Profitul Agricol nr. 14, din 15 aprilie 2020 by Profitul Agricol

nr. 14 din 15 aprilie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 14/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

¥n ¡ara lui “Suntem pregåti¡i” O glumå amarå circulå zilele astea pe Facebook. Dacå te duci la cules de sparanghel în Germania, mergi lini¿tit, ai dezlegare de la poli¡ie. Dacå te duci la tine pe tarla så semeni porumbul, n-ai. Ba, prime¿ti ¿i amendå, cå încalci izolarea. Mi-a scris-o pe Facebook o doamnå din ºåndårei, Ialomi¡a. Am mai scris despre blocada de la ºåndårei, locul unde, din 4 aprilie, necazurile agricultorilor se ¡in lan¡. Secetå ¿i înghe¡ peste noapte, iar peste toate, carantina impuså de ordonan¡a militarå.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i

Speriate de virus, sau poate doar nepåsåtoare la grijile oamenilor, for¡ele de ordine care au închis accesul în ora¿ nu mai laså pe nimeni så treacå. Mai ales agricultori! Acum, când, în sfâr¿it, a ajuns apa pe canale... La început, oficialii au ascultat plângerile fermierilor cu aten¡ie ¿i compasiune. De întreprins, n-au întreprins nimic. Acum, au devenit nervo¿i la fiecare solicitare.“Dacå instituim excep¡ie de la regulå, atunci nimeni nu mai respectå nimic! Nimeni nu intrå, nimeni nu iese, acesta este comandamentul, nu mai insista¡i degeaba.” Absurdul situa¡iei: agricultorilor din ºåndårei li s-a dat voie så iaså o zi în câmp. Dar, dacå seara se întorc în ora¿, vor råmâne acolo. ¥ntre timp, ne uitåm nelåmuri¡i cum mii de oameni se înghesuie unii într-al¡ii så prindå un loc în zborurile acelea speciale, spre Germania, spre Austria. Nu pleacå niciunul de bine ce îi e acaså, pleacå de såråcie, visând o lume mai orânduitå. Mie unul îmi amintesc de plecårile sa¿ilor din anii ‘80.

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul agricol 14/2020

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Fermierii afecta¡i de secetå vor primi despågubiri Traian Båsescu formuleazå câteva sugestii privind agricultura

Ma¿ini agricole

Grådina, via ¿i livada

Opinie

Cum sporim achizi¡ia de tractoare? 42 Agri-Alian¡a devine unic importator al combinelor finlandeze Sampo 44 Livrårile Claas, vitezå maximå 46 Rezervor frontal pentru sprayerele Amazone UF 02 46 Informa¡ii externe

Procesatorii de carne americani î¿i închid fabricile Grâul rusesc a intrat ¿i pe pia¡a Arabiei Saudite

Biblioteca fermierului

Fungicidul Flowbrix - tratarea bolilor la pomi ¿i igienizarea livezilor 34

Culturi vegetale

Organiza¡ii profesionale

Fermierii din ºåndårei, împiedica¡i så-¿i lucreze terenurile Solidaritatea în vremea pandemiei Covid-19 Secetå în sud-est. Ce måsuri se impun? Tehnologia de conservare a apei în sol ajutå cultura, dar nu ¡ine loc de ploaie

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii

Bruxelles: lista “lucråtorilor în profesii critice” Seceta ¿i organiza¡iile fermierilor

Zootehnia are nevoie de o lege a creditului agricol

Fermierii din Oltenia au un an perfect 26 Seceta afecteazå culturile de toamnå ¿i pune în pericol semånatul culturilor de primåvarå 28 Zakeo Xtra, cel mai vândut fungicid din lume 30 Porumb în focus: cre¿tem productivitatea cu Wuxal Zinc 32

Pre¡uri ¿i pie¡e

APPR: 4 solicitåri urgente, transmise Ministerului Agriculturii

Câteva clarificåri privind sistarea exporturilor Tranzi¡ia PAC va dura 2-3 ani Covid-19 schimbå obiceiurile consumatorilor Fermierul sanc¡ionat cå se ducea la câmp era de fapt în Timi¿oara Scrisoare APCPR cåtre prim-ministrul Ludovic Orban

Amenajamente pastorale

SOS - Ritmul de întocmire ¿i calitatea amenajamentelor pastorale

Cre¿terea animalelor

Nicolae ¿i Elena Ceau¿escu: “Ni¿te ¡årani!”

Magazin

Voblerele, mai pu¡in agresive decât oscilantele, dar mai prinzåtoare... uneori La idele lui Prier

52 53

Crescåtorii cer ca statul så le garanteze creditele

Licita¡iile de animale se mutå ¿i ele în online

Evenimentele såptåmânii Fermierii afecta]i de secet\ vor primi desp\gubiri Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat cå to¡i fermierii afecta¡i de secetå vor primi în acest an despågubiri din partea statului. “I-am asigurat cå to¡i cei care vor suferi pagube din cauza secetei anul acesta vor primi despågubiri pentru cå a¿a e normal. Comitetele pentru situa¡ii de urgen¡å se vor întruni ¿i vor merge så evalueze dimensiunea pagubelor, astfel încât så avem o imagine cât mai

obiectivå, så ¿tim exact câ¡i bani trebuie så alocåm, iar fermierii så fie despågubi¡i”, a afirmat ministrul. “Ne preocupåm acum ca pe toate suprafe¡ele irigabile så fie apå suficientå. Am alocat bani atât pentru modernizarea infrastructurii principale, cât ¿i pentru extinderea infrastructurii secundare, precum ¿i pentru plata apei ¿i a curentului pânå la pompele de punere sub presiune.”

Traian B\sescu formuleaz\ câteva sugestii privind agricultura Fostul pre¿edinte Traian Båsescu, acum europarlamentar, a formulat câteva måsuri de repornire a economiei pânå nu trece pandemia. Scrise colocvial, direct pe Facebook, sunt adresate premierului Orban ¿i oricui vrea så le citeascå. Noi vå redåm ideile privind agricultura. “A¿ împrumuta 10 miliarde de euro într-un credit sindicalizat BEI/BERD/BM pe care i-a¿ pune la dispozi¡ia ANIF pentru decolmatarea canalelor de iriga¡ii, repararea sistemelor de pompare, achizi¡ia de sisteme fixe ¿i mobile de iriga¡ii ¿i a¿ furniza gratuit apå timp de trei ani în zonele afectate de secetå. A¿ împrumuta 4 miliarde de euro ¿i a¿ construi 8 - 10 centre de colectare legume, fructe ¿i zarzavaturi în marile bazine producåtoare de legume ¿i fructe. Aceasta este formula ca produc¡ia româneascå de legume ¿i fructe så ajungå în marile lan¡uri de vânzare. Hi per mar keturile nu vor achizi¡iona produse de pe marginea drumului. Profitul agricol 14/2020

Lansarea unui program de asemenea dimensiuni va antrena masiv for¡å de muncå în mod direct, dar ¿i un enorm numår de IMM-uri, firme de transport industrial, companii de transport persoane, firme de catering, capacitå¡i de cazare de una, douå stele/margarete. Toate aceste IMM-uri ¿i întreprinderi familiale vor trebui så aibå acces la credite garantate de stat sau credite cu dobândå subven¡ionatå.

Proiect de ordin MADR ¿i MAI privind seceta Pe 9 aprilie a fost prezentat online un proiect de Ordin comun MADR ¿i MAI pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situa¡iilor de urgen¡å generate de fenomene meteorologice având ca efect seceta pedologicå. Cei interesa¡i pot transmite opinii ¿i sugestii în termen de 10 zile pe e-mail: politici.agricole@madr.ro. AIPROM: aten¡ie, s-au furat cantitå¡i mari de PPP Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor atrage aten¡ia asupra mai multor furturi de PPP. Acestea au avut loc în jude¡ele Gala¡i, Prahova ¿i Bråila, produsele fiind sustrase din magazii ¿i depozite apar¡inând unor fermieri sau societå¡i comerciale. Este vorba de comuna Cudalbi, jude¡ul Gala¡i, unde ho¡ii au cålcat de douå ori, la distan¡å de câteva zile, de comuna Drågåne¿ti, jude¡ul Prahova, ¿i localitatea Lacu Sårat, jude¡ul Bråila. AIPROM recomandå aten¡ie sporitå atunci când achizi¡iona¡i produse de protec¡ia plantelor în aceastå perioadå, în localitå¡ile men¡ionate, dar ¿i în localitå¡i apropiate. Cazurile se aflå în cercetarea Direc¡iei Arme, Explozivi ¿i Substan¡e Periculoase. Plata subven¡iilor în iulie, în loc de octombrie, nu se poate face Mai multe state, printre care ¿i România, au solicitat Comisiei Europene så aprobe plata subven¡iilor de la 1 iulie. Comisia le-a råspuns cå nu este posibil så se facå înainte de 16 octombrie, dar a sugerat o solu¡ie. Statele care doresc så acorde banii mai devreme pot lua împrumuturi ¿i suportå dobânda. ¥nså, este posibil så se facå plå¡i înainte de 16 octombrie, dar pentru dezvoltare ruralå. Chiar ¿i a¿a, Italia se gânde¿te så acorde avansul la subven¡ii în mai. Reamintim cå, în contextul crizei Covid-19, Comisia a decis recent så aprobe acordarea avansului la subven¡ii începând din 16 octombrie, în procent de 70% în loc de 50%. 7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Rovensa î¿i extinde afacerile din Biocontrol Compania Idai Nature, parte a grupului Rovensa, a cumpårat Agrotecnología, grup specializat în solu¡ii biologice de protec¡ia plantelor, axat pe tehnologiile microbiene. Este a treia achizi¡ie Rovensa. Vå reamintim, pânå în septembrie 2019, Rovensa s-a numit Sapec Agro Business. Grupul este acum organizat în trei mari unitå¡i de afaceri: Tradecorp, care se ocupå de nutri¡ia plantei, Idai Nature, de biocontrol, ¿i Ascenza, care de¡ine portofoliul de PPP. ACCPT Ialomi¡a a aderat la APPR Asocia¡ia Cultivatorilor de Cereale ¿i Plante Tehnice Ialomi¡a, conduså de Costin Telehuz, a aderat, såptåmâna trecutå, la Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb, conduså de Nicolae Sitaru. ACCPT are 250 de membri care lucreazå 105.000 ha. “Speråm ca împreunå så progresåm ¿i så militåm pentru unificarea tuturor organiza¡iilor din sectorul vegetal”, a declarat Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. “Am intrat în APPR pentru cå asocia¡ia face teståri, folose¿te dialogul în rela¡ia cu autoritå¡ile, nu protestul, ¿i este o organiza¡ie constantå de ani buni, iar punctele lor de vedere sunt luate în considerare de fiecare datå”, considerå Drago¿ Costin Telehuz. BASF va ¡ine o AGA virtualå Adunarea anualå a ac¡ionarilor BASF va fi una virtualå anul acesta. Pare simplu, dar pentru asta a trebuit amendatå legisla¡ia germanå. Votul se va exprima prin po¿tå. ¥n acela¿i timp, BASF Personal Care, divizia de produse de îngrijire a grupului, a început producerea dezinfectan¡ilor de mâini în mai multe fabrici din Europa. Produsele vor fi donate spitalelor, centrelor de îngrijire ¿i altor institu¡ii. În Düsseldorf a fost deja produså ¿i donatå o cantitate de 13.000 litri. Urma ca aceasta så fie completatå de încå 23.000 litri. 8

Câteva clarific\ri privind sistarea exporturilor Comitetul Na¡ional pentru Situa¡ii de Urgen¡å a decis interzicerea exporturilor de cereale pe perioada stårii de urgen¡å. Produsele agricole vizate sunt grâul, orzul, ovåzul, porumbul, orezul, soia, floarea-soarelui. De asemenea, este interzis exportul unor produse agroalimentare, printre care unele rezultate din procesarea celor precizate (fåinå, ulei, zahår ¿i altele. Pentru detalii, vezi Anexa 2 a Ordonan¡ei Militare nr. 8 din 9 aprilie) Måsura a stârnit imediat controverse. Comercian¡ii de cereale au trimis o scrisoare de protest semnatå de pre¿edin¡ii COCEREAL, FEDIOL ¿i FEFAC, ¿i adresatå comisarului pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski, chiar vineri, a doua zi dupå publicarea Ordonan¡ei 8. Ei aratå cå interdic¡ia, adoptatå la solicitarea industriei de morårit ¿i panifica¡ie din România, va genera disfunc¡ionalitå¡i în lan¡ pe pie¡ele europene ¿i extra-comunitare, cu probleme de aprovizionare ¿i de asigurare a activitå¡ilor curente pentru partenerii comerciali ai României, precum ¿i cre¿teri ale pre¡urilor. Comisia Europeanå încå nu a reac¡ionat oficial. Au reac¡ionat în schimb autoritå¡ile de la Bucure¿ti. Foarte repede s-a comunicat cå interdic¡ia nu se referå la exportul intracomunitar, care este condi¡ionat doar de depunerea unei declara¡ii pe proprie råspundere a partenerului comercial. ¥nså, lucru mai interesant, måsura suspendårii exporturilor de cereale a semånat discordie între organiza¡iile de fermieri.

Mai ales dupå ce s-a aflat cå, pe data de 5 aprilie, cu patru zile înainte de adoptarea ordonan¡ei militare, pre¿edintele LAPAR, Nicu Vasile, a trimis o adreså cåtre Ministerul Agriculturii, solicitând, între altele, interzicerea exportului de cereale. El motiva decizia prin existen¡a unui stoc foarte mic fa¡å de necesarul de consum al popula¡iei. Cu mingea ridicatå la fileu de scrisoarea oficialå a LAPAR, Ministerul Agriculturii le-a solicitat fermierilor så comunice fiecare stocurile de cereale. Ordonan¡a a fost adoptatå înainte ca fermierii så råspundå. APPR a criticat ini¡iativa lui Nicu Vasile, în timp ce membrii consiliului director al LAPAR au declarat cå pre¿edintele a ac¡ionat fårå så se consulte cu ei. Vom reveni cu detalii în numårul viitor al revistei. Robert VERESS

Profitul agricol 14/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Tranzi]ia PAC va dura 2-3 ani Este deja mai mult decât evident cå noua Politicå Agricolå Comunå nu va fi gata ca så intre în vigoare din 2021, a¿a cum era programat. Mini¿trii agriculturii ¿i comisarul au discutat deja de mai multe ori cå e nevoie de o perioadå de tranzi¡ie de la actuala PAC la urmåtoarea. Recent, pre¿edin¡ia croatå a Consiliului UE a solicitat reprezentan¡ilor statelor din Comitetul Special Agricol, un mandat par¡ial de negociere pe tema tranzi¡iei. România, dar ¿i alte ¡åri au solicitat ca perioada de tranzi¡ie så fie de doi ani, în timp ce unele guverne ¿i chiar unii oficiali de la Bruxelles mai cocheteazå cu ideea cå un an ar fi suficient. Încå existå puncte de vedere divergente. Lituania cere så nu se mai dea sprijinul na¡ional tranzitoriu (ANT) în perioada de tranzi¡ie, în timp ce România ¿i Bulgaria sus¡in nevoia men¡inerii ANT. Al¡ii vor ca cheltuielile cu în-

verzirea-mediul så mai creascå ¿i pe dezvoltare ruralå în perioada de tranzi¡ie. Unele state sunt preocupate de men¡inerea plå¡ilor voluntar cuplate sau men¡ionarea sprijinului pentru criza Covid-19 în pozi¡ia de negociere. Pânå la urmå, pre¿edin¡ia croatå are un document cu cererile statelor membre cu care så meargå mai departe la negocieri. Parlamentul European va adopta propria pozi¡ie privind tranzi¡ia la începutul lunii mai ¿i, ulterior, încep negocierile trilaterale cu Consiliul de Mini¿tri ¿i cu Comisia. Cel mai probabil perioada de tranzi¡ie va fi de doi ani, poate chiar de trei ani, între actuala ¿i viitoarea PAC, iar în aceastå perioadå vor råmâne în vigoare regulile ¿i subven¡iile actuale, actuala înverzire ¿i programele de dezvoltare ruralå, dar ¿i plata ANTurilor, conform surselor noastre ¿i conform pozi¡iilor exprimate pânå acum de exper¡i din cadrul DG Agri.

Covid-19 schimb\ obiceiurile consumatorilor ¥n toatå Europa, consumatorii cheltuiesc mai pu¡in ¿i cumpårå produse mai ieftine, reducându-se vânzårile de brânzeturi speciale, carne de vitå, vin ¿i alte produse de calitate. O spune Comisia Europeanå, care a fåcut o evaluare a pie¡ei în contextul crizei cauzate de coronavirus. Totu¿i, sectorul agro-alimentar este afectat mai pu¡in ca altele. Scåderea pre¡ului petrolului va afecta pia¡a porumbului deoarece este afectatå profitabilitatea etanolului. Închiderea restaurantelor determinå deja probleme de logisticå, iar comer¡ul cu China e aproape în totalitate suspendat. Pre¡ul cårnii de porc este în cre¿tere, sectorul cårnii de pasåre are o capacitate mai mare de adaptare în Profitul agricol 14/2020

privin¡a produc¡iei. Sectorul cårnii de vitå este foarte afectat de închiderea restaurantelor. ªi produc¡ia de carne de oaie ¿i de caprå simte efecte negative. Cele mai afectate produse sunt florile, vinul, fructele ¿i legumele de sezon. Pia¡a lactatelor este ¿i ea influen¡atå, mai ales brânzeturile speciale, iar pre¡ul laptelui praf degresat e diminuat de specula¡ii. România a solicitat CE unele måsuri de compensare pentru sectorul lapte ¿i acordarea fondurilor neutilizate din programul pentru sectorul vitivinicol pentru prime pe suprafa¡å pentru cultivatorii de vi¡å-de-vie. paginå de Veronica HUZA

Consiliul de Mini¿tri, cel mai probabil va fi anulat Criza Covid-19 face ca urmåtoarele întâlniri ale mini¿trilor ¿i exper¡ilor statelor membre pe teme agricole så stea sub semnul incertitudinii ¿i anulårilor. Conform informa¡iilor recente, Consiliul de Mini¿tri, care ar fi trebuit så aibå loc la Luxemburg pe 27-28 aprilie, nu se va organiza în mod cert prin prezen¡a fizicå a participan¡ilor ¿i e posibil så nu mai aibå loc nici måcar prin videoconferin¡å. Iar reuniunea reprezentan¡ilor statelor membre din Comitetul Special Agricol (CSA), care ar trebui så aibå loc pe 21 aprilie, stå sub semnul întrebårii. O nouå scrisoare pentru mini¿trii agriculturii Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agriculturå, a transmis o nouå scrisoare cåtre mini¿trii agriculturii. Îi îndeamnå så foloseascå banii råma¿i din programele de dezvoltare ruralå pentru a ajuta fermierii. Spune cå existå 6 miliarde de euro încå nefolosi¡i din programele rurale la nivel european ¿i cå aceastå sumå urcå la 17 miliarde dacå se iau în calcul aplica¡iile nefinalizate. El då exemple de måsuri finan¡abile, cum ar fi sus¡inerea fermierilor så vândå direct consumatorilor, serviciile de livrare la domiciliu, investi¡iile în ferme, în procesare, în marketing sau ambalare, dar ¿i serviciile medicale în mediul rural. Mai spune cå acolo unde existå instrumente de gestionare a riscului ar trebui activate pentru compensa¡ii. Pânå la urmå, sunt doar vorbe... Guvernul este pregåtit så rechizi¡ioneze cereale Starea de Urgen¡å a deschis cutia Pandorei ¿i au ie¿it måsuri de neimaginat. Dupå suspendarea exporturilor, prim-ministrul Orban a vorbit ¿i de rechizi¡iile de cereale. “Nu ne putem permite så acceptåm, ca din låcomie, unii proprietari de cereale så trimitå la export, så ne lase fårå grâu. Aici ar trebui så luåm måsuri foarte clare, mai ales cå e un adevårat dezmå¡ în materie de export.” 9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII ADAMA doneazå medicilor må¿ti de protec¡ie Afla¡i în linia întâi a luptei cu coronavirusul SARS-CoV-2, medicii au nevoie de echipamente de protec¡ie corespunzåtoare. Pentru a fi alåturi de ei, ADAMA a achizi¡ionat må¿ti pe care le-a donat asocia¡iei “Dåruie¿te Via¡å” ca så le distribuite spitalelor din Bucure¿ti ¿i din ¡arå unde este mare nevoie de ele. În aceste zile necesarul de echipamente de protec¡ie este uria¿: medicilor li se recomandå schimbarea må¿tii la fiecare 20 de minute într-un mediu umed ¿i la fiecare 60 de minute într-un mediu nonaerosol. Se estimeazå cå doar medicii de familie ar avea nevoie de aproximativ 1 milion de må¿ti în fiecare lunå. “Dona¡ia ADAMA se alåturå eforturilor uria¿e care se fac pentru a men¡ine sistemul de sånåtate func¡ional. Suntem în industria de protec¡ie a culturilor agricole de ani buni. Produsele fermierilor ajung pe mesele românilor în fiecare zi. Dar munca noastrå în aceste zile critice nu mai este doar despre protec¡ia culturilor, ci ¿i despre protec¡ia oamenilor”, a declarat Alina Gitlan, reprezentant al ADAMA. AIPROM doneazå echipamente de protec¡ie Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România (AIPROM) ¿i-a oferit sprijinul pentru douå spitale din ¡arå: Spitalul Clinic Colentina din Bucure¿ti ¿i Spitalul Municipal Timi¿oara, Clinica de Oncologie. Spitalele au primit kituri de echipamente individuale de protec¡ie (månu¿i, må¿ti, salopete ¿i ochelari). Acestea au fost achizi¡ionate de cåtre AIPROM pentru ac¡iunile de încurajare a purtårii echipamentului de protec¡ie de cåtre fermieri în timpul manipulårii PPP. “Este un gest simplu: protejându-i pe medici, ne protejåm pe noi. Ac¡ionând cu pruden¡å ¿i responsabilitate putem limita råspândirea Covid-19 astfel încât fiecare dintre noi så î¿i poatå relua activitatea. Avem nevoie de medici, a¿a cum avem nevoie ¿i de fermieri.” 10

Fermierul sanc]ionat c\ se ducea la câmp era de fapt în Timi[oara Zilele trecute presa, mai ales cea online, a fost inflamatå la vestea cå un fermier, Gelu Barna, pe când se ducea la semånat, a fost oprit ¿i sanc¡ionat de Poli¡ie cu 5.000 lei, pentru cå nu ar fi scris în declara¡ie ¿i ora când se va întoarce de la câmp. Internetul s-a umplut de un potop de înjuråturi la adresa poli¡i¿tilor, de îndemnuri la ie¿it în stradå ¿i teorii ale conspira¡iei trans-partinice. Pânå la urmå a fåcut luminå Inspectoratul Jude¡ean de Poli¡ie Timi¿, care a explicat cå nu e deloc a¿a. E adevårat cå fermierul Gelu Barna din Såcålaz a fost amendat de poli¡ie, dar nu fiindcå nu notase ora, chestiune care nici nu este cerutå în declara¡ie. Ci fiindcå omul era în Timi¿oara, cu declara¡ia cå merge pe teren så facå agriculturå. “Bårbatul, în vârstå de 39 de ani, a fost sanc¡ionat contraven¡ional cu suma de 5.000 de lei pentru cå nu a respectat prevederile art. 1, lit. a) din Ordonan¡a Militarå nr. 3/2020, respectiv nu a putut justifica prezen¡a în municipiul Timi-

¿oara, atunci când a fost oprit în trafic pentru control”. Poate cå ¿i Barna a gre¿it, dar så recunoa¿tem, de când cu pandemia, oamenii în uniformå au devenit cam prea vigilen¡i cu oamenii de bun-sim¡. Gh. MIRON corespondent Câmpia de Vest

Scrisoare APCPR c\tre prim-ministrul Ludovic Orban Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR) cere guvernului så declare sectorul de cre¿tere a porcinelor drept Sector de Importan¡å Na¡ionalå ¿i så adopte måsuri excep¡ionale care så previnå blocarea activitå¡ilor în ferme, så asigure securizarea produc¡iei de carne de porc în plan na¡ional ¿i securitatea alimentarå a popula¡iei. APCPR sus¡ine cå mai multe companii sunt la un pas så ia decizia relocårii în state unde måsurile împotriva pestei se iau cu rigurozitate de cåtre autoritå¡i.

Asta în timp ce la noi nu mai existå deloc sus¡inere politicå pentru adoptarea proiectului de ordin privind condi¡iile de biosecuritate în exploata¡iile de porcine. “Reiteråm faptul cå acest ordin nu interzice cre¿terea porcinelor în sistem tradi¡ional, ci vine în ajutorul gospodåriilor de autoconsum ¿i exploata¡iilor de toate dimensiunile pentru a se proteja de o posibilå contaminare cu virusul PPA ¿i de a proteja întreaga comunitate”, se aratå în mesajul APCPR, semnat de pre¿edintele Ioan Lado¿i. Profitul agricol 14/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

Daniel BOTÅNOIU

cago FOB-Golful Mexic a închis la 247 dolari/tonå (1.087 lei), mai mult cu 5 dolari/t fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Grâu România FOB Constan¡a 193 euro/t (-4 euro/t) 926 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 30 mar. - 3 apr. 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020. ¥n perioada 30 martie - 3 aprilie grâul a avut urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii pe bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chi£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Mai Iun Iul

30.03 132 133 135

31.03 133 134 137

01.04 134 135 139

02.04 135 137 140

03.04 137 139 141 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

30.03 197 193 197

31.03 199 195 199

01.04 02.04 03.04 200 201 202 197 199 200 200 201 202

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 74.370 tone, Indonezia 74.370 tone, Japonia 34.370 tone, Taiwan 24.970 tone ¿i Columbia 21.790 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 231 dolari/tonå (1.016 lei), cu o cre¿tere de 6 doCota¡ii - Burse din Fran¡a 30.03 185 189 181 179 Moselle FOB 195 Rouen FOB 197

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

31.03 01.04 187 189 190 191 183 185 181 183 197 199 199 200

Mai Iun Iul

31.03 227 229 234

01.04 229 231 235

02.04 190 192 187 185 200 201

România

02.04 230 233 237

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 174 euro/tonå (835 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 martie.

$/t

Mai Iun Iul

31.03 01.04 02.04 03.04 130 131 133 130 135 137 135 133 137 139 137 135

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI

30.03 - 3.04.2020

30.03 Bordeaux 169 Pallice 163 Rhin 171 Bordeaux FOB 170 Pontivy 177

euro/t

31.03 01.04 02.04 03.04 170 171 173 170 165 167 169 167 173 174 175 173 173 175 177 174 179 181 183 181

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 203 euro/tonå (974 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre-

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2020, a fost de 177 dolari/t (779 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 163 dolari/tonå (717 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå decât såptåmâna trecutå.

30.03 129 133 135

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în mai 2020 este de 189 dolari/t (832 lei).

03.04 231 237 241

FOB Constan¡a 169 euro/t (+2 euro/t) 811 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 30 mar. - 3 apr. 2020 pre¡ cu livrare în mai 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 201 euro/tonå (965 lei), mai mare cu 6 euro/tonå.

03.04 191 193 189 187 201 203

chiderii, 3 aprilie 2020, a fost de 163 dolari/tonå (717 lei), în scådere cu 2 dolari/tonå.

Porumb

¡ul a fost de 193 euro/tonå (926 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 30.03 225 227 233

lari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 martie.

pre¡ de pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 167 euro/tonå (802 lei), în cre¿tere cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 martie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 173 euro/tonå (830 lei), în cre¿tere cu 2 euro/tonå fa¡å de

såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 167 dolari/tonå (735 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul din 30 martie. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 181 euro/tonå (869 lei) ¿i este cel mai mare $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

30.03 31.03 01.04 02.04 03.04 167 169 170 171 167 169 170 171 173 169

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

247 dolari/t

163 dolari/t

-2

344 dolari/t

191 dolari/t

Profitul agricol 14/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 344 dolari/tonå (1.514 lei), cu o cre¿tere de 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii: Mexic 124.570 tone, Bangladesh 108.570 tone, Indonezia 85.570 tone, Japonia 44.170 tone ¿i Malaezia 20.770 tone. ¥n Argentina, FOB-port, preCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

30.03 309 313 313

31.03 311 314 315

$/t 01.04 313 315 317

02.04 315 317 319

03.04 314 316 317

Orz România FOB Constan¡a 177 euro/t (-2 euro/t) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 30 mar.-3 apr. 2020 pre¡ cu livrare în mai 2020. ¥n såptåmâna 30 martie - 3 aprilie, pre¡ul orzului a crescut u¿or la toate bursele din Fran¡a. euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 30.03 Rouen 143 Dunquerque 141 Moselle 144 Pontivy 145 Orz bere: Creil** 151 Moselle** 153

31.03 144 143 145 147

01.04 145 144 147 149

02.04 147 145 149 150

03.04 145 143 147 149

153 155 154 153 154 155 157 155

Sorg

COTAºI

30.03 - 3.04.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 30 martie - 3 aprilie 2020, a fost de 191 dolari/tonå (840 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 30 martie.

¡ul soiei a fost de 351 dolari/tonå (1.544 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 347 dolari/tonå (1.527 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå. Cererea pentru ¿roturi este în cre¿tere, înså problemele de logisticå din Argentina ¿i Brazilia nu pot satisface cererea de proteinå de pe pia¡a mondialå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

30.03 579 589 590

31.03 01.04 02.04 581 583 585 590 591 593 591 593 595

$/t 03.04 583 590 593

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 145 euro/tonå (696 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 155 euro/tonå (744 lei), cu 2 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 martie. Australia: pentru livrare în aprilie 2020, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (911 lei), în scådere cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic. Principalele destina¡ii: China 198.570 tone, Japonia 20.770 tone, Mexic 11.770 tone. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iun

$/t

30.03 31.03 01.04 02.04 03.04 187 189 191 193 191 191 193 194 195 193

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iunie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

30.03 31.03 01.04 02.04 03.04 341 343 347 349 347 331 337 339 345 342

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 30 martie - 3 aprilie 2020, pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 321 euro/tonå (1.541 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 3 aprilie 2020, a fost de 319 dolari/tonå (1.404 lei). Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

30.03 31.03 01.04 02.04 03.04 315 317 319 320 319

Rapi¡å ¥n såptåmâna 30 martie - 3 aprilie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a scåzut. Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 3 aprilie 2020, la 327 euro/tonå (1.570 lei), cu 6 euro mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 319 euro/tonå (1.531 lei), cu 6 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Mai Iunie

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2020, este de 331 dolari/tonå (1.456 lei), mai mare cu 24 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2020, este de 307 dolari/t (1.351 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 329 euro/tonå (1.579 lei), în scådere cu 5 euro/tonå. Scåderea pre¡ului petrolului a fåcut ca pre¡urile pentru toate materiile prime utilizate în producerea biocarburan¡ilor så se reducå semnificativ. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

30.03 Rouen 325 Dunquerque 334 Moselle 333

03.04 319 329 327

31.03 323 333 331

01.04 322 331 330

Soia

Ovåz

Chicago

130 dolari/t

314 dolari/t

euro/t

30.03 31.03 01.04 02.04 03.04 Dieppe 317 319 321 323 321

Porumb

$/t

30.03 31.03 01.04 02.04 03.04 349 350 351 352 351 353 354 355 357 355

Grâu

202 dolari/t

$/t

188 dolari/t

02.04 321 330 329

Profitul agricol 14/2020

Organiza¡ii profesionale APPR> 4 solicit\ri urgente, transmise Ministerului Agriculturii Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb a decis så facå public aproape fiecare demers adresat Ministerului Agriculturii, pentru a se asigura de un impact mai consistent.

De curând au anun¡at 4 puncte esen¡iale pentru a rezolva problemele la zi. Sunt probleme stringente cu care se confruntå mai ales fermierii din sectorul vegetal ¿i orice întârziere în remedierea acestor probleme grave poate afecta decisiv posibilitatea de a relua ciclul de produc¡ie. Le redåm pe fiecare:

Constituirea comisiilor jude¡ene care så constate ¿i så evalueze pagubele suferite de culturile agricole afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile din iarnå ¿i primåvarå, adicå seceta pedologicå prelungitå ¿i înghe¡ul din a doua jumåtate a lunii martie. Procesele-verbale de constatare ¿i evaluare a pagubelor sunt necesare pentru a fi prezentate autoritå¡ilor fiscale de control. Cu ele se justificå efectuarea de cheltuieli cu înfiin¡area ¿i între¡inerea culturilor agricole, care fie nu vor avea recoltå, necesitând a fi întoarse, fie vor fi reportate în cheltuielile noilor culturi care se pot înfiin¡a. De asemenea, interven¡ia la nivel legislativ este imperios necesarå, având în vedere cå, la acest moment, fermierii sunt expu¿i riscului de neîndeplinire a obliga¡iilor din contractele futures, inclusiv riscului de acaparare a

suprafe¡elor de teren de cåtre furnizorii de inputuri. Este necesar ca aceste comisii så constate fenomenul de secetå pe suprafe¡e agricole extinse, nu la nivel de fermå. Fiind impactate zone extinse, solicitåm declararea zonelor calamitate ¿i a certificatelor de for¡å majorå valabile la nivel de UAT-uri. HG 557/2016 (Sistemul Na¡ional de Managenment al Situa¡iilor de Urgen¡å), art 8, alin. 4 coroborat cu Anexa 1 pct. 2.5 - secetå pedologicå - då dreptul autoritå¡ilor responsabile cu rol secundar în gestionarea riscului (în acest caz, seceta pedologicå) så elaboreze regulamente, proceduri sau instruc¡iuni proprii, prin care se detaliazå modul de îndeplinire a activitå¡ilor prevåzute. În acela¿i context, vå rugåm så ave¡i în vedere continuarea ¿i îmbunåtå¡irea/flexibilizarea måsurilor de subven¡ionare a asigurårilor agricole din PNDR.

Derogare suplimentarå cu neonicotinoide la floareasoarelui ¿i tratament în fermå Mari suprafe¡e cultivate în toamnå vor trebui întoarse. ¥n plus, existå riscul diminuårii sau chiar pierderii produc¡iei de pe suprafe¡ele ce vor fi însåmân¡ate în primåvarå, mai ales porumb ¿i floarea-soarelui. În condi¡iile restric¡iilor impuse de actuala stare de urgen¡å, care genereazå implicit întârzieri în furnizarea de inputuri, în special pentru zonele în care se utilizeazå tratamentul cu substan¡e din familia neonicotinoidelor, vå rugåm så dispune¡i gåsirea de solu¡ii în fermå pentru tratamentul semin¡elor cu neonicotinoide.

Lipsa protec¡iei pentru semin¡ele de floarea-soarelui ar trebui, de asemenea, analizatå în privin¡a oportunitå¡ii ca autorizarea de urgen¡å så fie extinså ¿i pentru aceastå culturå strategicå.

Pesta porcinå africanå are ca principal vector de propagare porcii mistre¡i. ¥n conformitate cu modificårile la Legea vânåtorii, paza culturilor agricole fa¡å de mistre¡i nu mai este în sarcina fermierilor. Totu¿i, HG nr. 1679/2008 privind modalitå¡ile de punere în aplicare a despågubirilor nu s-a modificat. De aceea, vå solicitåm så ne preciza¡i care este procedura care se aplicå în acest an cu privire la paza ¿i la valoarea despågubirii. Despågubirea se va face în func¡ie de investi¡ii sau de valoarea de pia¡å a culturii?

Acordarea avansului din plå¡ile directe aferente anului acesta Având în vedere cele de mai sus, subliniem încå o datå importan¡a crucialå a acordårii avansului din plå¡ile directe aferente anului 2020 cât mai curând, deoarece, aproape în întreaga ¡arå, culturile de toamnå au fost grav afectate de seceta instalatå încå din toamna anului 2019 ¿i veniturile realizate din valorificarea acestei produc¡ii vor fi insuficiente pentru acoperirea datoriilor la furnizori ¿i reluarea ciclului de produc¡ie. Lipsa instrumentelor minime de finan¡are într-un sector vulnerabil, dar în acela¿i timp, strategic va duce la incapacitatea continuårii activitå¡ii de produc¡ie agricolå ¿i va avea un impact major asupra securitå¡ii alimentare!!!

Profitul agricol 14/2020

OPINIE Bruxelles> lista “lucr\torilor în profesii critice” dr. ing. Daniel BOTÅNOIU România este principalul furnizor de lucråtori sezonieri pentru agricultura statelor occidentale, ceea ce a declan¿at o amplå opera¡iune de lobby a organiza¡iilor patronale din statele membre pe lângå guverne, iar apoi ¿i demersuri diplomatice ale autoritå¡ilor occidentale pe lângå executivul român. Iar tot acest lobby a avut efect. Odatå cu art. 10 din Ordonan¡a nr. 7, sunt permise zborurile efectuate de to¡i operatorii aerieni prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucråtorilor sezonieri din România cåtre alte state, cu avizul autoritå¡ilor competente din ¡ara de destina¡ie. Råmân pe loc doar medicii, asisten¡ii ¿i serviciile sociale, restul, dupå o selec¡ie riguroaså, pot popula câmpurile prospere ale altor state. Poate era normal ca în schimbul românilor no¿tri så putem pune ni¿te condi¡ii. Måcar så ne dotåm spitalele a¿teptând vârful pandemiei. Cine dore¿te, poate face un calcul: costurile pentru transportul cu avioane charter se ridicå la aproximativ 10.000 de euro pentru o orå de zbor. ¥mpår¡i¡i la cele 229 de persoane la bord, zilieri adu¿i din România. Iar necesarul de lucråtori sezonieri în agriculturå este uria¿. Germania: 300.000, Italia: 100.000, Marea Britanie: 100.000, Austria: au ajuns deja la începutul lunii 231 muncitori din România cu o curså charter, Spania: 250.000 de oameni. De aceea spun cå ministrul Agriculturii din România trebuie så aibå aceea¿i abordare ca ¿i mini¿trii din ¡årile respective. ¥n primul rând, trebuia så determine numårul de sezonieri necesari în agricultura româneascå. Apoi, så solicite ¡årilor membre acel numår de sezonieri. Profitul agricol 14/2020

Mai mult, ministerul trebuia så stabileascå retribu¡ia zilnicå sau “pachetul” necesar pentru un sezonier adus în România din Bulgaria sau Rep. Moldova, sau chiar din spa¡iul extra comunitar, ¿i så se solicite sprijin guvernamental pentru acoperirea acestui pachet care så poatå fi utilizat ca “referin¡å” pentru plata românilor în Romania. A¿a

Tot sezonierul ar trebui så facå dovada - la întoarcerea în ¡arå - a plå¡ii asigurårilor medicale, astfel încât så poatå plåti spitalizarea în cazul în care este bolnav. Ar fi normal ca statul român så poatå controla condi¡iile de lucru ale sezonierului în ¡ara în care acesta a fost solicitat så lucreze. Aceasta ar putea fi chiar o

poate puteau fi destui convin¿i så nu mai plece. Tot ministerul trebuia så analizeze care este statutul sezonierilor din România care vor så plece ¿i så se solicite: a. Dacå sunt ¿omeri: nega¡ie de la ¿omaj; b. Dacå sunt angaja¡i (inclusiv PFA): acordul angajatorului; c. Dacå sunt persoane care beneficiazå de ajutorul social: så se retragå ajutorul social pe tot anul în curs; d. Dacå nu sunt în nici o categorie: din ce au tråit? Ar fi firesc ca angajatorul stråin så plåteascå salariu + asigurare complexå cåtre sezonierul român. Dar tot el så achite ¿i taxele cåtre statul român: CAS ¿i CASS pentru perioada lucratå de sezonier. Mai mult, sezonierul så facå dovada, la reîntoarcerea în ¡arå, cå a stat în carantinå 14 zile înainte de a se întoarce sau så plåteascå în România carantina.

obliga¡ie a statului, nu doar un drept. Este adevårat cå nu poate fi oprit sezonierul så plece, dar poate fi obligat så plåteascå atunci când se întoarce, nefiind corect ca pentru el så plåteascå contribuabilul råmas în ¡arå. ¥n plus, statele dezvoltate din UE ar trebui descurajate så practice luarea de speciali¿ti din ¡årile mai pu¡in dezvoltate, aplicându-se principiul “în oglindå” (din orice contract comercial). Exemplu: - î¡i dau 100 de sezonieri în agriculturå, îmi dai 100 de sezonieri în turism/construc¡ii/social. - refuzi trimiterea a 100 de ventilatoare - refuz trimiterea a 100 de muncitori, refuzi trimiterea a 1.000 de combinezoane, refuz trimiterea a 100 de muncitori. Vocea ministrului român al agriculturii trebuie så fie la fel de puternicå precum cea a ministrului german sau francez! ªi a¿a nu func¡ioneazå România, fårå ventilatoare, må¿ti, månu¿i, dar cu muncitorii pleca¡i în bejanie! 17

OPINIE

Seceta [i organiza]iile fermierilor ªtefan GHEORGHIºÅ fermier, Ro¿iori, Bråila, membru APA Bråila

Seceta usucå culturile de toamnå pe suprafe¡e întinse din Bårågan, Dobrogea ¿i Moldova. Ba pune în pericol ¿i campania de primåvarå. Pentru mul¡i deciden¡i politici situa¡ia nu este nici importantå, nici nu prezintå vreun interes mediatic. La momentul acesta urmårile secetei încå nu pot fi estimate, în lipsa unor date statistice complete. Ca urmare, nimeni nu mai discutå despre riscurile unei calamitå¡i naturale în raport cu satisfacerea nevoii de hranå a popula¡iei, riscuri din ce în ce mai palpabile atât pentru cultura mare, cât ¿i pentru pomiculturå ¿i zootehnie. Nu se mai vorbe¿te despre scåderea ofertei de fructe ¿i legume locale, despre faptul cå se vor vinde animalele la pre¡uri derizorii din cauza crizei de furaje care se prefigureazå ¿i multe alte aspecte care ¡in de agriculturå în ansamblul domeniului. Dacå deciden¡ii politici nu fac nimic, organiza¡iile profesionale cum råspund acestei situa¡ii? Vin, din påcate, cu o agendå generalå, de subiecte care nu fac parte dintre solu¡iile de rezolvare a situa¡iei de calamitate actualå, vorbesc despre politici de dezvoltare a infrastructurii de iriga¡ii, vorbesc despre programe de dezvoltare a culturii de soia ¿i a derivatelor lor, despre programe de investi¡ii europene, debirocratizarea licita¡iilor ¿i altele, care sunå frumos. Dar, de fapt nu fac altceva decât så dilueze mesajul cu privire la måsurile urgente ce trebuiesc luate pentru a combate efectele secetei. Så fie clar, nu sunt împotriva acestor måsuri, din contrå, le consider foarte importante, dar momentul cere ac¡iuni ferme ¿i imediate pentru salvarea fer18

melor în urma pierderilor din cauza secetei. Agricultura româneascå nu a mai trecut niciodatå printr-o perioadå atât de uscatå. Suntem dupå 2 ani în care cantitatea de precipita¡ii a fost cu mult sub media climaticå în multe zone. Ca urmare, umiditatea din sol pe adâncimea de 1 m este la nivelul coeficientului de ofilire. Orice zonå în lumea asta care are sub 250 mm precipita¡ii pe an se nume¿te pustiu. Båråganul, Dobrogea ¿i alte zone din ¡arå, aståzi le putem considera pustiu! Påstrând propor¡iile, în aceste condi¡ii irigarea are cam acela¿i efect pe care-l are deszåpezirea drumurilor pe timp de viscol! Nici o fermå nu este dotatå så compenseze în totalitate din iriga¡ii apa care venea în condi¡ii naturale. Irigarea presupune completarea nevoii de apå a plantelor în perioadele de deficit ¿i în a¿teptarea ploilor, cu microclimatul aferent perioadei ploioase. De ce, la Bråila, Asocia¡ia Producåtorilor Agricoli a reu¿it, împreunå cu autori¡å¡ile jude¡ene, så provoace emiterea, de cåtre prefectul jude¡ului, Cåtålin Boboc, a unui ordin pentru constituirea unei comisii de constatare a calamitå¡ilor în agriculturå? Poate cå aici oamenii care conduc asocia¡ia sunt mai pragmatici ¿i mai ancora¡i la problemele imediate ale fermierilor? Sau poate sunt mai bine organiza¡i? Oare nu då de gândit nimånui cå jude¡ul care are cea mai mare suprafa¡å la irigat cere autoritå¡ilor så vinå în ajutorul fermierilor, invocând seceta? De ce prefec¡ii din Ialomi¡a sau Cålåra¿i nu au emis ¿i ei ordine asemnåtoare cu cel de la Bråila? ªi în Ialomi¡a, ¿i în Cålåra¿i au ferme chiar liderii unora din organiza¡iile mari ¿i respectate. Poate unii au norocul så fie ocoli¡i de probleme, dar sigur au destui membri grav afecta¡i de secetå. Este adevårat, aceastå activitate de organizare ¿i îndrumare localå a fer-

mierilor nu se comparå ca atractivitate de a rezolva problemele europene ale agriculturii, dar totu¿i cineva trebuie så o facå. Cine oare dacå nu asocia¡iile? ¥n opinia mea, rolul acestor asocia¡ii profesionale a început så nu mai fie în¡eles de cåtre mul¡i fermieri, fårå så fie antieuropeni, ba din contrå, sunt mai pu¡in interesa¡i de agenda europeanå, preferând în schimb o agendå localå, mai arzåtoare acum. Vorbesc despre secetå, despre lipsa unui cadru legislativ pentru multe probleme (calamitå¡i, comasare, iriga¡ii din pânza freaticå etc.), lipsa unor måsuri de finan¡are pentru capitalizarea ¿i dezvoltarea fermelor (achizi¡ia terenurilor, de exemplu) ¿i multe altele.

Cu riscul de a fi acuzat cå lovesc în marile organiza¡ii ale fermierilor, cred cå agenda tuturor trebuie recalibratå la nevoile fermierilor români. Dacå aståzi facem un sondaj, nu cred cå din 1.000 de fermieri sunt 10 care så cunoascå sau så fie cu adevårat preocupa¡i de politicile europene sau de activitatea Copa-Cogeca. Sigur, politicile europene au o importan¡å foarte mare, dar trebuiesc explicate la firul ierbii, trebuiesc prezentate ¿i argumentate, iar eu o spun: asocia¡iile nu fac aceste lucruri la nivel de maså, pentru fermierii din toatå ¡ara. Cred cå organiza¡iile agricole ar trebui så fie mai mult decât rampe de lansare pentru func¡ii publice. Ar trebui så fie acele organiza¡ii care reprezintå fermierii. Pentru asta trebuie mai multå aplecare din partea celor care le conduc spre nevoile celor care trudesc câmpul ¿i plåtesc cotiza¡iile. Asocia¡iile trebuie så se implice în gåsirea de solu¡ii viabile pentru depå¿irea acestei nenorociri care a început så ne afecteze serios, adicå Seceta. Lipsa acestei implicåri face diferen¡a între putin¡å ¿i neputin¡å. Profitul agricol 14/2020

Culturi vegetale Fermierii din }\nd\rei, împiedica]i s\-[i lucreze terenurile La câteva zile de la instituirea carantinei totale în ºåndårei, autoritå¡ile locale, constituite în Comitetul jude¡ean pentru Situa¡ii de Urgen¡å Ialomi¡a, coordonat de prefectul Toni¡a Manea, au decis cå nicio persoanå nu mai poate intra ¿i ie¿i repetat din localitate. Celor 60 de fermieri ¿i angaja¡ilor acestora, care ar trebui så munceascå terenurile din vecinåtå¡i, li s-a oferit o singurå op¡iune: så iaså, dar så nu revinå, så-¿i caute alte spa¡ii de locuire pe durata carantinei. Sediul fermei de 740 de ha Excelsior ºåndårei este chiar în ora¿. Administratorului Victor Burciu i s-a pus în vedere cå, de joi, 9 aprilie, nu vor mai putea trece de filtrele for¡elor de ordine nici el, nici oamenii såi, nici ma¿inile ¿i utilajele agricole. ªi a¿a a ¿i fost, în pofida tuturor încercårilor pe care le-a fåcut de a explica situa¡ia ¿i de a cåuta în¡elegere. În aceste condi¡ii, se întreabå cine va achita nota de platå pentru posibilul faliment al societå¡ii sale. Burciu a început irigatul grâului acum ¿ase zile, fiindcå sunt sole unde plantele s-au uscat în propor¡ie de 6070%. Cu iriga¡ii, existau perspective ca produc¡ia, chiar dacå nu ar fi fost comparabilå cu cea din anii trecu¡i, så asigure arenda ¿i såmân¡a. Miercuri, pe 8 aprilie, diminea¡a, Burciu a verificat toate punctele de lucru, unde a intrat ¿i ie¿it fårå probleme.

Dar dupå-amiaza a fost anun¡at cå urmeazå blocada totalå. “A¿adar, trebuie så opresc irigatul. Asta înseamnå pierderi mari de produc¡ie. Fårå produc¡ie, mai rezist pânå prin iulie-august. Dar am credite, leasinguri, salarii, arende, taxe, impozite, achizi¡ii de inputuri... Dacå dau faliment, cine råspunde? Så-mi dea un milion patru sute de mii de euro Guvernul ¿i las câmpul în pace pânå la toamnå!”

Victor Burciu,

administratorul fermei Excelsior }\nd\rei

Nicolae Sitaru: “Prefectul de Ialomi¡a fuge de råspundere!” Încå de la începutul såptåmânii trecute, APPR a solicitat în scris autoritå¡ilor care au emis Ordonan¡a Militarå nr. 7 så li se permitå accesul în câmp fermierilor din ºåndårei. Ulterior, când Burciu i-a reclamat situa¡ia pre¿edintelui APPR, Nicolae Sitaru, acesta l-a contactat pe secretarul de stat Emil Dumitru, care, la rândul såu, a contactat-o pe prefectul Toni¡a Manea. 20

Burciu a încheiat semånatul culturilor de primåvarå în prima decadå a lunii aprilie. Pe lângå iriga¡ii, inten¡iona så se ocupe ¿i de erbicidarea în preemergen¡å a culturii de porumb. “Azi a¿ fi intrat cu Adengo, care se activeazå în condi¡ii de umiditate ¿i ac¡ioneazå foarte bine asupra unui spectru larg de buruieni. Deci aplicam erbicid ¿i apoi irigam, era perfect. Ar trebui så monitorizez ¿i eventuala apari¡ie a Tanymecus ¿i så aplic insecticide”. Se aude cå perioada ini¡ialå de carantinå totalå, de 14 zile, va mai fi prelungitå cu o perioadå identicå. La întoarcerea în câmp, Burciu ar putea gåsi culturile de toamnå uscate, iar culturile de primåvarå tocate de Tanymecus ¿i nåpådite de buruieni.

Nemaiprimind råspunsul a¿teptat de la Dumitru, Sitaru a discutat direct cu d-na Manea, despre care spune cå nu vrea så-¿i asume råspunderea pentru o eventualå consecin¡å nefastå a deciziei de a le permite fermierilor så iaså ¿i så reintre în ora¿. “M-a întrebat dacå îi dau eu semnåturå cå-mi asum dacå moare cineva. I-am råspuns cå nu e semnåtura mea o

sperietoare de pandemie, cå a¿ da-o cu plåcere!”. Sitaru s-a interesat cine råspunde dacå råmân terenurile nesemånate ¿i intrå fermierii în faliment. “Mi-a råspuns cå nu e treaba dânsei. A adåugat cå restric¡iile de circula¡ie ar fi fost anun¡ate cu trei zile înainte ¿i puteau fermierii så se gândeascå la solu¡ii. Chiar dacå ar fi fost a¿a, ce puteau så facå în trei zile? Bordeie în câmp?”. Profitul agricol 14/2020

CULTURI VEGETALE

Emil Dumitru: “E vorba de managementul fermei!” Secretarul de stat Emil Dumitru considerå oportunå decizia autoritå¡ilor locale. “Agricultorilor din ºåndårei li s-a permis så iaså, miercuri, 8 aprilie, la lucru. Dar, dacå se tot întorc în zona carantinatå, o så råmânå carantina¡i acolo. Nu se poate så facem excep¡ie la excep¡ie, fiindcå nu o så reu¿im så ståpânim circula¡ia persoanelor ¿i nici pandemia”. Dumitru a precizat cå ministrul Oros urma så ridice problema de la ºåndårei în ¿edin¡a de Guvern din seara zilei de joi, dând înså de în¡eles cå tot ce se poate ob¡ine era o nouå ¿i ultimå derogare pentru deplasarea fermierilor, de o zi: “Nu putem så dispunem peste decizia unui comitet pentru situa¡ii de urgen¡å jude¡ean. Noi facem eforturi... Tocmai de aceea am contactat-o personal pe doamna prefect, care a în¡eles situa¡ia ¿i le-a permis fermierilor så iaså încå o datå, ieri. Înså, dacå instituim excep¡ie de la regulå, excep¡ia se transformå în regulå ¿i nimeni nu mai respectå nimic!”. În opinia secretarului de stat, fermierii trebuie så gåseascå singuri solu¡ii, dacå vor så-¿i protejeze afacerile: “Este vorba de managementul fermei, de protejarea viitorului acesteia. Sunt fermieri care, pentru a diminua riscurile presiunii de COVID-19, au luat decizia så se carantineze în ferme. La ºåndårei, fiind vorba de o situa¡ie excep¡ionalå, cu durata de 14 zile, trebuie luate måsuri excep¡ionale. Se poate institui o celulå de crizå în afara zonei carantinate. Nu sugerez så stea în câmp. Sunt solu¡ii de Profitul agricol 14/2020

cazare în localitå¡ile învecinate”. Emil Dumitru insistå cå fermierii au avut timpul necesar pentru a-¿i proteja afacerile, întrucât ar fi fost notifica¡i cu 48 de ore înainte så fie declaratå zonå carantinatå. “Sunt fermieri care, pentru a diminua riscurile presiunii de COVID19, au luat decizia så se carantineze în ferme. Deci, fermierii au fåcut eforturi så aibå grijå de angaja¡i, pentru a putea så¿i realizeze lucrårile agricole. E vorba de managementul fermei”. Înså fermierii din ºåndårei contestå vehement faptul cå ar fi fost încuno¿tin¡a¡i din timp referitor la instituirea restric¡iilor de circula¡ie în ce îi prive¿te ¿i solicitå ca Emil Dumitru så producå dovada afirma¡iei sale. La ºåndårei se încalcå pânå ¿i textul Ordonan¡ei militare nr. 7, care prevede cå “în localitatea carantinatå sunt permise intrarea, respectiv ie¿irea pentru persoanele care nu locuiesc în zona carantinatå, dar care desfå¿oarå activitå¡i economice sau în domeniul agriculturii (...)”. Astfel, nu pot intra/ie¿i din localitate nici persoanele care nu locuiesc în zona carantinatå. Referitor la acest aspect, Emil Dumitru sus¡ine cå interpretarea este alta: “Textul Ordonan¡ei militare se referå la faptul cå cei care tranziteazå ºåndåreiul nu trebuie så locuiascå acolo, ci o pot face doar pentru lucråri agricole care se efectueazå pe raza teritorialå a localitå¡ii”. pagini de Robert VERESS

Cum stau lucrurile în Italia? Jurnalistul Claudio Ferri, redactor ¿ef Agrimpresa, spune cå, în Italia, niciunui fermier nu i s-a interzis så-¿i lucreze påmântul. Posibil ¿i pentru cå acolo ferma este în câmp, deci în afara ora¿elor. Iar fermierul când iese cu tractorul din curte, este deja pe câmpul lui. Principalele probleme ale agriculturii italiene sunt seceta puternicå (din septembrie 2019 nu s-au mai consemnat precipita¡ii abundente), lipsa for¡ei de muncå sezoniere pentru pomiculturå (muncitorii din ¡åri precum România ¿i Bulgaria se tem så revinå) ¿i surplusul de produse agro-alimentare în urma pråbu¿irii turismului ¿i exporturilor. Mihail Dumitru: “Måsurile luate de fiecare stat membru sunt de competen¡å na¡ionalå” Solicitat så precizeze dacå în Comisia Europeanå s-a pus problema unei conduite comune a statelor membre fa¡å de deplasarea fermierilor între caså ¿i terenurile agricole, Mihail Dumitru, director adjunct la DG Agri, ne-a råspuns cå problema restric¡iilor interne este în afara competen¡ei Comisiei Europene. “Nu cunosc situa¡ia concretå din ºåndårei, a¿a cum nu ¿tiu care sunt måsurile luate de autoritå¡ile din nordul Italiei, din Alsacia, în Fran¡a, sau oricare altå regiune clasificatå cu risc major privind Coronavirus în statele UE. Måsurile luate de fiecare stat membru sunt de competen¡å na¡ionalå ¿i nu europeanå. Problema restric¡iilor interne reglementate de statele membre sunt în afara competen¡elor institu¡iilor europene. Serviciile Comisiei nu pot interveni pentru a reglementa mobilitatea ¿i circula¡ia bunurilor ¿i persoanelor în interiorul statelor membre”. 21

CULTURI VEGETALE

Solidaritatea în vremea pandemiei Covid-19 Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti

ermierii au nevoie acum din ce în ce mai mult de consultan¡å de calitate pentru elaborarea unor tehnologii care så le asigure un profit, care poate varia ¿i în func¡ie de câteva considerente sociale. Valoarea profitului depinde, printre altele, de mårimea produc¡iei ob¡inute ¿i de cheltuielile efectuate. Cre¿terea cheltuielilor ar trebui så aducå, la o tehnologie optimå economic, o mårire a profitului. Se crede cå acest lucru se poate întâmpla adesea atunci când se folosesc biostimulatori ¿i îngrå¿åminte foliare cu microelemente. Lucru imposibil de generalizat! În Fran¡a, Terres Inovia, institutul tehnic pentru oleaginoase, afirmå, direct sau indirect, cå nu existå fungicide care controleazå eficient Sclerotinia la floareasoarelui. A fost suficient ca un distribuitor din România så men¡ioneze în eticheta unui fungicid folosit la floarea-soarelui cå are efect împotriva putregaiului alb, încât la aproape toate produsele similare de pe pia¡a româneascå s-a schimbat eticheta. ªi atunci, fermierilor români li se recomandå så aplice fungicide. Pierderile nu sunt înså mari, deoarece multe din aceste produse au efect de stimulare a metabolismului plantelor, ceea ce face ca produc¡ia så creascå la aplicarea fungicidelor, chiar dacå nu sunt condi¡ii favorabile pentru apari¡ia bolii. În plus, fungicidele ar fi putut controla alte boli ce pot apårea la floarea-soarelui, cum ar fi Phoma. Urmarea faptului cå cineva a observat diferen¡e pozitive în nu ¿tiu ce condi¡ii de stres, la unele loturi de semin¡e care au fost tratate cu un biostimulator, toate produsele pentru tratarea semin¡elor vor avea în componen¡a lor un biostimulator! BASF, Bayer, Corteva au început deja så îl utilizeze.

Pre¡urile vor fi mai mari, dar ¿i råsårirea mai rapidå (ideal ar fi ca diferen¡ele de råsårire între douå plantule vecine de porumb så fie între 4 ¿i 12 ore, pentru a nu apårea competi¡ia intraspecificå). Dar ce ne facem cu biostimulatorii care nu au efect sau cu îngrå¿åmintele foliare prea scumpe? În 2016, AHDB (Agriculture and Horticulture Development Board - Consiliul Dezvoltårii Agriculturii ¿i Hor ticulturii),

Dacå oferå astfel de produse, ar trebui så suporte pierderea înregistratå de fermieri. 2. Fermierii så cheltuiascå mai mult, pentru acela¿i profit, pentru a da posibilitatea distribuitorului så câ¿tige din mårimea volumului de vânzåri. În cazul analizat de Arvalis: fermierul împreunå cu distribuitorul elaboreazå un protocol de utilizare a biostimulatorului. Plata se face la recoltare, dar costul nu

organiza¡ie finan¡atå de fermieri ¿i procesatori, a conchis cå pentru unii biostimulatori utiliza¡i în Regatul Unit nu existå argumente ¿tiin¡ifice pentru folosirea lor. Institutul Arvalis a verificat timp de 2 ani efectul a 6 biostimulatori folosi¡i în Fran¡a la cultura grâului. Au fost diferen¡e, de pânå la 240 kg/ha, dar nesemnificative din punct de vedere statistic. Pentru a fi profitabilå aplicarea biostimulatorilor, costul folosirii lor ar trebui så nu depå¿eascå 20 euro/ha pentru 100 kg/ha de spor de produc¡ie. Trebuie så existe o solidaritate în vremea pandemiei între to¡i actorii filierelor produselor agricole, care ar trebui så se manifeste cam a¿a: 1. Distribuitorii oferå produse de calitate fermierilor, iar ace¿tia realizeazå un profit satisfåcåtor. Din påcate, uneori nu î¿i cunosc bine produsele ¿i oferta lor nu este de calitate. În cazul biostimulatorilor, la care legisla¡ia nu este încå foarte riguroaså, chiar ¿i cei dovedi¡i fårå efecte pozitive råmân totu¿i pe listele cu oferte.

depå¿e¿te 20 euro/ha pentru 100 kg/ha, limita de profitabilitate, indiferent care este pre¡ul de vânzare al biostimulatorului. Dacå profitul este mult mai mare, fermierul plåte¿te pre¡ul de listå al produsului. Concluzii Biostimulatorii au efect, dar nu ¿tim care ¿i cât de mare. În sinergism cu efectul fungicidelor ¿i al insecticidelor, biostimulatorii vor fi o prezen¡å indispensabilå pentru tratarea semin¡elor a cåror germinare este mai micå de 93%, dacå acest lucru este cauzat de o vigoare mai reduså a semin¡elor. ªi pentru cå nu face rabat de la calitate, pânå când investi¡iile masive în companii care produc biostimulatori vor aduce pe pia¡å produse de top, Cor teva a cumpårat unul din cei mai buni biostimulatori din lume la ora actualå, LumiBio. În restul cazurilor, ar trebui så existe forumuri gåzduite de asocia¡iile profesionale, în care fermierii care i-au utilizat så-¿i spunå pårerea. Profitul agricol 14/2020

CULTURI VEGETALE

Secet\ în sud-est. Ce m\suri se impun? În Cåzåne¿ti, Ialomi¡a, grâul este aproape uscat. Situa¡ia se multiplicå în Cålåra¿i, Buzåu, Bråila ¿i Gala¡i. Nici Dobrogea nu stå prea bine. Înainte de înghe¡ul de la începutul lunii martie grâul aråta excep¡ional. A urmat o perioadå cu câteva nop¡i cu înghe¡, -9°C noaptea.

ste posibil ca grâul så fie compromis 100%, spune aståzi pre¿edintele APPR. La grani¡a sudicå a jude¡ului Ialomi¡a, Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, remarca o situa¡ie similarå. “La nord ¿i la est situa¡ia era chiar mai gravå. Este o situa¡ie care provoacå panicå în rândul fermierilor pentru cå este ineditå. A¿a ceva nu-¿i aminte¿te nimeni så fi tråit”, spune Telehuz. Sitaru crede cå în acest moment nu se poate face nimic pentru cå påmântul este foarte uscat ¿i dacå ar înlocui cultura cu alta, nu ar face decât så arunce banii. Singura solu¡ie este så a¿tepte o ploaie bunå ¿i apoi så fie luatå o decizie în func¡ie de evolu¡ia culturii. “Chiar dacå vin precipita¡ii acum, ar putea så facå o tonå-douå, dar nu mai vorbim de produc¡ii normale anul acesta. Dacå nu plouå repede nu se mai face absolut nimic”, spune Sitaru. “Dacå se distruge cultura nu avem nici o garan¡ie cå va ploua sau când va ploua. Ipostaza asta de a nu face nimic este cea mai dificilå pentru fermier, care este învå¡at så facå ceva atunci când este confruntat cu probleme”, completeazå Telehuz. “Am auzit de inten¡ii de a întoarce cultura de grâu sau de orz, dar nu am våzut pe nimeni ¿i nici nu în¡eleg de ce ar face-o acum pentru cå nu-¿i prea are rostul o asemenea

mi¿care, având în vedere cå poate ¿i-ar mai reveni grâul ¿i oricum nu po¡i så înfiin¡ezi altå culturå”, mai spune pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a. Este necesarå începerea unui dialog despre solu¡iile care trebuie adoptate. “Am îndemnat colegii no¿tri membri în asocia¡ie så facå în¿tiin¡åri la primårii. Încercåm så documentåm situa¡ia, så o evaluåm, så vedem despre ce suprafe¡e este vorba, pentru a intra întrun dialog mai aplicat cu Guvernul”, spune Costin Telehuz. Având în vedere starea de urgen¡å, Sitaru considerå cå ar fi necesarå o comisie care så constate atât zonele afectate, cât ¿i for¡a majorå în respectivele zone. Ar trebui totul simplificat. “Chiar dacå a fost cu taxare inverså, dacå nu se constatå de cåtre o autoritate competentå for¡a majorå, TVA-ul trebuie så-l rambursåm la stat, ceea ce sunt sume foarte mari”, då Sitaru un exemplu pentru a explica necesitatea unei comisii de constatare. Solu¡iile nu sunt neapårat despågubiri. “Nu a¿teptåm mare lucru, decât pu¡inå în¡elegere ¿i disponibilitate la dialog. Poate gåsim împreunå un set de måsuri care så u¿ureze un pic situa¡ia. Fermele sunt în stare gravå în momen-

tul acesta. Cu to¡ii suntem îndatora¡i, am cumpårat teren, am investit în echipamente. Nu este o perspectivå foarte bunå. Nici båncile nu cred cå vor mai avea foarte multå încredere în noi. Trebuie så ne a¿ezåm la masa dialogului, cu cår¡ile pe maså, ¿i så discutåm foarte aplicat despre ce este de fåcut”, considerå Telehuz. “Este posibil ca un ajutor de stat så poatå fi acordat, datå fiind situa¡ia, pentru cå nu doar seceta ne apaså, ci ¿i alte necazuri, cum ar fi pandemia. Cred cå se impun måsuri extraordinare ¿i cred cå nu vor fi probleme cu Comisia Europeanå. Sunt sigur cå bugetul statului este sub presiuni foarte mari anul acesta”, adaugå acesta. Sperå într-un dialog între guvern, bånci ¿i fermieri pentru a putea ob¡ine finan¡are mixtå sau garan¡ii din partea statului pentru a putea finan¡a campania de toamnå. Condi¡iile nu sunt prea încurajatoare nici pentru culturile de primåvarå. “Noi suntem obliga¡i så semånåm. În unele locuri încå este apa de råsårire, dar este un strat foarte sub¡ire de påmânt reavån. Rezerva de apå e zero. Dacå va fi un an cu ploi regulate ¿i bune, porumbul ¿i floarea-soarelui se pot face”, încheie Sitaru într-o notå ponderat optimistå.

ªi în vestul ¡årii este nevoie de precipita¡ii În vestul ¡årii, culturile de toamnå au ie¿it foarte bine din iarnå. “Am primit 104 l/mp de precipita¡ii în ianuarie-martie, o cantitate suficientå pânå la stadiul de azi”, spune Vasile Târziu, fermier din Cenad, jud. Timi¿. Acum începe deja så se simtå seceta pedologicå, dar ¿i atmosfericå. Dacå nu plouå, iar previziunile sunt foarte sumbre pe site-urile meteo, întrucât cel pu¡in 10 zile nu se anun¡å nimic sau foarte slab, 2 l/mp, culturile vor fi afectate, în special grâul ¿i orzul, dar chiar ¿i rapi¡a, chiar dacå are o rådåcinå pivotantå ¿i rezistå mai bine. Se va matura prematur ¿i nu va mai ramifica. “La culturile de primåvarå, dacå nu plouå, avem råsåriri neuniforme. Se pierde zilnic apå din sol prin evapo-transpira¡ie. E nevoie neapårat de ploaie. Ar fi extraordinar så avem 10 l/mp”, conchide Târziu. El remarcå faptul cå la nivel de ¡arå schimbårile climaterice teribile s-au våzut în ultimii cinci ani. “Am sperat cå e un ciclu de 2-3 ani. Acum se manifestå tot mai atroce la nivel global, în special din cauza poluårii.” Profitul agricol 14/2020

CULTURI VEGETALE

Tehnologia de conservare a apei în sol ajut\ cultura, dar nu ]ine loc de ploaie Ionel Gheorghe (foto) este fermier ¿i directorul pentru jude¡ul Cålåra¿i al Alcedo. Lucreazå cu pasiune 600 ha în Valea Argovei. ¥n ultimii cinci sau ¿ase ani a studiat reducerea normei de semånat ¿i mårirea distan¡ei între rânduri la grâu. Anul acesta are douå loturi de câte 150 ha. Unul este de såmân¡å, semånat la 28,6 cm între rânduri cu normå reduså de 103 kg/ha. Este un lot semincer, cu soiuri de la Caussade Semences (Sorrial) ¿i Limagrain (Avenue ¿i Apache). Pe 3 aprilie Ionel Gheorghe considera cå a câ¿tigat douå såptåmâni în care mai poate spera într-o ploaie salvatoare, fa¡å de alte culturi din zonå. Prognoza indica, pe 14 aprilie, o ploaie de aproape 10 litri/mp. “Precipita¡iile de la semånat pânå în prezent au fost de 30-35 litri/mp. Nici nu ¿tiu cum rezistå plantele”,

spune el. În ultimele såptåmâni cultura a mai trecut ¿i prin douå valuri de înghe¡ de -6°C ¿i -3°C. “Au pierdut fra¡ii. Fiecare mai are patru fra¡i care pot fi asimila¡i ca plantå-mamå.” În tehnologie clasicå, pentru consum, are 150 ha de grâu semånate de data aceasta la 14,3 cm între rânduri, cu o normå de 180 kg/ha. “Unde a fost såmân¡å mai pu¡inå a existat o concuren¡å mai micå între plante. Au avut posibilitatea så se dezvolte mai bine, sunt mai viguroase. Am dat posibilitatea så circule curentul de aer ¿i så împiedice apari¡ia devreme a bolilor”, spune fermierul. “Fertilizarea se face odatå cu semånatul, pe douå niveluri: la 5-6 cm ¿i în stratul de semånat. 180 kg de 18.46.0, în propor¡ii egale. Adâncimea de semånat influen¡eazå foarte mult gradul de înfrå¡ire a plantei. De la o adâncime mai mare de 3 cm începe så scadå produc¡ia. Am cåutat så semånåm la 2,5-3 cm. Sunt studii fåcute pe aceastå temå. Produc¡ia se poate reduce cu 50% dacå adâncimea este foarte mare, la 5 cm, de exemplu”, remarcå fermierul. Prin tehnologia aplicatå a ¡intit ¿i cre¿terea calitå¡ii produc¡iei de såmân¡å.

Tehnologie din pasiune ¿i experien¡å La aceastå tehnologie cu normå reduså de semånat ¿i distan¡å mare între rânduri a ajuns în urma unui cumul de factori. “Din cauza lipsei for¡ei de muncå am fost nevoi¡i så schimbåm gama de utilaje, så operåm cu utilaje mult mai mari, mai performante”, spune Ionel Gheorghe. A testat-o anul trecut, dat nu a fost concludentå. A fost un an în care råsårirea grâului s-a fåcut în etape, în toamnå ¿i primåvarå. Chiar ¿i a¿a rezultatele au fost foarte bune, la Avenue a fåcut 11.220 kg, fa¡å de aproximativ 9 t/ha produc¡ie ob¡inutå la distan¡a standard. De doi ani, în fermå primea în practicå doi studen¡i francezi, fii de fermieri care lucrau de la 14 ani alåturi de pårin¡i. Sunt obliga¡i så aibå câte o lunå de practicå în afara ¡årii. A folosit ¿i acest prilej pentru a face schimb de experien¡å. Ei încep semånatul la 90 kg/ha. Nu a avut nici curaj ¿i nici timp så încerce mai multe variante. Ar fi vrut så semene, pentru teste, ¿i la 60-70 kg/ha. pagini de Adrian MIHAI

Dezmiri¿tit la cel mult trei zile de la recoltat Ionel Gheorghe practicå un sistem de lucråri minime. Dezmiri¿titul îl face în cel mult trei zile de la recoltat. Situa¡ia idealå este cea în care combina så se afle la un capåt al solei ¿i demiri¿titorul la celålalt capåt. “Expunerea la razele solare trebuie så fie cât mai micå. Dupå trei zile nu mai po¡i discuta despre dezmiri¿tit, ci de discuit, care înseamnå bani arunca¡i pe câmp”, î¿i explicå el tehnologia. “Dacå este un an ploios, las så creascå Profitul agricol 14/2020

un covor verde format din buruieni ¿i samulastrå. Când stratul se face de câ¡iva centimetri aplic un erbicid total ¿i apoi a¿tept semånatul.” Vara face tratamentele fitosanitare noaptea, pe la ora 1-2, pentru a reduce stresul provocat de factorii externi. Este foarte atent ¿i la calitatea apei. “Apa din lacuri, folositå cel mai adesea, are pH-ul 9-10,2. Facem o corec¡ie ca så-l aducem la un pH neutru. Dacå pH-ul este alcalin se produc blocaje”, explicå Ionel Gheorghe. 25

CULTURI VEGETALE

Fermierii din Oltenia au un an perfect Spre deosebire de fermierii din sud-estul ¡årii, oltenii se bucurarå anul acesta de precipita¡ii suficiente, a¿a cå se uitå la culturi de toamnå frumoase ¿i le înfiin¡eazå pe cele de primåvarå cu încredere în viitor. Ilie Popescu, administratorul fermei Olt Piess, Slatina, de 3.000 de ha, spune cå o lapovi¡å de 25 litri/mp, care a cåzut acum, în prima decadå a lunii, a asigurat o rezervå de umiditate în sol pentru douå-trei såptåmâni, perfectå pentru startul culturilor de primåvarå. Din cele 550 ha de rapi¡å înfiin¡ate în toamnå a fost nevoit så întoarcå 400 ha, dar asta nu l-a dat peste cap. Cele 150 ha råmase se prezintå bine, la fel ca ¿i cele 1.350 ha cu grâu. “Pe 10 aprilie am încheiat campania de floare ¿i intråm imediat la porumb. Semånåm peste 200 ha/zi, având douå semånåtori de 12 metri”. O situa¡ie asemånåtoare se consemneazå în ferma Agrimarco, de 1.600 de ha, din Radomire¿ti-Olt, administratå de ªtefan Grozåvescu. Atât cå vremea rece din prima decadå a lunii s-a låsat ¿i cu brumå, trei zile la rând. Aceasta a afectat destul de vizibil grâul ¿i rapi¡a. “ªi-au revenit ambele culturi, dar a stagnat starea de vegeta¡ie ¿i se vor vedea efecte în produc¡ie”, anticipeazå fermierul. Nici zilele acestea plantele nu sunt ferite de stres. Mai e ¿i brumå, din fericire pe perioade scurte, de douå-trei ore zilnic, dar problema mai mare, care întârzie dezvoltarea optimå a grâului ¿i rapi¡ei, constå în diferen¡ele mari de temperaturå, cu alternan¡e de la -2 grade noaptea la +16/+18 grade ziua. Campania de primåvarå este în plinå desfå¿urare, fiind de a¿teptat ca la fi26

nalul såptåmânii trecute så se fi încheiat la floarea-soarelui semånatul celor 270 ha alocate culturii, urmând så se intre în cele 155 de ha prevåzute pentru porumb. În structura culturilor se mai gåsesc 750 ha grâu, 170 ha orz ¿i 180 ha rapi¡å - care a råmas atât cât a

Grozåvescu sperå så scape de atacul de Tanymecus, având în vedere temperaturile scåzute, iar plantele så apuce så råsarå înainte så iaså insectele. Dacå, totu¿i, nu va fi a¿a, e pregåtit de interven¡ie cu insecticid de contact, în faza de cotiledoane. fost semånatå, fiind ceva mai pipernicitå pe 25 de hectare, unde efectul brumei a fost mai puternic. Grozåvescu sperå så scape de atacul de Tanymecus, având în vedere temperaturile scåzute, iar plantele så apuce så råsarå înainte så iaså insectele. Dacå, totu¿i, nu va fi a¿a, e pregåtit de interven¡ie cu insecticid de contact, în faza de cotiledoane. “E o cheltuialå suplimentarå ¿i oricum atacul ar produce pagube pânå la interven¡ia noastrå, dar asta este, dacå reprezentan¡ii no¿tri politici nu au ¿tiut så ne sus¡inå cauza la Bruxelles. E bine cå România are una dintre cele mai mari produc¡ii de miere din Uniunea Europeanå, dar, în ritmul åsta, o så ajungem så mâncåm albine. De¿i nu ¿tiu din ce se vor hråni ele, fiindcå fermierii våd cå reduc suprafe¡ele cultivate cu floareasoarelui, principala plantå meliferå”. Grozåvescu este nemul¡umit ¿i de cre¿terea birocra¡iei în timpul stårii de urgen¡å. Acum este obligat så prezinte rapoarte såptåmânale ¿i la primårie, ¿i la agen¡ia Fitosanitarå, fiind fermier care de¡ine instala¡ie omologatå de tratare a semin¡elor ¿i fiind autorizat så

foloseascå substan¡e toxice T ¿i foarte toxice T+. “Nu ajungeau raportårile lunare? ºara arde ¿i å¿tia tot cu hârtiile ne ¡in de la munca în câmp!” Iarna a fost cu totul atipicå la Båle¿ti, Gorj, unde Traian Ghinoiu administreazå societatea Agroprest, care lucreazå aproape 500 ha, din care 310 ale fermei. “Am 74 de ani. Niciodatå nu a fost ca de data asta, så nu ningå absolut deloc, de¿i suntem aproape de munte, unde a nins abundent. Chiar ¿i acum mun¡ii sunt înzåpezi¡i”. S-ar fi zis cå, în lipsa zåpezii, grâul, singura culturå de toamnå în asolament, nu va ierna corespunzåtor pe cele 150 ha ¿i plantelor le va lipsi vigoarea, dar nu e a¿a. “Grâul e ca niciodatå de bine dezvoltat. Inclusiv pe 40 de ha de loturi semincere se prezintå excep¡ional. Este apå în sol, a plouat bine. Am fertilizat, erbicidat ¿i am efectuat toate tratamentele”. Înså acum îl preocupå în principal cultura porumbului, care îi aduce constant satisfac¡ii, de zeci de ani. S-a ¿i specializat: pe cele 300 de ha cultivå exclusiv hibrizi timpurii ¿i semitimpurii de la Pioneer. Nu a avut niciodatå probleme în perioade de secetå, asta ¿i pentru cå pânza freaticå e alimentatå cu apå de râurile care împânzesc regiunea. În anii anteriori a terminat campania de primåvarå la începutul lunii aprilie, dar anul acesta a mai avut de a¿teptat pânå ce sta¡ia meteo din vecinåtate i-a confirmat cå temperatura s-a men¡inut trei zile 6-7 grade în sol, cu tendin¡å crescåtoare. Se a¿tepta så încheie socotelile cu semånatul la sfâr¿itul såptåmânii trecute. Este mândru cå i-a convins pe fermierii din zonå, care, în total, lucreazå 5.000 de ha, så pregåteascå terenul din toamnå. “Înainte de semånat, am trecut doar cu combinatorul. Cine pregåte¿te acum, pierde toatå apa.” Robert VERESS Profitul agricol 14/2020

CULTURI VEGETALE

Seceta afecteaz\ culturile de toamn\ [i pune în pericol sem\natul culturilor de prim\var\ Andrei CIOCOIU category marketing manager Oilseeds, Corteva Agriscience România&Moldova

Anul acesta situa¡ia agricolå este ¿i va deveni din ce în ce mai complicatå din multe puncte de vedere. Pe lângå pandemie, în aceastå primåvarå avem în sudul ¿i estul ¡årii ceva mult peste pandemie, avem culturi agricole de câmp aflate în comå… de la zi la zi pierdem ¿i vom pierde suprafe¡e importante de grâu, orz ¿i rapi¡å. Seceta este motivul acestei ståri grave a culturilor, lipsa apei nu este ceva atât de surprinzåtor, ne-am mai confruntat ¿i în trecut cu lipsa precipita¡iilor, acesta este ¿i motivul pentru care acum 30 de ani în zonele men¡ionate erau cele mai mari suprafe¡e irigate. Înså se pare cå uitåm repede, sistemul de irigat aproape a dispårut din varii motive ¿i nu cred cå vom putea så revenim vreodatå la iriga¡ii pe suprafe¡e însemnate. Dar ce este diferit, ce s-a schimbat? Cum am mai precizat, secetå am mai våzut, iar în Dobrogea este deja o normalitate, nu mai surprinde pe nimeni. Diferen¡a majorå o face lipsa precipita¡iilor din iarnå ¿i chiar lipsa iernii, în adevåratul sens al cuvântului. Anul acesta nu putem spune cå am avut iarnå, fapt pentru care acum observåm efectul pe câmp. Culturile au vegetat aproape continuu, iar precipita¡iile aproape cå au lipsit. Dacå punem cap la cap cele douå situa¡ii, culturi ce consumå continuu de la semånat ¿i lipsa de precipita¡ii, vom

în¡elege mai bine situa¡ia din câmp. O altå diferen¡å este gradul redus de aprovizionare cu apå a solului în adâncime, ce diferå total de anii trecu¡i. Este invers fa¡å de trecut, când venea seceta rådåcinile se dezvoltau ¿i explorau zone mai adânci în cåutarea apei, iar culturile rezistau mai bine. Acum ele tråiesc din umiditatea de suprafa¡å, care se terminå de la zi la zi. Odatå cu terminarea apei, putem spune cå ¿i cultura va fi terminatå. Mai grav este faptul cå în mare parte din aceste zone seceta de anul acesta este o prelungire a secetei de anul trecut, lucru ce va avea repercusiuni ¿i în dezvoltarea culturilor de primåvarå... Nu vreau så dezamågesc pe nimeni, dar situa¡ia este criticå, mai grav este faptul cå în prognozele meteo nu apar ¿anse de precipita¡ii pânå la sfâr¿itul lunii mai, iar pierderile vor fi mai mari decât putem estima/aproxima acum.

Ce putem face? În primul rând, nu întoarcem nimic, este anul în care “a întoarce” trebuie folosit doar ipotetic. Nu realizåm nimic dacå aråm sau lucråm cumva solul, este contraindicat så încorporåm în sol aceastå cantitate de resturi vegetale, pentru cå va crea numai probleme atunci când vor ajunge rådåcinile noilor plante la adâncimea de încorporare. În al doilea rând, nu semånåm peste grâu, orz sau rapi¡å nimic acum, nici

floarea-soarelui, nici porumb. Recomandarea este så a¿teptåm prima ploaie de peste 25 l/mp ¿i apoi så semånåm direct. Riscul este så råsarå cultura cu pu¡ina apå råmaså în sol, apoi så fie distruså la scurt timp. Sau så råsarå ¿i så fie compromiså pânå la venirea precipita¡iilor. Am putea så vå recomandåm hibrizi rezisten¡i la secetå, pentru cå avem cel mai puternic portofoliu în aceastå direc¡ie. Cine nu a auzit de hibrizii Pioneer de floare LE25, LE99 sau, mai nou, LE137, un etalon la secetå, iar la porumb de P9903, care face istorie? Dar acum vå sfåtuiesc så nu semåna¡i, a¿tepta¡i ploile, avem suficient timp så semånåm în iunie, dacå sunt condi¡ii, ¿i så recoltåm în octombrie/noiembrie. ªtim lucrul acesta, avem în aceste zone toamne lungi, este timp så creascå ¿i så se dezvolte culturile semånate în iunie. În al treilea rând, pentru cei ce au aplicat erbicide la culturile în spe¡å, verifica¡i cu producåtorul ce pute¡i semåna ¿i dupå cât timp. Sunt diferen¡e considerabile în timpul de pauzå obligatoriu pânå la reînsåmân¡are, unele produse au timp îndelungat de pauzå, chiar ¿i 6 - 9 luni de la aplicare. Nu lua¡i nici o decizie pânå nu verifica¡i acest aspect! Cel mai nepotrivit lucru ar fi så luåm decizii emo¡ionale, så intråm în panicå ¿i så facem mari gre¿eli. Mai bine este så gândim totul cât mai complex ¿i så vedem imaginea de ansamblu, apoi så decidem cu calm ¿i în cuno¿tin¡å de cauzå. Mi-a¿ dori ca tot ce am scris så nu fie adevårat ¿i så înceapå de mâine så plouå, iar fermierii så nu piardå suprafe¡ele însåmân¡ate în toamnå.

Profitul agricol 14/2020

CULTURI VEGETALE

Zakeo Xtra, cel mai vândut fungicid din lume Pentru mul¡i fermieri, Zakeo Xtra, produs al companiei Adama, este fungicidul cu loc garantat în schema de protec¡ie a culturilor de grâu, orz, rapi¡å ¿i floarea-soarelui. Este, de altfel, cel mai vândut fungicid din lume.

triazoli. Au fost luate în calcul 50 de loturi din România. A crescut ¿i calitatea. Con¡inutul de gluten umed a crescut de la 22% la 24%. Zakeo Xtra este fostul Amistar Xtra, de la Syngenta, spun adesea fermierii când încep så povesteascå de produs. Vasile Târziu, fermier din Cenad, jud. Timi¿, apreciazå raportul bun calitate-

um a reu¿it så ocupe acest loc? A ajuns aici datoritå calitå¡ilor pe care le are: este fungicidul cu gradul cel mai ridicat de sistemicitate. Ambele subtan¡e active (Azoxistrobin ¿i Ciproconazol) ocupå acest loc în clasele de produse din care fac parte. Zakeo Xtra are ac¡iune preventivå ¿i curativå, translaminarå ¿i de contact, cu un spectru larg combatere, unii fermieri spun chiar complet. Are o ac¡iune de duratå datoritå faptului cå substan¡a acumulatå în rezervorul ce se formeazå în teaca frunzei stindard protejeazå noile cre¿teri. Este activatå de apa din ploi ¿i chiar de rouå. Are rezisten¡å la spålare. Protec¡ia culturii este doar o parte din ac¡iunea pe care o are Zakeo Xtra. Influen¡eazå clorofila ¿i al¡i pigmen¡i care produc efectul de înverzire. În trei zile astfel câ¿tigate, grâul a avut un spor mediu de produc¡ie de 416 kg/ha, fa¡å de loturi martor tratate cu

pre¡. “Mul¡i fermieri îl agreeazå datoritå faptului cå are un pre¡ bun raportat la calitatea lui. Mai sunt ¿i alte produse care fac acela¿i lucru, dar sunt la pre¡uri mai ridicate”, explicå acesta. El remarcå efectul antibotritic, împotriva mucegaiurilor, la nivelul capitulului la floareasoarelui sau la silcve, la rapi¡å, ori la spic, în cazul grâului. “Mai are un efect de green, cre¿te intensitatea fotosintezei ¿i îi prelunge¿te perioada de acumulare. Chiar dacå suma gradelor de temperaturå se întrune¿te, el prelunge¿te via¡a plantei cu cel pu¡in o såptåmânå la floarea-soarelui. Cumulul de el-

Momentul aplicårii ¿i spectrul de activitate Grâu: În cazul unei tehnologii de protec¡ie cu douå tratamente se recomandå ca în T1 så fie aplicat un alt fungicid, iar Zakeo Xtra så fie aplicat de la apari¡ia frunzei stindard pânå la înspicare BBCH 51-59. Combate septorioza frunzelor (Septoria tritici), septorioza spicelor (Septoria nodorum), fåinarea (Erysiphe graminis), rugina brunå (Puccinia recondita), rugina galbenå (Puccinia striiformis), fuzarioza fusarium spp - moderat. 30

Orz: Se vor aplica maxim douå tratamente pe sezon pânå la maxim BBCH 59 (sfâr¿itul înspicatului). Combate: arsura frunzelor (Rhynchosporium secalis), sfâ¿ierea frunzelor (Pyrenophora teres), fåinarea (Erysiphe graminis hordei), rugina (Puccinia hordei), påtarea în ochi a tulpinei (Tapesia yallundae ¿i T. Acuformis). Rapi¡å: Tratamentul se va efectua în primåvarå, la preven¡ie, la începu-

emente în semin¡e este mai mare”, explicå fermierul efectele produsului. Anul acesta îl va utiliza pe 2.000 ha. Mihai Marian Horgo¿ este consultant la Cooperativa Banat Agri Vest, jud. Timi¿, organiza¡ie din care fac parte 26 ferme ce totalizeazå 15.000 ha. Calificå produsul drept unul deosebit. Îl considerå foarte indicat pentru T2, la grâu. Anul acesta îl folose¿te pe aproape toatå suprafa¡a de grâu, de aproximativ 4.000 ha. “Combate foarte bine ruginile ¿i face ca perioada de vegeta¡ie så creascå cu 6-7 zile, în care grâul poate så acumuleze zilnic 40-60 kg/ha de substan¡å uscatå la hectar. La floareasoarelui se folose¿te pentru Sclerotinia atunci când cad primele petale, mai aminte¿te agronomul. Bogdan Dan, director tehnic la DN Agrar, folose¿te Zakeo pe suprafe¡e importante. De exemplu, anul trecut l-a folosit la floarea-soarelui ¿i grâu, pe 900 ha ¿i, respectiv, 1.600 ha. Anul acesta la rezervat pentru al doilea tratament la grâu. “Presiunea de boli mi se pare mai accentuatå în T2 deoarece a fost o iarnå blândå. Vreau ca pe T2 så am un tratament mai bun. Anul trecut a fost invers”, explicå agronomul plasarea produselor în schema tehnologicå în func¡ie de presiunea bolilor. Adrian MIHAI tul/mijlocul înfloritului. Combate înnegrirea tulpinilor (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenu¿iu (Botrytis cinereal), alternarioza (Alternaria spp.), fåinarea (Erysiphe communis). Floarea-soarelui: Tratamentul se va aplica în func¡ie de presiunea bolilor pânå în fenefoza de buton floral. Combate: alternarioza (Alternaria spp.), putregaiul cenu¿iu (Botrytis cinereal), frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Profitul agricol 14/2020

CULTURI VEGETALE

Porumb în focus> cre[tem productivitatea cu Wuxal Zinc În aceastå perioadå neobi¿nuitå, fermierii români continuå så facå ceea ce ¿tiu cel mai bine, dedicându-se culturilor ¿i productivitå¡ii cât mai ridicate.

chipa Kwizda Agro Romania vå sus¡ine în continuare cu cele mai bune solu¡ii tehnologice pentru nutri¡ia ¿i protec¡ia culturilor dumneavoastrå, iar aståzi vå vorbim despre porumb ¿i despre o måsurå excelentå de nutri¡ie: aplicarea fertilizantului foliar Wuxal Zinc.

Aprovizionarea cu zinc asigurare nutri¡ionalå pentru condi¡ii meteo neprielnice Nu putem ¿ti sigur cum va fi vremea, de aceea vå recomandåm så oferi¡i culturii dumneavoastrå o rezervå care s-ar putea dovedi deosebit de utilå în caz de temperaturi scåzute sau secetå. Ne referim, desigur, la aplicarea fertilizantului foliar Wuxal Zinc. Vå reamintim, pe scurt, rolurile importante pe care le are zincul în “economia” dezvoltårii porumbului: în primul rând, acest element mineral ajutå plantele så sintetizeze hormoni de cre¿tere (IAA) ¿i proteine, crescând, de asemenea, cantitatea de amidon. Zincul face parte din structura membranelor ¿i sus¡ine func¡iile acestora. De asemenea, în cazul plantelor de tipul C4, cum este ¿i porumbul, este determinant în reglarea regimului hidric ¿i în procesul de fotosintezå. Men¡ionåm ¿i faptul cå zincul sus¡ine starea de sånåtate ¿i råspunsul plantelor de porumb la factorii de mediu, îmbunåtå¡ind toleran¡a la stres. 32

Cauzele ¿i pericolele caren¡ei de zinc Caracteristicile pedoclimatice condi¡ioneazå absorb¡ia zincului, anumi¡i parametri determinând o absorb¡ie defectuoaså:  solurile de tip nisipos, cu un con¡inut scåzut de materie organicå;  con¡inutul scåzut de zinc în sol (< 3,0 mg/kg), nivelul ridicat de Mg, K ¿i Ca;  pH ridicat (>8);  ¿i pentru cå vå avertizam anterior cå nu putem prognoza exact condi¡iile meteo, vå amintim cå absorb¡ia de zinc este periclitatå de temperaturile scåzute.

Un ultim argument puternic pentru a sus¡ine importan¡a deosebitå a zincului ¿i necesitatea utilizårii fertilizantului Wuxal Zinc: acest element este implicat direct în maturizarea semin¡elor, procesul fiind întârziat în caz de deficien¡å. Deficien¡ele se manifestå ca o clorozå în zonele intervenale ale frunzelor noi, producând aspectul de benzi. Marginile frunzelor sunt adesea distorsionate ¿i încre¡ite. Aten¡ie, existå pericolul så confundåm deficien¡a de zinc cu cea de magneziu sau potasiu. Diferen¡ele de aspect ce ne pot ajuta så apreciem elementul necesar culturii: lipsa de magneziu conduce la cloroza în zona intervenalå a frunzelor båtrâne, urmate de distorsionarea ¿i necroza vârfurilor frunzelor. Deficien¡a de potasiu determinå necrozarea marginilor frunzelor, iar efectele se manifestå întâi pe frunzele båtrâne. Ca ¿i în alte rânduri, vå amintim cå în cazul zincului este posibilå apari¡ia fenomenului de “foame latentå”, adicå o caren¡å fårå simptome, ce poate afecta radical productivitatea. Aceasta, alåturi

de rolul important al zincului, justificå necesitatea aplicårii preventive a fertilizantului foliar Wuxal Zinc.

Wuxal Zinc - formulare superioarå, performan¡å ridicatå În prezent, pe pia¡a din România, Wuxal Zinc este singurul produs în care zincul este suprachelatat (se folosesc doi agen¡i chelatori, EDTA ¿i gluconat), fapt ce îi conferå produsului o stabilitate foarte bunå în solu¡ii cu pH de pânå la 9 ¿i faciliteazå absorb¡ia în plantå, molecula de zinc fiind foarte instabilå ¿i foarte greu absorbabilå. Ca ¿i celelalte produse din gama Wuxal, ¿i Wuxal Zinc se prezintå sub formå de suspensie concentratå. Aceastå formulare este avantajoaså prin faptul cå oferå un maxim de nutrien¡i într-un minim de volum ¿i pentru cå nu pune probleme de solubilitate, ca în cazul fertilizan¡ilor solizi. De asemenea, adjuvan¡ii con¡inu¡i determinå o eficien¡å superioarå a aplicårii; existå studii care au aråtat o absorb¡ie de mai mult de 80% în primele 48 de ore de la aplicare - acest procentaj se datoreazå ¿i adjuvantului specific de umectare, care face posibilå reactivarea depozitului de pe frunze cu ajutorul umiditå¡ii din rouå sau precipita¡ii. De asemenea, produsul oferå o nutri¡ie echilibratå, reprezentând ¿i o surså de azot ¿i sulf. Wuxal Zinc prezintå aplicare sigurå ¿i nu provoacå arsuri.

Pentru mai multe informa¡ii privind fertilizantul foliar Wuxal Zinc, vå invitåm så contacta¡i cel mai apropiat reprezentant de vânzåri Kwizda Agro Romania. Adrian MIHAI Profitul agricol 14/2020

GRÅDINA, VIA ªI LIVADA Fungicidul Flowbrix - tratarea bolilor la pomi [i igienizarea livezilor Tratament eficient contra bolilor produse de ciuperci ¿i bacterii Fructele sånåtoase ¿i gustoase se produc în livezi îngrijite cu multå aten¡ie ¿i foarte bine igienizate. Cu gândul la productivitå¡ile frumoase din aceastå varå, ne face plåcere så vå reamintim solu¡ia tehnologicå idealå pentru preven¡ia ¿i tratarea bolilor din livezi, fungicidul Flowbrix. Substan¡a activå din Flowbrix este oxiclorura de cupru, în concentra¡ie de 380 g/l. Acest produs prezintå un puternic caracter inhibitor al dezvoltårii ciupercilor patogene ¿i al unor bacterii.

fi aduså de insecte din livezile învecinate bolnave. Rapånul mårului este o boalå cauzatå de ciuperca Venturia inaequalis ¿i se poate instala la începutul primåverii, fiind amplificatå, ca ¿i alte boli fungice, de umiditate. Boala afecteazå frunzele, florile ¿i fructele; principalele probleme pe care le ridicå aceastå ciupercå sunt scåderea calitå¡ii produc¡iei (fructele prezintå pete, iar gustul devine mai fad), precum ¿i scåderea rezisten¡ei pomilor, care devin mai sensibili la atacul altor boli ¿i dåunåtori. De asemenea, Flowbrix poate fi utilizat pentru controlul moniliozei la prun, cire¿, cais, vi¿in, piersic etc. Aceastå boalå este, de asemenea, produså de ciuperci, iar manifestarea sa este binecunoscutå: atacul se observå pe flori, frunze, ramuri ¿i ulterior pe fructe, care se zbârcesc ¿i cad sau putrezesc, în func¡ie de momentul atacului.

Bolile grave ale pomilor au un inamic puternic - Flowbrix La mår, Flowbrix este util pentru tratarea focului bacterian ¿i a rapånului. Focul bacterian este una dintre cele mai primejdioase boli, putând afecta foarte puternic pomii, provocând chiar ¿i uscarea livezilor. Boala se manifestå pe frunze, låstari, ramuri, sub forma unei “arsuri”, acest aspect fiind asemånåtor cu efectul gerului. Tratamentul cu Flowbrix se poate Focul bacterian se manifestå în realiza astfel: primåvarå (mai-iunie) ¿i toamna, în tim1. în repaus vegetativ, pentru dimipul verii patogenul fiind afectat de tem- nuarea rezervei de agen¡i patogeni peraturile ridicate. Aten¡ie, boala poate (fungi ¿i bacterii),

2. înainte de apari¡ia frunzelor, 3. în timpul vegeta¡iei, pentru preîntâmpinarea atacurilor.

Pentru cå stabilirea acestor tratamente se realizeazå în func¡ie de condi¡iile climatice ¿i caracteristicile planta¡iei, vå recomandåm så contacta¡i speciali¿tii Kwizda Agro Romania pentru o consulta¡ie personalizatå pentru ferma dumneavoastrå.

Formulare pentru efect puternic ¿i aplicare facilå Fermierii au constatat performan¡a excelentå a fungicidului Flowbrix în lupta cu agen¡ii patogeni, eficien¡a sa fiind doveditå atât în cazul aplicårii preventive, cât ¿i a celei curative. Aceasta se datoreazå atât efectului puternic al substan¡ei active, cât ¿i formulårii, Flowbrix fiind o solu¡ie apoaså, cu o miscibilitate ¿i omogenitate foarte bune. Dimensiunea optimå a particulelor ce aderå pe suprafa¡a frunzei face ca aplicarea produsului så nu pericliteze procesul de fotosintezå. Acest fungicid este foarte u¿or de utilizat ¿i nu necesitå neutralizare. Produsul poate fi aplicat chiar ¿i la temperaturi reduse, ceea ce duce la cre¿terea toleran¡ei pomilor la înghe¡urile târzii ¿i accelereazå cicatrizarea ¿i vindecarea organelor våtåmate.

Pentru mai multe informa¡ii privind fungicidul Flowbrix ¿i cele mai bune solu¡ii tehnologice pentru livezi, vå invitåm så contacta¡i reprezentan¡ii de vânzåri Kwizda Agro Romania. Adrian MIHAI 34

Profitul agricol 14/2020

Amenajamente pastorale SOS - Ritmul de întocmire [i calitatea amenajamentelor pastorale Dr. ing. Teodor MARUªCA Director tehnic al ICD Paji¿ti Bra¿ov

aflat cu surprindere ampla ac¡iune de întocmire a amenajamentelor pastorale nu s-a încheiat la sfâr¿itul anului trecut, conform Legii 75/2019, care prevedea ca începând cu 1 ianuarie 2020 så fie obligatorie aplicarea proiectelor de organizare, administrare ¿i exploatare a paji¿tilor permanente, fårå de care nu se vor mai acorda subven¡ii UE pentru acest mod de folosin¡å agricolå.

Ca prim autor al “Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale”, apårut în anul 2014, elaborat de colectivul de speciali¿ti ai ICD Paji¿ti Bra¿ov la solicitarea expreså a conducerii MADR, am urmårit cu aten¡ie ¿i am publicat în ultimii patru ani stadiul realizårii proiectelor la nivel de jude¡e ¿i ¡arå, pe baza datelor operative primite de la Ministerul Agriculturii. În fiecare an, dupå 2014, prin lege s-a stipulat încheierea acestei ac¡iuni, urmate de prorogåri ale legii, dar, dupå cum se vede, nici pânå acum nu s-au finalizat amenajamentele. Cauzele sunt multiple, începând cu lipsa de personal calificat sau instruit så întocmeascå astfel de proiecte complexe, lipsa logisticii ¿i a fondurilor financiare ¿i, nu în ultimul rând, dezinteresul ¿i mai ales reaua credin¡å a unor conduceri de unitå¡i administrativ teritoriale, care evitå pe toate cåile så nu le 36

fie datå în vileag lipsa de între¡inere a paji¿tilor permanente pentru care au încasat fraudulos de-a lungul anilor fonduri europene substan¡iale, fårå så facå nimic în schimb.

Ne facem ca de fiecare datå datoria så prezentåm situa¡ia din teritoriu, care la o primå vedere este destul de îngrijoråtoare. Din cele aproape 4,9 milioane hectare de paji¿ti permanente, câte erau în statisticile din 2013, începând cu anul 2014 pânå la 31 decembrie 2019 s-au efectuat proiecte de amenajare pastoralå, definitivate ¿i aprobate de consiliile locale, doar pe 2,3 milioane hectare (48%), la care se adaugå 935.000 hectare în curs de finalizare dupå întocmirea hår¡ilor pedologice ¿i analizele de sol efectuate de cåtre OSPA jude¡ene. Rezultå astfel un total de 3.360.000 hectare (69%) suprafa¡å de paji¿ti în amenajament pastoral ¿i restul de cca. 1,5 mil. hectare (31%) urmeazå så se proiecteze în acest an. Este de remarcat faptul cå în anul 2019, când s-a dat un ultimatum, au fost înregistrate aproape 1.360.00 hectare proiectate, respectiv peste 40% din cei 6 ani de când a început ac¡iunea. Dacå s-ar men¡ine ritmul de anul trecut privind amenajamentele pastorale, la sfâr¿itul anului în curs acest obiectiv s-ar finaliza la nivel na¡ional.

Între jude¡e sunt diferen¡e destul de mari. Jude¡ele BN, BT, CL, CT ¿i HR au încheiat deja proiectele de amenajament al paji¿tilor. Altele, cum sunt SV, mai au nevoie de 25 de ani pentru încheierea ac¡iunii pe întreaga supra-

fa¡å în ritmul din anul 2019, IF 20, BZ 19, MH 13, DJ 7 ¿i GJ 5 ani. Cu doi - trei ani necesari pentru proiectare sunt jude¡ele: AR, BC, BV, CJ, GR, IS, MM, PH ¿i VS, restul jude¡elor finalizeazå normal amenajamentele pastorale în cursul acestui an. Cu jude¡ele ¿i UAT-urile råmase în urmå organismele abilitate de legisla¡ie vor trebui så ia måsurile care se impun pentru îndreptarea acestei situa¡ii anacronice. Aceste date nu ne onoreazå vizavi de forurile UE, care alocå cele mai mari subven¡ii pe suprafa¡å din terenurile agricole pentru gospodårirea paji¿tilor permanente, conservarea biodiversitå¡ii, protec¡ia mediului ¿i altele, care nu se pot aplica corespunzåtor fårå amenajamente pastorale. În perioada interbelicå ¿i pânå spre 2005 proiectele de amenajåri pastorale erau întocmite de personal specializat, asemenea celor din amenajamentele silvice la care se adåugau în plus planuri cu împrejurimi, combaterea eroziunii solului, desecåri, alimentåri cu apå, adåposturi pentru animale ¿i îngrijitori, cu anexe pentru procesarea laptelui în zone izolate cum sunt cele montane ¿i altele.

Rezultatele amatorismului în amenajarea paji¿tilor din ultimii ani sunt bine cunoscute, atât ca ritmicitate, cât ¿i în ce prive¿te calitatea lucrårilor. Unele proiecte, ¿i nu pu¡ine, sunt pur ¿i simplu copiate de la un UAT la altul, schimbând doar suprafe¡ele, uitând uneori, în interior, så schimbe chiar ¿i denumirea localitå¡ii dupå care s-au copiat datele! Profitul agricol 14/2020

CREªTEREA ANIMALELOR Cererile de subven¡ii se pot depune pânå pe 15 iunie APIA anun¡å cå depunerea dosarelor pentru sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) se poate prelungi pânå pe data de 15 iunie. Ca så devinå eligibilå pentru plata SCZ, fiecare vacå trebuie så fete måcar o datå pânå la depunerea dosarului. A¿a cå to¡i amânå depunerea cererilor în speran¡a cå mai fatå vreo vacå. Crescåtori, nu amâna¡i depunerea cererilor Nagy Peter Tamas, vicepre¿edintele Asocia¡iei Aberdeen Angus, îi avertizeazå pe crescåtori så nu se culce pe-o ureche ¿i så nu tergiverseze depunerea cererilor spre luna iunie fiindcå riscå så piardå banii. “Acum APIA solicitå adeverin¡e online ¿i se poate întârzia, de aceea nu recomand så se lase pe ultima perioadå. Nu avem timp så facem adeverin¡ele, mai ales acum, cå o parte din personal a fost trimis în ¿omaj. Ar fi imposibil så le lucråm adeverin¡ele dacå nu vin la timp”. Laboratoarele ANSVSA fac teste pentru Covid-19 De la începutul lunii martie, ANSVSA ¿i-a aråtat disponibilitatea så punå la dispozi¡ie echipamentele existente în cadrul Institutului de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå ¿i din laboratoarele veterinare jude¡ene, pentru testarea probelor prelevate de la subiec¡i umani pentru identificarea SARS-CoV2. ¥n ferma lui Dimitrie Muscå, nimeni nu are nimic Dupå testarea lucråtorilor din ferma lui Dimitrie Muscå de la Curtici, DSP Arad a ajuns la concluzia cå to¡i sunt sånåto¿i, iar ferma este liberå de orice suspiciune de boalå contagioaså. Vå reamintim, pe 25 martie a decedat o femeie de 60 de ani care lucra la ferma de scroafe de la Macea. Atunci, DSP a spus cå a fost testatå de Covid-19 ¿i era pozitivå. De atunci, nici unul dintre cei afla¡i în contact cu ea nu s-au îmbolnåvit. 38

Cresc\torii cer ca statul Zootehnia noastrå se aflå într-o stare precarå. O afirmå chiar premierul Ludovic Orban. Ståm råu la toate speciile. Importåm cantitå¡i mari de carne (nu numai de porc), de lapte sau ouå, iar acest lucru înseamnå un efort valutar uria¿ pentru România.

Ciprian Cimbru, din Målini, Suceava, are ceva experien¡å de lucru cu båncile. “Am 100 de vaci mame Angus ¿i 30 de tineret. Ferma de vaci Angus am trecut-o pe ecologic. Aveam un credit în derulare pentru ni¿te juninci Holstein. Vreau så dezvolt un program de lapte. Noi avem nevoie de ni¿te credite garantate. CEC este bancå de stat. Så-i punå la treabå pe func¡ionari ca så nu mai vindem porumb, grâu ¿i alte materii prime, iar noi så cumpåråm carne, brânzeturi, paste fåinoase, aluaturi congelate. Vrem så transformåm toatå produc¡ia primarå în carne, lapte, ouå. Så putem garanta cu propria investi¡ie în agriculturå.” ¥n prezent, spune Ciprian Cimbru, båncile au oprit creditårile din cauza pandemiei. Dar, observå el, ¿i înainte de pandemie båncile aveau rezerve fa¡å de fermieri. Vor bunuri imobile, pe care så le poatå vinde rapid în caz cå fermierul e¿ueazå. “Eram în discu¡ii avansate cu Banca Transilvania, a acceptat så garantez ¿i cu ferma, dar a trebuit så pun la båtaie casa. Am o colaborare extraordinarå cu Deutsche Liesing. Dar ei crediteazå numai utilaje, nu ¿i animale. Sper cå o rezolv cu Agricover. În acest an, avem nevoie de credite de la stat pentru nevoi curente. Dacå aveam bani lichizi, luam u¿or pesticide.

Dar îngrå¿åminte chimice e mai greu så cumpåråm, e prea mult. În toamnå, putem så prezentåm volumul de stocare ¿i eu trebuie så vând ca så-mi acopår inputurile. Cå nu lucrez pe banii mei, nu am de unde. Eu lucrez 350 de hectare. Pentru 250 de hectare, luåm subven¡ia ¿i trebuie så må împrumut”. Fermierul are nevoie mereu de bani dacå vrea så se dezvolte. Proiectul pentru procesarea cårnii l-a pierdut la AFIR. “A fost gre¿eala noastrå, dar am constituit Cooperativa agricolå Cerbåria Målini. Pentru cultura cartofului, cu un proiect de 2.200.000 de euro, cu 90% co-finan¡are. CEC a aprobat creditul pentru toatå suma. Este o bancå mai flexibilå totu¿i. Am mers cu Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), am girat eu cu un imobil, un prieten a girat cu un apartament, dar ne-au dat linie de credit de un milion de euro. Cu o dobândå de 7% la euro. Cu ace¿ti bani, am cumpårat utilaje de pus cartofi, ma¿inå de cosit, combinå de recoltat cartofi, un depozit frigorific de 1500 de tone, cu sortatoare pentru livrare la supermarketuri. Acum pregåtim licita¡ia pentru construc¡ie. În septembrie 2021, lucrårile se vor finaliza. Pentru produc¡ia de carne de vitå, Ciprian Cimbru a constituit altå cooperativå, cu abatorul Alastar de la Ro¿cani, Liteni, care îi apar¡ine lui Vasile Ple¿ca. “Noi am båtut palma cu el ¿i vom începe så îngrå¿åm tauri Angus. Vrem så închidem cercul ¿i aici. Degeaba ne certåm cu procesatorii ¿i cî¿tigå numai cei care mutå marfa. Dar avem nevoie de credite”, explicå fermierul.

Statul poate ¿i trebuie så devinå garantul fermierilor Cornel Stroescu este proprietarul grupului de firme Hastro Sovarna din jude¡ul Mehedin¡i. Lucreazå aproape Profitul agricol 14/2020

s\ le garanteze creditele 2.000 de hectare ¿i cre¿te 18.000 de gåini ouåtoare în douå hale. ªi el se plânge de aceea¿i reticen¡å a båncilor. “Avem mare nevoie de investi¡ii în cre¿terea påsårilor, vede¡i ce se întâmplå. Mi-a¿ dori så cresc de zece ori capacitatea fermei de gåini, dar nu gåsesc o bancå dispuså så må crediteze. Zootehnia tot trebuie relansatå. Vor fi nevoi¡i så accepte aceastå realitate. Au anun¡at cå aprobå 12 milioane de euro pentru luna aprilie. Chiar dacå banii ar fi numai pentru påsåri, e prea pu¡in. Pentru proiectul meu, de exemplu, trebuie 5 milioane. L-am întrebat pe George Scarlat ce face cu asemenea promisiuni. A în¡eles, dar nu are ce face. Cå de ce nu fac numai douå hale? Ori o fac a¿a cum trebuie, ori n-o mai fac. Cei mai mul¡i bani nu se duc în hale, cel mai mult costå autromatizarea ¿i echipamentele. Pe ei nu-i intereseazå. Am fost la reuniunea Camerei de Comer¡ de la Bucure¿ti. A venit ¿i reprezentanta CEC cu prezentåri pe pere¡i. S-a supårat pe mine pen-

tru cå i-am repro¿at cå nu mi-a dat credit. Eu am capital de lucru pe påmântul cumpårat, am destule obiective, am o cifrå de afaceri rezonabilå, lucrez cu CEC-ul de doi ani, ¿i nu mi-a dat credit. CEC acceptå ca garan¡ie påmântul în propor¡ie de 40-50%. Mai mult nu. Eu mi-am plåtit datoriile, plåtesc comisioane la CEC, eu nu vorbesc avioane, dar problemele care nu merg trebuie aråtate a¿a cum sunt. Cine prime¿te proiecte trebuie monitorizat la sânge. Eu fac o investi¡ie de 5 milioane de euro, dar statul må ajutå cu ceva? Eu cresc valoarea cerealelor prin fermele mele. Am ajuns o ¡arå net importatoare în toate domeniile”. În 2012, Cornel Stroescu a cumpårat ferma de gåini aflatå în faliment. El a reorganizat-o ¿i a plåtit toate datoriile fostului proprietar. Acum, vrea så dezvolte capacitatea de produc¡ie de zece ori, dar nu gåse¿te finan¡ator. Vinde ouåle la Carrefour ¿i la Cora. Acum are 18.000 de gåini în douå hale ¿i vrea så ajungå la 200.000.

“Pânå vom face noi reproduc¡ie, luåm puicu¡ele de la Avicola Mihåile¿ti. Nu voi accepta så am o fermå zootehnicå ¿i så nu produc eu furajele. De trei ani discut cu båncile din România pentru creditare. Nu ¿tiam cå va veni fåcåtura asta, dar dacå venea un råzboi? Murim de foame în România, cu påmântul nostru cu tot, iar ei î¿i iau avioanele ¿i pleacå. Banii europeni sunt foarte pu¡ini. Statul poate ¿i trebuie så devinå garantul fermierilor. Toate ¡årile se reorganizeazå din punct de vedere economic. Så ne ajute så facem investi¡ii, iar de la noi va lua bani pentru pensii, aloca¡ii etc. Noi facem locuri de muncå pentru statul garant. Nu se mai ¡ine cont care va fi deficitul bugetar. Dar statul român trebuie så garanteze investi¡iile noastre. Terenul arabil trebuie så devinå un bun imobil, ca terenul intravilan, ca un apartament, ca o caså. Atunci omul poate face credit pentru cå påmântul este o surså inepuizabilå de profit”, spune Cornel Stroescu.

pagini realizate de Viorel PATRICHI

Ciprian Cimbru, M\lini, jud. Suceava>

“Noi avem nevoie de ni¿te credite garantate. CEC este bancå de stat. Så-i punå la treabå pe func¡ionari ca så nu mai vindem porumb, grâu ¿i alte materii prime, iar noi så cumpåråm carne, brânzeturi, paste fåinoase, aluaturi congelate. Vrem så transformåm toatå produc¡ia primarå în carne, lapte, ouå. Så putem garanta cu propria investi¡ie în agriculturå.” Profitul agricol 14/2020

CREªTEREA ANIMALELOR Ivermectina este interziså pentru oameni Comercializarea cu amånuntul a produselor medicinale veterinare care con¡in ivermectinå se realizeazå numai prin farmacii veterinare autorizate sanitar-veterinar ¿i numai pe bazå de prescrip¡ie medicalå, anun¡å ANSVSA. Prin urmare, aceastå substan¡å nu se folose¿te pentru combaterea virusului Covid-19. Bolnavii de Corona så nu stea în preajma animalelor Coronavirusurile reprezintå o familie viralå extrem de numeroaså; unele induc boala la oameni, altele la animale. Coronavirusurile care infecteazå oamenii rareori infecteazå ¿i animalele. Cu toate acestea, ANSVSA recomandå ca oamenii bolnavi de Covid-19 så nu mai stea în preajma animalelor domestice. Pesta porcinå africanå a fost confirmatå în 38 de jude¡e Potrivit ANSVSA, pesta porcinå africanå (PPA) evolueazå în 203 localitå¡i din 27 de jude¡e, cu un numår de 443 de focare (din care 4 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 2 focare în exploata¡ii de tip A). În 11 jude¡e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre¡i. În total, 38 de jude¡e au fost contaminate, iar numårul mistre¡ilor bolnavi cre¿te. De aceea, fermierii cer autoritå¡ilor reducerea efectivelor de mistre¡i. Primele animale sålbatice bolnave de Covid-19 Patru tigri ¿i trei lei de la o grådinå zoologicå din New York au fost depista¡i pozitivi la SARS-CoV2/COVID-19, anun¡å ACEBOP, care citeazå o notificare transmiså de World Organisation for Animal Health. Prin urmare, existå posibilitatea transmiterii de la om la unele animale sålbatice. Primul tigru a prezentat semne clinice de boalå pe 27 martie. Pânå în 3 aprilie, al¡i trei tigri ¿i trei lei au prezentat semne clinice de Covid-19. 40

Zootehnia are nevoie de o lege a creditului agricol Puiu ILISEI (foto), proprietarul fermei Pilis din satul Rose¡i, jude¡ul Cålåra¿i, nu a putut nici el convinge båncile så-l crediteze, de¿i de¡ine o mare fermå de pui. A construit ¿i o fermå de vaci Angus, dar nu mai are bani ca s-o populeze. “Am nevoie de credite bancare. Eu pot produce în 8 luni 250 de tone de carne de Angus ¿i le-am cerut celor care se ocupå de aceastå crizå så må ajute ca så iau un credit bancar. Le-am zis cå fermele de porci stau goale ¿i tot din prostia guvernan¡ilor stau goale. Da¡i-le posibilitatea så populeze! Båncile au ni¿te evaluåri bizare ca så nu ne dea credite: cå este fermå, cå ne aflåm la ¡arå, de parcå ferma trebuie så fie în centrul civic de la Bucure¿ti. E foarte ciudat! Când plåtim taxe la primårie, vin ¿i ne stabilesc o valoare de impozitare de nu-¡i vine så crezi. Banca nu ¡ine seama de valoarea de impozitare a fermei. Î¿i trimite evaluatorul agreat de la Bucure¿ti ¿i ne stabile¿te o valoare ridicolå, a zecea parte eventual. Brusc, ferma nu mai are valoare! E noroi, nu miroase a parfum Dior. Deci nu poate garanta împrumutul. I-am spus ¿i lui Petre Daea: Nu cu subven¡ii trebuia så ne ajuta¡i, trebuia så reveni¡i la legea creditului agricol de pe timpul lui Adrian Nåstase, acum banca vrea garan¡ii bune de vândut pe loc. Legea reproduc¡iei la påsåri a fost blocatå ¿i s-au dat fondurile la SRI când au fåcut bugetul pe anul 2020. Din bugetul de 80 de milioane de euro pe an, timp de trei ani, ei au alocat vreo 10 milioane pentru påsåri. Le dau numai celor care vor så facå numai reproduc¡ie. Poate må extindeam ¿i eu ca så produc mai multå carne. Au preferat importurile de alimente. Au abrogat legea privind asigurarea cantitå¡ii de 51% produse române¿ti.

Acum, rafturile s-au golit fiindcå noi nu avem mai nimic în fermele noastre. Polonezii nu mai aduc carne în România, vând la ei sau în Germania pentru un pre¡ mai bun. În abatorul nostru, produceam 100 de tone de carne pe zi. La fel producem ¿i acum, dar, pe lângå carnea noastrå, mai veneau 1000 de tone din afarå. Exportau carne la noi ¿i fermierii din Ucraina. Compostul pentru ciupercårie trebuie så-l import din Ungaria, dar transporturile s-au blocat. Nu mai aducem compost, nu mai avem ciuperci. A¿ putea så produc chiar eu compost în ferma mea, dar am nevoie de bani pentru investi¡ie alte 4 milioane de euro. Am în cap så fac a¿a ceva, dar nu am banii. Cine må crediteazå?”, întreabå retoric fermierul de la Rose¡i. Exploata¡ia nouå a lui Puiu Ilisei cuprinde un hectar cu solarii, o ciupercårie cu 8 module ¿i o fermå pentru îngrå¿at taurine, cu o capacitate de 500 capete/serie. Ferma Pilis din Rose¡i, Cålåra¿i, cre¿te în jur de 650.000 de påsåri pe an, o produc¡ie pe care o vinde aproape integral abatorului Euroavi, un abator în care este ac¡ionar alåturi de al¡i ¿ase fermieri. Profitul agricol 14/2020

MAªINI AGRICOLE Cum sporim achizi]ia de tractoare? IPSO Agriculturå: AutoTrac pentru agricultura de precizie IPSO Agriculturå a anun¡at noul pachet dedicat agriculturii de precizie, sistemul AutoTrac Universal 300. Construit de John Deere, este compatibil cu peste 600 de utilaje, de la producåtori diferi¡i. Oferta include antena StarFire6000 SF1 ¿i monitorul Universal 4240 cu AutoTrac, la un pre¡ special pânå la 30 aprilie 2020.

NHR Agropartners: Utilaje rulate pentru orice buget NHR Agropartners are o serie de utilaje rulate pentru fermierii cu bugete reduse. Amintim pentru dvs ma¿ina de erbicidat Hardi Alpha Evo (an de fabrica¡ie 2012, 2.205 ore de func¡ionare), pre¡ 92.500 euro, tractorul Deutz-Fahr 7230 Agrotron TTV (2013, 1.200 ore de func¡ionare), pre¡ 80.000 euro, tractor Deutz-Fahr Agrokid 230 DT (2018, 363 ore de func¡ionare), pre¡ 37.812 euro, tractor New Holland T8020 (2009, 8.600 ore de func¡ionare), pre¡ 36.500 euro. (nhr.ro/utilaje-agricole-rulate).

AgroConcept: Promo¡ie la tractoarele T4S AgroConcept are în derulare o promo¡ie la tractoarele compacte din gama T4S. 0% avans, 0% dobândå în primele 24 luni ¿i o perioadå de finan¡are de 5 ani. Gama T4 S are 3 versiuni cu puteri de la 55 la 75 CP, cabinå cu aer condi¡ionat, ridicåtor cu Lift-O-Matic-Plus ¿i capacitate de ridicare 3.000 kg, 2 seturi de cuple hidraulice, pompå hidraulicå cu debit 48 l/min. Oferta este valabilå pânå în 30 aprilie 2020. 42

Dacå ne uitåm în statistici, parcå vânzårile de tractoare noi în România s-au plafonat la aproximativ 3.000 de bucå¡i pe an. Asta de¿i necesarul estimat ar fi de cel pu¡in 6.000. O solu¡ie mai mult teoreticå decât practicå o reprezintå fondurile europene. Acest lucru nu este înså fezabil pentru oricine, deoarece sunt condi¡ii restrictive în ghidul de finan¡are, principala fiind “legarea” cailor putere de numårul de hectare lucrate de cumpåråtori. Mai nou s-au împu¡inat ¿i fondurile pentru achizi¡ia de ma¿ini agricole, în schimb sunt câteva måsuri de finan¡are pentru inova¡ie, marketing, depozitare ¿i procesare.

Condi¡ii restrictive În prezent, conform reglementårilor din ghidul AFIR, un fermier care lucreazå 15 ha poate cumpåra cu 50% subven¡ie un tractor de maximum 65 CP, cu condi¡ia så nu mai aibå în dotare nici un tractor cu o vechime mai micå de 8 ani. La o suprafa¡å de 20 de ha se poate achizi¡iona un tractor de maximum 85 CP, dacå fermierul nu mai are alt tractor mai nou de 8 ani, aceea¿i condi¡ie fiind impuså ¿i celui cu 50 ha ¿i care poate achizi¡iona un tractor cu putere de cel mult 125 CP. Solu¡ii pentru cre¿terea vânzårilor Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, este de pårere cå ghidul trebuie schimbat ¿i statul ar trebui så-i sprijine pe fermierii care vor så cumpere ma¿ini agricole. “Acele restric¡ii impuse de AFIR nici nu

ar fi trebuit så existe de la bun început. Cu astfel de opreli¿ti nu sus¡ii agricultura ¿i nici dotarea fermelor. A¿a nu putem ajunge din urmå statele UE dezvoltate din acest punct de vedere. Dacå un fermier achizi¡ioneazå acum cu fonduri europene un tractor de maximum 85 CP, în 5 ani, cât dureazå monito-

Florin Neac[u, director general adjunct NHR Agropartners

rizarea AFIR, poate î¿i måre¿te suprafa¡a ¿i va constata cå ar fi avut nevoie de unul de 120 CP. “ Florin Neac¿u spune cå necesarul de tractoare ar fi de cel pu¡in 6.000 de unitå¡i pe an, dar achizi¡iile sunt de 3.000 pe an, iar 85% din finan¡åri sunt prin credite sau fonduri proprii ¿i doar 15% cu fonduri UE. În prezent a¿a-numita încårcare cu cai putere pe suprafa¡å reglementatå de AFIR pentru ob¡inerea finan¡årii este de 4 CP/ha la fermele sub 50 ha, similarå mediei din UE, ¿i de numai 1,5 CP/ha la fermele de peste 800 ha. “Ghidul restric¡ioneazå ¿i mai mult achizi¡ia de tractoare în ferme medii ¿i mari, iar plafonarea finan¡årilor UE pentru agriculturå va lovi puternic aceste ferme, care nu se vor mai putea dota cu ma¿ini agricole noi. O altå solu¡ie, în afara modificårii ghidului de finan¡are, ar fi ca statul så ofere facilitå¡i fiscale fermierilor care vor så-¿i înnoiascå parcul de ma¿ini agricole.” Arpad DOBRE Profitul agricol 14/2020

MAªINI AGRICOLE

Agri-Alian]a devine unic importator Agri-Alian¡a a demarat din acest an colaborarea cu producåtorul finlandez de combine Sampo Rosenlew. Pentru început vor comercializa 4 modele din gama Comia. Aceste utilaje sunt gândite pentru lucrul în ferme medii ¿i mari ¿i au fost proiectate pentru recoltarea eficientå a culturilor de cereale chiar ¿i în condi¡ii de umiditate mare.

Sistem de batere în douå trepte Potrivit speciali¿tilor Agri-Alian¡a, toba de prebatere cre¿te eficien¡a combinei. În func¡ie de condi¡iile de recoltare, o combinå C8 sau C12 echipatå cu o tobå de prebatere este cu pânå la 20% mai eficientå decât una care dispune doar de o tobå simplå. În condi¡ii optime de recoltare, pânå la 40% din opera¡iunea de batere se efectueazå pe cilindrul de prebatere. Dupå prebatere, opera¡iunea este preluatå de toba Heavy Duty, care echipeazå seria Comia ¿i asigurå o rota¡ie constantå chiar ¿i în cele mai grele condi¡ii. Cilindrul are 8 bare de batere ¿i un diametru de 500 eria Comia este disponibilå în 4 mm, iar flan¿ele sunt fabricate din fontå, modele, cu 4 variante de putere, pentru o rezisten¡å sporitå. cu 5 sau 6 cåi¿ori ¿i douå sisteme de batere. Comia C6 este echipatå cu motor Echipåri pentru Agco Power în 4 cilindri, de 185 CP, dis- o separare eficientå Suprafa¡a totalå a sitelor este cuprinpune de un heder de 4,2 m, are un sistem de 5 cåi¿ori, cu 4 trepte de separare ¿i un så între 3,40 mp ¿i 4,50 mp, în func¡ie de model. Sita superioarå este un model cu buncår de 4.400 l. Comia C8 este propulsatå de un mo- lamele tip RV2, iar fiecare a doua lamelå tor Agco Power în 6 cilindri, de 210 CP, este îndoitå, pentru a preveni påtrunare un heder de 4,5 m, un sistem de 5 derea de fragmente de paie în buncår. cåi¿ori, cu 4 trepte de separare ¿i un buncår de 5.400 l. Comia C10 dispune de un motor Agco Power în 6 cilindri, de 238 CP, poate fi echipatå cu un heder de 5,1 m, are un sistem de 6 cåi¿ori, cu 4 trepte de separare ¿i un buncår de 6.000 l. Comia C12 are un motor de Agco Power în 6 cilindri, de 300 CP, dispune de un heder de 5,7 m ¿i un sistem cu 6 cåi¿ori, cu 4 trepte de separare, la care se adaugå un buncår de 7.600 l. Toate cele 4 modele Comia sunt echipate cu cabina Avara (spa¡ios, în limba finlandezå), dispun de aer condi¡ionat, monitor Comvision II cu ecran tactil ¿i au tobe tip HD cu 8 bare de batere. În plus, modelele Comia C8 ¿i C12 mai sunt echipate ¿i cu cilindri de prebatere tip TS.

Sita de cereale are gåuri rotunde la modelele C6 ¿i C8, iar la modelele C10 ¿i C12, sita inferioarå este reglabilå. Ventilatorul are un diametru mare, iar viteza acestuia poate fi reglatå facil, din cabinå. Seria Comia include o dotare aparte în separarea returului. Acesta nu este dus înapoi în zona de batere, ci prin zona de batere suplimentarå ¿i înapoi pe sita de separare. La modelele C6 ¿i C8 materialul este suflat înapoi pe sitele de separare. În cazul modelelor C10 ¿i C12, în locul ¿necului obi¿nuit, returul este transportat înapoi în zona de batere suplimentarå cu un elevator. Datoritå acestei structuri, fundul mobil duce materialul în zona de batere suplimentarå într-un mod controlat, fårå a interac¡iona cu fluxul de aer al ventilatorului.

Dotåri ergonomice în cabinå Cum spuneam, Avara înseamnå spa¡ios în limba finlandezå, iar modelul de cabinå cu acest nume are în interior o serie de dotåri amplasate ergonomic, prin care combinele din gama Comia pot fi operate în mod facil ¿i productiv. Con-

Profitul agricol 14/2020

MAªINI AGRICOLE

al combinelor finlandeze Sampo sola integratå în cotierå controleazå, practic, întreaga combinå, iar la aceasta se adaugå monitorul Comvision II cu ecran tactil de 12,3 inci ( peste 31 cm în diametru) ¿i joystick-ul. Acesta este amplasat la un unghi de 45 de grade, ceea ce-i permite operatorului så-¿i mic¿oreze efortul ¿i så-¿i odihneascå mâna, controlând în acela¿i timp cu u¿urin¡å diferitele func¡ii ¿i echipamente, printre care rabatorul, hederul ¿i descårcarea buncårului. Totodatå, comenzile pentru opera¡iunile de treierare ¿i al masei de tåiere sunt amplasate tot în cotierå. Consola are, de asemenea, porturi de alimentare de 12 V ¿i USB, la care se adaugå ¿i un compartiment pentru depozitarea telefonului mobil. Monitorul cu ecran tactil poate fi controlat cu u¿urin¡å în timpul treierårii, cu o singurå mânå. Ecranul este împår¡it în douå, cu o vedere staticå ¿i una alternativå, are diverse reglaje de batere integrate, cu afi¿area imaginilor oferite de o camerå video amplasatå în partea din spate a combinei. Op¡ional, combina poate fi echipatå cu încå o camerå video, pentru o monitorizare suplimenta-

Profitul agricol 14/2020

rå a procesului de recoltare. Stâlpii îngu¿ti ai cabinei contribuie la sporirea vizibilitå¡ii optime inclusiv asupra hederului, oferitå de geamurile panoramice ¿i de podeaua înclinatå. Volanul combinei este reglabil, scaunul operatorului are suspensie pneumaticå ¿i este echipat cu centurå de siguran¡å, iar scaunul pasagerului este pliabil ¿i are, de asemenea, centurå de siguran¡å.

Golire rapidå, între¡inere u¿oarå Viteza de descårcare a buncårelor este de 75 l /sec la modelele Comia C6 ¿i C8, respectiv de 100 l/sec la Comia C10 ¿i C12. O fereastrå mare amplasatå în cabinå asigurå o vizibilitate optimå asupra buncårului, care are, în plus, ¿i lumini de lucru, precum ¿i senzor cu avertizare sonorå, pentru o monitorizare sporitå. De asemenea, ¿necul de descårcare poate fi ac¡ionat din consola in-

tegratå în cotierå, ceea ce permite descårcarea facilå, din mers, a buncårului. Între¡inerea combinelor produse de Sampo Rosenlew este u¿oarå, iar dacå este nevoie, segmentele mesei de separare ¿i fundul cåi¿orilor pot fi scoase fårå efort, chiar în câmp, fårå a mai fi necesarå deplasarea la un atelier de service. Arpad DOBRE

MAªINI AGRICOLE Expozi¡ia se amânå DLG InterMarketing a anun¡at reprogramarea expozi¡iei AgriPlanta-RomAgroTec 2020, pentru o datå ce va fi stabilitå când lucrurile vor intra pe un fåga¿ sigur. Este de în¡eles, având în vedere evolu¡ia Covid-19 în România. Decizia a fost luatå dupå o consultare cu partenerii expozi¡iei. Ar fi de dorit ca måcar târgurile de toamnå (Agralim - Ia¿i, Agromalim - Arad ¿i Indagra - Bucure¿ti) så aibå ¿anse så se ¡inå.

Nicola Lemken, proprietarul companiei

IPSO Agriculturå: Pre¡uri speciale la consumabilele Manitou IPSO Agriculturå deruleazå, pânå pe 30 iunie, o campanie adresatå celor ce au deja, în parcul de utilaje, încårcåtoare Manitou. Revizia efectuatå la timp ¿i exclusiv cu produse de origine reprezintå cheia performan¡ei, iar clien¡ii care contacteazå în acest scop IPSO Agriculturå, telefonic sau pe Facebook, beneficiazå de o reducere de 15% la consumabilele necesare mentenan¡ei, care vor fi livrate prin curier. Lemken: Vânzåri stabile, de 380 milioane euro Constructorul german Lemken a men¡inut în 2019 un nivel al vânzårilor la 380 milioane euro, din care 77% la export. În vreme ce în Germania vânzårile companiei au scåzut cu 2%, acestea s-au majorat cu 26% în Fran¡a ¿i reprezintå 15% din totalul cifrei de afaceri. Lemken a investit în 2019 peste 9 milioane de euro în extinderea capacitå¡ilor sale de produc¡ie ¿i a spa¡iilor de depozitare, iar numårul angaja¡ilor a crescut, ajungând la 1.666. 46

Livr\rile Claas, vitez\ maxim\ De¿i Claas a sistat produc¡ia în câteva fabrici Claas, livrarea utilajelor continuå în ritm sus¡inut. Såptåmâna trecutå, pe por¡ile uzinei din Le Mans (Fran¡a) au ie¿it 106 tractoare, iar în Harsewinkel (Germania) livrårile de utilaje se desfå¿oarå cu vitezå maximå. O surprizå, China, care a comandat un numår neobi¿nuit de mare de combine de recoltat furaje Jaguar. ªi combinele Lexion, Tucano ¿i Avero au cereri foarte bune pe diverse pie¡e. Zilnic, 20 - 35 de combine de cereale ¿i 15 - 20 Jaguar påråsesc fabrica. De o cerere bunå se bucurå ¿i tractorul Xerion, modelul nou. La Krasnodar (Rusia), unde întregul personal al fabricii Claas a fost trimis în a¿a-numita “vacan¡å Putin”, livrårile de

utilaje ¿i de piese de schimb continuå. Presele pentru balo¡i cilindrici ¿i paralelipipedici sunt livrate în continuare din Metz, iar produc¡ia de la Bad Saulgau continuå conform planificårii, fiind trimise zilnic pentru livrare în jur de 100 de cositori, greble adunåtoare, greble împrå¿tietoare ¿i remorci auto încårcåtoare. Nici depozitele Claas nu stau. La Hamm (Germania) 490 de muncitori lucreazå în trei schimburi, cu respectarea strictå a igienei ¿i cerin¡elor impuse de lucrul pe perioada pandemiei. Toate depozitele na¡ionale ¿i interna¡ionale Claas sunt conectate, iar în caz de urgen¡å, piesele pot fi furnizate de pe alte pie¡e. Arpad DOBRE

Rezervor frontal pentru sprayerele Amazone UF 02 Sprayerele Amazone din gama UF 02 au fost echipate ani la rând cu rezervorul frontal FT 1001. Acum, Amazone a introdus un nou model, FT 1502, cu o capacitate de 3.500 litri. FT 1502 utilizeazå sistemul de management electronic al nivelului de umplere FlowControl +, prin inter-

mediul unui terminal Isobus. Tehnologia include doi senzori de nivel de umplere la rezervorul din fa¡å ¿i cel din spate, precum ¿i douå venturi performante (sisteme de monitorizare a curgerii fluidelor prin conducte). Pe lângå pompa de bazå, pe sprayer mai este montatå ¿i o pompå suplimentarå de alimentare, cu un debit de 150 l /min, în vreme ce viteza de transfer în fiecare direc¡ie este de pânå la 200 l/min. Practic, lichidul este transferat continuu între rezervorul frontal ¿i cel din spate, sistemele de control ale sprayerului asigurând amestecarea perfectå a solu¡iei de pulverizare. Terminalul Isobus controleazå automat nivelurile de lichid, astfel încât distribu¡ia greutå¡ii så fie mereu la un nivel optim. Profitul agricol 14/2020

Trump pregåte¿te un program de asisten¡å pentru fermieri Pre¿edintele american Donald Trump i-a cerut secretarului pentru agriculturå så foloseascå toate fondurile ¿i toatå autoritatea de care dispune pentru a-i ajuta pe fermierii afecta¡i de epidemia de Covid-19. Liderul de la Casa Albå a postat ulterior pe Twitter cå vrea ca ajutoarele så ajungå cât mai repede la cei care au nevoie de ele. Pachetul de måsuri ar putea fi anun¡at såptåmâna viitoare ¿i va folosi o parte din cele 23,5 miliarde de dolari alocate agriculturii. Câinii vor fi considera¡i animale de companie în China China a clasificat pentru prima oarå câinii ca fiind animale de companie ¿i nu animale crescute pentru consum, ca parte a unui pachet de måsuri provocate de epidemia de coronavirus. Beijingul încearcå så descurajeze consumul de animale exotice, iar carnea de câine este consideratå o delicateså în multe regiuni. Un startup agricol din Dubai ob¡ine o finan¡are importantå Start-up-ul Pure Harvest Smart Farms din Emiratele Arabe Unite a ob¡inut o finan¡are de 120 de milioane de dolari pentru a-¿i extinde activitatea în alte state din regiune, adicå în Arabia Sauditå. Start-up-ul construie¿te ferme inteligente, cu mediu controlat în cele mai mici detalii. Deocamdatå au fåcut doar o serå de ro¿ii. Muller le cere fermierilor så reducå produc¡ia Epidemia de coronavirus a schimbat preferin¡ele consumatorilor ¿i se estimeazå cå surplusul de lapte din Marea Britanie depå¿e¿te un milion de litri pe zi. De aceea, producåtorul de lactate Muller le-a cerut fermierilor sco¡ieni så reducå produc¡ia de lapte, pentru cå nu poate procesa cantitatea pe care o de¡ine deja. Vânzårile din magazine au crescut în aceastå perioadå, înså nu suficient de mult pentru a compensa închiderea hotelurilor ¿i restaurantelor. 48

Informa¡ii externe Procesatorii de carne americani î[i închid fabricile Cei mai mari procesatori de carne din Statele Unite au început så închidå fabrici, o nouå decizie care ar putea afecta aprovizionarea cu alimente în timpul epidemiei de Covid-19. Tyson Foods a închis un abator de porci din Columbus Junction, în statul Iowa, dupå ce 24 de angaja¡i au fost infecta¡i cu virusul. Compania a anun¡at cå încearcå så redirec¡ioneze animalele spre alte abatoare, pentru a reduce impactul måsurii. Facilitatea este înså una extrem de importantå pentru cå procesa zilnic 10.000 de porci, aproximativ 2% din capacitatea totalå a Statelor Unite. National Beef Packing Co a suspendat activitatea la abatorul de vite din Tama, tot în statul Iowa, pentru o opera-

¡iune de dezinfectare de urgen¡å. Reprezentan¡ii companiei spun cå industria de procesare trece prin momente fårå precedent, în care sunt necesare decizii radicale. JBS USA, filialå a gigantului brazilian JBS SA, a oprit produc¡ia la o fabricå de procesare a cårnii de vitå din localitatea Souderton, statul Pennsylvania, cel pu¡in pânå pe data de 16 aprilie. JBS a explicat într-un comunicat de preså cå vrea så se asigure cå existå suficien¡i manageri, înainte de a redeschide abatorul. Activitatea fusese deja reduså încå de såptåmâna trecutå, dupå ce mai mul¡i directori ai fabricii au avut simptome de gripå similare coronavirusului.

Grâul rusesc a intrat [i pe pia]a Arabiei Saudite Un vapor încårcat cu un transport simbolic de 60.000 de tone de grâu rusesc a plecat dintr-un port de la Marea Neagrå spre Arabia Sauditå, la ¿apte luni dupå ce regatul arab a modificat regulile, pentru a permite astfel de importuri. Rusia încearcå de mult timp så intre pe pia¡a sauditå ¿i poartå negocieri similare ¿i cu alte state musulmane, cum ar fi Irak sau Algeria. Dacå transportul va fi acceptat de saudi¡i, cantitå¡i mult mai mari ar putea fi trimise în urmåtoarele luni. Arabia Sauditå a relaxat specifica¡iile pentru cerealele de import în luna august, înaintea unei vizite oficiale a pre¿edintelui Vladimir Putin, în încercarea de a coopera mai strâns cu Rusia.

Grâul rusesc a fost expediat înså într-un moment de tensiune dintre cele douå ¡åri, care nu au reu¿it så cadå de acord asupra reducerii produc¡iei de petrol, dupå ce epidemia de coronavirus a redus drastic consumul global. În acela¿i timp, virusul a pus presiune pe aprovizionarea cu alimente de bazå. Grâul produs de Rusia, Ucraina, România ¿i alte state din bazinul Mårii Negre are un pre¡ foarte competitiv în Orientul Mijlociu datoritå costului redus de transport, înså cantitå¡ile exportate vor depinde de controalele de calitate foarte stricte din Arabia Sauditå. paginå de Drago¿ BÅLDESCU Profitul agricol 14/2020

Biblioteca fermierului

Nicolae Ceau[escu la aniversarea de 50 de ani, al\turi de familie> Elena (dreapta), Lixandra [i Andru]\ (p\rin]ii s\i). Ianuarie 1968

Nicolae [i Elena Ceau[escu> “Ni[te ]\rani!” Mårturii despre via¡a privatå a Ceau¿e¿tilor Când a luat puterea, Ceau¿escu împlinise 47 de ani, Nicu avea 14 ani, Zoia - 16, iar Valentin - 17. So¡ii Ceau¿escu locuiau cu pårin¡ii în Primåverii, cartierul nomenclaturii. În anii ‘60, în re¿edin¡a lor se reuneau, la aniversåri, familiile fra¡ilor ¿i surorilor. În curtea din Primåverii a fost de la bun început ¿i-o caså pentru Mam’ Mare, soacra lui Ceau¿escu, din Petre¿ti. Au mårit-o ¿i i-au adus acolo ¿i pe båtrânii din Scornice¿ti. Pe ei i-au instalat la parter, iar pe soacra micå, la etaj. Pårin¡ii mâncau în casa lor mâncare gåtitå, aduså de la Sector. ¥n familie se påstra obiceiul mâncårii gåtitå de azi ¿i pentru mâine. Menajera gåtea pentru douå zile, supå ¿i “felul doi”. Într-o zi gåtea, în cealaltå spåla ¿i fåcea curat. Diminea¡a, dupå ce dejuna împreunå cu nevasta, el pleca la sediu, iar ea, la ICECHIM. Dupå plecarea lui, ea telefona la Sector, direc¡ia Gospodåriei de Partid, ca så comande alimentele pentru ziua respectivå. Soacra din Petre¿ti 50

råmânea apoi så supravegheze, cu mânå de fier, casa, copiii ¿i personalul. So¡ii Ceau¿escu prânzeau acaså. El se culca, dupå maså, un ceas-douå. În vila din Primåverii nu primeau musafiri, nici n-a dormit vreodatå cineva stråin. ¥n amintirile Suzanei Andreia¿, menajera familiei, Ceau¿escu a fost un bårbat modest, calm ¿i politicos. Se întâmpla, sâmbåta, så renun¡e la serviciile bucåtarului. Atunci pregåtea ea masa so¡ilor Ceau¿escu. Tåia un pui ¿i prepara din el douå feluri de mâncare. Nu voiau så se arunce nimic: pår¡ile potrivite mergeau la ciorbå, pulpele ¿i pieptul pe gråtar. Nu pofteau la mâncåruri deosebite. Zi de sårbåtoare ori lucråtoare, nu lipsea ciorba de la prânz: de ¿tevie, de salatå, de zarzavat, acritå cu bor¿. La felul doi, cum scria în meniul cantinelor, alte verde¡uri: mâncare de spanac cu ouå ochiuri, ardei umplu¡i, mâncare de urzici. De la urzici, Ceau¿escu cerea så bea ¿i zeama fierturii. Gråtar de pui ¿i vitå, de porc foarte rar. El nu mânca niciodatå conopidå, legumå necunos-

cutå în satul copilåriei lui. Nu bea cafea, nu mânca ciocolatå. Îi plåcea înså ceaiul cu lapte. Mâncårurile tradi¡ionale de Pa¿ti ¿i Cråciun se puneau ¿i pe masa Ceau¿e¿tilor. A¿a se statornicise, tacit, ca ¿i obiceiul pomului de Cråciun. Lui Ceau¿escu îi plåcea så-i serveascå pe ceilal¡i la mesele din familie. Refuza så-i punå ospåtarul sifon în pahar. ºinea sticla aproape de maså ¿i le turna el celorlal¡i comeseni. La început, nu agrea ¿pri¡ul, bea vinul curat, fårå apå. Ca så cearå un supliment dintr-o mâncare, båtea din palme. Dintre specialitå¡ile bucåtarului prefera budinca din clåtite ¿i spanac, pulpele de pui umplute, piftia de crap, ¿tiuca umplutå cu carne de crap sau ¿alåu ¿i paprica¿ul de pui. Iar ca desert, minciunelele fåcute de menajerå, dupå re¡etå proprie. Nimeni din familie nu intra încål¡at în re¿edin¡å. Se descål¡au în fa¡a pragului, punându-¿i papuci de caså. Ceau¿e¿tii se îmbråcau ¿i se dezbråcau singuri, nau admis niciodatå så fie ajuta¡i de personal. Pânå în 1965, Lenu¡a s-a coafat singurå: î¿i punea seara bigudiuri ¿i se aranja diminea¡a. Nu folosea farduri, doar ruj. Dar ca primå tovarå¿å a ¡årii a primit în dotare coafezå, manichiuristå, pedichiuristå ¿i un maseur care venea, zilnic, de la Spitalul Elias. În ce-l prive¿te pe Ceau¿escu, nu se parfuma deloc. Deodorantele cu vaporizator au fost “råsfå¡ul” produselor de îngrijire corporalå folosite. Nicolae Ceau¿escu avea un aghiotant ¿i patru oameni în escortå. Paza ¿i protec¡ia îi erau asigurate, în total, de 12 oameni, dintre care opt plecau cu el în vizitele din stråinåtate, iar acaså råmâneau atunci patru. Indiferent ce rotiri de cadre a operat de-a lungul anilor, în apropierea sa l-a påstrat pe Marin Neagoe, primul såu aghiotant. De aceea¿i încredere stabilå a beneficiat Suzana Andreia¿, menajera familiei Ceau¿escu din 1960 pânå la cåderea regimului. Profitul agricol 14/2020

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

SC Agrofam Holding SRL în insolven¡å, cu sediul în Fete¿ti, jud. Ialomi¡a, vinde în viu 1.500 miei ¿i iezi. Tel.: 0729.889.693 Vând miceliu Champignon din import, la pungi de 3 litri. Tel.: 0720.068.592 Vând 100 porci cu greutatea între 35 ¿i 200 kg, crescu¡i în ferma proprie. Tel.: 0725.510.788 Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate la zi. Stupina se aflå în Orbeasca de Jos, Teleorman. Tel.: 0720.856.492 SC vinde din stoc, produc¡ia 2019, 150 tone orz ¿i 300 tone porumb. Tel.: 0723.527.280 Vând 80 tone porumb boabe din produc¡ia 2019, umiditate 10%, påstrat în condi¡ii foarte bune. Jude¡ul Teleorman. Tel.: 0765.904.925 Vând ¡api de 3 luni pentru montå, din rasele Saanen ¿i Alpinå Francezå. Jude¡ul Cålåra¿i. Tel.: 0735.519.119 Vând råsad de ro¿ii, soiul Paris. Izbiceni, Olt. Tel.: 0749.101.111 Vând angro 200 curcani ¿i curci, crescu¡i cu cereale, fårå furaje procesate/complexe. Comuna Teslui, Olt. Tel.: 0726.602.833 Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone. Oradea. Tel.: 0788.866.642 Vând råsaduri de legume: tomate, ardei, castrave¡i, Profitul agricol 14/2020

vinete, plante aromatice, salatå, ¡elinå, varzå, dovlecei, castrave¡i amari. Vidra, jud. Ilfov. Tel.: 0767.821.877 Vând saci de rafie, ambala¡i în baxuri de 500 buc. Livrare gratuitå în Timi¿ ¿i Arad, sau prin curier. Tel.: 0760.535.848 Vând 80 vaci de lapte, Bål¡atå Româneascå ¿i Red Holstein. Pre¡: 1.500 euro/buc. Tel.: 0725.510.788 Vând 3 tone cartofi, calitate foarte bunå. Tel.: 0749.015.604 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

SC Servoplant vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå, cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i. servoplant@gmail.com Tel.: 0744.332.778 Vând balan¡å manualå pentru måsurarea greutå¡ii hectolitrice la cereale. Tel.: 0722.411.657 Vând plaså împotriva påsårilor, Austria: albastrå sau verde, u¿oarå, elasticå. Livrare la rolå. Tel.: 0744.797.018 Vând tractor Same Leopard de 85 CP în 4 pistoane, cauciucuri noi pe spate, råcire pe aer. Tel.: 0773.332.628 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari. Pre¡: 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852 Vând rezervor pentru dejec¡ii zootehnice lichide, flexi tank, saltea, pernå, burduf, cu Agrement tehnic

pentru România. Nu necesitå proiecte, avize sau autoriza¡ii. Durata de via¡å pânå la 20 ani. Tel.: 0744.797.018 Vând tractor Fiat Agri 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 ore de func¡ionare, probå. Tel.: 0773.332.628 SC vinde plug reversibil Huard 470 Super, fabricat în 1995, revizie completå. Tel.: 0765.685.073 Vând scarificator DR-30, cu cadru armat din o¡el, pentru tractoare de de 12-45 CP. Daltå extrem de puternicå ¿i reglabilå pe înål¡ime, dinte de tåiere reversibil, greutate 55 kg. Tel.: 0737.572.771 Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan. Tel.: 0744.622.815

FERME, TERENURI

Ofer în arendå 1.900 ha teren agricol în Timi¿, comasat 85%, lucrat în totalitate, pe o perioadå între 5 ¿i 10 ani. Rela¡ii la Tel.: 0741.778.445 Vând în sudul jude¡ului Dolj 380 ha teren agricol, grad de comasare 85%. Tel.: 0741.778.445 Vând fermå în jud. Buzåu: 540 ha teren arabil (25 ha în proprietate), utilaje. Tel.: 0726.255.939 Vând 14 ha teren agricol: 12 ha cu deschidere la douå drumuri de 672 m cu 189 m, iar cele 2 ha au o laturå la drum ¿i una spre pådure. Terenul se aflå la maxim 1

km de sat ¿i de utilitå¡i. Tel.: 0722.273.199 Vând 800 ha teren agricol în jud. Vaslui. Tel.: 0763.685.689 Vând în jud. Maramure¿, la grani¡a cu jud. Sålaj ¿i Satu Mare, fermå de cre¿tere porci, 2.000 de capete. Tel.: 0722.333.039 Vând 11,2 ha teren arabil lângå gara Ciulni¡a - Slobozia, jud. Ialomi¡a, acces utilitå¡i curent 20 kV, gaze. Tel.: 0742.226.701 Vând, în Mereni, jud. Teleorman, o singurå parcelå de 3 ha teren agricol. Tel.: 0770.906.030 Proprietar, vând 7 ha pådure intabulatå în Bleje¿ti, jude¡ul Teleorman. Tel.: 0722.619.638

Vând cisterne transportabile, 280-920 l, cu pompe la 12 sau 220 V, ¿i containere ecologice, omologate, pentru depozitare, stocare, lucru la înål¡ime, rabatabile, transportabile cu stivuitorul. Tel.: 0257.272.742 Cumpår încårcåtor frontal cu cupå cereale pentru tractor Massey Ferguson 8140. Cålåra¿i. Tel.: 0735.519.119 Vând ma¿inå de erbicidat, nouå, cu bazin de 600 litri, rampå 12 m cu duze triplex, bazin apå curatå tehnologicå, certificat conformitate tehnicå. Produc¡ie Ungaria. Tel.: 0744.700.372

S.C. AGROFAM HOLDING SRL, ÎN INSOLVEN}|, cu sediul în ora¿ul Fete¿ti, Aleea Rozmarin, Vila Z29, Ap. 1,

închiriazå sau vinde baze de recep¡ie, cereale ¿i plante tehnice, situate în localitå¡i din jud. Ialomi¡a ¿i jud. Cålåra¿i, dupå cum urmeazå:  Moara Iezeru, loc. Jegålia, jud. Cålåra¿i  Siloz FNC, loc. Fete¿ti, jud. Ialomi¡a  Siloz Movila, loc. Movila, jud. Ialomi¡a  Baza de recep¡ie Murgeanca, loc. Murgeanca, jud. Ialomi¡a  Baza de recep¡ie Gura Ialomi¡ei, loc. Gura Ialomi¡ei, jud. Ialomi¡a Bazele de¡in spa¡ii de depozitare, laborator pentru analize ¿i bascule electronice.

Rela¡ii la tel.: 0729.889.693 - Tudor Nelu¡a 51

Pescuitul ¿i vânåtoarea Voblerele, mai pu]in agresive dec=t oscilantele, dar mai prinz\toare... uneori D acå ar fi så judecåm nålucile din punctul de vedere al victimelor, adicå pe¿tii, ar trebui så avem în vedere douå aspecte principale: - voblerele sunt mai pu¡in ostentative, nu au agresivitatea lingurilor oscilante, cu atât mai pu¡in a rotativelor; - de multe ori, datoritå particularitå¡ii constructive, voblerele conduse cu iscusin¡å parcurg în apå o distan¡å mai mare în apropierea fundului apei, prin compara¡ie cu lingurile. Voblerele, indiferent de model, pot fi în culori mai adaptate mediului, mai pastelate decât sclipirile metalice ale lingurilor. De multe ori, în ape foarte limpezi, voblerele sunt mai eficiente decât lingurile. A¿ spune cå, pe måsurå ce presiunea pescuitului cu nåluci a crescut, voblerele s-au dovedit mai eficiente. De unde le vine numele? În limba germanå “voble” înseamnå a se bålåbåni, ceea ce define¿te destul de bine mi¿cårile voblerelor trase prin apå. Istoria modernå a voblerelor este legatå de numele lui Lauri Rapala, pescarul finlandez care a creat primele voblere ¿i a prins ¿tiucå folosindu-le. Au trecut vreo 90 de ani de atunci ¿i voblerele au evoluat.

Pot fi plutitoare ori mai grele decât apa, pot ac¡iona la suprafa¡å, pe apå, ori în imediata apropiere a acesteia, ori så coboare în adâncuri datoritå construc¡iei, mai exact a formei ¿i mårimii barbetei cu care nålucile sunt prevåzute. Cele cu barbetå se pot scufunda de la jumåtate de metru la cca 6 m ( în pescuitul la trenå). Vå da¡i seama cå un vobler plutitor, ce se scufundå atunci când este tras prin apå, apoi oscileazå ridicându-se spre suprafa¡å, când pescarul se opre¿te din mulinat, poate fi låsat så pluteascå pre¡ de câteva clipe, lungind momentele în care este în preajma pe¿tilor, ¿i poate fi atacat!

Ca så pescui¡i ave¡i nevoie de o lansetå potrivitå pentru greutå¡ile pe care urmeazå så le lansa¡i. O vargå de 2,10 - 2,40 m cu ac¡iune de vârf ¿i putere 10 - 30 g î¿i face treaba. Punem o mulinetå u¿oarå, cu fir rezistent pe tambur textil 0,15, chiar 0,20 mm, cåci ¿tiucile mari sunt puternice ¿i se pot refugia în agå¡åturå. Lansårile în hå¡i¿ presupun ¿i multe agå¡åturi, iar distan¡a la care se pescuie¿te de obicei nu-i prea mare. Pescuitul la ¿tiucå cu vobler de suprafa¡å în ape mici, pline de vegeta¡ie, este o permanentå explorare plinå de surprize... dintre cele mai plåcute! Victor TÅRUª

Pe rândul din dreapta, de sus în jos, sunt voblere de suprafa¡å: obletele, articulat, este pentru avat la suprafa¡å; urmeazå un slider ¿i o plåticå din 4 elemente, apoi un “schelet”, toate de micå adâncime; se preteazå unui joc atrågåtor din vargå bune la ¿tiucå. Pe mijloc - un vobler vibrator ce se scufundå (sus, fistic), bun la avat la adânc ¿i la ¿alåu, apoi 3 voblere de suprafa¡å ¿i unul mic, ce se scufundå pânå la 1,2 m, bun ¿i la biban ¿i clean... dar ¿i la ¿tiucå, avat ¿i clean.

În stânga jos sunt 5 voblere cu barbetå; cele mici plonjeazå la 3 m ¿i sunt bune la biban ¿i clean; în stânga jos un model Daiwa ce plonjeazå adânc, bun la ¿alåu ¿i avat la adâncime. Stânga sus sunt 3 modele vibratoare ce se scufundå adânc, bune la ¿alåu, avat, biban ¿i la somn! Voblerele mici pot fi folosite ¿i în lacuri de acumulare de munte la påstråv, mai ales la trenå.

Folosindu-le, le ve¡i pune în valoare calitå¡ile de nåluci... prinzåtoare!

Profitul agricol 14/2020

Desferecate, pâraiele tulburi înfrå¡esc toren¡ii în aceea¿i matcå, eliberând versan¡ii din cåtu¿ele lespezilor de ghea¡å.

La idele lui Prier Dupå cum se ¿tie, în calendarul roman, idele lui aprilie cådeau pe data de treisprezece a lunii. Mi-am amintit de acest lucru chiar în ziua cu pricina, pe când urcam cåtre locurile de rotit ale gotcanilor, la subsuoara Feredeului, pentru simple observa¡ii.

Cât de curând, î¿i vor scoate ¿i ursoaicele puii la luminå, în lumea nouå despre care ace¿tia încå nu au habar în întunericul bârlogului. Sunt destule locuri sålbatice prin sihåstrii unde ar putea så-¿i aibå såla¿ul ne¿tiut de nimeni. În ultima vreme, neamul le-a

åbånu¡a din Bâtcå, încå împovåratå de zåpadå, în¿ira la strea¿inå garnitura completå a ¡ur¡urilor atârna¡i de ambele aripi ale stre¿inilor, ca o ragilå. Gerurile aprige ale nop¡ilor din urmå au alternat cu zile însorite în¿elåtor. Din acest balans, peisajul hibernal nu a avut decât de câ¿tigat, iar primåvara a råmas în urmå, ie¿ind din tipic. Bioritmul tetraonidelor - coco¿i-demunte ¿i ierunci - nu s-a schimbat înså: semnele nun¡ii lor apropiate se våd limpede pe albul omåtului, în dispre¡ fa¡å de capriciile vremii. Ca în fiecare an, toiul ritualului lor de împerechere tot la Sângeorz va fi, dupå cât se pare. Neprietenii ¿tiu ¿i ei asta. Am våzut prin preajmå, în ¿ir clasic, inconfundabil, urme de râs, dar ¿i douå rânduri de copci ale jderilor coborâ¡i pe zåpadå între molizii båtrâni din marginea båtåii gotcanilor de pe versantul însorit al Corhanei. Ca adaos, de-a curmezi¿ul clinului de obcinå se etala poteca sinuoaså a ursului båtrân, ¿tiut pe aici de ani buni, ie¿it de curând din taini¡a lui, în cåutare de buruieni crude. Undeva, în ocolul stânelor din Oseredoc ori din Pa¿canu ¿i în bahnele de lângå Iezer, iarba fragedå ¿i aiu¡ul îi sunt prieteni vechi, meni¡i så-l revigoreze dupå lungul post al iernii.

Profitul agricol 14/2020

sporit ca niciodatå pe aceste plaiuri, iar pådurea nu-i poate hråni singurå pe to¡i. A¿a se face cå pu¡inele târle våratice ¿i gospodåriile izolate sunt primele care î¿i dau obolul briganzilor mai tari de vârtute ¿i mai cutezåtori. Cine så le ¡inå piept?! Pe câte un tåp¿an mângâiat de soare se întinde covorul violet al brându¿elor-de-primåvarå. Ghioceii sunt deja fana¡i. Amen¡ii alunului scuturå polen pe albul învechit al zåpezii. Dedesubt, zbârciogii, cei mai gråbi¡i dintre bure¡i, a¿teaptå så-¿i etaleze mozaicul pålåriilor ¡uguiate, de menes treli, în mustul malurilor. Desferecate, pâraiele tulburi înfrå¡esc toren¡ii în aceea¿i matcå, eliberând versan¡ii din cåtu¿ele lespezilor de ghea¡å. În cove¡i ¿i cåu¿e, prin ¿an¡uri, råmâne apå destulå pentru sporirea neamului broa¿telor abia dezmor¡ite, gata så împânzeascå orice luciu de baltå, oricât de mic, cu horbota ouålor din care se vor

ivi, cât de curând, mormolocii. Ceasurile pe care le-am petrecut, la idele lui Prier, pe drumeagul când primåvåratic, când ståpânit de încåpå¡ânarea iernii nefiresc de lungi, mi-au dat rågazul amintirii multelor partide de vânåtoare la ierunci, la mistre¡i ¿i vulpi, organizate pe acest pârâu în anii trecu¡i. Tot aici, am petrecut toamne brumate, la boncåluitul cerbilor, zåbovind pânå târziu, sub bolta spuzitå de stele, în observatorul înalt din curmåturå. Te sim¡i împlinit când ¡i se oferå prilejul så descoperi toate fa¡etele unui spa¡iu geografic ¿i afectiv, în ciclul såu cosmic. Cântecul cintezelor, al pi¡igu¿ilor de toate soiurile, al sturzilor ¿i al mierlelor, m-a înso¡it pe tot parcursul drumului. Un pâlc de cåprioare m-a urmårit cu privirea, fårå teamå, pe când må depårtam de tåietura printre ale cårei cioate ruginite cåuta fire de iarbå nouå. Un cerb cu un singur corn, pe jumåtate ciut, våzându-må, a apucat-o hor¡i¿, fårå grabå, pe cårarea cåtre culmea dinspre care coborâse la drum, såtul de festuca, lichenii ¿i frunzele de mur din afundul pådurii, pe seama cårora ¿i-a dus, cum-necum, traiul, aproape o jumåtate de an. Celålalt corn, lepådat de curând, zace cine ¿tie unde, una cu vreascurile rupte din arbori de vântoasele dinspre miazånoapte. Se va gåsi vreodatå ori, poate, cine ¿tie, va råmâne ne¿tiut, pentru a se preface în piatrå, precum frântura de copac fosil, grea de câteva kilograme, gåsitå aici în hoga¿ul unui fir de apå, printre al¡i bolovani. Ori de câte ori o ridic de pe postamentul ei, nu contenesc a må minuna de structura sa vegetalå, acum pietrificatå, perfect conservatå de-a lungul erelor geologice. ªi totul s-a întâmplat în acest creuzet, printre sålbåticiunile pe urmele cårora umblåm aståzi, cu iluzia cå ve¿nicia începe ¿i se terminå cu noi. Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 15 - 29.04.2020

Rene Adrian Nazare 15.04.1968, manager regional vânzåri Claas

Adrian Secolof 15.04.1978, director financiar Adama

Gabriela Sava 17.04.1973, Euroferma

George Aldescu 18.04.1948, Rod Bun

Cornel Popa 18.04.1963, director Direc¡ie Tehnicå ANIF

Lucian Såvoiu 20.04.1976, director economic Aectra Agrochemicals

Ioan Benea 21.04.1946, vicepre¿edinte Federa¡ia Cultivatorilor de Cartofi

Traian Ghinoiu 21.04.1946, Agroprest Båle¿ti, Gorj

Ovidiu Mårculescu 21.04.1981, manager regional vânzåri, AgroConcept

Roxana Zarma 23.04.1961, director afaceri europene MADR

Licita]iile de animale se mut\ [i ele în online O caså de licita¡ii din Marea Britanie specializatå în vânzarea de animale de raså va organiza primul eveniment virtual, pe fondul restric¡iilor care fac imposibile licita¡iile tradi¡ionale. Harrison & Hetherington's (H&H) a lansat un catalog online cu tauri din Sco¡ia ¿i nordul Angliei, în speran¡a cå acest eveniment anual va fi un succes ¿i în perioada pandemiei. Glyn Lucas, unul dintre organizatorii de la H&H, spune cå industria trece prin momente incredibil de complicate. „Este o perioadå a anului foarte importantå pentru fermieri, a¿a cå vânzårile de animale de raså trebuie så continue, pentru cå sunt critice pentru aprovizionarea cu lapte. Tranzac¡iile online sunt deja normale în economie, iar siteurile de licita¡ii sunt eficiente ¿i foarte populare. Speråm så devinå un standard

Achim Irimescu

CAREUL AGRICOL

24.04.1958, ¿eful sec¡iei agriculturå în Reprezentan¡a României la UE

de Dinu-Ioan Nicula

Petricå Azoi¡ei 27.04.1942, fermier, Agroind Foc¿ani

Sorin Anderco

28.04.1977, director general GEA Farm

3 4

Mihai Petcu

29.04.1944, Agroindustriala Pantelimon Ilfov

Doriana Ni¡u

Liliana Ciulu

29.04.1970, director vânzåri Kwizda Agro România 54

9 10

8 10

Lucian Dejeu

29.04.1965, director general KWS Semin¡e 29.04.1970, director vânzåri zona 5 Pioneer

Solu¡ia careului din Nr. 13/2020 ORIZONTAL: ERBICID - MA; NEA - LEAGAN; OCUPA - LEGI; TE - ARATA - O; INOT - TALON; TRADA - ANI; REALITATI; U - TAVALIRE; PROMITE - IV; TARANEASCA.

pe viitor ¿i pe pia¡a animalelor de raså”, explicå Lucas. Vor fi disponibili în total 70 de tauri, dintre care 49 din rasa Holstein, 13 din rasa Fresian British ¿i 8 Fleckviehs. Fermierii vor avea la dispozi¡ie cinci zile pentru a depune ofertele finale. Toate animalele au pe site poze ¿i clipuri video, cu pedigree-uri ¿i alte detalii importante, pentru a le permite ofertan¡ilor så se simtå cât mai aproape de atmosfera unei licita¡ii fizice. Drago¿ BÅLDESCU ORIZONTAL: 1) Boalå cu evolu¡ie lentå; 2) Consumator de drojdie – Certificat de înstråinare; 3) Inimå de martir! – Aflatå în nevoie; 4) Cålåtor spre pol – Posedå o culturå ame¡itoare – Divan gol! 5) Nu face diferen¡a; 6) Figurå de prost gust – Un cuvânt de apreciere; 7) Plecatå toamna prin livezi – Îl strâng pantofii; 8) Copilul crescut de bunici – A trece peste rând; 9) Aleargå dupå pariuri – Fix în câmp; 10) Amintiri despre viitor. VERTICAL: 1) Post cu apå la margine de drum chioarå – Cap sec! 2) O voce din cor – Refuzå så preia comanda; 3) Grup central! – Intrate în rândul lumii; 4) Se mi¿cå cu greutate – Plin de tårie; 5) A ie¿i din nou la iarbå verde – ºinute de pårin¡i; 6) A for¡a siguran¡a – Capete de ¡åru¿! 7) Pu¿ti cu repeti¡ie – Soldat la raport; 8) Linia de mijloc – Låsa¡i în voia sor¡ii; 9) În fa¡a lui e o aråtare; 10) Reac¡ii la rece. Profitul agricol 14/2020