Profitul Agricol nr. 18, din 13 mai 2020 by Profitul Agricol

nr. 18 din 13 mai 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 18/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

De ce le este fricå mini¿trilor så tragå la mistre¡? Ministrul Oros a promis cå va da drumul la vânåtoarea de mistre¡i încå de pe 23 aprilie. A umplut Facebook-ul (mijlocul preferat de comunicare al politicienilor fårå televiziuni în buzunar) cu ¿tirea asta. Cum va da ministerul, în ordonan¡a militarå nr. 10, un articol special în acest sens. Ordonan¡a a apårut, doar cå nu s-a pomenit nimic de mistre¡i în ea.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter

De atunci, au mai promis liber la vânåtoare mini¿trii Marcel Vela (Interne) ¿i Costel Alexe (Mediu). Acum câteva zile li s-a alåturat ¿i premierul Ludovic Orban. “Este foarte bine cå pre¿edintele (Klaus Iohannis, n. red.) a anun¡at anumite categorii de activitå¡i care se liberalizeazå, printre care pescuitul ¿i vânåtoarea. Sunt douå motive puternice care determinå necesitatea reluårii vânåtorii. Pe de-o parte, limitarea råspândirii pestei porcine africane. Pe de alta, protejarea culturilor agricole, ¿i a¿a afectate de secetå.” Clar, de asta nu s-a vânat, cå nu le dåduse voie pre¿edintele Iohannis... De fapt, Orban ¿tie bine problemele, doar cå ¿tie ¿i mai bine så le paseze altora. Iar mingea asta, cu mistre¡ii, a trimis-o pânå håt la Cotroceni. Oricum, în teritoriu, de fåcut, nu s-a fåcut nimic. Pe câmp, mistre¡ii scot bob cu bob porumbul semånat. “Nu sunt nebun când zic så se vâneze to¡i mistre¡ii”, råbufne¿te indignat Dimitrie Muscå. La el, în Arad, fondurile de vânåtoare se opun împu¿cårii. ªi nu are ce le face. Situa¡ia asta, de complicitå¡i ¿i încrengåturi politico-vânåtore¿ti, este în toatå ¡ara. O confirmå ¿i al¡ii, care nu au putut rezolva nimic. Mistre¡ul a devenit o pacoste pentru agriculturå... A¿a de multe promisiuni am auzit pentru vânarea lor, încât, probabil, aceste animale zburlite vor continua så hålåduiascå prin culturile fermierilor, ¿i prin conturile lor. Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 18/2020

Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Despågubirile pentru secetå vor fi din bugetul na¡ional Klaus Iohannis: planul de relansare a agriculturii 80 de milioane de euro pentru måsuri de pia¡å UE î¿i då OK-ul pentru ajutoare na¡ionale de 260 milioane de euro

8 9

Culturi vegetale ªi pentru semånatul direct în cultura compromiså, fermierii trebuie så a¿tepte comisiile 16 De la Pioneer råstålmåcire 18 Diversificarea culturilor în caz de secetå 19 ªtiin¡a ¿i tehnologia japonezå în slujba ta 20 Deficit de såmân¡å de grâu pentru toamnå 26 Fertilizarea foliarå a porumbului 27 Fertilizantul foliar Azo-Speed Amino+ Nutri¡ie ¿i aminoacizi pentru dezvoltare 28 optimå ¿i toleran¡å la stres Soia trebuie så fie între culturile minore 30 PREV-AM: Insecticid, fungicid, acaricidun produs distribuit de Naturevo 30 Înro¿irea frunzelor de porumb 32 Produsele Agrii sunt doar la un click distan¡å 34 Adama România organizeazå training-uri online pentru fermieri 34 4

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Vremea nu va fi de partea celor care întorc culturile

Calitate ¿i productivitate: Strategia de dezvoltare combinele New Holland seria TC 12 a zootehniei Constructorul polonez Ursus interviu cu vinde o fabricå Emil Dumitru Noua cabinå Commander VI pentru combinele Deutz-Fahr Gr\dina, via [i livada Closer - Solu¡ia perfectå Informa]ii externe pentru combaterea afidelor la cartof 36 Donald Trump cere Adama a revenit în for¡å investigarea pre¡ului cårnii pe segmentul culturilor speciale 37 Fermierii americani Cre[terea animalelor doneazå cantitå¡i uria¿e de cartofi Seceta afecteazå baza furajerå A¿teptåm så vinå comisia så constate seceta Fabrica de lactate de la Sascut este gata de probe

Magazin

Deschiderea la påstråv. Care deschidere? Prepeli¡e de munte

46 48 48

49 49

52 53

Ma[ini agricole Ionu¡ Olteanu a achizi¡ionat un sprayer Amazone Pantera 4503 H+ 44

Starea culturilor dupå ploile de la începutul lunii

O afacere parfumatå, lavanda 54

22 Profitul Agricol 18/2020

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

Klaus Iohannis> planul de relansare a agriculturii Agricultura ¿i industria alimentarå sunt, alåturi de securitatea energeticå ¿i sanitarå, sectoare economice de interes strategic, a afirmat pre¿edintele Klaus Iohannis såptåmâna trecutå, la finalul unei întâlniri cu reprezentan¡ii mediului de afaceri. Mai mult, spune Iohannis, Guvernul a negociat cu Comisia Europeanå ca toate fondurile nerambursabile disponibile în acest moment så poatå fi redirec¡ionate cu prioritate cåtre pro-

gramele de sprijin pentru companii ¿i cåtre proiectele mari de infrastructurå. “Vorbim de un proiect de reconstruc¡ie a României. Produsele române¿ti de calitate reprezintå o resurså pe care o vom promova mult mai bine ¿i vom sus¡ine investi¡ii semnificative în sectoare economice de interes strategic, cum sunt agricultura ¿i industria alimentarå, securitatea energeticå ¿i sanitarå, a mai declarat pre¿edintele.

Desp\gubirile pentru secet\ vor fi din bugetul na]ional Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, spune cå fondurile pentru despågubirea agricultorilor afecta¡i de secetå vor fi din bugetul de stat, ¿i nu din fonduri europene. “Facem o estimare a suprafe¡elor, a gradului de afectare, dupå, o så vedem. Trebuie så identificåm o sumå, pentru cå vor fi de la bugetul na¡ional, nu din bani europeni. Am auzit pe unii vorbind de bani europeni pentru despågubiri la secetå, nu va fi a¿a ceva... Vor fi bani de la bugetul na¡ional. Profitul Agricol 18/2020

De aceea, trebuie så cuantificåm foarte exact care este dimensiunea pagubelor ¿i så despågubim în a¿a fel încât så nu creåm inechitå¡i.” Potrivit ministrului, pentru reabilitarea sistemului na¡ional de iriga¡ii, infrastructurå principalå, au fost alocate, în acest an, 240 de milioane de lei, în timp ce alte 43 de milioane de euro din fonduri europene vor fi alocate pentru infrastructura secundarå. pagin\ de Andrei Ostroveanu

Avram Fi¡iu, subsecretar de stat la Agriculturå Prim-ministrul Ludovic Orban l-a numit pe Avram Fi¡iu în func¡ia de subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii. Ecologist declarat, Fi¡iu a mai lucrat în minister în perioada 2006-2007, când a fost directorul de cabinet al lui Dacian Ciolo¿. S-a nåscut în 1966, la Crasna, în Sålaj, are un doctorat în agronomie ¿i preda la USAMV Cluj Napoca. A scris mai multe cår¡i, dintre care amintim Bazele Agriculturii Ecologice, pentru care a primit premiul ASAS. Anul trecut, profesorul Avram Fi¡iu a fost exclus din PLUS. Au început înscrierile la Porumbul de Aur 2020 Pu¡ine premii agricole au cåpåtat notorietatea Porumbului de Aur decernat de APPR. Acum, asocia¡ia a anun¡at deschiderea înscrierilor pentru edi¡ia a VI-a, 2020. Regulile sunt: suprafa¡å de minim 10 ha pentru fiecare participant, recoltare cu un martor reprezentant al asocia¡iei, douå categorii, irigat ¿i neirigat. Noi vå uråm succes! Autoritatea Fitosanitarå aprobå prelungirea derogårii Pe 7 mai, Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå a aprobat folosirea semin¡elor tratate cu neonicotinoide (Cruiser 350 FS ¿i Nuprid AL 600 FS) pânå la încheierea campaniei de semånat. Acordul ANF s-a fåcut, la solicitarea APPR, de directorul general RamonaIonela Nichifor, prin nota de serviciu 5267/ 07.05.2020. Fermierii pot trece prin blocada de la ºåndårei Din cauza cazurilor de Covid-19, ºåndårei råmâne în continuare un ora¿ izolat. Doar cå, de pe 8 mai, este permiså ie¿irea ¿i reintrarea în ora¿ a agricultorilor etc. Ordinul privind libera trecere a fost dat de Comitetul Jude¡ean pentru Situa¡ii de Urgen¡å ¿i semnat de prefectul Tomi¡å Manea. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII ¥n porturi, traficul de cereale a crescut cu 50% În primele patru luni au trecut prin porturile maritime române¿ti 7,72 milioane tone de cereale, cu 50% mai mare decât în perioada similarå a anului trecut (5,5 milioane tone). Cre¿teri de trafic se regåsesc ¿i în cazul îngrå¿åmintelor (+23,54%) sau a produselor chimice (+55,45%). Scåderi au fost înregistrate pentru produsele petroliere (-23,06%), semin¡e uleioase ¿i fructe oleaginoase (-12,83%) ¿i lemn (-6,08%). APIA începe plata la motorinå pentru trimestrul IV 2019 APIA a început plata ajutorului de stat acordat pentru motorina aferentå trimestrului IV din 2019. Suma totalå care urmeazå a fi plåtitå este de 117,3 milioane de lei. Sunt 13.050 de beneficiari pentru o cantitate totalå de motorinå de 61,8 milioane litri. Valoarea nominalå a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorinå pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru. Bruxelles: ajutoare de 5.000 ¿i 50.000 de euro Comisia Europeanå propune statelor membre care au încå fonduri pentru dezvoltare ruralå nefolosite så utilizeze ace¿ti bani ca så ajute fermierii ¿i întreprinderile mici din sectorul agroalimentar. Astfel, statele membre pot oferi un sprijin de pânå la 5.000 euro/fermier ¿i de pânå la 50.000 euro/întreprindere micå. Aceste ajutoare sunt acordate în plus fa¡å de ajutoarele de minimis destinate sectorului agricol ¿i fa¡å de ajutoarele de stat cu plafon majorat adoptate anterior de Comisie.

80 de milioane de euro pentru m\suri de pia]\ Måsurile excep¡ionale de sprijin pentru pia¡å, anun¡ate în aprilie de Comisia Europeanå pentru sectorul agro-alimentar, în contextul crizei Covid-19, au intrat în vigoare. Suma alocatå pentru depozitarea privatå de lactate ¿i carne este estimatå la 80 de milioane de euro. Conform datelor vehiculate, se acordå 30 de milioane de euro pentru stocarea privatå a lactatelor din Uniunea Europeanå, dupå cum urmeazå: 100.000 tone de brânzå (10 milioane de euro), 90.000 de tone de lapte praf degresat (6 mil.) ¿i 140.000 de tone de unt (14 mil.). Conform tabelelor care au circulat spre preså, României i-ar reveni o felie de 931 de tone din cele 100.000 t de brânzå, pentru depozitare. În jur de 40 de milioane de euro ar fi alocate depozitårii private pentru carne de vitå, de oaie ¿i de caprå, la nivel UE. Produsele lactate ¿i carnea pot fi retrase de pe pia¡å pentru minim 2-3 luni ¿i maxim 56 luni, iar cererile de participare la schemå se primesc de pe 7 mai. Altå måsurå este derogarea tempo-

rarå de la normele Uniunii în materie de concuren¡å pentru sectoarele lapte, flori ¿i cartofi, pentru 6 luni. Operatorii din sectorul lapte pot så planifice colectiv produc¡ia, iar cei din sectorul flori ¿i

cartofi så retragå produse de pe pia¡å. E permiså ¿i depozitarea de cåtre operatori priva¡i. Comisia mai acordå ¿i flexibilitate pentru programele de sprijinire a pie¡ei în sectoarele vitivinicol, fructe-legume, apiculturå, precum ¿i pentru programul UE pentru ¿coli (care vizeazå laptele, fructele ¿i legumele), pentru limitarea ofertei disponibile ¿i reorientarea prioritå¡ilor în materie de finan¡are spre måsuri de gestionare a crizelor.

Veronica HUZA

Visul lui Petre Daea: vânåtoarea de cormorani Pe 5 mai, comisiile reunite pentru mediu ¿i agriculturå din Camera Deputa¡ilor au avizat pozitiv proiectul de lege care permite vânarea cormoranilor. Societatea Ornitologicå s-a opus, cu argumentul cå propunerile nu au la bazå studii ¿tiin¡ifice. 8

Profitul Agricol 18/2020

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

UE î[i d\ OK-ul pentru ajutoare na]ionale de 260 milioane de euro Pentru ca afacerile agricole så facå fa¡å nevoii de lichiditå¡i în aceastå perioadå de crizå cauzatå de coronavirus, Comisia Europeanå a luat decizia så dea mai multå libertate în acordarea ajutoarelor de stat.

Ele pot ajunge acum la sume de 100.000 de euro pentru afacerile agricole ¿i de pânå la 120.000 de euro pentru cele din pisciculturå ¿i acvaculturå. Mai e nevoie de aprobare de la Bruxelles, dar cererile se proceseazå rapid. Iar Comisia a aprobat deja scheme de sprijin în valoare de 266 milioane de euro. Pentru toate statele UE (27) la un loc. Cei mai mul¡i bani au fost aloca¡i de Italia pentru agriculturå.

Italia: 3 programe de 180 milioane de euro În ultimele såptåmâni, Italia a cerut OKul ¿i l-a primit, de la Comisia Europeanå, pentru trei programe de sprijin. Un astfel de program, de 50 milioane de euro, este orientat spre agriculturå, sectorul forestier ¿i piscicol din regiunea Friuli Venezia Giulia ¿i constå în împrumuturi la dobânzi favorabile, prin institu¡iile financiare, dar ¿i sub formå de granturi directe. Alt program, de 30 milioane de euro, este pentru întreprinderile mici ¿i mijlocii din agriculturå ¿i pisciculturå din Italia, pentru nevoile urgente de capital. Banii se acordå sub formå de împrumuturi cu dobândå zero pentru sume de pânå la 30.000 de euro. Un alt program, mai consistent, de 100 milioane de euro, e gândit pentru întreprinderilor mici ¿i mijlocii din agriculturå, pisciculturå ¿i acvaculturå ¿i se acordå sub formå de garan¡ii de stat pentru împrumuProfitul Agricol 18/2020

turi destinate investi¡iilor sau capitalului de lucru, dar ¿i sub formå de subven¡ii directe, prin renun¡area la taxa aplicabilå la garan¡iile acordate.

Finlanda: 40 milioane de euro Finlanda a gândit douå scheme de sprijin de stat pentru afacerile din sectorul agricol ¿i piscicol, în valoarea de 40 milioane de euro. Ajutorul constå în granturi acordate afacerilor ca så facå fa¡å problemelor de lichiditate, acoperind par¡ial salariile, chiriile ¿i alte cheltuieili vitale pentru continuarea activitå¡ii.

Grecia: 10 milioane de euro Comisia Europeanå a mai aprobat o schemå de ajutor de stat pe care Grecia o acordå pentru sectorul floriculturii, pentru companiile de toate mårimile afectate de crizå.

Letonia: 35,5 milioane de euro ªi Letonia a solicitat ¿i a primit acordul Comisiei ca så ofere granturi pentru sectoarele agricol, piscicol ¿i de catering, în valoare de 35,5 milioane de euro.

Regiunea Capitalei Bruxelles: 200.000 de euro Regiunea Capitalei Bruxelles, o zonå formatå din 19 comune, cu o suprafa¡å totalå de 161 km², complet urbanizatå, a notificat Comisia cå vrea så acorde ajutoare, printr-un program de 200.000 de euro, afacerilor agricole primare ¿i celor din acvaculturå, sub formå de granturi. ªi acest ajutor a fost aprobat. Iar Comisia se declarå deschiså så aprobe în continuare în regim rapid ¿i alte programe, råmâne doar de våzut care sunt statele care î¿i vor permite. Veronica HUZA 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ioan Ceau¿escu 1932 - 2020 Societatea Românå a Horticultorilor anun¡å, cu adâncå triste¡e, pierderea prof. dr. Ioan Ceau¿escu. S-a nåscut la 19 martie 1932, în Scornice¿ti, Olt. A fost director al Institutului de Valorificare a Legumelor ¿i Fructelor Bucure¿ti (1967/72), a promovat ministru adj. pe horticulturå (1972/76), înfiin¡ând ¿i conducând Direc¡ia Generalå Economicå a Horticulturii, ulterior coordonând agricultura ca primvicepre¿edinte al CSP (1982/89). ¥n urma evenimentelor din decembrie 1989, fiind nefericit asociat cu fratele såu, a fost marginalizat, îndepårtat din învå¡åmântul preuniversitar ¿i ridicându-i-se calitatea de membru corespondent al ASAS. Mai apoi, a fost sårbåtorit a¿a cum merita, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani (2007) ¿i 85 de ani (2017), prilej cu care a oferit celor prezen¡i lucrarea autobiograficå În slujba modernizårii horticulturii române¿ti (1957-1990). Din nefericire, ca urmare a restric¡iilor, nu-l vom putea conduce pe ultimul drum. Ne vom mul¡umi så aprindem o lumânare lângå un vas cu flori ¿i så ne rugåm pentru sufletul såu. Dumnezeu så-l odihneascå ¿i så-l aibå în paza Sa. Gh. Glåman, pre¿edintele SRH Lucia Pîrvu Lumea vinului deplânge plecarea, dintre noi, a Luciei Pîrvu, cea care a fost sufletul salonului de vinuri VinVest. Lucia Pîrvu a fost singura femeie enolog din România, ba chiar una dintre pu¡inele femei enolog din Europa. A crescut într-o familie care se ocupa de vinifica¡ie, iar asta i-a format pa¿ii în via¡å. Dupå terminarea studiilor, a lucrat la Vinexport, iar în 2004 a fondat Salonul de vinuri de la Timi¿oara. Såptåmâna trecutå, a plecat så le vorbeascå îngerilor despre licorile påmântenilor. 10

Vremea nu va fi de partea celor care întorc culturile Conform prognozei ANM, care se folose¿te de estimårile Centrului European pentru Prognoze pe Medie Duratå (ECMWF), având ca reper media perioadei 1993-2016, pânå în prima decadå a lunii iunie nu avem speran¡e de vreme mai bunå pentru agriculturå. Precipita¡iile, dacå vor fi, vor avea valori, în general, sub media multianualå. În anumite zone e posibil chiar så lipseascå apa dupå råsårire. Înså, oricum, va fi problematic pentru culturile de primåvarå, ale cåror rådåcini, explorând profunzimile solului, în cåutare de umiditate, vor da doar de straturi ¿i mai uscate. Fiindcå deficitul de apå din sol este uria¿ ¿i ar fi necesare precipita¡ii abundente, mult peste mediile multianuale, pentru îndreptarea situa¡iei. Dupå ploile anun¡ate pentru mar¡i, 12 mai, în toatå ¡ara, nu va mai ploua deloc pânå duminicå, 17 mai. Apoi, în såptåmâna 18.05.2020 25.05.2020 cantitå¡ile de precipita¡ii estimate vor fi în general deficitare în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru aceastå såptåmânå. Respectiv: 5 l/mp în Dobrogea, 10 l în jumåtatea de est a

În intervalul 30 aprilie – 5 mai 2020, nu a plouat deloc la Fundulea (Slobozia) ¿i aproape deloc la Constan¡a – 0,2 l, Roman (Neam¡) – 1,1, Rådåu¡i (Suceava) – 2,4. În schimb, au fost 17 loca¡ii, din 110 în care s-au fåcut måsuråtori, unde au cåzut peste 40 l/mp. Munteniei ¿i sud-estul Moldovei, 20 l în Banat, Oltenia, nord-vestul Moldovei. În såptåmâna 25.05 - 01.06.2020 va ploua ceva mai mult fa¡å de media multianualå doar în nordul ¡årii, dar fårå a se depå¿i, în medie, 40 l/mp. În restul ¡årii, regimul precipita¡iilor va fi apropiat de cel normal pentru acest interval: 10-15 l/mp în Dobrogea, Banat, vestul Olteniei, 20 l/mp în Muntenia, Moldova, estul Olteniei. În såptåmâna 01.06. - 08.06.2020 precipita¡iile vor fi cu 4 l/mp sub media multianualå, respectiv 10 l/mp în Dobrogea, estul Olteniei, 15 l/mp Muntenia, Banat ¿i sud-estul Moldovei, 20-25 l/mp în nordul Moldovei, Transilvania, regiunile montane.

Robert VERESS Profitul Agricol 18/2020

INTERVIU

EMIL DUMITRU Strategia de dezvoltare a zootehniei În cadru ministerului, ave]i responsabilit\]i [i în domeniul strategiilor de dezvoltare a zootehniei. Cum vede]i perspectivele acestei ramuri? Ne aflåm într-o situa¡ie dificilå. Practic, sectorul zootehnic nu a beneficiat de o finan¡are substan¡ialå în actualul Program de Dezvoltare Ruralå ¿i nu este consolidat. De aceea, sunt unele chestiuni pe care vreau så le tratåm cu maximå seriozitate pentru ca zootehnia så beneficieze de o alocare financiarå substan¡ialå în viitorul program. S\ intr\m [i ;n detalii... În primul rând, vom pleca de la un ra¡ionament simplu: balan¡a comercialå, care este deficitarå. Aici, discutåm în principal despre carnea de porc, care se aduce din comer¡ul intra-comunitar, 700 de milioane de euro. Sectorul avicol trebuie consolidat pe lan¡ul scurt de aprovizionare. Chiar dacå am ajuns la un bun nivel de autosuficien¡å, înså ne confruntåm cu o concuren¡å neloialå, dar nedoveditå: mari cantitå¡i de carne de pasåre påtrund pe teritoriul României ¿i nu avem certitudinea cå se ridicå la calitatea produc¡iei interne. Ce inten]iona]i s\ face]i pentru cei care se ocup\ de cre[terea oilor? În ce prive¿te ovinele, trebuie så mergem de la o cre¿tere extensivå spre cea intensivå, så avem oi cu o carcaså de calitate, care så ne asigure vânzarea în comer¡ul intra-comunitar. Or, de la noi majoritatea oilor pleacå spre Orientul Mijlociu. Pentru a påtrunde pe pie¡e exigente, cum ar fi Fran¡a, care produce doar 40% din necesarul intern, trebuie så avem o calitate înaltå a carcaselor. De aceea, întregul pachet de sprijin 12

cå vorbim de sprijin cuplat sau de alte måsuri de sprijin, finan¡ate din Pilonul II de dezvoltare ruralå - trebuie gândite ca un mix, så-i încurajåm pe fermieri så facå adåposturi conforme, så purtåm discu¡ii cu privire la formele de bunåstare în sectorul ovin ¿i bovin, pentru cå ace¿ti fermieri nu au beneficiat de aceste måsuri de bunåstare, så stimulåm metisarea pentru rase de carne. Cum vede]i formele de sprijin? România a angajat ni¿te fonduri în ceea ce prive¿te mecanismul de sprijin cuplat pentru controlul oficial al produc¡iilor, dar se pare cå nu am ajuns la un nivel satisfåcåtor. Acum ne gândim cå mai degrabå sprijinul cuplat trebuie så se refere - dacå vorbim de lapte - la cantitatea de produs finit, comercializat - lapte sau brânzeturi. În ce prive¿te carnea, trebuie så vorbim de produsul în sine, în func¡ie de calitatea carcasei. Practic, sprijinul cuplat, a¿a cum este acordat în sectorul vegetal, cå vorbim de produc¡ia de soia, unde trebuie så ob¡inem o anume produc¡ie minimå la hectar, la fel ar trebui så tratåm ¿i sectorul ovin, så-l stimulåm ¿i så låsåm liberå aceastå competi¡ie. La fel ar trebui så tratåm ¿i sectorul bovin. Pentru fermele care au ajuns la o înaltå valoare geneticå, trebuie så gåsim ni¿te måsuri dedicate încurajårii performan¡elor genetice. Înså nu trebuie så confundåm sprijinul cuplat cu genetica pentru cå ar fi doar o conformitate a måsurii ¿i nu o cre¿tere a productivitå¡ii. În ce stadiu se mai afl\ legile reproduc]iei pentru porc [i pas\re? Legile au fost date de Parlament, fårå bugetare, încå din 2018. Au fost modifi-

cate din nou acum în Parlament ¿i, dupå promulgare, va trebui så identificåm sumele necesare pentru a avea buget din partea ministerului. Orice bunå inten¡ie, fårå bani nu are finalitate. Sectorul de reproduc¡ie se confruntå cu o problemå de fond. Purceii se achizi¡ioneazå la pre¡uri exorbitante, dar, în egalå måsurå, o astfel de schemå poate fi trecutå foarte u¿or ¿i pe fonduri europene, pentru cå sarcina bugetarå nu are un nivel nelimitat în România, care så-i permitå så aloce sume importante de bani. Problema de fond este cå intensitatea de sprijin prevåzutå în lege este de pânå la 90%, iar în proiectul de regulament al Comisiei Europene cu privire la finan¡area cu fonduri europene, intensitatea maximå poate så urce pânå la 70%. În måsura în care vom identifica sume bugetare, eu îmi doresc foarte mult så finan¡åm sectorul, dar 90% este o sarcinå financiarå foarte mare pentru stat. Dar, din punct de vedere strategic, care sunt direc]iile prioritare din programul de relansare a agriculturii? Trebuie så pornim de la deficitul de balan¡å comercialå. Dacå nu vom face acest lucru, pe de o parte, vom fi acuza¡i de subiectivism, iar pe de altå parte, nici nu vom rezolva o problemå sistemicå a României. Practic, vom finan¡a exclusiv activitå¡ile cu rol economic. Ne dorim foarte mult - ¿i am întreprins ni¿te måsuri împreunå cu Ministerul Fondurilor Europene - ca o parte din finan¡årile publice - ¿i aici må refer la apå, canalizare, ape uzate, drumuri - så fie date de Ministerul Fondurilor Europene. Tocmai ca så nu grevåm un buget care nu e îndestulåtor pentru sectorul agro-alimentar, så finan¡åm activitå¡i cu rol economic ¿i så sus¡inem mai pu¡in måsuri conservaProfitul Agricol 18/2020

INTERVIU tive. De exemplu, am finan¡at la Måsura de bunåstare la porc ¿i pasåre, în douå exerci¡ii financiare, cu peste 1,2 miliarde de euro. Dacå ace¿ti bani îi gândeam ca ni¿te måsuri pentru finan¡area produc¡iei, probabil cå aståzi ne aflam într-o altå situa¡ie în domeniul suinelor. Zootehnizarea agriculturii este o obsesie veche a politicilor noastre agrare. Ce perspective are? ¥n situa¡ia creatå de pandemie, toate statele se concentreazå pe securitatea alimentarå. Va trebui så-i finan¡åm pe cei care produc pentru pia¡å într-un sistem organizat, iar proiectele så se ducå transparent în zonele în care trebuie så transformåm materia primå, excedentarå uneori, în produse cu valoare adåugatå mare. Dacå vorbim de morårit ¿i panifica¡ie, de producerea de carne, lapte, ouå, putem så ajungem cu to¡ii la o ratå de succes mai mare. De exemplu, sprijinul cuplat pentru produc¡ia de soia este un efort al statului pentru a produce mai multå proteinå vegetalå, absolut necesarå în furajarea zootehniei. În condi¡iile în care, anul trecut ¿i în acest an, au ie¿it din ¡arå peste 161.000 de tone de soia spre ter¡e state Rusia ¿i Turcia - înseamnå cå måsura de sprijin nu ¿i-a atins menirea. Sunt fermieri care cultiv\ doar cereale [i zic c\ nu au înclina]ie spre zootehnie. Cum vre]i s\ cointeresa]i agricultorii s\ fac\ [i zootehnie? Asta sus¡in ¿i eu referitor la plafonare versus neplafonare. S-a tot discutat despre viitoarea politicå agrarå. Dacå mergem pe ultima variantå care a fost la Consiliul Europei, când nu s-a adoptat, din påcate, exerci¡iul financiar multianual, dacå se merge la plafonul de 100.000 de euro ¿i se deduc cheltuielile cu for¡a de muncå, România a propus ca o solu¡ie de compromis 300.000 de euro, de la care så se activeze plafonarea ¿i så se deducå ¿i cheltuielile cu for¡a de muncå, dacå gåsim ¿i ni¿te mecanisme de stimulare pentru cre¿terea competitivitå¡ii fermierului din domeniul vegetal pe o zonå de zootehnie, eu cred cå putem så avem ni¿te rezultate bune. Profitul Agricol 18/2020

În ce m\sur\ ve]i putea s\ induce]i ni[te m\suri care s\ promoveze interesul pentru genetic\ proprie, pentru testarea t\ura[ilor? Fermierii mari achizi¡ioneazå material seminal de la cei mai buni tauri din lume. La vaca de lapte, trebuie så facem o conversie. Cei cu 10 vaci de lapte nu vor fi niciodatå competitivi, decât dacå vor avea o ni¿å de consumatori. Vrem så-i cointeresåm så meargå spre rase de carne, ca så valorificåm practic poten¡ialul på¿unilor. Avem 3,8 milioane de hectare de på¿une, dar nu le valorificåm. Pentru testarea propriilor tåura¿i, trebuie så avem o discu¡ie mai amplå cu cei care fac produc¡ie ¿i care au animale cu înaltå valoare geneticå, împreunå cu ASAS, iar ministerul så fie un liant. Sunt de acord cå trebuie un program pentru tåura¿ii de mare valoare geneticå. ANZ trebuie så gândeascå acest program. Problema de fond nu este la ferma comercialå, care este interesatå oricum så-¿i creascå competitivitatea. Fermierii mai mici pot fi sprijini¡i prin astfel de programe. Dacå folosesc material seminal de la un taur care are o valoarea geneticå înaltå, ¿i produsul lui va fi mai cåutat. Cum ve]i putea determina aici o separare a apelor între ferma comercial\, care produce lapte [i carne, [i fermele de elit\, care produc animale de pr\sil\? Trebuie diferen¡iatå subven¡ia ¿i la taurine. Dacå un fermier depune un efort în plus pentru monitorizarea produc¡iei, a carcaselor, ca ferma lui så fie liberå de bolile IBR, BVD, el trebuie så primeascå o subven¡ie mai mare. E normal ca sprijinul cuplat så aibå douå componente - una legatå de produc¡ia efectivå de lapte sau carne ¿i a doua legatå de geneticå. Pentru cå fermierii no¿tri au cumpårat animale de înaltå valoare geneticå, au ajuns la un nivel care nu e cu nimic mai prejos decât nivelul european, dar ca så poatå trece la un nou nivel valoric, e nevoie de sprijin. Altfel, oamenii nu se vor sim¡i cointeresa¡i ¿i vom vorbi din acela¿i punct mort despre zootehnizarea agriculturii.

a consemnat Viorel PATRICHI 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

PRE}URI [i PIE}E chis la 237 dolari/tonå (1.043 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/t fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Grâu România FOB Constan¡a 197 euro/t (+2 euro/t) 946 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 27 apr. - 1 mai 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 117.170 tone, Japonia 77.370 tone, Filipine 77.070 tone, Indonezia 55.370 tone ¿i Taiwan 47.570 tone.

¥n perioada 27 aprilie - 1 mai grâul a avut urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii pe bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a în-

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 223 dolari/tonå (981 lei), cu 6 dolari/tonå mai mult

£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Mai Iun Iul

27.04 127 125 133

28.04 129 127 135

29.04 130 129 137

30.04 131 130 139

01.05 132 131 141 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mai Iun Iul

27.04 190 189 190

28.04 191 190 191

29.04 30.04 01.05 193 195 197 191 193 195 192 194 197

Porumb România FOB Constan¡a 171 euro/t (-2) 821 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 27 apr. - 1 mai 2020, pre¡ cu livrare în mai 2020. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago 27.04 123 122 123

Mai Iun Iul

28.04 124 123 125

29.04 30.04 01.05 125 127 129 124 125 127 127 129 130

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI

27.04 - 1.05.2020

27.04 Bordeaux 147 Pallice 145 Rhin 154 Bordeaux FOB 154 Pontivy 155

euro/t

28.04 29.04 30.04 01.05 149 150 151 153 147 150 151 153 155 157 159 161 155 157 159 161 157 159 161 163

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 aprilie.

¡ul a fost de 190 euro/tonå (912 lei), mai mare cu 7 euro/tonå.

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 181 euro/tonå (869 lei), în cre¿tere cu 7 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în mai 2020 este de 187 dolari/t (823 lei).

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 193 euro/tonå (926 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre-

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în mai 2020, a fost de 179 dolari/t (788 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic Cota¡ii - Burse din Fran¡a 27.04 183 183 180 177 Moselle FOB 174 Rouen FOB 185

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

28.04 29.04 185 187 185 187 181 183 179 180 175 177 187 189

euro/t 30.04 189 189 185 181 179 190

01.05 191 190 187 183 181 193 $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iun Iul

27.04 217 214 220

28.04 219 215 221

29.04 220 217 223

30.04 221 219 225

01.05 223 221 227

chiderii, 1 mai 2020, a fost de 141 dolari/tonå (620 lei), cu 6 dolari/tonå în plus fa¡å de deschidere. Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în mai, este de 169 dolari/tonå (744 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 161 euro/tonå (773 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 aprilie. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 163 euro/tonå (782 lei), cu 8 euro mai mult fa¡å

de 161 euro/tonå (773 lei), mai mare cu 7 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 161 dolari/tonå (708 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mai Iulie

de deschiderea licita¡iilor, dar råmâne cel mai competitiv pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 153 euro/tonå (734 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 aprilie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

27.04 28.04 29.04 30.04 01.05 153 155 157 159 161 157 159 161 163 165

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

237 dolari/t

141 dolari/t

340 dolari/t

187 dolari/t

Profitul Agricol 18/2020

PRE}URI {I PIE}E

Soia

tone, Bangladesh 7.770 tone ¿i Egipt 77.370 tone.

¥n ultima såptåmânå, pre¡ul oleaginoaselor pe bursele mondiale a fost în cre¿tere. Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 340 dolari/tonå (1.496 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii: China 117.770 tone, Indonezia 97.590 tone, Japonia 77.970 Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

27.04 307 309 309

28.04 309 311 310

$/t 29.04 311 313 313

30.04 312 314 314

01.05 313 315 317

Orz România FOB Constan¡a 177 euro/t (=) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 27 apr. - 1 mai 2020 pre¡ cu livrare în mai 2020. ¥n såptåmâna 27 aprilie - 1 mai, pre¡ul orzului a crescut pe toate bursele din Fran¡a. Astfel, pre¡ul orzului furaeuro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 27.04 Rouen 143 Dunquerque 144 Moselle 137 Pontivy 149 Orz bere: Creil** 151 Moselle** 154

28.04 144 145 139 150

29.04 145 147 140 151

30.04 147 149 141 153

01.05 149 151 143 154

152 153 154 155 155 157 159 161

Sorg

COTAºI

27.04 - 1.05.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 27 aprilie - 1 mai 2020, a fost de 187 dolari/tonå (823 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China cu 115.770 ¿i Canada cu

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 350 dolari/tonå (1.540 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 321 dolari/tonå (1.412 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 27 aprilie. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mai Iunie Iulie

27.04 573 579 585

28.04 29.04 30.04 575 577 578 581 583 585 587 589 590

$/t 01.05 579 587 593

jer, FOB-Rouen, a fost de 149 euro/tonå (715 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 aprilie. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 161 euro/tonå (773 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 27 aprilie. Australia: pentru livrare în mai 2020, pre¡ul orzului furajer este 203 dolari/t (893 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a închis såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mai Iunie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

27.04 28.04 29.04 30.04 01.05 315 317 319 320 321 319 321 323 325 327

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 27 aprilie - 1 mai 2020, pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 333 euro/tonå (1.598 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 1 mai 2020, a fost de 327 dolari/tonå (1.434 lei), în cre¿tere cu 7 dolari/tonå. Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Mai

$/t

27.04 28.04 29.04 30.04 01.05 320 321 323 325 327

Rapi¡å

3.070 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 327 euro/tonå (1.570 lei), cu 7 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 27 aprilie.

$/t

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 323 euro/tonå (1.550 lei), cu 8 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Mai Iun

27.04 28.04 29.04 30.04 01.05 181 183 184 185 187 183 185 187 189 190

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna mai 2020, este de 337 dolari/tonå (1.483 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2020, este de 337 dolari/t (1.483 lei), la fel ca såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

¥n såptåmâna 27 aprilie - 1 mai 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a crescut.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Mai Iunie

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 325 euro/tonå (1.560 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå. Seceta existentå în ¡årile cultivatoare din UE face ca nivelul produc¡iei så fie serios afectat în acest an. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

27.04 Rouen 315 Dunquerque 319 Moselle 320

01.05 323 325 327

28.04 317 320 321

29.04 319 321 323

Soia

Ovåz

Chicago

Profitul Agricol 18/2020

129 dolari/t

313 dolari/t

euro/t

27.04 28.04 29.04 30.04 01.05 Dieppe 323 325 327 329 333

Porumb

$/t

27.04 28.04 29.04 30.04 01.05 343 344 345 347 350 345 347 349 350 353

Grâu

197 dolari/t

$/t

213 dolari/t

30.04 321 323 325

+ 10 15

CULTURI

VEGETALE {i pentru sem\natul direct în cultura compromis\, fermierii trebuie s\ a[tepte comisiile Recomandårile agronomilor sunt de a înfiin¡a cultura de floarea-soarelui prin semånat direct în culturile de toamnå compromise. Aflåm de la MADR cå, “în condi¡iile în care se reînsåmân¡eazå direct pe suprafe¡ele afectate de seceta pedologicå, fårå întoarcerea brazdei, ¿i apoi se face o erbicidare, comisia de constatare ¿i evaluare a pagubelor la culturile agricole nu poate verifica gradul de afectare ¿i nu poate constata pagubele la culturile agricole, în sensul reglementårilor în vigoare”. Volumul mare de lucru întârzie aceastå procedurå. Cei care vor så urgenteze trebuie så anun¡e cå vor så reînsåmân¡eze. “MADR a solicitat direc¡iilor pentru agriculturå jude¡ene ¿i a municipiului Bucure¿ti urgentarea ¿i prioritizarea încheierii proceselor-verbale de constatare ¿i evaluare a pagubelor la culturile agricole la fermierii care inten¡ioneazå înfiin¡area de noi culturi pe terenurile afectate de seceta pedologicå”.

zi care trece este în defavoarea culturii. Apa se evaporå”, spune fermierul. În fermå, pe distan¡å de 10 km, nivelul precipita¡iilor a variat mult, de la 40 l/mp la 80 l/mp. În jude¡ul Ialomi¡a sunt ¿i zone în care din toate ploile nu s-au cumulat nici 10 l/mp, iar dacå au venit din trei reprize nici nu au fost de folos. Nu a luat o decizie în privin¡a grâului. Pare cå se regenereazå. Dacå ar face douå tone l-ar påstra. Dacå înlocuie¿te cultura, sunt sigure doar cheltuielile.

så råsarå. “Cheltuielile înglobate în cultura de rapi¡å råmân pe riscul meu. Råspunsul de la minister este cå nu voi fi despågubit. Nu am nevoie de despågubiri, vreau doar acel proces-verbal prin care Comisia så constate cå am avut culturå de rapi¡å neviabilå pe care am întors-o. Sper în continuare så am culturi de floarea-soarelui ¿i porumb viabile, care så ne acopere cheltuielile pierdute”, spune Bålu¡å.

Decizii dificile Mircea Bålu¡å explicå dificultå¡ile cu care se confruntå fermierii. "Trebuie så declare întâi cultura de grâu sau de orz la APIA, så depunå cererea unicå la APIA în care sunt înscrise culturile calamitate, dupå care, dacå nu vine comisia så ateste cå acolo este cultura care nu mai are nici o viabilitate economicå, fermierul dacå întoarce cultura o face pe riscul såu ¿i va depune o cerere de modificare a declara¡iei APIA. Notificå APIA pentru cazul de calamitate, dar în acest caz nu va avea formularul procesului-verbal, nu va avea decât în¿tiin¡area cåtre primårie”.

Nicolae Sitaru, pre¿edintele Trecerea timpului APPR, e hotårât så întoarcå 100 ha de duce la scåderea produc¡iilor “A¿teptarea comisiilor înseamnå rapi¡å, jumåtate din culturå. Comisiile pierderi de apå ¿i pierderi ale fermier- trebuie så vinå într-o såptåmânå. “Orice Adrian MIHAI ilor. Orice zi care trece îl duce pe fermierul respectiv la o diminuare a proCum se va face constatarea pagubelor la urmåtoarea secetå? duc¡iei de floarea-soarelui ¿i porumb. Dupå ce se încheie aceastå campanie de constatare a pagubelor, care a ridiOrice întârziere aduce culturile cåtre cat imense probleme femierilor, MADR va avea oportunitatea så pregåteascå un ar¿i¡a verii, ceea ce înseamnå tot dimi- cadru legislativ modern, adaptat schimbårilor climatice ¿i de tehnologie. Dacå se nuare”, spune Mircea Bålu¡å, pre¿ed- poate estima din satelit stadiul de vegeta¡ie al culturii ¿i chiar produc¡ia, cred cå inte al UNCSV, fermier care a întors se poate estima ¿i paguba, în caz de secetå. Nu trebuie reinventatå roata, ci doar toatå rapi¡a, 450 ha. Porumbul ¿i adaptat modul în care a fost rezolvatå problema în alte ¡åri. floarea-soarelui semånate în loc încep 16

Profitul Agricol 18/2020

CULTURI VEGETALE

De la Pioneer r\st\lm\cire conf. dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

O categorie cu totul aparte de distribuitori de informa¡ii o constituie departamentele de extensie de la marile companii din sectorul agricol. Putem fi supåra¡i pe multina¡ionale, atâta timp cât vrem så vedem numai ce ne deranjeazå în activitatea lor. Dar le-am putea mul¡umi ¿i pentru informa¡iile pe care ni le oferå în mod gratuit, într-un mod profesionist, uneori cu u¿or de în¡eles motiva¡ii de marketing. Publicate pe internet, informa¡iile destinate fermierilor români sunt u¿or de utilizat. Altele înså, scrise în englezå, pentru fermierii americani, trebuie adaptate ¿i apoi atent verificate înainte de utilizare. La astfel de informa¡ii må voi referi în continuare. Doi cercetåtori de la Corteva, Mark Jeschke ¿i Jason DeBruin, au publicat o lucrare despre råspunsul hibrizilor de porumb la fertilizarea cu azot https://www.pioneer.com. Explica¡ii. Graficul reprezintå media produc¡iilor unor hibrizi din grupe de maturitate diferite, de la FAO 480 (CRM 104) la FAO 700 (CRM 114), în douå situa¡ii de fertilizare cu azot: o dozå re-

duså (Low N) ¿i doza recomandatå pentru condi¡iile respective (Full N). Produc¡ia exprimatå în bu¿eli/acru, variazå de la 140 bu/acru (8,8 t/ha) la 250 bu/acru (15,6 t/ha), în func¡ie de grupa de maturitate a hibrizilor. Experien¡ele au fost efectuate folosind 19 hibrizi în 3 ani, 2012 – 2014, în (4) 5 loca¡ii din statele Illinois, Iowa, Nebraska ¿i California. Se observå cå atunci când se folosesc doze mici de azot nu sunt diferen¡e mari între hibrizii din grupe „FAO” diferite, produc¡ia fiind în jur de 9 t/ha (140 bu/acru). Când fertilizarea a fost fåcutå corect, doza recomandatå de azot determinå diferen¡e între grupele de maturitate. La hibrizi cu CRM 105 (din grupa FAO 490), produc¡ia a fost de 210 bu/acru (13,2 t/ha), iar la CRM 114 (FAO 700) produc¡ia a fost de 250 bu/acru (15,6 t/ha). Concluzii Produc¡ia este mai mare când perioada de vegeta¡ie este mai lungå ¿i sunt condi¡ii bune de cre¿tere (îngrå¿åminte cu azot ¿i precipita¡ii/iriga¡ii suficiente). În aceastå situa¡ie, poten¡ialul de produc¡ie al hibrizilor mai tardivi este în general mai mare.

Când azotul este insuficient, nu se mai observå diferen¡e semnificative între hibrizii din grupe diferite de maturitate. Aceasta înseamnå cå, în toate vitrinele de testare ale poten¡ialului de produc¡ie al hibrizilor, doza de azot trebuie så fie cea recomandatå pentru o produc¡ie ridicatå. Dacå folosim la o astfel de vitrinå o dozå de 50 kg N/ha, nu mai comparåm hibrizi, ci tehnologii care variazå în func¡ie de hibridul folosit.

Sunt valabile concluziile ¿i pentru grupe mai mici de maturitate? Anul trecut, în România, într-o testare de hibrizi efectuatå în câmp, s-a fertilizat cu 60 kg N/ha. Cea mai mare produc¡ie, de 9 t/ha, a fost ob¡inutå de 2 hibrizi din grupele FAO 270 ¿i FAO 410. Concluzia? Dozå micå de azot, produc¡ie la nivel de hibrid extratimpuriu. Într-o altå loca¡ie, unde s-a fertilizat cu 110 kg N/ha, cea mai mare produc¡ie, de 13 t/ha, a fost ob¡inutå de un hibrid tardiv, din grups FAO 540. Pe locul 2 a fost un semitimpuriu din FAO 360. Dozå medie de azot, produc¡ie la nivel de hibrid tardiv. Probabil acesta este unul dintre motivele pentru care produc¡iile medii pe ¡arå nu sunt/au fost mari. Fårå suficiente analize de sol, dozele de azot sigure au fost cele medii, de 100-120 kg N/ha, care au permis så se remarce hibrizii din grupele 350- 400. Este adevårat cå mai gåsim hibrizi descri¿i în cataloage cå ar avea poten¡ialul de produc¡ie superior grupei lor de maturitate, dar în general produc¡ia este plafonatå la nivelul poten¡ialului de produc¡ie al hibrizilor din grupele FAO mai mici de 400. Alegerea hibrizilor este determinatå de obicei de aprovizionarea cu apå. Când aceasta nu este o problemå, se folosesc hibrizii mai productivi, din grupele FAO mai mari. Profitul Agricol 18/2020

CULTURI VEGETALE

Diversificarea culturilor în caz de secet\ Pentru a primi plata pentru practici agricole benefice pentru climå ¿i mediu, denumitå plata pentru înverzire, fermierii trebuie så respecte câteva reguli, printre care cea de diversificare a culturilor. În condi¡ii obi¿nuite, nu era o problemå pentru fermele române¿ti. Odatå cu distrugerea culturilor de toamnå, calamitate de secetå, în multe ferme au råmas doar douå culturi: porumb ¿i floarea-soarelui. Dintr-un råspuns amplu primit de la Adrian Pintea, director general APIA, referitor la modul în care se poate îndeplini criteriul diversificårii culturilor în condi¡iile de secetå din acest an, am selectat pasajele cheie. În fermele de peste 30 ha, trebuie så existe cel pu¡in trei culturi diferite, iar cultura preponderentå så acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv

Profitul Agricol 18/2020

douå culturi preponderente så acopere împreunå maximum 95% din terenul arabil. De re¡inut este ¿i faptul cå un teren låsat pârloagå, precum ¿i iarba sau alte plante furajere erbacee pot intra în acest calcul. În situa¡ia în care se constatå caz de for¡å majorå propor¡ia culturilor privind diversificarea se considerå respectatå, chiar dacå cultura care intrå în calculul diversificårii a fost calamitatå, având în vedere art. 31, alin. (1) ¿i (2) din OUG nr. 3/2015, cu modificårile ¿i completårile ulterioare. Cazurile de for¡å majorå ¿i circumstan¡ele excep¡ionale se notificå în scris APIA, furnizându-se în acela¿i timp dovezi relevante care atestå apari¡ia situa¡iilor prevåzute la art. 30 alin. (1), în termen de 15 zile lucråtoare de la data la care beneficiarul sau succesorul såu

în drepturi este în måsurå så trimitå respectiva notificare. În cazul în care beneficiarul sau succesorul acestuia depå¿e¿te termenul prevåzut la alin. (1), notificarea nu se ia în considerare. În situa¡ia în care fermierul alege så înfiin¡eze o altå culturå în locul culturii calamitate va trebui så respecte propor¡ia culturilor privind diversificarea ¿i så aibå douå sau trei culturi, în func¡ie de suprafa¡a pe care o utilizeazå. Totodatå, APIA semnaleazå faptul cå prin cultura nou înfiin¡atå se poate situa în caz de excep¡ie pentru diversificare. Nerespectarea acestor condi¡ii ¿i a prevederilor legislative mai sus men¡ionate duce la reducerea plå¡ii pentru înverzire.

Adrian MIHAI

CULTURI VEGETALE

{tiin]a [i tehnologia japonez\ în slujba ta Ing. Adrian ISOC Director Zonal de Vânz\ri Summit Agro România

În urmå cu ceva timp eram într-o fitofarmacie. Un domn cere vânzåtoarei “un Mospilan”, ceva pentru grådinå. Gândul mi-a sårit la dialogurile din magazine ¿i târguri în care cerem adida¿i, nu pantofi sport sau cerem o drujbå ¿i nu un fieråstråu mecanic. Toate acestea indicå un brand adevårat, certificat în timp. Când domnul respectiv a solicitat “un Mospilan” ¿i nu un insecticid, am asimilat imediat cererea cu cele de mai sus. Mospilan 20 SG este un produs de excep¡ie ¿i, evident, de o mare notorietate.

Mospilan 20 SG - în haine noi Condi¡ionat, de ceva vreme, sub formå de granule solubile, produsul vine în sprijinul utilizatorului printr-o capacitate de dispersie superioarå ¿i prin absen¡a totalå a urmelor de produs pe fe¡ele ambalajului. Insecticid din grupa neonicotinoidelor, de curând reomologat la nivel de UE pânå în anul 2033, este un produs pe bazå de acetamiprid în concentra¡ie de 20% (200g/kg), ce ac¡ioneazå asupra insectei ¡intå prin ingestie. Este un produs sistemic cu activitate translaminarå, påtrunzând în frunze, unde î¿i påstreazå efectul chiar ¿i peste trei såptåmâni. Ac¡ioneazå rapid asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ale insectei: ou larvå - nimfå - adult, afectând sistemul nervos, producând convulsii, paralizie, moartea dåunåtorilor ¡intå intervenind dupå 1-2 zile de la aplicare. Acetamipridul imitå mediatorul chimic acetil-colinå, dar nu este descompus de enzima acetilcolin-esterazå; 20

ca urmare, influxul nervos este transmis permanent, nefiind întrerupt de ac¡iunea enzimei amintite, rezultând, a¿a cum am men¡ionat, convulsii puternice urmate de moartea insectei ¡intå. Datoritå co-formulan¡ilor de înaltå claså, nu este influen¡at de temperatura atmosfericå din momentul aplicårii, nu este descompus de razele solare ¿i rezistå foarte bine la spålare; ploile survenite în aproximativ 2 ore de la aplicare nereducând efectul insecticidului. Este un insecticid prietenos cu albinele, înså nu se recomandå a fi utilizat în perioada înfloritului. Dacå se impune tratamentul culturii în perioada înfloritului, fermierul trebuie så informeze to¡i apicultorii din zonå så închidå stupii, astfel încât, în ziua aplicårii produsului, så nu zboare albinele în zona tratatå. Mospilan 20 SG este omologat pentru mai mult de 12 culturi ¿i în jur de 20 de dåunåtori. Pentru a vizualiza întreg spectrul de culturi ¿i dåunåtori, de asemenea ¿i dozele omologate pentru combaterea acestora, se poate accesa site-ul www.sumi-agro.ro Împreunå cu uleiul vegetal Toil formeazå pachetul comercial Mospilan Oil, foarte eficace în tratamentele prevegetative la mår ¿i prun în dozå de 0,450 kg/ha Mospilan 20 SG ¿i 0,5% Toil. Cultura de rapi¡å este foarte atractivå pentru dåunåtori în perioada de primåvarå deoarece ace¿tia gåsesc resurse de hranå nebånuite în aceasta, în plus, perioada începutului de primåvarå corespunde cu perioada de împerechere a acestor dåunåtori, larvele lor producând pagube însemnate culturii.

Pentru detalii complete despre gårgåri¡a tulpinilor, gândacul lucios ¿i combaterea acestora, scana¡i codul alåturat. În continuare voi face referire la combaterea principalului dåunåtor din cultura de grâu - plo¿ni¡a cerealelor. Plo¿ni¡a cerealelor (Eurygaster integriceps) are o genera¡ie pe an, ierneazå ca adult ¿i migreazå spre lanurile de grâu când temperatura aerului depå¿e¿te 12°C. În prima parte a lunii mai are loc împerecherea, urmatå de depunerea ouålor ¿i, dupå 7-15 zile de incuba¡ie, apar larvele, care parcurg aproximativ o lunå pânå la forma adultå, perioadå care corespunde cu perioada de maturare a grâului. Larvele ¿i adul¡ii se hrånesc cu con¡inutul spicelor, producând pagube importante când PED (Pragul Economic de Dåunare) este depå¿it. PED este de 5-7 adul¡i hibernan¡i/m2, iar în cazul larvelor PED este de 3-5 larve/m2. Recomandåm Mospilan 20 SG pentru combatere deoarece perioada de atac este lungå, larvele eclozând e¿alonat. Momentul optim de aplicare a produsului este atunci când larvele se gåsesc în stadiu de vârsta a doua, produsul ac¡ionând fårå a ¡ine seama de temperaturå ¿i asigurând o perioadå de minimum trei såptåmâni de protec¡ie culturii - net superior unor produse de contact care doar aparent sunt ieftine, dar care în cazul unui atac puternic sunt ineficiente ¿i neeconomice. Pentru mårirea eficacitå¡ii tratamentului, recomandåm aplicarea produsului împreunå cu insecticidul de contact Wizard. Profitul Agricol 18/2020

CULTURI VEGETALE

Starea culturilor dup\ ploile de A plouat în toatå ¡ara. Înså, dacå o iei “la pas”, consta¡i cå a func¡ionat, din nou, microzonarea. O dovedesc atât datele oficiale, de la ANM, cât ¿i måsuråtorile fermierilor. Unii aproape cå ¡opåiau de bucurie, al¡ii au råmas tot necåji¡i, socotind cå ploile au venit prea târziu. Pu¡ini se aventureazå la întorsul culturilor, majoritatea socotind cå ¿i o tonå de grâu/ha reprezintå un venit, pe când înfiin¡area unei noi culturi s-ar putea solda doar cu o pagubå suplimentarå.

Constan¡a Aedin Celzîn administreazå 3.700 de ha în Osmancea ¿i în alte patru comune. Are 2.000 de hectare de culturi de toamnå, din care peste 1.100 cu grâu ¿i diferen¡a orz. Spune cå au cåzut între 17 ¿i 50 de litri. În total, din toamnå pânå acum s-au adunat cam 250 de litri, complet atipic pentru jude¡. Chiar ¿i a¿a, culturile se prezintå prost, iar ploile au venit târziu pentru grâu ¿i orz. Iarna a fost caldå ¿i secetoaså, plantele au vegetat, iar în martie-aprilie apa a lipsit exact când plantele aveau cea mai mare nevoie. S-a suprapus stresul termic, cu diferen¡e mari de temperaturå între noapte ¿i zi, treceri de la - 4 la +20 de grade într-un interval de 24 de ore. Celzîn considerå grâul lui calamitat în propor¡ie de 80-90%. La orz are ¿i sole viabile, ¿i unele calamitate în propor¡ie de 50-100%. Înså a decis så nu întoarcå nicio tarla, pentru a limita pagubele. Î¿i pune speran¡a în culturile de primåvarå (porumb, floare ¿i mazåre), 22

care deocamdatå aratå bine. Comisia de constatare a venit pe o comunå ¿i acolo a constatat 79% calamitate la orz ¿i 83% la grâu.

Tulcea Ion Bålan administreazå 2.100 de ha la Baia (fostå Hamangia). ¥¿i aminte¿te de ploaia din 26 septembrie 2019, când au cåzut 60 de l/mp, iar de atunci, cumulat, nu mai mult de 30 de litri. Din data de 30 aprilie pânå vineri, 8 mai, a plouat între 3 ¿i 17 litri. Are 60 ha de orz compromise în totalitate, iar grâul (410 ha) ¿i rapi¡a (400 ha) în propor¡ii de 30 - 70%. Asta, în condi¡iile în care Bålan a irigat mai bine de jumåtate din suprafa¡å. Nu inten¡ioneazå så întoarcå nimic, nici måcar orzul, fiindcå vrea så conserve asolamentul, gândit pe termen lung. De asemenea, vrea så conserve pentru la toamnå ¿i råmå¿i¡ele de apå din sol. În plus, cu capacitå¡ile de iriga¡ii de care dispune de abia va reu¿i så asigure apa pentru cele 600 de ha cu porumb deja înfiin¡ate.

Ialomi¡a Gheorghe Alexandru, administratorul Somalex Slobozia (4.000 ha), e binedispus: “Câmpul râde, iar noi speråm”. Culturile sale au primit din ploi între 20 ¿i 60 l/mp. Cel mai afectat a fost grâul la care premergåtoarea a fost porumbul iar asta înseamnå peste 1.000 din cele 1.300 ha înfiin¡ate în toamnå. Totu¿i, mai are speran¡e legate de plantele aflate în fenofaze mai timpurii, speran¡e întemeiate pe un experiment: începând cu luna aprilie, a irigat suprafe¡e mici, câteva hectare, pe care le considera compromise. Acolo unde nu a început alungirea paiului, grâul ¿i-a revenit, chiar dacå pårea pierdut. Prin urmare, a decis så mai a¿tepte câteva zile, iar abia apoi så întoarcå, semånând direct porumb, floare ¿i soia. Gheorghe Alexandru cultivå atât soiuri române¿ti, cât ¿i stråine. Sus¡ine cå nu a observat diferen¡e majore între rezisten¡a acestora la frig ¿i secetå. Totu¿i, admite cå Glosa pare a fi soiul cel mai dârz. În cazul rapi¡ei, din 460 de ha întoarce 35, iar pe restul suprafe¡ei se a¿-

Câmpia [i colina înro[ite de secet\ au înverzit dup\ ploile de la începutul lunii

Profitul Agricol 18/2020

CULTURI VEGETALE

la începutul lunii teaptå la o produc¡ie de peste douå tone, reduså la jumåtate fa¡å de media anilor anteriori. “Cu rapi¡a îmi scot banii, nu apelez la ajutorul de calamitate”. Culturile de primåvarå, respectiv 1.400 ha porumb ¿i 700 ha floare, erau råsårite ¿i pleo¿tite înainte de ploaie, dar acum ¿i-au revenit, aratå optim pentru perioada asta. “Uluitor, nu sunt atacate deloc de Tanymecus, ca niciodatå. Cred cå gerul din a doua jumåtatea a lunii martie, care a afectat ¿i el serios culturile de toamnå, a avut ¿i un efect pozitiv, în sensul cå a distrus dåunåtorii”.

Cålåra¿i Fermele Alisa Farm Management se întind pe 14.000 ha, iar administratorul, Arnaud Charmetant, spune cå s-au cumulat între 30 ¿i 90 de l/mp de precipita¡ii în ultima såptåmânå. În terenul din baltå, concesionat de la ADS (7.000 ha), pe o suprafa¡å de 700 ha au cåzut 70 de litri la o singurå ploaie. Doi kilometri mai încolo nu a plouat deloc. Înså este convins cå aceste precipita¡ii nu mai “învie” culturile uscate, ci

Foto> Neculai Nistor, fermier, Agro Tib Plopana (800 ha), jud. Bac\u Profitul Agricol 18/2020

doar ajutå productivitatea plantelor viabile, care ocupå aproximativ 30% din cele 3.300 ha grâu, 2.400 ha orz, 1.400 ha rapi¡å. La grâu, pe 70% din suprafa¡å, estimeazå media produc¡iei la o tonå maxim douå. Astfel, media pe total suprafa¡å ar fi de 2-5 - 3 t/ha, fa¡å de 55,5 t/ha într-un an bun. La rapi¡å, per total, scåderea de produc¡ie va fi de 3040%, respectiv 2-2,2 t/ha, fa¡å de 2,7-2,8 t/ha, dar asta este “bini¿or”. Charmetant se fere¿te så tragå concluzii în privin¡a diferen¡elor dintre parcelele de grâu, de¿i observå cå soiurile stråine au suferit mai mult din cauza gerurilor târzii, când plecau în vegeta¡ie, iar plantele care au avut premergåtoare rapi¡a aratå mai bine, în compara¡ie cu cele unde premergåtoare au fost culturi de primåvarå. Nu va întoarce nimic, considerând prea mare riscul de a nu recupera cheltuielile suplimentare. Pe de altå parte, nici nu va mai investi în produc¡ia de grâu. Suprafe¡ele calamitate au fost raportate ¿i a¿tepta comisia de constatare.

Bråila Marin Dogårescu administreazå 2.400 de ha, în Chiscani. Spune cå au cåzut 10-12 l/mp, departe de necesar. A¿teaptå comisia care inventariazå suprafe¡ele calamitate ¿i observå cå plantele uscate ¿i piticite de orz, grâu, rapi¡å nu mai pot fi salvate. Din cele 665 de ha cu grâu ¿i orz, cam 100 sunt irecuperabile. Restul sunt viabile pentru cå au fost irigate. Chiar ¿i în solele irigate, plantele, de¿i verzi, au talie medie, vor da produc¡ii slabe, de 34 t/ha. Considerå cå nu are rost så întorci o suprafa¡å, dacå nu o po¡i iriga. În ce-l prive¿te, poate iriga 150 de ha într-o zi, respectiv întreaga suprafa¡å în minim trei såptåmâni, considerând pauzele de mutare a instala¡iilor. Irigå în prezent culturile de primåvarå cu 30-40 l/mp, pentru

råsårire ¿i pornire în vegeta¡ie. Îi este potrivnic ¿i vântul, care bate puternic, zilnic, împrå¿tiind apa din direc¡ia în care o proiecteazå instala¡ia.

Buzåu Petre Ichim, 400 ha, din Cåldåra¿ti, a primit 15 litri în douå zile. Insuficient pentru grâu, care aratå råu. Din fericire, a rezervat 330 ha pentru culturile de primåvarå (porumb, floare), iar acestea sunt råsårite. Comisia i-a constatat gradul ridicat de calamitare a celor 70 de ha cu grâu, ar întoarce, dar a¿teaptå så mai plouå, ca så poatå ara. E pregåtit så însåmân¡eze loturile respective chiar ¿i târziu, în iunie.

Gala¡i Anghel Valericå administreazå 1.017 ha la Brani¿tea, în sudul jude¡ului, probabil una dintre cele mai ocolite de precipita¡ii regiuni ale ¡årii. În octombrie 2019 a plouat 25 de litri/mp, iarna nu a nins deloc. ¥n februarie abia au cåzut 10 litri, urma¡i, acum, de 13 litri. Ar fi putut iriga, doar cå sta¡ia din zonå, repuså în func¡iune dupå 20 de ani, a pompat apa cu întârziere, a func¡ionat o scurtå perioadå, dupå care s-a defectat. În consecin¡å, Anghel afirmå cå nu va supravie¡ui vicisitudinilor acestui an fårå ajutor de la stat. Culturile de toamnå, respectiv 300 ha grâu, 100 ha orz ¿i 50 ha rapi¡å, sunt total calamitate. Ar trebui întoarse, dupå trecerea comisiei, înså Anghel se va limita la suprafe¡ele pe care le va putea iriga, dupå ce sta¡ia va redeveni func¡ionalå. Culturile de primåvarå (porumb, floare, orzoaicå de bere ¿i mazåre) sunt råsårite în bunå parte. Aici, situa¡ia e par¡ial mai bunå, fiindcå Anghel are posibilitatea de a iriga 150 ha. Pe restul suprafe¡ei, soarta culturilor e posibil så o urmeze curând pe a celor de toamnå. Deja mazårea s-a oprit din cre¿tere la 510 cm, când trebuia så aibå 20-30 cm. uuu

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE Vrancea uuu Dan Alexandru, administratorul fermei de 900 ha Agromec Sihlea, zugråve¿te un tablou al situa¡iei destul de sumbru. În zona unde se aflå sediul fermei au plouat 11 l, dar pe câmp mai pu¡in. Din cele 300 de ha de grâu, jumåtate sunt calamitate 80%, iar din cele 165 de ha cu orz, 60 sunt la limita supravie¡uirii. Rapi¡a (214 ha) stå pu¡in mai bine. “Comisia a fost azi ¿i mâine trebuie så må prezint så semnez raportul de constatare. Dar nu întorc, nu mai investesc, fiindcå nu a plouat cât ar fi trebuit”. Porumbul, semånat pânå la 15 aprilie, este råsårit. La fel ¿i mazårea, însåmân¡atå pe 70 de ha, dupå ce anul trecut i-a adus satisfac¡ii, cu o produc¡ie medie de peste 4 t/ha. Înså acum se apropie înfloritul ¿i, în lipsa apei (iriga¡iile sunt inexistente), soarta produc¡iei este clarå.

Vaslui Dan Hurduc este un specialist al factorilor limitativi pentru cultura mare. Cele 2.200 ha pe care le administreazå se aflå în zona Coste¿ti, colinarå, cu parcele multe, cu secetå un an din doi, båtutå de vânturi, expuså gerurilor târzii ¿i varia¡iilor mari ¿i bru¿te de temperaturå, cu sol având o reten¡ie scåzutå a apei din precipita¡ii. Grâul care a avut ca premergåtoare porumbul sau floarea-soarelui (275 de ha din 835) este afectat în propor¡ie de peste 60%. Culturile care au avut premergåtoare grâul, deci acolo unde nu a existat consum pe timpul verii, au ¿anså så se refacå mai bine, având grad de afectare 30-50%. Deocamdatå, nu întoarce nici grâul mai compromis, a¿teptând så constate efectele ploilor. Acolo unde mai poate spera la o produc¡ie de 2 t/ha preferå så nu întoarcå, mai ales cå ar urma så cultive porumb, care în zonå då produc¡ii foarte mici, media ultimilor 10 ani fiind sub 5 t/ha - mai micå decât la grâu. Cu toate acestea, anul acesta a însåmân¡at deja 500 ha cu porumb, fa¡å de doar 300 cu floare. 24

Rapi¡å a avut 600 ha, din care a întors 50, cu acceptul DAJ, care i-a indicat så solicite constatarea suprafe¡ei calamitate de cåtre reprezentantul primåriei. În locul suprafe¡ei întoarse a semånat porumb direct în culturå, printre reprizele de ploaie. Va aplica glifosat, economisind astfel cele douå erbicidåri care ¡in de tehnologia culturii porumbului. Din rapi¡a råmaså, cam jumåtate este serios afectatå, piticitå, pe la 50 cm.

Bacåu Peste cele 800 de ha ale fermei Agro Tib Plopana, administratå de Neculai Nistor, au cåzut circa 28 de litri, în douå reprize. “Dealul, care era ro¿u acum câteva zile, acum e verde. Dacå venea apa asta înainte de Pa¿ti, nu mai discutam de secetå. Dacå mai întârzia o såptåmânå, nu mai discutam de produc¡ie”, puncteazå fermierul. Rapi¡a de pe cele 100 ha abia începuse så înfloreascå pe 23 aprilie ¿i ajungea la brâu, înså pe 4 mai era deja dezvoltatå optim pentru perioadå, înregistrând un salt brusc în vegeta¡ie în urma ploii. Dintre cele 320 ha de grâu, mai afectate au fost cele 70 de hectare pe care le-a semånat în terenul nelucrat mecanic. Grâul semånat în aråturå se prezintå mult mai bine. Presupune cå “de vinå” e ploaia din toamnå, care a cåzut chiar la semånat ¿i a intrat în aråturå, nu a fugit la vale. Nu a raportat încå nicio suprafa¡å calamitatå, hotårât så nu întoarcå nimic. “Deocamdatå, grâul scoate spicul. Dacå mai cre¿te 15 centimetri, så poatå fi recoltat, e bine. S-au pierdut din fra¡i, dar asta e”. Culturile de primåvarå (porumb, floare, soia) sunt råsårite, semånate înainte de Pa¿ti. Înså problema råmâne solul uscat în profil, dincolo de 10 cm. “Când rådåcinile vor da de stratul uscat, va fi ¿oc, dacå nu mai plouå”.

Ia¿i Cele 110 ha de orz ale fermei de 1.100 ha Vic Start 2003 din Movileni, la

N-V de re¿edin¡a jude¡ului, sunt calamitate în totalitate. Sunt calamitate în propor¡ie de 70-80% ¿i o parte dintre solele de grâu (240 ha). Iar cei 5-14 litri de ploi din ultimele zile nu au modificat prea mult situa¡ia. Fermierul, Ionel Rambu, a raportat suprafe¡ele, a¿teaptå comisia. Va întoarce, înså, doar dacå va mai ploua suficient încât så se mai repare din deficitul mare de apå al solului. Pe 10 octombrie au cåzut 30 l, apoi 15 l în decembrie, în martie 12 litri. Atât. ªi nu are surse de iriga¡ii. A încheiat semånatul de douå såptåmâni. Porumbul, floarea, soia par¡ial ¿i sfecla sunt råsårite par¡ial. Au nevoie de apå.

Neam¡ Gheorghe Cenu¿å administreazå 1.440 ha Trei Sate, din comuna Ion Creangå. E vesel, mul¡umit ¿i cu cei doar 11 litri de apå din ploi. “Suntem ca organismul care e pe cale så-¿i dea duhul, i se face intubare ¿i rezistå, revine la via¡å. Eu râd, fiindcå natura râde acum. Nu se reface deficitul de apå, dar pe moment sunt fericit”. A întors 70 ha de rapi¡å, mai are 140 ¿i sconteazå pe o produc¡ie înjumåtå¡itå la 2 t/ha fa¡å de anii buni, iar grâul (400 ha) ¿i orzul (35 ha) le vede calamitate 50-60%. A hotårât så nu întoarcå nimic. Nu are rezerve, ca al¡i fermieri, så dea verdictul: Glosa a fost soiul de grâu care s-a comportat cel mai bine în condi¡ii vitrege. Cultivå ¿i leguminoase perene pe 90 ha, în special trifoi, care a capitulat pe 15 ha. Cu cele 54 de ha de livadå de cire¿i ¿i pruni a trecut de pericolele mari (înghe¡uri ¿i brume târzii), råmânând cu ceva pe rod. “Natura s-a sucit. Regula era cå înghe¡ul se producea pe la 2-3 diminea¡a, acum e la miezul nop¡ii. ªi a trebuit så schimbåm ora de afumare”. Campania de primåvarå a încheiato pe 25 aprilie, iar porumbul (360 ha) ¿i floarea-soarelui (150 ha) au råsårit deacum. Sperå så-¿i revinå ¿i cele 95 ha de sfeclå, råsårite neuniform. Profitul Agricol 18/2020

CULTURI VEGETALE

Deficit de s\mân]\ de grâu pentru toamn\ Mihai Miri¡escu este director al Saaten-Union România, dar ¿i pre¿edinte al AMSEM, Asocia¡ia Amelioratorilor, Producåtorilor ¿i Comercian¡ilor de Såmân¡å ¿i Material Såditor din România.

Considerå cå Saaten-Union este cea care då startul în România în ceea ce prive¿te såmân¡a de grâu ¿i orz. Se aflå pe locul doi, dupå soiurile locale. Cunoa¿te deci foarte bine pia¡a. “În al¡i ani, mul¡i fermieri î¿i opreau din såmân¡a proprie ¿i semånau în toamnå. Anul acesta nu au de unde så¿i opreascå”, spune agronomul. În numeroase alte cazuri, såmân¡a pe care o produc anul acesta fermierii va fi mai slabå din punct de vedere calitativ: ¿i¿tavå, o încårcåturå mai mare de boli ¿i semin¡e de buruieni, din cauza nedezvoltårii corespunzåtoare a plantelor. “În condi¡iile acestea, nu ¿tiu dacå vom avea såmân¡å suficientå”, remarcå managerul. Evaluårile sale ¿i ale altor colegi din domeniu indicå o cantitate de såmân¡å reduså. Pânå pe 15 mai va contabiliza situa¡ia suprafe¡elor pe care le are în multiplicare în România. “Am o produc¡ie calculatå la 4 t/ha. Sunt zone în care nu am nici 3 t/ha”, remarcå managerul. Suprafe¡ele irigate nu reprezintå decât 20%. Nu este convins cå vor com-

pensa scåderea de produc¡ie de pe celelalte suprafe¡e.

Såmân¡å mai scumpå Este înså sigur cå va cre¿te pre¡ul la såmân¡å. Compania are contracte de multiplicare, prin care cumpårå produc¡ia realizatå de fermieri ¿i o condi¡ioneazå în sta¡iile proprii. Pre¡urile la consum au crescut, iar pre¡ul pe care firma îl plåte¿te fermierului pentru såmân¡a multiplicatå este cu cel pu¡in 20% mai mare decât al semin¡ei de consum, în condi¡iile în care îndepline¿te parametrii de calitate. Un alt tip de contract este cel de multiplicare cu redeven¡å, în care fermierul vinde såmân¡a produså.

Transport scump Se va diminua suprafa¡a cultivatå în toamnå cu grâu? “Depinde de modul în

care gestionåm noi produc¡ia de såmân¡å. Ca så aduci C1 din afarå este scump transportul”, spune Miri¡escu. Un transport de 22 tone din Fran¡a costå 2.000 euro. Managerul spune cå va încerca så aprovizioneze cu prioritate pia¡a româneascå. Nu va putea elimina exportul întrucât în acest caz ar trebui så plåteascå penalitå¡i. Saaten-Union România mai are stocuri de såmân¡å de grâu de aproape 1.000 de tone, în condi¡iile în care vânzårile sunt de aproape 10.000 de tone. “Ca pre[edinte al AMSEM, am trimis c\tre to]i membrii asocia]iei o invita]ie pentru a avea discu]ii despre s\mân]a de grâu [i orz. Poate reu[im s\ g\sim solu]ii”, spune Miri]escu.

Adrian MIHAI

Profitul Agricol 18/2020

CULTURI VEGETALE

Fertilizarea foliar\ a porumbului Cultivarea porumbului a cåpåtat amploare, devenind una dintre cele mai importante plante de culturå în România. Fertilizarea pe måsura consumului specific constituie punctul de plecare în ob¡inerea de produc¡ii ridicate de boabe sau de siloz. Toate acestea pot fi influen¡ate prin aplicarea macroelementelor azot, fosfor, potasiu, dar ¿i a microelementelor. Alåturi de precocitatea hibridului, planul de fertilizare este esen¡ial în tehnologia porumbului. Aminoacizii, elemente cheie pentru diminuarea stresului dat de erbicide Erbicidele, îndeosebi cele sulfonilureice ¿i hormonale, cauzeazå adesea stres plantelor de porumb. Cre¿terea ¿i diviziunea celularå sunt controlate de fitohormoni forma¡i din proteine care, la rândul lor, sunt formate din aminoacizi. Pentru a ajuta planta în situa¡ii de stres, în vederea decontaminårii ¿i compensårii efectelor negative ale substan¡elor active, recomandåm aplicarea de aminoacizi sub formå de Aminosol deodatå cu erbicidele. În condi¡ii de precipita¡ii abundente dupå aplicare, erbicidele peliculare produc stres. În aceastå situa¡ie, adåugarea de 0,4 l/ha Herbosol, împreunå cu aceste erbicide, poate preveni levigarea substan¡elor active, în special pe solurile dispuse la acest fenomen. Suplimentar, Herbosol va prelungi perioada de eficacitate a erbicidului.

ti¡ia cu buruienile. Altfel spus: o dezvoltare ini¡ialå întârziatå nu poate fi recuperatå în totalitate pe durata scurtå de vegeta¡ie a acestei plante. Råsårirea ¿i cre¿terea pot fi influen¡ate pozitiv prin tratarea semin¡elor cu microelemente (ex: mangan, zinc, cupru). Tratamentul semin¡elor ajutå porumbul så depå¿eascå rapid fazele critice ale ciclului såu vegetativ.

Recomandårile Lebosol pentru fertilizarea foliarå optimå Înainte de orice, recomandåm fermierilor produsul Lebosol-Mix tratament semin¡e (N, Cu, Mn, Zn) - un tratament starter bogat în microelementele necesare unei råsåriri rapide ¿i uniforme, bunei dezvoltåri ini¡iale, astfel încât så se ob¡inå plante viguroase, cu ¿anse evident mai mari de a ob¡ine o produc¡ie ridicatå. Doza recomandatå este de 3-5 l/tona de såmân¡å. Între a 3-a frunzå formatå ¿i faza de 4 internoduri (BBCH 13-34) l Se recomandå urmåtoarea combina¡ie de fertilizan¡i foliari: 1 l/ha Aminosol (N, K2O, 58% aminoacizi, 22 aminoacizi) + 2 l/ha Lebosol-Bor + 1 l/ha LebosolZinc700 SC pentru: reducerea stresului, îmbunåtå¡irea calitå¡ii polenului, formarea boabelor ¿i umplerea ¿tiuletelui. Implicit, aplicarea acestei combina¡ii de nutrien¡i necesari culturii va duce la cre¿terea produc¡iei, a¿adar la o culturå de porumb mai profitabilå. ATENºIE! Perioada optimå de aplicare este cuprinså între 6-8 frunze bine

formate, începând din momentul unirii rândurilor, talia plantelor având 30-50 cm (BBCH 16-18). l Sunt frecvente situa¡iile în care dupå råsårirea porumbului apare fenomenul de blocaj al fosforului, faza 2-6 frunze, iar porumbul prezintå o culoare violacee. În func¡ie de gravitatea fenomenului, productivitatea poate scådea cu pânå la 30%. În astfel de situa¡ii vå recomandåm produsul Lebosol-Nutrifos (450 g/l P2O5, 105 g/l Zn), în dozå de 3-5 l/ha. l Din Gama Lebosol-Nutriplant, recomandåm produsul Lebosol-Nutriplant GOLD (N, P2O5, K2O, S, B, Cu, Mn, Zn, Fe + aminoacizi) pentru un aport suplimentar de macroelemente, microelemente ¿i aminoacizi esen¡iali plantelor de porumb. Perioada de aplicare a acestui produs este cuprinså între BBCH 13-34 (pânå la maximum al 4lea internod format). l Lebosol-Mix Porumb SC este îngrå¿åmântul foliar sub formå de amestec de nutrien¡i ca suspensie concentratå ¿i poate fi aplicat deodatå cu majoritatea produselor de protec¡ia plantelor, datoritå compatibilitå¡ii ridicate cu acestea. Recomandåm aplicarea a 2-3 l/ha Lebosol-Mix Porumb SC (B, Zn, Mn). Profitabilitatea porumbului ¡ine de tehnologia de culturå! Nu ignora¡i cerin¡ele fiziologice ale plantelor dacå dori¡i så ob¡ine¡i produc¡ii-record! Securiza¡i-vå profitul asigurând necesarul de hranå al culturii de porumb!

Echipa Lebosol România

Stimularea råsåririi ¿i dezvoltårii ini¡iale prin tratarea semin¡elor cu microelemente La råsårire sau în fazele timpurii de dezvoltare, porumbul este foarte sensibil la temperaturi scåzute ¿i la compeProfitul Agricol 18/2020

CULTURI VEGETALE

Fertilizantul foliar Azo-Speed Amino¡

Nutri]ie [i aminoacizi pentru dezvoltare optim\ [i toleran]\ la stres Spunem azot, spunem productivitate. Dacå adåugåm ¿i sulf ¿i magneziu, spunem folosire eficientå a azotului. Aminoacizii dau cre¿tere puternicå ¿i toleran¡å la stres. Iar pentru cå toate aceste calitå¡i aveau nevoie de un nume, a apårut Azo-Speed Amino+, fertilizantul foliar pentru cereale, rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui ce sus¡ine culturile så creascå ¿i fermierii så fie bucuro¿i.

zotul face parte din triada macroelementelor, reprezentând una dintre bazele materiei vii, oferindu-i acesteia formå, consisten¡å ¿i elasticitate. În cazul plantelor, azotul are rol plastic, adicå face parte din structurile plantei (celule, ¡esuturi, organe). De asemenea, este parte din compozi¡ia clorofilei, substan¡a necesarå fotosintezei, procesul fundamental al existen¡ei lumii vegetale. Insuficien¡a azotului determinå o cantitate reduså de clorofilå ¿i un nivel redus de energie a plantelor. Caren¡a de azot conduce ¿i la caren¡e de auxine ¿i citokinine, fitohormoni ce determinå cre¿terea. Azo-Speed Amino+ con¡ine douå forme de uree, care alimenteazå plantele pe måsurå ce acestea se dezvoltå, iar necesarul de nutri¡ie cre¿te. De asemenea, Azo-Speed Amino+ sus¡ine procesele naturale ale plantelor prin mezoelementele con¡inute, dintre care men¡inonåm sulful ¿i magneziul. Sinteza proteicå este facilitatå de sinergia azot-sulf, iar fotosinteza, de sinergia azot-magneziu. De asemenea, plantele 28

cu frunze mari, cum sunt rapi¡a ¿i porumbul, beneficiazå puternic de pe urma unui plus de magneziu în nutri¡ie. Putem spune cå prin cantitatea crescutå de azot ¿i prin con¡inutul echilibrat de sulf ¿i magneziu, Azo-Speed Amino+ este un coechipier de bazå pentru culturile la care se aplicå - cereale påioase, rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui.

Doze ¿i aplicare 5 - 10 l/ha, la fiecare tratament aplicat foliar La cereale, în dozå de 20 l la apari¡ia frunzei stindard, la un volum minim recomandat de apå de 200 l, poate înlocui ultima frac¡ie de azotat de amoniu. Existå azot ¿i azot Azo-Speed Amino+ con¡ine 2 tipuri de uree: cu eliberare rapidå, absorbitå de cåtre plante la scurt timp de la aplicare, ¿i uree formaldehidå, cu eliberare prelungitå, care asigurå culturii necesarul de azot pe o perioadå mai lungå de timp, în care este de a¿teptat ca necesarul de azot så creascå odatå cu dezvoltarea plantelor. În plus, ureea formaldehidå prezintå o aderen¡å foarte bunå a picåturilor pe frunzå, prin umectarea puternicå ¿i mic¿orarea tensiunii superficiale, precum ¿i o bunå penetrare în frunzå, pentru o absorb¡ie bunå a azotului, dar ¿i pentru cre¿terea eficien¡ei celorlalte substan¡e din amestecul de tratare. Aplicarea foliarå a ureei prezintå un mare avantaj în cazul secetei, atunci când ureea aplicatå la sol se volatilizeazå, iar azotul nu mai poate fi utilizat de cåtre plante. Pe de altå parte, în perioadele cu exces de umiditate, azotul aplicat la sol se pierde prin levigare.

Azo-Speed Amino+ prezintå un avantaj fa¡å de formulårile tradi¡ionale de uree foliarå: prin utilizarea ureei formaldehide se evitå uscarea rapidå a azotului ureic pe frunzå. În plus, ureea cu eliberare prelungitå asigurå o nutri¡ie progresivå cu azot, fårå stimulare excesivå. De asemenea, dorim så subliniem puritatea ureei con¡inute de produsele Azo-Speed. Cantitatea de biuret este foarte reduså, astfel fiind evitatå cloroza frunzelor (“arderea” culturilor). De asemenea, biuretul interfereazå în procesele de metabolizare ale azotului ¿i de sintezå a proteinelor, iar o concentra¡ie mai mare de 1,5% afecteazå rådåcinile ¿i reduce capacitatea plantei de a transporta azotul.

Aplicarea de aminoacizi culturi în formå maximå Pe lângå binevenita aplicare de azot, Azo-Speed Amino+ înseamnå aport de aminoacizi ce compenseazå eventuala sintezå deficitarå datoratå factorilor de mediu ¿i func¡ioneazå ca un stimul pentru culturi. Ace¿ti compu¿i sus¡in procesele fiziologice ale plantelor, stimulând sinteza proteinelor ¿i dezvoltarea plantei în fazele critice de cre¿tere. Aportul de aminoacizi face ca planta så-¿i direc¡ioneze energia spre cre¿terea vegetativå. Spre exemplu, glicin-betaina måre¿te rezisten¡a plantelor la stresul termic ¿i hidric, diminuând impactul acestuia asupra produc¡iei. Pentru mai multe detalii, reprezentan¡ii de vânzåri Kwzida Agro Romania sunt la dispozi¡ia dumneavoastrå.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 18/2020

CULTURI VEGETALE Controla¡i to¡i agen¡ii dåunåtori cu un singur produs!

PREV-AM> Insecticid, fungicid, acaricid -

un produs distribuit de Naturevo Dintotdeauna fermierii î¿i doresc så aibå pentru tratamente un produs care så controleze cât mai mul¡i agen¡i de dåunare. Agricultorii solicitå produse cu toxicitate cât mai reduså, care så nu lase reziduuri în produsele agricole ¿i care så poatå fi folosite în tratamente cât mai aproape de recoltare. Consumatorii impun ca în produsele agricole så nu se gåseascå resturi chimice, produsele så fie lipsite de orice element toxic. Un råspuns la toate cele de mai sus este oferit de produsul PREV-AM. PREV-AM ac¡ioneazå asupra tuturor insectelor cu exoscheletul moale (lepidoptere, mu¿te, trip¿i, påduchi, acarieni) pe care îl distruge în timp scurt. Musculi¡a albå, precum ¿i alte insecte moi (påduchi, acarieni) sunt foarte vulnerabile la PREV-AM.

Ca fungicid, PREV-AM påtrunde în hifele miceliene, în sporangiofori ¿i sporii ciupercilor, cårora le distrug înveli¿ul. PREV-AM påtrunde în miceliul ciupercilor, le distruge ¿i le expune aerului înconjuråtor, uscându-le.

PREV-AM poate fi utilizat singur, în concentra¡ie de 0,4 – 0,8%, în combina¡ie cu produse insecticide, fungicide, acaricide conven¡ionale, pentru prevenirea apari¡iei rezisten¡ei, sau în alternan¡å cu acestea. PREV-AM este reactivat de ploaie sau chiar de rouå ¿i ac¡ioneazå ¿i pe ¡esuturile noi. PREV-AM are remanen¡å scåzutå ¿i

nu laså reziduuri în produsele agricole. Este protectiv pentru albine ¿i pentru fauna utilå. PREV-AM este certificat pentru agricultura ecologicå. Este un produs pe bazå de amestec de ulei natural de portocale presat la rece. PREV-AM are ¿i rol de adjuvant – dispersant, de aceea când trata¡i cu PREV-AM nu mai utiliza¡i al¡i adjuvan¡i, excep¡ie corectorii calitå¡ii apei. PREV-AM nu are forme de rezisten¡å identificate, fiind un produs ideal pentru managementul rezisten¡ei agen¡ilor de dåunare. Zeci de avantaje într-un singur produs: PREV-AM!

Pentru informa¡ii suplimentare contacta¡i echipa de consultan¡å ¿i vânzåri pe naturevo.ro.

Soia trebuie s\ fie între culturile minore APPR a cerut Ministerului Agriculturii så includå soia pe lista de culturi minore, pentru a avea acces mai u¿or la tratamente fitosanitare. România este printre pu¡inele ¡åri din UE unde existå condi¡ii favorabile acestei culturi, cu toate provocårile asociate schimbårilor de climå, se aratå în expunerea de motive înaintatå de Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. În 2019 au fost cultivate în jur de 176.000 de hectare cu aceastå plantå proteicå. Cu toate cå suprafa¡a cultivatå ar duce la ideea cå aceastå culturå ar trebui consideratå una majorå, de fapt, la nivelul Uniunii Europene, ea ocupå o suprafa¡å foarte micå. În Germania, soia este consideratå o culturå minorå. Din acest considerent, nu este foarte atractivå pentru industria 30

de protec¡ia plantelor, ca så investeascå în dezvoltarea de tehnologii dedicate. De aceea, cultivatorii au de fåcut fa¡å unor adevårate provocåri în ceea ce prive¿te protec¡ia fitosanitarå a suprafe¡elor de soia. Având în vedere importan¡a acestei culturi în România din perspectiva contribu¡iei pe care o poate avea în asigurarea independen¡ei de importurile de maså proteicå pentru zootehnie, dar ¿i al rolului såu legat de diversificarea ¿i rota¡ia culturilor, consideråm cå, în contextul procesului de omologare a pesticidelor, cultura de soia ar trebui consideratå o culturå minorå. Introducerea culturii de soia pe lista culturilor minore ar permite omologarea pesticidelor necesare protec¡iei fitosanitare, ¡inând seama ¿i de contextul le-

gislativ ¿i de reglementarea la nivelul Uniunii Europene. Consideråm ¿i sus¡inem ca soia så fie trecutå în lista de culturi minore, având în vedere cå suprafa¡a totalå cultivatå este de aproximativ 170.000 ha, ceea ce reprezintå aproximativ 8% din suprafa¡a de oleaginoase, o culturå minorå reprezentând 5-10% din totalul unui segment. O pozi¡ie similarå credem cå ar trebui adoptatå ¿i în cazul culturii de triticale, care încep så fie tot mai interesante din punctul de vedere al fermierilor (inclusiv în amestecuri pentru înverzire) ¿i, de aceea, ar fi foarte util så dispunem de mijloace de protec¡ie adecvate ¿i eficiente, spunea Nicolae Sitaru. Profitul Agricol 18/2020

CULTURI VEGETALE

Înro[irea frunzelor de porumb Valentin MIHAI category marketing manager Corn & Soybean Corteva Agriscience

Trebuie ca fermierii så se îngrijoreze de acest fenomen, al colorårii frunzelor de porumb (în fazele de dezvoltare timpurii) cu pigmentul antocianic råspunzåtor de emiterea radia¡iei ro¿iatice sau nu? Depinde de cauzele care provoacå fenomenul!

este deloc neobi¿nuit ca imediat dupå råsårirea micilor plantule de porumb, sub influen¡a diferi¡ilor factori (meteorologici, antropici, chimici etc.), acestea så capete acea tentå ro¿iaticå pe frunze, mai ales în faza de 2-4 frunze (fazå de sevraj a porumbului) ¿i ca prin minune, în faza de 6 frunze, aceastå colora¡ie så disparå. Existå o serie de factori care provoacå aceastå colora¡ie, dar så nu uitåm cå scopul final al activitå¡ii agricole nu este reprezentat de admirarea coloristicå ¿i a nuan¡elor date de unghiurile de inciden¡å ale luminii, ci este cel al ob¡inerii de produc¡ii rentabile economic ¿i stabile. Cercetårile efectuate de echipa Corteva Agriscience aratå cå nu existå nicio influen¡å asupra productivitå¡ii hibridului, corelatå cu înro¿irea frunzelor. Hibrizii care genetic de¡in acest fenomen råmân la fel de productivi, fie cå frunzele se coloreazå în ro¿u sau nu.

Care sunt cauzele care pot provoca înro¿irea frunzelor de porumb? Porumbul violaceu nu este o “inven¡ie” modernå. Aceastå colora¡ie 32

ro¿iaticå a frunzelor de porumb a fost observatå din cele mai vechi timpuri ¿i se manifestå “cu succes” pe forme de porumb sålbatic ce cresc în zonele montane råcoroase din Peru ¿i Mexic. Practic, aceastå colora¡ie violacee este datå de o serie de gene, mai exact 8 la numår, råspunzåtoare de exprimarea fenotipicå a pigmentului antocianic. Existå numeroase plante care de¡in acela¿i numår de gene. De exemplu, ar¡arul ro¿u are frunze cu tentå ro¿iaticå în primåvarå, cum de altfel existå ar¡ari cu frunze total verzi. Så nu uitåm de banala varzå ro¿ie, care face fotosintezå ¿i då randamente foarte bune, chiar dacå e ro¿ie. De altfel, sunt cunoscute o serie de flori ornamentale ce au frunze cårnoase ¿i colorate în ro¿u. Diferen¡a dintre varianta coloratå în ro¿u ¿i cea verde este aceea cå varza, ar¡arul, florile ornamentale ro¿ii de¡in acele gene responsabile de sintetizare a pigmentului antocianic. În cazul porumbului, care este un hibrid, aceastå caracteristicå este transmiså de la pårin¡i, ca multe alte caractere care nu se manifestå fenotipic în condi¡ii normale. Marea majoritate a hibrizilor de porumb de¡in 5 din cele 8 gene responsabile pentru colora¡ia violet. Celelalte 3 gene se regåsesc doar la o parte din hibrizi. Atunci când ace¿ti hibrizi sunt expu¿i la temperaturi scåzute, genele declan¿eazå secretarea de pigment antocianic în micile plantule. Acela¿i fenomen se poate observa ¿i atunci când noaptea temperatura aerului coboarå sub 10°C, iar ziua temperaturile depå¿esc 15°C, atunci când avem amplitudini mari de temperaturå între zi ¿i noapte. Aceastå colora¡ie se manifestå doar în fenofaza de pânå în 6 frunze ale porumbului, când acesta trece prin acea “perioadå de sevraj”, când planta se hråne¿te preponderent prin sistemul radicular embrionar ¿i investe¿te masiv

în dezvoltarea rådåcinilor coronare (principalul sistem radicular al plantei mature), în defavoarea dezvoltårii aeriene. În primåverile cu temperaturi scåzute, cu umiditate în sol ¿i resturi vegetale, cu siguran¡å, hibrizii ce de¡in toate cele 8 gene råspunzåtoare de secretarea pigmentului antocianic se vor manifesta fenotipic, prin apari¡ia colora¡iei violacee pe frunze. Pigmenta¡ia violacee poate apårea ¿i la plantele mature (peste 6 frunze), dar în aceste cazuri aceasta este determinatå de al¡i factori (vå-

Porumbul violaceu nu este o “inven¡ie” modernå. Aceastå colora¡ie ro¿iaticå a frunzelor de porumb a fost observatå din cele mai vechi timpuri ¿i se manifestå "cu succes" pe forme de porumb sålbatic ce cresc în zonele montane råcoroase din Peru ¿i Mexic. Practic, aceastå colora¡ie violacee este datå de o serie de gene, mai exact 8 la numår, råspunzåtoare de exprimarea fenotipicå a pigmentului antocianic. tåmåri mecanice sau chimice, atac de insecte) ¿i alt segment de gene sunt råspunzåtoare. Toate testele demonstreazå cå nu este o influen¡å de niciun fel asupra plantei de porumb sau randamentului final. Nu exista nicio corela¡ie între culoarea violacee ¿i metabolismul plantei, cre¿tere, produc¡ia de clorofilå sau produc¡ia de boabe. Temperaturile scåzute, în schimb, pot afecta plantulele de porumb, fie cå sunt sau nu colorate în violet. Temperaturile scåzute sunt un factor de stres, ce vor afecta porumbul indiferent de ce culoare ar avea, prin încetinirea metabolismului plantei. Aceasta este o regulå general valabilå în lumea vie. Cercetårile speciali¿tilor Corteva aratå cå atât hibrizii ce dezvoltå colora¡ia violacee, cât ¿i cei care råmân verzi, atunci când au fost expu¿i la frig, au avut Profitul Agricol 18/2020

CULTURI VEGETALE

acela¿i con¡inut în clorofilå, fårå nicio diferen¡å. Pigmen¡ii antocianici sunt secreta¡i în partea perifericå a frunzei, nu la interior, unde se gåse¿te clorofilå. ¥n portofoliul Corteva Agriscience se gåsesc o serie de hibrizi marca Pioneer consacra¡i, extrem de productivi ¿i care au caractere agronomice deosebite, dar care de¡in cele 8 gene, manifestând în condi¡ii de stres termic colora¡ia violacee. Amintim acum de P9241, poate cel mai stabil ¿i bine adaptat hibrid la condi¡iile din România, care de¡ine caractere agronomice aproape de perfec¡iune (tulpinå puternicå, înrådåcinare profundå, toleran¡å excep¡ionalå la secetå ¿i ar¿i¡å, toleran¡å deosebitå la Fuzarium ¿i Gibberela) ¿i P9911, etalon de randamente record în grupa FAO 400, care prezintå acest caracter de colora¡ie violacee. De obicei, aceastå colora¡ie violacee dispare dupå faza de 6 frunze foarte rapid, dacå temperaturile sunt ridicate (în corela¡ie cu metabolismul plantei) sau mai încet, dacå temperaturile scåzute persistå. Nu uita¡i cå temperaturile scåzute, nu colora¡ia violacee, provoacå aceastå cre¿tere lentå. Recomandarea ar fi ca atunci când alege¡i un hibrid så consulta¡i un reprezentant Corteva din zonå, pentru a vå da detalii suplimentare Profitul Agricol 18/2020

legate de hibridul ales. De exemplu, P9241, de¿i se coloreazå în violet, are o dezvoltare rapidå (early growth) în primele faze de vegeta¡ie, care îl face pretabil pentru programul de semånat timpuriu. Pentru semånatul timpuriu, din portofoliu de hibrizi Pioneer®, vå recomandåm ¿i P9074 - FAO 300, P8834 FAO 310, P9610 - FAO 330, P9415 FAO 340, P9757 - FAO 370, PR37N01 FAO370 sau P0412 - FAO480.

Alte cauze ce pot provoca acest fenomen - caren¡a în fosfor (P) Dupå cum bine ¿ti¡i, caren¡a în P se poate manifesta prin aceastå colora¡ie violacee a frunzelor. Bineîn¡eles, în aceste cazuri, o analizå agrochimicå a solului va furniza informa¡ii asupra con¡inutului de P disponibil (din solu¡ia solului), înså mare aten¡ie, pentru cå cea mai mare parte a P din sol este sub formå “blocatå”, inaccesibil plantelor, dacå analizele vor aråta cå nivelul de aprovizionare este suficient, fertilizarea suplimentarå cu fosfor nu va schimba culoarea violet a plantelor în verde. Cum putem så ne dåm seama dacå este vorba de colora¡ie determinatå genetic sau este deficient de fosfor? - Dacå colora¡ia violacee este uniform råspânditå pe întreaga solå

cauza este, cel mai probabil, determinatå genetic. - Dacå colora¡ia apare în vetre, localizatå pe zone, acest fapt indicå, de obicei, o caren¡å în P. - Caren¡a în P este, de asemenea, cauza probabilå ¿i dacå aceastå colora¡ie persistå peste stadiul de 6 frunze. - Solurile reci, cu texturå grea se încålzesc mai greu ¿i atunci plantele suferå, iar metabolismul este încetinit, acest lucru reprezentând o altå cauzå a apari¡iei colora¡iei violacee. - Sistemul de lucråri pe solurile lucrate în min. till, acoperite de resturi vegetale, iar zonele compactate pot provoca reac¡ia de colora¡ie violacee. - Utilizarea necorespunzåtoare a pesticidelor sau a fertilizan¡ilor (în special cei cu azot pot distruge mezocotilul plantulei) vor induce în anumite cazuri secretarea de pigment antocianic. Apari¡ia colora¡iei violacee nu va influen¡a productivitatea hibridului, în schimb condi¡iile de mediu, tehnologia aplicatå, gre¿elile tehnologice o vor face. ¥n momentul de fa¡å, Corteva Agriscience are în România cea mai performantå gamå de hibrizi deosebit de bine adapta¡i condi¡iilor climatice specifice teritoriului României, cu o plasticitate ecologicå deosebitå.

CULTURI VEGETALE

Produsele Agrii sunt doar la un click distan]\ Pentru cå vrem så venim în ajutorul micilor producåtori în aceastå perioadå dificilå, Agrii România a lansat magazinul online, https://agrii.ro/magazin/, unde ace¿tia pot face cumpåråturi, într-un mod simplu ¿i rapid. În magazinul online se gåsesc de la semin¡e pânå la o gamå vastå de produse de protec¡ia plantelor pentru culturile agricole ¿i horticole, dar ¿i produse de igienå ¿i sånåtate publicå. Agrii România are în portofoliu produse de la producåtori de renume de semin¡e ¿i produse de protec¡ia plantelor de pe pia¡a autohtonå, atât pentru fermierii mari, cât ¿i pentru micii producåtori. ”În Agrii România în¡elegem cå succesul se datoreazå capacitå¡ii noastre de a råspunde provocårilor din mediul extern, iar e¿ecul vine atunci când ne retragem din fa¡a acestora. În noua conjuncturå, Agrii România î¿i propune abordarea pie¡ei cu o mai mare flexibili-

tate ¿i receptivitate privind nevoile consumatorilor. Platforma online pe care am lansat-o ne aduce mai aproape de ace¿teia ¿i ne ajutå så ne familiarizåm împreunå cu regulile ¿i tendin¡ele care vin så modeleze lumea contemporanå a afacerilor”, sus¡ine CEO Agrii România, Monalisa Ungureanu. ”Am demarat acest proiect, aceastå platformå online într-un moment extrem de dificil pentru noi to¡i, pentru a fi ¿i mai aproape de nevoile micilor producåtori agricoli, pentru a reduce deplasårile în afara fermei, ajutându-i cu produse pentru campaniile agricole. Pe lângå produsele pe care Agrii le oferå fermierilor prin re¡eaua de vânzåri, magazinul online vine ca un suport, oferind fermierului confortul de a alege de acaså, din fa¡a calculatorului sau a telefonului produsele de care are nevoie în acel moment. Pe lângå un portofoliu extrem de bogat, îi a¿teptåm pe cumpåråtori ¿i cu reduceri speciale la

Adama România organizeaz\ training-uri online pentru fermieri Agricultura este un adevårat business, care trebuie pilotat ¿i optimizat cu grijå, mai ales acum, când criza COVID-19 afecteazå tot ce înseamnå agribusiness. Din acest motiv, Adama România continuå ini¡iativele menite så ofere recomandåri de calitate clien¡ilor loiali din toatå ¡ara, ¿i a conceput o serie de training-uri na¡ionale, concentrate pe partea de business, sub denu-

mirea ADAMA Farming Business Academy. Adama Farming Business Academy este singurul forum de informare profesionalå în agriculturå, cu accent pe business, gratuit, pus în mod exclusiv la dispozi¡ia fermierilor ¿i consultan¡ilor tehnici din distribu¡ie, conecta¡i la solu¡iile fitosanitare Adama. Training-urile se desfå¿oarå såptåmânal ¿i, în perioada imediat urmåtoare, pânå la recoltarea påioaselor, î¿i propune så abordeze cele mai mari provocåri ale fermierilor ro-

Monalisa Ungureanu,

CEO Agrii România

anumite categorii de produse”, a declarat Valerian I¿toc, Business Development Director, coordonatorul proiectului. Comenzile se pot efectua ¿i telefonic, la: 0756.055.481. Agrii mâni, înregistrate “la cald”, precum: - Planificarea corectå a business-ului; - Pilotajul principalilor parametri financiari; - Controlul costurilor; - Pilotajul resurselor umane; - Identificarea riscurilor ¿i managementul acestora; În plus, la finalul fiecårei sesiuni, cei înscri¿i au ocazia de a lucra un exerci¡iu interactiv, pentru a-¿i consolida cuno¿tin¡ele dobândite. Întâlnirile se ¡in prin intermediul platformei Zoom ¿i sunt private. Cei care doresc så participe pot låsa un mesaj pe pagina evenimentului de Facebook. Plånuim så ¡inem aceste traininguri pe toata durata crizei ¿i de ce nu, chiar ¿i dupå. #ADAMA #¡inemAproape Profitul Agricol 18/2020

GR|DINA,

VIA [i LIVADA Closer - Solu]ia perfect\ pentru combaterea afidelor la cartof Ana Maria PASCARIU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides Corteva România & Moldova

fidele, în cultura de cartof, pot provoca daune, în mod direct, din cauza hrånirii cu sevå ¿i, indirect, prin transmiterea virusurilor, cum ar fi: virusul Y, virusul råsucirii frunzelor, virusul M, S ¿i altele. Prevenirea apari¡iei virusurilor în procesul de producere de såmân¡å de calitate este ¿i trebuie så fie o preocupare de bazå a fermierilor. Astfel, managementul controlului afidelor devine din ce în ce mai important. Virusurile sunt transmise de mai multe specii de afide, care sunt vectori ai transmiterii virusurilor în aproximativ 80% din cazuri. Trebuie så ¿tim cå o singurå genera¡ie de afide poate consuma 30-40 tone de sevå elaboratå. De exemplu, virusul Y al cartofului

este råspândit de cel putin 25 de specii de afide. Pentru combaterea cu succes a afidelor din culturile de cartof, varzå, salatå ¿i spanac, compania Corteva a lansat, începând cu anul 2020, insecticidul Closer, care are la bazå o substan¡å activå nouå, sulfoxaflor, aflatå sub numele de brand Isoclast active. Insecticidul Closer pe bazå de Isoclast active este omologat la doza de 0,2 l/ha, atât la cartof, cât ¿i la culturi precum: varzå, salatå, spanac, broccoli, conopidå, varzå de Bruxelles. La cartof se recomandå aplicarea a 2 tratamente, înainte ¿i dupå înflorit, iar la varzå, salatå, spanac, broccoli, conopidå, varzå de Bruxelles se recomandå 1 tratament pe sezon. Indiferent de culturå trebuie så se respecte timpul de pauzå de 7 zile înainte de recoltare. Insecticidul Closer pe bazå de Isoclast active are câteva caracteristici care îl disting pe pia¡a insecticidelor:

- Are efect de ¿oc ¿i rezidual excep¡ional, insectele fiind combåtute în 2-3 zile de la aplicare; - Are o stabilitate foarte bunå la razele UV ¿i este foarte rezistent la spålare; - De asemenea, în momentul în care este diluat în apå cu pH-uri diferite, dovede¿te o stabilitate foarte ridicatå; - Datoritå ac¡iunii sistemice ¿i translaminare insecticidul påtrunde ¿i sub frunze, între plante ¿i låstari, asigurând astfel controlul eficient al afidelor ascunse; - Isoclast active se diferen¡iazå de alte solu¡ii datoritå faptului cå este foarte eficient împotriva insectelor rezistente la alte tipuri de insecticide; - Closer este compatibil cu alte produse ¿i se degradeazå rapid în sol ¿i nu persistå în mediul înconjuråtor. Isoclast active este cea mai eficientå solu¡ie pentru combaterea insectelor cu aparat bucal de în¡epat ¿i supt, precum afidele. Aplicarea insecticidului Closer pe bazå de Isoclast active asigurå combaterea afidelor ¿i contribuie eficient la diminuarea riscului transmiterii virusurilor, având impact pozitiv asupra produc¡iilor mari ¿i de calitate.

Profitul Agricol 18/2020

Adama a revenit în for]\ pe segmentul culturilor speciale Pentru combaterea dåunåtorilor fermierii pot gåsi la Adama acaricidul Third Party Relations Manager Flanco pentru combaterea acarianului Adama ro¿u comun Tetranychus urticae, care necombåtut la timp poate provoca cåportofoliul de protec¡ie a derea prematurå a frunzelor ¿i cre¿terea plantelor au intrat anul aciditå¡ii fructelor. acesta patru produse care se Pentru combaterea afidelor ¿i a påpot introduce într-un program tehnologic duchelui lânos este recomandat inperformant pentru combaterea bolilor ¿i secticidul Mavrik 2 F, un piretroid diferit dåunåtorilor. Astfel, pentru livezile de mår caracterizat printr-o eficacitate foarte ¿i pår cultivatorii pot gåsi la Adama noul bunå ¿i o selectivitate deosebitå pentru fungicid Ksar Max, dar ¿i Embrelia. Pen- albine ¿i al¡i polenizatori. tru planta¡iile de vi¡å-de-vie au la Pentru protec¡ia vi¡ei-de-vie Adadispozi¡ie insecticidul bio Belthirul ¿i ma adreseazå cultivatorilor trei produse fungicidele Ksar Vitis ¿i Sanvino. noi dedicate combaterii fåinårii, putregaiului negru, întâlnit tot mai frecvent ¿i Ksar Max este un fungicid pentru dificil de identificat la timp, manei, moliei combaterea rapånului, cu o foarte bunå vi¡ei-de-vie. ac¡iune preventivå ¿i curativå, având la bazå un amestec bine echilibrat între o Ksar Vitis este fungicidul sistemic strobilurinå ¿i un triazol. Fungicidul se pentru combaterea fåinårii ¿i a putrepoate aplica în doza de 0,3 kg/ha în- gaiului negru, putând fi aplicat dupå începând cu perioada înfloritului pânå în florit pânå la BBCH 77 - compactarea fenofaza de dezvoltare a fructelor. ciorchinelui. Ksar Vitis con¡ine penconaLivezile din care se doresc fruncte de zol, o moleculå din clasa triazolilor specalitate necesitå un numår mai mare de cializatå în combaterea fåinårii la vi¡atratamente, motiv pentru care Adama re- de-vie ¿i kresoxim-metil - o strobilurinå. comandå ca dupå tratamentul cu Ksar Amestecul oferå protec¡ie în mai multe Max så fie aplicat fungicidul Embrelia. etape ale dezvoltårii bolii precum gerAcesta combate atât fåinarea, cât ¿i mina¡ia, penetrarea frunzei, dezvoltarea rapånul pe frunze ¿i fructe. Aceastå suc- miceliulu ¿i sporula¡ie. cesiune de tratamente are avantajul cå Pentru controlul manei, Adama le sunt alternate substan¡ele active ¿i mo- propune cultivatorilor de vi¡å-de-vie durile de ac¡iune asupra patogenilor. Se fungicidul Sanvino, un ready-mix moob¡ine o combatere eficientå ¿i se pre- dern compus din douå substan¡e active: vine riscul de apari¡ie a rezisten¡elor. amisulbrom ¿i folpet.

Doru Andrei

În

Profitul Agricol 18/2020

Dacå beneficiile folpetului sunt deja bine cunoscute de cåtre cultivatori datoritå ac¡iunii multi-site, amisulbromul prezintå caracteristici mai pu¡in popularizate, care aduc înså efecte esen¡iale în combaterea manei. Aceastå moleculå este caracterizatå de o lipofilicitate superioarå care permite o translocare optimå în frunze, o persisten¡å pe ciorchine ¿i un efect preventiv de duratå. Sanvino se aplicå în dozå de 0,75 kg/ha la apari¡ia florilor, 1,125 kg/ha la cre¿terea boabelor ¿i în dozå de 1,5 kg/ha pânå la sfâr¿itul cre¿terii boabelor. Pentru combaterea moliei vi¡ei-devie, atât în culturile bio, cât ¿i în cele conven¡ionale, Adama recomandå Belthirul, un insecticid pentru combaterea larvelor de lepidoptere aflate în stadiul primar (L1, L2). Acesta ac¡ioneazå prin ingestie asupra sistemului intestinal al insectelor la scurt timp dupå ce acestea se hrånesc cu frunzele tratate. Doza este cuprinså între 0,25-0,5 kg/ha. Se stabile¿te în func¡ie de infestarea cu dåunåtori ¿i de stadiul de dezvoltare al acestora. Deoarece nu impune o perioadå de pauzå, se pot aplica mai multe tratamente cu Belthirul, chiar ¿i în apropierea recoltatului. Produsul poate fi folosit ¿i în culturile de tomate, ardei, castrave¡i, broccoli, salatå ¿i anghinare. Din portofoliul de produse cu utilizare la culturile speciale mai fac parte:  Flanco 10 WP - acaricid utilizat în livezile de semin¡oase ¿i planta¡iile de vi¡å-de-vie. Ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, dar are ¿i activitate ovicidå, larvicidå ¿i nimfocidå.  Folpan 80 WDG - fungicid de contact  Agil 100 EC - erbicid graminicid pentru culturile dicotiledonate  Lamdex Neo - insecticid piretroid pentru combaterea unui spectru larg de dåunåtori  Sphinx Extra - fungicid pentru combaterea manei la vi¡a-de-vie  Taifun 360 SL - erbicid sistemic total pentru combaterea buruienilor monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale ¿i perene  Vincare 51,7 WG - fungicid pentru combaterea manei la tomate ¿i vi¡a-de-vie 37

CRE{TEREA

ANIMALELOR Seceta afecteaz\ baza furajer\ Majoritatea fermierilor au necazuri din cauza secetei pedologice. Ploile superficiale fac uneori mai mult råu: plantele råsar, dar dacå umezeala nu påtrunde în profunzime, se usucå la primul soare. În acest context, multe ferme se aflå în pericol, iar autoritå¡ile vorbesc despre iriga¡ii atunci când seceta s-a instalat deja.

rioritatea absolutå a crescåtorilor este så-¿i asigure furajele. Doar cå perspectivele anului sunt sumbre. Structuri de stat, care ar trebui så ajute agricultura cu iriga¡ii, adoptå måsuri arbitrare. Compania Apele Române a decis cå unii fermieri pot uda din râuri, al¡ii nu. Autorizarea pentru irigare se plåte¿te la Apele Române. Dacå fermierul depå¿e¿te consumul de 15.000 de metri cubi pe trimestru, trebuie så se reautorizeze ¿i plåte¿te din nou. Trebuie så aibå contract ¿i cu Enel, cu deschidere, cu închidere, trebuie så men¡inå lucråtori permanent acolo, minim 3 oameni a câte 8 ore. Aparent, apa se aduce gratuit pânå la sta¡ia de bazå, dar nu to¡i fermierii se bucurå de un asemenea favor ¿i trebuie så plåteascå tot consumul de energie, de la sta¡ia de bazå din râu la plantå.

Apa în polul secetei Sudul Moldovei ¿i Dobrogea înregistreazå cele mai mari pagube. Gavrilå Tuchilu¿, proprietarul de la 38

Agrimat Matca, Tecuci, a¿teaptå încå så vinå apa de la Gala¡i, de¿i Siretul trece prin preajmå. O conductå de la barajul din Movileni la Matca-Barcea ar avea doar 18 km lungime. “Noi facem parte din organiza¡ia fermierilor din Covurlui, spune Gavrilå Tuchilu¿. Federa¡ia a avut acces la un milion de euro din fonduri europene. Atât. Cu aprobarea lui Petre Daea, am transferat sifoanele de la federa¡ie în inventarul ANIF. ªi, de patru ani, au råmas la fel. Acolo trebuie o investi¡ie de 12 milioane de euro. Pentru statul român nu e mult. Micul producåtor tråie¿te din subven¡ie, din sub-arendare ¿i din ajutoare sociale, deci nu vrea så irige. La sta¡ia de bazå, doar un motor mai lucreazå acolo ¿i nu face fa¡å. Nu poate pompa suficientå apå la 85 de kilometri distan¡å. Eu m-am implicat direct pentru cå am echipamente pentru 800 de hectare ¿i apa nu vine. Vinova¡i sunt cei care nu au vrut så ude”. Am fåcut studii de fezabilitate pentru alternativa irigårii din Siret cu secretarul de stat George Scarlat, poveste¿te Tuchilu¿. “Canalul de la Gala¡i pânå la fermå e spart ¿i costå. Se lucreazå pentru al doilea motor la sta¡ia de bazå. Så vedem dacå vor fi bani pentru repararea canalului de la Schela, unde sunt pierderi incomensurabile, cu inunda¡ii. Dacå pleacå un milion de metri cubi de apå de la Gala¡i, la mine ajung doar 100.000. Randament de 10%. Apa ajunge în 14 zile pânå la Matca. Nu avem debit suficient deocamdatå. Am udat 75 de hectare de lucernå, mai sunt ni¿te fermieri mici tineri, cu 15 hectare, care udå. În total, putem iriga vreo 80 de hectare. Porumbul a råsårit

¿i vom iriga alte 300 de hectare. Alte 82 de hectare irigåm cu apå de la 200 de metri adâncime. Gunoiul de grajd men¡ine ¿i el umiditatea. Voi iriga atât cât pot câteva hectare de grâu pentru såmân¡å, pe care l-am semånat lângå fermå. Dacå ar veni apa, cumpår imediat pivo¡i ¿i irig pe platou. Pe 5 mai, trebuia så cosesc 300 de hectare de lucernå pentru fân, dar s-a uscat. Din octombrie, nu a mai pluat ¿i s-a uscat påmântul pânå la mare adâncime. Pericolul este pentru prå¿itoare. Porumbul ¿i floarea-soarelui nu au råsårit uniform. Mai am 75 de hectare de lucernå în partea de jos a fermei. Am så cumpår lucernå de la Bra¿ov. De 39 de ani de când fac agriculturå, nu am på¡it niciodatå a¿a. Pot asigura porumbul pentru siloz pe cele 82 de hectare de lângå fermå, unde voi face 5.000 de tone. Furajul este prioritatea absolutå. Triticalele sau uscat ¿i le voi cosi a¿a cum sunt. Orzul e compromis total, la fel ca grâul. Nu am cu ce iriga floarea-soarelui.” Cheltuielile totale pentru irigarea unui hectar se ridicå la 300 de lei, plus TVA, spune Tuchilu¿. El este în treapta a II-a de udare, deci nu poate accesa fonduri europene. Primesc fonduri europene numai fermierii care se aflå în treapta I de udare. “Dacå nu plåtesc apa conform apometrului de la pu¡, må amendeazå. În Matca, legumicultorii au 20.000 de pu¡uri ¿i ei nu plåtesc nimic. Niciun pu¡ nu are apometru. Directorul Baltagå de la ANIF îmi zice cå e caz social uuu

a consemnat Viorel PATRICHI Profitul Agricol 18/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu acolo, nu ne atingem de ei.. ªi to¡i umblå cu ma¿ini 4x4.”

Plata integralå a energiei ANIF nu ¿i-a fåcut datoria nici fa¡å de Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, Ia¿i. Fermierul a construit pe bani proprii sta¡ia de bazå ¿i nu prime¿te apå gratuit, ca to¡i fermierii. “Noi irigåm, dar pe banii no¿tri ¿i este ¿i energia, ¿i e foarte scump. Mai degrabå cumpår cerealele! Sta¡ia de bazå de la Prut e fåcutå de noi ¿i plåtitå de noi. Mai dureazå un an-doi pânå se clarificå lucrurile. Noi udåm pe banii no¿tri. Toatå vara, ar putea så coste iriga¡iile peste 2.000 de lei la hectar. Cå trebuie så facå intabulare, cå trebuie hotårâri, proceduri... Tot ce nu am irigat, nu existå. På¿unea oilor este uscatå ca în luna august. E foarte grav. Am udat 700 de hectare de grâu, dar alte 70 de hectare nu sunt în zonå irigabilå ¿i grâul a pierit. Pagubå foarte mare. Udåm bine la porumb. A råsårit porumbul pentru siloz. Putem asigura furajul pentru animale. Va fi dezastru dacå ne interzice så mai castråm porumbul cu oameni din cauza pandemiei. Ne închide...”

Placinschi are peste 500 de vaci Holstein ¿i 100 de vaci matcå Angus. Pentru vacile de carne, mai construie¿te un grajd. Viorel Ninulescu, Robåne¿ti, Dolj, ¿i-a construit ferma pe platoul de lângå Craiova. “Ne a¿teptam la secetå ¿i nu putem contracara efectele. Mai avem siloz pentru 3-4 luni, dar nu putem sta fårå furaje un an. În sistemul clasic, nu vom putea face iriga¡ii niciodatå. Putem uda din pu¡uri, din ochiuri de apå. Ne-am gândit så colectåm apa de ploaie din toatå ferma într-o lagunå vastå, dar este o investi¡ie foarte mare, nu e simplu. Trebuie så fie un program na¡ional ¿i pentru asemenea zone care nu au resurse de apå ¿i nici canale. Existå solu¡ii aproape pentru orice. Cum s-a fåcut în Spania ¿i statul î¿i recupereazå banii. Avem speciali¿ti care pot gândi proiecte. Avem 1.000 de vaci Holstein acum, din care mulgem 500. Noi avem un contract pe un an cu Olympus, ne oferå 1,45 lei pe litru. Pe lunile de iarnå, am avut 1,65 lei. Dar ce fac dacå nu voi avea furaje?” se întreabå Viorel Ninulescu.

“O ducem greu cu seceta, spune ¿i Ioan Chiriac de la Rolex, Radomire¿ti, Bacåu. Culturile de primåvarå au råsårit par¡ial. Am fåcut tot posibilul så evitåm consecin¡ele uscåciunii. Am fåcut o singurå trecere cu combinatorul. Aråtura a fost degeratå bine ¿i nu am scos apa din sol: am bågat såmân¡a mai adânc decât de obicei - la 7-8 centimetri. Eu nu ¿tiu

A[tept\m s\ vin\ comisia s\ constate seceta Formalitå¡ile pentru despågubiri dureazå, crede Cristian Lungu de la Dascålu, Ilfov. “Grâului pot så-i dau cu tåmâie. Orzul are 20 de centimetri ¿i i-a dat spicul. Nu pot så-l întorc pentru cå trebuie så vinå comisia, ca så nu pierd subven¡ia. Poate voi semåna floarea-soarelui, dar am avut ¿i anul trecut tot floarea-soarelui acolo. Am 14 hectare de lucernå care sa uscat. Am cosit-o ca nu piarå complet. Fåceam la o coaså 500 de balo¡i mari, iar acum am luat 4,5 balo¡i de pe toatå suprafa¡a. Este un semn dramatic. Dacå lucerna, care are rådåcini de 6 metri, se 40

usucå, este grav. ¥nseamnå cå nu avem umiditate în profunzime. Chiar må gândeam så renun¡ la vacile de lapte, dar e singura surså de venit. Acum am în¡eles mai bine ca oricând cå este obligatoriu så ai zootehnie în fermå. Eu am mai avut o experien¡å urâtå în 2007, dar nu ca acum. Aveam vaci pu¡ine. Le dådeam paie de grâu cu borhot de bere, apoi am cumpårat un tir de lucernå, altfel îmi mureau vacile. Acum, mai am siloz, dar la anul din ce fac? A råsårit porumbul - o frumuse¡e! Dar, dacå nu va ploua, ce fac? Am înmuiat semin¡ele în produse nutrifoliare ¿i asta le-a dat o vigoare la råsårit, dar nu am apå. Mi-am pierdut ¿i speran¡a... Dacå plouå 10-15 litri pe metru påtrat, e

mai råu. Råsar plantele ¿i, dacå nu vine altå ploaie, se usucå totul rapid. Totu¿i, spune Lungu, nu-¿i pierde curajul: “Eu pe timp de crize am fåcut investi¡ii, sigur, la nivelul meu, dar acum m-a prins pe picior gre¿it pentru cå am fåcut o investi¡ie mare anul trecut. M-au refuzat båncile ¿i am fåcut un împrumut de 700.000 de euro pentru utilaje. Am fåcut o fermå de pui. Am populat pe 10 februarie. Mai trebuiau fåcute liniile de adåpare ¿i de furajare cu utilaje din Italia. A venit molima. Au ajuns utilajele dupå trei luni ¿i jumåtate. Nu pune nimeni mâna pe ele 14 zile. Nu putem risca pentru cå nu ¿tim când au plecat de-acolo. În acest timp, ANIF nu a bågat încå apå pe canale.” Profitul Agricol 18/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

cum s-au gândit unii så le cearå primarilor så elaboreze un plan împotriva secetei pedologice! Cum så-i ceri primarului: Ia så vedem cum comba¡i tu seceta pedologicå?! E fricå de råspundere. Eu trebuie så gåsesc solu¡ii pentru ca toate cele 700 de vaci din grajdurile mele så aibå mâncare în anul 2020. Grâul de pe prima teraså a Siretului e afectat. Nici lucerna nu a rezistat. Încerc så salvez 6070 de hectare de porumb pentru siloz, så fac ¿i eu 50 de tone.” Felicia ¿i Andrei Filip, primarul din Moara Vlåsiei, au pus bazele societå¡ii Ferma Ancu¡ei în satul Cåciula¡i. Lucreazå aproape 200 de hectare. “Grâul are 30-40 cm ¿i i-a dat spicul. Doar dacå plouå så se mai facå totu¿i ceva. Triticalele aratå mai bine pentru cå le-am semånat lângå fermå, am avut gunoi de grajd acolo. Sigur, ståm bini¿or cu baza furajerå, pentru cå mai avem ¿i stocuri. Nu am ajuns pe drojdii”, spune primarul. Familia Filip cre¿te 120 de vaci. Are propria re¡ea de distribu¡ie din poartå în poartå, ¿i 4 automate de lapte, la Buftea, în pia¡a 16 Februarie din Bucure¿ti ¿i în Otopeni. Fac ¿i telemea din laptele care nu se vinde în 24 de ore. La sfâr¿itul lunii mai, vor deschide o måcelårie. Afacerea prosperå. Profitul Agricol 18/2020

Parcå nici Dunårea nu curge prin Dobrogea uscatå... Fra¡ii Her¡ea din jude¡ul Tulcea lucreazå 700 de hectare. Trec printr-o experien¡å cumplitå, de¿i sunt la o aruncåturå de bå¡ de Dunåre. Baza furajerå e distruså complet în acest an. “Orzul, triticalele, grâul s-au uscat, spune Ioan Her¡ea. Câte 100 de hectare de fiecare. Acum trebuia så fac siloz de triticale. Siloz de anul trecut nu mai am pentru cå a fost råu ¿i atunci. Am semånat porumb, a råsårit frumos, mi-am fåcut datoria, dar, dacå nu plouå, se usucå. Toate sistemele de iriga¡ii figureazå pe hârtie în perfectå stare. Voi fi nevoit så cumpår furaje din Insula Mare a Bråilei. Siloz de porumb cu 60 de euro tona, fân de lucerå cu 190 de euro, iar pre¡ul laptelui a scåzut la procesator de la 1,7 la 1,45 lei. Avem Dunårea la 14 kilometri ¿i nu primim apå. Toatå instala¡ia a fost distruså de-a lungul timpului. Fermierii nu pricep cå fårå asociere nu se poate face nimic”. Fra¡ii Her¡ea ¡in pe picioare ultima fermå de vaci cu lapte din tot jude¡ul Tulcea. Fermele de porci au dispårut din cauza pestei. Au mai råmas câteva ferme de pui. “Dispare zootehnia din zona noastrå. E foarte greu pentru noi, dar va trebui så construim un sistem propriu de iriga¡ii. Ne gândim doar la supravie¡uire”.

Ajutor de 1.200 de lei pentru un porc Bazna sau Mangali¡a Guvernul a aprobat ajutorul de minimis de 1.200 de lei pentru un vier sau o scroafå din rasele Bazna ¿i/sau Mangali¡a. Sprijinul se acordå pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale ¿i întreprinderi familiale. Ca så fie eligibili, crescåtorii trebuie så aibå exploata¡ii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar; så de¡inå scroafe din rasele Bazna ¿i/sau Mangali¡a, înscrise în registrul genealogic, în sec¡iunea principalå la data depunerii cererii; så de¡inå registrul individual al exploata¡iei, completat ¿i actualizat. Ei trebuie så facå dovada livrårii spre comercializare a minim 4 purcei/ an/scroafå, la o greutate de minim 8 kg/cap. Purceii så fie identifica¡i potrivit legisla¡iei în vigoare.

Så se dea drumul la vânåtoarea de mistre¡i! “E foarte bine cå pre¿edintele a anun¡at anumite categorii de activitå¡i care se liberalizeazå, printre care pescuitul ¿i vânåtoarea. Aici chiar pot så vå spun cå este important, cel pu¡in pentru vânåtoarea de mistre¡i, så se dea drumul, pentru cå sunt douå motive extrem de puternice care determinå necesitatea. Pe de-o parte, pentru limitarea råspândirii pestei porcine africane. Pe de altå parte, este vorba de protejarea culturilor agricole, care ¿i a¿a sunt afectate de seceta pedologicå”, a afirmat Ludovic Orban. Oierii pot exporta mieii în ¡årile arabe S-au deschis simultan trei pie¡e de export pentru crescåtorii de oi: Arabia Sauditå, Kuweit ¿i Iordania. “ANSVSA ¿i-a fåcut bine treaba de aceastå datå. Cererea de miei este mare, astfel pre¡ul pe kilogramul în viu a crescut”, spune Gheorghe Dånule¡iu, cel supranumit Ghi¡å Ciobanul, din Jina, Sibiu. ¥l ¿ti¡i, joacå în reclame, dar este ¿i secretarul Asocia¡iei Profesionale a Ciobanilor din România. 41

CRE{TEREA ANIMALELOR Ori cre¿tem vaci, ori ¡inem ur¿i! Un urs a atacat o cireadå de vaci în jude¡ul Bistri¡a-Nåsåud. Ursul a atacat în zona La Månåstire din localitatea Monor ¿i a omorât douå vite, una dintre ele gestantå. “Era un urs foarte mare, cât o vacå de-asta. A¿a ceva n-am mai våzut. Så speråm cå vom fi despågubi¡i. Ori ¡inem ur¿i, ori ¡inem vaci. A mai fost ursul pe aici, la un vecin i-a omorât vreo cinci animale, vi¡ei de peste un an”, a spus proprietarul cirezii, Nelu Bortå¿. Guvernul promite 40.000 de euro pentru o fermå nouå Tinerii care se întorc din stråinåtate pot pune bazele unei ferme în ¡arå. Executivul le oferå câte 40.000 de euro. “Chiar avem resurse pentru tinerii fermieri, pentru a demara un program de sus¡inere a tinerilor fermieri, cu ajutoare, mi se pare, pânå la 40.000 de euro pentru construc¡ia unei ferme”, a spus premierul Ludovic Orban. Omor pentru på¿une Un cioban de 31 de ani din localitatea Valea Leurzii, jude¡ul Dâmbovi¡a, a fost ucis în båtaie, în stâna lui din comuna Bezdead. Mai mul¡i indivizi cu bâte au venit la stânå, unde erau doi ciobani. Unul a murit pe loc din cauza loviturilor. Poli¡i¿tii ajun¿i la fa¡a locului au constatat cå alterca¡ia a avut loc pe fondul unui conflict privind împår¡irea zonei de påstorit. Ajutor pentru stocarea laptelui Comisia Europeanå a aprobat ajutoare pentru depozitarea privatå în sectorul laptelui ¿i al cårnii. Suma alocatå României este de 931.000 euro. “O sumå, în opinia noastrå, destul de micå”, spunea, politicos, ministrul Oros. Tot el a anun¡at cå a primit o comunicare din partea Uniunii Europene prin care sumele care nu au putut fi accesate pânå acum så poatå fi dirijate în måsuri de sprijin care au aplicabilitate pânå în 31 decembrie 2020. 42

Fabrica de lactate de la Sascut

este gata de probe “Am avut pe 8 mai o întâlnire cu partenerii no¿tri la sediul fabricii de la Sascut, jude¡ul Bacåu, am discutat despre brandul nostru ¿i cred cå putem începe probele tehnologice spre sfâr¿itul lunii”, spune Gavrilå Tuchilu¿, administratorul Agrimat Matca.

abrica este crea¡ia cooperativei agricole Agrolact Moldova, care îi are ca ac¡ionari pe Gavrilå Tuchilu¿, Ioan Chiriac (proprietarul companiei Rolex de la Radomire¿ti, Bacåu), Råzvan Horoi (directorul fermei Aicbac Bacåu, care face parte din grupul Agricola International), Ion Neculce (întreprinzåtor în domeniul îngrå¿åmintelor chimice) ¿i Vlad Panait (proprietarul unei ferme de 100 de vaci la Såscut). “Am cam terminat fabrica ¿i lucråm la amenajårile exterioare, la peisagisticå, spune Ioan Chiriac. Ne aflåm în grafic. Costå mult aceastå investi¡ie a noastrå. Am împrumutat iar al¡i bani. Fiecare a depus lunar mereu al¡i bani, în afarå de cei 600.000 de euro de cåciulå. Cotizåm lunar pentru salarii. Am primit 2 milioane de euro la proiect. Investi¡ia a costat 5 milioane de euro, dar am depå¿it cu mult cifra. Dacå membrii cooperatori nu pot sus¡ine financiar, cooperativa nu merge. Fiecare vine lunar cu 20.000 de lei de acaså”. Eugen Popa este director general. “La începutul lui iunie, facem probele. Fabrica va avea o capacitate de 70.000 de litri pe zi. Poate lucra în trei schimburi de câte 30.000 de litri”, spune el. Ce va aduce nou aceastå cooperativå pe o pia¡å ¿i a¿a extrem de concuren¡ialå? “În primul rând, laptele care va fi

Gavril\ Tuchilu[, administratorul Agrimat Matca

prelucrat în fabrica noastrå provine exclusiv din propriile ferme, toate cele cinci ferme zootehnice fiind populate cu vaci din rasa Holstein. Mai mult decât atât, fiind interesa¡i så dezvoltåm o activitate performantå ¿i temeinicå, împreunå ne-am preocupat de identificarea solu¡iilor ca întreaga cantitate de lapte care va intra în fabricå så aibå o calitate înaltå ¿i uniformå, pe toatå perioada anului. De aceea, am decis ca to¡i så lucråm cu acela¿i specialist nutri¡ionist, care asigurå o re¡etå uniformå de furajare pentru toate efectivele. Probabil cå unica varia¡ie, într-un an de lacta¡ie, va fi la procentul de gråsime în func¡ie de anotimp, varåiarnå. Dar calitatea laptelui va fi aceea¿i ¿i la standarde înalte”, explicå Ioan Chiriac.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 18/2020

MA{INI

AGRICOLE Ionu] Olteanu a achizi]ionat un sprayer

Amazone Pantera 4503 H¡ Recent, un sprayer autopropulsat Amazone Pantera 4503 H+ a fost livrat la Agromad Crops, grup de firme care are ferme în 4 jude¡e (Ilfov, Giurgiu, Teleorman ¿i Dâmbovi¡a), coordonate de fermierul Ionu¡ Olteanu. Sprayerul autopropulsat a fost adus prin intermediul Proinvest, iar la livrare au participat tehnicienii chema¡i så punå în func¡iune utilajul ¿i reprezentan¡ii Amazone România. Agromad Crops administreazå în prezent 14.000 ha, iar Ionu¡ Olteanu nea spus cå achizi¡ia sprayerului autopropulsat era absolut necesarå, pentru tratarea culturilor de porumb infestate cu Ostrinia. “Noi mai avem trei sprayere autopropulsate John Deere [i 8 echipamente tractate

de la Lemken în cele 4 ferme. Toate acestea ne sunt foarte utile în continuare, cele mari, la suprafe]ele comasate, iar cele tractate, la terenurile cu suprafe]e mai mici. Am considerat îns\ c\ este absolut necesar s\ achizi]ion\m [i acest sprayer de la Amazone, datorit\ faptului c\ are garda la sol mai înalt\ [i este foarte util în tratarea culturilor de porumb atacate de Ostrinia. Infestarea apare când cultura ajunge la 1,7 m în\l]ime, de aceea este bun acest sprayer.” Ionu¡ Olteanu spune cå nu a ales la întâmplare marca Amazone. “Urm\resc acest tip de sprayer de mai bine de 4 ani, am fost chiar la fabric\, am urcat în el, l-am testat [i mi-am dat seama c\ este exact ceea ce avem nevoie.” Nu este întâmplåtor nici faptul cå Proinvest a fost ales ca dealer pentru

livrarea acestui utilaj. “Avem o fermå în Teleorman, de 3.000 ha, foarte aproape de sediul din jude¡ al companiei ¿i avem asigurarea cå, în caz de nevoie, echipele de service vor interveni prompt, iar sprayerul nu va sta în campanie mai mult de 24 de ore imobilizat pentru repara¡ii". Pentru anul acesta, Ionu¡ Olteanu spune cå a încheiat planul de investi¡ii de ma¿ini agricole, sprayerul nou achizi¡ionat fiind foarte performant, dar ¿i cu pre¡ pe måsurå. "Am câteva direc¡ii spre care må voi orienta de anul viitor. În primul rând, vreau så-mi optimizez parcul de tractoare, så mai vând din cele cu puteri mici ¿i så cumpår unul de 600 CP, neapårat ¿enilat, pe care så îl folosesc

Profitul Agricol 18/2020

MA{INI AGRICOLE la un teren comasat la cel pu¡in 1.000 ha, iar astfel rezolv ¿i o parte din problema legatå de personalul insuficient. Cu un tractor puternic fac treaba a 2-3 tractoare mai mici, dar cu un singur operator. Sigur, modelul pe care îl am în vedere este ¿i foarte scump ¿i trebuie så må gândesc bine." Recunoa¿te cå a avut o experien¡å foarte bunå cu tractoarele Xerion de 500 CP, de aceea are ¿i 4 bucå¡i, din care unul are peste 15.000 de ore de func¡ionare ¿i merge chiar foarte bine. Totu¿i, ar vrea så ia un tractor mai puternic, poate altå marcå, înså neapårat cu ¿enile. “Acestea taseaz\ mai pu]in terenul [i po]i s\ ata[ezi utilaje pe care cele de 500 CP nu le pot duce eficient. În plus, cu tractoarele pe ro]i, de[i puternice, nu po]i intra în teren umed atât de u[or cum o faci cu tractoarele cu [enile.” O altå investi¡ie de viitor este achizi¡ia de semånåtori John Deere puternice, capabile så semene direct påioase ¿i prå¿itoare.

Culturile, salvate la limitå de ploi Ionu¡ Olteanu are în culturå 5.000 ha grâu, 3.500 ha porumb, 2.600 ha rapi¡å, 1.600 floarea-soarelui ¿i 400 ha lucernå, iar dacå ploaia venea cu 10 zile mai devreme, putea avea o recoltå de excep¡ie. “Dar a[a, abia de ne-am salvat. Avem suprafe]e cu grâu la care estimam produc]ii de 7, 8 chiar 9 tone la hectar, dar acum nu ne putem a[tepta la mai mult de 5, poate 6 tone la hectar. Sigur, zicem bogdaproste c\ a plouat, iar la noi limita minim\ de profitabilitate e stabilit\ la 5,7 tone grâu la hectar, a[a c\ vom avea câ]iva lei profit în plus fa]\ de cât am investit pentru înfiin]area culturilor. {i la rapi]\ avem o cultur\ mai pu]in dezvoltat\, tot din cauza secetei, dar estimez c\ voi putea ob]ine aproximativ 3.000 kg la hectar, aceasta fiind media ultimilor 78 ani la Agromad Crops.” Profitul Agricol 18/2020

“Am v\zut cum func]ioneaz\, sunt eficiente [i de la anul vreau s\ trec, fie [i par]ial, la tehnologia no tillage (f\r\ prelucrarea prealabil\ a terenului - n.r.) pentru anumite culturi.” Cât prive¿te combinele, are peste 20, majoritatea Claas. Este foarte mul¡umit de constructorul german, înså problema de personal l-a determinat så opteze ¿i spre închirierea unora de la contractori. “Pentru acest an am închiriat 2 combine de la o firmå polonezå. Ace¿tia muncesc încontinuu, noi le asiguråm transportul cerealelor din câmp, iar cu personalul meu, care ar fi fost ocupat cu recoltarea, må voi ocupa de prelucrarea terenului în urma combinelor. Am constatat cå dacå am o aråturå sau o prelucrare a terenului pe timp de varå, pot avea sporuri substan¡iale la culturile urmåtoare. De exemplu, la porumb pot ob¡ine pânå la o tonå de spor de produc¡ie la hectar, dacå ar imediat dupå seceri¿, deoarece am constatat cå solul se a¿azå mai bine, apa se påstreazå mai bine. Separat, am gândit ¿i s-a dovedit profitabilå ideea de a ara într-un an la 30 cm adâncime, apoi de a prelucra terenul doar cu discul în al doilea an, dupå care scarificare timp de doi ani, desigur, acolo unde terenul ¿i structura solului ne-au aråtat an de an cå acestea au fost decizii corecte.”

Personalul ¿i creditarea Acum, cå pandemia face parte din cotidianul fiecåruia dintre noi, din cei 850 de angaja¡i în fermele administrate de Ionu¡ Olteanu nu au intrat niciunul în ¿omaj tehnic. “Într-adev\r, activitatea s-a mai restrâns, o parte dintre angaja]i au intrat în concediul legal pe acest an, dar nu i-am trimis acas\ în [omaj. Oricum, activitatea în agricultur\ se desf\[oar\ în continuare, cu greut\]i mai mari sau mai mici, generate inclusiv de plata creditelor într-un an greu ca acesta.” Fermierul ne-a mårturisit cå poate ob¡ine credite, dar pe termen scurt, pe o perioadå de un an, iar când vine vara,

Amazone Pantera 4503 H+ Sprayerul autopropulsat Amazone Pantera 4503 H+ este echipat cu motor Deutz TCD 6.1 L6, cu 6 cilindri ¿i dezvoltå 218 CP. Are o vitezå de lucru mare, de pânå la 20 km/orå, ¿i un rezervor de substan¡å pentru tratamente de 4.500 litri. Ecartamentul este reglabil hidraulic continuu, în douå trepte: de la 1,8 m la 2,4 m (în pozi¡ia inferioarå), respectiv de la 2,1 la 2,6 m (în pozi¡ia superioarå). Este echipat cu lance tip Super L2, cu o lå¡ime de lucru de 30 de metri, cu 4 sisteme de amortizare ¿i descårcare a vibra¡iilor ¿i for¡elor periferice de balans. Dispune de sistemul DUS, care men¡ine presiunea constantå în ¡evi ¿i la duze. Are în dotare ¿i un echipament de men¡inere automatå a paralelismului rampelor fa¡å de sol, cu ajutorul a 4 senzori cu ultrasunete. Pompa are un debit de 520 litri/minut, terminalul de comenzi ¿i reglaje ale sprayerului este tip AmaDrive, iar terminalul pentru comenzi de lucru ¿i tratamente este tip Amatron 4 - Isobus. La acestea se adaugå ¿i echipamentul de recep¡ionare a semnalului GPS Ag-Star EGNOS. trebuie så restituie suma împrumutatå sau ratele la alte credite anterioare. “Asta înseamn\ c\, pentru a avea bani, trebuie s\ vând cerealele imediat dup\ recoltare, ceea ce se traduce într-un pre] cu pân\ la 20% mai mic în iulie fa]\ de cel din decembrie-ianuarie. Ca s\ faci investi]ii importante în agricultur\ ar fi utile credite pe perioade mai lungi, de pân\ la 30 de ani, ca în Germania. Dar, hai, s\ nu fie pe 30, dar barem pe 10-15 ani, iar atunci ar ar\ta altfel [i agricultura noastr\. Sper s\-mi acop\r costurile cu înfiin]area culturilor [i s\ ob]in acel profit de aproximativ 7% pe care l-am avut în anii trecu]i.”

Arpad DOBRE 45

MA{INI AGRICOLE

Calitate [i productivitate> combinele New Holland seria TC Combinele New Holland din gama TC aflate în portofoliul AgroConcept oferå productivitate maximå în fermele de dimensiuni mici ¿i cele mixte, la o calitate optimå a boabelor ¿i a paielor. Echipårile standard ¿i cele op¡ionale pot asigura eficien¡å sporitå la recoltarea grâului ¿i a altor cereale, concomitent cu un consum redus de carburant.

otoarele NEF, de 6,7 litri, care echipeazå gama TC, au puteri de pânå la 258 CP ¿i sunt mai pu¡in poluante, datoritå tehnologiei ECOBlue HI-eSCR cu reducere cataliticå selectivå (la modelele TC5.80 ¿i TC5.90), care respectå cerin¡ele normei de poluare Tier 4. Aceste motoare sunt proiectate pentru a trata doar gazele de evacuare ale combinelor TC, ceea ce permite optimizarea consumului de combustibil ¿i reducerea realå a costurilor de exploatare. Modelele de combine New Holland din gama TC dispun de heder Varifeed

Heavy Duty, buncår cereale cu o capacitate de pânå la 6.400 litri (care poate fi descårcat în mai pu¡in de 2 minute) ¿i sistem de curå¡are în cascadå dublå. Caracteristicile comune ale tuturor modelelor cu cinci scuturåtori sunt contrabåtåtorul cu reglare electricå de 0,83 mp, suprafa¡a standard de separare de 4,30 mp ¿i o suprafa¡å totalå de separare de 6,69 mp. Modelul TC4.90 are 4 scuturåtori, iar gama TC este completatå de modelul îmbunåtå¡it TC5.90 Hillside, optimizat pentru recoltarea în pantå, deoarece este echipat cu un mecanism cu autonivelare. Este vorba de sistemul Autofloat II (disponibil pe modelele TC5.80, TC5.90 ¿i TC5.90 Hillside), care permite utilajului så se adapteze denivelårilor. Suprafa¡a totalå de treier este de pânå la 1,81 mp, iar op¡ional, gama de combine New Holland TC poate fi echipatå cu separator rotativ, sistem inteligent de treier Smart Sieve, care îmbunåtå¡e¿te calitatea curå¡årii materialului recoltat pe terenurile înclinate, respectiv sistemul Opti-Fan, care adapteazå în mod automat viteza ventila-

torului la direc¡ia ¿i gradului de înclinare al combinei, crescând eficien¡a totalå a curå¡årii cu pânå la 30%. Gestionarea eficientå a reziduurilor este o caracteristicå importantå a combinelor TC, iar brazdele de paie produse de aceste modele se adapteazå tuturor tipurilor de prese de balotat. Pentru fermierii care nu sunt interesa¡i de presare este disponibil tocåtorul de paie DualChop, complet integrat, care asigurå o tåiere finå, urmatå de împrå¿tiere uniformå pe teren, pentru a accelera descompunerea reziduurilor. Combinele sunt dotate cu cabina Harvest Suite Comfort Cab, în care zgomotul interior este redus la 74 dB, vizibilitatea este sporitå de panourile vitrate largi, iar echipårile interioare sunt dispuse ergonomic, pentru o operare facilå. Integratå în scaun, consola lateralå reglabilå permite operatorului så aibå la îndemânå toate comenzile principale. Monitorul InfoViewTM II faciliteazå setarea ¿i controlarea func¡iilor, împreunå cu maneta multifunc¡ionalå CommandGrip.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 18/2020

MA{INI AGRICOLE Claas: Competi¡ie pentru agricultura de precizie Competi¡ia Farming By Satellite a luat startul recent ¿i este sus¡inutå de constructorul german Claas în calitate de sponsor. Este o ini¡iativå a Agen¡iei Europene GNSS ¿i a Agen¡iei Europene de Mediu ¿i se adreseazå tinerilor fermieri, stagiarilor ¿i studen¡ilor, în principal din domeniile IT, inginerie mecanicå ¿i ¿tiin¡e agricole. Doritorii pot participa individual sau în echipå ¿i se pot înscrie online pânå pe 15 iunie. Premiul de 10.000 de euro va fi împår¡it între câ¿tigåtorii primelor patru locuri. Detalii pe www.farmingbysatellite.eu. IPSO Agriculturå: Tractoare puternice în ofertå specialå IPSO Agriculturå are o serie de oferte speciale pentru tractoare puternice la pre¡uri atractive. Este vorba de tractoare rulate, urmåtoarele: John Deere 9620RX, fabricat în 2016, cu motor de 620 CP, 1.407 ore de func¡ionare, pre¡ 299.000 euro, John Deere 9620RX, fabricat în 2016, cu motor de 620 CP, 2.558 ore de func¡ionare, pre¡ 264.000 euro, respectiv John Deere 9560R, fabricat în 2013, cu motor de 560 CP, 5.102 ore de func¡ionare, pre¡ 149.000 euro. Detalii, pe ipso.ro, sec¡iunea utilaje de ocazie. BKT a reluat fabricarea anvelopelor Grupul BKT a anun¡at cå a reluat par¡ial activitatea în fabricile din India, cu respectarea distan¡årii sociale, a reorganizårii muncii pe schimburi ¿i cu oferirea de cazare pentru muncitori în scopul evitårii transportului în comun.

Inteligen¡a Artificialå a utilajelor agricole Grupul japonez Kubota s-a aliat cu Microsoft. Demersul are o laturå practicå imediatå, migrarea bazelor de date ale japonezilor de pe SAP pe Azure, dar ¿i una ceva mai SF. Cele douå companii vor organiza un laborator comun de dezvoltare ¿i testare a inteligen¡ei artificiale pe utilaje. 48

Noua cabin\ Commander VI pentru combinele Deutz-Fahr Este ceva spectaculos în noua cabinå Commander VI. Dezvoltatå de Deutz-Fahr pentru combinele mari, din seria C9000, are computer de bord iMonitor, ecran mare, de aproape 21 de cm în diagonalå, tactil, cåci suntem în 2020, comenzi clare pentru toate setårile ¿i, mai ales, î¡i depune la degetul mic informa¡ii despre to¡i parametrii de lucru, aer condi¡ionat ¿i ai sistemului de cartare a recoltei. Cotiera ergonomicå a fost perfec¡ionatå fa¡å de modelul anterior, are compartiment special pentru documente ¿i telefon mobil. Vizibilitatea optimå este asiguratå prin geamuri panoramice fumurii, coloana volanului poate fi reglatå dupå pofta operatorului, scaunul are suspen-

sie pe pernå de aer, radioul are 4 boxe suficient de puternice, iar geanta frigorificå de 21 litri î¡i face orice zi cålduroaså mult mai suportabilå. Sistemul de autocontrol ¿tie cele 4 setåri ale hederului: transport, înål¡imea de tåiere, presiunea pe sol ¿i modul de copiere a solului (autoflotare ¿i flotare lateralå). În cazul lucrului dupå låsarea întunericului, sunt disponibile 10 lumini de lucru: 1 pe tubul de descårcare, 2 pe spate pe co¿ul de paie, 3 girofaruri care se pornesc automat când buncårul de boabe este plin, plus 4 låmpi de lucru pe oglinzile retrovizoare (cele exterioare pot fi reglate prin comandå electricå).

Arpad DOBRE

Constructorul polonez Ursus vinde o fabric\ Anul 2019 nu a fost unul u¿or pentru constructorul polonez Ursus. Iar ce se întâmplå anul acesta a agravat situa¡ia. De curând grupul Ursus a anun¡at cå vinde o fabricå grupului olandez Trioliet. Olandezii oricum ¿tiau fabrica, lucreazå cu ea de 25 de ani, de când Ursus a început så fabrice pentru ei ¿asiuri ¿i alte subansamble.

¥n mod particular, fabrica Ursus are 15.000 mp de hale, o curte de 7 hectare ¿i doar 85 de angaja¡i. Presa polonezå speculeazå cå pre¡ul tranzac¡iei este undeva în jurul a 1,6 milioane de euro. Anul trecut, polonezii de la Ursus au rezistat unei oferte de cumpårare formulatå de americanii de la Alamo. Profitul Agricol 18/2020

INFORMA}II

EXTERNE Donald Trump cere investigarea pre]ului c\rnii Donald Trump a cerut Departamentului Justi¡iei så analizeze acuza¡iile fermierilor americani, care sus¡in cå industria de procesare a cårnii a încålcat legile antitrust. Conform fermierilor, de¿i epidemia de coronavirus a dus la închiderea unui mare numår de fabrici, iar pre¡ul cårnii a crescut substan¡ial, marile companii plåtesc tot mai pu¡in pentru animalele lor. Ace¿tia acuzå cå procesatori ca Tyson, Cargill Inc, JBS USA sau National Beef Packing Co au realizat profituri importante în perioada carantinei. “Am cerut Departamentului Justi¡iei så demareze o investiga¡ie, cât mai serioaså, pentru cå nu este normal ce se întâmplå ¿i vrem så-i protejåm pe

agricultorii no¿tri”, a declarat Trump, în cadrul unui eveniment la care a participat ¿i Secretarul pentru Agriculturå, Sonny Perdue. Un reprezentant al gigantului Cargill a replicat cå acuza¡iile sunt nefondate, iar compania este deciså så ac¡ioneze doar pe principii etice ¿i så respecte standardele proprii de integritate.

Fermierii americani doneaz\ cantit\]i uria[e de cartofi Cultivatorii americani de cartofi au început så-i ofere gratuit popula¡iei, pentru a scåpa de cantitatea enormå care se acumuleazå în depozitele lor. În statul Washington, al doilea cel mai mare producåtor de cartofi din SUA, stocurile de cartofi au ajuns la o jumåtate de milioane de tone, chiar înainte de noua recoltå. ¥nchiderea restaurantelor, ¿colilor ¿i hotelurilor a redus substan¡ial cererea de cartofi. Surplusul este acum distribuit în mod gratuit, câte 50.000 de kilograme pe zi. „Fiecare locuitor din statul Washington ar trebui så consume câte 200 de kilograme pe zi de acum ¿i pânå la începutul lunii iulie pentru a Profitul Agricol 18/2020

elibera depozitele”, a declarat Brandy Tucker, director de marketing al Comisiei Statale pentru Cartofi. În jur de 90% din cartofii produ¿i în regiune sunt procesa¡i ¿i jumåtate din aceastå cantitate ajunge la export, înså cultivatorii europeni au ¿i ei acum stocuri uria¿e. Comisia vrea acum så doneze ¿i mai mul¡i cartofi, înså ¿i aceastå tacticå presupune costuri de spålare, ambalare ¿i transport. Departamentul American al Agriculturii a anun¡at cå va cumpåra cartofi în valoare de 50 de milioane de dolari, pentru a-i ajuta pe fermieri så-¿i reducå pierderile.

Pesta porcinå ajunge în India Virusul pestei porcine a fost confirmat pentru prima datå în India, mai multe focare fiind identificate în localitå¡i din nord-estul ¡årii. Autoritå¡ile nu au luat încå decizia sacrificårii porcilor din zonå pentru a limita extinderea epidemiei, înså a fost constituitå o comisie care va analiza impactul acestei måsuri. Guvernul a impus înså alte måsuri de urgen¡å, fiind interzis transportul animalelor ¿i al produselor din carne de porc. Arabia Sauditå va importa alimente în valoare de peste 500 milioane de dolari Fondul de dezvoltare al agriculturii din Arabia Sauditå a anun¡at cå va aloca 500 milioane de dolari pentru importuri de alimente, pe fondul temerilor cå epidemia de coronavirus ar putea afecta aprovizionarea la nivel global. Regatul arab a abandonat în anul 2008 încercårile de a produce local alimentele de care are nevoie, pentru cå agricultura în de¿ert consumå cantitå¡i uria¿e de apå. China cumpårå carne de porc americanå China a achizi¡ionat cantitå¡i tot mai mari de carne de porc din Statele Unite, chiar în perioada în care epidemia de coronavirus a provocat închiderea mai multor abatoare americane ¿i o crizå pe pia¡a internå a cårnii. Conform datelor oficiale, chinezii au cumpårat 40.200 tone de carne din SUA såptåmâna trecutå. Canada va oferi doar 10% din ajutorul cerut de fermieri Guvernul din Canada va aloca 252 milioane de dolari canadieni pentru a ajuta fermierii ¿i procesatorii så nu dea faliment. Organiza¡iile agricole sus¡in înså cå este necesarå o sumå de zece ori mai mare, ¿i asta doar ca un ajutor ini¡ial de urgen¡å. Aproximativ 40% dintre companiile agricole din ¡arå au probleme financiare, dupå ce consumul de alimente s-a redus substan¡ial prin închiderea hotelurilor ¿i restaurantelor. 49

LOCURI DE MUNC| Even in difficult times, agriculture doesn’t stop! At Agxecutive, we go forward with recruiting the best talents for the most competitive companies of the sector.

We need a Technical Manager for a leading multinational company developing performant cereal seeds for the Romanian farmers

The fittest candidate for this exciting mission must be: - Ideally coming from seeds multiplication or with relevant experience in a technical role in agribusiness of minimum 3 years; - Experienced in managing the relationship with the seeds multiplication partners & farmers; - An open-minded and business-oriented person who has already worked in an agribusiness company, distributor or seeds supplier.

The future Technical Manager will: - Identify the suitable farms for seeds multiplication and will follow them; - Organize commercial trials and demos; - Manage seeds product life cycle; - Support technically the commercial team; - Deal with technical incidents; - Supervise seeds quality with relevant authorities.

Newly created position, open immediately, based in Bucharest and requiring great field travel availability. Competitive comp & ben package. Apply now at application@agxecutive.com or call us confidentially 0743.488.019

Recruteazå 1 pozi¡ie de Director Zonal de Vânzåri pentru fiecare jude¡: Ia¿i, Constan¡a ¿i Ialomi¡a pentru un distribuitor de inputuri cu o prezen¡å istoricå în sud-estul României ¿i aflat în continuå expansiune în ultimii 15 ani. Reprezentåm un jucåtor de prim-plan, structurå antreprenorialå la scarå umanå, cu o expertizå variatå: producåtor de semin¡e în fermele proprii, colector de cereale în silozurile proprii ¿i sus¡inut în finan¡area campaniilor de propriul IFN!

Candidatul ideal are urmåtorul profil: - 3 ani experien¡å relevantå în distribu¡ia de inputuri pe jude¡ul arondat; - Cuno¿tin¡e temeinice despre tehnologiile agricole, dar ¿i a fermierilor din zonå; - Focus pe cultura mare, posibilitå¡i de preluare a cerealelor în contra-partida inputurilor; - Spirit antreprenorial, fidel 100% companiei; - Permis categoria B, disponibilitate la deplasåri în teren ¿i capacitå¡i de interac¡iune cu fermierii fideli ¿i la distan¡å, telefonic. Se asigurå acces la o bazå de clien¡i existentå, cu afaceri în curs de derulare cu distribuitorul pe care îl reprezentåm, pozi¡ia fiind deschiså imediat! Pachetul salarial fix ¿i variabil oferit este foarte competitiv, în func¡ie de performan¡ele comerciale.

Dacå vrei o schimbare în carierå ¿i e¿ti gata så accep¡i o provocare care î¡i va pune în valoare aptitudinile de vânzåtor, aplicå ACUM confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com, tel.: 0743.488.022. 50

Profitul Agricol 18/2020

LOCURI DE MUNC| AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS MANAGER VÂNZÅRI - B u c u r e ¿ t i , I l f o v, D â m b o v i ¡ a Fermå bio, culturå de afine

TEHNICIAN MECANIC - C å l å r a ¿ i Fermå produc¡ie vegetalå - 7.000 hectare

INGINER MULTIPLICARE SEMINºE - I a l o m i ¡ a Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

ASISTENT CERCETARE - T i m i ¿ ¿ i I a l o m i ¡ a Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

S.C. AGROFAM HOLDING SRL, ÎN INSOLVEN}|, cu sediul în ora¿ul Fete¿ti, Aleea Rozmarin, Vila Z29, Ap. 1,

închiriazå sau vinde baze de recep¡ie, cereale ¿i plante tehnice, situate în localitå¡i din jud. Ialomi¡a ¿i jud. Cålåra¿i, dupå cum urmeazå:     

Moara Iezeru, loc. Jegålia, jud. Cålåra¿i Siloz FNC, loc. Fete¿ti, jud. Ialomi¡a Siloz Movila, loc. Movila, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Murgeanca, loc. Murgeanca, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Gura Ialomi¡ei, loc. Gura Ialomi¡ei, jud. Ialomi¡a Bazele de¡in spa¡ii de depozitare, laborator pentru analize ¿i bascule electronice.

Rela¡ii la tel.: 0729.889.693 - Tudor Nelu¡a Profitul Agricol 18/2020

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA Deschiderea la p\str\v. Care deschidere?

¿es pescarii fac planuri unde så meargå la sfâr¿itul “prohibi¡iei” (4 aprilie - 2 iunie în acest an), iar cei ce pescuiesc în ape repezi au numårat zilele pânå la deschiderea sezonului la munte. Care munte? Acolo unde apele au fost “trase” prin ¡evi, iar în vale sunt murdårite ¿i strecurate prin plase. Så tot ai via¡å de pe¿te. Acolo este liber la pescuit - când nu e carantinå, de la 1 mai la 15 septembrie, numai cu momeli artificiale, dar... pu¡ini respectå legea! Politicienilor nu le paså dacå mai sunt påstråvi ¿i cum supravie¡uiesc ace¿tia. Pentru pescar este uneori mai eficient så cerceteze cursul inferior, por¡iuni însorite, unde albia este relativ constantå, iar curentul... mai slab. Ar mai fi ceva important: por¡iunea de râu cerce tatå så fie departe de a¿ezåri omene¿ti, iar drumul de ac ces... lung ¿i accidentat,

Artificiale de sezon latå câteva artificiale folosite de muscarii de la noi. Am prezentat doar streamere (imita¡ii de pe¿ti¿ori) emergeri, ude clasice, nimfe ¿i uscate. Ar mai fi ¿i mu¿tele tipice pescuitului de la noi cele înecate, folosite în pescuitul la vale (între ude).

încât så descurajeze pe oricine nu este pescar pasionat. Drumul lung ¿i råu este singurul aliat al pe¿tilor ¿i apelor. Ar mai fi educa¡ia, respectul pentru naturå, dar astea sunt påsåri rare!

Se poate pescui la muscå artificialå Vargå de 2,70 - 3,30 m, mulinetå u¿oarå, potrivitå, fir conic plutitor - toate clasa 3 - 4, cu forfac conic de 2,30 - 2,70 m terminat cu 0,15 mm - cam de asta ai nevoie. Legi douå artificiale - o nimfå mare, lestatå, în capåt, ¿i o muscå udå, tipicå, pe såltåtoarea de cca. 8 cm, plasatå cam la 40 cm de vârf. În capåt se leagå o imita¡ie (larvå) de carabete, iar deasupra o muscå udå tipicå. Cei pricepu¡i så dea la nimfå renun¡å la firul conic ¿i pescuiesc “din scurt”, sub vargå, cu fir mono - 0,15- 0,16 mm, vizibil (galben, verde fluo), cu un mic semnal la contactul cu apa. Se pescuie¿te mergând “la vale”, cu nailon o datå ¿i jumåtate cât varga, lansând mu¿tele lateral sau u¿or amonte, apoi urmårindu-le cu lanseta ¿i jucându-le u¿or din vargå, în zona din aval.

Mu¿tele trebuie så exploreze locurile adânci, dupå fiecare piatrå. E bine så repetåm lanseul de 2-3 ori. Uneori, dacå mu¿tele nu evolueazå destul de aproape de fund, pescarul lunge¿te partea sub¡ire a forfacului (segmentele de 0,20 ¿i 0,18 mm) ¿i, eventual, adaugå 1-2 alice pe forfac în zona såltåtoarei. Adaptarea monturii la apå ¿i loc este esen¡ialå, dacå vre¡i så ¿i prinde¡i?! Atacul (momentul apucårii mu¿telor), este semnalat de firul vizibil, sau de marker, la contactul cu apa, adâncimea fiind potrivitå la “o datå ¿i jumåtate cât adâncimea apei”. Riposta pe¿telui în apa rece, din zåpadå, este slabå - ce så te a¿tep¡i de la un biet påstråv înghe¡at?! Elibera¡i-I repede cu grijå, så nu-l lovi¡i de pietre ori så-l ia curentul fårå så-¿i fi revenit ¿i bucura¡i-vå cå a venit så vå salute ¿i cå în pârâu mai este via¡å. Nu vå gråbi¡i. Insista¡i în locurile care promit ¿i face¡i-o cu convingerea cå påstråvii sunt acolo! Cine ¿tie - poate-i chiar a¿a!?

Victor }\ru[

Profitul Agricol 18/2020

Prepeli]e de munte

ând am auzit, cu vreo patru decenii în urmå, cântecul inconfundabil al pitpalacului într-o fânea¡å de la poalele Feredeului, nu mia venit så-mi cred urechilor. Må obi¿nuisem cu dactilii picura¡i de masculii måruntelor noastre galinacee în imensitatea Båråganului, în Câmpia de Vest sau pe dealurile Niculi¡elului, de-a lungul teraselor arse de soarele Dobrogei. Mai apoi, devenind vânåtor, am învå¡at de la Odobescu ¿i de la camarazii mai vârstnici så caut prepeli¡e la aretul câinelui (nu întâmplåtor numit prepelicar) în împrejurimile Lehliului, zona situându-se pe o importantå rutå de migra¡iune a acestor mici påsåri pe seama cårora s-au ¡esut legende, s-au inflamat orgolii ¿i s-au clådit planuri, toate cinegetice, ba chiar s-au scris ¿i antologice pagini de literaturå. Numai dacå ne gândim la „Puiul” lui I. Al. Bråtescu-Voine¿ti, ni se ¿i umezesc ochii. Mai târziu, cu pu¿ca în mânå, periind miri¿tile cotropite de costrei ¿i mohor din Ialomi¡a, Cålåra¿i ¿i Giurgiu, jude¡e faimoase pentru abunden¡a pasajului de toamnå al prepeli¡elor, duio¿ia de odinioarå s-a våzut înlocuitå de tråirile junelui ahotnic cu ciochinar aninat de belciugul cartu¿ierei de la brâu, alåturi de câ¡iva confra¡i, în admira¡ie fa¡å de filajul, aretul ¿i aportul bracilor sau pointerilor înso¡itori, cu to¡ii vråji¡i de spectacol. Cu arma frântå pe bra¡ul drept, låsam întotdeauna rågaz påsårii stârnite så se ridice în zbor pânå la închiderea ¿i ridicarea la umår a pu¿tii, pentru a nu ceda primului impuls, în pericol så pulverizeze realmente vâ-

natul în snopul de alice zvârlite la o prea scurtå distan¡å. La calibrele uzuale, întro încårcåturå de „ploicicå” (plumbi cât såmân¡a de mac) se regåsesc sute de proiectile care se disperseazå treptat, de aproape efectul lor fiind devastator. În primåvara aceasta, dupå vreo doitrei ani, am auzit din nou cântec de pitpalac, pe 28 aprilie, fix la ora cinci. Nici cucul nu se trezise încå în pådurea de pe culmea la poalele cåreia locuiesc. Apoi, diminea¡å de diminea¡å, repriza de chemåri ale singurului coco¿el råtåcit, probabil, pe obcini, continuå. M-ar mira så aibå pereche. La vremea aceasta, se luptå cu timpul capricios, cu brumele târzii, cu seceta prelungitå. Må întreb ce gåse¿te de mâncare, dupå efortul drumului lung, dinspre tropice. Gâzele buimace stau ascunse prin cotloanele lor, iar de semin¡ele fâne¡elor nici nu încape vorbå, cåci firele de iarbå, chircite de uscåciune ¿i frig, abia spuzesc cu un pospai verde culmile îngålbenite. Dacå nu va ploua zdravån câteva zile ¿i nu se va încålzi, cred cå bietul pribeag î¿i va lua lumea în cap ¿i se va trage cåtre ¿es, unde, poate, î¿i va întâlni semenii sau måcar un trai mai bun. Oricum, aici nu-i prevåd un viitor pe måsura nevoilor sale stringente. Cum s-ar spune, a dejugat la moarå såracå. Am våzut prepeli¡e mânate de ar¿i¡a prelungitå pânå în preajma unor bål¡i de câmpie sau cåtre luncile umede ale cursurilor de apå ce bråzdeazå sub¡ire ¿i lene¿ meleagurile de miazåzi ale ¡årii. Ne obi¿nuisem så le cåutåm acolo în

prag de toamnå, când påmântul pârjolit al miri¿tilor proaspete nu ne putea oferi decât umblet fårå rost, sub soarele deja torid imediat dupå råsårit. Cu limbile scoase, câinii osteni¡i se uitau cu jind cåtre umbrå. Dar nici acolo, sub frunzele calcinate de vipie, nu adåstau prepeli¡ele la care visam. Se spune cå ele se mul¡umesc, pentru hidratarea obligatorie, cu picåturile de ploaie ¿i cu stropii de rouå aduna¡i, în zori, în cåu¿ul frunzelor de pe câmp. Dar când acest condens matinal lipse¿te cu desåvâr¿ire, la vreme de secetå aprigå, påsårile sunt silite så caute alte surse de apå ¿i, implicit, de hranå: în vegeta¡ia prosperå din vecinåtatea bål¡ilor, oricât de firave ar fi ele, se retrag ¿i insectele, ceea ce reprezintå un dublu câ¿tig pentru toatå suflarea câmpiei. Pitpalacii care, la întoarcerea în locurile de ba¿tinå, aleg muntele î¿i asumå riscurile altui fel de priva¡iuni, începând cu iernile prelungite, în tandem cu primåveri ce se laså îndelung a¿teptate, ¿i terminând cu verile ploioase, când fâne¡ele se maturizeazå rapid ¿i impun cositul timpuriu, exact când prepeli¡ele clocesc ori au în grijå puii încå nezburåtori. Bel¿ugul de gâze se plåte¿te, atunci, cu pre¡ul unei genera¡ii irosite. A doua va fi deja periclitatå de toamna gråbitå. De aceea, nu pot decât så-i admir pitpalacului care îmi acompaniazå cu voio¿ia cântecului såu cafeaua matinalå voca¡ia de martir.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 18/2020

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 15 - 27.05.2020

Mihai Anghel 15.05.1963, Cerealcom Dolj Stanca Tudor 16.05.1947, director executiv, Patronatul Cårnii de Porc Dumitru Grigorean 16.05.1969, Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine pentru Carne Aurel Panå 17.05.1949, fost secretar de stat MADR Jean-Baptiste Jurbert 18.05.1974, director general Caussade Semences Sorin Toma 18.05.1980, reprezentant vânzåri, KWS Cornelia Pistol 18.05.1983, director de CercetareDezvoltare Saaten-Union Grigore Horoi 19.05.1956, pre¿edinte Agricola Interna¡ional Bacåu Valeriu V. Cotea 20.05.1960, membru ASAS Daniela Giurcå 25.05.1963, fost secretar de stat, Ministerul Agriculturii Barna Tanczos 25.05.1976, senator UDMR, fost secretar de stat Ilie Sârbu 26.05.1950, fost ministru al Agriculturii Nicolae Nica 26.05.1977, director Biocrop Hora¡iu Olaru 27.05.1935, pre¿edinte Asocia¡ia Generalå a Medicilor Veterinari Drago¿ Våeti¿ 27.05.1975, director vânzåri zona sud Kwizda Agro România 54

O afacere parfumat\, lavanda

oxana Degianski are 29 de ani ¿i este inginer agronom. Dupå ce a absolvit facultatea, a început så lucreze în ferma familiei, în Rudna, jude¡ul Timi¿, împreunå cu socru ¿i cu so¡ul såu, Alexander Degianski. Dupå un timp, a dorit så î¿i dezvolte propria afacere, într-un domeniu care så fie unic în zonå: lavanda. De probå, a cultivat o grådinå mare, vreo 1.200 mp. A fåcut rost de buta¿i, i-a plantat ¿i a recoltat florile. Pasul urmåtor a fost så cumpere un sistem de distilare cu care så producå ulei de lavandå, pentru såpunuri, lumânåri. Cum lucrurile mergeau bine, în 2019

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 10

1 2 3 4 5

s-a extins la un hectar ¿i 200 de arii de lavandå. O planta¡ie poate rezista peste 10 ani în produc¡ie, de aceea e de preferat ca påmântul så fie în proprietate. Lavandei îi priesc zonele nisipoase, a¿a cå Roxana Degianski a ales o fostå vie. Lavanda are nevoie de un loc în pantå sau nisipos, pentru a avea loc scurgerea apei mult mai u¿or. Plantei de lavandå nu îi place deloc apa la rådåcinå. Într-un sol argilos niciodatå nu va cre¿te bine, ¿i nici pe terenurile såråturoase.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) Umblå cu nasu-n påmânt – Scop în sine! 2) Nu se simte bine la maså – Mersul în zig-zag; 3) Leu... din plu¿! – Sus¡in balcoanele; 4) Scoatere din circula¡ie – Haina noastrå; 5) Prefix la ter¡et – ªef de echipå intrat la apå; 6) O floare cu care se face primåvarå – A realiza imita¡ii artistice; 7) Aflatå la liman; 8) A face prinsoare – A scoate la ivealå. 9) Sportiv de culoare; 10) Practica profesionalå.

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 17/2020 ORIZONTAL: STIULETE - N; ARAR - CANOE; MECIURI - CF; AZI - LAGARE; RI - TUNATOR; TARIE - ITI; PIRAT - SPIC; L - STALCITI; ICEA - AUTOR; CONTESTARE.

VERTICAL: 1) Unitate de stat care merge ca pe roate – ºin banii la ei; 2) Cazuri de for¡å majorå; 3) Plin de umor! – Scåpat printre degete; 4) I-a trecut focul – Pâinea strungarului; 5) Darul vorbirii – E lipså la ore! 6) Aproape nouå ca forma¡ie – Prezentå la datorie; 7) Mul¡ime agitatå – Închis la fa¡å; 8) Duså pânå la capåt. 9) Filmeazå de amorul artei; 10) Mândra din ºara de Sus – Încadra¡i pe teren. Profitul Agricol 18/2020