Profitul Agricol nr. 1 din 15 ianuarie 2020 by Profitul Agricol

nr. 1 din 15 ianuarie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXII, nr. 1/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

Internetul ne-a schimbat pe to¡i De mai bine de 10 ani, descoperim ¿i ne adaptåm la vitezå. Viteza informa¡iei, nu vå gândi¡i la ma¿ini sport... Internetul ne-a invadat via¡a de zi cu zi, ne-a ajutat enorm în ceea ce facem, dar în acela¿i timp ne obligå så ne schimbåm. Hârtia tipåritå, cu tot farmecul ei, pierde, de câ¡iva ani, teren în fa¡a vitezei internetului. Så remarcåm cå hârtia nu a pierdut în fa¡a televiziunii... La ce bun så mai a¿tep¡i po¿ta¿ul så î¡i aducå revista când po¡i afla totul doar plimbând u¿or degetul pe ecranul telefonului sau tabletei? (Despre calitatea articolelor publicate pe internet vom vorbi probabil altådatå). A¿a cå am cåutat cu aten¡ie ¿i am gåsit, zicem noi, o solu¡ie prin care hârtia (la care, så fie limpede, nu renun¡åm!) så prindå ¿i ea viteza teribilå a internetului. Doar pentru cine vrea vitezå cu orice pre¡... Nu, nu facem încå un website. Nu acum. Deocamdatå, vå propunem varianta PDF, Profitul Agricol în format digital, scuturat de lentoarea po¿tei, de timpul de a¿teptare al tiparului, uploadatå direct pe un site special. Am ales issuu.com, dar suntem deschi¿i ¿i altor propuneri. A¿a, pute¡i citi Profitul Agricol pe telefonul mobil, pe tabletå, pe computer. Aceea¿i calitate a cuvântului tipårit, cuvânt måsurat cu grijå, dar cu o altå vitezå. Iar cei care aleg fo¿netul hârtiei, vor primi mai departe Profitul Agricol tipårit. Totu¿i, nimic nu înlocuie¿te întoarcerea unei pagini proaspåt citite... Andrei OSTROVEANU

PS - O surprizå frumoaså: revistele uploadate de noi (pe issuu.com) în ultimele såptåmâni ale anului trecut au fåcut fiecare cam 1.000 de cititori. O pia¡å nouå, o lume pe care nu avem dreptul så o ignoråm.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Simona-Nicole David 0722 759 442 Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul agricol 1/2020

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Învå¡åmântul dual, fa¡å în fa¡å cu liceul agricol Actualitatea în jude¡e

Fermå de curcani la Topoloveni Victoria agriculturii asupra petrolului Continuå împu¿carea mistre¡ilor Vânåtoarea de mistre¡i de la Balc nu se ¡ine anul acesta

To¡i oamenii ministrului 6 Ministrul Oros despre coafeze la AFIR, cormorani ¿i vânåtorii de subven¡ii 8 Femei în agriculturå Uniunea Europeanå: Urmåtorii 10 ani 9 Maria Cîrjå, un altfel de CV Pesta porcinå africanå afecteazå Culturi vegetale pia¡a de carne 9 Trei scenarii pentru 2030 10 Temperaturile ridicate aduc beneficii, dar ¿i riscuri Bayer pregåte¿te portofoliul Pre¡uri ¿i pie¡e din 2021 Cota¡iile principalelor produse agricole 12 Produsele noi pe pie¡ele lumii care vor fi lansate în 2020 Previziunile asupra produc¡iei de grâu 14 Noua genera¡ie de hibrizi ExpressSun Produc¡ia mondialå de porumb 15 Umiditatea porumbului la recoltare Scade produc¡ia de oleaginoase 16 O solu¡ie pentru atragerea tinerilor Cre¿te produc¡ia mondialå în agriculturå de floarea-soarelui 17 Opinii Rapi¡å: 68 milioane tone Un apicultor î¿i cere la nivel mondial 17 dreptul la replicå Soia: produc¡ia mondialå scade Agricultori ¿i apicultori, la 337,5 de milioane de tone 18 to¡i suntem în aceea¿i barcå Produc¡ia agricolå a anului 2019 19

Cre¿terea animalelor 20

Ferma de reproduc¡ie ¿i diferen¡ierea subven¡iilor

Cine nu are ferme de 22 reproduc¡ie nu poate face zootehnie performantå, sus¡in cei mai mul¡i fermieri 22 cu care am discutat. 23

Doctorul Mihai Petcu din Pantelimon: Avem nevoie de cel pu¡in zece ferme de elitå 36 Fabrica de gåina¡ de la Gole¿ti 38 Ma¿ini agricole

Ma¿ina Anului 2020

15 utilaje, din cine ¿tie câte sute s-au lansat anul acesta, au primit titlul de Ma¿ina Anului 2020. Le-am trecut în revistå pe scurt, cu elementele de noutate care le-au 26 propulsat pe podium. Agricultura de altådatå 28

30 31

Mo¿ia care devine ora¿

Informa¡ii externe

Calea de mijloc în agriculturå Fermierii sunt principalii beneficiari ai acordului comercial SUA - China Germania ridicå garduri spre Polonia împotriva pestei porcine africane

Magazin 33

Iarna, pe cåldurå, cu nåluci, dupå råpitori Avantajul carabinei 10.000 de cåmile împu¿cate pentru cå beau prea multå apå

52 53

De la stânga la dreapta: Gheorghe ªtefan, Adrian Oros, Ionu¡ Cåtålin Nica, în rândul doi: Emil Dumitru ¿i Aurel Simion rândul trei: George Scarlat, Claudiu Sorin Ro¿u Mare¿ ¿i Mircea Popa

To]i oamenii ministrului Echipa cu care Adrian Oros va conduce Ministerul Agriculturii în urmåtoarele luni sau ani, în func¡ie de rezultatul alegerilor, este formatå din 5 secretari de stat, 1 secretar general ¿i 1 secretar general adjunct. Am vrut så aflåm ce domeniu va coordona fiecare în parte ¿i cum inten¡ioneazå så se achite de sarcini. Pentru aceasta, am pregåtit un set de patru întrebåri, la care ne-au råspuns fa¡å în fa¡å. Emil Dumitru Coordoneazå Direc¡ia de Politici Agricole - sectorul vegetal, Autoritatea de Management pentru PNDR, Direc¡ia de Fond Funciar ¿i Îmbunåtå¡iri Funciare. Este licen¡iat în Drept ¿i are un master în Horticulturå. Este fermier ¿i fost pre¿edinte al Pro Agro. “Misiunea mea cea mai importantå este un Plan Na¡ional Strategic care så corespundå nevoilor fermelor mici ¿i mijlocii, pentru a crea ¿i consolida o claså de mijloc puternicå în agriculturå, cu scopul men¡inerii satului românesc.” Pentru asta, va lansa o sesiune de proiecte pe PNDR pentru instalarea tinerilor fermieri. “Lucråm ¿i la un proiect de instalare a tinerilor fermieri din diaspora. Vom lansa o sesiune de investi¡ii în abatoare de mici capacitå¡i în zona montanå. Am identificat deja sumele de bani la finele anului trecut în PNDR. Pentru legumicultori este necesarå o schemå de sprijin prin care så finan¡åm nu produc¡ia în sine, ci condi¡ionarea, ambalarea, etichetarea. Vrem så facem ¿i Camerele Agricole.” 6

Ideea cålåuzitoare: “¥mi doresc ca statul så nu se mai comporte ca un agent economic, ci ca un arbitru în economie.”

George Scarlat Este responsabil de Politicile Agricole sectorul zootehnic. Coordoneazå ¿i Direc¡ia de Fond Funciar ¿i Îmbunåtå¡iri Funciare, Direc¡iile Agricole Jude¡ene, Agen¡ia Na¡ionalå de Îmbunåtå¡iri Funciare. Este economist, de¡ine o fermå de 12.000 de porci în Lie¿ti, jude¡ul Gala¡i, ¿i are afaceri în industria alimentarå. “Dezvoltarea sectorului zootehnic este prioritatea mea. Declarativ, s-a mai încercat zootehnizarea agriculturii, dar incoeren¡a programelor ¿i måsurilor a fåcut ca rezultatele så întârzie så aparå. ºinta este ca, în 2030, så nu mai vorbim de ferme de subzisten¡å, ci de ferme de familie competitive. Îmi doresc implementarea unui sistem informatic de colectare ¿i gestiune a datelor reale despre efectivele de animale, pentru a putea realiza politici por-

nind de la situa¡ia realå.” ¥¿i dore¿te så schimbe ¿i abordarea la ANIF. “Sunt fermieri care au accesat Submåsura 4.3 ¿i au dezvoltat proiecte în infrastructura secundarå de iriga¡ii, dar riscå så nu beneficieze de apå, pentru cå, în anumite situa¡ii, statul nu s-a achitat de obliga¡ia de a realiza infrastructura principalå. Sunt firme de caså care câ¿tigå licita¡ii fårå så aibå capacitatea de a realiza lucrarea în termenii contractului.” Spune cå a început 2020 cu energie pozitivå ¿i vrea så påstreze mereu contactul cu fermierii.

Gheorghe ªtefan Coordoneazå Agen¡ia de Pescuit ¿i Acvaculturå, Autoritatea de Management a Fondurilor Europene pentru Pisciculturå ¿i Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Na¡ional Antigrindinå. Spune zâmbind cå toatå via¡a lui este legatå de pisciculturå. “Am fåcut liceul de pisciculturå, facultatea de pisciculturå, sunt doctor inginer în pisciculturå ¿i de 35 de ani lucrez în pisciculturå.” Are o fermå, în Mihåile¿ti, Ilfov, unde cre¿te crap în sistem super-intensiv. Între 2005 ¿i 2009 a fost pre¿edintele Agen¡iei Na¡ionale de Pescuit ¿i Acvaculturå ¿i este coordonatorul ALDE pe politici agricole. “Trebuie så întocmim POR de pescuit pentru perioada 2021-2027. Vom avea griProfitul agricol 1/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII jå så nu mai beneficieze de finan¡åri firme de apartament. Voi analiza situa¡ia Bursei de Pe¿te. În POR era trecutå cu cheltuieli de 1 - 1,5 milioane de euro. Dar a ie¿it foarte mare, vreo 7 milioane de euro. Må angajez ¿i cå în maxim douå luni dau drumul documenta¡iei ¿i finan¡årii pentru portul pescåresc Constan¡a.” Altå prioritate este intrarea în legalitate a celor 150 de ferme piscicole, din totalul de 650 la nivel na¡ional, care încå nu au concesionat terenul de sub luciul de apå. Asta înseamnå cå nu pot primi licen¡ele de acvaculturå. A început anul cu gândul la reducerea importurilor de pe¿te (90% din totalul consumului aståzi). ªi ¿i-a propus scoaterea la luminå måcar a unei pår¡i din sector.

Aurel Simion Coordoneazå Direc¡ia Generalå de Industrie Alimentarå, Agen¡ia Na¡ionalå a Zonei Montane, ISTIS ¿i Laboratorul Central de Testare a Semin¡elor. Vine din sectorul alimentar (din 1985 ¿i pânå la Revolu¡ie a lucrat în control). Apoi a avut, vreme de 30 de ani, o firmå, dar fiindcå legea îl obligå så fie sårac ¿i cinstit ca så devinå secretat de stat, a înstråinato. Are un doctorat în frågezirea ¿i maturarea cårnii, iar lucrarea este în curs de brevetare la OSIM. E vorba de maturarea exclusiv mecanicå a cårnii în 72 de ore. La minister, vrea så punå mai bine în valoare produsul tradi¡ional. “La momentul acesta, târgurile a¿a zis «de produse tradi¡ionale» sunt, de fapt, târguri alimentare, la care se gåsesc ¿i unele produse tradi¡ionale. Vreau ca la ele så fie doar produse atestate de Ministerul Agriculturii. Dacå un agent economic face trei produse atestate ca tradi¡ionale, dacå mai produce ¿i desface alte produse, nu are ce så caute la un astfel de târg. Vom elabora un act normativ împreunå cu ANPC ¿i ANSVSA. Voi verifica ¿i dacå producåtorii respectå obliga¡ia de a se atesta sanitarveterinar. Inten¡ionez så abordez problema producåtorilor locali care vând la poarta casei. Percep¡ia mea este cå mul¡i nu sunt fiscaliza¡i, nici controla¡i. În primå fazå, vrem så începem un Profitul agricol 1/2020

proces de educa¡ie. Chiar dacå asta înseamnå så mergem din poartå în poartå, trebuie så explicåm cå e necesar så intråm în normalitate. Cel care cumpårå un cârnat sau o bucatå de brânzå trebuie så aibå garan¡ia cå este un produs sånåtos.” La începutul anului ¿i-a dat singur termen ca în trei luni, så rezolve lucruri care nu s-au rezolvat în ani de zile.

Claudiu Sorin Ro¿u-Mare¿ Este singurul secretar de stat care a fost påstrat de Adrian Oros de la predecesorul såu, Petre Daea. Este responsabil pentru Rela¡ia cu Parlamentul, Comisia de Dialog Social la nivelul ministerului, reprezentant în comisia tripartitå de la Guvern (sindicatepatronate-ministere), coordoneazå Oficiul Na¡ional pentru Vie ¿i Produse Viti-vinicole, precum ¿i Laboratorul central pentru controlul calitå¡ii ¿i igienei vinului. A fost directorul Oficiului Jude¡ean pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale, la Bistri¡a Nåsåud, a fost director al Direc¡iei Agricole, dar a lucrat ¿i în mediul privat, în industria laptelui. “Prioritå¡ile sunt fixate în programul de guvernare: Camerele Agricole (trebuie armonizatå pozi¡ia ministerului, cu a Parlamentului ¿i a fermierilor) ¿i legea vânzårii terenurilor. Vom vedea în ce måsurå e posibil acest lucru prin dimensionarea, plafonarea suprafe¡elor de teren agricol ce pot fi vândute måcar atunci când se discutå despre dreptul de preemp¡iune. Suprafe¡ele ce pot fi vândute ar putea fi dimensionate în func¡ie de relief. O fermå din zona de câmpie poate fi consideratå de familie dacå are 100 de hectare, dar în niciun caz una din zona montanå. În orice caz, dezvoltarea fermelor de familie va încuraja ¿i dezvoltarea mediului rural. “2020 este un an foarte dificil: PSD continuå så de¡inå majoritatea în comisii ¿i e de a¿teptat så blocheze orice ini¡iativå guvernamentalå. Vin douå rânduri de alegeri, parlamentarii sunt politicieni ¿i trebuie så se implice în alegeri.” a consemnat Robert VERESS

Ionu¡ Cåtålin Nica secretar general

Principalele atribu¡ii ale Secretarului General sunt legate de activitatea internå a ministerului: comunicarea institu¡ionalå internå (între direc¡iile tehnice ¿i cele care asigurå resursele administrative) ¿i externå (cu SGG ¿i celelalte ministere). Coordoneazå direc¡iile de resurse umane, juridice, de buget finan¡e ¿i fonduri europene, considerate coloana vertebralå a institu¡iei. Este func¡ionar public de 7 ani. Prioritå¡ile mandatului lui sunt cele stabilite de conducerea politicå. “Îmi doresc ca fluxurile de documente, circuitele de avizare, så fie cât mai scurte, pentru cre¿terea eficien¡ei.” Alt obiectiv este introducerea digitalizårii. Sunt necesare solu¡ii informatice care så u¿ureze munca în minister. “Vrem så creåm ¿i un mecanism prin care punctele de vedere ale structurilor asociative så fie mai bine preluate ¿i transmise cåtre Bruxelles. Existå ¿i în prezent mijloace de dialog, dar nu foarte eficiente.” ¥ncepe 2020 cu speran¡a debirocratizårii ¿i a unui acces mai facil la resurse.

Mircea Popa secretar general adjunct

Coordoneazå Direc¡ia Juridicå ¿i Resursele Umane. Este absolvent de Drept al Universitå¡ii Bucure¿ti, are un Master în Sociologie ¿i Administra¡ie Publicå ¿i un MBA în ¿tiin¡ele comunicårii. A fost secretar general sau secretar general adjunct la ANPC, Mediu, Energie, Economie, Transporturi, Sportul ¿i Cercetare ¿i Inovare. ¥¿i dore¿te simplificarea ¿i eficientizarea procedurilor administrative. “Så nu mai avem ¿apte semnåturi pe un document banal, cum ar fi o simplå cerere de concediu, ci douå, maxim trei. Poate reducem ¿i numårul de acte ce se solicitå. Analizez eficien¡a muncii fiecåruia din minister. Îmi doresc digitalizarea, realizarea unei registraturi electronice ¿i fac inventarierea documentelor, fluxurilor, actelor normative, semnåturilor, så våd unde pot simplifica.” 7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Program Na¡ional Strategic så evitåm cât mai mult banii care merg spre vânåtori de subven¡ii, adicå oameni sau fonduri de investi¡ii care î¿i plaseazå banii în agriculturå doar cu scopul de a vâna subven¡ii ¿i mai pu¡in de a face treabå în agriculturå. Vrem så direc¡ionåm cât mai mul¡i bani cåtre cei care au o tradi¡ie în a cultiva påmântul ¿i în a cre¿te animale, care au fåcut acest lucru ¿i înainte de a apårea subven¡iile ¿i care, cu siguran¡å, vor face aceastå activitate ¿i dupå ce subven¡iile vor dispårea”. Oros spune cå în privin¡a ''vânåtorilor de subven¡ii” suntem “campioni” în Europa.

Ministrul Oros despre coafeze la AFIR, cormorani [i vân\torii de subven]ii Ministrul Adrian Oros a avut o conferin¡å de preså, duminicå, la Cluj, la sediul PNL. El a început reamintind prioritå¡ile mandatului såu - PAC, PNDR ¿i a continuat cu agenda de lucru. În aceastå såptåmânå va participa la “Såptåmâna verde”, la Berlin, iar pe 27 ianuarie va merge la Consiliul mini¿trilor, la Bruxelles, unde se va discuta, printre altele, o “pozi¡ie conturatå comunå” legatå de bugetul alocat al agriculturii.

15% din posturi vor fi reduse Ministrul Adrian Oros a spus cå urmeazå så fie reduse 15% din posturile din minister ¿i din institu¡iile subordonate. “Suntem într-un proces de evaluare. În opinia noastrå, cel pu¡in 15% din aceste posturi vor fi reduse. Sunt locuri unde procentul va fi mai mare, dar ¿i locuri unde va trebui så angajåm oameni. În aparatul propriu avem 708 angaja¡i, iar în total, la institu¡iile ¿i agen¡iile din subordine, avem 14.239 de angaja¡i.

La AFIR, coafeze ¿i mili¡ieni transfera¡i de la firme private La AFIR au fost zeci ¿i sute de transferuri de la entitå¡i private, fårå concurs, foarte mul¡i dintre angaja¡i neavând nici o legåturå cu activitatea desfå¿uratå. 8

Am gåsit ¿i coafeze ¿i tot felul de «speciali¿ti» angaja¡i ¿i mul¡i mili¡ieni, transfera¡i de la firme private, cazuri de meserii mai pu¡in obi¿nuite pentru activitatea în AFIR. Toate aceste deta¿åri au încetat la 1 ianuarie 2020”.

Cormoranii ¿i... despågubirile La Agen¡ia Na¡ionalå de Pescuit ¿i Acvaculturå (ANPA) au fost primite cereri de despågubiri pentru pe¿ti în zone unde se cultivå... rapi¡å. “Discu¡ia cu cormoranul nu a fost întâmplåtoare. Am primit spre platå, dar nu am semnat, documente de despågubiri pentru pagube produse în pisciculturå de cormorani. Legisla¡ia europeanå permite despågubiri, dar am constatat cå cifrele sunt foarte mari. Unii cereau despågubiri pentru cantitå¡i de pe¿te, pierderi pe 2019, mai mari decât produc¡ia vândutå în ultimii cinci ani. Avem hår¡i satelitare ¿i dovezi cå unii nu au avut pe¿te, pentru cå nu au avut apå; ei cultivau rapi¡å, orez ¿i raportau pierderi la pe¿te”, a precizat ministrul.

Terenuri pentru tinerii fermieri “Pentru prima datå, în 2020, pentru tinerii fermieri, pe lângå banii aloca¡i acestui program, vom încerca så alocåm ¿i câte 50 de hectare. Terenul l-am identificat în contractele de concesionare care expirå în anul acesta ¿i care nu vor mai fi prelungite. Consideråm cå este foarte important ca de acest teren så beneficieze ¿i tinerii fermieri, ¡inând cont de fenomenul de îmbåtrânire a fermierilor”. Ministrul spune cå Agen¡ia Domeniilor Statului gestioneazå 319.390 ha. Avem 230.000 ha concesionate, din care niciun hectar pentru tineri. Potrivit ministrului, vor fi modificate ¿i redeven¡ele, despre care spune cå sunt “ridicole”, fiind cuprinse între 300 ¿i 800 kg grâu/ ha, în condi¡iile în care se ob¡in 10.000 12.000 kg de grâu/ha.

Camerele agricole Camerele agricole vor func¡iona în sediile Direc¡iilor Agricole Jude¡ene, cu personalul ¿i cu fondurile direc¡iilor. Statul se va retrage, regresiv, în 5-10 ani, iar Camerele agricole vor råmâne entitå¡i private ¿i se vor gospodåri cu bani din cotiza¡iilor membrilor. Este ok ca statul så fie doar arbitru, nu jucåtor. Dar vor fi de acord fermierii så plåteascå aceastå cotiza¡ie? Existå ¿i cazuri de Vânåtorii de subven¡ii Una dintre prioritå¡ile mandatului lui organiza¡ii când banii de cotiza¡ii au Oros va fi lupta împotriva “vânåtorilor de dispårut. Simona-Nicole DAVID subven¡ii”. “Avem de gând ca în noul Profitul agricol 1/2020

Uniunea European\> Urm\torii 10 ani Pânå în 2030, în UE cre¿te produc¡ia de grâu ¿i de porumb. E bine, cåci va cre¿te ¿i pre¡ul. Cre¿te moderat ¿i produc¡ia de lapte. Tot pe un trend ascendent este ¿i produc¡ia de carne de pui, de porc, cea de zahår sau de soia. Scade doar produc¡ia de carne de vitå ¿i, u¿or, cea de oleaginoase. Acestea sunt previziunile pe 10 ani ale anali¿tilor Comisiei Europeane. Så le luåm pe rând. La finalul fiecårui an, economi¿tii de la Comisia Europeanå fac ni¿te calcule, pe baza datelor pe care le au despre pie¡ele globale, tendin¡ele de consum, tratatele de comer¡ ¿i posibilele situa¡ii de crizå, ¿i vin cu un raport de predic¡ii pentru urmåtorii 10 ani. Un astfel de raport, care aruncå un ochi în viitorul pie¡elor agricole, a fost prezentat la Bruxelles, în decembrie, la evenimentul anual Agricultural Outlook.

Cereale Cererea pentru cereale ¿i oleaginoase de pe pia¡a europeanå råmâne determinatå în principal de consumul de furaje, de¿i consumul industrial va cre¿te mai rapid. Se preconizeazå cå produc¡ia UE de cereale va atinge 319 de milioane de tone în 2030, cu 5% mai mult ca în prezent. Grâul ¿i porumbul se

vor extinde ca suprafe¡e în dauna altor cereale. Se estimeazå cå exporturile vor cre¿te doar moderat, datoritå concuren¡ei sporite la nivel global ¿i a unei produc¡ii în cre¿tere în regiunea Mårii Negre. Când vine vorba de pre¡uri, este de a¿teptat så ajungå la 214 euro pe tonå pentru grâu ¿i la 211 euro pe tonå pentru porumb.

Rapi¡å. Soia Produc¡ia de oleaginoase va scådea u¿or, dar va råmâne apropiatå de valorile actuale, la 32 de milioane de tone/an. Rapi¡a ar urma så ocupe 5,8 milioane de hectare, o suprafa¡å mai micå decât în prezent, iar scåderi de produc¡ie se vor înregistra mai ales în statele estice din UE. Totu¿i, nu vor fi foarte mari reducerile de produc¡ie, datoritå unei cereri sus¡inute ¿i a valorii agro-

Pesta porcinå africanå afecteazå pia¡a de carne Presiunea consumatorilor europeni care au noi preocupåri sociale, etice, de sånåtate ¿i de mediu va duce la o scådere a consumului anual de carne cu 1 kg pe cap de locuitor, ajungând la 68,6 kg/ în 2030, prevåd anali¿tii Comisiei. Iar pesta porcinå africanå din China reconfigureazå pia¡a mondialå de carne. tate mai micå de carne de porc pe pia¡a Carne de porc Se estimeazå cå, la finalul lui 2020, din UE ar putea duce la modificåri ale produc¡ia de carne de porc din China obiceiurilor de consum. Pre¡urile la carnea de porc au cresva fi mai micå cu o treime fa¡å de acum cut în 2019 ¿i vor continua så creascå doi ani din cauza pestei porcine africane. Pe termen scurt, acest lucru va pânå când China va începe så-¿i duce la cre¿terea exporturilor euro- revinå. Dar în momentul în care pia¡a pene în China, pentru toate tipurile de asiaticå a cårnii se va redresa în urmåcarne, dar în special pentru cea de torii ani, produc¡ia UE va fi în scådere porc. Se preconizeazå cå situa¡ia din puternicå, odatå cu pre¡urile. Este de China va introduce incertitudini cu a¿teptat ca acestea så ajungå la 1.500 privire la pie¡ele globale. O disponibili- de euro/tonå pânå în 2030. Profitul agricol 1/2020

nomice a rapi¡ei în sistemele de rota¡ie a culturilor. În schimb, soia ar urma så creascå la o produc¡ie de 4,1 milioane tone (20% din necesarul de soia din UE) în 2030. Se preconizeazå o cre¿tere cu 3% pe an a suprafe¡elor cu soia.

Culturi proteice/ leguminoase Este de a¿teptat o cre¿tere puternicå a produc¡iei UE de culturi proteice ¿i leguminoase (mazåre, fasole, linte), atingând 6,3 milioane de tone în 2030 (fa¡å de 3,9 milioane de tone în 2019), totul pe baza unei cereri puternice de produse proteice vegetale produse local, atât pentru furaje, cât ¿i pentru consumul uman.

Zahår Este prevåzutå o scådere anualå a consumului de zahår, 0,8%, între 2019 ¿i 2030. Dar zona cultivatå cu sfeclå de zahår din UE se va stabiliza în jurul a 1,6 milioane ha în 2030, conform previziunilor. Produc¡ia europeanå de zahår se preconizeazå cå va F ajunge la 18,5 milioane tone în

Vitå Consumul de carne de vitå va scådea de la 10,8 kg/cap de locuitor în prezent la 10 kg în 2030. Asta se va reflecta într-o reducere cu 9,4% a produc¡iei de carne de vitå, în ciuda unei cre¿teri u¿oare a pre¡urilor pentru carnea de vitå cåtre 2030. Cu toate acestea, oportunitå¡ile comerciale ar putea duce la cre¿terea exporturilor de carne de vitå din UE.

Carne de pui Se preconizeazå cå cererea pentru carnea de pui va cre¿te constant pânå în 2030. Produc¡ia europeanå ar putea ajunge la 16,5 mil. tone pânå în 2030, cu un consum de 26,6 kg/cap de locuitor ¿i o cerere globalå puternicå continuå. 9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Cronica evenimentelor anun¡ate în 2020

30 ianuarie, Bucure¿ti UNCSV organizeazå Ziua Cooperativelor de Culturå Mare, în parteneriat cu Euralis Semin¡e. Vor fi prezentate ¿i câteva cooperative de succes, exemple alese din zone diferite ale ¡årii. Evenimentul începe la 8:30. 5 februarie, Bucure¿ti APPR organizeazå Adunarea Generalå. ¥ntrucât Arnaud Perrein se retrage de la pre¿edin¡ia asocia¡iei, va fi votat un nou Consiliu Director. Evenimentul va începe la ora 16:00. 6 februarie, Bucure¿ti APPR organizeazå congresul anual De la Fermieri pentru Fermieri. Tot atunci vor fi anun¡a¡i câ¿tigåtorii trofeelor Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute (în irigat ¿i neirigat) în 2019. Evenimentul începe la 9:30. 6 februarie, Bucure¿ti Clubul Fermierilor Români organizeazå conferin¡a anualå. Se anun¡å un eveniment de propor¡ii, cu peste 1.200 de invita¡i (fermieri, oficiali români, reprezentan¡i de la Bruxelles, ai marile asocia¡ii europene etc). Deocamdatå ora de începere nu a fost anun¡atå. 8 - 18 februarie, Statele Unite Ambasada SUA organizeazå, pentru fermierii români, o deplasare în California, la expozi¡ia mondialå World Ag Expo 2020. 13 februarie - 6 martie APPR organizeazå o serie de conferin¡e cu tema Porumbul românesc în 2020, dupå urmåtorul calendar: 13 februarie la Slobozia; 27 februarie la Constan¡a ¿i 6 martie la Ia¿i. 10

2030 (comparativ cu 17,5 milioane tone în 2019), iar pre¡urile pentru zahårul european sunt de a¿teptat så creascå.

Lapte ¿i lactate Cerin¡ele de mediu vor conduce la o cre¿tere moderatå a produc¡iei de lapte din UE, care va ajunge la 179 milioane tone în 2030 (fa¡å de 168 de milioane de tone în 2019).

Este a¿teptatå o cre¿tere a produc¡iei anuale de doar 0,6%, fa¡å de 1% cât a fost cre¿terea anualå medie în ultimii zece ani. Asta în condi¡iile în care este de a¿teptat ca efectivul så fie redus cu1,4 milioane de vaci, permi¡ând reducerea emisiilor. Uniunea Europeanå va råmâne principalul furnizor global de produse lactate. În timp ce consumul de lapte al popula¡iei o så scadå, va cre¿te cererea pentru brânzeturi ¿i pentru unt.

Trei scenarii pentru 2030 Pe baza tendin¡elor de consum ¿i a evolu¡iei pestei porcine africane, Comisia Europeanå a imaginat trei scenarii care ar putea avea impact asupra pie¡elor agricole. Mai mul¡i burgeri vegetali Ce s-ar întâmpla dacå consumatorii europeni ar ajunge så consume jumåtate din proteinele din dietå din surse vegetale? Adicå dacå ar reduce cu 17% consumul de alimente de origine animalå. Cum ar impacta aceastå schimbare pie¡ele de carne, lactate, cereale ¿i mediul? Previziunea este cå o asemenea schimbare ar duce la reducerea pre¡ului cårnii cu 18%, pânå în 2030, ¿i la o scådere a produc¡iei cu 8%, ceea ce ar impacta toate tipurile de carne. Consumul de lactate ar urma så fie mai mic cu 17%, pre¡ul tot cu 17% ¿i produc¡ia diminuatå cu 5%. E drept, ¿ansele de export la nivel global ar cre¿te deoarece pre¡urile europene ar fi mai mici. ªi ar cre¿te importurile. Cererea de proteine vegetale din consumul uman nu ar compensa înså scåderea din nevoia de furaje, a¿adar, ar fi impactatå ¿i pia¡a de culturå mare, care ar scådea ca suprafe¡e. Pre¡ul cerealelor s-ar reduce cu 6% ¿i ar cre¿te exporturile. Ar cre¿te înså consumul uman de soia, ceea ce ar duce la o cre¿tere a produc¡iei cu 5%, pânå în 2030, ¿i la pre¡uri cu 19% mai mari. Schimbarea ar duce la scåderea amprentei de carbon a sectorului agricol al UE cu 6%.

Lapte produs fårå furaje OMG Al doilea scenariu al anali¿tilor Comisiei a imaginat o Europå în care, în 2030, tot laptele este produs fårå nutre¡uri modificate genetic. Acest scenariu ar duce la o scådere treptatå a importurilor UE de soia ¿i de produse pentru furajare ¿i la o cre¿tere a produc¡iei de furaje din UE. În plus, datoritå disponibilitå¡ii limitate pentru furaje, în acest scenariu este prevåzutå o scådere a produc¡iei de lapte de 0,5% ¿i a produc¡iei de carne de vitå de 1,3%. ¥¿i revine China din criza pestei? Un al treilea scenariu prive¿te impactul focarului de pestå porcinå africanå din China pe pie¡ele mondiale ale cårnii. Sunt luate în considerare douå op¡iuni: o recuperare mai rapidå, în care produc¡ia de carne de porc din China depå¿e¿te în 2030 nivelurile de produc¡ie pe care le avea înaintea pestei ¿i o recuperare mai lentå, dacå produc¡ia de carne de porc va fi sub nivelul de produc¡ie anterior. Pentru ambele, cererea de import din China va atinge niveluri record, ceea ce va duce la exporturi mai mari de la exportatorii-cheie, inclusiv UE. Acest lucru va conduce la o extindere a produc¡iei în afara Chinei în urmåtorii ani. Cu toate acestea, în UE, cre¿terea produc¡iei de carne de porc va fi limitatå de cerin¡ele politicii de mediu. pagini realizate de Veronica HUZA Profitul agricol 1/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Daniel BOTÅNOIU

SUA: pre¡ul grâului Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 252 dolari/t (1.084 lei), în cre¿tere cu 5 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 195 euro/t 936 lei (la 4,8 lei/euro) 30 dec. 2019 - 3 ian. 2020, pre¡ cu livrare în ianuarie 2020. ¥n perioada 30 decembrie 2019 - 3 ianuarie 2020 pre¡ul cerealelor a crescut pe toate bursele mondiale. Redåm mai jos urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Ian Febr Mar

30.12 139 141 143

31.12 140 144 145

01.01 141 145 147

02.01 143 147 149

03.01 141 145 147 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago 30.12 195 199 201

Ian Mar Mai

31.12 197 203 205

01.01 02.01 03.01 199 205 204 205 207 205 207 209 207

România FOB Constan¡a 171 euro/t 821 lei (la 4,8 lei/euro) 30 dec. 2019 - 3 ian. 2020, pre¡ cu livrare în ianuarie 2020. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Mar Mai

31.12 150 153 155

01.01 02.01 03.01 151 153 152 155 157 155 157 159 157

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI

30.12.2019 - 3.01.2020

30.12 Bordeaux 167 Pallice 163 Rhin 173 Bordeaux FOB 177 Pontivy 179

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 240 dolari/tonå (1.032 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå Cota¡ii - Burse din Fran¡a 30.12 181 185 181 179 Moselle FOB 185 Rouen FOB 187

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

31.12 01.01 183 185 190 191 183 185 181 183 189 190 190 191

02.01 187 193 187 185 191 193

Ian Mar Mai

31.12 239 241 243

01.01 240 243 245

euro/t

31.12 01.01 02.01 03.01 169 170 171 169 165 167 169 167 177 179 181 179 179 181 183 179 181 185 187 185

02.01 241 245 247

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 191 euro/t

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în ianuarie 2020 este de 191 dolari/t (821 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna ianuarie 2020, a fost de 175 dolari/t (752 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t 03.01 240 243 245

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în ianuarie 2020, este de 169 dolari/tonå (727 lei). Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 179 euro/tonå (859 lei), fiind mai mare cu 2 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 185 euro/tonå (888 lei) ¿i este cel mai mare de pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 3 ianuarie 2020, a

fost de 167 euro/tonå (802 lei). A fost o cre¿tere de 4 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul la închidere a fost de 179 euro/tonå (859 lei), mai mare cu 6 euro/tonå. Precipita¡iile cåzute în America de Sud au fost benefice pentru ca semånatul så se des-

få¿oare în condi¡ii optime. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 169 dolari/tonå (727 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå. $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Mar

ªi pre¡ul grâului FOB Rouen a fost mai mare cu 3 euro/tonå ¿i a închis la 190 euro/tonå (912 lei).

03.01 185 191 185 183 187 190

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 30.12 237 239 241

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a crescut cu 2 euro/tonå, la 187 euro/tonå (898 lei).

(917 lei), în cre¿tere cu 6 euro/t. Pre¡ul la bursa Pallice a fost de 185 euro/tonå (888 lei), cu o cre¿tere de 4 euro/tonå.

euro/t

chiderii, 3 ianuarie 2020, a fost de 175 dolari/tonå (752 lei), cu o cre¿tere de 4 dolari/tonå.

Porumb

30.12 149 151 153

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 80.950 tone, Indonezia 74.170 tone, Coreea de Sud 55.170 tone, Italia 49.850 tone, Taiwan 42.770 tone.

fa¡å de pre¡ul de deschidere.

30.12 31.12 01.01 02.01 03.01 167 169 170 171 169 175 177 179 181 179

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

252 dolari/t

175 dolari/t

369 dolari/t

171 dolari/t

Profitul agricol 1/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n SUA, FOB-Golful Mexic, pre¡ul soiei în ziua închiderii, pe 3.01.2020, a fost de 369 dolari/tonå (1.597 lei), în cre¿tere cu 2 dolari/tonå. Principalele destina¡ii: China 417.970 tone, Bangladesh 113.770 tone, Mexic 109.370 tone, Vietnam 77.770 tone ¿i Pakistan 69.770 tone. ¥n Argentina, FOB-port, preCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 30.12 339 341 347

Ian Mar Mai

31.12 341 343 349

$/t 01.01 343 345 351

02.01 345 347 353

03.01 342 345 351

¡ul soiei a fost de 351 dolari/tonå (1.509 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30.12.2019.

România FOB Constan¡a 177 euro/t 850 lei (la 4,8 lei/euro) 30 dec. 2019 - 3 ian. 2020, pre¡ cu livrare în ianuarie 2020.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Ian Mar Mai

30.12 759 759 773

$/t

31.12 01.01 02.01 765 767 769 763 769 777 777 779 781

03.01 767 774 779

Australia: pentru livrare în luna ianuarie 2020, pre¡ul orzului furajer este 247 dolari/t (1.062 lei). Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, fa¡å de såptåmâna precedentå. euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 147 euro/tonå (706 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

30.12 Rouen 141 Dunquerque 149 Moselle 147 Pontivy 143 Orz bere: Creil** 151 Moselle** 153

Sorg

xic 1.070 tone ¿i Japonia 700 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

COTAºII

30.12.2019 - 3.01.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 30 decembrie 2019 - 3 ianuarie 2020, a fost de 171 dolari/tonå (735 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii: Me-

31.12 144 150 149 145

01.01 145 151 150 147

02.01 145 153 151 149

154 155 157 159 157 159 160 163

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Mar

03.01 147 155 153 147

$/t

30.12 31.12 01.01 02.01 03.01 167 169 171 173 171 173 175 177 179 177

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Ian Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

30.12 31.12 01.01 02.01 03.01 373 375 377 379 377 371 373 375 377 375

Ian Mar

Floarea-soarelui

lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Fran¡a: în såptåmâna 30 decembrie 2019 - 3 ianuarie 2020, pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 343 euro/tonå (1.646 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 dec. 2019.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna ianuarie 2020, este de 369 dolari/tonå (1.588 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 3 ianuarie 2020, a fost de 349 dolari/tonå (1.501 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Ian

$/t

30.12 31.12 01.01 02.01 03.01 341 345 347 351 349

Rapi¡å ¥n såptåmâna 30 decembrie 2019 - 3 ianuarie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a avut urmåtoarele fluctua¡ii: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 3 ianuarie 2020, la 381 euro/tonå (1.829 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå. La bursa Rouen pre¡ul la închidere a fost de 369 euro/tonå

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna ianuarie 2020, este de 377 dolari/t (1.621 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

(1.771 lei), cu 10 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 30 decembrie 2019. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei, în ultima zi de licita¡ie, pe 3 ianuarie, a fost de 379 euro/tonå (1.819 lei), mai mare cu 10 euro/tonå. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

30.12 Rouen 359 Dunquerque 369 Moselle 373

03.01 369 379 381

31.12 361 371 375

01.01 363 373 377

Soia

Ovåz

Chicago

Profitul agricol 1/2020

152 dolari/t

342 dolari/t

euro/t

30.12 31.12 01.01 02.01 03.01 Dieppe 337 339 341 345 343

Porumb

$/t

30.12 31.12 01.01 02.01 03.01 347 349 351 353 351 367 369 370 371 369

Grâu

204 dolari/t

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a crescut cu 4 dolari/tonå, la 377 dolari/tonå (1.621 lei). Fermierii americani mizeazå pe semnarea acordului cu China pentru a permite astfel cre¿terea exporturilor cåtre aceastå pia¡å.

re, FOB-Moselle, a închis la 163 euro/tonå (782 lei), cu 10 euro/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Orz

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

200 dolari/t

02.01 365 377 379

+1 13

Previziunile asupra produc]iei de grâu Departamentul Agriculturii al SUA a publicat ultimul raport din 2019 privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Am extras mai jos datele despre produc¡ia, consumul, comer¡ul, stocurile, precum ¿i evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2019/20. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 217 milioane hectare, fa¡å de 215 milioane hectare în anul 2018/19. ºårile mari cultivatoare sunt India (30 milioane ha cu grâu), Rusia (27,2 milioane ha din care 15,3 mil. cu grâu de toamnå ¿i 11,9 cu grâu de primåvarå), UE (26 milioane ha), China (24), ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, cu 0,1 tone/ha mai mare decât în 2018/19. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), UE (5,9 t/ha), China (5,6), Uzbekistan (5), Mexic (5), Belarus (4), Ucraina (4), SUA (3,5), India (3,4), Pakistan (3) ¿i Rusia (2,7). Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 765,5 milioane tone, mai mare cu 34 milioane tone fa¡å de

2018/19. ºårile mari producåtoare vor fi UE (153 milione tone, cu 16 mil. tone mai mult decât în 2018/19), China (132 milioane tone), India (102), Rusia (74,5 mil. tone, cu 2 milioane mai mult ca anul trecut), SUA (52), Canada (32 milioane tone), Ucraina (29 milioane tone, cu 4 milioane mai mult fa¡å de anul trecut), Pakistan (25,6), Argentina (19), Turcia (19), Australia (16), Iran (17) ¿i Kazahstan (11,5). Consumul mondial este apreciat la 754 milioane tone. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (35 mil. tone), UE (29 mil. tone), SUA (27 mil. tone), Canada (24,5 mil. tone), Ucraina (20 mil. tone), Argentina (13,5 mil. tone), Australia (8,6 mil. tone, cu 1,2 mil. tone mai pu¡in decât în noiembrie), Turcia (6,5) ¿i Kazahstan (5,2 mil. tone).

o cerere interna¡ionalå puternicå ¿i de Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor Pre¡ul mediu al grâului la poarta ritmul lent al vânzårilor din Rusia. fermei a scåzut cu 0,05 dolari/bu¿el, la Pre¡ul grâului din Canada a scåzut 4,55 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 25 kg). la 238 dolari/tonå, iar grâul din AusÎn luna noiembrie, pre¡urile grâului tralia a råmas la acela¿i pre¡ de 265 din UE, bazinul Mårii Negre ¿i SUA au dolari/tonå. În Argentina pre¡ul a crescut pânå ajuns la 208 dolari/t, 208 dolari/t, respectiv 223 dolari/t, fiind sus¡inute de la 197 dolari/tonå. 14

În topul importatorilor conduce Egipt (12,5 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mi. tone), Brazilia (7,5 mil. tone), Filipine (7,4 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Bangladesh (6 mil. tone), Japonia (5,9 mil. tone), UE (5,5 mil. tone), Mexic (5,3 mil. tone), Maroc (4,8 mil. tone), Vietnam (4 mil. tone) ¿i Coreea de Sud (4 mil. tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2020, sunt prognozate la 289 milioane tone, cu 11 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2018/19. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (147 mil. tone), SUA (26,5 mil. tone), India (21 mil. tone), UE (12,5 mil. tone), Rusia (8), Iran (6).

Pre¡urile la grâul american Pre¡urile tuturor claselor de grâu din SUA au suferit modificåri. Astfel, pre¡ul pentru grâul tare ro¿u de iarnå (HRW) ¿i grâul ro¿u moale de iarnå (SRW) a crescut cu 8 dolari/tonå, respectiv 19 dolari/tonå, pânå la 223 ¿i 245 dolari/tonå. Grâul alb moale de iarnå (SWW) a scåzut u¿or, cu 3 dolari/tonå, pânå la 228 dolari/tonå, iar pre¡ul grâului tare ro¿u de primåvarå (HRS) a scåzut cu 5 dolari/tonå, pânå la 264 dolari/tonå. Aceste scåderi au fost determinate de problemele legate de transport care au dus la diminuarea pre¡ului FOB. Profitul agricol 1/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb în întreaga lume este de 192 milioane hectare. ºårile mari cultivatoare sunt China (41 milioane ha), SUA (33 milioane ha), Brazilia (18), India (9,5), UE (8,6), Mexic (7), Argentina (6), Ucraina (5), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,4). Produc¡ia medie mondialå pentru 2019/20 este evaluatå la 5,8 tone/ha, egalå cu cea din 2018/19. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt SUA (10,5 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8,2), UE (7,5), Ucraina (7,2), China (6,3), Fed. Ruså (6), Brazilia (5,6) ¿i Africa de Sud (4,8). Produc¡ia mondialå este probabil så atingå 1,1 miliarde tone, cu aproape 16 milioane tone mai micå fa¡å de anul de pia¡å 2018/19. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (347 milioane tone, cu 19 milioane sub anul trecut), China (261 milioane tone), Brazilia (101 milioane), UE (64,5 milioane), Argentina (50), Ucraina (35,5), India (29), Mexic (25), Canada (14), Africa de Sud (14), Fed. Ruså (13) ¿i Indonezia (13).

nada (13,5), Indonezia (13,4), Africa de Sud (12,3), Nigeria (11,4). SUA sunt în topul exportatorilor cu 50 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia cu 38,5 milioane, Argentina (33,5 mil. tone), Ucraina (30) ¿i Fed. Ruså (5,7 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (21 milioane tone), apoi Mexic (17,5 mil. tone), Japonia (16), Vietnam (11,5 mil. tone), Coreea de Sud (10,8 mil. tone), Iran (10 mil. tone) ¿i Egipt (10). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å - 30 sept. 2020 - sunt prognozate la 300 milioane tone, cu 19 milioane tone mai mici decât anul de pia¡å 2018/19.

Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor Pre¡ul porumbului din SUA la poarta fermei a råmas neschimbat, la 3,85 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna noiembrie, pre¡ul din SUA a scåzut cu 4 dolari/tonå, pânå la 170 dolari, din cauza cererii slabe. Pre¡ul porumbului din Argentina a crescut cu 5 dolari, la 170 dolari/tonå, iar cel din Brazilia a fost de 177 dolari/tonå. Pre¡urile din bazinul Mårii Negre au crescut cu 3 dolari/tonå, la 169 dolari/tonå.

Consumul mondial de porumb va pagini structurate de Marilena RÅDUCU atinge 1.127 milioane tone, cu 19 milioane tone mai Evolu¡ia pre¡ului porumbului la licita¡iile de export FOB, mic fa¡å de anul în perioada 2 noiembrie 2018- 6 decembrie 2019 trecut. ºårile mari consumatoare sunt SUA (306 milioane tone), China (277 milioane tone), Uniunea Europeanå (82,5 milioane), Brazilia (66), Mexic (44,5), India (29), Egipt (17), Japonia (16), Vietnam (15,4), Argentina (15), CaProfitul agricol 1/2020

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2019 / 2020

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.665 milioane tone, cu 34 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2018/19. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.402 milioane tone, cu 4 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 498 de milioane de tone de orez, în scådere cu 1,2 mil. tone fa¡å de anul trecut. Sorgul va atinge 58 milioane tone, cu aproape 2 mil. de tone mai pu¡in ca în 2018/19. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 157 milioane tone, mai mare cu 17 milioane tone fa¡å de cea din 2018/19. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 575 milioane tone, cu 22 milioane tone mai pu¡in fa¡å de anul precedent. La soia produc¡ia va ajunge probabil 337 milioane tone, cu 21 milioane tone mai micå decât în 2018/19. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 68 milioane tone, cu 4 milioane tone mai pu¡in decât în 2018/19. Floarea-soarelui va ajunge la 53 milioane tone, mai mare cu 2 mil. tone fa¡å de cea din 2018/19. Produc¡ia de arahide este estimatå la 44,5 milioane tone, cu 1 milion de tone mai micå decât în 2018/19. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 121 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 10 decembrie. 15

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de oleaginoase Oleaginoase Produc¡ia mondialå de oleaginoase este prognozatå så atingå 575 milioane tone, cu 21 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. Structural, ea va fi formatå astfel: soia - 337 milioane tone; rapi¡å - 68 milioane tone; floarea-soarelui - 53 milioane tone; semin¡e de bumbac - 45 mil. tone; arahide - 44 mil. tone; nuci de palmier - 20 mil. tone; copra - 6 milioane tone. ºårile mari consumatoare de semin¡e oleaginoase sunt China (121 milioane tone pe an), SUA (62 milioane tone), Argentina (48), UE (48), Brazilia (47), India (29), Rusia (19) ¿i Ucraina (16). ºårile mari exportatoare de oleaginoase sunt Brazilia (76 milioane tone), SUA (49,4) ¿i Canada (15). ºårile mari importatoare sunt China (89 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4 mil. tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 111,5 milioane tone, cu 16 mil. tone mai mici decât anul trecut. ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice este estimatå så ajungå la 338 milioane tone, cu 5 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): Semin¡e oleaginoase An de pia¡å

Soia

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2)

2018/19

309

2019/20

370 389

380

420

Oct.

316

385 384

366

427

Nov.

377

389

430

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

soia (238), rapi¡å (38), floarea-soarelui (22), semin¡e de bumbac (16), nuci de palmier (10), arahide (7), copra (2). ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (90 milioane tone), UE (55), SUA (39), Brazilia (21), India (15) ¿i Rusia (8 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (32 milioane tone), Brazilia (15), SUA (12) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (26 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5), Indonezia (5) ¿i SUA (4 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 14,5 milioane tone, aproape egale cu cele din anul trecut.

ulei de måsline - 3 milioane tone. ºårile mari consumatoare de uleiuri vegetale sunt China (39 milioane tone), UE (27), India (24), SUA (16) ¿i Indonezia (16 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (33 milioane tone pe an), Malaezia (19,5), Ucraina (7), Argentina (6), Canada (4) ¿i Rusia (3,6). ºårile mari importatoare sunt India (16 milioane tone), China (12,4), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 19 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2018/19.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va atinge 207 milioane tone, fa¡å de 203 milioane tone în anul 2018/19. Structura sortimentalå: ulei de palmier - 76 milioane tone; soia - 57 milioane tone; rapi¡å - 27 milioane tone; floarea-soarelui - 21 mil. tone; nuci de palmier - 9 milioane tone; arahide - 6 milioane tone; semin¡e bumbac - 5 milioane tone; ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2018/19 340 329 2019/20 Oct. 341 319 Nov. 334 318

dolari/tonå Fl.-soarelui SUA Rott (3) (4) 181 219 186 197 184 201

Rapi¡å Hamb (5) 247 214 217

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale dolari/t Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Rott SUA Rott Rott (1) (2) (3) (4) (5) 2018/19 2019/20 Oct. Nov.

606 745 1.174 77619 840 664 762 1.235 738 883 675 769 1.235 763 904

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul agricol 1/2020

Pre]uri [i pie]e

Rapi]\> 68 milioane tone la nivel mondial Produc¡ia mondialå de rapi¡å ar putea atinge 68 milioane tone, cu 4 milioane tone mai pu¡in decât anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13) ¿i India (8 mil. tone). ¥n clasamentul marilor consumatori conduce UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16,2), Canada (10) ¿i India (8). ºåri mari exportatoare: Canada (9,5 milioane tone) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºåri mari importatoare: UE (5 milioane tone), China (3 milioane) ¿i Japonia (2,4 mil. tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å - 30 sept. 2020 - sunt prognozate la 7 milioane tone, mai pu¡in cu 1,6 mil. tone fa¡å de 2018/19. Mari de¡inåtoare de stocuri sunt Canada (4 milioane tone), UE (0,9), China (0,66) ¿i India (0,5 mil. tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å este evaluatå la 38 milioane tone,

aproape egalå cu cea din 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt UE (12 mil. tone), China (9,3 mil. t.), Canada (5,3), India (4) ¿i Japonia (1,3). Marii consumatori sunt UE (13 milioane tone pe an), China (11), India (3,1), Japonia (1,3) ¿i Canada (0,6). Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 4,7 milioane de tone de ¿roturi de rapi¡å pe an.

milioane tone), UE (275.000 tone) ¿i India (120.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 1,7 milioane tone, în scådere cu aproape un milion de tone fa¡å de anul trecut.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 1 milion de tone, egale cu cele de anul trecut. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone, egalå cu cea din 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt UE (9 milioane tone), China (6), Canada (4,2), India (2,6) ¿i Japonia (1). Marii consumatori sunt UE (9,4 milioane tone), China (8) ¿i India (2,7). ºarå mare exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare sunt China (1,4

Cre[te produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2019/20, la 53,4 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mare decât anul precedent. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (15 milioane tone), Rusia (13), UE (10) ¿i Argentina (4 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt Ucraina (15 milioane tone), Rusia (14) ¿i UE (10 milioane tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 septembrie 2020, sunt estimate la 2,6 milioane tone, aproape la fel ca în 2018/19. ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå Profitul agricol 1/2020

la 22 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mare fa¡å de 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,5 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). ºårile mari consumatoare de ¿roturi de floare sunt: UE (7,9 milioane tone), Rusia (3,6 mil. tone), Turcia (2) ¿i Ucraina (1,5 mil. tone). ºårile exportatoare sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (1,8) ¿i Argentina (0,72 mil. t). Marii importatori sunt UE (3,6 milioane tone) ¿i Turcia (0,9). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å vor fi de 1,5 milioane tone. Uleiuri de floarea-soarelui

Produc¡ia mondialå este de a¿teptat så ajungå la 21 milioane tone, comparativ cu 19,7 milioane tone anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6,5 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,6 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,6), Turcia (1) ¿i Argentina (0,7 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,2 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,7) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (1,8 milioane de tone) ¿i Turcia (0,5). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 1,8 milioane tone. 17

Pre]uri [i pie]e

Soia> produc]ia mondial\ scade la 337,5 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia va coborî la 337,5 milioane tone, cu 22,5 milioane tone mai micå decât anul trecut. Este estimarea Departamentului Agriculturii al SUA, publicatå în ultimul buletin de analize ¿i prognoze, din decembrie. ºårile mari producåtoare de soia sunt Brazilia (123 milioane tone), SUA (97), Argentina (53), China (18, cu 1 mil. de tone mai mult fa¡å de luna trecutå), Paraguay (10,2), India (9) ¿i Canada (6 milioane tone). Consumul mondial de soia va fi de 303 milioane tone, cu 5 milioane tone mai mic fa¡å de anul de pia¡å trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (84,5 milioane tone), SUA (57), Argentina (44), Brazilia (44), UE (16), India (8), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Printre marii exportatori de soia se aflå Brazilia (76 milioane tone), urmatå de SUA (48 milioane tone), Argentina (8), Canada (6,2) ¿i Paraguay (5 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (85 milioane tone), urmatå de UE (15), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (3,4) ¿i Taiwan (3 mi-

lioane tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 96 milioane tone, fa¡å de 110 milioane tone în anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 238 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare sunt China (67 milioane tone), SUA (45), Argentina (34), Brazilia (34), UE (12,5) ¿i India (6 milioane tone). Consumul mondial este evaluat la 235 milioane tone, mai mare cu 4 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (66 milioane tone), SUA (33), UE (31), Brazilia (18,5, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), India (5), Indonezia (5), Thailanda (4), Fed. Ruså (4), Japonia (3,6) ¿i Iran (3,5). ºårile exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (31 milioane tone), Brazilia (15) ¿i SUA (12 milioane tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (19 milioane tone în 2019), ur-

matå de Vietnam (5), Indonezia (4,6), Thailanda (3), Filipine (3), Mexic (2), Coreea de Sud (2) ¿i Japonia (1,7 milioane tone). Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 57 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone peste anul de pia¡å 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt China (15 milioane tone), SUA (11), Argentina (9), Brazilia (8,4), UE (3), India (1,4) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone în 2019). Consumul mondial este evaluat la 57 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (16 milioane tone pentru anul 2019), SUA (11), Brazilia (7,3), India (5), Argentina (3), UE (2,4) ¿i Mexic (1 milion de tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1), SUA (1), UE (0,7) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3,5 milioane tone), China (1,2) ¿i Bangladesh (1).

Profitul agricol 1/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia agricol\ a anului 2019 Dupå epoca lui Petre Daea, cu raportåri de produc¡ii “pu¡in umflate”, putem crede cå Ministerul Agriculturii revine la cifre mai pu¡in orgolioase ¿i mai apropiate de adevår. Ministrul Adrian Oros recunoa¿te cå “per total avem o produc¡ie vegetalå mai micå”. La porumb boabe, România a ob¡inut în 2019 o produc¡ie de 16,99 milioane de tone, în scådere cu aproape 9% (1,67 milioane de tone) fa¡å de 2018, de¿i suprafa¡a însåmân¡atå a fost mai mare cu 240.000 de hectare. În 2019, suprafa¡a însåmân¡atå cu porumb a depå¿it 2,65 milioane hectare, în timp ce în 2018 a fost de 2,41 milioane hectare. Randamentul înregistrat în acest an a fost de 6.500 kg/ha. La floarea-soarelui, România se claseazå pe primul loc în Uniunea Europeanå, cu o produc¡ie de 3,489 milioane de tone ¿i un plus de 13,93%, respectiv 426.750 tone, fa¡å de 2018. Randamentul înregistrat la floareasoarelui este 2.660 kg/ha. În 2019, suprafa¡a însåmân¡atå cu cu floarea-soarelui a fost de 1,31 milioane hectare, în cre¿tere de la 1,007 milioane în 2018. Cre¿terea suprafe¡elor cultivate cu porumb ¿i floarea-soarelui s-a petrecut din cauza pierderii suprafe¡elor însåmân¡ate cu rapi¡å. Produc¡ia de rapi¡å s-a redus în 2019 cu mai mult de jumåtate fa¡å de 2018 (- 57%), de la 1,61 milioane de tone la 685.723 tone. Cartofii de toamnå au consemnat ¿i ei o produc¡ie mai micå cu 29,23% fa¡å de 2018, pânå la 2,139 milioane de tone (3,022 milioane de tone în 2018) de pe o suprafa¡å de 142.594 hectare. La sfecla de zahår cifrele au crescut u¿or în 2019 fa¡å de 2018, cu 0,38%, respectiv cu 3.741 tone, totalizând Profitul agricol 1/2020

982.007 tone, iar suprafa¡a cultivatå a fost de 22.801 hectare. La grâu, secarå ¿i triticale, produc¡ia a înregistrat un plus de 2,51%, 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone în 2018 la 10,427 milioane de tone în 2019. Au fost semånate 2,1 milioane de hectare, cu un randament mediu de 4.700 kg/ha. Cel mai bun randament la grâu s-a ob¡inut în jude¡ele Giurgiu (peste 5.800 kg/ha), Satu Mare (5.700 kg/ha), Bråila ¿i Dolj (5.300 kg/ha fiecare). La orz ¿i orzoaicå s-au înregistrat ¿i în acest an produc¡ii mai mari (+5,12% 95.716 tone), cu un total de 1,966 milioane de tone, fa¡å de 1,87 milioane de tone anul trecut ¿i o medie la hectar de circa 4.100 kilograme. La mazåre boabe, produc¡ia a ajuns la 247.252 tone (+ 43,32% - 74.740 tone fa¡å de 2018), iar randamentul la circa 2.300 kg/ha.

Produc¡ia de soia a scåzut cu 2,92%, pânå la 452.004 tone. Recolta de ovåz a înregistrat un recul de 29,04%, pânå la 272.284 tone. ªi strugurii de maså sunt pe minus (-21,34%), cu un total de 56.165 tone, Produc¡ia de fructe a înregistrat 398.000 de tone de prune ¿i 362.000 de tone de mere. La strugurii de vin, am înregistrat un minus de 8,72% fa¡å de 2018 ¿i o produc¡ie de 979.303 tone în 2019. Recolta de tomate s-a diminuat cu 7,38% fa¡å de 2018, de la 742.899 tone la 688.068 tone. La orez s-a ob¡inut o produc¡ie de 28.000 tone. Pe 3 octombrie anul trecut, fostul ministru al agriculturii Petre Daea spunea cå în ultimii trei ani recolta de cereale a depå¿it 10 milioane de tone, ceea ce demonstreazå o constan¡å a realizårii produc¡iei, validând astfel capacitatea tehnologicå a fermierilor.

“La grâu ¿i secarå avem cu ceva mai mult fa¡å de anul trecut, cu 255.000 tone, dar am avut ¿i o suprafa¡å mai mare”, confirmå ministrul Adrian Oros. “A fost un an favorabil ¿i la floarea-soarelui, cu un plus de 13%, ¿i în general la cereale påioase, pentru cå aici produc¡iile au crescut. În schimb, la porumb boabe avem cu 1,671 milioane de tone mai pu¡in, respectiv cu 9% fa¡å de anul trecut. Dacå asta e produc¡ia realå la porumb, atunci anul trecut cifrele au fost pu¡in umflate, de altfel au semnalat acest lucru ¿i cei de la Comisia Europeanå. Produc¡iile au scåzut la rapi¡a pentru ulei cu 57%, la orez cu 15%, iar la ovåz ¿i la cartofi pentru toamnå am våzut scåderi semnificative, de peste 29%. ªi la strugurii de maså avem un minus de 21%, iar la cei pentru vin de 8,7%. Per total anul acesta avem o produc¡ie vegetalå mai micå.” 19

Înv\]\mântul dual, fa]\ în fa]\ cu liceul agricol ipsa for¡ei de muncå poate fi rezolvatå doar prin învå¡åmântul agricol dual, crede ministrul Adrian Oros. Sigur, ¿i liceele agricole sunt bune, dar sunt costisitoare ¿i pornesc greu. ¥n schimb, învå¡åmântul dual este mai elastic, se adapteazå mai repede, dovadå cå func¡ioneazå peste tot în lume. E nevoie doar de un parteneriat stabil între fermieri, companiile din agriculturå ¿i institu¡iile de învå¡åmânt.

Adrian Oros trage o linie clarå între liceul agricol ¿i învå¡åmântul dual. “Niciodatå nu vor fi bani suficien¡i så porne¿ti 50 de licee agricole ¿i så le faci o bazå de practicå adevåratå”. În schimb, învå¡åmântul dual rezolvå problema banilor pe care un liceu ar trebui så îi a¿tepte de la bugetul statului. În loc ca statul så cumpere terenuri, så facå ferme, så investeascå în utilaje så formeze angaja¡i, elevii vor face practicå direct în ferme. ªi nu câte o claså într-o fermå, ci individual, fiecare elev într-o altå exploata¡ie. “Ca så faci o fermå didacticå, trebuie så angajezi oameni. Care pleacå 20

acaså la 4 ¿i atunci trebuie så se lucreze în 3 schimburi. De ce nu se poate face practicå la fermierul care este deja pe pia¡å ¿i care oricum este acolo 24 de ore din 24?” Cine ¿tie mai bine så cultive påmântul, cine folose¿te cele mai performante utilaje, cine are nevoie de ultimele tehnologii dacå vrea så råmânå pe pia¡å? Ferma didacticå sau un fermier? Practic, spune Adrian Oros, prin învå¡åmânt dual, agricultorii î¿i pregåtesc oamenii de care au nevoie ¿i pe care îi vor angaja dupå terminarea studiilor. “Este nevoie doar de un parteneriat între administra¡ia publicå, unitatea de învå¡åmânt ¿i agricultori”, spune Oros. Iar învå¡åmântul dual este posibil ¿i dacå statul nu-l sprijinå, pentru cå fermierii î¿i iau practican¡ii, le oferå burse ¿i îi angajeazå chiar din prima zi, explicå mai departe ministrul. Adrian Oros ¿tie doar de un proiect pilot, în comuna Râciu, jud. Mure¿. Acolo, liceul local a înfiin¡at o claså de agriculturå ¿i una de mecanizare. Probabil mai sunt ¿i altele...

“Se pot face nu neapårat licee, se pot face ¿coli profesionale, pentru cå existå cerere din partea fermierilor. Existå chiar ¿i cerere din partea copiilor de a activa în acest domeniu. Iar statul nu cheltuie mare lucru, costå doar bunåvoin¡å pentru a pune ni¿te oameni în legåturå.” Practica realå, într-o fermå, va asigura elevului o pregåtire bunå ¿i îi rezolvå inclusiv problema legatå de inser¡ia pe pia¡a muncii. Când vorbe¿te despre aceste lucruri, Adrian Oros are totu¿i în spate experien¡a de zeci de ani de cadru didactic. Apoi, spune el, va fi nevoie de modificarea curriculei. Elevii trebuie så ¿tie totu¿i ceva despre ultimele tehnologii agricole ¿i så nu mai fie nevoi¡i så înve¡e teorie despre utilaje care nu se mai folosesc poate de 30 de ani. Pentru rezolvarea acestor probleme, Ministerul Agriculturii a început discu¡iile cu ministrul Educa¡iei. “Monica Anisie (ministrul Educa¡iei - n. red.) este un fan al învå¡åmântului dual”, râde Adrian Oros. Simona-Nicole DAVID Profitul agricol 1/2020

Ia¿i

Un nou director la DADR La Direc¡ia Agricolå Ia¿i, Lauren¡iu Precup a fost înlocuit cu Gabriel Hoha. Noul director lucreazå în cadrul institu¡iei de peste 10 ani. A mai de¡inut o func¡ie de conducere în 2015, fiind director executiv adjunct al Camerei Agricole Jude¡ene. Dar institu¡ia fost desfiin¡atå. Lauren¡iu Precup, fostul director, a condus Direc¡ia agricolå aproape doi ani. El este acum ¿ef al sectorului de inspec¡ii. Pe pozi¡ia secundå din cadrul DAJ Ia¿i, cea de director executiv, a råmas Ionela Monica Pandelea. Salariul încasat de un ¿ef de institu¡ie agricolå este cuprins între 6.000 ¿i 9.000 de lei lunar. Se vorbe¿te de schimbåri ¿i la APIA Ia¿i. Gorj

Incendiu la un depozit de furaje; focul ar fi fost pus inten¡ionat Incendiu la un depozit de furaje din comuna Licurici. La fa¡a locului s-au deplasat douå autospeciale. din cadrul Gårzii de Interven¡ie Hurezani. Au ars depozitul de furaje pe o suprafa¡å de aproximativ 70 mp ¿i aproximativ 3 tone de plante furajere. Pompierii bånuiesc cå focul ar fi fost pus inten¡ionat. Arad

Balul agricultorilor din Nådlac Cooperativa Agricolå Fermierul Nådlåcan organizeazå Balul agricultorilor, sâmbåtå 1 februarie. Pre¿edintele cooperativei, Kelo Milan, spune cå este primul bal al fermierilor din România, care s-a ¡inut dupå 1989, dar ini¡iat înainte de Primul Råzboi Mondial. Balul a fost oprit de comuni¿ti. “Noi l-am reluat în 2010. ¥l continuåm de atunci, anual”. Invita¡ii se vor delecta cu båuturi alese ¿i cu preparate culinare pregåtite de cei mai buni bucåtari, iar programul artistic va fi sus¡inut de forma¡ia Szidor ¿i Monza Band & Krle din Serbia. Sårbåtoarea agricultorilor va avea ¿i o tombolå. (Gh. Miron) 22

Actualitatea în jude¡e Ferm\ de curcani la Topoloveni Arge¿

Firma Bio Star Logistic va crea la Topoloveni o fermå ecologicå de curcani, banii fiind ob¡inu¡i prin Agen¡ia pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale. Ferma va fi construitå pe o suprafa¡å de 2,7 hectare. Hala în care vor fi crescu¡i cei peste 1.600 de curcani va avea 1.632 mp, iar abatorul ¿i sec¡ia de procesare a cårnii vor måsura aproape 300 mp. Abatorul are o capacitate de procesare de aproximativ 40 de tone de carne de curcan pe an. Valoarea totalå a investi¡iei se va ridica la aproximativ 8 milioane lei fårå TVA. “Ferma va fi a unei familii din Topoloveni, care are multå experien¡å în cre¿terea animalelor. Construc¡ia fermei va începe în primåvara lui 2020. Iar ferma va fi func¡ionalå fie din toamna anului viitor, fie din primåvara lui 2021. Este o investi¡ie de aproape 2 milioane

euro. Iar aceastå investi¡ie importantå vine cumva så completeze ce am demarat noi cu ani în urmå, pe partea de Bunåtå¡i de Topoloveni, de hranå sånåtoaså. Eu în aceastå direc¡ie îndrept ora¿ul, cåtre o hranå sånåtoaså. De aceea am ¿i refuzat investi¡ii poluante pe raza ora¿ului. Ne focalizåm ¿i pe culturi eco”, ne-a declarat primarul Gheorghi¡å Bo¡ârcå de la Topoloveni. Legat de dotårile viitoarei ferme de curcani, trebuie spus cå acestea vor fi unele extrem de moderne. De exemplu, bucåtåria furajerå va fi dotatå cu moarå cu ciocånele destinatå måcinårii componentelor furajere, buncår tampon ¿i råcitor granule. La rândul lor, silozurile de la viitoarea fermå vor avea sisteme automate de încårcare-descårcare, sistem de aerare a cerealelor ¿i monitorizare a temperaturii interioare. (Jurnalul de Arge¿)

Victoria agriculturii asupra petrolului Timi¿

SC Emiliana West Rom Dude¿tii Vechi - de¡inåtoare a 12.000 ha, se luptå în justi¡ie de patru ani cu Nis Petrol. Pe 19 decembrie trecut, Tribunalul Timi¿ a dat solu¡ia finalå în dosar, respingând apelul lui Nis Petrol, prin care cerea accesul la prospec¡iuni pe terenurile agricole ale Emiliana. În esen¡å, prima instan¡å a re¡inut cå, din interpretarea textelor de lege, dreptul de servitute legalå instituit de legea petrolului nu este un drept absolut care så permitå titularilor de acorduri petroliere så påtrundå pe terenurile proprietate privatå în orice mod, ci este un drept de trecere care så nu aducå o minimå stânjenire a exercitårii dreptului de proprietate asupra terenului. Limitele exercitårii dreptului de ser-

vitute legalå nu trebuie så goleascå de con¡inut însu¿i dreptul de proprietate. O astfel de limitare a dreptului de proprietate, a¿a cum solicitå petroli¿tii, echivaleazå cu o expropriere. Bineîn¡eles cå Nis Petrol a declarat apel împotriva acestei sentin¡e, a cårui judecatå a durat trei ani, iar pe data de 19.12.2019, Tribunalul Timi¿, dupå trei amânåri de pronun¡are, a dat solu¡ia definitivå în acest dosar, respingând apelul Nis. Tribunalul respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta Nis Petrol SRL, împotriva sentin¡ei civile nr. 614 din 01.07.2016, pronun¡atå de Judecåtoria Sânnicolau Mare în dosarul nr. 1072-295-2015, în contradictoriu cu Emiliana West Rom. Gh. MIRON Profitul agricol 1/2020

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE

Continu\ împu[carea mistre]ilor Harghita

Vânåtorii continuå campania de împu¿care a mistre¡ilor de pe fondul de vânåtoare din apropierea comunei Mårtini¿, unde a fost confirmat un caz de pestå porcinå africanå. Directorul adjunct al DSVSA, dr. Cristina Antal, a declarat cå în decembrie au fost împu¿ca¡i 12 mistre¡i din cei aproximativ 80 afla¡i în fondul de vânåtoare respectiv, urmând ca vânåtoarea så continue în ianuarie, pentru a preveni råspândirea bolii. Vânåtoarea se face doar prin pândå ¿i dibuire. De la cei 12 mistre¡i s-au recoltat probe pentru pesta porcinå africanå ¿i nu a fost eviden¡iat niciun rezultat pozitiv. Autoritå¡ile sanitar-veterinare sperå ca exemplarul infectat så fi fost un caz izolat. ¥n cursul anului 2019 au fost examinate 175 de

probe pentru pesta porcinå africanå de la mistre¡i împu¿ca¡i ¿i nu a fost nici una pozitivå. De asemenea, au fost gåsi¡i mor¡i nouå mistre¡i, o singurå probå fiind pozitivå, respectiv la exemplarul identificat în apropierea satului Ghipe¿. Zona afectatå a fost supuså unui proces de dezinfec¡ie, care se va efectua periodic. S-a interzis circula¡ia animalelor domestice, s-au intensificat controalele la transporturile de animale, iar popula¡ia a fost informatå despre måsurile de prevenire a apari¡iei pestei în gospodårii. Autoritå¡ile din Harghita sunt în alertå de la mijlocul lunii decembrie, atunci când a fost confirmatå pesta porcinå africanå la un mistre¡ de pe un fond de vânåtoare din zona comunei Mårtini¿, satul Ghipe¿. Animalul a fost gåsit mort în apropierea satului de un localnic, care a anun¡at autoritå¡ile.

Vân\toarea de mistre]i de la Balc nu se ]ine anul acesta Bihor

Directorul DSVSA Bihor, dr. Remus Mo¡oc, a declarat cå tradi¡ionala vânåtoare de mistre¡i de pe domeniul cinegetic al lui Ion ºiriac de la Balc nu va avea loc din cauza pestei porcine africane din acest areal. “Vânåtoarea de la Balc nu poate avea loc anul acesta, deoarece ei nu au voie så organizeze vânåtoare având fond afectat de pestå porcinå africanå. Organizatorii ¿tiu acest lucru ¿i nici nu ne-au trimis vreo solicitare în acest sens. Fondul de vânåtoare de acolo este între cele 10 focare la mistre¡i din Profitul agricol 1/2020

jude¡ul Bihor”, a declarat dr. Remus Mo¡oc. Potrivit DSVSA Bihor, în jude¡ sunt ¿ase focare active de PPA la porcul domestic, afectând localitå¡ile Såcuieni ¿i Ciocaia din ora¿ul Såcuieni, Le¿ din comuna Nojorid ¿i Crestur din comuna Abråmu¡. În ce prive¿te evolu¡ia PPA la porcii mistre¡i, nu au fost confirmate cazuri noi de evolu¡ie a bolii.

Femei în agriculturå Maria Cîrj\, un altfel de CV Maria Cîrjå ar fi putut så fie profesor de biologie, la o ¿coalå de pe meleagurile natale, în Suceava. Înså destinul a vrut altfel. Aståzi, din pozi¡ia de manager de marketing al Corteva Agriscience, se ocupå de dezvoltarea strategicå a afacerilor în România ¿i Moldova.

aria Cîrjå a absolvit sec¡ia de Horticulturå a Liceului Agricol din Fålticeni, Suceava. Aproape firesc, a mers mai departe, la Facultatea de Horticulturå de la Bucure¿ti. Era în 1988. “Admiterea la facultate era foarte dificilå, eram mul¡i candida¡i pe loc. Nu am intrat de prima datå, nici a doua. A treia oarå am reu¿it acolo unde îmi doream, la sec¡ia de Horticulturå.” Dupå facultate, a revenit acaså, în satul Målini, Suceava (unde s-a nåscut ¿i poetul Nicolae Labi¿). Acolo a predat biologie la o ¿coalå generalå. Catedra ¿i copiii au ajutat-o så-¿i dezvolte abilitå¡ile de comunicare ¿i så aibå prizå la public. La un moment dat, a trebuit så revinå în Bucure¿ti pentru a-¿i ridica diploma de absolvire, iar acest moment a schimbat totul. Un fost profesor i-a propus så lucreze în cercetare, la Institutul pentru Legumiculturå ¿i Floriculturå Vidra, unde putea så-¿i urmeze pasiunea pentru horticulturå. Era 1994. ¥n anii 90, în România lucrurile cåpåtaserå un alt ritm. Pia¡a era tatonatå de companii care aveau o încredere în oameni aproape de neîn¡eles aståzi. La Cålimåne¿ti, la un târg dedicat solu¡iilor

pentru protec¡ia plantelor, la standul Makhteshim Agan Industries, Maria Cîrjå prime¿te propunerea de a fi directorul tehnic pentru România. Era 1996. Pe vremea aceea, salariul oferit de Makhteshim Agan era câteva sute de dolari. De zece ori mai mult fa¡å de cât câ¿tiga ca cercetåtor la Vidra. Cu salariul de la Vidra, glume¿te Maria Cîrjå, î¿i cumpåra o pereche de pantofi la douå luni. ¥ntr-o lunå pantoful stâng, în altå lunå pantoful drept. “Sigur cå am acceptat propunerea. A¿a m-am îndreptat cåtre activitatea comercialå, în cadrul companiei Makhteshim Agan. Am avut ocazia så lucrez alåturi de persoane foarte bine pregåtite ¿i am învå¡at multe de la colegii din Israel. Practic, m-au primit cu bra¡ele deschise ¿i m-au ajutat mult så învå¡ repede lucruri pe care nu le ¿tiam.” Acolo, la Makhteshim, a în¡eles prima oarå cum reac¡ioneazå o companie la problemele oamenilor såi, mai ales ale celor pe care vrea neapårat så îi påstreze. Locuia cu chirie, în Bucure¿ti, în zona restaurantului Budapesta. Zonå bunå ¿i atunci, ¿i acum, dar chiria o încurca. Nu este în firea noastrå så fim chiria¿i. Makhteshim Agan a în¡eles asta ¿i i-a dat un bonus suficient pentru a-¿i cumpåra un apartament unde î¿i dore¿te. Maria Cîrjå a ales nordul Bucure¿tiului,

cartierul Pajura, unde ¿i-a cumpårat un apartament cu douå camere, în valoare de 12.500 de dolari. Avea 29 de ani. În doar câ¡iva ani, Maria Cîrjå a devenit un specialist cunoscut. Fermierii aveau foarte multe noutå¡i de învå¡at, de aflat, iar companiile stråine veneau cu tehnologii moderne, cu produse performante pentru protec¡ia plantelor. Toate acestea aveau så schimbe modul de abordare a procesului agricol. ¥ntre altele, era în sarcina ei så înregistreze produsele noi în România ¿i apoi så le promoveze cåtre fermieri. În 2007 a fost contactatå de o firmå de recrutare care lucra pentru DuPont Pioneer. I-au propus pozi¡ia de director de produs. Pe vremea ceea, î¿i aminte¿te cå, în toatå Europa, ceilal¡i colegi din zona de promovare - marketing erau exclusiv bårba¡i. ªi-a câ¿tigat respectul, ¿i-a fåcut rela¡ii, a în¡eles foarte bine beneficiile produselor Pioneer ¿i a ¿tiut så le explice mai departe fermierilor. Iar asta s-a våzut, concret, nu doar în vânzårile companiei. Pentru cå ¿i fermele agricultorilor români au înregistrat rezultate mai bune. În timp, fermierii îi devin prieteni, nu doar clien¡i. Ceea ce nu este u¿or. A construit de la zero campanii de marketing pe care le-a implementat ¿i care ¿i-au atins obiectivele. A reu¿it så comunice solu¡iile Pioneer, încât fer-

Dupå 24 de ani de carierå, Maria Cîrjå spune cå ar face acelea¿i alegeri, dacå ar putea så o ia de la început. ªi nu doar profesional, ci ¿i în plan personal. În urmå cu 17 ani, a decis så fie pårinte-singur ¿i se felicitå în fiecare zi pentru asta. La 35 ani, în varå, cu pu¡in timp înainte de ziua sa de na¿tere, a adus-o pe lume pe Iris-Ilinca.

Aståzi ¿i-ar dori ca Iris så studieze la Harvard, este un vis pe care Maria îl are încå de când feti¡a era la grådini¡å. Ca orice mamå, se gânde¿te, totu¿i, ¿i la momentul când fiica va pleca de acaså. Îi va fi foarte greu. Recunoa¿te asta cu mare triste¡e în glas ¿i în privire. I se umezesc ochii. Chiar ¿i a¿a, o încurajeazå så studieze printre cei mai buni. Profitul agricol 1/2020

FEMEI ÎN AGRICULTURÅ Corteva, cu un pas înaintea Comisiei Europene Corteva va reduce cantitatea de nicosulfuron la 40 g/ha/sezon fa¡å de 60 g/ha/sezon, cât este omologat în prezent. Substan¡a activå este prezentå în trei produse din portofoliu: Arigo, Principal ¿i Principal Plus. În Cehia, cantitatea a fost limitatå la 40.8 g ¿i în Germania la 45 g la fiecare doi ani. Aceastå limitare este posibil så fie impuså de Comisia Europeanå în urmåtorii ani, când se vor reevalua dosarele produselor pe bazå de nicosulfuron. Pentru a preveni ¿i împiedica råspândirea fenomenului de rezisten¡å ¿i a cre¿te eficacitatea substan¡ei active nicosulfuron pe buruieni problemå (costrei, mohor, pir), Corteva a adåugat rimsulfuron în cele trei produse.

“Nu po¡i face totul singur. Iar resursa umanå este cel mai important capital din orice organiza¡ie”. mierii au în¡eles exact de ce trebuie så le foloseascå. “Fiecare fermå are problemele sale ¿i solu¡iile trebuie date corect. Aici nu este loc de încercare. Trebuie ac¡ionat precis ¿i rapid cu acele produse care au efect”, explicå Maria Cîrjå. Momentul 2017, anul fuziunii Dow cu DuPont, o propulseazå pe Maria Cîrjå în pozi¡ia de marketing manager Corteva Agriscience. Ea conduce ¿i implementeazå strategiile de promovare ale companiei în România ¿i Moldova. Pentru a ob¡ine rezultate este nevoie ¿i de echipå bunå. Nu este deloc u¿or så gåse¿ti ¿i så formezi oameni pe care så te po¡i baza. Dar a reu¿it. Poate este ¿i influen¡a zodiei: este Leu. ªtie cå nu are råbare, face totul repede ¿i nu laså lucrurile pentru a doua zi. Iar asta le cere ¿i oamenilor din echipå. Dar cum nu toatå lumea poate reacProfitul agricol 1/2020

¡iona cu aceea¿i vitezå, unii se mai pierd pe drum. Cei care se obi¿nuiesc cu stilul såu råmân ¿i înva¡å så fie la fel de eficien¡i. Î¿i aminte¿te cå una dintre marile provocåri ale oamenilor de vânzåri a fost promovarea, concomitent, a produselor pentru protec¡ia plantelor ¿i semin¡elor. Pânå atunci, oamenii erau specializa¡i doar pe una dintre categorii. Cu Maria Cîrjå deschidem un serial pe care noi ni-l propunem cât mai amplu, despre Femeile din Agriculturå. Pentru cå acest domeniu greu, în general masculin, a fost ¿i va mai fi marcat de femei, caractere puternice, care au reu¿it atât în via¡a personalå, cât ¿i în carierå. Femei fermier, femei cercetåtor, femei de afaceri, femei mamå, tuturor le spunem La Mul¡i Ani! Simona-Nicole DAVID

Nou director regional la Nufarm De la începutul anului noul director general pentru Europa, Orientul Mijlociu ¿i Africa este Hildo Brilleman. ¥nainte a fost director comercial pentru aceea¿i zonå. Are o experien¡å de 25 de ani în diferite posturi de conducere ¿i marketing în domeniul agricol. Hugo Schweers, fostul manager, råmâne în companie ¿i va explora oportunitå¡ile oferite de pia¡a esteuropeanå ¿i cea africanå. Adama ¿i Syngenta, în Syngenta Group ChemChina ¿i Sinochem î¿i consolideazå activele într-un holding denumit Syngenta Group. Din el vor face parte Adama ¿i Syngenta, alåturi de alte companii. Chen Lichtenstein, pre¿edinte ¿i CEO al Adama este CFO - Chief Financial Officer (CFO) al noii companii Syngenta Group. El lucreazå pentru Adama de 14 ani. Mark Patrick a påråsit pozi¡ia de CFO al Syngenta. A lucrat timp de 26 de ani atât la Syngenta, cât ¿i pentru AstraZeneca. 25

Culturi vegetale Temperaturile ridicate aduc beneficii, dar [i riscuri Toamna prelungitå ¿i iarna u¿oarå de pânå acum au permis o dezvoltare bunå a culturilor. Existå înså ¿i un revers. Bolile ¿i dåunåtorii au avut condi¡ii favorabile. Nici desprimåvårarea nu este lipsitå de riscuri. Dan Zåviceanu, inginer agronom la Agro Total, jud. Giurgiu, spune cå în zona lui ploaia care a asigurat umiditatea necesarå råsåririi ¿i dezvoltårii plantelor a venit pe 3-4 octombrie. “Pe 10 octombrie a råsårit grâul, în perioada optimå. Este înfrå¡it, chiar aratå foarte bine. Rapi¡a a råsårit pe 610 octombrie, e în 9-10 frunze.” Vremea mai cålduroaså decât normal a contribuit la o råsårire bunå a plantelor. Existå totu¿i multe sole în care rapi¡a are 3-4 frunze. Culturile nu au fost afectate întrucât nu au trecut prin geruri mari ¿i au încå ¿anse så iaså cu bine din iarnå. “Vremea i-a salvat pe mul¡i. Dacå aveam -5, -6 grade C din noiembrie situa¡ia devenea la fel ca anul trecut sau chiar mai complicatå fiindcå ar fi prins grâul abia råsårit”. Dar varia¡ia mare a temperaturilor favorizeazå apari¡ia bolilor. “La -5 grade C în timpul nop¡ii ¿i +7, +9 grade C ziua cre¿te riscul apari¡iei Phoma la rapi¡å. Produsele sistemice nu sunt eficiente, din cauzå cå temperaturile nu sunt suficient de mari pentru ca planta så asimileze substan¡a activå.” Cei care au fåcut o erbicidare de toamnå, un tratament fungicid ¿i o fertilizare au culturi într-o stare foarte bunå. “Chiar ¿i 30 kg/ha de azot ar fi fost aur”, considerå agronomul. Temperaturile pozitive atât în timpul zilei, cât ¿i noaptea vor cre¿te consumul de azot al plantei. “Umiditatea în sol este scåzutå. Se lucreazå deja ca în aprilie. Avem utilaje în teren pentru 26

discuit, pregåtim semånatul de primåvarå. Acum ar trebui doar 15-20 cm de zåpadå.”

Bogdan Gu¡å, reprezentant Syngenta pentru jude¡ul Giurgiu, remarca faptul cå în anumite sole de grâu se constatå caren¡e de azot, acest element nutritiv fiind crucial pentru fotosintezå ¿i func¡ia de reproducere cu repercusiuni asupra produc¡iei. Seceta din toamnå a favorizat atacul dåunåtorilor, precum afidele, vector de transmitere a virusului ce produce piticirea grâului. Dacå sunt atacate plantele tinere, acestea nu mai înspicå, talia plantelor este mult mai micå ¿i apar pierderi de produc¡ie însemnate. Atunci când are loc în faze mai avansate de vegeta¡ie, boabele sunt nedezvoltate ¿i ¿i¿tave, tot un efect negativ asupra produc¡iei. O altå problemå observatå în Giurgiu a fost infestarea unor sole de rapi¡å, doar în anumite zone (Schitu, Ghimpa¡i), cu firu¡a (Poa annua). Graminicidele folosite de obicei nu au distrus-o, chiar dacå au fost aplicate de douå ori, astfel încât buruienile au format vetre în culturå. În toamnå, buha semånåturilor (Agrotis segetum) a distrus culturi, în crovuri (zone precum Aduna¡ii Copåceni, Cålugåreni, Uzunu). Fermierii au fost nevoi¡i så efectueze lucrarea de aråturå pentru a expune larvele la temperaturi scåzute.

Agronomul Mihai Budai, inginerul Agroind Cauaceu, jud. Bihor, remarcå ¿i el o situa¡ie generalå bunå a culturilor din vestul ¡årii. 90-95% au intrat bine în iarnå. Nu au fost temperaturi foarte scåzute. Stratul de zåpadå (6 cm) se tope¿te. Grâul, orzul ¿i orzoaica sunt bine. Mai sunt unele parcele de rapi¡å care au intrat în iarnå cu 2-4 frunze adevårate. Sunt zone în care cultura de rapi¡å se va întoarce. La nivel na¡ional se va putea vedea o cre¿tere a suprafe¡ei de rapi¡å. În Bihor ¿i Satu Mare situa¡ia este similarå cu cea de anul trecut. Temperaturile variazå de la -8 grade Celsius noaptea la +1, +2 grade ziua. În ultima såptåmânå, ziua (timp de 2-3 ore) temperatura ajunge la +1 grad C. O încålzire ar putea crea probleme. Plantele nu pornesc în vegeta¡ie. “Dacå noaptea se vor înregistra -2,3 grade ¿i ziua 8 grade, poate så aparå fenomenul de descål¡are a grâului. Påmântul se îndepårteazå de colet. În acest caz este necesarå o tåvålugire pentru a-l repune în contact cu solul”, spune Budai. Solu¡ie existå ¿i dacå în primåvarå, sub efectul soarelui ¿i vântului, se formeazå crusta. Pentru a se mobiliza påmântul se poate interveni superficial cu o grapå cu col¡i întor¿i sau cu utilaje speciale care sparg crusta ¿i dau posibilitatea solului så se aeriseascå. Culturile semånate primele au fost mai expuse bolilor ¿i dåunåtorilor. În toamnå au fost parcele afectate de Helmintosporiozå, fapt ce a impus efectuarea de tratamente. Atacul mu¿tei cerealelor a necesitat utilizarea unor produse sistemice scumpe. Acum devine îngrijoråtoare seceta din sol. Este nevoie de zåpezi ¿i ploi pentru refacerea rezervei de apå. “Cei mai avantaja¡i sunt cei care au nivelat terenurile din toamnå. Se permite acumularea apei, iar suprafa¡a de evapora¡ie e mai micå”. Adrian MIHAI adrian.mihai@agrinet.ro Profitul agricol 1/2020

CULTURI VEGETALE

Bayer preg\te[te portofoliul din Pentru Bayer, anul 2019 a însemnat integrarea echipei ¿i a portofoliilor, dupå achizi¡ia companiei Monsanto. "Avem acum o echipå unitå cu o expertizå lårgitå", spune Gabor Raviczki, director de marketing Bayer CropScience pentru România, Bulgaria, Moldova. Echipa CropScience numårå aproximativ 150 de oameni în România ¿i 50 în Bulgaria. Raviczki pune accentul pe integrare. Nu este vorba despre o simplå punere în comun a resurselor, ci de o echipå cu o viziune nouå, cu competen¡e în toate segmentele: semin¡e (rapi¡å ¿i porumb), produse de protec¡ia plantelor ¿i agriculturå digitalå. abor Raviczki mai sperå totu¿i într-o derogare pentru tratamentul semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui cu produse pe bazå de neonicotinoide. “În 2020 vom utiliza poate pentru ultima datå produse din clasa neonicotinoidelor. De asemenea, unele fungicide din diferite clase chimice se vor utiliza pentru ultima oarå în 2020”, spune directorul de marketing. Alte produse sunt înså în curs de omologare. Urmeazå så aparå noi clase care le vor înlocui pe cele cu aplicare foliarå pe bazå de neonicotinoide. ªi în privin¡a fungicidelor care vor ie¿i din pia¡å sunt pregåtite solu¡ii de înlocuire. Un produs de o eficacitate acceptabilå împotriva Tanymecus Dilaticollis este a¿teptat abia în 3-4 ani. Produsele biologice vor avea un rol tot mai mare în protec¡ia plantelor, consi-

derå Gabor Raviczki. Începând cu 2021 aplicarea foliarå a neonicotinoidelor va fi interziså. “Va fi un an cu noi clase chimice de insecticide foliare. Avem produse care a¿teaptå så fie omologate, din clase chimice diferite, compatibile cu noile cerin¡e ale Uniunii Europene”. ¥n acest context, produsele biologice vor câ¿tiga teren. “Intråm într-o zonå de dezvoltare a unor produse biologice, o alternativå la protec¡ia plantelor conven¡ionalå. Bacteriile ¿i bacilii vor rezolva probleme pe care aståzi le rezolvåm cu insecticide conven¡ionale. Dar acestea au nevoie de un mod diferit de manipulare ¿i utilizare. În momentul în care vom avea o pia¡å pregåtitå, le vom introduce. Sunt pregåtite pentru pia¡å”. Pe pia¡a produselor pentru pomiculturå ¿i legumiculturå introducerea produselor biologice este cu un pas înainte.

Produsele noi care vor fi lansate în 2020 Anul acesta portofoliul Bayer se va îmbogå¡i în special cu produse destinate culturilor speciale. Anul viitor, culturile de cereale ¿i plante tehnice vor trece în prim-plan în privin¡a lansårilor de noi produse.

Pomiculturå ¿i viticulturå Luna Care - combate focul bacterian, fåinare în pomiculturå Luna Max - combate fåinarea în viticulturå. 28

Decis trap - capcane cu atractant de hrånire, care protejeazå fauna utilå, în special pentru cire¿.

Legumiculturå Velum Prime - Nematocid ¿i fungicid cu aplicare la sol prin apa de irigare, pentru combaterea nematozilor ¿i a fåinårii la culturile horticole solanacee ¿i cucurbitacee din spa¡ii protejate. Requiem Prime - insecticid biologic pentru legumiculturå, în special pentru

Dintre toate retragerile de produse, inculsiv cele din viitorul apropiat, cel mai mare impact îl are în continuare interzicerea neonicotinoidelor în tratamentul semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui utilizat în combaterea Rå¡i¿oarei porumbului. Se impun aplicåri succesive de produse foliare, fapt ce va cre¿te costurile. Asigurarea rota¡iei culturii devine o måsurå agrotehnicå fårå de care nu se vor mai putea cultiva porumbul ¿i floareasoarelui în zonele infestate. Raviczki este optimist în privin¡a noilor solu¡ii care vin din urmå. Este convins cå în trei-patru ani vor exista produse cu o eficacitate acceptabilå, nu neapårat similarå cu cea a neonicotinoidelor, în combaterea Tanymecus Dilaticollis. Chiar ¿i solu¡iile noi, care vor urma, vor costa mai mult. Este posibil ca solu¡ia så fie un produs biologic.

Cre¿te cererea pentru hibrizii tardivi de porumb Odatå cu integrarea Monsanto, portofoliul Bayer de semin¡e s-a diversificat cu o nouå culturå, cea de porumb, ¿i a câ¿tigat o ofertå mai vastå la rapi¡å, culturå existentå ¿i înainte în portofoliul companiei germane. “Avem o paletå de hibrizi de porumb foarte bine adaptatå pie¡ei noastre. Recoltårile din 2019 au aråtat cå controlul afidelor ¿i Musculi¡ei albe. Flipper - insecticid biologic pentru pomiculturå, bazat pe ulei extravirgin de måsline.

Sfecla de zahår Tramat - erbicid selectiv ce combate Angalis, Viola, Galium, Veronica. Conviso One - erbicid ce controleazå Abutilon, Ambrozia, Poligonum, Sorghum, Chenopodium, dezvoltat împreunå cu KWS, ce produce genetica tolerantå.

Profitul agricol 1/2020

CULTURI VEGETALE

2021 aproape la fiecare grupå de maturitate Bayer poate så vinå cu unul-doi hibrizi de top”, spune Raviczki. El remarcå o schimbare a cererii spre hibrizi mai tardivi. “Prin urmare, ¿i noi ne pregåtim pentru aceste clase de maturitate. Suntem interesa¡i de porumb irigat ¿i pentru siloz. Avem toamnele mai lungi, perioade de vegeta¡ie mai lungå ¿i hibrizii tardivi sunt cu productivitate mai mare dacå reu¿esc så-i încheie ciclul de vegeta¡ie în condi¡ii bune. În ultimii doi ani s-a dovedit cå cele mai mari produc¡ii sau ob¡inut cu hibrizii semitardivi”. La rapi¡å, Bayer este nu numai lider de pia¡å, ci ¿i în privin¡a inova¡iei. “Vom avea câ¡iva hibrizi noi ¿i în 2020 care vor încerca så råspundå tendin¡elor: rezisten¡a mai mare la secetå, dezvoltare mai bunå pânå la ie¿irea din iarnå”. Viitorul culturii este considerat sigur, chiar dacå este volatilå. Acest sezon prezintå un paradox. De¿i a fost semånatå o suprafa¡å mult mai micå, sunt ¿anse mari ca cea care se va recolta în 2020 så fie mai mare decât cea din 2019, datoritå condi¡iilor mai bune pe care le-a avut cultura în aceastå toamnå.

Agricultura digitalå, promovatå cu måsurå Odatå cu integrarea Monsanto, Bayer a fåcut un pas important în agricultura digitalå. Monsanto cumpårase cu aproape un miliard de dolari compania The Climate Corporation, fondatå în 2006 de doi fo¿ti angaja¡i Google. “Climate Field View ne då posibilitatea så aplicåm doze variabile de fertilizare ¿i semin¡e, în func¡ie de nevoi. În timpul sezonului se pot observa diferen¡ele de maså verde. Vor urma multe alte capabilitå¡i pe care programul le poate pune la dispozi¡ia fermierilor pentru a-i ajuta så-¿i optimizeze procesele Profitul agricol 1/2020

din fermå pe întregul lan¡ de activitå¡i, de la semånat la recoltat”, spune Gabor Ravizcki. Sunt deja zeci de fermieri care utilizeazå instrumentul de circa doi ani, în proiecte pilot. Pentru a utiliza serviciul este necesarå montarea unui dispozitiv pe utilaje. Peste 70-80% din utilajele fabricate în ultimii 5-10 ani sunt compatibile, estimeazå managerul. “Ne imaginåm cå în momentul în care va deveni o unealtå de sine ståtåtoare, fåcând parte din tehnologie, va avea un pre¡. Scopul este acela de a-i da posibilitatea fermierului så-¿i optimizeze procesele în tehnologiile Bayer. La un moment dat, aceasta va veni cu un pre¡”. În România, trei oameni sunt dedica¡i exclusiv solu¡iilor de agriculturå digitalå, dar întreaga echipå de marketing ¿i vânzåri este implicatå. Nu a fost stabilitå o ¡intå pentru a ajunge la un anumit numår de fermieri. “Încercåm så gåsim zona unde avem compatibilitå¡i ¿i unde solu¡ia aduce beneficii fermierilor. Vrem så oferim solu¡ia celor care våd un beneficiu, nu doar så intråm pe aceastå pia¡å pentru cå avem capabilitatea aceasta. Este nevoie de o perioadå de pregåtire ¿i adaptare. Nu este un dispozitiv complex, dar totu¿i este necesarå o anumitå pregåtire. Pe måsurå ce vedem cå pia¡a în¡elege beneficiile acestui instrument vom aloca mai multe resurse care så-i sus¡inå în utilizarea ¿i dezvoltarea lui”.

Dupå mai bine de trei ani petrecu¡i în Bulgaria, din iulie Gabor Raviczki s-a reîntors în ¡arå. Conduce marketingul pentru activitatea de agriculturå a Bayer din România, Moldova ¿i Bulgaria. În Bulgaria a fost director general Bayer ¿i ¿ef al diviziei CropScience. 29

CULTURI VEGETALE

Noua genera]ie de hibrizi ExpressSun Andrei CIOCOIU category marketing manager Oilseeds Corteva Agriscience

ultimii patru ani, cu ajutorul a doi hibrizi arhicunoscu¡i, P64LE25 ¿i P64LE99, Corteva Agriscience dominå pia¡a de floarea-soarelui din România ¿i Republica Moldova. Cei doi hibrizi Pioneer s-au remarcat prin stabilitate, productivitate ¿i rezultate extraordinare în condi¡ii de secetå, calitå¡i ce au fåcut din ace¿tia lideri de pia¡å, ocupând prin rota¡ie locurile 1 ¿i 2 în vânzåri. Produc¡iile extraordinare de peste 5 t/ha în condi¡ii optime, dar ¿i peste 3 t/ha în condi¡ii de secetå cumplitå au aråtat capacitatea pe care o are germoplasma Pioneer ¿i au dat încredere fermierilor în cultura florii-soarelui.

În

Investi¡iile în cercetare au confirmat din nou, iar în 2019 am lansat un nou hibrid extraordinar, P64LE136, urmat în acest sezon de cel mai adaptat hibrid pentru condi¡iile specifice ¡årii noastre, P64LE137. Cei doi hibrizi vin så completeze actualul portofoliu ¿i vor deveni în scurt timp alegerile favorite ale fermierilor. Din punctul de vedere al productivitå¡ii ¿i stabilitå¡ii aduc noi standarde în cultura florii-soarelui în România. Sunt o genera¡ie de hibrizi noi, cu caractere îmbunåtå¡ite, mai performan¡i ¿i mai bine adapta¡i condi¡iilor specifice din fermele noastre, ce vor valorifica la maxim resursele oferite, pentru a satisfice cele mai exigente a¿teptåri ale fermierilor români.

adaptat condi¡iilor locale, cu productivitate excep¡ionalå. - Nivel maxim posibil de rezisten¡å geneticå la lupoaie din România (Orobanche cumana) peste rasa G (BR1, BR2 & BR3), pachet complet de gene ce îi permite så fie cultivat ¿i în zonele cu rota¡ie scurtå din S-E ¡årii, unde sunt probleme mari cu acest fitoparazit. - Toleran¡å ¿i rezisten¡å geneticå la principalele boli ale culturii prezente la noi ¿i în special la rasele de manå cunoscute în România. - Maså hectolitricå mult îmbunåtå¡itå, depå¿ind frecvent 42-43. - Arhitecturå superioarå a plantelor, cu calatidii pendule ¿i caractere agrotehnice îmbunåtå¡ite. - Grad ridicat de autofertilitate în calatidiu, fårå a avea probleme în anii în care entomofauna nu reu¿e¿te din diferite motive så ajute la procesul de polenizare. Acest hibrid va înlocui uria¿ul P64LE25, deoarece îl depå¿e¿te cu u¿urin¡å la toate capitolele: productivitate, agrotehnicå, stabilitate etc.

- Arhitecturå îmbunåtå¡itå a plantelor, talie mai reduså ¿i pozi¡ie pendulå a calatidiilor. - Tolerant la lupoaie (Orobanche) rasa G (BR1 ¿i BR2), cultivarea sa fiind nerecomandatå în S-E ¡årii, unde terenurile sunt infestate cu rase superioare. - Rezisten¡å geneticå la rasele de manå cunoscute în România, tolerant la Phomopsis ¿i Sclerotinia. - Productivitate excep¡ionalå, grad ridicat de autofertilitate în calatidiu, fårå a avea probleme în anii în care entomofauna nu reu¿e¿te din diferite motive så ajute la procesul de polenizare. Ca element de noutate, cei doi hibrizi vor fi disponibili în exclusivitate cu cel mai complet tratament såmân¡å din pia¡å, LumiGEN, ce asigurå un start bun pentru culturå datoritå legåturii mai bune între sol ¿i tinerele plante, lucru ce va accelera ¿i consolida dezvoltarea ¿i uniformitatea culturii. Cei doi hibrizi sunt disponibili la comercializare încå din toamna anului 2019. Pentru informa¡ii legate de disponibilitatea acestora, vå rugåm så lua¡i legåtura cu reprezentan¡ii companiei din zona dumneavostrå.

P64LE136 - Este un hibrid ExpressSun cu rezisten¡å la erbicidul Express 50 SG. - Are poten¡ial productiv extraordiÎncerca¡i ¿i cultiva¡i cea mai pernar, cu rezultate foarte bune în anii cu formantå geneticå Pioneer! favorabilitate pentru floarea-soarelui.

P64LE137 - Este un hibrid ExpressSun cu rezisten¡å la erbicidul Express 50 SG. - Are cea mai bunå toleran¡å la seceta ¿i ar¿i¡a din România, foarte bine 30

Profitul agricol 1/2020

CULTURI VEGETALE

Umiditatea porumbului la recoltare Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti

Aståzi, cazul SUA SUA umiditatea standard la porumb este 15,5%, dar când se påstreazå 4 luni sau mai mult se reduce. Dar, pentru cå în Statele Unite se cultivå o suprafa¡å uria¿å cu porumb, 33,5 milioane hectare (2017), cu o produc¡ie medie de 11 t/ha, este normal så existe mari varia¡ii tehnologice în ceea ce prive¿te recoltarea. Umiditatea la care începe recoltarea în boabe diferå foarte mult, de la 25% la 15%, în func¡ie de mai multe criterii. De ce se recolteazå la umiditå¡i semnificativ mai mari decât cele de påstrare? Fermierul cautå så stabileascå un raport rezonabil între costul uscårii în cazul recoltårii timpurii ¿i valoarea pierderilor de produc¡ie la recoltarea întârziatå. O regulå aproape generalå este aceea de a se recolta la umiditå¡i cât mai apropiate de cea standard, pentru a se reduce cheltuielile cu uscarea.

În

Particularitå¡ile biologice ¿i tehnologie ale porumbului au fåcut ca o serie de pierderi de produc¡ie så fie asociate cu perioada/umiditatea de recoltare, cum ar fi: 1. În zonele cu furtuni violente, în perioada de sfâr¿it a recoltårii, care pot culca pânå la 90% din plante, recoltarea începe mai devreme, la umiditå¡i mai mari, astfel încât pierderile cauzate de cåderea plantelor în timpul furtunilor târzii så fie evitate. 2. Cultivarea hibrizilor tardivi, foarte productivi, în statele din nordul SUA, este posibilå numai dacå recoltarea se face la umiditå¡i mari, deoarece ace¿tia nu pot ajunge în câmp la umiditatea standard. Profitul agricol 1/2020

3. Se pare cå existå un tip special de pierderi, numite “fantomatice”, “misterioase” sau “invizibile”, care apar când se laså porumbul så se usuce în câmp, dupå atingerea maturitå¡ii fiziologice. ¥n acest caz, pårerile sunt înså împår¡ite. Extensioni¿tii de la mai multe universitå¡i au observat pierderi de produc¡ie de diferite valori, de la 0,6 la 1,6%, pentru fiecare procent de umiditate, determinate de respira¡ia semin¡elor. De exemplu, când umiditatea scade în câmp de la 25% la 15%, produc¡ia se mic¿oreazå cu 1% pierderi * 10 procente de umiditate = 10% pierderi. Pierderile sunt mai mari (respira¡ia este mai intenså) când vremea este rece ¿i umedå. În general pierderile cresc odatå cu reducerea vitezei de uscare a boabelor (diametru mare al rahisului la ¿tiulete, pånu¿i groase care acoperå bine ¿tiule¡ii etc.). Circulå chiar o povestioarå despre un fermier care a întrerupt recoltarea porumbului când umiditatea boabelor era de 26%, iar produc¡ia exprimatå la umiditatea 15,5% era de 12,6 t/ha. Când s-a reîntors în solå, dupå 3 såptåmâni umiditatea boabelor era 16%, dar a recoltat numai 11,9 t/ha. Al¡i speciali¿ti afirmå cå nu au observat reduceri semnificative de produc¡ie la plantele ce pierd apa în câmp. Umiditatea la recoltare a fost asociatå

cu pierderi înainte ¿i în timpul recoltårii. Cåderea plantelor este una din cauzele majore care determinå pierderile de produc¡ie. În general, se poate spune cå numårul de plante cåzute este mai mare atunci când se întârzie recoltatul, din cauza atacului unor dåunåtori (sfredelitorul tulpinilor, Ostrinia nubilalis) sau/¿i agen¡i patogeni, inclusiv cei care produc micotoxine, cum ar fi Fusarium graminearum. La umiditå¡i mai mari de 25%, se pot sparge boabe. La umiditå¡i mici (mai ales sub 13%) pot cådea ¿tiule¡i ¿i så se scuture boabe în propor¡ie mai mare, atât înainte, cât ¿i în timpul recoltårii (pierderi mecanice). Dupå unele estimåri, dacå recoltarea este fåcutå la umiditatea optimå, pierderea de produc¡ie înainte de recoltare trebuie så fie sub 1% (110 kg/ha la o produc¡ie de 11 t/ha), iar cele mecanice din timpul recoltårii, sub 5% (550 kg/ha). Combinele de top recolteazå cu pierderi sub 110 kg/ha. Volumul activitå¡ilor desfå¿urate toamna în fermå ar putea constitui un motiv în plus pentru recoltarea timpurie, la umiditå¡i mari. În final, pre¡ul porumbului ¿i costul uscårii sunt factorii decisivi. Cu cât pre¡ul porumbului este mai mare, cu atât recoltarea se poate face mai devreme. 31

CULTURI VEGETALE Argentina: Se recolteazå grâul Ultimul raport USDA pe anul 2019 aratå cå produc¡ia de grâu din Argentina va ajunge, în 2020 la 19 milioane tone, cu 3% mai pu¡in fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 6,4 milioane hectare, cu 5% mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie probabil va fi de 2,98 tone/ha, în scådere cu 7% fa¡å de anul trecut. Seceta severå din timpul înfloritului ¿i formarea boabelor a redus semnificativ randamentele în principalele zone de culturå. Recoltarea este în curs de desfå¿urare. Rusia: S-a recoltat grâul de toamnå Pentru anul 2020, americanii apreciazå produc¡ia de grâu a Rusiei la 74,5 milioane tone, cu 4% în plus fa¡å de anul trecut. Estimarea include 55,5 milioane tone grâu de toamnå ¿i 19 milioane tone grâu de primåvarå. Dar, în acela¿i timp, estimårile USDA nu includ produc¡ia din Crimeea. Suprafa¡a cultivatå (toamnå-primåvarå) este estimatå la 27,2 milioane de hectare. Produc¡ia medie la grâu va fi de 2,74 tone/hectar. Grâul de toamnå reprezintå aproximativ jumåtate din suprafa¡a totalå cultivatå, cu 70% din produc¡ie. Australia: E varå ¿i se recolteazå grâul Produc¡ia de grâu din Australia este prognozatå la 16,1 milioane tone, cu 1,2 mil. t mai pu¡in fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 10,1 milioane hectare, cu 0,6% sub anul trecut. Produc¡ia medie va fi de 1,59 tone/hectar, cu 21% sub media ultimilor 5 ani. Lucrårile de însåmân¡are au beneficiat de precipita¡ii în timp util, în majoritatea regiunilor din Vest, Sud ¿i Victoria. În schimb, în statele estice precipita¡iile au fos sub medie întregul sezon, ceea ce duce la randamente semnificativ mai mici. Indicii de vegeta¡ie ob¡inu¡i prin satelit aratå condi¡ii de vegeta¡ie slabe, din cauza precipita¡iilor scåzute. Recoltarea este în curs de desfå¿urare ¿i s-a încheiat la sfâr¿itul lunii decembrie. 32

Fårå taxe pe salariu!

O solu]ie pentru atragerea tinerilor în agricultur\ Florin Constantin, fondatorul companiei de formare profesionalå Agxecutive, ¿i în general bine ancorat în agribusinessul autohton, formuleazå o interesantå propunere pentru atragerea tinerilor în agriculturå ¿i industrie alimentarå: - scutirea de toate cotiza¡iile sociale; - scutirea de impozitul pe salariu pentru primul an de activitate al unui tânår debutant în sectorul agro-alimentar; - statul så cotizeze în locul angajatorilor la pensie (vechime) ¿i la sånåtate în timpul acelui prim an. A¿a, spune Florin Constantin, tinerii vor avea ¿ansa så fie mai atra¿i de pia¡a muncii în agriculturå. Iar angajatorii au un motiv så îi formeze la locul de muncå, deoarece vor plåti mai pu¡ine dåri. “Nu am inventat noi roata”, recunoa¿te Constantin. “Acest sistem de scutiri de taxe pentru tineri ¿i cotiza¡ii suportate de stat în locul angajatorului este aplicat cu succes în alte ¡åri. ¥n Fran¡a, de exemplu, stagiul de lungå duratå ¿i inser¡ia profesionalå au devenit adevårate institu¡ii. La noi autoritå¡ile au ridicat mereu din umeri ¿i au cåutat motive så nu se poatå face. ¥n acela¿i timp, ne zbatem cu douå legi inaplicabile, care se suprapun par¡ial, cea a practicii ¿colare/universitare ¿i cea a internshipului.” Aståzi, spune Constantin, în ¡arå sunt active 10.916 firme cu afaceri în agriculturå. O spun cifrele Registrului Comer¡ului. Acestea au, cu totul, în jur de 260.000 de angaja¡i. Par mul¡i, dar, la nivelul întregii ¡åri, de fapt sectorul agricol este subdimensionat. Fermele cautå så angajeze ¿i nu gåsesc. ¥ntr-un Top 3 al celor mai cåutate meserii sunt, în ordine: inginer agronom, mecanizator ¿i responsabil tehnico-comercial. “Sectorul este subdimensionat.

Practic, ar fi nevoie de o cre¿tere a numårului de angaja¡i cu 10% cel pu¡in. Asta e marea problemå a firmelor aståzi: unde så gåseascå ele 25.000 de oameni?” Sigur, s-a vorbit despre politici pentru întoarcerea cåp¿unarilor. Este o chestiune iluzorie. Nu altfel este ¿i importul de for¡å de muncå de afarå. Sunå ofertant amândouå variantele, dar au probleme de logisticå, crede Florin Constantin. Emigran¡ii nu ¿tiu meseriile cåutate la noi, trebuie ale¿i cei care comunicå într-o limbå de circula¡ie ¿i, apoi, cei ce vin viseazå de fapt så plece mai departe, spre promi¡åtorul Vest. Au fost cazuri în industria alimentarå când au plecat pakistanezii... Singura ¿anså realå este bazinul de for¡å de muncå tânårå, autohtonå. “Ar fi cel mai productiv mod de a aduce for¡å proaspåtå în economie. Criticå va fi, în acest caz, doar adaptarea tinerilor de la sistemul de învå¡åmânt la realitatea dintr-o firmå.” Pentru cå într-o firmå o så li se cearå så facå de fapt lucruri pe care nu le-au învå¡at. ªi nu e vina lor, este vina învå¡åmântului, neadaptat la cerin¡ele pie¡ei. Ace¿ti tineri au nevoie de un timp minim, så zicem un an, în care så se familiarizeze cu ciclul de produc¡ie, så se califice la locul de muncå, cum se spunea odatå. Angajatorul înså ¿tie ¿i el asta. ªi se gânde¿te de douå ori înainte de a accepta un om fårå experien¡å. Pentru cå va dura pânå va începe så producå. ªi ce angajator î¿i permite så plåteascå un om timp de un an, så zicem? Aici intervine statul. Care va acoperi måcar partea lui din costul economic al acestui serviciu social de inser¡ie pe pia¡a muncii. Måsura asta ar putea rezolva pe termen scurt problema for¡ei de muncå. Andrei OSTROVEANU Profitul agricol 1/2020

OPINII Un apicultor î[i cere dreptul la replic\ ¥n såptåmâna dinaintea Anului Nou, când ultima revistå din 2019 era deja tipåritå, a venit la redac¡ie dreptul la replicå al inginerului Alexandru Abramiuc. Apicultor, a pus la inimå articolul cercetåtorului Emil Georgescu despre utilizarea neonicotinoidelor ¿i a vrut så î¿i prezinte argumentele sale. Scris într-un limbaj decent, foarte fluent, încât îl publicåm, a¿a cum este normal.

unt ¿i om de ¿tiin¡å ¿i apicultor. Produc o miere lipsitå de pesticide, fungicide, neonicotinoide sau alte toxine. Mierea adevåratå este extraordinarå. Te hråne¿te ¿i te vindecå. Fac asta din pasiune pentru sånåtate. ªi Uniunea Europeanå ¿tie importan¡a produselor apicole, ¿tie cå importurile de miere falsificatå amenin¡å baza economicå a apiculturii, ¿i vrea så ajute un sector de care depinde atât de mult. Pe 3.12.2019 a fost votatå o rezolu¡ie în unanimitate. Prin aceastå Rezolu¡ie a Comisiei pentru mediu, sånåtate publicå ¿i siguran¡å alimentarå din Parlamentul European se cere interzicerea utilizårii neonicotinoidelor în agriculturå, punerea accentului pe folosirea unor metode prietenoase cu mediul pentru combaterea dåunåtorilor. În Rezolu¡ie este subliniat ¿i faptul cå apicultorii oferå gratuit servicii de polenizare care cresc produc¡iile fermierilor substan¡ial. Mai mult, invitå Comisia så propunå o legisla¡ie care så interzicå produc¡ia, vânzarea ¿i utilizarea tuturor pesticidelor pe bazå de neonicotinoide din întreaga Uniune fårå derogare, nu cum face România de vreo 6 ani încoace.

Profitul agricol 1/2020

Sectorul vegetal din agriculturå încearcå så încropeascå argumente ca så mai primeascå un an derogare pentru folosirea neonicotinoidelor. ¥n condi¡iile în care, în 2015, EFSA a confirmat cå utilizarea acestor pesticide sub formå de pulverizare foliarå constituie un risc pentru albine ¿i cå, la 28 februarie 2018, Agen¡ia a confirmat riscul “ridicat” în cazul a trei neonicotinoide care fac în prezent obiectul unor restric¡ii de utilizare în UE. Mai mult, neonicotinoidele utilizate în sere, chiar dacå sunt mai pu¡in periculoase pentru albine, råmân mai mult timp în sol ¿i apå, fapt ce constituie un pericol ¿i pentru a se evita orice utilizare abuzivå sau ilegalå a acestor substan¡e ¿i în scopul de a opri declinul albinelor interzicerea globalå este o urgen¡å absolutå. Mass-media nu zice mai nimic despre faptul cå dispar albinele, insectele ¿i polenizatorii. Mai mult, un cercetåtor sus¡ine într-un articol cå nu existå nicio dovadå cum cå mor albine din cauza neonicotinoidelor în România. ¥n altul, intitulat “Argumentul cå neonicotinoidele ucid albine se bazezå pe 18 stupi”, acela¿i cercetåtor admite cå insecticidele sunt destinate så omoare insecte, iar problema este în a stabili ce dozå are efect de intoxicare acutå, respectiv cå femierii nu au respectat dozele sau perioada de aplicare a tratamentelor fiind motivul principal pentru care a auzit de multe ori “albinele au mers la polenizat într-un lan de floareasoarelui, care a avut tratament la såmân¡å, ¿i au început så moarå”. În încheierea articolului, domnul cercetåtor se întreabå dacå la noi în ¡arå s-a demonstrat ¿tiin¡ific cå mortalitå¡ile la albine sunt cauzate de neonicotinoide. Råspunsul meu este cå nu are importan¡å cât timp EFSA a recomandat interzicerea de urgen¡å a utilizårii neo-

nicotinoidelor dupå ce a analizat date provenite din mediul academic, asocia¡ii de apicultori, companii chimice, asocia¡ii de fermieri, ONG-uri ¿i autoritå¡i na¡ionale, în final peste 1500 de studii fiind luate în considerare. Apicultorii români pierd stupi. Albinele dispar din stupi ¿i tot felul de probleme vin cu asta. Acum 3-4 ani au murit 100.000 de familii în câteva luni. Asta e doar ce s-a raportat. Iar de stabilit o concentra¡ie de neonicotinoide pe o probå la noi în ¡arå nici vorbå. ¥n România nu existå dotarea necesarå. A fost un an a¿a de prost pentru apicultori cå au primit ajutor de stat, câte 20 de lei de stup. Între timp, procesatorii români de miere au plåtit anul acesta de la 6,5 lei/kg la 20 de lei/kg pentru miere adevåratå, de calitate! Iar în supermarketuri mierea din Ungaria, Polonia, din afara Uniunii Europene sau din România se vinde cu 6080 de lei/kg. ¥n curând, dacå noul guvern va ob¡ine din nou derogare, va omorî câteva sute de milioane de albine ¿i al¡i polenizatori cu neonicotinoide, noi vom vedea mai pu¡ini apicultori, iar mierea adevåratå se va gåsi mult mai greu. Sunt împotriva utilizårii neonicotinoidelor pentru cå distrug ecosistemul ¿i polenizatorii, pentru cå expunerea oamenilor provoacå probleme grave de sånåtate, pentru cå persistå în sol ¿i apa subteranå ¿i pentru cå omoarå albinele. Dacå vre¡i så face¡i ceva care så ajute cu adevårat aceastå cauzå, merge¡i la un apicultor, låsa¡i-l så vå povesteascå despre albinele lui, cumpåra¡i-i mierea, întreaba¡i-l ¿i de alte produse apicole ¿i ¡ine¡i minte: Stupul e o farmacie! ing. Abramiuc Alexandru 33

OPINII

Agricultori [i apicultori, to]i suntem în aceea[i barc\ ectorul vegetal nu “încearcå så încropeascå argumente” pentru a ob¡ine încå o derogare, ci prezintå realitatea. Fårå o protec¡ie corespunzåtoare a plantelor de porumb ¿i floarea-soarelui, aceste culturi pot fi compromise încå de la început. Trebuie så în¡elegem cå protec¡ia culturilor nu este un moft, ci este un lucru vital, atât pentru fermieri, cât ¿i pentru apicultori. Nu existå douå tabere, nu existå apicultori ¿i fermieri, to¡i suntem în aceea¿i barcå. ¥n aceastå problemå nu existå învingåtori ¿i învin¿i. Fårå o protec¡ie corespunzåtoare a culturilor de porumb ¿i floarea-soarelui, to¡i vom pierde, fermieri ¿i apicultori. Mass-media nu zice mai nimic, nici despre apicultori, nici despre fermieri, deoarece ¿tim foarte bine cå, în general, mass-media cautå ¿tirile senza¡ionale, care le cresc audien¡a.

Referitor la afirma¡ia domnului specialist ing. apicol Abramiuc cum cå, citez: Råspunsul este cå nu are importan¡å cât timp EFSA a recomandat interzicerea de urgen¡å a utilizårii neonicotinoidelor, eu sunt de-a dreptul consternat. Un om de ¿tiin¡å ar trebui så ¿tie cå existå deosebiri fundamentale între statele care compun UE, atât în ceea ce prive¿te condi¡iile climatice, cât ¿i în ceea ce prive¿te biodiversitatea. De asemenea, un om de ¿tiin¡å ar trebui så ¿tie cå în ¡årile cu agriculturå foarte dezvoltatå din Europa de Vest s-au folosit ¿i se folosesc în continuare o cantitate mult mai mare de pesticide la hectar (chiar de 4 ori), comparativ cu ¡årile din Europa de Est. De asemenea, rezerva de boli, dåunåtori ¿i buruieni din România este mult mai mare decât cea din Vest. În aceste condi¡ii, chiar nu este necesar nici måcar un studiu în România, având în vedere cå cercetårile care au ajuns la EFSA s-au fåcut în zone care au condi¡ii diferite de cele ale ¡årii noastre? 34

Acum, întreb ¿i eu, ca om de ¿tiin¡å, din ce cauza au murit cele 100.000 de albine la care face referire Alexandru Abramiuc? S-a fåcut måcar un studiu la noi? Dacå da, a¿ vrea så îl våd. Cumva, s-a tras concluzia pe baza studiilor efectuate în zone care au condi¡ii diferite de alte noastre?

¥n lumea ¿tiin¡ificå, pårerile diferå, cum este ¿i în acest caz, iar aceste påreri trebuie så fie argumentate ¿tiin¡ific, nu emo¡ional. Cu o simplå cåutare pe net gåsesc studii care afirmå cå tratamentul semin¡elor cu cele trei insecticide neonicotinoide sunt dåunåtoare albinelor, dar ¿i studii care nu au ajuns la aceastå concluzie. Cum este posibil ca un om de ¿tiin¡å så vinå în mass-media cu afirma¡ii de genul “va omorî câteva sute de milioane de albine ¿i al¡i polenizatori cu neonicotinoide”, fårå fundamentare ¿tiin¡ificå ¿i fårå nici måcar un studiu efectuat în România? De unde ¿tie? Alt lucru pe care nu îl în¡eleg: dacå må uit pe statisticile INS våd o cre¿tere substan¡ialå a numårului familiilor de albine, în ultimii ani, în special în perioada 2014-2016. Minte INS-ul? Existå o centralizare, cu numårul de familii de albine moarte, pe diferite regiuni ale Romîniei, ¿i care au fost cauzele acestor mortalitå¡i? Referitor la afirma¡ia “Sunt împotriva utilizårii neonicotinoidelor pentru cå dis-

trug ecosistemul ¿i polenizatorii, pentru cå expunerea oamenilor provoacå probleme grave de sånåtate, pentru cå persistå în sol ¿i apa subteranå ¿i pentru cå omoarå albinele”, atunci så mergem mai departe, så interzicem alcoolul ¿i tutunul. Så interzicem ¿i automobilele, så interzicem ¿i avioanele. ªi ele ucid oameni. ªi, ca så fim cinsti¡i, câ¡i iubesc cu adevårat albinele ¿i câ¡i iubesc banii pe care îi ob¡in de pe urma exploatårii albinelor? Sunt entomolog ¿i cred cå albinele sunt unele dintre cele mai extraordinare fåpturi de pe planetå. Dar eu le privesc din prisma pasiunii pentru insecte, nu le privesc ca un simplu obiect, cu ajutorul cåruia så fac bani. Så ¿ti¡i cå, din punct de vedere profesional, am numai de cî¿tigat dacå se interzic neonicotinoidele. Voi avea mai mult de lucru în viitor, la ce atacuri ridicate ale insectelor dåunåtoare vor fi ¿i la câte pagube vor avea fermierii. De ce am reac¡ionat în public în apårarea neonicotinoidelor? Simplu, nu am mai suportat så våd câte abera¡ii s-au spus în spa¡iul public din punct de vedere ¿tiin¡ific, cum ar fi cå actualele substan¡e active sunt mult mai periculoase decât DDT-ul. Dacå ar fi a¿a, de ce nu reomologåm DDT-ul? Sau Furadanul? În final, mi se pare o mare gre¿ealå cum este abordatå aceastå problemå, douå tabere, apicultori ¿i fermieri. Doar apar¡ine¡i aceleia¿i bran¿e, a fåuritorilor de hranå, vorba lui Petre Daea. Fårå o protec¡ie corespunzåtoare a culturilor de floarea-soarelui ¿i de porumb, to¡i vor pierde. Dacå ar fi împreunå, apicultori ¿i fermieri, ar putea câ¿tiga bani frumo¿i. În final vå urez tuturor Sårbåtori Fericite ¿i fie ca Noul An så aducå mai multå toleran¡å ¿i în¡elegere. dr. ing. Emil Georgescu Profitul agricol 1/2020

Cre¿terea animalelor Ferma de reproduc]ie [i diferen]ierea subven]iilor Cine nu are ferme de reproduc¡ie nu poate face zootehnie performantå, sus¡in cei mai mul¡i fermieri cu care am discutat. Nu prea mai avem bani så punem în aplicare legile reproduc¡iei la pasåre ¿i la porc, dar nici pentru vaci nu ne trage inima prea tare. Asocia¡iile crescåtorilor cer insistent autoritå¡ilor så precizeze dacå România chiar are nevoie de vaci, iar dacå are nevoie, ce efective ar fi necesare pentru consumul intern ¿i pentru reducerea efortului valutar, indus de importuri. ªi ajungem din nou la fermele de reproduc¡ie.

jutorul Na¡ional Tranzitoriu pentru zootehnie (ANTZ) scade continuu ¿i nu mai este un stimul real. Astfel, sprijinul pentru lapte va fi pe 2019 de 20.376.400 de euro, comparativ cu 22.228.800 de euro pentru 2018. 1.852.400 de euro mai pu¡in. La vaca pentru carne se alocå 85.631.700 euro pentru anul 2019 pentru ANTZ, comparativ cu 93.416.400 euro pentru anul 2018. Cu 7.784.700 de euro mai pu¡ini bani. Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu va dispårea în anul 2023. Vor fi trei ani de tranzi¡ie, înså nu se cunoa¿te încå dacå se va mai acorda acest sprijin.

Råmâne de bazå tot sprijinul cuplat, dar se va acorda pe alte criterii, anun¡a recent Ministerul Agriculturii. Doar pentru produc¡ia livratå la procesator. Ce facem cu fermierii care vând pråsilå? Ei nu mai primesc nimic dacå nu duc animalele la abator?

De exemplu, în Fran¡a, numai 12-13% din efectivele de Charolais sunt înscrise în Registrul Genealogic. Restul sunt ferme comerciale, ferme de produc¡ie, care nu vând pråsilå. Majoritatea nu sunt ferme de elitå”.

“A¿teptåm discu¡iile tehnice serioase cu privire la noul Program Na¡ional Strategic”, spune Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România. “Noi credem cå, a¿a cum aratå acum, interesele fermierilor vor fi afectate. Fermierii trebuie så poatå opta, dar acum ei nu au de ales: indiferent dacå au vaci de lapte sau pentru carne, ei au obliga¡ia så se înscrie în Registrul Genealogic. Din perspectiva asocia¡iilor, nouå ar trebui så ne convinå situa¡ia, så intre toatå lumea în registru fiindcå, în acest mod, se adunå mai mul¡i bani la asocia¡ii. Noi nu am pus problema a¿a. Dimpotrivå. Am spus cå trebuie delimitate lucrurile ¿i din punctul de vedere al tehnologiei de cre¿tere, ¿i din punctul de vedere al subven¡iei. Adicå, vaca de reproduc¡ie înseamnå vaca alåptantå cu vi¡elul care suge pânå la în¡årcare, dupå tehnologia de cre¿tere. O asemenea vacå poate fi în Registrul Genealogic sau nu, în func¡ie de ceea ce î¿i dore¿te fermierul sau în func¡ie de condi¡iile de înscriere. Pentru cå ¿i aici apar ni¿te aspecte: unii fermieri nu îndeplinesc parametrii fiindcå ¿i condi¡iile de înscriere sau pentru men¡inerea în Registrul Genealogic sunt destul de greu de îndeplinit.

Subven¡ia pe produs îi laså fårå bani pe crescåtorii cu rase pure În comunicatul MADR se aratå cå se va acorda subven¡ia numai pentru pro-

Doctorul Mihai Petcu Mihai Petcu din Pantelimon este de pårere cå zootehnia trebuie så stimuleze apari¡ia fermelor de reproduc¡ie. “Stabilim 10 ferme performante pe criterii de record în produc¡ie. Dacå eu am vaci cu 8.000-14.000 de litri de lapte la o lacta¡ie, nu pot så vând nimic råu. Vi¡elele mele ajung la 400 de kilograme la un an ¿i douå luni, iar norma este så aibå un an ¿i jumåtate ca så po¡i så le însåmân¡ezi. Eu le inseminez la un an ¿i trei luni”, explicå Petcu. Are 75 de ani ¿i lucreazå de 53 de ani în domeniul cre¿terii vacilor. În 1974, a adus taurii cei mai buni din Danemarca la ferma din Pantelimon. A adus ¿i 500 de vaci cu fi¿e cu tot. “De atunci am vândut peste 400 de tåura¿i de pråsilå ¿i peste 1500 de juninci gestante. Nu oricine trebuie så producå geneticå. Mul¡i fermieri sus¡in cå nu-i intereseazå selec¡ia. Foarte corect. Cine vrea, så producå numai lapte. Iar cei care produc doar lapte nu trebuie så mai fie obliga¡i så facå controlul oficial al perforProfitul agricol 1/2020

CREªTEREA ANIMALELOR dusele livrate. Adicå, ferma de vaci de lapte va primi subven¡ie pentru laptele livrat la procesator, iar ferma de vaci pentru carne va primi subven¡ie numai pentru ce se vinde la abator. Înså o fermå care are raså purå ¿i care vinde vi¡ei la în¡årcare, cu certificat de origine în regulå, nu va mai primi niciun fel de sprijin. “Noi vindem la abator numai vaci de reformå sau vaci accidentate. De aceea, trebuie så aibå prioritate vaca de raså purå. Fermierul face ameliorare, are ni¿te cheltuieli în plus. Noi punem înså ni¿te condi¡ii conform legii. Rolul fermelor de reproduc¡ie este så inducå progres genetic în efectivul de vaci din ¡arå. Noi trebuie så urmårim progresul genetic de 1-2% pe genera¡ie. Dacå noi nu mai ¡inem seama de tot ce s-a fåcut bine pânå acum, nu este în regulå. Comunicatul MADR aratå cå exact cei care trebuie ajuta¡i mai mult ar

råmâne fårå sprijin. De unde produc¡ie dacå nu avem reproduc¡ie? Aducem vi¡ei din afarå la îngrå¿at?”, întreabå Dumitru Grigorean. El crede cå trebuie så se acorde pentru ferma de reproduc¡ie sprijin prioritar pentru raså curatå. Celelalte ferme så fie numai ferme de produc¡ie, så vândå lapte, carne sau animale în viu. Adeverin¡å de la Registrul Genealogic så primeascå numai crescåtorul care are animalele înscrise în registru. Pentru ceilal¡i, så fie nevoie doar de documentele de vânzare. “Dacå vom condi¡iona subven¡ia de abatorizare, va fi o scådere drasticå a pre¡ului ¿i fermierul nu va ob¡ine nimic. La abatorizare trebuie så fie condi¡ii minime de calitate a carcasei ¿i de greutate, cu trei categorii la sistemul de clasificare - E, U ¿i R - ¿i se oferå sprijin diferen¡iat în func¡ie de calitate. Cu condi¡ii minime de greutate - maxim doi

ani, minim 500 de kilograme. Se reduce astfel ¿i birocra¡ia de la asocia¡ii”. ¥n proiectul de regulament care va înlocui Regulamentul 1307, se prevåd inclusiv sumele alocate României pentru carne ¿i lapte de vacå. Sprijinul cuplat zootehnic nu va depå¿i 200 de milioane de euro. Dacå se vor da bani pu¡ini la toatå lumea, nu se va putea face nimic. Trebuie så stabilim de câte vaci de lapte ¿i de carne are nevoie România. La vaca de carne, s-au acordat 11.500.000 de euro pentru 2019, iar pentru Programul tomata - 70 de milioane de euro. Programul trebuie supervizat pânå la capåt, solicitå crescåtorul din Suceava.

Viorel PATRICHI viorel.patrichi@agrinet.ro

din Pantelimon> Avem nevoie de cel pu]in zece ferme de elit\ man¡elor. Aceste ferme nu au genera¡ii suficiente cu origine atestatå. De ce så cheltuie¿ti banii de pomanå? Rasa Holstein era jumåtate de lapte, jumåtate de carne. Americanii au fåcut selec¡ie în exces ¿i au fost nevoi¡i så revinå. Eu am 12 genera¡ii de vaci în grajd. Nu am o vacå ¿chioapå în fermå. În medie, vacile mele rezistå 5-6 lacta¡ii. Existå ferme cu 80% vaci ¿chioape în România, în timp ce în Germania ponderea vacilor ¿chioape este de 20%. Am vaci foarte rezistente ¿i frumoase. Le-am crescut în condi¡ii naturale. Unii politicieni au cerut desfiin¡area fermei mele ca så facå vile fårå autoriza¡ie lângå mine. Din 40 de ferme din jurul Bucure¿tiului, am råmas numai eu ¿i Claudiu Davi¡oiu. Nu facem ferme de reproduc¡ie ¿i continuåm så importåm vi¡ele. Nici eu nu mai vând o vreme. Am fåcut un proiect pentru modernizarea unor instala¡ii ¿i trebuie så mai creascå efectivul un an”. Profitul agricol 1/2020

Mihai Petcu vrea så ajungå la 550 de vaci, din care 300 la muls. Cumpårå materialul seminal din Canada, din Olanda. Costå 10-15 euro paieta. Nu a primit încå paiete de la Asocia¡ia Holstein Ro de la taurul lui Liviu Bålånici. “Într-o fermå de reproduc¡ie, trebuie så fii manager. Trebuie så fii nutri¡ionist, så ¿tii så hråne¿ti vi¡elul. Vaca în¡årcatå trebuie så primeascå ¿i calciu, fårå siloz de porumb. Trebuie så ¿tii meserie, så fii ginecolog. Så-i faci vacii masaj dacå nu råmâne gestantå. Când fatå vaca, bagi mâna ¿i vezi cum este orientat vi¡elul. În Germania, nimeni nu cre¿te o gåinå dacå nu are diplomå de zootehnist. Trebuie så fii chirurg, så operezi vaca, så faci cezarianå. Så-i sco¡i cuiele din stomac atunci când le înghite.” Preferå cre¿terea naturalå a vacilor, fårå så violenteze metabolismul. ªi acest lucru se reflectå în sånåtatea animalelor. “Eu nu for¡ez re¡eta pentru 45 de litri de lapte.” 37

CREªTEREA ANIMALELOR

Fabrica de g\ina] de la Gole[ti Compania Aviputna, pentru gåini ouåtoare, a pus în func¡iune la Gole¿ti, Vrancea, sistemul japonez Hosoya pentru tratarea dejec¡iilor. Produce acum o mrani¡å finå, fårå miros, fårå germeni ¿i fårå semin¡e de buruieni. Produsul a fost botezat Avisol ¿i se vinde cu 500 de lei tona, pentru fermele ecologice de legume sau de culturå mare.

nginerul ªtefan Balaban a conceput ferma de gåini ca un deschizåtor de drumuri: a adus cea mai performantå tehnologie de cre¿tere de la Big Dutchman ¿i de la Vencomatic, iar pentru neutralizarea gåina¡ului, a achizi¡ionat sistemul Hosoya. “Avisol este noul nostru produs”, spune Elisa Melany Sava, fiica lui ªtefan Balaban, cea care duce mai departe întreaga afacere. “Produsul iese granulat în mod natural, nu e peletizat. Con¡ine materie organicå în propor¡ie de aproape 70% ¿i, de aceea, este un fertilizant ideal. Oricine poate cumpåra îngrå¿åmântul, mai ales pentru culturile bio”. Ferma are în prezent 9 hale de gåini adulte ¿i trei de puicu¡e. Compania are o cifrå de afaceri de 4.800.000 de euro. Acum fac loturi experimentale în fermå, pentru clien¡ii care vor så vadå efectul Avisolului asupra culturilor. “Tata era pasionat de fermå. A fost lucrarea lui de suflet. Proiectul fåcut cu Hosoya era visul lui”, poveste¿te Elisa Melany Sava, unicul copil al lui ªtefan Balaban. “El våzuse la Indagra prezentarea fåcutå de japonezi pentru aceastå instala¡ie.”

Trecând prin camera de gaze ¿i prin camerele de spålare a amoniacului din aer cu perdele de apå, am în¡eles ce noxe ar fi ie¿it în atmosferå dacå nu ar fi fost aceastå instala¡ie inteligentå de captare. Afarå nu se simte nimic. Toate echipamentele au venit din Japonia. “Am fåcut analize pentru aer ¿i rezultatele au fost excelente. Este important pentru noi cå Avisol a fost autorizat pentru cultura bio”, spune Melany Sava. Gåina¡ul se racleazå ¿i se descarcå direct în remorcå. Apoi este dus în vana de fermentare. Fabrica are douå vane cu o capacitate de 400 de tone fiecare. Dejec¡iile fermenteazå acolo 14 zile. Nu se adaugå nimic. Nu se folosesc paie sau rumegu¿ ca a¿ternut pentru påsåri, deci în vanå ajung numai dejec¡ii, cu o umiditate naturalå de 56%. Temperatura cre¿te natural la 70 de grade Celsius. Vana are în podea ni¿te conducte prin care se introduce permanent aer pentru fermentarea aerobå. Ni¿te sape råvå¿esc ¿i rup permanent dejec¡ia. Propria energie este suficientå pentru producerea mrani¡ei Avisol. “Aceastå tehnologie prezintå o particularitate: are ¿i o camerå separatå, în care se spalå aerul. Iar noi am achizi¡ionat întreaga tehnologie. Prin fermentare, se degajå amoniac care este apoi direc¡ionat ¿i captat în douå spa¡ii pentru spålare. Este vorba de ni¿te

perdele de apå, care filtreazå amoniacul. Apa cu amoniac ajunge într-un bazin, unde se aflå ni¿te bacterii care se hrånesc cu amoniac. Dupå care apa curatå e recirculatå ¿i reintroduså în camarele de spålare. ªi aceste bacterii sunt aerobe ¿i au fost furnizate de compania Hosoya din Japonia”.

Detaliile unei afaceri cu dejec¡ii Dupå ce fermenteazå 14-15 zile, începe uscarea preliminarå a produsului. Când iese din vanå, produsul trece prin 12 posturi de uscare cu ¡evi de aer. Vana are o lungime de 60 de metri ¿i o lå¡ime de 8 metri. Pe prima jumåtate are loc fermentarea, pe a doua jumåtate se face uscarea. Aerul rezultat din acest proces este curat. Aceastå mrani¡å nu are practic niciun miros. Aviputna vinde Avisol cu 500 de lei tona, un pre¡ ridicol comparativ cu tona de îngrå¿åminte chimice, care costå 1.400-1.500 de lei. Avisol îmbogå¡e¿te solul cu multe minerale: calciu, magneziu, azot. Acest îngrå¿åmânt nu mai necesitå efortul distribuirii dejec¡iilor pe câmp, cu toate consecin¡ele acestei proceduri pentru mediu ¿i pentru rela¡iile cu vecinii. Orice fermier poate cumpåra Avisol de la Aviputna, care are deja 200 de hectare teren propriu, unde folose¿te acest îngrå¿åmânt.

Instala¡ia care spalå aerul Fabrica din care iese Avisol pe bandå rulantå este impresionantå. 38

Profitul agricol 1/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

“Am fertilizat deja grâul cu 500 de kilograme la hectar. Foloseam dejec¡ia înainte ¿i mirosea urât. Acum, aceastå problemå a dispårut”. La 70 de grade Celsius, se distrug toate semin¡ele de buruieni, to¡i germenii dispar. Avisolul poate fi folosit mai ales pentru culturile bio. “Nu are niciun fel de adaos. Este dejec¡ia purå ¿i noi procesåm tot gunoiul de pasåre”. Investi¡ia s-a realizat în baza unui proiect european, prin care compania a modernizat ¿i halele vechi. ¥ntregul proiect s-a ridicat la aproape 4 milioane de euro. Sprijinul a fost de 30% din valoarea investi¡iei. “Tehnologia a mai fost preluatå de ferme din Ungaria ¿i Bulgaria, dar fårå spålarea gazelor”, spune directorul comercial Ovidiu Avram. Cåldura e folositå la uscarea mrani¡ei care e formatå din particule de 310 mm. Din vanå, amestecul trece în cinci containere. La uscare trebuie ¿i energie electricå pentru ultima fazå pentru ambalare ca så nu se lipeascå bobi¡ele rezultate. “Avem un contract de colaborare cu Ungaria ¿i vom livra în Germania mrani¡a, dar ¿i cåtre fermele din România în saci de 500-1.000 de kilograme”, spune Marius Sava. Pe pia¡a de retail vor merge saci de 5-100 de kilograme. Instala¡ia a costat aproximativ 1.800.000 de euro, fårå construc¡ia halei. Avisol este practic a doua afacere pentru Aviputna. Profitul agricol 1/2020

Vencomatic, o tehnologie mai eficientå Aviputna are 70.000 de gåini, dar efectivele vor cre¿te pânå la 200.000 de exemplare dupå ce au intrat în func¡iune halele modernizate. Ciclul unei gåini ouåtoare este de aproximativ un an. O gåinå face cam 330-360 de ouå pe ciclul ei de produc¡ie. Unele societå¡i preiau gåinile “epuizate” pe bazå de contract de la Aviputna dupå terminarea ciclului ¿i le abatorizeazå. Distribuie ouå la Kaufland ¿i la Carrefour pentru toatå România. ¥n re¡etele noastre, avem porumb, grâu, soia, ulei de floarea-soarelui. “Ne asumåm costurile pentru calitatea oului. Cumpåråm cisterne de 25 de tone de ulei direct din fabricå”. Instala¡iile Hosoya se folosesc în toate fermele de porci ¿i de påsåri din Japonia, unde legile pentru protec¡ia mediului sunt extrem de severe pentru fermele zootehnice. “Tata a fost un pionier în cre¿terea gåinilor de ouå”, poveste¿te Melany. “El a adus în România primele instala¡ii BigDutchman pentru gåini. La fel a procedat ¿i cu Hosoya, nu are nimeni în România o asemenea instala¡ie. Noi am continuat ideile lui. Am adus tehnologia Vencomatic din Olanda pentru gåini adulte, pe care nu le mai are nimeni în ¡arå. Aceastå tehnologie este mai prietenoaså cu pasårea, reproduce mai fidel mediul natural, gåinile au mai mult spa¡iu. Dejec¡ia e scoaså mai eficient din halå, la nivelul podelei, fårå groapå. Aerisirea este diferitå. Covora¿ele din cuibare asigurå un contact

minim cu oul, permit o curå¡are mai eficientå a oului ¿i a cuibarului. Trei hale de gåini au fost dotate cu utilaje de la Vencomatic”. Tehnologia de furajare este Big Dutchman. Pentru ultimele 3 hale, tehnologia e preluatå de la Vencomatic. Gåinile vor sta tot la volierå. ¥ncepând din anul 2015, 65 de mae¿tri bucåtari de la Bruxelles au acordat anual douå stele Michelin pentru ouåle “Din ogradå”, produse de Aviputna Gole¿ti. “Ouåle pofticioase” au peste 73 de grame - este singura fermå cu ouå a¿a de mari. Pia¡a ouålor este volatilå, ca pia¡a laptelui sau a cårnii. “Au venit importuri mari din alte ¡åri europene. Noi avem o ni¿å de cumpåråtori ¿i importurile nu ne concureazå pe noi. Conform cifrelor transmise la Comisia Europeanå, polonezii vând sub pre¡ul de cost. Pre¡urile lor ne determinå uneori så vindem sub costuri. Ei zic cå nu, dar pre¡urile polonezilor îi obligå pe crescåtorii din România så scadå pre¡ul. Am convingerea cå producåtorii români au produse mai sånåtoase decât stråinii. Polonezii nu au schimbat nici cu¿tile pentru gåini, lucru pe care fermierii români l-au finalizat în 2010. Mai vin ¿i bulgarii, ¿i ungurii cu ouå pe partea de sud ¿i de vest”. Altå investi¡ie a fost într-o nouå ma¿inå de sortare Moba - cea mai bunå în domeniu. Are zonå de UV ¿i pentru igienizarea ouålor pe bandå. Sorteazå cu un cântar automat 4 categorii de ouå: S - ouå mici - sub 53 de grame, M - peste 53 de grame, ouå medii - 53-63 de grame, L - mari - 63-73 de grame, XL foarte mari, ouåle pofticioase - peste 73 de grame. Ferma are 3 hale de tineret ¿i 9 de gåini adulte. ¥n ele lucreazå 73 de oameni. Aviputna asigurå transportul pentru angaja¡ii care vin de la 50-60 de kilometri. Melany ¿i Marius Sava au terminat Facultatea de Drept, dar s-au adaptat perfect la exigen¡ele afacerii pe care a gândit-o ªtefan Balaban. ªi au de crescut doi båie¡i. Viorel PATRICHI 39

Premiile> Ma[ina Premiile Ma¿ina Anului se acordå în agriculturå din 1997. ¥ntr-un an se decerneazå în Germania, în timpul Agritechnica, în celålalt an se decerneazå în Fran¡a, la SIMA. Se acordå pentru 15 categorii distincte, de la tractoare ¿i combine pânå la ma¿ini de recoltat furaje verzi ¿i semånåtori. A 16-a categorie, introduså mai târziu, este Premiul Publicului. Pentru titlul de Ma¿ina Anului s-au întrecut anul acesta 53 de utilaje. O parte au fost evaluate de o comisie (formatå din ziari¿ti de mecanicå agricolå din Germania, Fran¡a, Polonia, Suedia ¿i Ungaria),

iar Premiul Publicului a ajuns la o audien¡å online de 30.000 de votan¡i. Producåtorii au venit cu echipamente prin care au mårit productivitatea ¿i viteza de înaintare a utilajelor în timpul recoltårii, concomitent cu scåderea consumului de carburant. Al¡i constructori au automatizat o serie de func¡ii, prin care implementele preiau controlul asupra tractoarelor sau au realizat platforme de interconectare a datelor transmise de ma¿inile agricole, indiferent de marcå. Vå prezentåm, pe scurt, câ¿tigåtorii.

Combine

Claas Lexion 7000 si ¸ 8000

Claas câ¿tigå titlul de Ma¿ina Anului pentru ambele game Lexion, 7000 ¿i 8000, în special pentru unitate de batozare APS Synflow Hybrid. A fost punc-

tatå foarte bine ¿i puterea motorului, pânå la 790 CP, ceea ce faciliteazå performan¡e sporite. Mai mult, sistemul Dynamic Power regleazå puterea motorului

în func¡ie de condi¡iile de utilizare ¿i asigurå o economie de carburant notabilå, iar comenzile intuitive ¿i noua cabinå asigurå un confort optim.

Combine pentru recoltat furaje verzi

Claas Jaguar 900 Tot Claas prime¿te titlul de Ma¿ina Anului 2020 pentru combina de recoltat furaje verzi Jaguar 990. Dezvoltå o putere maximå de 925 CP, iar sistemul Cemos Auto Performance din dotare adapteazå puterea ¿i viteza de deplasare în func¡ie de fluxul de material recoltat. Dacå acesta cre¿te, este sporitå puterea, apoi se reduce viteza de deplasare, iar dacå masa recoltatå scade, puterea motorului este reduså automat. Practic, a¿a se men¡ine o tura¡ie constantå, se ob¡ine un flux uniform de material recoltat ¿i un consum redus de carburant. 40

Profitul agricol 1/2020

Anului 2020

Tractoare de putere mare

Fendt 900 Vario Tractorul Fendt 942 Vario este vârful de gamå al seriei 900, echipat cu motor MAN de 9 litri, ¿i dezvoltå peste 400 CP. Prinde o vitezå maximå de 60 km/h la 1.450 rpm ¿i promite economii serioase de carburant. Tractorul acesta a fåcut så rezoneze ¿i publicul online, care l-a votat încå o datå ca Ma¿ina Anului 2020.

Tractoare din clasa superioară

John Deere 7R Producåtorul american are 7 noi modele în gama 7R, cu puteri de la 230 CP la 330 CP (fa¡å de 210-310 CP la cele 6 modele anterioare), utile atât în ferme vegetale ¿i zootehnice, cât ¿i în opera¡iuni de transport. De asemenea, cele 7 modele noi sporesc productivitatea la utilizarea cu preså de balotat sau cu încårcåtor frontal, datoritå unghiului îngust de virare. Cabina este mai mare ca la modelele precedente, cu suspensie mecanicå (fa¡å de cea hidro-pneumaticå la vechile modele), iar noua gamå 7R este echipatå cu transmisie e23 PowerShift.

Tractoare compacte

Lindner Lintrac 130 Producåtorul austriac Lindner este mai pu¡in cunoscut la noi. Vând în jur de 600 de tractoare pe an, în special în Austria. Anul trecut constructorul a introdus un nou model în fabrica¡ie, Lintrac 130. Este echipat cu motor Perkins Synchro de 136 CP ¿i respectå cerin¡ele Stage V. Capacitatea de ridicare pe spate este de 5 tone, sistemul de direc¡ie ac¡ioneazå toate cele 4 ro¡i ¿i, în plus, dispune de suspensie pe puntea fa¡å. Lintrac 130 poate dezvolta o vitezå maximå de 50 km/h. ¥n cabinå, ecranele sunt tactile, dupå modelul automobilelor de ultimå genera¡ie, ¿i în general tot cockpitul este foarte îngrijit desenat, cu piele artificialå cusutå în romb, volan în piele naturalå ¿i comenzi cåutat ergonomice. 41 Profitul agricol 1/2020

Tractoare de putere medie

Massey Ferguson 6700 S Seria 6700 este urmåtoarea genera¡ie de tractoare Massey Ferguson. Ea include cinci modele cu puteri de la 135 CP la 180 CP, conforme cu cerin¡ele normei de poluare Stage V. Noile motoare combinå beneficiile puterii a ¿ase cilindri cu greutatea reduså a unuia în 4 cilindri. Cumpåråtorii pot opta fie pentru o transmisie Dyna-VT infinit variabilå, fie pentru Dyna-6 Super Eco Semi-Powershift. Terminalul Datatronic 5, cu ecran sensibil, permite atât controlul ¿i monitorizarea tractorului ¿i al implementelor, cât ¿i al func¡iilor pentru agricultura de precizie.

Prelucrarea solului

Kverneland 6300 S Variomat Plugul reversibil Kverneland 6300 S Variomat a fost echipat cu sisteme care îmbunåtå¡esc performan¡ele în timpul aratului în terenuri greu de prelucrat sau când se utilizeazå tehnologii de fertilizare organicå. Modelul 6300 S Variomat dispune ¿i de sistemul de protec¡ie împotriva suprasarcinii introdus ini¡ial doar la modelul 2500 i-plough. Operatorii pot ajusta independent adâncimea de lucru pe dreapta sau pe stânga, prin accesarea unui sistem din cabinå.

Semănători

Väderstad Tempo V WideLining Sistemul WideLining care echipeazå semånåtoarea de precizie Väderstad Tempo permite împrå¿tierea dejec¡iilor în culturile de porumb fårå a afecta negativ randamentul poten¡ial al terenului. Pentru aceasta, distan¡a între rânduri a fost reduså de la 750 mm la 600 mm, iar semånåtoarea se adapteazå automat la lå¡imea de lucru a echipamentului de împrå¿tiere a dejec¡iilor.

Protectia ¸ plantelor

Lemken Nova Dupå 7 ani de dezvoltare, Lemken a scos pe pia¡å sprayerul autopropulsat Nova 14, care este dotat cu un motor Deutz de 245 CP. Poate fi echipat cu rezervor de substan¡å de 4.800 sau de 7.200 litri ¿i cu rampe de aluminiu Pommier de la 24 la 39 metri. Op¡ional se poate monta chiar o lance de 42 de metri. 42

Profitul agricol 1/2020

MAªINA ANULUI 2020 Echipamente de prăşit

Horsch Transformer VF Horsch a introdus Transformer VF în gama sa de echipamente de prå¿it. VF înseamnå Variable Frame - cadru variabil l-am traduce noi - ceea ce permite operarea pe lå¡imi de lucru de la 6 la 12 metri, cu posibilitatea spa¡ierii între rânduri de la 25 la 90 cm. Este un echipament optim pentru culturile bio, este compatibil Isobus ¿i poate fi echipat inclusiv cu sisteme video pentru monitorizarea calitå¡ii lucrårii.

Recoltare culturi pe rânduri

Combina Grimme Evo 280 pentru cartofi Grimme este printre cei mai cunoscu¡i constructori de combine speciale, pentru cartofi, sfeclå de zahår etc. Modelul Evo 280 este o combinå tractatå, dotatå cu sisteme prin care se ajusteazå automat la condi¡iile din teren. Printre echipårile care-i sporesc eficien¡a se remarcå buncårul de cartofi de 8 tone ¿i axul telescopic. Acesta din urma permite mårirea lå¡imii de lucru la 3,5 metri, pentru o stabilitate sporitå în timpul recoltårii, respectiv reducerea lå¡imii la 3 metri în timpul deplasårii pe drumurile publice. Controlul adâncimii ¿i sistemele de curå¡are au setåri infinit variabile, realizate în mod automat prin Isobus. De asemenea, viteza de înaintare ¿i capacitatea de încårcare se ajusteazå automat, prin func¡ia Speedtronic-Web.

Echipamente de cosit

Pöttinger Novacat Alpha Motion Pro Constructorul austriac Pöttinger ¿i-a suplimentat gama Pro de cositori cu discuri cu modelele Novacat Alpha Motion Pro 261, 301 ¿i 351, la care se adaugå cositoarele cu tamburi Eurocat 311 Alpha Motion Pro ¿i Alpha Motion Plus Pro. Cositorile Novacat Alpha Motion Pro au cadru care copiazå terenul ¿i pot opera cu sau fårå sisteme (cilindri) de condi¡ionare (presare) a materialului cosit. Profitul agricol 1/2020

Prese de balotat

New Holland Big Baler 1290 High Density si ¸ Case IH LB 436 HD New Holland ¿i Case IH, membre ale grupului CNH Industrial, au produs fiecare câte o preså de balotat cu caracteristici tehnice care le individualizeazå. New Holland Big Baler 1290 High Density produce balo¡i paralelipipedici de mari dimensiuni, cu 22% mai den¿i decât cele ale echipamentelor similare de pe pia¡å ¿i dispune de un sistem inovativ de legare a balo¡ilor. Case IH LB 436 HD produce balo¡i cu dimensiuni de 120x90 cm ¿i o densitate cu 22% mai mare decât la modelul LB434 XL. Este monitorizatå prin Isobus Clasa III ¿i poate controla viteza tractorului în func¡ie de cantitatea de material recoltatå.

Date electronice

John Deere, Claas, 365FarmNet, CNH Industrial DataConnect este o interfa¡å creatå în colaborare de 365FarmNet, Claas, John Deere ¿i CNH Industrial. Pentru prima datå este posibil schimbul de date importante privind utilajele între portalurile online ale unor producåtori diferi¡i ¿i, astfel, utilizatorul poate monitoriza în sistemul ales informa¡iile referitoare la flota sa formatå din diferite utilaje.

Logistică - vidanjă

Joskin X-Trem2 Joskin a adus îmbunåtå¡iri modelului de vidanjå XTrem2, prin faptul cå a redus a 760 mm lå¡imea ¿asiului pe care este montat rezervorul, pe por¡iunea din dreptul ro¡ilor, fapt ce permite utilizarea unor anvelope mai mari, de 850 mm lå¡ime, fårå a reduce unghiul de virare. Lå¡imea totalå a vidanjei este de maximum 3 m, iar ca op¡ionale se oferå suspensia hidro-tandem sau cea hidro-pneumaticå. pagini realizate de Arpad DOBRE 44

Profitul agricol 1/2020

Informa¡ii externe Calea de mijloc în agricultur\ Lansatå în noiembrie 2019, de peste 90 de ong-uri din 17 state UE, ini¡iativa “cetå¡eneascå” de eliminare a chimizårii în agriculturå a strâns peste 130 de mii de semnåturi. Cine ¿tie, poate se vor strânge un milion, adicå suficiente for¡årii dezbaterii în Parlamentul European. ªi poate chiar se va ajunge ca agricultura europeanå så fie 100% ecologicå. Sau poate existå o altå cale, de mijloc, mai ra¡ionalå: cea a fermei în care resursele se exploateazå cu respectarea tuturor cerin¡elor de mediu, dar fårå reducerea productivitå¡ii.

Ferma de familie Hof ten Bosch O asemenea fermå existå în Belgia, în satul Huldenberg, din imediata vecinåtate a Bruxelles-ului. Cu sprijinul Bayer, fra¡ii Jan ¿i Josse Peeters au realizat o exploata¡ie în care se aplicå cele mai recente tehnologii, din toate domeniile, cu påstrarea experien¡ei oferite de tradi¡ie - ferma de familie Hof ten Bosch a luat fiin¡å acum 130 de ani. Anticipând valul populist de hulire a fermierilor, care deja în Fran¡a sunt våzu¡i ca “parte a problemei”, atunci când se discutå de mediu, mottoul fermei Hof ten Bosch ¿i al partenerilor de la Bayer e “Cultura agricolå nu este problema, este solu¡ia”. Fra¡ii Peeters lucreazå 140 ha, dintre care 100 ha proprietatea lor, iar car46

tofii de înaltå calitate pentru industria chipsurilor (clien¡ii sunt Crisp Ind., PepsiCo, Lays) reprezintå principala culturå. Dar nu unica, fiindcå structura culturilor este foarte diversificatå (grâu, porumb, sfeclå de zahår, rapi¡å), permi¡ând rota¡ia optimå. Cartofii sunt cultiva¡i pe 55 ha ¿i dau o produc¡ie medie de 55-65 de tone/ha. Grâul då produc¡ii stabile, de 9,5-10 t/ha, pe cele 35-40 ha cultivate anual. Acelea¿i produc¡ii le då ¿i orzul, cultivat pe 8-12 ha. La porumb, produc¡ia medie e de 10-12 t/ha, pe cele 5-7 ha. Rapi¡a 5-6 t/ha, pe 8-10 ha. Sfecla de zahår då 90 t/ha, pe 15 ha. Perele - 50/60 t/ha, pe 2 ha. A existat ¿i o planta¡ie de meri, înså a fost desfiin¡atå, din cauza profitabilitå¡ii reduse. Din totalul suprafe¡ei, 7 procente sunt alocate pentru înverzire. În acestea intrå inclusiv perdelele forestiere ¿i de arbu¿ti (3 km), zone tampon cu iarbå, fânea¡å (dupå fiecare culturå cerealierå), culturi cerealiere destinate hrånirii påsårilor, douå hoteluri pentru albine ¿i cåsu¡e pentru speciile de albine solitare (foarte active în ferma de peri). Terenurile respective sunt lucrate superficial, în scopul prezervårii materiei organice din sol. Fânea¡a ¿i iarba sunt cosite cu tehnologii speciale care protejeazå påsårile.

Produse chimice de ultimå genera¡ie Chiar dacå Hof ten Bosch nu este o fermå organicå, fra¡ii Peeters aplicå tehnologii care se regåsesc atât în fermele clasice, cât ¿i în cele specializate în culturi bio: produse chimice de ultimå genera¡ie, considerate mai sigure, alåturi de biopesticide ¿i biostimulan¡i, lucråri care prezervå sånåtatea solului, precum bilioanele, folosirea de specii de plante rezistente la atacuri de boli ¿i insecte, reciclarea efluen¡ilor fitosanitari (resturi ale solu¡iei de stropit råmase dupå aplicare, resturi de solu¡ie diluatå din cuva echipamentului de stropit, ape de clåtire a cuvei ¿i circuitului, ape de spålare a exteriorului echipamentului de tratat, tractorului ¿i altor utilaje, scurgeri accidentale de produs sau de solu¡ie la prepararea amestecului de stropit) cu ajutorul bazinului Phytobac (capacitate 25.000 de l/an), furnizat de Bayer, automatizare, robotizare, informatizare, scanare multispectralå a solului ¿i culturilor, însåmân¡are ¿i aplicare de nutrien¡i ¿i tratamente cu ratå variabilå. Prin folosirea bilioanelor, atât eroziunea solului, cât ¿i levigarea fertilizan¡ilor ¿i substan¡elor de protec¡ie se reduc cu 90%. Iriga¡iile controlate computerizat conduc la o cre¿tere cu 3% a productivitå¡ii fa¡å de iriga¡iile clasice. Prin folosirea automatizårii pe utilaje se ob¡ine o economie de carburan¡i de 4% ¿i o reducere cu 40 ha/an a suprapunerilor. Sta¡ia meteo conexatå la canalele oficiale de consiliere de specialitate ajutå la stabilirea momentului optim pentru efectuarea lucrårilor. Robert VERESS Profitul agricol 1/2020

INFORMAºII EXTERNE

Fermierii sunt principalii beneficiari ai acordului comercial SUA - China Pre¿edintele Donald Trump a declarat cå prima fazå a tratatului comercial cu China, care va fi semnat såptåmâna viitoare, le va aduce beneficii importante fermierilor americani. “¥n prima fazå, China se angajeazå så cumpere produse agricole americane în valoare de 50 de miliarde de dolari anual”, a spus liderul de la Casa Albå într-o conferin¡å de preså. Trump mai spune cå prima fazå reprezintå jumåtate din tratatul final, pentru care negocierile cu partea chinezå vor începe imediat. Statul asiatic a confirmat prima datå cå documentul va fi semnat miercuri, iar

delega¡ia va fi conduså de vice-premierul Lin He. Înaintea råzboiului comercial dintre cele douå puteri mondiale, exporturile de produse agricole americane în China ajungeau la aproximativ 21 de miliarde de dolari pe an. Mul¡i exper¡i spun cå cifrele anun¡ate de pre¿edintele american sunt nerealiste, mai ales din cauza epidemiei de pestå porcinå care a redus substan¡ial cantitatea de soia de care au nevoie fermele chineze. În plus, ratificarea tratatului ar putea dura destul de mult, pentru cå acesta trebuie mai întâi discutat în mai multe comisii ale senatului american.

Germania ridic\ garduri spre Polonia împotriva pestei porcine africane Polonia a identificat în ultima lunå 55 de focare de pestå porcinå africanå la mistre¡i sålbatici în apropiere de grani¡a cu Germania. La începutul lunii decembrie, guvernul german a accelerat måsurile de prevenire a råspândirii virusului pestei porcine africane dupå descoperirea unui focar în Polonia, aproape de grani¡a cu Germania. Majoritatea focarelor de pestå porcinå raportate de Ministerul Agriculturii din Polonia au fost descoperite în perioada 4-23 decembrie în satele din provinciile Lubuskie ¿i Wielkopolskie, la

Profitul agricol 1/2020

o distan¡å cuprinså între 75 ¿i 100 de kilometri de grani¡a cu Germania. O eventualå descoperire a virusului pestei porcine africane în Germania ar afecta o industrie importantå în comer¡ul interna¡ional cu carne de porc, (15% din exporturile mondiale în 2017). În încercarea de a opri porcii sålbatici din Polonia så intre în Germania ¿i så råspândeascå virsul, autoritå¡ile germane au construit garduri la frontiera cu Polonia. Ministerul Agriculturii din landul Brandenburg a anun¡at încå din luna decembrie cå au fost construite garduri cu o înål¡ime de 90 de centimetri ¿i, în plus, au fost relaxate ¿i restric¡iile cu privire la vânatul mistre¡ilor. Autoritå¡ile din landul Saxonia au anun¡at såptåmâna aceasta cå sunt în plin proces de a construi un gard electrificat cu o lungime de 4,5 kilometri de-a lungul unui sector considerat cu grad mare de risc din apropiere de grani¡a cu Polonia.

Gripå aviarå în Polonia Douå noi focare de gripå aviarå au fost semnalate vineri în Polonia. Alte trei fuseserå descoperite såptåmâna trecutå. Autoritå¡ile au avertizat cå virusul a fost identificat în ferme situate la mari distan¡e una de alta. Burger King lanseazå produse din carne artificialå Lan¡ul fast-food Burger King a lansat burgeri pentru micul dejun produ¿i din carne artificialå furnizatå de compania Impossible Foods. Cârnatul “imposibil” imitå gustul cårnii de porc înså este bazat exclusiv pe proteine de origine vegetalå ¿i are caracteristici nutritive mai bune. Noul burger con¡ine mult mai pu¡ine gråsimi ¿i calorii, are zero colesterol ¿i o cantitate mai mare de fier. Obiectivul pe termen lung al companiei Impossible Foods este så dezvolte alternative din plante pentru toate produsele din carne care existå pe pia¡å. O turmå de vaci a invadat o bazå aerianå britanicå O cireadå de vaci a declan¿at alarma la baza aerianå a avia¡iei regale britanice din localitatea Shawbury, fiind nevoie de interven¡ia poli¡iei pentru a scoate animalele din perimetrul de securitate. Proprietarul animalelor lea adus înapoi la fermå, în timp ce poli¡ia a oprit traficul pe mai multe drumuri pentru a le permite så se deplaseze. De¿i incidentele produse de animale libere sunt relativ comune în Marea Britanie, este pentru prima datå când acestea påtrund într-o bazå militarå importantå. Bulgaria - încå un focar de pestå porcinå africanå

Autoritå¡ile bulgare au anun¡at cå vor sacrifica 40.000 de porci dupå descoperirea unui nou focar de pestå porcinå africanå la o fermå din nord-estul ¡årii. Este a doua fermå de porci din Bulgaria unde a fost descoperit virusul pestei porcine africane în mai pu¡in de o såptåmânå. 47

Teatrul de varå din parcul Basilescu

Lumea agricolå de altådatå Mo[ia care devine ora[ Cartierul Bucure¿tii Noi a fost primul mare tun dat pe pia¡a imobiliarå a Bucure¿tiului, acum o sutå de ani.

artierul de lângå ora¿ a fost gândit ca afacere de cåtre un avocat celebru, Nicolae Basilescu. El a cumpårat, în 1893, de la socrul såu mo¿ia Måicåne¿ti - Grefoaicele din comuna Båneasa, plasa Dâmbovi¡a, jude¡ul Ilfov cu 280.000 de lei. Basilescu nu a avut nici un moment gândul de a face agriculturå. El ¿i-a propus încå de la început så creeze un ora¿ nou, parcelat dupå sistemul american ¿i dotat cu toate utilitå¡ile sociale (bisericå, ¿coalå, cimitir, locuri de agrement, pie¡e, baie comunalå, mijloace de transport etc.). Suprafa¡a totalå a proprietå¡ii era de 295 ha, dintre care parcelele destinate vânzårii urmau så ocupe doar 155 ha. Basilescu nu ¿i-a propus så câ¿tige din specularea pre¡ului terenului, ci din activitå¡ile comerciale ¿i industriale pe care urma så le dezvolte. Conform planului, stråzile au fost tåiate drept, så cadå perpendicular pe douå mari bulevarde: Bucure¿tii Noi ¿i ªoseaua Chitilei. Locurile de caså aveau 48

o suprafa¡å de cca 300 m.p., cu o deschidere la stradå de 12 m, iar adâncimea proprietå¡ii så fie de 30 de metri. Condi¡iile financiare ale tranza¡iilor au fost rezonabile: metrul påtrat era vândut la pre¡ul de 100 de lei. Suma plåtitå de cumpåråtor era defalcatå: o treime pe loc, la subscriere, iar restul de 2/3 - în rate lunare, timp de 16 luni. Stråinii, mai ales evreii, care nu aveau pe atunci dreptul så de¡inå proprietå¡i în ¡arå, erau încuraja¡i så se stabileascå în noua localitate, prin încheierea unor acte

de închiriere pe o duratå de 99 de ani. Dacå respectivele persoane ob¡ineau cetå¡enia, atunci chiria¿ii erau considera¡i automat proprietari chiar din ziua închirierii terenului. Basilescu nu este un speculant hapsân de terenuri, ci un afacerist generos care miza pe afacerile viitoare. El a înzestrat noul ora¿ mai întâi cu o bisericå mare ¿i frumoaså, cu o ¿coalå ¿i un cimitir. Biserica poartå hramul Sfin¡ilor Nicolae ¿i Ecaterina. Este înconjuratå de un parc în suprafa¡å de douå hectare. Târnosirea sfântului låca¿ s-a petrecut în august 1922. ªcoala primarå, destinatå copiilor din cartier, este donatå primåriei împreunå cu un teren ¿i 100.000 de cåråmizi în ve-

Cine era Nicolae Basilescu? Nåscut în 1860 la Urla¡i, Nicolae Basilescu î¿i ia licen¡a în Drept la Bucure¿ti, ¿i teza de doctorat la Paris, în 1884. Numit profesor la Universitatea din la¿i în 1892, este transferat la Bucure¿ti în 1896. Råmâne, patru decenii, profesor al Facultå¡ii de Drept. În 1890 se cåsåtore¿te cu Catherine Pascal, fiica profesorului Aristide Pascal, o somitate a dreptului românesc. Cåsåtoria, începutå sub cele mai fericite auspicii ¿i binecuvântatå de Dumnezeu cu na¿terea unui båiat, Aristide, în 1892, avea så fie de scurtå duratå. Catherine se stinge din via¡å în 1899, în urma unei hemoragii nazale impropriu tratatå. Nicolae se va recåsåtori, 23 de ani mai târziu, cu o englezoaicå, Vera, a cårei soartå va sta ¿i ea sub semnul tragicului. În 1944, la intrarea trupelor ruse¿ti în Bucure¿ti, Vera Basilescu se refugiazå în comuna Depara¡i - Teleorman, iar la trecere „eliberatorilor” sovietici prin localitate se sinucide. Anterior, so¡ul ei, Nicolae Basilescu, murise fulgeråtor, la 4 martie 1938, în urma unei cangrene netratate corespunzåtor.

Profitul agricol 1/2020

Biserica Basilescu poartå hramul Sfin¡ilor Nicolae ¿i Ecaterina

derea edificårii altui local de învå¡åmânt. Fiul lui Nicolae, Aristide Basilescu (¿i el avocat ¿i profesor universitar), continuå tradi¡ia ¿i doneazå primåriei, în 1941, o clådire cu etaj ¿i terenul aferent în vederea înfiin¡årii unei a treia ¿coli. De asemenea, Aristide va dona Comunei Urbane Grivi¡a, în 1946, un teren de 1.050 de metri påtra¡i pentru construirea unei båi comunale. Una dintre afacerile prospere ale familiei Basilescu a fost înfiin¡area unei fabrici de cåråmizi, pe malul râului Colentina. Aristide Basilescu ini¡iazå lucrårile de asanare ¿i regularizare a våii Colentina. Alåturi de casa proprie, mai avea o pivni¡å de vinuri, o fabricå de coniac ¿i ¿ampanie. Un parc de 13 ha este ¿i el donat comunitå¡ii. A¿adar, din suprafa¡a totalå de 300 ha ai mo¿iei Måicåne¿ti-Grefoaicele, Basile¿tii au vândut cam jumåtate. Restul a fost donat spre binele ¿i folosul ob¿tii: 600.000 de metri påtra¡i pentru stråzi, 35.000 mp pentru pie¡e, 20.000 mp pentru bisericå, 15.000 mp pentru cimitirul cre¿tin, 6.500 mp pentru sinagogå ¿i cimitirul evreiesc, 131.000 mp pentru Parcul Basilescu (în care se pot vedea ¿i-n ziua de azi superbe exemplare de copaci din fo¿tii Codri ai Vlåsiei) etc. Nicolae Basilescu asigurå ¿i legåtura noului ora¿ cu capitala printr-o linie feratå personalå pe care circula un tren automotor Diesel, proprietatea sa. Nu e neglijatå nici aprovizionarea cetå¡enilor cu apå potabilå. Laboratorul Profitul agricol 1/2020

de chimie organicå al Facultå¡ii de ªtiin¡e din Bucure¿ti certificå, în 1899, cå “apa freaticå este bunå, excelentå”. Bucure¿tiul, care la sfâr¿itul veacului al XIX-lea se întindea pânå la cimitirul Sf. Vineri, ajunge la începutul anilor 1920 så înglobeze ¿i a¿ezarea Bucure¿tilor Noi. “Ora¿ul de la marginea ora¿ului” se dezvoltå ¿i prin parcelarea altor mo¿ii: Dåmåroaia, Costeasca, Stråule¿ti etc. Locuitorii sunt oameni såraci care nici nu ¿tiau, nici nu aveau puterea financiarå så construiascå o locuin¡å confortabilå. Prin 1950, majoritatea caselor sunt de paiantå, tip “vagon”, cu douå-trei camere. Lor li se adaugå, fårå o minimå educa¡ie esteticå, alte încropeli: magazii, ¿oproane. Bucure¿tii Noi este de fapt o mare mahala. Locuitori cartierului erau în cea mai mare parte orå¿eni de primå genera¡ie care lucrau la CFR, STB etc. Legionarii construiesc în acest cartier muncitoresc Casa Verde, finalizatå în 1934. Aici au fost înmormâna¡i eroii legionari Mo¡a ¿i Marin. ¥n 1950 comuni¿tii construiesc primele blocuri din cartier, dupå model sovietic, cu 3 etaje. Dar, pe atunci, mahalagii nu visau încå så se mute “la bloc”. ¥n 1953, cu ocazia Festivalului Interna¡ional al tineretului ¿i studen¡ilor, se inaugureazå cinematograful ¥nfrå¡irea

între popoare ¿i Teatrul de varå Nicolae Bålcescu. Amândouå sunt azi în ruinå. Abia dupå anul 1965 crtierele de blocuri devin o tenta¡ie locativå pentru bucure¿teni. Sub comuni¿ti, destinul familiei Basilescu devine tragic. Vera Basilescu se sinucide în 1944, la doi ani dupå moartea so¡ului ei. Aristide Basilescu este “epurat” de la catedra de Economie Politicå a Facultå¡ii de Drept din Bucure¿ti. ¥n locul lui este numit Lucre¡iu Påtrå¿canu. Un an mai târziu Aristide va fi exclus ¿i din barou. În 1948, primarul Constantin Doncea, în dispre¡ul oricåror norme legale, morale sau sentimentale, då ordin så se dårâme cu buldozerul clådirile de serviciu ¿i locuin¡ele de personal din vechea curte a familiei Basilescu. În 1949, Aristide ¿i Aglaie sunt trimi¿i cu domiciliul for¡at la Mizil. Doi ani mai târziu, în 1951, profesorul Aristide Basilescu este arestat. În 1952 este trimis în lagårul de muncå de la Bicaz, pânå în noiembrie 1953. Urmeazå 11 ani de domiciliu for¡at la Mizil. Între timp, în 1957, se stinge din via¡å, måcinatå de cancer, Aglaie Basilescu. So¡ul nu a avut dreptul så vinå nici la spital ¿i nici la cimitir pentru un ultim råmas-bun. Aristide Basilescu î¿i sfâr¿e¿te zilele, la 20 iulie 1969, într-o locuin¡å închiriatå de fiica sa, Nicolle, cea care pentru a supravie¡ui a muncit ca ajutor de lucråtor la cooperativa Electrobobinajul. Dar pe cine mai intereseazå pove¿tile cu personalitå¡ile de altådatå?

Cinematograful ¥nfrå¡irea între popoare

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând 90 tone porumb boabe din produc¡ia 2019, umiditate 10%. Teleorman. Tel.: 0765.904.925 Cumpår cereale ¿i oleaginoase din recolta 2019, de la producåtori din: IL, CL, BR ¿i BZ. Plata imediat, facturå fiscalå. Cantitate minimå 25 t, transport propriu. Exclus intermediari. Tel.: 0732.103.736

PRUTUL S.A.

agricultura ecologicå. Livrare personalå. Tel.: 0760.122.725 SC vinde 1.000 tone fân de lucernå în balo¡i mari, de 200 kg/buc. Rela¡ii: Tudor Nelu¡a, director comercial. Tel.: 0729.889.693 SC din jud. Prahova vinde grâu din recolta 2019, calitate foarte bunå. Tel.: 0762684685

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

Vând 3 tone mere din soiurile Ionathan ¿i Florina. Jude¡ul Boto¿ani. Tel.: 0744.827.953

cca. 550 kg; 4 juninci între 3 ¿i 5 ani, douå juninci de aproape doi ani ¿i 10 taura¿i de 270 kg. Fågåra¿. Tel.: 0751.552.880

Vând 7 vaci reformå: un taur de trei ani castrat, de

Vând lavandå verde, uscatå ¿i buta¿i, certificare în

DN AGRAR VINDE

Contact: 0785.242.845

MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând salå de muls 2x4 posturi marca Delaval ¿i 2x6 posturi marca Westphalia. Asiguråm montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb. Tel.: 0368.452.057 sau 0742791400 Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc, cu capacitatea de 11 mc: amestecare orizontalå, 3 melci, cu¡ite în stare bunå, golire pe dreapta. Pre¡: 4.100 euro. Tel.: 0742.568.025

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

Vând saltele pentru spa¡ii de odihnå, såli de muls, culoare vaci, 10 ani garan¡ie. Tel.: 0751.092.918 Vând sisteme de iriga¡ii prin picurare ¿i aspersie, conducte, fitinguri compresiune, filtre ¿i accesorii. Lugoj, jud. Timi¿. Tel.: 0743.372.893 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852 Vând ma¿inå de plantat råsaduri Checchi& Maglli: 2

rânduri, la fir, pentru tomate, ardei, praz, vinete, conopidå, varzå. Putere tractor 25 CP. Pre¡: 5.000 euro + TVA. Tel.: 0747.820.220 Vând separator unt, din inox, capacitate 20 L, furtun de scurgere pentru zer, plåcu¡e din inox. Harghita. Tel.: 0724.070.475 FERME, TERENURI

Vând 153,5 ha pådure de foioase în zona Bålce¿ti, Vâlcea: 117 ha comasate ¿i 36,5 ha, comasate în localitatea vecinå. Acte complete. Pre¡ 2.100 euro/ha. Tel.: 0722.511.217 Vând în Slobozia, Ialomi¡a, fermå zootehnicå cu utilaje noi ¿i 1.100 ha teren: 700 bovine ¿i 300 capete porcine. Ferma de¡ine ¿i un hele¿teu cu pe¿te. Tel.: 0726.826.363 Vând, în loc. Brazi, fermå ¿i 22.000 mp teren intravilan, inclusiv 700 mp hale ¿i clådiri pentru produc¡ie agro-industrialå pe DN 1, Bucure¿ti-Ploie¿ti, lângå autostradå. Tel.: 0722.686.563 Vând 28.000 mp teren intravilan în Drago¿-Vodå, jud. Cålåra¿i: împrejmuire, caså (2 camere, hol, baie, bucåtårie, încålzire centralå, apå, foså septicå), pu¡ de mare adâncime, conductå de gaz în fa¡a terenului. Ideal pentru sere, silozuri etc. Suntem deschi¿i ¿i pentru alte forme de colaborare în afarå de vânzare. Tel.: 0740.275.109 Vând în Negre¿ti, Neam¡, fermå de cre¿tere a caprelor: adåpost, adåpåtori, salå de muls, încåperi pentru producerea ¿i depozitarea brânzeturilor, sta¡ie epurare, platforme gunoi. Tel.: 0756.337.095 Vând în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a, fermå cu suprafa¡a de 26.000 mp. Tel.: 0722.222.872

Profitul agricol 1/2020

LOCURI DE MUNCÅ

STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURÅ BISTRIºA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 20 ianuarie 2020 pentru  1 post TEHNICIAN HORTICOL (studii medii de specialitate) - pentru sectorul cercetare  1 post POMICULTOR - pentru ferma cercetare-dezvoltare  1 post MECANIZATOR - pentru ferma cercetare-dezvoltare

Termenul limitå de înscriere: 15.01.2020 Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei: Bistri¡a, jud. Bistri¡a-Nåsåud, str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3 ¿i la telefon: 0263.217.895, fax: 0363.100.424 e-mail: scdpbistrita@asas.ro

Asocia¡ie reprezentativå de prim-plan a fermierilor cautå Responsabil de membri! Profilul candidatului: - Absolvent de studii superioare USAMV, Comunicare, PR, Marketing sau ªtiin¡e Politice; - Experien¡å în domeniul asociativ de minim 3 ani; - Cuno¿tin¡ele despre agribusiness ¿i trading reprezintå un real avantaj; - Bune cuno¿tin¡e de Englezå ¿i pachet Office, în special Excel; - Permis categoria B ¿i deschidere la deplasåri frecvente în ¡arå. Se oferå un salariu motivant, în func¡ie de experien¡å. Pozi¡ie doar la Bucure¿ti.

Detalii la: claudiu.novac@agxecutive.com sau la 0743.488.022

Profitul agricol 1/2020

Pescuitul ¿i vânåtoarea Iarna, pe căldură, cu năluci, după răpitori fost câteva nop¡i geroase, dupå care ne a¿teptam ca apele så fie acoperite de ghea¡å ¿i så ne bucuråm de noul sezon de pescuit la copcå. N-a fost så fie a¿a. Fårå îndoialå, nålucile cele mai folosite la pescuitul de råpitori sunt lingurile oscilante, voblerele, lamele vibratoare ¿i twisterele (plasticele moi), toate prinzând pe¿ti din toate speciile din apele de ¿es, nu doar ¿tiucå ori biban… ªtiucile, de cum a venit frigul, au migrat spre zonele cu apå mai adâncå, pe cât posibil la limita zonei cu vegeta¡ie din mal, pe unde se ascund baboii - prada obi¿nuitå a cumetrei. De la primul prag de pe fundul apei, chiar dacå apa måsoarå doar pu¡in peste metru adâncime, spre zonele mai adânci, sunt ¿anse så da¡i de ¿tiucå. ºin minte, cu ani în urmå, pe vremea când Snagovul mai ¡inea ceva pe¿te, de cum venea vremea brumei ¿i cristalelor de ghea¡å la mal, fåceam câteva partide de pescuit la copcå. ªtiam locurile, pragurile ¿i gropanele, ¿i conduceam barca orientându-må dupå reperele de pe mal. În zonele ce promiteau låsam barca încet, vâslind cu mare grijå, atâta cât så ¡in lingura în

Biban la slider 52

mi¿care. Lungeam trena cu câ¡iva metri buni, dând fir, ¿i må opream din vâslit pre¡ de câ¡iva metri, pânå ce vârful lansetei zvâcnea din agå¡area pe fundul apei. Urmau 3-4 vâsle, apoi iar pauzå, låsând oscilanta så coboare unduind… Ochii pe vârful lansetelor, cåci fâlfâitul lingurii ce coboarå scoate din apatie chiar ¿i ¿tiucile cele mai lene¿e. Dådeam cu o oscilantå de numai 6 cm/11 g, din tablå de alamå… Båtea bine ¿i prindea, måcar douå ¿tiuci pe zi. De ce v-am spus toate astea? Ca så folosi¡i ¿i voi linguri potrivit de mici, greu¡e, ce se lanseazå bine ¿i permit un joc atrågåtor. La apå adâncå da¡i la trenå; la apå mai micå, lansa¡i ¿i juca¡i din vargå… La biban - pute¡i da ¿i cu oscilante ¿i voblere mici, dar se pare cå twisterele sunt mai prinzåtoare. De obicei dau cu shad-uri sau cu slidere sub 4 cm, pe jiguri exact atât de grele cât så permitå controlul fundului apei ¿i sesizarea promptå a mu¿cåturii. Capetele au între 2 ¿i 7,5 g, dar în ape foarte adânci, ori acolo unde sunt curen¡i puternici se poate ajunge ¿i la jiguri de 12 g! Un cap prea greu nu permite un joc atractiv; unul prea

u¿or - sub 2 g, face dificile lansarea ¿i controlul nålucii la adâncimi peste 2 m. Chiar dacå vremea este mai caldå, apa s-a råcit destul încât pe¿tii, bibanii în cazul nostru, så se mi¿te cu mai pu¡inå vigoare. Mu¿cåtura lor nu-i la fel de hotårâtå ca pe apå mai pu¡in rece - am vrut så spun “caldå”, dar nu e cazul! Dacå a¡i avut mu¿cåturå este cazul så insista¡i. Probabil haita este prin preajmå. ªi, dacå am amintit de cârdul de bibani flåmânzi, pute¡i încerca la ¡aparinå: 3 mu¿te cu sclipici lansate cu un “be¡i¿or tirolez” de 8-10 g. De multe ori ve¡i avea în cârlige ¿i doi bibani deodatå! ªi avatul se prinde la ¡aparinå chiar dacå a coborât mai la adânc deja de prin noiembrie ¿i vâneazå fårå binecunoscutele atacuri de suprafa¡å din sezonul cald. Dacå vara ¿i toamna atacå chiar din mal, acum îl vom gåsi dupå primul prag, la peste 1 m adâncime ¿i mai la adânc. Eu folosesc voblere scufundåtoare ce vibreazå mårunt ¿i cicade sub 5 cm. Se lanseazå bine, evolueazå la adâncime ¿i atrag ava¡ii, chiar ¿i pe cei mai mari. Pe apå rece ava¡ii nu mai luptå cu aceea¿i vigoare, dar atacul este la fel de hotårât! Vå doresc ¿ansa de a sim¡i måcar un atac în vârful lansetei. Anul Nou! så fie cu bine! Victor ºÅRUª Profitul agricol 1/2020

Avantajul carabinei un semin¡i¿ des ca peria. Pe zåpada proaspåt a¿ternutå peste cele depuse în straturi succesive de-a lungul ultimelor såptåmâni, urmele sålbåticiunilor se puteau citi cu u¿urin¡å. Douå ciurde intraserå de cu noapte într-un fåget rar, pe versantul cu expunere sudicå al Deleleului. Câteva ciute cu vi¡ei se mi¿caserå de colo-colo,

însuma trei exemplare doborâte cu glon¡ ¿i numai unul cu brenneke, pe flanc, unde echipa de râmåtori î¿i cåutase, în grup restrâns, scåparea din încercuire, sub presiunea håita¿ilor afla¡i aproape de sfâr¿itul cursei. Zåri¡i de departe, mistre¡ii au putut fi evalua¡i pe îndelete prin lunetå, cåzând în foc doar ceea ce trebuia så cadå: trei vieri, dintre care unul chiar remarcabil, cu col¡i demni de panoplie. Doborâ¡i fiecare din prima loviturå, nu au pus problema folosirii limierului, câine de urmå absolut

în cåutare de festucå ¿i frunze de mur, verzi ¿i iarna, mul¡umitoare la vreme de restri¿te. Capre ¿i ¡api, nenumåra¡i. În aria lor de activitate - o pereche de urme de lupi, dintre care cele ale masculului, mari cât podul palmei, impresionante. La vreo sutå de metri se în¿irau ¿i semnele trecerii unui râs, atras de “oferta” bel¿ugului de cervide. Gazdele au aplicat impecabil strategia adaptårii armamentului din dotare la configura¡ia terenului: de¡inåtorii de pu¿ti cu ¡evi lise au fost posta¡i în locuri de båtaie scurtå, utilizatorilor de carabine alocânduli-se estuarele cu vedere largå, pânå la fruntariile pådurii. Rezultatele partidei au fost cât se poate de gråitoare atât în privin¡a ra¡ionamentului amfitrionilor, cât ¿i în cea a avantajului reprezentat de carabinå în astfel de situa¡ii. Cert este cå, la sfâr¿it, tabloul zilei

necesar pentru recuperarea vânatului mare rånit. Otto, hanoveranul achizi¡ionat cu mari eforturi, acum câ¡iva ani, de cåtre gestionarii acestui fond cinegetic, a avut bini¿or de lucru pentru gåsirea unui mistre¡ lovit de proiectilul tras prin ¡eavå liså, la capåtul stâng al liniei. Abia seara au ajuns la cabanå cu el, dupå ce s-au chinuit, vreme de douå ceasuri, så-l scoatå din huciul în care se în¿urubase. Concluzia zilei a fost cå avantajul carabinei este de netågåduit când terenul nu numai cå permite, ci ¿i impune folosirea ei. Cât prive¿te arma cu ¡evi netede, aceasta nu trebuie întrebuin¡atå la distan¡e peste puterile sale. Dincolo de propriile noastre deziluzii, minore în fond, ca propor¡ie, se poate afla tragedia sålbåticiunii chinuite între via¡å ¿i moarte, undeva, în afundul pådurii. Gabriel CHEROIU

La vânatul de talie medie ¿i mare, la care, de regulå, se utilizeazå proiectil unic, ¡eava predilectå este cea ghintuitå, iar cea mai uzitatå e carabina. Bineîn¡eles, calibrul “se asorteazå” cu specia vizatå, pe o plajå relativ largå, de la cåprior pânå la cerb comun. ¿a-numitul “vânat negru”, reprezentat de mistre¡, suscitå o mai amplå diversificare a op¡iunilor în materie de arme ¿i calibre, dictatå îndeosebi de configura¡ia terenului pe care se organizeazå partida de vânåtoare. Îndeob¿te, pu¿tile cu ¡evi netede se dovedesc eficace la distan¡e scurte, când standurile sunt amplasate în pådure, în imediata apropiere a acesteia sau pe linia somierå, unde cursa porcilor sålbatici în loc deschis este scurtå, de numai câ¡iva metri, atât în fa¡å, cât ¿i în spate. În afara prezen¡ei de spirit, vânåtorului i se solicitå în acest caz o capacitate de reac¡ie sporitå ¿i capacitatea de a declan¿a, rapid ¿i sigur, focul eficient. Am mai multe exemple de camarazi care ¿i-au adåugat în palmares un dubleu în astfel de ocazii, cel mai la îndemânå fiindu-mi distinsul ornitolog Matei Tålpeanu, aståzi la vârsta patriarhilor: cu o pu¿cå de calibrul 20, a dat peste cap, de la câ¡iva pa¿i, doi vieri capitali în plin avânt, ambii doborâ¡i cu bilå crestatå, întro secundå. Cel mai adesea înså, vânåtorile la mistre¡i se desfå¿oarå în locuri cu structurå ¿i dispunere compozite din punct de vedere al vegeta¡iei, ceea ce impune o repartizare a standurilor în func¡ie de tipul ¿i de caracteristicile armelor de¡inute de participan¡i. Aici, reu¿ita partidei depinde în mare parte de organizator, iar principiul nepårtinitor al tragerii la sor¡i a locurilor cuvenite vânåtorilor nu-¿i mai justificå aplicarea, devenind chiar contraproductiv. A¿a s-a întâmplat ¿i zilele trecute, dupå Boboteazå, pe ¿irul vålurit de culmi din bazinul Moi¿ei, unde linia standurilor avea de traversat când un arboret compact, când o tåieturå veche ¿i largå, când

Profitul agricol 1/2020

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 17 - 29.01.2020

Ion Marchi¿ 18.01.1944, membru LAPAR, SC Asomar Teleorman Alexandru Alexandri 19.01.1947, fondator Alcedo Marcel Cucu 19.01.1948, membru LAPAR, SC Hogart SRL Viziru, jud. Bråila Mihai Miri¡escu 20.01.1966, director general Saaten-Union Petre Grigore 21.01.1953, membru LAPAR, SC Simongrig SRL Gala¡i Rainer-Andreas Salmen 21.01.1985, director financiar Claas Adrian Pintea 22.01.1974, director general APIA Laszlo Erdelyi 22.01.1982, manager Titan Machinery Oradea Remus Rådule¡ 23.01.1955, ac¡ionar General Leasing

10.000 de c\mile au fost împu[cate pentru c\ beau prea mult\ ap\ 10.000 de cåmile au fost împu¿cate, în sudul Australiei, pentru cå beau prea multå apå în zonele afectate de secetå, informeazå The Independent. Vânåtoarea a fost cerutå de liderii aborigeni din zona Anangu Pitjantjatjara Yankunytjatjara (APY). Localnicii s-au plâns cå animalele însetate au început så intre în comunitå¡ile locuite ¿i så provoace daune în cåutarea oricårei surse de apå, chiar dacå apa se aflå în rezervoare. Cåmilele doboarå gardurile ¿i se apropie de case, în cåutarea apei. Reducerea numårului de cåmile are loc ¿i din cauza cantitå¡ii mari de gaze cu efect de serå. Ele emit gaz metan echivalent cu o tonå de dioxid de carbon în fiecare an. Numårul mare de cåmile a ridicat probleme în regiune. “Cåmilele au provocat daune serioase infrastructurii, dar au devenit ¿i un pericol pentru familii ¿i co-

Ovidiu Mirea 23.01.1974, coordonator vânzåri utilaje second-hand Claas Roxana Pastuhov 23.01.1981, director marketing Limagrain Ioan Avram Mure¿an 24.01.1959, fost ministru

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

Raluca Emilia Daminescu 29.01.1976, director Direc¡ia metodologie ¿i rela¡ii institu¡ionale APIA

ORIZONTAL: 1) Flori båtute – Conductor de tren; 2) Distribuitå în rol – A goni prin curte; 3) Victima pojarului – Planetå înconjuratå 9 10 des; 4) Se profileazå fericirea! – Promovatå cu note aranjate; 5) Strânså în chingi – Ultima corecturå; 6) Prive¿te cultura – Plecat toamna la cules; 7) Induc¡ie magneticå; 8) Pânzå de agrement – Acordat fårå voie! 9) Surplus de bunå cre¿tere – Interpretare personalå; 10) Unul fårå re¡ineri.

CAREUL AGRICOL

Cristina Gavrilå 29.01.1962, director Direc¡ia patrimoniu, achizi¡ii publice ¿i admnistrativ, APIA

Florin Mure¿an 29.01,1979, director tehnic Saaten-Union

munitå¡i”, a spus declarat purtåtorul de cuvânt al Departamentului de Mediu ¿i Apå al Australiei de Sud. “În anumite cazuri, animalele moarte au contaminat surse importante de apå”. Opera¡iunea de reducere a popula¡iei de cåmile, estimatå la 1,2 milioane de exemplare în Australia, va dura 5 zile. Cåmilele au ajuns în Australia în secolul 19, fiind aduse din India ¿i Afganistan ¿i folosite la transport ¿i construc¡ii. Dacå numårul acestora nu ar fi ¡inut sub control, popula¡ia de cåmile din Australia s-ar dubla la fiecare 8 sau 10 ani.

7 8 10 Solu¡ia careului din Nr. 48/2019 ORIZONTAL: ARAT - MOTAI; RACANI - IMN; MV - TIMORAT; ANTIC - BARE; SEA - ICONAR; A - ISCUSITI; RISCURI - IO; CURMATI - A; IERI - NOTAR; MAIESTRITE.

VERTICAL: 1) Vasul din care rudarul månâncå pâinea – Instrument pentru opera¡ii pe bilå; 2) Într-o måsurå – Înscrise în colhoz! 3) Tip de ruba¿cå – Împodobite cu pene albe; 4) Colorez pe margini! – Fåcut de minune; 5) Comorile dogilor – Tratat cu acizi; 6) O aten¡ionare în plus; 7) Î¿i adaugå titluri la nume – Pierdu¡i în mul¡ime; 8) Prindere... cu masca – Cotå medie! 9) Scumpå la vedere – Invita¡ie la o recep¡ie; 10) Ia o camerå fårå acte în regulå. Profitul agricol 1/2020