Profitul Agricol nr. 1 din 2024

nr. 1 din 10 ianuarie 2024 - såptåmânal

15 lei

Echipa Profitul Agricol vă urează un 2024

Profitabil !

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol

Lega¡i-vå centurile, urmeazå un an cu hopuri O brumå de zåpadå s-a a¿ternut parcå pentru a ne mai îndulci intrarea în 2024. ¥n fa¡å, ne a¿teaptå un an electoral complex, iar prin buzunarele Finan¡elor se cam simte vântul.

Partenerii de coali¡ie, liberali ¿i social-democra¡i, deja mârâie tot mai tare unii la al¡ii. ªi nici nu a început Florin Barbu pe surse anun¡ata reorganizare din temelii a întregului minister. Vå da¡i seama ce vaiete o så fie atunci... Iar contrele politice PSD-PNL-USR vor fi ginga¿e ¿i politicoase în compara¡ie cu ce poate cealaltå parte a opozi¡iei, AUR ¿i ªo¿oacå.

Måcar 2023 s-a închis sub bune auspicii. Parlamentul European s-a încordat ¿i a respins Regulamentul de utilizare sustenabilå a pesticidelor, cåruia i se spune pe scurt SUR. Iar Comisia, când a våzut indecizia statelor membre, a tran¿at ea problema glifosatului. Din fericire, l-a aprobat, cåci putea la fel de bine så-l ¿teargå dintr-o semnåturå.

este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVII, nr. 1/2024 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Drago¿ Båldescu Informa¡ii externe Arpad Dobre Ma¿ini ¿i utilaje 0723 320 596 Gheorghe Miron Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi Cre¿terea animalelor 0730 588 782 Robert Veress Politicå ¿i Culturi vegetale 0747 067 867

Editori permanen¡i

Poate avem noroc ¿i la alegerile europene urmåtoare trimitem la Bruxelles o garniturå mai pu¡in ecologistå ca cei de acum. Cåci de vreun an scrâ¿nesc austriecii (cea mai bio ¡arå din toatå Uniunea, cu peste 25% din suprafa¡å) cå nu au fåcut chiar cea mai fericitå alegere când au renun¡at la conven¡ional.

Så o zicem pe ¿leau, cu råzboiul lângå noi, cu pre¡urile în cre¿tere ale alimentelor, cu pre¡urile mici ale cerealelor, Europa nu-¿i prea permite ecologism. Cel pu¡in nu atât timp cât de la Paris la Bucure¿ti politicienii se uitå cu speran¡å la mercurialul cu care så ¡inå în frâu cre¿terile.

Mai råu este cå nici în 2024 nu vor fi solu¡ii la imensa presiune asupra competitivitå¡ii fermelor. Agricultorii din Europa vor fi tot constrân¿i la pre¡uri cam mari la inputuri ¿i se vor bate cam tot pe acelea¿i pie¡e cu colo¿ii agricoli mai de la Est de noi (Rusia, Ucraina, Kazahstan), care folosesc bine merci substan¡e interzise de mult în UE, mai eficiente parcå, au motorinå ieftinå ¿i îngrå¿åminte la fel, dar ¿i cu cei din cele douå Americi, unde modificatele genetic sunt la ele acaså.

A¿adar, lega¡i-vå bine centurile. Urmeazå un an cu hopuri ¿i turbulen¡e care de care mai nea¿teptate.

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Tel/Fax: 021.318.46.68

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 1/2024

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Scurtå cronicå a anului care abia a trecut Daniel Stanciu este vicepre¿edinte AISR Rusia a recoltat 143,6 milioane tone de cereale

8

Germania modificå bugetul dupå protestele fermierilor Fermierii polonezi reiau blocada la grani¡a cu Ucraina

9

O burså de cereale doar a ¡årilor din BRICS

6

Riscurile din cultura de rapi¡å ¿i solu¡iile Kwizda

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Perspectivele pie¡ei europene în 2024

Culturi vegetale Så nu îngropåm adânc fosforul 2023 ¿i 2024 prin ochii liderilor de asocia¡ii Un nou record mondial: 39,2 tone porumb la hectar UNCSV cere o zonare a culturilor ¿i a subven¡iilor KWS: rezultate de excep¡ie la toate culturile în re¡eaua de testare RITAC Radu Martinescu a¿teaptå så se redreseze economic înainte de a trece la no-till

14

17

Discu¡ii la Bucure¿ti pe tema NGT

9

Adrian Chesnoiu reinventeazå gospodåria ¡åråneascå

12

10

Britanici cer investi¡ii urgente în diguri

13

10

Danone vinde doi producåtori americani de iaurt organic 13

30

Iacob Boca: “În 2023, Dumnezeu a fost ardelean”

32

Ma[ini & utilaje Europa, ¡inta noilor drone agricole chineze¿ti

Gr\dina, via [i livada

Consolidarea unei frumoase afaceri 33 Tractoarele Versatile cu cåp¿uni trec în “ograda” turcilor 20 Succesul unei livezi de poveste 34 de la Basak Solu¡iile BASF pentru vie ¿i livezi 36 2023, 21 anul cu atât de multe noutå¡i

Cre[terea animalelor 24

Claudiu Davi¡oiu: “Ne-au luat ¿i sprijinul 25 pentru salarii” 17 euro pentru oi ¿i capre 26

28

42

Tractoarele T4 mici, dar agile în podgorii ¿i livezi

44

44

45

49

37 38

Hobby

Majoritatea fermelor cu pestå au ajuns la tribunal

39

Chinezii poftesc la mai multå cafea

Bani pentru porumbul de siloz

40

O måsurå luatå cu dedica¡ie?

41

50

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Scurt\ cronic\ a anului care abia a trecut Ianuarie Anul 2023 s-a deschis în nuan¡e optimiste. PNS-ul fusese aprobat, iar la Slobozia conferin¡a Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului, organizatå de Profitul Agricol, s-a jucat cu casa închiså. Adicå sala a fost plinå în toate cele 6 ore de discu¡ii. ¥nså ianuarie nu avea så se termine în note la fel de calde. Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene declara ilegale derogårile la neonicotinoide.

Decizia a stârnit rapid un val de reac¡ii în ¡arå. De la Bruxelles, Achim Irimescu punea punctul pe i: argumentele românilor pro neonicotinoide nu sunt cunoscute ¿i la Bruxelles.

Februarie Vå mai aduce¡i aminte uria¿ul protest al agricultorilor francezi? Când sute de tractoare ¿i mii de oameni au blocat capitala Fran¡ei? ¥n februarie au avut loc. ¥ntre timp, porturile ucrainene de la Marea Negrå încå rezistau deschise, iar în ¡arå izbucnea gripa aviarå (la Codlea, Bra¿ov). Februarie avea så se închidå cu conferin¡a APPR ¿i decernarea trofeului Porumbul de Aur. Au câ¿tigat Nutre Farming, la irigat, cu 19, 1 tone/ha, ¿i Valentin Mårginean (Mure¿) cu 14 tone/ha la neirigat.

Martie O declara¡ie a eurodeputatei Carmen Avram trecea relativ ignoratå de toatå lumea agricolå: “bugetul PAC ar 6

putea scådea cu 30% pânå în 2027. S-a decis ca în 2024 så fie ajustat”. Atunci, când anul 2023 abia începea, 2024 era departe...

Tot în martie Brazilia aproba grâul modificat genetic, Bruxelles-ul, prin DG Agri, punea presiune pe retragerea derogårilor la neonicotinoide iar în ¡arå se articulau primele contre la SUR, Regulamentul privind utilizarea durabilå a pesticidelor.

Aprilie 7 aprilie a fost ziua când agricultorii din toatå ¡ara au ie¿it în stradå. O solidaritate nea¿teptatå a unit Bucure¿tiul, Constan¡a, Aradul, Buzåul, Târgu Mure¿, Timi¿oara sau Boto¿aniul. Sute de tractoare au blocat drumurile într-un strigåt de disperare la problema cerealelor ucrainene.

Nu trecea bine o såptåmânå ¿i, pe 14 aprilie, Forumul APPR ie¿ea din AAC, låsând mai cumva oloagå Alian¡a.

Dar ¿i AAC a confirmat rapid capacitatea de a face piruete morale ¿i a doua zi accepta un nou membru, AFF, asocia¡ie care nu a sprijinit mitingul agricultorilor ¿i a criticat constant participarea la Copa-Cogeca pe bani publici.

Mai Luna debuta cu o veste îndelung a¿teptatå. Comisia Europeanå admitea oprirea importurilor de cereale din Ucraina în 5 ¡åri (România, Bulgaria, Polonia, Ungaria ¿i Slovacia).

Nu trecea o såptåmânå ¿i lucrurile

începeau så se nuan¡eze. Se opreau doar importurile noi, cele contractate înainte de mai erau permise. ¥n ¡arå s-a mai ridicat problema unui nou protest, dar, ologitå, Alian¡a nu mai avea suflu. Ca så nu parå cå nu fac chiar nimic, au participat la un protest fårå mizå la Bruxelles. Acolo, fårå tractoare, fårå sus¡inere mediaticå, au fost mai mult o curiozitate decât un miting. Probabil nici måcar nu se iluzionau cå pot influen¡a deciziile Comisiei.

Luna mai se închidea catastrofic, cu inunda¡iile din nordul Italiei, când zeci de mii de hectare au ajuns sub apå, mii de animale au murit ¿i zeci de mii de oameni au fost stråmuta¡i. Trågând linie, italienii estimau pierderile la 3 miliarde de euro.

Iunie Vara debuta cu o veste bunå. Comisia prelungea, e drept, par¡ial, restric¡iile la importurile din Ucraina. ¥ntre timp, ¿i Rusia bloca coridorul din Marea Neagrå, ceea ce avea så ne doarå mai tare.

Tot de la Bruxelles aveam så aflåm ¿i bugetul agriculturii pentru 2024: 53,8 miliarde pentru PAC ¿i 47,9 miliarde pentru dezboltare ruralå. ¥n ¡arå, Petre Daea pierdea postul de ministru ¿i era înlocuit de Florin Barbu.

Iulie Abia instalat în func¡ie, ministrul î¿i recitå pomelnicul de promisiuni, ca o repeti¡ie pentru anul electoral general Profitul Agricol 1/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII pe care îl traversåm în 2024. Va face reproduc¡ie pentru 9 milioane de purcei, ca så nu mai importåm nici carne, nici geneticå, va termina canalul Siret Bårågan, va acorda prioritate exporturilor române¿ti prin portul Constan¡a ¿i altele. De la Bruxelles, EFSA dådea undå verde glifosatului.

August Ministrul dezvoltå o promisiune nouå, prelungirea derogårilor la GAEC 7 ¿i 8, despre care spune cå a discutat cu mini¿trii celorlalte state membre ¿i are sus¡inerea lor. Apoi anun¡å cu mândrie o produc¡ie de grâu de 5 tone/ha medie na¡ionalå.

Luna se închidea cu ¿tirea cå România va face eforturi pentru a tranzita 4 milioane de tone de cereale ucrainene lunar.

Septembrie Cu Marea Neagrå blocatå de armata ruså, pre¿edintele ucrainean criticå restric¡iile la import ridicate de cele 5 ¡åri din estul Europei.

Este un bun prilej pentru pre¿edintele Iohannis så se laude cu importan¡a portului ¿i så promitå proiecte de poveste: o autostradå care så lege Constan¡a de portul polonez Gdansk ¿i o alta pânå la Salonic, în Grecia.

Octombrie Pårea o lunå de acalmie, dar nu avea så fie. Legea Arendei pe 7 ani cådea la Curtea Constitu¡ionalå. Motivul, pur tehnic, trebuia så fie lege organicå, nu ordinarå, cum au adoptat-o parlamentarii. Chestiunea a stârnit reac¡ii intense, iar pre¿edin¡ii comisiilor de agriculturå din cele douå camere, Adrian Chesnoiu ¿i George Scarlat, s-au precipitat så promitå cå vor remedia problema rapid.

Noiembrie Debutul iernii era pozitiv, måcar la nivel politic. Ministrul povestea cum e întâlnise cu omologii europeni ¿i to¡i sus¡ineau derogarea la Gaec 7 ¿i 8.

Pânå la finalul lunii situa¡ia avea så se Profitul Agricol 1/2024

inverseze, iar mini¿trii din restul Uniunii nu au sus¡inut derogårile.

Ce mai conta cå în ¡arå se statua obliga¡ia ca fiecare fermier så-¿i declare lunar stocurile de cereale, altfel este amendat cu 20.000 de lei?

Totu¿i, noiembrie avea så se închidå cu douå ve¿ti bune. Europarlamentarii au respins SUR, regulamentul care ar fi obligat agricultura la reducerea la jumåtate a produselor de protec¡ia plantelor folosite, iar Comisia Europeanå a reautorizat glifosatul pentru încå 10 ani.

Decembrie La Bucure¿ti, chiar mai energic ca la Bruxelles, s-au încins discu¡iile în jurul noilor tehnici genomice. Partide ¿i asocia¡ii profesionale, fiecare s-a raliat la câte o tabårå.

Presat de situa¡ie, ministrul a organizat o nouå consfåtuire, unde a invitat Alian¡a pentru Agriculturå, Forumul APPR ¿i Clubul Fermierilor. Am solicitat liber acces pentru preså, pentru o informare directå, iar cererea ne-a fost acceptatå.

Problema NGT a trimis într-un con de umbrå ¿i bugetul ministerului, de aproape 61 miliarde lei, ¿i faptul cå ministrul are în plan så reorganizeze total MADR ¿i institu¡iile subordonare în luna ianuarie 2024. Nici greva func¡ionarilor APIA nu a avut prea mare prizå la preså.

Pentru Profitul Agricol, anul 2023 s-a închis într-un mod nea¿teptat, fiind chema¡i în judecatå pentru calomnie de un ziarist care este ¿i pre¿edinte de asocia¡ie de fermieri.

Este pentru prima datå când o revistå de agriculturå este atacatå atât de virulent de o asocia¡ie profesionalå. Am apreciat telefoanele ¿i mesajele de sus¡inere, care ne-au încurajat cå totul este doar o campanie de intimidare, ¿i vå asiguråm cå în 2024 vom råmâne tot de partea agriculturii!

Andrei OSTROVEANU

Vonica Maniu, noul pre¿edinte al Clubului Fermierilor De la 1 ianuarie, Vonica Maniu este pre¿edintele Clubului Fermierilor Români, pentru 6 luni, pânå pe 30 iunie 2024. Vonica Maniu este fermier ¿i lucreazå 2.000 ha în jud. Constan¡a.

Ionu¡ Lupu a fost numit director general al APIA Ionu¡ Lupu (PNL) a fost numit în func¡ia de director general al APIA. Ionu¡ Lupu este medic veterinar de forma¡ie ¿i director executiv al Asocia¡iei Holstein.Ro 19 ianuarie, conferin¡a Profitul Agricol la Vaslui Pe 19 ianuarie, la Vaslui va avea loc conferin¡a Profitul Agricol dedicatå Tehnologiilor Optime de Prelucrare a Solului. Se ¡ine la pensiunea Noblesse, a fermierului Florin Pârgaru, pe DN2F, la km 65. Ca ¿i la prima edi¡ie, ¡inutå anul trecut la Slobozia, vom avea vorbitori ¿i invita¡i din rândul fermierilor respecta¡i ¿i al speciali¿tilor din companii.

Belgia a preluat pre¿edin¡ia Consiliului UE De la 1 ianuarie, Belgia a preluat pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului UE. Mandatul expirå pe 30 iunie, când pre¿edin¡ia va fi preluatå de Ungaria.

La agriculturå, Belgia ¿i-a propus conceperea viitoarei PAC, de dupå 2027, ¿i o abordare holisticå (cum o fi ¿i asta) a agriculturii.

Ianuarie, luna grevelor agricultorilor germani Pe 15 ianuarie, la Berlin este programatå o mare manifesta¡ie agricolå, cu oameni ¿i utilaje, a anun¡at Uniunea Agricultorilor Germani. Manifesta¡ia î¿i dore¿te så încline ¿i mai mult balan¡a bugetului parlamentului federal german în favoarea agriculturii. Se speculeazå cå manifesta¡iei i se vor alåtura ¿i ¿oferii de camioane ¿i lucråtorii feroviari, care au ¿i ei nemul¡umiri fa¡å de politica economicå a cancelarului Scholz.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Anul 2024 a debutat cu o veste tristå.

Pe 1 ianuarie a încetat din via¡å Constantin Viziteu, directorul general adjunct al Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie. Un specialist discret, care cuno¿tea foarte bine problemele grave din zootehnia noastrå.

“Este o pierdere uria¿å pentru zootehnia româneascå, pentru colectivul nostru, al ANZ. A fost un coleg apropiat, cu care am lucrat umår la umår în toatå aceastå perioadå. Transmit sincere condolean¡e familiei îndoliate! Dumnezeu så-l odihneascå în pace!”, scria Florinel Bîrcå, director general al Agen¡iei.

Pe 4 ianuarie, o altå veste cådea nåprasnic. ¥nceta din via¡å Cimi Enache, managerul de evenimente al Camerei de Comer¡ din Arad, omul care în ultimii 26 de ani a ridicat expozi¡ia Agromalim.

“Cimi Enache laså în urma sa un patrimoniu imaterial consistent un târg care a devenit unul din cele mai importante din ¡arå, o comunitate pe care a construit-o ¿i a extins-o de la an la an. Ducem mai departe aceastå mo¿tenire, de¿i suntem zdrobi¡i de durere. Dumnezeu så te aibå în grija Sa, dragul nostru Cimi Enache! A fost un om extrem de important pentru noi to¡i, pentru întreaga Camerå de Comer¡”, a spus Gheorghe Seculici, pre¿edintele CCIA Arad.

8

Daniel Stanciu este vicepre[edinte AISR Daniel Stanciu, marketing manager pentru porumb al Bayer, a fost ales vicepre¿edinte al Alian¡ei Industriei Semin¡elor din România.

Stanciu se alåturå astfel echipei formate din Maria Cîrjå, pre¿edinte, Andrei Måru¡escu, vicepre¿edinte, ¿i Patrick Lafon, trezorier.

L-am întrebat pe domnul Daniel Stanciu cu ce gânduri î¿i începe mandatul. Råspunsul såu, pe scurt, este: “Så våd ce pot face pentru agricultura româneascå în anul 2024”.

Intrând în detaliu, Daniel Stanciu î¿i propune: - asigurarea sprijinului ¿i dialogului constructiv cu autoritå¡ile competente, precum ¿i cu asocia¡iile profesionale, pentru un proces de reglementare al domeniului semin¡elor transparent, aliniat celui european ¿i deschis cåtre inova¡ie. “Îmi doresc ca ¿i fermierii români så poatå beneficia de acces la geneticå superioarå pentru a î¿i asigura competitivitatea, iar o mare oportunitate în acest sens poate fi reprezentatå de noile tehnici de ameliorare genomicå. În domeniul agriculturii, resim¡im cu to¡ii presiunea schimbårilor climatice, la care se adaugå volatilitatea pie¡elor, iar fermierii au nevoie de plante mai rezistente, mai productive ¿i mai bine adaptate la condi¡iile de mediu. În AISR ne bazåm atât pe expertiza localå, cât ¿i pe excelenta colaborare cu asocia¡iile europene Euroseeds ¿i CropLife.

- combaterea contrafacerilor de semin¡e, deoarece producerea ¿i comercializarea ilegalå a semin¡elor care pretind a fi autentice sau de calitate superioarå pot avea consecin¡e serioase

¿i negative pentru fermieri, industria agricolå ¿i consumatori.

“Semin¡ele contrafåcute pot avea calitate scåzutå sau pot fi infectate cu boli ¿i dåunåtori. Acestea pot duce la recolte mai slabe ¿i la pierderi financiare pentru fermieri.”

- dezvoltarea de campanii de informare dedicate publicului larg “Semin¡ele reprezintå pânå la urmå prima verigå în lan¡ul agroalimentar, cu un rol crucial în produc¡ia de alimente ¿i în men¡inerea biodiversitå¡ii. Semin¡ele sånåtoase, de bunå calitate duc la ob¡inerea de culturi sånåtoa¿e ¿i cred cå acest fapt nu este pe deplin con¿tientizat de publicul larg.”

- dialogul ¿i colaborarea mai strânse cu toate asocia¡iile de fermieri, pentru a putea råspunde prompt oricåror nevoi.

Robert VERESS Profitul Agricol 1/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Rusia a recoltat 143,6 milioane tone de cereale Moscova anun¡å cu mândrie cå recolta de cereale din toatå Rusia se ridicå la 142,6 milioane de tone, în 2023.

Este cu 9,5% mai micå decât recolta record din 2022, de 157 de milioane tone, dar totu¿i a doua cea mai mare recoltå din istorie.

Rosstat (Oficiul rusesc de statisticå) a anun¡at cå recolta de grâu s-a ridicat la 92,77 milioane de tone, în scådere fa¡å de cele 104,23 milioane de tone în anul 2022.

Astfel, Rusia råmâne cel mai mare exportator de cereale din lume. În 2023 exporturile totale de produse agricole ale Rusiei s-au ridicat la peste 45 de miliarde de dolari.

Recolta de oleaginoase va fi de aproximativ 28 de milioane de tone, soia boabe va ajunge la 6,7 milioane de tone, orezul a fost de aproximativ 1,1 milioane de tone, iar recolta de cartofi a urcat la 8,6 milioane de tone.

Germania modific\ bugetul dup\ protestele fermierilor Guvernul german a cedat în fa¡a protestelor organizate de fermieri ¿i a anun¡at cå va modifica bugetul pentru a men¡ine unele subven¡ii agricole prin reducerea finan¡årii unui proiect ecologic. Bugetul ini¡ial, adoptat dupå mai multe luni de negocieri în cadrul coali¡iei guvernamentale, a provocat un deficit în valoare de 17 miliarde de euro. De aceea, Berlinul a încercat så elimine scutirile de taxe acordate fermierilor pentru utilajele agricole ¿i la achizi¡ia de motorinå. Ideea a provocat proteste masive la nivel na¡ional, iar cabinetul a fost nevoit så cedeze.

“Coali¡ia a decis ca vehiculele agricole ¿i forestiere vor fi în continuare Profitul Agricol 1/2024

scutite de plata impozitului auto.

Subven¡ia agricolå pentru motorinå va fi reduså treptat în urmåtorii ani. Povara dispropor¡ionatå care era puså pe fermierii no¿tri ca parte a consolidårii bugetare a fost corectatå”, a declarat ministrul german al agriculturii, Cem Özdemir.

Principala organiza¡ie a fermierilor locali a anun¡at înså cå modificarea bugetului este doar un prim pas în direc¡ia corectå, iar ac¡iunile de protest vor continua pânå când guvernul va renun¡a complet la reducerea subven¡iei pentru motorinå.

Drago[ B|LDESCU

Focar de gripå aviarå la o fermå de ra¡e vaccinate Fran¡a deschide anul 2024 cu un focar de gripå aviarå la o fermå de ra¡e, a anun¡at Ministerul francez al Agriculturii. Este primul focar descoperit dupå ce anul trecut a început vaccinarea preventivå a ra¡elor. Ferma are 8.700 de ra¡e, toate vaccinate. Dar, spun autoritå¡ile franceze, vaccinul nu era destinat så protejeze în totalitate påsårile împotriva infectårii cu gripå aviarå, ci så limiteze råspândirea virusului. ¥n decembrie, Fran¡a a decis så creascå nivelul de alertå pentru gripa aviarå de la “moderat” la “ridicat”, dupå descoperirea de noi cazuri, obligând fermierii så î¿i ¡inå påsårile închise pentru a opri råspândirea virusului extrem de contagios.

Potrivit Ministerului Agriculturii de la Paris, începând din 27 noiembrie ¿i pânå în prezent în Fran¡a au fost descoperite 7 focare de gripå aviarå, dintre care cinci la ferme de curcani, unul la o fermå de gåini ouåtoare ¿i acesta, ultimul, la o fermå de ra¡e.

Ministrul bulgar a discutat cu omologul ucrainean despre sistemul de autorizare la export La începutul anului, ministrul bulgar al Agriculturii, Kiril Vatev, a discutat cu omologul ucrainean, Mikola Solski, despre modul în care func¡ioneazå sistemul de autorizare introdus de partea ucraineanå pentru exporturile de semin¡e de floarea-soarelui, rapi¡å, porumb ¿i grâu. Vatev a prezentat o serie de date referitoare la importurile de rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui în Bulgaria pentru perioada decembrie-începutul lunii ianuarie. Oficialul bulgar a spus cå au fost identificate cazuri izolate de încercåri de ocolire a sistemului de autorizare la export prin importuri de semin¡e de floareasoarelui, rapi¡å ¿i porumb pentru însåmân¡are.

Solski a spus cå partea ucraineanå va lua måsuri împotriva acestor practici în urmåtoarele douå såptåmâni, iar companiile care au încålcat sistemul î¿i vor pierde licen¡a.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Recoltå-record de grâu în India Conform Ministerului Agriculturii din India, produc¡ia localå de grâu ar putea ajunge la un nivel record de 114 milioane de tone în acest an, dacå nu se vor produce fenomene meteorologice extreme. Recolta de anul trecut, atunci când statul asiatic a produs 110,55 milioane de tone de grâu, a stabilit ¿i ea un record absolut. India nu a reu¿it totu¿i så profite de råzboiul din Ucraina pentru a deveni un exportator important de cereale, din cauza calitå¡ii foarte slabe a grâului produs de fermierii locali.

Fermierii americani cer interzicerea importurilor de carne de vitå din Paraguay Un puternic grup de lobby, care include organiza¡ii ale fermierilor, politicieni ¿i producåtori de carne, a cerut autoritå¡ilor interzicerea importului de carne de vitå din Paraguay. Acestea au fost interzise timp de peste 25 de ani din cauza epidemiei de febrå aftoaså din statul sud-american, dar Departamentul de Stat pentru Agriculturå (USDA) a decis în luna decembrie så le permitå din nou. Grupul de lobby sus¡ine cå riscul declan¿årii unei epidemii pe teritoriul american este foarte ridicat din cauzå cå virusul se transmite rapid, iar pierderile ar putea depå¿i 200 de miliarde de dolari.

Letonia cere interzicerea importului de cereale din Rusia ¿i Belarus Ministrul Transporturilor din Letonia, Kaspars Briskens, a cerut interzicerea totalå a importurilor de cereale din Rusia ¿i Belarus pe teritoriul Uniunii Europene ¿i a declarat cå grâul rusesc este “mânjit cu sânge”. Briskens a pornit deja discu¡ii în acest sens cu omologii lui din Lituania ¿i Estonia, iar cele trei state baltice vor så trimitå în curând o propunere comunå Comisiei Europene. În anul 2022, peste jumåtate din mårfurile transportate de compania feroviarå de stat din Letonia (LDz) au fost exporturi din Rusia ¿i Belarus.

10

O burs\ de cereale doar a ]\rilor din BRICS Eduard Zernin, pre¿edintele Uniunii Exportatorilor de Cereale din Rusia, a propus crearea unei burse de cereale în cadrul grupului BRICS. De la începutul anului, celor cinci ¡åri care au fondat grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China ¿i Africa de Sud) li s-au alåturat patru membri noi: Egipt, Etiopia, Arabia Sauditå ¿i Emiratele Arabe Unite, în timp ce Argentina ¿i-a retras candidatura dupå ce populistul Javier Miley a câ¿tigat alegerile preziden¡iale. În noua compozi¡ie, BRICS reune¿-

te cei mai mari importatori globali de cereale (Egipt ¿i China) ¿i unii dintre cei mai mari exportatori.

Dacå anul trecut membrii BRICS au produs în total 1,17 miliarde de tone de cereale, echivalentul a 42% din totalul mondial, în acest an grupul ar putea recolta 1,23 miliarde de tone, sau 44% din produc¡ia globalå.

Zernin sus¡ine cå SUA profitå de sistemul actual pentru a manipula pre¡urile cerealelor la nivel global, afectând interesele comerciale ale statelor BRICS.

Fermierii polonezi reiau blocada la grani]a cu Ucraina Pe 24 decembrie, fermierii polonezi au renun¡at la ac¡iunile de blocare a punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina, dupå ce au ajuns la un acord cu noul guvern condus de premierul Donald Tusk. Ac¡iunile de protest începuserå din luna noiembrie, fermierii fiind nemul¡umi¡i de importul de alimente ieftine din Ucraina, care a redus pre¡urile de pe pia¡a internå ¿i le-a afectat veniturile.

Blocada a fost suspendatå dupå un acord între ministrul Agriculturii Czeslaw Siekierski ¿i douå organiza¡ii agricole din estul Poloniei.

Siekierski a acceptat solicitårile fermierilor, printre care acordarea unor subven¡ii în valoare de 250 de milioane de dolari pentru culturile de porumb, reducerea unei taxe agricole ¿i subven-

¡ionarea creditelor pentru fermele care au nevoie de capital.

Måsurile vor intra înså în vigoare doar dupå ce vor fi aprobate de UE ¿i de parlamentul polonez.

Såptåmâna aceasta fermierii polonezi vor relua, începând de joi, blocada din fa¡a postului trecere a frontierei cu Ucraina de la Medyka (sudul ¡årii), deoarece sus¡in cå nu au primit o asigurare scriså din partea premierului Tusk cå solicitårile lor vor fi îndeplinite.

"Nu am primit o confirmare scriså cå solicitårile noastre vor fi îndeplinite, a¿a cå ne vom continua protestul", a declarat Roman Kondrow, liderul manifesta¡iei agricultorilor.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 1/2024

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Adrian Chesnoiu reinventeaz\ gospod\ria ]\r\neasc\ România are cele mai multe “ferme” din Uniunea Europeanå, de¿i majoritatea nu au nimic în comun cu ideea de fermå. În acela¿i context, auzim frecvent vorbindu-se despre “gospodåriile popula¡iei”, mai ales în documentele ANSVSA, fårå så precizeze careva dacå este aceea¿i no¡iune cu “gospodårie ¡åråneascå”.

Ex-ministrul Adrian Chesnoiu, pre¿edintele Comisiei de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, spune cå este un sus¡inåtor al cooperativelor încå din 2012, când a intrat în contact cu agricultura, dar ¿i al gospodåriei ¡åråne¿ti, pe care inten¡ioneazå s-o reformeze tocmai din perspectiva cooperativelor agricole, pe care le-a sus¡inut mereu. Mi s-a pårut o idee creativå pentru satul nostru aflat în degringoladå ¿i abandon.

“Exportåm de 30 de ani materii prime ¿i importåm produse finite. Da, dar exportåm cereale de 200 de ani. 37 de negustori de cereale i-au cerut domnitorului Alexandru Ioan Cuza så înfiin¡eze portul Corabia pentru a vinde mai u¿or cereale. În 1900, existau 5 bånci agricole la Caracal, capitala jude¡ului Romana¡i. În 1902, oamenii au construit un teatru frumos acolo. Statul poate sprijini mai u¿or ni¿te entitå¡i så se dezvolte, decât så sprijine fiecare individ în parte.

Pia¡a este avidå de produse române¿ti, iar lan¡ul de aprovizionare så fie cât mai scurt.

12

Trebuie så se respecte specificitatea fiecårui stat membru în Uniunea Europeanå. Legea nu poate avea acela¿i efect peste tot. De aceea, a fost instituit principiul subsidiaritå¡ii, care permite fiecårui stat så ¡inå seama de specificitatea lui în anumite domenii”, crede Adrian Chesnoiu.

Fostul ministru are ¿i o poveste pe care o spune u¿or în¡elep¡it de situa¡ie.

“Au venit cei de la ANAF ¿i au confiscat toate produsele pe care le folosea o pensiune unde obi¿nuia så månânce: zacuscå de ghebe, ¿uncå fiartå în zeamå de varzå... Cei de la pensiune colectau produse de la ¡årani, pregåteau alimentele, le ambalau frumos, le fiscalizau ¿i statul î¿i lua partea de taxe ¿i impozite.

Circuitul era profitabil pentru to¡i proprietarii pensiunii ¿i pentru ¡årani.

Merge¡i la supermarket ¿i cumpåra¡i de-

acolo ca så ave¡i materie primå, au spus cei de la ANAF. Dacå vrei så faci ¿uncå olteneascå, fiartå în zeamå de varzå, din porc crescut aproape liber, din ce faci?”

Dupå aceastå întâmplare, a fost extrem de dezamågit, î¿i aminte¿te Adrian Chesnoiu. A revenit la activitatea parlamentarå ¿i a propus modificarea Legii 566, dând astfel posibilitatea apari¡iei gospodåriei ¡åråne¿ti, definitå diferit, conform legii, fa¡å de gospodåria noncomercialå a popula¡iei, acea entitate care produce în general pentru consum familial ¿i poate are ¿i un mic exces.

A¿a-zisa gospodårie de subzisten¡å.

Gospodåria ¡åråneascå î¿i propune så-i ofere posibilitatea fermierului respectiv så creascå animale, så desfå¿oare o activitate de produc¡ie agricolå primarå, dar, prin intermediul unei cooperative, så-¿i valorifice produsele care trebuie verificate sanitar-veterinar, iar cineva trebuie så aibå aceastå responsabilitate, så respecte normele de siguran¡å alimentarå, så respecte normele de fiscalitate.

Astfel, putem sus¡ine în continuare satul românesc. Dupå apari¡ia legii, am cunoscut câteva cooperative de acest gen, care au reu¿it så producå ¿i aratå cå se poate. A¿a se påstreazå acum specificul ¿i tradi¡ia din zonele respective. Cred cå acesta este un bun exemplu de urmat”, a spus Adrian Chesnoiu.

Pentru înfiin¡area unei gospodårii ¡åråne¿ti, producåtorul are nevoie de o înscriere la primårie, foarte simplå, este o luare în eviden¡å pentru cå tot ce produce face cooperativa pentru ea. Så vedem ce efecte va avea aceastå lege prin satele noastre.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 1/2024

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Britanici cer investi]ii urgente în diguri Fermierii din Marea Britanie cer guvernului så investeascå urgent în construc¡ia de diguri în zonele rurale, dupå ce inunda¡iile provocate de furtuna Henk au inundat culturile de pe mii de hectare.

Uniunea Na¡ionalå a Fermierilor Britanici (NFU) a solicitat ¿i acordarea de compensa¡ii pentru fermierii care ¿iau våzut terenurile inundate inten¡ionat de autoritå¡i, pentru a proteja de ape zonele urbane.

“Aceste precipita¡ii constante aratå din nou cå guvernul trebuie så recunoascå importan¡a strategicå a produc¡iei interne de alimente ¿i så gåseascå

urgent solu¡ii pentru a preveni inundarea terenurilor agricole, pentru ca fermierii no¿tri så continue så aprovizioneze magazinele alimentare”, explicå Tom Bradshaw, vicepre¿edintele NFU. Un purtåtor de cuvânt al Departamentului pentru Mediu, Agriculturå ¿i Afaceri Rurale (DEFRA) a aråtat cå peste 850 de proiecte de control al inunda¡iilor au fost finalizate din anul 2015, iar bugetul din acest an include o alocare de 221 milioane de lire sterline pentru repararea barajelor ¿i a digurilor, în timp ce alte 25 de milioane de lire vor finan¡a un sistem nou de management al inunda¡iilor.

Danone vinde doi produc\tori americani de iaurt organic Grupul Danone a anun¡at cå a semnat un acord pentru vânzarea a doi producåtori americani de iaurturi organice, care vor intra în portofoliul firmei de investi¡ii Platinum Equity.

Este vorba de companiile Horizon Organic ¿i Wallaby, iar vânzarea lor face parte dintr-un plan mai larg de restructurare a activelor grupului francez, adoptat în martie 2022.

Danone nu a fåcut publicå valoarea tranzac¡iei, dar a anun¡at cå va påstra câte un pachet minoritar de ac¡iuni în ambele companii, care au asigurat în anul 2022 aproximativ 3% din vânzårile totale ale grupului.

Profitul Agricol 1/2024

Danone a anun¡at recent ¿i un plan de ac¡iune pentru combaterea schimbårilor climatice, care include reducerea emisiilor de metan, cre¿terea eficien¡ei energetice ¿i tranzi¡ia spre surse regenerabile de energie electricå.

Gigantul francez s-a angajat så scadå emisiile de metan cu 30% pânå în anul 2030 ¿i så le reducå la zero în întreg ciclul de produc¡ie pânå în 2050.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Argentina eliminå restric¡iile de export pentru carnea de vitå Noul pre¿edinte argentinian Javier Millei a anun¡at eliminarea restric¡iilor de export pentru unele sortimente de carne de vitå.

Restric¡iile au fost impuse la începutul anului 2022 de cåtre fostul guvern pentru a reduce pre¡urile de pe pia¡a internå ¿i vizau ¿apte tipuri de carne care sunt folosite în bucåtåria tradi¡ionalå din Argentina, dar pentru care existå o cerere reduså pe pie¡ele interna¡ionale. De la începutul anului, statul sud-american a implementat ¿i un sistem simplificat de certificare pentru exportatorii de carne.

Pesta porcinå a ajuns în Bangladesh Bangladeshul a devenit a 21-a ¡arå din Asia care se confruntå cu o epidemie de pestå porcinå, dupå descoperirea unui focar de infec¡ie la o fermå cu 414 porci din estul ¡årii. În total, virusul a infectat 274 de animale, iar 227 dintre acestea au murit. Pesta porcinå a fost raportatå pentru prima oarå în Asia în anul 2017, în regiunea Siberia din Rusia. Un an mai târziu au apårut primele focare din China, iar ulterior virusul s-a råspândit rapid pe continent.

Bangladesh era unul dintre pu¡inele state asiatice unde virusul nu ajunsese încå, alåturi de Japonia, Taiwan, Sri Lanka ¿i Brunei.

McDonald’s ¿i conflictul din Gaza Lan¡ul fast-food McDonald's a recunoscut cå se confruntå cu o scådere semnificativå a vânzårilor, în special în Orientul Mijlociu. Ineditul situa¡iei este cå restaurantele McDonald's din Orientul Mijlociu apar¡in unor proprietari locali.

Dupå ce Hamas a atacat Israelul la începutul lunii octombrie, grupul McDonald's a încercat så nu se implice în conflict. Ulterior, filiala din Israel a anun¡at înså cå a donat mii de produse gratuite solda¡ilor israelieni, declan¿ând o campanie de boicot împotriva lan¡ului de fast-food. ªi lan¡ul Starbucks are pierderi în regiune.

13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e lari/tonå (1.198 lei). A crescut cu doar cu 1 dolar/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Grâu România

Principalele destina¡ii: Filipine 67.700 tone, China 65.800 tone, Mexic 57.100 tone, Coreea de Sud 56.600 tone ¿i Spania 20.800 tone.

FOB Constan¡a 208 euro/t (- 9) 1.040 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în feb. 2024.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 5 ianuarie, a fost de 255 do-

Argentina: pre¡ul FOBport a fost de 237 dolari/tonå (1.114 lei). A crescut cu 2 do-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

lari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 211 euro/tonå (1.055 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în februarie 2024 este de 220 euro/t (1.100 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 241 euro/tonå (1.205 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 1 ianuarie.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 214 euro/t (1.070 lei). A scåzut cu 1 Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Feb 230 222 222 220 225 Mar 234 227 227 225 229 Apr 236 230 230 228 232 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Feb 236 231 231 228 229 Mar 236 232 232 229 230 Apr 237 233 233 230 231

dolar/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2024, este de 175 euro/tonå (875 lei).

A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 192 euro/t (- 3) 960 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în feb 2024.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 201 dolari/tonå (945 lei). A avut o cre¿tere minimå de 1 Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Feb Mar Apr

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 185 182 182 183 183 190 187 187 188 188 194 191 191 192 192

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Feb Mar

14

$/t

$/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 212 210 210 210 212 212 210 210 211 213

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 193 euro/tonå (965 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 196 euCota¡ii - Burse din Fran¡a

€ - 5 lei $ - 4,7 lei

ro/tonå (980 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 5 ianuarie, a fost de 188 euro/tonå (940 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2024, a fost de 211 dolari/t (992 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Feb 235 235 235 235 237 Mar 235 237 237 236 238 Apr 238 238 238 237 239 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Rouen 215 215 214 212 214 Dunquerque 215 215 214 212 214 Pallice 215 215 214 212 214 Creil FOB 211 211 210 208 210 Moselle FOB 212 212 211 209 211 Rouen FOB 245 245 241 238 241

de 201 euro/tonå (1.005 lei).

A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 212 dolari/tonå (996 lei).

Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 189 189 188 187 188 189 189 188 187 188 202 202 201 200 201 Bordeaux FOB 194 194 193 192 193 Pontivy 197 197 196 195 196 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 1/2024

S\pt\mâna 1 - 5 ianuarie 2024

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 490 dolari/tonå (2.303 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China 472.600 tone, Spania 202.700 tone, Olanda 84.800 tone, Bangladesh 59.000 tone ¿i Mexic 57.600 tone.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Feb Mar Apr

$/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 476 468 468 466 464 477 468 468 469 465 480 470 470 472 468

Orz

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 5 ianuarie 2024, a fost de 488 dolari/tonå (2.294 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 165 euro/t (=) 825 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în feb. 2024.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 189 euro/tonå (945 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå.

A înregistrat o scådere de 5 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Feb 1.054 1.053 1.053 1.060 1.055 Mar 1.062 1.064 1.064 1.071 1.061 Apr 1.070 1.072 1.072 1.080 1.070

euro/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Rouen 192 192 189 187 189 Dunquerque 193 193 190 189 191 Pontivy 192 192 189 187 190 Orz bere: Creil** 213 213 210 209 211 Moselle** 186 186 183 182 184

184 euro/tonå (920 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Feb Mar

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 425 417 417 419 420 425 417 417 419 414

Floarea-soarelui Pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 423 euro/t (2.115 lei).

A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la înCota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Dieppe 425 425 420 423 423

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la

Rapi¡å

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

tot cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

PREºURI 1 - 5.01.2024

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 424 euro/tonå (2.120 lei). A avut o scådere de 10

Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Feb

Feb Mar

chiderea licita¡iilor, pe 5 ianuarie 2024, a fost de 760 euro/tonå (3.800 lei).

A crescut cu 20 euro/tonåfa¡å de såptåmâna trecutå.

Ucraina, FOB - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2024, este 403 euro/t (2.015 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

$/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 740 750 750 750 760

DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în februarie 2024, este 420 euro/t (2.100 lei).

A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 424 euro/tonå (2.120 lei). A scåzut

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Feb 648 640 642 632 630 Mar 653 648 650 640 639 Apr 661 654 656 646 645

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 Rouen 434 431 423 428 424 Dunquerque 434 431 423 428 424 Moselle 434 431 423 428 424

Feb Mar

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 276 276 276 276 276 276 276 276 276 276

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 276 dolari/tonå (1.297 lei).

Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

255 dolari/t

Profitul Agricol 1/2024

+1

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

201 dolari/t

+1

490 dolari/t

$/t

01.01 02.01 03.01 04.01 05.01 496 487 487 486 488 489 486 486 488 490

euro/t

Australia: pentru livrare în februarie 2024, pre¡ul orzului furajer este 226 dolari/tonå (1.062 lei). A scåzut cu 17 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 424 euro/tonå (2.120 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå.

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 420 dolari/tonå (1.974 lei).

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

- 12

276 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

Perspectivele pie]ei europene în 2024 O analizå a pie¡ei agricole este publicatå de Comisia Europeanå de trei ori pe an (la începutul primåverii, începutul verii ¿i începutul toamnei) ¿i se bazeazå pe cele mai recente date ¿i rapoarte ale exper¡ilor. ¥n sezonul agricol 2023/24, perspectivele sunt determinate de condi¡iile meteo nefavorabile din timpul verii, cu efecte variate în întreaga UE, deoarece unele culturi au fost afectate de secetå ¿i de inunda¡ii, în timp ce surplusul de precipita¡ii a ajutat paji¿tile så se redreseze.

Cu toate acestea, nu toate precipita¡iile s-au dovedit a fi benefice, deoarece au cauzat ¿i întârzieri la recoltare, dezvoltarea dåunåtorilor ¿i bolilor, ¿i au afectat serios calitatea unor produse.

Sunt înså ¿i semne de perspective pozitive ale pie¡ei, deoarece costurile inputurilor au continuat så scadå (energie, îngrå¿åminte ¿i furaje).

Produc]ia de cereale a UE (milioane tone)

CEREALE ªI OLEAGINOASE

Produc¡ia de cereale din Uniunea Europeanå în 2024 este estimatå la 268,5 milioane tone (4,3% sub media Scåderea pre¡urilor produselor agricole a pe 5 ani), în mare parte din cauza condus la o reducere suplimentarå a indicelui di¡iilor meteorologice nefavorabile din primåvarå ¿i varå, care au afectat în pre¡urilor fermierilor din UE fa¡å de special produc¡ia de porumb ¿i orz nivelul record atins în octombrie 2022.

(13% ¿i 7% sub media pe 5 ani).

Impactul condi¡iilor meteorologice Cre¿terea randamentului la cenefavorabile ¿i incertitudinea legatå reale este prevåzutå mai mare decât de evolu¡ia råzboiului din Ucraina se anticipase (2% peste 2022/23), dar ar putea totu¿i så prezinte în continuare totu¿i cu 1,3% sub media pe 5 ani. riscuri de cre¿tere a pre¡urilor mårfurilor Produc¡ia de grâu moale a UE va ¿i produselor agricole. atinge 125,3 milioane tone, în timp ce produc¡ia de porumb se a¿teaptå så Redresarea exporturilor UE pentru se redreseze ¿i ajunge la 59,8 milanumite mårfuri agricole a fost sus¡inutå ioane tone (+15% fa¡å de anul trecut). de pre¡urile competitive ¿i este posibil ca Se prognozeazå o cre¿tere a proacest lucru så continue în 2024, deoarece duc¡iei de sorg ¿i secarå (+41,6% ¿i, rata de schimb euro-dolar råmâne relativ respectiv, +4,2%), determinatå de scåzutå. Pe de altå parte, pia¡a UE råmâne cre¿terea suprafa¡elor cultivate.

atractivå pentru importuri.

Profitul Agricol 1/2024

Cele mai semnificative reduceri de produc¡ie sunt anticipate pentru ovåz (-14%) ¿i orz (-6%), deoarece principalele regiuni producåtoare din Spania ¿i nordul UE au fost afectate de secetå urmatå de ploi abundente.

268,5 milioane tone de cereale +11% semin¡e oleaginoase +7% zahår

Consumul de cereale este stabil comparativ cu ultimul an de pia¡å, dar este mai mic cu 1,4% fa¡å de media pe 5 ani. Având în vedere cå produc¡ia animalå din UE råmâne relativ stabilå (dar diferen¡iazå între specii), cre¿terea utilizårii cerealelor pentru hrana animalelor va fi destul de marginalå (+0,3%), în timp ce utilizarea cerealelor pentru biocomF bustibili continuå så creascå

pagini de Marilena R|DUCU 17

Pre]uri [i pie]e (cu 12% peste anul de comercializare 2022/23).

Dupå un nivel istoric ridicat al importurilor de cereale din UE în 2022/23, acestea vor fi probabil mai mici în 2023/24.

F

Produc¡ia de semin¡e oleaginoase din UE este prognozatå cu 11% peste cea de anul trecut ¿i ar putea ajunge la 33 milioane de tone.

Cre¿terea este determinatå în special de produc¡ia mai mare de soia (+20%) ¿i de floarea-soarelui (+14%).

Produc¡ia de rapi¡å, care a crescut în 2022/23, va fi destul de stabilå, de 19,6 milioane tone, chiar dacå va cre¿te suprafa¡a cu 1% fa¡å de 2022/23. La floarea-soarelui existå încå provocåri pentru unele dintre principalele ¡åri producåtoare din UE (România ¿i Bulgaria) din cauza condi¡iilor meteo. În compara¡ie cu nivelurile istorice ale importurilor UE în 2022/2023, din cauza fluxurilor comerciale din Ucraina ¿i a reducerii capacitå¡ii de procesare ucrainene, importurile de rapi¡å ¿i floarea-soarelui vor scådea (-15% ¿i, respectiv, -29,5%), în timp ce la soia se

ZAHÅR În ciuda plantårilor întârziate din cauza primåverii umede, produc¡ia de zahår a UE pentru 2023/24 este estimatå la 15,6 milioane tone, cu 7% peste anul 2022/23 ¿i aproape de media pe 5 ani, de 15,7 milioane tone. Este un rezultat combinat al unei cre¿teri a suprafe¡elor cultivate cu sfeclå, al randamentelor mari ¿i al unei cre¿teri semnificative a con¡inutului de zahår.

Se estimeazå cå importurile de zahår vor scådea la 1,9 milioane tone (cu 25% sub recordul estimat post-cota de 2,5 milioane de tone importate în 2022/23), iar exporturile ar trebui så creascå cu 29%, pânå la 0,75 milioane tone.

Stocurile finale de zahår sunt estimate la 1,4 milioane tone.

18

estimeazå cå importurile vor cre¿te cu 6%, pânå la 14 milioane de tone.

Exporturile UE vor råmâne relativ stabile.

CARNE ªI PRODUSE DIN CARNE Produc¡ia de carne de vitå din UE a înregistrat o scådere de 4,5% în prima jumåtate a anului din 2023, în principal din cauza unei scåderi semnificative de sacrificåri în Italia (-23%). Importurile ar putea scådea din cauza produc¡iei reduse din Marea Britanie, iar exporturile continuå så se confrunte cu un nivel ridicat la pre¡urile interne.

Prin urmare, consumul de carne de vitå/cap de locuitor scade la mai pu¡in de 10 kg (-3,5%).

S-a redeschis pia¡a din Turcia pentru importurile de carne de vitå, ceea ce duce la transporturi suplimentare de animale vii ¿i carne începând din ianuarie 2024 ¿i ajungând la aproximativ 10.000 de tone pe lunå pânå în luna mai. De asemenea, pia¡a marocanå pare så se redeschidå pentru comer¡ deschis.

Se presupune ca pânå la sfâr¿itul

anului produc¡ia de carne de vitå så recupereze u¿or datoritå pre¡urilor mai mici la furaje ¿i o greutate mai mare a carcasei. Per total, este prevåzutå o reducere anualå a produc¡iei de 3,1%.

- 3,5% consumul de carne de vitå/cap de locuitor UE - 6,6% produc¡ia de carne de porc + 3,3% produc¡ia de carne de pasåre + 15% importuri de ovine În prima jumåtate a anului 2023, produc¡ia de carne de porc din UE a scåzut cu 8,6%. Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în Germania (-9,4%), Danemarca (-21,5%) ¿i Spania (-5,8%). Oferta scåzutå a condus ¿i la un record al pre¡urilor.

Din iulie înså, pre¡urile de produc¡ie din UE au început så dea semne de declin. A¿a cum sunt pre¡urile furajelor în scådere ¿i marjele råmân pozitive, greutå¡ile carcaselor sunt preconizate så creascå în a doua jumåtate a anului.

Per total înså, din cauza unui efectiv de reproduc¡ie mai mic, precum ¿i a PPA, în acest an de pia¡å se preconiProfitul Agricol 1/2024

Pre]uri [i pie]e zeazå o scådere a produc¡iei cu 6,6%.

Consumul de carne de porc pe cap de locuitor în UE va scådea cu 5%, pânå la 30,4 kg.

UE pierde cote de pia¡å cu valoare ridicatå atât în SUA, Japonia, Australia, cât ¿i pe pie¡e mai mici, cum ar fi Filipine, din cauza concuren¡ei mai puternice prin pre¡. În ansamblu, exporturile ar putea scådea cu 16%. În ciuda focarelor de gripå aviarå, produc¡ia de carne de pasåre se redreseazå rapid. În prima jumåtate a anului 2023, sacrificårile au crescut cu 3,1%.

Cele mai mari cre¿teri sunt în Italia (+15%) ¿i Spania (+5,5%). Efectivele de pui au crescut cu 1,2% în prima jumåtate a anului 2023, iar produc¡ia de carne de pui este revizuitå în cre¿tere, la 3,3%, datoritå faptului cå este cea mai ieftinå ¿i disponibilå proteinå. În perioada ianuarie-iunie 2023, importurile de carne de pasåre au crescut cu 13,5% (+52.000 tone). Pe de o parte, a existat aproape o dublare a importurilor din Ucraina ¿i cre¿teri substan¡iale din Brazilia (+8%) ¿i Thailanda (+35%).

Pe de altå parte, importurile din Marea Britanie au scåzut cu 46% (44.000 tone). Per total, se a¿teaptå ca importurile din UE så creascå cu 12%, înså statistica s-ar putea schimba complet în cazul în care apar noi focare de aviarå la ferme comerciale din Brazilia.

Consumul pe cap de locuitor al UE înregistreazå o cre¿tere de aproape 1 kg (+4,3% de la an la an).

Scåderea istoricå a efectivelor de ovine din U E a determinat reducerea sacrificårii cu 1,8%. Cererea sus¡inutå ¿i pre¡urile interne ridicate favorizeazå mai multe importuri din Noua Zeelandå ¿i Marea Britanie (+15%).

S-a înregistrat o micå cre¿tere a efectivelor de ovine ¿i caprine, în primåvarå, determinatå de sårbåtorile religioase tradi¡ionale, care au dus la o scådere a sacrificårii în majoritatea statelor membre în timpul primei jumåtå¡i a anului 2023.

Profitul Agricol 1/2024

Produc¡ia de carne de oaie din UE va scådea din cauza unui declin structural al efectivelor de oi. Principalele cauze ar fi reducerea suprafe¡elor cu pa¿une, mai ales în ¡årile mediteraneene, costurile mai mari pentru furaje ¿i focarele de variolå ovinå din Spania ¿i, recent, în Bulgaria. În general, pe tot anul de pia¡å, se a¿teaptå o reducere cu 1,8% a efectivelor de ovine ¿i caprine în 2023, urmatå de încå una ceva mai micå în 2024, de 1%.

Fiind cel mai scump tip de carne, consumul de carne de oaie este posibil så sufere din cauza presiunilor infla¡ioniste, la fel ca ¿i alte tipuri de carne ro¿ie. Carnea de oaie, înså, este mai favorizatå având în vedere importan¡a sa specificå în cadrul co¿ului consumatorului (festivitå¡i religioase, culturale).

Prin urmare, consumul per cap de locuitor al UE ar putea råmâne destul de stabil (+0,8%). În timp ce exporturile UE de carne de oaie cåtre Regatul Unit au råmas stabile, alte destina¡ii importante precum Oman, Qatar ¿i Emiratele Arabe Unite indicå o scådere semnificativå, de 13,2%, în prima jumåtate a anului.

Acest lucru se datoreazå în principal pre¡urilor relativ ridicate, ceea ce face ca UE så fie mai pu¡in competitivå ¿i men¡ine produc¡ia pe pia¡a internå.

Exporturile de carne de oaie sunt revizuite în scådere, pânå la 10%, ¿i poate reveni la 4% în 2024, dacå pre¡urile se relaxeazå, dupå trei ani de e¿ecuri semnificative.

Exporturile UE de animale vii au crescut cu 1,7% în ianuarie-iunie, în ciuda pre¡urilor interne ridicate.

Un salt al exporturilor cåtre Libia ¿i Maroc a compensat scåderile cåtre Iordania, Arabia Sauditå ¿i Israel. Situa¡ia dificilå de transport prin Marea Neagrå a pus pia¡a pe pauzå. În 2024, este prevåzutå o nouå reducere de 3% din cauza unei scåderi treptate a poten¡ialului de export.

Viitoarea legisla¡ie a UE asupra transportului de animale vii nu este încå luatå în considerare.

LAPTE ªI DERIVATE DIN LAPTE În ciuda scåderii continue a pre¡ului la laptele crud de la începutul anului, livrårile de lapte în UE råmân destul de stabile ¿i se estimeazå cå vor cre¿te cu 0,3%.

Condi¡iile meteorologice au fost mai favorabile decât în dificilul an 2022, ceea ce ajutå la reducerea costurilor pentru hranå ¿i contribuie la o mai bunå calitate a furajelor, crescând astfel produc¡ia derivatelor din lapte (+0,2%) ¿i cu 1% a produc¡iei de lapte.

Pre¡ul mediu al laptelui crud în august a fost cu -25% sub vârful din decembrie 2022, de aproximativ 43,6 euro/100 kg. Cea mai mare scådere de pre¡ în 2023 (aproximativ -43% fa¡å de decembrie 2022) a fost înregistratå în Irlanda, în timp ce în Fan¡a, Italia ¿i Spania scåderea a fost în jur de 10%. ¥n 2024, în ipoteza condi¡iilor meteorologice normale, se presupune cå tendin¡a de cre¿tere a produc¡iei de lapte din UE va continua la o ratå comparabilå, oferind o aprovizionare stabilå cu lapte crud pentru industria produselor lactate (+0,2%).

Produc¡ia de brânzå ar putea cre¿tere în continuare (+0,7%), permi¡ând cre¿terea exporturilor (+2%) din cauza unei probabile redresåri a cererii pe unele pie¡e-cheie.

Produc¡ia de zer a crescut, de asemenea, în 2023 (+1,2%). Acest lucru a fost determinat de cererea puternicå din partea Chinei. În 2024, exporturile vor cre¿te cu 2,5%, în timp ce utilizarea internå ar putea råmâne stabilå.

Produc¡ia de unt ar putea cre¿te cu aproximativ 0,3%. De asemenea, exporturile de unt ar putea så creascå cu 7%, iar consumul cu 0,2%.

19

CULTURI

VEGETALE S\ nu îngrop\m adânc fosforul Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|

Un fermier francez a întrebat, în 2007, un consultant CETIOM din regiunea Hauts-de-France (unde media precipita¡iilor pe regiune a fost de 660 mm în 2022, fa¡å de 620 mm media na¡ionalå a regiunilor) când trebuie aplicat fosforul. ¥nainte de aråturå, dupå aråturå, la semånat sau dupå semånat? În literatura de specialitate am gåsit mai multe variante de råspuns.

Cel al consultantului a fost unul oarecum (ne)a¿teptat: “fertilizarea de bazå trebuie fåcutå la rapi¡å între arat ¿i prelucrarea aråturii. Dacå se aplicå înainte de arat, o mare parte din fosfor va ajunge ¿i va råmâne pe fundul aråturii, fiind prea târziu accesibil plantelor de rapi¡å pe solurile slab aprovizionate cu acest element”.

Câteva explica¡ii 1. Pentru a avea produc¡ii mari de rapi¡å, solul trebuie så fie bine aprovizionat toamna cu N ¿i P. 2. Plantele tinere de rapi¡å sunt foarte sensibile la caren¡a de fosfor în intervalul 5-6 frunze. În aceastå fenofazå, pivotul rådåcinii este mic, având în mod obi¿nuit lungimea de 5 cm - 8 cm.

3. În mod logic, dacå o bunå parte din îngrå¿åmintele cu fosfor sunt plasate prin aråturå la adâncimi de 15-20 cm, iar lungimea pivotului la intrarea în iarnå este de 8 - 15 cm, conform regulii celor trei de opt: 8 frunze, 8 cm lungimea pivotului ¿i 8 mm diametrul la colet, 20

o bunå parte din fosfor nu poate fi absorbit de cåtre plante, deoarece este plasat la adâncimi la care nu ajung rådåcinile plantelor mici.

4. În lume s-au fåcut multe experien¡e care au aråtat importan¡a fosforului. În Regatul Unit, cea mai mare produc¡ie de rapi¡å la Rothamsted a fost ob¡inutå când concentra¡ia fosforului în sol era de 9 ppm P. 5. Pe solele cu o concentra¡ie de numai 4 ppm P, produc¡ia a fost doar la jumåtate. Este foarte rar când se men¡ioneazå un efect atât de puternic al concentra¡iei mici de fosfor solubil.

Am aclimatizat ¿i noi råspunsurile posibile la aceastå întrebare ¿i am ajuns la urmåtoarele concluzii: În România, din 1965 ¿i pânå în 2012, autorii unora dintre cår¡ile de specialitate recomandau aplicarea fosforului sub aråtura de 20-25 cm adâncime.

Fertilizårii cu fosfor nu i s-a acordat suficientå importan¡å în România.

Bîlteanu (1993) remarcå numai faptul cå aplicarea azotului împreunå cu fosforul poate dubla produc¡ia fa¡å de martorul nefertilizat, iar aplicarea numai a îngrå¿åmintelor cu fosfor a determinat un spor de produc¡ie de 6-7%. Nu se spune înså nimic despre limitarea poten¡ialului de produc¡ie la concentra¡ii mici ale fosforului exprimat în ppm P.

Informa¡ii suplimentare Într-o experien¡å la Rothamsted în Regatul Unit, s-au aplicat 200 kg N/ha ¿i 40 kg S/ha în sole care aveau concentra¡ii diferite de fosfor mobil, de la 4 la 27 ppm P, determinate prin metoda Olsen.

Produc¡ia maximå, cu media pe 3 ani de 4,6 t/ha, a fost ob¡inutå pe solele cu concentra¡ii de fosfor mobil de 9 ppm P, în timp ce pe sola cu 4 ppm P, produc¡ia de rapi¡å a fost de numai 2,3 t/ha, jumåtate din recolta ob¡inutå la 9 ppm P. La o concentra¡ie de 27 ppm P sa ob¡inut cea mai mare biomaså epigee în toamnå.

Pentru rapi¡å în Regatul Unit, concentra¡ia de fosfor din sol exprimatå în ppm P necesarå pentru ob¡inerea a 95% din poten¡ialul de produc¡ie al parcelei variazå între 19-25 ppm P, în func¡ie de condi¡iile locale.

Dacå pe o parcelå analiza solului a måsurat 19 ppm P, atunci se adaugå numai cantitatea exportatå prin semin¡e, ce este de 26 kg P/ha, adicå 60 kg P2O5/ha etc.

Concluzii Fosforul este absorbit de cåtre plante numai din solu¡ia solului, în care ajunge printr-un proces foarte lent de difuziune.

Este foarte pu¡in mobil ¿i din aceastå cauzå plantele îl absorb practic la locul în care a ajuns în sol, prin peri¿orii radiculari.

Pentru a absorbi mai u¿or fosforul, rapi¡a î¿i multiplicå rådåcinile în stratul unde acesta se gåse¿te, chiar ¿i în primii centimetri, dacå fosforul este plasat spre suprafa¡å, ¿i din aceste motive nu ar trebui så se recomande îngroparea fosforului prin aråturå, mai ales pe solurile sårace, ci prin mijloacele pe care le vom analiza întrun articol viitor.

Profitul Agricol 1/2024

CULTURI VEGETALE

2023 [i 2024 prin ochii liderilor de asocia]ii S-a încheiat un an mediocru din punct de vedere agronomic. Randamentele principalelor culturi au avut mari varia¡ii, în func¡ie de distribu¡ia precipita¡iilor. Înså chiar ¿i cei care au ob¡inut produc¡ii nu le-au putut valorifica cu mare câ¿tig raportat la costurile de produc¡ie.

Cei cu produc¡ii mediocre sau slabe au înregistrate pierderi, care, din påcate, se suprapun peste cele cumulate în anii 2020 ¿i 2022.

Vestea bunå este cå liderii principalelor asocia¡ii din sectorul vegetal infirmå zvonurile alarmiste care trâmbi¡au falimentul ¿i ie¿irea din pia¡å a unei treimi dintre fermele comerciale.

Asocia¡iile nu au membri care så fi fost for¡a¡i så-¿i înceteze activitatea.

De¿i a¿teptårile pentru noul an diferå, o idee este comunå: chiar dacå situa¡ia continuå så se complice din punct de vedere climatic, solu¡ii de sustenabilitate a afacerii agricole existå.

Profitul Agricol 1/2024

Nicolae Sitaru, pre¿edinte FAPPR: “La final de mandat, råmân optimist” Pe 8 februarie, Adunarea Generalå a FAPPR va alege un nou pre¿edinte.

Nicolae Sitaru î¿i încheie mandatul ¿i nu va mai candida. Nici nu va putea fi prezent, de altfel, din cauza unor probleme personale. Înså e încrezåtor în viitorul organiza¡iei.

“FAPPR este o organiza¡ie sånåtoaså, cu mul¡i tineri destoinici care pot ridica ¿i mai sus ¿tacheta performan¡ei.

Consider cå meritul principal pentru ceea ce este acum FAPPR îi revine primului pre¿edinte, Arnaud Perrein. Începuturile sunt cele mai grele, iar APPR a progresat foarte mult în mandatul såu. În cei patru ani cât am avut onoarea de a-i fi succesor, asocia¡ia a crescut ca reprezentativitate, extinzându-¿i ¿i activitatea în noi direc¡ii, inclusiv în cea a lobbyului pentru politici publice favora-

bile fermierilor membri. Acest lucru s-a întâmplat sub for¡a împrejurårilor, FAPPR fiind obligatå så umple un gol apårut în urma turbulen¡elor din alte organiza¡ii profesionale”.

Sitaru e convins cå, indiferent dacå la conducerea FAPPR va urma vicepre¿edintele Theodor Ichim sau alt candidat preferat de Adunarea Generalå, asocia¡ia î¿i va urma cu obstina¡ie traseul pe care Perrein ¿i el l-au imprimat, de neafiliere politicå: “În FAPPR suntem membri, inclusiv în consiliul director, cu diverse simpatii politice. Dar pozi¡ionarea politicå publicå a liderilor unor asocia¡ii de fermieri nu este în regulå. Ca reprezentant al unei asocia¡ii trebuie så po¡i dialoga cu toate partidele politice. Chiar dacå ministrul Agriculturii va fi de la AUR, trebuie så ai disponibilitatea de dialog, pânå când ministrul are, la rândul såu, F aceastå disponibilitate”.

Robert VERESS 21

CULTURI VEGETALE Din aceste considerente, este adeptul unei atitudini ferme în rela¡ia cu ministrul Florin Barbu, care a acuzat FAPPR cå face parte din PNL. “Personal, consider cå trebuie så-i cerem demisia în urma recentelor afirma¡ii calomnioase. Dar decizia o va lua Consiliul Director”.

Dincolo de aceastå situa¡ie conflictualå, înså, îl crediteazå încå pe actualul ministru cu onorarea promisiunii legate de derogarea de la aplicarea GAEC 7 ¿i GAEC 8. “Încå sunt încrezåtor cå se va rezolva problema GAEC-urilor. Ministrul a vorbit de o derogare na¡ionalå. Bånuiesc cå s-a consultat cu juri¿tii, chiar dacå, din cele spuse la întâlnirea de la ASAS, a reie¿it cå nu-i plac juri¿tii. Trebuie så livreze ¿i el ceva pentru agriculturå, fiindcå toate planurile astea de finan¡are anun¡ate cu atâta tam-tam, precum creditul de 5 ori APIA, nu se potrivesc cu nevoile reale ale fermierilor, în special ale celor care sunt cople¿i¡i acum de probleme”.

Pentru 2024, Nicolae Sitaru î¿i pune speran¡ele într-un an mai bun. Crede cå totu¿i premisele nu par favorabile pentru produc¡ii mari. Suprafa¡a cultivatå cu porumb a scåzut ¿i în 2022 ¿i în 2023, iar tendin¡a se men¡ine. Sezonul acesta, fermierii nu s-au mai încumetat så-¿i rezerve stocuri de semin¡e pentru culturile de primåvarå, constatå pre¿edintele FAPPR.

F

“Seceta pedologicå e încå puternicå în Bårågan. Trebuie så mai plouå mult ca så avem curaj så punem porumb la neirigat în primåvarå. Încå nu ¿tie nimeni ce structurå de culturi va avea.

Dacå vor cådea 300 de litri/mp în urmåtoarele douå luni va fi umiditate pentru porumb ¿i soia. Altfel, trebuie încercat cu floarea-soarelui, sorg sau alte culturi mai rezistente la stresul hidric”. Între fermele membre FAPPR nu existå cazuri de incapacitate de începere FarmConect este un târg de succes, care trebuie continuat “Târgul FarmConect a prins rådåcini. Acuza¡iile apårute în spa¡iul public sunt generate de invidia celor care nu au fåcut ¿i nu fac nimic concret pentru fermieri”, spune Nicolae Sitaru. “Pe cei care aruncå cu noroi spre noi, spre evenimentele noastre, îi invit så încerce måcar så facå ceva asemånåtor. Tot ce am fåcut, am fåcut cu bunå-credin¡å. Am apelat la sprijinul autoritå¡ilor locale, pentru cå trebuie så fim reali¿ti - trebuie så existe un parteneriat public privat, pentru ca un asemenea eveniment så poatå fi organizat în condi¡ii bune. ªi am încrederea cå atât primarul Sloboziei, cât ¿i pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Ialomi¡a vor continua så facå ce este mai bine pentru comunitatea localå, în pofida atacurilor nefondate”.

a noului sezon. Înså existå grade diferite de dificultå¡i cu care se confruntå acestea. Pozi¡iona¡i mai bine sunt fermierii care au avut încredere în oportunitå¡ile de cooperare cu colegii lor.

“Så ne gândim doar la licita¡iile pentru achizi¡iile de inputuri, pe care le organizåm la ACCPT Ialomi¡a. În medie multianualå, pe ferma mea, o fermå mare, pentru care oricum puteam ob¡ine reduceri mari ¿i la achizi¡iile directe, am reu¿it så economisesc cam 10% din cheltuielile cu pesticidele ¿i îngrå¿åmintele. Asta înseamnå cå, din 20 de ani, doi au fost cu inputuri gratuite.

Ceea ce se simte în balan¡a economicå, mai ales în compara¡ie cu cei care au ales så nu participe la licita¡ii”.

Sitaru nu crede cå, fårå iriga¡ii, fermierii din zonele afectate de ariditate sunt sco¿i din joc.

“Din nouå milioane de ha de teren arabil, nici måcar un milion nu este irigat. Amenajårile de iriga¡ii nu se fac de azi pe mâine. Deci trebuie gåsite solu¡ii ¿i pentru celelalte opt milioane de hectare. Schimbåm structura de culturi o perioadå de timp, pânå ce clima î¿i revine. Iar tehnologia de culturå trebuie ¿i ea adaptatå la noile condi¡ii, la nivelul de umiditate pe care po¡i conta”.

Nicolae Sitaru a încheiat cu o notå optimistå: “Råmân încrezåtor cå agricultura are viitor ¿i cå vom reu¿i så ne acomodåm la vremurile pe care le tråim.”

FAPPR î¿i consolideazå re¡eaua de testare independentå FAPPR va continua testele în câmpurile sale de cercetare, chiar dacå ¿i acestea sunt folosite în sens negativ de detractorii organiza¡iei.

“Am ajuns så fim acuza¡i cå avem rela¡ii foarte bune cu multina¡ionalele, de parcå acest lucru ar fi ceva negativ.

Så nu uitåm cå, pe vremea când produceam doar cu semin¡e române¿ti, uneori eram obliga¡i så importåm materie primå. Suntem mari exportatori doar fiindcå avem multina¡io22

nalele în acest ecosistem.

Fire¿te cå am vrea så vedem un reviriment al cercetårii române¿ti ¿i så ajungem så folosim cât mai multå geneticå autohtonå. Dar nu po¡i så mergi în pierdere, pentru a aråta cå e¿ti patriot! Trebuie så cumpåråm produse române¿ti când sunt mai bune ca cele stråine, nu doar pentru cå sunt române¿ti.

Dacå ne punem de-a curmezi¿ul în fa¡a noilor tehnologii, precum NGT, de

teamå cå va fi afectatå cercetarea româneascå, riscåm så ne trezim cå vom råmâne fårå aceste op¡iuni ¿i ineficien¡i, în compara¡ie cu cei care le au.

Campania împotriva NGT a fost construitå pe minciuna cå acestea vor omorî conven¡ionalul necondi¡ionat. În realitate, conven¡ionalul va pierde teren doar dacå ameliorarea clasicå nu va ¡ine pasul cu tehnologia nouå ¿i produsele conven¡ionale nu vor aduce acelea¿i beneficii economice ca NGT”.

Profitul Agricol 1/2024

CULTURI VEGETALE Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români: “Cuvântul de ordine în ferme este gestionarea mai bunå a costurilor!”

Era de a¿teptat ca anul 2023 så fie dificil pentru agriculturå, considerå directorul CFRO. Mul¡i fermieri ar fi avut nevoie de un an bun, pentru a-¿i recupera pierderile din sezonul precedent.

La nivel european, ambi¡iile de mediu au fost atenuate de apropierea alegerilor, con¿tientizarea efectelor råzboiului din Ucraina asupra economiei UE ¿i retragerea vicepre¿edintelui Comisiei, Frans Timmermans. Înså e de a¿teptat ca, dupå alegerile europarlamentare, verzii ¿i sociali¿tii så relanseze în dezbatere acceleratå teme precum SUR - regulamentul de utilizare a pesticidelor. În cele peste 1.300 de ferme înscrise în Club se simte un optimism rezervat.

“Ne a¿teptam så fie mult mai råu. Nu avem fermieri afla¡i în situa¡ia de a-¿i închide activitatea. Cei care au depå¿it mai bine dificultå¡ile sunt cei care ¿i-au diversificat activitatea. Sunt, în schimb, câteva situa¡ii în care nu se poate continua din cauza vârstei prea înaintate ¿i absen¡ei succesiunii”, spune Florian Ciolacu.

“Instrumentele costisitoare de contracarare a efectelor schimbårilor climatice nu sunt la îndemâna tuturor fermierilor. Må refer la investi¡ii în iriga¡ii.

Dar mai existå ¿i solu¡ia managerialå a gestionårii mai bune a costurilor, care trebuie så fie cuvântul de ordine în toate fermele. Trebuie schimbate, adaptate tehnologiile.

Se pune accentul pe culturile de toamnå, se schimbå perioadele de înfiin¡are a culturilor ¿i genetica ¿i se adoptå lucrårile conservative. Se fac economii de inputuri prin însåmân¡area ¿i fertilizarea cu ratå variabilå”.

Acum echipa Clubului lucreazå la un compendiu al tuturor actelor normative Profitul Agricol 1/2024

CFRO face demersuri pentru a deveni organiza¡ie de consiliere agricolå prin programul lansat de Ministerul Agriculturii.

“Aceasta ne-ar permite så ne extindem domeniile de consiliere. Pe lângå cele trei existente, respectiv comer¡ul cu cereale, gestionarea riscurilor, accesarea de fonduri na¡ionale ¿i europene, vedem o nevoie crescândå de în¡elegere a PNS”, spune Florin Ciolacu.

europene (regulamente, directive) ¿i a documentelor conexe (strategii, planuri), care vor trebui puse în practicå de statele membre pentru gestiunea impactului schimbårilor climatice asupra agriculturii.

Clubul va cåuta så impulsioneze adoptarea legii care prelunge¿te durata contractelor de arendå, se va implica în conturarea pozi¡iei României în privin¡a noilor tehnici genomice ¿i a altor regulamente cu implica¡ii pentru agriculturå.

Asta, pânå la finalul lunii aprilie, când încå se mai poartå discu¡ii eficiente la Bruxelles, înainte de suspen-

darea activitå¡ii regulate, pânå la definitivarea componen¡ei noului Parlament ¿i a noii Comisii.

Vor continua programele de formare început cu cinci ani în urmå - Tineri Lideri în Agriculturå ¿i Antreprenori în Agricultura 4.0, pentru care existå un interes tot mai crescut.

“Prima serie de Tineri Lideri a început cu 17 persoane ¿i acum am ajuns så triem serios pentru a råmâne cu 100 într-o serie, din aproximativ 500 de aplican¡i, a¿a cå a devenit o certitudine cå vom depå¿i 1.000 de manageri forma¡i prin acest program pânå în 2028”.

Clubul Fermierilor începe consultårile cu partidele politice pentru o strategie pe 15 ani Clubul considerå cå ar trebui regândite criteriile de judecare a stabilitå¡ii financiare a fermelor prin raportare la o perioadå mai lungå, de minim cinci ani.

Acest aspect ¿i altele vor fi cuprinse într-un proiect legislativ ambi¡ios, pe care organiza¡ia sperå så-l vadå concretizat în mandatul actualului Parlament.

“Elaboråm documente în sus¡inerea unei politici publice care så stabileascå prioritå¡ile agriculturii pe termen lung în România. Am ini¡iat discu¡ii cu exper¡i independen¡i (juri¿ti, speciali¿ti în drept comercial ¿i constitu¡ional, economi¿ti, finan¡i¿ti, agronomi etc.), care vor sus¡ine acest demers. La începutul lunii martie ne propunem o primå rundå de consultåri cu partidele politice. Evident, ne vom consulta ¿i cu alte organiza¡ii de fermieri pe aceastå temå. ºinta este ca pânå la încheierea acestui ciclu legislativ så avem o lege care så stabileascå prioritå¡ile pentru agricultura româneascå pe urmåtorii 15 ani”.

23

CULTURI VEGETALE

Un nou record mondial>

39,2 tone porumb la hectar De¡inåtorul de 5 ori al titlului de campion al unui concurs organizat în SUA, fermierul David Hula ob¡ine un nou record de referin¡å cu porumbul Pioneer.

David Hula din Charles City, Virginia, a stabilit un nou record mondial de 39,2 tone/ha cu ajutorul hibridului de porumb P14830VYHR de la Pioneer.

Hula ¿i-a depå¿it propriul record mondial, de 38,7 t/ha, stabilit în 2019 tot cu un hibridul de porumb Pioneer, pe atunci P1197.

Aceastå victorie marcheazå a cincea oarå când Hula stabile¿te un nou record mondial cu hibrizii de porumb Pioneer.

“Când ne gândim care este sursa succesului nostru, ne gândim la parteneriatele strategice cu furnizorii de semin¡e, la rela¡ia pe care o avem cu Pioneer ¿i la echipa agronomicå, mult superioarå oricårei alte rela¡ii pe care o

avem”, a spus Hula. “Nu avem doar un istoric dovedit, dar Pioneer are o mo¿tenire semnificativå ¿i geneticå cu rezultate demonstrate.” În legåturå cu alegerea hibrizilor pentru anul viitor, fermierul american îndeamnå agricultorii så se uite cu aten¡ie cåtre noutå¡ile Pioneer din portofoliul Corteva.

Cu hibridul P14830, a ob¡inut o produc¡ie de 39.08 t/ha ¿i un randament de 37 t/ha cu hibridul P10811 - a fost primul an pe pia¡å pentru ambii hibrizi.

Hula a dezvåluit ¿i cele douå criterii principale dupå care se ghideazå atunci

când ia decizii privind semin¡ele: “Când selectåm un hibrid, este clar pentru noi faptul cå urmårim så ob¡inem o produc¡ie cât mai bunå. Dar care este urmåtorul pas pe care trebuie så-l depå¿e¿ti, fie cå este vorba de boalå, rezisten¡å, calitatea boabelor, fenomenul de drydown sau maturitatea lor?

Când alegem hibrizi, cåutåm produc¡ie ¿i rezisten¡å, ¿i apoi putem controla cele mai multe dintre celelalte aspecte.

Dacå un fermier nu poate controla unele dintre probleme, atunci trebuie så aleagå un hibrid care så îi asigure nivelul de produc¡ie competitiv.”

Aceastå produc¡ie de top a fost atinså cu un produs nou din clasa de hibrizi de porumb Pioneer. Pentru a aduce mai rapid pe pia¡å hibrizi noi cu randament ridicat, cercetåtorii Corteva explicå puterea programului de dezvoltare a hibrizilor ¿i modul în care noutå¡ile Pioneer avanseazå pe pia¡å.

“Având germoplasmå ¿i oamenii no¿tri în diferite medii din Cordonul Porumbului, armonizåm cunoa¿terea ¿i responsabilitatea pentru a rafina gama noastrå de hibrizi de porumb cu particularitå¡i importante pentru clien¡ii no¿tri. Pe måsurå ce facem asta, schim-

båm dinamica generalå a germoplasmei noastre, pentru cå facem îmbunåtå¡iri constante pentru a råspunde nevoilor tuturor fermierilor no¿tri.”

Pioneer se stråduie¿te så ofere fermierilor un portofoliu divers de produse care så le satisfacå nevoile ¿i cu care så ob¡inå produc¡ii din ce în ce mai mari.

Fermierii din 41 de state americane au ob¡inut locul întâi, al doilea ¿i al treilea în concursurile de produc¡ii. ¥n total, 81 de hibrizi de porumb Pioneer, ceea ce a dus la mai multe victorii la nivel de stat, cu mai mul¡i hibrizi unici decât oricare altå companie de semin¡e.

Aceste rezultate de produc¡ie eviden¡iazå performan¡a constantå a produselor Pioneer în multiple medii.

“Felicitåri lui David ¿i tuturor fermierilor câ¿tigåtori din concursul organizat în acest an”, a spus Judd O'Connor, pre¿edintele Afacerilor din America de Nord al Corteva Agriscience.

“Rezultatele voastre reflectå obiectivele incredibile la care aspirå fermierii din întreaga ¡arå. De aceea continuåm så investim în cercetare ¿i dezvoltare pentru a oferi fermierilor tehnologie avansatå în semin¡e de porumb ¿i genetica de top de care au nevoie.”

24

Profitul Agricol 1/2024

CULTURI VEGETALE

UNCSV cere o zonare a culturilor [i a subven]iilor Mircea Bålu¡å, pre¿edinte UNCSV: “E necesarå o zonare a subven¡iilor ¿i a culturilor!”

Activitatea UNCSV a fost prodigioaså în 2023. A fost anul când uniunea a cooptat încå ¿ase cooperative. ¥n total, fermierii din cele 58 de cooperative membre UNCSV lucreazå în jur de 170.000 de hectare (în statistica anului trecut erau 158.000 ha).

Dar situa¡ia din ferme este tensionatå, spune pre¿edintele Marian Bålu¡å, fiindcå sunt efecte negative ce se rostogolesc începând din anul 2020.

Datoriilor cumulate de atunci încoace au ajuns la scaden¡å ¿i s-au våzut efecte pe tot lan¡ul, nu doar la ferme mici ¿i mijlocii, ci ¿i la distribuitori de inputuri ¿i achizitori de cereale care au fost nevoi¡i så-¿i reducå drastic activitatea.

“Nu avem cazuri concrete de executåri silite sau de faliment printre fermierii no¿tri. Dar, realist vorbind, pericolul nu a trecut, pentru cå lucrurile nu sunt de a¿teptat så se regleze nici în 2024. Deci sunt mai degrabå pesimist.

Asta pentru cå vine impactul måsurilor din PAC, continuå cel al schimbårilor climatice ¿i al fluxurilor de mårfuri din Ucraina.

Se poartå adevårate lupte politice pe plan european pentru modificarea GAEC 7 ¿i GAEC 8, cu rezultat încå incert. Din nou, practica a aråtat cå e diferitå de teorie, când vine vorba de ambi¡iile europene de mediu.

Prognozele sunt de scådere în continuare a pre¡urilor produselor agricole, pe termen scurt. Singurul fapt îmbucuråtor este scåderea costurilor de produc¡ie, pe seama reducerii pre¡ului îngrå¿åmintelor”.

Profitul Agricol 1/2024

UNCSV cere måsuri care så dea mai multå predictibilitate afacerii agricole ¿i, în acest sens, propune o zonare a subven¡iilor ¿i a culturilor, în func¡ie de specificul zonei. Elementul principal de determinare a unei zone defavorizate din punct de vedere agricol ar trebui så fie prezen¡a infrastructurii de iriga¡ii.

“Iriga¡iile, mai ales cele prin picurare, vor avea succes pentru asigurarea stabilitå¡ii afacerii agricole. Dar acestea presupun investi¡ii foarte mari ¿i surså de apå constantå.

Din påcate, la mine, în Arge¿, pânza de apå freaticå este dincolo de 160 de metri adâncime. N-am nicio ¿anså, economic vorbind, så concep un plan de afaceri care så se bazeze pe forarea de pu¡uri la asemenea adâncimi ¿i extragerea apei de acolo.

Se impune o zonarea subven¡iilor, respectiv o suplimentare a acestora pentru zonele cu constrângeri naturale semnificative. Iar aici se încadreazå întreaga jumåtate de sud a României, din cauza secetei pedologice ¿i a ar¿i¡ei, cu excep¡ia evidentå a suprafe¡elor care sunt irigabile”.

Bålu¡å considerå cå porumbul ¿i soia ar trebui så fie cultivate exclusiv la irigat. “În Cooperativa Agri Biosud Coste¿ti porumbul a cam dispårut din asolament. Pânå la mijlocul deceniului trecut cultivam 4.500 - 5.000 de ha de porumb, un sfert din suprafa¡a totalå. Acum nu depå¿im 1.000 de ha.

Ne-am orientat pe culturile de toamnå, iar în cazul acestora pe soiurile ¿i hibrizii cât mai timpurii, pentru a reduce costurile ¿i pentru a evita seceta ¿i ar¿i¡a din timpul verii”.

Robert VERESS

ªi când nu importåm din Ucraina, tot avem probleme pe pia¡å Mircea Bålu¡å crede cå introducerea licen¡elor de import pentru cerealele din Ucraina a avut unele efecte de frânare a importurilor, înså fårå ca acest fapt så se resimtå în tranzac¡iile cu cereale române¿ti.

“Ideea licen¡elor e bunå, trebuie continuatå ¿i extinså, dar eficacitatea este limitatå, câtå vreme bariera nu este tarifarå, prin taxe vamale.

Statisticile aratå cå råmânem importatori de porumb, de grâu ¿i alte cereale, de unde, pânå în 2022, eram net exportatori. ªi este logic så fie a¿a, din moment ce pre¡ul la care se importå e mult sub cel la care noi putem vinde acoperindu-ne costurile de produc¡ie”. ¥n loc de sprijin, guvernan¡ii complicå via¡a economicå a agricultorilor Pre¿edintele UNCSV spune cå, în loc de måsuri de sus¡inere a agriculturii, guvernan¡ii au anulat facilitatea de scutire de la plata CASS pentru angaja¡ii din ferme.

“10% la angajat reprezintå un cost suplimentar de 22-25% pentru firmå. ªi când ar fi nevoie de finan¡area activitå¡ii prin creditare, vedem cå ¿i aici lucrurile sunt tot mai complicate. Birocra¡ia cre¿te, condi¡iile se înåspresc, iar dobânzile bancare råmân prea mari”.

25

CULTURI VEGETALE

KWS> rezultate de excep]ie la toate culturile în re]eaua de testare RITAC Fondatå în 1856 în Germania ca o afacere de familie, KWS î¿i continuå tradi¡ia de a råmâne dedicatå exclusiv ameliorårii plantelor.

În

condi¡iile României, KWS este singura companie care se implicå activ în ameliorarea porumbului, dezvoltând forme parentale ¿i hibrizi adapta¡i condi¡iilor locale, cu accent pe stabilitate ¿i productivitate.

Sta¡ia de Cercetare ¿i Ameliorare de la Alexandria, Teleorman, este inima activitå¡ilor de ameliorare, unde KWS investe¿te pentru a oferi fermierilor hibrizi optimi pentru cerin¡ele ¿i condi¡iile specifice fiecårei zone de culturå.

Pentru a ajunge la productivitatea ¿i stabilitatea dorite avem în vedere caractere ¿i însu¿iri agronomice esen¡iale: pentru productivitate beneficiem de o geneticå proprie performantå ¿i adaptatå la condi¡iile locale, iar pentru stabilitate avansåm hibrizi cu vigoare excelentå (cre¿tere rapidå) în primele faze de vegeta¡ie, perioada mai scurtå pânå la polenizare cu 3-7 zile fa¡å de al¡i hibrizi existen¡i pe pia¡å ¿i coinciden¡å între înflorit ¿i måtåsit pentru a garanta succesul fecundårii. În anul 2009, KWS a început ameliorarea porumbului în România, în programul FAO 400 Continental, cu focus pe grupa de maturitate FAO 400-490,

26

iar acest lucru este eviden¡iat pe deplin de rezultatele ob¡inute în acest segment, acolo unde hibrizii KWS ocupå primele trei locuri, cu sporuri de produc¡ie fa¡å de media grupei cuprinse între 8,3-14,6%:  locul 1. KWS Forturio (FAO 400, +14,6%)  locul 2. KWS Giro (FAO 450, +14,5%)  locul 3. KWS Banato (FAO 430, +8,3%).

Î

ncepând cu anul 2016, KWS amelioreazå în România ¿i în segmentul de maturitate cuprins între FAO 330-390, iar rezultatele excelente nu au întârziat så aparå.

Astfel, hibrizii din noua genera¡ie nu numai cå depå¿esc performan¡ele lui KWS Kasmir (FAO 370, +4,9%, locul 4), cel mai vândut hibrid de porumb KWS în România ¿i în Europa, dar se pozi¡ioneazå în Top 3 la distan¡å de numai 1-2% fa¡å de primul loc în toate segmentele FAO 300-390, cu sporuri de produc¡ie fa¡å de media grupei cuprinse între 6,9-10,4%: KWS Adonisio (FAO 330, +6,9%), locul 2 în FAO 320-330; KWS Hypolito (FAO 350, +10,4%), locul 2 în FAO 340-350; KWS Oltenio (FAO 360, +10,1%), locul 3 în FAO 360370; KWS Incantio (FAO 390, +7,5%), locul 2 în FAO 380-390.

Hibrizii KWS demonstreazå atât performan¡e remarcabile în condi¡ii optime, acolo unde KWS Forturio a realizat produc¡ia-record de 16.764 kg/ha, cât ¿i o stabilitate deosebitå în condi¡ii

de secetå excesivå, acolo unde KWS Giro a excelat, ob¡inând o produc¡ie de 4.960 kg/ha, cu 53,6% mai mult decât media celorlal¡i 93 de hibrizi (3.229 Kg/ha), acest din urmå fapt aråtând cât de importantå este alegerea hibridului potrivit în condi¡iile actuale. În cocluzie, prin intermediul Programului de Ameliorare a Porumbului în grupele FAO 330-490 dezvoltat local, KWS î¿i respectå promisiunea de a oferi fermierilor hibrizii potrivi¡i, fapt dovedit pe deplin de performan¡å ¿i stabilitatea portofoliului de porumb KWS în ansamblu, care depå¿e¿te media competitorilor cu 9,4%.

În

paralel, cei doi noi hibrizi de floarea-soarelui, Suvex ¿i Arnetes SU, rezisten¡i la erbicidele sulfonil-ureice, împreunå cu hibridul Furious CLP cu tehnologia Clearfield Plus, au ob¡inut performan¡e remarcabile în testele RITAC desfå¿urate în sudul ¡årii.

Arnetes SU ¿i Furious CLP s-au clasat în Top 3 al celor mai performan¡i hibrizi în clasele lor de tehnologie.

De asemenea, soiurile de soia cum ar fi KWS Annika, KWS Chiaki ¿i cele precomerciale au înregistrat anul acesta produc¡ii remarcabile în loturile din sudul ¡årii (jude¡ele Ialomi¡a ¿i Bråila), atingând chiar ¿i 5.000 kg/ha la soiurile precomerciale, soiul comercial KWS Annika având produc¡ie medie de 4.474 kg/ha.

KWS Profitul Agricol 1/2024

CULTURI VEGETALE

Radu Martinescu a[teapt\ s\ se redreseze economic înainte de a trece la no-till Trei din ultimii patru ani au fost cu pierderi economice pentru ferma familiei Martinescu din Ciorå¿ti, jude¡ul Vrancea.

Pierderile din 2020 s-au compensat în 2021, dar au urmat doi ani de co¿mar: 2022 cu produc¡ii calamitate ¿i 2023 cu produc¡ii mediocre ¿i pre¡uri mici de valorificare. În aceste condi¡ii, investi¡iile preconizate în digitalizare ¿i adoptarea tehnologiilor minim invazive de pregåtire a solului în vederea semånatului au fost amânate. Strategia de moment este supravie¡uirea.

F

erma de 950 de ha, 250 ha proprietate, este administratå de fra¡ii Radu (30 de ani) ¿i Marius (26 de ani) Martinescu, sfåtui¡i de tatål lor. Care, împreunå cu fratele såu, a pus bazele afacerii în 1992. În 1998 ajunseserå la 1.500 de ha lucrate, dar probleme de sånåtate (ale unchiului lui Radu ¿i Marius) i-au for¡at så se restrângå la 400 de ha.

Prezent în fermå încå din copilårie, Radu a început så se implice serios dupå terminarea liceului. Preocupat în special de mecanizare, a fåcut Politehnica, respectiv ingineria autovehiculelor, specializarea tractoare, promo¡ia 2016.

28

"Nu m-am imaginat niciodatå fåcând altceva. Agricultura mi s-a pårut întotdeauna interesantå, fiindcå e un domeniu imprevizibil, spontan, fårå repeti¡ii plictisitoare. Opera¡iunile sunt acelea¿i, înså niciodatå la fel”, explicå Martinescu. ªi-ar fi dorit så se implice mai mult în munca efectivå din câmp, dar, când ¿i-au împår¡it sarcinile, l-a låsat pe Marius så aleagå. A¿a cå Radu a råmas så se axeze pe activitå¡ile din sediul fermei. Se mai urcå ¿i el pe tractor, dar nu zilnic. “ªi tata ne mai ajutå. Ne sfåtuim, uneori cådem de acord, alteori mai ies scântei, dar e firesc, suntem genera¡ii diferite, cu mentalitå¡i diferite”, zâmbe¿te Radu.

Sezonul 2021-2022 a fost extrem de prost din punct de vedere agricol, cu produc¡ii de numai 90 de kg de grâu/ha ¿i 800 de kg de floare (porumb - zero).

Radu Martinescu î¿i asumå ¿i decizia neinspiratå de a depozita aceste mici cantitå¡i, pierderile crescând prin întârzierea valorificårii. În aceste condi¡ii, a avut de achitat ¿i penalitå¡i cåtre traderi, pentru cantitå¡ile contractate anticipat ¿i nelivrate. Asta pentru cå, în mod ciudat, Vrancea nu a intrat pe lista jude¡elor calamitate, de¿i produc¡iile au fost mai mici ca în alte jude¡e de pe listå. În sezonul urmåtor, produc¡iile au permis acoperirea costurilor la grâu ¿i la floare. Grâul a dat o medie de 4,5 t/ha - sub cea multianualå din fermå, dar în media zonei). La orz media a fost cam

Una dintre concesiile fåcute seniorului a fost extinderea spre zootehnie: cresc 600 de oi, Merinos de Palas, på¿unate pe izlazul închiriat de la Primårie.

Ca atare, în structura culturilor, alåturi de grâu, orz, floare ¿i porumb ¿i-a fåcut locul lucerna.

“Rapi¡å nu mai punem, din cauza condi¡iilor meteo. Lipsa apei face så nu avem råsårire. Porumbul, orice ar fi, råsare. În 2020 ¿i 2022 nu s-a fåcut deloc, e adevårat, dar a råsårit. Anul trecut nu atât seceta a fost problematicå, cât ar¿i¡a. Am avut douå såptåmâni cu temperaturi zilnice de peste 35 de grade, chiar în perioada de polenizare. Porumbul era de doi metri ¿i jumåtate, dar a fost calamitat 90% de ar¿i¡å, ¿tiule¡ii fiind goi”.

Profitul Agricol 1/2024

CULTURI VEGETALE tot pe acolo, dar în parcelele lucrate de cei doi fra¡i de mai multå vreme a sårit de 6 t/ha. Floarea a dat între 2,2-2,5 t/ha, iar la porumb factorul decisiv a fost dacå s-a lucrat sau nu terenul înainte de semånat.

“Pe o parcelå unde tata a ¡inut mor¡i¿ så mai intråm o datå am scos abia o tonå/ha; acolo unde nu am mai lucrat terenul am fåcut 3,5 t/ha”.

Oricum, nici cu 5 t/ha nu s-ar fi scos cheltuiala de 6.000 de lei/ha.

Drept urmare, au redus ¿i ponderea porumbului spre maxim 15%, axânduse pe grâu ¿i orz - 60%. Au extins suprafa¡a de orz anul acesta, dupå rezultatele mul¡umitoare din sezonul precedent, când l-au avut pentru prima oarå în asolament.

Au introdus ¿i culturile de acoperire (mazåre-mu¿tar-rapi¡å) înaintea celor de primåvarå, fiindcå îi ajutå la cre¿terea numårului de certificate de carbon. S-au înscris în programul Agreena (fost Commodity Carbon) încå din 2020.

Ini¡ial, cu jumåtate din suprafa¡å, ulterior au crescut la 90%, optând pentru contractele de cinci ani. Anul acesta au încasat 34 de euro pe hectar ¿i banii ace¿tia au fost o gurå de oxigen.

“Condi¡iile sunt simple, principala fi-

Profitul Agricol 1/2024

ind aceea de a nu mai folosi plugul. Nici nu luasem în considerare faptul cå nu vom mai ara niciodatå. Am întrebat ce se întâmplå dacå vreau så ar. Mi s-a explicat cå trebuie så notific ¿i se acordå o derogare. În anul respectiv nu se va acorda niciun certificat pentru sola aratå. Înså, dupå un an, trebuie så revii la practicile conservative”.

Zona este una în care efectele schimbårilor climatice sunt cât se poate de evidente. Nu existå canale de iriga¡ii, ci doar de desecare, fiindcå, pânå nu demult, singurele probleme erau cauzate de umiditatea în exces, båltirile fiind omniprezente. Acum s-a ajuns ca ¿i fostele mla¿tini så fie terenuri arabile aride.

Radu Martinescu are suspiciunea cå regresul este cauzat ¿i de interven¡iile antropice.

“Eu cred cå rachetele antigrindinå au un efect negativ asupra precipita¡iilor. Am våzut fenomene pe care nu ni le explicåm, iar båtrânii nu le-au tråit în trecut. Prin zonå trece o linie de cale feratå. În ultimii ani, au fost foarte multe situa¡ii când ploaia s-a oprit de o parte a liniei ferate”.

Neavând posibilitatea de a iriga, Radu Martinescu ¿i-a axat eforturile de

men¡inere a viabilitå¡ii fermei prin investi¡ii în digitalizare ¿i lucråri minime.

Datele colectate de ma¿inile agricole sunt agregate într-o platformå unde se suprapun cu hår¡ile NDVI ¿i istoricul parcelei, rezultând hår¡i de semånat cu ratå variabilå ¿i de aplicare de îngrå¿åminte cu ratå variabilå.

“Investi¡iile pentru a ajunge aici s-au recuperat. Ne-am adaptat mai bine genetica pentru zona noastrå ¿i am gestionat mai bine cheltuielile, în special prin reducerea fertilizårii chimice. Am ajuns la o dozå de azot de 70 kg/ha”. În pregåtirea trecerii de la minimum till la strip-till ¿i no-till folosesc ¿i îngrå¿åminte organice, respectiv 700800 de kg/ha de gunoi de påsåri livra¡i sub formå de pele¡i de o avicola de lângå Foc¿ani. Înså pasul decisiv nu poate fi fåcut, deocamdatå. “Încå ne lingem rånile dupå 2022.

Dacå ne vom redresa financiar, planurile sunt de a investi ¿i mai mult în digitalizarea fermei, precum ¿i în achizi¡ia de semånåtori pentru semånat direct ¿i tractoare de putere”.

Robert VERESS

29

CULTURI VEGETALE

Riscurile din cultura de rapi]\

[i solu]iile Kwizda ¥n zona de vest, în Timi¿, Arad, Bihor, Hunedoara, anul agricol a început cu o secetå destul de deranjantå în lunile septembrie, octombrie, care s-a prelungit în noiembrie.

Apoi, au venit ploile, iar rapi¡a a trecut prin mai multe ¿ocuri în dezvoltare.

Darian Savu, tehnical advisor Kwizda Agro pentru zona Timi¿, a observat cå fermierii care au reu¿it så semene rapi¡a în august au plante care aratå perfect în luna ianuarie.

Cine a semånat în perioada optimå, cum zice cartea, are o culturå care aratå bine, chiar dacå nu este la nivelul de dezvoltare la care ar trebui.

Savu este de pårere cå, din cauza schimbårilor climatice care se manifestå tot mai accentuat, se observå o decalare a perioadelor optime de înfiin¡are a culturilor, care, la rândul lor, vin cu ni¿te riscuri.

Astfel, de¿i rapi¡a este dezvoltatå ¿i aratå foarte bine la începutul anului 2024, chiar dacå a fost semånatå în afara perioadei optime, au apårut deja dåunåtorii.

De exemplu, culturile care au fost înfiin¡ate primele au fost singurele plante verzi la momentul respectiv pe câmp, iar to¡i dåunåtorii au apelat la rapi¡å ca surså de hranå.

“Am våzut adaptarea unor dåunåtori polifagi care în mod normal nu ar fi fost dåunåtori specifici rapi¡ei, dar au apelat la aceastå culturå ca surse de hranå”, explicå inginerul Kwizda.

30

În acest sens, cel mai mare pericol este reprezentat de afide, dar nu afidele specifice culturii de rapi¡å. În mod normal, fiecare subspecie de afide are o plantå ¡intå pe care o paraziteazå ¿i o consumå. “În 2023, am våzut trei - patru feluri de afide diferite pe aceea¿i plantå de rapi¡å”, a observat Savu.

Prin septembrie - octombrie, chiar în perioada de secetå, rapi¡a a fost ciuruitå ¿i devastatå de ace¿ti dåunåtori ¿i de atacul de Plutella (molia verzei). De aceea, cei care au semånat din timp au avut cel pu¡in ¿ase intråri în rapi¡å pentru tratarea dåunåtorilor pânå la sfâr¿itul lunii decembrie.

Solu¡iile propuse de Kwizda Darian Savu este de pårere cå o primå måsurå ar fi ca rapi¡a så nu mai fie semånatå în afara perioadei optime.

Astfel, dacå plantele nu erau råså-

rite, evident cå dåunåtorii nu aveau ce så atace. Marea problemå este cå Uniunea Europeanå a cam scos majoritatea instrumentelor chimice de control.

Aståzi, agricultorii mai au la dispozi¡ie douå - trei substan¡e, care ¿i ele încet-încet încep så î¿i piardå din efect, prin utilizarea multianualå ¿i, adesea, cu doze gre¿ite ¿i excesive de cåtre fermieri. A¿a se ajunge la o adaptare a gândacilor la substan¡ele respective.

“Momentan cam sunt probleme.

Putem så începem cu sistemele green, eco friendly sau fresh, a¿a cum cere Uniunea Europeanå, dar nu vom avea instrumente så putem combate dåunåtorii adapta¡i, din påcate”, a constatat Darian Savu.

De aceea concluzia este cå se va ajunge ca în legumiculturå: så se aplice tratamente la 7-14 zile cu repetare. Pe de altå parte, tot ce s-a semånat dupå venirea ploilor aratå foarte bine.

Rapi¡a are densitate, în schimb, din cauza temperaturilor care au început så Profitul Agricol 1/2024

CULTURI VEGETALE scadå, în noiembrie, decembrie, ¿i a precipita¡iilor chiar excesive plantele sunt destul de bolnåvioare.

“Pentru prima oarå în via¡a mea am våzut rapi¡å cu fåinare atât de pronun¡atå încât ziceai cå era traså prin fåinå, cå urma så fie pråjitå frunza de rapi¡å”.

Savu propune douå solu¡ii.

Prima ar fi reducerea normei de såmân¡å. 65 de plante la metru påtrat este cam mult. De aceea ar fi indicatå utilizarea a 40-55 de plante pe metru påtrat. În plus, ar trebui schimbatå ¿i metoda de semånat. Rapi¡a nu ar trebui så mai fie însåmân¡atå la 12,5 cm sau la 24 cm, ci la 75 cm, ca plantele så fie mai rare så aibå mai mult aer ¿i mai mult spa¡iu de hrånire.

Ar trebui fåcute tratamente fungicide ¿i în toamnå, întrucât pânå acum nu prea se aplicau, doar se mai dådea cu tebuconazol.

“Din påcate, la ce presiune formidabilå de boli a fost la finalul anului 2023,

se pare cå în primåvarå vom avea probleme clare din acest punct de vedere”, a aten¡ionat specialistul Kwizda.

Care sunt riscurile mari la venirea primåverii?

Savu este de pårere cå, de¿i cultura de rapi¡å aratå bine la începutul anului 2024, existå un pericol foarte mare ca så aibå o infec¡ie cu patogen încå de la reluarea vegeta¡iei, în martie-aprilie, iar fermierul så nu poatå intra så facå tratamentele necesare.

“Acesta este riscul pe care îl våd eu cel mai pregnant în primåvarå, så nu mai avem fereastrå de intrare, la temperatura de 5-6° pe timpul serii, iar boala så se ducå så-¿i facå de cap. Astfel, va impacta serios produc¡ia de rapi¡å”. În plus, ar fi prins bine un strat de zåpadå ¿i ceva geruri în ianuarie - februarie. Totu¿i, sunt ¿i ve¿ti bune!

Meteorologii au anun¡at geruri pânå la minus 8 grade din 7 ianuarie, noaptea, în zona de vest, ¿i chiar ninsori.

A¿adar, temperaturile scåzute ar putea impacta cu succes rezerva de patogeni, reducând-o. În caz contrar, riscul este clar: dacå sporul de ciupercå a råmas în forma lui sigurå, el rezistå în sol mult timp ¿i a¿teaptå momentul oportun, o ploi¡å caldå, o temperaturå optimå, ca så ajungå pe frunze, så germineze ¿i så declan¿eze boala. “În ultimii ani, vechea zicalå cå vine frigul peste iarnå ¿i va fi bine în primåvarå nu prea mai este de actualitate. Ar trebui så avem în vedere så mergem mai mult pe preven¡ie în prima parte, apoi pe control ¿i preven¡ie în partea a doua de vegeta¡ie”, a concluzionat specialistul Kwizda.

Gh. Miron

Evenimentul de deschidere al anului 2024

Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului (TOPS) Edi¡ia a II-a

Te invitåm joi, 19 ianuarie, ora 9, la conferin¡a - reper dedicatå tehnologiilor de fermå Vaslui, Pensiunea Noblesse (sala de evenimente) DN2F, KM 65 Rezervåri la redactie@agrinet.ro Profitul Agricol 1/2024

31

CULTURI VEGETALE

Discu]ii la Bucure[ti pe tema NGT Anul trecut, pe 19 decembrie, dupå ce numårul 48 al revistei plecase la tipar, la Bucure¿ti s-au desfå¿urat consultåri între Ministerul Agriculturii ¿i asocia¡iile profesionale, pe teme legate de noile tehnici genomice (NGT).

Ini¡ial, ministerul a inten¡ionat så organizeze consultårile la sediu. Înså, dupå ce, la ini¡iativa revistei Profitul Agricol, a fost invitatå ¿i presa, s-a decis mutarea dezbaterii la ASAS, care dispune de såli mai mari.

A

¿a cum era de a¿teptat, discu¡iile au pornit de la votul negativ al României vizavi de NGT-uri. Amintim cå în favoarea propunerii de regulament au votat 17 din 27 de state, 7 s-au împotrivit ¿i 3 s-au ab¡inut. Cele 17 state care sus¡in regulamentul în forma actualå adunå 57,9% din popula¡ia Uniunii. Pentru ca regulamentul så treacå, ar fi fost necesar ca statele cu vot “pentru” så reprezinte minim 65% din popula¡ie. În fa¡a reprezentan¡ilor agricultorilor ¿i a presei, ministrul Barbu a ales så contrazicå realitatea, sus¡inând, în mod ferm ¿i repetat, cå regulamentul a “picat” cu 70% din voturi.

Dezbaterile între mini¿trii agriculturii vor fi reluate în prima parte a anului 2024, în decursul pre¿edin¡iei belgiene a Consiliului. Belgia este una dintre ¡årile care s-au ab¡inut la votul din 11 decembrie ¿i nu este de mirare cå alege så temporizeze, astfel cå subiectul NGT nu este inclus pe agenda AgriFish din ianuarie. Pe de altå parte, varianta ca votul din Consiliu så se schimbe, fårå

32

un compromis care så facå legisla¡ia nefunc¡ionalå, devine tot mai improbabilå. Mul¡i se a¿teptau ca Polonia så-¿i schimbe votul, din “împotrivå”, în “pentru”, dupå schimbarea de guvern de la Var¿ovia.

Conform ministrului Barbu, noul såu omolog ar inten¡iona så solicite, ca ¿i România, separarea completå a culturilor conven¡ionale de cele NGT, inclusiv de NGT1.

Fiind câ¿tigatå deci lupta ministrului împotriva NGT, sub pretextul protejårii geneticii ¿i exporturilor române¿ti de cereale, ar fi fost de a¿teptat ca discu¡iile de la ASAS så fie mai relaxate, miza råmânând doar clarificarea aspectelor juridice ¿i comerciale. Înså ministrul a respins propunerea lui Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, pentru invitarea unor exper¡i care så ajute cu aceste clarificåri. În schimb, Barbu s-a dezlån¡uit împotriva reprezentan¡ilor FAPPR, organiza¡ie pe care a acuzat-o cå face politicå, cå este membrå în PNL, cå s-a opus reducerii consumului de pesticide în România, sus¡inând cauza statelor cu consum ridicat de pesticide, iar acum ar ac¡iona tot cu rea-credin¡å, împotriva intereselor fermierilor români.

La final, ministrul a cerut un vot pe punctele pe care ¿i-a bazat votul nega-

tiv din Consiliul AgriFish. Reprezentan¡ii AAC au votat, în unanimitate, pentru ca România så-¿i men¡inå punctul de vedere ¿i ministrul a conchis cå are sus¡inerea majoritå¡ii fermierilor.

Totu¿i, se pare cå va mai exista o rundå de “consultåri” cu asocia¡iile, în cursul lunii ianuarie sau februarie.

Dupå conferin¡å, l-am întrebat pe ministru ce state a contactat, dintre cele care sunt destina¡ii de export pentru cerealele române¿ti, ¿i i-au transmis cå nu ar importa produse NGT din România?

Barbu a admis cå nu a fåcut alte demersuri diplomatice în afara solicitårilor de clarificare adresate Comisiei Europene.

“Comisia Europeanå n-a pus la dispozi¡ie, cåtre pie¡ele mondiale, acordul privind exporturile ¿i importurile de cereale cu etichetare NGT1. Pentru cå î¡i cere trasabilitate, etichetare. ºårile noi, care facem export cåtre ele, cå vorbim de Africa de Nord, de Egipt, Arabia Sauditå, ne solicitå trasabilitate, etichetare ¿i certificate de calitate a semin¡elor ¿i cå plantele sunt curate. Pentru toate produsele pe care le exportåm în momentul de fa¡å ne cer trasabilitate”, insistå Florin Barbu.

Disputa în jurul noilor tehnici genomice continuå, a¿adar, ¿i în 2024.

Robert VERESS Profitul Agricol 1/2024

GR|DINA

VIA [i LIVADA Consolidarea unei frumoase afaceri cu c\p[uni Elena-Larisa Stoicescu, fermier din Buzoe¿ti, Arge¿, ¿i-a extins planta¡ia de cåp¿uni prin proiectul Sunshine Berries, sus¡inut de compania Corteva Agriscience. Aceastå ini¡iativå a fost sus¡inutå printr-o burså în cadrul proiectului de burse educa¡ionale TalentA, unde Elena-Larisa a ie¿it pe locul al treilea în edi¡ia din 2022. Cu un an în urmå, a triumfat cu proiectul såu, având ca scop optimizarea spa¡iului disponibil ¿i îmbunåtå¡irea afacerii prin construirea unui nou solar.

Pe scurt, ea de¡ine o micå planta¡ie de cåp¿uni ¿i livreazå fructe proaspete chiar ¿i în luna octombrie, folosind o varietate remontantå.

A ales så cultive cåp¿uni datoritå cererii în cre¿tere, iar afacerea sa a demonstrat un poten¡ial semnificativ de produc¡ie datoritå calitå¡ii fructelor.

“În 2022 când m-am înscris în proiectul TalentA planta¡ia noastrå era la început de drum, på¿eam timidå, cu pa¿i mici ¿i eram temåtoare având în vedere importurile mari de fructe de pådure.

Am fost surprinså så întâlnesc în cadrul programului atâtea femei ambi¡ioase, în spatele cårora am gåsit totu¿i acelea¿i temeri pe care le aveam ¿i eu.

A fost momentul în care am realizat cå sunt mult mai puternicå decât credeam, mi-am dorit så evoluez, ceea ce s-a ¿i întâmplat, atât în bussines, cât ¿i ca om.

A fost o evolu¡ie foarte consistentå.

Proiecte precum cel ini¡iat de Corteva Agriscience aduc în fa¡å femei capabile, femei dornice så se afirme ¿i femei puternice care nu vor renun¡a la primul hop ¿i care vor dovedi cå sunt demne så fie apreciate în acest domeniu”, a declarat Elena-Larisa Naie Stoicescu, fondatoarea Sunshine Berries, despre începuturile planta¡iei de cåp¿uni.

Cu premiul câ¿tigat de la Corteva, a accelerat implementarea diverselor måsuri pentru îmbunåtå¡irea infrastructurii afacerii Sunshine Berries.

Ca urmare, investi¡iile pentru forarea unui pu¡ ¿i ridicarea unui solar, pentru a ajuta la extinderea zonei de livrare ¿i facilitarea contactului direct cu clien¡ii, au fost finalizate cu succes.

Anul acesta inten¡ioneazå extinderea suprafe¡ei cultivate cu cåp¿uni ¿i diversificarea cu mici suprafe¡e pentru culturi de zmeurå, mure ¿i afine. Tot în 2024 inten¡ioneazå så includå o componentå educa¡ionalå în afacere: “Planificåm så implementåm programe educa¡ionale prin vizite la planta¡ie, vizite care så inspire tinerii så investeascå în visurile lor ¿i, cel mai important, så vadå ¿i så în¡eleagå cå agricultura nu este o muncå cu statut scåzut din punct de vedere social, ci este cea mai nobilå profesie.”

Experien¡a în cadrul programului de burse educa¡ionale TalentA al Corteva a fost definitorie pentru peste 1.200 de femei la nivel interna¡ional, care s-au înscris în cursuri în toate ¡årile în care a fost lansat. Pentru femeile fermiere, a fost un catalizator pentru depå¿irea temerilor ¿i îngrijorårilor, contribuind la dezvoltarea personalå ¿i profesionalå a participantelor. Acest sprijin continuu este crucial în construirea unei re¡ele de femei puternice în industria agricolå.

Comunicat Profitul Agricol 1/2024

33

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Succesul unei livezi de poveste În peisajul fertil din Bråte¿ti, Albe¿ii de Arge¿, Livada de Poveste, în viziunea Dianei Georgescu, în vârstå de 34 de ani, câ¿tigåtoare a primului loc în edi¡ia TalentA 2022, a devenit un exemplu de succes.

Livada de Poveste se întinde pe aproximativ 8 hectare ¿i este specializatå în cultivarea unei game variate de fructe.

Proiectul de suflet al Dianei Georgescu, o linie de procesare a fructelor pentru producerea de sucuri naturale, a devenit o poveste de succes. În februarie 2023, echipamentele au sosit, marcând începutul cålåtoriei de procesare a fructelor.

“Un avantaj semnificativ constå în faptul cå în prezent livråm produsele noastre pe tot parcursul anului, men¡inând o conexiune constantå cu clien¡ii no¿tri”, explicå Diana Georgescu, fondatoarea proiectului Livada de Poveste.

“Fructele proaspete continuå så se bucure de cel mai mare succes, ceea ce este natural - ce poate fi mai sånåtos decât un fruct cules proaspåt?

Cu toate acestea, suntem încânta¡i cå în timpul sezonului rece, când varietatea de fructe scade, putem oferi clien¡ilor no¿tri, în afarå de mere, ¿i sucuri naturale 100%. În prezent, livråm produsele noastre atât la nivel na¡ional prin servicii de curierat, cât ¿i în cadrul întâlnirilor locale direct de la producåtor la consumator în Bucure¿ti.

Ne propunem så diversificåm portofoliul de produse livrate în sezonul rece, inten¡ionând så producem gemuri, conserve, precum ¿i fructe uscate. Dorim ca aceste produse så îndeplineascå nevoile celor cu diverse condi¡ii, cum ar fi diabetul, în timp ce satisfac ¿i preferin¡ele celor care doresc så-¿i råsfe¡e sim¡urile.”

Perioada din 2022 pânå în prezent a marcat o evolu¡ie pentru Livada de Poveste, integrarea unei linii de proce34

sare reducând risipa alimentarå ¿i generând noi surse de venituri. Prin procesarea fructelor pe loc, ferma evitå costurile mai ridicate asociate procesårii externe ¿i, fåcând un salt monumental în 2023, Diana Georgescu a trecut la produc¡ia de sucuri naturale.

Proiecte precum Livada, de¿i modeste, au un impact semnificativ în comunitå¡ile locale.

“Corteva, prin Programul TalentA, a creat o comunitate de femei minunate pe parcursul celor patru edi¡ii. Faptul cå ne-am întâlnit fa¡å în fa¡å în timpul atelierelor practice ne-a permis så ne cunoa¿tem mai bine, så realizåm cå multe dintre noi se confruntå cu provocåri similare, så ne încurajåm reciproc, så schimbåm impresii - a fost extraordinar. Toatå aceastå experien¡å mia dat ¿i mai mult curaj så continui în acest domeniu”, poveste¿te cu plåcere proprietara livezii.

Diana Georgescu aplaudå recunoa¿terea tot mai mare a contribu¡iilor femeilor la agricultura româneascå.

“Femeile nu numai cå hrånesc lumea, dar o fac cu pasiune, devotament ¿i pricepere. Cu siguran¡å, vor continua så existe sarcini pe care bårba¡ii le pot implementa mai eficient datoritå for¡ei fizice, dar aceasta nu înseamnå cå nu

existå domenii sau ramuri specifice în agriculturå unde femeile exceleazå, tocmai datoritå tråsåturilor lor caracteristice - delicate¡e, aten¡ie la detalii ¿i apreciere pentru esteticå”. În regiuni precum Curtea de Arge¿, femeile sunt coloana vertebralå a agriculturii, sprijinind familii ¿i contribuind semnificativ la societate ¿i economie.

Diana Georgescu afirmå cu mândrie cå la ferma sa domne¿te egalitatea, cu sarcini distribuite în func¡ie de abilitå¡ile individuale: “Toate activitå¡ile din livadå sunt realizate cu ajutorul familiei ¿i al unor oameni extrem de harnici din comunitate, în special femei. Pe lângå îngrijirea gospodåriilor lor, a copiilor ¿i uneori chiar a nepo¡ilor, acestea aspirå så atingå independen¡a financiarå. Din påcate, în zona noastrå nu existå multe oportunitå¡i de angajare, iar astfel de proiecte, chiar dacå mici, au un impact semnificativ asupra comunitå¡ilor.”

Concluzionând cu optimism, î¿i imagineazå un viitor în care contribuie colectiv la crearea unei frumoase pove¿ti a femeii în agriculturå - o poveste inspiratoare de motiva¡ie, inova¡ie ¿i cre¿tere sustenabilå.

Comunicat

Profitul Agricol 1/2024

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Solu]iile BASF pentru vie [i livezi Din cauza temperaturilor de peste zero grade în lunile decembrie 2023 - ianuarie 2024, existå o presiune foarte mare de infec¡ii, de boli ¿i dåunåtori în culturile de vi¡å-de-vie ¿i livezi, în zona de vest a României, jude¡ele Timi¿, Arad, Cara¿-Severin, Cluj ¿i Satu Mare.

Mihail Manolache, senior sales reprezentative culturi speciale BASF, spune cå cel mai elocvent exemplu este helicoverpa, care de la unul - douå cicluri de via¡å pe an a ajuns la trei, patru chiar ¿i cinci.

Ceea ce înseamnå o presiune foarte ridicatå pe pomii fructiferi, fiindcå în perioada vegetativå nimeni mai face tratamente, de¿i ar fi necesare.

Dintre bolile care reprezintå o amenin¡are sunt amintite rapånul ¿i fåinarea, în livezile de såmân¡oase, nefiind temperaturi scåzute de -10 grade care så elimine acest agent patogen.

De aceea gerurile ar fi necesare, dacå nu sunt mari, de peste minus 20 25 de grade, fiindcå distrug o mare parte dintre boli ¿i dåunåtori ¿i ar fi o presiune mai micå primåvarå.

“Din påcate, am avut ¿i ploi ¿i temperaturi ridicate în decembrie ¿i începutul lui 2024 ¿i riscurile vor fi mari în martie - aprilie”, a aten¡ionat specialistul. Vestea bunå este cå, din 7 ianuarie, meteorologii anun¡å temperaturi de pânå la -8 grade ¿i ninsori.

Mihail Manolache crede cå pomicultorii nu trebuie så uite de tratamentele din timpul repausului vegetativ, aplica¡ii simple, care nu sunt nici scumpe, cum ar fi solu¡iile de insecticide asociate cu un ulei horticol. Acesta formeazå o peliculå deasupra scoar¡ei mugurilor, 36

Mihail Manolache, senior sales culturi speciale BASF Cluj

chiar dacå sunt în repaus, ¿i o parte din dåunåtori vor muri prin lipsa aerului, iar pentru cei care mai rezistå existå insecticidul, care mai face curå¡enie.

De asemenea, mai sunt tratamente cuprice prin care se eliminå presiunea de infec¡ie cu agen¡ii patogeni la boli.

Tratamentele din toamnå cu produsul Bellis la semân¡oase ¿i Sigmum la sâmburoase vor asigura eradicarea bolilor de depozit.

Fructele pe care le depozitåm pentru iarnå vor råmâne mai sånåtoase, ¡inând cont de timpul de pauzå, de dozele de aplicare care sunt foarte importante. În acela¿i timp, scade presiunea de infec¡ie pe timp de iarnå dacå va fi aplicat un tratament cu Bellis ¿i cu Sigmum toamna târziu.

Din cauza perioadelor tot mai lungi cu temperaturi pozitive pe timp de iarnå au apårut patogeni noi, în cazul viilor, fiind eliminat riscul înghe¡ului în decembrie. De aceea au apårut insecte care, dacå de obicei se hråneau cu o singurå specie de plantå, acum au devenit polifage. Exemplu este påduchele lânos.

Acesta era întâlnit doar pe meri, înså în ultima vreme dåunåtorul este întâlnit, în

partea de vest a ¡årii, pe vi¡a-de-vie. Butucii devin pur ¿i simplu albi.

Nu existå un tratament omologat împotriva acestei insecte, dar BASF recomandå tratamentul de iarnå al pomilor cu ulei horticol asociat cu insecticid. În planta¡iile mici, via se va curå¡a manual de acest dåunåtor prin tåierea coardelor. Când încep tåierile în uscat, Manolache recomandå ca resturile vegetale care råmân dupå tåiere så fie scoase din vii pentru cå pe ele existå spori, infec¡ii.

Eliminând coardele de vi¡å-de-vie din planta¡ie, va scådea foarte mult presiunea de boalå asupra planta¡iei pentru la primåvarå.

Tot în cazul bolilor de lemn, cum este cancerul bacterian, este indicat ca iarna, în timpul tåierilor, så se elimine din rådåcinå butucii cu astfel de probleme. “Recomand acum, iarna, eliminarea butucilor cu totul pentru siguran¡a planta¡iei”, spune Manolache.

Gheorghe MIRON Specialistul BASF crede cå, din cauza condi¡iilor climatice din 2023 ¿i începutul lui 2024, putem împår¡i ¡ara în douå: dincolo de Carpa¡i ¿i dincoace de Carpa¡i. Sunt 16 jude¡e din Transilvania, Banat, Cri¿ana ¿i Maramure¿ unde au fost ploi, dar existå ¿i partea de sud a ¡årii, Moldova ¿i Dobrogea, unde a fost un an fårå ploi, cu o secetå pedologicå destul de puternicå. În aceste condi¡ii, este clar cå agen¡ii patogeni diferå mult între cele ouå zone, în vie ¿i livezi. Marea problemå este cå a fost cald ¿i soare cu temperaturi de pânå la 13 grade în zona Banatului - Cri¿anei, la finalul lui decembrie 2023 ¿i în prima såptåmânå a lunii ianuarie, când ar trebui så fie zåpadå ¿i friguri. Ceea ce nu a fost bine pentru pomii fructiferi ¿i vii.

Profitul Agricol 1/2024

CRE{TEREA

ANIMALELOR Claudiu Davi]oiu> “Ne-au luat [i sprijinul pentru salarii” “Castelanul” de la Afuma]i înc\ era la ferm\ pe la 9 seara, când lam c\utat. Preg\tea pomana porcului de a doua zi pentru prieteni.

“Am mai f\cut ni[te pa[i în 2023, am finalizat ni[te investi]ii, am cump\rat în special p\mânt”,

spune Claudiu Davi]oiu. “Dac\ nu cump\r\m, r\mânem f\r\ p\mânt. {i a[a avem pu]in. Toate p\mânturile s-au dus la societ\]ile care au fost ata[ate de prim\rie.

Prim\ria i-a pus în posesie pe cei care f\ceau contract cu cei din prim\rie. Am avut 8.000 de hectare [i acum am r\mas... În 2023, am ob]inut 70% din produc]ia unui an normal. Nu am fost pe pierdere, dar nu am produs suficient. A plouat 40 de litri pe metru, absolut insuficient. La 30 de centimetri este uscat.

Trebuie ap\. La vaca de lapte am ie[it bini[or, cam la fel ca la cultura mare. Porumbul de siloz a fost slab [i am vândut vaci ca s\ nu r\mân f\r\ mâncare pentru cele mai bune. Am vândut [i t\ura[ii pentru c\ [i ei m\nânc\. Pre]ul laptelui la poarta fermei e mic fa]\ de pre]ul de cost.

Cu Asocia]ia Holstein Ro neam descurcat [i în acest an. A trebuit s\ intervenim [i s\ pl\tim cheltuielile pentru fermieri. Mai facem analize [i în alt\ parte [i trebuia s\ pl\tim.

Ca s\ nu cerem bani de la fermieri pentru analize, am strâns [i noi cum am putut [i am rezolvat problemele pentru c\ nici fermieri nu au bani.

Ne-au anulat scutirea impozitului pe salariile lucr\torilor, dar noi nu puteam s\ reducem sala-

Profitul Agricol 1/2024

riile. Altfel, pleac\ oamenii. Le suport\m tot noi.

Este foarte greu. Era un sprijin buni[or.

Le doresc fermierilor s\ aib\ un an bun, s\ vin\ ploaia. Dac\ vor fi precipita]ii, vom face fa]\.

Pentru politicieni, le-a[ dori s\ vin\ [i s\ lucreze [i ei câteva luni în zootehnie, s\ vad\ cum e [i ce necazuri avem.

Germania îi d\ fermierului o treime din pre]ul final al laptelui.

România nu poate s\ fac\ acest lucru pentru c\ are un aparat bugetar uria[, supraînc\rcat, care consum\ bani mul]i.

Fa]\ de bugetari, salariul nostru este de 5 ori mai mic. Poli]i[ti comunitari, firme de paz\ iau bani tot de la stat. Guvernul pl\te[te funda]ii [i organiza]ii neguvernamentale, pl\te[te pensii speciale. De unde s\ mai aib\ bani pentru agricultur\?

Trebuie o reform\ drastic\. De când m\ [tiu, nimeni nu m-a rugat s\-i g\sesc un serviciu la privat.

«Caut\-mi [i mie un serviciu la stat!» De ce?

Ministerele, prim\riile s-au umplut [i dau pe dinafar\, au fost c\pu[ate de firme adiacente lor.

De unde s\ mai aib\ statul \sta resurse?”, se plânge Claudiu Davi]oiu.

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR

17 euro pentru oi [i capre Începând cu 1 ianuarie 2024, au devenit valabile noile condi]ii pentru ob]inerea sprijinului cuplat pentru venit pe cap de oaie ¿i caprå. Nu mai este obligatoriu så fie animalele înscrise în registrele genealogice ¿i nici nu mai trebuie respectat raportul de un berbec cu origine atestatå la 35 de oi.

Modificårile s-au fåcut în Planul Na]ional Strategic 2023-2027.

M

odificarea efectuat\ la nivelul condi]iilor de eligibilitate pct. 5 din fi[a interven]iei PD-24 “Sprijin cuplat pentru venit - ovine-caprine” vizeaz\ cerin]a referitoare la asigurarea unui raport de sexe, precum [i acordarea sprijinului numai pentru animalele înscrise/ înregistrate în registrul genealogic al rasei/în BND în exploata]ii cu cod ANSVSA. Eliminarea raportului maxim de sexe din cadrul fi[ei interven]iei este necesar\, întrucât aceast\ condi]ie exist\ atât în programele de ameliorare, cât [i în literatura de specialitate, nefiind justificat\ men]inerea condi]iei de eligibilitate în cadrul fi[ei, sus]in reformatorii.

Ministerul Agriculturii a anun]at c\ aceste modific\ri au fost aprobate de Comisia European\.

A[adar, dispare condi]ia de a asigura un berbec cu origine la 35 femele ovine înscrise sau neînscrise în registrele genealogice ale raselor [i nu mai e nevoie ca animalele s\ fie înscrise în registrele genealogice ale raselor pentru a ob]ine subven]ia APIA mare ovine/caprne, e suficient ca animalele s\ fie înscrise în Baza Na]ional\ de

38

Date (BND) [i s\ se g\seasc\ în exploata]ii cu cod ANSVSA. Solicitan]ii sprijinului cuplat pentru oi trebuie s\ fie fermieri activi [i s\ îndeplineasc\ urm\toarele condi]ii: - solicit\ sprijin cuplat pentru un efectiv cuprins între 150 [i 500 de capete de femele ovine.

Excep]ie fac cei din zonele montane prev\zute în Planul Na]ional Strategic 2023-2027, care pot solicita sprijin cuplat începând cu 60 de capete femele ovine [i/sau berbeci inclusiv, în exploata]ie cu cod ANSVSA< - animalele din exploata]ie, pentru care beneficiarul solicit\ sprijin cuplat pentru venit, au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare< - animalele au vârsta de maximum 8 ani la femele, respectiv 6 ani la berbeci, la data de depunere f\r\ penaliz\ri a cererii de plat\< - efectivul de animale pentru care se solicit\ sprijin este identificat [i înregistrat în BND, conform Ordinului MADR nr. 208/2022, la data depunerii cererii de plat\, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de re]inere< - de]in registrul individual al exploata]iei completat în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 208/2022< - animalele pentru care se solicit\ sprijin trebuie men]inute pe o perioad\ de re]inere de 100 de zile de la data-limit\ de depunere a cererii de plat\ f\r\ penaliz\ri, în exploata]ia/exploata]iile cu cod ANSVSA men]ionat\/ men]ionate în cerere.

mieri activi, cresc\tori de animale [i s\ îndeplineasc\ cumulativ urm\toarele condi]ii< - solicit\ sprijin cuplat pentru venit pentru un efectiv cuprins între 50 [i 500 de capete capre [i/sau ]api de reproduc]ie, inclusiv, pe beneficiar, în exploata]ii cu cod ANSVSA< - animalele din exploata]ie, pentru care beneficiarul solicit\ sprijin cuplat pentru venit, au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare< - animalele din exploata]ie pentru care beneficiarul solicit\ sprijin cuplat pentru venit au vârsta de maxim 8 ani la femele, respectiv 6 ani la ]apii de reproduc]ie< - efectivul de animale pentru care se solicit\ sprijin este identificat [i înregistrat în BND la data depunerii cererii de plat\, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de re]inere< - de]in registrul individual al exploata]iei completat [i actualizat în conformitate cu Ordinul ANSVSA nr. 208/2022< - solicitan]ii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine [i/sau ]api de reproduc]ie beneficiaz\ de sprijin calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele caprine [i/sau ]api de reproduc]ie< - animalele pentru care se solicit\ sprijin sunt men]inute pe o perioad\ de re]inere de 100 de zile de la data-limit\ de depunere a cererii de plat\ f\r\ penaliz\ri, în exploata]ia/exploata]iile cu cod ANSVSA men]ionat\/ men]ionate în cerere.

Solicitan]ii sprijinului cuplat pentru capre trebuie s\ fie fer-

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 1/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

Majoritatea fermelor cu pest\ au ajuns la tribunal Fermierii din ACEBOP au dou\ proiecte majore pentru reproduc]ie - unul pe porc, altul pe pas\re, spune Mary Eugenia Pan\, pre[edinta asocia]iei. Au început lucr\rile [i au obliga]ia s\ finalizeze în 2024.

Este vorba de proiecte din Olt, Teleorman, Hunedoara.

Ministerul Agriculturii a dat drumul la Legea porcului, la legile reproduc]iei pentru pas\re [i porc. În schimb, majoritatea fermelor care au avut pest\ porcin\ african\ au ajuns la tribunal cu ANSVSA. Din diverse motive, ei nu au primit desp\gubirile.

Legisla]ia este echivoc\. Oamenii nu au primit nimic fiindc\, în Hot\rârea de Guvern nr. 1214, scrie c\, dac\ ai avut o contraven]ie înainte de a primi desp\gubirea, nu mai iei niciun ban. Ei vin, fac control [i apoi î]i dau amend\. S-a întâmplat acest lucru inclusiv dup\ ce au fost omorâ]i porcii”, explic\ Mary Pan\.

“Dup\ trecerea anului 2023, r\mâne participarea noastr\ la elaborarea legisla]iei specifice din cadrul Comisiei de Agricultur\ a Camerei Deputa]ilor. Am fost prezen]i la MADR pentru tot ce s-a propus în zootehnie. Legea porcului a fost modificat\ a[a cum ne-am dorit.

Singura problem\ r\mas\ în discu]ie este nou\ hot\râre de guvern pentru desp\gubirea fermelor de porci. Era b\tut\ în cuie [i a ap\rut altceva din partea ANSVSA. Noi am f\cut sesizare la MADR [i ministerul i-a chemat la raport.

Profitul Agricol 1/2024

Urmeaz\ s\ apar\ remodificat, cum am cerut noi”, spune Mary Eugenia Pan\.

Velizar Barbuli exercit\, cu caracter temporar, func]ia de director general al Direc]iei Generale S\n\tatea [i Bun\starea Animalelor din ANSVSA. El a propus un plan de urgen]\ pentru fiecare ferm\, elaborat [i gestionat de fermier. Cine nu avea acel plan de urgen]\ nu putea încasa desp\gubirea dac\ pesta atacase ferma.

“Noi, când am v\zut, ne-am îngrozit. Uite un motiv s\ nu mai dea desp\gubiri nim\nui”, crede Mary Pan\.

“Nu le place planul, nu se dau banii. De aceea, am cerut scoaterea acelui plan. L-au scos f\r\ comentarii, dup\ care a ap\rut la loc. Am propus ni[te formule de calcul ca s\ nu mai fie debandad\ în ]ar\ când se dau desp\gubiri. Cum s\ fie la Br\ila desp\gubiri cu 80% mai mari decât în alte jude]e din sud?

Am g\sit un model spaniol, care se preta foarte bine la noi. Ministrul Barbu [i ANSVSA au acceptat modelul, dup\ care s-a modificat textul [i a ap\rut altceva. Nu e prima oar\”, explic\ pre[edinta ACEBOP. “:nc\ avem numai opreli[ti de la serviciile veterinare. Ministrul Barbu a lansat propunerea ca ANSVSA s\ revin\ în subordinea Ministerului Agriculturii. S\ sper\m c\ se va întâmpla a[a pentru c\ altfel...”, mai spune Mary Eugenia Pan\.

Viorel PATRICHI

O nou\ afacere în grupul Carmistim Grupul Carmistin a inaugurat recent prima ferm\ de pui organic sut\ la sut\ din România.

Noua ferm\ func]ioneaz\ în comuna Leleasca din Olt. Hrana p\s\rilor provine din cereale organice, produc]ie proprie din fer ma ecologic\. Densitatea este redus\> 4 mp pentru fiecare pas\re. Nu se folosesc pesticide, antibiotice [i adaosuri de sintez\. Puiul cre[te lent [i e sacrificat la 81 de zile.

Se a[teapt\ inaugurarea Fabricii de procesare a lânii Fabrica de lân\ de la F\ge]elu, jude]ul Olt, va procesa 1.500 tone de lân\ brut\ [i probabil va fi cea mai mare din Europa.

Investi]ia a fost 182 de milioane de lei, bani veni]i de la Ministerul Economiei. Acum, se mai a[teapt\ doar inaugurarea ei. Va produce în principal lanolin\, dar [i îngr\[\minte organice sub form\ de pele]i sau compostul ob]inut în urma procesului de sp\lare a lânii.

:n SUA are loc cea mai mare expozi]ie dedicat\ aviculturii La finalul lui ianuarie, la Atlanta, în Georgia, în SUA, are loc Expozi]ia Interna]ional\ pentru Produc]ie [i Procesare, cel mai mare eveniment din lume dedicat industriei avicole în special. Cum v\ pute]i imagina, discu]iile se vor axa pe utilizarea AI (Inteligen]a Artificial\) în ad\posturile de p\s\ri, robotic\ [i alte solu]ii pentru avicultura de mine, inova]ii în s\n\tatea animalelor [i managementul halelor.

39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bani pentru porumbul de siloz De anul acesta s-a introdus sprijinul cuplat pentru venit pentru porumbul de siloz.

Interven¡ia presupune acordarea unei plå¡i unice pe hectarul eligibil de porumb pentru siloz, cuplatå cu produc¡ia ¿i se adreseazå crescåtorilor de bovine.

înregistrate în BND în exploata]ii cu cod ANSVSA; s\ de]in\ un num\r minim de animale identificate [i înregistrate în BND în exploata]ii cu cod ANSVSA prin intermediul c\rora s\ se asigure cel pu]in o înc\rc\tur\ de minim 3 UVM/ha de cultur\ de porumb pentru siloz.

În România porumbul pentru siloz ocup\ 0,66% din suprafa]a total\ cultivat\ (în jur de 55.000 entru perioada 2024- de hectare - perioada 2015-2022).

2027, suprafa]a planificat\ Spre compara]ie, lucerna ocup\ în pentru care se acord\ spri- medie 5,4% (450.102 hectare). jinul este 20.000 ha/an, iar suma În perioada 2015-2022 este de 230 euro/ha. Maxim, poate suprafe]ele cultivate cu porumb ajunge la 298,9 euro/ha în anul pentru siloz au avut o fluctua]ie 2024, pentru c\ s-a luat în calcul sensibil\, dar cu un trend descenipoteza volatilit\]ii pre]urilor inpu- dent. Astfel, în anul 2022 fa]\ de turilor necesare aplic\rii tehnolo- anul anterior, suprafe]ele au sc\zut giei la cultura de porumb pentru de la 51.181 la 48.634 ha (o medie siloz. a anilor 2015-2022 fiind de aproxCuantumul indicativ minim es- imativ 49.000 ha/an). timat de 195,22 euro/ha în anul La nivelul APIA, conform 2024, pentru care s-a luat în calcul datelor din campaniile de posibila cre[tere a suprafe]elor cul- depunere a cererilor de plat\ în tivate. anii 2022 [i 2023, suprafe]ele culCa s\ devin\ eligibil, fermierul tivate cu porumb pentru siloz pentrebuie s\ fie beneficiar de BISS tru care s-au solicitat sprijin, afer(plata APIA de baz\ pe suprafa]\) ente fermelor mixte, s-au ridicat la [i utilizatorul unei suprafe]e iden- un total de 34.675, respectiv tificabil\ în Sistemul Integrat de Ad- 34.165 ha. ministra]ie [i Control (IACS) [i care Pe lâng\ trendul descendent al are categoria teren arabil> suprafe]elor acoperite cu porumb - Trebuie s\ fac\ dovada pentru siloz, [i nivelul de produc]ie utilliz\rii de s\mân]\ certificat\, în conformitate cu legisla]ia na]ional\< - Trebuie s\ fac\ dovada ob]inerii unei produc]ii minime anuale de porumb pentru siloz; s\ fac\ dovada consumului, cu animalele (bovinele) pe care le de]ine, a cel pu]in produc]iei minime de furaj ob]inute în ferm\ [i/sau a produc]iei pe care au stocat-o în vederea consumului pentru furajarea animalelor proprii, identificate [i

P

40

a avut un caracter descendent începând cu anul 2019, de la 26,4 t/ha la 20,4 t/ha la nivelul anului 2022. Aceasta mai ales din cauza secetei.

Tendin]a descendent\ a produc]iei medii pentru aceast\ cultur\ este evident\ prin compararea produc]iei de la nivelul anului 2022 fa]\ de anul 2015, unde se poate observa sc\derea produc]iei medii/ha de aproximativ 20%.

Pentru înfiin]area unei culturi pentru porumb de siloz, trebuie o cantitate mai mare de s\mân]\ pentru sem\nat, norma la hectar fiind mai mare, comparativ cu cel pentru boabe, implicând costuri mai mari pentru înfiin]area culturii, având în acela[i timp [i cerin]e sporite pentru ap\ [i substan]ele nutritive, având în vedere densitatea mai mare, comparativ cu porumbul pentru boabe. Întrucât exist\ o rela]ie direct\ între nivelul produc]iei [i condi]iile climatice extreme, condi]ii care în ultimii ani prezint\ în mod frecvent un caracter tot mai nefavorabil, apare în mod evident efectul de sc\dere a productivit\]ii [i care se reflect\ în sc\derea veniturilor fermierilor [i tendin]a acestora de abandonare a acestui tip de cultur\.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 1/2024

CRE{TEREA ANIMALELOR

O m\sur\ luat\ cu dedica]ie?

Un proiect de Ordin ANSVSA stabile[te cantit\]ile maxime de produse de origine animal\ care pot face obiectul vânz\rii directe de c\tre produc\tor la consumatorul final sau la unit\]i locale de comer] cu am\nuntul> - lapte crud - lapte de vac\, pân\ la 300 litri/zi/exploata]ie< - lapte de la alte specii, pân\ la 100 litri/zi/exploata]ie< - carne de pas\re sau lagomorfe - provenind de la cel mult 10.000 de capete/ an< - ou\ de g\in\ - provenind de la cel mult 50 de g\ini ou\toare/zi< - ou\ de prepeli]\ - provenind de la cel mult 300 de prepeli]e ou\toare/zi.

Petru Bordean, pre[edintele Federa]iei Cresc\torilor de Bovine din România, vinde direct c\tre consumatori laptele de la cele 80 de vaci din rasa B\l]at\ Româneasc\. Nu în]elege cum de ANSVSA se pliaz\ din nou în fa]a marilor procesatori.

“Am v\zut c\ ANSVSA limiteaz\ vânz\rile directe [i la produsele din lapte, [i la produsele din carne, nu numai la produsele primare. Totul este în avantajul retailerilor [i al marilor procesatori.

Este un ordin care vine în contradic]ie cu toate proiectele care se deruleaz\. Pe de o parte, încurajezi vânzarea direct\ de la fermier la consumator, s\ nu mai fie intermediari, pe de alt\ parte, blochezi procesul prin m\suri restrictive!

Eu nu cred c\ semnatarii ordinului s-au informat suficient.

Dac\ vrei s\ faci procesare la nivel de ferm\, nu po]i s\ vinzi pentru c\ te îngr\de[te ANSVSA. Nu se precizeaz\ niciun motiv.

Marii procesatori [i-au b\tut joc Profitul Agricol 1/2024

de fermieri ani de zile, iar acum fermierii caut\ [i ei alte forme de vânzare, pentru un pre] mai bun.

Caut\ tot felul de ni[e - dozatoare, vânzare liber\, abonamente, ca s\ poat\ supravie]ui.

Nu [tiu cum de le-a permis ministrul celor de la ANSVSA s\ scoat\ un asemenea ordin. De aceea, MADR ar trebui s\ preia ANSVSA, care scoate tot felul de n\stru[nicii”.

Aurel Placinschi, administratorul Asocia]iei Agricola 96 din }ig\na[i, Ia[i, lucreaz\ 5.000 de hectare [i îngrije[te peste 1.000 de vaci. El consider\ c\ pre[edintele ANSVSA s-a pripit atunci când a semnat acest ordin.

“Dac\ admitem limitarea cantit\]ilor de produse vândute direct c\tre consumator, venim în contradic]ie cu principiile europene «de la furc\ la furculi]\», «lan]ul scurt de aprovizioare».

Dac\ produsele sunt bine f\cute [i respect\ legile, dac\ au fost controlate s\ nu aib\ antibiotice, nu trebuie limitat\ vânzarea lor”.

Dumitru Grigorean, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Bovine pentru Carne din România, nuan]eaz\ semnifica]iile acestui ordin.

“Noi ne raport\m la membrii no[tri. Din aceast\ perpectiv\, ordinul nu-i love[te pe cresc\torii de vaci pentru carne pentru c\ noi oricum nu avem posibilitatea s\ vindem direct, cu excep]ia unui punct de sacrificare autorizat. Persoanele fizice nu aveau voie nici înainte s\ vând\ carne, pot vinde doar animale vii.

Vita trebuie abatorizat\, în primul rând. {i noi, chiar dac\ un-

eori nu ne convin regulile, credem c\ statul nu trebuie s\ permit\ oricui s\ sacrifice animale în orice condi]ii.

De data asta, noi credem c\ statul are dreptate. S-ar putea interpreta [i ca o m\sur\ indus\ de marii procesatori.

Cei cu dozatoare de lapte pot fi afecta]i, de[i aici trebuie o derogare. Dozatorul este un aparat înregistrat, poate fi verificat de DSV dac\ respect\ condi]iile de igien\.”

Iacob Boca, pre[edintele Asocia]iei Cresc\torilor de Taurine din jude]ul Mure[, vicepre[edintele Federa]iei Cresc\torilor de Bovine din România, este indignat de aceast\ m\sur\ abuziv\.

“Pe mine m-a umflat râsul prima dat\ când am citit. M\ gândesc dac\ ANSVSA nu a vrut cumva s\ fac\ o fars\ de s\rb\tori cu acest ordin.

Dac\ o ferm\ are 4 dozatoare de lapte, vinde la fiecare peste 100 de litri pe zi. O închidem?

Poate c\ ANSVSA este mân\ în mân\ cu procesatorii mari, care au bani mul]i. Procesatorii asta vor, s\ controleze tot pentru c\ nu au lapte suficient. Nici ungurii, nici polonezii nu mai au lapte de vânzare. A sc\zut produc]ia [i la ei.”

“Adic\ s\ m\ limiteze pe mine care vând un vagon de lapte pe zi prin dozatoare? Oameni anormali!

Ce po]i s\ mai crezi despre asemenea oameni? Nu [tiu ce ne va a[tepta...”, spune doctorul Mihai Petcu, proprietarul fermei Agricola Pantelimon din Ilfov.

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Iacob Boca> “În 2023, Dumnezeu a fost ardelean” Fermierii din Transilvania se pot mândri cu produc¡ii-record fiindcå acolo a plouat intens.

Iacob Boca, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine din Mure¿ ¿i vicepre¿edinte al Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine, este unul din cei care au beneficiat de pe urma unui an de excep¡ie.

Eu cred c\ Dumnezeu a fost ardelean în 2023”, spune Iacob Boca. “Am avut produc]ie bun\ la toate speciile. A plouat mult. Nu am avut niciodat\ asemenea produc]ii.

La grâu am f\cut aproape 9 tone la hectar. La sfecl\ de zah\r, am ob]inut 65 de tone la hectar în medie. Unii colegi au f\cut 80, chiar 100 de tone la hectar. La porumbul de siloz am f\cut 50-60 de tone la hectar. Al]i colegi au scos 10-14 tone de porumb boabe la hectar. Nu doar la mine. Pre]ul a coborât îns\ la jum\tate, dar produc]ia a fost aproape dubl\ [i a compensat pierderile.”

Cresc\tor redutabil de vaci, Iacob Boca duce argumente contra unor restructur\ri pe care le gânde[te ministrul Agriculturii pentru cre[terea efectivelor de taurine în ]ar\.

“Noi nu suntem de acord cu ideea ministrului Barbu s\ se dea tot ANT pentru junincile p\strate în grajduri”, este de p\rere Iacob Boca. “Unii au dou\-trei mii de vaci. Au [i 1.000 de juninci. Dac\ se d\ tot ANT la junincile înscrise în Registrul Genealogic, cu certifi42

cat de origine, la cine vor merge banii? Pentru cei care au de la 3 la 10 vaci, ar fi un dezastru, pierd tot.

Este o capcan\. Cine nu are 10 vaci nu se poate înscrie în control [i atunci nu mai prime[te nimic.

La ace[ti cresc\tori sunt cele mai multe efective. A[a c\ banii mul]i se duc la cei cu ferme mari.

Ministrul trebuie s\ aib\ consilieri care s\-i spun\ s\ deschid\ ochii.

Uneori, vorbe[te una [i face alta”.

O alt\ problem\ este vârsta maxim\, de 7 ani, a vacii care prime[te subven]ii. Dac\ vaca împline[te 7 ani, crotalia este anulat\, adic\ nu mai prime[te subven]ii.

“B\l]ata Româneasc\ are aproape 3 ani când fat\. Este o vac\ rezistent\ biologic, cu o via]\ productiv\ mai lung\. Ce facem, le t\iem dup\ a treia lacta]ie, ca pe Holstein? Totul se face cu dedica]ie. Oile po]i s\ le dai la 7 ani la abator, dar nu [i vacile din rasele B\l]at\ [i Brun\.”

Iacob Boca are 150 de vaci matc\ [i 200 de tineret. Pre]ul laptelui a crescut la 2,60 lei litrul.

Lucreaz\ cu 3 procesatori< Rom-

“S\ le dea Dumnezeu s\n\tate tuturor fermierilor din România! S\ ne ajute ca s\ nu d\m înapoi niciun metru.

Politicienilor le doresc în acest an s\ bea [i ei lapte, pentru c\ este mai bun, ca s\ în]eleag\ c\ trebuie pre]uit, fiindc\ se produce greu.” fulda din Bistri]a, cu fabrica de la Ib\ne[ti [i cu Hochland.

“Noi mai cump\r\m lapte [i îl vindem la Hochland, care proceseaz\ 250.000 de litri pe zi.

Pl\tesc bine [i la timp. În Mure[, func]ioneaz\ cele mai multe fabrici de procesare a laptelui din România. Aici se proceseaz\ lapte cât se proceseaz\ în toat\ ]ara”.

Boca crede c\ domeniul zootehnic cunoa[te un oarecare reviriment datorit\ cre[terii pre]urilor laptelui. De aceea, o juninc\ bun\, cu origine atestat\, nu poate fi cump\rat\ în Mure[ f\r\ 2.500 de euro. Acela[i pre] este [i pentru B\l]at\ Româneasc\, [i la Holstein. Acolo se caut\ vaca de produc]ie.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 1/2024

MA{INI & UTILAJE Tractoarele Versatile trec în “ograda” turcilor de la Basak Încå de la începutul råzboiului din Ucraina ¿i ini¡ierea boicotului asupra produselor ruse¿ti a apårut zvonul cå tractoarele Versatile nu vor mai fi produse de Rostselmash. La începutul anului, zvonul s-a confirmat: producåtorul turc Basak, apar¡inând holdingului ASKO, a achizi¡ionat 97% din ac¡iunile grupului Buhler Industries, proprietarul mårcii de tractoare Versatile, de la Rostselmash (cel mai mare producåtor rusesc de ma¿ini agricole), la o valoare totalå a tranzac¡iei de 60,5 milioane dolari.

Fondatå în 1966 în Canada, compania Versatile s-a alåturat grupului New Holland în 1987, cu sarcina så producå tractoare de

mare putere pentru marcå.

Când Case IH a fost cumpåratå de New Holland în 1999, comisia anti-trust a impus vânzarea companiei, considerând cå aceasta este duplicatul lui Fargo (SUA), care produce tractoare echivalente pentru Case IH.

Producåtorul canadian Buhler, specializat în produc¡ia de stivuitoare, a fost cel care a achizi¡ionat Versatile.

Din 2007, o bunå parte din ac¡iunile Buhler Industries au fost cumpårate treptat de ru¿ii de la Rostselmash.

Tractoarele Versatile originale în culorile Rostselmash au fost prezentate la Agritechnica 2019. În acela¿i an, operatorul canadian de tractoare a semnat un acord cu Kubota pentru a produce tractoare cu ¿ase cilindri pentru pia¡a din America de Nord.

Acest acord råmâne valabil ¿i dupå preluarea Versatile de cåtre Basak.

Europa, ]inta noilor drone agricole chineze[ti Grupul chinez DJI Agriculture va lansa anul acesta mai multe drone agricole, cu func¡ii de pulverizare, împrå¿tiere de fertilizant ¿i de supraveghere a recoltelor.

Cea mai mare ¿i cea mai avansatå dronå de aplicare aerianå de la DJI, Agras T50, este capabilå så transporte o sarcinå utilå de pulverizare de 40 kg sau o sarcinå de împrå¿tiere de 50 kg.

Este echipatå cu pulverizare cu dublå atomizare, radare frontale ¿i posterioare cu matrice în faze, vizibilitate binocularå dublå ¿i o camerå Gimbal FPV de înaltå rezolu¡ie.

44

Totodatå, asigurå concomitent supravegherea aerianå ¿i protec¡ia culturilor, oferind o solu¡ie completå de dronå agricolå.

Agras T25 integreazå caracteristicile men¡ionate la T50 într-un fuzelaj

compact, optimizat pentru utilizare individualå ¿i este capabilå så transporte o sarcinå utilå de pulverizare de 20 kg sau o sarcinå utilå de împrå¿tiere de 25 kg. La acestea se mai adaugå dronele DJI Mavic 3M de cartografiere multispectralå pentru scanarea dezvoltårii culturilor, respectiv DJI FlyCart 30, de transport a unor încårcåturi de 30 kg la distan¡e maxime de 16 km.

rubric\ coordonat\ de Arpad DOBRE Profitul Agricol 1/2024

MA{INI & UTILAJE

2023, anul cu atât de multe nout\]i Anul trecut a reprezentat o perioadå fastå pentru industria producåtoare de utilaje agricole.

Trågând linie, majoritatea anun¡ând cifre de afaceri în cre¿tere ¿i lansåri de noutå¡i pe bandå rulantå. 2023 nu a fost un an prea dificil nici pentru importatorii din ¡arå. A fost un bun prilej de reluare a prezentårilor în câmp de ma¿ini agricole, s-au deschis filiale, s-a lårgit portofoliul de utilaje ¿i servicii conexe etc. Vå propun, în câteva pagini, så aruncåm o privire retrospectivå asupra principalelor evenimente din 2023.

Ianuarie Constructorul ceh Bednar a introdus pe pia¡å cultivatoare universale Fenix Fo_Profi. Patru modele cu o lå¡ime de lucru de la 4 la 7,9 m, potrivite pentru cultivarea solului într-o singurå trecere.

Germanii de la Claas au anun¡at o cifrå de afaceri record pentru 2022, cu vânzåri de 4,9 miliarde de euro ¿i o

Profitul Agricol 1/2024

marjå stabilå de profit de 8,8%. ¥n România, NHR Agropartners a anun¡at cå începe distribuirea de produse ¿i echipamente Topcon. O altå noutate o reprezintå crearea unei divizii noi, pentru importul ¿i distribuirea de tractoare specializate Same.

Februarie Claas a aniversat 20 de ani de la preluarea fabricii de tractoare de la Le Mans, Fran¡a, unde înainte se produceau tractoarele Renault. Era 23 februarie 2003, când Helmut Claas semna acordul de achizi¡ionare a fabricii. Abia din 1 noiembrie tractoarele de la Le Mans au fost produse în culorile Claas. ¥n România, Maschio Gaspardo a aniversat 20 de ani de la începutul produc¡iei în fabrica din Chi¿ineu Cri¿, Arad. În primul an de activitate producea 400 de echipamente, iar în 2022 a ajuns la 5.500.

Martie John Deere a produs tractorul cu numårul 2 milioane la fabrica din Mannheim, Germania.

La Las Vegas, constructorul britanic JCB a prezentat noul motor cu ardere pe hidrogen, considerat solu¡ia pentru emisii zero de carbon a utilajelor destinate agriculturii. ¥n România, Dicor Land deschidea al patrulea punct de lucru, cu parc de ma¿ini agricole ¿i un magazin de piese de schimb, la Remetea Mare, în Timi¿.

Noua filialå se alåtura celor de la Gala¡i, Ia¿i ¿i Slobozia.

Tot atunci, israelienii de la Metzer au inaugurat la Dragomire¿ti Vale, Ilfov, prima fabricå din ¡arå pentru echipamente de irigare prin picurare.

Aprilie Amazone a lansat noul plug Tyrok “on-land”, semipurtat ¿i reversibil, pentru aratul în afara brazdei, care eliminå tasarea aråturii cu ro¡ile tractorului. ¥n România eram ocupa¡i cu vizitarea expozi¡iei Agraria, de la Cluj, târgul de suflet al Ardealului.

F

Arpad DOBRE

45

Mai Amazone a aniversat 140 de ani de la înfiin¡are. Heinrich Dreyer a fondat compania “H. Dreyer Fabrik für landwirtschaftliche Maschinen und Geräte” (în traducere Fabrica H. Dreyer pentru ma¿ini ¿i utilaje agricole) în Gaste, Germania, la 1 mai 1883.

Amazone a marcat cei 140 de ani dezvåluind noile semånåtori de precizie Precea 9000-TCC ¿i 12000-TCC, cu lå¡imi de lucru de 9 ¿i 12 metri.

F

¥n România, NHR Agropartners sus¡inea un amplu program pentru combainieri, împreunå cu speciali¿ti în combine Deutz-Fahr.

Claas începea seria de demonstra¡ii în câmp Lexion Demo Tour. ¥n 2023 au ales special doar ferme în care nu existå combine Claas, pentru a prezenta performan¡ele Lexion fa¡å de concuren¡å. ¥n toatå ¡ara au avut 21 de demonstra¡ii.

IPSO Agriculturå lansa IPSO Ser-

vice 360, un concept-umbrelå ce reune¿te toate serviciile de care pot beneficia clien¡ii companiei: consultan¡å, programare la service, diagnozå la distan¡å, mentenan¡å utilaje, service ¿i piese de schimb originale.

Iulie ¥n premierå mondialå, în Germania, Claas dezvåluia, într-un cadru festiv, noile modelele Xerion, 12.590 ¿i 12.650, cu care germanii intrau în

¥n România Serv Class a deschis filiala de la Ovidiu, Constan¡a. Inauguratå sub mottoul “Formula succesului”, era treia filialå deschiså de Serv Class în 2023, dupå cele din Tulcea ¿i Cålåra¿i. ¥n aceea¿i lunå, la Fundulea avea loc Agriplanta, cel mai mare târg de ma¿ini ¿i utilaje agricole din ¡arå.

Iunie Grupul Same Deutz-Fahr (SDF) anun¡a vânzåri-record pentru anul 2022, 40.207 de tractoare ¿i combine, realizând o cifrå de afaceri de 1,8 miliarde euro, o cre¿tere de 22% fa¡å de 2021. ¥n Germania, Lemken anun¡a sistemul IC-Light, care distinge cu acurate¡e buruienile ¿i dirijeazå echipamentul de prå¿it mecanic cu o precizie de 2 cm, la o vitezå de 15 km/h.

Austriecii de la Pöettinger dezvåluiau ¿i ei Mergento, o nouå genera¡ie de utilaje pentru adunarea furajelor.

46

Profitul Agricol 1/2024

clubul restrâns al constructorilor de peste 600 CP. Pe lângå acestea, Claas a prezentat ¿i trei noi serii tractoare, Elios 200, Elios 300 ¿i Axos 300, cu puteri de la 75 CP pânå la 103 CP. Tot în Germania, Fendt lansa noua gamå 700 Vario Gen7. ¥n Austria, Steyr a prezentat noua gamå de tractoare cu transmisie CVT, cu motoare cu puteri de pânå la 280 CP, cabine mai spa¡ioase, digitalizare avansatå, suspensie îmbunåtå¡itå, func¡ii automate. ¥n România, la Gala¡i, Dicor Fest marca 12 ani de performan¡å Dicor Land.

Au fost expuse peste 1.000 de utilaje, de la 30 de furnizori din ¡arå ¿i din stråinåtate ¿i zeci de companii partenere.

August Recordul mondial de cultivare a terenului a fost stabilit în aceastå lunå la o fermå din România. Este vorba de o suprafa¡å de 769,36 hectare, prelucratå cu cultivatorul Bednar Swifterdisc XE 18400 Mega, în timpul unui test de func¡ionare continuå de 24 de ore. Noul record a depå¿it cu 125,36 hectare vechiul record, stabilit în 2007.

Semånåtoarea Amazone Condor a fost prezentatå în premierå în România, într-o fermå din Vaslui. Poate semåna direct în teren nepregåtit, pe lå¡imea de 12 metri, rapi¡å, grâu, orz, mazåre ¿i culturi de acoperire.

Deutz-Fahr ¿i-a înnoit gama de tractoare 5D Keyline cu puteri de la 65 la 102 CP, prin echiparea cu transmisie PowerShuttle, pentru un confort mai ridicat al operatorului atât la lucrul în câmp, cât ¿i în timpul opera¡iunilor de transport, datoritå noilor func¡ii SenseClutch, ComfortClutch ¿i Stop&Go. Iar Maschio a lansat echipamentul de împrå¿tiat îngrå¿åminte Primo EW Isotronic, vârf de gamå.

Septembrie ¥n toatå Europa evenimentele dedicate ma¿inismului agricol aveau så se multiplice, datoritå apropierii expozi¡iei Profitul Agricol 1/2024

Agritechnica, din Germania.

Este un obicei al constructorilor så dezvåluie noutå¡ile cu o lunå, maxim douå înainte, ca så men¡inå aten¡ia ridicatå asupra lor. Aceste prezentåri poartå numele generic de “pre-Agritechnica”.

Cu gândul al expozi¡ia din Germania, Case IH a pus la lucru pentru prima datå în Europa tractorul autonom, apoi noul tractor ¿enilat Quadtrac 715 de 778 CP. Austriecii de la Pöttinger prezentau în premierå o serie de inova¡ii aduse utilajelor deja consacrate: pluguri, grape rotative, semånåtori, cultivatoare.

Vaderstad, la rândul såu, a lansat semånåtori cu func¡ii noi ¿i cu fertilizare, inclusiv cu îngrå¿åmânt lichid, noi cultivatoare/prå¿itoare.

De asemenea, Claas ¿i-a înnoit gama de cositori Disco, care a ajuns astfel la cinci versiuni.

Iar Amazone a lansat, tot într-o prezentare pre-Agritechnica, la ferma sa de testare din Germania, noi ma¿ini de fertilizat, grape ¿i cultivatoare.

O altå noutate a lunii septembrie: Sulky, Sky ¿i Prolog s-au unit sub o singurå siglå - SKY Agriculture, apar¡inând grupului francez Burel.

Iar Claas, AgXeed ¿i Amazone ¿i-au unit for¡ele prin înfiin¡area unei alian¡e care colaboreazå în domeniul autonomizårii ma¿inilor agricole. ¥n România, se ¡inea FarmConect, o expozi¡ie organizatå de FAPPR. Aflatå la a doua edi¡ie, a atras un numårul impresionant de companii din zona utilajelor. ¥n Câmpia de Vest, Agromalim a fost un nimerit prilej pentru prezentarea în premierå a NEXAT. IPSO Agriculturå anun¡a sistemul See & Spray, care, montat pe un F sprayer John Deere 612R, 47

MA{INI & UTILAJE F

“oche¿te” buruienile ¿i scade cu 77% costurile cu erbicidarea.

Octombrie Claas omologa utilizarea unui nou carburant, HVO - ulei vegetal hidrotratat. În plus, înainte de a påråsi fabrica, toate utilajele sunt alimentate cu acest carburant, care este neutru din punctul de vedere al emisiilor în propor¡ie de pânå la 90%. În avanpremiera Agritechnica din noiembrie, au fost anun¡ate medaliile de aur ¿i de argint pentru cele mai inovative ma¿ini ¿i utilaje agricole.

New Holland a fost singurul producåtor care a primit medalia de aur, pentru conceptul general de combine cu rotor dublu axial CR. A mai primit ¿i douå medalii de argint, pentru douå tractoare, T4 Electric Power ¿i T7.270 Methane Power.

¥n România, IPSO Agriculturå inaugura al 21-lea punct de lucru, lângå Alexandria, Teleorman, cu depozit de piese de schimb, atelier de repara¡ii ¿i showroom.

Iar la Bucure¿ti avea loc Indagra.

Tot în noiembrie, Amazone ¿i FieldView, platforma Bayer pentru agricultura digitalå, au demarat o colaborare ca så îmbunåtå¡eascå conectivitatea ¿i så creeze o legåturå între instrumentele digitale FieldView ¿i ma¿inile de precizie ale Amazone.

Noiembrie

¥n România, AgroConcept a anun¡at numirea lui Roger Pyle ca nou CEO al companiei, ca urmare a plecårii lui Jaydeep Singh.

¥n Germania se desfå¿ura Agritechnica 2023, cea mai mare expozi¡ie din lume în domeniul ma¿inilor ¿i utilajelor agricole. A fost un eveniment, mai ales cå s-a ¡inut dupå o pauzå de 4 ani cauzatå de pandemie.

Agritechnica a produs o adevåratå avalan¿å de noutå¡i în domeniul tractoarelor, combinelor, utilajelor pentru prelucrarea solului ¿i al semånåtorilor, precum ¿i al digitalizårii în agriculturå.

Claas a ob¡inut premiul “Tractorul Anului” pentru Xerion 12.650 New Holand a primit douå premii “Ma¿ina agricolå a anului”, pentru combina CR11, respectiv pentru tractorul T7.270 Methane Power.

Case IH a dezvåluit seria AF, de 775 CP, cea mai mare combinå realizatå pânå acum, cu numeroase inova¡ii ¿i func¡ii automate.

Decembrie Finalul anului aduce de obicei pu¡ine noutå¡i, mai ales dupå luna noiembrie, dominatå de expozi¡ia din Germania.

Cu toate acestea, decembrie a fost luna când Deutz-Fahr a lansat noile tractoare din seria 6, care vor fi disponibile din 2024. O noutate, acestea vor putea folosi ulei vegetal hidrotratat în loc de motorinå.

Producåtorul britanic JCB ¿i-a lårgit gama de încårcåtoare cu echipament frontal sau cu bra¡ telescopic, cu o serie de utilaje dezvoltate în conformitate cu conceptul “Zero emisii” (încårcåtoare electrice), cât ¿i de utilaje consacrate care se aliniazå conceptului de emisii reduse.

Amazone a primit argint pentru sistemul Curve Control, prin care controleazå mai eficient împrå¿tierea îngrå¿åmintelor.

Claas a fost medaliatå pentru un sistem de reglare multidimensionalå la ridicåtoarele în trei puncte pe spate ale tractoarelor.

Lemken a fost medaliatå pentru crearea iQblue Vision, un sistem de monitorizare în timp real, prin camere video, a uzurii organelor cultivatoarelor.

48

Profitul Agricol 1/2024

Tractoarele T4 - mici, dar agile în podgorii [i livezi Tractoarele New Holland T4 V/N/F sunt echipate cu sisteme ¿i func¡ii care îmbunåtå¡esc performan¡ele ¿i sporesc trac¡iunea chiar ¿i pe terenuri în pantå, fie cå e vorba de lucrul în viticulturå, pomiculturå sau chiar la cultura mare, în ferme din zone colinare ori în cele zootehnice, la lucrul în grajduri.

Ca

un spor de atractivitate pentru aceste tractoare, AgroConcept, importatorul New Holland în România, are în aceastå perioadå o ofertå avantajoaså la achizi¡ia oricårui model din gama T4 V/N/F. Seria T4 are modele cu trei lå¡imi de lucru - de la 1,1 m (V), 1,3 m (N) sau 1,45 m (F). Tractoare din aceastå gamå sunt echipate cu motoare care dezvoltå 77 - 99CP ¿i sunt dotate cu sistemul SuperSteer, prin care virajele se pot efecProfitul Agricol 1/2024

tua pe o razå mai micå ¿i mai rapid, fie cå e vorba de spa¡ii înguste în ferme sau pe parcele.

Siguran¡å la lucrul în pantå SuperSteer reprezintå un mare avantaj ¿i la întoarcerea la capåtul rândurilor de culturi prå¿itoare, deoarece reduce cu pânå la 35% timpul de viraj ¿i reintrare pe rânduri.

Chiar dacå sunt tractoare de puteri mici, modelele T4 V/N/F au o capacitate de ridicare de pânå la 2.600 kg, gestionarea automatå a trac¡iunii (foarte importantå la lucrul în pantå) ¿i dispun ¿i de alte echipåri performante.

Printre acestea se remarcå suspensia pe puntea fa¡å Terraglide ¿i pneurile Trelleborg PneuTrac.

Protec¡ie pentru tractor ¿i operator Cu Terraglide este protejat atât tractorul ¿i operatorul, cât ¿i echipamentul ata¿at de ¿ocurile dure din timpul lucrårilor. Drept urmare, chiar ¿i în condi¡ii de lucru pe terenuri cu denivelåri mari sau pe pante abrupte, anvelopele nu intrå în

contact cu pår¡i ale tractorului, dar påstreazå permanent contactul cu solul.

Terraglide î¿i dovede¿te eficacitatea ¿i atunci când modelele T4 V/N/F utilizate în vii sau livezi au echipamente ata¿ate în fa¡a tractorului, pentru efectuarea de lucråri specializate în pomiculturå ¿i viticulturå. Împreunå cu Terraglide, dotarea cu anvelope Trelleborg PneuTrac oferå, prin modelele speciale din aceastå gamå, un confort în plus pentru operator. Aceste anvelope asigurå o trac¡iune sporitå cu pânå la 24% ¿i o stabilitate mai bunå fa¡å de alte anvelope utilizate la tractoare specializate similare. În plus, aceste anvelope au o amprentå mai mare la sol, reduc tasarea ¿i scad consumul de carburant.

Fermierii care vor så achizi¡ioneze în aceastå perioadå de la AgroConcept tractoare din seria New Holland T4 (sau din gamele T5, T6, T7, atât cu ampatament standard, cât ¿i lung, ¿i cu puteri de pânå la 260 CP) beneficiazå de condi¡ii avantajoase: avans 0%, prima ratå în septembrie 2024 ¿i o perioadå de finan¡are pe 5 ani.

Arpad DOBRE 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 19 ianuarie 2024 La Vaslui se ¡ine edi¡ia a II-a a Tehnologiilor optime de prelucrare a solului, o conferin¡å organizatå de Profitul Agricol.

Va avea loc la Pensiunea Noblesse, pe DN2F, începând cu ora 9:00.

Ca ¿i la prima edi¡ie, ne vom concentra pe prezentårile speciali¿tilor în pregåtirea solului.

8 februarie 2024 Forumul APPR organizeazå a IX-a edi¡ie a Congresului De la fermieri pentru fermieri, înso¡it de obi¿nuita decernare a trofeului Porumbul de Aur pentru cea mai mare produc¡ie ob¡inutå în 2023.

18 - 21 aprilie 2024 La Jucu, în Cluj, are loc Agraria.

Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi¡ii din ¡arå.

Se ¡ine din 1995.

23 - 26 mai 2024 DLG a stabilit data expozi¡iei Agriplanta-Romagrotec de la Fundulea, Cålåra¿i.

Chinezii poftesc la mai mult\ cafea Consumul de cafea al chinezilor cre¿te rapid, ceea ce stimuleazå o competi¡ie agresivå între lan¡urile de cafenele, care în ultimele luni au deschis mii de localuri.

Anali¿tii se a¿teaptå ca apetitul în cre¿tere al Chinei pentru cafea så fie un motor important al cererii viitoare, pe måsurå ce cafenelele se vor extinde ¿i dincolo de marile metropole, precum Beijing ¿i Shanghai, în zecile de ora¿e de talie mijlocie unde tinerii încep så aprecieze cafeaua.

Cererea în cre¿tere de cafea în China oferå o oportunitate pentru lan¡urile interna¡ionale precum Starbucks ¿i Tim Hortons, care au investit masiv în China, chiar dacå se con-

O lingurit, a~ de poezie

50

1 1 2

Stam lungit pe zåpadå, privirea îmi hoinårea printre cetini, în jur, ¿i nu mi-era frig. Dimpotrivå, abuream tot ca o pâine albå.

3

Stelele må priveau curioase.

O, tu, carne a mea, visåtoare, o, voi, fosforescentelor oase!

7

Tot viitorul cålåtorea, cålåtorea, de sus, de sub norii cei nevåzu¡i, pe fulgii cei albi, cåci ningea, dragostea mea i-apåsa, apåsa, ¿i ei mi se topeau în råsuflare.

10

Nichita STÅNESCU

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Îmbuibatul care a ajuns un pârlit – Bate în deplasare; 2) Pline de triste¡e – Perechea din 9 10 Sierra! 3) Tåiat la maximum – Baza materiei: 4) Miez de nuga! – Deloc bine våzu¡i; 5) Luarea col¡ului – Popas… agroturistic; 6) Råmas în amintire; 7) Mâncare de pasåre – Oameni de litere; 8) Fåcut bucå¡i; 9) Pus la socotealå – A-¿i duce zilele; 10) Supu¿i poftelor.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

Visul unei nop¡i de iarnå

fruntå cu o provocare din partea mårcilor locale care se extind rapid.

Consumatorul chinez adoptå din ce în ce mai mult stilul de via¡å occidental, iar cafeaua este desigur una dintre båuturile reprezentative pentru acest stil de via¡å.

Grupul chinez Luckin Coffee a deschis 5.059 de cafenele în ultimele 12 luni, în timp ce rivalul Cotti Coffee a deschis 6.004 în aceea¿i perioadå.

Grupul american Starbucks a deschis 700 de cafenele în China în ultimul an ¿i are de gând så opereze în aproximativ 9.000 de localuri pânå în 2025, în timp ce grupul canadian Tim Hortons inten¡ioneazå så aibå 3.000 de localuri în maxim patru ani.

4 5

2

3

4

5

6

7

8

6 8 9

Solu¡ia careului din Nr. 48/2023 ORIZONTAL: SCAI - TARAF; TALERE - ARI; EBOSE - ORAL. IA - ICONITA; ROTISOR - T; PER - TARIFE; OTARATA - IL; L - SOLUBILI; INEC - RITOS; POLIVALENT.

VERTICAL: 1) Cuib ocupat… dupå ce vine barza – Pregåtitå pentru un salt mortal; 2) Unitare ca structurå – Puse în supå! 3) Se întoarce la înaintare – Mi¿cåri ale scoar¡ei; 4) Tare la cap – Produs de concep¡ie; 5) Sosiri pe pistå; 6) A¿ezat la coadå! – Cântå-n strunå la ¡årani; 7) Are existen¡a asiguratå – A pune gaz pe foc; 8) Tobå båtutå... cu scandal (2 cuv.); 9) Deschide drumul apelor – Intrå în bibliotecå; 10) Pauze luate pe front.

Profitul Agricol 1/2024