Profitul Agricol nr. 19 din 2022 by Profitul Agricol

nr. 19 din 18 mai 2022 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXV, nr. 19/2022 Tel/Fax: 021.318.46.68

Profesorul Cîmpeanu a primit nota 4 de la directorul Cîmpeanu “Acum aproape 20 de ani eram profesor într-o facultate de îmbunåtå¡iri funciare. Ne ocupam cu instala¡ii de irigat. În acela¿i timp, eram angajator coordonam o multina¡ionalå tot din domeniul iriga¡iilor. Dupå sus¡inerea examenului de licen¡å, încercam så angajez cei mai buni absolven¡i ai facultå¡ii. Când aveam interviurile de angajare cu cei mai buni studen¡i în opinia mea de profesor, constatam cå nu au suficient spirit de ini¡iativå, cå nu au suficiente abilitå¡i practice, cå nu ¿tiu Autocad. Asta mi-a dat mult de gândit. Eu, aceea¿i persoanå, evaluam aceia¿i tineri, la distan¡å de douå-trei såptåmâni. Ca profesor îi apreciam, ca angajator nu eram mul¡umit. Am gåsit, la un moment dat, un tânår care ¿tia så monteze ¿i så demonteze o instala¡ie de irigat chiar mai bine decât mine. L-am låudat, l-am ¿i motivat salarial corespunzåtor. Nu voi uita niciodatå ce m-a întrebat: “Domnule profesor sau director, cum vre¡i så vå spun, dacå acum må aprecia¡i a¿a de mult, de ce atunci când v-am fost student abia mi-a¡i dat un 5 la examen?”. Råspunsul este simplu: pentru cå în Învå¡åmânt ne-am obi¿nuit, din comoditate sau nu, så dåm teste grilå, så dåm lucråri scrise, så examinåm chiar online. În felul acesta, nu vom vedea niciodatå abilitå¡ile practice ale unui tânår, nici spiritul de ini¡iativå. De aceea, este nevoie så schimbåm sistemul de educa¡ie, pentru a da o ¿anså în plus abilitå¡ilor ¿i competen¡elor pe care le posedå cu adevårat tinerii.”

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Povestea de mai sus a fost spuså cu umor de ministrul Educa¡iei, Sorin Cîmpeanu, la o mare întâlnire cu fermierii, iar noi am redat-o ad litteram. a consemnat

Robert VERESS

Profitul Agricol 19/2022

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Mugur Isårescu, despre problemele agriculturii

Barna Tánczos, adeptul îngrå¿åmintelor chimice ¿i al alimenta¡iei cu carne 9

ELO îl contestå pe Frans Timmermans

Mai multe state refuzå grâul furat de ru¿i

Agricover lanseazå Agrinnovator

Seceta amenin¡å produc¡ia de grâu

Jumåtate din fermele Europei, amenin¡ate de dispari¡ie

Numire importantå în conducerea USDA

Pre]uri [i pie]e

Gr\dina, via [i livada

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Tratamente de sezon pentru ceapå

Protec¡ia merilor

775 milioane tone de grâu

1,2 miliarde tone de porumb

Crama Har¿ian, furnizorul Consiliului European

UE: Perspective bune pentru grâu

Scade produc¡ia de grâu a Ucrainei

Organiza]ii profesionale

Cre[terea animalelor Summit Agro, alåturi de tinerii lideri Sprijinul pentru bunåstare pentru agriculturå ai României 22 trebuie så se dea pe produc¡ie

Culturi vegetale Aten¡ie la musca cerealelor! Culoare de solidaritate pentru a ajuta Ucraina så exporte

Clubul Fermierilor vrea så formeze 1.000 de lideri ai agriculturii

Laura ºicoiu face politici publice la ELO

Ce esteAgriventura ?

Aberdeen Angus, o asocia¡ie de anvergurå

Ma[ini & utilaje 26

Manitou MLT 733 115 Premium, performant în toate fermele

EximBank finan¡eazå cu 40 de milioane de lei activitatea Agro Chirnogi

Amazone AmaSelect, precizie ¿i economii în tratamente

Lupta lui Samson Popescu cu dåunåtorii

New Holland CR8.90, productivå în orice condi¡ii

Echipamente Irtec de la Dicor Land pentru iriga¡ii eficiente

Meteo Secetå pedologicå de la moderatå la extremå în mai multe regiuni agricole din ¡arå

Hobby 30

Muflonul în bucate

Olimpiada studen¡ilor agronomi

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Is\rescu, despre problemele agriculturii În noul context geopolitic, dezvoltarea agriculturii ¿i asigurarea independen¡ei alimentare a ¡årii capåtå noi valen¡e, devenind o componentå a securitå¡ii na¡ionale, crede guvernatorul Båncii Na¡ionale, Mugur Isårescu. Dar pentru aceasta, România va trebui så valorifice mult mai bine avantajele competitive pe care le de¡ine. Oricât de deficitarå ar fi finan¡area activitå¡ilor agricole, nu acesta este principalul obstacol în calea dezvoltårii acestei ramuri. Principalele obstacole sunt de naturå structuralå ¿i rezolvarea lor treneazå de circa 30 de ani. O primå problemå structuralå identificatå de guvernator este fårâmi¡area excesivå a proprietå¡ii agricole ¿i lipsa consolidårii, fie prin absorb¡ie, fie prin asociere. O altå problemå structuralå o vede în meteodependen¡å, adicå lipsa unui sistem de iriga¡ii corespunzåtor. Iriga¡iile sunt rentabile doar pentru fermele mari, spune Isårescu, fapt ce se leagå de punctul precedent (lipsa asocierii). Dar refacerea pe vechea structurå a sistemului de iriga¡ii, mo¿tenit de la regimul comunist, ar fi o gre¿ealå, deoarece acel sistem se baza pe suportarea de la bugetul de stat a costului electricitå¡ii, ceea ce este complet antieconomic. Pe de o parte, fermele trebuie så fie suficient de mari pentru a suporta, ele însele, pre¡ul crescut al electricitå¡ii, iar pe de altå parte, în toate zonele unde Profitul Agricol 19/2022

este posibil, irigarea prin pompare electricå ar trebui înlocuitå cu irigarea gravita¡ionalå, din lacuri ¿i rezervoare situate în mun¡i. În fine, o a treia problemå structuralå este insuficien¡a unei for¡e de muncå adecvat calificate. Desfiin¡area ¿colilor de meserii a dus la o penurie de tractori¿ti, mecanici, mecanizatori, pomicultori etc. Sectorul privat a preluat, e drept, o parte din sarcina Învå¡åmântului. Dar nu poate face prea mult fårå o implicare mai semnificativå din partea statului. “Va trebui så lucråm, împreunå, la refacerea prestigiului ¿i mândriei ocupa¡iei de agricultor”, conchide guvernatorul BNR.

Robert VERESS

Foiletonul salvårii fabricii de zahår de la Ludu¿ Såptåmâna trecutå, pe 11 mai, Ministerul Agriculturii a început negocierile pentru men¡inerea fabricii de zahår de la Ludu¿ (Mure¿) în activitate. Prima întâlnire a avut loc cu reprezentan¡ii companiei, care au reluat o idee care mai fusese rostogolitå, vânzarea fabricii. Cåtre cine, aici ministrul Adrian Chesnoiu a avansat câteva scenarii: ori cåtre fermierii din zonå, ori de o asociere public privatå. Douå zile mai târziu, pe 13 mai, ministrul a avut o întâlnire cu fermirii cultivatori de sfeclå de zahår din Mure¿ ¿i cu Federa¡ia Cultivatorilor de Sfeclå de Zahår din România. Comunicatul oficial e såråcu¡ în detalii. Ni se spune doar cå reprezentan¡ii fermierilor ¿i-au luat angajamentul så demareze negocierile pentru preluarea investi¡iei de la proprietarii francezi. ¥n perioada urmåtoare o så fie organizatå o întâlnire între fermieri ¿i managerii companiei Tereos România, proprietara fabricii, sub arbitrajul ministrului Chesnoiu. Ziua Grâului ¿i a Rapi¡ei Pe 18 mai, Universitatea din Craiova ¿i Sta¡iunea de Cercetare de la Caracal împreunå cu APPR organizeazå Ziua Grâului ¿i a Rapi¡ei. Pentru înfiin¡area platformei, 15 companii producåtoare de såmân¡å au pus la dispozi¡ie soiuri de grâu, orz ¿i rapi¡å. Evenimentul va fi cu prezen¡å fizicå ¿i va începe la ora 10:30. Summit Agro România intrå în parteneriat cu Clubul Fermierilor Summit Agro ¿i Clubul Fermierilor Români au agreat un parteneriat prin care grupul japonez va sus¡ine activitatea asocia¡iei, cu accent pe programul Tineri Lideri pentru Agriculturå. De ce acordå grupul o importan¡å a¿a de mare colaborårii cu o asocia¡ie de fermieri din România? Råspunsul vi-l oferå Patricia ªtirbu, pre¿edinte Summit Agro România, Bulgaria, Croa¡ia, Slovenia, Serbia ¿i R. Moldova, în pagina 23. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII FAO cere G7 så previnå crizele alimentare Organiza¡ia pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå a ONU (FAO) le-a cerut liderilor grupului G7 så caute solu¡ii pentru a preveni pe viitor apari¡ia unor crize alimentare ca cea provocatå de råzboiul din Ucraina. FAO spune cå sanc¡iunile comerciale duc la scumpirea alimentelor la nivel global, a¿a cå statele industrializate trebuie så gåseascå solu¡ii pentru a crea un lan¡ mai puternic de aprovizionare cu alimente. Organiza¡ia propune înfiin¡area unui mecanism mondial de comer¡, care ar asigura importurile în ¡årile sårace în perioade de crizå. Noua Zeelandå acuzå Canada de practici ilegale pe pia¡a de lactate Noua Zeelandå a depus o plângere contra Canadei în cadrul Tratatului Comercial Trans-Pacific (CPTPP), în care o acuzå de nerespectarea cotelor de import pe pia¡a de lactate ¿i blocarea accesului producåtorilor stråini. SUA a câ¿tigat în luna decembrie o disputå similarå contra Canadei, dar producåtorii americani de lactate spun cå problemele nu au fost rezolvate pânå în prezent. Concret, Canada este acuzatå cå acordå preferen¡ial cote de produc¡ie companiilor locale, chiar dacå acestia nu le folosesc. Ungaria sacrificå aproape 100.000 ra¡e din cauza gripei aviare Autoritå¡ile veterinare din Ungaria au sacrificat peste 91.000 de ra¡e dupå detectarea unui focar de gripå aviarå înalt patogenå H5N1 la o fermå din apropierea grani¡ei cu România. La ferma infestatå au fost lichidate 2.500 de ra¡e, restul de 94.000 fiind sacrificate ca parte a måsurilor de izolare. Gripa aviarå este o boalå viralå foarte contagioaså, care apare în principal la påsårile de curte ¿i la påsårile de apå sålbatice. Virusurile gripei aviare au patogenitate ridicatå sau scåzutå, în func¡ie de capacitatea acestora de a provoca boli ¿i mortalitate la pui. 8

Agricover lanseaz\ Agrinnovator Agricover a anun¡at lansarea unui nou proiect centrat pe identificarea direc¡iilor de inovare în agricultura viitorului. Botezat Agrinnovator, acesta este un grup de lucru ce are menirea de a promova crearea cuno¿tin¡elor referitoare la tehnologiile agriculturii de mâine, aprofundând douå direc¡ii principale: transformarea digitalå ¿i agricultura eco-bioregenerativå. Prin aceastå nouå ini¡iativå Agricover î¿i lårge¿te gama ini¡iativelor de sus¡inere a cre¿terii performan¡ei pentru o agriculturå sustenabilå. Agrinnovator este locul în care tinerii fermieri gândesc, dezbat idei ¿i tes-

teazå pe diferite teme cu scopul de a crea progres ¿i valoare adåugatå. Agricover asigurå cadrul de lucru ¿i sus¡inerea necesarå în diseminarea rezultatelor în rândul fermierilor români. “În continuarea programului de formare Tineri Lideri pentru Agriculturå, organizat de Clubul Fermierilor Români ¿i sus¡inut de Agricover, ne-am propus så investim în entuziasmul, energia ¿i cuno¿tin¡ele practice ale acestor tineri valoro¿i pentru a lucra pe diferite teme care vin så pregåteascå viitorul agriculturii române¿ti sustenabile ¿i performante”, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding (foto).

comunicat

ELO îl contest\ pe Frans Timmermans Secretarul general al Organiza¡iei Europene a Proprietarilor de Terenuri (ELO) l-a atacat deschis pe Frans Timmermans, vicepre¿edintele Comisiei Europene ¿i responsabil de implementarea Pactului Verde. Thierry de l'Escaille spune cå oficialul european s-a transformat într-un du¿man al fermelor tradi¡ionale, ceea ce nu este firesc. “Nu existå o în¡elegere realå a importan¡ei securitå¡ii alimentare din partea unor oficiali ai Comisiei Europene, chiar dacå situa¡ia din Ucraina ne-a fåcut så în¡elegem cå securitatea alimentarå nu este un dat. Îi invitåm pe domnul Timmermans ¿i

pe colegii såi din Comisiei så mediteze la capacitatea sectorului agricol de a concilia prioritå¡ile de mediu cu securitatea alimentarå. Nu existå o båtålie între agriculturå organicå ¿i tradi¡ionalå, pentru cå fiecare are rolul såu bine determinat în securitatea alimentarå. Îl învinuiesc pe domnul Timmermans, i-am ¿i comunicat acest lucru, cå se opune sectorului tradi¡ional. Fermierii sunt buni antreprenori ¿i trebuie så li se dea credit, fiindcå ¿tiu ce fac ¿i fac bine”, afirmå belgianul de la cârma ELO.

Robert VERESS Profitul Agricol 19/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Barna Tánczos, adeptul îngr\[\mintelor chimice [i al alimenta]iei cu carne E fermier, a fost secretar de stat în MADR, dar de când e ministru al Mediului a ajuns så vadå cu ochi diferi¡i Agricultura, spune Barna Tánczos.

“

Când eram la MADR ¿i îi auzeam vorbind pe colegii de acum consideram cå folosesc o altå limbå. Dar încep så le dau dreptate în foarte multe privin¡e, chiar dacå sper så nu fie o spålare pe creier pe via¡å. Dincolo de producerea de hranå, agricultura înseamnå un impact asupra Mediului. Provocårile europene ¿i mondiale pentru protejarea mediului sunt foarte mari. Agricultura este domeniul cu impact de 25% asupra Mediului în ansamblul activitå¡ilor poluatoare, din cauza emisiilor de metan ¿i CO2. Este cert cå avem nevoie de måsuri active ¿i eficiente pentru reducerea emisiilor”. Aceasta este înså doar introducerea discursului abilului politician UDMR, care ¿tie cå func¡ia îl obligå la pruden¡å ¿i modera¡ie.

Ulterior, Barna Tánczos dovede¿te cå nu se dezice de el însu¿i - cel din vremea când era în conducerea MADR: “Nu sunt de acord cu acele påreri care spun cå trebuie så eliminåm îngrå¿åmintele chimice din Agriculturå, pentru cå asta ar însemna så reducem foarte mult productivitatea. Dar sus¡in agricultura de precizie, prin care putem cre¿te foarte mult eficien¡a aplicårii îngrå¿åmintelor. Nu sunt de acord cu cei care spun cå nu ar trebui så mâncåm carne de vitå. Asta ar genera o problemå mare pentru afa-

Mini¿trii Mediului din UE pu¿i så månânce proteine din viermi Barna Tánczos a dezvåluit cå, la ultimul Consiliul de profil, mini¿trii europeni ai Mediului au fost du¿i în vizitå la o fermå de viermi. “E o investi¡ie de vreo 10 milioane de euro. Viermii sunt pentru produc¡ia de proteine care så înlocuiascå necesarul de carne ¿i produse de origine animalå. Am fost invita¡i så guståm batoane proteice din ace¿ti viermi. De¿i am fost îndemna¡i så renun¡åm la consumul de carne ¿i så dåm fuga la supermarket så cumpåråm aceste batoane proteice, eu nu cred în schimbarea obiceiurilor Profitul Agricol 19/2022

alimentare, la renun¡area la consumul de carne”. Tot la ultimul Consiliu de Mediu, Frans Timmermans, vicepre¿edintele Comisiei Europene responsabil de Pactul Verde, a oferit indica¡ii “pre¡ioase” despre cum se poate realiza independen¡a energeticå de Rusia: “Timmermans cere ca în locuin¡ele din Europa så avem iarna maxim 15 grade în timpul zilei ¿i 18 grade în timpul nop¡ii, iar vara så nu råcim locuin¡ele sub 25 de grade. Iar hainele så fie mai mult aerisite, decât spålate”.

cerea mea de familie, dar ¿i eu însumi a¿ avea o problemå, fiindcå îmi place foarte mult carnea de vitå. Deci, nu-mi plac abordårile extremiste. Dar trebuie så adoptåm måsuri ra¡ionale ¿i eficiente pentru reducerea noxelor, a nitri¡ilor ¿i nitra¡ilor. Nu gestionåm cum trebuie problema gunoiului de grajd - România e coda¿å la acest capitol. Avem un program cu Banca Mondialå, continuåm cu PNRR, construim noi platforme de depozitare. Extindem programul cåtre fermierii mici ¿i medii. Dar råmâne o provocare uria¿å ¿i dacå nu rezolvåm problema vom avea un infrigement dureros”. Barna face apel la omologul såu de la Agriculturå, så finan¡eze generos måsurile de Mediu: “În¡eleg provocårile cu care se confruntå prietenul ¿i colegul meu, domnul Adrian Chesnoiu, fiindcå din bugetul actual al PNS e greu så asiguri aceste finan¡åri, dar trebuie så råmânå consistente. Trebuie så introducem plå¡ile pentru Natura 2000. Sunt alte state membre care fac deja acest lucru ¿i avem nevoie de finan¡are pentru pierderile generate de restric¡iile impuse”.

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Conferin¡a Corteva pe nutri¡ie: Secretele unui siloz de calitate! Evenimentul va avea loc în data de 27 Mai 2022 în Sala Ronda - Grand Hotel (fost Intercontinental) începând cu ora 14:30. La eveniment vor fi prezen¡i speciali¿ti Corteva din Europa care vå vor oferi informa¡ii de ultimå orå în acest domeniu. Germania ar putea renun¡a la biocombustibil Ministrul german pentru Cooperare Economicå ¿i Dezvoltare, Svenya Schulze, a declarat cå guvernul de la Berlin ia în calcul renun¡area la produc¡ia de biocombustibil, pe fondul crizei alimentare globale provocate de råzboiul din Ucraina. Ea a explicat cå Germania folose¿te anual în acest scop 2,7 miliarde de litri de ulei vegetal, echivalentul a jumåtate din produc¡ia Ucrainei. Aproximativ 4,4% din combustibilul folosit la nivel global este produs din alimente, în timp ce peste 300 de milioane de oameni suferå de foame. Tunisia scumpe¿te alimentele Tunisia va cre¿te pre¡ul unor produse alimentare de bazå, printre care lapte, ouå sau carne de pui, dupå proteste masive ale fermierilor. Agricultorii au cerut guvernului så ia måsuri din cauza scumpirii energiei ¿i a furajelor ¿i au organizat mai multe ac¡iuni de protest. În unele zone, fermierii au blocat drumuri sau au vårsat lapte pe stråzile ora¿elor. Economi¿tii spun înså cå decizia guvernului va amplifica ¿i mai mult infla¡ia ¿i autoritå¡ile sar putea confrunta cu proteste ¿i mai violen¡e ale popula¡iei, pe fondul reducerii puterii de cumpårare. Serbia permite din nou exportul de fåinå Guvernul sârb a renun¡at la restric¡iile impuse exportului de fåinå, care fuseserå adoptate pentru a asigura aprovizionarea pie¡ei interne. Belgradul men¡ine înså celelalte restric¡ii anun¡ate, printre care interzicerea exportului de grâu, porumb ¿i uleiuri alimentare. 10

Seceta amenin]\ produc]ia de grâu Agen¡ia FranceAgriMer a redus estimarea exporturilor franceze de grâu, pe fondul secetei care ar putea compromite par¡ial recolta din acest sezon. Exporturile totale în afara Uniunii Europene sunt estimate acum la 9,25 milioane de tone, fa¡å de estimarea precedentå de 9,5 milioane de tone, în timp ce exporturile în interiorul blocului comunitar ar putea ajunge la 8 milioane de tone. China, care este unul dintre principalii clien¡i de export, a redus semnificativ achizi¡iile de grâu din cauza problemelor logistice, dupå ce Beijingul a impus måsuri dure de carantinå pen-

tru a controla focare de coronavirus în mai multe ora¿e mari. În plus, o perioadå de secetå prelungitå amenin¡å acum culturile din toate regiunile Fran¡ei. “Dacå va ploua în urmåtoarele 10 sau 15 zile, majoritatea recoltei va fi salvatå. Suntem foarte îngrijora¡i, dar nu este momentan o situa¡ie de crizå”, spune Benoit Pietrement, directorul unei comisii a FranceAgriMer. Din cauza exporturilor reduse, agen¡ia estimeazå acum cå rezervele de grâu ale Fran¡ei vor cre¿te pânå la 3,2 milioane de tone, cea mai mare cantitate din ultimii cinci ani.

Mai multe state refuz\ grâul furat de ru[i Egiptul ¿i Libanul au refuzat accesul unei nave ruse¿ti încårcatå cu grâu furat din teritoriile ocupate din sudul Ucrainei. Conform imaginilor din satelit analizate de CNN, vasul Matros Pozynich este unul dintre cele trei care transportå cereale aduse din Ucraina. Nava a påråsit portul Sevastopol la sfâr¿itul lunii aprilie ¿i apoi a intrat în Marea Mediteranå prin strâmtoarea Bosfor. Avea la bord 30.000 de tone de grâu al Ucrainei ¿i sa îndreptat ini¡ial spre portul egiptean Alexandria. Oficialii egipteni erau înså deja informa¡i cå cerealele sunt furate, a¿a cå au refuzat descårcarea navei.

Matros Pozynich a încercat apoi så acosteze în portul Beirut, dar ¿i autoritå¡ile din Liban au luat aceea¿i decizie. Vaporul ¿i-a oprit atunci transponderul care permite localizarea în timp real, înså imagini din satelit aratå cå a ajuns în portul sirian Latakia. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 19/2022

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Jum\tate din fermele Europei, amenin]ate de dispari]ie Din 2003 pânå în 2016, 5 milioane de ferme au dispårut din Uniunea Europeanå, spune tare europarlamentarul român Carmen Avram. Ea citeazå un studiu pus la dispozi¡ia Comisiei pentru Agriculturå a PE, a cårei membru este. Pânå în 2040 alte 6 milioane de ferme sunt în pericol de dispari¡ie, adicå 62% din cele råmase în 2016, mai aratå studiul.

ispari¡ia fermelor duce la abandonarea terenurilor. 56 de milioane de ha riscå så råmânå pârloagå - o suprafa¡å de 18 ori mai mare decât cea a Belgiei.

Agricultura europeanå se confruntå ¿i cu un proces puternic de îmbåtrânire a fermierilor, fiindcå din ce în ce mai pu¡ini tineri sunt atra¿i de muncile câmpului. În Europa existå actualmente 2,2 milioane de fermieri cu vârste sub 40 de ani, iar ace¿tia reprezintå doar 11% din totalul fermierilor, confirmå Diana Lenzi, pre¿edinte CEJA.

Popula¡ia totalå a UE este de 447 de milioane. În mediul rural tråiesc 30,6%, deci 136,78 milioane. Dintre acestea, doar 71,6 milioane sunt persoane active, cu vârste între 18 ¿i 65 de ani. Numårul celor activi s-a redus cu 16% în ultimii 10 ani, de la 85,27 milioane în 2012, conform Eurostat. Conform datelor oficiale citate de Florian Ciolacu, director CFRO, în România scåderea popula¡iei rurale pare mai pu¡in accentuatå, de la 10.665.242,

în 1992, la 9.832.887, în 2002-2004, respectiv 9.659.954, în 2020 - o scådere de 10% în 20 de ani. Atât cå în realitate lucrurile stau altfel, fiindcå mul¡i dintre cei pleca¡i så munceascå în stråinåtate încå î¿i påstreazå reziden¡a în ¡arå.

Statistica spune cå la noi, 23% din popula¡ia activå este ocupatå în agriculturå, o cifrå de 5 ori mai mare decât media europeanå. Dar unui tânår de pânå în 35 de ani îi corespund patru persoane de peste 55 de ani. În 2018, structura pe vârste a fermierilor români era, conform datelor APIA: 13% sub 40 de ani (111.984), 36% 40-60 de ani (310.249), 51% peste 60 de ani (441.431). Media europeanå e de 50% fermieri de peste 55 de ani.

Robert VERESS Profitul Agricol 19/2022

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Yara renun¡å la furnizorii sanc¡iona¡i de UE Producåtorul norvegian de îngrå¿åminte Yara a anun¡at cå renun¡å la to¡i furnizorii care au legåturi cu persoane sau entitå¡i din Rusia vizate de sanc¡iunile impuse de Uniunea Europeanå. Norvegia nu face parte din UE, a¿a cå decizia companiei este una voluntarå.

Numire important\ în conducerea USDA Pre¿edintele Joe Biden a nominalizat-o pe Alexis Taylor pentru func¡ia de Subsecretar pentru Comer¡ ¿i Rela¡ii Interna¡ionale al Departamentului de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA). Postul era vacant de când Biden a devenit pre¿edinte ¿i organiza¡iile fermierilor americani au salutat decizia. Secretarul USDA, Tom Vilsack (echivalentul ministrului la noi), a declarat cå Taylor este perfectå pentru acest rol ¿i va contribui la asigurarea securitå¡ii alimentare globale, promovarea exporturilor agricole americane ¿i întårirea rela¡iilor comerciale cu partenerii SUA. Organiza¡iile fermierilor au låudat unanim nominalizarea. Asocia¡ia Na¡ionalå a Cultivatorilor de Porumb a anun¡at cå Taylor are cuno¿tin¡e foarte solide în agriculturå, în special în domeniul comer¡ului interna¡ional, ¿i este respectatå de ambele partide mari din SUA. Taylor a crescut la o fermå din statul Iowa, dar a fåcut parte ¿i din rezerva armatei americane, participând chiar la opera¡iuni de luptå în Irak. Ea este acum director al Depar tamentului pentru Agriculturå din Iowa

Profitul Agricol 19/2022

Alexis Taylor, Subsecretar pentru Comer] [i Rela]ii Interna]ionale al Departamentului de Stat pentru Agricultur\ al SUA

¿i a lucrat în cadrul USDA în timpul celor douå mandate ale lui Barack Obama la Casa Albå. Numirea trebuie confirmatå de Senatul Statelor Unite, iar mai multe organiza¡ii agricole le-au cerut senatorilor så gråbeascå procedurile pentru cå este nevoie de o persoanå competentå în acest rol critic pentru agricultura americanå. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU

Egiptul inaugureazå cea mai mare fabricå de zahår din lume Compania egipteanå Canal Sugar Company a inaugurat cea mai mare fabricå de zahår din lume, în sudul ¡årii. Finan¡area, un miliard de dolari, a fost asiguratå de investitori din Emiratele Arabe Unite, iar fabrica poate produce pânå la 900.000 de tone de zahår anual. Pentru aprovizionarea cu materie primå, compania vrea så cultive sfeclå de zahår în de¿ert. Primele plante cultivate în sol lunar O echipå de cercetåtori de la Universitatea din Florida a reu¿it pentru prima datå så cultive o plantå în sol de pe Lunå. Oamenii de ¿tiin¡å au plantat o micå floare sålbaticå, care cre¿te ¿i în România ¿i este cunoscutå popular ca gâscåri¡å, în e¿antioane aduse de pe Lunå de misiunile Apollo 11, 12 ¿i 17. Solul lunar este radical diferit fa¡å de cel de pe Terra, dar studiul aratå cå nu este toxic pentru plantele terestre.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chiderea licita¡iilor din 13 mai 2022, a fost de 435 dolari/tonå (1.957 lei). A crescut cu 22 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 397 euro/t (=) 1.945 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022.

Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 73.170 tone, Panama 47.770 tone, Mexic 33.770 tone, Guatemala 37.770 tone ¿i Japonia 17.770 tone.

¥n såptåmâna 9 - 13 mai 2022 pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

09.05 393 395 397

10.05 395 397 401

11.05 12.05 13.05 397 403 410 399 405 411 403 407 415 $/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Iunie Iulie Sept

09.05 405 415 417

10.05 407 417 423

11.05 419 425 425

12.05 421 427 427

13.05 427 431 433

Porumb România FOB Constan¡a 387 euro/t (+2) 1.896 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 13 mai 2022, a fost de Cota¡ii - Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

09.05 307 313 295

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 09.05 Bordeaux 337 Pallice 333 Rhin FOB 357 Bordeaux FOB 337 Pontivy 347

$/t

10.05 11.05 12.05 13.05 311 315 317 325 317 313 317 321 297 301 303 307 euro/t

10.05 11.05 12.05 13.05 339 343 339 347 335 337 339 347 359 361 363 369 339 341 343 355 351 353 355 359

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 423 dolari/tonå (1.903 lei). A crescut cu 15 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 09.05 Rouen 385 Dunquerque 385 Pallice 385 Creil FOB 383 Moselle FOB 385 Rouen FOB 427

10.05 11.05 389 391 389 391 387 389 385 387 389 393 433 437

Iunie Iulie Sept

10.05 411 381 387

11.05 415 383 389

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 451 euro/tonå (2.210 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2022 este de 377 euro/t (1.847 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iunie 2022, a fost de 369 dolari/t (1.660 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

13.05 411 411 413 407 409 451

12.05 417 415 410

$/t 13.05 423 425 417

347 dolari/tonå (1.562 lei). A crescut cu 16 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

fost de 347 euro/tonå (1.700 lei). A crescut cu 142 euro/tonå fa¡å de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie, este de 357 euro/tonå (1.606 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 369 euro/tonå (1.808 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 355 euro/tonå (1.740 lei). A crescut cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 359 euro/tonå (1.759 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 13 mai 2022, a Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 411 euro/tonå (2.104 lei).

euro/t 12.05 407 407 409 401 403 441

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 09.05 407 379 385

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 409 euro/tonå (2.004 lei). A crescut cu 20 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

port a fost de 323 dolari/tonå (1.453 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

09.05 10.05 11.05 12.05 13.05 317 315 313 311 323 321 319 317 313 317

Profitul Agricol 19/2022

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 9 - 13 mai 2022 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 643 dolari/tonå (3.151 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 9 mai 2022. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 09.05 619 623 597

Iunie Iulie Sept

10.05 623 627 599

$/t 11.05 625 629 609

12.05 629 631 611

13.05 633 641 629

Orz România FOB Constan¡a 353 euro/t (=) 1.730 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 9 - 13.05.2022, pre¡ cu livrare în iunie 2022. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

09.05 377 385 377

10.05 385 387 379

11.05 387 390 383

12.05 389 391 385

13.05 403 403 399

389 385

391 393 395 397 389 391 395 407

Sorg

PREºURI 9 - 13.05.2022

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 9 - 13 mai 2022, a fost de 331 dolari/tonå (1.489 lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

na 75.770 tone, Olanda 77.770 tone, Egipt 17.770 tone, Germania 17.170 tone ¿i Mexic 7.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 13 mai 2022, a fost de 669 dolari/tonå (3.010 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 501 dolari/tonå (2.254 lei), în cre¿tere cu 24 dolari /tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iunie Iulie Sept

09.05 1.803 1.855 1.825

10.05 1.805 1.877 1.835

11.05 1.815 1.875 1.845

$/t

12.05 1.857 1.897 1.855

13.05 1.999 1.921 1.815

FOB-Rouen, a fost de 403 euro/tonå (1.975 lei), mai mare cu 26 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 407 euro/tonå (1.994 lei). A crescut cu 22 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în iunie 2022, pre¡ul orzului furajer este 347 dolari/t (1.561 lei), cu 10 dolari/tonå mai mare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: 57.770 tone ¿i Mexic 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iunie Iulie

09.05 10.05 11.05 12.05 13.05 317 321 323 325 331 321 323 325 327 333

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

09.05 10.05 11.05 12.05 13.05 477 485 495 497 501 457 469 473 477 485

Iunie Iulie

Floarea-soarelui

chidere, pe 13 mai, a fost de 985 dolari/tonå (4.432 lei).

¥n Fran¡a, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 1.007 euro/tonå (4.934 lei). A înregistrat o cre¿tere de 30 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 9 mai 2022.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2022, este de 877 euro/tonå (4.297 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Iulie

$/t

09.05 10.05 11.05 12.05 13.05 975 977 981 983 985

Rapi¡å ¥n såptåmâna 9 - 13 mai 2022, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 1.031 euro/tonå (5.052 lei). A crescut cu 24 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 9 mai. Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 09.05 Rouen 977 Dunquerque 979 Moselle 977

10.05 981 983 981

11.05 983 985 985

12.05 985 987 987

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna iunie 2022, a fost de 997 dolari/t (4.486 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

09.05 10.05 11.05 12.05 13.05 Dieppe 977 985 997 1.003 1.007

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 1.027 euro/tonå (5.032 lei), mai mare cu 50 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 1.025 euro/tonå (5.022 lei), mai mare cu 46 euro/tonå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

13.05 1.027 1.025 1.031

Iunie Iulie Sept

09.05 903 875 797

10.05 907 879 799

11.05 909 883 801

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

435 dolari/t

Profitul Agricol 19/2022

+ 22

347 dolari/t

+ 16

$/t

09.05 10.05 11.05 12.05 13.05 649 653 655 657 669 647 651 653 655 659

643 dolari/t

+ 14

331 dolari/t

12.05 911 885 813

$/t 13.05 939 897 845

+ 14 15

Pre]uri [i pie]e

775 milioane tone de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 12 mai, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Prognozele de mai jos aratå produc¡ia, consumul ¿i stocurile la grâu pentru anul de pia¡å 2022/23. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 221 milioane hectare, mai micå cu 1 milion de hectare fa¡å de sezonul 2021/22. ºårile mari cultivatoare sunt India (31 milioane ha), Rusia (27,5 milioane ha, din care 15,6 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 11,9 cu grâu de primåvarå), UE (24 milioane ha), China (23,4) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2021/22. ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (136 milioane tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in decât în 2021/22), China (135 milioane tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡a de 2021/22), India (108 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone), Rusia (80 mil. tone, mai mult cu 5 mil. de tone fa¡å de 2021/22), SUA (47, în cre¿tere cu 2,3 mil. tone), Australia (30, mai pu¡in cu 6 mil. de tone), Pakistan (26), Canada (33 mil. tone, mai mult cu 11,5 mil. tone), Ucraina (21,5 milioane tone, cu 11,5 milioane mai pu¡in decât în 2021/22), Argentina (20, în scådere cu 2 mil. tone), Turcia (17,5), Marea Britanie (14 mil. tone), Iran (13,2) ¿i Kazahstan (13).

(108,5 mil. tone), Rusia (42 mil. tone), Pakistan (28 mil. tone), Turcia (21 mil. tone), Egipt (20,6 milioane), Iran (18), Marea Britanie (16). ºårile mari exportatoare vor fi UE (36 mil. tone, mai mult cu 5 mil. de tone Produc¡ia mondialå de grâu în anul de pia¡å 2022/23 va fi de 775 milioane tone, mai micå cu 4,5 milioane tone fa¡å de cea din sezonul 2021/22. fa¡å de anul trecut), Rusia (39 mil. tone, cu 6 mil. tone mai mult decât anul trecut), Australia (25 mil. tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Canada (24 mil. tone, mai mult cu 8,5 mil. tone), SUA (21 mil. tone), Argentina (14 mil.), Ucraina (10, mai pu¡in cu 9 mil. tone fa¡å de 2021/22), India (8) ¿i Kazahstan (8 mil. tone).

În topul importatorilor råmâne Egiptul (11 mil. tone), Indonezia (11 mil. tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (9,5 mil. tone), Algeria (8 mil. tone), Bangladesh (7,5 mil. tone), Iran (7 mil. tone), Maroc (7 mil. tone), Brazilia (6,4 mil. tone), Filipine (6,3 mil. tone), Japonia (5,3 mil. tone), Mexic (5 mil. tone),UE (5 mil. tone), Coreea de Sud (4,2 mil. tone) ¿i Vietnam (4 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 mai 2023, sunt prognozate la 267 milioane tone, mai mici cu 13 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (142 mil. tone), India (16 mil. tone), SUA (17 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. tone), Rusia (11 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in), UE (11 mil. tone), Ucraina (6) ¿i Iran (5).

Evolu]ia pre]ului la licita]iile de export FOB, (11 mai 2021 - 11 mai 2022)

Marii consumatori sunt China (144 mil. tone), UE (108 mil. tone), India ¥n general, pre¡urile mondiale la grâu pentru marii exportatori au continuat så creascå în ultima lunå, din cauza secetei care persistå în emisfera nordicå ¿i a råzboiului din Ucraina, care a redus exporturile la Marea Neagrå. Astfel, cota¡iile canadiene au înregistrat o cre¿tere de 40 dolari/tonå, 16

ajungând la 493 dolari/tonå, iar cota¡iile din SUA au crescut cu 32 de dolari/tonå ¿i au ajuns la 513 dolari/tonå. ¥n UE, pre¡ul grâului a crescut cu 15 dolari/tonå ¿i a ajuns la 430 dolari/tonå. ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡ul grâului a crescut cu 4 dolari/tonå, atingând 399 dolari/tonå.

Cota¡iile din Argentina au avut cea mai mare cre¿tere luna trecutå, de 60 dolari/tonå, datoritå ritmului record de exporturi, ¿i au ajuns la 456 dolari/tonå. ¥ntre timp, în Australia pre¡ul grâului a scåzut cu 14 dolari/tonå ¿i a ajuns la 417 dolari/tonå.

Profitul Agricol 19/2022

Pre]uri [i pie]e

1,2 miliarde tone de porumb Produc¡ia mondialå de porumb în anul de pia¡å 2022/23 va atinge 1,2 miliarde tone, mai micå cu 35 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22.

Evolu]ia pre]ului la licita]iile de export FOB (15 aprilie 2021 - 6 mai 2022)

Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial, în noul an de pia¡å 2022/23, va fi de 203 milioane hectare, mai micå cu 3 mil. ha fa¡å de cea din sezonul 2021/22. ºårile mari cultivatoare sunt China (43 milioane ha), SUA (33 milioane ha, cu 1,5 mil. ha mai pu¡in decât în 2021/22), Brazilia (23, mai mult cu 1 mil. de ha), India (10), UE (9), Mexic (7,2), Argentina (7), Nigeria (6), Indonezia (4) Ucraina (3,5, cu 2 mil ha mai pu¡in) ¿i Rusia (2,9). Produc¡ia medie mondialå pentru 2021/22 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2021/22. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (367 milioane tone, mai pu¡in cu 35 mil. de tone fa¡å de anul trecut), China (271 milioane tone, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone fa¡å de anul trecut), Brazilia (126 milioane tone, mai mare cu 10 mil. de tone), UE (68 milioane tone, cu 2,2 mil. tone mai mult pu¡in fa¡å de 2021/22), Argentina (55, mai mare cu 2 mil. de tone fa¡å de anul trecut), India (31,5 mil. t. mai pu¡in cu 1 mil. de tone), Mexic (28 mil. t), Ucraina (19,5 milioane tone, cu 23 mil. tone mai

¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a crescut cu 10 de cen¡i, pânå la 5,90 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). ¥n aprilie, doar cota¡iile din Argentina ¿i SUA au fost pu¡in schimbate, iar cele braziliene au scåzut. Publicarea ofertelor ucrainene råmâne suspendatå din cauza råzboiului.

¥n SUA, cota¡iile au råmas neschimbate, la 355 dolari/tonå, înså se a¿teaptå ca cererea din China så fie puternicå, în absen¡a celuilalt furnizor important, Ucraina. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a scåzut cu doar 1 dolar/tonå, la 308 dolari/tonå. ¥n Brazilia, pre¡ul a scåzut cu 25 dolari/tonå, la 3331 dolari/tonå.

mult pu¡in ca anul trecut), Africa de Sud (17 mil. t), Fed. Ruså (15,5 mil. t), Canada (14 mil. t), Nigeria (12,5 mil. tone).

¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 63,5 milioane tone de porumb, urmate de Argentina (42,5 mil. tone), Brazilia, cu 34 milioane tone, Ucraina (23 mil. tone, mai pu¡in cu 4 mil. tone fa¡å de luna trecutå), UE (5 milioane tone), Fed. Ruså (4,5 milioane tone) ¿i Africa de Sud (3, 5 mil. tone).

ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (316 milioane tone), China (291 mil. tone), UE (80 milioane), Brazilia (73), Mexic (44), India (29), Canada (17), Egipt (16), Vietnam (16), Japonia (16), Argentina (14), Indonezia (14), Africa de Sud (13), Coreea de Sud (12), Nigeria (12).

La importatori, pe primul loc este China (23 mil. tone), urmeazå Mexic (17 mil. tone), Japonia (16 milioane tone), UE (15 milioane tone), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Egipt (10 mil. tone), Iran (8 mil. tone) ¿i Algeria (5). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 305 milioane tone, cu 13 milioane tone mai mari decât în anul de pia¡å 2020/21. pagini structurate de

Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 19/2022

Pre]uri [i pie]e Rusia: Produc¡ie-record de grâu pentru al treilea an consecutiv Produc¡ia de grâu din Rusia în anul de comercializare 2022/23 este estimatå la 80 de milioane tone, mai mare cu 6% fa¡å de anul trecut ¿i cu 2% fa¡å de media pe 5 ani. Prognoza USDA include 58,5 mil. tone grâu de toamnå ¿i 21,5 mil. tone grâu de primåvarå ¿i exclude produc¡ia din Crimeea. Randamentul total de grâu este evaluat la 2,91 tone/hectar, în cre¿tere cu 7% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå cu grâu ajunge la 27,5 milioane de hectare. Grâul de toamnå reprezintå aproximativ 70% din produc¡ia totalå a Rusiei. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii din Rusia, suprafa¡a însåmân¡atå cu cereale de toamnå este de 18,4 milioane ha ¿i include grâu de toamnå (90% din suprafa¡å), orz, secarå ¿i triticale. Vremea din toamnå a fost variabilå, cu precipita¡ii peste medie în septembrie ¿i noiembrie, dar sub medie în luna octombrie, care este o lunå-cheie pentru înfiin¡area culturilor. Totu¿i, umiditatea favorabilå pe tot parcursul lunii aprilie, când plantele au ie¿it din repaus, a dus la perspective bune de produc¡ie, în special în regiunile de sud ale Rusiei. Cu toate acestea, dezvoltarea recoltei este încå timpurie ¿i va depinde în mare måsurå de vremea din mai ¿i iunie. Recoltarea grâului de toamnå va începe în iulie. Semånatul grâului de primåvarå a început la sfâr¿itul lunii aprilie. Este cultivat în principal în regiunile care se învecineazå cu Kazahstanul: Volga, Ural ¿i Districtul Siberian. Recoltarea grâului de primåvarå va începe la sfâr¿itul lunii august. 18

Scade produc]ia de grâu a Ucrainei Produc¡ia de grâu din Ucraina pentru anul de comercializare 2022/23 este estimatå de anali¿tii USDA, în raportul publicat pe 12 mai 2022, la 21,5 milioane tone, mai micå cu 35% fa¡å de anul trecut ¿i cu 23% fa¡å de media pe 5 ani. Scåderea în produc¡iei se datoreazå invaziei ruse¿ti pe teritoriul ucrainean. Randamentul este prognozat la 3,7 tone/hectar, redus cu 18% fa¡å de anul trecut ¿i cu 9% fa¡å de media pe 5 ani. Se estimeazå cå se va cultiva o suprafa¡å de doar 5,85 milioane hectare, fa¡å de 7,4 mil. ha în 2020/21, deci mai pu¡in cu 21%. Grâul de toamnå este semånat de obicei de la începutul lui septembrie pânå la mijlocul lunii noiembrie ¿i reprezintå aproximativ 97% din produc¡ia totalå de grâu din Ucraina. Pentru acest sezon, Ucraina a cultivat mai multe culturi de toamnå, inclusiv orz, secarå ¿i rapi¡å, dar cel mai råspândit este grâul, pe aproximativ 72% din suprafa¡å.

În fiecare iarnå, Serviciul de Statisticå al Ucrainei (SSSU) publicå informaii despre suprafa¡a cultivatå pentru culturile de toamnå. Estimårile nu includ Crimeea sau zonele de conflict din regiunile Done¡k ¿i Luhansk. Pentru calculele suprafe¡elor, ¡ara este împår¡itå în zone aflate în conflict ¿i zone din afara conflictului. Conform informa¡iilor de la Ministerul Agriculturii din Ucraina, rata de distrugere/abandon pentru zonele de conflict este prognozatå la 30%. Acest procent include zonele care au fost distruse de bombe ce au produs cratere ¿i câmpuri abandonate din cauza lipsei de combustibil sau de for¡å de muncå. În ceea ce prive¿te starea culturilor, a¿a cum aratå indicele de vegeta¡ie NDVI din satelit, aceasta este în general sub medie, în principal din cauza secetei din luna octombrie. Recoltarea grâului de toamnå are loc în general de la sfâr¿itul lunii iunie pânå la jumåtatea lunii august.

UE> Perspective bune pentru grâu Pentru noul an de comercializare 2022/23, produc¡ia de grâu din Uniunea Europeanå este prognozatå de USDA la 136,5 milioane tone, în scådere cu 1,9 milioane tone fa¡å de anul trecut, dar cu 3% peste media pe 5 ani, de 132,7 milioane tone. Se vor cultiva aproximativ 24,1 milioane hectare, mai pu¡in cu 0,1 mil. ha fa¡å de anul trecut. Randamentul ajunge la 5,7 tone/ha, cu 1% sub cel de anul trecut. ¥n general, condi¡iile meteo au fost bune în Europa de la semånatul grâului de toamnå pânå acum. Seceta din Spania a fost atenuatå

de ploile din martie. ¥n Fran¡a, înså, considerat cel mai mare producåtor de grâu al UE, seceta persistå, dar temperaturile relativ reci din primåvarå au limitat stresul culturilor. Ar fi necesare precipita¡ii în luna mai, pentru a atenua îngrijorårile. Produc¡ia celor 3 mari producåtori de grâu este prognozatå astfel: în Fran¡a, 36 mil. tone (3 mil. tone anul trecut), Germania, 22,1 mil. tone (21,5 mil. tone anul trecut) ¿i Polonia, 12 mil. tone (12,1 mil. tone anul trecut). pagin\ de

Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 19/2022

ASOCIA}II

PROFESIONALE

Clubul Fermierilor vrea s\ formeze 1.000 de lideri ai agriculturii Clubul Fermierilor Români a lansat a patra serie a programului “Tineri Lideri pentru Agriculturå”. Au fost prezen¡i mini¿tri, lideri de organiza¡ii interna¡ionale ¿i na¡ionale de fermieri, reprezentan¡i la vârf ai unor companii interna¡ionale din agribusiness ¿i mul¡i fermieri performan¡i - mai ales tineri, dar ¿i experimenta¡i. Au transmis mesaje consistente ministrul Mediului, Barna Tánczos, ministrul Educa¡iei, Sorin Cîmpeanu, ministrul plenipoten¡iar al României la UE, Achim Irimescu, ¿i al¡ii.

95 de tineri au absolvit primele trei serii anuale ale programului “Tineri Lideri pentru Agriculturå”, lansat de CFRO, în 2019. Vor urma 120 anul acesta, 180 anul viitor ¿i câte 200 ulterior, astfel cå, pânå în 2028, se va ajunge la 1.000 de cursan¡i. Tinerii participan¡i la program urmeazå stagii de pregåtire în ¡arå, la sediul Clubului din Bucure¿ti, la MADR, Ministerul Mediului, Comisiile pentru Agriculturå din Parlament, dar ¿i la Bruxelles, unde internship-urile vor fi reluate anul acesta, dupå doi ani în care totul s-a rezumat la “vizite” online, din cauza pandemiei. Pentru stagiile bruxelleze, Clubul are în¡elegeri cu Asocia¡ia Europeanå a Proprietarilor de Terenuri (ELO), Farm Europe, Reprezentan¡a României. O serie ¡inea nouå luni, dar de anul

acesta a fost comprimatå în ¿apte. În fiecare din acestea, o såptåmânå este petrecutå în Bucure¿ti, cu stagii de pregåtire pe module: management integrat al fermei, economie circularå, negociere ¿i practici comerciale, vorbit în public ¿i gestiunea emo¡iilor. Participan¡ii la program sunt tineri absolven¡i de orice facultate care sunt implica¡i sau inten¡ioneazå så se implice în afacerea familiei. Costurile de transport, maså, cazare (în Bucure¿ti) sunt suportate în general de par ticipan¡i, dar cursurile sunt finan¡ate de Agricover. Aproximativ 20% dintre tineri au o burså suplimentarå, care le acoperå ¿i costurile de transport, maså, cazare. Ei semneazå un contract de participare, angajându-se cå, în cazul în care ar chiuli, ar suporta costurile. Profitul Agricol 19/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE Pentru derularea în continuare a programului, Clubul a intrat sau va intra în parteneriat cu ministere, universitå¡i, comunitå¡i de afaceri. Pe de altå parte, membrii Clubului, participan¡i la conferin¡å, au semnat un “Pact între genera¡ii pentru viitorul agriculturii”. Ciolacu explicå: “Pactul presupune cå ne asumåm continuitatea în ferme, punând familia nu doar în centrul afacerii, ci ¿i al comunitå¡ii rurale, pe care så o dezvoltåm astfel încât så o

“Va fi masa criticå pentru ca o schimbare så se producå”, promite Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO. Se referå la o schimbare de substan¡å, care så transforme fa¡a agriculturii române¿ti atât în ochii no¿tri, cât mai ales ai privitorilor nu foarte condescenden¡i de la Bruxelles.

facem mai atractivå. E nevoie de productivitate ¿i bunåstare nu doar pentru fermieri, ci pentru to¡i cei care î¿i pot aduce contribu¡ia în aceste adevårate ecosisteme socioeconomice”. Mai mult, grupul Agricover s-a implicat în constituirea unui grup think tank numit Agrinnovator, pentru promovarea agriculturii regenerative ¿i a digitalizårii în ferme.

Robert VERESS

Experien¡ele tinerilor din Club

Laura }icoiu face politici publice la ELO Înainte de invazia din Ucraina, proiectul de directivå referitor la pesticide le-ar fi permis statelor care au consumul de pesticide sub media europeanå så-l reducå cu 25%, pânå în 2030, în loc de 50%. Înså, conform proiectului revizuit dupå declan¿area conflictului, reducerea minimå a crescut la 40%. Cu alte cuvinte, confruntatå cu perspectiva crizei alimentare în lume, Comisia a apåsat ¿i mai tare pedala restric¡iilor care vor diminua produc¡iile agricole. Propunerea oficialå este a¿teptatå în luna iunie. Ambele variante de proiect au fost våzute de Laura ºicoiu, care este Policy Officer (specialist în politici publice) la ELO (Asocia¡ia Europeanå a Proprietarilor de Terenuri). Se ocupå de dosarele ce ¡in de “strategia Furculi¡ei” (Farm to Fork), în rela¡ia cu DG Agri, dar mai ales cu DG Sante, care este principalul responsabil de strategie. “Råspundem la consultåri publice, scriem luåri de pozi¡ii. Participåm în grupurile consultative ale Comisiei. Monitorizez, analizez, trimit feedback cåtre Comisie, Consiliu, Parlament, în legåturå cu toate ini¡iativele referitoare la aceastå strategie”, spune tânåra de 25 de ani, care a fost angajatå de organiza¡ia bruxellezå în vara anului trecut. Laura ºicoiu e licen¡iatå în Comunicare ¿i Rela¡ii Publice la SNSPA ¿i master în Afaceri Europene la aceea¿i institu¡ie academicå. În 2018, a ob¡inut Profitul Agricol 19/2022

o burså Erasmus de un an la Universitatea Jagiellonian din Cracovia (Polonia). Înainte de întoarcerea în ¡arå, a primit o propunere care i-a schimbat, foarte probabil, cursul vie¡ii. “Nu må gândisem så lucrez în agriculturå. Familia mea nu este de fermieri. Sunt din Soveja, o localitate de munte din Vrancea. Dar na¿ul meu este Nicu¿or ªerban, primul pre¿edinte al Clubului Fermierilor, care este tot de acolo. La noi se ¡ine tradi¡ia: pårin¡ii dumnealui i-au cununat pe bunicii mei, dumnealui pe pårin¡ii mei ¿i ne-a botezat pe mine ¿i pe sora mea. Mi-a propus så intru în acest program al Clubului Fermierilor Români dedicat tinerilor lideri. Mi s-a pårut o provocare foarte interesantå, fiindcå e o combina¡ie de politici europene, cu care eram familiarizatå, ¿i agriculturå, despre care nu ¿tiam nimic”. Prin urmare, în vara anului 2019, la întoarcerea din Cracovia, s-a angajat ca voluntar la Club. A aplicat pentru un post de intern la Reprezentan¡a perma-

nentå a României de la UE, sec¡ia Agriculturå. A primit acceptul în septembrie, iar în octombrie a început, concomitent, cursurile la Tineri Lideri ¿i internship-ul la Bruxelles. Ståtea trei såptåmâni la Bruxelles ¿i venea o såptåmânå la Bucure¿ti. Internship-ul la reprezentan¡å s-a terminat în decembrie, înså din ianuarie a început altul, la ELO, tot în cadrul programului Tineri Lideri. ªi-ar fi dorit un angajament permanent la Bruxelles, dar a venit pandemia ¿i a fost nevoitå så se întoarcå la Bucure¿ti, angajându-se la Club. A råmas pânå în vara anului trecut, când, observând cå se fac angajåri la ELO, a trimis un CV. A fost invitatå la interviu ¿i apoi angajatå. “Din pozi¡ia pe care o am, cu siguran¡å pot sus¡ine interesele fermierilor români. Sunt în permanent contact cu colegii mei de la Club, ne trimitem documente, ne semnalåm anumite lucruri. Editez, în continuare, raportul de pia¡å care e distribuit membrilor Clubului. Clubul fiind membru ELO, sunt ca un ambasador al fermierilor români la ELO”. Laura ºicoiu î¿i dore¿te så mai petreacå o bunå perioadå de timp în capitala Belgiei, dar, pe termen lung, inten¡ioneazå så revinå în ¡arå ¿i så lucreze în agriculturå, domeniu de care a devenit inextricabil ata¿atå, pentru a-¿i valorifica experien¡a ce o va cumula. 21

ASOCIA}II PROFESIONALE

Ce este Agriventura ? Asocia¡ia Grânarii (din Ia¿i) organizeazå în perioada 30 iunie - 2 iulie prima edi¡ie a expozi¡iei Agriventura 2022. Evenimentul este unul de amploare ¿i va reuni fermieri din întreaga regiune de Nord-Est a ¡årii pe Platforma experimentalå de la Podu Iloaiei, în cadrul fermei PANIFCOM.

rganizatorii î¿i propun ca în acest an så reuneascå sub o singurå cupolå trei evenimente similare, organizate anul trecut ¿i dedicate cultivatorilor de grâu, porumb ¿i floarea-soarelui. Prima edi¡ie a evenimentului Sfatul Grânarilor - Agriventura 2022 va cuprinde demonstra¡ii de tehnicå agricolå, standuri expozi¡ionale de prezentare a peste 100 de companii ¿i branduri na¡ionale ¿i interna¡ionale de utilaje agricole, companii producåtoare de semin¡e, standuri ¿i echipamente zootehnice, inputuri, fur nizori de solu¡ii complete pentru ferme,

prestatori de servicii pentru agriculturå. Fiecare din cele trei zile va avea specifica¡iile sale cultural-educative. O parte a evenimentului va fi dedicatå prezentårii Platformelor experimentale pentru culturile de grâu, porumb ¿i floarea-soarelui. Scopul principal este de a cunoa¿te poten¡ialul hibrizilor ¿i a soiurilor testate în cadrul acestor platforme ¿i de a eviden¡ia cele mai bune rezultate pentru zona jude¡ului Ia¿i. A doua parte a evenimentului este dedicatå târgului de utilaje agricole, demonstra¡iilor agricole în câmp, furnizorilor de inputuri, servicii ¿i produse pentru agriculturå. În cadrul evenimentului va fi organizatå ¿i “Conferin¡a anualå Grânarii”, la care vor participa oficialitå¡i ale statului, europarlamentari, reprezentan¡i ai mediului universitar, fermieri ¿i reprezentan¡i ai structurilor asociative. A treia parte este dedicatå activitå¡ilor cultural educative, în cadrul ac¡iunii “Elogiul Satului Românesc”. În program vor fi incluse diverse activitå¡i, inclusiv pentru copiii fermierilor de aståzi, marii fermieri de mâine.

Emil Bålteanu, pre¿edintele Asocia¡iei Grânarii: “Ne dorim ca acest eveniment så fie deschis atât speciali¿tilor, fermierilor sau autoritå¡ilor, cât ¿i publicului larg, pentru a în¡elege determinarea ¿i pasiunea pe care noi o punem în activitatea noastrå, pentru o agriculturå cât mai sånåtoaså ¿i mai eficientå. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie så ne eviden¡iem ¿i så ne cre¿tem relevan¡a agricolå regionalå ¿i europeanå. Pentru cå agricultura este o activitate care ne prive¿te to¡i, a¿teptåm cât mai multå lume alåturi de noi, de la copiii de grådini¡å pânå la seniori”. 22

comunicat

Summit pentru Pe data de 10 mai 2022, la Face Convention Center, în Bucure¿ti, a avut loc cea de-a treia Conferin¡å Na¡ionalå dedicatå Programului “Tineri Lideri pentru Agriculturå”, organizatå de Clubul Fermierilor Români, pentru sustinerea ¿i promovarea pactului între genera¡ii pentru viitorul agriculturii.

eveniment, pe lângå reprezentan¡i de seamå ai Administra¡iei Preziden¡iale, conducerea Ministerului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale ¿i alte ministere, universitå¡i partenere ale Clubului, tinerii absolven¡i ai programului Clubului Fermierilor Români, fermieri de succes din toate regiunile ¡årii, lideri în domeniul tehnologiilor inovatoare pentru agriculturå ¿i reprezentan¡i ai altor asocia¡ii de fermieri din România, au fost prezen¡i ¿i reprezentan¡i ai Summit Agro România ¿i Sumi Agro Europa. Astfel, Summit Agro România a fost reprezentatå de cåtre Patricia Maria ªtirbu - Pre¿edinte Summit Agro România, Bulgaria, Croa¡ia, Slovenia, Serbia, Moldova, iar Sumi Agro Europa de cåtre Antoine Meyer - Pre¿edinte & CEO, Koji Ichinose Vicepre¿edinte & CFO ¿i Ken Priestley - vicepre¿edinte Opera¡iuni. Cu ocazia evenimentului, doamna Patricia ªtirbu ¿i domnul Antoine Meyer au acordat un interviu revistei Profitul Agricol, în care au subliniat sprijinul acordat agriculturii române¿ti ¿i, implicit, tinerilor fermieri, ce urmeazå så preia ¿tafeta, de cåtre Sumi Agro Europa, prin intermediul Profitul Agricol 19/2022

ASOCIA}II PROFESIONALE

Agro, al\turi de tinerii lideri agricultur\ ai României

Koji Ichinose – Vicepre[edinte & CFO Sumi Agro Europa Antoine Meyer – Pre[edinte & CEO Sumi Agro Europa Florian Ciolacu – Director Executiv Clubul Fermierilor Rom=ni Patricia Maria {tirbu – Pre[edinte Summit Agro Rom=nia, Bulgaria, Croa]ia, Slovenia, Serbia, Moldova Ken Priestley – Vicepre[edinte Opera]iuni Sumi Agro Europa

Summit Agro România, o companie care contribuie de 25 de ani, cu experien¡å ¿i tehnologie japonezå, la dezvoltarea agriculturii române¿ti. “Este o ocazie extraordinarå de a cunoa¿te genera¡ia tânårå, preocupårile ¿i performan¡ele lor ¿i felicitåm Clubul Fermierilor Români, care a reu¿it în doar 3 ani så creeze o asemenea platformå ¿i så ob¡inå rezultate deosebite, cu un numår foarte mare de tineri fermieri care au parcurs un program de lidership, care le va fi extrem de util în viitor. Summit Agro România a fost mereu alåturi de fermieri cu produse ¿i tehnologie japonezå pentru recolte bogate ¿i sånåtoase, sigure pentru utilizatori ¿i consumatori. Tot a¿a dorim så fim alåturi de noua genera¡ie de fermieri ¿i lideri în agriculturå, atât cu produse, tehnologie ¿i servicii pentru o agriculturå durabilå, Profitul Agricol 19/2022

precum ¿i cu sus¡inere în pregåtirea lor, pentru crearea unui viitor sigur pentru ei ¿i pentru agricultura din România - ¡arå leader european la mai multe culturi agricole, performan¡å pe care nu o întâlnim în foarte multe domenii de activitate din România”, declarå Patricia Maria ªtirbu. “Suntem foarte bucuro¿i så fim prezen¡i ¿i så sprijinim ini¡iativa tinerilor lideri pentru agriculturå, eveniment cu o tradi¡ie deja de 3 ani. Proiectul este foarte bine conectat cu viziunea companiei noastre ¿i, de asemenea, cu principiile noastre de afaceri. Sumi Agro î¿i propune så devinå în Europa noi arhitec¡i ai agriculturii ¿i agritehnologiilor. Oferim solu¡ii inclusiv pentru partea de digitalizare, bio-control ¿i biostimulare, însemnând cå fermierii români ¿i

tinerii fermieri pe care i-am întâlnit vor avea la dispozi¡ie elementele necesare pentru a fi în pas cu evenimentele climatice, iar bio-stimulatorii no¿tri din gama Seipro sunt doar o parte dintre solu¡iile pe care le oferim. Pachetele de asiguråri devin elemente indispensabile în agriculturå, iar Summit Agro România a fost inovatoare ¿i a adus pe pia¡a din România un astfel de instrument, încå de anul trecut. În ceea ce prive¿te digitalizarea, Sumitomo are centre de digitalizare în care peste 200 de antreprenori de startup ¿i manageri IT sunt reuni¡i, în care se pregåtesc solu¡iile de mâine. Speråm cå tinerii fermieri vor fi interfe¡ele noastre în viitor, pentru a integra digitalizarea pe pia¡a din România”, relateazå Antoine Meyer. Summit Agro România a luat fiin¡å în anul 1997 ¿i este parte a Sumitomo Corporation, ce desfå¿oarå activitå¡i în diferite industrii, printre care ¿i finan¡e, asiguråri, agriculturå de precizie, energie verde, mediu ¿i infrastructurå, produse chimice ¿i electronice. Summit Agro România are ca principal obiect de activitate comer¡ul cu produse pentru protec¡ia plantelor, produse pentru combatere biologicå, biostimulatori, fertilizan¡i, oferind din anul 2021 ¿i servicii de consultan¡å în asigurarea culturilor, cu pachete personalizate, chibzuite. Printre mårcile cele mai cunoscute, comercializate în România de cåtre compania Summit Agro, se remarcå: insecticidele Mospilan 20 SG/Krima 20 SG, Inazuma, Trika Expert, fungicidele Cyflamid 5 EW, Zetanil/Lieto, erbicidele Click Pro, Pledge 50 WP, fertilizan¡ii Fertigofol Ultra, Sulfomax Fluid ¿i produse din gama BIO Seipro: insecticidul NoFly, precum ¿i biostimulan¡i ¿i fertilizan¡i foliari Kaishi, Shigeki etc. 23

CULTURI

VEGETALE

Marian Topal\, B\l]a]i, jud. Ia[i

Aten]ie la musca cerealelor! Lanurile de grâu din Ia¿i trec printr-un atac masiv de musca cerealelor. Problema ne-a fost semnalatå de un fermier på¡it, Marian Topalå. Lucreazå 600 ha la Bål¡a¡i ¿i este pre¿edintele Uniunii Producåtorilor Agricoli Priva¡i din jude¡.

Marian Topalå a luat deja decizia så întoarcå 30% din suprafa¡a semånatå în toamnå cu grâu. În locul grâului, a semånat porumb. Restul de 70% din suprafa¡å spune cå trebuie så o ¡inå pentru a putea plåti arenda la oameni. A¿a cå a început un tratament împotriva larvelor, cu un insecticid piretroid, Decis, ¿i unul siste24

mic, Mospilan, în speran¡a cå va diminua impactul dåunåtorului. “Asta se întâmplå pentru cå nu avem voie så tratåm såmân¡a de grâu cu Nuprid”, spune Marian Topalå. Nici centrele fitosanitare nu au semnalat atacul, pentru a informa fermierii din alte regiuni. Mai mul¡i colegi din Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui mi-au spus cå ¿i ei întorc grâul din cauza atacului de musca cerealelor.” În România existå un complex de specii de diptere care pot dåuna cerealelor de toamnå, explicå dr. Emil Georgescu, cercetåtor la INCDA Fundulea. Larvele sunt cele care dåuneazå plantele de grâu, fie toamna devreme, fie primåvara. Nu existå deosebiri foarte mari între larvele diferitelor specii de mu¿te. De aceea, sunt denumite generic “complexul de mu¿te dåunåtoare ale cerealelor de toamnå”. Doar un ochi avizat ar putea deosebi între ele.

Larvele mu¿telor cerealelor sunt apode, acefale, cu aspect viermiform, de culoare albå sau gålbuie, corpul fiind turtit ¿i rotunjit spre partea posterioarå ¿i ascu¡it anterior. Aparatul bucal este foarte dezvoltat, prezentând cro¿ete mandibulare, prevåzute cu mai mul¡i din¡i. La completa dezvoltare, larvele måsoarå 4-5 mm (în cazul speciei Oscinella frit), 6-7 mm (în cazul speciei Chlorops pumilionis), 7-8 mm (în cazul speciei Opomyza florum). ¥n ciuda pierderii anticipate la grâu, Topalå nu î¿i schimbå planul de investi¡ii. Vrea så cumpere o combinå nouå, de preferat o Massey Ferguson Seria 7, ¿i un tractor de peste 350 CP.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 19/2022

CULTURI VEGETALE

Culoare de solidaritate pentru a Pentru cå asupra planetei planeazå spectrul unei penurii alimentare, Comisia Europeanå a anun¡at un set de ac¡iuni menite så ajute Ucraina så î¿i exporte produsele agricole. Cât vor fi de eficace, doar timpul ne poate spune.

in pandemie deja, indicele pre¡urilor produselor alimentare (stabilit de FAO în anii ‘90) începuse så urce u¿or. În urma invadårii Ucrainei ¿i a blocadei porturilor ucrainene de cåtre Rusia, deja indicele a luat-o progresiv în sus. ¥n primul rând pentru cå cerealele ¿i alte produse agricole ucrainene nu mai puteau ajunge la destina¡ie. Iar Rusia, de¿i un mare producåtor, a devenit o provenien¡å de evitat. Pentru un agricultor, care cultivå porumb, grâu, iar acum prime¿te mai mult pe marfa lui, vestea nu este neapårat rea. Dar la nivel macroeconomic situa¡ia unor materii prime scumpe este fragilå. Cum situa¡ia amenin¡å securitatea alimentarå mondialå, Comisia Europeanå a decis cå este nevoie urgent så fie stabilite rute logistice alternative care så utilizeze toate modurile de transport relevante. De aceea, Comisia Europeanå a prezentat un plan de ac¡iune pentru a stabili a¿a-numitele culoare de solidaritate care så permitå Ucrainei så exporte cereale, dar ¿i så poatå importa bunurile de care are nevoie, de la ajutor umanitar la hrana pentru animale ¿i îngrå¿åminte. 26

Comisarul pentru transporturi, Adina Vålean, a declarat: “20 de milioane de tone de cereale trebuie så påråseascå Ucraina în mai pu¡in de trei luni utilizând infrastructura UE. Aceasta este o provocare de propor¡ii gigantice”. Prin urmare, pentru europeni este esen¡ial så î¿i coordoneze ¿i optimizeze lan¡urile logistice, ca så creeze noi rute ¿i så se evite, pe cât posibil, blocajele. Toatå aceastå conectare ¿i integrare a infrastructurii Ucrainei cu cea a UE prive¿te mai ales statele membre învecinate, care au depus deja eforturi enorme în timpul acestei crize. În ciuda eforturilor imediate depuse de UE ¿i de statele membre pentru a facilita trecerea frontierei dintre Ucraina ¿i UE, mii de vagoane ¿i camioane a¿teaptå efectuarea procedurilor vamale pe partea Ucrainei. Durata medie actualå de a¿teptare pentru vagoane este de 16 zile, în timp ce la unele frontiere este de pânå la 30 de zile. Multe alte loturi de cereale sunt în continuare depozitate în silozurile ucrainene, gata pentru export. Printre provocåri se numårå dimensiunile diferite ale ecartamentului feroviar: vagoanele ucrainene nu sunt compatibile cu cea mai mare parte a re¡elei feroviare a UE, astfel încât majoritatea mårfurilor trebuie transbordate în camioane sau vagoane care corespund ecartamentului UE. Acest proces necesitå mult timp, iar instala¡iile de transbordare de-a lungul frontierelor sunt limitate. De aceea, Comisia, împreunå cu statele membre, va lucra pe termen scurt la urmåtoarele ac¡iuni prioritare:

Pentru a corela cererea ¿i oferta ¿i pentru a stabili contactele relevante, Comisia va institui o platformå logisticå de corelare ¿i va solicita statelor membre så desemneze puncte de contact dedicate culoarelor de solidaritate.

Capacitatea re¡elelor de transport ¿i a terminalelor de transbordare Ar trebui så se acorde prioritate transporturilor ucrainene de produse agricole care merg la export. ¥n plus, administratorii de infrastructurå ar trebui så punå la dispozi¡ie sloturi de cale feratå pentru aceste exporturi. Transferul de urgen¡å al încårcåtoarelor mobile de cereale cåtre terminalele de frontierå relevante pentru a accelera transbordarea Un acord privind transportul rutier cu Ucraina va elimina, de asemenea, blocajele. Pentru a încuraja operatorii de transport din UE så permitå intrarea vehiculelor lor în Ucraina, Comisia va analiza, de asemenea, op¡iunile pentru suplimentarea garan¡iilor financiare.

Material rulant de marfå suplimentar, nave ¿i camioane Asta înseamnå o invita¡ie a trans- Flexibilitatea opera¡iunilor vamale portatorilor din UE så punå urgent la ¿i a controalelor dispozi¡ie vehicule suplimentare. Comisia îndeamnå autoritå¡ile na¡i-

Profitul Agricol 19/2022

CULTURI VEGETALE

ajuta Ucraina s\ exporte

onale så aplice o flexibilitate maximå ¿i så asigure un personal adecvat pentru a accelera procedurile la punctele de trecere a frontierei.

Îmbunåtå¡irea conectivitå¡ii UE-Ucraina pe termen mediu Pe termen mediu ¿i lung, Comisia va lucra, de asemenea, la cre¿terea capacitå¡ii de infrastructurå a unor noi coridoare de export ¿i la stabilirea de noi conexiuni de infrastructurå în cadrul reconstruc¡iei Ucrainei. Urmåtoarea rundå a cererilor de propuneri din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) Profitul Agricol 19/2022

Depozitarea mårfurilor ucrainene pe teritoriul Uniunii Comisia va evalua capacitatea de stocare disponibilå în UE ¿i se va coorva permite sprijinirea proiectelor de îmbunåtå¡ire a legåturilor de transport cu Ucraina, inclusiv pentru conexiunile feroviare ¿i terminalele feroviarrutiere. În acest context, Comisia a adoptat aståzi o decizie în vederea semnårii unui acord la nivel înalt cu Ucraina, prin care se actualizeazå hår¡ile pentru re¡eaua transeuropeanå de transport (TEN-T), ca parte a politicii Comisiei de extindere a TEN-T la ¡årile învecinate.

dona cu statele membre pentru a contribui la asigurarea unei capacitå¡i mai mari de depozitare temporarå a exporturilor ucrainene. În condi¡ii normale, 75% din produc¡ia de cereale a Ucrainei este exportatå, generând aproximativ 20% din veniturile na¡ionale anuale din export. Înainte de råzboi, prin porturile ucrainene de la Marea Neagrå treceau 90% din exporturile de cereale ¿i semin¡e oleaginoase. Aproximativ o treime din exporturi sunt destinate Europei, Chinei ¿i, respectiv, Africii.

analiz\ de Arin DORNEANU 27

CULTURI VEGETALE

Lupta

EximBank finan]eaz\ cu 40 de milioane de lei activitatea Agro Chirnogi EximBank ¿i holdingul agricol Agro Chirnogi Cålåra¿i au încheiat un acord financiar în valoare de 40 de milioane de lei. Banii sunt destina¡i asigurårii necesarului de lichiditå¡i pentru activitatea curentå a companiei. Potrivit unui comunicat al båncii, fondurile au fost acordate cu garan¡ie de stat emiså în cadrul schemei de ajutor de stat COVID-19, dedicatå companiilor mari, care acoperå 90% din finan¡are. “Agricultura reprezintå un domeniu strategic pentru EximBank ¿i suntem încânta¡i cå, prin acest parteneriat cu Agro Chirnogi, putem sus¡ine agribusinessul mai ales în contextul actual, când producåtorii parcurg o perioadå dificilå determinatå de efectele în cascadå generate de perioada pandemicå ¿i post-pandemicå, precum ¿i de evolu¡ia pre¡urilor pentru materii prime ¿i energie. Parteneriatele încheiate cu companii fanion ale economiei reprezintå un indicator clar al capacitå¡ii noastre de a structura solu¡ii financiare pentru orice business sustenabil, abilitate care ne ¿i conferå statutul de finan¡ator favorit pentru companii”, a declarat Traian Halalai, pre¿edintele executiv al EximBank. Agro Chirnogi face parte din Grupul de companii Maria ¿i este în Top 3 cele mai mari companii de agriculturå din România dupå suprafa¡a de teren pe care o utilizeazå în produc¡ia de cereale (peste 35.000 de hectare). “Tot acest context economic pe care îl traversåm de la declan¿area pandemiei, care a adus un blocaj al comer¡ului interna¡ional ¿i o încetinire a activitå¡ii, cu toate provocårile ulterioare cre¿terile cota¡iilor bursiere ale cerealelor ¿i majorarea pre¡urilor pentru inputuri, din cauza scumpirii materiilor prime ¿i în special a gazelor naturale au generat un necesar suplimentar de finan¡are pentru toate companiile din 28

Traian Halalai, pre[edinte executiv EximBank

agriculturå. În acest context volatil, suntem bucuro¿i cå am gåsit împreunå cu EximBank cea mai eficientå solu¡ie de securizare a necesarului de lichiditå¡i pentru finan¡area activitå¡ii curente, astfel încât så avem mai mult confort în gestionarea noilor coordonate de cost. Odatå asigurat capitalul de lucru, putem så implementåm planurile de dezvoltare pentru a face în continuare agriculturå performantå, sustenabilå ¿i inovativå”, a spus Karine Khalil, pre¿edintele Consiliului de Administra¡ie al Agro Chirnogi. Agro Chirnogi, împreunå cu grupul Maria, dispune în prezent de o capacitate de însilozare remarcabilå de aproximativ 600.000 MT, fapt ce a determinat dezvoltarea activitå¡ii de comer¡ cu cereale. Totodatå, compania de¡ine ¿i una din cele mai moderne mori din România, cu o linie de fåinå ¿i una de målai, produsele sale fiind comercializate sub brandul Måriu¡a. În 2021, Agro Chirnogi ¿i Maria Trading SRL au preluat 100% din Agrirom SRL, producåtor de cereale din Cålåra¿i, care exploateazå 4.000 de hectare.

Meligethes aeneus sau gândacul lucios al rapi¡ei, Tanymecus dilaticollis sau rå¡i¿oara porumbului ¿i Epicometis hirta sau gândacul påros sunt trei dåunåtori extrem de periculo¿i, cu care fermierul Samson Popescu, din Cårpini¿, jude¡ul Timi¿, a avut de luptat pentru a-¿i proteja culturile de primåvarå, în acest an.

amson Popescu a explicat: “Epicopemetis atacå de la marginea câmpului. Îl atrage culoarea galbenå a rapi¡ei. El vine månâncå ¿i produce pagube. De obicei, la rapi¡å, eu fac 5-6 tratamente så scap de dåunåtori ¿i de bolile care atacå cultura”. Epicometis adul¡i apar primåvarå devreme ¿i zboarå mai ales în zilele însorite, iar noaptea se retrag în sol. Ei

Arin DORNEANU Profitul Agricol 19/2022

CULTURI VEGETALE

lui Samson Popescu cu d\un\torii persistå din aprilie pânå în iulie. Fiecare femelå depune în medie 40 ouå în sol. Incuba¡ia dureazå 1-2 såptåmâni, iar dezvoltarea larvarå 2 luni. Noii adul¡i apar în august-septembrie, dar råmân în lojele în sol pânå în primåvarå anului urmåtor. În Timi¿, au fost probleme ¿i cu gândacul påros, dar atacul acestuia uneori este mai puternic, iar în al¡i ani mai moderat. Depinde de mediul climatic. Samson spune cå dåunåtorii pot distruge ¿i pânå la 90% din culturå. Sunt agresivi, dar în acest an atacul lor a fost mai atenuat, fiindcå a fost frig, dar ¿i ploi. Ei ies în zilele cålduroase ¿i cu soare. Atunci sunt foarte periculo¿i. Dåunåtorii cauzeazå cele mai mari pagube culturilor de råpitå ¿i mu¿tar, precum ¿i la vårzoase. Rapi¡a este o culturå bogatå în polen, care degajå miros puternic ¿i este foarte atrågåtoare pentru polenizatori, dar ¿i Meligethes, care ierneazå ca insectå adultå în stratul superficial al solului ori în liziera pådurilor ¿i atacå când vine cåldura. Substan¡ele pe care Samson Popescu le folose¿te în lupta cu dåunåtorii din culturile de primåvarå sunt testate ¿i pe albine, de aceea nu le afecteazå. “Dacå sunt folosite produsele recomandate ¿i nu altele, nu trebuie så ai probleme cu crescåtorii de albine”, spune fermierul. El a fåcut un tratament cu Tilmor de la Bayer ¿i cu Mospilan de la Corteva. Acestea sunt insecticide care nu produc pagube la albine ¿i au efect sistemic. Rezistå ¿i ac¡ioneazå asupra gândacului påros timp de 1015 zile. Peste vreo 10 zile, mai face un tratament dupå ce trece floarea ¿i rapi¡a începe så formeze påstaia. Va mai da cu Profitul Agricol 19/2022

Propulse ¿i cu Mospilan. La porumb, a fåcut erbicidarea în postemergen¡å cu Andengo de la Bayer, care are un spectrul larg de combatere ¿i este foarte eficient. “Folosind acest produs nu facem abuz de erbicide så intoxicåm plantele. Acesta este unul dintre cele mai bune ¿i folosite erbicide la cultura porumbului. Din cauza ploilor au ie¿it multe burieni ¿i mono ¿i dicotiledonate”, explicå fermierul. Tratamentul împotriva gândacului påros mai poate fi efectuat cu insecticidele Biscaya, Calypso, Decis Expert 100 EC, Faster 10 CE sau Mavrik.

Såmân¡a de floare ¿i porumb utilizatå a fost tratatå cu neonicotinoide, cu Nuprid, mai pu¡in acel lot experimental, pregåtit cu speciali¿tii Bayer. A vrut så vadå cum se comportå culturå. “Dacå såmân¡a este tratatå cu neonicotinoide, atunci când o månâncå, dåunåtorul moare sau o evitå, nu o mai consumå. Aceastå derogare pentru neonicotinoide acceptatå de noul ministru a fost foarte bunå ¿i sper så o mai ¡inå ¿i pentru anii viitori, fiindcå nu numai în zona Timi¿ului avem mari probleme cu dåunåtorii”, a conchis Samson Popescu.

Gheorghe MIRON Tanymecus - pericol absolut În aceastå perioadå, Tanymecus a fåcut pråpåd în cultura de floarea-soarelui a lui Samson Popescu. De ce? “Am avut un lot experimental, împreunå cu Bayer, cultivat cu såmân¡å netratatå. Cum a råsårit plantele, dåunåtorii au fost cât cuprinde. Am fåcut douå tratamente în vegeta¡ie cu stropire. În loturile unde a fost tratatå såmân¡a, a fost mai bine. De aceea ne luptåm noi pentru a se påstra tratamentul cu neonicotinoide. Acestea ajutå ¿i protejeazå în prima fazå floarea soarelui ¿i porumbul. Dacå vor fi scoase neonicotinoidele, cum se încearcå de mai mul¡i ani, greu vom mai reu¿i så mai avem produc¡ii de floarea-soarelui ¿i porumb sau nu vom mai avea deloc”, a explicat Samson Popescu. Spune cå a reu¿it så ¡inå sub control bolile, dåunåtorii ¿i buruienile, aplicând tratamentele la timp. Cum a råsårit floarea-soarelui ¿i porumbul, prin 25 aprilie, a ¿i aplicat solu¡iile. 29

METEO DEPENTEN}A

Secet\ pedologic\ de la moderat\ la extrem\ în mai multe regiuni agricole din ]ar\ R

ezerva de apå în cultura grâului de toamnå, pe profilul de sol 0-100 cm, se va încadra în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute în Moldova ¿i Cri¿ana, cea mai mare parte a Munteniei ¿i a Dobrogei, a anun¡at Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie. ¥n zonele men¡ionate se înregistreazå secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i chiar extremå. Pe de altå parte, în Maramure¿, local nordul, estul ¿i sudul Olteniei, nordul, nord-vestul, vestul ¿i sudul Munteniei, nord-estul ¿i vestul Banatului, sudul Dobrogei, nordul, sudul, izolat în sud-vestul Transilvaniei, rezerva de apå din sol va prezenta valori satisfåcåtoare, izolat apropiate de optim ¿i optime.

radul de aprovizionare cu apå al solului în stratul 0-20 cm, în cultura de porumb, se va situa în limite satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim ¿i optime. Deficite de umiditate în sol (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå) se vor înregistra local în nordul, centrul ¿i estul Dobrogei, nordul ¿i nordvestul Banatului, nordul, nord-estul, izolat sudul Moldovei, nordul, nord-estul ¿i sud-estul Munteniei, estul Transilvaniei, aratå ANM.

e ansamblu, regimul hidro-temic din aer ¿i sol va fi favorabil desfå¿urårii în bune condi¡ii a proceselor de cre¿tere ¿i dezvoltare, atât la culturile de câmp, cât ¿i la speciile pomiviticole, în cea mai mare parte a ¡årii. De asemenea, în zonele de câmpie, ritmurile vegetative ale culturilor de primåvarå semånate în epoca optimå se vor putea desfå¿ura u¿or mai intens, în-

deosebi pe terenurile cu o bunå aprovizionare cu apå. La culturile de orz ¿i grâu de toamnå înfiin¡ate în perioada optimå va fi posibilå definitivarea alungirii paiului (90100%), continuându-se totodatå fazele de "burduf" ¿i înspicare (10-100%), iar în semånåturile tardive va predomina alungirea paiului (30-100%).

api¡a va parcurge apari¡ia inflorescen¡elor (70-100%) ¿i înflorirea (50-100%), cele mai avansate fiind culturile din sudul ¿i sud-estul ¡årii aflate la formarea silicvelor ¿i a boabelor în silicve (10-80%).

n func¡ie de data semånatului ¿i precocitatea hibrizilor, la speciile prå¿itoare (floarea-soarelui ¿i porumb) se va finaliza germinarea (100%), totodatå continuându-se råsårirea (10100%) ¿i dezvoltarea primei perechi de frunze adevårate (30-100%), precum ¿i înfrunzirea (3-8 frunze). Starea de vegeta¡ie a culturilor se va prezenta bunå ¿i medie, respectiv medie ¿i slabå în semånåturile tardive ¿i pe terenurile cu deficite moderate de umiditate în sol.

e asemenea, la sfecla de zahår se va semnala råsårirea (10100%) ¿i dezvoltarea primei perechi de frunze (10-60%), iar la cartoful pentru consum, råsårirea (50-100%) ¿i formarea/cre¿terea låstarilor laterali (1025%).

omii fructiferi se vor afla la cre¿terea låstarilor ¿i a frunzelor, formarea ¿i cre¿terea rodului, în cea

mai mare parte a planta¡iilor. De asemenea, soiurile timpurii de cire¿ vor parcurge cre¿terea fructelor, iar izolat se va putea înregistra coacerea în "pârgå". În toate podgoriile, vi¡a-de-vie î¿i va continua cre¿terea frunzelor ¿i a låstarilor, precum ¿i formarea inflorescen¡elor. Potrivit speciali¿tilor ANM, condi¡iile agrometeorologice vor fi optime pentru efectuarea lucrårilor agricole de sezon.

Temperatura medie diurnå a aerului se va situa între 13 ¿i 25 de grade Celsius, abaterile termice pozitive fiind de 1 - 7 grade Celsius, în toate zonele de culturå. Temperatura maximå a aerului va fi cuprinså între 21 ¿i 32 de grade Celsius, în majoritatea regiunilor, iar cea minimå se va încadra între 4 ¿i 18 grade Celsius, cele mai scåzute valori fiind posibile în depresiuni. Temperatura medie diurnå a solului la adâncimea de 10 cm va oscila între 13 ¿i 26 de grade Celsius la scara întregii ¡åri, valori optime parcurgerii fazelor vegetative la culturile de primåvarå înfiin¡ate în epoca optimå. Din punct de vedere pluviometric, meteorologii prognozeazå pentru perioada men¡ionatå ploi locale cu caracter de averså, dar ¿i toren¡iale, fiind înso¡ite de descårcåri electrice ¿i intensificåri ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, precum ¿i cåderi de grindinå. De asemenea, local cantitå¡ile de apå pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol, îndeosebi la începutul perioadei. Profitul Agricol 19/2022

GR|DINA

VIA [i LIVADA Tratamente de sezon pentru ceap\ Oficiul Fitosanitar Bihor recomandå tratamentul pentru combaterea dåunåtorilor: musca cepei ¿i a usturoiului, tripsul, gårgåri¡a cepei.

Produsele recomandate sunt Mospilan 20 SP - 0,025% sau Laser 240 SC - 0,04% sau Mavrik 2F SP - 0,05 %. Perioada optimå pentru efectuarea tratamentului: 2 - 4 frunze. Tratamentul se repetå dupå 10 - 12 zile utilizând un

alt produs omologat având n vedere apari¡ia e¿alonatå a adul¡ilor. Aplicarea se va face astfel încât solu¡ia så ajungå în zona coletului, acolo unde atacå larvele dåunåtorului.

Musca cepei are douå genera¡ii pe an, larvele primei genera¡ii atacå frunzele în formare, iar cele din a doua genera¡ie atacå bulbii. Dåunåtorul depune ouåle în aceastå perioadå la baza frunzelor (coletului) în apropierea solului de unde påtrund în plantå imediat dupå eclozare. Cele mai mari pagube le fac larvele din prima genera¡ie, când plantele sunt încå tinere.

Protec]ia merilor Oficiul Fitosanitar Bra¿ov recomandå efectuarea tratamentului fitosanitar la mår pentru combaterea gårgåri¡ei florilor de mår (Anthonomus pomorum) ¿i a fåinårii (Podosphaera leucotricha) tratamentul I. Gårgåri¡a florilor de mår are o singurå genera¡ie pe an. Ierneazå în cråpåturile scoar¡ei pomilor, în frunzi¿ul ¿i în iarba de sub pomi. Primåvara, când temperaturile cresc, înainte ca mugurii florali så se umfle, gårgåri¡ele påråsesc ascunzi¿urile în care au iernat ¿i se deplaseazå în coroana pomilor unde încep så se hråneascå perforând mugurii florali. Fåinarea atacå mugurii, frunzele, inflorescen¡ele, låstarii ¿i fructele. Este prezentå de la începutul dezmuguritului, când infecteazå organele vegetative Profitul Agricol 19/2022

gata formate. Låstarii ¿i frunzele infectate nu mai evolueazå normal, se acoperå cu o pâslå albå, cu aspect fåinos, iar în cele din urmå frunzele se înro¿esc, se usucå ¿i cad. O parte dintre mugurii florali evolueazå pânå în faza de råsfirare a inflorescen¡ei dupå care se usucå ¿i cad. Florile atacate de ciupercå prezintå petale alungite, de culoare verzuie; de cele mai multe ori sunt sterile, se usucå ¿i cad. Frunzele cu fåinare sunt mai mici, deformate, se brunificå, gofreazå ¿i sunt casante, iar în cele din urmå cad. Låstarii ataca¡i sunt acoperi¡i de o pâslå albå, nu cresc normal, lemnul nu se gofreazå corespunzåtor ¿i în majoritatea cazurilor înghea¡å în timpul iernii. Tratamentul se executå acolo unde s-a realizat dezmugurirea mugurilor flo-

rali în procent de 10-15% (bracteele sunt distan¡ate, iar la vârf se vede u¿or culoarea verde - argintiu). Sunt recomandate insecticidul Poleci ¿i fungicidele Bellis, Cyflamid, Dafne 250 EC, Domark 10 EC, King 250 EW (Tebusha 250 - a doua denumire comercialå), Orius 25 EW, (Salvator 25 EW - a doua denumire comercialå), Quimera, Luna Experience 400 SC, Topas 100 EC. Se recomandå måsuri de igienå în culturå (tåierea ramurilor uscate, råzuirea scoar¡ei la pomii båtrâni), iar în perioada apari¡iei adul¡ilor, scuturarea pomilor diminea¡a (când gårgåri¡ele sunt amor¡ite) ¿i distrugerea gårgåri¡elor adunate. Perioada de avertizare se va prelungi cu numårul de zile nefavorabile stropirii (ploi, zåpadå, temperaturi de la +5oC la + 2oC). 31

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Crama Har[ian, furnizorul Octavian Har¿ian a clådit la Dumitra, Bistri¡a-Nåsåud, un consor¡iu agricol: 1.200 de ha de teren, dintre care 1.000 comasate, mare parte în proprietate; o turmå de 700 de oi de carne; o vie pe 10 ha ¿i o cramå ce-i poartå numele, Dupå un dur proces de selec¡ie, a ajuns furnizorul de vin al Consiliului European.

armeanul Har¿ian, acum în vârstå de 84 de ani, Revolu¡ia l-a prins director de IAS la Dumitra. ªi-a propus så o apuce pe cont propriu, a¿a cå a gândit un plan de afaceri, a scris un studiu de fezabilitate ¿i a cåutat finan¡are. Recunoa¿te cå n-ar fi reu¿it fårå clasicul sistem de “pile, rela¡ii, cuno¿tin¡e”. “Am luat banii de la BIRD (Banca Interna¡ionalå de Reconstruc¡ie ¿i Dezvoltare). Fondurile BIRD erau gestionate, pe atunci, de Banca Agricolå, unde era pre¿edinte Bårbulescu, care, înainte de 1989, fusese ¿ef de filialå a Sectorului Agricol Ilfov. Acolo era prim-secretar Vizureanu, un coleg de facultate. Când mergeam la Bucure¿ti, cu treburi, îi duceam mereu câte o sticlå de båuturå. A¿a cå am råmas în rela¡ii bune. Prin Vizureanu l-am cunoscut pe Bårbulescu. Iar atunci, în 1990, ne-am dus împreunå la el. Bårbulescu l-a chemat pe unul, Chivu, de la creditare, ¿i i-a dat dispozi¡ie så se pregåteascå documenta¡ia necesarå pentru acordarea creditului”. Scopul creditului: achizi¡ia a trei combine John Deere, noi, din stråinåtate. Garan¡ia creditului: chiar combinele. Primul an - de gra¡ie. “O curatå afacere!”. Combinele au fost aduse din Germania ¿i descårcate în Constan¡a, destina¡ia aleaså de Har¿ian. “În Dobrogea aveam mai mul¡i colegi de facultate, ¿efi de IAS-uri ¿i foste CAP-uri. Iar ideea mea a fost, din capul locului, så prestez servicii pentru aceste unitå¡i care erau slab dotate tehnic”. Combinele au devenit disponibile exact în perioada când trebuia så înceapå recoltatul grâului. “Am fost så discut cu un fost coleg, un turc, iar la el era în vizitå ¿eful unui IAS. Acesta m-a 32

invitat så îi fac o demonstra¡ie. IAS-ul avea 12 combine Gloria. De o parte a ¿oselei spre Constan¡a au recoltat aceste 12 combine, terminând 27 de ha într-o zi. Eu, cu cele trei combine John Deere, am fåcut 95 de ha”. Din acel moment, calea i-a fost deschiså. Contractele de preståri servicii au început så curgå, cererea fiind mare. Armeanul a cerut så i se dea pierderile teoretice de la combinele Gloria ¿i 11% uium. În primul an ¿i-a amortizat investi¡ia în combine! Ulterior, a trecut de la plata în naturå la cea directå, în bani. Câ¿tiga 20.000 de lei zilnic.

600 ha cumpårate de la ¡igani Dupå zece ani de strâns “la te¿cherea”, dintre care opt ani în Dobrogea ¿i încå doi în Banat, a revenit la Dumitra, cu alt plan de afaceri în minte. “Într-un sat lipit de Lechin¡a, populat de mul¡i ¡igani, care aveau casele la periferie, când s-au fåcut retrocedårile lor li s-a dat livada de pruni. S-au dat parcele de câte 400 pe 300 de metri. ºiganilor le plåceau prunele, pentru pålincå. Dar nu au între¡inut livada, a¿a cå pomii s-au uscat”. Har¿ian ¿i-a gåsit un interpus,

prin care a început negocierile cu fiecare familie de ¡igani în parte. În faza finalå, mergea personal în vizitå, så negocieze. “Au fost politico¿i, to¡i må serveau cu cafea. Am båut mai multå cafea ca în Dobrogea...”. A¿a a cumpårat 600 de ha comasate. A convertit livada în teren arabil. ªi s-a apucat de culturå mare. Nu i-a fost deloc u¿or. “Cum må pot compara eu, cu solurile mele podzolite, care au pH între 4,8 ¿i 6, cu un fermier din Bårågan, cu cernoziomurile lui? Acolo, dacå dupå plug treci cu o grapå stelatå, po¡i însåmân¡a. Aici, trebuie så trec cu discul de trei-patru ori - dintr-odatå, costul/ha cre¿te foarte mult. Am purtat discu¡ia asta, pe vremuri, ¿i cu Angelo Miculescu, care m-a luat tare într-o ¿edin¡å. Dar, când i-am explicat, a în¡eles de ce am cheltuieli mai mari. A¿a cå, pe vremea aia, statul plåtea mai mult aici, pentru aceea¿i produc¡ie. Multå lume a uitat acest aspect, iar azi to¡i fermierii sunt trata¡i la fel, de¿i nu facem agriculturå în acelea¿i condi¡ii”. Grâul ¿i mai ales soia dau produc¡ii profitabile în regiune, rapi¡a deloc. La grâu depå¿e¿te 6 t/ha, iar la soia a ob¡inut 4.100 de kg/ha chiar în anul în care

Profitul Agricol 19/2022

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Consiliului European

Octavian Har[ian

prin preså se scria cå recordul na¡ional ar fi fost de 4.000 de kg, ob¡inut de o fermå din Timi¿. La porumb, cu 7-8 t/ha e la limita profitabilitå¡ii. Totu¿i, îl produce pe 550 ha, pentru cå fiul såu are o fabricå de alcool. “Îi vând porumbul la pre¡ul de produc¡ie”. Fiul ¿i-a dorit så fie pe picioarele lui, complet independent, iar dorin¡a i-a fost respectatå. Problema porumbului e întârzierea epocii de semånat. “Acum, de pildå, când în alte pår¡i porumbul e deja råsårit, noi încå nu putem semåna. A¿a am på¡it ¿i anul trecut, când semånatul l-am încheiat abia la sfâr¿itul lunii iunie. ¿i nu se coace...”. Cu floarea-soarelui a fost pionier în zonå. “Am riscat acum patru ani, însåmân¡ând direct pe 150 ha, fiindcå am observat cå se face suma gradelor de temperaturå necesare, în urma încålzirii climei. Am scos peste 3 t/ha. Dumitru Manole, Mimi cum îi spun eu, care mi-a fost coleg de facultate, iar acum e pre¿edintele Asocia¡iei pentru Cultura Florii-Soarelui, mi-a spus cå media în Constan¡a e chiar mai micå. Deci, e bine ce am reu¿it aici”.

se ocupe de vaci, dar oile au råmas feble¡ea sa. A¿a cå, atunci când a avut oportunitatea, a cumpårat o fermå zootehnicå de la un fost CAP. La început, a populat-o cu ºurcane. Apoi, a adus oi Suffolk ¿i a realizat încruci¿åri de absorb¡ie, între berbeci Suffolk ¿i oi ºurcane. Meti¿ii rezulta¡i i-a montat, în continuare, cu Suffolk. “Am ajuns cå aproape nimeni nu mai distinge care e metisul ¿i care Suffolk. Singura diferen¡å morfologicå e cå meti¿ii încå nu au urechile atât de mari ¿i låsate”. Acum are cam 700 de oi. Vinde berbecu¡i de 40-50 kg unui kurd de lângå Alba Iulia. Acesta le sacrificå la abatorul din Deva ¿i trimite carcase în Germania.

Povestea vinului Steininger De¿i s-a format ca zootehnist, Har¿ian ¿i-a dat doctoratul în vin, înainte de 1989. ªi nu în orice vin, ci a unuia cu o poveste fabuloaså. Fiindcå, a¿a cum spune, “vinul fårå poveste n-are farmec. Vinul e o poveste”. Steininger e un cupaj de Feteascå, Muscat, Pino Gris ¿i Neuburger. Buta¿ii originari au fost adu¿i în ¡arå de sa¿ii veni¡i de pe Valea Rinului, în 1141. Se Afacerea cu oi pare cå vinul Steininger a jucat un rol Prima ocupa¡ie a lui Har¿ian a fost esen¡ial în decizia lui Hru¿ciov ca Uniude inginer zootehnist. Nu i-a plåcut så nea Sovieticå så-¿i retragå armata din Profitul Agricol 19/2022

România. Legenda localå spune cå, aflat în zonå, la vânåtoare, împreunå cu Gheorghiu Dej ¿i al¡i lideri comuni¿ti români, Hru¿ciov a fost îmbiat cu Steininger. I-a plåcut foarte mult. Un pic prea mult. S-a afumat, iar Dej ar fi profitat ¿i l-a convins cå România e secåtuitå de pagubele de råzboi pe care trebuie så le achite URSS, pentru a-i mai putea hråni ¿i pe solda¡ii ru¿i. La 24 mai 1958 era semnat, oficial, acordul de repatriere a militarilor sovietici, România devenind prima ¡arå din fostul bloc comunist råmaså fårå aceastå formå de “protec¡ie”. Produce multe sortimente de vin, dar, evident, stindardul e Steininger. Fårå a li se face multå reclamå, vinurile Har¿ian au devenit rapid cunoscute. Reputa¡ia lor a ajuns la Bruxelles, de unde a venit invita¡ia de a participa la un proces de selec¡ie. “Am fost selecta¡i dintre 80 de crame din Europa. Am trecut cu brio testul lor de impuritå¡i, realizat la un laborator acreditat din Cehia. Acum livrez între 500 ¿i 2.000 de litri la douå luni”. În vârful dealului de vi¡å-de-vie este sediul Cramei Har¿ian, ca o vilå de munte. “Mi-am spus a¿a: pe ultima sutå de metri, så am un loc de muncå plåcut”.

Robert VERESS 33

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Sprijinul pentru bun\stare trebuie s\ se dea pe produc]ie Fermieri performan¡i din zootehnia noastrå considerå cå nivelul subven¡iilor trebuie så reflecte productivitatea afacerii. Cu alte cuvinte, dacå o fermå de vaci cu lapte folose¿te material seminal de la tauri cu o geneticå modestå, va avea o produc¡ie pe måsurå ¿i, în consecin¡å, fermierul nu trebuie så primeascå subven¡ii maxime. În fermele de påsåri sau de porci, unde se acordå numai sprijin pentru bunåstare, situa¡ia este ¿i mai evidentå.

Profitul Agricol 19/2022

re¿terea animalelor înseamnå investi¡ii foarte mari, care se amortizeazå extrem de greu. E normal ca fermierii så primeascå sprijinul pentru bunåstare, dar acest sprijin scade continuu. Aici ar trebui så intervinå statul mai consistent, crede Florin Pamfile, director comercial la Grupul Toneli, cel mai mare producåtor de ouå din România. “Orice ajutor este bun, de¿i sprijinul este în regresie. Nu se oferå alt ajutor pentru crescåtorii de påsåri.” În raport cu nevoile fermelor ¿i mai ales la concuren¡å cu statele partenere, sprijinul pentru bunåstare nu este suficient. “Acest sprijin se evalueazå pornind de la o unitate vitå mare = 98 de euro, explicå Aurora Alexandru, medic veterinar cu multå experien¡å ¿i directoare pentru produc¡ie ¿i pentru pro-

bleme sanitar veterinare din cadrul holdingului. 1 UVM se calculeazå la 100.000 de gåini x 0,014 = 1.400 x 98 de euro = 137 de euro pe un an. Suma e foarte micå. Polonia a dat de 10 ori mai mult. Dacå s-ar acorda la produc¡ia de ouå, ne-ar ajuta mai mult. Acum se då sprijinul pe efectivul mediu, transformat în UVM ¿i suma e micå.” Cei care nu lucreazå în zootehnie pretind cå este impropriu spus “sprijin pentru bunåstarea animalelor”, ar trebuie så se zicå “sprijin pentru bunåstarea fermierilor”. Dincolo de orice glumå, paradoxul este cå nu se acordå sprijin de bunåstare pentru gåinile crescute bio ¿i pentru gåinile cu codul 1, având în vedere faptul cå stau afarå, la soare, în aer liber. Chiar dacå F

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR adevårata bunåstare a påsårii se respectå cel mai mult acolo. “De exemplu, ajutorul de covid s-a dat în 2020 pe efective maxime. 100.000 pe fermå. Dar o fermå care are 50.000 de påsåri a luat 100.000 de euro. Toneli, care are 1,5 milioane de påsåri, a luat tot 100.000 de euro. Polonezii au primit ajutor de covid de 10 ori mai mare decât la noi. Ajutorul de covid a revenit pentru pasåre: 290.000 de euro pe unitate, indiferent de mårime, “dar a¡i luat deja 100.000 de euro, mai ave¡i de luat 190.000”. ªi primim pe efective transformate în UVM. Dacå la ecologic avem 40.000 de gåini x 0,014, am råmas cu 560 UVM x cu 10 euro cât este 1 UVM = 5.600 de euro pentru ferma ecologicå. Ce så fac cu ace¿ti bani? Pânå la urmå, buni ¿i å¿tia, dar dacå fac socoteala la 5.600 de euro, avem a¿a: în perioada pandemiei, te costå transportul omului de acaså, trebuie så fie maxim 7-8 în ma¿inå, le dåm må¿ti, månu¿i, dezinfectant. Omul nu poate ¡ine o mascå toatå ziua, face bube la gurå. Timp de un an, am cheltuit pe dezinfectant, detergen¡i, må¿ti, echipamente mai mult ca oricând”, spune Aurora Alexandru. Exploata¡iile mamut de påsåri ¿i porci înseamnå ¿i riscuri epidemiologice mai mari. “Dacå apare un singur caz, trebuie så omori tot. Patronul nu face rabat la biosecuritate”.

Longevitatea gåinilor Toneli exploateazå gåinile pânå la 90-100 de såptåmâni, adicå un an ¿i jumåtate. “Apoi le vindem la abator fiindcå avem efective mari. Nu admitem vânzarea la poartå din motive sanitar veterinare. Le iau de la poartå “mijlocitorii de afaceri” cu un leu ¿i le vând cu 15 lei la pia¡å drept “gåini de ¡arå”. De la abator primim 5-6 lei pe kilogram. O gåinå are 1,800-1,900 kg. Am vândut ani de zile la polonezi, dar acum avem contracte cu abatorul Agrisol Prahova, care le vinde în ¡årile subdezvoltate. Nimeni nu vrea så taie gåini de reformå în 36

România fiindcå nu au fåcut fabrici de procesare. Nu putem face ¿i abator fiindcå trebuie så lucreze 280-290 de zile. Dacå tai 2.000-5.000 de gåini pe zi, un abator nu e rentabil. La puiul de carne este altceva. Ei au ferme integrate ¿i taie 50-60.000 de pui pe zi. A¿a e rentabil cå taie zilnic”. Ca så fie acoperitor pentru toate costurile, pre¡ul unui ou la poarta fermei ar trebui så fie 0,65-0,70 lei. A¿a ar putea face ferma un profit de 0,5-1% ca så-i stimuleze pe lucråtori, så mai poatå construi câte ceva ¿i så poatå lua ¿i credite de la bånci. Banca nu då bani pentru alte investi¡ii. Grupul Toneli a instaurat rigoarea în toate fermele ¿i, de aceea, biosecuritatea este prioritarå. “Avem gripå aviarå la o fermå de la Brani¿te, jude¡ul Giurgiu. Virusul poate veni ¿i cu påsårile sålbatice, dar dacå folosim dezinfectan¡i, dacå respectåm regulile de filtru sanitar, schimbåm hainele de fermå, facem du¿ când intråm, nu se întâmplå nimic. Când plecåm din fermå, luåm papuci pânå la camera tampon din halå. Când intrå în halå, le dåm al¡i papuci ¿i riscul se reduce. Am investit în grupuri electrogene. Dacå douå secunde nu avem curent, porne¿te grupul automat”. Halele de la Gåe¿ti au fost construite cu douå niveluri. Vara este boierie pentru gåinile de la Gåe¿ti. Au aer condi¡ionat, produs cu un sistem fagure, care func¡ioneazå inclusiv în raport cu greutatea påsårilor. Aerul intrå prin ace¿ti faguri. Ventilatoarele trag aerul råcit de apa absorbitå din cele 160 de pu¡uri ¿i împing noxele afarå. Face analizå de apå lunar. Halele sunt izolate la exterior ca så men¡inå cåldura pe timp de iarnå fiindcå nu este altå surså de cåldurå. Dacå cre¿te con¡inutul de amoniac, se intensificå ventila¡ia. Strope¿te curtea cu var ¿i sodå causticå, substan¡å care a råmas cel mai eficient dezinfectant. “Facem ¿i ouå pentru copii fiindcå hrånim gåinile cu soia nemodificatå genetic: ouåle Kids. Pânå nu trec påsårile migratoare, nu putem så le scoatem afarå.” Robotul colecteazå ouåle, le selec-

teazå automat de pe bandå. Totul este computerizat. Aparatura este din Italia. Ambalajele sunt de plastic ¿i se spalå. Cofrajele provin din Ungaria. Cuibarele se aflå pe mijloc, de o parte ¿i de alta a benzii. Se închid automat noaptea. Nu existå cazuri de canibalizare. “Dacå re¡eta este echilibratå, nu se poate ajunge la canibalizare. Dacå påtrunde lumina din afarå, pasårea este curioaså ¿i ciugule¿te. Încep så cânte când intrå lucråtorul în halå.” Sunt gåini albe Lohman, care fac ouå albe. Este rasa cu creasta cea mai mare. Erau supranumite “rachete” înainte de 1990. Nu au nevoie de cåldurå pe timp de iarnå.

Un patron crescut în fermå Aurora Alexandru a avut un rol decisiv în dezvoltarea acestui holding. Practic, aceastå expertå a gândit întreaga strategie a afacerii libanezilor care au avut încredere totalå în ea. “Avem un patron care cre¿te gåini de la 18 ani ¿i acum are 42. Ca så må laud pu¡in, eu iam crescut pe el ¿i pe fratele lui. Tatål lor fåcea legumiculturå, a venit aici cu banii familiei ¿i ståtea în umbra lor. Când s-a însurat båiatul în Liban, am fost la nunta lui. Tatål avea aproape de Baalbek påmânt cât vezi cu ochii, pe valea Bekaa, ¿i casa era în mijlocul câmpului. Fåcuse acolo solarii, fabricå de împachetat legume murate ¿i proaspete. Påtrunjelul ¿i toate plantele aromatice cre¿teau pe conductå de apå. Aveau culturi mari de cartofi. Puneau salata în vid pentru magazine. Au fost învå¡a¡i cu munca de mici. De ferma de acolo se îngrijesc acum surorile ¿i toatå familia. Dintre to¡i arabii care se ocupå de påsåri din România, ei sunt cei mai serio¿i. Fra¡ii erau foarte tineri când au venit aici, în 1998. Dormeau în casa din fermå, nu se luau de fetele noastre, nu aduceau femei aici. Sunt catolici maroni¡i. Fiul meu este de-o vârstå cu ei. Munceau cot la cot cu lucråtorii. Ai no¿tri se îmbåtau, chiuleau. Fra¡ii libanezi cårau saci de cereale cu cârca. Prima lor fermå a fost la Mihåile¿ti, apoi s-au dispersat”, poveste¿te directoarea. Profitul Agricol 19/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

Aberdeen Angus, o În zece ani de existen¡å, Asocia¡ia Aberdeen Angus este cea mai mare organiza¡ie de profil din toatå Europa. Cu 1,300 de membri care au peste 100.000 de exemplare, aceastå asocia¡ie depå¿e¿te ca efective totale Marea Britanie sau Germania, sus¡ine Ioan Gociman, director executiv al organiza¡iei profesionale. Este singura asocia¡ie din ¡arå acreditatå pentru conducerea Registrului Genealogic la rasa Aberdeen Angus ¿i prima asocia¡ie din ¡arå acreditatå pentru Controlul Oficial al Performan¡elor pentru produc¡ia de carne.

socia¡ia Aberdeen Angus România este structuratå pe douå departamente: Controlul Performan¡ei Produc¡iei de Carne ¿i Registrul Genealogic. Echipa asocia¡iei este formatå din tineri ingineri zootehni¿ti pasiona¡i. Ace¿ti speciali¿ti au creat Baza informaticå de date Aberdeen Angus (BIDAA). În acest program informatic fermierii înscri¿i în Registrul Genealogic pot så verifice în timp real detaliile despre exploata¡iile proprii. Baza de date va rula la nivel na¡ional ¿i are ca scop eficientizarea centralizårii informa¡iilor despre fermele de taurine din rasa Aberdeen Angus din România. BIDAA ajutå la calcularea performan¡elor genetice pentru selec¡ia celor mai performante taurine din ¡arå ¿i pentru ameliorarea rasei. Pe 8 aprilie, Asocia¡ia a organizat o licita¡ie pentru taurii de pråsilå în ferma de reproduc¡ie din satul Cibu, comuna Fântânele, jude¡ul Mure¿. S-au înscris la concurs 14 tauri din 9 ferme. Taurii aveau vârste cuprinse între 15 ¿i 25 de luni, to¡i fiind înscri¿i în Sec¡iunea A a Registrului Genealogic. Pre¡ul de pornire pentru licita¡ie a fost între 3.000 ¿i 3.500 de euro. La fiecare ridicare de paletå, pre¡ul cre¿tea cu 100 de euro. Cei mai mul¡i tauri s-au dat cu 3.100 - 4.000 de euro. Boy s-a vândut mai scump: 5.200 de euro, un pre¡ bun pentru România. Are pårin¡ii originari din Marea Britanie ¿i a ajuns în grajdul lui Vasile Urs din jude¡ul Bistri¡a. Primul taur care a intrat în ring era

Iwan 508 de la ferma Angus Premium, jude¡ul Dolj. Are 17 luni. Tatål ¿i mama lui Iwan sunt din România. A avut media 8 la bonitare. Greutatea la fåtare a fost de 31 de kilograme. Sporul mediu zilnic la 7 luni a fost de 1.145 de grame, o performan¡å foarte importantå în perioada în¡årcårii. La ultima cântårire avea 752 kg. Nu l-a cumpårat nimeni. Al doilea taur provine din ferma Angus House Farm din Iclod, jude¡ul Cluj. Mama este din Marea Britanie, iar tata din România. A avut 39 de kilograme la fåtare. Sporul mediu zilnic a fost de 1.400 gr la 7 luni. La ultima cântårire avea 826 kg. Indexul global al valorii de ameliorare absolute a fost +42,3, iar indexul global al valorii de ameliorare relative a fost 110,78. Înål¡imea la greabån este de 148 cm, înål¡imea la crupå - 144 cm. Adâncimea toracelui - 105 cm, iar circumferin¡a scrotalå - 42 cm. S-a vândut cu 5.200 de euro. Al patrulea taur sa vândut cu 3.500 de euro. Al cincilea taur, de la o fermå din Bucovina, s-a vândut cu 3.100 de euro. Neobi¿nui¡i cu mul¡i oameni în jur, taurii erau extrem de stresa¡i ¿i de furio¿i. Al ¿aselea taur a fugit cu poarta în cap. Taurul cu numårul 8, dintr-o fermå din jude¡ul Cluj, s-a vândut cu 5.800 de euro. A fost recordul acestei licita¡ii. Ambii pårin¡i s-au nåscut în România. Este semnificativ faptul cå au apårut deja tauri cu pårin¡i nåscu¡i ¿i adapta¡i la clima din ¡ara noastrå. “Au fost animale superbe în concurs”, spune Marcel Olteanu la terminarea evenimentului.

“Când e vorba de un taur pentru reproduc¡ie, nu trebuie så vå orienta¡i doar dupå aspectul genotipic, recomandå Ionu¡ Gociman. Este foarte importantå valoarea de ameliorare. Este esen¡ial apoi temperamentul alfa al taurului în turmå. Trebuie så gåsim un echilibru între factorii de selec¡ie a taurinelor. Peste 500 de fermieri au venit la acele evenimente. Costel Popa din Rociu ¿i Alexandru Baciu din Grådi¿te au urmårit licita¡ia, dar nu au participat.

Profitul Agricol 19/2022

CRE{TEREA ANIMALELOR

asocia]ie de anvergur\

Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România (pentru rasele Charolais ¿i Limousin), mi s-a pårut decis så urmeze exemplu celor de la Aberdeen Angus, mai ales cå are cu cine ¿i cu ce.

Licita¡ie pentru finisare ¿i abatorizare Pe 9 aprilie, Asocia¡ia Aberdeen Angus a inaugurat o fermå de colectare în satul Fântânele. O altå investi¡ie importantå, realizatå cu mul¡i bani ¿i cu eforturi grele.

Ioan Gociman, director executiv Asocia]ia Aberdeen Angus Profitul Agricol 19/2022

Fermierii î¿i aduc animalele aici, apoi Asocia¡ia organizeazå licita¡ii ¿i vânzarea se face la pre¡ul real de pe pia¡å. Aici a avut loc o licita¡ie de vite pentru finisare ¿i abatorizare: vi¡ele, boi (“tineret mascul castrat”) ¿i tåura¿i. ªi aici a fost o adevåratå revela¡ie. Animalele s-au vândut la pre¡uri de pânå peste 14 lei kilogramul în viu. “Fermierii au primit astfel pre¡ul real pentru munca lor”, crede Marcel Olteanu. “Se observå tendin¡a românilor de a supraestima animalele cu talie, ceea ce nu e caracteristic rasei Angus, spune Gheorghe Nea¡å, fost director la ANZ ¿i în Ministerul Agriculturii, devenit un împåtimit al raselor de vite pentru carne. Nu e Charolais, nu e nici Limousine. Aberdeen Angus are talie medie spre micå, cu por¡iunile de carcaså îmbråcate în musculaturå, ceea ce nu am våzut aici. Chiulota trebuie så fie rotundå”. (Este vorba de piesa cu cel mai înalt grad de frågezime ¿i marmorare din pulpå - nota red.) La evenimentele din Mure¿, dupå ce am våzut mentalitatea ¿i comportamentul crescåtorilor de Angus, am avut impresia cå se na¿te o nouå aristocra¡ie printre fermierii no¿tri. ªi ace¿ti oameni chiar reprezintå altceva...

Viorel PATRICHI

Alexandru Szell are 1.100 de vaci Angus, o afacere pe care a început-o în 2014. A fost ¿i proprietarul taurului care s-a vândut cu pre¡ record la licita¡ia de la Cibu din 8 aprilie 2022. ¥nainte de a cre¿te vaci, a fost director general al Agrosel din Câmpia Turzii. “Am constituit douå linii în fermå: o linie pentru ameliorare, unde avem 21 de vaci matcå în prezent, ¿i o linie de îngrå¿are. Fac numai montå naturalå. Nu efectuåm transfer de embrioni. O fermå de Angus devine profitabilå de la 300 de capete în sus. Dacå ai mai pu¡in de 300 de capete, nu po¡i plåti impozite pentru salarii, nu po¡i så faci totul corect ¿i munca ta nu este plåtitå. Acesta este adevårul. Toatå lumea ¿tie, dar nimeni nu ia måsuri. Pentru noi, laptele este un furaj pentru vi¡ei. Nu mai plåtim om care så mulgå vacile. Facem procesare, cam 3-4 capete pe såptåmânå. A început så func¡ioneze ¿i HORECA. Am un magazin propriu, dar cel mai mult vindem prin restaurante. Au început oamenii så cearå antricot, mu¿chi, adicå piese de valoare. Un taur de 500 de kilograme se vinde cu un profit care nu e suficient în 2022, când am fost decapitaliza¡i. Infla¡ia a decapitalizat fermele. Vindem 100 de tauri ¿i ducem mai departe al¡i 83 de tauri cu banii încasa¡i. Nu putem så scoatem al¡i 100 de tauri cu acei bani. Trebuie så aduci bani din altå parte. Nu luåm niciun profit. Unii fermieri nu au de unde pune diferen¡a ¿i vor reduce efectivele. Dacå furajul e scump, nu mai ¡ine animalul. Ameliorarea se poate face ¿i în aceastå perioadå. Eu investesc în ameliorare anual cam 500.000 de euro.” 39

MA{INI & UTILAJE Manitou MLT 733 115 Premium, performant în toate fermele Încårcåtorul telescopic MLT 733 115 Premium este alegerea optimå atât pentru operarea în ferme de culturå mare, cât ¿i în cele zootehnice sau mixte. Construc¡ia, designul ¿i echipårile permit efectuarea unui numår mare de opera¡iuni: transportul hranei pentru animale, suport la recoltare, încårcarea ¿i descårcarea produselor în vrac, manipularea balo¡ilor, manipularea gunoiului de grajd etc.

peciali¿tii IPSO Agriculturå, importator al mårcii Manitou în România, ne-au prezentat atuurile MLT 733 115 Premium: - 7 metri înål¡ime maximå de lucru; - 3.300 kg capacitate maximå de ridicare;

- Motor fiabil de 116 CP; - Transmisie cu convertizor de cuplu; - Frâne cu discuri imersate în baia de ulei; - Pompå hidraulicå cu ro¡i din¡ate cu debit de 104 l/min; - Rezervor de ulei hidraulic de 135 litri; - Cabinå ergonomicå cu un nivel redus al zgomotului; - Echipare din standard cu furci ¿i cupå de mare capacitate; - Gamå extinså de ata¿amente. În plus, fiecare utilaj nou Manitou este conectat online cu dealerul, vine cu o garan¡ie incluså de 2 ani sau 2.000 de ore ¿i poate fi localizat ¿i monitorizat cu ajutorul aplica¡iilor mobile EasyManager/ MyManitou. Cå tot am pomenit de cabinå, aceasta este tip ROPS / FOPS, cu grilaj care protejeazå operatorul ¿i permite vizibilitate maximå cåtre

încårcåturå ¿i bra¡ul telescopic. Chiar de la intrare remarcåm echiparea cu Easy Step, pragul curbat care permite accesul în cabinå fårå efort. Dotårile din interior includ: JSM joystick Switch & Move, care permite utilizarea bra¡ului telescopic, schimbarea sensului de mers, schimbarea treptei de vitezå; monitor ce oferå operatorului toate informa¡iile necesare despre func¡ionarea încårcåtorului; DSB - Double Switch Buttons, ce oferå posibilitatea de repozi¡ionare a butoanelor în cabinå potrivit op¡iunilor operatorului, iar pentru confortul acestuia în cabinå regåsim sistemul de aer condi¡ionat, scaunul cu suspensie, ¿tergåtoare pe toate geamurile cabinei, pentru o vizibilitate optimå.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 19/2022

MA{INI & UTILAJE

Amazone AmaSelect, precizie [i economii în tratamente Pentru a evita cât mai mult suprapunerile la întoarcerile la capetele de rând, Amazone oferå acum func¡ia CurveControl pentru controlul cât mai precis al sistemului de duze AmaSelect. O altå func¡ie inovativå este AmaSelect Row, pentru aplicarea exactå a tratamentului la culturi ¿i pentru optimizarea ¿i reducerea cu pânå la 65% a consumului de erbicid.

pecialistul Constantin Cioarå de la Amazone România ne-a explicat cå, în trecut, aplicarea produselor de protec¡ia a plantelor în timpul întoarcerii la capetele de rând a dus la o supraaplicare în interiorul curbei ¿i la o subaplicare în exteriorul curbei. Cu cât rampele au devenit mai mari, operând pe lå¡imi de lucru mai mari, cu atât mai mare a devenit ¿i aceastå problemå, care reprezintå un risc foarte mare, deoarece se poate ajunge ¿i la supradozåri în interiorul curbei de peste 300%. Aplicarea excesivå trebuie tratatå cu mare aten¡ie, deoarece poate genera fitotoxicitate la plante. Func¡ia CurveControl este disponibilå pentru sprayerul autopropulsat Pantera 4504 ¿i pentru sprayerele tractate din gama UX.

AmaSelect CurveControl Amaselect CurveControl determinå raza curbei cu ajutorul unor senzori ¿i, datoritå capacitå¡ii de schimbare automatå a duzelor pe rampå, asigurå rate de aplicare complet uniforme în timpul virårii pe întreaga lå¡ime de lucru ¿i de42

terminå automat ajustarea presiunii pentru cantitå¡i modificate ale debitului. În plus, cu ajutorul sistemului AmaSelect, rata de aplicare poate fi adaptatå independent pe fiecare duzå. Func¡ia CurveControl este furnizatå împreunå cu controlul individual al duzelor AmaSelect ¿i cu sistemul activ de ghidare a rampei ContourControl.

AmaSelect Row Pentru a comuta de la distan¡å, din aplica¡ia completå de pulverizare în bandå, raportatå la rând, cu duze speciale amplasate în unghi de 40 de grade, Amazone oferå func¡ia AmaSelect Row pentru sistemul electric de comutare a duzelor individuale AmaSelect. Aceastå func¡ie permite reducerea la mai pu¡in de jumåtate a cantitå¡ii de erbicid utilizatå în mod obi¿nuit. Prin meniul de umplere, se determinå suprafa¡a tratatå pentru pulverizarea cu bandå ¿i a suprafe¡ei ¿i se calculeazå automat cantitatea necesarå, pentru a reduce cantitå¡ile reziduale. Reglarea distan¡ei între rânduri, a unghiului de pulverizare ¿i a înål¡imii de aplicare a duzelor se face foarte u¿or, printr-un meniu separat în sistemul Isobus. Selectarea comutårii corecte a

Avantajele AmaSelect CurveControl

- cantitå¡i aplicate constant în timpul deplasårilor în curbå, pe întreaga lå¡ime de lucru; - administrarea optimå a resurselor; - evitarea rezisten¡ei bolilor la plante prin dozarea insuficientå. Avantajele AmaSelect Row

- pulverizare în bandå a culturilor pe rânduri, printr-o simplå apåsare de buton; - sunt posibile aplicåri pe distan¡e diferite între rânduri; - confort mai mare la operare, cu meniu integrat de umplere, cu calcularea cantitå¡ii de substan¡å; - reducerea consumului de erbicid cu pânå la 65%. duzei ¿i a pozi¡iilor aferente ale duzei în banda tratatå se face automat. Printr-o apåsare de buton pe terminalul Isobus se poate comuta apoi între aplicarea pe suprafa¡å ¿i cea cu bandå, în doar câteva secunde.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 19/2022

MA{INI & UTILAJE

New Holland CR8.90, productiv\ în orice condi]ii Cu un ochi pe cer ¿i cu altul pe câmp, fermierul se gânde¿te deja la recolta de påioase, ce pare promi¡åtoare, iar pre¡ul cerealelor e în urcare. Acestea pot fi argumente pentru achizi¡ionarea unei combine noi, iar AgroConcept le oferå fårå "stat la coadå", cum se spune, deoarece are o serie de modele pe stoc, printre care ¿i New Holland CR8.90 Revelation, o combinå despre care speciali¿tii spun cå recolteazå eficient ¿i la calitate optimå chiar ¿i în condi¡ii dificile, chiar ¿i în pantå. CR8.90 este echipatå cu tehnologia de treier Twin Rotor, pentru o recoltare rapidå, oferind boabe ¿i paie de calitate. Modelul este echipat cu motor FPT Cursor 13, de 12,9 l, ce dezvoltå o putere maximå de 544 CP ¿i respectå standardul de poluare Stage V, datoritå echipårii cu tehnologia ECOBlue cu reducere cataliticå selectivå HI-eSCR 2. Rezervorul de motorinå este de 1.300 l, iar cel de AdBlue de 160 l, ceea ce permite o autonomie mare. Combina CR8.90 poate fi comandatå cu buncåre de capacitå¡i diferite, de 12.500 l sau 14.500 l, cu vitezå de descårcare de 126 l/sec, op¡ional 142 l/sec. Hederele pentru påioase care pot echipa acest model sunt High Capacity, Varifeed sau Superflex ¿i pot opera performant pe lå¡imi de lucru de la 6,1 m la 12,5 m, iar cele pentru porumb, rabatabile sau rigide, pe 8, 12 sau 16 rânduri.

15%, pentru a men¡ine orizontalitatea perfectå în timpul recoltårii. Sec¡iunea de intrare a canalului elevator a fost adaptatå pentru a men¡ine o alimentare optimå chiar ¿i pe suprafe¡ele cu înclinare lateralå foarte mare ¿i împreunå cu sistemul de umplere a buncårului de boabe garanteazå performan¡e similare cu cele ob¡inute pe teren drept. Printre echipårile inovatoare ale CR8.90 Revelation se numårå noul sistem automatizat IntelliSense, noile palete ale rotoarelor reglabile de la distan¡å Dynamic Flow Control, tehnologia Deep Cut Dynamic Feed Rol ¿i noul sistem brevetat Opti-Spread Plus pentru gestionarea reziduurilor ¿i pentru o foarte bunå lå¡ime de împrå¿tiere.

Tehnologii inovatoare Sistemul IntelliSense utilizeazå o serie de tehnologii brevetate New Holland, precum ¿i câteva func¡ii deja existente. Acestea includ Grain Cam, sistemul premiat care analizeazå în timp real fluxul de produs, oferind date detaliate privind calitatea boabelor, incluzând procentajul de boabe sparte ¿i de materiale diferite, altele decât

boabe. Noii senzori de sarcinå din sistemul de curå¡are furnizeazå indica¡ii precise privind volumul de material existent în site, iar acestea nu se supraîncarcå ¿i func¡ioneazå la capacitate optimå. Sistemul Deep Cut Dynamic Feed Roll garanteazå o alimentare mult mai uniformå, îndepårteazå acumularea excesivå de material în timpul recoltårii ¿i garanteazå eficien¡a maximå în detectarea pietrelor. Sistemul Deep Cut cu structurå cu profil din¡at este mult mai delicat cu recolta ¿i garanteazå o calitate mai bunå a paielor, amånunt important pentru fermele mixte.

Ergonomie ¿i confort în cabinå Noua cabinå Harvest Suite a fost proiectatå pentru a oferi nivelul maxim de confort ¿i o mai bunå ergonomie. Având un volum interior de 3,7 metri cubi ¿i o suprafa¡å vitratå de 6,3 metri påtra¡i, aceastå cabinå oferå mai mult spa¡iu ¿i o mai bunå vizibilitate pentru o recoltare mult mai confortabilå ¿i preciså. Arpad DOBRE

Echipåri performante Sistemul op¡ional Everest poate compensa înclinårile laterale de pânå la Profitul Agricol 19/2022

MA{INI & UTILAJE

Echipamente Irtec de la Dicor Land pentru iriga]ii eficiente Prognoza meteo pentru aceastå lunå indicå ploi pu¡ine sau deloc, în func¡ie de diferite zone agricole ale ¡årii. În plus, schimbårile climatice având ca efect prelungirea perioadelor secetoase pe timpul verii, împreunå cu lipsa personalului calificat în agriculturå îi determinå pe tot mai mul¡i fermieri så caute echipamente performante, par¡ial sau total automatizate, care så necesite cât mai pu¡ini angaja¡i.

pia¡å sunt o serie de companii care oferå astfel de sisteme de iriga¡ii, iar printre ele se numårå Dicor Land, distribuitor al echipamentelor de irigat marca Irtec în România. Practic, vorbim de trei categorii de instala¡ii de irigat: pivot, liniarå ¿i Hipodrom, care sunt structuri metalice zincate, realizate din o¡el S275, de foarte bunå calitate. Aceste echipamente au segmente care pot avea lungimi ce variazå între 48 m ¿i 66 m, cu diametre de 133 mm, 168 mm sau 203 mm. Ro¡ile carturilor centrale ¿i intermediare pot fi cu dimensiuni de 14.9 x 24 sau 16.9 x 24 ¿i sunt ac¡ionate de motoare ¿i reductoare UMC, cele mai performante din acest segment de echipåri. La acestea se adaugå aspersoarele tip Komet, dotate ¿i cu regulatoare de presiune ¿i care asigurå o dispersare uniformå a apei ¿i iriga¡ii eficiente ¿i de calitate. Toate cele trei tipuri de sisteme de iriga¡ii sunt performante, dar ceea ce le diferen¡iazå este modul lor de lucru. Cele cu pivot, de exemplu, sunt cele mai des utilizate instala¡ii în numeroase ferme din România, deoarece pot fi conectate la un singur hidrant, irigå su44

prafe¡e mari, iar operarea acestor sisteme nu necesitå pesonal numeros. Încå un amånunt important: sistemele tip pivot pot fi conectate direct la re¡eaua electricå, nefiind nevoie de generator electric separat. Speciali¿tii Dicor Land spun cå, pentru o irigare completå ¿i eficientå a parcelelor dreptunghiulare, cu acoperirea perfectå a col¡urilor, cele mai eficiente sunt echipamentele de tip liniar, care au mi¿cåri “înainte ¿i înapoi” ¿i nu laså neirigatå nicio suprafa¡å agricolå din zona de acoperire. Func¡ionarea foarte preciså a acestor sisteme liniare este facilitatå de sisteme de ghidare prin ¿an¡ sau cablu de o¡el. Existå ¿i versiuni cu conectare la hidrant, iar acestea au în dotarea standard carturi (sistem de deplasare pe ro¡i) centrale, cu mare capacitate de tractare. Pe de altå parte, instala¡iile de iriga¡ii liniare care se alimenteazå cu apå direct din canale au încorporate câte o pompå ¿i un generator, plus un sistem plutitor de absorb¡ie foarte performant, care se autocurå¡å de alge ¿i alte resturi vegetale în timp ce absoarbe apa din canalul de iriga¡ii. Sistemele tip liniar pot fi alimentate clasic, în lateralul solei, precum ¿i sub formå de aripå dublå, cu amplasarea cartului principal în centrul instala¡iei.

Dicor Land are solu¡ii ¿i pentru fermierii care au sole cu forme complexe ¿i le oferå sistemul de irigat Hipodrom. Acesta reprezintå o îmbinare între echipamentele de irigat de tip pivot ¿i cele liniare, ceea ce îi permite så irige atât în deplasare liniarå, cât ¿i prin pivotare. Acest lucru se realizeazå cu ajutorul unui kit de duze duble, controlat automat de panoul de control al instala¡iei. Datoritå mi¿cårilor de pivotare externå sau internå instala¡ia se poate configura variat, tocmai pentru a iriga eficient solele cu forme neregulate. Configura¡iile Hipodrom pot fi stabilite de fermieri împreunå cu speciali¿tii Dicor Land pentru a gåsi solu¡ia cea mai eficientå pentru solele acestora. Instala¡ia Hipodrom are o autonomie de pânå la 540 m în deplasare liniarå fårå schimbarea hidrantului. În plus, este posibilå ¿i automatizarea mi¿cårilor efectuate de instala¡ie, prin programarea lor pe un ecran de 18 cm diametru de pe panoul de control. Livrarea, instalarea ¿i punerea în func¡iune a echipamentelor este gratuitå, iar fermierii beneficiazå de garan¡ie ¿i de programe de finan¡are avantajoase ¿i flexibile prin colaborarea cu Dicor Land.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 19/2022

LOCURI DE MUNC| Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Product Management & Agroservice Vest ¿i Centru România (m/f/d) Ve¡i sus¡ine organiza¡ia prin cuno¿tin¡ele dumneavoastrå tehnice ¿i ve¡i fi responsabil pentru dezvoltarea portofoliului prin coordonarea ¿i analiza experien¡elor de câmp dezvoltate în arealul stabilit, ve¡i acorda sprijin tehnic pentru echipa KWS ¿i ve¡i ¡ine legåtura cu fermierii ¿i distribuitorii no¿tri cheie. Pentru aceastå pozi¡ie se oferå un contract nelimitat cu normå întreagå.

Profilul candidatului: • Diplomå universitarå în agronomie. Studiile postuniversitare constituie un avantaj; • Cunoa¿terea fluentå a limbii române ¿i a limbii engleze; • Experien¡å de cel pu¡in 3 ani pe o pozi¡ie similarå de coordonator de studii tehnice; • Experien¡å în transferul cuno¿tin¡elor, adaptate pe categorii de public; • Cuno¿tin¡e agronomice foarte bune; • Experien¡å în testarea în câmp a soiurilor de semin¡e ¿i/sau a produselor de protec¡ie a plantelor; • Experien¡å în evaluarea ¿i pozi¡ionarea produselor în raport cu interesele financiare ale companiei, nevoile clien¡ilor, realitatea pie¡ei, capacitatea de vânzare, dezvoltarea portofoliului; • Comunicare, gestionarea ¿i interpretarea datelor ¿i informa¡iilor, adaptabilitate, lucru în echipå, construirea de rela¡ii, leadership, toleran¡å ridicatå la stres; • Experien¡a în vânzåri ¿i/sau marketing reprezintå un avantaj.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/ We are now exclusively recruiting an Agricultural Commercial Responsible for Romania on behalf of a multinational company which strives to innovate and develop alternative tailor-made solutions to preserve the quality of the stored grains. We represent a leading company in its’ home market in France and a first hand recognized supplier of integrated proprietary technical solutions in other major grain producing countries around the world. Main responsibilities: - Prospecting and selling the company’s solutions for stored grains (wheat, corn, barley etc.); - Will participate in the elaboration of the local commercial policy; - Will report directly to International Business Development Director; - Coordinates the local promotional strategy implementation; - Developing the existing local P&L and market footprint, while proactively reporting to HQ. The synthetic profile of the suitable candidate: - Proven commercial prospection and development experience in Romanian market, ideally in the Agribusiness segment; - Technical expertise on grain storage machinery and installations would be appreciated; - A result oriented, outspoken person, able to relate with relevant decision makers; - Must be fluent in English, both spoken and written, while French would be a real plus; - Excellent computer skills (Excel and Power Point); - Driving license B, available for extensive trips in the territory visiting farmers owning silos and other grain originators; - Located in Bucharest area where the future Romanian subsidiary will be located. Profitul Agricol 19/2022

LOCURI DE MUNC| Vå a¿teptåm în echipa KWS Semin¡e SRL!

Reprezentant Vânzåri (m/f/d) pentru regiunea Teleorman Domeniu de activitate: Marketing ¿i vânzåri. ID post: 9901 Ve¡i atinge obiectivele în materie de vânzåri prin vânzarea semin¡elor hibrid KWS ca rezultat al vizitelor intense, consultarea ¿i sprijinirea clien¡ilor KWS ¿i ve¡i fi interfa¡a între Directorul Regional de Vânzåri, parteneri ¿i clien¡ii finali. De asemenea, ve¡i reprezenta compania la nivel atât intern, cât ¿i extern. Oferim contract de muncå nelimitat ¿i cu normå întreagå.

Competen¡e sociale:  Obi¿nuit så lucreze independent, precum ¿i så gândeascå ¿i så ac¡ioneze în mod independent;  Fire analiticå ¿i structuratå;  Capacitatea de a comunica cu ceilal¡i ¿i fire convingåtoare;  Capacitate de integrare ¿i caracter afirmativ;  Talent organizatoric. Spirit de echipå;  Capacitatea de a ac¡iona în interesul ¿i beneficiul companiei în cadrul activitå¡ilor zilnice;  Dispozi¡ia de a lucra peste program. Dispozi¡ia de a face deplasåri.

Profilul candidatului:

Beneficii:

• Experien¡å de muncå: minim 3 ani în vânzåri (agriculturå); • Abilitå¡i IT (Microsoft Office); • Nivel de cunoa¿tere limbi stråine: Limba Englezå (fluent); • Permis de conducere auto (cat. B).

 pachet salarial atractiv;  abonament medical;  ma¿inå de serviciu.

Pentru mai multe informa¡ii vizita¡i: www.kws.com/career. Urmåri¡i-ne pe LinkedIn® la https://linkedin.com/company/kwsgroup/

Profitul Agricol 19/2022

PAGINA DE HOBBY

Muflonul ;n bucate Muflonul e originar din Corsica ¿i Sardinia, stråmo¿ul oii domestice fiind colonizat, în ultimele secole, în majoritatea ¡årilor europene. La noi, specia a fost introduså în Transilvania, în anii 1868-1869 ¿i 1900.

aceea, fezandarea ¿i stagiul în bai¡ sunt obligatorii pentru punerea în valoare a mirosului, gustului ¿i texturii, toate aparte ¿i demne de apreciat. L-am întrebat odatå pe regretatul meu camarad de condei ¿i de vânåtoare Radu Anton Roman cum ar meremetisi el o pastramå.

se spalå ¿i se usucå la vânt. Pulpele din spate se cresteazå pânå la os. Totul se freacå bine cu sare grunjoaså, condimente (boia, piper, ienibahar) ¿i plante aromatice (cimbru, cimbri¿or, sovârf, rozmarin, busuioc) ¿i se clåde¿te într-un vas curat, preferabil din lemn. Se ¡ine la tescuit în zeama formatå vreme de douåpatru zile, întorcându-se la câte opt ore. Apoi, se atârnå la vânt pentru o zi, dupå care se då la fum rece din rumegu¿ de

urmat formarea de noi nuclee în 1916, 1933, 1935, 1954, dizolvate în timp. În anul 1965, muflonul a fost introdus în Dobrogea, ini¡ial în ¡arcuri, apoi, în perioada 1966-1971, ¿i în condi¡ii de libertate. Au urmat populåri ¿i în alte zone ale ¡årii (1973-1981), înså fårå rezultate notabile. Dupå 1997, specia mai exista numai în trei jude¡e (Constan¡a, Timi¿, Ilfov), prin mici popula¡ii cantonate numai în incinte. În ¡årile vecine, cum sunt Serbia ¿i Ungaria de pildå, unde nu abundå marii prådåtori (lupul, râsul ¿i ursul), proteja¡i în arcul carpatic, muflonul prosperå, în condi¡ii de libertate. Nu pot så uit cå, în anul 2009, confratele meu Octav mi-a adus o pulpå din berbecul såu cu trofeu de aur, vânat pe un teren administrat de silvicultorii sârbi. A fost piesa de rezisten¡å a unei mese memorabile, cu invita¡i ale¿i pe sprânceanå. Dincolo de sentimentul confruntårii cu o sålbåticiune oarecum exoticå, adjudecarea unui muflon presupune abilitå¡i cinegetice cu totul speciale. Nu trebuie bagatelizatå asemånarea acestuia cu animalul de turmå socotit drept imbecil ¿i slab de vârtute. Dobândirea unui trofeu de pre¡ cere efort ¿i timp; la rândul såu, carnea berbecului råpus trebuie preparatå dupå toate canoanele artei culinare vânåtore¿ti, fiindcå nu are nimic de a face cu cea a oii domestice, u¿or de preparat chiar ¿i de neofi¡i. De Profitul Agricol 19/2022

Pastramå de muflon Râzând în barbå (totu¿i, cu o undå de invidie colegialå!) de faptul cå nu aveam decât o pulpå din spate aduså, dupå cum am spus, de peste grani¡å, RAR – cum îl abreviam noi, ca alint – mi-a expus urmåtorul parcurs, pe care l-am urmat cu sfin¡enie, pentru ca aceasta så poatå sta cu demnitate alåturi de alte preparate tematice: spinare de cåprior în aspic, cârna¡i din carne de iepure, fazan umplut cu hribi, potârnichi ¿i prepeli¡e la tavå, pateu din porumbei pope¿ti, fripturå rece de sitari. Cert e cå atunci, în anul 2009, nu m-am fåcut de ru¿ine în fa¡a cinstitei comisii academice, când mi-am sus¡inut doctoratul în litere, cu „Istoria literaturii cinegetice române”. A¿adar (Magister dixit!), se scurg de sânge bucå¡ile de carne,

foioase, recomandabil fiind fagul. Dupå ce carnea a cåpåtat un lustru auriu, se påstreazå la rece, în pod sau în cåmarå. Muflonul vânându-se toamna, pastrama se consumå pânå primåvara, cât e iarna de lungå, ca atare ori friptå pe gråtar, prin tåiere treptatå în felii sub¡iri sau mai groase dacå e asociatå cu scrob (omletå, paparå) din ouå zdravene, de ¡arå, måmåligu¡å caldå ¿i ardei iute murat. Nu se cuvine så lipseascå de pe maså o butelcå sau o bårdacå de vin rustic, deloc preten¡ios, de la tulburel ¿turlubatic, zaibår ¿i molan, pânå la pelin de mai, lunå în care s-ar cuveni så ne facem planuri pentru urmåtorul rând de pastramå.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 26 mai Are loc prima edi¡ie a evenimentelor în câmp marca NETagro - Tehnologii esen¡iale, în ferma companiei din Ulmeni, Cålåra¿i. Partenerii proiectului sunt BASF, KWS, BELOR ¿i APV. 26 mai Are loc Ziua Grâului în Bårågan, un eveniment în câmp organizat de APPR. Ca ¿i anul trecut, se ¡ine în ferma Telehuz Agriserv (620 ha) din Mårcule¿ti, Ialomi¡a. 27 mai La Bucure¿ti are loc conferin¡a Corteva dedicatå nutri¡iei animale, Secretele unui siloz de calitate. Se ¡ine la Grand Hotel (fostul hotel Intercontinental), de la ora 14:30. 2 - 5 iunie DLG InterMarketing organizeazå AgriPlanta - RomAgroTec, la Fundulea, jud. Cålåra¿i. La eveniment vor participa companii, producåtori de semin¡e, fertilizan¡i ¿i substan¡e pentru protec¡ia plantelor, importatori de ma¿ini agricole, finan¡atori în domeniul agricol etc. Se vor face demonstra¡ii cu ma¿ini agricole.

Olimpiada studen]ilor de la Agronomie ¥ntre 12 si 15 mai, USAMV Cluj-Napoca a gåzduit Agronomiada - cea mai mare competi¡ie de naturå ¿tiin¡ificå ¿i sportivå destinatå studen¡ilor de la universitå¡ile de profil din ¡arå ¿i Republica Moldova. Au participat peste 500 de studen¡i, dar ¿i profesori. Competi¡iile au fost atât academice, cât ¿i sportive, ¿i s-au desfå¿urat în campusul universitå¡ii. “Este a treia oarå când încercåm så organizåm Agronomiada în campusul nostru, se pare cå acum e cu noroc. Cei doi ani de pandemie ne-au obligat så amânåm edi¡ia de la USAMV ClujNapoca. Ne dorim så transformåm evenimentul într-o sårbåtoare a învå¡åmântului superior agricol din Româ-

30 iunie - 2 iulie La Ia¿i se va ¡ine prima edi¡ie a Agriventura, expozi¡ie organizatå de Asocia¡ia Grânarii. Are loc pe platforma Panifcom de la Podu Iloaiei. S-au înscris deja 100 de companii din agribusiness. 50

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Mobile pentru ¡årani – A avea informa¡ii precise; 2) Primul gol – Pedeapså aplicatå de pårin¡i; 3) ªi-a dat arama pe fa¡å 9 10 – O jumåtate de om; 4) Oalå fårå toarte! – Consultat pentru un proces; 5) S-a dat peste cap – ¡inute în boxå! 6) Båtutå în råzboaie – Cam råu la gust; 7) Cuvânt cu greutate – Urcat la cap; 8) Intra¡i în gura lumii – Control la hotare; 9) Termen obligatoriu; 10) Trecute rapid cu vederea.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 - 11 iunie La Slobozia se ¡ine expozi¡ia Farm Conect România, sub bagheta APPR. Farm Conect promite så aibå o abordare nouå. ¥n primul rând pentru cå este organizatå de fermieri pentru fermieri. Evenimentul se face cu sus¡inerea primåriei Slobozia, conduså tot de un fermier.

nia”, a declarat coordonatorul Agronomiada, prorectorul Leon Muntean. Competi¡iile au inclus 22 de discipline de studiu, iar în concursurile sportive studen¡ii se vor întrece la fotbal, tenis de maså (båie¡i), volei (mixt), tenis de câmp (mixt), pescuit sportiv. O altå competi¡ie atractivå este destinatå echipelor de majorete.

1 2 3 4 5 6

VERTICAL: 1) Cålcate de la poale în sus – Scos din broascå; 2) Utilizator al periu¡ei; 8 3) Legat la trunchi – Vând de-ale gurii; 9 4) Tratatå cu picåturi – I s-a dat credit cu bu10 letinul; 5) Caså de na¿teri pentru copii; 6) Medii de zece! – Ocupatå cu spectacolele Solu¡ia careului din Nr. 18/2022 – Bezea pe degete; 7) Tun¿i la månåstire – ORIZONTAL: RADACINOSI; ETER - RUMEN; ZOB - BUCALE; EMISAR - TEC; M - TACIT - CH; Înainteazå în apå; 8) Sucit din fire – Puneau AMARI - ANTI; TO - CLARA - T; ORTI - CALPA; la cale; 9) Un tip de zahår – Poarta l-a cåRUINAT - TOT; INZAPEZITE. låuzit; 10) Pline de venin. Profitul Agricol 19/2022

Profitul Agricol nr. 19 din 2022

Articles inside

Aten¡ie la musca cerealelor

Laura ºicoiu face politici publice la ELO

Mugur Isårescu, despreproblemele agriculturii

Numire importantå în conducerea USDA