ii cu Consiliul Concuren¡ei. Nu am auzit de a¿a ceva, pânå acum”.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români

Ministrul Oros vorbe¿te, în schimb, de alte måsuri, în privin¡a cårora forurile europene s-ar putea så aibå puternice obiec¡ii. De exemplu, pe lângå faptul cå ¿i-ar dori ca resursele financiare suplimentare din FEADR så fie utilizate de statul membru, fårå acordul Comisiei Europene, Oros spune cå va solicita så se accepte finalizarea par¡ialå a pro-

Câteva måsuri propuse de Clubul Fermierilor Români  Plata rapidå a subven¡iilor, nu doar a celor restante, ci ¿i în avans, este cea mai importantå revendicare. Clubul solicitå ca plata ini¡ialå, care ar trebui fåcutå în octombrie 2020, så se facå pânå la sfâr¿itul lunii iunie. Prin derogare, acest lucru se poate face de statul membru, din bugetul na¡ional, ulterior urmând decontarea cât mai rapidå de cåtre Bruxelles.  Facilitarea accesului produselor agroalimentare române¿ti în marile re¡ele de vânzare cu amånuntul. 18

“Având în vedere cå afacerile producåtorilor sunt afectate de problemele HoReCa, de restric¡iile de circula¡ie, de închiderea unor magazine de proximitate ¿i tradi¡ionale, sunt necesare måsuri guvernamentale, probabil sub forma unor ajutoare de stat care så încurajeze achizi¡ionarea produselor române¿ti, precum ¿i måsuri de pia¡å, care så încurajeze crearea de parteneriate de afaceri între producåtori ¿i retaileri. Se poate folosi modelul Austriei, unde certificarea originii autohtone prin eti-

iectelor finan¡ate prin FEADR. “În opinia noastrå, Comisia nu va fi de acord cu aceasta, fiindcå politica ei este clarå: orice proiect are sens prin realizarea integralå. Probabil ar accepta prelungirea termenelor, dar cu fiecare caz analizat individual ¿i luate måsurile ce se impun pentru finalizarea proiectului respectiv”. Tot Comisia va trebui så se pronun¡e pe altå måsurå anun¡atå de ministru: derogarea de la politica de dezangajare a fondurilor la sfâr¿itul anului 2020; la fel, în cazul decalårii termenelor de raportare a statisticilor de control, de la 15 iulie la 15 septembrie, reducerii ratelor de control pe plå¡i directe, dublårii (de la 2% la 4%) procentului de neconformitate pe plå¡ile directe FEGA ¿i FEADR ¿i men¡inerii Ajutorului Na¡ional Tranzitoriu dupå 2020. Pe de altå parte, inten¡ia de realocare a fondurilor disponibile pentru måsurile de reducere a impactului asupra climei este de a¿teptat så întâmpine opozi¡ia mai multor state care preseazå, în continuare, pentru cre¿terea fondurilor alocate politicilor de mediu. Robert VERESS chetare obligatorie a dus la o cre¿tere importantå a consumului intern.  Asigurarea unui flux de piese de schimb pentru ma¿inile ¿i utilajele agricole în campaniile ce urmeazå. “Fabricile de piese de schimb din Italia, Fran¡a, Germania s-au oprit ori ¿i-au redus mult capacitå¡ile de produc¡ie. E necesar un dialog sus¡inut cu guvernele ¡årilor producåtoare de piese de schimb, iar discu¡iile trebuie pornite imediat. Repornirea unor fabrici nu înseamnå onorarea comenzilor în flux normal, ci presupune întârzieri ¿i prioritizåri. Trebuie så ne asiguråm cå vom fi cât mai sus în lista de prioritå¡i”. Profitul agricol 13/2020

Culturi vegetale Via]a de fermier în zona de carantin\ În zona din jurul ora¿ului Suceava, unde s-a instituit carantina totalå, sunt câ¡iva fermieri care lucreazå între 50 - 500 ha. Majoritatea cresc ¿i animale. Deocamdatå, nu au fost împiedica¡i så-¿i desfå¿oare activitatea. Înså fermierii mai mici au probleme de aprovizionare cu semin¡e ¿i îngrå¿åminte. Livrårile întârzie ¿i nici nu li se permite så circule, în cåutarea unor alternative. Ionel Gherasim lucreazå 200 ha, pe care cultivå porumb furajer, lucernå, triticale ¿i fânea¡å, din care face furaje pentru cele 150 de vaci de lapte rasa Holstein. Recunoa¿te de la început cå agricultura este a doua afacere a sa, dupå cea principalå, construc¡iile. Gherasim este ¿i pre¿edintele cooperativei Fermierii Dumbråveni, cu 11 membri, care se ocupå, ca ¿i el, atât de culturå vegetalå, cât ¿i de zootehnie. Ferma se aflå în Salcea, chiar lângå Suceava, în perimetrul în care s-a instituit carantina totalå. “Sunt chiar la hotarul carantinei, trece pe aici ¿oseaua europeanå ¿i e dezastru, se aud încontinuu salvårile”, relateazå Gherasim. În urmå cu trei såptåmâni, a participat la o înmormântare alåturi de al¡i circa 100 de enoria¿i bapti¿ti. Despre defunct, un prieten al lui, Gherasim spune cå “a fost pacientul zero Covid-19” din jude¡ul Suceava. Foarte mul¡i dintre participan¡ii la înmormântare au fost infecta¡i, patru dintre ace¿tia pierzându-¿i via¡a, printre cei råpu¿i de coronavirus fiind pastorul care a oficiat slujba - Viorel Candreanu, liderul cultului baptist din Suceava. În vârstå de 50 de ani, Gherasim zice cå a manifestat simptome ale bolii, timp de o såptåmânå, dar în prezent este sånåtos. “Eu am încercat så må protejez. Am stat la distan¡å mai mare de ceilal¡i în timpul înmormântårii. Dar, la scurt timp dupå, am sim¡it cå e ceva în neregulå, fiindcå îmi ardeau gura ¿i nasul. Am intrat în autoizolare ¿i m-am tratat cu saunå, 20

fiindcå mi-am amenajat a¿a ceva în caså. Am inhalat aerul acela fierbinte, de aproape 100 de grade. A¿a mi-am revenit, dupå vreo ¿ase zile. Am ie¿it din autoizolare dupå 15 zile”.

Spectrul campaniei fårå semin¡e ¿i piese de schimb În ferma lui Ionel Gherasim nu intrå ¿i nu iese nimeni. Cei ¿ase angaja¡i sunt autoizola¡i în incintå, având amenajate acolo spa¡iile de cazare, hrana proaspåtå fiind singurul lor contact cu exteriorul. Miercuri, 1 aprilie, Gherasim a urcat în ma¿inå, pentru a se deplasa în ora¿, în cåutarea unor piese de schimb pentru tractor. Imediat ce a ie¿it din zona de carantinå totalå a fost oprit de filtrul de Poli¡ie. “Nu au fost probleme, oamenii må cunosc, existå în¡elegere, ¿tiu cå må deplasez de nevoie, nu ai cum så la¿i ferma de izbeli¿te”. În Suceava l-a frapat pustietatea: “Stråzile erau goale-goale. Magazinele aveau lacåtele puse pe u¿å. Venea cineva så deschidå ¿i så te serveascå doar dacå sunai dinainte ¿i când ajungeai acolo. Am avut nevoie de ni¿te semeringuri. Le-am ob¡inut, dar nu se gåsesc oriunde, trebuie så cau¡i. Deci, au început problemele ¿i cu piesele de schimb. Ce te

faci când începe campania de semånat, te laså tractorul ¿i ai nevoie imediat så-l repari?”. În Suceava a nins la începutul såptåmânii trecute, iar apoi au fost temperaturi negative. Nici vorbå så se poatå intra la semånat porumbul, deocamdatå. Doar pe ici, pe colo, unii au apucat så semene cartoful, orzoaica ¿i chiar ¿i floarea-soarelui, în perioada în care temperaturile au fost mai ridicate. Dar fermierii mai mici chiar se bucurå cå vremea întârzie campania. Ei încå sperå cå vor reu¿i cumva, în pofida restric¡iilor impuse de autoritå¡i ¿i a problemelor întâmpinate de furnizori pe lan¡ul de aprovizionare, så facå rost de inputuri. “Din fericire, noi, la cooperativå, ne-am asigurat din ianuarie necesarul pentru campania de primåvarå. Dar cunosc mul¡i fermieri din zonå, în special dintre cei mici, care nu au cele trebuincioase, fiind penurie în special de semin¡e ¿i îngrå¿åminte. Pur ¿i simplu, nu au ajuns în zonå”. Robert VERESS

Profitul agricol 13/2020

Seceta [i implica]iile ei> Seceta este extremå în Bråila, pe suprafe¡e extinse. “Chiar dacå aståzi sunt zone în care gradul de afectare este mai redus, prognoza este catastrofalå. Tot jude¡ul suferå. Unde solul este mai nisipos, acolo plantele î¿i consumå deja propria umiditate pânå se usucå. La 1520 cm nu mai este nici o urmå de umiditate”, spune Vasile Datcu, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor Agricoli Bråila. Cei care au terenurile în luncå sunt avantaja¡i. Au un teren mai greu, argilos, care men¡ine apå mai mult timp. “Mai avem un rågaz de 10-14 zile”, spune fermierul. Såptåmâna viitoare, dacå nu irigå vor ajunge înså în aceea¿i situa¡ie. Pe terase terenul este de o calitate mai bunå, dar este primul expus secetei, fiind mai nisipos. Cele douå tipuri de sol ocupå suprafe¡e similare. Primele demersuri pentru înfiin¡area comisiei s-au fåcut în urmå cu aproape douå såptåmâni, iar ordinul de înfiin¡are a venit relativ repede. “Am cerut constatarea unei ståri de fapt care ne creeazå nouå complica¡ii enorme. Cerem un document cu care så ne apåråm”, explicå Datcu necesitatea constatårii. “Mul¡i dintre noi au contracte futures care au condi¡ionåri precise. Dacå nu invoci starea de calamitate, e¿ti bun de platå”. Declara¡ia la APIA este ¿i ea afectatå de lipsa unei declara¡ii. “Când vin la teledetec¡ie nu vor gåsi culturile declarate. Nu mai prime¿ti subven¡ia ¿i e¿ti ¿i penalizat”, adaugå el. Din cauzå cå trebuie înlocuite, nu se mai realizeazå nici diversificarea culturilor.

trucât a fost desfiin¡atå legea care reglementa comisiile de stabilire a calamitå¡ilor naturale. “Cum se stabile¿te gradul de calamitate dacå nu existå norme? Dacå nu are normå, ori nu face, ori o face prost. Ministerul ar trebui så decidå modul în care se face constatarea. Apoi trebuie clarificat ce måsuri se impun în urma constatårii”, mai adaugå fermierul. “ANAF-ul trebuie så accepte costurile de înfiin¡are a culturilor”, då el exemplu. A cerut aceste lucruri printr-o adreså la minister pe care a trimis-o spre ¿tiin¡å ¿i celorlalte institu¡ii implicate. Sperå ca ministerul så impunå o atitudine la nivel de ¡arå când situa¡ia se va agrava. O pozi¡ie similarå a avut ¿i Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, din care fac parte Pro Agro, LAPAR, UNCSV ¿i APPR. “Este necesar ca acest act normativ så uniformizeze practica la nivel local, deoarece în acest moment cererile fermierilor/în¿tiin¡årile de calamitå¡i sunt blocate întrucât autoritå¡ile locale, în lipsa bazei legale clarificatoare, nu dau curs solicitårilor primite de la fermierii afecta¡i deja”, se aratå în documentul trimis de Alian¡å cåtre Guvern. “Vå rugåm så dispune¡i emiterea cu celeritate a Ordinului de ministru/OUG/HG, în acest mod acoperindu-se vidul legislativ referitor la constatarea ¿i despågubirea pagubelor aduse culturilor agricole de fenomenele meteorologice nefavorabile (secetå, înghe¡ etc.)”.

De ce nu s-a irigat mai devreme? Anul acesta fermierii din Bråila au încheiat contracte cu ANIF pentru irigarea a 216.347 ha. Filiala teritorialå Bråila gestioneazå iriga¡iile pe 671.153 ha, din care 368.036 ha au fost contracVid legislativ Chiar dacå existå comisie, råmân tate. ANIF avea programat un plan de încå dificultå¡i referitoarea la punerea în repara¡ii pentru luna martie. Acum se iau practicå, remarcå liderul fermierilor decizii privind repara¡iile care se pot bråileni. Nu existå norme de aplicare, în- amâna sau de a urgenta lucrårile esen22

¡iale pentru a putea furniza apå pe canale. Aceastå amânare ar putea amâna problemele pentru mai târziu, poate chiar la varå.

Prima oarå când pierde cultura de grâu “Este al 49-lea an de agriculturå. Nu am mai våzut a¿a ceva. Påmântul este calcinat, zici cå este scos de la etuvå”, spune Costicå Måcelaru, fermier din Bråila care lucreazå 500 ha. Niciodatå nu a mai fost nevoit så întoarcå grâul. Are 104 ha compromise. Cu rapi¡a încå nu ¿tie ce så facå. Are 200 de ha. La cea råsåritå din toamnå a fost afectatå inflorescen¡a. Cea råsåritå în primåvarå, aflatå la 4-5 frunze, a fost în cea mai mare parte distruså de înghe¡. “Înghe¡urile târzii se asigurå, dar când am avut eu, nu era târziu, era la sfâr¿itul lui martie”, remarcå Måcelaru. Acum se pregåte¿te så irige. Pompele au pornit de 45 zile, apa a ajuns deja, dar nu are nivelul necesar ca så poatå porni instala¡iile. Cu tot necazul, este un fermier norocos. Irigå toatå suprafa¡a lucratå. “Ca så fac agriculturå am nevoie de cel pu¡in 700 l/mp”, spune Måcelaru. Din precipita¡ii are 446 l/mp. Chiar din ianuarie a adus în discu¡ie problema secetei. “Reu¿isem så o aduc în aten¡ie, dar a venit nenorocirea asta peste noi (n.a. - Covid 19) ¿i nu mai intereseazå pe nimeni nimic”, mai spune fermierul. S-a aprovizionat cu såmân¡å de porumb ¿i floarea-soarelui pentru a înlocui cultura compromiså. De regulå face contractele de vânzare a produc¡iei în aprilie. Important este så aibå constatarea. La ANAF duce documentul doar dacå i se solicitå. “Sunt colegi care nu au putut deduce cheltuielile de la culturile calamitate pentru cå nu au avut acest document”. În privin¡a despågubirilor, nu are speran¡e prea mari, poate måcar så recupereze banii pentru motorina consumatå în toamnå. Profitul agricol 13/2020

21.342 ha afectate, la APA Bråila

studiu de caz Br\ila

{tefan Gheorghi]\, fermier, Ro[iori, jud. Br\ila, 600 ha,

Când un optimist este îngrijorat î¡i dai seama de gravitatea situa¡iei. “E cumplit”, spune Constantin Mocanu, fermier care lucreazå 700 ha în jude¡ul Bråila. Din 150 ha de påioase sperå så salveze 50 ha de orzoaicå de bere, pe care le irigå ¿i de la care sperå så ob¡inå 4-5 t/ha. Va semåna doar loturile de hibridare de porumb, pe care are posibilitatea så le irige, aproximativ 500 ha. Va administra mai întâi 40-50 l/ha de apå de aprovizionare. Nici iriga¡iile nu mai sunt o solu¡ie sigurå. Se teme cå din cauza scåderii nivelului de apå din Siret

vor råmâne fårå apå. Fie vor fi interzise iriga¡iile, fie sta¡iile de pompare vor råmâne fårå apå. Doar dacå plouå va semåna ¿i floarea-soarelui, unde nu are posibilitate de a iriga. Fermierul are un proiect de aprobat pentru cumpårarea de instala¡ii de iriga¡ii. Considerå cå ar trebui simplificate procedurile de achizi¡ie pentru extinderea cât mai rapidå a sistemelor, acolo unde este posibil. Nu are înså speran¡e prea mari cå autoritå¡ile vor reac¡iona. Adrian MIHAI

Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli Bråila a început centralizarea pagubelor reclamate de fermieri. Au fost ob¡inute informa¡ii de la 65 fermieri din cei 170 înscri¿i în organiza¡ie. Suprafa¡a culturilor afectate, în unele situa¡ii chiar compromise, este de 21.342 ha: grâu 15.330 ha orz 5.016 ha rapi¡å 699 ha porumb 130 ha triticale 60 ha floarea-soarelui 42 ha lucernå 35 ha mazåre 20 ha ovåz 10 ha. În aceste cifre sunt incluse ¿i cele de la Agricost: 4.019 ha de grâu ¿i 3.610 ha de orz. Pe 31 martie, prefectul jude¡ului Bråila a semnat ordinul pentru constituirea comisiei pentru constarea ¿i evaluarea pagubelor. Pe 2 aprilie nu începuserå constatårile. “Mai sunt de rezolvat ¿i problemele organizatorice ale deplasårii în teren îngreunate de pandemie”, remarcå Traian Ci¿ma¿, director executiv al Direc¡iei Agricole Bråila. “Într-o zi, în func¡ie de suprafa¡å, se pot face constatåri în douå-trei UAT-uri. În alte situa¡ii au fost suprafe¡e mai mari ¿i au reu¿it.”

Gavril\ Tuchilu[> Seceta a distrus p\ioasele “Am ie¿it din iarnå cu o stare de vegeta¡ie extraordinarå, dar seceta distruge tot ¿i nu am cu ce iriga. Singurul loc pe care îl voi iriga va fi porumbul pentru siloz ¿i lucerna tânårå. Pe câmp ¿i 99% din påioase î¿i dau duhul. Lipsa de apå la adâncimea de 20 de centimetri provoacå uscarea plantelor. Sursa de apå este la Gala¡i ¿i speråm så ajungå la varå câte ceva”, spune Gavrilå Tuchilu¿. Toatå câmpia de la Drågåne¿ti, Barcea ¿i pânå la Lie¿ti ar putea fi irigatå prin cådere liberå din lacul de acumulare de la Profitul agricol 13/2020

Movileni de pe Siret, crede Tuchilu¿. Ani la rând, toate demersurile fermierilor s-au izbit ca de un zid. Mini¿trii Agriculturii au explicat mereu cå nu ar fi de acord Ministerul Energiei sau Ministerul Mediului. Ar fi necesarå o conductå de numai 18 kilometri, lucrare pe care numai statul o poate executa. Pentru cå trebuie coroborate ac¡iunile mai multor ministere, aici ar fi necesarå o hotårâre din partea premierului. Pânå atunci, fermierii se uitå în soare ¿i a¿teaptå så urce apa trei trepte de la Gala¡i ¿i pânå la Matca. Viorel PATRICHI 23

CULTURI VEGETALE

În Ialomi]a sunt semne de de[ertificare “Din toamnå pânå acum, la noi au cåzut doar 62 de litri/mp. Seceta ne îngrijoreazå mai tare decât epidemia”, spune Costin Telehuz (foto), care lucreazå 600 de ha în Mårcule¿ti, jude¡ul Ialomi¡a. Telehuz este pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a ¿i cunoa¿te foarte bine îngrijorårile colegilor såi. Care se adaugå propriilor observa¡ii: “A apårut procesul de de¿ertificare. ªi nu e nicio metaforå”. La ºåndårei au descins, vineri, trupele speciale ale armatei, într-o încercare disperatå a autoritå¡ilor de a ståvili råspândirea virusului de cåtre cetå¡enii ce refuzå så respecte ordonan¡ele militare. Douå treimi dintre bolnavii de Covid-19 interna¡i în Slobozia sunt din ºåndårei, care e pe cale så fie declarat al patrulea focar de pandemie din ¡arå. So¡ia lui Costin Telehuz este cadru medical, cunoa¿te în detaliu situa¡ia din jude¡, a¿a cå, la rândul såu, fermierul are imaginea de ansamblu. Considerå, înså, cå måsurile de precau¡ie pe care le-a luat în ferma sa vor fi suficiente pentru a nu avea probleme de personal în aceastå campanie. Seceta îi då mari båtåi de cap. “Dacå nu plouå în zece zile, maxim douå såptåmâni, cultura de grâu va fi compromiså. Va trebui så o întorc. Bag glifosat ¿i semån floare. Rapi¡a e un pic în urmå, din cauza nop¡ilor reci, dar cred cå i-a prins bine întârzierea dezvoltårii. Totu¿i, ¿i în cazul ei este de a¿teptat o scådere a produc¡iei”. Nici la culturile de primåvarå situa¡ia nu e roz. Telehuz plånuie¿te så înceapå semånatul porumbului în parcelele unde a avut covoare vegetale “reu¿ite” (a avut ¿i din cele cårora le spune “nereu¿ite”), fiindcå acestea au mai conservat umiditatea solului. Aceastå umiditate va asigura porumbului apa necesarå pânå în fenofaza de ¿ase-opt frunze. Înså, dacå nu va ploua suficient nici în luna aprilie ¿i nici în mai, totul va fi în van. La începutul anului, culturile se pre24

zentau mai bine ca anul trecut, ¿i fermierii visau cu ochii deschi¿i la visterii pline. În doar o lunå (martie), situa¡ia s-a schimbat dramatic. Acum, Telehuz se declarå foarte sceptic în privin¡a posibilitå¡ilor de a încheia anul cu profit. “În urmå cu 15 ani ne permiteam så închidem cu produc¡ii de 3 tone la grâu. Acum, e problematic ¿i cu 6 tone, din cauza creditelor pentru achizi¡ii de terenuri ¿i utilaje. Grâul are perioadå de vegeta¡ie lungå ¿i deci costuri indirecte pe måsurå”. Telehuz are o afacere sånåtoaså, dar a investit în achizi¡ii de teren ¿i pierde cam douå treimi din profitul net din cauza ratelor de capital. “Va trebui så-mi restructurez creditele, iar åsta e un semn de slåbiciune”. Acestea sunt problemele pe termen scurt. Pe termen mediu ¿i lung, clima råmâne principala provocare. “Este primul an în care se vede de¿ertificarea în ogoare din tot cuprinsul jude¡ului, în adevåratul sens al cuvântului. Acolo unde terenul a fost arat ¿i apoi lucrat cu o grapå cu discuri, cu un combinator, efectiv stratul superficial a fost luat de vântul care a suflat zile în ¿ir, foarte tare, ¿i depus pe ¿osele, prin canale, pe parcelele vecine... E un peisaj dezolant”.

Ce se poate face? De¿i este tânår (39 de ani), Costin Telehuz este un fermier experimentat, administrând de 15 ani ferma în care a lucrat încå din adolescen¡å. În opinia sa, irigatul e doar o verigå tehnologicå în confruntarea cu seceta. Schimbarea modului de rota¡ie a culturilor, folosirea chibzuitå a covoarelor vegetale, interven¡iile mecanice minime asupra solului sunt alte solu¡ii pe care le considerå obligatorii pentru regiunea în care î¿i desfå¿oarå activitatea. “Vom semåna direct ¿i experimentåm ¿i tehnica striptill, în benzi, efectuatå strict înaintea semånatului”. Pentru solele ce compun ferma sa, existå perspectiva de a avea iriga¡ii. Atât cå sistemele noastre de iriga¡ii sunt

gândite pentru asigurarea apei pentru culturile de primåvarå: porumb ¿i soia. “Sunt fåcute så aducå apa pe la mijlocul lunii aprilie, în cel mai bun caz pe 10 aprilie. Acum au început så se umple canalele, dar pentru unele culturi de toamnå va fi prea târziu. Nici la culturile de primåvarå nu e bine, dacå le semeni mai devreme ¿i nu ai apå la råsårire”. Telehuz vorbe¿te cu pasiune despre covoarele vegetale. “Problema e cå legisla¡ia noastrå prevede distrugerea mecanicå a covorului vegetal, iar din cauza unei interpretåri eronate a APIA s-a stabilit cå trebuie încorporat. Or, el trebuie så råmânå la suprafa¡å. Nici tocarea covorului ¿i låsarea resturilor la suprafa¡a solului nu este solu¡ia optimå, fiindcå se pierde captarea zåpezii de cåtre plantele erecte. Or, în Bårågan, de regulå viscole¿te”. Cheia e så ¿tii când så distrugi chimic covorul vegetal. Sezonul åsta i-a reu¿it doar par¡ial aceastå tehnologie. “Am distrus o parte în noiembrie ¿i acum terenul e perfect, are umiditate pentru semånat. Înså o altå parte am distrus-o abia în februarie-martie. Acolo nu mai pot semåna acum”. Robert VERESS

Costin Telehuz, fermier, 600 de ha, M\rcule[ti, jude]ul Ialomi]a Profitul agricol 13/2020

CULTURI VEGETALE

Asocia]ia Produc\torilor de Porumb se afl\ în plin\ campanie de test\ri Este al ¿aptelea an în care APPR realizeazå teståri de hibrizi. Dacå în primii ani se testau 40-50 de hibrizi de porumb, acum, anual, sunt realizate loturi pentru 120-150 hibrizi de porumb, 50-60 de floarea-soarelui, 25 de sorg, 40 de rapi¡å, 50 de soiuri de grâu, 25 de soia, culturå nou intratå în program. A fost introduså ca urmare a interesului tot mai mare al membrilor asocia¡iei pentru aceastå culturå.

oturile sunt realizate în Olt, Dolj, Teleorman, Ialomi¡a, Cålåra¿i, Bråila, Constan¡a, Cluj ¿i Ia¿i. Sunt 15 puncte de testare pentru porumb ¿i opt pentru floareasoarelui. Cu aceste douå culturi sunt ¿i loturi irigate, la Bråila ¿i Ialomi¡a. Managerii doresc ca în sezoanele urmåtoare så realizeze teståri ¿i în vestul ¡årii. “Mijloacele de a face cercetare aplicatå acolo sunt limitate. Este foarte greu så deplasezi semånåtori ¿i combine pentru microloturi într-o perioadå foarte scurtå. Speråm ca pe viitor så gåsim o modalitate, poate în colaborare cu institute de cercetare locale, universitå¡i”, spune Alina Cre¡u, director executiv APPR. Asocia¡ia a încheiat deja parteneriate cu universitå¡ile din Cluj ¿i Ia¿i pentru proiecte speciale pentru testarea de hibrizi. “Avem o colaborare extraordinarå cu Facultatea de Agriculturå de la Ia¿i. Pentru cå sunt foarte bine echipa¡i se pot face foarte multe determinåri”, spune Alina Cre¡u. Ea estimeazå cå aceastå colaborare se va dezvolta ¿i mai mult, în special în interesul fermierilor din

zona Moldovei, dar ¿i al celorlal¡i membri. Unul din proiectele de cercetare se desfå¿oarå în fitotron, unde sunt condi¡ii speciale pentru testarea hibrizilor. Este al doilea an în care se utilizeazå aceastå facilitate, primul a fost pilot. Pregåtirea semin¡elor pentru testare, a e¿antioanelor pentru cercetare aplicatå, o face echipa APPR. Cristian

Zob, responsabil tehnic, a coordonat pregåtirea pentru testare geneticå a hibrizilor ¿i soiurilor. Pandemia a complicat activitatea. “Anul acesta e mai greu ¿i de cât ne-a fost la început, când nu aveam nici experien¡å. În faza de pregåtire a semin¡elor noi lucram cu studen¡i la Agronomie din Bucure¿ti. Acum sunt pleca¡i. Ne-a fost greu så ne adaptåm, så gåsim oameni”, spune directoarea. Dacå de obicei erau ¿i 10 oameni implica¡i, acum sunt doar 6. Cu greu au gåsit materiale de protec¡ie. Spa¡iul în care se face pregåtirea semin¡elor a fost schimbat întrucât acolo unde se realiza de obicei aceastå ac-

tivitate era utilizat ¿i de al¡i lucråtori în agriculturå. Pentru a evita riscul de contaminare ¿i a nu le afecta acestora activitatea, echipa APPR s-a mutat într-o altå clådire, nefolositå. “Avem emo¡ii pentru cå zonele în care pregåtim semin¡ele trebuie så fie dezinfectate”, spune Alina Cre¡u. Munca de echipå nu permite cea mai bunå distan¡are socialå. Pandemia a cauzat întârzieri la colectarea semin¡elor din cauza sincopelor din transport. În programul de testare a hibrizilor de porumb au intrat douå firme noi. 70 de hibrizi sunt din grupe FAO mai mici de 400 ¿i 60 peste 400 FAO. Propor¡ia se men¡ine. Anul acesta sunt testa¡i 60 hibrizi de floarea-soarelui. S-au mai alåturat programului încå trei firme. Se men¡ine tendin¡a de scådere a numårului de hibrizi conven¡ionali. Au råmas doar 5. Restul pie¡ei este împår¡itå între tehnologiile Clearfield (70%) ¿i Sulfonilureicå (30%). Cu un con¡inut ridicat de acid oleic sunt 5. “Încercåm ca atât la porumb, cât ¿i la floarea-soarelui så introducem în listele de testare cât mai mul¡i hibrizi de interes pentru fermierii no¿tri, nu doar cei mai interesan¡i pentru companiile partenere”, spune directoarea. În general, companiile testeazå hibrizi comerciali sau afla¡i în anii de prelansare comercialå. Anual 5% sunt hibrizi cu ¿anse de peste 90% de a intra în comercial. Pentru semånat colaboreazå cu ¿ase companii care presteazå servicii. Toate respectå acela¿i protocol creat de APPR. Asocia¡ia realizeazå teståri ¿i pentru fetilizan¡i, produse de protec¡ia plantelor. Directorul dore¿te extinderea echipei de testare în câmp. Este necesar un om tehnic, cu experien¡å în cercetarea aplicatå, teståri în câmp. A primit deja un CV. Adrian MIHAI Profitul agricol 13/2020

CULTURI VEGETALE

Documentarea atacului de Tanymecus Din cauza restric¡iilor de circula¡ie ¿i a recomandårilor de izolare echipa APPR a limitat vizitele în ferme la cele urgente. “Dacå înainte fåceam monitorizåri, testimoniale, pentru a documenta impactul dåunåtorului, acum ne va fi foarte greu så ne deplasåm”, remarcå directoarea. Acum face apel cåtre fermieri så trimitå måcar informa¡iile esen¡iale: locul ¿i data atacului, câ¡i dåunåtori pe plantå sunt, câte plante pe metru liniar au fost atacate sau câ¡i indivizi erau pe un metru påtrat. Acestea ar trebui så fie înso¡ite de douå fotografii. Cei care se pot implica mai mult, pot så retrimitå informa¡iile la o såptåmânå dupå efectuarea tratamentului. Membrii

Profitul agricol 13/2020

APPR au primit un material detaliat privind raportarea atacului. “Cu cât primim mai multe informa¡ii ne va fi mai u¿or så continuåm demersul nostru, nu neapårat pentru a avea derogare la neonicotinoide, ci pentru demersul de a gåsi solu¡ii complementare, oricare ar fi ele, pentru combaterea dåunåtorului”, explicå Alina Cre¡u necesitatea ob¡inerii acestor informa¡ii. Proiectele de cercetare ale institutelor na¡ionale nu pot så acopere toatå România, adaugå ea. APPR continuå testarea produselor împotriva Tanymecus. Se va realiza un câmp experimental în care vor fi atât variantele existente, cât ¿i a cel pu¡in douå produse bio, în curs de a fi propuse fermierilor.

Rusia: date finale privind grâul de primåvarå Produc¡ia de grâu de primåvarå din Rusia pentru anul 2019/20 este estimatå la 21,1 milioane tone, în cre¿tere cu 11% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 10% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 11,9 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar cu 4% peste anul trecut. Produc¡ia medie va ajunge la 1,8 tone/hectar, cu 11% mai mare fa¡å de luna trecutå ¿i 5% fa¡å de anul trecut. Estimårile USDA pentru Rusia exclud produc¡ia din Crimeea. Grâul de primåvarå reprezintå aproximativ 30% din produc¡ia totalå. Cre¿terea de la o lunå la alta a produc¡iei de grâu de primåvarå se bazeazå pe datele finale publicate de agen¡ia de statisticå ruså, Rosstat. În ciuda condi¡iilor meteo variate, randamentele la grâul de primåvarå înregistreazå cea mai mare cre¿tere pentru al doilea an consecutiv.

CULTURI VEGETALE

Agil 100 EC, erbicid pentru samulastra de grâu din rapi]\ Erbicidul Agil 100 EC din portofoliul Adama este un graminicid consacrat pentru culturile dicotiledonate. Inclus în gama Advanced, a produselor care ies în eviden¡å prin calitå¡i superioare pe segmentul pe care concureazå, Agil 100 EC este cel mai adesea folosit la rapi¡å ¿i floareasoarelui. Pe suprafe¡e mari este utilizat ¿i la soia ¿i sfecla de zahår. La rapi¡å se folose¿te pentru a controla samulastra ¿i/sau buruienile graminee. Pe pia¡å nu existå foarte multe produse specializate în combaterea samulastrei întrucât aceasta este mai dificil de controlat decât o buruianå. Agil 100 EC are ac¡iune sistemicå de combatere a tuturor buruienilor graminee ¿i este selectiv pentru majoritatea culturilor de dicotiledonate. Realizeazå o combatere excelentå a buruienilor problemå, mai ales a speciilor de Agropyron ¿i Sorghum halepense. Efectul maxim de combatere se ob¡ine când fenologia buruienilor (stadiul de cre¿tere) ¿i condi¡iile de cre¿tere (temperatura, umiditate, hranå, luminå) sunt întrunite în optim. Pentru combaterea gramineelor anuale (excep¡ie Poa annua), când sunt în stadiul de 1-2 frunze, se aplicå 0,5 l/ha AGIL 100 EC. În faze mai avansate de cre¿tere, doza de erbicid cre¿te pânå la 1 l/ha (pânå la începutul împåierii) sau chiar 1,2 l/ha dacå buruienile graminee sunt spre sfâr¿itul împåierii. Firu¡a (Poa annua) este combåtutå cu doza de 1-2 l/ha în stadiul foarte tânår (1-2 frunze). Gramineele perene, în func¡ie de specie, se combat astfel: Sorghum halepense (costreiul), când atinge înål¡imea de 30-40 cm, folosind 1-1,5 l/ha; Agropyron repens (pirul târâtor), la 15-25 cm, folosind 1-2 l/ha; Cynodon dactylon (pirul gros), când are 15-20 cm, folosind 1-2 l/ha. 28

Drago¿ Moldovan de¡ine o fermå de 2.000 ha în jude¡ul Mure¿ ¿i lucreazå în protec¡ia plantelor de 20 de ani. A coordonat activitatea din jumåtate de ¡arå a unui important distribuitor de inputuri, iar acum de¡ine propria firmå de distribu¡ie a produselor de protec¡ia plantelor. Cunoa¿te produsul AGIL 100 EC de foarte mult timp, iar de cinci ani l-a integrat în schema de protec¡ie a culturilor de rapi¡å, floarea-soarelui ¿i sfeclå de zahår. Prima sa remarcå: “Agil este foarte eficient ¿i la temperaturi scåzute”. “Lucreazå mult mai bine decât alte produse concurente. ªi la 5-6°C este eficient, fa¡å de altele, care au nevoie de 8-15°C”, spune fermierul. Då ca exemplu situa¡ia în care este aplicat la 14-15°C ¿i în såptåmâna urmåtoare scad temperaturile. Se vede efectul lui în 10-14 zile. Altele ar avea nevoie de trei såptåmâni pentru a avea efect. Primåvara îl folose¿te pentru sfecla de zahår. Cultivå 90 de ha ¿i pe 40% folose¿te Agil. Cu un 1l/ha controleazå ¿i mohorul înfrå¡it, în a doua fazå de vegeta¡ie.

Aurelian Bu¿e, inginer agronom la SC Agrar Lieblieng Timi¿ 2015, folose¿te Agil 100 din 2012, la rapi¡å, floarea-soarelui ¿i soia. Îl aplicå anual pe 1.800 ha. “Face treabå. Are ceva în plus fa¡å de un quizalofop obi¿nuit, lucreazå mai bine decât altele. Î¿i face mai

Erbicidul sistemic AGIL 100 EC combate buruieni monocotiledonate anuale ¿i perene din rapi¡å, floareasoarelui, soia, sfeclå-de-zahår, ceapå, cartof, tomate, ardei, fasole, in, lucernå, trifoi, mazåre, vi¡å-de-vie, pepiniere ¿i culturi silvice, tutun, rapi¡å.

rapid efectul, în 7-10 zile”, spune agronomul. Face mixuri de câte opt produse odatå, uneori ajunge ¿i la 14. Nu a observat fitotoxicitate. “Lucreazå ¿i la temperaturi scåzute, l-a aplicat ¿i în noiembrie, dar ¿i primåvara. Nu multe erbicide au proprietatea aceasta”, spune Aurelian Bu¿e. A mai încercat ¿i altele ¿i nu a fost mul¡umit. Rezultatele au fost întârziate sau chiar au lipsit, atunci când temperaturile au devenit negative noaptea. Anul acesta l-a aplicat deja în urmå cu trei såptåmâni. Valentin Mårginean, fermier din Mure¿, utilizeazå Agil 100 EC de peste 10 ani. Considerå cå este un produs care i se potrive¿te oricårui fermier. Îl folosea în special la sfecla de zahår, culturå pe care a exclus-o înså din asolament. Acum îl aplicå pe culturile de rapi¡å ¿i floareasoarelui. La rapi¡å îl folose¿te în toamnå, în special pentru samulastra de grâu. Dacå face tratament în toamnå este suficient ¿i nu mai este necesar så-l aplice ¿i primåvara. În unele cazuri aplicå douå tratamente de câte 0,5l/ha, în toamnå. Când vine o ploaie dupå semånatul rapi¡ei ¿i råsare foarte repede samulastra aplicå o dozå, pentru ca a doua dozå så fie administratå dupå ce råsåre încå un val de buruieni. Folose¿te produsul pe 350 ha de rapi¡å ¿i 180 ha de floareasoarelui. “Este un erbicid foarte bun. Este foarte rapid translocat în frunzele buruienilor. Nu sunt probleme chiar dacå vine o ploaie dupå o orå. În douå zile dupå aplicare începi så vezi efectul. În cazul buruienilor perene ajunge pânå în rizomi ¿i îi distruge”, argumenteazå fermierul alegerea erbicidului. Adrian MIHAI Profitul agricol 13/2020

CULTURI VEGETALE

Comisia European\ ar vrea s\ interzic\ fungicidele pe baz\ de tiofanat-metil Comisia Europeana a ini¡iat o procedurå de vot scriså pentru substan¡a activå tiofanat-metil (TPM), cu termen limitå pânå la sfâr¿itul acestei såptåmâni. Din România, APPR trage un semnal de alarmå ¿i cere autoritå¡ilor de la Bucure¿ti så nu accepte procedura scriså, ci, conform prevederilor Regulamentului privind comitologia, så se poarte discu¡iile la urmåtorul SCOPAFF din luna mai. Pentru cå, argumenteazå APPR, exista neconcordan¡e atât între felul în care EFSA ¿i ECHA au clasificat substan¡a (respectiv ca Muta 1b ¿i Muta 2), cât ¿i între evaluårile TPM fåcute de

cele douå organiza¡ii. EFSA a conchis cå substan¡a este clastogenå, în timp ce ECHA a ajuns la concluzia cå este aneugenicå. Astfel, o amânare ar permite autoritå¡ilor de la Bucure¿ti så solicite o nouå opinie din partea EFSA, în lumina ultimelor argumente ¿tiin¡ifice vehiculate. România ar trebui så fie foarte interesatå de ce se decide vizavi de tiofanat-metil, deoarece suntem unul dintre principalii formulatori din Europa de Est. De pildå, pentru 2020 s-au produs în România peste 1.000.000 litri. Principalele caracteristici tehnice ¿i pre¡ul accesibil fac din tiofanat-metil un produs de neînlocuit. Este un fungicid cu ac¡iune atât de contact, cât ¿i sistemicå, agentul patogen neavând nicio ¿anså så nu fie combåtut; are un spec-

tru foarte mare de combatere, poate unul dintre fungicidele cu spectrul cel mai larg; combate unii dintre cei mai periculo¿i agen¡i patogeni, atât în sol, cât ¿i pe/în plantå, ¥n plus, are o eficacitate foarte ridicatå împotriva putregaiurilor ¿i a påtårilor, atât la plantu¡ele în curs de råsårire (care afecteazå råsadurile), cât ¿i mai târziu, în vegeta¡ie. TPM este folosit de o perioadå foarte mare de timp, fårå a dezvolta rezisten¡a agen¡ilor patogeni fa¡å de substan¡a activå ¿i fårå a crea fitotoxicitate. Se încadreazå foarte bine în schemele de combatere integrate ¿i, folosit în dozele recomandate ¿i cu respectarea timpului de pauzå pânå la recoltare, nu laså reziduuri peste LMA la nici una dintre culturile la care s-a folosit.

Profitul agricol 13/2020

CULTURI VEGETALE

Combaterea buruienilor

din culturile de cereale p\ioase dr. ing. ªtefan OANÅ director zonal de vânzåri Summit Agro România Buruienile care apar în culturile de cereale påioase (grâu, orz de toamnå, orzoaicå de primåvarå ¿i ovåz) aduc pierderi importante de produc¡ie dacå nu sunt combåtute la timp ¿i eficient. Compania Summit Agro recomandå, pentru combaterea buruienilor cu frunzå latå, anuale ¿i perene, din culturile de påioase, aplicarea erbicidului Lancelot Super.

Lancelot Super este un produs sistemic ce se absoarbe în principal prin frunze, iar secundar prin rådåcini. Produsul con¡ine douå substan¡e active: florasulam ¿i aminopiralid, care deregleazå metabolismul buruienilor ducând la distrugerea lor, la doza de 33 g/ha în 100-400 litri apå, fenofaza de aplicare fiind de la terminarea înfrå¡itului pânå cel de-al doilea internod. Lancelot Super combate buruienile cu frunzå latå anuale ¿i perene din culturile de grâu ¿i orzoaicå de primåvarå, aplicat la o temperaturå cuprinså între 8-25° Celsius. Recomandåm evitarea utilizårii produsului în condi¡ii nefavorabile cre¿terii plantelor (exemplu: vreme rece, secetå, fertilitate scåzutå a solului, precipita¡ii abundente în perioada tratamentului).

2-6 frunze, iar pålåmida 10-15 cm înål¡ime. Erbicidul Lancelot Super combate urmåtorul spectru de buruieni: • Buruieni sensibile: ¿tirul, traista ciobanului, albåstri¡a, românul, pålåmida, busuiocul sålbatic, turi¡a, macul, volbura, ridichia sålbaticå, mu¿tarul sålbatic, susaiul, veronica, cornu¡i, mu¿e¡elul. • Buruieni mediu-sensibile: loboda, fumari¡a, tei¿orul, troscotul. Pentru combaterea eficientå a buruienilor mediu-sensibile recomandåm adåugarea unui adjuvant non-ionic cum este produsul Toil, pe bazå de ulei natural extras din semin¡e de rapi¡å în dozå de 0,5%. Lancelot Super se poate aplica împreunå cu majoritatea fungicidelor, insecticidelor ¿i fertilizan¡ilor foliari, precum ¿i cu alte erbicide cum ar fi cele pe bazå de isoproturon, clorotoluron, clodinafop, fenoxaprop.

Rota¡ia culturilor Pentru a favoriza descompunerea reziduurilor con¡inute în paie, se recomandå tocarea ¿i încorporarea acestora imediat dupå recoltare. Descompunerea aminopiralidului este mai rapidå în condi¡ii de sol cald ¿i cu umiditate.

• Dupå 14 luni: linte, nåut, soia, fasole, mazåre. Paiele provenite de la culturile tratate cu Lancelot Super se toacå la recoltat ¿i se încorporeazå prin aråturå. Nu se comercializeazå paiele decât dacå sunt folosite în scop industrial sau ca materie primå pentru producerea de energie termicå. Paiele provenite de la culturile tratate cu aminopiralid sau gunoiul de grajd de la animale care au consumat paie provenite din zonele tratate nu trebuie så fie utilizate ca mulci sau compost. Gunoiul de grajd provenit de la paie tratate cu Lancelot Super poate så fie încorporat chiar înainte de semånat la culturile de cereale påioase, porumb, på¿uni ¿i rapi¡å de toamnå. Trebuie så fie încorporate cu cel pu¡in 6 luni înainte de semånat în cazul culturilor de sfeclå de zahår, cartofi, legume, floarea-soarelui, tomate, castrave¡i, salatå verde, morcovi ¿i orice fel de planta¡ii (livadå, vi¡å de vie etc.). Aceastå perioadå de a¿teptare include doar lunile active, când temperatura solului este de peste 5° Celsius ¿i activitatea microbianå este prezentå. Dupå folosirea produsului Lancelot Super nu recomandåm semånarea leguminoaselor pentru furaj în cultura de cereale (borceag). Pentru mai multe detalii despre produse, mod de aplicare sau informa¡ii cu privire la achizi¡ionare, contacta¡i cu încredere reprezentan¡ii Summit Agro România.

Culturi ce se pot înfiin¡a dupå aplicarea produsului Lancelot Super • Dupå o lunå (în caz de culturå calamitatå): cereale, porumb, sorg. Pentru a se ob¡ine cele mai bune Solul trebuie arat înainte de semånat. rezultate, se recomandå så se erbici• Toamna: cereale de toamnå, rapi¡å deze când buruienile cu frunzå latå au de toamnå, på¿uni. Profitul agricol 13/2020

CULTURI VEGETALE

Erbicidul Basar. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine Controlul eficient al buruienilor, încå din perioada de preemergen¡å a acestora semin¡elor, ¿i este translocat acropetal, Cu cât interveni¡i mai devreme asupra buruienilor, cu atât scade cåtre vârfurile de cre¿tere. probabilitatea ca acestea så afecteze culturile. Aplicând erbicidul În urma ac¡iunii S-metolaclorului, Basar, ac¡iona¡i eficient asupra buruienilor mono ¿i dicotiledonate plantele cele mai sensibile nu råsar dedin cultura de porumb, înainte ¿i la scurt timp dupå germinare. Basar loc. În cazul în care buruienile råsar, se face parte din tehnologiile puse la dispozi¡ie de Kwizda Agro Romapot observa plåntu¡e deformate sau subnia fermierilor cultivatori de porumb, aplicarea acestui produs fiind dezvoltate, cu frunze cu aspect de cåu¿, una dintre primele ac¡iuni necesare pentru buna dezvoltare a culturii. S-metolaclor, substan¡å activå renumitå pentru eficien¡a sa Substan¡a activå din Basar este S-metolaclor, în cantitate de 960 g/l, produsul prezentându-se sub formå de emulsie concentratå. Metolaclorul este o substan¡å binecunoscutå fermierilor, S-metolaclor fiind izomerul cel mai utilizat ca erbicid, dovedindu-¿i în timp nu doar eficien¡a împotriva buruienilor, ci ¿i o bunå selectivitate la cultura de porumb. Aceastå substan¡å a dovedit un comportament foarte eficient în sol ¿i un risc scåzut de apari¡ie a rezisten¡ei la buruieni; în plus, S-metolaclor necesitå un grad mai scåzut de umiditate în sol decât alte substan¡e cu efect erbicid.

Ac¡iune în preemergen¡å. Basar ¡ine buruienile din scurt S-metolaclorul face parte din grupa acetamide ¿i ac¡ioneazå prin inhibarea diviziunii celulare ¿i sinteza unor substan¡e vitale pentru metabolismul plantelor (acizi gra¿i, lipide, proteine, flavonoizi). Substan¡a activå este clasificatå, în func¡ie de modul de ac¡iune, ca VLC FA (Very Long Chain Fatty Activity) Inhibitor (15). Substan¡a este preluatå în timpul germinårii semin¡elor, drept urmare, buruienile sunt atacate înainte de råsårire ¿i imediat dupå råsårire. Produsul este preluat predominant prin hipocotil, dar ¿i radicular, în perioada de germinare a

încre¡ite sau sub formå de inimå. În aceste condi¡ii, buruienile nu sunt capabile så-¿i continue dezvoltarea ¿i mor. Remarca speciali¿tilor Kwizda Agro Romania: eficacitatea maximå a erbicidului Basar este asiguratå atunci când patul germinativ este pregåtit corespunzåtor. Prin realizarea optimå a lucrårilor, asigura¡i contactul dintre substan¡a activå ¿i semin¡ele de buruieni råspândite în sol. Spectru de combatere Produsul asigurå combaterea unor buruieni monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale, cum sunt iarba-bårboaså (Echinochloa crus-galli), mohorul verde (Setaria glauca), mei¿orul ro¿u (Digitaria sanguinalis), costreiul din semin¡e (Sorghum halepense), ¿tirul (Amaranthus retroflexus), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris) ¿i iarba-graså (Portulaca spp.). Mod de aplicare ¿i dozå Basar se aplicå preemergent (BBCH 00 - 09), în dozå de 1-1,5 l/ha, cu sau fårå încorporare, în func¡ie de umiditatea solului. Astfel, în condi¡ii de secetå, se aplicå înainte de semånat cu încorporare la 3-4 cm, iar în condi¡ii bune de aprovizionare a solului cu apå se aplicå înainte de råsårirea culturii. Prin aplicarea erbicidului Basar se formeazå o peliculå care inhibå germinarea ¿i, prin aceasta, råsårirea buruienilor. Arin DORNEANU Pentru mai multe informa¡ii privind erbicidul Basar, vå invitåm så contacta¡i cel mai apropiat Reprezentant de Vânzåri Kwizda Agro Romania.

Profitul agricol 13/2020

CULTURI VEGETALE

Cultura porumbului, provoc\rile momentului Valentin MIHAI category marketing manager Corn & Soybean Corteva Agriscience

ceastå primåvarå este plinå de provocåri pentru bunul mers al lucrårilor agricole, atât în ceea ce prive¿te amplitudinile foarte mari de temperaturå (diferen¡a zinoapte, dar ¿i varia¡iile de la o zi la cealaltå), cât ¿i lipsa precipita¡iilor, care au creat o foarte slabå aprovizionare cu apå a solului. În foarte multe zone cu mare poten¡ial agricol din sudul, sudestul ¡årii, precum ¿i din vestul României, capacitatea pentru apå a solului este foarte apropiatå de punctul de ofilire. Practic, dacå în urmåtoarele 2 såptåmâni nu vor apårea precipita¡ii consistente, culturile de toamnå, atât rapi¡a, cât ¿i cerealele, vor fi compromise, iar înfiin¡area culturilor de primåvarå va fi foarte dificil de realizat. În aceste condi¡ii, lucrårile minime de conservare a apei în sol, precum ¿i reducerea la minimum a numårului de treceri cu utilaje pentru pregåtirea patu-

lui germinativ sunt måsuri obligatorii pe care fermierii trebuie så le aibå în vedere. Astfel cå, acolo unde terenul a fost deja arat, ar fi fost de preferat ca patul germinativ så fie pregåtit încå din toamnå, iar dacå acest lucru nu a fost realizabil, lucrårile så fie efectuate cât mai timpuriu. Din aceste motive, recomandåm fermierilor så renun¡e la aceste lucråri “agresive” ale solului, deoarece principalul factor de limitare al produc¡iilor este lipsa precipita¡iilor, iar prin lucrårile agronomice executate trebuie luate toate acele måsuri care så permitå conservarea apei în sol. În aceste condi¡ii una dintre solu¡iile la care trebuie så ne gândim din ce în ce mai mult, este tehnologia de culturå în sistem de “covor vegetal”, care permite protejarea solului, neexpunerea acestuia la intemperii - vânt, radia¡ie solarå, eroziune datoratå precipita¡iilor etc. ¿i care ajutå la re¡inerea apei în sol. Dupå ni¿te studii fåcute de colegii din USA, tehnologia de lucrare în covor vegetal poate aduce în sol pânå la 250 mm de apå anual. De asemenea, trebuie acordatå o aten¡ie sporitå în ceea ce prive¿te folosirea erbicidelor cu ac¡iune prin sol (preemergente). Lipsa umiditå¡ii din sol va face ca aceste erbicide så nu func¡ioneze. De aceea, în sprijinul dvs.,

compania Corteva vå oferå cele mai bune solu¡ii de combatere a buruienilor la cultura de porumb în postemergen¡å. Dintre acestea de departe Principal Plus este erbicidul “total” pentru cultura de porumb, cåruia nu îi scapå nicio buruianå, fie ea mono sau dicotilå, perenå sau anualå. Recomandåm semånatul timpuriu ¿i avem în portofoliu hibrizi adapta¡i acestor tehnologii. Înså semånatul timpuriu trebuie så aibå loc la începutul perioadei optime de semånat. Adicå în momentul în care se ating în sol, la adâncimea de semånat, la ora 7 diminea¡a, minim 6°C, timp de cel pu¡in 4 zile consecutiv, iar temperaturile prognozate sunt în cre¿tere. Nu recomandåm semånatul atunci când prognoza meteo aratå cå vor urma temperaturi sub 0°C noaptea sau atunci când sunt prognozate ninsori. Porumbul nu poate fi semånat în orice condi¡ii. În acest moment, compania Corteva Agriscience are cel mai puternic portofoliu la cultura porumbului în ceea ce prive¿te capacitatea hibrizilor de adaptare ¿i toleran¡å la seceta, ¿i apå. Practic, grupa hibrizilor Optimum AQUAmax a fost special creatå pentru astfel de condi¡ii. Aceastå gamå cuprinde hibrizi “defensivi”, care î¿i pot adapta procesele fiziologice la schimbårile climatice ¿i factorii de stres cum ar fi reducerea intensitå¡ii fotosintezei la temperaturi ridicate, închiderea stomatelor, randament foarte bun de folosire a apei ¿i a elementelor nutritive etc. În acela¿i timp, ace¿ti hibrizi dezvoltå cel mai bun sistem radicular. Astfel cå, alåturi de cei mai bine vându¡i hibrizi din România - P9903 sau P9911, compania Corteva completeazå gama cu o nouå genera¡ie de hibrizi Optimum AQUAmax - P9415, P9889 sau P0217, a cåror productivitate depå¿e¿te media vechii genera¡ii de hibrizi cu cel pu¡in 10%. Profitul agricol 13/2020

CULTURI VEGETALE

Pixxaro Super> Spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale [i perene comb\tute din cultura de cereale p\ioase În România, cerealele de toamnå ocupå locul 2 ca suprafa¡å, dupå cultura porumbului. Dacå buruienile graminee afecteazå doar o parte din suprafa¡a agricolå a ¡årii, buruienile dicotile anuale ¿i perene afecteazå culturile de cereale påioase de pe întreg teritoriul României. Solu¡ia: Pachetul Pixxaro Super con¡ine 1l Pixxaro (12 g/l halauxifen metil, 280 g/l fluroxipir, 12 g/l safener) ¿i 80 g Frontal 75 GD (75% tribenuron metil). Combate: buruieni dicotiledonate anuale ¿i perene. 1 pachet = 4 hectare Pachetul Pixxaro Super combate cele mai pågubitoare buruieni: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), loboda (Chenopodium album), fumåri¡a (Fumaria officinalis), hri¿ca urcåtoare (Polygo-

num convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoina (Stelaria media), mac (Papaver rhoeas), turi¡a (Galium aparine), pålåmida (Cirsium arvense), volburå (Convolvulus arvensis). Pachetul Pixxaro Super este cea mai sigurå solu¡ie pentru combaterea macului din culturå. Se poate aplica începând de la temperaturi de 2-3 grade Celsius. Are o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) pânå la faza de burduf a culturilor de cereale (BBCH 45). Pachetul Pixxaro Super este inova¡ia cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene din cultura de cereale påioase, cu ac¡iune foarte rapidå, foarte selectiv pentru cultura de cereale, putându-se aplica pânå la faza de burduf, fårå a crea probleme pentru culturile succesive.

Încerca¡i cea mai nouå tehnologie de combatere a buruienilor ¿i culturile vå vor mul¡umi! Ion MUTAFA Corteva România

Transform - Spune stop transmiterii virusurilor în culturile de cereale p\ioase Deoarece în urmåtoarea perioadå temperaturile vor cre¿te, atât ziua, cât ¿i noaptea, råspândirea afidelor va fi din ce în ce mai mare! Afidele apar sub formå de colonii pe frunze ¿i tulpini, pe care le în¡eapå ¿i absorb sucul celular. Plantele nu se mai dezvoltå, zonele atacate se decoloreazå ¿i se ve¿tejesc. Afidele sunt ¿i vectori pentru virozele care produc piticirea ¿i îngålbenirea plantelor, fenomenul fiind deosebit de periculos, mai ales la orz. Transform, pe bazå de Isoclast active, este un insecticid cu ac¡iune sistemicå ¿i translaminarå ce oferå o protec¡ie de lungå duratå împotriva afide36

lor care se ascund printre frunze ¿i sub acestea, protejând inclusiv noile cre¿teri!

Pe scurt, Transform este un insecticid cu ac¡iune sistemicå ¿i de contact pentru combaterea afidelor din culturile de grâu de tomanå, orz de toamnå, ovåz. Substan¡a activå: sulfoxaflor (Isoclast active) - 500 g/kg (49,9%) Formulare: WG - granule dispersabile în apå Ambalat: la 1 kg

Transform are atât ac¡iune prin contact, cât ¿i prin ingestie, moartea afidelor survenind la cateva ore de la aplicare. Se poate aplica 1 tratament pe sezon, în dozå de 48 g/ha.

Ana Maria PASCARIU category marketing manager Fungicides & Insecticides Corteva România & Moldova Profitul agricol 13/2020

Cre¿terea animalelor La Suceava, cresc\torii î[i v\d de animale Dezastrul de la Spitalul jude¡ean Suceava a determinat blocarea întregului ora¿ ¿i a opt comune limitrofe: Adâncata, Salcea, Ipote¿ti, Bosanci, Moara, ªcheia, Påtråu¡i ¿i Mitocu Dragomirnei. Poli¡ia ¿i Armata verificå accesul în zona carantinatå, cu toate efectele care decurg asupra economiei locale ¿i a vie¡ii oamenilor.

Agricover, mi-au venit din depozite. Am pregåtit tot pânå la toamnå. Nu amânåm niciodatå aprovizionarea cu inputurile trebuincioase. Eu vând mult porumb de siloz pentru fermierii din munte ¿i crescåtorii pot veni så cumpere furaje cu tirurile. Eu am renun¡at la vacile Charolais ¿i am trecut la Angus. Aveam 60 de vaci mame Charolais ¿i le-am vândut unui fermier din Oradea. Ferma de vaci Angus am trecut-o pe ecologic”.

În urma Ordonan¡ei militare nr. 6, municipiul Suceava ¿i comunele din jur, Adâncata, Salcea, Ipote¿ti, Bosanci, Moara, ªcheia, Påtråu¡i ¿i Mitocu Dragomirnei au intrat în carantinå totalå. Autoritå¡ile au anun¡at cå se interzice intrarea sau ie¿irea tuturor persoanelor din aceste localitå¡i. Prin Ordonan¡a nr. 7, Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne, a precizat cå muncile agricole nu pot fi suspendate, fårå så ofere alte detalii. Fermierii suceveni au råmas totu¿i bloca¡i. “Pentru cazuri excep¡ionale, fermierii trebuie så facå o hârtie cåtre noi cå au motive întemeiate så iaså din localitate, ne-a spus plutonierul major Ionu¡ Burlui de la unitatea de pompieri care råspunde de zonå. Se dau derogåri speciale pentru fermieri, dar trebuie så prezinte documente”.

Oana ¿i Iulian Bedrule au fermå de vaci în Sadova. O mândre¡e de tineri care au preferat så se chinuie cu zootehnia lor pe aceste coclauri frumoase. andemia pare så nu-i Au construit o fermå de familie model. marcheze deocamdat pe “Noi nu am fost bloca¡i de Corona, spucrescåtorii de animale din ne Oana Bedrule. Avem 50 de vaci la zona carantinatå. Nu-i afecteazå må- muls - Bål¡ate, Holstein, Brune. Am fåsurile luate de autoritå¡i fiindcå ei cut o fåbricu¡å în care procesåm laptele aprovizioneazå pia¡a ¿i magazinele cu din ferma noastrå. 300 de litri pe zi numai bunå reclamå. Am avut ¿i 150 de produse de bazå. De aceea, se bucurå mai în func¡ie de comenzi: brânzå, capre Saanen, dar le-am dat degeaba smântânå, unt, lapte, iaurturi, ca¿, telede o relativå libertate de circula¡ie. unui fermier de la Vicov, lângå Rådåu¡i, “Noi ne facem treaba, cei care în- mea. Avem un magazin la Câmpulungpentru cå nu gåseam lucråtori. Acum, chid satele ¿i ora¿ele - treaba lor,” spune Moldovenesc ¿i altul la Ia¿i, mai vindem proprietarul ne mai trimite 70-100 de Nistor Burduhos din Moara Vor- la pia¡å ¿i la comenzi. A fost greu ca så litri de lapte de caprå pe zi în sezon så niceni. Satul nostru este în zona blo- ne impunem pe pia¡å. Secretul brandu- facem iaurturi.” catå, dar noi circulåm, putem merge la lui nostru «La stâna bucovineanå» este Viorel PATRICHI fermå. Putem cåra furaje, materiale. vorba din gurå în gurå. Asta este cea Avem oameni întor¿i aici din Italia, au Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtofost în carantinå, dar nu avem bolnavi.” rilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), are Burduhos are 30 de vaci Charolais viziunea asupra întregii Bucovine. Este proprietarul unei matcå ¿i lucreazå 30 de hectare de teciurde frumoase de Charolais la poalele Raråului ¿i ale Giuren. “Mi-am fåcut o fermå de familie în malåului. “Circulå normal ma¿inile care transportå produse Moara Vorniceni, mai aproape de ora¿. agro-alimentare, chiar dacå au fost blocate 8 localitå¡i din juPå¿une avem pu¡inå pentru vacile rul Sucevei. Chiar tot ce înseamnå marfå circulå liber. Fernoastre, dar, una peste alta, noi îi dåm mierii merg liber la fermele lor. Transportul în comun s-a susînainte.” pendat. Mai putem så ne aprovizionåm cu furaje, cu balo¡i de lucernå.

Ciprian Cimbru, din Målini, are 100 de vaci mame Angus ¿i 30 de vi¡ele ¿i juninci. I s-au pårut mai potrivite pentru på¿unea lui montanå. “Ferma mea este la 200 de metri de caså, a¿a cå nu am treabå cu bole¿ni¡a lor. Eu am primit deja inputurile de la Biochem ¿i de la 38

Am mutat sediul Asocia¡iei la Câmpulung-Moldovenesc. Am restructurat personalul, am primit controlul oficial al performan¡elor la carne ¿i la lapte. 9 oameni din cei 22 pleacå în ¿omaj din påcate. Nu putem så-i plåtim pe to¡i în aceastå perioadå. Fermierii nu vor suferi în prima fazå pentru cå s-au întrerupt controalele. Pierderea este pentru lucråtori. Så speråm cå nu va fi perioada prea lungå”. Asocia¡ia face controlul oficial al performan¡elor pentru rasele de carne Charolais ¿i Limousin, preleveazå probe de lapte pentru toate rasele în acela¿i scop. Profitul agricol 13/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

Concluzia UE> Dac\ România are pest\ african\, are [i pest\ clasic\ În anul 2017, Organiza¡ia Interna¡ionalå pentru Epizootii (OIE) recuno¿tea cu mare întârziere cå România este ¡arå indemnå de pestå porcinå clasicå. Pe 23 martie 2020, ANSVSA prime¿te un comunicat de la Comisia Europeanå, prin care aflå cå România nu mai este ¡arå indemnå de pestå porcinå clasicå pentru cå, ¿i a¿a, nu este în stare så combatå pesta porcinå africanå.

Crescåtorii no¿tri abia dacå pot asigura 30% din necesarul intern, deci nu se pune problema exportului de carne. Efectul principal este cå acum nu mai putem exporta nici mezeluri spre spa¡iul intra-comunitar. “¥n Europa, oamenii se ¡in de cuvânt. Dacå noi nu am fost în stare så facem nimic pentru combaterea pestei porcine africane, e normal cå ei nu ne puteau ierta la nesfâr¿it doar pentru cå suntem noi ¿mecheri”, este de pårere Sorin Minea, pre¿edintele Romalimenta.

Adrian Rådulescu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România, a aflat de acest document în diminea¡a zilei de 27 martie. Seara, ANSVSA a catadicsit så publice pe site comunicatul. „Comisia Europeanå a considerat cå nu 40

îndeplinim condi¡iile de biosecuritate ¿i trasabilitate. Este vorba de documentul prin care ni s-a acordat statutul de ¡arå indemnå, iar acum nu mai suntem. Au fåcut totul cu ANSVSA, dar ei nu discutå cu noi. Nici la MADR nu ai cu cine så vorbe¿ti. Au ajuns la concluzia cå, dacå nu am ståpânit pesta porcinå africanå, nu putem ståpâni nici pesta porcinå clasicå. Dacå må pune¡i pe mine la Ministerul Sånåtå¡ii, fac ¿i eu ce pot, presupun cå îmi dau interesul, dar dacå nu må pricep, dacå nu prea în¡eleg despre ce este vorba, pânå la urmå, må las ¿i eu convins. Înså, dacå e¿ti implicat în domeniu, dacå e¿ti medic, ¿tii ce efect are boala, te bagi. E valabil ¿i pentru agriculturå, unde avem numai medici de câini ¿i de pisici. Ce interes au så se batå pentru lucruri pe care nu le cunosc ¿i nu-i intereseazå? Una-i teoria ¿i alta e practica. Foarte rar vezi un profesor care så poatå conduce o întreprindere. A conduce înseamnå capacitatea de a asculta, de a în¡elege, de a avea curajul ¿i posibilitatea de a lua decizii ¿i de a-¡i asuma råspunderea pentru acele decizii. Altfel, eu ¡i-am spus, tu faci ce vrei. A¿a se comportå un profesor care nu a fåcut nimic concret, mai ales dacå ¡ine un curs la patru ani”, spune Adrian Rådulescu. Numai fermierii foarte mari fåceau exporturi de mezeluri pentru Uniunea Europeanå: Cris-Tim, Smiethfield, Kosarom, Ionicå Pop de la Mure¿. „Cei care fac salamuri de Sibiu trebuie så demonstreze acum cå lucreazå numai pe carne de import. Så lucreze numai în sistem lohn, ca în industria u¿oarå: adicå så trimitå beneficiarii din afarå carnea ¿i produsul så fie al lor. Dacå vom face prostii în continuare, nu ne revenim nici în zece ani. Am pierdut 68.000 de scroafe ¿i mai avem doar vreo 80.000.”

Nici Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP), nu a fost informatå în legåturå cu acel audit. “Este vorba de un raport al OIE, redactat în urma unui audit realizat în România în luna ianuarie 2020 pentru pesta porcinå clasicå. Ei nu informeazå niciodatå pe nimeni din partea asocia¡iilor profesionale. Decizia este gravå pentru viitor, nu pentru prezent pentru cå noi ¿i a¿a nu exportåm ¿i nu vom scåpa de PPA foarte curând. Noi ne-am chinuit 10 ani ca så scåpåm de pesta porcinå clasicå ¿i avem condi¡ii de biosecuritate mult mai drastice decât fermierii occidentali. Livrarea canalizatå a porcilor este imposibilå acum pentru cå au avut grijå så ne declare ¡ara bântuitå de pesta porcinå clasicå. Revenirea la sistemul canalizat de livrare e imposibilå fiindcå sistemul canalizat s-a acceptat pentru pesta porcinå clasicå într-o perioadå în care România era deja indemnå. Câtå vreme ai demonstrat cå nu e¿ti capabil så monitorizezi o boalå, nu mai e¿ti capabil så realizezi livrarea canalizatå”, explicå Mary Panå. Comunicatul poate så aibå un efect catastrofal asupra crescåtorilor de rase autohtone de porci, un domeniu încå foarte fragil. Asemenea animale rustice nu pot fi crescute în hale de beton. „Am gåsit o chichi¡å acolo, spune doamna Panå. Recomandarea Comisiei Europene considerå cå sistemul de cre¿tere a porcului se face pe trei paliere: exploata¡ii comerciale, necomerciale ¿i exploata¡ii în aer liber. În recomandarea Comisiei Profitul agricol 13/2020

Europene, pe perioada pestei porcine africane, se interzice cre¿terea porcilor în aer liber. Ca så-i ajutåm pe crescåtorii de Bazna ¿i Mangali¡a, am discutat la ANSVSA ¿i am introdus sistemul semi-deschis: trebuie så ai un adåpost, cu un spa¡iu îngrådit, în care så iaså porcii câteva ore pe zi. A¿a am salvat sistemul de cre¿tere Mangali¡a-Bazna”.

Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR), a aflat la fel de târziu de acest comunicat. „Este o situa¡ie care chiar nu ne lipsea. Nu e vorba cå au reapårut cazuri de pestå porcinå clasicå. Cei care au fåcut auditul în ianuarie nu neau anun¡at ¿i pe noi ¿i nici autoritå¡ile nu au zis nimic, ceea ce nu ne-a cåzut bine. Måcar så ne fi pus ¿i pe noi în gardå. Motiva¡ia principalå a faptului cå am fost sco¿i de pe lista ¡årilor indemne de pestå este o deduc¡ie: România nu a putut demonstra cå are capacitatea så ¡inå sub control PPA ¿i deci nu ar putea så combatå nici pesta porcinå clasicå. Se va reveni probabil la acel sistem canalizat de livrare. Nu våd altå solu¡ie”, spune Ioan Lado¿i. Prezen¡a PPA este un motiv rezonabil, dar este oare el ¿i suficient de real? Auditul putea nici så nu se facå. De fapt, zootehnia noastrå se poate a¿tepta la orice surprizå dacå Ioan Bogolin, ex-¿eful DSVSA Bistri¡a-Nåsåud, a fost deta¿at pentru o perioadå de 6 luni la Bucure¿ti, în func¡ia de director general al Directiei pentru Sånåtatea ¿i Bunåstarea Animalelor din cadrul Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor (ANSVSA). În 2015, el fusese dat afarå din aceea¿i func¡ie pentru fals în declara¡ii, alåturi de al¡i frunta¿i din Autoritate. Peste acel dosar s-a a¿ternut tåcerea ¿i, prin urmare, Bogolin era numai bun så ocupe func¡ia de director la ANSVSA, fie ¿i numai 6 luni. De probå... Viorel PATRICHI Profitul agricol 13/2020

ANSVSA-ul care strâmb\ din nas la produsele de ferm\ De câ¡iva ani Vasile Lungu a amenajat pe malul lacului un mic hotel de patru stele cu 19 de camere ¿i 5 apartamente. Dar, pentru cå nu avem o lege a produsului de fermå, nu avea voie så le ofere turi¿tilor hrana produså în fermå. Pe când erau turi¿ti... Dupå mintea inspectorilor, ouåle calde din cuibar nu erau bune pentru cå nu aveau ¿tampilå. Bor¿ul de curcan era interzis fiindcå nu aveam abator atestat! În tot jude¡ul Ia¿i nu existå niciun abator, chiar dacå aici avem o zootehnie bine dezvoltatå. “Trebuie o sec¡ie de fabrica¡ie a brânzeturilor, un mic abator pentru sacrificåri. Fiecare înseamnå 100.000 - 300.000 de euro. Iar dupå ce faci produsele, unde le vinzi? Am redus zootehnia în a¿teptarea unei decizii privind investi¡iile noi. Din 900 de oi, am vândut 400. Din 550 de capre Saanen, am vândut 350. Nu am luat o decizie când voi face investi¡iile. Ar trebui så duc animalele cu o ma¿inå la Boto¿ani ¿i så aduc carnea înapoi. Iar dacå fac un abator de fermå, ce fac cu de¿eurile? Ce spun eu când vin cei de la APIA, de la Mediu? Un incinerator costå 30.000 de euro. Un contract cu Protan costå jumåtate din valoarea animalului. Dacå faci o investi¡ie, curg una dupå alta. Avem un magazin pentru legume ¿i fructe. În jude¡ul Ia¿i, nu existå niciun procesator de lapte. Eu am vrut så valorific subprodusele culturii mari ¿i am dezvoltat zootehnia. Orice sacrificare trebuie parafatå de un medic veterinar într-un centru autor-

izat. Dacå a¿ cumpåra un abator de 300.000 de euro, recuperez banii în 20 de ani. Pentru a vinde produse la Ia¿i, trebuie angaja¡i al¡i 10 oameni. Un magazin de legume a stat închis ¿ase luni pentru cå nu am gåsit vânzåtor la un salariu bun. Investi¡iile se fac tot mai greu. În ultimii patru-cinci ani, a scåzut cifra de afaceri, a scåzut profitul. La toatå lumea au scåzut. Salariile au crescut, deci producem mai scump, avem contribu¡ii substan¡iale, 43-45% taxe ¿i impozite, iar dacå nu faci profit, nu faci investi¡ii”, spune Vasile Lungu. De atunci, pre¡ul de livrare de la poarta fermei nu a crescut. “Zootehnia mea este un hobby. Un punct de atrac¡ie pentru hotel, la fel ca pescuitul sportiv. Capre, vaci, curcani, pe¿te. Le putem valorifica, dar pentru fiecare trebuie punct de prelucrare autorizat. Nici ouå nu am voie så folosesc. Pentru cå nu sunt ¿tampilate. M-au amendat. Trebuie så iau ouå din comer¡. Eu am avut cantinå timp de 36 de ani ¿i nu am avut niciodatå vreo toxiinfec¡ie. Dacå am curcani în curte, ce så fac cu ei? Unde så-i duc så-i sacrific?Tai curcanul diminea¡å ¿i la amiazå este ciorba fierbinte. Ce se poate întâmpla?” ªi toate aceste grave caren¡e din agricultura noastrå se cunosc foarte bine acolo sus. Legiuitorii se plimbå mult, ¿tiu cum func¡ioneazå o fermå, o pensiune din Fran¡a, cum este protejat un fermier german la pensie. De ce nu fac nimic så clarifice odatå asemenea disfunc¡ii? Tåcere... politicå. Viorel PATRICHI 41

CREªTEREA ANIMALELOR

Rota Guido acord\ prioritate bun\st\rii animalelor Rota Guido este o companie din Italia specializatå în construc¡ia de adåposturi pentru vaci de lapte sau de carne, pentru porci sau pentru pui de carne. Realizeazå construc¡ii de ferme agricole ¿i grajduri de toate profilurile (ferme vaci de lapte, ferme de vaci pentru carne, ferme de porci, ferme de capre, ferme de oi, ferme de cai, manejuri, ferme de iepuri ¿i ferme de pui ¿i gåini). De asemenea, s-a specializat în producerea unor uzine de biogaz, fabrici de procesare a laptelui, în proiectarea echipamentelor pentru înfiin¡area fermelor agricole. Mai mult, oferå la cheie ferme de vaci, cu toate echipamentele necesare pentru a asigura bunåstarea animalelor conform normelor UE ¿i o produc¡ie cât mai mare de lapte. Procesele de proiectare, dezvoltare, produc¡ie ¿i instalare sunt certificate CISQ, în conformitate cu standardul ISO 9001. Rota Guido proiecteazå ¿i produce echipamente pentru tratarea dejec¡iilor zootehnice ¿i a azotului. Grajdul realizat de Rota Guido poate fi “deschis”: prin urmare, vara, temperaturile ridicate din timpul zilei påråsesc rapid adåpostul. Ziua, grajdul se închide pentru a evita lumina solarå excesivå. Pe timpul nop¡ilor geroase de iarnå, se folose¿te grajdul “închis”. În zilele de iarnå, grajdul se deschide. Acest ambient se realizeazå prin intermediul unui acoperi¿ glisant, în func¡ie de condi¡iile momentului. Se folose¿te în acest scop un arbore de ac¡ionare motorizat, care trage acoperi¿ul glisant. În ultima vreme, Rota Guido este preocupatå tot mai mult de confortul animalelor ¿i a diversificat ofertele. “Ne preocupå în mod deosebit bunåstarea animalelor,” spune Claudia Cådar, directorul general Rota Guido România. Acest lucru nu înseamnå doar confortul 42

Claudia C\dar, directorul general Rota Guido România

animalelor. Microclimatul este foarte important. Dacå animalele stau confortabil în adåpost, ele vor produce mai mult lapte, se vor îngrå¿a mai repede, businessul va evolua mai profitabil. “Aducem adåposturi inovative din Italia pentru vacile de lapte. Unul singur am fåcut în America, iar un al doilea grajd inovativ este în Italia. Între doi stâlpi, se construiesc trei spa¡ii (travee) cu un ventilator. Grajdul are o lungime de 200 de metri ¿i ventilatoarele extrag ¿i apoi antreneazå noxele în aceea¿i direc¡ie ¿i introduc aer curat. Adåpostul are o înål¡ime de 4 - 4,5 metri la strea¿inå ¿i ajunge pânå la 11 metri la coamå.” Ventilatoarele sunt foarte bune pentru vaci, dar apetitul animalelor scade pe timp de varå. De aceea, Rota Guido considerå cå instala¡ia de udare cu picåtura pe greabån este foarte importantå, înså deasupra frontului de furajare. “Se lucreazå în sistem de co-gestiune computerizatå între ventilatoare ¿i udare. Vacile de lapte se udå înså la furajare, dar ¿i în sala de a¿teptare”. Rota Guido construie¿te grajdul, echipamentele zootehnice, dar fårå partea de muls. Aici decide fermierul ce

vrea så cumpere. La porci, Rota Guido concepe halele, structurile, inclusiv instala¡iile de furajare solidå sau lichidå. Sigur, pentru furajarea lichidå, fermierul trebuie så aibå o surså de materii prime. “Dacå vreau så merg spre o cre¿tere mai rapidå, optez pentru furajarea lichidå. De exemplu, în Italia, unde se face prosciutto, fermierii îngra¿å porcul pânå la 160 de kilograme ¿i fac doar furajare lichidå. 90% din ferme practicå furajarea lichidå. La noi e invers, pentru cå noi ducem porcul doar pânå la 110 kilograme. Spaniolii ¿i italienii preferå så creascå porcul pânå la 160 de kilograme”, explicå directoarea. În ce prive¿te gestionarea dejec¡iilor, compania acoperå toatå gama, de la adunarea gunoiului cu plugurile racloare, la bovine sau la suine, pânå la stocarea, separarea dejec¡iilor, tocarea, tratarea bålegarului, ¿i construie¿te instala¡iile de biogaz. “În 2020, construim grajdurile pentru proiectele care au fost aprobate în 2018 pe fonduri europene. Avem ¿i clien¡i noi pe porc, dar construim ¿i hale pentru pui de carne. Avem ¿antiere importante în toatå România”, spune Claudia Cådar. Viorel PATRICHI Profitul agricol 13/2020

MAªINI AGRICOLE

Kuhn Maxima 3 12 modele de sem\n\tori pentru pr\[itoare Campania de primåvarå e în toi, iar o semånåtoare aleaså în concordan¡å cu mårimea suprafe¡ei ¿i a tipului de culturå poate aduce plusvaloare la recolta din toamnå. IPSO Agriculturå propune fermierilor gama de semånåtori de precizie Kuhn Maxima 3, cu 12 modele de diferite lå¡imi de lucru, pe 6 pânå la 12 rânduri, optime pentru culturile de plante prå¿itoare sau leguminoase. Gama de semånåtori Maxima 3 include 12 modele. Primele 6 sunt eficiente în ferme mici ¿i medii: TS, pe 6, 7 sau 8 rânduri, cu distan¡å între ele de la 50 la 80 cm ¿i o lå¡ime de transport între 3,3 ¿i 3,5 m; TD, pe 6 rânduri, cu distan¡å între ele de la 70 la 80 cm ¿i o lå¡ime de transport de 3 m; TDL, pe 7 rânduri, cu distan¡å între ele de la 60 la 75 cm ¿i o lå¡ime de transport de 3,3 m;

TI, pe 6 rânduri, cu distan¡å între ele de la 45 la 80 cm ¿i o lå¡ime de transport de 2,55 m; TI L, pe 8 rânduri, cu distan¡å între ele de la 37,5 la 80 cm ¿i o lå¡ime de transport de 3 m; TRR, pe 8 rânduri, cu distan¡å între ele de la 70 la 75 cm ¿i o lå¡ime de transport de 3 m.

lå¡ime de transport de la 3 m la 3,5 m; RT, pe 8 rânduri, cu distan¡å între ele de la 70 la 80 cm ¿i o lå¡ime de transport de 3 m.

Dotåri pentru un semånat eficient Toate aceste modele sunt echipate cu unitå¡i de semånat tip Maxima 3 (existå ¿i op¡iunea echipårii cu unitå¡i Urmåtoarele 6 modele sunt pro- Planter 3), cu buncåre de semin¡e de ductive în ferme medii ¿i mari: câte 50 l ¿i pot efectua un semånat de TIM, pe 6 sau 7 rânduri, cu distan¡å precizie în teren pregåtit conven¡ional între ele de la 50 la 80 cm ¿i o lå¡ime de (arat + discuit) sau cu lucråri minime transport de 3 m; (minimum tillage). Presiunea asupra TIM L, pe 8 sau 9 rânduri, cu dis- solului poate fi ajustatå în 4 trepte, de la tan¡å între ele de la 37,5 la 80 cm ¿i o 120 kg la 180 kg pe unitate de semånat. lå¡ime de transport de 3,3 m; Cu aceste modele se pot semåna o seR, pe 8 sau 9 rânduri, cu distan¡å rie de culturi: porumb, floarea-soarelui, între ele de la 550 la 80 cm ¿i o lå¡ime de sfeclå de zahår, rapi¡å, sorg, soia, fatransport de 3 m; sole etc. RX , de la 8 la 12 rânduri, cu distan¡å între ele de la 50 la 80 cm ¿i o lå¡ime de transport de 3 m; Avantaje multiple RXL, pe 11 sau 12 rânNoua sec¡ie de semånat Maxima 3 duri, cu distan¡å între ele este disponibilå atât în varianta mecade la 60 la 80 cm ¿i o nicå, dar ¿i în varianta electricå. Ac¡ionarea electricå a sec¡iei de semånat are o serie de avantaje. În primul rând, ajustarea densitå¡ii de semånat se poate face direct din cabinå, nemaifiind nevoie ca operatorul så coboare din tractor. De asemenea, prin intermediul sistemului electric de ac¡ionare a unitå¡ii de semånat este posibilå aplicarea unei rate variabile de semånat, prin care se folose¿te în mod optim poten¡ialul terenului (inclusiv pe baza hår¡ilor satelitare) ¿i se reduc costurile cu lucrarea. La acestea se mai adaugå ¿i sistemul de control al sec¡iilor, prin care se evitå supraînsåmân¡area ¿i, de asemenea, se reduc costurile lucrårii, concomitent cu ob¡inerea unei culturi omogene. Arpad DOBRE Profitul agricol 13/2020

MAªINI AGRICOLE Pandemia nu carantineazå agricultura

Dealerii livreaz\ în continuare [i utilaje, [i piese Închiderea municipiului Suceva ¿i a 8 localitå¡i din jur a creat probleme dealerilor de ma¿ini ¿i utilaje agricole din zonå, dar livrårile de utilaje ¿i piese de schimb continuå, cu acordul ordonan¡elor militare.

din depozit prin curieri. Vå asiguråm cå ¡inem legåtura cu fermierii suceveni, ai cåror parteneri suntem de aproape 30 de ani”, ne-a spus Andrei Ilisei, reprezentantul Ursa Mare.

Ursa Mare lucreazå de acaså, dar livreazå piese din depozit Unul dintre dealeri importan¡i de ma¿ini ¿i utilaje Claas din Suceava este Ursa Mare. De câteva zile au închis sediul din comuna ªcheia, aflatå în zona de carantinå totalå. “Am decis så suspendåm interac¡iunea directå cu clien¡ii ¿i am închis sediul. Deocamdatå doar pentru o såptåmânå, apoi vom vedea. Înså angaja¡ii no¿tri care se ocupå de vânzåri ¿i de piese de schimb î¿i continuå activitatea de acaså ¿i, chiar pe perioada cât ståm închi¿i în case, primim comenzi pentru utilaje ¿i livråm piese

NHR Agropartners Boto¿ani continuå ¿i ei activitatea NHR Agropartners are o filialå la Boto¿ani care deserve¿te ¿i fermierii din Suceava. Petru Cristescu, responsabil zonal, spune cå situa¡ia este ceva mai specialå, deoarece doi dintre anga-

ja¡i locuiesc chiar în Suceava ¿i fac zilnic naveta. Dar se descurcå. “Activitatea ne este oarecum îngreunatå, deoarece colegul meu trebuie så ajungå neapårat zilnic la Boto¿ani, ca så acopere necesarul de piese de schimb, iar cu filtrele acestea la ie¿ire din Suceava iese cu greu ¿i poate avea surpriza ca la întoarcere så nu fie låsat så intre. Pe de altå parte, eu am deja o serie de întâlniri stabilite cu fermieri pentru a le duce oferte de utilaje ¿i de finan¡are pe care mi le-au cerut.” Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, ne confirmå cå, în cazul în care se vor înåspri restric¡iile din zonå, compania este pregåtitå så asigure utilaje ¿i piese de schimb de la filialele din jude¡ele apropiate, chiar dacå pentru aceasta va fi nevoie de un ocol de 100 km, pentru a se ajunge la fermierii de dincolo de Suceava. Arpad DOBRE

Tractoarele [i echipamentele ajung în continuare în toat\ ]ara Pe de altå parte, în restul României continuå livrårile de ma¿ini ¿i echipamente agricole. Agri-Alian¡a a livrat în ultimele zile un tractor Kubota M5001N, de 105 CP, special pentru viticulturå ¿i pomiculturå, precum ¿i un tractor Kubota L1361 cu transmisie mecanicå ¿i plug cu 2 trupi¡e, frezå RTZ 6015 ¿i remorcå Deves de 1 t. Claas România anun¡å cå, în ciuda opririi produc¡iei în unele fabrici, livrarea utilajelor finalizate råmâne prioritarå. Såptåmâna trecutå 106 tractoare au ie¿it pe poarta fabricii Claas din Le Mans pentru a fi livrate dealerilor ¿i clien¡ilor. 25 de tractoare pleacå în fiecare zi cåtre diverse regiuni ¿i pie¡e. Profitul agricol 13/2020

ªi în Harsewinkel transporturile sunt executate cu vitezå maximå - în plus fa¡å de utilajele de recoltat furaje Jaguar, gamele de combine Lexion, Tucano ¿i Avero sunt livrate, câte 20 - 35 de combine de cereale ¿i 15 pânå la 20 de combine de recoltat furaje pe zi, ¿i tot atâtea tractoare Xerion. Încårcarea ¿i livrårile continuå ¿i la fabrica din Metz, unde se produc prese de balotat Quadrant. Bad Saulgau este una dintre pu¡inele fabrici de utilaje agricole din UE care func¡ioneazå la capacitate maximå, iar peste 100 de utilaje pentru furaje verzi sunt livrate zilnic de la aceastå fabricå. IPSO Agriculturå tocmai a livrat

unui fermier din Buzåu un tractor John Deere 7250R. Unui alt fermier din estul ¡årii i s-a livrat recent un pachet de 3 utilaje: tractor John Deere 6155M, Kuhn Optimer 353 ¿i noua semånåtoare de precizie Kuhn Maxima 3. NHR Agropartners a onorat în ultima såptåmânå mai multe comenzi ¿i a livrat unui fermier din Teleorman o ma¿inå de fertilizat Bogballe L2, iar o semånåtoare pentru plante prå¿itoare Sfoggia Sigma 5 pe 8 rânduri a ajuns la o doamnå fermier din Neam¡, care le-a mul¡umit reprezentan¡ilor NHR Agropartners cu o “strângere de mânå” cu respectarea distan¡ei sociale. De asemenea, recent a fost livrat în Bråila un tractor Deutz-Fahr 6205. 45

MAªINI AGRICOLE

Productivitate sporit\ cu combinele New Holland CX5 [i CX6 Combinele New Holland din gamele CX5 ¿i CX6 pentru påioase sau porumb garanteazå o productivitate sporitå, fiind echipate cu cinci sau ¿ase scuturåtori, cu o suprafa¡å de separare de pânå la 6,69 metri påtra¡i ¿i sisteme electronice de monitorizare. Sunt echipate cu motoare FPT Industrial Cursor 9 ¿i Nef (FPT Industrial) ¿i cu tehnologie ECOBlue HI-eSCR pentru respectarea standardului de poluare Tier 4B. Acest sistem post-tratare este separat de motor, motiv pentru care se aspirå doar aer proaspåt ¿i curat, ceea ce faciliteazå performan¡e îmbunåtå¡ite ¿i consum redus de combustibil. În func¡ie de model, puterea nominalå a motorului (la 2100 rpm), cu sistem ECE R120, este de 238, 272 sau 306 CP. Dar pot dezvolta maxim 258, 300 sau 340 CP, la o tura¡ie de 2.000 rpm. AgroConcept, importatorul New Holland în România, are în ofertå 4 modele. Douå din gama CX5 ¿i douå din CX6. Fiecare poate fi echipatå cu trei tipuri de headere pentru påioase: High-Capacity, cu lå¡imi de tåiere de la 5,18 la 7,32 metri, Heavy Duty Varifeed, cu lå¡imi de

tåiere de la 5,49 la 7,62 m, High-Capacity Hillside (pentru terenuri în pantå), cu lå¡imi de la 4,57 la 6,10 m. Acestea sunt disponibile doar pentru modelul CX5.90. Combinele CX5 ¿i CX6 dispun de sistemul de cernere fix sau cu autonivelare Smart Sieve, respectiv Autofloat II. La acestea se adaugå hederele High Capacity, respectiv Varifeed, cu op¡iunile Flex ¿i Draper, precum ¿i posibilitatea de a selecta tocarea sau punerea în brazdå a paielor. Adaptarea la diferitele cerin¡e de treier se poate face cu ajutorul sistemului Opti-Tresh, prin repozi¡ionarea pår¡ii posterioare a contrabåtåtorului. Sistemul Multi-Thresh permite adaptarea utilajului la diferite tipuri de cereale sau la gradul de umiditate al acestora. Capacitatea totalå de curå¡are este garantatå de sistemul inovator de curå¡are în cascadå triplå Triple-Clean,

care spore¿te cu 15% performan¡ele sistemului de curå¡are. Efectul combinat al func¡iei OptiSpeed de reglare a tura¡iei scuturåtorilor în func¡ie de gradul de înclinare al pantei ¿i al sistemului Opti-Fan ajutå la extragerea tuturor boabelor, care apoi sunt trimise curate în buncår. Între¡inerea este facilå dupå reducerea cu 37% a punctelor de lubrifiere ¿i utilizarea unor rulmen¡i cu lubrifiere pentru întreaga duratå de utilizare. Cabina Harvest Suite Deluxe oferå confort atât ¿oferului, cât ¿i pasagerului, dispune de o suprafa¡å vitratå mare, pentru o vizibilitate optimå în timpul recoltårii, datoritå cadrului mai lat al cabinei. Operatorul are la îndemânå toate comenzile, pe noua consolå lateralå dotatå cu maneta multifunc¡ionalå CommandGrip, la care se adaugå monitorul tactil IntelliView IV cu diametru de 26,4 cm. De pe acest monitor se poate selecta automat procedura de curå¡are ¿i de lubrifiere a variatorului, ceea ce u¿ureazå mult munca operatorului ¿i reduce costurile de între¡inere. Arpad DOBRE

Profitul agricol 13/2020

Informa¡ii externe Senatul american spune c\ investigheaz\ profitul procesatorilor de carne Un grup de senatori americani a cerut declan¿area unei investiga¡ii a profiturilor record pe care le ob¡in în aceastå perioadå procesatori de carne cum ar fi Cargill sau Tyson Foods. Fermierii au reclamat faptul cå pre¡ul contractelor futures la vite s-a pråbu¿it în ultima lunå, de¿i consumul ¿i pre¡ul cårnii au crescut substan¡ial din cauza oamenilor care ¿i-au fåcut provizii la începutul epidemiei de coronavirus. „Carnea de vitå dispare rapid de pe rafturile magazinelor, dar fermierii primesc mai pu¡in pentru animalele lor. Dacå procesatorii manipuleazå ilegal pia¡a în timpul acestei crize, este mo-

mentul ca autoritå¡ile så investigheze situa¡ia ¿i så-i ajute pe agricultori. Patru mari companii controleazå 80% din acest sector ¿i profitå de asta”, a scris pe Twitter senatorul Charles Grassley din statul Iowa.

De¿i marja de profit a procesatorilor a depå¿it 600 de dolari per animal, crescåtorii de vite au ajuns så opereze în pierdere. În replicå, gigantul Cargill a anun¡at cå achizi¡ioneazå vite mai mult prin tranzac¡ii cash, care au fost mult mai pu¡in afectate decât contractele futures. ªi Tyson sus¡ine cå vrea ca fermierii så depå¿eascå aceastå perioadå dificilå, a¿a cå le-a plåtit un bonus såptåmâna trecutå. Contractele futures au scåzut cu 3,5% pe bursa din Chicago, pe fondul temerilor cå abatoarele se vor închide din cauza epidemiei.

Profitul agricol 13/2020

INFORMAºII EXTERNE

Egiptul vrea rezerve mai mari de alimente Pre¿edintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi (foto) a cerut guvernului så creascå rezervele de alimente de bazå, pe fondul temerilor cå aprovizionarea va fi afectatå de epidemia globalå de COVID-19. Recolta localå de grâu va începe în aceastå lunå ¿i este estimatå la un total de 3,6 milioane de tone. Egiptul este cel mai mare importator de cereale din lume ¿i a anun¡at cå dispune deja de rezerve de grâu suficiente pentru trei luni ¿i jumåtate, orez pentru aproape cinci luni ¿i suficiente uleiuri vegetale pânå în luna octombrie. Autoritatea Generalå pentru Aprovizionare cu Alimente (GASC), care se ocupå de achizi¡iile de stat ale Egiptului, a cumpårat 120.000 de tone de uleiuri la ultima licita¡ie, pe 19 martie, ¿i 360.000 de tone de cereale din România ¿i Rusia, pe 11 februarie.

Milioane de cetå¡eni depind de programul guvernamental de subven¡ii, care le furnizeazå fåinå, paste sau ulei de gåtit la pre¡uri reduse. În statul arab magazinele nu au fost încå luate cu asalt de clien¡i panica¡i, a¿a cum s-a întâmplat în multe ¡åri europene, înså autoritå¡ile încearcå så asigure popula¡ia cå stocurile sunt suficiente.

Fermierii americani arunc\ mari cantit\]i de lapte Mai mul¡i fermieri din Statele Unite ¿i Canada au fost sili¡i så arunce laptele stocat în tancurile de råcire pentru cå produc¡ia de lactate a fost grav afectatå de epidemia de coronavirus. ¥nchiderea sectorului HoReCa a condus la scåderea cererii de lapte, iar procesatorii au un surplus de materie primå ¿i cumpårå mai pu¡in de la fermieri. “Din cauza excesului de lapte ¿i a faptului cå fabricile opereazå deja la capacitate maximå, avem acum mai mult decât este necesar pentru procesare. Împreunå cu clien¡ii no¿tri, cåutåm în continuare solu¡ii pentru a sus¡ine cât mai mult familiile de fermieri care ne aprovizioneazå”, a declarat un reprezentant al cooperativei Dairy Farmers of America (DFA). Profitul agricol 13/2020

Un fermier din statul Georgia a fost nevoit så arunce aproape 22.000 litri de lapte, la solicitarea cooperativei. El spune cå se a¿teaptå så fie for¡at så o facå din nou, dacå situa¡ia nu revine în curând la normal. Lucrurile nu stau mai bine nici în Canada. Cooperativa Archer Daily, care se specializeazå în lapte de bivoli¡å, a postat un clip în care aratå cum rezervoarele sunt deversate în sistemul de canalizare. Departamentul American al Agriculturii (USDA) a anun¡at de curând un pachet de sprijin în valoare de 9,5 miliarde de euro pentru fermierii afecta¡i de epidemie. pagini de Drago¿ BÅLDESCU

Kazahstanul va limita exporturile de cereale Ministerul kazah al agriculturii a anun¡at cå va impune cote de export pentru fåinå ¿i cereale, ca så asigure necesarul de consum intern în timpul pandemiei. Statul asiatic este un exportator important de grâu ¿i avea pe 1 martie stocuri totale de cereale de 9,2 milioane de tone. Australia subven¡ioneazå exporturile agricole aeriene Guvernul australian a alocat 67 milioane de dolari pentru a subven¡iona exportul pe cale aerianå a unor produse cum sunt lactatele ¿i carnea de vitå. Pânå acum, 90% din exporturile aeriene erau transportate în cala unor avioane cu turi¿ti, înså zborurile de acest tip au fost sistate complet dupå ce mai multe ¡åri ¿i-au închis frontierele. Pentru început, vor fi subven¡ionate zborurile de marfå cåtre China, Japonia, Hong Kong, Singapore ¿i Emiratele Arabe Unite. China aduce porci pentru a repopula fermele Primele ¿ase avioane cu peste 40.000 de purcei din Fran¡a au aterizat în China, ca parte a eforturilor statului asiatic de a repopula fermele devastate de epidemia de pestå porcinå. China va mai importa pe calea aerului încå 10.000 de animale în urmåtoarea perioadå. ¥n China, pesta porcinå africanå a redus efectivele de suine cu aproximativ 60%. Fermierii indieni folosesc cåp¿uni ca furaje Fermierii din India au ajuns så-¿i hråneascå vitele cu broccoli sau cåp¿uni, dupå ce restric¡iile impuse din cauza virusului COVID-19 au fåcut imposibil transportul legumelor ¿i fructelor spre ora¿e. Unii nu au reu¿it nici måcar så doneze produsele altor locuitori din zonå ¿i au fost sili¡i så le foloseascå în loc de furaje sau så le distrugå. Cultivatorii de flori din varietå¡i scumpe au råmas ¿i ei fårå vânzåri, pentru cå acestea erau folosite la nun¡i, care au fost anulate. 49

Biblioteca fermierului Ernest Grin]escu Mai sunt încå suficien¡i agricultori care ¿tiu plåcerea cititului unei cår¡i tipårite, cu pagini ¿i coper¡i, nu numai a ¿tirilor de pe ecranul tabletei. Cu acest gând optimist, Gheorghe Glåman continuå så scrie cår¡i care aduc în memoria celor de azi ¿i de mâine via¡a ¿i activitatea horticultorilor. ¥n 2013, a apårut, la Editura Agricola, Monografia Societå¡ii Române a Horticultorilor - 1913-2013. Au urmat cår¡i despre via¡a ¿i opera pre¿edin¡ilor care au condus destinele Societå¡ii de Horticulturå. ¥n 2017 a apårut o carte consacratå lui Charles Faraudo, (256 pagini); la sfâr¿itul lui 2019 a våzut lumina tiparului un volum despre Ernest Grin¡escu. Acest al treilea pre¿edinte al Societå¡ii Horticultorilor din România avea så conducå organiza¡ia din 1936 pânå în 1948, când a fost interziså abuziv de puterea cumunistå instauratå de Armata Ro¿ie. Ernest Grin¡escu s-a nåscut în ziua de 4 mai 1884 în comuna Petricani, Neam¡. Tatål såu, Petre Grin¡escu, era învå¡åtor. Mama, Profira (pe numele de fatå - Pruteanu), era din Fålticeni. Petre ¿i Profira Grin¡escu au avut 10 copii, dintre care 6 au ajuns la maturitate. Båie¡ii, patru la numår, au avut cariere strålucite: Ion a fost doctor în ªtiin¡ele Naturii al Universitå¡ii din Geneva; George a fost primul general farmacist al armatei române; Ernest î¿i sus¡ine doctoratul la Universitatea din Strasbourg; Mihai, zis Costicå, are o vie la Valea Cålugåreascå, iar dupå na¡ionalizare se angajeazå inginer la GAS Bacåu. Fetele se måritå, dupå obiceiul vremii. 50

Prof. Ernest Grin¡escu s-a bucurat de o mare notorietate în epocå. Este un autor prolific. ºine pagina agricolå a ziarului Universul ¿i publicå mult în Revista Horticolå/Horticultura Româneascå; este recompensat de regele Carol al ll-lea cu ordinul Meritul agricol în grad de comandor, apoi de Mare Ofi¡er. ¥n tot acest timp îmbinå activitatea ¿tiin¡ificå cu afacerile (ceea ce azi nu prea se mai întâmplå). Din 1925 înfiin¡eazå o pepinierå de material såditor pomicol la ªtefåne¿ti-Ilfov (pepinierå preluatå mai târziu de CAP-ul local).

conducerea. Gheorghe Glåman analizeazå contextul social ¿i politic al acelor zile tulburi cu o remarcabilå impar¡ialitate, rupt de ¿abloanele anti-legionare pe care au båtut monedå comuni¿tii lui Gheorghiu -Dej, Ceau¿escu ¿i chiar Ion Iliescu. Ernest Grin¡escu traverseazå greu dictaturile lui Carol al II-lea ¿i a lui Antonescu. Dar cel mai greu îi este sub cea comunistå. Este scos din postul de director în Ministerul Agriculturii ¿i din cel de profesor la ªcoala Superioarå de Horticulturå de la Båneasa; i se na¡ionalizeazå douå case (una în Bucure¿ti, str. Lisabona nr. 10, ¿i cealaltå în Predeal); i se interzice så mai publice, chiar ¿i în revistele de specialitate horticolå. Prime¿te o amårâtå de pensie de câteva sute de lei.

În centru, primul rând> Ministrul Gh. Ionescu-{i[e[ti, flancat de cei doi directori generali, I.C. Teodorescu [i Ernest Grin]escu la Congresul Coopera]iei, Br\ila, 20 septembrie 1931

Ernest Grin¡escu devine pre¿edinte al SHR în 1936, când pre¿edintele Charles Faraudo se retrage din func¡ie. Pe plan intern ¿i european este un moment politic tensionat de extremismul na¡ionalist. Grin¡escu, ca vice-pre¿edinte al SHR, este desemnat så preia

Prof. dr. Ernest Grin¡escu s-a stins din via¡å pe 23 iunie 1969. Mormântul såu se aflå în cimitirul Heråstråu. Activitatea Societå¡ii Horticultorilor avea så se reia în 1993, când se împlineau 80 de ani de la înfiin¡are. G. OSTROVEANU

Întἃlnire “conspirativă” a unui grup de 24 de horticultori

G. Glåman poveste¿te în carte o întâmplare aproape incredibilå: pe 10 octombrie 1963, 24 de veterani se întâlnesc så comemoreze 50 de ani de la înfiin¡area Societå¡ii de Horticulturå. Ce-i drept, suntem spre sfâr¿itul “obsedantului deceniu”, dar obi¿nuin¡ele securitå¡ii erau cam acelea¿i din anii ‘50. Cum så se întâlneascå ni¿te “fo¿ti” så celebreze o organiza¡ie pe care regimul comunist o interzisese? “Banchetul” a avut loc în casa lui Anton Dimitrievici. Tatål såu, ªtefan, fusese unul dintre cei 41 de fondatori ai SHR. Unii au venit împreunå cu so¡iile (Ernest Grin¡escu, I.C. Teodorescu, Charles Faraudo, Anton Dimitrievici). Båtrânul Faraudo sus¡ine o cuvântare care se constituie într-un compendiu al istoriei SHR. Profitul agricol 13/2020

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

SC Servoplant vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå, cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i. servoplant@gmail.com Tel.: 0744.332.778 Vând tractor Same Leopard de 85 CP în 4 pistoane, cauciucuri noi pe spate, råcire pe aer. Tel.: 0773.332.628 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari. Pre¡: 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852 Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc, 11 mc, amestecare orizontalå, 3 melci, golire pe dreapta, 4.100 euro, negociabil. Tel.: 0742.568.025 Vând rezervor pentru dejec¡ii zootehnice lichide, flexi tank, saltea, pernå, burduf, cu Agrement tehnic

pentru România. Nu necesitå proiecte, avize sau autoriza¡ii. Durata de via¡å pânå la 20 ani. Tel.: 0744.797.018 Vând tractor Fiat Agri 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 ore de func¡ionare, accept orice probå. Tel.: 0773.332.628 SC vinde plug reversibil Huard 470 Super, fabricat în 1995, revizie completå. Tel.: 0765.685.073 Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP. Tel.: 0737.572.771 Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan. Tel.: 0744.622.815

Vând încårcåtor frontal Komatsu WA70-7 din 2015, 5,3 tone, cupa de 1,2 mc, 4.000 ore, climå. Tel.: 0758.249.344 Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi. Jud. Tulcea. Tel.: 0741.026.110 Vând ma¿inå de bilonat ¿i întins folie ¿i bandå picurare. Rela¡ii la Tel.: 0744.700.372 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

SC Agrofam Holding SRL în insolven¡å, cu sediul în Fete¿ti, jud. Ialomi¡a, vinde în viu, 1.500 miei ¿i iezi. Tel.: 0729.889.693 Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone. Oradea. Tel.: 0788.866.642

Vând rulmen¡i industriali, agricoli ¿i auto, curele de transmisie ¿i simeringuri. Tel.: 0742.195.758

Vând råsaduri de legume: tomate, ardei, castrave¡i, vinete, plante aromatice, salatå, ¡elinå, varzå, dovlecei, castrave¡i amari. Vidra, jud. Ilfov. Tel.: 0767.821.877

Cumpår încårcåtor frontal cu cupå cereale pentru tractor Massey Ferguson 8140. Cålåra¿i. Tel.: 0735.519.119

Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate la zi. Stupina se aflå în Orbeasca de Jos, Teleorman. Tel.: 0720.856.492 Vând 80 tone porumb boabe din produc¡ia 2019, umiditate 10%, påstrat în condi¡ii foarte bune. Jude¡ul Teleorman. Tel.: 0765.904.925

Vând 100 porci cu greutatea între 35 ¿i 200 kg, crescu¡i în ferma proprie. Tel.: 0725.510.788

drum ¿i una spre pådure. Terenul se aflå la maxim 1 km de sat ¿i de utilitå¡i. Tel.: 0722.273.199

Vând 6 tone cartofi de consum albi, mårime 55+. Tel.: 0747.083.124

Vând 800 ha teren agricol în jud. Vaslui. Tel.: 0763.685.689

Vând ¡api de 3 luni pentru montå, din rasele Saanen ¿i Alpinå Francezå. Jude¡ul Cålåra¿i. Tel.: 0735.519.119

Vând în jud. Maramure¿, la grani¡a cu jud. Sålaj ¿i Satu Mare, fermå de cre¿tere porci, capacitate 2.000 de capete. Pentru informa¡ii Tel.: 0722.333.039

Vând råsad de ro¿ii, soiul Paris. Izbiceni, Olt. Tel.: 0749.101.111 Vând angro 200 curcani ¿i curci, crescu¡i cu cereale, fårå furaje procesate/complexe. Comuna Teslui, Olt. Tel.: 0726.602.833

Vând în sudul jude¡ului Dolj 380 ha teren agricol, grad de comasare 85%. Tel.: 0741.778.445 Vând fermå în jud. Buzåu: 540 ha teren arabil (25 ha în proprietate), utilaje. Tel.: 0726.255.939

Vând 80 vaci de lapte, Bål¡atå Româneascå ¿i Red Holstein. Pre¡: 1.500 euro/buc. Tel.: 0725.510.788

Vând 11,2 ha teren arabil lângå gara Ciulni¡a - Slobozia, jud. Ialomi¡a, acces utilitå¡i curent 20 kV, gaze. Tel.: 0742.226.701

SC vinde din stoc, produc¡ia 2019, 150 tone orz ¿i 300 tone porumb. Tel.: 0723.527.280

Vând, în Mereni, jud. Teleorman, o singurå parcelå de 3 ha teren agricol. Tel.: 0770.906.030

FERME, TERENURI

S.C. ia în arendå, pe min. 7 ani, teren agricol pe raza localitå¡ilor: Bucu, Gh. Lazår, Scânteia, Valea Ciorii, ºåndårei - jud. Ialomi¡a ¿i Victoria, Båråganul, Mihai Bravu - jud. Bråila. Tel.: 0732.103.736 Vând 14 ha teren agricol: 12 ha cu deschidere la douå drumuri de 672 m cu 189 m, iar cele 2 ha au o laturå la

Proprietar, vând 7 ha pådure intabulatå în Bleje¿ti, Teleorman. Tel.: 0722.619.638 Proprietar, vând 7,49 ha, teren cultivat cu grâu, compact, loc. Zorleni, lângå Bârlad, pre¡ 5.900 euro/ha. Tel.: 0724.577.703 Cumpår 100-250 hectare på¿une comasatå, cu CF, drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå. Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0773.978.834

S.C. AGROFAM HOLDING SRL, ÎN INSOLVENºÅ, cu sediul în ora¿ul Fete¿ti, Aleea Rozmarin, Vila Z29, Ap. 1,

închiriazå sau vinde baze de recep¡ie, cereale ¿i plante tehnice, situate în localitå¡i din jud. Ialomi¡a ¿i jud. Cålåra¿i, dupå cum urmeazå:  Moara Iezeru, loc. Jegålia, jud. Cålåra¿i  Siloz FNC, loc. Fete¿ti, jud. Ialomi¡a  Siloz Movila, loc. Movila, jud. Ialomi¡a  Baza de recep¡ie Murgeanca, loc. Murgeanca, jud. Ialomi¡a  Baza de recep¡ie Gura Ialomi¡ei, loc. Gura Ialomi¡ei, jud. Ialomi¡a Bazele de¡in spa¡ii de depozitare, laborator pentru analize ¿i bascule electronice.

Rela¡ii la tel.: 0729.889.693 - Tudor Nelu¡a Profitul agricol 13/2020

Pescuitul ¿i vânåtoarea

Twisterele - n\luci ce dep\[esc chiar [i imagina]ia pe[tilor, nu doar a pescarilor

fåcut cuno¿tin¡å cu “plasticele moi” - twistere, cum le numim dupå firma americanå de unde s-au fåcut primele importuri la noi, pe la sfâr¿itul anilor ‘80. Atunci am adus din Fran¡a, de la un prieten care fusese la pescuit în Florida, SUA, patru twistere, doi viermi (grub)¿i doi pe¿ti¿ori (shad), modele de bazå la acea vreme, råmânând ¿i principalele grupe în care sunt împår¡ite nålucile din soft plastic. Acestea au apårut peste O cean încå din anii ‘70, iar utilizarea lor s-a extins rapid datoritå unor calitå¡i indiscutabile: - sunt ieftine ¿i u¿or de produs într-o infinitå gamå de forme ¿i mårimi; - modele potrivite se pot folosi la pescuitul oricårei specii de pe¿ti råpitori, în ape de munte, de ¿es ori în måri sau oceane; - se pot folosi în realizarea unor nåluci combinate, vobler-twister, ori spinnerbait. Creativi, românii au confec¡ionat twistere din fâ¿ii de baloane colorate ori din camere de mingii, tåiate la capåt în formå de secerå ¿i înfå¿urate pe tija unui cârlig potrivit ca mårime, nr. 4 la nr. 0/2, cu tijå lungå, lestate cu o alicå potrivitå lângå ochet. Cum a evoluat crea¡ia de twistere de la câteva virgule, ori pe¿ti¿ori, la gama halucinantå la care s-a ajuns: imita¡ii de viermi, råcu¿ori, broscu¡e, ¿opârle, pe¿ti¿ori din toate speciile - de la banalul baboi (oblete, ro¿ioarå, babu¿cå) ori al¡i pe¿ti¿ori pradå 52

(pietru¿el, zglåvoc, guvide) la imita¡iile puilor de pe¿ti råpitori (påstråv, clean, biban, ¿tiucå), toate se pot realiza relativ u¿or cu tehnica actualå. Gândi¡i-vå ce gamå largå de combina¡ii se pot face: numår infinit de forme ¿i mårimi, culori, nuan¡e, elasticitate a materialului, transparen¡å, inser¡ie de sclipici... La acestea se adaugå, mai nou, densitatea materialului - se produc twistere care... plutesc, plus o gamå largå de modele de cârlige ¿i greutå¡i (de la 1 g la påstråv, la 50 g ¿i peste, la somn!). ªi, pentru a putea påtrunde cu montura aproape, s-au inventat cârligele off-set, care au vârful ascuns în corpul nålucii pânå în momentul mu¿cåturii, când pescarul în¡eapå! Cum pescuim la twister? Folosim o lansetå potrivitå speciei cåutate - ultrau¿oarå la påstråv ¿i biban, u¿oarå la påstråv de lac, ¿alåu ¿i ¿tiucå, ori medie-grea la ¿tiucå mare ¿i somn, adicå lansete - vergi ¿i mulinete potrivite cu greutatea de lansare, aceea a nålucii folosite. Apari¡ia ¿i folosirea firului textil au îmbunåtå¡it considerabil rezultatele pescuitului la twister, cåci se pot folosi fire mai sub¡iri, rezistente, ¿i colorate - verde fistic sau galbene, pentru a urmåri evolu¡ia nålucii ¿i momentul mu¿cåturii. De fapt, esen¡a pescuitului la twister constå în a men¡ine nåluca un timp cât mai lung în preajma pe¿tilor cåuta¡i, dându-i acestuia posibilitatea så urmåreascå nåluca, så-¿i pregåteascå atacul ¿i så o apuce

fårå efort deosebit. E mult mai probabil ca pe¿tele så atace o pradå ce practic se oferå de la sine! Dupå lansare pescarul laså nåluca så ajungå pe fund, apoi o saltå zvâcnind din vârful vergii, recupereazå 2-3 ture de manivelå ¿i se opre¿te din mulinat, iar zvâcne¿te, urmând alt salt înainte, iar opre¿te ¿i nåluca fâlfâie, cåzând spre fund. Pescarii numesc acest fel de recuperare în din¡i de fieråstråu. Momentul cåderii este ¿i acela în care, de cele mai multe ori, are loc atacul. Acesta se materializeazå într-o scurtå zvâcnire a firului vizibil (fluo, galben, verde-fistic...) la suprafa¡a apei. Moment în care pescarul în¡eapå! Urmeazå adrenalina purå! Drilul, scosul pe¿telui din apå ¿i eliberarea sunt momentele cele mai palpitante. Este adevårat cå jocul twisterului poate fi ¿i între ape, mai amplu, ori mai pe orizontalå, doar reducând viteza de recuperare, ori fåcând nåluca så zvâcneascå spre lateral, nu în sus! Pescarul trebuie så lesteze nåluca (så aleagå ori så modifice greutatea jigului) astfel încât aceasta så se scufunde cât mai lent, permi¡ând în acela¿i timp pescarului så men¡inå controlul asupra monturii. Varga u¿oarå ¿i nervoaså ¿i firul sub¡ire vor permite un joc incitant al nålucii... Pescuitul la twister are multe secrete, dar, pentru a vå bucura din plin de capturi, vå las så le descoperi¡i singuri... pescuind! Victor ºÅRUª Profitul agricol 13/2020

...blestemata de pandemie a devenit un bun prilej pentru sporirea presiunii asupra vânåtorilor, cårora, mai mult decât în condi¡ii normale, trebuie så li se supravegheze cu îndoitå fermitate fi¿etele.

V=n\torii fa]\ cu pandemia ar fi scris Conu’ Iancu, dacå ar fi tråit în zilele noastre. Desigur cå nu trebuie bagatelizatå problema råului care afecteazå întreaga planetå, dupå cum vedem, dar isteria între¡inutå de mass-media îi conferå o aurå nemeritatå. Pe fondul fatalismului nostru nativ, isterizarea programatå ¿i consecventå nu poate duce la nimic bun. Panica¡i, oamenii reac¡ioneazå imprevizibil. De pildå, în SUA, dupå declan¿area pandemiei, s-a triplat cumpårarea de cåtre popula¡ie a armelor de foc. Microbul nesiguran¡ei personale a proliferat exploziv în plasa numitului Covid-19, riscând så-l întreacå în agresivitate. La sfâr¿itul cursei, nu se ¿tie care din ei va rupe panglica învingåtorului în privin¡a daunelor provocate omenirii. La noi, ecoul a tot ce înseamnå control asupra armelor de foc ¿i muni¡iilor de¡inute legal îi atinge în primul rând pe vânåtori. Autoritå¡ile nu-¿i dau silin¡a så punå capåt traficului ¿i de¡inerii ilegale ale pu¿tilor de tot felul, de la AKM-ul militar, pânå la carabine ¿i lise. În schimb, de¡inåtorii corec¡i de arme ¿i muni¡ii de vânåtoare sunt supraveghea¡i cu maximå vigilen¡å, ba chiar în exces. A¿a se face cå blestemata de pandemie a devenit un bun prilej pentru sporirea pre-

...

Profitul agricol 13/2020

siunii asupra vânåtorilor, cårora, mai mult decât în condi¡ii normale, trebuie så li se supravegheze cu îndoitå fermitate fi¿etele. Ca ¿i cum altå grijå nu mai avem acum sau de parcå nu ¿tiam, se atrage imperios aten¡ia, prin notificåri din partea unor inspectorate de poli¡ie, cå armele se cere a fi utilizate în func¡ie de

destina¡ia lor. În traducere, cele pentru autoapårare nu le pot substitui pe cele de vânåtoare ¿i invers. Probabil cå unii se plictisesc de moarte în birouri ¿i î¿i inventeazå diverse forme de activitate, pentru a-¿i justifica salariile. Cu câteva zile în urmå, Inspectoratul General al Poli¡iei Române, prin Direc¡ia Arme, Explozivi ¿i Substan¡e Periculoase, a comunicat oficial ¿i fårå echivoc cå, pe toatå perioada instituirii stårii de urgen¡å prin Ordonan¡a Militarå nr. 3/24.03.2020 a Ministerului Afacerilor Interne, nu este permiså participarea la ac¡iuni de vânåtoare. Cum s-ar spune, ¡ara arde ¿i baba se piaptånå. Se pot deplasa cu arma în teren numai cei care numårå printre atribu¡iunile de serviciu ¿i supravegherea fondului cinegetic din gestiune. Este de în¡eles pentru cå, oricât de bulversatå ar fi, în anumite momente, societatea, componentele activitå¡ii generale trebuie så func¡ioneze chiar ¿i la relanti sau în sistem de avarie. Oricum, odatå cu venirea primåverii, natura intrå într-o perioadå de lini¿te în

calendarul vânåtoresc, pentru cå este vremea sporirii neamului sålbåticiunilor, a cre¿terii puilor, a pregåtirii lor pentru supravie¡uire pe cont propriu. Interven¡ia omului este minimå, poate cu excep¡ia controlului prådåtorilor supranumerari, în beneficiul speciilor vulnerabile. În condi¡iile acestui sezon, toate activitå¡ile specifice cad exclusiv în sarcina personalului de specialitate. Iar situa¡ia va dura pânå când lucrurile vor reintra pe

fåga¿ul normal. Rågazul recluziunii for¡ate de împrejuråri ne poate face mai responsabili ¿i mai în¡elep¡i. Un vechi proverb chinezesc spune cå în fiecare bine este un råu ¿i în fiecare råu este un bine. Poate cå aceastå tragedie mondialå, odatå consumatå, va schimba ceva în mentalitatea ¿i în sistemul de valori ale oamenilor. În bine, vreau så cred. Petrecând o vreme în spa¡iul ambiental al propriului cåmin, reticen¡i la socializarea cu semenii fie ¿i ca simpli pietoni, confra¡ii mei de breaslå m-a¿ bucura så aleagå tihna popasului în preajma micii biblioteci personale cu volume pe teme cinegetice, semnate de camarazi care ¿i-au dat osteneala så-¿i a¿tearnå pe hârtie tråirile, impresiile, på¡aniile. Efemerul câmp virtual oferå satisfac¡ii minore. Întoarce¡i-vå, dragi prieteni, la “slova tipåritå”, vorba lui Arghezi. Literatura e un bun exerci¡iu pentru minte ¿i inimå. Acum, pânå ¿i natura sålbaticå se de¿teaptå... Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN

S-au întâmplat în vremea coronavirusului Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 9 - 21.04.2020

Marius Iliescu 9.04.1966, manager piese de schimb Claas

Gheorghe Ni¡u 10.04.1943, fermier Mihåile¿ti, Giurgiu

Cosmin Chioreanu 10.04.1963, director general Monsanto România ¿i Bulgaria

Viorel Morårescu 11.04.1962, director Direc¡ia politici agricole, MADR

Monica Crivå¡u 11.04.1986, director opera¡iuni Caussade Semences România

Irina Pa¿calåu 12.04.1981, specialist logisticå Claas

Rene Adrian Nazare 15.04.1968, manager regional vânzåri Claas

Primåria Timi¿oarei refuzå utilajele agricole oferite ca så stropeascå stråzile Alexander Degianski administreazå 5.000 de ha în Timi¿. Acum, când pandemia scurtcircuiteazå via¡a a¿a cum o ¿tiam to¡i, Degianski a fåcut o propunere Primåriei Timi¿oara. El vrea så le punå la dispozi¡ie, gratuit, trei sprayere cu lå¡imi de 6 -24 metri ¿i cu o capacitate de 3.000 de litri. Mai mult, plåte¿te el ¿i operatorii, ¿i motorina. Ma¿inile puteau fi folosite pentru dezinfectarea bulevardelor principale ¿i a stråzilor late. La început reprezentan¡ii primåriei au fost încânta¡i de ofertå, poveste¿te Degianski, dar pânå la urmå nu s-a låsat cu niciun rezultat concret. Cum ¿i tåcerea este un råspuns, fermierul a în¡eles cå Primåria i-a refuzat oferta. Se mirå, pentru cå propunerea lui era gratuitå. Sau poate tocmai de aceea nu a mar¿at Primåria... (Gh. MIRON)

Adrian Secolof 15.04.1978, director financiar Adama

Gabriela Sava 17.04.1973, realizator emisiunea Euroferma

Berarii cehi intrå în crizå de sticle, iar micii artizani vând bere vårsatå De când s-au închis barurile ¿i terasele, primii trei producåtori de bere din

Cehia (Pilsner Urquell, Staropramen ¿i Budejovicky Budvar) nu mai produc bere la butoi. “Producem mai multå bere în sticle ¿i doze, pentru care am constatat o cre¿tere de 15% a cererii”, a declarat purtåtorul de cuvânt de la Staropramen. Acum, problema e cå nu au suficiente sticle pentru cât pot så producå. Micii berari artizanali, sili¡i ¿i ei så închidå terasele, au gåsit altå solu¡ie. Cum nu au linii de îmbuteliere în sticle, iar dozele de aluminiu sunt un vis frumos, ei vând bere vårsatå. Omul vine cu recipientul de acaså ¿i a¿teaptå la ghi¿eul exterior pânå când îi este umplut recipientul. Bere proaspåtå, direct din butoi. Unele berårii livreazå chiar ¿i la domiciliu, în recipientele lor. Båga¡i ¿i pådurile în carantinå! Activi¿ti de mediu sau simpli cetå¡eni îngrijora¡i, Facebook-ul geme zilele acestea de mesaje cå, în timp ce poporul stå acaså, se taie pådurile. Cel mai bun slogan: “Båga¡i pådurile în carantinå! Se plimbå copacii pe ¿osele fårå adeverin¡å.”

George Aldescu 18.04.1948, ¿ef Consiliu Consultativ, Rod Bun

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

Cornel Popa 1

18.04.1963, director Direc¡ie Tehnicå ANIF

Lucian Såvoiu

20.04.1976, director economic Aectra Agrochemicals

3 4

Ioan Benea

21.04.1946, vicepre¿edinte Federa¡ia Cultivatorilor de Cartofi

Traian Ghinoiu

Lumini¡a Jâjâie

21.04.1981, manager regional vânzåri, AgroConcept 54

9 10

8 9

Ovidiu Mårculescu

21.04.1946, membru LAPAR, Soc. Agr. Agroprest Båle¿ti, jud. Gorj 21.04.1972, director resurse umane, MADR

Solu¡ia careului din Nr. 12/2020 ORIZONTAL: INSECTICID; NALTA - OALE; ITA - RANTAS; SUBTIL - ARC; TRIA - BON - A; EI - STANIOL; STAR - DISC; STA - ACU - OI; O - REGALIST; CHINEZARII.

ORIZONTAL: 1) Taie råul de la rådåcinå – Înainte mar¿! 2) Manta de vreme rea – Primul aparat de zbor; 3) A sta pe loc – Cålcate mereu de ho¡i; 4) Tratate bilaterale! – A pune în vedere; 5) Cunoscut ca poloist – Strâns la ciorap; 6) A vinde în mod oneros – Apar la adunarea de luni; 7) Le vezi cu ochii tåi; 8) Întoarcerea la påmânt; 9) A crea speran¡e – Calificativ final! 10) Aria campestrå. VERTICAL: 1) Încol¡esc printre nuferi – Cuprins de sfâ¿iere; 2) Ultimele dintre noi – Curatå la inimå! 3) Bun de speriat copiii – Are loc rezervat la tribunå; 4) Veche atestare documentarå; 5) U¿or de påtruns – Serviciu pentru pårin¡i; 6) Are motivele ei – Montate pentru pornire; 7) Scobitoare de lemn – Våzute în calea¿cå! 8) Oameni de sacrificiu; 9) Împrå¿tie vraja – E ceva de vis; 10) Au minusuri însemnate la unele materii – A doua fa¡å a lumii. Profitul agricol 13/2020