Profitul Agricol nr. 17 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 17 din 4 mai 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Agricultorul nu este du¿manul mediului Alina CRE}U director executiv APPR

La ultima vizitå la Bruxelles, såptåmâna trecutå, am avut parte de douå declara¡ii interesante din partea unor oameni care au un cuvânt de spus în felul în care se face ¿i mai ales se va face agriculturå în Europa. Prima a venit din partea lui Frans Timmermans, prim-vicepre¿edinte executiv al Comisiei Europene ¿i responsabil de Green Deal: “Dacå nu în¡elegem cå Farm to Fork este o încercare de a salva agricultura, nu de a o pedepsi, în lumina efectelor devastatoare ale pierderii biodiversitå¡ii ¿i ale schimbårilor climatice asupra produc¡iei de alimente la nivel global, suntem într-o atitudine gre¿itå.” A doua vine de la Christiane Lambert, pre¿edinte al Copa, cea mai mare organiza¡ie a fermierilor europeni, care a trecut peste diploma¡ie ¿i i-a råspuns lui Timmermans: “Pare cå nu tråie¿te pe aceea¿i planetå cu noi.” Este o realitate cå fermierii europeni pierd din competitivitate în mod constant. Este o realitate cå aståzi nu mai avem acces la fertilizan¡i în cantitå¡i suficiente, cå produse de protec¡ia plantelor bine cunoscute sunt scoase aproape zilnic din uz. Este o realitate cå fermierul european plåte¿te importurile de furaje proteice pe care nu le poate produce în Europa, neavând acces la cele mai noi tehnici de ameliorare geneticå. Este o realitate cå milioane de hectare sunt cultivate în mod sustenabil aståzi în UE, prin acoperirea terenurilor cu covoare vegetale, lucråri minime ale solului, cantitå¡i drastic diminuate de combustibil ¿i investi¡ii majore în tehnologii digitale.

anul XXV, nr. 17/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Fermierii î¿i doresc så aibå acces ¿i så utilizeze îngrå¿åminte organice, så alterneze culturile ¿i cautå permanent solu¡ii pentru a påstra ¿i chiar cre¿te fertilitatea solului. Dar suntem supu¿i unei concuren¡e neloiale cu produsele venite din afara Europei, care nu trebuie så respecte acelea¿i reguli de produc¡ie. Profitul Agricol 17/2022

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii UE ridicå taxele vamale pentru produsele ucrainene Agricultura, între politicieni ¿i fermieri Adrian Chesnoiu s-a întâlnit cu fermierii la Timi¿oara

Zonele rurale din toatå Europa trec prin crizå

Vânzårile Syngenta au crescut cu 26%

ACCPT Ialomi¡a pregåte¿te licita¡ia de îngrå¿åminte

Pre]uri [i pie]e

Formulare de calitate pentru eficien¡å la porumb

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Rapi¡å: 71 de milioane de tone

Mai multå floarea-soarelui

AZO-SPEED Amino¡. Nutri¡ia cu azot la superlativ Ascenza, despre viitorul produselor de bio-protec¡ie

Rusia furå cereale din Ucraina ocupatå

Marii producåtori de carne, audia¡i în SUA

Vaccinul contra pestei porcine

Produc¡ia de grâu din India, lovitå de caniculå

Metanizarea agriculturii, alternativå la gazele din Rusia

Ma[ini & utilaje 30

Via]a companiilor Agricover investe¿te 2 milioane de euro în cercetare ¿i dezvoltare IT Fermele în prag de faliment au o ¿anså realå

10 gre¿eli frecvente la depozitarea în silobag 20

Culturi vegetale Tranzi¡ia cåtre durabilitate a fermierului iscusit Tehnologii de nivel înalt la floarea-soarelui Familia Bîrlean ¿i-a înnoit parcul de utilaje cu banii Ungariei

Ce sunt liniile flowpack?

34 36

Cre[terea animalelor ACVBR Sim anun¡å angajåri

Mongolia - invitatå de onoare la Sommet de l'Élevage

Viitorii mecanici, sprijini¡i de APIMAR

Anvelopele BKT, sub greutatea calitå¡ii

Noul Claas Configurator este online ¿i în România

Pat germinativ de calitate cu echipamente Einboeck

Opinii Între “nu am afaceri în agriculturå” ¿i a fi “sårac ¿i cinstit” 49

Ultimul audit pentru pesta porcinå africanå

Hobby

Vânatul în bucate (15)

Festivalul salamului uscat

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII UE ridic\ taxele vamale pentru produsele ucrainene Comisia Europeanå a propus suspendarea pentru un an a tuturor taxelor vamale pentru produsele ucrainene importate în UE, a declarat pre¿edinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Propunerea trebuie så fie aprobatå de Parlamentul European ¿i de cele 27 de state membre. Måsura stârne¿te rumoare între organiza¡iile profesionale de la noi. Într-

o analizå a Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare se aratå cå decizia Comisiei de acordare a acestei derogåri poate genera dezechilibre majore pentru femierii români. Asocia¡iile se tem mai ales de o scådere a pre¡urilor cerealelor în portul Constan¡a, ceea ce poate afecta profitul fermierilor, care au avut ¿i vor avea în continuare costuri de produc¡ie ridicate.

Agricultura, între politicieni [i fermieri Cele 4 organiza¡ii (APPR, LAPAR, ProAgro ¿i UNCSV), reunite informal în Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, au fåcut, în perioada 27-29 aprilie, o vizitå de lucru la sediul Copa-Cogeca din Bruxelles. Deplasarea a fost prilejuitå de reuniunea Cogeca Praesidium ¿i a ¿edin¡ei comune Copa-Cogeca. Agenda discu¡iilor pe scurt: S-a vorbit despre Politica Agricolå Comunå 2023-2027, cu accent pe statusul legisla¡iei secundare ¿i con¡inutul primei tran¿e de scrisori de observa¡ie; S-a cerut revizuirea actualå a Directivei pentru utilizarea durabilå a pesticidelor ¿i propunerea pentru un Regulament privind utilizarea durabilå a produselor de protec¡ie a plantelor; S-a analizat modul de implementare al derogårilor din 23 martie 2022 (Regulamentul delegat al UE 2022/467 ¿i Profitul Agricol 17/2022

decizia de punere în aplicare) de cåtre statele membre; Foarte important, s-a pus pe tapet impactul pe care îl va avea asupra fermierilor români decizia Comisiei de a elimina taxa pe import pentru produsele agricole primare ¿i procesate din Ucraina. AAC a avut un schimb de opinii cu Janusz Wojciechowski (comisarul pentru agriculturå); În ultima zi, reprezentan¡ii Alian¡ei au participat la Copa Praesidium, unde discu¡iile s-au referit tot la conflictul din Ucraina ¿i modul în care afecteazå securitatea alimentarå a lumii. S-a încercat identificarea ac¡iunilor pentru a sprijini produc¡ia de alimente. Cea mai importantå concluzie traså la finalul zilelor de lucru: între fermieri ¿i politicieni existå o discrepan¡å de viziune.

Arin DORNEANU

Ini¡iativå pentru încetarea subven¡ionårii zootehniei Comisia Europeanå a decis, miercuri, så înregistreze o ini¡iativå cetå¡eneascå europeanå intitulatå “End The Slaughter Age” (Så ie¿im din era sacrificårii animalelor). Peten¡ii invitå Comisia så excludå cre¿terea animalelor din activitå¡ile eligibile pentru subven¡ii ¿i så includå alternative etice ¿i ecologice, cum ar fi agricultura celularå ¿i proteinele vegetale. Ace¿tia solicitå, de asemenea, introducerea unor stimulente pentru produc¡ia ¿i vânzarea de produse agricole pe bazå de plante ¿i de produse provenite din agricultura celularå. Întrucât ini¡iativa îndepline¿te condi¡iile, Comisia a admis-o din punct de vedere juridic, dar nu s-a pronun¡at asupra fondului propunerii. Prima navå cu porumb ucrainean påråse¿te portul Constan¡a Încårcarea unei nave cu peste 71.00 de tone de porumb ucrainean a fost finalizatå såptåmâna trecutå în portul Constan¡a. Este prima navå care påråse¿te portul românesc de la invadarea Ucrainei de cåtre Rusia, în 24 februarie, a anun¡at pre¿edintele operatorului portuar Comvex, Viorel Panait. Ucraina a trimis pânå acum în portul românesc Constan¡a aproximativ 80.000 de tone de cereale, fiind a¿teptate så soseascå cantitå¡i ¿i mai mari, a informat mar¡i directorul Companiei Na¡ionale Administra¡ia Porturilor Maritime, Florin Goidea. UE ¿i-a redus estimårile privind recolta de grâu Comisia Europeanå ¿i-a redus estimårile privind recolta de grâu a Uniunii Europene în anul agricol 2022/2023, dar ¿i-a men¡inut prognozele potrivit cårora exporturile de grâu vor atinge un nivel record. Astfel, produc¡ia de grâu moale a blocului european în sezonul agricol care va începe în luna iulie 2022, ¿i se va încheia în luna iunie 2023, va fi de maxim 130,1 milioane de tone, în scådere fa¡å de cele 131,3 milioane de tone estimate anterior. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Adrian Chesnoiu s-a întâlnit cu fermierii la Timi[oara Ministrul Adrian Chesnoiu a avut såptåmâna trecutå o lungå întâlnire cu fermierii ¿i primarii din Timi¿. A rostogolit temele cunoscute, cå România are capacitatea de a produce hranå pentru 80 de milioane de persoane, dar, din påcate, activitatea de procesare este foarte reduså.

emnitarul a atras aten¡ia cå trebuie schimbatå paradigma utilizatå intens în ultima perioadå, cå România este un mare producåtor de cereale. Ministrul a dat ¿i un exemplu comparativ. ¥n Olanda, un fermier are o productivitate de 12.000 de euro la hectar, în timp ce în România stå u¿or sub 400 euro. Nimeni nu i-a pus la îndoialå cifrele. Prin urmare, spune Adrian Chesnoiu, trebuie crescutå mult valoarea adåugatå, pentru ca agricultura româneascå så devinå o for¡å în lume. A surprins audien¡a când a spus cå la minister nu se ¿tie exact câte hectare de teren se lucreazå în România ¿i ce produc¡ii sunt. Chesnoiu spune cå datele oferite de APIA, de direc¡iile agricole ¿i cele venite de la statisticå sunt mereu contradictorii. De aceea nici nu se pot face previziuni credibile. În aceastå situa¡ie, Chesnoiu a venit ¿i cu solu¡ia: digitalizarea fermelor. “Toate datele vor fi introduse pe re¡ea chiar de producåtorii agricoli ¿i trimise online direct la APIA. Atunci nu vor mai existå cifre diferite”. Apoi, a avansat rapid o altå solu¡ie, de data asta la criza energeticå din agriculturå: montarea de panouri fotovoltaice pe acoperi¿ul fermelor. U¿or de spus.

O altå propunere primitå cu mare încredere de fermierii din Timi¿ a fost înfiin¡area unei Camere de comer¡ pentru promovarea produselor autohtone. Astfel, va fi facilitat accesul producåtorilor locali în marile re¡ele de magazine, cum sunt hipermarketurile. În ceea ce prive¿te dificilå problema a iriga¡iilor, cel mai eficient ar fi ca fermierii så se adreseze direct ANIF când vor så implementeze proiecte pe iriga¡ie, iar institu¡ia ar trebui så se ocupe de tot, de la A la Z, de la proiectare pânå la implementarea proiectelor, fiindcå are aceastå capacitate. Întâlnirea de la Timi¿oara a fost puså la cale de USAMVB, iar pe viitor rectorul Cosmin Popescu va mai organiza ¿i alte dezbateri dintre agricultorii din Timi¿ ¿i ministru.

Sebastiano Stoppa, directorul administrativ al Emiliana West Rom, care lucreazå 12.000 de ha, cre¿te 1.400 de vaci Limousine ¿i are peste 120 de angaja¡i, i-a atras aten¡ia asupra problemei tot mai complicate a fondurile de la UE. Ferma Emiliana are în derulare proiecte de 20 de milioane euro, iar marea dificultate este cå s-au triplat costurile de implementare dupå majorå-

rile incredibile de pre¡uri din ultima perioadå. “Acum niciun an o halå costa un milion de euro, iar acum a crescut la aproape 3 milioane”. O altå chestiune ridicatå de Stoppa a fost cå nu se gåsesc utilaje ¿i echipamente pe pia¡å pentru implementarea proiectelor. Dacå dai comandå, acestea î¡i sunt aduse dupå un an. Chesnoiu a atras aten¡ia cå nu mai sunt bani la AFIR, iar bugetul este depå¿it cu 300 de milioane de euro. Samson Popescu, fermier pe culturå mare din Cårpini¿, a subliniat cå dialogul ministrului cu fermierii a fost util. ¥n opinia lui, Adrian Chesnoiu a înaintat promisiuni realiste, care au reaprins speran¡a agricultorilor. S-au discutat numai proiecte concrete, bune. A fost un dialog necesar.

Adrian Orza, fostul viceprimar al Timi¿oarei, care are o investi¡ie de 2 milioane de euro în douå sere de legume, i-a atras aten¡ia ministrului despre necesitatea ca statul român så îi sprijine pe legumicultori în mod concret, pentru a putea accesa hipermarketurile. Orza cere ca statul så investeascå întrun lan¡ de magazine ¿i aprozare pentru producåtorul român.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 17/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Zonele rurale din toat\ Europa trec prin criz\ Ministrul Agriculturii din Spania, Luis Planas, a declarat cå zonele rurale din UE se confruntå cu cea mai gravå crizå din ultimii o sutå de ani. “Ne-am obi¿nuit un timp ca pie¡ele så func¡ioneze impecabil din punct de vedere logistic, dar totul s-a schimbat în anul 2020. A venit mai întâi pandemia, apoi råzboiul. Acum ne aflåm într-o situa¡ie disperatå ¿i întrebarea este dacå putem så lucråm împreunå pentru a rezolva problemele”, spune Planas. Prioritatea autoritå¡ilor spaniole este garantarea aprovizionårii cu alimente, pe fondul cre¿terii produc¡iei la energie, scåderii produc¡iei ¿i a blocårii exporturilor din bazinul Mårii Negre. Adevårata provocare este înså nevoia de a produce mai multe alimente,

cu mai pu¡ine resurse naturale. Planul strategic al Spaniei pentru politica agricolå comunå a fost respins ini¡ial de Uniunea Europeanå, care a cerut mai multe investi¡ii de mediu. Spania sperå ca a doua variantå så fie aprobatå în curând, pentru ca fermierii så ¿tie pe ce fonduri se pot baza înainte de campania de însåmân¡are din toamnå.

Drago[ B|LDESCU

Vânz\rile Syngenta au crescut cu 26% Vânzårile grupului Syngenta au crescut cu 26% în primul trimestru al anului, pe fondul îngrijorårii fermierilor care au cumpårat în avans semin¡e ¿i alte materii prime pentru a evita o eventualå crizå de aprovizionare. Rezultatele excelente ale companiei sunt un semn bun pentru al¡i mari producåtori din industria agrochimicå, ale cåror rapoarte fiscale sunt a¿teptate în urmåtoarele såptåmâni. În ciuda vânzårilor în cre¿tere, Syngenta a refuzat så discute despre oferta publicå de ac¡iuni în valoare de 10 miliarde de euro, care a fost suspendatå anul trecut. Profitul Agricol 17/2022

O surså neoficialå din interiorul companiei a declarat înså pentru agen¡ia Reuters cå pregåtirile continuå ¿i oferta de ac¡iuni va fi finalizatå pânå la sfâr¿itul anului. În primul trimestru, profitul brut al Syngenta a crescut cu 25%, pânå la 1,9 miliarde de dolari. Compania a continuat så se extindå pe pia¡a chinezå, acolo unde a deschis încå 149 de centre de vânzåri ¿i instruire în ultimul an. Grupul Syngenta este controlat de chinezii de la Sinochem Holdings Corp, iar valoarea totalå a companiei este estimatå la 60 de miliarde de dolari.

Corteva anun¡å o nouå investi¡ie la Afuma¡i Corteva a organizat mar¡i, 3 mai (dupå închiderea edi¡iei), conferin¡a Inova¡ie în procesarea semin¡elor de floarea-soarelui. Evenimentul s-a desfå¿urat la Sta¡ia de Procesare a Semin¡elor Corteva - Afuma¡i (sat ªindrili¡a, comuna Gåneasa), fiind corolarul unei investi¡ii de peste 14 milioane de euro. Au confirmat participarea ministrul Adrian Chesnoiu ¿i Shane Dixon, adjunct al ambasadorului SUA la Bucure¿ti. Din partea Corteva au vorbit despre impactul investi¡iei Jean-Phillipe Riffat, Central Europe CU Leader, ¿i Jean lonescu, Country Leader România & Moldova. Mai multe detalii în numårul urmåtor. ¥ncepe activitatea de stimulare a precipita¡iilor cu ajutorul avia¡iei

Ministerul Agriculturii a demarat o nouå etapå a activitå¡ii experimentale de cre¿tere a precipita¡iilor în zonele cu risc de secetå. Aceasta urmeazå så fie efectuatå cu ajutorul avia¡iei de pe Aeroporturile din Craiova ¿i Ia¿i. Astfel, în perioada 26 aprilie - 15 mai se va încerca cre¿terea nivelului precipita¡iilor în regiunea Moldovei, în zonele cu poten¡ial agricol din jude¡ele Ia¿i, Boto¿ani, Suceava, Neam¡, Bacåu, Vaslui, Vrancea ¿i Gala¡i, pe o suprafa¡å de aproximativ 2 milioane ha, ¿i va continua în regiunile Munteniei ¿i Olteniei, în jude¡ele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj ¿i Mehedin¡i pe o suprafa¡å de aproximativ 1,8 milioane ha. Avioanele sunt dotate cu cartu¿e ejectabile cu iodurå de argint (AgI) sau clorurå de calciu (CaCl2). Cartu¿ele pot fi utilizate în stimularea precipita¡iilor din norii reci ¿i calzi.

Drago[ B|LDESCU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Biden vrea så creascå produc¡ia agricolå a SUA Administra¡ia Biden a anun¡at cå va aloca subven¡ii cu o valoare totalå de 500 de milioane de dolari pentru cre¿terea produc¡iei agricole interne, pe fondul crizei alimentare provocate de invazia ruså în Ucraina. Pre¿edintele american vrea så creascå recolta de grâu cu 18% ¿i så impulsioneze ¿i produc¡ia altor cereale sau uleiuri comestibile. Programul face parte dintrun pachet uria¿ cu o valoare totalå de 33 de miliarde de dolari. Polonia cre¿te subven¡iile Polonia vrea så distribuie direct fermierilor mai multe fonduri din PAC, pentru a-i ajuta så depå¿eascå criza provocatå de råzboiul din Ucraina. Conform propunerii guvernului, fermierii vor primi câte 107 euro pentru fiecare hectar de teren arabil ¿i 53 de euro pentru un hectar de på¿une. Programul are un buget total de 836 milioane de euro ¿i poate fi accesat doar de cei care lucreazå o suprafa¡å de cel mult 50 de hectare. China suspendå vânzarea de grâu din rezerva de stat China a suspendat vânzarea de grâu din rezervele de stat, iar pre¡ul cerealelor a ajuns la un nivel record pe pia¡a localå. Guvernul de la Beijing a încercat så foloseascå rezerva pentru a controla pre¡ul grâului, iar anul trecut a vândut la licita¡ie pânå la patru milioane de tone såptåmânal. Rezervele s-au epuizat înså în timp. Guvernul croat anun¡å noi måsuri de sus¡inere a agriculturii Guvernul croat a anun¡at noi måsuri de sus¡inere a fermierilor locali. Autoritå¡ile au redus pre¡ul motorinei care este oferitå agricultorilor ¿i au alocat 25 de milioane de euro pentru subven¡ionarea îngrå¿åmintelor. Al¡i 10 milioane de euro îi vor sus¡ine pe pescarii croa¡i, care vor beneficia ¿i de alte compensa¡ii suplimentare. În plus, guvernul va organiza în curând licita¡ii pentru construc¡ia unor spa¡ii de depozitare pentru cereale ¿i ulei. 10

ACCPT Ialomi]a preg\te[te licita]ia de îngr\[\minte Consiliul Director al ACCPT Ialomi¡a le-a cerut celor aproximativ 400 de fermieri membri så transmitå, pânå la mijlocul lunii mai, necesarul de îngrå¿åminte pe care doresc så-l achizi¡ioneze în aceastå perioadå, pentru anul agricol 2022-2023. Pe 19 mai va avea loc Adunarea Generalå a Asocia¡iei, care va stabili data exactå a licita¡iei pentru achizi¡ia centralizatå bianualå de îngrå¿åminte. Anul trecut, licita¡ia “de varå” a fost pe 17 iunie, fiind un mare succes, fiindcå fermierii au achizi¡ionat cantitå¡i mari de fertilizan¡i, beneficiind de reduceri substan¡iale de pre¡. Silviu Mihai, pre¿edintele ACCPT, ¿i-ar fi dorit ca, anul acesta, licita¡ia så fie mai devreme, chiar spre sfâr¿itul lunii mai, pentru a se evita scumpiri sau chiar crize de fertilizan¡i care s-ar putea produce în func¡ie de evolu¡ia conflictului din Ucraina. Råmâne de våzut dacå propunerea sa va fi însu¿itå de colegi sau licita¡ia va fi tot spre mijlocul lunii iunie. Dacå licita¡ia s-ar fi putut organiza mai devreme, în prima jumåtate a lunii mai, Mihai î¿i fåcuse planul så achizi¡ioneze o treime din necesarul de îngrå¿åminte pentru sezonul 2022-2023, urmând ca a doua treime så o achizi¡ioneze în luna iulie, iar a treia în ultimul trimestru al anului. Dar, în final, a decis så comande jumåtate acum (la licita¡ia din mai sau iunie) ¿i jumåtate prin noiembriedecembrie. “Deja am cumpårat 100 de tone de Eurocereal de la Timac, cu plata la 31 iulie. Îl voi folosi în locul clasicului DAP, pentru fertilizarea grâului ¿i rapi¡ei, în aceastå toamnå. Voi testa produse cu

Silviu Mihai, pre[edintele ACCPT

eliberare lentå a azotului de la CICH, Naturevo ¿i Timac”, spune Mihai, care adaugå cå a påstrat norma de fertilizare, cåutând doar solu¡ii alternative la îngrå¿åmintele clasice. Astfel, la grâu, pe lângå fertilizarea start din toamnå, cu 200 kg/ha complexe 18-46-0, a aplicat deja 350 de kg de azotat de amoniu, în douå treceri (200 + 150). Dacå plantele evolueazå bine, va urma încå o trecere, cu 100 de kg. La rapi¡å a mers cu 250 de kg de uree, într-o singurå trecere, la începutul lui martie, pe lângå complexele din toamnå (200 kg/ha de 18-46-0). În toamnå, la pregåtirea terenului prin arat, pe solele pregåtite pentru porumb a dat fosfor - 150 de kg de TSP 046-0. Primåvara, la semånat, a aplicat 150 de kg de complexe (18-46-0), pe rând, la ambele culturi prå¿itoare. La porumb urmeazå så mai aplice 250 de kg de azotat de amoniu, la prå¿it.

Robert VERESS Profitul Agricol 17/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ziua Por¡ilor Deschise la Borealis L.A.T. Cu ocazia împlinirii a 17 ani de activitate în România, Borealis a organizat Ziua Por¡ilor Deschise. Evenimentul a avut loc miercuri, 4 mai (dupå închiderea edi¡iei), la depozitul companiei din Giurgiu. Profitul Agricol a fost prezent ¿i vom relata pe larg, în numårul urmåtor. China confirmå primul caz de infec¡ie cu H3N8 Autoritå¡ile chineze au raportat primul caz de infec¡ie umanå cu tulpina H3N8 a virusului gripei aviare, la un copil de patru ani. Ancheta a aråtat cå copilul a avut contact atât cu påsåri domestice, cât ¿i cu ciori. Virusul H3N8 este comun la påsåri ¿i alte animale, cum ar fi câini sau cai, dar nu se cuno¿teau pânå acum cazuri de transmitere la oameni. În vara anului trecut, China a mai confirmat un caz de infec¡ie umanå cu o tulpinå foarte rarå a gripei aviare, virusul H10N3. Valio vinde filiala din Rusia Producåtorul finlandez de lactate Valio a vândut filiala din Rusia companiei locale GK Velkom, dupå ce guvernul rus a amenin¡at cå o va na¡ionaliza. Compania avea 400 de angaja¡i în Rusia ¿i opera o fabricå de brânzå în localitatea Ershovo. În anul 2020, vânzårile din Rusia au fost de 87 milioane de euro, aproximativ 5% din încasårile totale ale Valio. Cele douå pår¡i au refuzat så dezvåluie detaliile financiare ale tranzac¡iei. Olanda investe¿te în carne de culturå Dupå ce a legalizat carnea produså prin culturå celularå, guvernul olandez a anun¡at cå va investi 60 de milioane de euro în domeniu. O parte dintre fonduri vor ajunge la consor¡iul Cellular Agriculture Netherlands, fondat de compania Mosa Meat împreunå cu alte startup-uri ¿i universitå¡i din Olanda. Mosa Meat a patentat o tehnologie inovativå, care poate sintetiza 80 de hamburgeri dintr-o singurå celulå de carne de vitå. 12

Rusia fur\ cereale din Ucraina ocupat\ Un oficial ucrainean sus¡ine cå trupele ruse au furat sute de mii de tone de cereale din teritoriile ocupate din sudul ¡årii. Ministrul adjunct al Agriculturii de la Kiev, Taras Vysotskyi, a declarat cå în zonele ocupate se aflå aproximativ 1,5 milioane de tone de cereale, care ar putea ajunge în Rusia. Ministrul Agriculturii, Mykola Solskyi, confirmå cå furturile din silozuri sau intensificat în ultimele såptåmâni ¿i existå pericolul ca fermierii så abandoneze recolta din acest an. “Recoltarea grâului ar trebuie så înceapå în curând în sudul ¡årii. Dar mul¡i fermieri se gândesc så le dea ru¿ilor cheile tractoarelor ¿i så le spunå så recolteze ei cerealele, dacå vor”, spune Solskyi.

Ministrul sus¡ine totu¿i cå aprovizionarea cu alimente a popula¡iei din Ucraina nu este în pericol pentru cå existå rezerve suficiente de hranå. Autoritå¡ile ruse au respins acuza¡iile, în ciuda filmårilor de pe re¡elele de socializare care aratå camioane încårcare cu cereale care se îndreaptå spre Rusia. Ucraina a reluat såptåmâna trecutå exporturile de cereale pe cale maritimå, dupå ce un vas încårcat cu 71.000 de tone de porumb a plecat din portul Constan¡a. Cerealele sunt un subiect dureros pentru popula¡ia din Ucraina, dupå ce milioane de oameni au murit în timpul foametei din anii ‘30.

Drago[ B|LDESCU

Marii produc\tori de carne, audia]i în SUA Parlamentarii americani i-au audiat agresiv pe managerii marilor producåtori de carne din ¡arå, care sunt acuza¡i de în¡elegeri anticoncuren¡iale ¿i cå au crescut artificial pre¡urile pentru carnea de vitå. Este vorba de patru mari producåtori, National Beef, JBS, Cargill ¿i Tyson Foods, care controleazå împreunå 85% din pia¡a localå. Ace¿tia au plåtit în ultimii ani amenzi cu o valoare totalå de 400 de milioane de dolari în urma anchetelor. Marile companii neagå acuza¡iile ¿i sus¡in cå pre¡urile au crescut din cauza infla¡iei, iar autoritå¡ile cautå ¡api ispå¿itori. Membrii Congresului au acuzat înså marile companii cå au profitat de

efectele pandemiei ¿i au subliniat cå profitul acestora s-a triplat în timpul restric¡iilor. Datele statistice aratå cå pre¡ul diverselor sortimente de carne a crescut mai mult ca orice alt aliment ¿i a contribuit cu peste jumåtate din infla¡ia alimentarå din ultimii ani. Administra¡ia Biden a anun¡at mai multe måsuri pentru a cre¿te competi¡ia pe pia¡a producåtorilor de carne prin sus¡inerea micilor producåtori. Profitul Agricol 17/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Prin¡ul Charles sus¡ine må¿tile pentru vaci Conceptul unor må¿ti pentru vaci, care pot reduce cantitatea de metan emiså de animale, a primit un premiu în valoare de 50.000 de lire sterline din partea Prin¡ului Charles. Må¿tile au fost inventate de un grup de studen¡i ¿i acoperå doar par¡ial capul vacilor, fårå så le împiedice så pascå. Gazele capturate sunt oxidate imediat cu ajutorul unui catalizator, fiind eliberate sub formå de dioxid de carbon ¿i vapori de apå. Se estimeazå cå o singurå vacå poate produce zilnic pânå la 400 de litri de gaz metan. Mai multå încredere în cooperativele agricultorilor UNCSV, Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, a fost invitatå la ceremonia de decernare a celui de-al 5-lea premiu european pentru inovare cooperativå. Aceasta a fost organizatå de Cogeca pe 27 aprilie. Evenimentul a avut loc la Bruxelles ¿i a fost dedicat dezvoltårii cooperativelor la nivel european ¿i recunoa¿terii inova¡iilor extraordinare ale cooperativelor agricole europene în domeniul durabilitå¡ii. Ucraina a exportat 763.000 de tone de cereale în luna aprilie Exporturile de cereale ale Ucrainei de la debutul anului agricol 2021/2022 pânå în prezent s-au ridicat la 45,7 milioane de tone, a anun¡at vineri Ministerul ucrainean al Agriculturii. Cifra comunicatå include 763.000 de tone de cereale exportate în luna aprilie. Comparativ, înainte de råzboi, Ucraina exporta pânå la ¿ase milioane de tone de cereale într-o singurå lunå. De la debutul sezonului agricol actual ¿i pânå în prezent ¡ara vecinå a exportat 18,5 milioane tone de grâu, 21,1 milioane de tone de porumb ¿i 5,7 milioane tone de orz. În ceea ce prive¿te situa¡ia pe luna aprilie, exporturile de cereale ale Ucrainei au inclus 115.000 de tone de grâu, 622.000 de tone de porumb ¿i 25.000 de tone de orz. 14

Vaccinul contra pestei porcine africane Un posibil vaccin contra pestei porcine africane a trecut un test important ¿i este tot mai aproape de aprobarea oficialå în Statele Unite. Vaccinul dezvoltat de Serviciul de Cercetare (ARS) al Departamentului de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) a depå¿it testul virulen¡ei, care verificå dacå forma slåbitå a virusului folosit într-un vaccin nu revine la versiunea normalå, dupå injectare. “Este o etapå criticå pentru vaccinul propus de noi. Aceste teste de siguran¡å au fost efectuate cu succes, iar vaccinul este tot mai aproape de a fi lansat pe pia¡å”, spune cercetåtorul Manuel Borca de la ARS. “Este foarte dificil de estimat dacå

un virus atenuat poate reveni la forma normalå, prin selec¡ie naturalå. În acest caz, noi am ¿ters o genå a virusului, a¿a cå era greu ca ea så aparå din nou, dar tot era necesar un test ca så fim siguri de asta”, explicå un alt membru al echipei de cercetare, Douglas Gladue. Multe vaccinuri folosesc variante inofensive ale unui virus, care nu pot îmbolnåvi gazda, dar provoacå un råspuns imunitar ¿i sintetizarea de anticorpi care oferå imunitate. Dacå va trece toate etapele obligatorii de testare, noul vaccin contra pestei va fi folosit ini¡ial în Vietnam, printrun parteneriat cu Ministerul Agriculturii din statul asiatic.

Produc]ia de grâu din India, lovit\ de canicul\ Un val timpuriu de caniculå amenin¡å recolta de grâu din India, chiar în momentul în care statul asiatic spera så profite de råzboiul din Ucraina pentru a deveni un exportator major de cereale. Temperaturile din ultimele zile au depå¿it 45 de grade Celsius în zece ora¿e mari din India, provocând închiderea ¿colilor din mai multe provincii ¿i incendii spontane în gropi de gunoi din apropierea capitalei New Delhi. Un impact ¿i mai mare asupra culturilor de grâu l-au avut înså temperaturile din luna martie, cele mai ridicate înregistrate în India din anul 1901. Situa¡ia cea mai gravå se înregistreazå în statele Punjab, Uttar Pradesh ¿i Madhya Pradesh, acolo unde se aflå principalele culturi de grâu ale ¡årii.

Statul asiatic este al doilea cel mai mare producåtor de grâu din lume, înså exporturile sunt reduse, din cauza calitå¡ii slabe a cerealelor ¿i a problemelor logistice. India spera så profite de întreruperea livrårilor din Rusia ¿i Ucraina pentru a cre¿te masiv vânzårile pe pie¡ele interna¡ionale. Guvernul are înså nevoie de aproximativ 25 milioane de tone de grâu anual pentru programul de ajutor alimentar pentru popula¡ie. Anul trecut, India a cumpårat peste 43 de milioane de tone de la fermierii locali, dar exper¡ii estimeazå cå recolta din acest an se va reduce cu cel pu¡in 20% din cauza caniculei, a¿a cå volumul disponibil pentru export ar putea fi unul redus.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 17/2022

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 29 aprilie 2022, a fost de 419 dolari/tonå (1.885 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 407 euro/t (+16) 1.994 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Guatemala 97.770 tone, Filipine 77.970 tone, Mexic 77.770 tone, Japonia 57.770 tone ¿i Panama 57.770 tone.

¥n såptåmâna 25 - 29 aprilie 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

25.04 393 395 397

26.04 395 397 401

27.04 28.04 29.04 397 403 395 399 405 399 403 407 397 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mai Iulie Sept

25.04 405 415 417

26.04 407 417 423

27.04 419 425 425

28.04 421 427 427

29.04 417 409 420

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 419 dolari/tonå (1.885 lei). A crescut cu 42 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.04 Rouen 385 Dunquerque 385 Pallice 385 Creil FOB 383 Moselle FOB 385 Rouen FOB 427

26.04 27.04 389 391 389 391 387 389 385 387 389 393 433 437

Mai Iulie Sept

26.04 379 381 387

27.04 381 383 389

România

28.04 383 385 390

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 29 aprilie 2022, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 352 euro/tonå (1.725 lei). A crescut cu 15 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 359 euro/tonå (1.759 lei). A crescut cu 12 euro/tonå.

Mai Iulie Sept

25.04 307 313 295

26.04 27.04 28.04 29.04 311 315 317 321 317 313 317 320 297 301 303 307

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.04 Bordeaux 337 Pallice 333 Rhin FOB 357 Bordeaux FOB 337 Pontivy 347

euro/t

26.04 27.04 28.04 29.04 339 343 339 347 335 337 339 345 359 361 363 365 339 341 343 352 351 353 355 359

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 353 euro/tonå (1.730 lei), mai mare cu 21 euro/tonå decât såptåmâna trecutå.

$/t

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2022, a fost de 355 dolari/t (1.597 lei).

29.04 419 417 413

FOB Constan¡a 377 euro/t (+34) 1.847 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna mai 2022 este de 369 euro/t (1.808 lei).

29.04 405 405 407 399 402 439

de 345 dolari/tonå (1.552 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 439 euro/tonå (2.151 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 405 euro/tonå (1.984 lei).

euro/t 28.04 407 407 409 401 403 441

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 25.04 377 379 385

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 402 euro/tonå (1.970 lei). A crescut cu 17 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 29 aprilie 2022, a fost de 345 euro/tonå (1.690 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 365 euro/tonå (1.788 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de

deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 319 dolari/tonå (1.435 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

25.04 26.04 27.04 28.04 29.04 317 315 313 311 319 321 319 317 313 317

Profitul Agricol 17/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 25 - 29 aprilie 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 637 dolari/tonå (2.866 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 aprilie 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

25.04 619 623 597

26.04 623 627 599

$/t 27.04 625 629 609

28.04 629 631 611

29.04 627 629 609

Orz România FOB Constan¡a 351 euro/t (+ 10) 1.720 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.04.2022, pre¡ cu livrare în mai 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 25.04 Rouen 377 Dunquerque 385 Pontivy 377 Orz bere: Creil** 389 Moselle** 385

26.04 385 387 379

27.04 387 390 383

28.04 389 391 385

29.04 400 400 397

391 393 395 397 389 391 395 399

Sorg

PREºURI

25 - 29.04.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 25 - 29 aprilie 2022, a fost de 329 dolari/tonå (1.480 lei). A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 393.770 tone, Germania 57.170 tone, Egipt 37.770 tone, Olanda 37.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 29 aprilie 2022, a fost de 655 dolari/tonå (2.947 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 485 dolari/tonå (2.182 lei), în cre¿tere cu 8 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iulie Sept

25.04 1.803 1.855 1.825

26.04 1.805 1.877 1.835

27.04 1.815 1.875 1.845

28.04 1.857 1.897 1.855

$/t 29.04 1.997 1.910 1.805

FOB-Rouen, a fost de 400 euro/tonå (1.969 lei), mai mare cu 23 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 399 euro/tonå (1.955 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în mai 2022, pre¡ul orzului furajer este 347 dolari/t (1.561 lei), cu 10 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

portului: China 977.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mai Iulie

25.04 26.04 27.04 28.04 29.04 317 321 323 325 329 321 323 325 327 333

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 511 513 515 517 521 507 509 510 511 513

Mai Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 29 aprilie, a fost de 997 dolari/tonå (4.486 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 1.000 euro/tonå (4.900 lei). A înregistrat o cre¿tere de 23 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 25 aprilie 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2022, este de 875 euro/tonå (4.287 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Mai

$/t

25.04 26.04 27.04 28.04 29.04 975 977 981 985 997

Rapi¡å ¥n såptåmâna 25 - 29 aprilie 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 1.027 euro/tonå (5.032 lei). A crescut cu 50 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 25 aprilie. euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 25.04 Rouen 977 Dunquerque 979 Moselle 977

26.04 981 983 981

27.04 983 985 985

28.04 985 987 987

29.04 1025 1027 1027

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna mai 2022, a fost de 997 dolari/t (4.486 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

25.04 26.04 27.04 28.04 29.04 Dieppe 977 985 997 1.007 1.000

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 1.025 euro/tonå (5.022 lei), mai mare cu 48 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 1.027 euro/tonå (5.032 lei), mai mare cu 48 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Mai Iulie Sept

25.04 903 875 797

26.04 907 879 799

27.04 909 883 801

28.04 911 885 813

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

419 dolari/t

Profitul Agricol 17/2022

345 dolari/t

+ 14

$/t

18.04 19.04 20.04 21.04 22.04 649 653 655 657 659 647 651 653 655 659

637 dolari/t

329 dolari/t

$/t 29.04 937 897 835

+ 12 17

Pre]uri [i pie]e

Rapi]\> 71 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2021/22, ar putea atinge 71 milioane tone, mai pu¡in cu 2 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt: UE (17 mil. tone, mai mult cu 1 mil. tone), China (14 milioane tone), Canada (13 milioane tone, în scådere cu 6 mil. tone) ¿i India (11 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 73 milioane tone, mai mic cu 1,5 mil. tone fa¡å de 2020/21. Marii consumatori sunt UE (22 milioane tone pe an), urmatå de China (16), India (11) ¿i Canada (8,5). Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 5,3 milioane tone. Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 4 milioane tone, fa¡å de 6 milioane tone în 2020/21. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1 mil. tone), Canada (0,7 milioane tone), India (0,5 milioane tone).

portatoare, cu 4,3 mil. tone, urmatå de India cu 1,2 mil. tone. Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1,6 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 28 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9), China (6), India (4,5), Canada (3), Japonia (1). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2021/22 este evaluatå la 40 milioane tone, mai micå cu 1 mil. tone fa¡å de 2020/21. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12), China (9), Canada (6), India (5), Japonia (1,3 mil. tone). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 40 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12), China (11), India (4), Japonia (1,2), Canada (0,5). Canada este cea mai mare ¡arå ex-

Consumul mondial este apreciat la 29 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8), India (4), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (2,4 milioane tone), UE (314.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,6 milioane tone.

Mai mult\ floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2021/22, la 57 milioane tone, cu 8 mil. tone mai mare decât în anul 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17,5 milioane tone, mai mult cu 2 mil. tone), Rusia (15,5 mil. tone), UE (10) ¿i Argentina (3,3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 53 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (14), Rusia (13) ¿i UE (9). Stocurile mondiale sunt estimate la 6,5 milioane tone, mai mari cu 4 mil. tone fa¡å de cele din anul 2020/21. 18

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 22 milioane tone, mai mare cu 2 mil. tone fa¡å de cea din 2020/21. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Rusia (5 mil. tone) ¿i UE (4,4 mil. tone). Consumul mondial va fi de 21 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (4,4 milioane tone), Rusia (1,7) ¿i Argentina (0,9 mil. t). Marii importatori sunt UE (2,5 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,3 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Ucraina (6 mil. tone), Rusia (6 mil. tone), UE (4 mil. t), Argentina (1,3 mil. t). ºårile consumatoare sunt: UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Rusia (4), Turcia (0,7 mil. t), UE (0,7 mil. tone), Argentina (0,6). ºårile importatoare sunt UE (2 mil. tone) ¿i Turcia (0,8 mil. tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 1,2 milioane tone. Profitul Agricol 17/2022

VIA}A

COMPANIILOR Agricover investe[te 2 milioane de euro în cercetare [i dezvoltare IT Agricover a încheiat anul 2021 cu rezultate remarcabile, se anun¡å într-un comunicat oficial al companiei.

În noiembrie 2021, Agricover a lansat Crop360, o platformå de agriculturå digitalå special creatå de Agricover Technology. Investi¡iile realizate pentru dezvoltarea platformei Crop360 ¿i pentru proiectele de digitalizare din cadrul Grupului se aliniazå strategiei de cre¿tere ¿i dezvoltare a Agricover, ¿i sunt cifrate la douå milioane de euro.

“

Continuåm dezvoltarea unor segmente de activitate extrem de importante în cadrul sectorului agribusiness (finan¡area fermierilor ¿i distribu¡ia de tehnologii agricole) ¿i investim în dezvoltarea de solu¡ii digitale pentru fermieri. În anul 2021, ne-am mårit cotele de pia¡å, ne-am consolidat performan¡a ¿i pozi¡ia financiarå”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding. ¥n anul 2021 doar venitul Agricover Distribution, parte a grupului, a crescut cu 51%, pânå la 1.716,4 milioane lei. Cre¿terea venitului total a fost înso¡itå ¿i de o cre¿tere cu 40% a profitului din exploatare. Rezultatele la 31 decembrie 2021 l

+51% venit: Cre¿tere anualå venituri la 1,7 miliarde lei în 2021 l +36% profit din exploatare: Cre¿tere a profitului din exploatare al Grupului la 117 milioane lei în 2021 l +32% EPS: Cre¿terea anualå a câ¿tigului pe ac¡iune (din activitå¡i continuate) l 40 milioane euro emisiune de obliga¡iuni: listate la Bursa de Valori Bucure¿ti 20

Liviu Dobre, director general Agricover Holding

Grupul a continuat så påstreze o pozi¡ie importantå pe pia¡a finan¡årilor pentru fermieri, valoarea nominalå a împrumuturilor ¿i avansurilor în sold la 31 decembrie 2021 atingând 2,02 miliarde lei, cu 18% mai mare fa¡å de sfâr¿itul anului precedent. Profitul înainte de impozitare a înregistrat o cre¿tere acceleratå de 35% determinatå de gestionarea riguroaså a costului riscului ¿i de cre¿terea venitului net din comisioane. Ponderea creditelor neperformante a fost de 2,66% la 31 decembrie 2021, semnificativ mai micå fa¡å de mediile de pe pia¡a localå ¿i în scådere fa¡å de ponderea înregistratå la sfâr¿itul anului 2020, de 3,26%.

În 2021, Agricover a continuat så acorde sprijin programului Tineri Lideri pentru Agriculturå, dezvoltat de Clubul Fermierilor Români, acordând 108 burse pentru pregåtirea ¿i formarea tinerilor fermieri. Al¡i 120 de tineri fermieri vor fi, de asemenea, sponsoriza¡i în 2022, ceea ce înseamnå un pas înainte pentru atingerea obiectivul companiei, de a sus¡ine 1.000 de tineri fermieri, viitori lideri ai agriculturii române¿ti. “Anul 2022 ne gåse¿te plini de încredere, pe baza unei situa¡ii financiare solide asigurate anul trecut. În paralel, continuåm eforturile de promovare a progresului tehnologic în rândul fermierilor români, pentru a asigura stabilitatea lor financiarå ¿i succesul pe termen lung. ¥n acest sens, întårim ecosistemul fermierilor prin ini¡iative în parteneriat cu companii de tehnologie ¿i universitå¡i, menite så accelereze adoptarea tehnologiilor digitale ¿i educarea fermierilor.”

Agricover Profitul Agricol 17/2022

VIA}A COMPANIILOR

Fermele în prag de faliment au o [ans\ real\ Agricultorii care se gåsesc în situa¡ii dificile, în imposibilitatea de a-¿i plåti furnizorii, creditorii sau de a-¿i vinde recolta la un pre¡ care så le acopere costurile gåsesc un partener în Agrinvest.

rupul Agrinvest - prin bra¡ul såu financiar Agrinvest Credit IFN a creat un program special de sprijinire a fermierilor, care så le ofere mai mult decât o interven¡ie salvatoare punctualå, så creeze un parteneriat durabil care så îi sprijine pe termen lung ¿i care så îi aducå în interiorul comunitå¡ii coagulate în jurul Agrinvest. A¿a s-a întâmplat ¿i în cazul lui Ion Andone de la Agrotib SRL Tulcea. “A fost o perioadå foarte grea din via¡a fermei noastre din cauza secetei. To¡i creditorii pe care i-am avut au trimis tot felul de adrese, cerându-ne insolven¡a sau falimentul. M-am sim¡it fårå putere, nu aveam nicio solu¡ie. Singura solu¡ie a fost Agrinvest! Am luat de la Agrinvest Credit IFN 3,2 milioane de euro, cu care mi-am achitat toate datoriile la bånci ¿i leasingurile. Dacå Agrinvest nu era aproape de noi, eu sigur ajungeam la faliment”,

Profitul Agricol 17/2022

ing. Dan N. S\voiu, Project manager Agrinvest Golden Relationship

Ion Andone, Agrotib, jud. Tulcea

spune Ion Andone, proprietarul Agrotib SRL. Astfel, Andone a intrat în proiectul Agrinvest Golden Relationship, o ini¡iativå orientatå cåtre fermierii ale cåror afaceri se aflå în impas, dar pentru care existå totu¿i ¿anse de redresare. Pentru ei, grupul Agrinvest a alcåtuit o echipå de exper¡i - economi¿ti, juri¿ti, tehnicieni, speciali¿ti în management sau în zona comercialå etc. - care evalueazå situa¡ia ¿i dezvoltå un plan de interven¡ie complex care så readucå ferma la luminå. “Acest proiect se desfå¿oarå în etape, prima dintre ele fiind auditul ¿i identificarea poten¡ialului de redresare a afacerii care solicitå ajutorul Agrinvest. Dacå concluzia auditului este una favorabilå, grupul Agrinvest se implicå în de-

taliu în ghidarea echipei de management, discutå ¿i negociazå cu furnizorii pentru stingerea crean¡elor existente, dupå ce, în prealabil, departamentul tehnic evalueazå utilajele din dotare, echipamentele, câmpul, cu scopul de a consilia societatea în ob¡inerea celei mai bune recolte ¿i, nu în ultimul rând, în valorificare acesteia cu un profit maxim”, declarå ing. Dan Såvoiu, project manager Agrinvest Golden Relationship. Mai mult, se urmåresc parteneriate pe termen lung, astfel încât fermierii så nu råmânå expu¿i nici dupå trecerea perioadei critice, ci så beneficieze de suport permanent, coroborat cu consultan¡å tehnicå, comercialå sau financiarå.

Agrinvest

CULTURI

VEGETALE Tranzi]ia c\tre durabilitate a fermierului iscusit Alcedo a lansat programul Fermierul iscusit, tranzi¡ia cåtre durabilitate. Este realizat împreunå cu AIDER ¿i are douå variante: basic ¿i premium. Ambele încep prin cunoa¿terea fermei. Mai întâi se face evaluarea privind sistemul de produc¡ie, fiind analizate rota¡ia culturilor ¿i lucrårile solului - prin care se calculeazå consumul de motorinå ¿i orele de muncå. Sunt evaluate, de asemenea, sistemul de fertilizare ¿i produc¡ia.

achetul de bazå se finalizeazå cu propunerea unui program personalizat de tranzi¡ie. Varianta premium a programului con¡ine ¿i un audit al bilan¡ului de carbon. Acesta include indicatori de rentabilitate ¿i de carbon pentru fiecare culturå, precum ¿i ai agriculturii regenerative, dar ¿i douå vizite în fermå, ale speciali¿tilor Alcedo ¿i AIDER. Crina Chasoschi este project manager, Anca Moiceanu este coach carbon în agriculturå ¿i realizeazå auditul de carbon în fermå, Patrick Valmary este consultant în agriculturå integratå, durabilå, iar Vicen¡iu Cremeneanu este consultant în agriculturå regenerativå. Într-una din întâlnirile online reali22

zate de Alcedo ¿i AIDER, a fost abordatå o temå de actualitate: cum poate så ajute fermele agricultura regenerativå în situa¡ia actualå a crizei îngrå¿åmintelor. Este vorba doar de un ajutor, nu de o înlocuire a fertilizan¡ilor de sintezå. “A devenit obligatoriu ca îngrå¿åmintele så nu mai fie irosite. Putem avea un rol pozitiv în a måri fertilitatea naturalå a solului. Contribu¡ia biologicå a solului a fost neglijatå, de¿i este extrem de importantå”, considerå Patrick Valmary. Aportul de azot al solului vine din fertilitatea naturalå a solului, stimulatå prin materie organicå, rest vegetal, covor vegetal, lucrarea minimå a solului, rezerva naturalå. Indicele NDVI joacå un rol important în agricultura regenerativå întrucât permite måsurarea fertilitå¡ii solului. Fidelitatea acestui instrument este mare. Vicen¡iu Cremeneanu a prezentat imagini cu o culturå de grâu în douå nuan¡e de verde. Acela¿i soi de grâu, cu premergåtoare diferite: mazåre de toamnå ¿i de primåvarå. Primul pas pentru a mic¿ora dependen¡a de fertilizan¡ii de sintezå este renun¡area la aråturå. “Dacå vrem så avem o fertilitate naturalå maximå este clar cå trebuie så renun¡åm la o tehnicå de culturå ce scade fertilitatea, aråturå cu pregåtire agresivå. Aråtura scade disponibilitatea de azot pe termen lung. Prin lucrarea solului se ini¡iazå ac¡iunea de mineralizare, dar are un efect scurt”, aratå Valmary. Agricultura regenerativå este pentru fermierii pasiona¡i, dornici så petreacå

Patrick Valmary, consultant în agricultura integrat\

mult timp în câmp pentru a citi nevoile plantelor ¿i ale solului. Ionel Gheorghe, fermier ¿i director de vânzåri la Alcedo, î¿i adapteazå permanent tehnologiile pentru a profita de beneficiile agriculturii regenerative. A pregåtit, din toamnå, un covor vegetal în vederea semånatului culturii de porumb. A fost format din mazåre de toamnå cu amestec de latir. Mai testeazå ¿i unul cu mazåre de toamnå (120 kg/ha), latir (30 kg/ga) ¿i ridiche (6 kg/ha). Anul trecut cultura de latir a fost afectatå de o grindinå puternicå ¿i nu a reu¿it så producå suficientå såmân¡å. Urmåtorul pas în eficientizarea activitå¡ii este semånatul de grâu ¿i rapi¡å bob cu bob. Fermierul remarcå faptul cå, pentru a reduce norma de semånat, este necesarå såmân¡å perfectå, ce se ob¡ine prin drajare, procedeu ce aduce avantaje, dar ¿i costuri.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 17/2022

CULTURI VEGETALE

Tehnologii de nivel înalt la floarea-soarelui Fermierii au pozi¡ionat România pe una dintre cele mai importante hår¡i, cea a siguran¡ei alimentare. ºara noastrå acoperå peste un sfert din produc¡ia de floarea-soarelui din Uniunea Europeanå. Totodatå, produsul alimentar românesc cu cea mai mare cerere la export în 2021 a fost uleiul de floarea-soarelui*, iar nevoia externå de ulei procesat în România este în continuå cre¿tere, datoritå conjuncturii actuale.

asemenea performan¡å pune presiune pe cre¿terea randamentului de produc¡ie în cultura acestei plante oleaginoase, obiectiv care, låsând la o parte condi¡iile climatice, depinde 100% de nivelul tehnologiilor aplicate în ferme.

Prevenirea ¿i combaterea bolilor, prioritate de top Se ¿tie cå bolile pot împiedica evolu¡ia în bune condi¡ii a culturii de floareasoarelui, dintre care unele pot provoca daune majore (>50%), cum sunt putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), înnegrirea tulpinii (Phoma mac donaldi), putregaiul cenu¿iu (Bo trytis cinerea) ¿i alternarioza (Alternaria helianthi). În mod evident, utilizarea fungicidelor din programul integrat de management al bolilor este una dintre solu¡iile generale de protec¡ie a culturii. Existå înså produse cu formulåri moderne, de ultimå genera¡ie, care, pe lângå preven¡ia sau eradicarea patogenilor, oferå plantelor de culturå ¿i un impuls fiziologic, concretizat, la final, în produc¡ii superioare cantitativ ¿i calitativ. 24

Plante cu stay-green mai pronun]at, dup\ aplicarea FILAN / PICTOR (st=nga), fa]\ de sola netratat\ (dreapta)

Fungicidul sistemic Filan combinå douå substan¡e recunoscute pentru ac¡iunea sinergicå. Boscalid, cu absorb¡ie translaminarå ¿i translocare acropetalå, una dintre cele mai eficiente substan¡e antifungice din pia¡å, + dimoxistrobin, substan¡a activå sistemicå, ce combate fungii prin inhibarea respira¡iei mitocondriale ¿i, în acela¿i timp, genereazå efectul de “stay-green” prin reducerea produc¡iei de etilenå. Se recomandå o dozå de 0,5 l/ha de la stadiul de 4-6 frunze al culturii pânå la începutul înfloritului.

Mai mult decât un fungicid premium: +0,4 t/ha2 Filan (a doua denumire comercialå pentru Pictor) a câ¿tigat foarte mult teren în fermele române¿ti, la scurt timp dupå introducerea sa pe pia¡å. În plus fa¡å de un control excelent preventiv, curativ ¿i eradicativ al patogenilor, produsul are un al doilea rol major, ¿i anume impulsionarea dezvoltårii culturii ¿i prevenirea pierderilor de produc¡ie. Printre efectele fiziologice benefice ale tratamentelor cu Filan/ Pictor se numårå: - Men¡inerea procesului de fotosintezå la un nivel ridicat pentru mai mult timp; - Umplerea superioarå a boabelor,

Testele desfå¿urate pe 775 sole în Europa, de-a lungul a 12 ani consecutivi, au avut ca rezultat un spor de produc¡ie anual între 0,2 ¿i 0,6 tone/ha în loturile tratate cu FILAN / PICTOR fa¡å de cele netratate, media tuturor anilor situându-se în jurul valorii de +0,4 t/ha. Diferen¡ele de la an la an s-au datorat condi¡iilor climatice ¿i altor factori externi. ce determinå ob¡inerea de produc¡ii ridicate. Un tratament benefic la floareasoarelui este cel ob¡inut din asocierea Filan cu fertilizantul foliar WUXAL Bo ron Plus. Acest produs asigurå plantelor un aport optim de bor din acid boric, 100% asimilabil de cåtre plante, care cre¿te toleran¡a plantelor la stres hidric sau termic, asigurå înfloritul uniform ¿i sus¡ine fecundarea. În plus, oferå culturii un aport substan¡ial de azot ¿i fosfor, care faciliteazå absorb¡ia microelementelor, având un rol important în fructificare ¿i în formarea semin¡elor. * conform Ziarul Financiar

Kwizda Agro Romania Profitul Agricol 17/2022

CULTURI VEGETALE

Familia Bîrlean [i-a înnoit parcul Constantin Bîrlean ¿i fiul såu, Ciprian Constantin, administreazå o fermå vegetalå de 350 ha la I¿tan-Tåu, jude¡ul Mure¿. Contabilitatea fermei e asiguratå de sora lui Ciprian, iar so¡ia lui Constantin, învå¡åtoare, se implicå în timpul “liber”. Familia Bîrlean a accesat, recent, un proiect de 550.000 de euro, derulat de Guvernul Ungariei, prin funda¡ia Pro Economica din Târgu-Mure¿. Cu ace¿ti bani, din care jumåtate sunt contribu¡ie proprie, iar jumåtate fonduri nerambursabile, s-au achizi¡ionat mai multe ma¿ini ¿i utilaje agricole.

azele fermei au fost puse în 1991 de tatål lui Constantin, fost pre¿edinte de CAP în zonå (la Fâna¡e). Avea 10 hectare ale familiei ¿i un tractor românesc nou, cu plug. Afacerea a avut succes: în 1992 deja ferma a crescut cu teren în arendå ¿i încå un tractor nou. Constantin puncteazå: “Am investit mult în mecanizare. Majoritatea ma¿inilor ¿i utilajelor sunt luate de noi. În prezent, parcul e destul de mare pentru a lucra ¿i 1.000 de ha, nu doar cele 350 ale fermei, din care 40% proprietate”. Discu¡ia a fost purtatå cu Bîrlean-tatål, agronomul Ciprian (absolvent de USAMV Cluj) fiind în câmp, la semånatul florii-soarelui, în condi¡ii dificile. “Såptåmâna trecutå au cåzut 32 de litri ¿i nu au fost temperaturile apoi suficient de ridicate pentru a se zvânta terenul. Dar se anun¡å alte ploi, a¿a cå profitåm de aceastå fereastrå. Riscul så înghe¡e semin¡ele e mic. Ar trebui så fie temper-

Ciprian Constantin B;rlean [i Constantin B;rlean

aturi mai joase de minus patru grade, ca så le afecteze la adâncimea de 4-5 centimetri. Or, prognoza e de minus douå grade, iar în urmåtoarele zile semin¡ele vor germina, dar nu vor råsåri”. Cele 350 ha sunt comasate în propor¡ie de 60-70%. Tarlalele sunt ¿i de 50-60 ha, dar ¿i de 1 ha. Structura culturilor, anul acesta: 100 ha de grâu, 120 ha porumb, 30 ha rapi¡å, 60 ha floare, 20 ha soia ¿i ceva lucernå. Pânå anul trecut, cultivau ¿i sfeclå, 50 ha; au sperat cå vor continua ¿i anul acesta, dar închiderea fabricii de la Ludu¿ i-a for¡at så se reorienteze. Proprietarii francezi ¿i-au anun¡at decizia abia în ianuarie, iar asta i se pare incorect: “Am mizat pe sfeclå pânå târziu, altfel puneam rapi¡å, nu floare”. O parte dintre fermierii din zonå continuå så cultive sfeclå, contractând produc¡ia cu fabrica din Roman ¿i urmând så suporte o parte din cheltuielile de transport. Bîrlenii au considerat, înså, cå, în aceste condi¡ii, profitul, dacå ar fi existat, ar fi fost marginal. Iar riscurile sunt uria¿e, din pricina cheltuielilor necesare. Anul trecut, cu costul de atunci al fertilizan¡ilor, investi¡ia pe hectar a fost de 9.000 de lei, fiindcå au fost necesare 4 erbicidåri ¿i 5 tratamente pentru boli, pe lângå cele 800 kg/ha de complexe NPK.

Parcul auto Pe lângå o combinå Claas Mega 204 de 200 CP ¿i una mai nouå, John Deere W550, dedicatå recoltatului în pantå, achizi¡ionatå printr-un leasing contractat acum patru ani, ferma Bîrlean de¡ine cinci tractoare, iar în curând vor fi ¿ase: un Landini de 100 CP folosit la erbicidåri ¿i alte opera¡ii mai u¿oare, un alt Landini de 135 CP, un Massey Ferguson de 135 CP, un John Deere de 230 CP; încå un John Deere de 175 CP de anul acesta ¿i era a¿teptat unul de peste 300 CP. Acestea (tractoarele noi) au fost achizi¡ionate prin proiectul aprobat de Pro Economica, finan¡at de guvernul maghiar. Constantin Bîrlean spunea cå ar fi vorba de fonduri europene, dar banii sunt din visteria Ungariei. “Avem în derulare un proiect de 550.000 de euro, din care jumåtate aport propriu. Am mai achizi¡ionat prin el o semånåtoare de prå¿itoare ¿i una de påioase Kuhn, un scarificator ¿i un tåvålug”. Proiectele Ungariei, derulate prin Pro Economica, sunt strict regionalizate la jude¡ele Harghita, Covasna ¿i Mure¿. De¿i sunt menite så îmbunåtå¡eascå nivelul de trai al maghiarilor din România, beneficiari pot fi ¿i etnici români, respectiv “familiile care vor corespunde criteriilor de eligibilitate stabilite de Funda¡ie”. Profitul Agricol 17/2022

CULTURI VEGETALE

de utilaje cu banii Ungariei Costul pe hectar a crescut de la 3.500 la 5.000 de lei În pofida cre¿terii pre¡ului îngrå¿åmintelor ¿i a faptului cå nu ¿i-a securizat stocurile necesare la pre¡urile vechi, Constantin Bîrlean e ferm decis så nu facå rabat de la norma de fertilizare, mizând pe produc¡ii mari ¿i câ¿tiguri pe måsurå din valorificarea lor. Puncteazå schemele de fertilizare pe fiecare culturå. La grâu merge pe 270-300 kg/ha complexe 20-20-0 de la Azomure¿, fertilizare de bazå. Primåvara aplicå uree 150-200 kg/ha, frac¡ionatå în douå treceri. În perioada înfloritului, imediat înainte sau dupå, în func¡ie de condi¡ii, mai administreazå 150 kg/ha de azotat de amoniu. La rapi¡å, fertilizarea de bazå e cu 250 kg 20-20-0, iar primåvara mai intervine cu 150 de kg/ha azotat cu sulf de la Timac ¿i cu foliare con¡inând microelemente, administrate împreunå cu fungicidele ¿i insecticidele (urmeazå douå-trei tratamente). La floarea-soarelui, de obicei, totul se rezumå la o singurå aplicare: 15-1515, 300 kg/ha, pe rând, la semånat. În unii ani, când evolu¡ia plantelor nu e satisfåcåtoare, mai intervine cu pânå la 150 de kg/ha de azotat.

La porumb, media a sårit de 10 t/ha, sub cea din anii buni, când ajunge la 13 t/ha, la neirigat. În 2020, când fermierii din sud-est ¿i Moldova aveau daunå totalå, ferma Bîrlean a scos 11 t/ha. ªi floarea-soarelui a sårit în 2021 de 4 t/ha. Singura culturå care nu a dat produc¡ii satisfåcåtoare a fost soia. Plantele au suferit la înflorit, din cauza ar¿i¡ei, pår¡ile superioare nu au mai fructificat, iar produc¡ia a fost de numai 2.700 kg/ha, fa¡å de 3.500-4.000 kg/ha în al¡i ani. “Nu existå an perfect. Cel mai prost an agricol a fost 2012, când media la porumb a fost 5 t/ha. Dar atunci, în timpul recoltatului vindeam porumbul cu 1 leu/kg ¿i cheltuielile erau mult mai mici ca acum. În 2013 a fost produc¡ie mare, dar pre¡ul a scåzut la 50 de bani/kg”. Anul åsta a vândut grâul cu 1,7 lei/kg ¿i î¿i aduce aminte cå în toamnå ar fi primit doar 0,95 lei/kg. Porumbul l-a valorificat cu 1,55 lei/kg ¿i mai are ceva în magazie. Apropo, tocmai construie¿te o halå pentru utilaje, dar ¿i o magazie, pentru cre¿terea capacitå¡ii de stocare, de la 2.000

la 3.000 t. Are uscåtor, inten¡ioneazå så se doteze ¿i cu benzi transportoare. Va putea stoca cam 70% din grâu ¿i porumb - rapi¡a ¿i floarea fiind culturi valorificate la recoltå, pentru acoperirea cheltuielilor curente. Se uitå chiorâ¿ la faptul cå valorificarea a redevenit problematicå: “Acum se oferå doar 1,4 lei/kg. Ar fi crimå ca pre¡urile cerealelor så scadå, fiindcå îngrå¿åmintele ¿i-au dublat ori chiar ¿i-au triplat pre¡ul, iar costul motorinei s-a dublat ¿i el. Costul pe hectar a ajuns acum la 5.000 de lei ¿i trebuie cumva recuperat”. Trebuie spus cå, în afarå de inputuri, cheltuielile curente ale fermei sunt rezonabile. Arenda variazå între 1.000 ¿i 1.200 de kg/ha. Cheltuielile salariale sunt ¡inute sub control prin faptul cå, în afarå de membrii familiei, angaja¡i sunt doi mecanizatori ¿i un om bun la toate la sediul fermei. În vârfurile de campanie, când, teoretic, ar fi nevoie de sezonieri, fermierii din regiune se ajutå unii pe al¡ii, cu oameni, ma¿ini, utilaje. Func¡ioneazå respectul reciproc, nu se “vâneazå” terenurile arendate, ca în alte zone.

Robert VERESS

La porumb se începe cu 300 kg/ha de 20-20-0, iar la prå¿it 200 de kg/ha de uree. În privin¡a pregåtirii terenului, este adeptul tehnologiei clasice, cu arat. În aceste condi¡ii, cheltuiala medie pe ha urca, anul trecut, la 3.500 de lei, dar ¿i produc¡iile au fost de top. Astfel, media la grâu a depå¿it 8.000 kg/ha, în condi¡iile în care douå treimi din suprafa¡å este cultivatå cu soiul Glosa, cunoscut nu atât pentru productivitate, cât pentru calitå¡ile lui de panifica¡ie. La rapi¡å media a fost de peste 5 t/ha, iar la cum aratå cultura acum (mare, sånåtoaså, ie¿itå din iarnå cu 45 de plante/mp) sunt ¿anse ca istoria så se repete. Profitul Agricol 17/2022

CULTURI VEGETALE

Formulare de calitate pentru eficien]\ la porumb Zincul are o importan¡å ridicatå pentru cultura de porumb, fiind implicat în procesele ce ¡in de productivitate ¿i toleran¡å la stres.

- Influen¡eazå reglarea regimului hidric ¿i îmbunåtå¡e¿te toleran¡a la stres, precum ¿i råspunsul plantelor de porumb la factorii de mediu. - Este direct implicat în procesul de fotosintezå ¿i de hrånire a plantelor, asigurând asimilarea celorlal¡i nutrien¡i. - Acest microelement cre¿te viabilitatea polenului în situa¡ii de ar¿i¡å, facilitând legarea boabelor. - Contribuie la maturizarea semin¡elor, acest proces fiind întârziat în cazul deficien¡ei.

Caren¡a de zinc poate scådea toleran¡a la secetå Fertilizarea cu zinc utilizând un produs special conceput pentru cultura de porumb, cum este WUXAL Zinc, înseamnå så oferi¡i plantelor resursele în mod eficient: produsul este foarte bine absorbit ¿i utilizat de cåtre plante, dupå cum a demonstrat experien¡a anilor anteriori. Dintre procesele fiziologice poten¡ate de buna aprovizionare cu zinc, le amintim pe cele mai importante:

Aplicarea de zinc este beneficå în primåverile reci Când primåvara este caracterizatå de temperaturi scåzute, fermierii pot lua decizia de a amâna semånatul porumbului. Chiar ¿i a¿a, condi¡iile nefavorabile pot determina germinare încetinitå, råsårire îngreunatå ¿i o dezvoltare lentå a plantelor, care au rådåcini firave, cu o capacitate scåzutå de absorb¡ie a nutrien¡ilor din sol. În aceastå situa¡ie, interven¡ia cu nutrien¡i aplica¡i foliar este foarte importantå. Spre exemplu, WUXAL Zinc va oferi plantelor, pe lângå zinc, ¿i al¡i nutrien¡i importan¡i, cum sunt azotul ¿i sulful, ce vor ajuta plantele så atingå nivelul de dezvoltare optim într-un timp cât mai scurt. Zincul oferit va facilita transformarea amidonului în zahår ¿i va determina o cre¿tere a toleran¡ei la temperaturi scåzute.

pre deosebire de alte caren¡e, în cazul zincului, la porumb se poate manifesta fenomenul de „foame latentå”, o deficien¡å asimptomaticå ce poate afecta productivitatea. De aceea, este recomandatå aplicarea preventivå a unui fertilizant de bunå calitate. Totu¿i, uneori caren¡a de zinc poate prezenta semne vizibile, precum cloroza în zonele intervenale ale frunzelor noi, care capåtå aspectul de benzi. De asemenea, mai poate fi recunoscutå prin marginile încre¡ite ale frunzelor.

Sus¡inere pentru porumb încå de la semånat Aprovizionarea cu zinc este beneficå de la înfiin¡area culturilor. WUXAL Terios Zn+ con¡ine o cantitate crescutå de zinc, sulf, azot, dar ¿i cupru, mangan ¿i molibden. Datoritå formulårii de înaltå calitate, nutrien¡ii vor fi råspândi¡i uniform pe såmân¡å ¿i vor asigura o rezervå excelentå mai 28

ales în perioade dificile. Printre beneficiile WUXAL Terios Zn+, amintim: - Stimularea råsåririi, chiar ¿i în condi¡ii de secetå sau temperaturi scåzute; - Ob¡inerea unor plante mai viguroase ¿i mai tolerante la condi¡iile de mediu; - Uniformitatea noii culturi.

WUXAL Zinc. Nutri¡ie cu randament crescut WUXAL Zinc este special conceput pentru nutri¡ia porumbului. Zincul din acest produs este absorbit aproape de 100%. Chelatare dublå. Zincul din WU XAL Zinc este chelatat cu 2 agen¡i de chelatare, EDTA ¿i gluconat. Chelatarea împiedicå zincul så reac¡ioneze cu alte produse din amestecul de tratare. Efect starter. Datoritå caracteristicilor chimice, WUXAL Zinc determinå o absorb¡ie rapidå a nutrien¡ilor în frunze (mai mult de 80% în primele 48 de ore de la aplicare). În plus, datoritå umectan¡ilor, este posibilå reactivarea depozitului de pe frunze cu ajutorul umiditå¡ii din rouå sau precipita¡ii. Aplicare sigurå. WUXAL Zinc nu provoacå fitotoxicitate, fiind un produs solubil în apå, de înaltå puritate, fårå sodiu ¿i carbona¡i ¿i cu un con¡inut foarte redus de clor. Persisten¡å. Gra¡ie adjuvan¡ilor, WUXAL Zinc prezintå o aderen¡å foarte bunå, ceea ce face ca aplicarea så fie sigurå (spålare reduså chiar ¿i în condi¡ii de precipita¡ii), cu un interval mai mare de absorb¡ie. Nutri¡ie complexå. WUXAL Zinc pune la dispozi¡ia culturilor ¿i azot (pentru dezvoltare puternicå), precum ¿i sulf (pentru absorb¡ia mai eficientå a azotului). Randament. Formularea sub formå de suspensie (maxim de nutrien¡i în minim de volum) face ca aplicarea så aibå randament crescut. Profitul Agricol 17/2022

CULTURI VEGETALE

AZO-SPEED Amino¡. Nutri]ia cu azot la superlativ Azotul este unul dintre elementele minerale cele mai importante pentru plante, fiind parte a clorofilei ¿i proteinelor, iar cele mai mari limitåri în dezvoltarea culturilor sunt produse de insuficienta aprovizionare cu azot. Fertilizarea cu azot se realizeazå, în principal, la nivelul solului, dar acest tip de aprovizionare este, de multe ori, afectat de secetå, volatilizare sau levigare. O formå de fertilizare complementarå de succes o reprezintå aplicarea foliarå a azotului, cu beneficii speciale pentru cultura porumbului.

hidå: datoritå structurii chimice diferite, plantele au nevoie de mai mult timp pentru a rupe legåturile, iar absorb¡ia se face gradual, timp de pânå la 10 zile. Aplicarea „în douå trepte de vitezå” este beneficå pentru culturå, impulsionându-i dezvoltarea în toate stadiile.

Aportul de aminoacizi, impuls pentru productivitate Azo-Speed Amino+ completeazå sinergic nutri¡ia cu azot printr-un aport de 19 aminoacizi cu rol în reglarea metabolismului, dezvoltare generalå ¿i toleran¡å la stres. Aceste substan¡e sunt produse în mod natural de cåtre plante, dar cu un consum semnificativ de energie. De aceea, aplicarea acestora va permite plantelor de porumb så-¿i concentreze resursele pe dezvoltarea vegetativå. Aminoacizii oferi¡i plantelor de porumb prin aplicarea Azo-Speed Amino+ oferå mai multe avantaje, contribuind la uniformitatea culturii ¿i la cre¿terea productivitå¡ii. Spre exemplu, alanina sprijinå fotosinteza ¿i procesele de dezvoltare vegetativå. Prolina regleazå metabolismul azotului ¿i sus¡ine fructificarea.

Evitarea pierderilor prin volatilizare ¿i levigare Din cauza condi¡iilor climatice (secetå, temperaturi ridicate etc.), azotul aplicat la sol poate så se volatilizeze sub formå amoniacalå. De asemenea, în cazul fertilizan¡ilor aplica¡i la sol, din cauza precipita¡iilor, Azo-Speed Amino+. poate apårea pericolul de levigare, 2 tipuri de uree, adicå de infiltrare în straturile profunde cu aplicare foliarå: de sol. Astfel, nu doar cå investi¡ia nu se beneficiu pentru fermieri va fructifica, dar va fi afectatå calitatea Uree cu absorb¡ie rapidå Aplicarea foliarå a ureei este bene- solului ¿i chiar a apei. ficå în asociere cu alte produse, cum ar fi fungicidele, permi¡ând recuperarea Puritatea ureei con¡inute de rapidå în cazul situa¡iilor de stres ¿i Azo-Speed Amino+ Azo-Speed Amino+ Biuretul este o impuritate ce apare Surså de sulf ¿i magneziu asigurând o absorb¡ie eficientå. Asimilarea crescutå este datoratå caracteris- în procesul de fabricare al ureei, prin pentru produc¡ii ridicate ticilor chimice ale ureei, care påtrunde condensarea a douå molecule de uree. ¿i de bunå calitate u¿or prin cuticula plantei: dimensiunea Acest produs secundar poate fi deoseSulful este implicat în formarea clodeschiderii porilor este, în general, între bit de dåunåtor, conducând la riscul de roplastelor (deci în realizarea fotosinte1-5 nm, pe când diametrul moleculei de fitotoxicitate (adicå „arderea” culturii), zei) ¿i în produc¡ia de proteine, ce conprin inhibarea sintezei de proteine ¿i ferå produc¡iei calitatea scontatå. Maguree este de 0,42 nm. metabolizarea perturbatå a azotului. neziul este, de asemenea, indispenUree cu absorb¡ie lentå Ureea for maldehidå con¡inutå de Cantitatea de biuret din Azo-Speed sabil fotosintezei, precum ¿i pentru Azo-Speed Amino+ este utilizatå de Amino+ este extrem de reduså, tinzând transportul asimilatelor. cåtre plantå într-o perioadå mai mare cåtre zero. Acest aspect este foarte imde timp, fapt ce råspunde cerin¡elor nu- portant deoarece efectele secundare Aplicare: ale biuretului apar la concentra¡ii relativ tritive ale culturii pe termen mediu. Foliarå, primul tratament: 5 l/ha - 10 Azo-Speed Amino+ este formulat reduse (toxicitatea se face remarcatå la l/ha; al doilea tratament: 20 l/ha. Se special pentru aplicarea foliarå. Asocierea o concentra¡ie de 1% la aplicarea foliarå folose¿te cu un volum minim de 100 l de dintre cele 2 forme de uree face ca frun- ¿i de 0,3% la cea efectuatå la sol). apå/ha. zele så absoarbå în grad mai ridicat nutrien¡ii, cu eficien¡å mai mare decât atunci Poluarea cu azot - diminuatå cu AZO - SPEED Amino+ când este aplicatå doar ureea „clasicå”. Plantele de porumb folosesc frac¡ia de Azotul, neasimilat de cåtre plantele de culturå, poate produce dezechilibre uree cu absorb¡ie rapidå imediat dupå majore prin poluare sau dezvoltarea excesivå a speciilor invazive. aplicare, azotul primit astfel reprezen- Formularea cu uree formaldehidå limiteazå pierderile de azot în mediul întând un prim impuls pentru dezvoltare. conjuråtor, eliminând astfel impactul negativ asupra ecosistemelor. Ullterior, va fi utilizatå ureea formalde30

Profitul Agricol 17/2022

CULTURI VEGETALE

Ascenza, despre viitorul produselor de bio-protec]ie O fotografie de moment aratå viitorul protec¡iei plantelor. Din 62 de produse aflate în curs de înregistrare la nivel european, 40 sunt biologice. Înåsprirea regulilor de înregistrare a dus la scåderea drasticå a numårului de produse de sintezå, din cauza incapacitå¡ii companiilor producåtoare de a gåsi solu¡ii pentru a respecta noile cerin¡e, aratå Rui Correia, director de marketing al Ascenza.

inta grupului Rovensa este så ajungå la 30% vânzåri ale produselor de bio-protec¡ie, pânå în 2030. Grupul va dezvolta parteneriate cu numeroase companii locale pentru extinderea portofoliului. Implementarea în ferme va necesita un efort sporit. Tehnologiile vor necesita, pe lan¡ul de distribu¡ie, suport tehnic pentru cå este mult mai dificil så pozi¡ionezi produsele, fiind mai tehnice, aratå reprezentan¡ii Ascenza. Strategia Ascenza se bazeazå pe trei stâlpi. Se vor promova substan¡e active sustenabile pe termen lung, cu un risc redus. Acestea ar trebui så aibå o duratå de via¡å de cel pu¡in 15 ani. Extinderea geograficå ¿i combinarea produselor de sintezå cu cele biologice reprezintå alte douå modalitå¡i de cre¿tere a afacerii de bio-protec¡ie a Ascenza. Managerii considerå cå produsele biologice vor contibui la îmbunåtå¡irea rezultatelor produselor de sintezå sau în unele cazuri le vor înlocui. Fran¡a ¿i Ma-

Portofoliu de bio-solu¡ii Patru produse bio de protec¡ie a plantelor au intrat în portofoliul companiei Ascenza, grupate în gama Blexia. Din acest sezon sunt accesibile fermierilor din România. Carpet creeazå un mediu nefavorabil dezvoltårii ciupercilor patogene. Combate fåinarea, fåinarea vi¡ei-de-vie, rapånul ¿i boli de depozit. Equiset este un extract natural pentru controlul preventiv împotriva manei, utilizat pentru pomi fructiferi, vi¡a-de-vie, castrave¡i, tomate, cåp¿un, zmeur ¿i cartof. Prevatect este un vaccin pentru plante, chitosan, o substan¡å naturalå, biodegradabilå. Se recomandå atât împotriva putregaiului cenu¿iu la vi¡a-de-vie, fructe ¿i legume, cât ¿i împotriva bolilor la cereale, cartof ¿i sfeclå. Valesco, ob¡inut din extract de urzicå, are un efect de ¿oc ¿i repelent. rea Britanie au politica de a încuraja fermierii så reducå dozele de aplicare a produselor de sintezå când sunt utilizate în amestec cu cele de bio-protec¡ie, care le cresc eficacitatea. Este înså un mare semn de întrebare dacå aceasta va deveni o regulå. Reprezentan¡ii Ascenza considerå cå nu existå un motiv pentru care nu s-ar întâmpla a¿a. ºintele Farm to Fork, de reducere a utilizårii pesticidelor, sunt posibile? Echipa Ascenza crede cå da. “Credem cå inova¡ia în produse de sintezå nu va fi ridicatå. Unii din candida¡ii pentru înlocuire se vor elimina, registrul de substan¡e active se va reduce, în schimb va cre¿te numårul de produse biologice înregistrate. Unele companii din protec¡ia plantelor vor fuziona, pia¡a va continua så creascå”, spune Rui Correia, director central de marketing.

Orientarea Ascenza spre produsele de bio-protec¡ie a fost cerutå de pia¡å. “Am råspuns cerin¡elor consumatorilor. Ace¿tia cer mâncare mai sigurå, produse cu un impact mai scåzut asupra mediului ¿i mâncare mai nutritivå ¿i mai sånåtoaså. Aståzi, produsele biologice reprezintå 65% din substan¡ele active aflate în evaluare la nivel european, ceea ce înseamnå faptul cå toate companiile vor avea un focus pe acest segment de produs, cât de curând. Pot înlocui produsele biologice produsele de sintezå? Par¡ial da, dar ideea principalå este cå produsele biologice le vor ajuta pe cele de sintezå så dea rezultate mai bune, mai sigure ¿i într-un mod mai sustenabil. Credem cå aceasta este cheia acestei perioade de tranzi¡ie. Compania noastrå este în schimbare”, puncteazå António Sousa, director al filialei din România.

Adrian MIHAI

Grupul Rovensa, din care face parte Ascenza, are sediul în Portugalia, unde a fost fondatå. Are trei linii de produse: bio-nutri¡ie, bio-solu¡ii ¿i produse de sintezå de protec¡ia plantelor. Est prezent global, cu sediu în peste 30 de ¡åri, ia produsele ajung în peste 80 de ¡åri. Vânzårile sunt de 400 mil. euro. Are peste 2.000 de angaja¡i, 12 fabrici în toatå lumea. Aproape o sutå de persoane lucreazå în domeniul reglementårii, pentru omologarea de noi produse. Cu o istorie de peste 60 de ani, primul pas peste hotare a fost fåcut în Spania, unde au fost cumpårate douå companii. Profitul Agricol 17/2022

CULTURI VEGETALE

10 gre[eli frecvente la Så depozitezi eficient în silobag înseamnå så respec¡i câteva reguli în momentul ¿i pe parcursul depozitårii. Încålcarea lor aduce cu sine o serie de probleme care pot pune în pericol recolta sau furajele aflate în interiorul sacilor uria¿i.

in experien¡a celor aproape 7 ani de când activåm în România, am adunat într-un articol cele mai comune gre¿eli pe care le-am observat în ferme, atunci când sau stocat cereale, oleaginoase sau furaje în silobag. Nu ne-am propus så punctåm doar erorile, ci så explicåm ¿i care sunt efectele acestora. De asemenea, venim ¿i cu solu¡ii pentru anumite situa¡ii.

Terenul este neconform pentru a se putea amplasa sacii.

Cel mai des teren neconform pe care l-am întâlnit în cadrul fermelor este cel cu denivelåri. Acesta poate determina atât neuniformitatea sacului la încårcare, cât ¿i riscul de a cråpa în caz de neaten¡ie. Mai mult, zonele cu denivelåri sunt puncte colectoare pentru apå, iar dacå sacul are fisuri în zonele inferioare, umiditatea poate migra în boabe. Dacå un fermier nu are alt tip de teren la dispozi¡ie pentru depozitare, decât unul cu denivelåri, atunci recomandåm decopertarea/raderea terenului (dacå denivelårile ocupå mare parte din suprafa¡a terenului). 34

Necurå¡area terenului în amå- dent de nisip la capåtul unde se terminå nunt. Pe majoritatea solurilor se sacul (la începutul sacului nu este nece-

Închiderea la capete nu a fost realizatå ermetic. Este esen¡ial

pot gåsi pietre, crengi, rådåcini, obiecte de metal, sticlå etc. Toate acestea, dacå nu sunt îndepårtate de pe teren, existå riscul så peforeze folia sacului, iar recolta så fie compromiså prin påtrunderea umiditå¡ii din exterior.

så sporim aten¡ia atunci când închidem sacii la ambele capete. Închiderea trebuie så fie ermeticå ¿i se realizeazå cu chedere, accesorii ce sunt disponibile în oferta noastrå. În acest fel, cerealele î¿i vor putea påstra toate proprietå¡ile pe toatå perioada de depozitare, pentru cå s-a creat un spa¡iu anaerob în interorul sacului.

Neacoperirea cu nisip a capetelor sacilor. De ce este atât

de important så acoperim capetele, dupå ce deja au fost închise în prealabil cu chedere? Ei bine, presiunea ¿i greutatea scåzutå de la capete pot fi o “porti¡å” pentru påtrunderea rozåtoarelor în sac. Dar, dacå adåugåm un strat abun-

sar pentru cå se bagå capåtul în interior ¿i se formeazå presiune), acesta va da greutate ¿i nu va permite intrarea rozåtoarelor, nici în zonele inferioare, nici superioare. Sfatul nostru este så se foloseascå nisip, ¿i nu påmânt. Tot pentru a ¡ine la distan¡å ¿oarecii, îi îndemnåm pe fermieri så cure¡e/måture dupå ce au încårcat în silobag.

Sacii nu trebuie så bålteascå în apå. În cazul în care existå un

volum mare de apå (dupå precipita¡ii sau topirea zåpezii), iar în folie existå vreo fisurå neobservatå, apa poate påtrunde în interior, iar boabele se pot îmbiba cu apå. Pentru a contracara astfel de situa¡ii, recomandåm fermierilor så realizeze ¿an¡uri de drenare a apei.

Påsårile, în special ciorile, sunt un 6 alt inamic al silobagurilor care pot gåuri

Lipsa plaselor de protec¡ie.

folia sacului. Pentru a nu ajunge în astfel de momente neplåcute, le sugeråm fermierilor så î¿i achizi¡ioneze de la noi plasele de protec¡ie. Acestea se a¿eazå

Recomandåri depozitare în silobag (umiditate/perioadå) pentru cereale ¿i oleaginoase Clasificare risc grâu, orz, ovåz, secarå, porumb, soia, mazåre floarea-soarelui Umiditate perioadå depozitare 14% cereale 11% oleaginoase 14-16% cereale 11-14% oleaginoase >16% cereale >14% oleginoase

Scåzut

Mediu

Crescut

pânå la 14%

14-16%

>16%

pânå la 11% Scåzut

11-14% Mediu

>14% Crescut

6 luni

12 luni

24 luni

2 luni

4 luni

6 luni

1 lunå

2 luni

4 luni

Surså foto: Cristiano Casini (EEA INTA) Profitul Agricol 17/2022

CULTURI VEGETALE

depozitarea în silobag

Narcis Ranghiuc, director general Grain Bags

pe toatå lungimea silobagului ¿i se pot refolosi câ¡iva ani buni.

Nu se realizeazå o încårcare optimizatå în saci. La încår-

carea în saci este esen¡ial så se foloseascå o riglå specialå, cu ajutorul cåreia se måsoarå cantitatea introduså în saci. Astfel, fermierii î¿i vor da seama când sacii au ajuns la limitå ¿i vor putea opri procesul de încårcare.

pozitårii, cât ¿i în perioada de depozitare. Pentru a se putea orienta fermierii, noi punem la dispozi¡ia lor un tabel în care sunt trecute atât umiditå¡ile ideale pentru fiecare culturå în parte, cât ¿i timpul de depozitare în func¡ie de gradul de risc. Acest tabel se poate gåsi în siteul nostru, în bro¿urile noastre, dar ¿i pe canalele noastre de social media.

apoi pentru ca fermierii så se poatå deplasa printre saci ¿i så facå inspec¡ia acestora sau procesul de sondare.

Nu se verificå sacii în mod regulat. Dupå ce au fost în-

Despre Grain Bags România

cårca¡i sacii, ace¿tia nu se “abandoneazå” pe toatå perioada de depozitare. Este bine så fie verifica¡i la un interval de câteva zile. Prin acest fel, se pot sesiza anumite nereguli apårute, precum gåuri, care se pot acoperi imediat cu o bandå adezivå specialå pe care o gåsi¡i în portofoliul nostru. Când observa¡i orice problemå la saci, vå sfåtuim så suna¡i speciali¿tii no¿tri, pentru a veni cu solu¡ii din timp.

Este o companie 100% româneascå, înfiin¡atå în anul 2015, ¿i care furnizeazå solu¡ia de depozitare în silobag (sac industrial, fabricat din polietilen elastic, care asigurå conservarea în condi¡ii optime a recoltei). Grain Bags comercializeazå silobaguri, utilaje de încårcare/descårcare în/din silobag, dar presteazå ¿i servicii/închiriazå utilajele cu personal calificat. De asemenea, este singura din ¡arå care are speciali¿ti în acest sistem, care ¿tiu så ofere consultan¡å fermierilor. Silobagurile marca Grain Bags sunt importate din Germania ¿i reprezintå cea mai pu¡in costisitoare metodå de depozitare a cerealelor ¿i furajelor de pe pia¡a din România, oferind o alternativå pentru o mai bunå valorificare a produc¡iei. Cere oferta la: 0743.495.355, 0739.682.107 sau info@grainbags.ro

“Aten¡ia la detalii este cea care face diferen¡a în cazul depozitårii în silobag. Doar a¿a, recolta fermierilor nu va suferi nicio modificare pe toatå perioada de stocare. De asemenea, colegii no¿tri îi consiliazå în mod frecvent pe fermieri în a respecta cu stricte¡e regulile de depozitare, care, de altfel, sunt foarte simple de urmat”, explicå Narcis Ranghiuc, director general Grain Bags.

Nerespectarea distan¡ei dintre saci. Limita minimå care tre-

buie så fie låsatå între saci este de 50

Nu se respectå umiditatea re- cm. Asta pentru a fi spa¡iu suficient comandatå atât în momentul de- pentru utilajul de descårcat din silobag,

Profitul Agricol 17/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA Ce sunt liniile flowpack? La serele Agrofresh bio ale fostului viceprimar al Timi¿oarei, Adrian Orza, din comuna ªag, au sosit liniile flowpack pentru ambalare, etichetare ¿i paltetizare, dar ¿i liniile de procesare legume. Astfel, investi¡ia a intrat într-un nou stadiu de dezvoltare.

ostul viceprimar a explicat: “În proiectul de finan¡are pe care l-am desfå¿urat, de construc¡ie a serelor, a halei ¿i a magazinului, intrå ¿i o componentå de ambalare procesare ¿i prelucrare a legumelor ¿i una de etichetare. Noi avem un obiectiv care înseamnå lan¡ integrat ¿i toate aceste sunt parte din proiectul de finan¡are europeanå, de peste 2 milioane de euro”. Acum, fiindcå a ajuns linia de procesare, jumåtate din produc¡ia ob¡inutå va fi transformatå în produse finite: sos de bulion, zacuscå, sucuri, chiar dulcea¡å de ardei iute, toate bio, respectând cu stricte¡e cerin¡elor UE din domeniu. Inclusiv substan¡ele ¿i ingredientele care vor fi folosite în procesul de produc¡ie vor fi certificate bio. Pia¡a de desfacere este asiguratå prin re¡eaua proprie de magazine, dar o aten¡ie deosebitå va fi acordatå rela¡iei cu hipermarketurile, unde cetå¡enii merg ¿i î¿i fac aprovizionarea, dat fiind cå vor exista cantitå¡i mari de produse ob¡inute în cele douå sere. Deja existå o colaborare începutå cu Profi, prin amplul proiect de succes “Proaspete de la Noi!”, prin care sunt promovate ¿i valorificate produsele producåtorilor locali. 36

Adrian Orza

Fostul viceprimar al Timi¿oarei ¿i-a construit cele douå sere în valoare de 2 milioane de euro cu bani atra¿i de la UE, pe o suprafa¡å de 12.600 de metri. La Agrofresh, el produce cel pu¡in 150 de tone de ro¿ii ¿i 75 tone de castrave¡i, pe sezon. Totul este acum în sistem integrat: produc¡ie (sere), procesaDe asemenea, la mijlocul lunii aprilie, au fost adu¿i patru stupi cu bondari. Imediat insectele au început så î¿i facå treaba cum ¿tiu ele cel mai bine ¿i så polenizeze natural ro¿iile ¿i castrave¡ii. “Ei s-au dovedit foarte harnici din prima zi!”, spune Orza. Într-un stup sunt aproximativ 80 de bondari, iar în total peste 300 de bondari care trebåluiesc toatå ziua, fårå odihnå, zburând din floare în floare, ocupa¡i cu munca, bâzâind ferici¡i. Bondarii pot înlocui în totalitate folosirea polenizårii cu hormoni. În 50 de zile, ro¿iile coapte vor fi gata de cules, mai explicå Orza.

re (fabricå) ¿i distribu¡ie (magazin propriu, dar ¿i prin hipermarket). Proiectul mai cuprinde spa¡ii frigo, spa¡iu de sortare, de depozitare, cantinå pentru muncitori, spa¡ii administrative ¿i filtre sanitare speciale pentru cei intrå la procesare. Vor fi ¿i 10 angaja¡i. “E foarte important så se închidå cercul economic. De ce? Fiindcå pia¡a din Banat cumpårå legumele ¿i fructele din Turcia, Olanda ¿i Spania, produse pe care le gåsim masiv în hipermarketurile din Timi¿ ¿i din întreaga ¡arå. Practic, subven¡ionåm ¿i sprijinim locurile de muncå din aceste ¡åri. De ce så nu sprijinim prin actul nostru de cumpårare locurile din muncå din ¡ara noastrå? Atunci s-ar închide cercul economic ¿i vom sprijini producåtorii locali. Dacå ne aplecåm ¿i spre zona bio, putem så mâncåm ¿i mult mai sånåtos. To¡i vor avea de câ¿tigat: lucråtorii, fermierii ¿i cumpåråtorii, dar ¿i economia româneascå”, este de pårere fostul viceprimar al Timi¿oarei.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 17/2022

CRE{TEREA

ANIMALELOR ACVBR Sim anun]\ angaj\ri Cooperativa Agricolå a crescåtorilor de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå ¿i Kezdi Lacto Coop angajeazå pentru unitatea de procesare a laptelui din Târgu Secuiesc: operatori recep¡ie/pasteurizare - lapte (cod A01); operatori produc¡ie produse compuse (cod A02); operatori ambalare lapte/fri¿cå/unt (cod A03); laboran¡i (cod A04); fochi¿ti (cod A05); operatori sta¡ie de pre-epurare

(cod A06); operatori logisticå-depozit (cod A07); tehnician/mecanici de între¡inere (cod A08); ¿oferi de cisternå pentru lapte (cod A09); paznici (cod A10); personal de curå¡enie (cod A11). Cerin¡e: seriozitate, punctualitate, cer tificare/autorizare (fochist), studii medii / superioare specifice pentru fiecare post, experien¡å în domeniu.

Se oferå: salarizare atractivå, posibilitatea de a lucra într-o unitate nouå, alåturi de o echipå tânårå. CV-urile se depun pe e-mail la adresa: secretar@baltataromaneasca.ro sau pe mesaj whatsapp la numårul 0740.463.589, pânå la data de 15 mai 2022.

Mongolia - invitat\ de onoare la Sommet de l'Élevage Cu un efectiv de 66.000.000 de taurine, cu 1,5 milioane km², din care 80% på¿uni, Mongolia este o ¡arå cu o zootehnie extensivå de excep¡ie. Cre¿terea extensivå ¿i nomadå a animalelor reprezintå un sector esen¡ial pentru economia mongolå. “Dincolo de aceste asemånåri cu economia agricolå din Masivul Central din Fran¡a, agricultura este aståzi un pilon al cooperårii franco-mongole, considerå Benoit Delaloy, reprezentantul interna¡ional al târgului Sommet de l'Élevage (foto). Nimic mai logic decât ca Mongolia så fie invitatå de onoare la Sommet de l'Élevage 2022.” Este o oportunitate unicå pentru aceastå ¡arå så-¿i promoveze interesele zootehniei printr-un stand, printr-o conferin¡å ¿i prin intermediul unor întâlniri de afaceri între investitorii mongoli ¿i companiile franceze. În 2021, a fost România “invitatå de onoare”, iar ministrul Adrian Oros nu ¿tia cine va merge acolo nici în preajma expozi¡iei. Dacå Mongolia are 66.000.000 de vite la o popula¡ie de 3,278 milioane de locuitori, România mai cre¿te doar 1,5 milioane de vite la o popula¡ie de 19,29 milioane de locuitori. Atât... pagin\ de

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 17/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ultimul audit pentru Pericolul pandemiei de pestå porcinå africanå se men¡ine, chiar dacå ANSVSA raporteazå mai pu¡ine cazuri: 27 de focare erau stinse pânå pe 7 aprilie, alte 34 focare erau active, din care 3 focare în exploata¡ii comerciale de porci, fiind afectate 26.914 porcine (animale afectate din focarele active). De la prima semnalare a prezen¡ei virusului în România, adicå de pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent, au fost diagnosticate 6.601 de cazuri la mistre¡i în 41 de jude¡e.

“

În conformitate cu prevederile europene, cazurile de PPA la mistre¡i se sting dupå cel pu¡in 2 ani de la apari¡ia lor”, ne asigurå ANSVSA. De câte ori a fåcut verificåri pe teren prin fermele din România, Comisia Europeanå a constatat cå nu am luat måsurile necesare pentru prevenirea ¿i combaterea pestei porcine africane. Din motive electorale, guvernan¡ii nu mai fac nimic în domeniu ¿i porcul se dovede¿te o nucå foarte tare pentru politicienii no¿tri. “Raportul care a venit de la precedentul audit este drastic, aminte¿te Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP), medic veterinar de profesie. Se va mai face un ultim audit la sfâr¿itul lunii mai. Iar dacå lucrurile nu vor fi în ordine, vom pierde banii pentru despågubiri. Oricum, noi nu avem voie så exportåm porci, dar România trebuie så se batå måcar pentru propria pia¡å. 40

Trebuie så cerem derogare så putem sacrifica porcii pentru necesarul intern, fårå ¿tampilå ovalå. Cu ¿tampilå hexagonalå, så nu existe riscul cå trecem carnea peste grani¡å”. Probabil cå stabilirea ¡intelor de control este aleatorie, nu avem probe ¿i nimeni nu explicå aceste lucruri. “Auditul dureazå o såptåmânå. Se trimite de la Comisia Europeanå la ANSVSA un plan de rutå, dar se întâmplå frecvent så modifice planul imediat ce ajung în România. Unii fermieri din ACEBOP au repopulat, iar al¡ii au adus purcei santinelå în adåposturi.”

Mary Panå este singurul reprezentant din România în Grupul Comisiei Europene de Reflec¡ie pentru carnea de porc. În anul 2022, sunt planificate cinci reuniuni ale Grupului de reflec¡ie. Fiecare va fi dedicatå unui subiect specific ¿i ar trebui så producå un rezultat în beneficiul tuturor statelor membre. Cele cinci rapoarte ale reuniunilor se vor regåsi într-un raport final, cu posibile recomandåri. Prima întâlnire a avut loc online, în data de 6 aprilie. În cadrul Grupului de reflec¡ie, au fost câteva prezentåri interesante. De exemplu, Spania admite maxim

Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine (ACE-BOP): “Ministrul Petre Daea mi-a solicitat så fac un proiect pentru asemenea depozite, unde anume så fie amplasate, ce capacitå¡i, cât costå. Dupå ce a plecat ministrul Daea, s-a abandonat ideea, de¿i ministrul Chesnoiu i-a promis cå va relua proiectul. Membrii ACEBOP au cerut ca acele depozite så fie construite în zona Prahova-Bra¿ov, ca så aibå acces toate regiunile. Au fost gândite ¿i alte spa¡ii de stocare pentru legume. Bani erau suficien¡i. Eu m-am ocupat de spa¡iile pentru carne. Este un proiect foarte bun ¿i ministrul Chesnoiu spune cå îl va pune pe picioare. Au început fermierii no¿tri så caute spa¡ii de depozitare în Ungaria. Ståm råu de tot! Este måsurå de pia¡å pentru stocare privatå ¿i statul român nu a accesat nici måcar o tonå de carne.” 5.000 de scroafe într-o fermå. Majoritatea fermelor au 2.000-2.500 de scroafe. Profitul Agricol 17/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

pesta porcin\ african\ “S-a discutat mult în jurul Germaniei, care a pierdut exportul în China, ¿i s-a cerut ca toate statele membre så intervinå pe lângå Beijing ca så accepte exportul de carne din Germania. În al doilea grup de lucru, s-a pus problema cå niciun stat membru nu va fi låsat în urmå ¿i niciun stat nu va avea prioritate absolutå. Noi putem så ne concentråm inteligent ¿i så ne integråm pe acest obiectiv: Germania produce mult, inclusiv pentru export, iar România produce doar 20-30% din necesarul de consum. Dacå membrii Comisiei sus¡in cå nu vor låsa niciun stat în urmå, e posibil ca ¿i Germania så treacå în curând prin experien¡a României. La noi a scåzut numårul de mistre¡i bolnavi, iar în Ger-

mania a crescut. Deci Germania este în pericol, la fel ca România. Prin urmare, trebuie så vadå ce fac ¿i amårâ¡ii å¿tia, cum suntem noi, adicå så ne relaxeze condi¡iile de mi¿care a porcilor sånåto¿i cåtre abator, så nu mai ¡inå porcii no¿tri cu restric¡ii de mi¿care, în loc så-i dåm la abator”, spune Mary Panå. ªi totu¿i, mingea este în terenul nostru fiindcå noi puteam så ducem porcii la abator pe culoare prestabilite ¿i nu am fåcut acest lucru niciodatå. De fricå sau din comoditate fiindcå nu erau afacerile celor de la ANSVSA. Dacå nu am folosit aceastå porti¡å, nu existå altå explica¡ie. “ANSVSA trebuia så cearå derogare de la Comisia Europeanå conform Regulamentului

605. Le-a fost teamå de orice formå de implicare.” ªi pentru crescåtorii de porci, ajutorul de Covid este un gest politic. Ace¿ti bani se acordå pentru o perioadå de 6 luni, dar depinde de evolu¡ia pre¡urilor în semestrul al doilea. “Este o gurå importantå de oxigen, chiar dacå nu acoperå toate nevoile. Så vedem de unde vom lua floareasoarelui, mai ales cå Ucraina nu va mai semåna. Pre¡ul porcului la poarta fermei a fost foarte bun luna trecutå. Acum a ajuns la 7 - 7,2 lei kilogramul în viu. Este un pre¡ bun.”

Viorel PATRICHI

Statele bogate sunt sprijinite, cele mai såråcu¡e se uitå La 23 martie 2022, Comisia Europeanå a adoptat Cadrul temporar de crizå privind ajutorul de stat, cu scopul de a permite ¡årilor europene så utilizeze ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei, în contextul råzboiului ruso-ucrainean. Acesta prevede trei categorii de ajutoare, care pot fi acordate de statele membre: - sume limitate de ajutor de pânå la 35.000 euro pentru companiile afectate de crizå, active în sectoarele agriculturii, pescuitului ¿i acvaculturii; - sprijin pentru lichiditå¡i sub formå de garan¡ii de stat ¿i împrumuturi subven¡ionate; - ajutoare pentru compensarea pre¡urilor ridicate la energie, combustibili. Cel pu¡in 9 din 19 ¡åri au decis så aplice taxe reduse pentru electricitate ¿i/sau gaz. Cel pu¡in 5 din 19 ¡åri au deProfitul Agricol 17/2022

cis så aplice reduceri ale taxelor sau pre¡uri plafonate la combustibil. Mai multe state membre solicitå un sprijin direct prin intermediul ajutoarelor de stat pentru anumite sectoare. Finlanda a implementat ajutoare na¡ionale pentru sectoarele porcinelor ¿i påsårilor, produc¡iei în serå, depozitårii produselor horticole, cre¿terii renilor ¿i pescuitului. Comisia a adoptat pânå acum schemele de ajutor de stat prezentate de Germania ¿i Polonia. Schema germanå prevede pânå la 20 de miliarde de euro pentru a sprijini companiile active în toate sectoarele. În cadrul ei, beneficiarii au dreptul så primeascå sume limitate de ajutor în oricare dintre urmåtoarele forme: granturi directe; avantaje fiscale sau de platå; avansuri rambursabile; garan¡ii; împrumuturi; capitaluri proprii; finan¡are hibridå. În special, ajutorul gran-

turilor directe nu va depå¿i 35.000 euro per beneficiar activ în produc¡ia primarå de produse agricole, sectoarele pescuitului ¿i acvaculturå ¿i 400.000 euro per companie activå în toate celelalte sectoare; ¿i avantajele fiscale sau de platå vor fi acordate cel târziu la 31 decembrie 2022. Polonia a primit acordul pentru 836 milioane euro pentru sectorul agricol. Ajutorul polonez, care va lua forma unor granturi directe, va fi deschis fermierilor ale cåror ferme sunt afectate de cre¿terea costurilor la îngrå¿åminte. Beneficiarii eligibili vor putea primi un ajutor de pânå la 107 euro pe hectar de teren agricol ¿i pânå la 53,5 euro pe hectar de på¿uni. Ajutorul va fi plafonat la 50 de hectare. România nu plânge ¿i nu prime¿te, dar va beneficia de ultimul audit.

CRE{TEREA ANIMALELOR

Metanizarea agriculturii, alternativ\ la gazele din Rusia Da, a¡i citit corect, am scris Metanizarea, nu Mecanizarea agriculturii. Este un capitol care se deschide ca o bunå afacere pentru fermele mari care au ¿i animale.

¿adar, metanizarea, un termen utilizat încå timid în peisajul agricol românesc, nu mai este de mult o investi¡ie aventurå. ¥n Fran¡a, unde producerea de metan din dejec¡ii ¿i biomaså este binecunoscutå de peste 10 ani, se studiazå ca solu¡ie la importurile de gaz.

Recent, Gaz Réseau Distribution France (GRDF), distribuitorul na¡ional francez de gaze, ¿i-a propus så introducå în re¡eaua sa de peste 200.700 km de conducte biogaz produs în agriculturå în propor¡ie de: - 10% pânå în 2025, - 30% pânå în 2030, - 100% pânå în 2050! Prea ambi¡ios, utopic, prea ca la... ¡arå? Nicidecum, deoarece GRDF a început acest proces de metanizare a agriculturii încå din 2020, iar de atunci, la re¡eaua na¡ionalå de gaze din Fran¡a au fost conectate 118 unitå¡i de injectare a biometanului, la care se adaugå alte 900 de proiecte în desfå¿urare. Dar de ce s-a lansat GRDF în aceastå “aventurå”? Fran¡a are o produc¡ie in-

ternå de gaze foarte reduså ¿i importå 99% din necesarul de gaze naturale, din care 25-29% din Rusia iar peste 35% din Norvegia. ªi în România existå câ¡iva fermieri care au investit în instala¡ii de biogaz. Alexandru Baciu (Ferma Baciu, Grådi¿tea, Cålåra¿i) are o instala¡ie de biogaz de 635 kWh, cu care î¿i produce întregul necesar de energie electricå, iar surplusul îl livreazå în re¡eaua na¡ionalå. Mihai Schita (Schwab Agro Prod, Ardud, Satu Mare) are o instala¡ie de biogaz pentru producerea energiei electrice de 1,5 MWh. Mai sunt ¿i al¡ii, despre care vom scrie pe rând.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 17/2022

MA{INI & UTILAJE Precizie cu Optima TF Maxi Semånatul culturilor prå¿itoare este mai productiv cu semånåtoarea Optima TF Maxi. Aceasta este cea mai mare din portofoliul Kverneland ¿i este vândutå în România în exclusivitate de AgroConcept. Pe scurt, poate semåna pe 16 rânduri (la 70 cm, cu 20,4 cm între plante), cu sec¡ii ac¡ionate de motor electric E-drive II, buncår de îngrå¿åminte de 4.000 l, densitate de 70.000 plante/ha.

Cirrus cu configura¡ie personalizatå Semånåtoarea Amazone Cirrus poate fi configuratå chiar de cåtre fermieri, iar printre op¡iuni se numårå: discuri crenelate fin pentru pregåtirea planå a patului germinativ, discuri crenelate grosier pentru pregåtirea profundå, discuri netede pentru pregåtirea mai pu¡in adâncå a solului, discuri “Minimum TillDisc”, cu o dislocare reduså a påmântului ¿i påstrarea apei în sol.

Avantajele combinei John Deere S770 IPSO Agriculturå a livrat recent unui fermier prahovean o combinå inteligentå John Deere S770. Dintre avantaje amintim ghidare automatå AutoTrac, GPS de înaltå precizie StarFire6000 SF1, hår¡i de produc¡ie create în timp-real, diagnosticare stare tehnicå de la distan¡å, flux axial cu un singur rotor pentru alimentare-separare-curå¡are, capacitate de adaptare la diferite tipuri de culturi etc. În plus, S770 asigurå recoltarea pe o lå¡ime de tåiere maximå, cre¿te cu pânå la 20% numårul de hectare recoltate pe orå, reduce pierderile, spore¿te confortul operatorului. 44

Viitorii mecanici, sprijini]i de APIMAR Colegiul Na¡ional “Viaceslav Harnaj” pregåte¿te de ani buni viitoarele genera¡ii de mecanici, atât de necesari pe pia¡å. Pregåtirea nu ar fi fost posibilå fårå Asocia¡ia Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole din România (APIMAR), care a fost ini¡iatoarea ¿i sus¡inåtoarea în continuare a proiectului de învå¡åmânt dual.

ecent, Colegiul “Viaceslav Harnaj” a gåzduit Olimpiada na¡ionalå de agriculturå, prilej cu care Mihai Iva¿cu, directorul de marketing al APIMAR, a reafirmat sprijinul pe care Asocia¡ia îl oferå încå din 2017 viitorilor mecanici. “Atunci încå nu era amenajat un atelier mecanic, acum este func¡ional, iar elevii pot aplica în practicå teoria învå¡atå la cursuri. Ei fac practicå pânå la 75% din totalul orelor de ¿coalå. În 2017 nu exista posibilitatea de a face cursuri de conducåtor de tractor, acum au la dispozi¡ie un tractor pe care vor învå¡a så conducå. Iar acest lucru må bucurå personal, deoarece ¿i eu vreau så absolv acest curs ¿i så ob¡in carnetul de conducåtor de tractor.” Sprijinul acordat de APIMAR pentru învå¡åmântul dual de la “Viaceslav Harnaj” nu este doar unul moral, ci unul concret, material. Vorbim aici de un sprijin financiar, o burså fixå de 200 de lei pe lunå, acoperirea cheltuielilor cu masa, cazarea ¿i transportul elevilor. La aceastea se adaugå un alt factor

important: oferirea unui loc de muncå la finalizarea celor trei ani de studiu. Datoritå acestui proiect, din cei 42 de elevi care s-au înscris în 2017 în prima claså de ¿coalå profesionalå în sistem dual, 37 au absolvit cu brio ¿i au intrat deja “în pâine”, cum se spune. Mihai Iva¿cu spune cå aceasta este o promovabilitate foarte bunå ¿i îi îndeamnå ¿i pe al¡i elevi care vor absolvi în acest an 8 clase så se înscrie la Colegiul Na¡ional “Viaceslav Harnaj” pentru cursurile de mecanici agricoli, pentru cå vor primi tot sprijinul de care au nevoie din partea APIMAR.

Arpad DOBRE

Mihai Iva[cu, director marketing APIMAR Profitul Agricol 17/2022

Anvelopele BKT, sub greutatea calit\]ii

portuare. Are o bandå de rulare durabilå ¿i robustå care, împreunå cu un compus antistatic exclusiv, asigurå rezisten¡å excelentå la uzurå ¿i o duratå lungå de via¡å.

Auzim frecvent spunându-se cå o anvelopå mai grea este de calitate mai bunå, deoarece este fabricatå folosind mai multe materiale ¿i, în consecin¡å, mai durabilå. Tehnicienii BKT spun cå, întradevår, poate exista o legåturå între greutate ¿i calitate, înså numai atunci când se considerå greutatea ca fiind suma justificatå ¿i calculatå - a fiecårei componente individuale.

Greutå¡i similare, performan¡e diferite Între douå dintre cele mai populare anvelope agricole Agrimax de aceea¿i dimensiune existå o diferen¡å nesemnificativå de greutate. Este vorba despre Agrimax Force cu dimensiunea IF 710/70 R 42 CFO, care are o greutate de 347,4 kg, comparativ cu cele 340,84 kg ale Agrimax V-Flecto de dimensiune VF 710/70 R 42. Cu toate acestea, prima este special conceputå pentru tractoare de mare putere (peste 250 CP) ¿i este echipatå cu tehnologie IF, în timp ce a doua este o combina¡ie câ¿tigåtoare de caracteristici care îmbunåtå¡esc performan¡a tractoarelor de genera¡ie urmåtoare, fiind echipatå cu tehnologie VF. Pneurile IF sunt capabile så suporte o sarcinå cu 20% mai mare la aceea¿i presiune de umflare ca o anvelopå radialå conven¡ionalå, sau pot transporta aceea¿i sarcinå la o presiune cu 20% mai micå. Anvelopele VF sunt asemånåtoare cu gama IF, dar transportå cu 40% mai multå sarcinå la o presiune identicå fa¡å de o anvelopå radialå standard sau suportå aceea¿i sarcinå la o presiune cu 40% mai scåzutå, reducând astfel ¿i compactarea solului.

¿adar, este de a¿teptat ca o anvelopå pentru sarcini mari, de aceea¿i dimensiune cu alte modele, så fie mai grea, deoarece elementele suplimentare folosite pentru a conferi rezisten¡å structurii influen¡eazå greutatea totalå. Cel mai mare procent din greutate dintr-o anvelopå este reprezentat de calea de rulare, înså trebuie luate în considerare ¿i alte elemente, precum banda, muchia, talonul ¿i carcasa, pe care fiecare producåtor le testeazå ¿i modificå pentru a gåsi echilibrul perfect între performan¡å ¿i costuri. Unul dintre punctele forte ale BKT este, de exemplu, cantitatea mai mare de material folositå pentru talonul an-

Profitul Agricol 17/2022

velopelor sale. Sunt doar câteva grame în plus, dar acestea previn apari¡ia rupturilor.

Cea mai grea versus cea mai u¿oarå Totu¿i, cât cântåre¿te o anvelopå? Iatå câteva exemple din cele mai bine vândute game de la BKT: Agrimax RT 600 - cea mai mare anvelopå agricolå BKT, cu dimensiunea IF 1250/50 R 32 ¿i o greutate de 643,52 kg. Este idealå pentru paji¿ti, gazon ¿i soluri care necesitå aten¡ie specialå. Earthmax SR 468 - cea mai grea anvelopå din gama OTR (off the road - circulå în afara carosabilului), un gigant de dimensiunea 40.00 R 57, cu o greutate totalå de 3.819,80 kg, conceputå pentru basculantele rigide, cu structurå realizatå în întregime din o¡el, care oferå carcasei rezisten¡å sporitå ¿i protec¡ie împotriva loviturilor. LG 306 - anvelopå din categoria panå, de numai 1,17 kg, cu dimensiunea 11X4.00-5, pentru spa¡ii verzi, conceputå pentru ma¿ini de tuns gazonul ¿i, în anumite dimensiuni, adecvatå ¿i pentru tractoare mici. Liftmax LM 8, cea mai micå anvelopå din gama industrialå, cu o dimensiune de 150/75 R 8 ¿i o greutate de 9,25 kg, special proiectatå ¿i conceputå pentru stivuitoare ¿i tractoare de opera¡iuni

Arpad DOBRE 45

MA{INI & UTILAJE

Noul Claas Configurator este online [i în România Începând cu 2 mai, profesioni¿tii lumii agricole din România care doresc så-¿i configureze viitoarele utilajele Claas vor avea la dispozi¡ie Configuratorul special, cu un aspect nou ¿i func¡ionare intuitivå. În cadrul Configuratorului vor fi prezente toate gamele de utilaje Claas: tractoare, combine, combine de recoltat furaje, prese de balotat, tehnologie pentru recoltat furaje, încårcåtoare telescopice, încårcåtoare frontale autopropulsate ¿i sisteme EASY.

Toate op¡iunile disponibile pentru aceste utilaje pot fi selectate în Configurator, clientul având posibilitatea de a-¿i echipa utilajul ales dupå cum dore¿te. Fiecare op¡iune este descriså clar, caracteristicile sale fiind detaliate în meniurile derulante cu informa¡ii, iar o fotografie detaliatå permite clientului så vizualizeze echipamentul. Configuratorul Claas, accesibil direct de pe pagina de internet a producåtorului, este în limba românå. De fapt, putem spune cå este cel mai avansat instrument din domeniul utilajelor agricole pentru efectuarea de oferte online. Acesta reprezintå materializarea dorin¡ei producåtorului de a asigura transparen¡å, prin afi¿area online a ofertei sale. Datoritå Configuratorului Claas, to¡i clien¡ii din România au acces în orice moment la toate gamele de echipamente Claas, cu posibilitatea de a vizualiza toate op¡iunile disponibile pentru utilaje. Acest instrument unic asigurå accesul, cu doar câteva clicuri, la urmåtoarele func¡ii: 46

- Crearea unei configura¡ii personalizate - Verificarea compatibilitå¡ii dintre op¡iuni - Vizualizarea celor mai bune posibil solu¡ii de echipamente.

Func¡ii extinse pentru Configuratorul Claas Fiecare utilizator poate edita o configura¡ie a utilajului, inclusiv lista de op¡iuni definite sub forma unui fi¿ier PDF, fåcând astfel posibilå stocarea unei configura¡ii pentru o utilizare ulterioarå. Configura¡ia este disponibilå în orice moment ¿i poate fi editatå ulterior. Configura¡iile pot fi salvate ¿i sub forma unui fi¿ier electronic, fåcând astfel posibilå reîncårcarea unei configura¡ii ini¡iale ulterior, vizualizarea din nou în cadrul Configuratorului Claas ¿i eventual modificarea acesteia. Aceste func¡ii extinse asigurå o utilizare foarte profesionistå a Configuratorului Claas. Configura¡ia va fi salvatå în spa¡iul personalizat al utilizatorului prin inter-

mediul Claas Connect. Aplica¡ia Claas Connect oferå ¿i acces la servicii suplimentare, aplica¡ii dedicate ¿i magazine în cadrul unui singur portal. Configuratorul Claas vå permite så ob¡ine¡i o ofertå personalizatå de la un dealer ales prin intermediul localizatorului online de dealeri. Acesta propune dealerii cei mai apropia¡i din punct de vedere geografic de adresa clientului care efectueazå cåutarea. Un client va putea astfel solicita dealerului ales de el o estimare personalizatå care så includå, dacå este cazul, revânzarea unui utilaj rulat, integrarea unui contract de service ¿i între¡inere, precum ¿i mijloacele adecvate de finan¡are. Pentru profesioni¿ti este, de asemenea, disponibilå o filå de solicitare a unei demonstra¡ii, pentru a avea acces la programele de demonstra¡ii ale dealerilor Claas. Configuratorul Claas reprezintå portalul de acces pentru schimburi profesionale cu re¡eaua de dealeri Claas, fiind un instrument unic, care vå permite så beneficia¡i de recomandårile speciali¿tilor în echipamente din cadrul re¡elei Claas pe baza unor date comune ¿i partajate.

comunicat Claas

MA{INI & UTILAJE

Pat germinativ de calitate

cu echipamente Einboeck Echipamentele Einboeck pentru pregåtirea patului germinativ distribuite de NHR Agropartners oferå tehnologia potrivitå de pregåtire a solului pentru semånarea optimå a culturilor, într-o singurå trecere. Aceastå opera¡iune asigurå atât conservarea apei în sol, cât ¿i economii de timp ¿i motorinå.

Sfaturi la pregåtirea patului germinativ Combinatorul Extrem ¿i cultivatorul Vibrostar produse de Einboeck amestecå fin påmântul cu resturile vegetale, pentru a preveni formarea nåmolului ¿i evaporarea apei. Speciali¿tii NHR Agropartners precizeazå cå, pentru a men¡ine cât mai multå umiditate în sol, este importantå reducerea pierderilor capilare ¿i a¿ezarea unui strat superficial de påmânt deasupra celui umed atunci când se pregåte¿te solul pentru semånat. Aglomeråri mai mari de påmânt sunt plasate deasupra solului pentru a preveni formarea crustei, iar particulele fine råmân la nivelul semin¡elor. Solul este nivelat de organele de lucru frontale de nivelare, iar organele de mårun¡ire din spate laså în urmå o suprafa¡å optimå pentru semånat. Pregåtirea corespunzåtoare a patului germinativ presupune un sol nivelat cu o adâncime constantå pânå la stratul umed, care asigurå o germinare foarte bunå în cazul în care semin¡ele sunt a¿ezate la adâncimea prevåzutå. Pentru a îndeplini cerin¡ele diferitelor tipuri de sol, utilajele se pot configura în func¡ie de solicitårile fiecårui fermier ¿i se oferå o gamå largå de organe de lucru. 48

1. Prelucrarea medie sau grosierå a solului Un pat germinativ optim nivelat, prelucrat la micå adâncime, se caracterizeazå printr-o granula¡ie medie spre grosierå, cu o structurå deschiså. Såmân¡a este depuså într-un orizont de sol fin, cu un strat compactat, purtåtor de apå, dedesubt. Pentru a evita deteriorarea solului prin compresiune, pregåtirea patului germinativ trebuie efectuatå cu cât mai pu¡ine treceri. Dacå este posibil, solul nu trebuie så fie dat la o parte când este saturat de apå, deoarece zonele de sol colmatate ¿i cu noroi întârzie dezvoltarea plantelor. 2. “Såmân¡å falså” de primåvarå Dacå condi¡iile din primåvarå o permit, se poate pregåti ¿i o “semånare falså”. Semin¡ele de buruieni pot germina ¿i pot începe så creascå întrun pat germinativ care este deja pregåtit cu 2 pânå la 4 såptåmâni înainte de planificarea semånårii. Aceastå popula¡ie de buruieni poate fi apoi abordatå relativ u¿or ¿i eficient în tim-

pul pregåtirii efective a patului germinativ înainte de semånare. Pentru a intensifica acest efect, “patul de semin¡e fals” poate fi lucrat cu un cultivator ¿i o datå sau de douå ori, folosind o combina¡ie de semin¡e sau, eventual, ¿i un echipament de plivit. Acest lucru permite reducerea clarå a presiunii buruienilor, în special în primele etape ale culturii principale.

3. Evita¡i utilajele ac¡ionate de priza de putere În måsura în care este posibil, utilajele de prelucrarea solului ac¡ionate prin priza de putere, cum ar fi grapele rotative, ar trebui evitate, deoarece pot “mânji” solul în condi¡ii umede. Existå, de asemenea, pericolul de a sparge prea intens diferitele componente ale solului la utilizarea acestor utilaje. Când sunt folosite primåvara, dupå ce câmpul a fost arat toamna, patul germinativ poate deveni rapid prea fin, ceea ce poate duce la colmatarea cu noroi sau eroziune. Arpad DOBRE Profitul Agricol 17/2022

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

:ntre “nu am afaceri în agricultur\” [i a fi “s\rac [i cinstit”

criam såptåmâna trecutå cå din ce în ce mai des apare în discursul ministrului Chesnoiu expresia repetitivå cå nu are afaceri în agriculturå. Ba chiar dublatå ¿i de declara¡ia de avere a Domniei Sale, unde nu sunt trecute bunuri de¡inute, ceea ce må face så må simt foarte “vinovat”. Spuneam cå, în opinia mea, se creeazå un arc ideologic peste timp ¿i se manifestå la mine un tip de “vinovå¡ie a chiaburilor” de acela¿i gen ca cel indus pe vremuri de fostul pre¿edinte Iliescu. Avea un discurs asemånåtor cu al actualului ministru al Agriculturii, dorea så înfiereze apari¡ia clasei celor îmbogå¡i¡i, culmea, tocmai prin måsurile luate de propriul guvern de la acea datå ¿i lansa atunci expresia devenitå celebrå “sårac ¿i cinstit”. Din påcate, acea declara¡ie nu a avut scopul de eliminare a corup¡iei endemice, care se manifesta generalizat. Ci ea a dus la înfrângerea opozan¡ilor politici de la acea datå, care erau descri¿i de cåtre departamentul de propagandå al partidului de atunci ¿i våzu¡i ulterior de mare parte a popula¡iei care a mers la vor, drept “capitali¿tii care nu au mâncat salam cu soia ¿i vor suge sângele poporului”. Ce må îngrijoreazå, ¿i poate fi ¿i jignitor (dacå ra¡ionamentul meu este corect), este faptul cå ministrul Chesnoiu se pare cå încearcå så acrediteze “certitudinea” induså în subcon¿tientul multora, cå to¡i (sau majoritatea) cei care avem afaceri în agriculturå am fi ni¿te ho¡i. Vezi, Doamne, doar cei care nu au Profitul Agricol 17/2022

afaceri în domeniu pot fi “ale¿ii” care så conducå pe noi culmi agricultura româneascå. Aceastå afirma¡ie nu se face direct, ci este folositå indirect, ca o garan¡ie justificativå cå Domnia Sa sau oamenii selecta¡i ¿i care nu au afaceri în agriculturå (vezi ultimul caz legat de numirea noului director la Casa Unirea, unde s-a

“Din experien¡a mea, lipsa afacerilor din agriculturå sau a afacerilor în general a actualului ministru må îngrijoreazå. Fiindcå poate aråta o lipså de experien¡å în gestionarea unor bugete ¿i a modului de gestionare a afacerilor. Aceastå lipså de experien¡å totu¿i poate fi compensatå printr-o echipå cu experien¡å în agriculturå ¿i economie realå.” men¡ionat drept calitate ¿i garan¡ie cå nu are afaceri în agriculturå) sunt cei mai potrivi¡i pentru a ocupa diferitele posturi ¿i astfel nu vor fura ¿i vor fi ¿i foarte performan¡i. Oare a¿a så fie? Ar fi simplu så fac ¿i eu o argumenta¡ie contrarå prin care så justific cå ¿i cei care nu au nimic pot deveni foarte vorace în a-¿i satisface eventualele interese personale ¿i meschine, dar a¿a nu a¿ face decât så folosesc aceea¿i metodå (adicå så fiu la fel), pe care o condamn prin prezentul material ¿i care må ¿i revoltå. Revenind la compara¡ia cu trecutul

evocat din perioada iliescianå, ¿i atunci ¿i acum erau båga¡i în aceea¿o oalå ¿i cei care, cu chinuialå ¿i riscuri, î¿i deschisese un butic, un atelier sau o gogo¿årie, ¿i cei care, umblând pe la u¿ile “breslei politice” (unii îi mai zic ¿i ga¿cå), primeau pe de-a moaca combinate, fabrici ¿i uzine. Personal nu mi-e ru¿ine cå am o fermå, cå am o afacere în agriculturå, cå nu sunt un om sårac. Pot så aråt mereu cu ce bani am fåcut ¿i de unde au provenit, dar nu sunt nici atât de bogat ca cei care “atârnå” pe la afacerile de partid, care mai de care mai grase ¿i bånoase, iar apoi ace¿ti superîmbogå¡i¡i apar non¿alan¡i pe la TV så ne dea lec¡ii despre cum se fac afacerile. Asta pânå îi cautå de la spate DNA-ul ¿i devin subit prigoni¡i politici. În plus, nici atunci ¿i nici acum a fi “sårac ¿i cinstit” sau a nu avea “afaceri în agriculturå” nu înseamnå în mod automat garan¡ia priceperii de a administra domeniul påstorit, chiar dacå se zice “cå la fotbal ¿i agriculturå se pricepe toatå lumea”. Cred cå tot acest discurs aratå, din påcate (pe lângå altele), lipsa unui consilier de imagine, sau cel care existå habar nu are despre ce are de fåcut, sau, ultima variantå, poate ministrul nu îl ascultå ¿i face cum crede. Eu sper ca ministrul Chesnoiu så renun¡e la aceastå exprimare gre¿it în¡eleaså ca fiind social-democratå. A ajuns desuetå dupå valul de “politicieni såraci”, de toate culorile, lua¡i de DNA ¿i condamna¡i de justi¡ie. ªi cred cå nu are rost så fac F 49

OPINII o enumerare de nume grele, lideri regionali sau na¡ionali, ba chiar avem ¿i un fost “lider maxima”, care au sfâr¿it cå “victime ale poli¡iei politice”.

Mai mult, din experien¡a mea aia câtå este, tocmai lipsa afacerilor din agriculturå sau a afacerilor în general a actualului ministru må îngrijoreazå. Fiindcå poate aråta o lipså de experien¡å în gestionarea unor bugete ¿i a modului de gestionare a afacerilor. Aceastå lipså de experien¡å totu¿i poate fi compensatå printr-o echipå cu experien¡å în agriculturå ¿i economie realå, dar nu pot totu¿i crede cå Academia de Poli¡ie a devenit peste noapte Oxfordul ¿tiin¡ei române¿ti ¿i unica institu¡ie de luat în seamå în furnizarea speciali¿tilor în agriculturå, sau, dacå asta este realitatea, înseamnå cå viitorul nostru agricol este din ce în ce mai incert, ca så nu zic negru. Nici nu vreau så îmi aduc aminte de “pove¿tile de succes” ale speciali¿tilor din Poli¡ia Românå care au dus la percep¡ia negativå de aståzi a popula¡iei în exprimarea “încrederii”, iar unii din ace¿ti oameni care au e¿uat ieri sunt acum “lumina cålåuzitoare” a agriculturii române¿ti?

Haide¡i så nu spunem sau så acreditåm ideea gåunoaså, cå fårå acele “cadre de nådejde” transferate la agriculturå nu se poate face nimic în acest sector, iar dacå nu pot cei actuali, nu înseamnå cå nu se poate deloc. Pot fi de acord cu faptul cå nu orice om din agriculturå poate fi un bun ministru, a¿a cum sunt de acord cå ¿i un om din afara agriculturii poate fi un bun ministru, dar to¡i vor fi buni mini¿tri doar dacå respectå regulile de management ¿i economice, lucru care, din påcate, încå se laså a¿teptat (ce-i drept, de vreo 32 de ani, nu de acum), iar lipsa delegårii competen¡elor, lipsa numirii oamenilor în urma unor concursuri, ci doar pe delega¡ie care poate juca ¿i rol de “la¡” în viitor, continuarea acordårii de “cadouri” otråvite economic, adicå în perioadå de infla¡ie acorzi ajutoare de consum, în loc de subven¡ii pentru dezvoltare ceea ce va stimula cre¿terea infla¡iei în perioada urmåtoare, lipsa reducerii birocra¡iei ¿i a aparatului mamut de func¡ionari, generator de blocaje ¿i costuri, sunt primele elemente (lângå altele) care îmi alimenteazå permanent rezervele asupra reu¿itei actualului mandat ministerial. Personal eu nu compar activitatea actualului ministru cu a unui ministru foarte slab, cum a fost domnul Oros, ci

eu, compar cu activitatea idealå care consider a fi necesarå ¿i obligatorie de a fi realizatå de un ministru care activeazå în raport cu nevoile reale ale agriculturii române¿ti. Un manager de succes trebuie så aibå curajul de a se låsa analizat, iar pentru asta trebuie så î¿i anun¡e public (în interiorul companiei sau opiniei publice dacå este demnitar) agenda, adicå enumerarea obiectivelor, modul ¿i calendarul de implementare a acestora, asta deoarece, comparativ cu alte domenii (pu¡ine, ce-i drept), Ministerul Agriculturii se ocupå de o activitate publicå. Deci poate nu ar fi târziu ca ministrul Agriculturii så reînceapå cu începutul, adicå så facå agenda ministerului publicå, astfel ca ¿i noi, å¿tia mul¡i, dar nu to¡i pro¿ti, så putem aprecia ¿i analiza ce se dore¿te a se face ¿i modul de cheltuire a banilor... publici încå. ªi, în final, domnule ministru, eu fermierul Gheorghi¡å vå spun cå nu sunt ho¡, chiar dacå am afaceri în agriculturå ¿i mai sunt fermieri ca mine care, la fel, sunt sigur cå nu sunt ho¡i. Am mai avut de-a face cu mini¿tri care nu au ¿tiut ce au de fåcut. Iar un ministru nu este o victimå, nici func¡ia nu este obligatorie. În rest, numai de bine.

Profitul Agricol 17/2022

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS

1 post: Inginer dezvoltare tehnologicå - debutant Normå întreagå. Perioadå determinatå (1 an). Nivelul postului - de execu¡ie. Cerin¡e:  Studii universitare de specialitate, cu diplomå de licen¡å în Horticulturå;  Abilitå¡i de lucru în activitå¡i ¿i echipe de cercetare-dezvoltare-inovare;  Cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS-Office, editare texte ¿i graficå computerizatå. Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni. 11.05.2022 - ora 16.00 - termen-limitå de depunere a dosarelor de concurs 19.05.2022 - ora 10.00 - proba scriså 23.05.2022 - ora 10.00 - proba interviu 25.05.2022 - ora 15.00 - afi¿are rezultate finale Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs sunt disponibile între orele 08:00-16:00

Tel.: 0248.278.066 Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Vânzåri (m/f/d) pentru regiunea Teleorman Domeniu de activitate: Marketing ¿i vânzåri. ID post: 9901 Ve¡i atinge obiectivele în materie de vânzåri prin vânzarea semin¡elor hibrid KWS ca rezultat al vizitelor intense, consultarea ¿i sprijinirea clien¡ilor KWS ¿i ve¡i fi interfa¡a între Directorul Regional de Vânzåri, parteneri ¿i clien¡ii finali. De asemenea, ve¡i reprezenta compania la nivel atât intern, cât ¿i extern. Oferim contract de muncå nelimitat ¿i cu normå întreagå.

Competen¡e sociale:  Obi¿nuit så lucreze independent, precum ¿i så gândeascå ¿i så ac¡ioneze în mod independent;  Fire analiticå ¿i structuratå;  Capacitatea de a comunica cu ceilal¡i ¿i fire convingåtoare;  Capacitate de integrare ¿i caracter afirmativ;  Talent organizatoric. Spirit de echipå;  Capacitatea de a ac¡iona în interesul ¿i beneficiul companiei în cadrul activitå¡ilor zilnice;  Dispozi¡ia de a lucra peste program. Dispozi¡ia de a face deplasåri.

Profilul candidatului:

Beneficii:

• Experien¡å de muncå: minim 3 ani în vânzåri (agriculturå); • Abilitå¡i IT (Microsoft Office); • Nivel de cunoa¿tere limbi stråine: Limba Englezå (fluent); • Permis de conducere auto (cat. B).

 pachet salarial atractiv;  abonament medical;  ma¿inå de serviciu.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ Profitul Agricol 17/2022

LOCURI DE MUNC| Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Product Management & Agroservice Vest ¿i Centru România (m/f/d) Ve¡i sus¡ine organiza¡ia prin cuno¿tin¡ele dumneavoastrå tehnice ¿i ve¡i fi responsabil pentru dezvoltarea portofoliului prin coordonarea ¿i analiza experien¡elor de câmp dezvoltate în arealul stabilit, ve¡i acorda sprijin tehnic pentru echipa KWS ¿i ve¡i ¡ine legåtura cu fermierii ¿i distribuitorii no¿tri cheie. Pentru aceastå pozi¡ie se oferå un contract nelimitat cu normå întreagå.

Profilul candidatului: • Diplomå universitarå în agronomie. Studiile postuniversitare constituie un avantaj; • Cunoa¿terea fluentå a limbii române ¿i a limbii engleze; • Experien¡å de cel pu¡in 3 ani pe o pozi¡ie similarå de coordonator de studii tehnice; • Experien¡å în transferul cuno¿tin¡elor, adaptate pe categorii de public; • Cuno¿tin¡e agronomice foarte bune; • Experien¡å în testarea în câmp a soiurilor de semin¡e ¿i/sau a produselor de protec¡ie a plantelor; • Experien¡å în evaluarea ¿i pozi¡ionarea produselor în raport cu interesele financiare ale companiei, nevoile clien¡ilor, realitatea pie¡ei, capacitatea de vânzare, dezvoltarea portofoliului; • Comunicare, gestionarea ¿i interpretarea datelor ¿i informa¡iilor, adaptabilitate, lucru în echipå, construirea de rela¡ii, leadership, toleran¡å ridicatå la stres; • Experien¡a în vânzåri ¿i/sau marketing reprezintå un avantaj.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ We are now exclusively recruiting an Agricultural Commercial Responsible for Romania on behalf of a multinational company which strives to innovate and develop alternative tailor-made solutions to preserve the quality of the stored grains. We represent a leading company in its’ home market in France and a first hand recognized supplier of integrated proprietary technical solutions in other major grain producing countries around the world. Main responsibilities: - Prospecting and selling the company’s solutions for stored grains (wheat, corn, barley etc.); - Will participate in the elaboration of the local commercial policy; - Will report directly to International Business Development Director; - Coordinates the local promotional strategy implementation; - Developing the existing local P&L and market footprint, while proactively reporting to HQ.

0743.488.088

The synthetic profile of the suitable candidate: - Proven commercial prospection and development experience in Romanian market, ideally in the Agribusiness segment; - Technical expertise on grain storage machinery and installations would be appreciated; - A result oriented, outspoken person, able to relate with relevant decision makers; - Must be fluent in English, both spoken and written, while French would be a real plus; - Excellent computer skills (Excel and Power Point); - Driving license B, available for extensive trips in the territory visiting farmers owning silos and other grain originators; - Located in Bucharest area where the future Romanian subsidiary will be located. Profitul Agricol 17/2022

PAGINA DE HOBBY V=natul ;n bucate (15) Bizamul Originar din America de Nord, a fost colonizat în Europa, lângå Praga, în anul 1905. Ascensiunea sa numericå sa dovedit surprinzåtoare, astfel cå primele exemplare au påtruns dinspre vest ¿i în România, în 1940. Aproape concomitent, specia s-a infiltrat ¿i dinspre sud ¿i est. În anul 1954, bizamul a fost semnalat în Delta Dunårii, unde avea så dezvolte rapid în rândul localnicilor o sus¡inutå îndeletnicire lucrativå prin furnizarea materiei prime pentru industria pielåriei. Prolificitatea de rozåtor a ¡inut piept cu brio vâr¿elor ¿i setcilor, declan¿ând o adevåratå modå a mantourilor ¿i scurtelor din blåni¡e hexagonale, în rândul doamnelor care nu î¿i permiteau haine de chinchila, nurcå, samur siberian sau vulpe polarå. Aståzi, în lipsa cererii, a dispårut ¿i oferta, înså fårå ca efectivele de bizam så explodeze: ¿acalul, enotul, vidra ¿i al¡i prådåtori ce prosperå în zonele umede la adåpostul legii au grijå så ¡inå sub control avântul demografic al ondatrelor, cum li se mai spune. Am purtat pânå la tocire o cåciulå fåcutå din pieile bizamilor vâna¡i la Måcin într-o singurå primåvarå, dupå încheierea sezonului la gârli¡e, ra¡e ¿i sitari. Pe atunci, ie¿irile noastre în teren se înlån¡uiau fårå lâncezealå, cu presim¡irea anilor de contemplare ¿i de reverie care aveau så vinå… Prezen¡a bizamilor pe un luciu de apå încins cu brâu lat de stuf, trestie ¿i papurå este u¿or de remarcat chiar ¿i de departe: adåposturile lor construite din vegeta¡ie acvaticå, asemenea unor tumuli lacu¿tri stråbåtu¡i de galerii nevåzute, îi deconspirå. Pentru cå ondatra este o sålbåticiune cu activitate nocturnå, pândele noastre se desfå¿urau în revårsatul zorilor ¿i la låsarea serii, cât ne îngåduia lumina. Pe lunå plinå, puteam zåbovi mai mult. Trebuia doar så putem zåri Profitul Agricol 17/2022

unghiul de apå dislocatå de micul animal ce înota cu capul deasupra luciului bål¡ii. La o astfel de vânåtoare, câinele råmâne un auxiliar indispensabil. De aportul såu depinde succesul a¿teptårii amândurora, în deplinå nemi¿care, uneori în båtaia vântului ori a ploii, timp de

douå-trei ceasuri. În lipsa lui, un confrate întreprinzåtor se folosea la recuperarea bizamilor vâna¡i de o lansetå telescopicå echipatå cu ancorå mare, lestatå. Din câteva încercåri, ondatra era pe mal. Important era så nu fi avut obstacole în cale, ceea ce îl obliga så tragå selectiv. Când am aflat de virtu¡ile gastronomice ale bizamului, ne aflam la Jijila, sub Mun¡ii Måcinului. Cabanierul, o namilå de hahol cu ¡easta mereu proaspåt raså, våzând bizamii proaspåt jupui¡i dupå ie¿irea noastrå matinalå, ne-a întrebat ce facem cu ei. I-am råspuns cå nici noi nu ¿tim cum så procedåm pentru a låsa curat în urmå. Atunci l-am våzut cum îi ia cu grijå ¿i dispare cu ligheanul plin în caså. Pe la mijlocul celei de-a doua zile, cabana plutea pe un nor de miresme ame¡itoare de fripturå. Pe când plånuiam så ne consolåm cu merindea noastrå de campanie, ne-am pomenit invita¡i de gazdå la prânz. Gråbi¡i, neam ¿i prezentat în camera mare, unde am råmas realmente mu¡i de uimire: pe

masa lungå, a¿ternutå cu fa¡å albå, tronau douå platouri acoperite cu capac de sticlå, o måmåligå uria¿å pe fund de lemn, trei carafe cu vin ro¿u ¿i câteva castronele cu mujdei. Descoperirea platourilor a echivalat cu dezvelirea unei statui. Rânduite cu grijå, se aflau acolo câte cinci forme cilindrice bombate, rumene ¿i aburinde. Încå de la primul, am remarcat înveli¿ul crocant, carnea fragedå ¿i umplutura

parfumatå, suculentå. La toate insisten¡ele noastre de a ne spune ce mâncåm, amfitrionul zâmbea misterios. Abia la a doua por¡ie am aflat, de¿i cam bånuisem:

Bizami umplu¡i Se curå¡å zece ondatre fårå a se tåia pe lung, se spalå, dupå care se laså în bai¡ (apå, vin alb ¿i mirodenii) pânå a doua zi. Se dau prin ma¿inå un kilogram de carne de porc graså, un cartof, mårar, påtrunjel, ceapå ¿i usturoi verde; se adaugå trei ouå, sare ¿i piper. Se umplu bizamii cu aceastå compozi¡ie, cosânduli-se spårturile, ¿i se dau la cuptor, în tavå adâncå, în baie de vin alb. La câte un sfert de orå, se întorc. Când sunt påtrun¿i, iar sosul s-a îngro¿at, împu¡inându-se, se laså la rumenit. Dupå maså, mi-am amintit de hârciogii umplu¡i ai lui Apicius din „De re coqvinaria”, celebrul tratat de artå culinarå din Roma anticå. Deh, ¿i noi, patricieni de Jijila…

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 5 - 8 mai Agraria, expozi¡ia emblematicå a Transilvaniei, este programatå så se ¡inå, dupå doi ani în care nu s-a putut organiza din cauza pandemiei. Se va ¡ine ¿i Zootehnica Show, prezentare de animale de raså, ¿i vor avea loc demonstra¡ii cu ma¿ini.

12 - 15 mai Are loc ExpoAgroUtil, expozi¡ie organizatå de Camera de Comer¡, Industrie, Naviga¡ie ¿i Agriculturå Constan¡a.

26 mai Are loc Ziua Grâului în Bårågan, un eveniment în câmp organizat de APPR. Ca ¿i anul trecut, se ¡ine în ferma Telehuz Agriserv (620 ha) din Mårcule¿ti, Ialomi¡a.

2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei. S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness. 54

Festivalul salamului uscat Dupå doi ani de pauzå din cauza pandemiei, Festivalul salamului uscat se va organiza, sâmbåtå, 7 mai, la Nådlac, în jude¡ul Arad. Kelo Milan, pre¿edintele Cooperativei “Fermierul Nådlåcan” ¿i vicepre¿edintele UDSCR Nadlac, a explicat cå vor participa la competi¡ie 28 de producåtori locali. Este vorba de un salam fåcut din carne de porc ¿i numai din ingrediente naturale, fårå aditivi ¿i conservan¡i. Re¡eta este comunå, dar fiecare utilizeazå anumite proceduri proprii ¿i fiecare salam are ceva specific. De exemplu, afumarea, cantitatea de boia folositå ¿i cât de picantå este sau dacå porcul a fost mai gras sau mai cårnos etc. influen¡eazå structura ¿i calitatea produsului. De aceea gustul fiecårui salam va fi pu¡in diferit. Juriul va fi format din trei producåtori renumi¡i, unul din România, unul din Serbia ¿i altul din Ungaria. Atmosfera va fi între¡inutå de douå forma¡ii, una din Slovacia, una din Nådlac, ¿i fanfara localå. “În urmå cu câ¡iva ani, am decis så ne promovåm mai bine produsul nostru tradi¡ional - salamul uscat - ¿i så organizåm

un festival în jurul lui. Noi, slovacii din Nadlac, ca ¿i comunitate, ne mândrim cu acest produs ¿i am dorit så îl facem cunoscut la nivel na¡ional. Acest festival a venit ca o necesitate. Din Cooperativa “Fermierul Nådlåcan”, mul¡i membri sunt crescåtori de porci ¿i måcelari care participå de fiecare datå la competi¡ie. Agricultorii din cooperativa noastrå produc acest salam în primul rând pentru familie ¿i rude, în perioada moartå pentru muncile câmpului - iarna. Salamul de Nådlac este un produs specific localitå¡ii”, a spus Kelo Milan, unul din ini¡iatorii evenimentului.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Råmaså în urmå la recoltat – Spor mediu! 2) Sportive suspendate – Caså de na¿teri; 3) Încårcåturå de navå! – Aplecate 9 10 la scris; 4) ºin la câini – Coboarå tonul; 5) Un mo¿ de vis – Unitå¡i de tancuri; 6) Ciupit de lei – Marcat de trecere; 7) Vin înaintea toamnei; 8) A afecta sonorul – Indicå plusul; 9) Lumina din stråbuni – Asigurare pentru caså; 10) Mi¿ca¡i puternic.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 17/2022 ORIZONTAL: SATIOS - ARC; NUVELIST - H; OR - DATOARE; POC - CARTEL; RACA - TACT; NAPARLI - LU; A - SMIORCAI; ULUI - TEAMA; CULOAR - PAL; APENDICITA.

VERTICAL: 1) Tinere ie¿ite la iarbå verde – Fåcut så antreneze; 2) A-¿i lua un patent – Margini de peron! 3) Cure... la mare! – Îi lipse¿te gustul; 4) Sfânt care tunå ¿i fulgerå – Angajat la hipodrom; 5) Ansamblu comercial – Atin¿i puternic; 6) Sfinte la catolici; 7) Se lunge¿te la cofetårie – Cel cu florile dalbe; 8) Fac omul så se simtå minunat – O vorbå pentru viitor; 9) Înva¡å la comandå – Ie¿it la raport; 10) Ridicate în slavå. Profitul Agricol 17/2022

Profitul Agricol nr. 17 din 2022

Articles inside

Viitorii mecanici, sprijini¡i de APIMAR

ACCPT Ialomi¡a pregåte¿te licita¡ia de îngrå¿åminte

Fermele în prag de faliment au o ¿anså realå

AZO-SPEED Amino¡. Nutri¡ia cu azot la superlativ

Agricover investe¿te 2 milioane de euro în cercetare i dezvoltare IT