Profitul Agricol nr. 17, din 6 mai 2020

nr. 17 din 6 mai 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 17/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

Pre¡ul påmântului în vremea coronavirusului Pandemia ne-a scos în fa¡å multe probleme. Despre una nu se vorbe¿te deloc: de când a început maladia, a scåzut pre¡ul påmântului.

Dacå ieri, înainte de Covid-19, se vindea cu vreo 6.000 de euro hectarul, aståzi nu mai cumpårå nimeni nimic. Sigur, seceta are partea ei de vinå, dar Båråganul a mai våzut secetå. “Suntem fåcu¡i din secetå”, îmi spunea odatå Costin Telehuz.

Apuse par vremurile când fondurile de investi¡ii veneau buluc så achizi¡ioneze terenuri agricole, de orice fel ¿i oriunde. Aståzi, cei mai mul¡i preferå så î¿i ¡inå banii în a¿teptarea unor vremuri mai normale. Unii spun cå anul acesta nu vor cumpåra påmânt nici la jumåtate de pre¡.

Doar FirstFarm ce mai salveazå obrazul pie¡ei, cu cele 11 milioane de euro încasate pe vreo 1.700 de hectare în Timi¿ (dar aceste tranzac¡ii foarte mari ¿tiu så fie suficient de opace încât pre¡ul real så råmânå ascuns privirii).

Un lucru este înså clar. Pre¡ul påmântului nu va råmâne mult timp jos. Se va întoarce repede unde a fost înainte de pandemie, ba chiar va mai cre¿te ni¡el. Nu foarte mult, cåci dupå pandemie toatå lumea a¿teaptå o crizå. Dar ce adåpost mai bun pentru vremuri grele, dacå nu o proprietate imobiliarå? Iar o caså are iner¡ia ei, costå, pe când påmântul produce.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Mi¿carea în jos a pre¡urilor nu a fost puså la cale nici într-un laborator special, nu este nici o strategie subversivå. A¿a se întâmplå în pia¡å. Economia e un organism viu. Omul traverseazå pandemii, economia se scufundå în crize.

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

ºine de noi cum ie¿im la suprafa¡å: înotând alåturi de ceilal¡i, membri ai Uniunii, sau trågându-ne singuri de pår în sus, ca baronul Munchhausen...

George Ostroveanu 0730 588 777

Director

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 17/2020

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Premierul Ludovic Orban fa¡å în fa¡å cu seceta 7 UE taxeazå cu 5,27 euro/t importurile de porumb 7

Plafoanele alocate måsurilor de sprijin în sectorul vegetal 15 ani de la semnarea tratatului de aderare la UE

Pre]uri [i pie]e

Cre[terea animalelor

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

8

10

12

Organiza]ii profesionale Clubul Fermierilor Români: problemele majore ale sistemului de iriga¡ii 14 Investi¡ia în ferme de scroafe APPR: cerere pentru este imperativå 38 prelungirea cu o lunå a tratamentului cu neonicotinoide 18 O propunere: reconversia fermelor de tip Muntenia 39 Culturi vegetale Timi¿: suinele de la Månåstirea Saaten vinde såmân¡a de floare Time¿eni-ªag au scåpat de PPA 40 la pre¡ de cost 26 Relaxarea controalelor APIA Avantajele sorgului-boabe în fermele de animale 40 în furajare 28 Ma[ini agricole Floarea-soarelui este alegerea mai pu¡in riscantå 29 În ciuda pandemiei, constructorul german Amazone Talisman 4 OD ¿i Cuter 100 SC, nu opre¿te produc¡ia 42 pachetul necesar pentru culturi de porumb curate 30 Principalii dåunåtori în cultura de porumb 32 DOSAR> SECETA Productivitate pe timp de secetå la floarea-soarelui?

Comisiile jude¡ene Alga600 - pentru un råspuns pozitiv 34 de constatare a secetei 20 Apele Române: Gr\dina, via [i livada încå nu este pericol Produse Summit Agro de oprire a apei folosite în prevenirea ¿i combaterea pentru iriga¡ii 24 manei la vi¡a-de-vie 36 4

Claas: tiran¡i pivotan¡i pentru cositori 42 Fertilizare preciså cu distribuitoarele de îngrå¿åminte Kubota 44

Tractoarele Deutz-Fahr 9TTV pentru ferme medii ¿i mari

46

Informa]ii externe Arabia Sauditå cumpårå grâu de la fermele pe care le de¡ine Trump ordonå abatoarelor så råmânå deschise Fermierii americani prosperå în timpul pandemiei Marea Britanie: supraproduc¡ie la câteva mårfuri

48

48

49

49

Magazin Nåluci agresive pentru pe¿ti flåmânzi Vulpi cu pui Mediul virtual pune umårul la vânzarea produselor ¡åråne¿ti

52 53

54

Profitul Agricol 17/2020

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Premierul Ludovic Orban

fa]\ în fa]\ cu seceta Actele normative în baza cårora se vor acorda despågubiri agricultorilor afecta¡i de secetå urmeazå så fie elaborate în urmåtoarele douå-trei såptåmâni. Adicå dupå finalizarea constatårilor pe teren, a declarat, joi, la Ia¿i, premierul Ludovic Orban.

“Constat\rile pe teren vor mai dura, probabil înc\ dou\-trei s\pt\mâni, pentru c\ sunt foarte multe ferme afectate [i trebuie s\ fac\ o evaluare corect\. Dup\ aceast\ evaluare, se vor preg\ti actele normative care s\ stea la baza pl\]ii desp\gubirilor”, a spus Orban.

Din informa¡iile noastre, comisiile invocate de prim-ministru ar trebui så lucreze vreo douå-trei luni ca så î¿i termine treaba. Pe 4 mai, în multe jude¡e abia î¿i începuserå activitatea.

Dacian Ciolo¿ despre problemele agriculturii Invitat la TV, Dacian Ciolo¿ a vorbit despre nevoia creårii de organiza¡ii ale fermierilor, Camere Agricole, cooperative, care, împreunå, vor beneficia de sprijinul maxim al UE. Zice Dacian Ciolo¿ cå actuala crizå va duce la o mai mare cåutare a producåtorilor locali, iar România trebuie så î¿i regândeascå modelul agroalimentar în a¿a fel încât så fie consolidate circuitele scurte ¿i micii fermieri.

La fel spunea ¿i pe vremea când era comisar. Iar atunci nu era pandemie.

Despre înfiin¡area Comisiilor de secetå în sud-estul ¡årii, citi¡i un amplu material în paginile 20-23.

UE taxeaz\ cu 5,27 euro/t

importurile de porumb În fa¡a scåderii pre¡ului porumbului la nivel global (¿i mai ales a celui din SUA, pe fondul reducerii pre¡ului petrolului, a cererii pentru bioetanol ¿i pe fondul unei recolte mondiale record în 2020/2021), Comisia Europeanå a declan¿at mecanismul de taxare a importurilor de porumb care intrå UE, ca så protejeze producåtorii europeni.

Inclusiv cheltuielile de transport a cerealelor au scåzut din cauza reducerii pre¡ului petrolului.

A¿adar, pre¡ul CIF în portul Rotterdam pentru porumbul american a scåzut la 149,84 de euro/t, comparativ cu Profitul Agricol 17/2020

Vot în Parlamentul European pentru prelungirea PAC Comisia pentru agriculturå din Parlamentul European a votat pentru regulamentul de tranzi¡ie care permite continuitatea plå¡ilor ¿i a programelor din actuala PAC fie un an, pentru 2021, fie doi ani, pânå în 2022. Actuala PAC expirå la finalul anului ¿i cum, în contextul Covid-19, discu¡iile despre bugetul multianual european 2021-2027 sunt ¿i mai mult întârziate, este nevoie de un Regulament de tranzi¡ie între cele douå PAC.

acum un an, când era 162,23 euro/ t.

Taxarea europeanå se declan¿eazå când pre¡ul CIF Rotterdam scade sub 152 de euro/t. În prezent, taxa la importurile de porumb este de 5,27 de euro/t, dar poate så creascå.

Secara ¿i sorgul intrå ¿i ele în acest sistem ¿i li se aplicå ¿i acestor importuri o taxå de 5,27 euro/tonå. Ultima datå când s-au mai taxat aceste importuri (cu 5/10 euro/tonå) a fost între august 2017 ¿i martie 2018.

Veronica HUZA

Cine construie¿te partidul micilor agricultori?

Acum, când pandemia ne-a mutat pe Facebook, vedem mai bine cum se agitå formarea unei Alian¡e Na¡ionale a Agricultorilor, mi¿care care s-ar dori partid. Noi observåm cå numele i se poate confunda u¿or cu Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (formatå din LAPAR, APPR, Pro Agro ¿i UNCSV).

Adrian Oros ar finan¡a stocarea privatå de lapte, dar nu are bani Francezii au început så stocheze laptele pe banii statului, ca så nu se pråbu¿eascå pre¡ul. “Am våzut o propunere din partea Comisiei Europene, dar fårå finan¡are: så finan¡åm depozitarea privatå. Ar fi o solu¡ie, pânå trece criza, så finan¡åm depozitarea privatå, dar trebuie så identificåm sursele de bani”, a recunoscut, într-o interven¡ie, ministrul Adrian Oros.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Insucces al convergen¡ei în Parlamentul European Europarlamentarul Daniel Buda nu a reu¿it så-¿i convingå colegii din Comisia pentru Agriculturå så îi sus¡inå un amendament care prevedea ca subven¡iile din UE så se egalizeze în 2021. 26 de europarlamentari au votat împotriva amendamentului, iar 20 au votat pentru. Pânå la urmå, decizia se va lua la nivel de ¿efi de stat, atunci când se va decide Cadrul Financiar Multianual pentru 20212027, deci de câ¡i bani va beneficia UE ¿i cu ce sume sunt dispuse statele membre så contribuie.

Furturi de pesticide de peste un milion de lei, din nouå spargeri Începând din martie ¿i pânå în 27 aprilie, furturile de produse de protec¡ia plantelor au avut un prejudiciu total de peste un milion lei, ne transmite Centrul de Informare ¿i Rela¡ii Publice al Poli¡iei. Au fost nouå furturi, comise pe timp de noapte ¿i prin efrac¡ie, respectiv prin for¡area sistemelor de asigurare ale por¡ilor sau u¿ilor de acces în clådiri.

Din momentul sesizårii furturilor ¿i înregistrårii acestora în eviden¡ele lucrårilor penale, poli¡i¿tii desfå¿oarå activitå¡i de urmårire penalå, conform normelor legale în vigoare, sub conducerea ¿i supravegherea, dupå caz, a unui procuror din cadrul Parchetului competent teritorial.

Plafoanele alocate m\surilor de sprijin în sectorul vegetal e) 4.902,20 mii euro pentru orez; În ¿edin¡a Guvernului f) 840,00 mii euro pentru såmân¡å din 30 aprilie a fost adoptatå de cartof; Hotårârea pentru aprobarea g) 131,76 mii euro pentru hamei; plafoanelor alocate måsurilor h) 18.752,00 mii euro pentru sfede sprijin cuplat în sectorul vegetal clå de zahår; pentru anul de cerere 2019. i) 1.190,86 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp; j) 9,34 mii euro pentru castrave¡i pentru industrializare cultiva¡i în câmp; lafonul maxim are valoarea de k) 6.316,20 mii euro pentru legu85.506,500 mii euro, echiva- me cultivate în sere ¿i solarii: tomate lentul a 406.121,672 mii lei. pentru consum în stare proaspåtå, casBeneficiari sunt circa 41.000 fermieri trave¡i pentru consum în stare proasdin sectorul vegetal care au accesat påtå ¿i/sau pentru industrializare, armåsurile de sprijin cuplat pentru cul- dei, varzå ¿i vinete pentru consum în turile prevåzute la art. 1 din HG nr. stare proaspåtå; 219/2015 ¿i au îndeplinit condi¡iile de l) 510.000 mii euro pentru fructe eligibilitate. destinate industrializårii: prune, mePlafoanele aferente fiecårei måsuri re, cire¿e, vi¿ine, caise ¿i zarzåre; de sprijin cuplat în sectorul vegetal sunt m) 2.523,76 mii euro pentru cartof distribuite astfel: timpuriu pentru industrializare. a) 33.434,00 mii euro pentru soia; b) 16.354,25 mii euro pentru luCuantumul pe unitatea de måsurå cernå; pentru fiecare tip de sprijin cuplat în c) 440 mii euro pentru legumi- sectorul vegetal se calculeazå de cåtre noase boabe pentru industrializa- APIA, prin raportarea plafoanelor afere/procesare: mazåre boabe ¿i fasole rente måsurilor de sprijin cuplat în secboabe; torul vegetal men¡ionate mai sus la d) 102,13 mii euro pentru cânepå suprafe¡ele eligibile pentru anul 2019. pentru ulei ¿i/sau fibrå;

P

Nici pe e-mail, lumea nu se înghesuie la banii APIA Agen¡ia de Plåti transmite cå, pânå la 1 mai, a primit 422.806 cereri, pentru o suprafa¡å de 2,7 milioane hectare. Dintre acestea, au fost înregistrate prin mijloace electronice (adicå au fost trimise pe e-mail) ceva mai mult de jumåtate, 284.499 de cereri, pentru 2,2 milioane ha. Campania de depunere a Cererilor Unice de Platå se va încheia la data de 15 iunie 2020, în conformitate cu prevederile OMADR nr. 89/03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de platå aferente anului 2020.

8

Profitul Agricol 17/2020

15 ani de la semnarea Pe 25 aprilie 2005, la aba¡ia din Luxemburg, România semna tratatul de aderare la UE. Au trecut de atunci 15 ani.

Despre cum a fost pregåtit acel moment, am vorbit cu Achim Irimescu, om cheie al administra¡iei române¿ti la Bruxelles, negociator în perioada de preaderare.

Domnule Irimescu, când au început discu]iile pe agricultur\ [i cât au durat?

Efectiv, discu¡iile au început în 2000 ¿i s-au finalizat pe 4 iunie 2004. Se lansase Agenda 2000, care pregåtea reforma PAC pentru 2001-2007, în care era programatå ini¡ial ¿i aderarea României. Au început discu¡iile cu 12 state ¿i s-a discutat cå se va începe gradual plata subven¡iilor. Statele vizate au fost pu¡in nemul¡umite cå au început cu 25% din subven¡ia cuvenitå ¿i abia în 10 ani urmau så ajungå la suma integralå. Ini¡ial se stabilise aderarea tuturor celor 12 state, dar ulterior s-a decis separarea României ¿i Bulgariei, care au aderat la 1 ianuarie 2007, iar celelalte la 1 mai 2004.

De atunci încoace sunt destui care acuz\ c\ subven]iile ar fi trebuit s\ fie mai mari...

Stabilirea sumei pentru plå¡ile directe pentru fiecare stat s-a fåcut în baza datelor privind produc¡ia agricolå din perioada de referin¡å, 1998 - 2002 sau 2003, dacå erau date disponibile. Calculul efectiv s-a realizat pe baza randamentului la hectar.

România a avut performan¡e slabe deoarece au fost câ¡iva ani cu secetå, agricultura era încå la un nivel de dotare inferior, erau cel pu¡in 3 milioane de hectare nelucrate ¿i, în contextul acesta, produc¡ia medie transmiså a fost de doar 2,67 tone de cereale/ha. Subven¡ia se stabilea înmul¡ind 63 de euro pe tonå cu randamentul mediu la cereale, adicå 2,67 t/ha. A rezultat exact suma plå¡ii directe, 170 de euro. Sigur, Germaniei, 10

care avea 5,5 tone pe hectar, îi revenea o subven¡ie dublå.

Criteriile au fost acelea[i pentru toate statele?

România a fost avantajatå poate, dar discriminatå în nici un caz. Comisia avea criterii clare, acelea¿i pentru toatå lumea. Ulterior, România, prin convergen¡å, a beneficiat din 2019 de un supliment de 25,5 euro/ha.

S-a mai ¡inut cont ¿i de subven¡iile date de fiecare ¡arå, pentru ca fermierii så nu primeascå sume mai mici dupå aderare. Din acest motiv, au fost state cu pu¡in teren, cum e Malta, dar care subven¡iona puternic agricultura ¿i care a primit 600 euro/ha. În România care erau ajutoarele de stat atunci?

Pânå la aderare, noi nu aveam decât subven¡ii foarte reduse, mai ales pentru sfecla de zahår. Altfel erau ajutoare de stat din când în când, nu aveam un sistem de subven¡ii sistematice. Bugetul Ministerului Agriculturii era în jur de 300400 de milioane de euro pe an.

Dacå analizåm acum bugetul Ministerului Agriculturii, s-a ajuns så avem, numai din surse na¡ionale, 1 miliard de euro pe an ¿i încå 1,9 miliarde euro de la UE, plå¡i directe. Plus dezvoltare ruralå încå 1 miliard ¿i ceva. Deci, anual, practic agricultura româneascå prime¿te cel pu¡in 4 miliarde euro.

Subven]iile au crescut în PAC 2014-2020.

Care a fost atunci argumentul? În primul an, în 2007, am pornit cu 25% din subven¡iile convenite, a¿a cum s-a stabilit pentru toate statele nou aderate. S-a agreat înså ca så putem completa subven¡iile cu sume din bugetul na¡ional, denumit Ajutor Na¡ional de Tranzi¡ie, ulterior transformat.

Apoi înså, suma a crescut în fiecare an cu 10% ¿i fermierii români, în 2016, au ajuns så ia 170 de euro pe hectar, adicå suma convenitå.

Prin reforma PAC a comisarului Ciolo¿ s-a pus problema reducerii diferen¡elor de subven¡ii între statele membre. ªi a¿a, prin convergen¡a externå, subven¡ia a crescut de la 170 de euro la 195,5 euro, bugetul plå¡ilor directe crescând de la aproape jumåtate de miliard în 2007 la 1,9 miliarde în 2019! Astfel, s-a ajuns ca în perioada 2014-2020 plå¡ile directe, 10,5 miliarde euro, så depå¿eascå fondurile alocate României pentru dezvoltare ruralå, de 8 miliarde.

Spunea]i c\ am avut o sum\ mai mare pe dezvoltare rural\ decât alte state Din calculele Comisiei s-a stabilit pentru fiecare stat membru o sumå globalå pe ¡arå. Comisia a constatat cå, conform produc¡iei pe hectar, României nu îi revin sume mai mari pentru subven¡ii ¿i atunci a zis: este bine, pentru cå diferen¡a v-o dåm pentru dezvoltare ruralå. România a fost astfel caz unic în Uniune, în care am avut fonduri mai mari pentru dezvoltare ruralå. La toate celelalte state situa¡ia era invers, cum a fost ¿i este ¿i pentru România începând cu 2014- 2020.

Ce altceva s-a mai negociat pentru aderare?

Negocierile au vizat ¿i stabilirea unor cote care se alocau în func¡ie de performan¡a din 1998-2002/2003. La zahår, am ob¡inut 112.000 tone, mai mult decât dublul produc¡iei din perioada de referin¡å. Au fost, desigur, voci care au spus cå s-a negociat prost, dar de fapt s-au ob¡inut cote duble fa¡å de cât rezultase din produc¡ii. Spre exemplu, la lapte, în 2004, fabricile colectau doar 600.000 de tone ¿i, în urma negocierilor, s-a ob¡inut o cotå de peste 3 milioane de tone. La fel, drepturile de prime la ovine au fost mult mai mari fa¡å de efectivul eligibil.

Din echipa de negociere câte persoane au f\cut parte?

La Misiunea României la UE, în acea perioadå, eram singurul responsabil de agriculturå. În principiu, negocierile se Profitul Agricol 17/2020

tratatului de aderare desfå¿urau astfel: Comisia pregåtea un document cu propuneri rezultate în baza datelor transmise de România, dupå care Ministerul Agriculturii aducea argumente pentru a cre¿te oferta europeanå - se pregåteau dosare întregi cu produc¡ii, cu pre¡uri ¿i, dupå aceea, începeau negocierile tehnice.

Dacå România prezenta argumente solide, se putea justifica o ofertå a UE mai bunå. Datele se consfin¡eau în conferin¡a de aderare, unde veneau negociatorii ¿efi. La nivel tehnic, negociam cu ¿efii de unitate de la DG Extindere ¿i DG Agri. Sigur, negocierile au fost delicate pentru cå erau a¿teptåri foarte mari la nivel politic în România ¿i negocierile s-au fåcut pe baza unor date, deci nu se discuta pe ce am vrea, ci pe baza a ceea ce se poate ob¡ine.

Cu cine a]i lucrat din ]ar\?

Cu Ministerul Agriculturii, chiar ministrul se interesa zilnic, cu secretarii de stat ¿i cu Direc¡ia de afaceri europene. Solicitårile transmise erau analizate de conducerea ministerului ¿i se trasau termene clare pentru a råspunde Comisiei. A fost o muncå intenså de câ¡iva ani, cu o responsabilitate enormå.

V\ aminti]i un moment mai neobi[nuit?

A fost un episod legat de protejarea pålincii. Ungaria protejase palinka ¿i România dorea så protejeze produsul românesc, care e diferit, având 50% alcool, fa¡å de pânå la 30% cât are palinka. Am reu¿it så conving Comisia. Ungaria era deja stat membru UE ¿i era nevoie de unanimitate ca så se accepte cererea României. Iar decizia urma så se adopte chiar în ziua încheierii discu¡iilor de aderare. Chiar mi s-a transmis cå este esen¡ial så închidem negocierile în acea zi! Din fericire, cu sprijinul Comisiei ¿i cu Profitul Agricol 17/2020

în¡elegerea corectå a situa¡iei de cåtre colegii din Ungaria, am ob¡inut vot unanim.

Alt\ problem\ care a ridicat semne de întrebare a fost liberalizarea vânz\rii terenurilor Sigur, a fost o nemul¡umire care a persistat mult timp, dar nu am negociat-o noi, Ministerul Agriculturii. Responsabil de capitolul libera circula¡ie a bunurilor a fost Ministerul Finan¡elor. La vânzarea terenurilor sa stabilit interdic¡ia de vânzare pentru 7 ani dupå aderare. Ungaria ¿i Lituania au negociat 7 ani dupå aderare, cu posibilitatea prelungirii cu al¡i 7 ani. Ministerul Finan¡elor a considerat cå interdic¡ia de 7 ani este suficientå, desigur cå au avut argumentele dân¿ilor.

Cum se vede agricultura din România, la 13 ani de la aderarea propriu-zis\?

A¿ spune cå România a fost a¿ezatå pe harta agriculturii europene. A beneficiat de circa 13,5 miliarde de euro pentru prima perioadå a PAC ¿i de 20 de miliarde pentru perioada actualå a PAC, deci de 34 de miliarde pe care nu le-ar fi putut asigura la finan¡area sectorului agro-alimentar.

Ståteam foarte prost la vremea respectivå ¿i s-au investit sume mari în utilaje, în semin¡e, pesticide, în dezvoltare ruralå. România a ajuns så î¿i asigure securitatea alimentarå, ¿i suntem unul dintre principalii exportatori de cereale.

Fermierii au putut cålåtori în Vest ¿i multe ferme din România au ajuns la nivelul celor din Vest, care au investit de-a lungul mai multor decenii; în plus, agricultorul român s-a disciplinat, respectå standarde europene.

Produc¡ia de cereale ¿i de lapte a crescut substan¡ial, la fel ¿i valoarea produc¡iei agricole.

Veronica HUZA 11

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

PRE}URI [i PIE}E chis la 240 dolari/tonå (1.056 lei), în cre¿tere cu 7 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

Grâu România FOB Constan¡a 195 euro/t (+2 euro/t) 936 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24 aprilie 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020. ¥n perioada 20 - 24 aprilie grâul a avut urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii pe bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a în£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Mai Iun Iul

20.04 137 135 143

21.04 135 134 141

22.04 134 133 140

23.04 135 134 141

24.04 137 135 143 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

20.04 202 202 204

21.04 201 201 203

22.04 23.04 24.04 200 201 203 200 201 203 201 203 205

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 107.170 tone, Japonia 85.370 tone, Indonezia 72.370 tone, Filipine 57.970 tone ¿i Taiwan 52.570 tone.

Argentina: pre¡ul FOBport a fost de 227 dolari/tonå (999 lei) ¿i a fost neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere Cota¡ii - Burse din Fran¡a 20.04 191 192 187 185 Moselle FOB 191 Rouen FOB 195

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

21.04 22.04 190 189 191 190 185 183 183 181 187 185 194 193

Mai Iun Iul

21.04 225 223 229

22.04 223 221 227

23.04 191 191 189 185 184 195

România

23.04 225 223 229

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 163 euro/tonå (782 lei), mai mic cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 aprilie.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 169 euro/tonå (811 lei), cu 2 euro mai mic fa¡å de deschiderea licita¡iilor, dar

Mai Iun Iul

21.04 129 129 131

$/t

22.04 23.04 24.04 127 129 130 127 129 130 129 130 133

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 20 - 24.04.2020

20.04 Bordeaux 151 Pallice 153 Rhin 167 Bordeaux FOB 167 Pontivy 171

12

euro/t

21.04 22.04 23.04 24.04 150 155 154 155 151 155 154 155 165 163 161 163 165 163 161 163 169 167 165 169

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 199 euro/tonå (955 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 193 euro/tonå (926

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2020, a fost de 177 dolari/t (779 lei).

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

råmâne cel mai competitiv pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 155 euro/tonå (763 lei), în cre¿tere cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 aprilie.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 163 euro/tonå (782 lei), în

scådere cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 165 dolari/tonå (726 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

=

$/t

20.04 21.04 22.04 23.04 24.04 163 162 161 163 165 169 167 165 167 169

Grâu

240 dolari/t

$/t

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în mai 2020 este de 187 dolari/t (823 lei).

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 169 dolari/tonå (744 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå.

20.04 130 131 133

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 188 euro/tonå (902 lei), în scådere cu 3 euro/tonå.

24.04 227 225 231

FOB Constan¡a 173 euro/t (=) 830 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24 apr. 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

lei), mai mare cu 1 euro/tonå.

24.04 194 193 192 188 188 199

chiderii, 24 aprilie 2020, a fost de 151 dolari/tonå (664 lei) ¿i a închis la acela¿i nivel.

Porumb

din 20 aprilie.

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 20.04 227 225 231

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

151 dolari/t

=

339 dolari/t

+8

189 dolari/t

=

Profitul Agricol 17/2020

PRE}URI {I PIE}E

Soia ¥n ultima såptåmânå, pre¡ul oleaginoaselor pe bursele mondiale a fost în cre¿tere.

Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 339 dolari/tonå (1.474 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Principalele destina¡ii: China 135.770 tone, Indonezia 68.590 tone, Japonia 63.970 Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

20.04 303 307 307

21.04 305 309 309

$/t 22.04 307 310 310

23.04 309 311 311

24.04 311 313 313

Orz România FOB Constan¡a 177 euro/t (=) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24 aprilie 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020. ¥n såptåmâna 20 - 24 aprilie, pre¡ul orzului a crescut pe toate bursele din Fran¡a.

Astfel, pre¡ul orzului furaeuro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 20.04 Rouen 143 Dunquerque 145 Moselle 147 Pontivy 155 Orz bere: Creil** 159 Moselle** 163

21.04 142 144 145 154

22.04 141 143 143 153

23.04 150 151 144 157

24.04 152 153 145 161

157 155 157 159 161 159 161 163

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 20 - 24 aprilie 2020, a fost de 189 dolari/tonå (832 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii au fost: China cu 130.770 tone ¿i COTAºI 20 - 24.04.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

tone, Egipt 57.370 tone ¿i Bangladesh 55.850 tone. ¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 349 dolari/tonå (1.536 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 321 dolari/tonå (1.412 lei), în cre¿tere cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

20.04 561 567 571

21.04 22.04 23.04 563 565 569 569 573 575 573 577 579

$/t 24.04 571 577 585

jer, FOB-Rouen, a fost de 152 euro/tonå (730 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 aprilie.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 163 euro/tonå (782 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 aprilie, dar mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în mai 2020, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (911 lei), acela¿i cu pre¡ul cu care a închis såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iunie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

20.04 21.04 22.04 23.04 24.04 321 319 317 319 321 327 325 323 325 327

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 20 24 aprilie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 333 euro/tonå (1.598 lei), mai mare cu 13 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 24 aprilie 2020, a fost de 327 dolari/tonå (1.434 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Mai

$/t

20.04 21.04 22.04 23.04 24.04 323 320 321 323 327

Rapi¡å

Canada cu 1.170 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 329 euro/tonå (1.579 lei), cu 2 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 aprilie.

$/t

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 325 euro/tonå (1.560 lei), cu 2 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Mai Iun

20.04 21.04 22.04 23.04 24.04 189 187 185 187 189 195 193 191 193 195

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2020, este de 335 dolari/tonå (1.474 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2020, este de 337 dolari/t (1.483 lei), în cre¿tere cu 14 dolari/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

¥n såptåmâna 20 - 24 aprilie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a crescut.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Mai Iunie

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 327 euro/tonå (1.570 lei), în cre¿tere cu 2 euro/tonå.

Europa a importat 5,2 milioane de tone de rapi¡å, fa¡å de 3,7 milioane de tone în anul anterior.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

20.04 Rouen 323 Dunquerque 325 Moselle 327

24.04 325 327 329

21.04 321 323 325

22.04 320 321 323

Soia

Ovåz

Chicago

Chicago

Chicago

Chicago

Profitul Agricol 17/2020

130 dolari/t

=

311 dolari/t

+8

euro/t

20.04 21.04 22.04 23.04 24.04 Dieppe 320 321 323 327 333

Porumb

+1

$/t

20.04 21.04 22.04 23.04 24.04 341 343 345 347 349 344 345 347 349 351

Grâu

203 dolari/t

$/t

203 dolari/t

23.04 323 325 327

+2 13

ORGANIZA}II

PROFESIONALE Clubul Fermierilor Români>

problemele majore ale sistemului de iriga]ii În aceastå perioadå, când agricultura se confruntå cu o secetå extremå, insuficient potolitå de ploile din ultima såptåmânå, Clubul Fermierilor Români a ini¡iat o serie de discu¡ii cu membrii. ¥n urma acestora, a fost înaintat oficialilor din Ministerul Agriculturii un set de propuneri pentru rezolvarea problemei iriga¡iilor.

Documentul programatic nu este lung, are douå pagini ¿i o alcåtuire schematicå, pe puncte, pentru eficien¡å în parcurgere. ¥l publicåm ¿i noi în întregime.

I. Probleme identificate la nivelul infrastructurii principale de iriga¡ii - Infrastructura de iriga¡ii este insuficientå, raportat la suprafa¡a de teren care ar trebui så fie irigatå.

- Infrastructura de iriga¡ii existentå este învechitå, distruså, nereabilitatå ¿i nemodernizatå. Sunt probleme mari la sta¡iile de pompare ale ANIF, care nu au fost reabilitate / modernizate, canalele de aduc¡iune apå sunt colmatate etc.

- Sunt situa¡ii în care structura reabilitatå / modernizatå de cåtre ANIF a cedat la momentul punerii în func¡iune.

- Imposibilitatea ANIF de a furniza apå în mod constant.

Propunerile Clubului Fermierilor 1. Dispunerea urgentå de cåtre MADR/ANIF a efectuårii lucrårilor pentru 14

restaurarea sistemelor de iriga¡ii, decolmatarea canalelor prin solu¡ii identificate în func¡ie de specificul local (de ex.: decolmatare prin excavare a unei por¡iuni din canal, ca måsurå de moment) ¿i includerea de cåtre ANIF în programul de dragare a tuturor zonelor din ¡arå care se confruntå cu aceastå problemå.

“

Solicitåm ca proiectele de modernizare ¿i realibilitate a structurilor secundare de iriga¡ii så poatå fi depuse ¿i de alte entitå¡i, de exemplu, de cåtre fermieri.

“ 2. Repunerea în func¡iune de urgen¡å a structurilor care au fost reabilitate/modernizate. dar care nu func¡ioneazå. Verificarea ¿i recep¡ia lucrårilor de reabilitare / modernizare så fie realizatå cu mai multå responsabilitate din partea ANIF, iar firmele care au efectuat lucrårile så remedieze de urgen¡å problemele identificate ¿i raportate de fermieri, pe cheltuiala acestor firme.

3. Alocarea prin PNS, în urmåtorul cadru multianual 2021-2027, a fondurilor necesare refacerii sistemului de iriga¡ii ¿i modernizårii infrastructurii.

4. Determinarea cauzelor pentru care ANIF nu furnizeazå apå în mod constant, pentru a identifica solu¡iile corespunzåtoare.

4.1. Dacå ANIF are posibilitatea de a furniza apå dar sunt probleme cu furnizarea energiei electrice de cåtre ENEL, så se elibereze în regim de urgen¡å avizele de racordare.

4.2. Dacå a scåzut nivelul cursurilor de apå, din care se asigurå irigarea, autoritå¡ile så ia måsuri urgente pentru a se da drumul la lacurile de acumulare (de ex. pentru Prut, så se dea drumul la acumularea de la Stânca-Coste¿ti).

4.3. Dacå sunt echipamente nefunc¡ionale la nivelul sta¡iilor de pompare ¿i instala¡iilor de irigat din proprietatea statului, så se urgenteze repararea sau înlocuirea acestora prin acordarea de urgen¡å a aprobårilor necesare. Urgentarea ¿i simplificarea procedurilor de racordare cu energie electricå a sta¡iilor de pompare.

II. Probleme identificate la nivelul infrastructurii secundare de iriga¡ii, predate cåtre Organiza¡iile Utilizatorilor de Apå pentru Iriga¡ii - Taxele de racordare la re¡eaua electricå a sta¡iilor de iriga¡ii sunt foarte mari ¿i nu pot fi acoperite de cåtre OUAI. - Termene foarte mari pentru ob¡inerea avizelor ¿i autoriza¡iilor pentru realizarea unei investi¡ii în infrastructura de iriga¡ii (de exemplu, peste 9 luni de zile pentru ob¡inerea acordului de mediu).

Propunerile Clubului Fermierilor 1. Revizuirea taxelor de racordare la re¡eaua electricå, suportate de OUAI, prin acordarea unor ajutoare de stat uuu Profitul Agricol 17/2020

ORGANIZA}II PROFESIONALE uuu (de identificat sursa fondurilor).

2. Revizuirea procedurilor ¿i a termenelor pentru ob¡inerea avizelor ¿i autoriza¡iilor pentru investi¡iile în infrastructura de iriga¡ii, prin încadrarea acestora ca fiind strategice ¿i tratate în regim de urgen¡å.

III. Probleme identificate la nivelul fermelor care beneficiazå / pot beneficia de iriga¡ii - Lipsa subven¡iilor pentru energie electricå folositå la iriga¡ii; - Lipsa subven¡iilor pentru motorinå folositå la iriga¡ii; - Costuri mari pentru udare (350 lei/ha/membru OUAI, sau 500 lei/ha/nemembru OUAI).

Propunerile Clubului 1. Acordarea de subven¡ii pentru motorina ¿i energia electricå folosite la iriga¡ii (detaliat la sec¡iunea ini¡iative legislative); 2. Revizuirea costurilor de udare prin analizarea cauzelor care determinå un nivel ridicat. Identificarea unor solu¡ii pentru reducerea acestor costuri.

IV. Probleme identificate la depunerea ¿i implementarea proiectelor pentru reabilitarea ¿i modernizarea sistemelor de iriga¡ii (submåsura 4.3. PNDR) - În sesiunea 2019, deschiså pentru submåsura 4.3, s-au selectat fårå finan¡are 103 proiecte, în valoare de aproximativ 103 milioane de euro, ceea ce înseamnå cå 103 solicitan¡i cu proiecte eligibile nu au semnat contractele de finan¡are din lipsa fondurilor.

- Fondurile europene alocate pentru sesiunea 2020, pentru investi¡ii în modernizarea/reabilitarea infrastructurii de iriga¡ii, sunt de aproximativ 43 milioane de euro, ceea ce va determina o competi¡ie foarte mare.

Dacå luåm în considerare doar cele 103 proiecte din sesiunea 2019 care vor fi redepuse, fårå a lua în considerare alte proiecte noi care se vor depune, putem conchide cå alocarea pentru anul 2020 este insuficientå.

16

- Proiectele pot fi depuse doar de cåtre Organiza¡ii ale Utilizatorilor de Apå pentru Iriga¡ii / Federa¡iilor Organiza¡iilor ale Utilizatorilor de Apå pentru Iriga¡ii ¿i doar pentru modernizarea / reabilitarea sistemelor de iriga¡ii secundare, care deservesc suprafe¡e care sunt racordate la o infrastructurå principalå func¡ionalå (nu sunt eligibile înfiin¡area de noi sisteme de iriga¡ii).

- Proiectele aflate în implementare (contracte de finan¡are semnate cu AFIR) se confruntå cu urmåtoarele probleme: cheltuieli care nu au putut fi cuprinse în bugetul proiectului, întrucât acesta este limitat la suma de 1.000.000 euro/proiect (ca, de exemplu, contravaloarea avizelor pentru racordare la energie electricå), întârzieri în aprobarea de cåtre AFIR a proiectelor tehnice, care au dus la întârzieri în implementarea proiectelor.

Propunerile Clubului Fermierilor 1. Identificarea unei solu¡ii pentru suplimentarea fondurilor alocate pentru submåsura 4.3., în exerci¡iul financiar curent, pentru a finan¡a proiectele selectate (eligibile) sau, în urmåtorul cadrul multifinanciar (2021-2027), alocarea prin PNS a unor fonduri care så ¡inå cont ¿i de proiectele selectate în exerci¡iul curent ¿i råmase fårå finan¡are.

2. Credite garantate de stat / plafonate pentru sistemele de iriga¡ii.

3. Solicitåm ca proiectele de modernizare ¿i realibilitate a structurilor secundare de iriga¡ii så poatå fi depuse ¿i de alte entitå¡i (de exemplu, de cåtre fermieri).

4. Så fie admise ¿i finan¡ate proiectele pentru înfiin¡area de noi sisteme de iriga¡ii de cåtre OUAI-uri, FOUAI-uri ¿i alte entitå¡i.

5. Cre¿terea valorii maxime a unui proiect de modernizare ¿i reabilitare a sistemului de iriga¡ii în urmåtorul cadrul financiar multianual (2021-2027) ¿i cre¿terea fondurilor alocate prin submåsura 4.3 PNDR).

6. Evaluarea ¿i aprobarea în regim de urgen¡å de cåtre AFIR a proiectelor tehnice.

Propuneri care ar putea constitui ini¡iative legislative Så se deconteze cheltuielile cu energia electricå pentru întreaga ac¡iune de irigat, la toate sta¡iile de pompare cu ac¡ionare electricå (indiferent de treapta de pompare, din orice amenajare de irigat, din amenajåri de desecare, din amenajåri locale etc.)

Så se deconteze cheltuielile cu motorina (sau alt combustibil) care se utilizeazå la motopompe, tractoare, pentru ac¡ionarea pompelor de irigat, în limita a 50 litri / ha irigat.

- Decontarea acestor cheltuieli se va efectua în baza unei cereri depuse la Direc¡ia Agricolå Jude¡eanå cu documente justificative.

- Terenurile agricole care au fost incluse în cererile de decontare a cheltuielilor cu irigarea nu vor putea fi incluse în cererile de despågubire pentru secetå.

Pentru buna desfå¿urare a planului de reducere a efectelor secetei se pot întreprinde urmåtoarele ac¡iuni: 1. Comitele jude¡ene pentru Situa¡ii de Urgen¡å vor dispune ca reprezentan¡ii ANIF, ai Unitå¡ilor jude¡ene de Gospodårirea apelor så sprijine nemijlocit ac¡iunea de irigat.

2. Comitetele locale pentru situa¡ii de urgen¡å vor raporta zilnic suprafe¡ele irigate la Comitetele Jude¡ene de Situa¡ii de Urgen¡å.

3. MADR så dispunå ca toate echipamentele de irigat (aripi de ploaie, tamburi, motopompe etc.), cât ¿i alte instala¡ii ce pot fi utilizate pentru iriga¡ii de¡inute de unitå¡i din subordinea altor ministere så fie închiriate cåtre fermieri.

4. Identificarea unor solu¡ii care ¡in de competen¡a Autoritå¡ii pentru Administrarea Sistemului Na¡ional Antigrindinå ¿i Cre¿terea Precipita¡iilor, pentru a influen¡a precipita¡iile în func¡ie de sistemele noroase existente în zona României ¿i a statelor vecine.

Profitul Agricol 17/2020

ORGANIZA}II PROFESIONALE

APPR> cerere pentru prelungirea cu o lun\ a tratamentului cu neonicotinoide Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb a solicitat Ministerului Agriculturii så prelungeascå autoriza¡ia de utilizare a insecticidelor neonicotinoide pânå la data de 1 iunie 2020.

A

ceastå måsurå este necesarå pentru a veni în sprijinul fermierilor care trebuie så înfiin¡eze culturi de porumb ¿i dupå data de 1 mai 2020, când expirå autoriza¡ia de utilizare a acestora în tratamentul semin¡elor de porumb.

“Solicitåm acest lucru având în vedere condi¡iile climatice din aceastå primåvarå, cu temperaturi negative în luna martie, chiar ¿i la începutul lunii aprilie, cu diferen¡e foarte mari de temperaturi între zi ¿i noapte, plus seceta pedologicå din aproape tot sudul ¡årii.

Toate acestea au fåcut ca semånatul porumbului så se realizeze cu dificultate ¿i cu întârziere. Chiar dacå în timpul zilei temperaturile în prima parte a lunii aprilie treceau de 15 grade C, noaptea coborau aproape de zero grade ¿i chiar mai jos, fåcând imposibil semånatul în prima parte a acestei luni.

18

Din påcate, în aceastå primåvarå ne confruntåm ¿i cu alt fenomen, calamitarea culturilor agricole semånate în toamnå, în special cerealele påioase.

Din cauza lipsei umiditå¡ii din sol, seceta pedologicå este foarte pronun¡atå, mai ales în sudul, sud-estul ¿i estul ¡årii.

O bunå parte a acestor suprafe¡e, estimate la aproape 3 milioane ha, vor fi întoarse ¿i semånate cu porumb ¿i floarea-soarelui.

Exact zonele în care culturile sunt calamitate, sunt cele cu densitatea cea mai mare a rå¡i¿oarei porumbului (Tanymecus dilaticollis).

Ca urmare a acestei situa¡ii, este clar cå semånatul porumbului va continua ¿i în luna mai, deci dupå data la care expira autoriza¡ia de utilizare în situa¡ii de urgen¡å a insecticidelor din clasa neonicotinoide, utilizate în tratarea semin¡elor de porumb, pentru combaterea rå¡i¿oarei porumbului.

Fårå prelungirea acestei autoriza¡ii, nu va mai putea fi tratatå såmân¡a de porumb împotriva acestui dåunåtor foarte periculos, care practic distruge cultura imediat dupå råsårire.

Atacul este ¿i mai pronun¡at în condi¡ii de secetå, a¿a cum este în aceastå primåvarå. În condi¡iile în care mul¡i fermieri au fost nevoi¡i så distrugå culturile de cereale påioase ¿i rapi¡å, vå rugåm

så veni¡i în sprijinul fermierilor care vor så înfiin¡eze culturi de porumb, astfel încât såmân¡a fie tratatå cu un produs de protec¡ia plantelor necesar în combaterea acestui dåunåtor deosebit de periculos, ¿i pentru care din påcate nu existå solu¡ii de înlocuire. În aceste condi¡ii, vå rugåm insistent så analiza¡i obiectiv situa¡ia de excep¡ie ¿i så ne sprijini¡i prin adoptarea måsurilor de urgen¡å care se impun.

Consideråm cå pânå în acest moment Ministerul Agriculturii a fost alåturi de fermieri în ceea ce prive¿te acest subiect extrem de important. Apreciem faptul cå am primit autorizåri pentru utilizare, aflându-ne în situa¡ie de urgen¡å încå din primul an al interzicerii acestor produse de tratament ¿i speram cå ¿i pentru primåvara 2020 vom beneficia de aceea¿i implicare directå a autoritå¡ilor na¡ionale.

Vå asiguråm de toatå sus¡inerea APPR ¿i vå informåm cå proiectul independent de cercetare ¿tiin¡ificå în câmp pentru cultura porumbului în ceea ce prive¿te tratamentul semin¡elor ¿i combaterea dåunåtorului Tanymecus dilaticollis va continua ¿i în 2020.”

Scrisoarea Asocia¡iei este semnatå de Alina Cre¡u, directorul executiv.

Profitul Agricol 17/2020

DOSAR>

SECETA Comisiile jude]ene de constatare a pagubei În unele jude¡e, activitatea comisiilor de constatare a pagubelor provocate de secetå a început abia luni, pe 4 mai.

Iar ordinul pentru constituirea lor a fost dat din 16 aprilie.

Practic, autoritå¡ile locale au avut nevoie de trei såptåmâni så se organizeze. În alte jude¡e, comisiile au ie¿it pe teren cu zile sau chiar såptåmâni mai devreme. În Constan¡a, prefectul a dat dispozi¡ie så se constituie o singurå comisie. În Ia¿i sunt 15.

deja aproape 10.000 de ha de culturi calamitate: Menirea mea este în slujba fermierului. Dacå nu-l sprijinim acum, nu-l mai sprijinim niciodatå!

La Constan¡a, ordinul de prefect a fost emis pe 27 aprilie. A doua zi, a fost constituitå comisia, dar pânå la finalul lunii aprilie nu-¿i începuse activitatea.

Directoarea DAJ, Iulia Antonia Bruchental, nu ne-a oferit explica¡ii, înså am aflat cå se a¿teaptå de la MADR o modificare sau måcar o clarificare a Ordinului 97/63.

Modificarea, spun sursele noastre, ar trebui så îl determine pe prefectul de Constan¡a så aprobe înfiin¡area mai multor comisii, nu doar una. activitatea comisiilor deNici måcar explica¡iile secretarului pinde posibilitatea în- de stat Emil Dumitru nu au reu¿it så-l toarcerii la timp a cul- convingå pe prefectul liberal cå un jude¡ turilor afectate de secetå. Mul¡i fermieri are nevoie de mai multe comisii ¿i el le vor så desfiin¡eze culturile neviabile de poate constitui legal. grâu, orz, rapi¡å, ¿i så semene, mai ales DAJ nu a dorit så comunice supraacum când plouå, floarea-soarelui ¿i po- fe¡ele raportate de fermieri. Dumitru rumb, pe alocuri soia. Înså nu pot, cåci Manole, pre¿edintele Asocia¡iei Cultivatrebuie så a¿tepte constatarea oficialå a torilor de Floarea-Soarelui, spune cå, din situa¡iei din câmp.

194.000 de hectare înfiin¡ate cu grâu ¿i Comisiile pentru constatarea cala- 60.000 cu orz ¿i orzoaicå, au fost rapormitå¡ilor, oficial numite “Grupuri de su- tate 124.000 de ha cu grâu ¿i 44.000 de port tehnic pentru gestionarea situa¡iilor ha cu orzoaicå. Iar centralizarea nu era de urgen¡å generate de fenomene me- încheiatå. O singurå comisie în tot jude¡ul teorologice având ca efect seceta pedo- pentru a vedea ¿i trece în registre logicå”, sunt conduse de directorii de di- 164.000 de hectare... rec¡ii agricole.

Ace¿tia dau acum måsura capacitå¡ii Spre compara¡ie, la Ia¿i sunt cele mai lor organizatorice. Dupå cum plastic se multe comisii constituite: 15. Au de veriexprimå Ion Stan, directorul DAJ ficat 98 de UAT. Pentru asta, au primit Cålåra¿i, care joi, 30 aprilie, acoperise 15 ma¿ini, 12 ale APIA ¿i 3 de la Direc¡ia

De

20

Agricolå. Pe 30 aprilie au avut instructaj comun al membrilor, iar de luni, 4 mai, sunt în teren. Primele vor fi vizitate culturile compromise în totalitate. ¥n Ia¿i sunt în jur de 100.000 de ha de culturi de toamnå. Pânå la finele såptåmânii trecute peste 4.000 ha era raportate ca fiind calamitate.

La Tulcea, au fost constituite patru comisii de constatare a secetei. Formate din câte doi-trei angaja¡i ai direc¡iilor agricole ¿i câte unul de la APIA, AFIR, primårie (pe raza cåreia se aflå ferma respectivå), se deplasau la solicitårile fermierilor care vor så întoarcå imediat culturile. Restul suprafe¡elor vor fi vizionate când se va putea.

Maria Mahu, directoarea DAJ Tulcea, ne-a comunicat cå pânå pe 28 aprilie, fuseserå raportate 80.000 de ha calamitate. Chiar dacå solicitarea Ministerului Agriculturii este de a se stabili procente calamitate pe fermå, directoarea Mahu le-a cerut subordona¡ilor så vadå fiecare tarla în parte, så noteze toate blocurile viabile. Pentru a gråbi lucrurile, le-a solicitat sprijinul primarilor din jude¡, så-i punå la treabå pe reprezentan¡ii din comisiile de constatare a suprafe¡elor calamitate înainte de venirea celor de la DAJ, APIA ¿i AFIR. Procesul-verbal încheiat de acesta cu fermierii care vor så întoarcå culturile va fi asumat (¿i semnat) mai apoi de întreaga comisie. Ulterior, documentul este înregistrat la UATul respectiv, apoi trimis cåtre uuu Robert VERESS Profitul Agricol 17/2020

DOSAR> SECETA uuu Comitetul Jude¡ean pentru Situa¡ii de Urgen¡å.

La Cålåra¿i, directorul Ion Stan are ¿ase comisii care bat comunele ¿i satele încå de pe 23 aprilie, acoperind, în patru zile, aproape 10.000 de hectare.

Acum, trebuie så spunem cå Ion Stan a fost prefectul jude¡ului ¿i a vorbit altfel, colegial, cu actualul prefect, pe care l-a convins så emitå un ordin pentru combaterea secetei.

“I-am spus generic «secetå», pentru cå nu avem bazå legalå så vorbim despre secetå pedologicå, întrucât anul trecut a fost scoaså din legisla¡ie de onor parlamentarii no¿tri, råmânând doar seceta hidrologicå. Înså fermierul are problema chiar dacå legea nu vorbe¿te despre ea. ªi noi trebuie så cåutåm så-l ajutåm cumva”. În baza ordinului de prefect, Stan a constituit ¿ase comisii, cu oamenii såi ¿i cu reprezentan¡ii locali din comisiile pentru situa¡ii de urgen¡å local.

Pe data de 9 aprilie, când pe site-ul MADR a fost postat proiectul actului normaltiv, a pus mâna pe telefon ¿i a sunat primarii ¿i fermierii, pentru ca toatå lumea så fie în “blocstarturi”.

Dupå apari¡ia Ordinului 97, s-a emis un nou ordin de prefect, iar comisiile au fost doar completate cu reprezentan¡i din APIA ¿i Consiliul Jude¡ean Cålåra¿i. Mai important, s-au luat în considerare cererile primite anterior de la fermieri ¿i s-a trecut la ac¡iune, nu s-a cerut, ca în alte jude¡e, så fie refåcute documentele.

Chiar ¿i a¿a, la Cålåra¿i misiunea comisiilor este una foarte dificilå, care

se va întinde pe durata mai multor såptåmâni, întrucât suprafe¡ele raportate însumau, la mijlocul såptåmânii trecute, 75.000 de ha, Stan estimând cå vor ajunge så totalizeze chiar 125.000.

La Ialomi¡a, directoarea DAJ, Marioara Nåsui, spune cå pânå la data începerii activitå¡ii comisiilor fuseserå raportate 90.000 de ha din 140.000 înfiin¡ate în toamna lui 2019. ¥n jude¡ s-au constituit cinci comisii, care ¿i-au început activitatea pe 29 aprilie, vizionând cu prioritate fermele unde culturile de toamnå sunt calamitate în totalitate ¿i se inten¡ioneazå întoarcerea lor.

Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, spune cå mul¡i fermieri ¿i-au exprimat op¡iunea de a întoarce culturile, for¡ând astfel ie¿irea pe teren a comisiilor. Ini¡ial, Direc¡ia Agricolå ¿i-ar fi propus ca, mai întâi, så încheie de centralizat suprafe¡ele raportate de primårii.

A planat ¿i o confuzie legatå de procedurile din teren. S-a crezut cå vor trebui måsurate toate parcelele. Dupå o discu¡ie cu Emil Dumitru, s-a convenit ca parcelele så fie doar identificate, fiindcå oricum sunt måsurate de APIA. La Buzåu, fermierii au raportat deja 50.000 din cele 70.000 de hectare de culturi de toamnå, iar raportårile continuå så curgå. Cam 10% din culturi sunt calamitate în procent de 100%, iar media ar fi 60-70%. Situa¡ia este confirmatå de directorul DAJ, Cosmin Nicolae Florea.

Comisiile, în numår de ¿ase, s-au constituit abia pe 30 aprilie.

La Bråila, Vasile Datcu, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor Agricoli (APA) din jude¡, fost prefect, acum doar fermier, a colaborat excelent cu prefectul de acum, Cåtålin Boboc. De fapt, Bråila a puns lucrurile în mi¿care pentru apari¡ia Ordinului 97/63.

Astfel, pânå la mijlocul såptåmânii trecute s-au înscris deja la Bråila 16.000 de hectare. Nici a¿a Datcu nu e mul¡umit ¿i propune så se constate zone calamitate, nu så se mai ia la picior tarla cu tarla.

“Lucrurile sunt clare. Unde nu s-a irigat deloc, procentul culturilor neviabile este de 80-100%. Iar solicitårile se tot adunå, fiindcå lumea a tot a¿teptat ploaia.

Or, s-a ajuns în situa¡ia în care fenomenul de uscare a plantelor s-a accelerat, nu mai este liniar, ci asimptotic. Dacå înainte dura o såptåmânå din momentul când påleau primele frunze de jos pânå ce fenomenul så se observe la etajul urmåtor, acum e de ajuns o zi”.

22

“Prioritatea sunt fermele mari. Pe producåtorii mai mici îi låsåm în partea a doua”.

Florea acuzå întârzierile cu care primåriile trimit rapoartele la jude¡. Din cauza lor, comisiile vor fi nevoite så revinå pe raza aceleia¿i comune de mai multe ori, fapt ce va complica întregul proces, ¿i a¿a prea lent.

La Gala¡i a revenit în func¡ia de director la DAJ secretarul de stat Maricel Floricel Dima. Direc¡ia a centralizat peste 28.000 ha din cele 65.000 ha ocupate de culturile de toamnå.

Pentru eficien¡å, Gala¡iul are opt comisii, au muncit ¿i de 1 mai, iar Dima estimeazå cå se vor apropia de finalizare vineri, 8 mai. Cu obser va¡ia cå dacå un fermier are raportate, de pildå, cinci parcele calamitate, înså vrea så întoarcå doar douå, acum sunt vizionate ¿i înregistrate numai acestea douå. Pentru celelalte trei comisia va reveni la o datå ulterioarå.

La Bacåu, sunt trei comisii ¿i ¿i-au început activitatea abia pe 4 mai. “Încå a¿teptåm precizåri suplimentare de la minister, respectiv modificarea Ordinului 97/63, în legåturå cu datele de întocmire a proceselor-verbale”, spune directorul DAJ, Adrian Solomon.

Totu¿i, i-a contactat joi, 30 aprilie, pe to¡i fermierii care au depus în¿tiin¡åri, solicitându-le så precizeze suprafe¡ele pe care vor så le întoarcå. Acestora le va acorda prioritate.

Din totalul de 32.945 ha pe care sunt Profitul Agricol 17/2020

DOSAR> SECETA 5.000 de ha afectate în propor¡ii de 50100%, din cele 40.000 ocupate de culturile de toamnå. Problemele sunt mai ales pe partea de sud a jude¡ului, la limita cu Gala¡i ¿i Buzåu.

Joi, douå dintre comisii au ajuns în douå localitå¡i unde culturile erau complet compromise ¿i fermierii erau hotårâ¡i så întoarcå. Luni se va merge în alte douå localitå¡i cu asemenea situa¡ii.

culturi de toamnå, au fost centralizate 3.422 de ha. Solomon spune cå e normal, starea de vegeta¡ie este cam cu douå såptåmâni mai înaintatå, iar efectele secetei sunt mai vizibile în sudul ¡årii fa¡å de Bacåu. Grâul este la primul internod, spicul încå nu este format; iar rapi¡a nu are formatå silicva. O ploaie de 20 de litri/mp ar salva oarecum situa¡ia ¿i nu ar mai fi necesarå întoarcerea culturilor.

Lauren¡iu Baciu, fostul lider LAPAR, a raportat ca fiind calamitate toate cele 650 de ha pe care cultivå grâu, orz, rapi¡å. “Nu ¿tiu ce minune a¿teaptå colegii. A¿ întoarce, dupå ce vine comisia.

Dacå nu vine la timp, terenul o så råmânå pârloagå anul acesta. ªi a¿a am înregistrat pierderi, så mai adun ¿i altele?”.

Data limitå la care ar semåna pe suprafe¡ele întoarse este 10 mai. Culturile de primåvarå le-a înfiin¡at ¿i sunt în curs de råsårire.

Directorul DAJ Neam¡, Maricel Tålmåcel, spune cå s-au constituit ¿ase comisii, care urmau så înceapå activitatea în teren în cursul primei såptåmâni din mai. ¥n toamnå s-au înfiin¡at în jur de 31.000 ha, iar Tålmåcel anticipeazå cå întreaga suprafa¡å va fi declaratå calamitatå, gradul de afectare a culturilor variind între 60-100%.

Alexu Molodoi, directorul grupului Almos, spune cå a primit de la Direc¡ia Agricolå formularele de în¿tiin¡are a suprafe¡elor calamitate abia la mijlocul såptåmânii trecute. Înså amânå orice raportare, în speran¡a unei ploi izbåvitoare.

De¿i în ¿ase luni terenurile lui au avut parte de doar câ¡iva zeci de litri de apå Profitul Agricol 17/2020

din precipita¡ii, plantele încå se aflå peste linia supravie¡uirii. Molodoi se bucurase în toamnå de un start perfect al culturilor.

A avut densitå¡i la grâu ¿i de 1.000 de plante/mp, a aplicat îngrå¿åminte pentru produc¡ii de 7 tone la cereale ¿i 4 la rapi¡å.

Acum, spune Molodoi, ar fi fericit dacå ar scoate 5 t/ha la grâu ¿i 2,5 t/ha la rapi¡å. În orice caz, nu î¿i pune problema întoarcerii culturilor. La orz a observat cå spicule¡ele din partea superioarå spicului sunt sterile, din cauza temperaturilor negative de la jumåtatea lunii martie.

La Boto¿ani, situa¡ia este dinamicå, întrucât în ultimele 24 de ore au fost precipita¡ii pe întreg arealul zonelor de culturå, cantitå¡ile variind între 2-30 de litri.

S-a semnalat grindinå, pe alocuri.

Suprafe¡ele calamitate sunt mici, pânå într-o mie de ha, spune directorul DAJ, Cristian Deliba¿. ªi acelea ar fi afectate în propor¡ie de 30-60%. Nu existå suprafe¡e compromise total.

Situa¡ia este oarecum paradoxalå la Boto¿ani, care se confruntå de ani buni cu o secetå pedologicå gravå. Solul are un deficit hidric multianual ¿i tocmai anul acesta situa¡ia culturilor, atât a celor de toamnå, cât ¿i a celor înfiin¡ate (campania de însåmân¡at e pe final), e aproape bunå. Iar prognoza este ¿i ea promi¡åtoare pentru perioada urmåtoare. Culturile de påioase sunt în faza de alungire a paiului, iar în unele locuri chiar în faza de formare a burdufului.

La Vrancea, s-au constituit trei comisii care au de vizionat, deocamdatå,

Gelu Scutaru, patronul Comcereal Foc¿ani, crede cå fermierii au amânat în¿tiin¡årile fiindcå efectele secetei se accentueazå de la o zi la alta.

“Am fåcut în¿tiin¡årile pe ambele societå¡i, dar consider cå e mai bine så nu vinå comisia imediat. Peste câteva zile, peisajul va fi ¿i mai trist”.

Scutaru administreazå 4.500 ha, dintre care 1.600 ha ocupate de culturi de toamnå. Irigå aproape 600 de ha, inclusiv cu apå din pu¡uri de adâncime, dar chiar ¿i suprafe¡ele irigate sunt calamitate. “Seceta atmosfericå fiind cumulatå cu cea pedologicå, dupå cinci zile nici nu se mai vede cå ai irigat”.

A încheiat în prima parte a lunii aprilie semånatul culturilor de primåvarå - floareasoarelui pe 700 ha, porumb pe diferen¡a de suprafa¡å. Råsårirea e neuniformå, cu por¡iuni unde nu se vede nicio mi¿care.

“La semånat era pu¡inå umiditate în sol, înså dupå douå-trei zile s-a uscat stratul superior, iar semin¡ele au råmas suspendate”.

La Vaslui, directorul DA, Gigel Crudu, a fåcut eforturi så gråbeascå formalitå¡ile imediat dupå apari¡ia Ordinului. A¿a au constituit 13 comisii.

Sunt vizate suprafe¡e totale de 36.809 ha la grâu (56% din suprafe¡ele înfiin¡ate în toamna 2019), 2.927 ha orz (51%) ¿i 10.187 ha rapi¡å (66%). 82.000 de ha este totalul suprafe¡elor ocupate de culturile de toamnå.

Ca ¿i în majoritatea celorlalte jude¡e, se acordå prioritate fermelor unde se inten¡ioneazå înlocuirea culturilor de toamnå cu cele de primåvarå, în special cu porumb, care în zonå se poate semåna cu succes pânå pe 10 mai.

23

DOSAR> SECETA

Apele Române> înc\ nu este pericol de oprire a apei pentru iriga]ii Debitele Dunårii ¿i Siretului sunt foarte scåzute.

La intrarea în ¡arå, Dunårea are 3.200 mc/s, fa¡å de 7.900 mc/s media lunii aprilie, iar Siretul este la 22 mc/s, fa¡å de 143 mc/s cât avea de obicei.

Sunt probleme privind asigurarea func¡ionårii sta¡iilor de iriga¡ii SPA Pristol, Mehedin¡i, ¿i SPA Ionå¿e¿ti, Gala¡i, întrucât acestea nu mai pot prelua apa din surse.

dacå nu au fost nici pe departe suficiente cantitativ pentru a reface rezervele de apå din sol, secåtuite de seceta pedologicå.

Ameliorarea este, înså, una cu caracter temporar. E nevoie de cantitå¡i semnificative, dacå nu abundente de precipita¡ii, în perioada urmåtoare, pentru a ne putea considera cu totul la adåpost de restric¡iile de folosire a apei, inclusiv pentru consumul uman.

Î

nså, spune Ervin Molnar, liberalul care conduce Administra¡ia Na¡ionalå Apele Române, s-au våzut ¿i niveluri mai scåzute ale apelor curgåtoare. ªi încå nu are de gând så stabileascå restric¡ii la apa pentru iriga¡ii.

Conform articolului 14 din Legea Apelor, restric¡iile temporare se stabilesc de Regia Apele Române (ANAR), cu avizul Ministerului Mediului.

E adevårat cå debitul Dunårii la intrarea în ¡arå a avut valori mai mici de jumåtate din media multianualå a lunii aprilie. Înså nu ne aflåm în situa¡ia activårii articolului 14, aratå Ervin Molnar. “În data de 29 aprilie 2020, valorile debitelor în sta¡iile hidrometrice Bråila (3.382 mc/s), respectiv Gala¡i (3.494 mc/s) sunt în cre¿tere fa¡å de perioada anterioarå ¿i depå¿esc valorile debitelor minime istorice, care au fost înregistrate în data de 6 septembrie 2003 la Bråila (2.100 mc/s), respectiv la Gala¡i (2.140 mc/s)”.

Ce-i drept, în 2003 se iriga ¿i mai pu¡in decât se irigå acum, nu prea existau robinete care så fie închise.

Totu¿i, ploile care au cåzut începând de joi, inclusiv pe cursul Dunårii ¿i al râurilor ce se varså în Dunåre, e de presupus cå vor ameliora situa¡ia din punctul de vedere al secetei hidrografice, chiar 24

Tot de la Ervin Molnar aflåm cå debitele cursurilor de apå interioare se situeazå, în multe locuri, la valori de sub o treime din normalele lunare. Valori ceva mai mari, spre jumåtate din cele din anii preceden¡i, se consemneazå în cazul râurilor din bazinele hidrografice Vi¿eu, Some¿ul Mare, Some¿ul Mic, Bârzava, Jiu, pe unii afluen¡i ai Oltului inferior, pe cursurile râurilor Teleorman ¿i Neajlov, pe râurile din Dobrogea ¿i pe cele din bazinul superior al Bistri¡ei.

Prognoza pentru intervalul 28 aprilie 2020 - 5 mai 2020 aratå cå debitul Dunårii la intrarea în ¡arå va continua så scadå, spre 3.200 mc/s, urmând trendul descrescåtor ce se înregistreazå odatå cu apropierea verii (media multianualå a lunii mai este de 7.250 mc/s, fa¡å de 7.900 mc/s în aprilie). În aval de Por¡ile de Fier debitele vor fi în scådere u¿oarå pe sectorul Gruia - Vadu Oii ¿i relativ sta¡ionare pe sectorul Bråila - Tulcea.

Se estimeazå cå debitele râurilor interioare vor fi sta¡ionare, chiar în u¿oarå cre¿tere în cazul Prutului ¿i al râurilor mici, din zonele de munte, în special din nordul, centrul ¿i vestul ¡årii, ca urmare a precipita¡iilor prognozate ¿i topirii zåpezilor care încå se mai gåsesc în zonele montane înalte. În cazul în care se va ajunge în situa¡ia de a fi necesarå introducerea unor restric¡ii de folosire a apei, se vor lua în considerare urmåtoarele criterii: a) reducerea în trepte a debitelor captate pentru iriga¡ii, ¡inându-se seama de posibilitå¡ile practice (reducerea la circa 50% a debitelor pentru culturile de câmp; reducerea totalå a debitelor pentru culturile de orez; reducerea totalå a debitelor pentru culturile de câmp ¿i culturile de orez ¿i satisfacerea cerin¡elor numai pentru culturile de legume); b) reducerea temporarå, cu maximum pânå la 50%, a debitului minim pentru curgerea salubrå; c) diminuarea debitelor alocate amenajårilor piscicole; d) reducerea în trepte a debitelor pentru folosin¡ele industriale (dupå epuizarea posibilitå¡ilor de ra¡ionalizare a folosirii apei, inclusiv efectuarea de revizii, repara¡ii etc.), conform programelor preliminare de restric¡ii elaborate de beneficiari; e) restric¡ionarea par¡ialå sau totalå a alimentårii cu apå a unitå¡ilor industriale cu pondere mai mare în procesul de poluare a apelor; î) restric¡ionarea intermitentå a alimentårii cu apå a centrelor populate, a unitå¡ilor de deservire a popula¡iei, precum ¿i a unitå¡ilor zootehnice.

Ori de câte ori debitele de apå nu vor putea asigura toate necesitå¡ile, cei afecta¡i de restric¡ii vor fi în¿tiin¡a¡i din timp de Administra¡iile Bazinale de Apå, aflate în subordinea ANAR. Robert VERESS Profitul Agricol 17/2020

CULTURI

VEGETALE Pandemia a blocat 10 sta¡ii de control al migra¡iei insectelor Din cauza pandemiei, zece sta¡ii de control al migra¡iei insectelor au fost blocate la Timi¿oara la începutul lunii martie ¿i nu mai pot fi montate în teren. Ele fac parte dintr-un proiect implementat gratuit de Universitatea Politehnicå pentru fermierii din Timi¿. Sta¡iile trebuiau montate în Timi¿oara, Liebling, Par¡a, Giulvåz, Ionel, Foieni, Cenei, Cårpini¿, Checea ¿i Deta. O sta¡ie costå 10.000 de euro. Acum, studen¡i ¿i profesori se mul¡umesc så facå simulåri în curtea Facultå¡ii de Mecanicå. Prof. univ.

Dumitru ªucu, din cadrul Universitå¡ii Politehnice ¿i vicepre¿edinte al ASAS Timi¿oara, spunea cå e vorba de instala¡ii foarte performante ¿i necesare agriculturii.

Ele citesc viteza vântului, nivelul precipita]iilor, temperatur\, relativitatea aerului, umiditatea solului [i chiar de pe frunze, s\ vedem planta cum reac]ioneaz\ la secet\. Putem reda nivelul temperaturii la diferite adâncimi în sol pân\ la 40 de cm [i rezerva de ap\ existent\, sunt informa]ii foarte importante pentru fermieri, mai ales în condi]iile acestea, când exist\ secet\ în agricultura din Câmpia de Vest [i în întreaga ]ar\. A[tept\m s\ treac\ pandemia, apoi le vom instala pe teren”.

Ca så nu fie furate, sta¡iile vor fi montatå în cu¿ti, care, sperå Politehnica, så fie suficient de rezistente. Rezolu¡ia minimå a måsuråtorilor este din cinci în cinci minute, dar se poate regla perioada de timp, odatå pe zi, din trei în trei zile sau pe o såptåmânå.

Gheorghe MIRON 26

Saaten vinde s\mân]a de floare la pre] de cost Decizia a fost luatå pentru a ajuta fermierii afecta¡i de secetå så reînsåmân¡eze suprafe¡ele de grâu pierdute.

Reducerea este de 65% din pre¡ul de listå, cea mai mare aplicatå vreodatå de companie. Astfel, un sac cu 150.000 semin¡e are un pre¡ de listå de 320 lei.

“Am f\cut o reducere drastic\ pentru a veni în sprijinul fermierilor. Am redus foarte mult pre]ul de list\ pentru a-i ajuta pe fermieri s\ poat\ sem\na f\r\ a înc\rca foarte mult cheltuielile”, explic\ decizia luat\ Mihai Miri]escu, director general al Saaten-Union România [i Rapool Ring România. În promo¡ie intrå hibridul conven¡ional Velko, Laguna - tehnologie Express, Sunflora de tip Clearfield, ¿i Paraiso 1000 CL Plus ¿i Lucia CL Plus de tip Clearfield Plus. Decizia a fost posibilå ¿i pentru cå Saaten România are loturi de hibridare în ¡arå ¿i a avut stocuri.

Semånat direct în teren uscat Miri¡escu spune cå semånatul se poate realiza pânå în 20 mai fårå probleme, cu recoltare la 15-20 octombrie.

“Dac\ grâul este pierdut, eu a[ risca s\ sem\n o suprafa]\ de floarea-soarelui pentru c\ s\mân]a a[teapt\ în sol dou\trei s\pt\mâni f\r\ probleme, perioad\ în care noi sper\m s\ vin\ ploi. De obicei luna mai este caracterizat\ cu ploi mai multe în România”, motiveaz\ el decizia. În cazul întârzierii semånatului, este posibil ca recoltarea så se facå în noiembrie, în cazul unei toamne ploioase. În privin¡a lucrårilor, este recomandat semånatul direct. Trebuie tensionate mult mai bine arcurile de la semånåtoare. Cele electronice trebuie regla-

te o adâncime de 4-5 cm. Dupå semånat trebuie aplicat glifosat, ca så distrugå stratul existent ¿i så se împiedice pierderea apei din sol. O semånåtoare cu discuri este de preferat pentru a tåia zona în care se plaseazå såmân¡a.

Agronomul considerå cå sunt multe semånåtori cu care se poate semåna în grâul uscat ¿i le då exemplu pe cele cu agregat de prelucrare a solului sau pe cele care prelucreazå doar pe rând.

Este dificil de spus care este necesarul de apå al culturii de floarea-soarelui în condi¡iile în care nu se cunoa¿te rezerva de apå din sol. Agronomul considerå cå o cantitate de 250 l/mp de la semånat, repartizatå uniform, ar asigura hibrizii timpurii så ajungå la maturitate ¿i så dea o produc¡ie mul¡umitoare.

Pre¡ de crizå la porumb, la cerere Pentru moment, nu a fost fåcutå o promo¡ie similarå ¿i la porumb pentru cå are pu¡ini hibrizi din grupe timpurii.

Miri¡escu spune cå dacå va primi solicitåri poate discuta punctual cu orice fermier ¿i îi poate oferi “un pre¡ de crizå”. Hibrizii de porumb ar trebui så fie de cel mult FAO 300.

Un motiv pentru care este bine så se încerce înlocuirea culturii este faptul cå revenirea cu grâu în toamnå pe aceea¿i suprafa¡å este riscantå.

“Grâul a fost afectat [i de boli [i d\un\tori. Atacul a început înc\ din februarie, atât de mu[te, cât [i de f\inare, fuzarioz\, septoria, rugin\. Varia]iile mari de temperatur\ au favorizat dezvoltarea bolilor”, spune Miri¡escu.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 17/2020

CULTURI VEGETALE

Avantajele sorgului-boabe în Institutul ARVALIS efectueazå în fiecare an analize pe sorgul-boabe.

Rezultatele indicå faptul cå din punctul de vedere al compozi¡iei chimice sorgul-boabe este similar cu celelalte cereale, cum ar fi grâul sau porumbul. l Con¡inutul de amidon al sorgului (surså de energie) reprezintå 74% din substan¡a uscatå. ¥l depå¿e¿te pe cel al grâului ¿i este egal cu cel al porumbului. l Con¡inutul proteic al sorgului (care se situeazå, în medie, la 11%) poate varia între 10 ¿i 12% - în cele mai bune cazuri, dar este ¿i el la fel de interesant.

O valoare energeticå foarte ridicatå pentru påsåri Nu numai cå sorgul prezintå o compozi¡ie chimicå avantajoaså, înså este ¿i cereala cu con¡inutul energetic cel mai ridicat pentru påsåri. Sorgul poate fi inclus în ra¡ii pânå la un nivel de 40%, ¡inându-se cont, în acela¿i timp, de faptul cå acest nivel trebuie adaptat în func¡ie de stadiul de produc¡ie sau de stadiul de cre¿tere al påsårii. De pildå, în etapele de început, este de preferat ca procentul de încorporare a sorgului-boabe în ra¡ii så fie de maximum 30%.

Care este impactul asupra calitå¡ii cårnii?

Includerea sorgului în ra¡iile furajere ale påsårilor are un efect nesemnificativ din punctul de vedere al calitå¡ii organoleptice a cårnii. l Prin compara¡ie cu porumbul, sorgul con¡ine mai pu¡ine xantofile (pigmen¡i care determinå coloritul galben al produsului final). O pasåre furajatå cu ra¡ii bogate în sorg va produce o carne mai pu¡in galbenå decât o pasåre furajatå cu porumb. l Existå pie¡e care preferå carnea albå. De¿i culoarea cårnii poate fi diferitå, gustul råmâne acela¿i.

28

Calitå¡ile nutritive ale sorgului prezintå un interes ridicat ¿i în cre¿terea porcinelor. l Valoarea nutritivå a sorgului este doveditå. La porcii în cre¿tere ¿i la cei afla¡i în stadii finale de îngrå¿are, sporul zilnic adus de sorg este aproape identic cu cel înregistrat la porumb. Sorgul poate fi introdus în ra¡ii alåturi de porumb, grâu ¿i orz. Fa¡å de porumb, con¡inutul nutritiv al sorgului prezintå un nivel de aminoacizi pu¡in mai ridicat, în timp ce con¡inutul energetic este u¿or mai scåzut. l Sorgul poate fi utilizat în toate etapele de produc¡ie a porcinelor: în timpul reproduc¡iei, în perioada cre¿terii ¿i în faza de finisare. l Datoritå con¡inutului såu de aminoacizi esen¡iali, sorgul prezintå niveluri interesante de treoninå ¿i triptofan.

Sub aspectul eficien¡ei, media sporurilor zilnice variazå între 98 ¿i 106% fa¡å de porumb.

Måcinarea: o etapå care nu trebuie neglijatå Bobul de sorg trebuie procesat corect, pentru ca tot poten¡ialul såu så poatå fi exploatat. Fiind mai mic ¿i mai tare decât bobul de porumb, el trebuie descompus în particule fine, pentru a avea o digestibilitate mai bunå.

Måcinatul este o etapå importantå. Determinå digestibilitatea sorgului în furaje, precum ¿i o disponibilitate mai bunå a amidonului (cu alte cuvinte, a energiei). Cu

cât bobul este måcinat mai fin, cu atât este mai bine asimilat de cåtre animal. Totu¿i, un måcinat excesiv poate provoca un efect invers, substan¡ele nutritive putând deveni mai pu¡in accesibile. O dimensiune de 2 mm constituie un bun nivel de compromis ¿i asigurå o digestibilitate mai bunå a principalilor aminoacizi, fa¡å de o måcinåturå de 4 mm. Ma¿inile de måcinat (cu site), precum ¿i viteza de måcinare trebuie adaptate, pentru a atinge dimensiunea de 2 mm. Måcinåtura rezultatå trebuie så aibå o texturå omogenå, u¿or de încorporat în amestecurile de furaje.

Nu toate animalele au aceea¿i sensibilitate; calitatea måcinåturii determinå un consum diferit, în func¡ie de specie ¿i de stadiul de dezvoltare al animalului. l În cazul porcilor, nu trebuie administrate boabe nemåcinate, pentru cå nu vor fi digerate. l La påsåri (specie granivorå), este invers. În schimb, la påsårile cu cre¿tere rapidå, boabele måcinate sunt utile, pentru cå permit o absorb¡ie mai rapidå a substan¡elor nutritive ¿i cre¿terea perfor man¡ei animalului.

Soiurile europene: fårå taninuri, fårå micotoxine, fårå OMG-uri Sorgul este cunoscut pentru nivelurile sale de tanin ridicate, iar acest lucru îi afecteazå imaginea, deoarece prezen¡a taninurilor în furaje provoacå un efect antinutritiv important la monogastrice. Gra¡ie

Valoarea energetic\ (în kcal/kg s.u.) a sorgului, înregistrat\ la coco[i (ro[u), prin compara]ie cu valoarea energetic\ a porumbului (verde)

Profitul Agricol 17/2020

CULTURI VEGETALE

furajare

Floarea-soarelui este

Compozi¡ia chimicå a sorgului, grâului ¿i porumbului % S.U. Sorg Grâu Porumb Amidon

74

69

74

Proteine

11

12

9

Materii grase

3,5

1,8

4,2

Pere¡i celulari

8

11,5

9,5

1,3

2,9

1,9

Total zaharuri

muncii amelioratorilor europeni, de treizeci de ani, sorgul european nu mai con¡ine taninuri. Iar acest lucru este valabil indiferent de culoarea sorgului. Pentru a înregistra un soi nou în catalogul european, con¡inutul de tanin trebuie så fie sub 0,3%. Acest prag minim poate fi asimilat cu no¡iunea de “fårå tanin”, fiind atât de slab, încât efectul asupra calitå¡ii alimentelor este nul. l Existå o corela¡ie strânså între con¡inutul de tanin ¿i valoarea energeticå a furajului produs. l De la sfâr¿itul anilor 80, soiurile europene nu mai con¡in taninuri.

Ce sunt taninurile?

Taninurile (condensate) sunt compu¿i polifenolici de origine vegetalå. Ei au capacitatea de a precipita proteinele ¿i de a forma astfel complexe rezistente la enzime, pe care plantele le folosesc ca mijloc chimic de apårare împotriva microbilor patogeni ¿i erbivorelor.

Sorgul nu este expus atacurilor sfredelitorilor, care sunt “poarta de intrare” a unor ciuperci ca fuzarioza. Mai mult, paniculul ¿i boabele fiind expuse aerului, bobul se usucå rapid, ceea ce împiedicå mult instalarea ciupercilor. Gra¡ie acestor caracteristici, sorgul este ferit de micotoxine.

Totu¿i, producåtorii trebuie så fie aten¡i ¿i så recolteze sorgul imediat dupå coacerea boabelor, pentru cå dacå recolta întârzie prea mult dupå stadiul de maturitate a bobului, micotoxinele se pot dezvolta foarte mult.

Profitul Agricol 17/2020

alegerea mai pu]in riscant\ Jean Ionescu, director Corteva Agriscience, remarcå faptul cå în Bulgaria se seamånå de mul¡i ani 6070.000 ha floarea-soarelui în cultura a doua. Hibrizii utiliza¡i: P64LE25 ¿i P64LE137.

Recomandarea Corteva este ca semånatul så se efectueazå doar dupå un cumul de precipita¡ii de 25-30 l/mp.

O astfel de cantitate i-ar fi suficientå culturii så ajungå la stadiul de 6-10 frunze, în 30-45 zile. Pe de altå parte, o ploaie de doar 5-6 l/mp ar face ca planta så råsarå ¿i så se usuce în lipsa unor noi precipita¡ii. Alegerea florii-soarelui în detrimentul porumbului are argumente economice ¿i agronomice.

“Cu dou\ ploi de 40-50 l/mp se pot face dou\ tone. La porumb e necesar\ o cantitate dubl\ pentru a face peste 7 t/ha. S\mân]a este aproape dubl\ la pre], dar [i tehnologia este mai scump\", explicå Andrei Ciocoiu - Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase Corteva Agriscience România & Moldova.

Semånatul s-ar putea face pânå pe 20-25 iunie la hibrizii semi-timpuri.

S-ar respecta astfel regula ca pânå la 1 iulie så fie råsåritå.

Semånat direct Semånatul trebuie så fie direct în grâul uscat. Trecerea cu discul ar duce la formarea unui amestec de sol ¿i vegeta¡ie în primii 10 cm.

“R\s\rirea va fi e[alonat\. Unde s\mân]a ajunge între resturile vegetale nu încol]e[te din cauza lipsei umidit\]ii, prin descompunere resturile aborb toat\ apa. Vegeta]ia este gazd\ perfect\ pentru viermii sârm\, iar r\d\cina se va dezvolta deficitar", explic\ Ciocoiu.

Ciocoiu estimeazå cå sunt pierdute culturile de påioase pe suprafe¡e mari: Constan¡a 80%, Tulcea 90%, Bråila 80%, Ialomi¡a ¿i Cålåra¿i 7580%, Buzåu 60%, Gala¡i 70%, Foc¿ani 50%, Bacåu 60%, Vaslui 60%.

Acces la aceastå tehnologie au mul¡i fermieri, considerå acesta. 85% din fermieri au semånåtori mai noi, nu cu patinå. Dupå semånat este necesarå aplicarea unui erbicid total.

Chiar dacå unii fermieri mai sperå într-o ploaie, Ciocoiu estimeazå cå pe aceste suprafe¡e culturile de grâu ¿i orz nu pot face mai mult de 4-500 kg/ha.

Cu cât au fertilizat mai bine în toamnå, cu atât este mai mare dezastrul acum.

Speran¡e de dezvoltare sunt minime. A fåcut experimente. De o lunå a pus câte 40 l/mp pe câte o parcelå în fiecare såptåmânå. Nici prima parcelå nu a reac¡ionat cum sperå fermierii.

“Plantele au îmb\trânit [i nu mai pot reac]iona. Fermieri care au irigat de acum trei-patru s\pt\mâni au grâu de 30-40 cm, fa]\ de 1,2 m cât avea anul trecut”, explicå agronomul.

Aten¡ie la erbicidul folosit Este foarte important ca, dacå au folosit un erbicid, så cearå producåtorului acordul scris cå pot reînsåmân¡a cu altå culturå. Existå erbicide cu 6-9 luni remanen¡å. Pe terenurile bazice, cu pH de peste 7, durata de degradare este mai mare. ªi în parcelele însåmân¡ate deja se våd urme de fitotoxicitate ¿i din cauza culturii de grâu de anul trecut. Iar erbicidarea s-a efectuat în Ialomi¡a, Cålåra¿i, Bråila, Gala¡i în propor¡ie de 70%. pagini de Adrian MIHAI 29

CULTURI VEGETALE

Talisman 4 OD [i Cuter 100 SC

Pachetul necesar pentru culturi de porumb curate În acest sezon secetos, un lucru este cert: mai mult decât oricând, trebuie så ne asiguråm cå am anihilat concuren¡a buruienilor din cultura de porumb. Astfel, plantele noastre au acces la o cantitate cât mai mare de apå, nutrien¡i ¿i luminå, iar dezvoltarea nu le este frânatå, având posibilitatea så producå atât de mult cât permit condi¡iile de mediu. Stå în puterea dumneavoastrå så facilita¡i aceastå libertate de dezvoltare a culturii de porumb, alegând pachetul de erbicide format din Talisman 4 OD ¿i Cuter 100 SC.

E

rbicidul Talisman 4 OD, pe bazå de nicosulfuron, are un spectru de combatere larg, ce cuprinde buruieni monocotiledonate anuale ¿i perene, precum ¿i unele dicotile, din care numim câteva specii: talpa gâ¿tii, ciumåfaia, zåmo¿i¡a, sugelul, ardeiul broa¿tei/iarba puricelui, ¿tirul, ambrozia, spanacul sålbatic, drågaica, hri¿ca urcåtoare.

Talisman 4 OD este transportat rapid în plantå atât prin xilem, cât ¿i prin floem, la ¡esutul meristematic, unde inhibå biosinteza aminoacizilor, opre¿te diviziunea celularå ¿i cre¿terea plantei în câteva ore dupå aplicare. Semnele ac¡iunii sale: decolorarea gradualå a frunzelor nou apårute, urmatå de necroza acestora, deshidratare ¿i moartea plantei. Simptomele vizuale apar la 3-4 zile dupå aplicarea tratamentului, iar efectul total de control al buruienilor se poate observa la 20-25 de zile. Produsul se aplicå la porumbul de consum ¿i la porumbul siloz.

Aplicarea erbicidelor Talisman 4 OD ¿i Cutter 100 SC la porumbul zaharat Porumbul zaharat prezintå o sensibilitate crescutå, deci nu vå recomandåm så utiliza¡i împreunå aceste produse.

Pute¡i så începe¡i cu Cuter 100 SC (dozå de 1,2 - 1,5 l/ha) ¿i så continua¡i cu Talisman 4 OD la faza de 6-8 frunze. În cazul în care, ulterior, apar buruieni perene dicotiledonate, pute¡i continua cu o nouå aplicare a Cuter 100 SC. 30

Eficien¡a acestui erbicid se datoreazå ¿i formulårii OD (dispersie în ulei), ce asigurå o persisten¡å mai mare a produsului, reduce presiunea de suprafa¡å ¿i îmbunåtå¡e¿te interac¡iunea dintre plantå ¿i substan¡a activå, previne spålarea cauzatå de ploi ¿i prezintå eficacitate îmbunåtå¡itå la temperaturi de sub 15°C ¿i peste 30°C, fiind rezistent la radia¡iile UV ¿i IR. ªi, pentru cå „unde-s doi, puterea cre¿te”, vå recomandåm så utiliza¡i în culturå ¿i erbicidul Cuter 100 SC. Motivul este diversitatea de ac¡iune a acestor douå erbicide: dacå Talisman 4 OD inhibå ALS ¿i conduce la încetarea rapidå a diviziunii celulare ¿i a dezvoltårii buruienilor, cre¿terea buruienilor fiind întârziatå sau stopatå, în cazul Cuter 100 SC, este inhibatå sinteza enzimei 4-HPPD ¿i a carotenoidului, efect recognoscibil prin albirea frunzelor, cauzatå de stoparea producerii de clorofilå. În urmåtoarea etapå, se observå necroza vârfurilor de cre¿tere.

Cuter 100 SC, pe bazå de mesotrione, este preluat, de asemenea, foliar ¿i radicular, prezentând translocare acropetalå ¿i bazipetalå. Acest erbicid este caracterizat prin selectivitate ridicatå, aceastå caracteristicå provenind din metabolismul diferen¡iat, precum ¿i din posibilitatea absorb¡iei u¿oare prin frunze.

Spectrul såu de ac¡iune cuprinde buruieni monocotiledonate ¿i dicotile-

donate, iar aplicarea se realizeazå în postemergen¡å. Se aplicå la porumb siloz ¿i la porumb boabe.

Erbicidul Cuter 100 SC se prezintå sub formå de suspensie concentratå, ceea ce îl face mai u¿or de manipulat ¿i de dozat. De asemenea, acest erbicid prezintå o bunå compatibilitate cu alte produse fitosanitare, dar este, totu¿i, necesar så realiza¡i un test în prealabil.

Dozå ¿i aplicare  Talisman 4 OD Dozå: 1 - 1,5 l/ha, se aplicå atunci când porumbul este în stadiul de 2 - 8 frunze (BBCH 12-18), iar buruienile dicotiledonate sunt în stadiul de 2 - 6 frunze, cu o înål¡ime de 15 - 20 cm.

Precau¡ii: Pe parcursul unui an, Talisman 4 OD poate fi aplicat cel mult o datå pe aceea¿i suprafa¡å. Nu aplica¡i pe o culturå tratatå cu un insecticid organofosforic. Datoritå nivelului såu ridicat de activitate, trebuie så se acorde aten¡ie evitårii driftului solu¡iei din afara zonei ¡intå. Produsul nu trebuie aplicat culturilor de porumb care sunt supuse stresului deoarece poate duce la inciden¡a unor pagube mai persistente la culturi.  Cuter 100 SC

Dozå: 0,75 - 1,5 l/ha, se aplicå atunci când porumbul este în faza de 2-8 frunze (BBCH 12-18), în postemergen¡å pentru buruieni.

Pentru mai multe detalii, vå invitåm så contacta¡i reprezentan¡ii de vânzåri Kwizda Agro Romania sau så vizita¡i noul website www.kwizda-agro.ro

Adrian MIHAI Profitul Agricol 17/2020

CULTURI VEGETALE

Principalii d\un\tori în cultura de porumb Valentin MIHAI, category marketing manager Corn & Soybean Corteva Agriscience Anul acesta, din cauza condi¡iilor meteo favorabile, atacul dåunåtorului Tanymecus dilaticollis va fi foarte agresiv, iar tratamentele de corec¡ie vor fi aproape obligatorii.

Recomandarea noastrå este så folosi¡i în primele faze de dezvoltare, 12 frunze, insecticide piretroide ori de câte ori este nevoie, mai ales perimetral, iar dupå faza de 2 frunze, un ultim tratament cu Inazuma, un insecticid complet, care prin ac¡iunea celor douå substan¡e active, una de contact, cealaltå sistemicå, va proteja cultura de porumb pânå în faza de 4 frunze.

Descriere Specie asemånåtoare cu T. palliatus (Råti¿oara sfeclei), înså este pu¡in mai micå, de 6,5 - 8,0 mm lungime. Culoarea corpului este brun-cenu¿iu, mai deschiså ventral. Adultul este de formå oval alungit, caracterizat prin prezen¡a unui cioc evident denumit rostru, care este mai lung decât capul.

Scapul antenelor nu depå¿e¿te marginea posterioarå a ochiului. Pronotul este mai lat decât lung, cu marginile laterale dilatate postmedian. Elitrele sunt cafeniu deschise, cu dungi longitudinale mai deschise sau mai închise, iar solzii ¿i peri¿orii acestora sunt ca ni¿te dungi dispuse longitudinal.

Sexele se recunosc dupå capsula genitalå sau pigidiu, înså talia femelelor este mai mare decât a masculilor.

Aripile posterioare sunt reduse, din cauza cårora gårgåri¡a nu poate zbura, dupå datele lui Paulian (1973) – din care aflåm ¿i cå adul¡ii se deplaseazå numai prin mers cu circa 11,7 m în cursul vie¡ii lor. Dupå cercetåri recente (Ro¿ca ¿i Voinescu, 1986), în situa¡ii speciale, adul¡ii pot zbura pânå la 250 m. Larva este apodå, iar la maturitate ajunge la 832

9 mm, de culoare alb strålucitoare ¿i prezintå o pubescen¡å gålbuie. Pupa este de culoare albå, de 5-9 mm lungime.

Planta atacat\ - Tanymecus dilaticollis Gyll. - G\rg\ri]a frunzelor de porumb

Diabrotica virgifera virgifera Le Conte, Viermele vestic al rådåcinilor de porumb (Chrysomelidae) Diabrotica este un dåunåtor care provoacå daune majore în SUA ¿i vestul Europei, iar în ultimii ani s-a råspândit destul de mult ¿i în România. Astfel, pe lângå vestul ¿i NV României, viermele vestic a ajuns så provoace pagube ¿i în Transilvania ¿i Moldova.

1

Recomandarea noastrå este ca, pe lângå tratamentele pentru såmân¡å existente, så interveni¡i în vegeta¡ie cu 2 aplicåri de Inazuma, prima când porumbul se gåse¿te în stadiul de 2-3 frunze, iar a 2-a, la apari¡ia paniculului.

Descriere Adultul are corpul de culoare galbenå spre verde ¿i prezintå dimorfism sexual (femela se poate deosebi de mascul prin aspectul exterior). Femela are corpul de 4,2 - 6,8 mm lungime, de culoare galbenå pânå la verde, iar pe elitre prezintå trei benzi longitudinale, care se pot contopi. Antenele sunt mai scurte decât corpul, reprezentând circa 3/4 din lungimea acestuia. Abdomenul este ascu¡it la extremitatea sa. Masculul are corpul de 4,4 - 6,6 mm lungime, cu antene mai lungi decât corpul. Elitrele au culoare neagrå sau cel pu¡in mai întunecatå, în jumåtatea anterioarå, iar abdomenul este rotunjit terminal. Oul are lungimea de 0,5 mm, cu formå ovalå ¿i culoarea gålbuie. Larva este sub¡ire, alungitå, de culoare albå, cu capul negru, iar la maturitate lungimea corpului ajunge la 13 mm. Pe ultimul segment se gåse¿te o placå analå mai închiså la culoare, cu marginea anterioarå adâncitå în forma literei V. Pupa este liberå, de culoare albicioaså.

2

3

1. Atac Diabrotica virgifera virgifera - Jimbolia 2. Larva de Diabrotica virgifera virgifera 3. Diabrotica virgifera virgifera> larva & pupa – adult 4. Atac Diabrotica virgifera virgifera – Jimbolia

4 Profitul Agricol 17/2020

CULTURI VEGETALE

Productivitate pe timp de secet\ la floarea-soarelui?

Alga600 - pentru un r\spuns pozitiv O solu¡ie tehnologicå de sus¡inere a culturilor de floarea-soarelui ¿i de diminuare a efectelor acestei perioade de stres termic ¿i hidric: biostimulatorul pe bazå de alge marine, Alga600.

A

plicarea acestui produs în stadiul de 2 – 4 frunze (BBCH 14 – 16) va asigura plantelor o mai bunå dezvoltare radicularå ¿i protec¡ie atât împotriva stresului abiotic (diferen¡e de temperaturå mari între zi ¿i noapte, temperaturi scåzute pe timp de noapte, lipså temporarå de precipita¡ii), cât ¿i protec¡ie împotriva stresului chimic cauzat de erbicidele pe bazå de imazamox sau tribenuron-metil.

Biostimulatorul Alga600 – extract din alge pentru o culturå care merge bine Alga600, ca ¿i celelalte produse din gama biostimulatorilor de alge marine, adicå Alga300 ¿i Leili2000, con¡ine extract de alge din genul Sargassum, foarte bogat în substan¡e benefice pentru culturile dumneavoastrå: citochinine (fitohormon ce stimuleazå diviziunea celularå, întârzie senescen¡a ¿i stimuleazå mobilizarea nutrien¡ilor înspre frunze), acid alginic (agent natural de chelatare care deblocheazå elementele nutritive din sol), auxine (stimuleazå activarea mecanismelor naturale de apårare ale plantei ¿i sus¡in reducerea stresului oxidativ din celulele plantei ¿i a stresului termic) ¿i aminoacizi (se remarcå în special concentra¡ia ridicatå de betainå – aminoacid ce men¡ine activitatea cloroplastelor în condi¡ii de stres – ¿i prolinå – aminoacid cu efect antistres hidric, ce are rol în asimilarea azotului de cåtre plante). De asemenea, aceste alge sunt bogate în elemente minerale (iod, potasiu, calciu, fier etc.).

Vå reamintim cå nu toate extractele 34

de alge aflate pe pia¡å sunt de aceea¿i calitate: pentru ob¡inerea extractului de alge din compozi¡ia Alga600, se utilizeazå un procedeu ce garanteazå påstrarea în cantitå¡i mari a substan¡elor benefice con¡inute de alge. Metoda aceasta se nume¿te hidrolizå enzimaticå ¿i presupune reac¡ii chimice blânde, realizate la temperaturi apropiate de cea a camerei ¿i în condi¡ii de pH neutru.

Leili este singura companie de pe pia¡å care de¡ine certificarea Reach pentru ob¡inerea prin hidrolizå enzimaticå a extractului din algele Sargassum.

Alga600 a dovedit spor de productivitate însemnat la cultura mare (floareasoarelui, grâu, rapi¡å etc.). Eficien¡a produsului se datoreazå con¡inutului foarte ridicat de materie organicå, aminoacizi, hormoni naturali din alge, precum ¿i a macro ¿i microelementelor con¡inute. În fenofaza de 2-4 frunze, planta de floarea-soarelui se concentreazå mai mult pe dezvoltarea radicularå, în aceastå perioadå dezvoltându-se sistemul radicular secundar. De aceea, pentru bunul mers al culturii, este nevoie så aplica¡i un produs capabil så stimuleze dezvoltarea sistemului radicular.

Fitohormonii din Alga 600 echilibreazå ¿i stimuleazå dezvoltarea culturii de floarea-soarelui: rådåcinile sunt bine ramificate, plantele au arhitecturå bunå, tulpini puternice, prezintå diferen¡iere corectå a mugurilor florali, grad superior de înflorire ¿i de legare etc. De asemenea, nutrien¡ii sunt direc¡iona¡i corect cåtre organele care au nevoie de ace¿tia, iar semin¡ele ob¡inute sunt uniforme, cu grad de umplere ridicat.

Con¡inutul ridicat de materie organicå,

de peste 40%, face ca procesele chimice de absorb¡ie så se realizeze în condi¡ii mai bune, ceea ce stimuleazå vigoarea plantelor, rådåcinile devenind mai puternice, iar frunzele mai mari.

Alga600 con¡ine 2 tehnologii ce sus¡in cultura de floarea-soarelui. Algene reprezintå o combina¡ie de aminoacizi ¿i extract de hormoni naturali din plante, cu numeroase beneficii, dintre care men¡ionåm toleran¡a remarcabilå la stres.

Ac¡iunea Algene în situa¡iile de secetå: - sus¡ine dezvoltarea sistemului radicular - cre¿te gradul de solubilitate ¿i disponibilitate a nutrien¡ilor în sol - raportul rådåcini/tulpini este îmbunåtå¡it - cre¿terea capacitå¡ii de absorb¡ie ¿i reten¡ie a apei - protejeazå planta de stresul biotic ¿i abiotic - sus¡ine dezvoltarea vegetativå prin intensificarea fotosintezei - echilibreazå presiunea osmoticå în plante - protejeazå structura ¡esuturilor ¿i reduce våtåmarea membranelor celulare Kelmost, cea de a doua tehnologie con¡inutå, conduce la crearea de re¡ele micelare de cåtre polizaharidele con¡inute. Acestea re¡in de 30 de ori mai multe substan¡e nutritive ¿i de 100 de ori mai multå apå, îmbunåtå¡ind calitatea solului ¿i asigurând aprovizionarea superioarå a culturii de floarea-soarelui cu nutrien¡i.

Alga600 este un produs omologat Ecocert pentru utilizarea în agricultura ecologicå, toate componentele sale fiind de naturå organicå.

Alga600 se utilizeazå la floarea-soarelui, dar ¿i la porumb, grâu, rapi¡å, cartof, tomate ¿i vi¡å-de-vie.

Detalii la reprezentan¡ii de vânzåri Kwizda Agro Romania sau pe noul website www.kwizda-agro.ro Adrian MIHAI Profitul Agricol 17/2020

GR|DINA,

VIA [i LIVADA Produse Summit Agro folosite în

prevenirea [i combaterea manei la vi]a-de-vie ing. Costel MIRON dr. ing. Sigmond ENDRE Summit Agro România

Atacul manei se manifestå pe toate organele verzi, de când primele frunze au diametrul de 5-6 cm. Apari¡ia bolii este favorizatå de precipita¡ii, cer acoperit de nori, temperatura aerului între 10-22°C ¿i o umiditate crescutå. În scopul controlului acestei boli, produså de cea mai periculoaså micozå, Summit Agro România a introdus în portofoliu 5 produse noi, care au la bazå 7 substan¡e active cu moduri diferite de ac¡iune: de contact, translaminar - sistemic local ¿i sistemic.

Pentru limitarea presiunii infec¡iei primare pentru anul urmåtor, dar ¿i a infec¡iei secundare din anul în curs, recomandåm folosirea produsului Triumf 40 WG, ce con¡ine 40% cupru metalic sub formå de hidroxid de cupru, spre sfâr¿itul perioadei de vegeta¡ie, toamna, când 80% din frunze sunt cåzute. Pe lângå ac¡iunea preventivå, are ¿i un efect secundar de maturare a coardelor, mårind astfel rezisten¡a la temperaturile negative din timpul iernii.

Se poate aplica ¿i primåvara, la dezmugurit, prevenind astfel o parte din bacterioze ¿i ajutând la diminuarea efectului înghe¡urilor târzii.

Cuprul ac¡ioneazå multi-site în combaterea ciupercii, ciupercile zoospore asimilând în mod pasiv atomi de cupru, oprind astfel cre¿terea tubului germinativ ¿i a miceliului. De aceea cuprul trebuie så fie prezent în planta¡ie înaintea germinårii zoosporilor.

36

Cupertine Super, un produs cu douå substan¡e active cu efect complemantar în combaterea manei, con¡ine pe lângå cupru 22,5% (sub formå de sulfat de cupru) ¿i cimoxanil 3%, componentå cu sistemie localå.

Are ac¡iune antisporulantå, inhibå germinarea zoosporilor, producerea ¿i extinderea infec¡iei, precum ¿i sporularea, respectiv råspândirea bolii în culturå, ¿i nu creeazå forme rezistente.

Recomandåm aplicarea în perioada de cre¿tere activå a låstarilor, înflorit ¿i dezvoltarea boabelor.

Lieto este un fungicid complex, cu ac¡iune preventivå ¿i curativå, care are în componen¡a sa douå substan¡e active cu ac¡iuni diferite.

- Zoxamid 330 g/kg - o substan¡å activå de contact, cu un nou mod de ac¡iune asupra fungilor, inhibând formarea zoosporilor în sporangia ¿i stopând alungirea tubului germinativ în primele cicluri de diviziune în nucleu.

- Cimoxanil 330 g/kg - componentå sistemic localå ce este foarte repede absorbitå de aparatul foliar ¿i distribuitå uniform în toatå planta.

Ac¡iunea preventivå este datå de capacitatea cimoxanilului de a distruge sporii de manå, înainte de instalarea infec¡iei, iar ac¡iunea curativå de capacitatea cimoxanilului de a bloca dezvoltarea miceliului în primele 2-3 zile de la instalare.

Se aplicå începând cu fenofaza de scuturare completå a florilor, pânå la intrarea în pârgå a boabelor.

Drago 76 WP este un fungicid cu sistemie localå ¿i de contact, cu efect per-

sistent ¿i ac¡iune rapidå. Componenta translaminarå este cimoxanil 6%, iar substan¡a activå de contact - mancozeb 70%. Datoritå combina¡iei optime de substan¡e active, riscul apari¡iei formelor de rezisten¡å este foarte scåzut.

Ac¡ioneazå în douå moduri distincte: prin împiedicarea sporulårii ¿i blocarea cre¿terii miceliului ciupercii.

Infec¡ia este stopatå în 2-3 zile de la aplicare.

Fantic M este un fungicid cu ac¡iune sistemicå ¿i de contact, cu activitate de prevenire ¿i eradicare.

Benalaxilul M-4% este componentå sistemicå, având ac¡iune preventivå ¿i curativå, cu spectru larg de ac¡iune în controlul oomycetelor.

Mancozeb 65% este componenta de contact.

Prin intermediul celor douå substan¡e active påtrunde rapid în ¡esuturile plantei tratate ¿i este transportat ¿i distribuit uniform în întreaga plantå.

Primul tratament este recomandat så fie aplicat preventiv, înainte de începutul înfloritului, atunci când avem 5-8 frunze mature. Când condi¡iile meteo sunt favorabile apari¡iei manei, este recomandatå repetarea tratamentului, respectând un timp de pauzå de 10 zile între tratamente.

Pentru mai multe detalii despre produse, mod de aplicare sau informa¡ii cu privire la achizi¡ionare, contacta¡i cu încredere reprezentan¡ii Summit Agro România.

CRE{TEREA

ANIMALELOR Investi]ia în ferme de scroafe este imperativ\ Lovitå de pesta porcinå africanå, România trebuie så-¿i pregåteascå reluarea produc¡iei de suine.

Pesta ne-a distrus genetica, dar criza poate fi o perioadå optimå pentru investi¡ii în ferme de scroafe.

L

egea reproduc¡iei mai are o singurå hibå: softul Ministerului Agriculturii, în rest toate aspectele au fost discutate ¿i para-convenite cu asocia¡iile profesionale, spune Adrian Rådulescu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România.

“Situa]ia este atât de grav\ în industria porcului, încât guvernan]ii nu vor avea încotro> trebuie s\ fac\ totu[i ceva. Trebuie b\tut fierul cât e cald. Ro[iile au ajuns 43 de lei kilogramul fiindc\ nu mai vin legume din spa]iul extra-comunitar în UE [i Grecia a ridicat pre]ul de la 2 la 6 euro pe kilogram. Vor fi bani în iunie. Este vorba de banii care se întorc la Uniunea European\. Acei bani figureaz\ drept cheltui]i în bugetul pe anul trecut. Convenisem s\ ne dea 100 de milioane de euro pentru reproduc]ia la porc [i 100 de milioane pentru reproduc]ia la pas\re”.

crede Rådulescu. Depuneri nu vor mai fi. Din decembrie 2019 nu a mai depus nimeni dosare. S-au depus proiecte în valoare de 240 de milioane de euro.

Bani nu existå ¿i se vor da treptat.

Cooperativa lui Adrian Rådulescu î¿i propune så facå o fermå cu 2.800 de scroafe. ªi-a fåcut calculul cå i-ar trebui 60 de milioane de euro, inclusiv pentru plata autoriza¡iei de construc¡ie, pentru teren în zonå defavorizatå, ca så po¡i accesa fondurile.

“Cine aruncå 60 de milioane în vânt ¿i pe urmå te treze¿ti cå nu-¡i mai då niciun ban, spune Rådulescu. Nu era nevoie de PUZ pentru construc¡ii zootehnice înainte. Acum, este obligatoriu PUZ-ul, care costå 1.000 de euro hectarul. ªi este un singur arhitect care îl face... Pentru o asemenea fermå trebuie 14 hectare. Numai construc¡iile se întind pe 3,8 hectare, la care se adaugå sta¡iile de dejec¡ii etc. În cooperativa noastrå sunt 8 fermieri. Cei care au ferme de îngrå¿are au ajuns în faliment total. Ori au fost lovi¡i de pesta porcinå

africanå direct sau indirect, ori lovi¡i de pre¡uri. Un purcel de 25 de kilograme din import costå acum 125 de euro. Dar îl cumperi acum ¿i, peste 3 luni ¿i jumåtate, nu ¿tii la ce pre¡ îl vei da. Dacå nu facem investi¡ii acum în industria porcului, nu ne mai revenim nici în zece ani.

Am pierdut 68.000 de scroafe ¿i mai avem vreo 80.000”.

Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR), crede cå prioritatea absolutå este mai degrabå supravie¡uirea fermelor, a¿a cum se prezintå.

Este mare nevoie de investi¡ii în reproduc¡ie, dar ar trebui så ne preocupe mai ales pandemia de coronavirus. Ce face un crescåtor de animale dacå i se îmbolnåvesc lucråtorii din fermå? De unde ia al¡i lucråtori?

“Am stabilit reguli mult mai stricte în ce prive[te organizarea turelor. Noi luasem ni[te m\suri extrem de dure cu mult înainte, se intra numai dup\ du[ [i cu schimbarea lenjeriei [i a hainelor, ex-

Cu alte cuvinte, putem profita tocmai de starea de urgen¡å actualå pentru a declan¿a investi¡iile la porc ¿i la pasåre. Avem probleme cu puii de-o zi din UE, cu popularea fermelor piscicole.

Pânå acum, pentru dosarele depuse, se vor putea da bani în doi ani, 38

Profitul Agricol 17/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR plicå Ioan Lado¿i.

Avem înc\ semne de întrebare în ce prive[te transportul lucr\torilor, care nu presupune doar trei persoane maxim la un loc. Noi nu [tim cum putem convinge autorit\]ile s\ ne dea bani pentru investi]ii în reproduc]ie, dar ce facem cu ferma de scroafe dac\ nu mai avem oameni? Carantinarea în ferme e greu de organizat pentru c\ fermele nu au posibilit\]i de cazare.

Majoritatea nu au.

Mai avem nou\ luni din acest an.

Dac\ lu\m în calcul suma de 4-5.000 de euro pe cap de scroaf\, se va putea face

totu[i ceva [i cu cele 62 de milioane de lei, cât au promis actualii guvernan]i. Dar trebuie s\ g\sim solu]ii de supravie]uire cu personalul”.

Din påcate, dupå apari¡ia pandemiei, legea reproduc¡iei la porc a cåzut în plan secund, chiar dacå, aparent, cele douå maladii nu au nicio legåturå.

Ministrul Oros a promis cå se va acorda prima tran¿å de bani pentru reproduc¡ie, î¿i aminte¿te Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i

Porcine din România (ACEBOP).

“Noi am calculat [i am stabilit c\ e vorba de o ferm\ de 3.000 de scroafe. Atât se mai poate face cu 60 de milioane de lei.

Dac\ va proceda a[a, înseamn\ c\ va dirija banii spre un singur fermier. Bine c\ nu a dat înc\ banii. Noi a[tept\m s\ vedem când se va face rectificarea bugetar\ [i vom depune o solicitare direct la premierul Ludovic Orban [i la ministrul Câ]u. Putem investi mai mult pentru diverse domenii în urma ordonan]ei de urgen]\. Primim mult\ libertate din partea UE [i trebuie s\ profit\m de acest moment.”

O propunere> reconversia fermelor de tip Muntenia Mihai Dune, vicepre¿edintele APCPR, din jude¡ul Olt, are o fermå de 3.000 de porci. Vine cu o idee mai pragmaticå ¿i, spune el, mai rapid de implementat: reconversia fermelor de tip Muntenia. Toate îngrå¿åtorile så fie ajutate så dezvolte câte o halå de scroafe.

“Poate cå pesta porcinå africanå a fost un exerci¡iu pentru noi. Când am avut focare de PPA în jur, ne-am izolat ¿i atunci în fermå, iar acum repetåm exerci¡iul. Comunicatul OIE privind pesta porcinå clasicå este contradictoriu: ANSVSA aratå cå putem exporta porci vii ¿i carne, dar nu exportå nimeni a¿a ceva. În realitate, nu se mai exportå nimic. Se exportå salam de Sibiu, dar numai cu carne din import. Unde este produc¡ia internå de porc?

Am ajuns deficitari ¿i în stocurile congelate, carne care nu era oricum din produc¡ie internå. O carne de calitate se cre¿te greu. Costul pentru cre¿tere este la fel la noi ca în fermele occidentale. De 10-12 ani, porcul din Occident ajunge aici mai ieftin. Nu mai avem reproduc¡ie ¿i pot så facå ce vor cu noi. Nu fermierul din România måre¿te pre¡ul în galantar.

Luåm purcelul cu peste 100 de euro din afarå, se adaugå TVA pentru stat ¿i nouå ne råmâne 5-10% profit. Cu atât råmânem. Nu mai cred în bunele inten¡ii Profitul Agricol 17/2020

ale guvernan¡ilor pentru reproduc¡ia la porc. Banii aloca¡i pentru ferme de scroafe au devenit o ironie.

De ce nu mai cred în acest proiect?

Chiar dacå mâine politicienii ¿i-ar da mâna cå e nevoie ¿i trebuie fåcut ceva, le-ar lua cel pu¡in doi ani ca så porneascå totu¿i acel ceva. Constructorii nu mai au oameni din cauza crizei Corona.

Viziunea mea este alta. Cea mai rapidå variantå pentru reproduc¡ia la porc este reconversia pe fermele existente. Reconversia este necesarå. Avem cam 180 de ferme de tip Muntenia împânzite în toatå ¡ara. Pesta porcinå africanå nu poate bloca toate aceste ferme, dar un mastodont de crescåtorii este o catastrofå dacå se blocheazå.

Haide¡i så dåm banii care vin de la UE pentru reconversia fermelor Mun-

tenia pentru cå nu mai gåsim purcei în afarå. Din trei hale de îngrå¿are, facem o halå de scroafe. Este mai ieftin ¿i mai rapid. Trebuie doar ni¿te lucråri minore de adaptare ¿i echipamente. Nu mai ai nevoie de licita¡ii complicate ¿i de aprobåri de tot felul. Nu mai ai nevoie de autoriza¡ii complicate de mediu. Aduci scrofi¡ele ¿i te apuci de treabå. A¿a putem avea produc¡ia noastrå. Bine, vor spune unii cå nu va fi randament ridicat.

A¿a este, dar putem începe cu scroafe de geneticå mai modestå. Tot po¡i ob¡ine 10 purcei de la fiecare.”

Pre¡ul cårnii de porc din România este deja mai mare în România decât în Germania. ªi va continua så creascå dacå nu investim în reproduc¡ie. pagini de Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR Premium Porc a fåcut profit Raportul anual al DCH International SA, proprietarul Premium Porc Group, aratå, pentru 2019, o cifrå de afaceri de 91 de milioane de euro ¿i un profit de 23% (20 milioane euro). Rezultatul este considerat drept satisfåcåtor de consiliul de administra¡ie, care aprecia cå dacå nu ar fi fost pesta porcinå africanå afacerile Premium Porc ar fi mers ¿i mai bine. ¥n 2019, în cele 9 ferme, compania a produs 568.000 de suine Agricover investe¿te 2 milioane de euro în Abatorul Peri¿ ¥ncepând cu 1 mai, Abatorul Peri¿ ¿i-a dublat capacitatea de produc¡ie, cu accent pe mici ¿i cârna¡i. Sunt produse cu cerere crescutå, iar investi¡ia vizeazå automatizarea liniilor de umplere a caserolelor, cu o tehnologie no touch. A fost achizi¡ionat ¿i un sistem de scanare a temperaturii corporale, pentru trierea zilnicå a angaja¡ilor. Inaugurat în 2015, Abatorul Peri¿ are 600 de angaja¡i ¿i proceseazå jumåtate de milion de porci pe an.

Conferin¡a Asocia¡iei Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate ANFNC, Asocia¡ia Na¡ionalå a Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate, a organizat, pe 28 aprilie, cea de-a VII-a conferin¡å anualå. Din cauza pandemiei, de data aceasta au ales comunicarea prin mediul online. Iani Chihaia, pre¿edintele asocia¡iei, chiar compara evenimentul virtual cu unul clasic, fa¡å în fa¡å. “Una peste alta, evenimentul a fost o reu¿itå.

Fiecare a dorit så ofere mai multå sustenabilitate în produc¡ia animalå.

Cât mai ieftin ¿i cât mai mult”, explicå Chihaia. “Nu avem zootehnie suficientå. Poate acordåm acum mai multå aten¡ie zootehniei. Crescåtorii de vaci din America aruncå laptele pe câmp. Cel mai grav este înså cu fermele de porci. S-au contaminat ¿i s-au închis abatoarele ¿i nu mai au unde tåia. Au råmas cu porcii pe cap, omoarå purceii.”

40

Timi[> suinele de la M\n\stirea Time[eni-{ag au sc\pat de PPA La aproape o lunå ¿i jumåtate de la impunerea restric¡iilor privind mi¿carea suinelor în localitatea Cadar, comuna Tormac, jude¡ul Timi¿, ¿i la Månåstirea Timi¿eni-ªag, DSVSA Timi¿ a decis ridicarea acestora.

Prefectul de Timi¿, Liliana One¡, a convocat o ¿edin¡å a Comitetului Local pentru Combaterea Bolilor Timi¿ ¿i s-a decis stingerea focarelor din cele douå loca¡ii, impuse în data de 4 martie.

Vå reamintim, pe 4 martie, în cele douå focare, de la Månåstirea Timi¿eni ¿i din Tormac, au fost gåsi¡i 14 porci infecta¡i cu pestå porcinå africanå. Atun-

ci, au fost sacrificate toate suinele din cele douå exploata¡ii, într-un incinerator mobil, trimis din jude¡ul Dolj, iar medicii veterinari au ¡inut sub observa¡ie permanentå cele douå zone.

Gh. MIRON, corespondent Regiunea de Vest

Relaxarea controalelor APIA în fermele de animale Pe data de 17 aprilie 2020, Comisia Europeanå a adoptat un regulament nou, dupå care se vor face verificårile pentru subven¡ii în fermele de animale.

Este o derogare de la procedura obi¿nuitå de desfå¿urare a controalelor.

Regulamentul a intrat în vigoare pe 20 aprilie. ¥n el se stipuleazå cå, din cauza pandemiei, APIA poate face control oricând pe durata acestui an.

Singura condi¡ie: controlul trebuie så permitå verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate.

APIA poate face verificåri ¿i în afara perioadei de re¡inere a animalelor în exploata¡iile agricole cu cod ANSVSA. De exemplu, pentru oi, perioada de re¡inere este de 100 de zile. Pentru vaci, perioada este de 6 luni de la data finalizårii campaniei de depunere a cererii unice de platå.

E¿antionul de control pentru verificarea fermelor de animale a coborât de la 5% din totalul beneficiarilor la 3%. Inspectorii vor verifica dacå numårul animalelor prezente în exploata¡ie, pentru care au fost depuse cereri de ajutor ¿i/sau de platå, ¿i, dupå caz, numårul animalelor poten¡ial eligibile corespunde cu numårul care figureazå în registre ¿i cu numårul animalelor notificate cåtre baza de date electronicå pentru animale. Pentru fermierii care au primit fonduri europene prin AFIR, controalele la fa¡a locului pot fi înlocuite cu fotografii cu etichetare geograficå ¿i cu orice documente justificative.

Så speråm cå nu vor mai fi prefera¡i aceia¿i crescåtori care råmân mereu buni de control dupå “tragerea la sor¡i”.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 17/2020

MA{INI

AGRICOLE :n ciuda pandemiei, constructorul german

Amazone nu opre[te produc]ia Amazone s-a confruntat, ca ¿i al¡i producåtori de ma¿ini agricole, cu restric¡iile impuse de pandemie, dar lucrul nu a fost oprit.

Pentru 2020, cei doi directori Amazone, Christian ¿i Justus Dreyer, observå cå încrederea în sectorul agricol nu a scåzut, în ciuda provocårilor generate de Covid-19. Chiar ¿i în condi¡ii extrem de dificile, Amazone a reu¿it men¡inerea vânzårilor din primul trimestru al anului 2020 la un nivel înalt.

Potrivit Amazone, în ultima vreme s-a remarcat interesul clien¡ilor pentru utilaje de precizie, probabil în scopul optimizårii costurilor ¿i productivitå¡ii.

La începutul anului 2020, Amazone avea 1.900 de angaja¡i ¿i a investit peste 7% din cifra de afaceri în cercetare ¿i dezvoltare.

Christian Dreyer [i Dr. Justus Dreyer

Claas> tiran]i pivotan]i pentru cositori Claas a dezvoltat un sistem de tiran¡i frontali cu pivotare hidraulicå, pentru utilizare în combina¡ii de cositori purtate în fa¡å ¿i tractate în spate. Acesta reduce semnificativ sau chiar eliminå fâ¿iile de iarbå råmaså necositå în curbe sau pe suprafe¡e înclinate.

Datoritå noilor tiran¡i, cositoarea purtatå în fa¡å este pivotatå activ spre interiorul curbelor. Acest lucru eliminå complet fâ¿iile ¿i suprapunerile, în func¡ie de unghiul de bracaj ¿i, în acela¿i timp, reduce riscul de a trece peste materialul adunat din fa¡å. În timpul cosirii pe suprafe¡e înclinate, decalajul poate fi compensat prin pivotarea tiran¡ilor inferiori.

42

Tiran¡ii cu pivotare hidraulicå pot fi integra¡i cu u¿urin¡å în suporturile tiran¡ilor inferiori standard.

Kitul nu necesitå modificåri structurale ale cositorii frontale, ceea ce înseamnå cå atât cositorile noi, cât ¿i cele mai vechi, de toate tipurile, pot func¡iona cu kitul de montare ulterioarå.

Noii tiran¡i sunt securiza¡i prin intermediul unui element de blocare pentru transportul pe ¿osea. Atunci când nu sunt utiliza¡i, ace¿tia pot fi rabata¡i vertical ¿i fixa¡i la fel ca tiran¡ii inferiori obi¿nui¡i.

pagin\ realizat\ de Arpad DOBRE Profitul Agricol 17/2020

MA{INI AGRICOLE

Fertilizare precis\ cu distribuitoarele de îngr\[\minte Kubota

A

Kubota DSC  Modele: DSC 700, DSC 900, DSC 1400  Capacitate buncår: 700, 900, 1.400 litri  Lå¡ime de lucru: 20-21 metri

Kubota DSM ¿i DSM-W  Modele: DSM 1100, DSM 1550, DSM 2000  Capacitate buncår: 1.100, 1.550, 2.000 litri  Lå¡ime de lucru: 27-28 metri

Kubota DSX ¿i DSX Geospread  Modele: DSX 1500, DSX 1875, DSX 2150, DSX 2550  Capacitate buncår: 1.500, 1.850, 2.150, 2.550 litri  Lå¡ime de lucru: pânå la 54 metri 44

gri-Alian¡a are în oferta de produse gamele de distribuitoare de îngrå¿åminte DSC, DSM ¿i DSX, cu capacitå¡i ale buncårelor de granule de pânå la 2.800 litri ¿i lå¡imi de lucru de pânå la 54 metri. Distribuitoarele Kubota sunt echipate cu sistem RotaFlow, care men¡ine o calitate optimå a granulelor ¿i o distribu¡ie uniformå a acestora pe teren. În plus, acest sistem previne fragmentarea granulelor de îngrå¿åmânt la impactul cu paletele, datoritå unei centrifugåri anterioare a materialului de împrå¿tiat. În acest mod îngrå¿åmântul se distribuie cu precizie pe lå¡imea de lucru ¿i conform ratei de fertilizare stabilite. Totodatå, sistemul Kubota de distribuire a fertilizan¡ilor granula¡i faciliteazå respectarea ratei de împrå¿tiere stabilite, indiferent de viteza ¿i direc¡ia vântului. Distribuirea îngrå¿åmintelor are loc în mod uniform inclusiv în cazul în care fertilizarea se efectueazå pe terenuri în pantå.

La modelele prezentate cantitatea distribuitå este de la 10 kg la 320 kg/m, cu excep¡a distribuitorului DSC, la care rata este de 10-230 kg/m. Distribuitoarele dispun de sistem de cântårire, la care, datoritå tehnologiei ISOBUS ¿i sistemului GPS, se poate adåuga dotarea cu sistem GEOspread. Acesta poa te transforma distribuitorul de îngrå¿åminte într-un echipament de erbicidat, controlând automat închiderea ¿i deschiderea sistemelor de distribuire pe tronsoane de 2 m, pentru reducerea la minimum a suprapunerilor.

Modelele DSM-W au caracteristici tehnice identice cu cele din gama DSM ¿i, în plus, dispun de sistem de cântårire ¿i echipare FlowPilot, pentru o precizie sporitå a ratelor de aplicare.

Acelea¿i modele se regåsesc ¿i în varianta DSX Geospread, acestea fiind echipate în plus cu douå sec¡iuni mici, dispuse în partea lateralå a buncårului, care distribuie îngrå¿åminte pe lå¡imi de pânå la 2 m ¿i reduc la minimum suprapunerile.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 17/2020

MA{INI AGRICOLE

Tractoarele Deutz-Fahr 9TTV pentru ferme medii [i mari Inginerii de la Deutz-Fahr au dezvoltat seria 9 TTV de tractoare pentru fermierii cu suprafe¡e medii ¿i mari.

Cele trei modele ale seriei aflate în portofoliul companiei NHR Agropartners accelereazå lucrårile agricole datoritå func¡iilor automate ¿i a tehnologiilor inovatoare din dotare, la care se adaugå ¿i confortul în operare, toate acestea la un consum redus.

În

primul rând, fiecare este echipat cu motor de 7,7 litri, 6 cilindri, Tier V, sistem de reducere cataliticå selectivå (SCR) ¿i filtru de particule diesel (DPF) pentru post-tratarea gazelor de e¿apament. Motoarele dispun de sistem turbo cu intercooler ¿i injec¡ie Common Rail pentru un consum optimizat.

Seria 9 TTV include modelele 9290, 9310 ¿i 9340. Primul model are o putere nominalå de 277 CP conform normei ECE R 120 ¿i ajunge la puterea maximå de 295 CP. Al doilea dezvoltå minimum 296 CP ¿i maximum 312 CP, iar al treilea model are 316 CP nominali ¿i ajunge la 336.

46

Ca elemente comune, fiecare are o greutate de 12 tone, o putere de ridicare pe spate de pânå la 12.000 kg ¿i un ampatament de 3,135 m.

Dar mai interesantå este transmisia TTV cu varia¡ie continuå (tehnologie Terramatic) pentru viteze selectate cu precizie de la 0,2 km/h pânå la maximum 60 km/h (cele vândute în România sunt limitate la 40 km/h din motive de legisla¡ie rutierå ¿i economie) la o tura¡ie reduså a motorului.

La acestea se mai adaugå ¿i un sistem de suspensie nou dezvoltat pe axe ¿i frâne cu discuri uscate umede pentru o siguran¡å optimå în timpul deplasårii.

Modelul 9340 se comercializeazå ¿i pe negru, acel teribil Warrior cu design agresiv ¿i dotåri estetice de top: ¡eavå de e¿apament din o¡el inoxidabil, lumini cu led speciale (fa¡å, spate ¿i în plafon), scaun Warrior cu confort sporit, climatizare automatå ¿i multe alte dotåri. Acest model beneficiazå de 3 ani garan¡ie sau 3.000 de ore de utilizare.

Echipåri pentru productivitate sporitå Cele trei modele au o serie de dotåri care aduc un plus de eficien¡å ¿i productivitate în timpul operårii.

Printre acestea se numårå sistemul de frânare compus din servofrânå de pi-

cior ¿i frânå electronicå pentru parcare (Electric Parking Brake - EPB), precum ¿i sistemul de frânå pneumaticå pentru remorcå.

Sistemul hidraulic de 210 l/min are senzor de încårcare (sarcinå), iar capota este tip monobloc, cu deschidere electricå ¿i lumini cu LED-uri de 47.000 de lumeni, ceea ce permite lucrul chiar ¿i dupå låsarea întunericului.

Fiecare este echipat cu cabinå MaxiVision 2 ¿i monitor tip iMonitor 3 de 12,8 inci (32,5 cm) în diametru, cu ecran tactil cu Isobus integrat ¿i sistem Agrosky de ghidare prin satelit.

La acestea se adaugå consola multifunc¡ionalå pentru comanda func¡iilor principale ale tractorului.

Tractoarele sunt livrate cu ridicåtor frontal cu puterea de ridicare de 5.000 kg, cu greutate de 1.400 kg amplasatå frontal ¿i greutå¡i de 1.340 kg pe ro¡ile din spate ale tractorului pentru o bunå lestare.

Fermierii interesa¡i de achizi¡ionarea unui tractor Deutz-Fahr 9TTV pot ob¡ine informa¡ii la sediul central al NHR Agropartners sau la oricare dintre cele 12 filiale din ¡arå. Detalii, pe www.nhr.ro.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 17/2020

Belgienii cer popula¡iei så consume mai mul¡i cartofi pråji¡i Asocia¡iile producåtorilor de cartofi din Belgia au cerut popula¡iei så consume mai mul¡i cartofi pråji¡i, tradi¡ionalii frites, în timpul carantinei, pentru a evita falimentul industriei. În mod normal, un cetå¡ean belgian månâncå în medie 45 de kilograme de cartofi în fiecare an, înså consumul s-a redus dramatic în timpul pandemiei. Belgia este cel mai mare exportator de cartofi din lume, iar fermierii cautå acum solu¡ii alternative, cum ar fi livrarea de cantitå¡i mai mari cåtre båncile de alimente.

Brazilienii ar vrea så exporte mai multå carne în Statele Unite Gigantul brazilian JBS, cel mai mare exportator de carne din lume, a anun¡at cå poate livra cantitå¡i mai mari în Statele Unite, pentru a compensa criza de produc¡ie din aceastå ¡arå. Va reamintim, mai multe abatoare americane foarte mari au fost închise în ultima lunå în SUA din cauza covid.

Grupul alimentar brazilian estimeazå cå stocurile americane de carne sunt suficiente pentru aproximativ 15 zile, înså sus¡ine cå poate acoperi necesarul prin fabricile pe care le de¡ine în Brazilia ¿i Australia.

Danone ¿i Nestle cer etichete obligatorii la nivelul UE Nestle, Danone ¿i alte companii importante din industria alimentarå au cerut Parlamentului European så impunå etichetele de tip Nutri-score în toate statele uniunii. Etichetele Nutriscore au fost introduse ini¡ial în Fran¡a ¿i afi¿eazå un rating de la A la E, în func¡ie de cât de nutritiv este un anumit aliment. Grupul Nestle folose¿te deja etichete de acest tip în Austria, Belgia, Fran¡a, Germania ¿i Elve¡ia, în timp ce gigantul Danone le-a adoptat de curând pentru iaurturile pe care le vinde pe pia¡a din Spania.

48

INFORMA}II

EXTERNE Arabia Saudit\ cump\r\ grâu

de la fermele pe care le de]ine Compania sauditå de stat responsabilå pentru achizi¡iile de cereale (SAGO) a cumpårat grâu produs de fermele pe care regatul arab le de¡ine în stråinåtate.

Primul transport, 60.000 de tone, a provenit de pe terenurile pe care Arabia Sauditå le-a cumpårat în Ucraina. Grâul are un con¡inut de proteine între 11 ¿i 12% ¿i va fi livrat în luna septembrie.

Pie¡ele au reac¡ionat când statul arab le-a cerut investitorilor în terenuri agricole så asigure 10% din necesarul pie¡ei locale în acest an. Arabia Sauditå importå 90% din cerealele pe care le consumå ¿i a investit

puternic în ultimii ani în ferme stråine. ¥n 2011 au fondat grupul SALIC, ca parte a fondului na¡ional de investi¡ii, pentru a asigura alimentarea regatului cu alimente prin achizi¡ii de teren ieftin în alte state.

Arabia Sauditå importå în mod normal cereale din SUA, America de Sud sau Australia, înså a achizi¡ionat de curând un prim transport de grâu rusesc.

Trump ordon\ abatoarelor

s\ r\mân\ deschise Pre¿edintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv care obligå abatoarele ¿i fabricile de procesare a cårnii så råmânå deschise pentru a proteja aprovizionarea cu alimente în timpul epidemiei de coronavirus.

Liderul de la Casa Albå a invocat o lege care dateazå din perioada Råzboiului din Coreea pentru a motiva legal aceastå måsurå.

De la începutul pandemiei, peste 22 de fabrici de procesare a cårnii au fost închise în SUA ¿i se estimeazå cå în jur de 3.300 de muncitori au fost deja infecta¡i. Abatoarele închise apar¡in unora dintre cele mai mari companii din

domeniu, cum ar fi Tyson Foods, Cargill sau Smithfield Foods. „Aceste închideri amenin¡å func¡ionarea sistemului na¡ional de aprovizionare cu carne, care reprezintå un element critic de infrastructurå în timpul stårii de urgen¡å. Din cauza volumului foarte mare de carne care este procesat de aceste fabrici, închiderea lor poate afecta întregul sistem”, ¿i-a motivat decizia pre¿edintele.

Casa Albå a declarat cå va impune reguli speciale pentru muncitorii cei mai vulnerabili, iar cei care au vârsta peste 65 de ani sau afec¡iuni cronice vor putea så stea în continuare acaså.

Profitul Agricol 17/2020

INFORMA}II EXTERNE

Fermierii americani prosper\ în timpul pandemiei În condi¡iile în care restaurantele sunt închise, iar magazinele prezintå un risc de råspândire a coronavirusului, mul¡i americani au decis så î¿i comande alimentele direct de la fermå.

Acum, micii producåtori, cåci au ¿i ei a¿a ceva, sperå cå aceastå tendin¡å va continua ¿i dupå ce pandemia se va termina. În statul Wisconsin, o asocia¡ie de fermieri sus¡ine cå are vânzåri de câteva mii de dolari pe såptåmânå, într-un sezon în care în mod normal vânzårile erau aproape zero.

Prin faptul cå vând direct oamenilor, în loc så vândå restaurantelor, fermierii din Illinois sus¡in ¿i ei cå veniturile lor se apropie de un maxim istoric.

Mul¡i fermieri au adoptat practica comenzilor online ¿i a livrårilor la domiciliu, transformându-¿i fermele de modå veche în outleturi prietenoase pentru consumatori.

Americanii traverseazå ¿i ei o perioadå de supraapreciere a produselor locale. Oameni care înainte de pandemie nu au cumpårat niciodatå produse de la un fermier local, acum vorbesc despre fermierii lor, despre lan¡ul

scurt de aprovizionare, despre protec¡ia fermelor de mici ¿i nevoia de împrumuturi. ¥n Chicago, un fermier colecteazå comenzile ¿i distribuie produse proaspete în fiecare såptåmânå. Spune cå este inundat de cereri.

“Mâine a¿ putea avea 1.000 de clien¡i, spune Marty Travis, care precizeazå cå poate aproviziona doar 200 de familii, a¿a cå trebuie så limiteze comenzile în consecin¡å. El î¿i livreazå produsele în trei puncte din Chicago, iar oamenii stau la coadå så cumpere produsele, un sistem care este dificil pentru fermierii care erau obi¿nui¡i cu comenzile angro, dar care oferå totu¿i venituri mari. pagini de Drago[ B|LDESCU

Marea Britanie>

supraproduc]ie la câteva m\rfuri Marea Britanie cunoa¿te o supraproduc¡ie pentru 3 mårfuri: pe¿te, bere ¿i cartofi. Vânzåtorii ar putea fi nevoi¡i så distrugå marfå în valoare de 30 de milioane de lire sterline, cåci nu o mai pot vinde.

Pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Påstråvi a declarat cå mii de pe¿ti ar putea fi uci¿i în urmåtoarele såptåmâni, dacå restric¡iile nu sunt Profitul Agricol 17/2020

ridicate sau dacå magazinele nu cumpårå cantitå¡i mai mari.

“Avem cantitå¡i prea mari de pe¿te.

Pânå la urmå, vom fi nevoi¡i så-i sacrificåm, dacå nu-i putem vinde.”

Deja în Marea Britanie crescåtorii de animale aruncå aproape un milion de litri de lapte în fiecare zi. Dar presa a în¡eles repede, lumea va plânge mai degrabå dupå bere decât dupå lapte...

China interzice specula¡iile cu materii prime Principala bancå chinezå a blocat investi¡iile în contracte de tip futures pentru materii prime, cum ar fi alimentele, din cauza volatilitå¡ii excesive de pe pie¡ele interna¡ionale. Banca Comercialå ¿i Industrialå a Chinei a anun¡at înså cå investitorii care de¡in deja active de acest tip le vor putea tranzac¡iona în continuare. Decizia este motivatå în primul rând de pråbu¿irea pre¡ului petrolului, care a ajuns chiar la valori negative pe bursele din Statele Unite.

Londra considerå cå sunt ¿anse pentru un acord cu UE anul acesta

Guvernul britanic apreciazå cå lucrurile merg în direc¡ia încheierii, anul acesta, a unui acord privind viitoarea rela¡ie dintre Regatul Unit ¿i UE. Doar drepturile privind pescuitul råmân un obstacol în calea acestei în¡elegeri.

Pescuitul este un dosar foarte sensibil ¿i cu implica¡ii economice majore atât pentru britanici, cât ¿i pentru UE. Bruxellesul a condi¡ionat încheierea unui acord cu Londra privind rela¡ia post-Brexit de o în¡elegere la acest capitol, care så prevadå acces reciproc în apele celor douå pår¡i ¿i så instituie cote de pescuit.

Fran¡a crede (cam prea mult?) în muncå voluntarå 280.000 de francezi s-au înscris online, pe portalul desbraspourtonassiette.fr. ¥n traducere liberå i-am spune for¡å de muncå pentru a avea ce pune în farfurie. Mi¿carea aceasta francezå pentru muncå mai mult sau mai pu¡in voluntarå în fermå (adicå remuneratå, nu vå gândi¡i la muncå obligatorie) a fost declan¿atå de ministrul agriculturii, la finalul lunii martie.

Probabil de aceea Fran¡a nu insistå pentru contingente de muncitori sezonieri din Europa de Est. 49

LOCURI DE MUNC| Even in difficult times, agriculture doesn’t stop!

At Agxecutive, we go forward with recruiting the best talents for the most competitive companies of the sector.

We need a Technical Manager for a leading multinational company developing performant cereal seeds for the Romanian farmers

The fittest candidate for this exciting mission must be: - Ideally coming from seeds multiplication or with relevant experience in a technical role in agribusiness of minimum 3 years; - Experienced in managing the relationship with the seeds multiplication partners & farmers; - An open-minded and business-oriented person who has already worked in an agribusiness company, distributor or seeds supplier.

The future Technical Manager will: - Identify the suitable farms for seeds multiplication and will follow them; - Organize commercial trials and demos; - Manage seeds product life cycle; - Support technically the commercial team; - Deal with technical incidents; - Supervise seeds quality with relevant authorities.

Newly created position, open immediately, based in Bucharest and requiring great field travel availability. Competitive comp & ben package.

Apply now at application@agxecutive.com or call us confidentially 0743.488.019

S.C. AGROFAM HOLDING SRL, ÎN INSOLVEN}|, cu sediul în ora¿ul Fete¿ti, Aleea Rozmarin, Vila Z29, Ap. 1,

închiriazå sau vinde baze de recep¡ie, cereale ¿i plante tehnice, situate în localitå¡i din jud. Ialomi¡a ¿i jud. Cålåra¿i, dupå cum urmeazå:     

Moara Iezeru, loc. Jegålia, jud. Cålåra¿i Siloz FNC, loc. Fete¿ti, jud. Ialomi¡a Siloz Movila, loc. Movila, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Murgeanca, loc. Murgeanca, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Gura Ialomi¡ei, loc. Gura Ialomi¡ei, jud. Ialomi¡a Bazele de¡in spa¡ii de depozitare, laborator pentru analize ¿i bascule electronice.

Rela¡ii la tel.: 0729.889.693 - Tudor Nelu¡a 50

Profitul Agricol 17/2020

LOCURI DE MUNC| Recruteazå 1 pozi¡ie de Director Zonal de Vânzåri pentru fiecare jude¡: Ia¿i, Constan¡a ¿i Ialomi¡a pentru un distribuitor de inputuri cu o prezen¡å istoricå în sud-estul României ¿i aflat în continuå expansiune în ultimii 15 ani.

Reprezentåm un jucåtor de prim-plan, structurå antreprenorialå la scarå umanå, cu o expertizå variatå: producåtor de semin¡e în fermele proprii, colector de cereale în silozurile proprii ¿i sus¡inut în finan¡area campaniilor de propriul IFN!

Candidatul ideal are urmåtorul profil: - 3 ani experien¡å relevantå în distribu¡ia de inputuri pe jude¡ul arondat; - Cuno¿tin¡e temeinice despre tehnologiile agricole, dar ¿i a fermierilor din zonå; - Focus pe cultura mare, posibilitå¡i de preluare a cerealelor în contra-partida inputurilor; - Spirit antreprenorial, fidel 100% companiei; - Permis categoria B, disponibilitate la deplasåri în teren ¿i capacitå¡i de interac¡iune cu fermierii fideli ¿i la distan¡å, telefonic.

Se asigurå acces la o bazå de clien¡i existentå, cu afaceri în curs de derulare cu distribuitorul pe care îl reprezentåm, pozi¡ia fiind deschiså imediat!

Pachetul salarial fix ¿i variabil oferit este foarte competitiv, în func¡ie de performan¡ele comerciale.

Dacå vrei o schimbare în carierå ¿i e¿ti gata så accep¡i o provocare care î¡i va pune în valoare aptitudinile de vânzåtor, aplicå ACUM confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com, tel.: 0743.488.022.

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS MANAGER VÂNZÅRI - B u c u r e ¿ t i , I l f o v, D â m b o v i ¡ a Fermå bio, culturå de afine

TEHNICIAN MECANIC - C å l å r a ¿ i Fermå produc¡ie vegetalå - 7.000 hectare

INGINER MULTIPLICARE SEMINºE - I a l o m i ¡ a Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

ASISTENT CERCETARE - T i m i ¿ ¿ i I a l o m i ¡ a Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Profitul Agricol 17/2020

51

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA

N\luci agresive pentru pe[ti fl\m=nzi

P

rimåvara s-a instalat cu mult soare. Suntem în plinå prohibi¡ie, iar pescuitul este interzis. Unele specii au depus deja icrele, altele se pregåtesc de nuntit. La ¿tiucå, specia cea mai atraså de nålucile agresive, cu ceva ani în urmå pescuitul era liber în aceastå perioadå. Iar în mai ¿tiucile dau festival la vânåtoarea de baboi.

Spinnerbait este o nålucå formatå din una - douå palete de rotativå, prinse pe un ax din sârmå o¡elitå îndoitå la circa 90O de la jumåtate; în celålalt capåt au un jig cu “fustå”, ori cu alt fel de twister pe cârlig. Lestul cârligului ¡ine nåluca cu rotativele în sus, deci acestea pot lucra în apropierea fundului apei, iar vârful cârligului råmâne în sus, ferit de agå¡åturå. Vre¡i så scåpa¡i de agå¡åturi?

Pute¡i proteja vârful cu un sistem antiagå¡åturå din nailon gros, ori din sârmå sub¡ire o¡elitå. Twisterele pot fi, în afara

“fustelor”muticolore, viermi colora¡i, cu coada secerå, ori shad (pe¿ti¿or) cu coada mare, ca de vierme. Unele monturi au la capåtul bra¡ului liber o agrafå în care se pot prinde diferite nåluci, la alegere, inclusiv twistere pe cârlige offset, pentru a evita agå¡åturile.

La aceea¿i nålucå paletele de rotativå pot fi la fel ca formå - adicå de picåturå, oval, sau frunzå de salcie, culoare - aurii, argintii, nichel sau cupru... ¿i chiar vopsea - negru ori alb fiind mai cunoscute, ¿i mårime a paletei. Aceasta conteazå mult, cele pentru ¿tiucå fiind dintre cele mai mari, cåci vibra¡iile acestor palete se simt de la mare distan¡å. Am pus în foto ¿i o rotativå mare, Mepps Muskie killer, cu skirt din pår de cerb, pentru uria¿ele ¿tiuci canadiene.

Sunt zone cu adâncimea cam cât piciorul, pline de cocioace. Tragem nåluca în cele 2-3 palme de apå liberå, deasupra

Spinnerbait [i alte mo[moande rotative Câteva spinnerbait cu palete diferite. În col¡uri sunt pe¿ti¿ori de cositor cu rotative - spinnertail. În dreapta sus - nåluca are elice ¿i twister, pe¿ti¿or lung. Lângå Mepps Muskie sunt douå spinnerbait mici, pentru biban.

pådurii de cocioace de unde a¿teptåm så iaså monstrul! Vå da¡i seama ce suspans urmeazå atunci când vede¡i ¿tiuca puså pe atac! Dar când vå ve¡i lupta la propriu cu fiara, în pådurea de agå¡åturi?!

Din cauza suprafe¡ei mari ¿i greutå¡ii relativ mici spinnerbaitul se lanseazå ceva mai greu ¿i este nevoie de mare aten¡ie pe vânt puternic, ca så nu ajungå prin stuf ori prin copaci. Atunci când este recuperat, acesta poate fi jucat variind viteza de recuperare din manivelå, mai pu¡in din vârful lansetei. Fiind deja cald, de multe ori ¿tiuca atacå nåluca recuperatå mai rapid - prada care fuge speriatå! Îmi permit så vå dau douå sfaturi: - nu pescui¡i cu spinnerbait fårå strunå; atacul vine din spate, iar nåluca este înghi¡itå; - în sezonul cald, dacå pescui¡i la ¿tiucå ¿i aceasta nu se aratå... încerca¡i la spinnerbait - scoate ¿tiuca din apatie!

Tot nåluci “bâzâitoare” sunt ¿i pe¿ti¿orii de cositor cu rotativå în coadå - spinnertail. Mici, grei, colora¡i diferit, ori de culoarea metalului, ace¿tia se lanseazå bine, precis - dacå este necesar, se scufundå rapid ¿i exploreazå fundul apei, acolo unde prind biban, ¿alåu ¿i al¡i pe¿ti råpitori... dacå are balta pe¿te?!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 17/2020

Vulpi cu pui E vremea venirii pe lume a puilor de vulpe. Începutul lunii mai însufle¡e¿te vizuinile tainice ale ro¿catelor, de pe grindurile Dunårii pânå pe culmile Carpa¡ilor.

P

retutindeni, vulpile sunt prezente, în pofida faptului cå, la noi, pot fi vânate fårå opreli¿te.

Odinioarå, blana lor era la mare pre¡.

Aståzi, pu¡ini se mai bucurå så “dezbrace” vulpoiul cåzut în foc, så-i såreze ¿i så-i întindå “cojocul” la uscat, pentru a gåsi, mai apoi, un argåsitor bun prin preajmå ¿i, dupå aceea, blånarul iscusit, menit så-i confere valoare adåugatå.

Deziluziile continuå cu oprobriul destinatarei cu vederi ecologiste sau, în caz contrar, cu lupta ulterioarå împotriva moliilor, imune la orice gåselni¡å chimicå, menitå, probabil, sporirii bunei dispozi¡ii în rândul insectelor de toate neamurile.

E timpul când cå¡eii de vulpe deschid ochii asupra celor dimprejur, întâi în bezna hrubei în care au venit pe lume, apoi, la soare, prin preajma bortei pe care se pot refugia în stråfundul såla¿ului, la cel mai mic semn de primejdie. Oricum, la vârsta lor, pericolul plute¿te mereu în aer. Doar mama le este prieten, sprijin ¿i surså de hranå. Când lipse¿te, plecând dupå ale gurii, juniorii råmân pe cont propriu. Instinctul e un bun sfetnic, dar reflexele sau tenta¡ia de a se hârjoni sau de a explora împrejurimile le pot fi, adesea, potrivnice. De aceea, nu to¡i ajung så treacå de vârsta copilåriei. Ingenuitatea se plåte¿te, uneori scump: cu via¡a.

Mereu sub presiunea responsabilitå¡ilor materne, vulpea încearcå sa ¡inå pasul cu apetitul crescând al progeniturilor. Dacå ar fi så se între¡inå numai pe sine, o expedi¡ie de vânåtoare infructuoaså n-ar deveni o tragedie. A trecut ea prin destule zile de post, dar a recuperat mai târziu ¿i s-a întremat. Acum Profitul Agricol 17/2020

înså, e cap de familie, cu multe guri de hrånit. Pu¡inii ¿oareci råtåci¡i prin preajmå nu înseamnå aproape nimic. Doar mint foamea, fårå så sporeascå izvorul laptelui. La deal ¿i la munte, iepuroaicele încå nu au fåtat, iar påsårile abia î¿i ros-

tuiesc cuiburile. Singura nådejde råmân oråtåniile din gospodåriile stinghere, oarecum accesibile dacå se pot evita vicle¿ugurile oamenilor ¿i vigilen¡a câinilor care îi slujesc.

A¿a se face cå, alaltåieri, am fost martor la iure¿ul iscat printre gali¡ele vecinului meu, ziua mare, våzându-l mai apoi cu o gåinå albå în mânå, pieritå ¿i recuperatå din ¡arcul de lângå caså. Surprinså de proprietarul iute de picior, atacatoarea ¿i-a abandonat prada, scåpând cu fuga ¿i cu gustul amar al înfrângerii, dar cu blana neîn¡epatå de furcå. De atunci, påguba¿ul detoneazå, din orå în orå, petarde råmase, cred, de la Cråciun, în speran¡a cå va zådårnici o nouå expedi¡ie de jaf a cumetrei care, de bunå seamå, î¿i are vizuina pe dealul din preajmå.

Chestiunea e cå am ¿i eu câteva gåini ¿i cå nu må despart decât vreo cinci garduri de buza pådurii, stavile iluzorii pe care o vulpe hotårâtå poate så le escaladeze ori så le depå¿eascå, såpând pe dedesubt. Nu glumesc când spun cå, ieri, po¿ta¿ul, care tocmai îmi aducea coresponden¡a, m-a fåcut atent cå o vulpe escaladeazå poarta unui alt vecin, mult mai aproape de mine. Må sfåtuia chiar så am pu¿ca pregåtitå, pentru cå, ¿tiut fiind ca vânåtor, s-ar cuveni så ac¡ionez în interesul comunitå¡ii ¿i al avutului propriu. Ce nu ¿tiu concetå¡enii mei este cå legea îmi interzice acest lucru, în pofida faptului cå specia în discu¡ie poate fi împu¿catå în decursul întregului an. Chiar ¿i cu autoriza¡ie, nu pot folosi arma de vânåtoare la o distan¡å mai micå de 200 de metri de cea mai apropiatå locuin¡å omeneascå. A¿a cå, vigilent fiind, pot arunca dupå sålbåticiunea asediatoare cu papuci sau alte obiecte aflate la îndemânå, pentru a o demobiliza.

Dacå vecinului Valercu i se va epuiza rezerva de pocnitori - de¿i nici folosirea acestora, dupå voie, nu prea e în regulå -, råmân cu totul descoperit, mai ales cå în grajd am o clo¿cå pe ouå. Må îngrijoreazå soarta puilor de vulpe de pe deal, dar de viitorul puilor mei de gåinå mi se rupe sufletul. La vremea aceasta, vulpile cu pui au realmente o mare problemå. Nu întâmplåtor prolifice, se a¿teaptå så lase în urmå-le måcar doi-trei urma¿i. De aceea, dovedesc un curaj aproape nefiresc pentru a le asigura, cum-necum, supravie¡uirea.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN

Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 6 - 20.05.2020

Adriana Chirea 6.05.1963, director adjunct Måsuri de pia¡å, APIA Råzvan Tomescu 7.05.1980, director marketing Titan Machinery Vicen¡iu Cremeneanu 8.05.1969, pre¿edinte Alcedo Ioan Sabåu 10.05.1951, director general GMO Euroconsult Silviu Colibå¿anu 10.05.1970, director Direc¡ia juridicå, Ministerul Agriculturii Luigi Radu 11.05.1966, fost director Claas România Daniel Låzureanu 12.05.1980, manager regional vânzåri, AgroConcept Mihai Anghel 15.05.1963, Cerealcom Dolj Stanca Tudor 16.05.1947, director executiv, Patronatul Cårnii de Porc Dumitru Grigorean 16.05.1969, Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine pentru Carne Aurel Panå 17.05.1949, fost secretar de stat MADR Jean-Baptiste Jurbert 18.05.1974, director general Caussade Semences Sorin Toma 18.05.1980, reprezentant vânzåri, KWS Cornelia Pistol 18.05.1983, director de Cercetare-Dezvoltare Cereale ¿i Leguminoase Saaten-Union Alexandru T. Bogdan 19.05.1941, prof. dr. membru ASAS Grigore Horoi 19.05.1956, pre¿edinte Agricola Interna¡ional Bacåu Valeriu V. Cotea 20.05.1960, membru ASAS 54

Mediul virtual pune um\rul la vânzarea produselor ]\r\ne[ti • Compania BASF a decis så facå ceva ca så aducå producåtorii locali mai u¿or în aten¡ia clien¡ilor. De aceea, a creat pagina web multumim-fermierilor, cu sec¡iuni distincte pentru fermieri ¿i consumatori.

Acolo gåsi¡i informa¡ii despre micii producåtori din întreaga ¡arå ¿i despre platformele online care sus¡in comercializarea produselor de fermå.

Tot acolo vor fi postate ¿i interviuri cu micii fermieri, articole despre protec¡ia culturilor, sfaturi practice sau informa¡ii despre modul în care se pot promova ¿i vinde online produsele alimentare.

• Tot în sprijinul micilor producåtori, BASF organizeazå ¿i un concurs pe Facebook. Participarea se face prin postarea de clipuri video de promovare a activitå¡ii în cadrul fermei, prin prezentarea produselor etc.

Concursul se desfå¿oarå pânå pe 21 mai ¿i va premia, prin tragere la sor¡i, 10 participan¡i. BASF va cumpåra de la fiecare dintre cei 10 produse în valoare de 500 de euro ¿i le va dona unor oameni afla¡i în dificultate.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1

2

3

4

5

6

7

8

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 16/2020 ORIZONTAL: PIN - SORTAT; ENUNT - OAZA; LD - ORBITOR; IRADIA - UTA; NAT - CREA - G; GUSTAR - PA; SINE - COPAN; U - CRAINICA; IDEAL - ATAT; STALACTITE.

• Doi tineri antreprenori din Miercurea Ciuc, Ioni¡å Paul ¿i Suciu Marius-Daniel, au lansat o platformå de anun¡uri din domeniul agricol. Pe agroculturae.ro utilizatorii pot gåsi sau pune anun¡uri care se încadreazå în 18 categorii (cereale, fructe, legume, ierburi aromatice,iriga¡ii, utilaje agricole etc.). Platforma î¿i propune crearea unei pie¡e, unui târg virtual sigur pentru to¡i producåtorii mici, medii ¿i mari.

• Alt site de intermediere este Mall ¡årånesc. Acum poate fi accesat ¿i de pe telefonul mobil. ªi Mall ¡årånesc î¿i propune så faciliteze contactul între micii producåtori ¿i cumpåråtorii din ora¿e.

Dezvoltatorii lui î¿i propun “så dezvolte un ecosistem în care produsele micului gospodar sau micului antreprenor din mediul rural så ajungå pe mesele clien¡ilor.” Existå o hartå a Gospodåriilor, cu profile ¿i sisteme de interac¡iune, dar mai ales sistemul acceptå plata cu cardul, de a notifica un anume curier asupra unei comenzi etc.

Andrei OSTROVEANU

ORIZONTAL: 1) Påpu¿a îmbråcatå acum în måtase; 2) Promovat la fårå frecven¡å – Barca lui Ivan; 3) Partide la care se fac înscrieri – Coajå de cartof! 4) Datå pânå mâine – Ocupate cu prizonierii; 5) Scrieri... în chirilicå! – Tare de urechi; 6) Caz de for¡å majorå – A ie¿i la repezealå; 7) Råu de mare – Vârf de campanie agricolå; 8) Strica¡i la vorbå; 9) Local în Zimnicea! – Trecut la lucrarea scriså; 10) Intrare în opozi¡ie.

VERTICAL: 1) Sarcinå împår¡itå pe din douå – Trimisul coresponden¡ei; 2) Le-a sunat ceasul – Scop în sine! 3) Trag pe platou – As în chimie; 4) A vrea binele cuiva – Acord înalt; 5) O femeie minunatå; 6) Suprafe¡e de proiectat – Golul de onoare; 7) Marea Siberiei – Gardå de corp; 8) Cuprins de lene! – Aflatå între vis ¿i realitate; 9) Face apårare om la om; 10) Atac de cord.

Profitul Agricol 17/2020