Profitul Agricol nr. 19, din 20 mai 2020 by Profitul Agricol

nr. 19 din 20 mai 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 19/2020

Comisia se cam cautå de bani în portofel

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

Mini¿trii europeni ai agriculturii au discutat, pentru a doua oarå de la începutul pandemiei, despre criza din agriculturå ¿i despre banii ¿i måsurile posibile. Ca de fiecare datå, a participat ¿i Comisarul european pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski. Måsurile recente ale Comisiei Europene, depozitarea privatå (pentru lactate, carne de vitå, de oaie etc.), flexibilitate pentru banii pentru dezvoltare ruralå ¿i excep¡ii de la regulile de concuren¡å, au fost apreciate de mini¿tri. ªi au solicitat måsuri noi, pentru carne de pasåre, de vi¡el, de porc, de vitå ¿i pentru vin. Comisarul Wojciechowski a aråtat cå nu sunt în pregåtire noi måsuri. A spus cå va monitoriza pia¡a ¿i efectele måsurilor deja luate ¿i abia ulterior, dacå va mai fi cazul, se pune problema unor noi interven¡ii. Apoi, le-a explicat cå a întors pe toate pår¡ile portofelul cu banii PAC pentru 2020, pentru ultimul euro. La nivel european, existå o rezervå de crizå pentru agriculturå, de 478 de milioane de euro. Unii mini¿tri cer cheltuirea ei, al¡ii se opun ¿i, pânå nu se pun de acord, suma råmâne blocatå. În viitoarea PAC aceasta trebuie så fie independentå de plå¡ile directe, altfel nu va putea fi utilizatå, a conchis Comisarul, care crede cå trebuie regândite mecanismele de gestionare a crizelor. Comisia a cerut din nou ca statele så identifice ce fonduri au råmas necheltuite din programele de dezvoltare ruralå ¿i så foloseascå acei bani pentru interven¡ii. Comisarul a propus o platå forfetarå din banii de dezvoltare ruralå, care så nu depå¿eascå 5.000 de euro pe fermier ¿i 50.000 de euro pentru întreprinderi mici ¿i mijlocii din agriculturå. Ministrul Oros a cerut ca aceste plå¡i forfetare så fie mai mari. Propunerea Comisiei mai trebuie så fie aprobatå de Parlamentul European ¿i de Consiliu. De asemenea, Wojciechowski a fåcut un apel la mini¿tri så regândeascå programele pentru fructe, legume, vin, apiculturå ¿i schemele pentru ¿coli ¿i så îi redirec¡ioneze pentru ajutor de crizå. A reamintit cå statele membre pot adåuga noi måsuri de dezvoltare ruralå sau pot face transferuri de bani între diferite måsuri. Dar ce se fac cei care nu mai au bani necheltui¡i la dezvoltare ruralå? O altå surså de finan¡are, în lipsa banilor pentru crizå, sunt ajutoarele de stat. Comisia ¿i-a aråtat disponibilitatea så lase statelor membre libertatea de a acorda ajutoare de stat fermierilor (100.000 de euro) ¿i companiilor de procesare (800.000 de euro), pe lângå ajutoarele de minimis (20.000-25.000 de euro). Comisarul Wojciechowski a precizat cå, pânå acum, 8 state au gândit scheme de ajutor pentru agriculturå, în valoare de 1 miliard ¿i 229 de milioane de euro. Semn cå nu toatå lumea are bani. S-a discutat ¿i despre måsuri de sprijin pentru sectorul piscicol ¿i despre posibilitatea acordårii de împrumuturi favorabile fermierilor. Nu în ultimul rând, Comisarul a subliniat cå este esen¡ial så se ob¡inå o finan¡are suficientå pentru PAC 2021-2027, mai ales cå o parte din cheltuielile din acest an se pot råsfrânge în bugetul din 2021.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Veronica HUZA Profitul Agricol 19/2020

SUMAR Ma[ini agricole

Evenimentele s\pt\m=nii 1,1 milioane de hectare calamitate pânå acum Credite cu dobândå specialå Polonia, dar ¿i Comisarul cer 10% în plus pentru PAC

7 7

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Grâu: produc¡ia mondialå, în cre¿tere 1,2 miliarde tone de porumb

14 16

Culturi vegetale SCDA Lovrin a trecut testul secetei Euralis, succes pe piata de soia preinoculatå cu Hicoat Super Soy Seceta, tråitå la INCDA Fundulea MADR va sprijini producerea de såmân¡å de påioase 1 milion de euro pentru 12 km de drumuri agricole ANIF va repune în func¡ie trei sta¡ii mari

9 9

Combaterea integratå a buruienilor la cultura porumbului Rapi¡a 360O - cheia succesului pentru profitabilitate Noutatea sezonului de la KWS Semin¡e

Noile tractoare John Deere seria 6M au avut parte de o lansare virtualå

Informa]ii externe

Conflictul comercial Pregåtiri pentru tratamentele esen¡iale dintre China ¿i Australia aplicate culturii de vi¡å-de-vie 34 Marea Britanie reduce tarifele Delegate pentru alimentele americane noua solu¡ie de combatere 36

A¿a vå place istoria?

Cre[terea animalelor 22

Dealerii au solu¡ii pentru recoltarea eficientå a påioaselor pe timp de secetå 42 Iriga¡ii “la cheie”, oferite de IPSO Agriculturå 44

Gr\dina, via [i livada

OPINII Hemoragia de cooperative agricole

Partea agricolå a Pactului Ecologic, anun¡atå pe 20 mai Mo¡iunea pe agriculturå a trecut! Cei care au accesat fonduri pentru iriga¡ii sunt bloca¡i la proiectele viitoare

Crescåtorii de påsåri solicitå credite garantate de stat

Påcatele iepei 30 Maria, pursânge englez, care a fåtat un mânz pursânge arab 49

Magazin

Ape mari - påstråvi mici sau deloc Valer Sician: ªcoala de însåmân¡åtori Cu tunul... la mistre¡i de la BVN Mure¿ Cålugårii trapi¿ti este autorizatå 39 din Belgia au reluat Ioan Lado¿i: Am råmas cu vânzårile de bere 100.000 de scroafe în toatå ¡ara 40

52 53

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII 1,1 milioane de hectare calamitate pân\ acum Suprafa¡a agricolå calamitatå din cauza secetei este de 1,1 milioane de hectare. Jude¡ele cu suprafe¡ele calamitate cele mai mari sunt Constan¡a, 416.000 hectare (suprafa¡å irigatå la 18 mai, 13.000 de hectare), Tulcea, 129.000 de hectare (se irigå 13.000 hectare), Ialomi¡a are 123.000 de hectare calamitate, iar suprafa¡a irigatå - 25.000 de hectare, Bråila, 97.000 de hectare, iar suprafa¡a irigatå 100.000 hectare, Buzåu 75.000 de hectare calamitate ¿i 7.000 hectare irigate, ¿i Gala¡i 61.000 de hectare

calamitate ¿i o suprafa¡å irigatå de 27.000 de hectare. “Practic, se irigå în total 222.131 hectare, apa fiind introduså pe 2.100 kilometri de canal”, a aråtat ministrul Adrian Oros. Ministerul a¿teaptå centralizarea tuturor datelor pentru a se cunoa¿te suprafa¡a exactå calamitatå în urma secetei puternice ¿i extreme.

Credite cu dobând\ special\ Afacerile agricole afectate de pandemie vor avea acces la credite speciale, cu o dobândå Robor de 2%, iar valoarea creditului va fi de pânå la 85% din suma totalå pe care fermierii o vor primi ca subven¡ie în aceastå perioadå, a anun¡at ministrul Agriculturii Adrian Oros, într-un briefing de preså. “Pentru a facilita accesul fermierilor la creditare în condi¡ii avantajoase, APIA, împreunå cu båncile comerciale ¿i cu Fondul de Garantare au încheiat conven¡ii, în a¿a fel încât, pe baza adeverin¡elor emise de APIA, fermierii så aibå acces la credite cu o dobândå ROBOR de 2%. Valoarea creditului va fi de Profitul Agricol 19/2020

pânå la 85% din valoarea sumei calculate atât din FEGA, cât ¿i pentru suma totalå pe care fermierii o va primi ca ¿i subven¡ie în aceastå perioadå”. Ministrul a precizat cå adeverin¡ele vor fi eliberate de APIA începând cu data 15 mai 2020, cu douå luni mai devreme comparativ cu anul trecut. “Tot pentru a veni în întâmpinarea nevoilor fermierilor afecta¡i de evolu¡ia pandemiei, fermierii pot primi adeverin¡ele la 2-3 zile de la data depunerii cererilor. Asta este promisiunea colegilor mei de la APIA ¿i cu siguran¡å se vor ¡ine de cuvânt.”

Precizare APIA vizavi de diversificare Dacå fermierul are cultura de grâu calamitatå ¿i alege så întoarcå pentru a înfiin¡a una sau mai multe din culturile prevåzute în Anexa 11 (iarbå/furaje erbacee, leguminoase, teren necultivat), acestea se însumeazå ¿i se face raportul dintre suprafa¡a însumatå ¿i suprafa¡a arabilå totalå. Dacå acest raport este mai mare de 75%, atunci este caz de excep¡ie, indiferent de cultura sau culturile care se aflå pe restul suprafe¡ei arabile (care nu a intrat în suprafa¡a însumatå). În Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, în Anexa nr. 11 este Lista categoriilor/culturilor care se iau în calcul pentru excep¡iile de la aplicarea practicilor agricole benefice pentru climå ¿i mediu. Adunarea Generalå a CEPM Pe 26 mai va avea loc adunarea generalå a Confedera¡iei Europene a Producåtorilor de Porumb, CEPM. Din cauza pandemiei, se va ¡ine online. Se va vorbi pe larg despre contextul actual, despre activitatea producåtorilor de porumb europeni ¿i cum au fost afecta¡i de maladie. Alte dosare importante de pe agenda CEPM sunt noua PAC, politica privind biocombustibilii, accesul la inova¡ie ¿i noile tehnici de ameliorare a plantelor. Mai multå coeziune între statele membre Eurodeputata Maria Grapini a solicitat Comisiei Europene cre¿terea subven¡iilor alocate fermierilor din România. “Stabilirea noului cadru financiar trebuie så se bazeze pe situa¡ia actualå. Acest cadru trebuie så fie echitabil ¿i etic. Consiliul European trebuie så înve¡e så ¡inå cont de propunerea Parlamentului European pentru cå pânå la urmå acesta reprezintå cetå¡enii. Ce s-a întâmplat cu Europa? Avem mai multå coeziune”, a declarat Grapini. Ea sus¡ine cå doar a¿a se poate pune capåt politicii discriminatorii a UE. 7

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII 1 miliard euro pentru agricultura din Italia Premierul italian a prezentat un pachet de måsuri pentru refacerea economicå dupå coronavirus, în valoare de 55 de miliarde de euro, din care peste 1 miliard va merge cåtre agricultura Italiei. Se mai dau bani pentru persoanele råmase fårå muncå, sistemul de sånåtate, universitå¡i ¿i cercetare, recapitalizarea companiilor, sus¡inerea turismului etc. Italia va acorda ¿i permise de reziden¡å migran¡ilor care lucreazå în agriculturå. În timpul anun¡ului, Teresa Bellanova, ministrul agriculturii, care a påråsit ¿coala la 14 ani ca så lucreze pe câmp, a fost emo¡ionatå pânå la lacrimi, scrie presa. Olanda: ajutor de stat de 650 de milioane euro Comisia Europeanå a aprobat, pentru Olanda, acordarea unui ajutor de stat de 650 de milioane de euro pentru sprijinul companiilor afectate de criza coronavirusului din floriculturå, horticulturå ¿i sectorul cartofi. Compensa¡ia va lua forma unor granturi directe care så acopere maximum 70% din pierderile de venit sau din costurile suplimentare aduse de crizå fermierilor ¿i comercian¡ilor cu afaceri în floriculturå ¿i horticulturå ¿i maximum 44% din pierderile de venit sau costurile suplimentare generate de crizå pentru cultivatorii de cartofi.

Polonia, dar [i Comisarul cer 10% în plus pentru PAC Într-o perioadå în care la nivel european se duc negocieri privind viitorul financiar european pe termen lung, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, cere, printr-o scrisoare, liderilor statelor membre ¿i pre¿edintei Comisiei Europene cre¿terea cu 10% a bugetului PAC fa¡å de propunerea Comisiei din 2018 (365 miliarde euro), pentru perioada 2021-2027. Cre¿terea ar urma så se repartizeze propor¡ional fiecårei ¡åri, fiecare urmând så primeascå 10% în plus, în viziunea sa. Premierul polonez crede cå UE are nevoie de un buget important ¿i spune cå o parte din finan¡are ar putea veni din lupta împotriva paradisurilor fiscale. Tot el a subliniat cå, în perioada pandemiei, agricultura a jucat un rol important în asigurarea hranei ¿i asta mul¡umitå implicårii fermierilor ¿i asisten¡ei financiare a UE. Existå înså riscul så se creeze disparitå¡i între statele membre, din cauzå cå unele î¿i permit så acorde ajutoare de stat, iar altele nu prea. Scrisoarea a fost trimiså ¿i Comisarului european pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, polonez ¿i el. Întrebat de un jurnalist ce crede despre

propunere, dacå e rezonabilå ¿i posibilå, Comisarul s-a declarat un sus¡inåtor. “Orice voce care e în favoarea cre¿terii bugetului PAC e o veste bunå pentru mine. E o propunere interesantå, trebuie luatå serios în considerare ¿i eu voi recomanda Consiliului în timpul dezbaterii politice legate de Cadrul financiar multianual ¿i de bugetul PAC så fie sus¡inutå aceastå pozi¡ie, ca bugetul så fie mai mare cu 10% pentru PAC”, a spus Wojciechowski. E o schimbare de abordare. Comisarul irlandez Phil Hogan, cel care l-a precedat pe Wojciechowski ¿i care a construit noua reformå PAC, a propus în 2018 un buget mai mic pentru PAC ¿i a spus cå a luptat ca el så nu fie redus ¿i mai mult. De altfel, a¿a cum explica ¿i Hogan, decizia stå în mâinile ¿efilor de stat europeni care trebuie så decidå dacå vor sau nu så contribuie mai mult pentru bugetul UE pentru 2021-2027 ¿i care sunt prioritå¡ile. Teoretic, decizia privind bugetul pentru urmåtorii ¿apte ani se va lua anul acesta, dar încå nu e deloc clar cum va aråta.

Veronica HUZA

Letonia: 1,5 milioane euro ªi Letonia a solicitat ¿i primit aprobare de la Comisia Europeanå pentru acordarea unui ajutor de state de 1,5 milioane euro pentru afacerile din sectorul produc¡iei primare din agriculturå afectate de coronavirus. Se vor acorda împrumuturi cu dobândå zero, de pânå la 100.000 de euro, ca så se asigure lichiditå¡i ¿i pentru achizi¡ia de semin¡e, produse de protec¡ia plantelor, fertilizan¡i, servicii. Letonia a mai acordat un ajutor de stat de 35,5 milioane euro. 8

Profitul Agricol 19/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Partea agricol\ a Pactului Ecologic, anun]at\ pe 20 mai Data de 20 mai a fost trecutå în calendarul lumii agricole europene. Este ziua în care Comisia Europeanå î¿i dezvåluie douå strategii pentru agriculturå, care fac parte din Pactul Ecologic European: strategia “De la fermå la furculi¡å/consumator” ¿i strategia pentru biodiversitate. Cele douå au fost întârziate de criza Covid, dar se pare cå nu se renun¡å la ele. Au generat deja îngrijorare în rândul organiza¡iilor mari de fermieri, deoarece ar urma så vinå cu noi ¡inte de reducere a pesticidelor, fertilizan¡ilor, antibioticelor, cu redefinirea politicilor pentru agricultura organicå ¿i pentru zonele protejate, måsuri care aduc costuri mai mari. De altfel, în unele interven¡ii, reprezentan¡ii Copa-Cogeca au

solicitat Comisiei så le amâne, deoarece fermierii sunt deja afecta¡i de criza sanitarå ¿i nu au resurse så facå fa¡å unor noi restric¡ii, iar Organiza¡ia Europeanå a Proprietarilor de Terenuri (ELO) atrage aten¡ia cå aceste planuri de dezintensificare a agriculturii au nevoie ¿i de analize economice care så arate impactul lor asupra pie¡elor ¿i de solu¡ii despre cum se pot atinge noile ¡inte. Råmâne de våzut care este forma finalå a celor douå strategii, dacå sunt sau nu la fel de ambi¡ioase pe cât se zvonea înainte de criza Covid-19 sau ¿i-au mai îndulcit tonul. Revenim cu detalii.

Veronica HUZA

Mo]iunea pe agricultur\ a trecut! Senatorul Radu Preda (PSD) a anun¡at, pe 12 mai, în plenul Senatului, depunerea unei mo¡iuni simple pe Agriculturå, cu numele "Lenea, minciuna ¿i incompeten¡a ministrului Oros". Semnatå cu generozitate de 70 de senatori PSD ¿i 2 de la ALDE (Cålin Popescu Tåriceanu ¿i Ion Hadârcå), mo¡iunea vorbea, în 20 de pagini, mai mult despre realizårile ministrului Daea decât de nerealizårile ministrului Oros. Ministrul Oros reac¡ionase deja pe Facebook, cu câteva zile înainte ca mo¡iunea så fie depuså oficial. “Este dovada clarå cå am început så deranjez grupurile de interese care au controlat Ministerul Agriculturii în ultimii ani. Sta¡i lini¿ti¡i! Nu må pute¡i intimida! Voi avea grijå ca fermierii så afle ¿i de ultimul leu furat ¿i de ce aståzi, când vorbim, nu î¿i pot iriga pamânProfitul Agricol 19/2020

turile!” scrisese ministrul. Pre¿edintele interimar al Senatului a hotårât ca mo¡iunea så fie dezbåtutå luni, începând cu ora 16:00. Au fost douå ore de discu¡ii politice, mai mult sau mai pu¡in politicoase. La finalul lor, nu s-au conturat concluzii clare. Doar cå mo¡iunea împotriva ministrului Oros a trecut cu 68 de voturi Pentru ¿i 32 ¥mpotrivå. Vå reamintim, o mo¡iune simplå reprezintå pozi¡ia unei Camere, Senat sau Deputa¡i, prin care î¿i exprimå pårerea cu privire la o problemå de politicå internå sau externå. Spre deosebire de mo¡iunea de cenzurå, care poate duce la cåderea Guvernului, mo¡iunea simplå are ca efect doar adresarea unui avertisment politic, fårå a crea din partea Guvernului obliga¡ia de a o respecta.

APIA a început plå¡ile pentru zootehnie ¥ncepând cu ziua de luni, 18 mai, APIA efectueazå plå¡ile aferente ajutorului de stat în sectorul cre¿terii animalelor, pentru cererile de platå aferente serviciilor prestate în luna februarie a anului 2020. Suma totalå autorizatå la platå este de 1.329.073,44 lei ¿i se acordå pentru 28 solicitan¡i care au accesat aceastå formå de ajutor. Studen¡ii de la USAMV Bucure¿ti se “joacå” de-a traderii La USAMV Bucure¿ti, studen¡ii de la Ingineria ¿i Managementul Afacerilor Agricole vor participa la cursuri sus¡inute de o platformå online de tranzac¡ii cu cereale, Commoditrader. ¥n cadrul acestor cursuri, ei vor învå¡a despre tipurile de tranzac¡ii cu cereale, despre parametrii de tranzac¡ionare, cerin¡ele de calitate ¿i altele. “Parteneriatul cu Commoditrader ne permite så aflåm de la surså modul de func¡ionare a pie¡elor agricole ¿i så ne pregåtim studen¡ii pentru afacerile viitorului”, declara prof. Toma Dinu, decanul facultå¡ii. Coronavirusul a oprit ¿i vânzårile de material seminal în China Pandemia a afectat exporturile de material seminal ale Semtest BVN Mure¿. „Am avut ni¿te probleme pe la sfâr¿itul lunii februarie ¿i în martie. Nu zburau avioanele spre China. Era blocat totul. Pânå la urmå, Turcia a acceptat så ducå material seminal spre China, dar la un pre¡ de zece ori mai mare decât în condi¡ii normale. ªi am renun¡at”, spune Valer Sician, directorul general al Semtest BVN. Politica Agricolå Comunå Ministrul Adrian Oros a solicitat Comisiei Europene introducerea de noi forme de sprijin în cadrul PAC ¿i cre¿terea plafoanelor maxime pe zona de dezvoltare ruralå de la 5.000 la 20.000 euro pentru unele categorii de fermieri ¿i de la 50.000 la 100.000 euro pentru procesare. 9

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Cercetåtor la APPR, pentru consolidarea re¡elei de testare Valentin Mandache s-a alåturat echipei APPR. Activitatea principalå va fi consolidarea re¡elei RITAC pentru toate culturile de interes principal pentru membrii asocia¡iei: porumb, floarea-soarelui, grâu, rapi¡å, soia ¿i sorg. “Scopul lui este så punå în aplicare protocoalele de testare”, spune Alina Cre¡u, director executiv APPR. Asocia¡ia dore¿te extinderea colaborårii ¿i cu alte institute europene, din Spania ¿i Germania, dupå modelul colaborårii cu Institutul Arvalis, din Fran¡a. Sunt vizate cât mai multe proiecte de cercetare aplicatå de testare a tehnologiilor complete de cultivare. Mandache, doctor în ¿tiin¡e cu o tezå în ameliorare, a lucrat zece ani în companii multina¡ionale. El va colabora cu consilierii de tehnologii de cultivare ai Asocia¡iei. Apelul APPR pentru oprirea derogårilor de la obliga¡ia utilizårii biocombustibilului APPR, alåturi de al¡i parteneri din industria agro-alimentarå, solicitå Guvernului så stopeze derogårile acordate companiilor petroliere de la obliga¡ia de a adåuga un procent de biocarburan¡i în carburantul vândut la pompå. În virtutea acesteia, furnizorii de combustibili pot beneficia de o derogare de la obliga¡ia de amestec cu biocarburan¡i în cazul în care ace¿tia nu sunt disponibili pe pia¡å. APPR sus¡ine cå s-a alåturat acestui demers deoarece o astfel de derogare ar afecta veniturile fermierilor. Dacå nu existå o obliga¡ie de amestec cu biodiesel, nu existå cerere pentru rapi¡å. APPR, o ¿coalå bunå pentru tineri Cristian Zob, pânå de curând responsabil tehnic APPR, î¿i continuå cariera la unul din producåtorii de top de produse de protec¡ia plantelor ¿i semin¡e. În calitate de fermier va continua så realizeze câmpuri de testare pentru asocia¡ie. 10

Cei care au accesat fonduri pentru iriga]ii sunt bloca]i la proiectele viitoare Din cele maxim 100 de puncte pe care Organiza¡iile Utilizatorilor de Apå pentru Iriga¡ii (OUAI) le pot primi pentru proiectele prin care solicitå fonduri de pânå la un milion de euro pentru reabilitarea ¿i modernizarea infrastructurii secundare de iriga¡ii, prin Submåsura 4.3. din PNDR, 40 de puncte se acordå celor care nu au mai accesat fonduri în acela¿i scop din 2015 încoace. Cu alte cuvinte, fermierii care au mai accesat fonduri ¿i nu au reu¿it finalizarea lucrårilor de reabilitare cu sumele alocate vor fi nevoi¡i så î¿i rezolve problemele cu resurse proprii. Pe 6 mai, AFIR a lansat în consultare publicå Ghidul solicitantului pentru Submåsura 4.3 “Investi¡ii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole ¿i silvice” - componenta infrastructurå de iriga¡ii, din cadrul Programului Na¡ional de Dezvoltare Ruralå 2014 - 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina oficialå de internet www.afir.info, la sec¡iunea Transparen¡å decizionalå. Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finan¡are sunt Organiza¡iile Utilizatorilor de Apå pentru Iriga¡ii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legisla¡iei în vigoare. Fondurile europene disponibile prin Submåsura 4.3 sunt 100% nerambursabile, dar nu pot depå¿i valoarea de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de iriga¡ii aferente sta¡iilor de pompare de punere sub presiune (SPP). În ce prive¿te achizi¡ia de echipamente de irigat, aceasta este limitatå la un procent de maximum 30% din valoarea totalå eligibilå a proiectului, din care s-a scåzut valoarea aferentå a echipamentelor de irigat. Ministrul Adrian Oros a anun¡at, în cadrul unei conferin¡e de preså, cå suma alocatå pentru anul în curs pe Submåsura 4.3 este de 43.700.259

euro. Suma este de aproape cinci ori mai micå fa¡å de cea alocatå anul trecut, când au fost depuse peste 316 de proiecte ¿i au fost declarate eligibile 203. Anul acesta se a¿teaptå ca numårul de proiecte eligibile så fie circa 45. Depunerea de proiecte va demara în luna iunie, dupå intrarea în vigoare a Ghidului submåsurii. Perioada de consultare a documentului expirå la data de 16 mai 2020. Conform noilor principii de selec¡ie, råmân maxim 20 de puncte pentru principiul economiei de apå (cu un minim de 5 puncte pentru economii mai mari de 5%, dar mai mici de 7%; 10 puncte pentru economii mai mari de 7%, mai mici de 10%; 15 puncte - >10 - >20%; 20 puncte - >20%). În schimb, pentru suprafa¡a irigabilå prin proiect mai mare de 2.100 ha se alocå doar 20 de puncte în loc de 40, pentru alimentarea direct de la surså sau în sistem gravita¡ional 10 puncte în loc de 20 ¿i tot 10 puncte în loc de 200 pentru situa¡iile în care sursa de apå pentru iriga¡ii a fost modernizatå. Cele 40 de puncte astfel “economisite” se alocå proiectelor care nu au mai beneficiat de finan¡åri în ultimii cinci ani. O altå modificare se referå la numårul de proiecte care pot fi depuse pentru acela¿i plot: vor fi limitate la douå, în loc de trei. Profitul Agricol 19/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

mai mare cu 4 dolari/t fa¡å de pre¡ul de deschidere.

România

Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 122.370 tone, Italia 93.170 tone, Vietnam 67.970 tone ¿i Thailanda 57.370 tone.

FOB Constan¡a 195 euro/t (-2 euro/t) 936 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8 mai 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020. ¥n perioada 4 - 8 mai 2020 grâul a avut urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii pe bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 223 dolari/tonå (981), £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Iul Aug Sept

04.05 123 124 133

05.05 124 125 134

06.05 125 127 135

07.05 127 129 137

08.05 129 130 139 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sept

04.05 191 187 189

05.05 192 189 190

06.05 07.05 08.05 193 195 197 190 191 192 191 192 193

România FOB Constan¡a 175 euro/t (+4) 840 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8 mai 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

Iul Aug Sept

04.05 121 122 123

05.05 122 123 124

04.05 Bordeaux 144 Pallice 144 Rhin 152 Bordeaux FOB 152 Pontivy 153

$/t

06.05 07.05 08.05 124 125 126 124 125 127 125 127 129

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 04.05 Rouen 183 Dunquerque 183 Pallice 180 Creil FOB 175 Moselle FOB 174 Rouen FOB 185

05.05 06.05 185 187 184 185 181 183 177 179 175 177 187 189

07.05 187 187 184 180 179 190

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iul Aug Sept

04.05 214 213 220

05.05 215 214 221

06.05 217 215 222

euro/t

05.05 06.05 07.05 08.05 145 147 149 150 145 147 149 150 153 154 155 157 153 154 155 157 154 155 157 159

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iunie 2020, a fost de 177 dolari/t (779 lei). Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

07.05 219 217 223

08.05 189 189 185 181 180 191 $/t 08.05 220 219 224

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie, este de 171 dolari/tonå (752 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 157 euro/tonå (754 lei), mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 mai. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 159 euro/tonå (763 lei), cu 6 euro mai mult fa¡å Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 191 euro/tonå (917 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 189 euro/tonå (907 lei), mai mare cu 6 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2020 este de 185 dolari/t (814 lei).

euro/t

chiderii, 8 mai 2020, a fost de 147 dolari/tonå (647 lei), cu 6 dolari/tonå în plus fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 220 dolari/tonå (968 lei), cu 6 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 mai 2020.

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 180 euro/tonå (864 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

de deschiderea licita¡iilor, dar råmâne cel mai competitiv pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 150 euro/tonå (720 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 mai. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

de 157 euro/tonå (754 lei), mai mare cu 5 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOB$/t port a fost 159 dolari/tonå (700 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

04.05 05.05 06.05 07.05 08.05 153 154 155 157 159 155 157 159 161 163

Profitul Agricol 19/2020

PRE}URI {I PIE}E

Soia

nezia 37.590 tone ¿i Malaezia 25.770 tone.

¥n ultima såptåmânå, pre¡ul oleaginoaselor pe bursele mondiale a fost în cre¿tere. Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 337 dolari/tonå (1.483 lei), mai mare cu 5 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii: China 210.770 tone, Mexic 65.970 tone, Egipt 50.370 tone, IndoCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iul Aug Sept

04.05 307 309 309

05.05 309 310 310

$/t 06.05 310 311 311

07.05 311 312 312

08.05 312 313 313

România FOB Constan¡a 179 euro/t (+2) 859 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 4 - 8 mai 2020 pre¡ cu livrare în iunie 2020. ¥n såptåmâna 4 - 8 mai, pre¡ul orzului a crescut pe toate bursele din Fran¡a. Astfel, pre¡ul orzului furaeuro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 04.05 Rouen 141 Dunquerque 143 Moselle 134 Pontivy 144 Orz bere: Creil** 145 Moselle** 153

05.05 143 144 135 145

06.05 144 145 137 147

07.05 145 147 139 149

08.05 147 149 140 150

147 149 150 151 154 155 157 159

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 317 dolari/tonå (1.395 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 4 mai. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iul Aug Sept

04.05 573 579 581

05.05 06.05 07.05 574 575 577 581 583 584 583 585 587

$/t 08.05 579 585 589

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 159 euro/tonå (763 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 4 mai. Australia: pentru livrare în iunie 2020, pre¡ul orzului furajer este 205 dolari/t (902 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a închis såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 4 - 8 mai 2020, a fost de 185 dolari/tonå (823 lei), mai Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

PREºURI

4 - 8.05.2020

Iunie Iulie

$/t

04.05 05.05 06.05 07.05 08.05 177 179 181 183 185 181 183 185 187 189

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 350 dolari/tonå (1.540 lei), mai mare cu 9 dolari/tonå.

jer, FOB-Rouen, a fost de 147 euro/tonå (706 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 mai.

Orz

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China 193.770 ¿i Canada 770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

04.05 05.05 06.05 07.05 08.05 311 313 314 315 317 315 317 319 320 321

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 4 - 8 mai 2020, pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 332 euro/tonå (1.594 lei), mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Iunie Iulie

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2020, este de 337 dolari/tonå (1.483 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 8 mai 2020, a fost de 325 dolari/tonå (1.430 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2020, este de 339 dolari/t (1.492 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

euro/t

04.05 05.05 06.05 07.05 08.05 Iunie 319 321 323 324 325

04.05 05.05 06.05 07.05 08.05 Dieppe 327 329 330 331 332

Rapi¡å

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 335 euro/tonå (1.608 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå.

¥n såptåmâna 4 - 8 mai 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a crescut. Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 337 euro/tonå (1.618 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 mai. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 333 euro/tonå (1.598 lei), cu 6 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Pe måsurå ce restric¡iile impuse din cauza pandemiei de coronavirus sunt eliminate pu¡in câte pu¡in, la nivel european cererea pentru rapi¡å a crescut. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

04.05 Rouen 327 Dunquerque 327 Moselle 329

08.05 333 335 337

05.05 329 329 330

06.05 331 331 333

07.05 332 333 335

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

223 dolari/t

Profitul Agricol 19/2020

147 dolari/t

$/t

04.05 05.05 06.05 07.05 08.05 341 344 345 347 350 344 347 349 350 351

3370 dolari/t

185 dolari/t

+8 13

PRE}URI {I PIE}E

Grâu> produc]ia mondial\, în cre[tere Pe 12 mai 2020, Departamentul Agriculturii al SUA a publicat raportul privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu pentru noul an de pia¡å 2020/21. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 220 milioane hectare, mai mare cu 5 milioane hectare fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt India (31 milioane ha, mai mult cu 2 mil. ha), Rusia (27,5 milioane ha din care 15,6 mil. cu grâu de toamnå ¿i 11,9 cu grâu de primåvarå), UE (25 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, cu 0,1 tone/ha mai mare decât în 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), UE (5,7 t/ha), China (5,6), Mexic (5,4), Uzbekistan (4,6), Ucraina (4), Belarus (3,3), SUA (3,5), India (3,3), Pakistan (3) ¿i Rusia (2,8).

Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 768,5 milioane tone, mai mare cu 41 milioane tone fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare vor fi UE (143 milione tone, cu 6 mil. tone mai mult decât în 2019/20), China (135 milioane tone), India (103, mai mare cu 3 mil. tone), Rusia (77 mil. tone, cu 5 milion de tone mai mult ca anul trecut), SUA (51), Canada (34 milioane tone), Ucraina (28 milioane tone, cu 3 milioane mai mult fa¡å de anul trecut), Pakistan (26), Argentina (21), Australia (24), Turcia (18,5, mai pu¡in cu 1 mil. tone), Iran (17) ¿i Kazahstan (11,5). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (35 mil. tone), UE (28,5 mil. tone), SUA (26 mil. tone), Canada (24,5 mil.),

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB

Pre¡urile la grâul american ¥n luna aprilie, pre¡urile pentru majoritatea claselor de grâu din SUA au scåzut. Astfel, grâul tare ro¿u de iarnå (HRW) a coborât cu 8 dolari/tonå, la 232 dolari. Grâul ro¿u moale de iarnå (SRW) ¿i grâul tare ro¿u de primåvarå (HRS) au scåzut, de asemenea, cu 19, respectiv 17 dolari/tonå ¿i au ajuns la 230, respectiv la 245 dolari/tonå. Doar grâul alb moale de iarnå (SWW) a crescut cu 4 dolari, ajungând la 236 dolari/tonå, datoritå cererii puternice din Asia. Ucraina (19 mil.), Argentina (14,5 mil.), Australia (14 mil.), Turcia (6,8) ¿i Kazahstan (7 mil. tone). În topul importatorilor este tot Egipt (13 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Algeria (7,5 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (6,6 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), Maroc (5,8 mil. tone), UE (5,5 mil. tone), Mexic (5,2 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,5 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2020, sunt prognozate la 310 milioane tone, cu 31 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2019/20. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (160 mil. tone), India (27 mil. tone), SUA (25 mil. tone), UE (13 mil. tone), Rusia (10 mil. tone) ¿i Iran (6).

pagini îngrijite de Marilena R|DUCU Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor Conform datelor din raportul USDA, produc¡ia mondialå de grâu nu a înregistrat schimbåri majore. Consumul mondial a fost în scådere, în principal datoritå cererii reduse de ¿roturi ¿i furaje. Comer¡ul mondial a scåzut u¿or, cu exporturi mai mari în Uniunea Euro14

peanå, dar mai mici în SUA. Pre¡ul mediu al grâului la poarta fermei este neschimbat, de 4,6 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 25 kg). Pre¡ul grâului din UE a scåzut de la 223 la 220 de dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a ajuns la 227 dolari/t, cu o cre¿tere de 3 dolari/tonå.

¥n SUA, pre¡ul a scåzut de la 240 dolari/tonå la 232 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a scåzut de la 240 dolari/tonå la 230 dolari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 288 dolari/tonå, de la 277 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna aprilie a scåzut de la 248 la 238 dolari/tonå. Profitul Agricol 19/2020

PRE}URI {I PIE}E Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/ 2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.752 milioane tone, cu 129 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.481milioane tone, cu 75 milioane tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 502 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 8 mil. tone fa¡å de anul trecut. Sorgul va atinge 60 milioane tone, cu 2 milioane mai mult ca în 2019/20. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 154 milioane tone, mai micå cu 2 milioane tone fa¡å de cea din 2019/20. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 606 milioane tone, cu 30 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. La soia produc¡ia va ajunge probabil la 363 milioane tone, cu 27 milioane mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 71 milioane tone, cu 3 milioane mai mult decât în 2018/19. Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 2 milioane ttone fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de arahide este estimatå la 46 milioane tone, cu 0,5 milioane tone mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 119 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 mai 2020. 16

1,2 miliarde tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 197 milioane hectare, cu 5 milioane ha. mai mare fa¡å de cea de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha), SUA (36 milioane ha), Brazilia (19), India (9), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Ucraina (5), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,6).

Produc¡ia medie la hectar pentru 2020/21 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari sunt Turcia (11,4 tone/ha), SUA (11,2 tone/ha), Canada (10,4 tone/ha), Argentina (8), UE (7,6), Ucraina (7,3), China (6,2), Brazilia (5,7), Fed. Ruså (5,6) ¿i Africa de Sud (5). Produc¡ia mondialå este pognozatå så atingå 1,2 miliarde tone, cu 72 milioane tone mai mare fa¡å de anul trecut. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (406 milioane tone), China (260 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mult fa¡å de 2019/20), Brazilia (106 milioane, mai mult cu 5 milioane), UE (68

Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor Comer¡ul mondial cu porumb a scåzut u¿or fa¡å de luna trecutå, cu importuri mai mici în Iran ¿i Kenya, dar mai mari în UE ¿i Thailanda. Exporturile au fost în cre¿tere din Canada ¿i Serbia, dar mai reduse din Brazilia. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei este neschimbat, 3,60 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

milioane, cu 4 mil. tone peste anul trecut), Argentina (50), Ucraina (39), Mexic (28), India (27,5), Canada (15,6), Africa de Sud (14) ¿i Fed. Ruså (14). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (321 milioane tone), China (275 milioane tone), UE (87 milioane), Brazilia (68), Mexic (45,5), India (28), Egipt (17), Japonia (16), Vietnam (15), Argentina (15), Canada (15), Indonezia (13), Africa de Sud (12,3), Nigeria (11,5).

SUA se men¡in în topul exportatorilor, cu 55 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 38 milioane, Argentina (34 mil. tone), Ucraina (33 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (4,4 milioane tone, mai mult cu 0,2 mil. tone fa¡å de aprilie). La importatori, pe primul loc este UE (23 milioane tone), apoi Mexic (18,3 mil. tone), Japonia (16), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Egipt (11) ¿i Iran (10 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 340 milioane tone, cu 19 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2019/20. La licita¡iile din luna aprilie, pre¡ul porumbului a scåzut (din nou) cu 15 dolari/tonå, ajungând la 145 dolari, cel mai scåzut nivel în ultimii 10 ani. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a scåzut cu 21 dolari, la 148 dolari/tonå, iar pre¡urile din bazinul Mårii Negre au crescut cu 10 dolari/tonå, la 170 dolari/tonå. ¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a ajuns la 151 dolari/tonå. Profitul Agricol 19/2020

OPINII> Nina GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila

Hemoragia de cooperative agricole Nevoia de cooperative exist\, dar cadrul care le permite apari]ia nu este unul care s\ le fac\ s\ fie sustenabile în activitatea economic\ [i s\ aduc\ plusvaloare produc]iei vegetale.

unosc beneficiile asocierii fermierilor într-o cooperativå. Le-am aflat în 1994 ¿i 1996, când mi-am efectuat stagiul de practicå, aferent anului doi ¿i patru de studii, în Fran¡a, într-o fermå de familie. Aceastå fermå avea 36 ha teren arabil ¿i cre¿tea, în sistem deschis, 5.000 pui/serie, 100 porci/serie ¿i 300 oi de carne. Proprietarul avea grijå de toatå ferma. So¡ia era învå¡åtoare în comunå. Nu avea nici un tractor ¿i nici un utilaj proprietate, cå nu ¿i-l permitea. Nu era rentabil! Dar fåcea parte dintr-o cooperativå unde mergea ¿i lua utilajul de care avea nevoie, completa într-un registru, pe care-l gåsea în tractor, numele, data ¿i ora, iar când aducea tractorul cu utilajul, fåcea acela¿i lucru. ªi combina o utiliza în acela¿i sistem. Plåtea cotå parte, în func¡ie de numårul de ore de utilizare. Parcul acesta de tractoare, utilaje agricole ¿i combine era undeva în câmp, sub o copertinå metalicå. N-am våzut niciodatå un paznic acolo sau o altå persoanå care så noteze ceva. Totul se baza pe încredere. Am cunoscut cum func¡ioneazå cooperativele în Fran¡a ¿i

la nivel industrial. Am condus, în România, o companie de semin¡e francezå, de¡inutå de mai multe cooperative agricole. Deci cunosc ¿i în¡eleg rolul cooperativelor în dezvoltarea economicå a agriculturii. În schimb, nu în¡eleg modul de creare al cooperativelor române¿ti din sectorul vegetal. Ba chiar consider cå matri¡a apari¡iei multor cooperative este defectå. Ea produce mai mult neperforman¡a sectorului agricol, prin consum de resurse financiare europene, decât cooperative agricole sånåtoase. Nevoia de cooperative existå, asta este o certitudine, dar cadrul care le permite apari¡ia nu este unul care så le facå så fie sustenabile în activitatea economicå ¿i så aducå plusvaloare produc¡iei vegetale. La noi, în sectorul vegetal, cooperativele, cel pu¡in în ultimii 2-3 ani, apar ca ciupercile dupå ploaie. Aceasta se datoreazå, în primul rând, unor måsuri din PNDR, prin care s-a targetat numårul de cooperative ¿i grupurile de producåtori. Proiectul AGRICOOPE este rezul-

tatul unei astfel de måsuri. Este un proiect cofinan¡at din FEADR prin PNDR 2014 -2020 ¿i a avut ca obiectiv înfiin¡area a 350 cooperative ¿i 8 grupuri de producåtori. Presa agricolå men¡ioneazå cå la 31 mai 2019 existau 1.340 de cooperative. Cu siguran¡å cå, dacå o ¡inem în ritmul acesta, ¿i Franta ne va invidia cu privire la numårul cooperativelor ¿i grupurilor de producåtori. În opinia mea, o cooperativå se na¿te la momentul în care un numår de persoane (fizice sau juridice) identificå o nevoie comunå ¿i încearcå så ¿i-o rezolve unindu-¿i for¡ele. Ace¿tia au în comun acela¿i sistem de valori ¿i viziune asupra afacerii. Våd asocierea aceasta ca pe un drum lung, cu multe obstacole pe care vor trebui împreunå så le depå¿eascå. Ca ajutor, în depå¿irea obstacolelor, vine ¿i statul, prin crearea cadrului legislativ ¿i economic favorabil dezvoltårii cooperativelor. Din påcate, la noi acest cadru lipse¿te cu desåvâr¿ire. În România, majoritatea cooperativelor din sectorul vegetal au ca obiective cre¿terea puterii de negociere la achizi¡ia de inputuri ¿i vânzarea produc¡iei. Unele cooperative de¡in ¿i spa¡ii de depozitare a cerealelor. Påi doar cu aceste obiective, care sunt benefice ¿i ele, nimic de zis, nu aducem plusvaloare produc¡iei vegetale, cum fac francezii. Tot materie primå brutå exportåm! Spre deosebire de noi, francezii au mai pu¡ine cooperative, dar au un lan¡ de transformare, care adaugå plus valoare de la bob la produs alimentar.

Profitul Agricol 19/2020

CULTURI

VEGETALE SCDA Lovrin a trecut testul secetei Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå Lovrin a avut douå piedici mari de trecut în primåvara anului 2020: Covid-19 ¿i seceta. Directorul spune cå Sta¡iunea a trecut cu bine peste amândouå, dar seceta a fost mai periculoaså ¿i i-a creat probleme.

“

Vizavi de Covid-19, noi am luat toate måsurile de precau¡ie. Am avut mijloacele de protec¡ie la angaja¡i - må¿ti ¿i dezinfectan¡i, a¿a cum au cerut ordonan¡ele militare ¿i medicii - ¿i am reu¿it så trecem cu bine. Am lucrat zi de zi. Nu am stat acaså. Am activat chiar 24 din 24 de ore când a fost nevoie. Infectarea nu putea avea loc în câmp. Ne-a påzit Dumnezeu ¿i nu am

Marinel Horablaga, director SCDA Lovrin Profitul Agricol 19/2020

avut niciun eveniment în sta¡iune. Pandemia ne-a mai încurcat uneori cu o deplasare sau alta, dar am ie¿it bine în final”, a explicat Horablaga. La Lovrin, Sta¡iunea are 650 de ha doar cu grâu, peste 100 de hectare de ovåz de toamnå, 100 de ha de orz, 600 de ha de porumb, 50 de ha de lucernå, 36 ha de loliu, 300 de ha de floareasoarelui, 44 de ha de cânepå, 100 de ha de rapi¡å, dar ¿i platforme cu ovåz ¿i mazåre de primåvarå ¿i de hri¿cå. ¥n total, SCDA Lovrin are 2.200 hectare cultivate cu culturi de toamnå ¿i primåvarå, afectate mai mult sau mai pu¡in de secetå. Mai au la Oradea o platformå experimentalå de câteva sute de ha pentru ameliorarea grâului, unde seceta a fåcut ravagii în propor¡ie de 30%, la fel ¿i cele 100 de ha din Gottlob, Timi¿. De ce culturile nu sunt a¿a lovite de secetå la SCDA Lovrin? Horablaga crede cå este datoritå soiurilor române¿ti de grâu, care au rezistat foarte bine. Au sim¡it stresul hidric, dar nu a¿a tare. În 2020, Sta¡iunea sperå ca ISTIS så omologheze ¿i soiul de grâu Getic, pe

Demonstra¡ii live din câmp transmise online Pentru cå anul acesta nu par så fie ¿anse de întâlniri în câmp, cu sute de agricultori, Sta¡iunea de la Lovrin vrea så î¿i ¡inå demonstra¡iile în online. Prima demonstra¡ie tehnicå complet live va avea loc la începutul lunii iunie. Vor filma în câmp ¿i vor transmite în acela¿i timp pe Facebook. “Ne adaptåm condi¡iilor actuale, mai ales cå fermierul este ancorat în tehnologia modernå”, spune directorul sta¡iunii. Mai existå o variantå luatå în calcul. Så fie organizate întâlniri pe teren, dar cu grupuri mici ¿i så se desfå¿oare douå - trei zile.

lângå soiul Dacic omologat în 2019. În 2020 Dacic va fi pe pia¡å, iar în 2021 ¿i såmân¡å de soiul Getic, care se aflå pe câmp, în culturå, ¿i a învins seceta. Aståzi, la Lovrin porumbul este råsårit ¿i floarea la fel. Au avut ¿i ¿ansa unor ploi. În perioada 4 - 6 mai, a plouat în zona Lovrin, în jur de 10 litri pe metru påtrat. Este pu¡in, dar a mai atenuat uscåciunea. “Înainte de aceastå ploaie am analizat deficitul de apå din sol la SCDA Lovrin ¿i era de un metru adâncime. La cereale de toamnå au fost probleme cu lema ¿i cu gândacul påros la rapi¡å, dar au fost date tratamentele la timp ¿i am trecut cu bine. A avut loc ¿i un atac de rozåtoare la rapi¡å în iarnå din cauza condi¡iilor climatice. A fost secetå, iar ¿oarecii s-au înmul¡it”, spune Marinel Horablaga.

Gh. MIRON

SCDA Lovrin - mai 2020

CULTURI VEGETALE

Euralis, succes pe piata de soia preinoculat\ cu Hicoat Super Soy De¿i diferen¡a între semin¡ele tratate cu Hicoat Super Soy ¿i cele netratate este de doar 8%, semin¡ele tratate cu inoculant (preinoculate) au un succes mai mare, semn cå fermierii s-au convins de beneficiile pe care producåtorii le eviden¡azå.

uralis, producåtorul nr. 1 de såmân¡å de soia nemodificatå genetic în Europa, ¿i care de¡ine o cotå de aproximativ 15% din pia¡a româneascå de soia, vinde mai bine soia tratatå cu HiCoat, preinoculantul BASF. Sezonul pentru soia este pe sfâr¿ite. Soiurile timpurii (grupa 00) au epoca de semånat extinså pânå cel mult finele lunii mai. Înså Euralis încå mai vinde semin¡e, clien¡ii fiind ¿i fermieri care întorc culturi de toamnå ¿i considerå cå pot oferi suficientå umiditate plantelor, prin iriga¡ii sau pariind pe o schimbare în bine a condi¡iilor meteo. Soiul Mentor (00) are cea mai bunå cotå de pia¡å în Europa, pe grupa lui de maturitate. Este un soi timpuriu, recomandat celor care nu au posibilitatea de a iriga ¿i celor care folosesc soia pentru ZIE. Considerând suma gradelor active de care are nevoie pentru a ajunge la maturitate, poate fi folosit ¿i ca a doua culturå, de exemplu, dupå orz, cu condi¡ia så beneficieze de suficientå umiditate. Iar anul acesta este, între soiurile de soia, op¡iunea favoritå în cazul întoarcerii culturii. Fermierilor care irigå li se recomandå soiurile mai productive din grupa I, semitardive. Florin Guloiu, directorul tehnic al Euralis, spune deschis cå op¡iunea pentru întoarcerea culturii de toamnå 22

este un pariu riscant, indiferent de cultura de primåvarå aleaså - poate cu excep¡ia sorgului, dar care este în general ocolit de fermierii români, fiindcå este dificil de valorificat. “Decizia de a întoarce sau nu cultura mi se pare extrem de grea. Am fost în ultimele zile în jude¡ele Constan¡a, Ialomi¡a, Bråila ¿i Vrancea. Peste tot este secetå, dar situa¡iile sunt pu¡in diferite. În unele zone din Constan¡a, cei mai mul¡i fermieri întorc culturile de toamnå, pentru cå au avut ceva precipita¡ii ¿i deci au umiditate în sol pentru råsårire. În schimb, în Bråila ploile se laså a¿teptate”. Guloiu observå cå 2020 a devenit anul în care s-a observat un trend puternic în favoarea semin¡elor de soia preinoculate. În România sunt circa 180.0000 ha cultivate anual cu soia. Anul acesta, probabil suprafa¡a va cre¿te. Jude¡ele care se preteazå cel mai bine pentru cultura de soia sunt Ialomi¡a, Cålåra¿i, Bråila, Bihor, Arad ¿i Timi¿. “Am avut, din acela¿i soi, semin¡e tratate ¿i netratate cu inoculant HiCoat. Op¡iunea a fost clarå pentru såmân¡a tratatå, stocurile fiind primele epuizate. Practic, mai mult de jumåtate din cantitatea de såmân¡å comercializatå de Euralis a a fost tratatå cu inoculant”. În cazul soiului Mentor, jumåtate din cantitatea de såmân¡å disponibilå a fost tratatå ¿i s-a epuizat. În cazul soiurilor semitardive (grupa I) Palador ¿i Isidor, întreaga cantitate de såmân¡å comercializatå a fost tratatå. La fel, såmân¡a bazå importatå a fost integral tratatå.

Robert VERESS

Despre inoculantul HiCoat Aplicarea de inoculan¡i pe semin¡e (numitå uneori ¿i bacterizarea semin¡elor) este o metodå naturalå, demonstratå ¿tiin¡ific, prin care se asigurå un supliment de azot culturilor de leguminoase, crescând, astfel, poten¡ialul de produc¡ie al acestora. Inoculantul con¡ine tulpini de bacteria Rhizobium, care îmbunåtå¡esc capacitatea plantei de a fixa azotul atmosferic, producând pânå la 250 kg de azot suplimentar la hectar. Astfel, de azotul care råmâne în sol beneficiazå ¿i culturile urmåtoare. Inoculan¡ii BASF HiCoat Super Soy pot fi aplica¡i pe semin¡e cu pânå la 90 zile înainte de semånat. Cultura depå¿e¿te mai u¿or condi¡iile de cre¿tere precarå, cum sunt solurile reci sau erodate. În plus, disponibilitatea reduså a azotului în solurile în care leguminoasele fixeazå azotul atmosferic determinå o cre¿tere mai pu¡in viguroaså a buruienilor. HiCoat Super Soy con¡ine minimum 1x1010 (10 000 000 000) bacterii viabile de Bradyrhizobium japonicum per mililitru de inoculant. Dupå aplicare, oferå ¿i men¡ine pentru o perioadå de 90 de zile un minim de 100 000 de bacterii viabile de Bradyrhizobium japonicum/såmân¡å, numår de bacterii considerat ca optim pentru a ob¡ine poten¡ialul maxim de produc¡ie. Aplicarea se face în amestec cu un produs auxiliar (Extender), care reprezintå un mix de nutrien¡i ce permite supravie¡uirea bacteriilor pe semin¡e o perioadå lungå de timp dupå inoculare. Produsul are o formulare lichidå, fiind ambalat într-o “cutie de pizza” cu douå straturi: un strat care este foarte permeabil la oxigen ¿i re¡ine apa, ¿i al doilea strat cu un polimer de rezisten¡å ¿i cu microperfora¡ii care permit schimbul de oxigen. Profitul Agricol 19/2020

CULTURI VEGETALE

Seceta, tr\it\ la INCDA Fundulea Pu¡ine ferme nu au fost azi afectate de secetå. Fenomenul se manifestå, în diferite propor¡ii, în aproape toatå ¡ara. Pompiliu Mustå¡ea, director general al INCDA Fundulea, trage câteva concluzii referitoare la impactul asupra culturilor Institutului. La ultimul front de ploi, la Fundulea au cåzut precipita¡ii de aproape 30 l/mp. Potrivit directorului, ploile ajutå în special culturile de påioase semånate dupå premergåtoare mai timpurii.

Pompiliu Must\]ea, director general al INCDA Fundulea

Premergåtoare care au favorizat cultura de grâu La Institut, cultura de grâu aråta foarte bine unde a avut premergåtoare mazårea, rapi¡a sau mu¿tarul. Pentru cea semånatå dupå soia ¿i porumb, la momentul discu¡iei era prea devreme pentru a se putea stabili dacå va mai recupera. Probleme au fost în special unde premergåtoare a fost soia, culturå la care au fost aplicate graminicide acum un an, a remarcat Mustå¡ea. S-a fåcut sim¡it efectul de remanen¡å, favorizat de secetå. “În loc så se usuce de la secetå, practic planta s-a ars”, spune directorul. A remarcat fenomenul în Ialomi¡a, Bråila ¿i Cålåra¿i. Câmpul de la ameliorare se prezenta în condi¡ii bune. Premergåtoare a fost mazårea. Consumul de apå a fost mai mic, a råmas rezervå. În plus, plantele au avut mai mult azot ¿i s-au înrådåcinat mai bine. “Aplicarea îngrå¿åmintelor ar trebui så se facå mai timpuriu, dar legea nu permite decât dupå 1 martie”, considerå Mustå¡ea. Consumul începe så creascå. Påioasele vor avea nevoie de 3 l/zi la umplerea bobului. Directorul sperå ca pre24

cipita¡iile de la începutul lunii så prelungeascå via¡a grâului pânå la urmåtoarea ploaie. Au rågaz timp de douåtrei såptåmâni. Sunt ¿i culturi care vor rezista o perioadå mai lungå întrucât cantitå¡ile de precipita¡ii au variat, au ajuns ¿i la 60-70 l/mp. Porumbul ¿i floarea-soarelui au avut umiditate de råsårire. Directorul se temea så nu se repete situa¡ia din 2018, când au fost probleme cu råsårirea loturilor de hibridare de porumb ¿i floarea-soarelui.

Capcane pentru amelioratori Un an secetos are capcane ¿i în procesul de ameliorare. Potrivit managerului, acum ar exista tendin¡a de a alege formele înalte, care ar indica o toleran¡å mai bunå la secetå. Într-un an normal înså ar putea duce la cåderea grâului. “Cercetåtorii implica¡i în ameliorarea grâului vor face observa¡ii în dinamicå, vor acorda cât mai multe note, pentru a¿i da seama ce soiuri au fost mai tolerante ¿i au mai prins o ploaie ¿i ¿i-au revenit. Sunt aspecte care te ajutå så faci o recomandare”, spune Mustå¡ea. El atrage aten¡ia cå s-ar putea så fie un

ciclu de secetå care så dureze doi-trei ani. Vara ¿i toamna trecute au fost secetoase, dar dupå semånat au cåzut 7080 l/mp, astfel încât grâul ¿i orzul au avut o dezvoltare extraordinarå ¿i pe timpul iernii.

Soiurile române¿ti de grâu au rezistat mai mult în secetå “Soiurile române¿ti s-au luptat mult mai bine cu seceta. Este un lucru våzut ¿i de fermieri, nu doar de noi”, remarcå directorul. Considerå cå în sud-est fermierii se vor reorienta spre soiurile române¿ti. El remarcå noul soi de grâu Voinic, ob¡inut la INCDA Fundulea. Numele a fost ales datoritå vigurozitå¡ii sale. A demonstrat-o ¿i anul acesta. A trecut cu bine prin temperaturile scåzute de la desprimåvårare. A suportat mai bine ¿i fluctua¡iile de temperaturi. Multe soiuri stråine au fost afectate, iar când seceta s-a accentuat le-a prins debile pe multe din cele stråine. Voinic este în curs de multiplicare la sta¡iunile din ¡arå, iar INCDL produce såmân¡å din categorii biologice superioare. Speran¡e pentru înregistrare sunt ¿i de la Ursita, “o Gloså Profitul Agricol 19/2020

CULTURI VEGETALE mai robustå”. Deocamdatå nu a trecut testul DUS (distinc¡ie, uniformitate ¿i stabilitate), dar a fost ob¡inutå derogare pentru comercializarea semin¡elor. Amurg, Armura, Abundent sunt în testare. Au fost transferate gene de rezisten¡å la bolile aparatului foliar, unde soiurile Fundulea erau deficitare, de la secarå, grâne mexicane de primåvarå ¿i de la cele din Vest. Potrivit managerului, progresul este vizibil. Sunt în anul II de testare, înregistrarea ar trebui så aibå loc în iarna anului 2022. În toamna aceluia¿i an såmân¡a va ajunge pe pia¡å.

Sistem de iriga¡ii din 2022 La INCDA Fundulea nu se irigå deloc. Directorul a început, anul trecut, demersurile pentru a realiza un sistem de iriga¡ii. Nu are fonduri pentru a-l face pe cont propriu. A realizat o organiza¡ie a udåtorilor împreunå cu patru fermieri. S-au asociat ¿i au format OUAI cu 800 ha, din care 600 ha sunt ale INCDA. A fost înregistrat chiar mai repede decât credea. Într-o lunå ¿i jumåtate a ob¡inut aprobårile. A durat mai mult pânå a gåsit vecinii interesa¡i. “Ca så pot så iau fonduri europene trebuie ca sistemul de iriga¡ii så fie trecut din domeniul public al statului în cel privat”, explicå Mustå¡ea. Este necesarå o hotårâre de Guvern, motiv pentru care are nevoie de sprijinul MADR ¿i al cercetårii. Apoi studiul de fezabilitate ¿i proiectul. Sperå så parcurgå aceste etape anul acesta. Ar putea intra la finan¡are anul viitor. Sta¡iile de pompare ¿i repompare trebuie trecute ¿i ele din public în privat. La anul ar trebui såpate ¿an¡urile ¿i montate antenele. Le va face din material plastic pentru a nu mai fi furate.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 19/2020

MADR va sprijini producerea de s\mân]\ de p\ioase Ministerul Agriculturii lucreazå la elaborarea ¿i implementarea unor måsuri care så vinå în sprijinul producåtorilor de semin¡e care au culturi semincere în vegeta¡ie. Acestea vizeazå tot parcursul etapei de producere a semin¡elor, astfel încât pia¡a internå a semin¡elor så fie cât mai pu¡in afectatå de condi¡iile de secetå din acest an. “Având în vedere faptul cå seceta pedologicå ¿i atmosfericå prelungitå din anul agricol 2019-2020 ar putea compromite producerea de såmân¡å de cereale påioase de toamnå, cu implica¡ii serioase în perturbarea pie¡ei na¡ionale a semin¡elor, a fost luatå decizia evaluårii, de cåtre inspectorii din cadrul inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semin¡elor ¿i materialului såditor ¿i al Laboratorului Central pentru Cali-

tatea Semin¡elor ¿i a Materialului Såditor, a impactului lipsei de precipita¡ii asupra produc¡iei de semin¡e, în scopul elaborårii ¿i implementårii måsurilor pentru depå¿irea unor eventuale situa¡ii de crizå de såmân¡å certificatå pe teritoriul României”, se aratå în råspunsul primit de Profitul Agricol din partea MADR, la întrebårile noastre ce vizau un poten¡ial deficit de såmân¡å din toamnå. Pe lângå identificarea suprafe¡elor de cereale påioase înscrise la multiplicare ¿i afectate de secetå, inspectorii oficiali au ca sarcinå de a identifica alte suprafe¡e de cereale påioase care pot fi înscrise la multiplicare în condi¡iile prevederilor legale în vigoare.

Adrian MIHAI

1 milion de euro pentru 12 km de drumuri agricole Dacå în urmå cu câteva såptåmâni scriam de primåria din Sânandrei (Timi¿) cå investe¿te 4 milioane de lei în drumuri agricole, iatå cå ¿i primarul comunei Biled (tot din Timi¿) investe¿te un milion de euro pentru a construi drumurile agricole. “Am hotårât så venim în ajutorul fermierilor din Biled ¿i am decis så le facem drumuri agricole, så poatå circula u¿or când se duc ¿i când vin de la câmp. Agricultura este o preocupare fundamentalå pentru mul¡i cetå¡eni din localitate, de aceea vrem så le oferim un sprijin concret”, a spus primarul. Astfel, în urmåtoarea perioadå vor fi construite 12 km de re¡ea de drumuri

agricole din jurul Biledului, ce au legåturå ¿i cu localitå¡ile din jur. “Este un proiect european de un milion de euro pentru construc¡ia drumurilor agricole în localitatea Biled”, a explicat edilul Cristian David. Tot pentru a-i ajuta pe producåtorii agricoli din comunå, chiar în centrul comunei, primarul a deschis ¿i pia¡a agricolå, în 13 aprilie 2020. Singura condi¡ie este ca cei care vor veni cu produse agroalimentare så le vândå acolo så aibå un certificat de producåtor agricol.

Gh. MIRON 25

CULTURI VEGETALE

ANIF va repune în func]ie trei sta]ii mari Sta¡iile de reumplere-acumulare de la Sultana, Fåurei ¿i Ostrov vor fi repuse în func¡iune, în aceastå ordine, pânå în a doua jumåtate a lunii iunie, anun¡å ªtefan Constantin, directorul general al ANIF (foto).

ele trei sta¡ii nu mai func¡ioneazå din anii 1993 (Fåurei ¿i Ostrov), respectiv 2007 (Sultana). Ele vor asigura, împreunå, apa pentru irigarea a peste 110.000 de ha de teren arabil. Despre sta¡iile Sultana ¿i Fåurei a vorbit, spre finele lunii aprilie, ¿i ministrul Adrian Oros, care anun¡a cå vor fi repuse în func¡iune în maxim 10 zile. Constantin spune, înså, cå estimårile ini¡iale au fost date peste cap de problemele descoperite pe måsura avansårii lucrårilor.

“La Sultana, conform estimårii ini¡iale, credeam cå putem realiza decolmatarea în zona aspira¡iei. Am constatat, înså, cå nivelul depunerilor de aluviuni este mai mare decât ne a¿teptam. Lucråm cu o echipå de scafandri, care, maxim pânå la sfâr¿itul såptåmânii (såptåmâna 11-15 mai), va decolmata aspira¡ia. Azi se monteazå în sta¡ia electricå transformatorul de cåtre Enel, apoi se fac verificårile la protec¡ii. În cursul såptåmânii viitoare sta¡ia va fi alimentatå cu tensiune”. A¿adar, sta¡ia Sultana ar trebuie så fie func¡ionalå la ora când citi¡i revista. Ea deserve¿te 20.000 de ha, dar nu întreaga suprafa¡å va fi irigatå de la bun început. Deocamdatå, sunt înfiin¡ate douå OUAI: Mosti¿tea ¿i Span¡ov.

La Fåurei, lucrurile sunt ceva mai complicate. Sta¡ia nu a mai fost func¡ionalå din 1993. S-au degradat instala¡iile electrice. Transfor matoarele au fost scoase de pe pozi¡ii. Enel va încerca så asigure alimentarea cu energie electricå cu ajutorul unor generatoare, pânå la reinstalarea în pozi¡ii a transformatoarelor ¿i celorlalte echipamente lipså. Dacå generatoarele nu vor asigura puterea necesarå, finalizarea lucrårilor pentru repunerea în func¡iune este a¿teptatå pentru a doua jumåtate a lunii iunie. Valoarea lucrårilor de reabilitare, fårå a socoti rezolvarea problemei alimentårii cu energie electricå, este pânå acum 100.000 de lei. “Ne era teamå så nu fie blocate rotorul ¿i axul, ceea ce ar fi presupus costuri mult mai mari. Dar, spre plåcuta noastrå surprizå, func¡ioneazå foarte bine, dupå atâta vreme”. Fåurei deserve¿te 54.000 ha, din care 38.000 de ha în jude¡ul Cålåra¿i ¿i aproape 16.000 în Ialomi¡a. Sunt trei OUAI înfiin¡ate: Dor Mårunt, cu 10.000 ha, Ulmu - Doroban¡u 6.500 ha ¿i Vårå¿ti Pådure 700 ha.

Sta¡ia pentru amenajarea Ostrov Pecineaga (Tulcea) poate deservi circa 40.000 ha. “Echipele noastre lucreazå acolo de såptåmâna trecutå. Dar este necesarå ¿i decolmatarea canalului de prizå, fiind vorba de o sta¡ie plutitoare, iar pentru asta am angajat o firmå specializatå, în urma unei achizi¡ii publice. E certå repunerea în func¡iune pânå la începutul lunii iunie”. Se mai lucreazå ¿i la o sta¡ie din zona Slobozia. “De acolo lipsesc ni¿te electromotoare, pe care le cåutåm prin ¡arå, pe la alte filiale, så facem un transfer, så le înlocuim”.

Robert VERESS 26

ªtefan Constantin respinge criticile celor care sus¡in cå sta¡iile repuse în func¡iune se defecteazå des ¿i pe perioade lungi, astfel încât sunt ca ¿i inexistente. “Au mai fost sincope dup\ repunerea în func]iune a unor sta]ii la Gala]i [i Vaslui, dar acestea nu au fost de lung\ durat\. Au intervenit n[te probleme la alimentarea cu energie, dar s-au rezolvat în cel mai scurt timp posibil, de ordinul orelor. Personalul ANIF face eforturi, dar trebuie în]eles c\ sunt cauze independente de voin]a noastr\”. Filialele ANIF din toatå ¡ara au dispozi¡ie så verifice punctual fiecare sta¡ie care nu este prinså în Programul Na¡ional de reabilitare a infrastructurii de iriga¡ii. “Acolo unde avem solicit\ri, încerc\m s\ repunem în func]iune cu eforturi proprii. Nu conteaz\ c\ solicitarea vine de la un fermier care e la începutul canalului, la mijlocul acestuia sau la cap\tul din aval”. Aceste interven¡ii punctuale se realizeazå cu resurse proprii, din bugetul de între¡inere ¿i repara¡ii al ANIF. Lucrårile principale cuprinse în Programul de reabilitare sunt bugetate diferit. Pentru anul acesta sunt alocate 237 de milioane de lei. “Avem speran]a c\ vom repune în func]iune 11 amenaj\ri de iriga]ii, [i promisiunea de suplimentare a fondurilor pentru înc\ cinci amenaj\ri în acest an. Cred c\ avem posibilitatea s\ urc\m de la 860.000 de hectare suprafa]\ contractat\ în prezent la 1,2 milioane ha suprafa]\ contractat\ pân\ la sfâr[itul anului”. Profitul Agricol 19/2020

CULTURI VEGETALE

Combaterea integrat\ a buruienilor la cultura porumbului ing. Daniel P|UN director zonal de vânz\ri Summit Agro România

Porumbul este una dintre cele mai importante culturi, atât în ¡ara noastrå, cât ¿i la nivel mondial, datoritå suprafe¡elor mari pe care este cultivat, a produc¡iilor mari per hectar ¿i a diverselor posibilitå¡i de valorificare. Statistic, România este cea mai mare cultivatoare de porumb din Uniunea Europeanå.

În

decursul timpului s-au fåcut progrese deosebite pentru ob¡inerea de produc¡ii din ce în ce mai mari la porumb. ¥n acest sens una dintre principalele lucråri efectuate este combaterea integratå a buruienilor, efectuatå în func¡ie de fenofazele de dezvoltare a culturii.

Summit Agro România are un portofoliu complex ¿i bine definit de erbicide pentru combaterea integratå a buruienilor dicotiledonate ¿i monocotiledonate din cultura porumbului. Este un portofoliu dezvoltat pe toate segmentele, astfel încât så acopere cu succes nevoile fermierilor, ¡inând cont de toate condi¡iile pedoclimatice cu care se confruntå. În continuare, pe scurt, ve¡i vedea cum pot så vå ajute cele 7 erbicide ale companiei, omologate la porumb. Acestea se pot împår¡i, în func¡ie de momentul aplicårii, dupå cum urmeazå: - aplicare în preemergen¡å: l Pledge 50 WP - pânå la råsårire; l Click Pro - de la semånat pânå la 8 frunze; - aplicare în postemergen¡å: l Nisshin 4 SC - pentru combaterea monocotiledonatelor - asociat cu unul dintre erbicidele din portofoliul companiei pentru buruienile dicotiledonate: Assault, Lancelot Super, Arbiter, Barracuda, Click Pro.

Aplicare în preemergen¡å Pledge 50 WP este un erbicid care are ca substan¡å activå flumioxazin 50% ¿i este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, precum ¿i a unor specii de monocotiledonate. Se aplicå pelicular, pânå la råsårirea culturii de porumb ¿i are ac¡iune rezidualå. Astfel, ploile survenite dupå aplicare reactiveazå produsul. Doza omologatå este de 90-120 g/ha în 250-300 litri apå. Printre buruienile combåtute se gåsesc ¿i Solanum nigrum, Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Stellaria media. Click Pro este un erbicid nou în portofoliul companiei, lansat la începutul anului 2020, ales tocmai datoritå faptului cå are douå substan¡e active: terbutilazinå 326 g/L + mezotrione 50 g/L, selec- uuu

Profitul Agricol 19/2020

CULTURI VEGETALE uuu tiv, ce asigurå o bunå combatere asupra buruienilor dicotiledonate, cât ¿i a unor buruieni monocotiledonate. Erbicidul are o fereastrå largå de aplicare: se poate aplica din preemergen¡å, pânå la stadiul de 8 frunze ale porumbului, pentru combaterea principalelor buruieni întâlnite, printre care ¿i Amarantus spp., Setaria spp., Xanthium strumarium. Doza omologatå este de 2 - 2,3 litri/ha. Se absoarbe în plantå foliar, dar ¿i prin rådåcini ¿i coleoptile, ac¡ionând ¿i ca un erbicid rezidual.

Aplicare în postemergen¡å Nisshin 4 SC este un erbicid ce are ca substan¡å activå nicosulfuron 40 g/L ¿i se aplicå postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale ¿i perene, precum ¿i a unor buruieni dicotiledonate. Este o suspensie concentratå pe bazå de ulei, cu un adjuvant care asigurå o bunå absorb¡ie ¿i rezisten¡å la spålare, absorbit prin frunze ¿i translocat în xilem. Se poate aplica de la stadiul de 2 pânå la 8 frunze ale porumbului, în dozå de: - 0,75 - 1,5 L/ha pentru combaterea costreiului din rizomi (Sorgum halepense); - 1,5 L/ha pentru buruienile monocotiledonate anuale (Setaria spp., Echinochloa crus-galli); - 0,8 - 1 L/ha pentru costreiul din såmân¡å. Pentru o combatere eficientå a buruienilor, se va aplica atunci când buruienile graminee anuale sunt în fazå de 1-3 frunze, iar pentru costreiul din rizomi se aplicå atunci când acesta are 15-25 cm. Se poate aplica ¿i secven¡ial, când porumbul are 2-4 frunze, iar costreiul are o înål¡ime de 15 cm - în dozå de 0,75 L/ha, iar urmåtoarea erbicidare se va face dupå 2 såptåmâni. Pentru lårgirea spectrului de combatere se recomandå aplicarea în tank-mix cu produse precum Barracuda, Lancelot Super, Assault, Arbiter. Assault este un erbicid selectiv, ce are ca substan¡å activå dicamba 480 g/L, care se absoarbe în plantå prin frun30

ze ¿i rådåcinå, cu o translocare foarte rapidå în plantå. Are ca spectru de combatere buruienile dicotiledonate anuale ¿i perene. Doza omologatå este de 0,6 L/ha, aplicat atunci când planta de culturå are între 2-6 frunze, iar buruienile sunt în faza de 2-4 frunze. Pentru combaterea Convolvulus arvensis (volbura) se aplicå atunci când buruiana are între 5-15 cm înål¡ime, iar pentru Cirsium arvense (pålåmida) atunci când rozeta are un diametru de 10 cm. Pentru lårgirea spectrului de combatere, se recomandå aplicarea în tank-mix cu Nisshin 4 SC. Lancelot Super este un erbicid cu douå substan¡e active: florasulam 15% ¿i aminopiralid 30%, selectiv pentru cultura porumbului, cu ac¡iune asupra buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene. Se aplicå în dozå de 33 g/ha, postemergent, la stadiul de 4-6 frunze ale culturii de porumb ¿i se absoarbe în principal prin frunze, iar în secundar prin rådåcini. Cre¿terea buruienilor este stopatå în primele 24 ore de la aplicare. Asigurå o combatere eficientå a buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene, dintre care amintim: Agrostemma githago, Galium aparine, Cirsium arvense, Xanthium strumarium. Pentru combaterea eficientå a buruienilor, se poate aplica împreunå cu un adjuvant non-ionic. Recomandåm Toil - 0,5% sau IMPROVE 5 în 1 - 0,1%. Lancelot Super poate fi aplicat împreunå cu majoritatea fungicidelor, insecticidelor, fertilizan¡ilor foliari, precum ¿i cu alte erbicide pe bazå de isoproturon, clorotoruron, clodinafop, fenoxaprop. În caz cå este compromiså, din cauza condi¡iilor climatice, cultura de grâu, orzoaicå sau porumb la care s-a fåcut erbicidarea cu Lancelot Super, ¿i trebuie så întoarce¡i cultura, pute¡i cultiva: l Dupå 1 lunå: cereale, porumb, sorg; l Toamna: cereale de toamnå, rapi¡å de toamnå, på¿uni; l Dupå 14 luni: linte, nåut, soia, mazåre, fasole.

Arbiter este un erbicid care are ca substan¡å activå fluroxipir 200 g/L, ce se aplicå postemergent, utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene din cultura porumbului. Doza omologatå este de 1 L/ha, aplicat de la 3 la 6 frunze. Este absorbit prin aparatul foliar ¿i translocat în toatå planta. La câteva ore dupå aplicare se manifestå prin råsucirea frunzelor, iar efectul apare în 7-10 zile. Nu creeazå probleme de remanen¡å pentru culturile postmergatoare ¿i poate fi amestecat cu alte erbicide, inclusiv sulfonilureice. Nu se executå lucråri mecanice în primele 7 zile de la aplicare. Printre buruienile combåtute se gåsesc ¿i Galium aparine (turi¡a), Rubus spp. (mur, zmeur), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Equisetum arvense (coada calului). Barracuda este un erbicid ce are ca substan¡å activå mezotrione 100 g/L ¿i ac¡ioneazå sistemic, cu aplicare în postemergen¡å. Este selectiv pentru cultura porumbului ¿i combate buruieni dicotiledonate ¿i câteva monocotiledonate anuale. Doza omologatå este de 0,75-1,5 L/ha, aplicat de la stadiul de 2-8 frunze. Este absorbit prin frunze ¿i are un spectru mare de combatere a buruienilor dicotiledonate, cât ¿i a unor specii de monocotiledonate, aplicat postemergent. Majoritatea buruienilor cu frunzå latå sunt sensibile la erbicidul Barracuda, de exemplu: Abutilon theophrasti, Amaranthus spp., Ambrozia tifida, Chenopodium spp., Digitaria sanguinalis, Echinochloa crus-galli. Pe lângå folosirea unuia sau a asocierii dintre douå erbicide, recomandåm efectuarea pra¿ilelor mecanice ori de câte ori este nevoie pentru combaterea buruienilor perene ¿i crearea unui mediu de aerisire a solului, favorabil dezvoltårii plantelor. De asemenea, recomandåm respectarea rota¡iei ¿i asolamentului pentru diminuarea gradului de îmburuienare ¿i crearea condi¡iilor agrotehnice necesare cultivårii porumbului. Profitul Agricol 19/2020

CULTURI VEGETALE

Rapi]a 360O - cheia succesului pentru profitabilitate Noutatea sezonului de la KWS Semin]e ¥ntr-un context extrem de dificil, datorat atât pandemiei, cu implica¡ii economice din cele mai profunde, care au atins ¿i agricultura în mai multe sectoare ¿i servicii, cât ¿i unei conjuncturi nu foarte favorabile a condi¡iilor climatice pentru mai mult de 1 milion de hectare la nivel na¡ional, concretizate printr-o secetå persistentå cu efecte vizibile în diminuarea suprafe¡elor alocate rapi¡ei, opinia generalå are un numitor comun parcurgem un an 2020 neobi¿nuit. Compania KWS Semin¡e a continuat investi¡iile masive în cercetare pe plan local, pentru dezvoltarea de solu¡ii genetice aliniate la cerin¡ele actuale de mediu, agrofond ¿i tehnologie, întâlnite în România. Astfel, pentru cultivatorii de rapi¡å de toamnå, venim cu o veste bunå: lansåm aståzi un concept pe care îl avem în pregåtire de câ¡iva ani, ¿i care integreazå råspunsurile pe care fermierul le a¿teaptå de la o culturå: Rapi¡a 3600. Pe scurt, un circuit perfect, care are la bazå performan¡a hibrizilor KWS de a excela oriunde, oricând ¿i în orice condi¡ii. Explica¡ia acestei noi corelåri råspuns-nevoie vine din specificul farmercentric al companiei KWS, producåtor de semin¡e independent fa¡å de orice altå entitate din industrie, drept pentru care toate ac¡iunile speciali¿tilor no¿tri, culturile abordate, diversitatea portofoliului, gama de servicii pre ¿i post vânzare au un punct comun de plecare, ¿i anume nevoile fermierilor într-o agriculturå competi¡ionalå ¿i nu de subzisten¡å. “Fermierii no¿tri, cårora le mul¡umim pentru încredere, au constatat cå hibrizii de rapi¡å KWS se prezintå cât se poate de bine în orice condi¡ii. Ne bucurå cå adevåra¡ii speciali¿ti capåtå aprecierea pe care o meritå, datoritå performan¡elor hibrizilor pe care i-au creat, testat ¿i oferit pie¡ei. Portofoliul nostru este concentrat pe calitate ¿i pe 32

cerin¡ele explicite ale cultivatorilor de rapi¡å, jumåtate dintre hibrizii no¿tri aflându-se în Top 10 na¡ional, iar hibridul UMBERTO KWS, lansat anul trecut, are rezultate excelente, înregistrând cea mai bunå ascensiune din pia¡å, încå din

primul an. Ne bucuråm så vedem cum din ce în ce mai mul¡i fermieri aleg rapi¡a KWS, iar noi continuåm så lansåm noi hibrizi meni¡i så facå performan¡å în toate fermele”, declarå Doriana Ni¡u, Director General KWS Semin¡e. Se ¿tie cå rapi¡a este o culturå atractivå, cu poten¡ial productiv foarte generos ¿i care råsplåte¿te foarte bine efortul fermierului, dar este foarte adevårat cå ea ridicå ¿i cele mai multe semne de întrebare când vine vorba de parcurgerea optimå a etapelor-cheie de la însåmân¡are pânå la evaluarea efectivå a recoltei ob¡inute. Un motiv în plus ca fermierul cultivator de rapi¡å så nu mai facå experimente ¿i så se îndrepte cåtre solu¡iile care au dovedit cå îi protejeazå cel mai bine investi¡iile ¿i îi garanteazå riscul minim. Fie cå este vorba despre excelen¡a re-confirmatå a geneticii hibrizilor de rapi¡å sau de experien¡a cu producåtorul care a inaugurat aceastå culturå volatilå în România, demonstrându-i avantajele atunci când benefici-

azå de tehnologia adecvatå, KWS a dovedit cå este ¿i va råmâne un partener de bazå al fermierului de pretutindeni. “De aici a apårut ideea circuitului Rapi¡a 360O, de la dorin¡a de a oferi fermierului certitudinea siguran¡ei în fiecare moment-cheie al culturii. Privind cultura rapi¡ei în ansamblu, plecând de la såmân¡å ¿i terminând cu ob¡inerea unor produc¡ii foarte bune, în condi¡ii foarte diferite de mediu ¿i tehnologie, reu¿im så închidem un circuit perfect de la såmân¡å la recoltå, adicå de la såmân¡å la såmân¡å. Acesta este, pe scurt, principiul acestui concept. Pe parcursul acestui circuit complet, cultura rapi¡ei traverseazå o serie de provocåri-cheie, pe care fermierii le cunosc foarte bine, astfel încât î¿i doresc genetica «cea mai echipatå», cea mai adaptatå, pentru a avea o siguran¡å mai mare cå vor trece cu succes provocårile întâlnite. Consider cå am luat în calcul foarte multe aspecte în programele de ameliorare dezvoltate, astfel încât noua geneticå så råspundå nevoilor fermierilor, oricând, oriunde ¿i în orice condi¡ii”, afirmå Tomel Petrache, Director Marketing ¿i Manager Clien¡i Cheie KWS Semin¡e. O companie maturå, cu notorietate completå, se remarcå prin continuitatea inova¡iei, stabilind, de multe ori, direc¡ia în dezvoltarea celor mai adaptate ¿i productive produse. KWS are deja un istoric vast, bazat pe încredere, în rela¡ia cu fermierul cultivator de rapi¡å din toatå Europa, care apreciazå hibrizii KWS ca având întotdeauna elementele care så ajute cultura så facå fa¡å provocårilor mediului, tot mai imprevizibil ¿i cu amprentå pregnantå asupra productivitå¡ii ¿i profitabilitå¡ii. A¿adar, cu toate provocårile acestui an, KWS råmâne alåturi de partenerii såi, oferindu-le siguran¡a beneficiilor a¿teptate. Profitul Agricol 19/2020

GR|DINA,

VIA [i LIVADA Preg\tiri pentru tratamentele esen]iale aplicate culturii de vi]\-de-vie ing. Alfred {TEFAN Corteva Agriscience

Luna mai alåturi de luna iunie sunt cele mai importante din punctul de vedere al sensibilitå¡ii vi¡ei-de-vie fa¡å de boli ¿i dåunåtori, cât ¿i în ce prive¿te aportul de microelemente în fenofazele esen¡iale. Vå voi prezenta succint aspecte ce privesc simptomatologia, ecologia ¿i biologia principalelor boli ¿i dåunåtori, urmate de måsurile de prevenire ¿i combatere.

onform statisticilor meteorologice din România, în lunile mai ¿i iunie sunt înregistrate cele mai mari precipita¡ii lunare raportate la media anualå, iar temperatura medie a aerului este între 22-26°C. Am ¡inut så fac aceste precizåri meteorologice deoarece condi¡iile climatice sunt principalul factor de dezvoltare al plantelor, dar totodatå ¿i sursa apari¡iei atacului bolilor ¿i dåunåtorilor din planta¡ii. “Regula de 30”, pentru manå, Plasmopara viticola, este descriså în literatura de specialitate ca fiind regula condi¡iilor de producere a infec¡iei primare, ¿i anume: 10°C temperatura minimå a aerului måsuratå diminea¡a, 10 mm de ploaie cåzutå în ultimele 24-48 de ore ¿i 10 cm lungimea låstarului, suma celor trei factori =30. 34

Fenofaza de cre¿tere

Agentul patogen

Substan¡a activå

BBCH 12-13 A doua (treia) frunzuli¡å vizibilå

Fåinare

350 g/l meptildinocap

Denumire produs Karathane Gold 350 EC

Doza recomandatå 0,5 lt/ha

mancozeb 80% Dithane M-45 BBCH 53 Inflorescen¡ele Manå 350 g/l mepKarathane 2,0 kg/ha 0,5 T2 s-au dezvoltat, dar butonii Fåinare tildinocap 240 Gold 350 EC lt/ha 0,2 lt/ha floriferi sunt încå compac¡i Molie G1 g/l Laser 240 SC spinosad BBCH 60 Prima floare înflore¿te, iar capi¿oanele T3 primei flori se desprind de pe receptacul

Manå

Fåinare

oxathiapiprolin Zorvec Zelavin 0,2lt/ha+1,25 10%+folpet Bria kg/ha 20% proquinazid Talendo 0,225 lt/ha

BBCH 69 Sfâr¿itul înflorioxathiapiprolin Manå tului, toate florile au 10%+folpet 240g/l myclobuT4 capi¿oanele/corola cåzute ¿i se observå cele 5 tanil 350 g/l Fåinare stamine libere meptildinocap

Zorvec Zelavin 0,2 lt/ha+1,25 Bria kg/ha Systhane Forte ¿i 0,2 lt/ha 0,5 Karathane lt/ha Gold 350 EC

30% cimoxanil BBCH 73 Dezvoltarea Manå + 22.5% famox- Eqation Pro boabelor, boabele se eviFåinare adon 20% proTalendo den¡iazå bine în cadrul Molie G2 quinazid 240 g/l Laser 240 SC ciorchinelui spinosad

BBCH 77 Compactarea 4,8% cimoxanil Curzate F ciorchinelui, boabele ¿i-au Manå + 48% folpet mårit dimensiunea din T6 mårimea finalå/70% 240g/l myclobu- Systhane ¿i încep så se atingå Fåinare tanil Forte între ele BBCH 81 ¥nceputul coa30% cimoxanil Manå Eqation Pro cerii boabelor- la soiurile + 22.5% famocu pieli¡å coloratå acestea xadon T7 încep så-¿i schimbe culoarea, iar compactarea 20% proFåinare Talendo boabelor cre¿te quinazid BBCH 85 Struguri în pârgå, la soiurile albe boabele devin translucide, Manå Fåinare T8 iar la cele cu pieli¡å coloratå boabele s-au colorat Molie G3 în totalitate ¿i sunt moi la atingere

75% Dithane mancozeb Neotec 75 WG 350 g/l Karathane meptildinocap Gold 240 g/l Laser 240 SC spinosad

0,4 kg/ha 0,225 lt/ha 0,2 lt/h

2,5 lt/ha

0,2 lt/ha 0,4 kg/ha

0,225 lt/ha

2 kg/ha 0,5 lt/ha 0,2 lt/ha

Profitul Agricol 19/2020

GR|DINA, VIA {I LIVADA Ciuperca ierneazå pe frunzele infectate de pe suprafa¡a solului sub forma de oospori rezisten¡i pânå la temperaturi de -25°C ¿i pot så supravie¡uiascå în sol între 5 ¿i 10 ani. Atunci când “Regula de 30” este îndeplinitå, oosporii au capacitatea de germinare, emi¡ând zoospori responsabili de producerea infec¡iilor primare. În perioada de incuba¡ie întâlnim ¿i primele semne de pe aparatul vegetativ ca urmare a descompunerilor ¡esuturilor foliare, luând aspect pe partea superioarå a frunzei de “pete undelemnii”. La sfâr¿itul perioadei de incuba¡ie, în momentul îndeplinirii altor factori, dacå timp de 4 ore nocturne avem umiditatea relativå a aerului de peste 92%, iar temperatura medie depå¿ind 13°C, pe partea dorsalå “petelor undelemnii” apare puful micelian albicios sub formå de conidii cu conidiofori. Ciuperca, fiind policiclicå în cursul anilor ploio¿i, poate produce între 50-60 de infec¡ii secundare. Recomand la BBCH 53 - “inflorescen¡ele s-au dezvoltat, dar butonii sunt încå compac¡i aplicarea unui tratament pe bazå de mancozeb, utilizând produsul Dithane M45 în dozå de 2 kg/ha. Cele mai importante (dar ¿i cele mai sensibile) fenofaze sunt BBCH 60 “Înainte de înflorit”, când prima inflorescen¡å de pe racem înflore¿te, iar capi¿oanele primei flori se desprind de pe receptacul, ¿i BBCH 69 - “Sfâr¿itul înfloritului”, când toate florile au corola/capi¿oanele cåzute ¿i se observå cele 5 stamine libere, motiv pentru care vom folosi douå tratamente succesive cu Zorvec Zelavin Bria, produs sistemic pe bazå de oxathiapiprolin ¿i folpet, aplicat în dozå de 0,2 lt/ha oxathiapiprolin + 1,25 kg/ha folpet. Vå reamintesc cå în momentul de dinainte ¿i dupå înflorit putem aplica alåturi de Zorvec Zelavin Bria ¿i îngrå¿åminte foliare pe bazå de bor, microelement ce ajutå la o alungire a racemului, implicit o spa¡iere a boabelor pe ciorchin. În urmåtoarele fenofaze de cre¿tere ale lunii iunie vom utiliza penProfitul Agricol 19/2020

tru combaterea manei produsele Eqation Pro ¿i Curzate F. În materialul precedent am fåcut referire mai pe larg la o altå boalå pågubitoare întâlnitå în planta¡iile cu vi¡å-devie, fåinarea, Uncinula necator, din acest motiv vå voi enumera doar produsele ce le vom aplica pentru fiecare fenofazå: pentru BBCH 53, respectiv BBCH 85 “Struguri în pârgå” -> boabele sunt moi la atingere, vom utiliza produsul Karathane Gold în dozå de 0,5 lt/ha, la BBCH 60, BBCH 73 “Dezvoltarea boabelor”, boabele se eviden¡iazå bine în cadrul ciorchinelui ¿i BBCH 81 “Începutul coacerii boabelor” recomand 0,225 lt/ha Talendo, iar pentru BBCH 69 ¿i BBCH 77 “Compactarea ciorchinelui” -> boabele ¿i-au mårit dimensiunea la 70% din dimensiunea finalå ¿i încep så se atingå între ele, vom aplica produsul Systhane Forte în dozå de 0,2 lt/ha. ¥n tabelul din pagina 34 este prezentatå schema de tratamente necesarå fiecårei fenofaze de cre¿tere. Molia verde a strugurilor (eudemisul) - Lobesia botrana, cauzeazå daune însemnate în planta¡iile viticole din România. Eudemisul este o specie polivoltå ce dezvoltå douå genera¡ii/an în zona de nord a României ¿i 3 genera¡ii pe an în zona de sud. Insecta ierneazå sub formå de cocon måtåsos sub scoar¡a exfoliantå a butucilor sau coardelor. Ca mod de dåunare, larvele din G1 rod bobocii florali, inflorescen¡ele ¿i apoi ciorchinii foarte tineri (o larvå consumå pânå la 80 de boboci florali în timpul dezvoltårii sale). Cele din G2 rod în interior boabele verzi sau în pârgå, iar cele din G3 boabele în pârgå sau coapte. Daunele provocate de G2 ¿i G3 favorizeazå atacul ciupercii Botrytis cinerea. Recomand aplicarea tratamentelor cu produsul Laser 240 SC 0,2 l/ha atât pentru fenofaza BBCH 53 pentru G1, dar åi pentru genera¡iile G2 ¿i G3 corespunzåtoare fenofazelor BBCH 73 ¿i BBCH 85.

Iarna a fost una blândå, fårå înghe¡uri, ce a permis ca principalii patogeni ai vi¡ei-de-vie, mana (Plasmopara viticola) ¿i fåinarea (Uncinula necator), så reziste sub diverse forme caracteristice în resturile vegetale sau pe plantele din câmp. Propunem utilizarea, pentru început, a douå fungicide: Karathane Gold 350 EC 0,5 l/ha + Dithane M-45 2 kg/ha, care pun stop instalårii fåinårii ¿i manei la vi¡a-de-vie.

Karathane Gold 350 EC - ac¡ioneazå rapid asupra miceliului ¿i este prietenos cu noile ¡esuturi în orice condi¡ii de aplicare; - are o ac¡iune foarte bunå de combatere la temperaturi scåzute (începând cu 4 C), când sulful este inactiv, precum ¿i la temperaturi ridicate, când sulful poate crea fenomenul de arsurå a frunzelor, ceea cel face potrivit pentru aceastå perioadå cu amplitudini mari de temperaturå zi-noapte. - pot fi aplicate tratamente în tot sezonul, cu respectarea timpului de pauzå de 21 zile pânå la recoltare. 0

Dithane M-45 - este cel mai folosit fungicide pe plan mondial, omologat pentru combaterea a mai mult de 400 de boli, în peste 70 de culturi; - întrerupe activitatea enzimaticå a patogenului care produce mana la vi¡a-de-vie în 6 puncte diferite; - poate fi folosit de-a lungul întregii perioade cu risc de infec¡ie, respectându-se timpul de pauzå de 28 zile pânå la recoltare. Compatibilitatea Karthane Gold ¿i Dithane M-45 cu majoritatea produselor de protec¡ia plantelor face din ele partenerii ideali ai fungicidelor sistemice ¿i translaminare folosite în planta¡ii, inclusiv mai târziu, odatå cu cre¿terea suprafe¡ei foliare (LWA). 35

GR|DINA, VIA {I LIVADA

Delegate - noua solu]ie de combatere Ana Maria PASCARIU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides Corteva România & Moldova

Cele mai importante caracteristici ale Delegate

În

ultimii ani se observå o preocupare a consumatorului fa¡å de hrana sånåtoaså ¿i o cre¿tere a dorin¡ei de a consuma fructe autohtone. Dar, pe lângå aceste aspect, cresc ¿i cerin¡ele referitoare la standardele europene de calitate a mårfii. Astfel, se insistå foarte mult så avem în consum fructe care så respecte minimum de reziduuri admise, cu un anumit standard calitativ ¿i eliminarea alimentelor contrafåcute. Toate aceste reglementåri europene vizeazå consumul fructelor ¿i al alimentelor sånåtoase. Din cauza modificårilor climatice din ultimii ani, cre¿te ¿i pericolul atacurilor de dåunåtori în livezi. Viermii, moliile, insectele minatoare ¿i puricii sunt din ce în ce mai mul¡i. În ansamblu, încålzirea climei cu 36°C poate conduce la deplasarea grani¡ei de råspândire a unor dåunåtori în Europa cu peste 1.000 km spre nord ¿i la apari¡ia unei genera¡ii suplimentare de dåunåtori în decursul unui an. Moliile, cum ar fi Adoxophyes orana, provoacå pagube însemnate, întrucât atacå fructele, consumând pieli¡a acestora, dar ¿i frunzele, mugurii ¿i florile. În urma atacului moliilor, fructele sunt mai predispuse atacului cauzat de unele ciuperci, cum ar fi Monilinia, care accelereazå putrezirea fructelor. Viermii merelor, precum Cydia pomonela, sunt foarte periculo¿i, cauzând pagube de importan¡å economicå majorå, frecvente fructelor atacate, ajungând în planta¡iile netratate pânå la 80-90%. Viermii fac galerii în fructe, mai ales în zona pedunculului, depreciindu-le calitativ. Fructele tinere atacate cad premature, ori la maturitate prezin36

Puricele melifer al p\rului (Psylla pyri)

tå pete umflate, bombate, în dreptul caliciului, care diminueazå valoarea comercialå. Puricele melifer al pårului (Psylla pyri), prin în¡epåturile provocate de larve ¿i nimfe la nivelul mugurilor, låstarilor, frunzelor, florilor ¿i fructelor, determinå o dezvoltare anormalå. Låstarii se usucå ¿i se råsucesc, frunzele se încre¡esc, se deformeazå, råmân mici ¿i au aspect clorotic, iar florile avorteazå. Suprafa¡a organelor atacate este acoperitå cu excremente dulci, “roua de miere” pe care se dezvoltå “fumagina”, care då o culoare brun negricioaså pår¡ilor atacate.

Solu¡ia pentru to¡i ace¿ti dåunåtori este noul insecticid Delegate (Corteva Agriscience) pe bazå de spinetoram, cu aplicare dupå înflorit, la doza de 0.3 kg/ha. Delegate are la bazå o substan¡å activå nouå, denumitå spinetoram, care face parte din clasa spinosinelor, cu o ac¡iune rapidå asupra viermilor, moliilor ¿i puricilor meliferi. În condi¡ii meteo dificile are o eficacitate foarte bunå, datoritå modului unic de ac¡iune. Produsul Delegate este un instrument nou pentru Programul de Management Integrat al Daunåtorilor ¿i nu reprezintå un pericol pentru mediu ¿i entomofauna utilå.

- Face parte din clasa spinosinelor, alåturi de Spinosad, aceste douå substan¡e active fiind singurele insecticide din grupul 5 pe pia¡a fructelor ¿i legumelor. - Are un mod de ac¡iune care controleazå insectele în douå moduri: prin contact ¿i ingestie, având o ac¡iune rapidå, de ¿oc, ¿i o activitate rezidualå în plantå, ceea ce îi conferå o perioadå mai lungå de ac¡iune. - Spinetoram penetreazå prin frunze în ¡esuturi ¿i oferå un control eficient al insectelor minatoare. - Combate o varietate largå de dåunåtori, dar dintre insectele cu aparat bucal de în¡epat ¿i supt combate doar puricele melifer al pårului. Delegate este un partener ideal pentru alternarea tratamentelor cu insecticide din alte clase chimice pentru îmbunåtå¡irea managementului rezisten¡ei ¿i nu prezintå rezisten¡å încruci¿atå. Spre deosebire de alte produse de pe pia¡å, Delegate are ac¡iune asupra tuturor stadiilor de dezvoltare a dåunåtorului, ceea ce reprezintå un mare avantaj în combaterea lor. Astfel, se limiteazå cre¿terea ¿i înmul¡irea genera¡iilor urmåtoare. Delegate, noua solu¡ie pe bazå de spinetoram, este cel mai eficient insecticid din pia¡å, cu numeroase premii, un spectru larg de combatere ¿i eficient pe mai multe stadii de dezvoltare, limitând astfel dezvoltarea ¿i înmul¡irea genera¡iilor urmåtoare. Deci, o solu¡ie completå pentru pomicultura din România, o solu¡ie care så faciliteze ob¡inerea de fructe sånåtoase, de calitate, care så îndeplineascå standardele comerciale. Profitul Agricol 19/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cresc\torii de p\s\ri solicit\ credite garantate de stat Pentru continuarea activitå¡ii din ferme, dar ¿i pentru reproduc¡ie, crescåtorii de påsåri vor credite garantate de stat, fiindcå båncile nu evalueazå corect investi¡iile din zootehnie. Carnea de pui este tot mai rarå pe pia¡å, pre¡urile au crescut la galantar, înså cauza nu este reducerea efectivelor.

“Noi satisfacem aproape 100% din necesarul intern de carne de pui”, spune Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri. A scåzut cererea, iar lipsa cårnii se poate explica prin închiderea unor re¡ele de distribu¡ie, cum ar fi HoReCa, firmele de catering, s-au închis uzinele mari Dacia, Ford, care cumpårau mari cantitå¡i de carne pentru catering. S-a redus ¿i exportul. ¥n medie, exportam 100.000 de tone pe an. Avem ni¿te probleme reale, de¿i nu ¿tim încå exact care este efectul pandemiei asupra crescåtorilor. În afarå de måsurile adoptate la nivel na¡ional pentru toatå economia, nu existå måsuri specifice de despågubire pentru aviculturå sau, în general, pentru agriculturå. Vom vedea ce va fi, dar noi am cerut despågubiri. Fermierii adunå stocuri de carne congelatå, care înseamnå costuri financiare în plus. Vor avea nevoie de credite suplimentare ca så depå¿eascå aceastå etapå grea, cu garan¡ie guvernamentalå, fiindcå båncile acordå foarte greu împrumuturi. Deci e nevoie de garan¡ie 38

din partea Guvernului. Noi am depus solicitarea, dar så vedem în ce måsurå Ministerul Agriculturii ¿i Guvernul gåsesc ¿i resursele pentru a realiza ce am cerut noi. Nu am avansat o sumå anume. Am cerut doar credite cu garan¡ie guvernamentalå, pe

Am cerut credite cu garan¡ie guvernamentalå, pe o perioadå limitatå de timp, credite cu garan¡ia statului pentru produc¡ie, subven¡ionarea stocurilor de carne congelatå ¿i, eventual, într-o situa¡ie-limitå, så se preia o parte din carne la rezerva de stat”,

Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri o perioadå limitatå de timp, credite cu garan¡ia statului pentru produc¡ie, subven¡ionarea stocurilor de carne congelatå ¿i, eventual, într-o situa¡ie-limitå, så se preia o parte din carne la rezerva de stat. Så vedem cum evolueazå ¿i pia¡a. Poate se redreseazå lucrurile. Noi am fåcut aceste propuneri în urma solicitårilor care au venit din partea fermierilor”, explicå Ilie Van. Din cauza pestei porcine africane, crescåtorii de påsåri trebuie så preia o parte din sarcina producåtorilor de carne de porc. De aceea, crescåtorii de pui solicitå garantarea creditelor de cåtre guvern ¿i pentru reproduc¡ie.

“Am cerut måsuri de finan¡are a reproduc¡iei la påsåri fiindcå suntem deficitari la reproduc¡ie. Pentru siguran¡a acestei ramuri, pentru o produc¡ie sustenabilå în ¡arå, este nevoie så avem efective matcå în ¡arå. Dacå se întâmplå o nenorocire ca asta ¿i se opresc importurile furnizoare, practic nu mai ai cu ce så faci zootehnie, nu mai ai material biologic. Oricând se poate întâmpla ceva grav. La fel ca organiza¡iile profesionale din domeniul cre¿terii porcului, ¿i noi am cerut promovarea legii pentru reporduc¡ie. Legea a fost iar opritå ¿i zace prin Parlament. Suma de 40 de milioane de lei, cât s-a promis pentru påsåri, este nimica toatå. Sigur, situa¡ia este foarte grea ¿i nici nu ¿tii ce så mai zici în asemenea momente grele. Noi cerem de 30 de ani så se rezolve aceste lucruri”, reaminte¿te pre¿edintele UCPR. Puiul de o zi provine în mare parte de la o sta¡ie de incuba¡ie din jude¡ul Bihor ¿i nu s-a scumpit încå, a¿a cum s-a întâmplat cu purceii pentru îngrå¿at. Pentru a dezvolta cre¿terea påsårilor, este mare nevoie de credite ¿i båncile råmân încå foarte zgârcite fa¡å de zootehnie, de¿i aceastå ramurå aduce mai mul¡i bani înapoi decât orice alt sector din agriculturå. Crescåtorii de animale le repro¿eazå mereu creditele extrem de scumpe, comparativ cu împrumuturile acordate de båncile-mamå din ¡årile occidentale pentru agriculturå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 19/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Valer Sician> {coala de îns\mân]\tori de la BVN Mure[ este autorizat\

Semtest BVN de la Târgu-Mure¿ a pus bazele unei ¿coli pentru operatori-însåmân¡åtori care vine astfel în sprijinul crescåtorilor din toatå România. Cursurile dureazå 5 zile ¿i costå 500 de lei. Fermierii, medicii veterinari, zootehni¿tii preferå så vinå la TârguMure¿ fiindcå acolo au speciali¿ti de claså, pot face practicå direct pe vaci ¿i nu lipsesc astfel prea mult din fermele lor. L-am våzut acolo la lucru pe profesorul Lucian Hârceagå, un profesionist care îi formeazå pe viitorii inseminatori. Înså, ¿i Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie are propria ¿coalå pentru însåmân¡åtori. La Dej, unde cursurile dureazå 3 såptåmâni pentru perfec¡ionare ¿i 9 såptåmâni pentru calificare. A¿a cå ANZ nu vrea så aibå concuren¡å ¿i deci nu autorizeazå ¿coala BVN Mure¿. Fermierul este liber så-¿i facå însåmân¡årile în fermå, dar ANZ nu recunoa¿te documentele întocmite. “Noi nu putem autoriza un operatorînsåmân¡åtor care a terminat ¿coala de la BVN Mure¿. Pentru cå acea ¿coalå nu este acreditatå de Ministerul Muncii ¿i de Ministerul Învå¡åmântului”, explicå Vaida Profitul Agricol 19/2020

Bela, directorul general al Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie. “Eu nu ¿tiu så fi fost acreditatå acea ¿coalå. Så fiu iertat, dar un operator nu se poate forma în 4-5 zile. Nu se poate învå¡a aparatul genital pentru atâtea specii pentru care noi facem însåmân¡åri artificiale. Inginerii zootehni¿ti ¿i medicii veterinari vin la ¿coala din Dej pentru perfec¡ionare doar 3 såptåmâni. Noi nu putem så-i autorizåm ca însåmân¡åtori.” “Noi avem un curs autorizat de Ministerul Muncii ¿i de Ministerul Învå¡åmântului”, riposteazå Valer Sician, directorul general al Semtest BVN Mure¿. “Nu facem cursurile foarte lungi, recunoscute de Ministerul Muncii, pentru cå nu mai vine nimeni. Fermierii ¿i medicii veterinari vin så înve¡e så facå însåmân¡åri, nu vor så stea o lunå la noi. Pentru fermieri, este o activitate, noi nu-i dåm atestat de prestator de servicii. A¿a e reglementat la nivelul Uniunii Europene. Ca så fie prestator de servicii, trebuie så facå un curs autorizat de o lunå. Mi se pare ¿i mie corect.” “Un operator care se ocupå de montå naturalå nu are nicio calificare, dar nu are asemenea necazuri. Oamenii vin la noi ¿i vor så înve¡e. Avem listele complete de cursan¡i pentru trei luni de-acum înainte ¿i abia a¿teaptå så reîncepem cursurile. Aceste discu¡ii treneazå de cinci ani ¿i nu ar trebui så le reluåm acum”, repro¿eazå Valer Sician. Mul¡i crescåtori se aflå în zone izolate, la ei nu vin operatorii, ¿i atunci e normal ca så poatå så î¿i facå singuri însåmân¡årile. Ca så nu mai vorbim de tinerii medici veterinari sau inginerii zootehni¿ti, care au deprins baza teoreticå din facultate, dar nu au practicat nicåieri.

Valer Sician, director general Semtest BVN Mure[

Într-o emisiune online, realizatå de Radu Antohe pentru Agraria, mai mul¡i crescåtori au întrebat de ce nu este recunoscutå ¿coala de însåmân¡åtori de la Târgu-Mure¿. Din cauza asta, oamenii au necazuri la întocmirea documentelor pentru reproduc¡ie. Lelior Iacob, fost director general la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie, a explicat cå acea formå de învå¡åmânt nu este acreditatå ¿i cå activitatea însåmân¡åtorilor nu e luatå în considerare.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ioan Lado[i>

Am r\mas cu 100.000 de scroafe în toat\ ]ara Cre¿terea porcilor a ajuns într-o situa¡ie-limitå, crede Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. Efectivele au scåzut dramatic ¿i crescåtorii abia dacå pot acoperi 20% din necesarul intern.

"Facem demersuri s\ se publice noul ordin de biosecuritate al ANSVSA pentru cre[terea porcilor [i legea reproduc]iei la suine, spune Ioan Lado[i. Exist\ investitori care [i-ar dori s\ investeasc\ în reproduc]ie. Noi le repro[\m autorit\]ilor c\ nu public\ acest ordin de biosecuritate, care nu interzice cre[terea porcilor în gospod\riile popula]iei". Este adevårat, ordinul de biosecuritate nu interzice cre¿terea porcilor în gospodåriile ¡åråne¿ti, dar måsurile propuse induc aceea¿i direc¡ie: castrarea obligatorie a vierilor ¿i a scroafelor, ceea ce înseamnå cå ¡åranii nu mai au voie så facå reproduc¡ie. Ei vor fi obliga¡i så cumpere purcei gata castra¡i de la fermieri, legal. Poate ¿i a¿a ar merge, doar cå târgurile de animale, unde ¡åranii vindeau purceii, s-au interzis. Dar orice ordin ar da ANSVSA va avea impact electoral ¿i poate a¿a se explicå de ce se tergiverseazå apari¡ia lui. Inclusiv rezervele ministrului Oros în luarea unei asemenea måsuri. "Avem numero[i colegi care vor s\ vând\ purcei pentru popula]ie. Îns\ situa]iile disperate cer solu]ii disperate. A[a cum, din cauza pandemiei corona, oamenii nu vor mai tr\i la fel, trebuie s\ în]elegem c\ nici dup\ pandemia de pest\ porcin\ african\ lumea nu va mai fi la fel. Trebuie s\ spunem aceste lucruri foarte tran[ant [i foarte transparent. E clar c\ trebuie im40

puse ni[te reguli dac\ vrem s\ mai producem porc în România. Dac\ pandemia de pest\ porcin\ african\ este sc\pat\ de sub control în continuare, va afecta [i porcii din gospod\riile ]\r\ne[ti. Nu vor mai putea cre[te porci nici ]\ranii fiindc\ vor fi într-o perpetu\ carantin\. Atunci unde este lumina de la cap\tul tunelului? Nu ar fi normal ca to]i cei care cresc porci în sate s\ aib\ o surs\ de purcei supraveghea]i sanitar-veterinar, cu trasabilitate cunoscut\?"

Tergiversarea legii reproduc¡iei se explicå prin lipsa fondurilor bugetare. Sunt douå interpretåri: ori nu sunt bani pentru redresarea sectorului suin, ori politicul nu a în¡eles cå este un sector prioritar pentru securitatea alimentarå. "Eu nu am informa¡ii oficiale cå nu existå bani. Noi putem face o estimare la nivelul asocia¡iei. Am råmas cu 100.000 de scroafe, poate 110.000 la nivel de ¡arå. Fermierii au fost covâr¿i¡i de cele douå pandemii. Ei se preocupå acum ¿i de sånåtatea personalului, nu numai de animale. Câ¡iva crescåtori au reînceput så populeze dupå eutanasierea efectivelor. Este absolut logic så facå a¿a ceva. Ace¿ti oameni nu au încotro. Au fåcut ferme pe credite cu milioane ¿i milioane de euro, au de plåtit rate la bånci, ¿i nu au loc de întors, trebuie så repopuleze. Curajul este un aspect, dar ei trebuie så producå, altfel nu pot supravie¡ui. Chiar dacå au hale goale, fermele consumå bani. La ferma domnilor Lupa¿cu ¿i Moraru din Bråila, la ferma de la Peri¿, sa fåcut testul cu purcei-santinelå ¿i s-a trecut la repopulare.” Existå în continuare fermieri care cer împu¿carea mistre¡ilor ce råspândesc molima. Dacå pesta porcinå africanå exterminå popula¡iile de porci, a¿a cum sus¡in speciali¿tii, de ce mistre¡ii nu

au dispårut în doi ani din cauza acestei boli? Fermierii spun cå gåsesc cadavre de mistre¡i pe câmp, prin påduri, dar nu dispar mistre¡ii, cum se credea. "Este o chestiune tehnic\. Am v\zut cum a procedat Cehia, care a redevenit ]ar\ liber\ de pest\ porcin\ african\. Unica ]ar\ din Europa. De exemplu, în p\durea în care s-a depistat un caz de pest\ porcin\ african\, locul era înconjurat cu gard electric [i apoi se distrugeau mistre]ii din interior. Aceea[i abordare exist\ [i în Belgia. Acolo nu s-au implicat numai fondurile de vân\toare pentru reducerea popula]iei de mistre]i. Au fost adu[i luneti[ti din armat\. Vân\toarea la goan\ face mai mult r\u fiindc\ se r\spândesc mistre]ii dincolo de arealul lor", spune Ioan Lado[i, pre[edintele APCPR.

Viorel PATRICHI

Ioan Lado[i, pre[edinte Asocia]ia Produc\torilor de Carne de Porc din România Profitul Agricol 19/2020

MA{INI

AGRICOLE

Dealerii au solu]ii pentru recoltarea eficient\ a p\ioaselor pe timp de secet\ Culturile de grâu, orz ¿i rapi¡å au fost afectate puternic de secetå, iar înål¡imea plantelor este mai micå decât în mod obi¿nuit, ceea ce poate pune probleme la recoltare. Dealerii de utilaje au o serie de solu¡ii tehnice ¿i recomandåri pentru recoltarea eficientå ¿i cu pierderi mici a cerealelor påioase afectate de secetå. AgroConcept: Hedere flexibile ¿i combine New Holland CX ¿i CR AgroConcept are în portofoliu hedere specializate, cum ar fi cele flexibile, utilizate în special pentru plantele cu talie micå (soia, mazårea) ¿i care sunt potrivite ¿i pentru culturile de påioase din acest an, spune Florin Marin, director tehnic AgroConcept. Hederele MacDon Draper au 3 sec¡iuni, pe toatå lå¡imea de lucru de pânå la 13 metri. Acestea se mi¿cå independent una fa¡å de cealaltå ¿i copiazå foarte bine conturul terenului.

Un alt model de heder flexibil este New Holland Flex Header, construit din segmente de câte 25 cm, care se muleazå pe forma terenului, iar plantele sunt tåiate de la o înål¡ime de 3-4 cm de la sol. La acestea se mai adaugå ¿i hederele Varifeed Grain Heder, utilizate în special la recoltarea rapi¡ei. La acestea, masa de tåiere se poate deplasa înainte cu 570 mm ¿i existå ¿i cu¡ite de tåiere verticale, pentru o recoltare eficientå cu pierderi minime. O caracteristicå a unora dintre combinele New Holland este partea frontalå, unde se ata¿eazå hederul ¿i care are posibilitate så-¿i regleze unghiul de atac al masei de tåiere. Dacå se recolteazå o culturå cu talie mai micå, hederul se poate înclinat în fa¡å, pentru a tåia plantele mai de jos. Caracteristica este prezentå la combinele CX 7, CX 8, CR 8, CR 9 ¿i CR 10. Florin Marin recomandå celor care au deja în dotare hederele ¿i combinele men¡ionate så fie aten¡i la reglaje, iar dacå vor întâmpina probleme så apeleze la speciali¿tii AgroConcept. “Fermierii trebuie så aibå în vedere mårirea vitezei de deplasare a combinei, pentru un flux de material constant, adaptarea tura¡iei rabatorului la viteza de deplasare, reducerea vitezei ventilatorului, deoarece anul acesta boabele, mai mici ¿i mai u¿oare, ar putea fi expulzate din combinå înainte de intrarea în buncår.”

Claas: Combina Lexion cu sistem APS Synflow ¿i hederul Vario Dimitar Stoyanov, manager de produs combine Claas România & Bulgaria, scoate în eviden¡å combina Lexion ¿i hederul Vario. Alegerea combinei ¿i a setårilor corecte, inclusiv pentru heder, sunt de maximå importan¡å, spune Stoyanov. Consisten¡a fluxului materialului recoltat ce trece prin combinå este determinatå de heder, iar hederele Vario oferite de Claas sunt concepute pentru condi¡ii de recoltare deosebite, cum sunt cele din acest an. Operatorii pot regla din cabinå înål¡imea la care vor avea o tåiere optimå a paielor, indiferent dacå acestea sunt scurte sau culcate, datoritå ridicåtorilor de paie ¿i a platformei ajustabile ac¡ionatå hidraulic. Caracteristica exclusivå a hederului Vario este arhitectura supor¡ilor de gheare tip “semi-lunå” ce reduce riscul de înfå¿urare ¿i preluare a tulpinilor la culturile culcate. La acestea se adaugå func¡ia Claas Auto Contour, prin care scanarea solului se face imediat dupå bara cu¡itelor, ajutând în mod special în recoltarea culturilor cu paie scurte sau culcate. În timpul recoltårii în condi¡ii climatice ¿i culturi atipice, solu¡iile oferite de Claas sunt sistemele de treierat APS Synflow, de separare Roto Plus ¿i de curå¡are Jet Stream, cele trei elemente cheie ale combinei Lexion. Profitul Agricol 19/2020

APS Synflow este un sistem de treierat tangen¡ial cu accelerator având suprafa¡a mare de contact ¿i distribuire uniformå a fluxul de material pe toatå lå¡imea tobei de batere. Roto Plus permite adaptarea variabilå a zonei de separare ¿i a tura¡iilor celor doi rotori pentru a limita pierderile ¿i supraîncårcarea sistemului de curå¡are.

Jet Stream asigurå un flux ¿i presiune de aer optime cåtre casa sitelor pentru a elimina corpurile stråine ¿i pleava, ob¡inându-se astfel o calitate superioarå a boabelor recoltate.

IPSO Agriculturå: Heder seria 700 ¿i combine din seria T ªtefånel ºicåu, specialist IPSO Agriculturå, spune cå, indiferent de condi¡iile de recoltare, culturi imburuienate, grâu dur, orz, paie scurte, pentru fermierii care vor pierderi reduse, o calitate superioarå a boabelor ¿i o productivitate mare, solu¡ia sunt combinele John Deere Seria T ¿i hederul din seria 700 extensibil. “La acest heder, masa de preluare a Profitul Agricol 19/2020

materialului recoltat este reglabilå de la 490 mm la 1.200 mm, pentru o alimentare continuå a combinei în func¡ie de înål¡imea culturilor.” Echipamentul se ajusteazå automat dupå ce în calculatorul combinei se introduce înål¡imea culturilor ¿i înål¡imea miri¿tii doritå. Combinele John Deere din seria T au o suprafa¡å totalå de separare activå mare, de 3,30 mp (la modelele cu 5 cåi¿ori) sau de 4 mp (la cele cu 6 cåi¿ori), ce oferå productivitate sporitå în condi¡ii dificile de recoltat. Separatorul cu diametru de 800 mm oferå un unghi mare de înfå¿urare, o suprafa¡å sporitå de separare, fapt ce reduce la minimum sarcina sistemului de curå¡are. Fluxul de material trece pe deasupra båtåtorului superior, nu pe dedesubt, reducând deteriorarea boabelor, totul cu un consum redus de carburant ¿i o productivitate måritå. Sitele de 4,7 mp sau 5,7 mp oferå o capacitate mare de curå¡are ¿i pierderi mici. “Seria T poate reduce nivelul de pierderi sub 1% ¿i oferå o calitatea bunå a boabelor, cu un nivel de spargeri mic ¿i un consum redus de carburant”, a spus ªtefånel ºicåu. El a precizat cå IPSO Agriculturå are în aceastå perioadå o ofertå pentru 2 modele din Seria T. Pachetul T550i Solid + Heder 722X + cårucior vine cu un avantaj client de 48.400 euro, iar pachetul T660i SOLID + Heder 725X + cårucior oferå un avantaj client de 59.900 euro.

NHR Agropartners: Hedere Varicrop ¿i combine Deutz-Fahr Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå, în condi¡ii de culturi cu înål¡imea plantelor relativ micå sau cåzute, o solu¡ie ar fi un heder flexibil, care så poatå lucra foarte aproape de sol, dar cum acesta este uti-

lizat în general doar la anumite culturi, cum ar fi la soia, mul¡i fermieri nu achizi¡ioneazå un astfel de heder, preferând un heder universal. Pentru astfel de condi¡ii, Deutz-Fahr recomandå un heder Varicrop, cu pozi¡ie variabilå a cu¡itului. Acesta este echipat cu extensia prin care la hederele Varicrop de la combinele Deutz-Fahr masa de tåiere se poate deplasa înainte ¿i înapoi printr-o simplå apåsare de buton din cabinå, pentru a optimiza pozi¡ia cu¡itului în func¡ie de înål¡imea plantelor. Posibilitatea deplasårii mesei de tåiere asigurå tåierea preciså a plantelor chiar cåzute ¿i introducerea materialului în combinå cu spicele înainte, u¿urând baterea ¿i sporind capacitatea de lucru a combinei, cu pierderi mici de boabe ¿i costuri reduse de operare ¿i între¡inere. Pentru rapi¡å hederul are despicåtoare de lan cu cu¡ite verticale. Hederul Varicrop este disponibil în portofoliul NHR Agropartners în 3 dimensiuni, 5,5 m, 6,5 m ¿i 7,5 m, ¿i se potrivesc la combinele Deutz-Fahr din seriile C6000, C7000 ¿i C9000. Hederul este prevåzut cu ridicåtor de plante ¿i poate urmåri configura¡ia terenului, informa¡ia necesarå pentru copierea terenului ¿i flotarea lateralå, fiind furnizatå combinei de ni¿te palpatori cu poten¡iometre monta¡i spre extremitå¡ile hederului. Practic, cu hederul Varicrop ata¿at la modelele de combine men¡ionate se poate recolta o gamå largå de culturi: grâu, orz, ovåz, soia, fasole, rapi¡å etc., în aceea¿i zi, fårå a fi nevoie de modificåri sau adaptåri de la o culturå la alta.

Arpad DOBRE 43

MA{INI AGRICOLE

Iriga]ii “la cheie”, oferite de IPSO Agricultur\ De¿i a plouat recent, umiditatea în sol råmâne în continuare scåzutå, iar iriga¡iile ar putea fi o solu¡ie acolo unde sunt ¿i canale încårcate cu apå. IPSO Agriculturå are în portofoliu gama de echipamente de irigat Bauer, ce cuprinde echipamente cu tambur ¿i furtun, precum ¿i instala¡ii utodeplasabile, la care se adaugå motopompe, pompe ac¡ionate de tractor, ¡evi ¿i fitinguri.

rizarea fluxului de apå ¿i a altor parametri se realizeazå prin intermediul unui panou de control electronic pentru setarea directå a nivelului de udare care se dore¿te a fi aplicat. Un dublu senzor magnetic måsoarå în permanen¡å viteza de retrac¡ie a furtunului, iar prin panoul electronic Ecostar 6000 se ajusteazå viteza corespunzåtor, pentru o uniformitate în irigare. Ecostar 6000 dispune de un monitor cu ecran tactil ¿i are un modem prin care se asigurå în permanen¡å comunicarea de la distan¡å între echipament ¿i utilizator.

Echipamente autodeplasabile Din gama de echipamente Bauer din oferta IPSO Agriculturå fac parte ¿i echipamentele de joaså presiune: tip Pivot, tip Liniar ¿i combina¡ii Liniar-Pivot. Fiecare dintre acestea poate fi configurat la comanda fermierului, pentru a se adapta la condi¡iile reale de pe teren. Echipamentele pot fi fixe sau tractabile, pentru a putea fi mutate cu u¿urin¡å de pe o solå pe alta, ¿i existå posibilitatea tehnicå de a fi racordate la surså de apå direct, prin furtun sau prin aspira¡ie din canalul de iriga¡ii. Cât prive¿te lungimea acestor sisteme, în cazul pivo¡ilor este de pânå la 750 m, iar la cele liniare ajunge pânå la 1.500 m. Diametrele pentru care se poate opta pentru conducta principalå sunt de: 133 mm, 168 mm, 203 mm, 219 mm sau 254 mm. As-

peciali¿tii IPSO oferå consultan¡å pentru realizarea de proiecte de iriga¡ii “la cheie”, astfel încât fermierii så beneficieze de un control al costurilor, o proiectare adaptatå situa¡iei din teren ¿i evitarea subdimensionårii sau supradimensionårii sistemului.

Echipamente cu tambur ¿i furtun Aceste tipuri de echipamente de la Bauer sunt fiabile, iar întreaga lor structurå de o¡el este zincatå termic, fiind rezistentå la coroziune. Sunt dotate cu aspersoare de mare capacitate sau cu rampå de udare, dacå se dore¿te o irigare cu picåturi mai fine, în cazul unor plante mai sensibile, unor udåri de råsårire sau în cazul fermelor specializate în produc¡ia legume. Cåruciorul care sus¡ine aspersorul are un sistem de pendul, astfel încât aspersorul va råmâne în permanen¡å într-o pozi¡ie de 24 de grade fa¡å de orizontalå, indiferent de forma terenului, iar astfel se garanteazå o uniformitate mai ridicatå a udårii. Sistemul de irigat este echipat cu turbine Bauer TVR60 ¿i TVR20 de tipul ,,full flow”, pentru o eficien¡å maximå ¿i pierderi minime de energie. Acest lucru se datoreazå faptului cå sunt eliminate din sistem coturile sau adaptoarele specifice turbinelor cu by-pass, iar irigarea se efectueazå eficient chiar ¿i la debite mici de apå disponibile. Monito44

persiunea este efectuatå cu duze de joaså presiune sau cu aspersoare. Pompele tip booster cu puteri superioare, de 2,2kW sau 3kW, asigurå alimentarea corespunzåtoare a aspersoarelor de la capåt. Sistemul de ghidaj pentru echipamentele liniare se poate realiza prin brazdå, pe cablu suprateran ori prin cablu inductiv îngropat. Înål¡imea liberå sub echipament pentru versiunea standard este de 3,1 m. Stratul de galvanizare pe toate componentele din o¡el îndepline¿te ¿i depå¿e¿te normele europene de 55 microni, situându-se în jurul valorii de 80 microni. Instala¡ia este proiectatå så func¡ioneze eficient inclusiv cu apå corozivå ¿i poate fi controlatå de la distan¡å prin sms sau prin aplica¡ia online SmartRain.

Motopompe sau pompe ac¡ionate de tractor Pentru ca instala¡iile de iriga¡ii så func¡ioneze optim, ele au în dotare motopompe cu capacitå¡i între 60 ¿i 300 mc/h, la o presiune maximå de 10 bari. De asemenea, instala¡iile pot func¡iona ¿i cu ajutorul pompelor ac¡ionate de tractor, cu capacitå¡i între 50 ¿i 150 mc/h, la o presiune maximå de 8 bari. Întregul sistem este completat de ¡evi ¿i fitinguri cu cuplaj original Bauer, cu diametre cuprinse între 50 ¿i 194 mm. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 19/2020

MA{INI AGRICOLE IPSO Agriculturå s-a adaptat la cerin¡ele stårii de alertå

Noile tractoare John Deere seria 6M au avut parte de o lansare virtual\ IPSO Agriculturå, importatorul John Deere în România, ne-a obi¿nuit, de-a lungul anilor, cu prezentåri de ma¿ini ¿i utilaje agricole organizate în moduri ¿i locuri ie¿ite din comun.

¿a s-a întâmplat ¿i la sfâr¿itul såptåmânii trecute, când, parcå pentru a marca ie¿irea din starea de urgen¡å ¿i intrarea într-o situa¡ie mai relaxatå, ziså starea de alertå, IPSO Agriculturå a prezentat noua gamå de tractoare John Deere 6M, cât se poate de real, într-un studiou virtual. Noile tractoare John Deere au puteri de la 90 CP la modelul 6090M la 195 CP pentru modelul 6195M. Se disting prin noul design general ¿i capota complet redesenatå, tip Low Hood (capotå joaså), pentru o vizibilitate mult îmbunåtå¡itå, pentru manevrare în condi¡ii de siguran¡å maxime chiar ¿i în spa¡iile strâmte. Sub capotå regåsim consacratele motoare John Deere de 4,5 litri (la modelele cu puteri de pânå în 145 CP), respectiv 6,8 litri la cele cu puteri de pânå la 195 CP. Noua serie 6M poate fi echipatå cu transmisii PowrQuad, AutoQuad sau

CommandQuad. Motorul ¿i transmisia sunt amplasate pe un ¿asiu integral, care absoarbe ¿ocurile din timpul lucrului, crescând durata de via¡å a tractorului. Pompa hidraulicå de 114 litri asigurå o capacitate de ridicare în tiran¡i de pânå la 5.700 kg. Tractoarele au dimensiuni compacte cu ampatament de 2,4, respectiv 2,8 metri, ceea ce le oferå o mobilitate foarte bunå atât în spa¡ii înguste (grajduri, depozite), cât ¿i la întoarcerile la capåt de rând, pe o razå de numai 4,5 metri. Schimbåri majore se regåsesc ¿i la interior. Tabloul de bord a dispårut ¿i a fost înlocuit cu un display digital pus pe

stâlpul din dreapta al cabinei, indicând performan¡ele tractorului, parametrii de func¡ionare ¿i indicatorii de urmårit în timpul lucrului. Cabina poate fi echipatå cu o tehnologie CommandArm ce permite amplasarea tuturor comenzilor în imediata vecinåtate a scaunului operatorului. Acesta poate controla tiran¡ii posteriori ac¡iona¡i electric ¿i cuplele hidraulice, atât din cabinå, dar ¿i prin butoanele de pe aripile posterioare ale tractorului. O altå echipare este joystick-ul electric, cu care poate fi manevrat încårcåtorul frontal, transmisia, tiran¡ii posteriori ¿i chiar sensul de mers al tractorului. În echiparea noii game 8M mai intrå ¿i dotårile digitale AutoTrac (autoghidare premium), Isobus ¿i monitoare de genera¡ia a 4-a, antena StarFire 6000 (schimb de date în timp real, transfer de hår¡i, monitorizare ¿i chiar depanare de la distan¡å prin JDLink ), plus aplica¡ia MyOperation pe mobil pentru localizarea tractorului ¿i monitorizarea pemanentå a parametrilor acestuia. Chiar ¿i cu aceste automatizåri, speciali¿tii IPSO Agriculturå stau permanent la dispozi¡ia fermierilor pentru a-i ajuta când au nevoie.

Arpad DOBRE 46

Profitul Agricol 19/2020

Mexicul cre¿te exportul de carne în SUA ¥n Statele Unite, pandemia a dus la închiderea mai multor abatoare importante. O oportunitate pentru abatoarele mexicane, care ¿i-au crescut vânzårile peste grani¡å cu 10% în ultima lunå. Organiza¡ia producåtorilor mexicani estimeazå exporturi cu 12% mai mari în acest an. Mexicul a fost al treilea cel mai mare furnizor de carne al SUA anul trecut, dupå Australia ¿i Canada, iar vânzårile totale au ajuns la 232.000 tone. Trump ordonå dezvoltarea produc¡iei de pe¿te Un ordin semnat de Donald Trump cere cre¿terea produc¡iei de pe¿te ¿i fructe de mare în Statele Unite, pentru a asigura aprovizionarea cu alimente. Pre¿edintele vrea ca acvacultura så devinå mai eficientå ¿i a anun¡at cå firmele din domeniu vor fi sus¡inute cu 300 milioane de dolari. Trump î¿i propune ca SUA så devinå un lider global în acest sector ¿i a creat inclusiv un comitet federal care va analiza balan¡a importurilor ¿i exporturilor de pe¿te ¿i fructe de mare.

Ru¿ii vor så încurajeze consumul de carne de pui Asocia¡ia producåtorilor de carne de pui din Rusia a cerut guvernului så aloce 11 miliarde de dolari pentru un sistem de bonuri de maså care så sus¡inå consumul de ouå ¿i carne de pui pânå la finalul anului. Producåtorii spun cå au nevoie de acest program pentru a compensa efectele epidemiei de coronavirus ¿i au avertizat cå foarte multe locuri de muncå din industria lor s-ar putea pierde fårå interven¡ia statului. Asocia¡ia estimeazå cå zece milioane de cetå¡eni ru¿i, cu venituri sub pragul såråciei, ar putea beneficia de bonurile de maså. 48

INFORMA}II

EXTERNE Conflictul comercial dintre China [i Australia China a suspendat importurile de carne de la 4 cele mai mari abatoare din Australia ¿i a amenin¡at cu impunerea de tarife pentru alte produse agricole. Disputa a pornit dupå ce Australia a cerut o anchetå independentå despre originea virusului COVID-19. În replicå, China a propus introducerea unor taxe vamale de 80% pentru importurile de orz australian. Sigur, în chestiunea coronavirusului, China refuzå orice fel de anchetå interna¡ionalå. Probabil Australia este doar un exemplu pentru al¡ii. Oficial, Beijingul sus¡ine cå suspendarea importurilor de carne nu are nici o legåturå cu disputa diplomaticå ¿i a fost motivatå de probleme cu ambalajele ¿i certificatele sanitare. China importå carne australianå în valoare de 2 miliarde de dolari anual, iar

cererea a crescut foarte mult în ultimele luni din cauza epidemiei de pestå care a decimat fermele locale. Beijingul este ¿i cel mai mare client pentru orzul australian ¿i cumpårå aproximativ jumåtate din cantitatea totalå exportatå de Australia.

Marea Britanie reduce tarifele pentru alimentele americane Marea Britanie este dispuså så reducå semnificativ taxele vamale aplicate unor produse agricole americane, pentru a facilita semnarea unui tratat comercial între cele douå ¡åri. Måsura a fost propuså de ministrul britanic al Comer¡ului, Liz Truss, înså este contestatå puternic chiar de al¡i membri ai cabinetului de la Londra. Principalul oponent este ministrul Agriculturii, George Eustice, care se teme cå fermierii britanici vor fi grav afecta¡i. Negocierile pentru tratatul comercial au demarat oficial såptåmâna trecutå ¿i

cele douå pår¡i sperå så se finalizeze cât mai repede. Discu¡iile implicå înså peste 300 de speciali¿ti, în 30 de grupuri de lucru diferite. Agricultura råmâne una dintre principalele obstacole în aceste negocieri, pentru cå publicul britanic nu este de acord cu importul de alimente americane, care ar include culturi modificate genetic ¿i carne de la animale crescute cu ajutorul hormonilor.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 19/2020

A{A V| PLACE

ISTORIA? P\catele iepei 30 Maria, pursânge englez, care a f\tat un mânz pursânge arab Sigur, cai de sânge arab se cre¿teau în ºårile Române de patru-cinci sute de ani, de când am intrat sub suzeranitate otomanå. Cu atât mai mult în Dobrogea, unde tråiau mari comunitå¡i de turci ¿i tåtari. Dar un interes riguros pentru rasa pursânge arab a pornit abia dupå ce împåratul de la Viena, mare iubitor de cai, a adus rasa arabå în hergheliile specializate de la Babolna ¿i Rådåu¡i. În 1919, traversând “cenu¿a imperiului”, armata românå a luat ca despågubiri de råzboi ¿i ni¿te cai din herghelia de la Babolna din Ungaria. Privind în urmå, nici nu pare mult: 14 capete dintre care 6 erau pursânge arab (trei armåsari ¿i trei iepe). Mai erau ¿i cai din rasa denumitå atunci “Jumåtate Sânge Arab” (mai târziu s-au numit Shagya-Araber). ¥n prada de råzboi, de 28 de capete, mai erau cai din rasele Gidran, Nonius ¿i Furioso-North Star. ¥n 1928, când armata a predat caii captura¡i în Ungaria Ministerului Agriculturii, Regele Ferdinand a semnat decretul de înfiin¡are a unei herghelii la Mangalia. Pe atunci, regatul României era “o ¡arå normalå”, cu lucruri “bine fåcute”. Grajdurile ridicate în 1925 au rezistat celor 100 de ani care au trecut. Iar Profitul Agricol 19/2020

registrele au urmårit cu rigoare arborele genealogic al fiecårui cal. De-a lungul timpului au mai sosit armåsari pursânge din alte ¡åri, ultimii fiind din Germania ¿i Polonia, adu¿i în ultimii 20 de ani. Ungaria a fost mereu nemul¡umitå de tratatul de pace de la Trianon, dar nu a avut argumente så atace rasa purå a cailor de la herghelia din Babolna. Dar ungurii s-au bucurat când au avut un pretext så atace autenticitatea originii pursânge a cailor ajun¿i la herghelia din

Mangalia. Un hipolog austriac a gåsit în registrele vechi, întocmite de Otto Mayer la 1867, cå iapa 30 Maria, stråbunica iepei 3 Aghil Aga, era de raså englezå. De aici, ungurii ¿i austriecii au declan¿at un zgomotos råzboi mediatic, care s-a întins pe douåzeci de ani. Se urmårea discreditarea cailor crescu¡i la Mangalia, care, vezi Doamne, nu ar fi “pursânge”! Bineîn¡eles, cu consecin¡e båne¿ti asupra exportului de iepe ¿i armåsari arabi din România. Ceva adevår trebuie så fi fost ¿i în vechile registre ungure¿ti, dar noi nu am recunoscut niciodatå, iar gâlceava trebuia încheiatå într-un fel. A¿a cå, pânå la urmå, în 1974, la o conferin¡å WAHO, la Malmo, Suedia, s-a luat decizia ca iapa 10 Maria så fie acceptatå drept “cal arab de onoare” ¿i astfel subiectul a fost închis. Ultima poveste despre caii arabi de la Mangalia care a stârnit interesul publicului a fost cea despre Nicu Ceau¿escu, care ar fi pierdut aceastå herghelie la joc de poker ¿i Tri¡å Fåni¡å ar fi plåtit datoria de peste un milion de dolari. Tri¡å mi-a spus înså cå povestea ar fi fost lansatå de oamenii securitå¡ii în vremea afacerii cu blana de vulpe polarå dåruitå so¡iei lui Cornel Burticå pe când era ministrul Comer¡ului exterior. Dupå acel scandal, Burticå a ajuns director la o întreprindere din Ploie¿ti...

G. Ostroveanu

Ub Jockey Club Român fårå hipodrom, fårå curse de cai, fårå pariuri

Jockey Club Român a fost înfiin¡at în 8 ianuarie 1875 ¿i era al 3-lea din lume. Bazele Jockey Club Român s-au pus la ini¡iativa consulului Angliei, având sus¡inerea unor “grei” din acea perioadå: Dimitrie Sturdza, Grigore Cantacuzino, Ioan Bråtianu, Mihail Kogålniceanu, Lascår Catargiu, Ioan Ghika, Alexandru Lahovary etc. Primul sediu a fost pe Calea Victoriei nr. 100 (vis-a-vis de Ci¿meaua Ro¿ie). La ceremonia de deschidere a clubului, Domnitorul Carol I, ca pre¿edinte de onoare, a ridicat paharul în cinstea fondatorilor acestei societå¡i menitå så încurajeze îmbunåtå¡irea rasei cailor în România. În anul 1906, a fost construit Hipodromul de galop de la Båneasa. În 1946, organiza¡ia paramilitarå “Rezervele de muncå” a vandalizat sediul Jockey Club. Hipodromul a fost dårâmat, câ¡iva ani mai târziu. Pe locul lui s-a construit Casa Scânteii, simbol al vremurilor lui Stalin. Caii au vie¡uit fårå glorie, în crescåtoriile de stat. Destui dintre ei au ajuns la abator. Era perioada când Bucur ªchiopu de la minister spunea cå e vremea tractoarelor. Caii pot så moarå. Dupå Revolu¡ia din 1989, Jockey Club ¿i-a reluat activitatea. Dar, fårå hipodrom, fårå curse, fårå pariuri, råmâne o formå fårå fond... 49

LOCURI DE MUNC| AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS MANAGER VÂNZÅRI - B u c u r e ¿ t i , I l f o v, D â m b o v i ¡ a Fermå bio, culturå de afine

TEHNICIAN MECANIC - C å l å r a ¿ i Fermå produc¡ie vegetalå - 7.000 hectare

INGINER MULTIPLICARE SEMINºE - I a l o m i ¡ a Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

ASISTENT CERCETARE - T i m i ¿ ¿ i I a l o m i ¡ a Companie multina¡ionalå producåtoare de semin¡e

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

Even in difficult times, agriculture doesn’t stop! At Agxecutive, we go forward with recruiting the best talents for the most competitive companies of the sector.

We need a Technical Manager for a leading multinational company developing performant cereal seeds for the Romanian farmers

The fittest candidate for this exciting mission must be: - Ideally coming from seeds multiplication or with relevant experience in a technical role in agribusiness of minimum 3 years; - Experienced in managing the relationship with the seeds multiplication partners & farmers; - An open-minded and business-oriented person who has already worked in an agribusiness company, distributor or seeds supplier.

The future Technical Manager will: - Identify the suitable farms for seeds multiplication and will follow them; - Organize commercial trials and demos; - Manage seeds product life cycle; - Support technically the commercial team; - Deal with technical incidents; - Supervise seeds quality with relevant authorities.

Newly created position, open immediately, based in Bucharest and requiring great field travel availability. Competitive comp & ben package. Apply now at application@agxecutive.com or call us confidentially 0743.488.019 50

Profitul Agricol 19/2020

LOCURI DE MUNC| Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni cu sediul în Mărăcineni, str. Mărului nr. 402, județul Argeș

Organizeazå concurs pentru ocuparea urmåtoarelor posturi: Ø 1 POST - Economist IA - în cadrul Biroului Contabilitate: - studii universitare de specialitate economicå, cu diplomå de licen¡å; - vechime în specialitatea studiilor, minim 7 ani; - experien¡å în contabilitate bugetarå; - cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, editare text ¿i graficå; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Ø 1 POST - Asistent cercetare ¿tiin¡ificå - în cadrul Laboratorului Culturi de ¡esuturi ¿i virologie - studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în domeniile Horticulturå, Biologie, Chimie, Biochimie; - cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, editare text ¿i graficå; - cuno¿tn¡e de limba englezå, tradus/conversa¡ie; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Ø 5 POSTURI - Muncitor necalificat II în cadrul Bazelor Experimentale nr. 1 ¿i 2 - absolvent ¿coalå generalå (8 clase); - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica, bibliografia, termenele de depunere a dosarelor, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare sunt disponibile la Secretariatul ICDP în intervalul 7.30 - 16.00, telefon 0248.278.066, interior 23

Recruteazå 1 pozi¡ie de Director Zonal de Vânzåri pentru fiecare jude¡: Ia¿i, Constan¡a ¿i Ialomi¡a pentru un distribuitor de inputuri cu o prezen¡å istoricå în sud-estul României ¿i aflat în continuå expansiune în ultimii 15 ani. Reprezentåm un jucåtor de prim-plan, structurå antreprenorialå la scarå umanå, cu o expertizå variatå: producåtor de semin¡e în fermele proprii, colector de cereale în silozurile proprii ¿i sus¡inut în finan¡area campaniilor de propriul IFN!

Candidatul ideal are urmåtorul profil: - 3 ani experien¡å relevantå în distribu¡ia de inputuri pe jude¡ul arondat; - Cuno¿tin¡e temeinice despre tehnologiile agricole, dar ¿i a fermierilor din zonå; - Focus pe cultura mare, posibilitå¡i de preluare a cerealelor în contra-partida inputurilor; - Spirit antreprenorial, fidel 100% companiei; - Permis categoria B, disponibilitate la deplasåri în teren ¿i capacitå¡i de interac¡iune cu fermierii fideli ¿i la distan¡å, telefonic. Se asigurå acces la o bazå de clien¡i existentå, cu afaceri în curs de derulare cu distribuitorul pe care îl reprezentåm, pozi¡ia fiind deschiså imediat! Pachetul salarial fix ¿i variabil oferit este foarte competitiv, în func¡ie de performan¡ele comerciale.

Dacå vrei o schimbare în carierå ¿i e¿ti gata så accep¡i o provocare care î¡i va pune în valoare aptitudinile de vânzåtor, aplicå ACUM confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com, tel.: 0743.488.022. Profitul Agricol 19/2020

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA Ape mari - p\str\vi mici sau deloc D

upå pseudo-iarna care ne-a fentat vreo 3-4 luni, a venit pseudo-primåvara cu temperaturi ce aduc a varå. Ce este mai tragic – ne pa¿te seceta, iar autoritå¡ile sunt incapabile så ia måsuri. ªi ca så pun punctul pe i – måsurile luate în carantinå dovedesc cât de pu¡in cunosc politicienii despre pescuit, ape ¿i pe¿ti. În loc så se bucure cå acolo, pe ape, în singuråtate, ocrotit de naturå, omul este ferit de infec¡ii ¿i curå¡at suflete¿te de cele rele, conducåtorii no¿tri s-au aråtat departe de naturå ¿i pescuit. ªi pescuitul în apele de munte a fost carantinat... nu cumva så se întâlneascå muscarul cu viru¿ii pe la vreo cascadå! E vorba så se deschidå la ridicarea carantinei, de¿i ar fi trebuit så se întâmple pe 1mai - sårbåtoarea noastrå, a pescarilor de munte. Dacå sunte¡i în regulå cu autoriza¡iile – ¿i aici sunt probleme... tipic române¿ti, cu permisul în buzunar pute¡i ie¿i pe ape. Vå sugerez så alege¡i zona “de jos”, cu apå mai mare ¿i care a avut timp så se încålzeascå, ¿i så face¡i abstrac¡ie de gunoaiele ce sufocå uneori våile, dovadå cå suntem un popor curat... murdar! Dacå nu pescui¡i la muscå pute¡i încerca diferite nåluci. Sfatul meu este så opta¡i pentru modele mici, dintre cele

N\luci pe alese

Jos sunt rotative Mepps Aglia, Commet ¿i XD, de la nr. 0 la 2. Mai sus sunt twistere mici, pe¿ti¿ori ¿i virgule, iar deasupra acestora – voblere mici, ce se scufundå mai pu¡in, ori mai adânc. Sus vede¡i diferitele moduri de lestare a rotativelor - cu fludor pe ax, cu lest deta¿abil ¿i cu alicå pe agrafa de prindere a nålucii.

mai mici, pentru cå astfel prada este mai pe placul pe¿tilor. ªi încå o observa¡ie – prada så se mi¿te î ncet, så fie victimå sigurå pentru påstråvii încå amor¡i¡i de apa rece. Pentru a pescui în voie ¿i a ajunge la locurile bune, dacå nu ave¡i combinezon pentru intrat în apå, o pereche de cizme lungi vor fi de mare folos. Iar pentru a merge prin apå în siguran¡å – un baston va fi de un real folos. Dintre nåluci alege¡i rotative nr. 0 sau 1, voblere dintre cele mai mici ori twistere de numai 2 – 3 cm, fie imita¡ii de viermi, fie shad în culori pastelate! Este bine så folosim o lansetå de 1,80 -

2,0 m, foarte u¿oarå, rapidå, cu mulinetå micå, având pe tambur mono fluo de 0,14 – 0,15 mm, sau textil de 0,08 0,10 mm. De preferat - firul mono, care nu se încarcå cu apå ¿i are ceva elasticitate. La capåt se leagå un fofac de minimum 1m din mono fluorocarbon transparent, de 0,16 mm, så nu-l vadå pe¿tii. Atât rotativele, cât ¿i voblerele ori twisterele se lanseazå lateral, ori u¿or în sus ¿i se laså pe curent, jucându-le din vargå. Doar voblerele mici ¿i twisterele lestate corespunzåtor se joacå spre aval, insistând în locurile adânci. Rotativele grele, u¿or lestate pe ax cu fludor, ori cu alice, vor explora fundul râului dacå recupera¡i lent, cât mai lent posibil, tentând påstråvii slåbi¡i de iarnå ¿i amor¡i¡i. La un moment dat apare ¿i atacul, un stop anemic, la fel ca pe¿tele din cârlig. Bucura¡i-vå cå a supravie¡uit capcanelor ¿i gunoaielor. Dacå ave¡i norocul så prinde¡i, elibera¡i pistruiatul repede ¿i cu grijå, så nu-l lovi¡i de pietre, ori så-l ia curentul. Pune¡i-l iute în râu ¿i… bucura¡i-vå de naturå. Nu vå mira¡i cå påstråviorul a ie¿it de sub un mal... plin de gunoaie! Victor }\ru[ Profitul Agricol 19/2020

Cu tunul... la mistre]i Se

¿tie cå mistre¡ul este, mai mult decât orice alt animal, un oportunist. În continuå cåutare de hranå (din bel¿ug ¿i u¿or de procurat), î¿i manifestå cu asupra de måsurå precau¡ia pânå constatå cå locul râvnit e lipsit de primejdii ¿i cå se poate dedica în voie râmatului, activitate pentru care natura pare så-l fi predestinat ca prestator exemplar. Gra¡ie sim¡ului olfactiv de excep¡ie ¿i al celui tactil – pentru ambele râtul reprezentând un etalon al acuitå¡ii –, detecteazå fårå gre¿ larvele, rådåcinile, bulbii, tuberculii sau ciupercile aflate sub påmânt, pentru gåsirea cårora nu precupe¡e¿te niciun efort. Dovada râvnei sale sunt adevåratele tran¿ee råmase în urma activitå¡ii febrile, fie ¿i numai de o noapte, a unei ciurde. Se spune cå, dintre bure¡i, are slåbiciune pentru trufe, nu întâmplåtor ruda lui domesticå fiind utilizatå pe alocuri de cåutåtorii acestor delicatese (zice-se, afrodiziace) greu de procurat. Înså, spre deosebire de câinii dresa¡i în acest scop, porcii renun¡å cu greu la râvnita pradå, odatå descoperitå, astfel cå unii „trufari” impruden¡i ¿i-au pierdut degetele între fålcile animalelor deloc dispuse a se considera simpli auxiliari, necum parteneri, ci de-a dreptul rivali. La fel se întâmplå ¿i în agriculturå, unde mistre¡ul nu consimte så facå nicio concesie omului care se pretinde proprietar al roadelor muncii sale, atâta vreme cât acesta nu¿i apårå dreptul de a dispune de ceea ce pretinde cå îi apar¡ine. În economia ruralå clasicå, grådinile, ogoarele ¿i fâne¡ele sunt ocrotite de garduri. Acolo, porcii sålbatici cautå punctele slabe, sparg ¿i rup, cartofii ¿i porumbul fiind tenta¡ii mult prea mari, mai ales când stejarul ¿i fagul au fructifica¡ie slabå, astfel cå pådurea nu poate oferi sålbåticiunilor necesarul de hranå pentru traversarea, cum-necum, a iernii. Pentru astfel de cazuri, omul a inventat momâile ¿i tålångile în¿irate pe sârmå sau ¿i-a sacrificat somnul, veghind, noapte de noapte, cu pocnitori, fum înecåcios ori chiar cu pu¿ca, ultimul mijloc fiind, uneori, ¿i un bun prilej de a împu¡ina contingentul lotrilor Profitul Agricol 19/2020

patrupezi ¿i de a dobândi, astfel, un supliment de proteinå animalå, în compensa¡ia celei vegetale, consumate sau distruse de intru¿i. Numai cine nu a våzut o porumbi¿te

ori un ogor de cartofi cutreierate cu sim¡ de råspundere de mistre¡i nu-¿i poate închipui propor¡iile pråpådului. E ca ¿i cum s-ar fi abåtut asupra locului o stihie. Porumbul are de suferit încå de la însåmân¡are, când hoarda îl consumå la rând, gråun¡å cu gråun¡å, cu meticulozitate. La vremea ¿tiule¡ilor cu boabe „în lapte”, planta e culcatå cu totul la påmânt ¿i fråmântatå în copite. Aproape de recoltare, cultura atacatå aratå ca o pådure doborâtå de vânt. Metodelor empirice de abatere a ciurdelor pustiitoare le-au luat locul, în ultima vreme, mijloace tot mai sofisticate. Pia¡a abundå, aståzi, de oferte pentru toate situa¡iile, gusturile ¿i... pungile. Proprietå¡ile reduse ca suprafa¡å pot fi demarcate printr-un simplu conductor de curent electric de micå intensitate. Deja am constatat cå metoda prolifereazå, semn cå este eficientå chiar ¿i în creierii mun¡ilor, în zone izolate, în plin biotop al sålbåticiunilor deposedate de spa¡iul vital. Trebuie så recunoa¿tem cå, aici, omul este intrusul, dar lucrurile sunt deja consumate, iar teritoriul cucerit trebuie apårat. Marea problemå o reprezintå înså întinsele suprafe¡e cultivate. A¿a-zisele „garduri

electrice”, pomenite mai sus, nu-¿i gåsesc, aici, aplicabilitatea, cuantumul investi¡iei depå¿indu-l pe cel al produc¡iei salvate. Pornind de la considerentul cå, printre altele, mistre¡ii sunt demobiliza¡i de zgomote puternice, au fost realizate „tunuri” care, prin eliberarea intermitentå a aerului sau a unui gaz comprimat, produc un sunet de

artilerie g r e a . Canonada, a cårei caden¡å este dictatå de un sistem electronic, are darul de a ¡ine departe tot ce are urechi de auzit. Bubuiturile se succed ritmic, låsând rågaz plantelor så-¿i urmeze ciclul vegetal scontat de agricultori. Singurele inconveniente sunt disconfortul indus ¿i altor specii de vietå¡i din împrejurimi, cu totul inofensive pentru culturile agricole, ¿i obi¿nuirea treptatå a mistre¡ilor cu zgomotul, devenit deja previzibil. De aceea, se recomandå ca aceste dispozitive så fie utilizate sezonier, în perioada de maximå atrac¡ie a porumbului pentru porcii sålbatici sau så fie alternate cu alte mijloace de alungare a râmåtorilor. Câteva ac¡iuni de vânåtoare bine organizate, la pândå, cu pierderi notabile în rândul grupurilor familiale de mistre¡i, constituie cel mai eficient argument. Aten¡ie înså la scroafele conducåtoare: godacii orfani, în lipsa tutelei materne, devin un bumerang greu de ståpânit!

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 20.05 - 3.06.2020

Valeriu V. Cotea 20.05.1960, membru ASAS Daniela Giurcå 25.05.1963, fost secretar de stat, Ministerul Agriculturii Barna Tanczos 25.05.1976, senator UDMR, fost secretar de stat Ilie Sârbu 26.05.1950, fost ministru al Agriculturii Nicolae Nica 26.05.1977, director Biocrop Hora¡iu Olaru 27.05.1935, pre¿edinte Asocia¡ia Generalå a Medicilor Veterinari Drago¿ Våeti¿ 27.05.1975, director vânzåri zona sud Kwizda Agro România Daniel Botånoiu 29.05.1967, fost secretar de stat Ministerul Agriculturii Dan ºandea 29.05.1969, fermier din Apahida, pre¿edinte Coop. Some¿-Arie¿ Teodor Chelaru 30.05.1978, Cargill Agricultura Nini Såpunaru 2.06.1963, fost pre¿edinte PNL al Comisiei pentru agriculturå Mircea Chetrone 3.06.1964, director marketing BASF Andreea Ciaco 3.06.1977, responsabil finan¡are Claas

O lingurit, a~ de poezie

C\lug\rii trapi[ti din Belgia au reluat vânz\rile de bere Trapi¿tii sunt un vechi ordin monahal, cu reguli ceva mai stricte decât norma. Dar cålugårii trapi¿ti de la mânåstirea Sfântul Sixtus Belgia produc ¿i una dintre cele mai renumite beri din lume. Acum au reluat vânzårile, dupå o pauzå de douå luni, chiar dacå din cauza restric¡iilor impuse de COVID-19 pot aproviziona, deocamdatå, numai pia¡a localå, transmite Reuters. În mod cu totul excep¡ional, clien¡ii pot cumpåra câte trei låzi de bere fiecare, în loc de douå cum este de obicei. Clien¡ii pot veni så î¿i ridice berea cu autoturismul, dar li se cere så nu iaså din vehicul în timp ce stau la coadå pentru a ajunge la punctul de ridicare. Acolo, un muncitor echipat cu mascå ¿i månu¿i le

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8

Seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit ¿i a curs pe påmânt. A råmas cerul fierbinte ¿i gol. Ciuturile scot din fântânå nåmol. Peste påduri tot mai des focuri, focuri Danseazå sålbatice, satanice jocuri. Nicolae Labi¿ 54

9 10 Solu¡ia careului din Nr. 18/2020 ORIZONTAL: RAMATOR - CO; USOR - COTIS; LU - SUTIENE; OPRIRE - REA; TRI - ATAMAN; AISOR - MIMAL RIVERANA; LIPI - ARATA; E INOTATOR; INTARIRI.

înmâneazå cele 24 de sticle de bere printr-o micå fantå într-un ecran de plastic. Plata trebuie så se facå electronic ¿i nu cu numerar. Månåstirea Sfântul Sixtus produce berea Westvleteren XII din 1839. Dar, de vândut, au început så o vândå abia din 1878. Produc¡ia este limitatå, pentru ca aceastå activitate så nu dobândeascå prioritate fa¡å de via¡a monasticå, iar cålugårii nici nu vor så câ¿tige mai mult decât au nevoie.

Marilena R|DUCU ORIZONTAL: 1) Muncea de-i venea acru – Ajuns în fazå de gol; 2) Pre¡ul aurului – O trece apa; 3) Perioadå de instruc¡ie – Angajat la exploatarea de cupru; 4) Indicator… de plan! – Scurs discret; 5) A umbla cu inele – Scrise în poem! 6) Pålårii de paie – Distins la stat; 7) Replica lui Donald; 8) Era picatå cu cearå – Închiså la månåstire; 9) Are steaua lui norocoaså; 10) Ia lichiditå¡ile din caså. VERTICAL: 1) O roatå de prisos – Disc... de ghea¡å; 2) Påtura din sat; 3) Fåcutå de multå vreme – Bra¡ desfåcut; 4) Plata la urmå! – A o lua înainte; 5) Merge la semånat – Inel cufundat în apå; 6) Treceri în rezervå; 7) Privesc ocna – Corp de pazå! 8) Pe jumåtate cunoscut – A folosi punctul de aprindere; 9) Este spirt – Se încadreazå în plafon; 10) Ea întinde o mânå de ajutor. Profitul Agricol 19/2020