Profitul Agricol nr. 20, din 27 mai 2020 by Profitul Agricol

nr. 20 din 27 mai 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 20/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Hectarele lui Pristanda

Redactori

Pristanda: (continuå repede, pe neråsuflate) Douå la primårie, optspce, patru la ¿coli, douåzeci ¿i patru, douå la catrindala la Sf. Niculae, treizeci... Tipatescu: (râzând) Le-ai mai numårat o datå ¿i aduni råu...

Luni, pe 25 mai, pe la ceasurile când oamenii î¿i terminå cafeaua, ministrul a ie¿it în fa¡a presei, så raporteze ultimele cifre de secetå ¿i iriga¡ii. Roste¿te ritos, “pânå acum sunt 1,6 milioane de hectare calamitate, din care 941.000 deja verificate”, ¿i alte câteva cifre-lozinci privind iriga¡iile. Dar vocea ministrului parcå ¿i-a pierdut curajul. “Vreau så fac un apel la comisiile de constatare, dupå ce, în unele jude¡e, suprafe¡ele calamitate depå¿esc suprafe¡ele raportate în toamnå.” Pixurile råmân suspendate în lini¿tea de o secundå, douå. “Urmåresc zilnic raportårile. Atât pe cele din toamnå, cu însåmân¡årile, cât ¿i cifrele din procesele-verbale. Am observat ni¿te lucruri care îmi par exagerate. Nu se poate så fie 110% suprafa¡å calamitatå.” Are ¿i el dreptate... Carnasier politic pânå la capåt, nu indicå spre nimeni, nu roste¿te niciun nume de jude¡. Este o vinå colectivå, deci a nimånui. De partea cealaltå, ziaristul cautå så în¡eleagå ceva mai mult. Oare de cine vorbe¿te? Cu ochii în cifrele din ultimele zile, problema pare så fie în Constan¡a mai mult decât la al¡ii. Doar Constan¡a are 416.000 de hectare declarate calamitate. Tulcea vecinå abia se apropie de 126.000. De 3 ori mai pu¡in. Parcå ¿i raportarea de semånat din toamnå tot spre Constan¡a aratå. ¥n linii mari, au avut 194.000 cu grâu, 60.000 cu orz, 22.000 cu rapi¡å. ¥n total, 276.000. Fa¡å de cele 416.000 calamitate, cineva a adåugat din pix 140.000 în plus. ªi au fåcut-o primåriile, care au primit, de multe ori, câte douå rapoarte. Unul înainte de Ordinul 97/2020, altul dupå. Din lene, din ne¿tiin¡å, din ordin politic, le-au adunat ¿i le-au transmis a¿a. Ministrul a luat cifra de bunå ¿i a defilat cu ea. ¥n Senat, la televiziuni... Acum, a dezamorsat grenada în fa¡a presei, înainte de a exploda în lumea politicå. Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 20/2020

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Cre[terea animalelor

Evenimentele s\pt\m=nii Produc¡ia de grâu 5 - 5,5 milioane de tone

Adrian Oros: De 50 de ani nu a mai fost o secetå ca acum 7 La Constan¡a, hectarele calamitate s-au numårat de douå ori 8 Fermierii sunt pro-Europa dar Europa mai e pro-fermieri? 9

Pre]uri [i pie]e La cât estimeazå americanii produc¡ia de cereale din România 13 Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii 14 Produc¡ia mondialå de oleaginoase 16 Soia: 363 de milioane de tone la nivel mondial 18

Culturi vegetale SCDA Caracal: tehnologia ¿i såmân¡a, un singur pachet 20 Fungicidul Filan ¿i fertilizantul Wuxal Boron Plus. Ac¡iune complexå pentru floarea-soarelui 22 O dozå calculatå, o alta inventatå! 24 Iepurii ¿i hârciogii, 26 spaima câmpurilor în Timi¿

Finan¡area, explicatå pe jumåtate Bruxellesul intrå adânc în farfurie Carnea, o Cenu¿åreaså europeanå Sechestrarea carbonului ¿i împåduririle Noua Politicå Agricolå Comunå AIPROM nu crede în obiectivele ¿i ambi¡iile Comisiei Europene

12 12

Cupoane pentru såmân¡a de cereale påioase 28 Vasile Datcu: Pânå nu rezolvi problema Codului Penal, nu rezolvi problema agriculturii 30 Hibrizii de rapi¡å KWS. Circuitul perfect de la såmân¡å la recoltå 32 Seceta nu este doar a fermierilor 34 Stabilitatea, mai importantå decât volumul 34 Asigurare de secetå la porumb 36

Gr\dina, via [i livada Constantin Dulu¡e: Voi continua så plantez vie Cornel Stroescu a pus 30 de hectare de ro¿ii Lieto combate eficient mana la cartof, tomate ¿i vi¡å de vie

Vasile Paraschiv a råmas fårå lucernå ¿i fårå grâu

Vacile lui Nelu Badea nu mai au furaje Seceta distruge baza furajerå Lunca Pa¿cani

Ma[ini agricole Cifrele de afaceri ale principalilor producåtori, în 2019

Informa]ii externe Germania schimbå regulile din abatoare Trump anun¡å noi måsuri de sus¡inere a fermierilor

Istoria porumbului

Americanul care viseazå produc¡ii de 50 de tone la hectar

Magazin 37

Monturi cu ¡aparinå pentru mare ¿i Dunåre Iezi de Florar Italienii vor så transforme vinul în dezinfectant

52 53

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Produc]ia de grâu 5 - 5,5 milioane de tone Produc¡ia de grâu din acest an ar putea fi de 5 - 5,5 milioane de tone. Aprecierea îi apar¡ine ministrului Agriculturii, Adrian Oros. Dar, spune ministrul, estimårile sunt destul de aproximative. “Avem fåcute estimåri ¿i de cåtre asocia¡ii, ¿i de cåtre unii dintre fermieri. Sigur, comparând suprafe¡ele care au fost însåmân¡ate, ¿i aici ne referim la 2,9 milioane de hectare care au fost în toamnå însåmân¡ate cu grâu, orz, orzoaicå,

secarå, rapi¡å, ¿i dacå constatåm pânå acum cå mai mult de o treime au fost calamitate într-o propor¡ie mai mare de 50% putem så avem o apreciere a unei produc¡ii maxime de 5 - 5,5 milioane de tone la grâu.” Al¡i anali¿ti din pia¡å se a¿teaptå ca România så recolteze între 5 ¿i 7,4 milioane de tone de grâu, dupå ce anul trecut a înregistrat o recoltå record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafa¡å de 2,1 milioane de hectare.

Adrian Oros> De 50 de ani nu a mai fost o secet\ ca acum “E o secetå extremå ¿i puternicå, ce s-a instalat în aceastå parte a Europei, nu numai în România, care se suprapune acestei crize a evolu¡iei pandemiei Covid. Secetå ca anul acesta, spun speciali¿tii, n-a fost de 50-60 de ani”, a declarat Adrian Oros, într-o conferin¡å de preså sus¡inutå la Cluj. “În afarå de faptul cå-i despågubim, încercåm så-i încurajåm pe fermieri pentru cå sunt ¿i alte fenomene climatice nefavorabile sau extreme care pot så le diminueze produc¡iile - grindinå, inunda¡ii, înghe¡, ploi toren¡iale, furtuni - încercåm så-i obi¿nuim så-¿i asigure culturile. Ministerul Agriculturii suportå 70% din poli¡a de asigurare. În acela¿i timp, încercåm så negociem cu båncile så fie prinså în poli¡a de asigurare ¿i seceta, pentru cå foarte multe bånci nu asigurå pentru secetå sau, acolo unde asigurå pentru secetå, condi¡iile pe Profitul Agricol 20/2020

care le impun în contracte nu sunt acceptate sau sunt foarte greu acceptate de fermieri”, a adåugat Oros.

S-a prelungit termenul de depunere a cererilor unice Guvernul a adoptat (joi, 21 mai) o Ordonan¡å de Urgen¡å prin care se prelunge¿te termenul de depunere a Cererilor Unice de Platå pânå la 15 iunie. De asemenea, au fost simplificate procedurile de depunere. Ele se fac online, iar adeverin¡ele de la primårii se ob¡in direct de la centrele APIA, declara ministrul Adrian Oros, la finalul ¿edin¡ei de Guvern. Adrian Chesnoiu a câ¿tigat procesul cu MADR Agro TV a aflat cå Adrian Chesnoiu a câ¿tigat procesul cu Ministerul Agriculturii ¿i a fost repus în func¡ia de director general al AFIR, pe data de 11 mai, prin hotårârea instan¡ei. Întârzieri la plå¡ile din FEADR Mai mul¡i fermieri ne-au semnalat cå încå nu au încasat banii pe deciziile (autorizårile la platå) APIA emise în cursul lunii trecute, de¿i termenul de platå este de trei-patru zile. “Am decizie emiså pe data de 15 aprilie, pe Måsura 10, Pachetul 7, måsuri de agromediu. Am de încasat 94.000 de lei ¿i încå banii nu sunt în cont, dupå 45 de zile”, spune fermierul ªtefan Moraru, din Peri¿oru, Cålåra¿i. Adrian Pintea, directorul APIA, admite cå pentru deciziile emise între 9 ¿i 30 aprilie ordinul de platå a fost semnat luni, 25 mai. Astfel, banii vor intra în conturile fermierilor în cursul acestei såptåmâni. “A fost mare fluxul, fiindcå noi solicitåm la AFIR, AFIR solicitå la MADR, MADR la Ministerul de Finan¡e ¿i apoi vine aprobarea invers. Banii pe care îi dåm noi pe FEGA se achitå rapid, în douå-trei zile”. Situa¡ia pestei porcine africane În 22 mai, pesta porcinå africanå (PPA) evolueazå în 24 de jude¡e, cu un numår de 278 de focare (dintre care 4 focare în exploata¡ii comerciale). În alte 17 jude¡e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre¡i. ¥n ultima såptåmânå au fost înregistrate doar 8 focare noi. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Un fermier în Grupul de Ini¡iativå Economicå Timi¿ La Timi¿, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean, Cålin Dobra, a înfiin¡at un Grup de Ini¡iativå Economicå Localå, OcroTimi¿. A cooptat ¿i un fermier, Alexander Degianski, pre¿edintele Asocia¡iei Pro Banat Verde. “Timi¿ul poate så fie un jude¡ în care administra¡ia så cunoascå nevoile reale ale mediului de afaceri”, declara Alexander Degianski. Încå 200.000 ha irigate în 2020 În acest moment, suprafa¡a irigatå este de 322.032 ha. Ministrul Adrian Oros î¿i dore¿te så adauge încå 200.000 de ha irigabile pânå la sfâr¿itul acestui an. Pentru aceasta, a gândit, împreunå cu omologul de la Economie, o schemå de sprijin pentru achizi¡ia de echipamente de udare. Totodatå, MADR va suplimenta cu 10% alocårile financiare aferente anului în curs pentru Programul Na¡ional de reabilitare a infrastructurii principale de iriga¡ii, ajungânduse la 55 de milioane de euro. Acest lucru va permite finalizarea a 11 obiective de investi¡ii, astfel încât så se acopere cele 200.000 de ha promise de ministru pânå la finele anului. PNL acuzå PSD cå ¡ine cu retailerii PNL va ini¡ia modificarea Legii 28/2020 privind comercializarea produselor alimentare, care a fost ¿i ea recent modificatå de PSD, prin introducerea a douå prevederi. Acestea, spune PNL, avantajeazå marile re¡ele comerciale ¿i dezavantajeazå micii producåtori: majorarea termenului de platå de la 7 la 14 zile pentru produse proaspete, respectiv 30 de zile pentru celelalte produse; posibilitatea de a percepe legal, de la micii producåtori, taxe suplimentare, ascunse, gen autofacturare, remizå lunarå, reducere ulterioarå raportatå la cifra de afaceri sau discount de volum. Deocamdatå PNL nu a decis cum va elimina aceste prevederi, fie în procedurå de urgen¡å, fie printr-o modificare a Legii 28. 8

La Constan]a, hectarele calamitate s-au num\rat de dou\ ori Suprafa¡a declaratå calamitatå în jude¡ul Constan¡a este de 416.000 ha, în condi¡iile în care suprafa¡a arabilå a jude¡ului este de 484.000 ha.

Tulcea vecinå are 126.000 de ha declarate calamitate, de 3 ori mai pu¡ine ca în Constan¡a. Problema este la primåriile din jude¡. În toamna 2019 au fost semånate 194.000 ha cu grâu, 60.000 ha cu orz ¿i orzoaicå de toamnå ¿i 21.900 ha cu rapi¡å. Anul acesta, în primåvarå, fermierii au început så semnaleze la primårii suprafe¡ele calamitate înainte de apari¡ia Ordinului 97/63 2020. Dupå apari¡ia Ordinului, procedura de raportare a fost reluatå. Înså, în loc så lase deoparte raportårile ini¡iale, primåriile le-au comasat cu cele de dupå Ordin ¿i le-au transmis a¿a Comisiei de constatare. A¿a au rezultat 221.280 ha calamitate în scripte cu grâu, 81.802 ha cu orz,

14.471 ha cu orzoaicå ¿i 36.222 ha cu rapi¡å. În total, 353.775 ha. Între 23 aprilie ¿i 15 mai, unica comisie de constatare a încercat så facå ordine în aceastå harababurå. ªi a mai adåugat ¿i ea ni¿te hectare. Din 15 mai, în Constan¡a sunt opt comisii ¿i toatå lumea a¿teaptå rezultatul muncii lor, poate or limpezi odatå câte hectare sunt calamitate în jude¡. Luni, 25 mai, în conferin¡å de preså, ministrul Adrian Oros a subliniat problema neconcordan¡ei dintre suprafe¡ele declarate calamitate ¿i cele însåmân¡ate. “Urmåresc zilnic raportårile. Atât pe cele din toamnå, cu însåmân¡årile, cât ¿i pe cele raportate calamitate, din procesele-verbale. La un moment dat am observat ni¿te lucruri pu¡in exagerate. E posibil ca întreaga suprafa¡å însåmân¡atå în toamnå, într-un jude¡, så fie calamitatå. Dar nu e posibil så fie 110%. Am comunicat directorilor de DAJ så fie foarte riguro¿i, så nu ne batem joc de aceastå activitate.”

Robert VERESS

Profitul Agricol 20/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Fermierii sunt pro-Europa, dar Europa mai e pro-fermieri? De¿i criza Covid-19 nu a trecut, Comisia Europeanå nu a vrut så amâne pânå în toamnå cele douå strategii care vor modela agricultura pentru 10 ani ¿i care sunt în inima Pactului Ecologic European. Comisia a prezentat Strategia De la fermå la consumator ¿i Strategia privind Biodiversitatea, care vin cu ¡inte Verzi fårå precedent. Marile organiza¡ii de fermieri din UE, dar ¿i din România cer o evaluare, înainte ca orice decizie så se ia ¿i så punå în pericol economia agricolå. Trecem în revistå propunerile celor douå strategii.

resiunea publicå a pus Comisia Europeanå în stare så aleagå o ¡intå foarte ambi¡ioaså: reducerea cu 50% a utilizårii ¿i riscurilor pesticidelor chimice în urmåtorii 10 ani. Cele considerate periculoase vor fi ¿i ele reduse cu 50%. Pentru a realiza obiectivul, Comisia vrea så revizuiascå Directiva privind utilizarea pesticidelor, så ajute la apari¡ia alternativelor pe bazå de ingrediente biologice active ¿i så aibå un nou sistem de evaluare a

Biotehnologia, våzutå ca solu¡ie Este de remarcat cå, în strategii, Comisia ia în calcul tehnicile inovative, inclusiv biotehnologia, ca instrumente care ar putea asigura obiectivele de sustenabilitate agricolå, adicå controlul dåunåtorilor ¿i al bolilor. ªi subliniazå cå aceste tehnici ar putea accelera reducerea dependen¡ei de pesticide. Comisia spune cå va examina ¿i poten¡ialul noilor tehnici de editare geneticå pentru sustenabilitatea sistemului agro-alimentar. Profitul Agricol 20/2020

riscurilor. De asemenea, se bazeazå pe tehnologii alternative de control a dåunåtorilor, cum ar fi rota¡ia culturilor ¿i eliminarea mecanicå a buruienilor. Un alt obiectiv e reducerea utilizårii îngrå¿åmintelor cu cel pu¡in 20%, pânå în 2030, pentru a se limita pierderile de nutrien¡i în sol ¿i apå cu cel pu¡in 50%, “fårå a se deteriora fertilitatea solului”. În cazul azotului ¿i al fosforului, pierderile poluante ar trebui så ajungå la zero. Ca så ajungå la aceastå ¡intå, Comisia va elabora un plan de ac¡iune pentru gestionarea integratå a nutrien¡ilor împreunå cu statele membre ¿i va promova tehnici de fertilizare de precizie ¿i utilizarea resturilor organice ca fertilizan¡i. Existå voci care spun cå e greu de în¡eles cum se vor putea måsura aceste obiective ambi¡ioase deoarece nu prea existå date despre cantitå¡ile de chimicale folosite în agriculturå. Comisia indicå doar cå s-ar putea baza pe monitorizåri din satelit.

Veronica HUZA

10% din terenuri scoase din produc¡ie Cu scopul de a se crea spa¡iu pentru animalele ¿i plantele sålbatice, polenizatori ¿i mecanisme naturale de reglare a dåunåtorilor, dar ¿i pentru sechestrarea de carbon, prevenirea eroziunii solului, filtrarea aerului ¿i a apei, în strategiile Comisiei se avanseazå ideea ca 10% din terenul agricol så fie considerat peisaj cu înaltå diversitate biologicå ¿i så fie men¡inut în afara produc¡iei, sub formå de benzi tampon, teren nelucrat (prin rota¡ie sau nu), garduri vii, copaci neproductivi sau iazuri.

Arii protejate pe 30% din teren În strategia privind biodiversitatea, Comisia se angajeazå ¿i så creascå ponderea ariilor protejate la 30% din suprafa¡a de teren a UE ¿i din zona marinå, tot pânå în 2030, iar 10% dintre aceste arii så fie în condi¡ii de protec¡ie strictå. Asta ar însemna o cre¿tere de minim 4% fa¡å de ariile protejate care existå, pentru terenuri.

Un sfert din produc¡ie, bio 25% din terenul agricol ar urma så fie utilizat pentru produc¡ia bio, de¿i e greu de zis cum se va ajunge la aceastå ¡intå. Câteva pârghii men¡ionate de Comisie pentru încurajarea sectorului sunt sistemul de taxare mai prietenos, achizi¡iile publice de produse bio în ¿coli, spitale ¿i institu¡ii publice, promovarea lor puternicå ¿i programe de sprijin în noua PAC. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Finan]area, explicat\ pe jum\tate De unde vor veni banii pentru noile ¡inte ambi¡ioase ale strategiilor? Nu este chiar 100% clar. Rezultå totu¿i cå o parte din bani vor veni din bugetul PAC, o altå parte din fonduri de coeziune, altele dintrun fond de investi¡ii european, din investi¡ii private... De asemenea, natura ¿i biodiversitatea vor fi prioritå¡i în planul de investi¡ii uria¿ dedicat Pactului Ecologic European. Alte pârghii amintite în strategii pentru a se ajunge la ¡intele propuse sunt cercetarea, introducerea accesului la internet în mediul rural pânå

în 2025, consultan¡a agricolå, måsuråtorile prin satelit, sistemul de taxare ¿i achizi¡iile publice. De asemenea, teoretic, ar trebui ca ¿i politicile comerciale cu alte state så fie fåcute ¡inându-se cont de obiective. Cele douå strategii, publicate sub forma unei comunicåri a Comisiei, nu sunt înså obligatorii a¿a cum sunt ele. Comisia invitå Parlamentul ¿i Consiliul så le aprobe ¿i cetå¡enii ¿i pår¡ile interesate så se implice în dezbatere. Sigur, poate dezbaterea era mai logic så aibå loc anterior.

Bruxellesul intrå adânc în farfurie Nici consumatorii nu vor scåpa prea u¿or de reglementårile Comisiei când decid ce vor în propria fafurie. Bruxelles-ul vrea så regândeascå cu totul sistemul de etichetare ¿i så semnaleze pe etichete ¿i câte gråsimi are produsul ¿i cât e de sånåtos ¿i cât e de prietenos cu mediul ¿i cu animalele, de¿i nu e clar cum va fi posibil. Nu e exlcus nici så se indice obligatoriu originea alimentelor. ªi industria de procesare ¿i retailerii vor avea de urmat noi reguli, pe viitor, inclusiv în marketing. Se pare cå se va merge în direc¡ia unei diete cu mai pu¡inå carne ro¿ie, zahår, sare ¿i gråsimi ¿i cu mai multe cereale întregi, fructe, legume ¿i nuci.

Carnea, o Cenu[\reas\ european\ Sectorul produc¡iei de carne va fi ¿i el influen¡at masiv de cele douå strategii, dacå råmân în forma propuså, chiar dacå ¡intele nu sunt atât de drastice precum cele cerute de grupurile ecologiste.

Antibiotice Comisia propune reducerea cu 50% a vânzårilor de antibiotice în ferme ¿i anun¡å noi reglementåri aplicabile medicamentelor veterinare ¿i furajelor medicamentoase, aplicabile începând cu 2022. Bunåstarea animalelor Strategiile spun cå se pregåte¿te o nouå legisla¡ie pentru bunåstarea animalelor, cu reglementåri noi privind transportul ¿i sacrificarea, ¿i este examinatå posibilitatea ca etichetele produselor din carne så con¡inå ¿i informa¡ii privind bunåstarea. Carnea Råmâne în planurile de promovare, de¿i grupurile ecologice au fåcut pre10

siuni pentru ca strategiile så includå ac¡iuni de reducere a produc¡iei de carne, din cauza impactului gazelor din industria bovinelor asupra mediului, noile strategii ale Comisiei nu au exclus carnea dintre produsele agricole promovate cu bani europeni, a¿a cum se zvonea. Deocamdatå sunt doar recomandåri mai vagi, privind orientarea consumatorilor cåtre diete bazate pe plante, dar råmâne de våzut în ce direc¡ie va merge dezbaterea. Existå inten¡ii så se acorde prioritate promovårii produselor animale

Sistem nou pentru crize Comisia vrea så creeze un plan de reac¡ie la crizele care pot afecta sistemele alimentare europene ¿i spune cå va fi regânditå rezerva de crizå care acum se ridicå la 478 milioane euro, dar care nu se prea poate folosi pentru interven¡ii pe pia¡å, deoarece banii provin din subven¡iile fermierilor. Se dore¿te un sistem de råspuns la crize alimentare, coordonat de Comisie ¿i de statele membre.

ob¡inute prin metode “mai durabile”. ªi se va încuraja gåsirea de proteine alternative la carne sau produse lactate, fie din surse vegetale, fie din insecte etc...

Furaje O altå direc¡ie se pare cå va fi, pe viitor, orientarea consumului de furaje produse fårå un impact major asupra mediului. A¿adar, s-ar putea descuraja importul de soia produså prin distrugerea pådurilor ¿i se va pune accent pe folosirea proteinelor produse în Uniunea Europeanå ¿i a furajelor alternative (insecte, alge etc). Un fel de furaje prietenoase cu mediul dacå vre¡i. Sprijin cuplat condi¡ionat Poate cel mai important aspect e faptul cå se men¡ioneazå în strategii cå acordarea sprijinului cuplat va fi evaluatå în viitoarele planuri strategice din noua Politicå Agricolå Comunå, din perspectiva sustenabilitå¡ii. Deci se pregåtesc condi¡ionåri pentru sectorul de produc¡ie al cårnii. Profitul Agricol 20/2020

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Sechestrarea carbonului [i împ\duririle Strategiile mai prevåd ca fermierii så adopte practici de sechestrare a carbonului în sol ¿i så fie råsplåti¡i financiar prin PAC ¿i prin ini¡iative private ¿i publice. De asemenea, se va încuraja luarea de måsuri de împådurire sau de men¡inere a zonelor de pådure, inclusiv prin partea de dezvoltare ruralå a PAC, cu scopul absorb¡iei dioxidului de carbon. Planul este så se planteze, la nivelul UE, cel pu¡in 3 miliarde de copaci pânå în 2030. Nu în ultimul rând, se va pune accentul pe producerea de energie regenerabilå în ferme, fie prin produc¡ia de biogaz, fie prin folosirea panourilor solare sau prin alte metode, tot prin PAC.

Noua Politicå Agricolå Comunå Comisia se a¿teaptå ca Planurile strategice na¡ionale din noua Politicå Agricolå Comunå så respecte ¡intele strategiilor. E interesant cå se precizeazå cå plafonarea plå¡ilor directe ¿i orientarea subven¡iilor cåtre fermierii care au mai multå nevoie de ajutor ¿i care aplicå måsuri verzi, în loc ca banii så meargå la entitå¡i care doar de¡in teren agricol, råmân un element esen¡ial al viitoarei PAC. Eco-schemele sunt amintite de mai multe ori ca instrumente care pot fi folosite pentru promovarea agriculturii de precizie, agro-ecologiei, inclusiv promovårii agriculturii bio, sechestrårii carbonului ¿i împåduririlor. Comisia va sus¡ine un buget minim obligatoriu dedicat eco-schemelor.

AIPROM nu crede în obiectivele [i ambi]iile Comisiei Europene AIPROM, Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor, din care fac parte companii mari, ca Adama, Alchimex, Arysta, Basf, Bayer, Corteva, FMC, NuFarm sau Syngenta, a a¿teptat cu interes publicarea strategiilor. ¥ntr-un comunicat redactat la cald, imediat dupå anun¡ul Comisiei, AIPROM noteazå cå “ne a¿teptam så fie stabilite obiective realiste, care så reflecte corect rezultatele unei evaluåri de impact a schimbårilor propuse asupra actorilor principali ¿i a existen¡ei lor. Dar o ratå de reducere de 50% a consumului de pesticide pânå în 2030 nu este realistå ¿i nu va avea efectul dorit, de a crea un model de produc¡ie alimentarå mai durabil în Europa. Eforturile necesare pentru atingerea acestui obiectiv vor fi greu de suportat de cei care vor trebui så le ducå la îndeplinire, cu mari sacrificii asumate ¿i, mai ales, luate unilateral. Vorbim în primul rând despre fermierii care nu au la dispozi¡ie solu¡ii de protec¡ie suficiente, ¿i vor avea ¿i mai pu¡ine în anii urmåtori, din cauza unei 12

politici dure de autorizare a produselor de protec¡ie a plantelor în Europa. Comisia Europeanå a men¡ionat în mod repetat cå dore¿te ca Noul Pact Verde European, din care fac parte cele douå strategii, så creeze o dezvoltare sustenabilå, solidå, rezistentå la ¿ocuri ¿i mai ales inclusivå pentru to¡i cei care participå la aducerea sa la îndeplinire. Cum se va realiza acest ultim deziderat (nu vom låsa pe nimeni în urmå!)? Obiectivele prezentate recent ar trebui så conducå agricultura ¿i domeniile conexe într-o cålåtorie spre transformare pozitivå, nu fårå sacrificii, dar în colaborare cu toate pår¡ile implicate în producerea hranei”, sus¡ine Carmen Botez, director executiv al Asocia¡iei Industriei de Protec¡ia Plantelor. “Procedura de autorizare a pesticidelor în Uniunea Europeanå este una dintre cele mai stricte din lume. Astfel se ob¡in alimente de cea mai înaltå calitate ¿i în condi¡ii de siguran¡å pentru cetå¡enii såi. Cu toate acestea, industria de protec¡ie a plantelor recunoa¿te preocupårile societå¡ii cu privire la pro-

duc¡ia de alimente ¿i recunoa¿te disponibilitatea Comisiei Europene de a reduce atât riscul, cât ¿i utilizarea pesticidelor. Industria de protec¡ie a plantelor este dispuså så discute un obiectiv de reducere a utilizårii pesticidelor, cu condi¡ia ca acesta så fie bazat pe ¿tiin¡å ¿i så fie realist. Procentul de reducere propus de 50% nu este unul realist ¿i nu va avea nici efectul dorit de a avea un model de produc¡ie alimentarå mai durabil în Europa. Industria de protec¡ie a plantelor dore¿te fixarea unor ¡inte realiste care så reflecte rezultatele unei evaluåri de impact. Agricultura schimbå inevitabil biodiversitatea într-o anumitå zonå prin plantarea culturilor în densitate mai mare decât s-ar întâmpla în mod natural. Ca administratori ai terenurilor agricole, fermierii joacå un rol esen¡ial ¿i muncesc din greu pentru a minimiza efectele practicilor agricole asupra biodiversitå¡ii printr-un management responsabil al peisajului.” Profitul Agricol 20/2020

Pre]uri [i Pie]e

La cât estimeaz\ americanii produc]ia de cereale din România

Departamentul american al Agriculturii (USDA) informeazå cå produc¡ia de cereale a României este prognozatå så scadå cu aproape 2,6%.

hiar dacå suprafa¡a cultivatå a crescut cu 2,2%, seceta severå va reduce semnificativ produc¡ia. Estimarea prive¿te doar noul an de pia¡å, 2020/2021, care va începe la 1 iulie 2020. În consecin¡å, exporturile totale de cereale în urmåtorul an agricol ar urma så scadå cu 5,5%, dupå o cre¿tere cu 9,5% în anul 2019/20. Astfel, conform celor mai recente estimåri ale USDA, produc¡ia de grâu a României în 2020-2021 va scådea pânå la 8,3 milioane de tone, fa¡å de 8,6 milioane de tone în 2019/20, în pofida unei cre¿teri cu 5,2% a suprafe¡elor însåmân¡ate. Recolta scåzutå ¿i consumul intern mai mare vor reduce exporturile cu 10,7%. Aproximativ 80% din exporturile de grâu românesc vor fi livrate pe pie¡ele

din afara UE. Principalii cumpåråtori sunt: Egipt, urmat de Iordania, Coreea de Sud, Sudan ¿i Thailanda. Restul de 20% va ajunge pe pia¡a UE, mai exact în Spania ¿i Italia. La porumb, produc¡ia va fi de 14 milioane de tone, fa¡å de 16,7 milioane de tone în 2019. Suprafa¡a însåmân¡atå va ajunge la 2,65 milioane de hectare. Cu toate acestea, a¿a cum aratå datele USDA, exporturile de porumb ale României în perioada octombrie 2019septembrie 2020 ar putea atinge recordul de 7,1 milioane de tone, fa¡å de 5,8 milioane de tone în anul de marketing 2018/19 sau 4,5 milioane de tone în 2017/2018.

În primele patru luni ale anului de pia¡å 2019/20, România a vândut în spa¡iul intracomunitar ¿i în ¡årile ter¡e 3,7 milioane de tone de porumb, fa¡å de 2,4 milioane de tone în aceea¿i perioadå a anului anterior. Din cauza condi¡iilor proaste pentru cultura de rapi¡å, fermierii s-au orientat cåtre porumb. Acest lucru, cumulat cu pre¡urile mai mari din 2019, a încurajat exporturile. Cele mai importante pie¡e pentru România sunt Turcia, Egipt, Coreea de Sud ¿i Liban, în timp ce printre statele UE care cumpårå porumb românesc se numårå Spania, Italia ¿i Olanda. ªi produc¡ia de orz ar urma så scadå cu 3% în anul 2020-2021, pânå la 1,55 milioane de tone. Având în vedere cå în România orzul este o culturå destinatå în primul rând exportului, ¿i acesta va scådea u¿or din cauza recoltei mai mici. 85% din exporturile de orz ale României merg spre pie¡ele din afara UE, principala pia¡å fiind Arabia Sauditå, urmatå de Libia ¿i Turcia. Exporturile pe pia¡a UE reprezintå sub 20%, cu Spania ¿i Olanda principali cumpåråtori. pagini realizate de

Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 20/2020

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

Pre]uri [i pie]e o analiz\ de Daniel BOT|NOIU chis la 214 dolari/tonå (942), mai mic cu 4 dolari/t fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 11 mai.

Grâu România FOB Constan¡a 193 euro/t (-2 euro/t) 926 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15 mai 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 67.970 tone, Mexic 60.190 tone, Yemen 52.790 tone, Filipine 42.970 tone ¿i Italia 31.170 tone.

¥n perioada 11 - 15 mai 2020 grâul a înregistrat urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii pe bursele mondiale:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 212 dolari/tonå (933 lei), cu 2 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 mai 2020.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a în-

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Iul Aug Sept

11.05 123 124 133

12.05 122 123 131

13.05 121 122 129

14.05 124 125 131

15.05 123 124 129 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sept

11.05 179 175 177

12.05 178 172 175

13.05 14.05 15.05 173 167 165 169 165 164 167 169 167

România FOB Constan¡a 177 euro/t (+2) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15 mai 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

Iul Aug Sept

11.05 125 124 127

12.05 127 127 129

$/t

13.05 14.05 15.05 125 126 127 124 125 127 125 127 129

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 11 - 15.05.2020

11.05 Bordeaux 147 Pallice 147 Rhin 155 Bordeaux FOB 151 Pontivy 154

12.05 13.05 179 180 181 183 179 180 173 174 171 173 181 183

Iul Aug Sept

12.05 213 212 219

13.05 214 211 217

euro/t

12.05 13.05 14.05 15.05 149 151 153 153 149 151 153 153 157 159 160 161 153 155 157 157 155 157 159 159

14.05 213 210 215

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t 15.05 212 210 214

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie, este de 173 dolari/tonå (761 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 157 euro/tonå (754 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 mai. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 159 euro/tonå (763 lei), cu 5 euro mai mult fa¡å

de deschiderea licita¡iilor, dar råmâne cel mai competitiv pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 153 euro/tonå (734 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 mai. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

de 161 euro/tonå (773 lei), mai mare cu 6 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 161 dolari/tonå (708 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iunie 2020, a fost de 175 dolari/t (770 lei).

15.05 183 183 182 176 175 188

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 11.05 214 213 220

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 188 euro/tonå (902 lei), mai mare cu 9 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 183 euro/tonå (878 lei), mai mare cu 3 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2020 este de 181 dolari/t (796 lei).

euro/t 14.05 181 185 181 175 174 185

chiderii, 15 mai 2020, a fost de 154 dolari/tonå (678 lei), cu 5 dolari/tonå în plus fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

11.05 Rouen 177 Dunquerque 180 Pallice 177 Creil FOB 171 Moselle FOB 170 Rouen FOB 179

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 175 euro/tonå (840 lei), în cre¿tere cu 5 euro/tonå.

11.05 12.05 13.05 14.05 15.05 155 157 158 159 161 157 159 161 163 165

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

214 dolari/t

-4

154 dolari/t

334 dolari/t

-5

187 dolari/t

Profitul Agricol 20/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia

Italia 37.770 tone ¿i Olanda 33.970 tone.

¥n ultima såptåmânå, pre¡ul oleaginoaselor pe bursele mondiale a scåzut. Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 334 dolari/tonå (1.470 lei), mai mic cu 5 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii: China 73.770 tone, Indonezia 57.590 tone, Egipt 57.370 tone, Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iul Aug Sept

11.05 313 315 315

12.05 312 313 314

$/t 13.05 309 307 307

14.05 307 309 310

15.05 305 307 309

Orz România FOB Constan¡a 181 euro/t (+2) 869 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15 mai 2020 pre¡ cu livrare în iunie 2020. ¥n såptåmâna 11 - 15 mai, pre¡ul orzului a crescut pe toate bursele din Fran¡a. Astfel, pre¡ul orzului furaeuro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 11.05 Rouen 155 Dunquerque 157 Moselle 154 Pontivy 151 Orz bere: Creil** 169 Moselle** 161

12.05 157 159 155 153

13.05 159 161 157 155

14.05 161 163 159 157

15.05 165 169 165 169

171 173 175 177 163 165 167 169

Sorg

COTAºI 11 - 15.05.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 11 - 15 mai 2020, a fost de 187 dolari/tonå (823 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: Japonia 33.300 tone, China 23.770

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 340 dolari/tonå (1.496 lei), mai mic cu 5 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 314 dolari/tonå (1.382 lei), în scådere cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 11 mai. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iul Aug Sept

11.05 573 581 585

$/t

12.05 13.05 14.05 572 570 572 579 575 577 583 579 581

15.05 571 575 579

jer, FOB-Rouen, a fost de 165 euro/tonå (792 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 mai. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 169 euro/tonå (811 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 11 mai. Australia: pentru livrare în iunie 2020, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (911 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a închis såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

11.05 12.05 13.05 14.05 15.05 317 319 317 315 314 321 322 319 317 315

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 11 15 mai 2020, pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 321 euro/tonå (1.541 lei), mai mic cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 15 mai 2020, a fost de 314 dolari/tonå (1.382 lei), în scådere cu 6 dolari/tonå. Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

11.05 12.05 13.05 14.05 15.05 Dieppe 329 327 325 323 321

Rapi¡å

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 327 euro/tonå (1.570 lei), în scådere cu 2 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 334 euro/tonå (1.603 lei), cu 1 euro mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 mai.

$/t

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 325 euro/tonå (1.560 lei), cu 4 euro/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Iunie Iulie

Cererea de ulei de rapi¡å råmâne limitatå, iar produc¡ia de ulei de palmier din Malaezia a crescut cu 200.000 tone fa¡å de luna trecutå. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

11.05 Rouen 329 Dunquerque 329 Moselle 335

15.05 325 327 334

12.05 327 327 333

13.05 325 324 331

Porumb

Soia

Ovåz

Chicago

Profitul Agricol 20/2020

- 14

127 dolari/t

euro/t

11.05 12.05 13.05 14.05 15.05 Iunie 320 319 317 315 314

tone ¿i Canada 3.770 tone.

11.05 12.05 13.05 14.05 15.05 180 181 183 185 187 183 185 187 189 191

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie 2020, este de 333 dolari/tonå (1.465 lei), mai mic cu 4 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în mai 2020, este de 337 dolari/t (1.483 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Såptåmâna trecutå ¿i pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a scåzut.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Iunie Iulie

$/t

11.05 12.05 13.05 14.05 15.05 345 343 342 341 340 347 345 344 343 342

Grâu

165 dolari/t

$/t

305 dolari/t

-8

213 dolari/t

14.05 327 329 335

-4 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Produc¡ia mondialå de oleaginoase este prognozatå så atingå 606 milioane tone, cu 6 milioane de tone mai micå fa¡å de anul trecut. Structural, ea va fi formatå astfel:  soia (363 mil. tone, mai mare cu 6 mil. tone fa¡å de anul trecut);  rapi¡å (71 mil. t.);  floarea-soarelui (57 mil. t., cu 2 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut);  semin¡e de bumbac (46); arahide (44), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). ºårile mari consumatoare sunt China (129 milioane tone/an), SUA (62 miªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 Oct. 341 319 Nov. 334 318 Dec. 330 324 Ian. 2020 331 332 Feb. 2020 325 334 Mar. 2020 344 364 Apr. 2020 326 363

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 186 197 214 184 201 217 198 201 239 204 209 239 207 208 244 198 213 260 203 227 288

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va atinge 208 milioane tone, fa¡å de 204 milioane tone în anul 2019/20. Structura sortimentalå:  ulei de palmier (75 mil. tone);  soia (58 mil. tone);  rapi¡å (27 mil. tone);  floarea-soarelui (21 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt Chi16

lioane tone), Argentina (49), UE (47), Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Brazilia (47), India (30), Rusia (20) ¿i Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de Ucraina (18). pia¡å SUA Rott SUA Rott Hamb ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (83 milioane tone), SUA (57), Canada (13). ºårile mari importatoare sunt China (100 milioane tone), UE (22,5), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4 mil. t).

(1)

(2)

(1)

(2)

385 384

366

427

316

377 395

389

430

320

381 388

418

449

Ian. 2020 325

390 425

443

459

Feb. 2020 316

376 445

426

439

2019/20 Oct.

316

Nov. Dec.

Stocurile mondiale la finele anului Mar. 2020 311 369 454 406 406 de pia¡å sunt prognozate la 113 mili- Apr. 2020 ND 362 ND 424 406 oane tone, cu 18 mil. tone mai mici (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil. decât anul trecut.

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice este estimatå så ajungå la 347 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone):  soia (246 mil. tone);  rapi¡å (38 mil. tone);  floarea-soarelui (23 mil. tone);  semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (7); copra (2). ºårile mari consumatoare de ¿ro-

na (39 mil. tone), UE (27 mil. tone), India (23 milioane tone), SUA (18 milioane tone) ¿i Indonezia (16 mil. t.). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (4) ¿i Rusia (3,6). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (12), UE (11), ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 20 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20.

turi proteice sunt China (95 milioane tone), UE (55), SUA (40), Brazilia (20), India (16) ¿i Rusia (8,5 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (16), SUA (12) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (25 mil. tone), Vietnam (6), Ucraina (5), Indonezia (4,5) ¿i SUA (4 mil. tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 13 milioane tone. Uleiuri vegetale

dolari/t

Soia An de pia¡å 2019/20 Oct. Nov. Dec. Ian. 2020

Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott (1) (2) (3) (4)

664 675 711 728 Feb. 2020 667 Mar. 2020 596 Apr. 2020 566

762 769 825 871 759 725 673

1.235 1.235 1.676 1.543 1.543 1.676 1.676

738 763 802 830 759 706 728

Rott (5) 883 904 923 946 899 804 765

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul Agricol 20/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia> 363 de milioane de tone la nivel mondial

Produc¡ia mondialå de soia în noul an de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 363 milioane tone, cu 27 milioane de tone mai mare decât anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (131 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (112, mai mult cu 5 mil. tone), Argentina (53,5, în cre¿tere cu 2,5 mil. de tone), China (17,5), India (10,5), Paraguay (10) ¿i Canada (6).

Mexic (7), Vietnam (6), Indonezia (5), Thailanda (4), Fed. Ruså (4) ¿i Iran (3,5). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (27 milioane tone), Brazilia (16) ¿i SUA (12 mil. t). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (19 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2,4), Mexic (2), Coreea de Sud (2) ¿i Japonia (1,7 milioane tone).

Argentina: scade produc¡ia USDA estimeazå cå produc¡ia de soia din Argentina va ajunge la 51 milioane tone, în scådere cu 2% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 8% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de aproximativ 17 milioane hectare, mai mare cu 1% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 2% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este prognozatå 3 tone/hectar, mai pu¡in cu 3% fa¡å de luna trecutå. Dupå secetå ¿i temperaturi ridicate înregistrate în a doua jumåtate a lunii februarie, au urmat precipita¡ii care au ¡inut pe loc recoltarea. Din aceastå cauzå doar 65% din suprafa¡å s-a recoltat, iar lucrårile vor continua pe måsurå ce ploile se opresc ¿i câmpurile se usucå.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 58 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone peste anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt China (17 milioane tone), SUA (11 milioane), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion). ºårile mari consumatoare sunt China (17 milioane tone), SUA (10 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3), UE (2,4) ¿i Mexic (1 milion de tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1 mil. tone), SUA (950 mil. tone), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3,2 milioane tone), China (1,2 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,8). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone, egale cu cele din anul 2019/20.

ºårile mari consumatoare sunt China (93 milioane tone), SUA (58), Brazilia (45), Argentina (43), UE (16), India (9), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Printre marii exportatori de soia se aflå Brazilia (83 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone), urmatå de SUA (56 mil. tone, cu 10 mil. tone mai mult decât anul trecut), Argentina (6,5), Paraguay (6,3 milioane tone) ¿i Canada (4). Marii importatori de soia sunt China (96 milioane tone, cu o cre¿tere de 4 mil. tone), urmatå de UE (15), Mexic (6), 18

Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (3,4) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 98 milioane tone, fa¡å de 100 milioane tone în anul 2019/20.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 246 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (74 mil. tone, mai mult cu 6 mil. de tone), SUA (45), Argentina (35), Brazilia (33), UE (12) ¿i India (7,5 mil. t). ºårile mari consumatoare sunt China (73 mil. tone), SUA (34 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone),

Brazilia: record de produc¡ie ¥n ciuda secetei severe din Rio Grande do Sul, produc¡ia de soia din Brazilia este prevåzutå så ajungå la recordul de 124 milioane tone, mai mare cu 5 mil. de tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de 36,8 milioane de hectare. Produc¡ia medie este prognozotå în raportul USDA din luna mai la 3,37 tone/hectar, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar mai mare cu 3% fa¡å de anul trecut. Produc¡ii record au fost înregistrate în principalele state producåtoare: Mato Grosso (~ 34 mil. tone), Paraná (~ 20 mil. tone) ¿i Goiás (~ 12 mil. tone). Recoltarea s-a fåcut pe aproximativ 90% din suprafa¡å. Profitul Agricol 20/2020

CULTURI

VEGETALE SCDA Caracal> tehnologia [i s\mân]a, un singur pachet În urma interesului crescut din partea fermierilor în privin¡a tehnologiei aplicate la grâu, conducerea Sta¡iunii de Cercetare-Dezvoltare Caracal a decis ca în toamnå så le furnizeze celor interesa¡i nu doar såmân¡a, ci ¿i tehnologia.

“Am luat aceastå decizie deoarece în aceastå perioadå primim zeci de mesaje zilnic despre cum reu¿im så avem culturi atât de frumoase”, explicå Marius Cåtålin Bran, director al sta¡iunii. El spune cå nu poate publica pe re¡elele sociale numele produselor utilizate întrucât sta¡iunea are contracte încheiate cu toate firmele din România care vând produse de protec¡ia plantelor ¿i fertilizan¡i ¿i nu ar vrea så defavorizeze pe nici una. Tehnologia va fi furnizatå probabil sub formå de bro¿urå. La cerere, SCDA va oferi ¿i consultan¡å. “Nu este un serviciu plåtit, pânå la urmå unul din rolurile noastre este ca ¿i fermierul mic så poatå cumpåra såmân¡å certificatå la pre¡uri mici ¿i så poatå face produc¡ie. Întrebårile vin din toatå ¡ara”, spune managerul. Fermierii mici, cu 5-20 ha au acces limitat la cuno¿tin¡e, considerå acesta.

Investi¡ie în produse, de la 800 lei/ha Sta¡iunea produce peste 3.000 tone pe an din soiurile Glosa, Otilia ¿i Izvor. 20

Anul trecut a fost al doilea an când SCDA Caracal a vândut såmân¡å pe întreg teritoriul ¡årii. Investi¡ii minime ¿i profit maxim este obiectivul tehnologiilor stabilite de sta¡iune. Investi¡ia în produse, fårå costul lucrårilor, este de 800 -1.400 lei/ha pentru cultura de grâu, nivel considerat minim de director. La porumb ¿i floarea-soarelui costurile nu depå¿esc 2.200 lei. Iar rezultatele sunt bune. “Culturile sunt foarte sånåtoase”, remarcå Marius Bran. Mai mul¡i factori au fåcut posibil rezultatul. Unul dintre ele este efectuarea lucrårilor la momentul potrivit, într-o perioadå cât mai scur tå de timp. Dotarea tehnicå a sta¡iunii, nivel atins în urma achizi¡iilor din ultimii ani, face posibilå acoperirea întregii suprafe¡e de 1.300 ha în maximum cinci zile.

Nu a fost nevoie de iriga¡ii SCDA Caracal poate iriga o suprafa¡å de aproximativ 200 ha cu mijloace proprii, cu apa ce provine dintr-un lac propriu, dar anul acesta nu au fost pornite sistemele de iriga¡ii întrucât nu a fost necesar. ¥n aprilie au fost ploi ce au totalizat 12,4 litri/ha în douå reprize, iar în luna mai al¡i 17 litri/ha. A contat ¿i zåpada târzie cåzutå, care a adus ¿i ea în jur de 10-15 litri/ha. Toate acestea au venit dupå ce în ianuarie ¿i precipita¡iile cåzute s-au situat peste media multi-anualå. Adrian MIHAI

Rusia: produc¡ia de grâu cre¿te cu 5% Produc¡ia de grâu din Rusia pentru 2020/21 este estimatå de anali¿tii USDA la 77 milioane tone, cu în cre¿tere cu 5% fa¡å de anul trecut. Prognoza include 57 mil. tone grâu de toamnå ¿i 20 mil. tone grâu de primåvarå, dar exclude produc¡ia din Crimeea. Produc¡ia medie totalå de grâu va fi de aproximativ 2,8 tone/hectar, în cre¿tere cu 4% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå se a¿teaptå så creascå u¿or fa¡å de anul trecut, la 27,5 milioane de hectare. Grâul de toamnå reprezintå aproximativ 85% din totalul culturilor de påioase din Rusia, iar restul este împår¡it între orz, secarå ¿i triticale. UE 27+ Marea Britanie: Cea mai micå suprafa¡å cultivatå cu grâu din ultimii ani USDA include ¿i Marea Britanie în UE, sub denumirea EU27 + Marea Britanie. De¿i oficial s-a separat, estimårile din Regatul Unit råmân incluse în produc¡ia totalå a UE. Astfel, USDA prognozeazå produc¡ia de grâu în UE (UE27 + Marea Britanie) pentru 2020/21 la 143 milioane tone, cu 11,8 mil. tone mai putin decât anul trecut ¿i cu 4% sub media pe 5 ani. Suprafa¡a cultivatå va fi de 25,3 milioane hectare, cu 3% mai micå fa¡å anul trecut, fiind cea mai micå din 2007/08. Randamentul este estimat så atingå 5,66 tone/hectar, în scådere cu 5% fa¡å de anul trecut. Ploile excesive din Marea Britanie au afectat grâul de toamnå, iar în primåvarå a fost întors ¿i s-a semånat orz. În Fran¡a, de departe cel mai mare producåtor de grâu din Europa, ploile abundente din timpul iernii au perturbat lucrårile de primåvarå ¿i din acest motiv ¿i aici suprafe¡ele cultivate sunt cele mai mici din 2001/02. În plus, chiar dacå semånatul s-a fåcut la timp, seceta va reduce produc¡iile din România ¿i Bulgaria. Doar în Spania umiditatea solului a fost bunå ¿i se a¿teaptå produc¡ii-record. Profitul Agricol 20/2020

CULTURI VEGETALE

Fungicidul Filan [i fertilizantul Wuxal Ac]iune complex\ pentru floarea-soarelui Dumneavoastrå, fermierii ambi¡io¿i, ¡inti¡i produc¡ii ridicate, care så vå råsplåteascå investi¡iile ¿i care så se ridice la nivelul implicårii din fiecare sezon. De aceea, aståzi vå reamintim cå ave¡i la dispozi¡ie o combina¡ie de substan¡e care vå dau siguran¡a unor plante sånåtoase, fårå bolile provocate de ciuperci.

ste vorba despre fungicidul Filan, eficient contra bolilor ce pot diminua randamentul culturii, ¿i despre fertilizantul foliar de înaltå calitate Wuxal Boron Plus, vital pentru polenizare ¿i care asigurå spor de produc¡ie.

având ac¡iune puternicå împotriva unor boli grave la floarea-soarelui, cum ar fi alternarioza (Alternaria spp.), putregaiul cenu¿iu (Botrytis cinerea), frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi) ¿i putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Tratarea ¿i chiar eliminarea acestor boli reprezintå condi¡ii necesare pentru evolu¡ia optimå a plantelor. Culturile tratate cu fungicidul Filan au demonstrat o sensibilitate mai scåzutå la situa¡ii de stres, cum ar fi seceta, temperaturile scåzute ¿i atacurile insectelor, prin påstrarea integritå¡ii organelor plantelor. Fungicidul Filan previne ¿i stopeazå atacul ciupercilor cu impact negativ asupra func¡ionårii mecanismelor plantei. Astfel, fungicidul Filan creeazå condi¡iile optime pentru dezvoltarea ¿i productivitatea plantelor.

Componenta 1. Pentru ca bolile så nu ¿tirbeascå succesul culturii, aplica¡i fungicidul Filan Fungicidul Filan con¡ine douå substan¡e active, boscalid ¿i dimoxistrobin,

Produsul î¿i demonstreazå direct beneficiile asupra productivitå¡ii culturii prin atenuarea dehiscen¡ei premature, înainte de formarea completå a semin¡elor ¿i recoltare.

Componenta 2. Asigura¡i resursele nutritive necesare prin aplicarea Wuxal Boron Plus Stres fårå stres. Datoritå nutrien¡ilor con¡inu¡i de Wuxal Boron Plus, culturile sunt mai pu¡in sensibile la stresul termic, deoarece produsul asigurå aprovizionarea plantei cu fosfat prin frunzå în condi¡ii nefavorabile, cum ar fi primåverile reci ¿i perioadele de secetå. Dezvoltare ca la carte. Wuxal Boron Plus asigurå nutrien¡i vitali: bor, azot, fosfor, fier, mangan, molibden, zinc, cupru. Aportul suplimentar de azot ¿i fosfor faciliteazå absorb¡ia în plantå a microelementelor (datoritå efectului penetrant al azotului ¿i al fosforului, transportor de energie ATP - ADP, cu rol foarte important în fructificare ¿i formarea semin¡elor). Formularea ajutå plantele så absoarbå borul. Sursa de bor din Wuxal Boron Plus este acidul boric. Wuxal Boron Plus este superior produselor pe bazå de boretanolaminå deoarece floarea-soarelui absoarbe mai u¿or acidul boric, fa¡å de boretanolaminå, aceasta

Profitul Agricol 20/2020

CULTURI VEGETALE

Boron Plus fiind o sare ce are catenele mai lungi. Wuxal Boron Plus este unicul produs de pe pia¡a din România care are în compozi¡ie acid boric, oferind plantelor aportul de bor de care au nevoie, 100% asimilabil ¿i disponibil. Legarea bunå cu bor se produce. Borul se dovede¿te esen¡ial în etapa de fecundare, sus¡ine cre¿terea tubului polenic ¿i germinarea polenului. De asemenea, asigurå legarea ¿i scade procentajul de achene sterile, crescând con¡inutul de ulei în såmân¡å. Celelalte microelemente (fier, mangan, molibden, zinc, cupru) vin så completeze nutri¡ia plantelor, printr-un aport complex ¿i complet, deci echilibru nutri¡ional. Vå reamintim cå absorb¡ia microelementelor din acest compus este net superioarå absorb¡iei microelementelor sub formå de carbona¡i sau sulfa¡i. Prevederea este mama productivitå¡ii. Evita¡i caren¡ele de bor la floarea-soarelui. Aceastå situa¡ie poate afecta dramatic productivitatea: fecundarea incompletå, tulpina devine sfårâmicioaså, capitulele care se deformeazå, iar uneori cad, semin¡ele se ¿i¿tåvesc. Beneficiu extra: Prin adjuvan¡ii con¡inu¡i, fertilizantul foliar Wuxal Boron Plus cre¿te ¿i eficien¡a fungicidului Wuxal Boron Plus, ca ¿i celelalte produse din gama Wuxal, creeazå condi¡iile chimice ideale pentru absorb¡ia nutrien¡ilor ¿i pentru eficientizarea aplicårii celorlalte produse din tratamentul fitosanitar. Profitul Agricol 20/2020

Astfel, Wuxal Boron Plus men¡ine pH-ul solu¡iei la valoare optimå. Cauza: sursa de bor este reprezentantå de acidul boric, care nu cre¿te valoarea pH-ului, în timp ce produsele pe bazå de boretanolaminå cresc pH-ul solu¡iei peste 8 sau chiar 10. Acest aspect este deosebit de important în special dacå apa cu care se realizeazå amestecul are deja un caracter alcalin, a¿a cum se întâmplå deseori. Pentru un plus de siguran¡å, Wuxal Boron Plus prezintå agen¡i speciali de tamponare ce reduc valoarea pH-ului din solu¡ia de tratare ¿i asigurå maxima eficien¡å a produselor aplicate. Produsul con¡ine ¿i alte tipuri de adjuvan¡i cu rol de cre¿tere a eficien¡ei aplicårii: agen¡i de chelatare, agen¡i anti-evaporare, umectan¡i, surfactan¡i, stickeri, agen¡i de miscibilitate. În plus, compozi¡ia Wuxal Boron Plus prezintå un agent special, Xtra Uptake, un super-surfactant ce cre¿te suprafa¡a foliarå acoperitå cu substan¡å de tratare. Astfel, utilizarea acestui fertilizant foliar spore¿te semnificativ ¿i eficien¡a fungicidului Filan. Vå recomandåm aplicarea dozei de 2,5 l/ha Wuxal Boron Plus adi¡ional fungicidului Filan în dozå de 0,5 l/ha, între etapa de 2 frunze (BBCH 12) ¿i butonizare (BBCH 51).

Pentru detalii privind tehnologia necesarå culturii de floarea-soarelui, vå invitåm så contacta¡i reprezentan¡ii Kwizda Agro Romania.

Sta¡ia de condi¡ionare de la Afuma¡i ¿i-a încheiat sezonul de produc¡ie Sta¡ia de procesare såmân¡å a companiei Corteva Agriscience, situatå în Afuma¡i, Ilfov, a încheiat cu succes sezonul de produc¡ie, cu peste 1,6 milioane de unitå¡i de porumb, floarea-soarelui ¿i soia, pregåtite pentru anul agricol 2020. Amplasatå pe o suprafa¡å de 15 ha, este cea mai mare sta¡ie de procesare semin¡e din România, iar între sta¡iile Corteva, este a doua din Europa. Acolo, la Afuma¡i, se proceseazå peste 50 de hibrizi de porumb ¿i floarea-soarelui marca Pioneer pentru 15 ¡åri. De acolo pleacå volume mari de såmân¡å în toatå România, în Republica Moldova, în Bulgaria, Ucraina, Rusia ¿i Polonia. Sta¡ia de la Afuma¡i prelucreazå porumb ¿i floarea-soarelui din tot sudul, sud-estul ¿i nord-estul ¡årii. Corteva colaboreazå cu numero¿i fermieri cu o lungå tradi¡ie în producerea de semin¡e cu care men¡ine o rela¡ie de parteneriat de mult timp. Sta¡ia dispune de o echipå tânårå, dinamicå, experimentatå, în care se investe¿te permanent ¿i care asigurå o eficien¡å extraordinarå. Peste 300 de angaja¡i permanen¡i ¿i sezonieri garanteazå ciclul complet de produc¡ie al hibrizilor de înaltå calitate al brandului Pioneer. Începând cu 2019, în România se aplicå tehnologia premium LumiGEN de tratament såmân¡å pentru hibrizii de floarea-soarelui ¿i porumb marca Pioneer. Aceastå tehnologie oferå cea mai bunå ¿i stabilå protec¡ie împotriva dåunåtorilor ¿i a bolilor în perioada criticå de cre¿tere a culturilor, cu impact limitat asupra mediului, poten¡ând astfel genetica de excep¡ie a semin¡elor Pioneer. ¥n acest sezon capacitatea de condi¡ionare a crescut cu 60% fa¡å de sezonul trecut. Foarte important este procesul de calibrare la floarea-soarelui pe 3 calibre, care înseamnå o mai bunå uniformitate a semin¡elor, cu impact major asupra plantabilitå¡ii, precum ¿i selectarea semin¡elor de floarea-soarelui de cåtre un sorter optic înainte de tratament, rezultând o puritate fizicå îmbunåtå¡itå. Corteva 23

CULTURI VEGETALE

O doz\ calculat\, o alta inventat\! dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

În anul 2012, Ministerul Mediului ¿i al Pådurilor a angajat o echipå de consultan¡i care så elaboreze într-un interval de 4 luni o versiune îmbunåtå¡itå a Codului de Bune Practici Agricole pentru prevenirea poluårii apelor cu nitra¡i proveni¡i din surse agricole, varianta 2005. O muncå de 4 luni, un text de pornire bine fåcut ¿i cu bani pu¡ini! În aceastå situa¡ie, se pot adåuga doar vorbe, dar nu ¿i rezultate. Noua versiune trebuia så fie un cod ce descria måsuri obligatoriu de urmat în zonele vulnerabile la nitra¡i, pentru a minimiza pericolul poluårii, protejând resursele naturale, prin folosirea unor practici agricole durabile ¿i profitabile pentru fermieri.

Doza calculatå În Codul din 2005 nu erau restric¡ii în ceea ce prive¿te doza maximå de azot mineral ce putea fi aplicatå. S-a vrut mai mult înså. Reducerea poluårii cu nitra¡i se poate realiza ¿i prin mic¿orarea dozei de azot. A¿adar, codul a trebuit så stabileascå care este doza optimå de azot mineral, care evitå poluarea ¿i determinå cel mai mare profit pentru fermieri. Pentru realizarea acestui obiectiv, trebuie respectate douå principii: Solul este principala surså de apå ¿i de nutrien¡i pentru plante (CBPA 2005). Din acest motiv, îngrå¿åmintele chimice trebuie considerate ca fiind doar adaosul necesar la rezerva de azot a solului pentru ob¡inerea produc¡iei dorite. În acest fel, azotul nu va mai fi în exces pentru a polua apele freatice ¿i de suprafa¡å, iar cheltuielile vor fi mai mici. Fertilizarea cu azot primåvara så fie precedatå de analize privind rezerva de nitra¡i din sol pentru

a se administra cantitatea strict necesarå pentru completarea con¡inutului de azot specific tipului de culturå practicat (CBPA 2012). Deoarece din nenumårate pricini, unele obiective, altele mai pu¡in, nu foarte mul¡i fermieri determinå rezerva de nitra¡i din sol pe adâncimea de 0-60 sau 0-90 (120) cm, al doilea principiu nu

månåtor, dar rezultatele sunt validate prin teståri în câmp. Astfel, fermierii britanici fertilizeazå în func¡ie de tipul de sol, planta premergåtoare, precipita¡iile din lunile de iarnå, produc¡ia planificatå.

Doza inventatå “Codul ar trebui îmbunåtå¡it pe måsurå ce cuno¿tin¡ele ¿tiin¡ifice se modificå.” (CBPA 2005). Dar în varianta neaprobatå din 2019, se propune ca dozå maximå, pentru solele unde nu s-a efectuat un studiu agrochimic, valoarea de 130 kg N/ha din îngrå¿åminte minerale. Apa, azotul ¿i hibridul/soiul sunt cei mai importan¡i factori de produc¡ie. În func¡ie de modul cum interac¡ioneazå, se ob¡in diferite rezultate, aparent fårå nicio legåturå cu doza maximå de N. La Orezu, la Zilele Porumbului organizate de “echipa Sitaru”, în 2015, cu 183 kg N/ha, produc¡ia a fost de 8,5 t/ha, deoarece pe parcursul perioadei de vegeta¡ie a plouat numai 187 l/mp. În 2019 s-au ob¡inut 12,5 t/ha, cu o dozå de 124 kg N/ha dar cu 227 mm în se respectå. perioada mai-august. A¿adar, nu mai putem calcula nici Institutul de Cercetare Dezvoltare doza de azot ce trebuie aplicatå în pentru Cartof ¿i Sfecla de Zahår recofunc¡ie de rezerva solului în azot. mandå pentru maximizarea produc¡iei În varianta 2012, dozele maxime de de sfeclå (biomaså) la 65-100 tone/ha îngrå¿åminte cu azot care pot fi aplicate utilizarea unei doze de N 120 kg/ha. sunt diferen¡iate în func¡ie de cultura acUn fermier englez care a ob¡inut în tualå ¿i premergåtoare, clasele de teren 2017 o produc¡ie-record de 121 t/ha a arabil existente în localitate ¿i de can- folosit 120 kg N/ha, în completarea unui titå¡ile de azot aplicate pe teren prin aport de îngrå¿åminte semi-lichide de gunoi de grajd. curcan. Acestea sunt evaluate utilizând un model matematic de simulare a trans- Concluzii portului apei ¿i nitra¡ilor prin sistemul Prezen¡a dozei maxime de azot în sol-plantå-atmosferå. Codul de Bune Practici Agricole este Conform acestei estimåri, în exem- inutilå, atât timp cât nu se raporteazå la plul dat în varianta 2012, dozele maxi- tipul de sol ¿i la cantitatea de azot exisme variazå de la 205 kg N/ha pe solurile tentå primåvara în sol. din clasa 1 de fertilitate la 136 kgN/ha Doza maximå de azot ar trebui înpe solurile din clasa 3. Pentru parcelele locuitå cu doza optimå economic, care, din clasele 4 ¿i 5 se recomandå 90 kg la rândul ei, trebuie så ¡inå seama de N/ha, respectiv 55 kg N/ha. cantitatea de azot existentå primåvara În Anglia func¡ioneazå un sistem ase- în sol. Profitul Agricol 20/2020

CULTURI VEGETALE

Iepurii [i hârciogii, spaima câmpurilor în Timi[ O regulå nescriså spune cå, în anii seceto¿i, în agriculturå prolifereazå dåunåtorii, iar în cei ploio¿i, bolile. A¿a cå, în 2020, în culturile din Timi¿ dåunåtorii sunt ståpânii, dat fiind cå în multe zone existå un deficit de apå de pânå la 85%. Din aceastå cauzå, iepurii ¿i hârciogii au produs mari pagube în culturile de soia ¿i floarea-soarelui, fiind urma¡i de rå¡i¿oara porumbului, de fuzariozå ¿i rugina galbenå.

“

Iepurii au atacat în mod deosebit culturile de floarea-soarelui ¿i de soia în prima fazå a råsåririi. Ei au mâncat planta din vârf, fiindcå era fragedå, chiar în zona de cre¿tere. A¿a au produs multe goluri în culturi. Am avut atacuri destul de mari. Lipsa ploilor a determinat aceste atacuri ale iepurilor. Ei nu au avut de unde så bea apå ¿i atunci au consumat låstarii plantelor, care sunt suculen¡i. Dacå la porumb mai existå o salvare atunci când urechea¡ii

Samson Popescu, fermier, C\rpini[, jud. Timi[

månâncå o frunzå sau douå, fiindcå planta se dezvoltå mult în påmânt ¿i prinde putere, la floarea-soarelui ¿i la soia, atunci când au rupt vârful de cre¿tere, planta a fost gata. Nu a mai avut nicio ¿anså så låståreascå”, a explicat Samson Popescu, din Cårpini¿. Alåturi de iepuri, hârciogii au provocat ¿i ei mari distrugeri culturilor. Samson a fost nevoit så întoarcå 12 ha de porumb. Problema este cå aceste animale sunt protejate ¿i nu prea are cum så lupte împotriva lor. Numårul iepurilor s-a înmul¡it de la an la an, iar în 2020 sunt ¿i mai mul¡i, din cauza secetei. Spre fericirea iepurilor, fermierii nu au cu ce så îi combatå, decât cu pu¿ca. “Hârciogii ¿i iepurii au fåcut pagube mari în zona noastrå ¿i nu prea ai solu¡ii så îi comba¡i. Nu am încercat så apelez la sprijinul vânåtorilor ¿i din cauza condi¡iilor de coronavirus, dar la anul dacå se repetå atacul iepurilor la acela¿i nivel voi chema vânåtorii”, spune Popescu. În zona Cårpini¿ -Såcålaz -Jimbolia, unde are ferma, a plouat pânå la 3 litri pe metru påtrat, în ultimele douå luni. O altå mare problemå în aceastå primåvarå a fost lipsa tratamentelor cu neonicotinoide la floarea-soarelui. Cultura a avut atacuri masive de rå¡i¿oarå. “Am încercat så tratez cu insecticide de contact. Am dat cu Decis Expert de la Bayer. Noi suntem îngrijora¡i cå ne-au interzis tratamentele cu neonicotinoide, dar nu au pus nimic în loc. Dacå se mai repetå un an ca acesta, munce¿ti degeaba. Însåmân¡ezi culturile ¿i densitatea va fi diminuatå cu pânå la 50%”, aten¡ioneazå Samson Popescu. Alte trei mari amenin¡åri la cerealele påioase au fost septorioza, fåinårea ¿i sfâ¿ierea frunzelor. Solu¡iile împotriva septoriozei, fåinårii ¿i sfâ¿ierii frunzelor aplicate de Popescu au fost fungicidele Falcon ¿i Decis Expert la primul tratament ¿i Nativo Pro ¿i cu Biscaya, la al doilea tratament, toate de la Bayer.

Tot în Timi¿, fermierul Alin Mihalache spune cå, pe lângå iepuri ¿i hârciogi, la grâu ¿i orz au fost atacuri de plo¿ni¡å, lema ¿i tripsul cerealelor. Anul acesta bolile au o inciden¡å mai micå decât în 2019, din cauza secetei persistente, dar fuzarioza ¿i rugina galbenå au lovit destul de råu în cerealele påioase. “Eu am fåcut tratament pentru spic, fiindcå inciden¡a este la spic ¿i se produc pierderi cantitative ¿i calitative. Am dat cu insecticide de contact ¿i sistemice. De exemplu, am dat cu Faster de la Alcedo, la începutul înfloritului. E perioada optimå la grâu. La boli eu sunt adeptul tratamentului preventiv, pentru fuzarioza spicului. Nu îmi place så intervin curativ, când boala este instalatå”, a constatat Mihalache. ¥ncepând cu septembrie 2019, deficitul este de 170 de litri, în zona Hodoni, unde are Mihalache ferma. Fenomenul secetei se vede ¿i pe culturile prå¿itoare. A fost pu¡inå apå la råsårire la floarea-soarelui ¿i la porumb. Plantele au ajuns la 6 -7 frunze cu o talie foarte reduså. Acestea îmbåtrânesc înainte de vreme. Nu cre¿te tulpina în înål¡ime, cât se dezvoltå rådåcina, fiindcå a¿a cautå apå. “Produc¡iile la grâu ¿i la rapi¡å anul acesta vor fi grav diminuate, chiar dacå va mai veni o ploaie în ceasul al doisprezecelea. Totu¿i, dacå ne raportåm la restul ¡årii, situa¡ia nu este a¿a gravå în Timi¿. În 2020, vom avea recolte, dar fa¡å de media normalå a zonei, pierderile vor fi cuprinse între 20-50%. În 2019 a fost o depreciere calitativå a produc¡iei din cauzå cå a plouat mult prea mult, iar recoltatul a avut loc în ferestrele de ploaie. Fiindcå a plouat exagerat, nici tratamentele pentru spic nu au putut fi aplicate în timp util, ceea ce a dus la o infectare cu fuzariozå foarte mare”, a explicat Mihalache.

Gh. MIRON Profitul Agricol 20/2020

CULTURI VEGETALE

Cupoane pentru s\mân]a de cereale p\ioase Fermierii noroco¿i mai au foarte pu¡ine mijloace de a influen¡a produc¡ia de grâu de anul acesta. În unele cazuri se mai poate aplica un tratament cu efect pozitiv asupra calitå¡ii ¿i a produc¡iei. Este înså momentul deciziilor care pot influen¡a decisiv produc¡ia din urmåtorii ani.

Este obligatoriu ca în aceastå toamnå så fie utilizatå såmân¡å de calitate, pentru a nu se amaneta ¿i produc¡ia de anul viitor”, considerå Emilian Negrilå, director al SCDA Teleorman. Este esen¡ial ca fermierii så poatå cultiva la toamnå soiurile române¿ti sau stråine adaptate zonelor de culturå. “Såmân¡a bazå ar trebui så fie scheletul pe care clådim sistemul de producere de anul viitor.” Negrilå considerå cå s-ar putea aplica din nou metoda la care a apelat un ministru liberal, Decebal Traian Reme¿, pentru a-i ajuta pe fermieri så reziste într-o altå situa¡ie dificilå. Valoarea cupoanelor ar trebui så acopere costul de anul trecut al semin¡elor, aproximativ 4500 lei/ha. O sumå similarå ar trebui acordatå pentru acoperirea celorlalte cheltuieli.

duc¡ie ¿i biomaså existå o corelare. “Nu este unitate din zona de sud så nu fie afectatå. Foarte pu¡ini din cei care fåceau 6-7 t/ha vor mai face anul acesta peste 3,5 t/ha”. O evaluare mai preciså se va putea face în scurt timp. Posibila cre¿tere a pre¡ului este ¿i unul din motivele pentru care fermierii ar putea så se orienteze într-o propor¡ie mai mare spre a utiliza såmân¡a salvatå din produc¡ia proprie pentru consum. Practica nu este recomandatå nici în anii buni, cu atât mai pu¡in anul acesta, când seceta afecteazå calitatea semin¡ei. “Produc¡ia care rezultå nu are energia germinativå, calitå¡ile necesare ca ea så aibå un start bun. Nu recomand sub nici o formå så se însåmân¡eze doar de dragul de a se însåmân¡a. Din punct de vedere calitativ vom fi extrem de grijulii ca la ceea ce vindem så fie îndeplini¡i to¡i parametrii genetici, biologici, agronomici, de valoare culturalå”, spune directorul sta¡iunii. Pe de altå parte, un pre¡ scåzut îi descurajeazå pe cei care produc såmân¡å så o mai condi¡ioneze ¿i så o certifice. Mangerul observå cå în pia¡å se vehiculeazå pre¡uri care nu motiveazå producåtorul de såmân¡å. Oferta are un anumit grad de flexibilitate. “Dacå este pornitå ac¡iunea din timp va exista såmân¡a. Sunt mii de tone de cantitå¡i bazå care au cåpåtat destina¡ia consum pentru cå såmân¡a nu a fost cumpåratå”.

Între ciocan ¿i nicovalå Directorul atrage aten¡ia asupra faptului cå din cauza unei produc¡ii mai scåzute, pentru a-¿i acoperi costurile, anul acesta producåtorii de såmân¡å vor fi nevoi¡i så måreascå pre¡urile. Dacå media în zonå era de 4,8 t/ha în ultimii ani, anul acesta a¿teptårile se îndreaptå spre o medie de 2,6-2,8 t/ha. Lanurile verzi nu garanteazå produc¡ii mari. Parcurgerea fenofazelor a fost acceleratå în dauna taliei, iar între pro-

Starea culturii La SCDA Teleorman, pe 30 aprilie, pe profilul de 0-50 cm rezerva de apå era reduså, aproape de coeficientul de ofilire. În func¡ie de fenofazå ¿i consumul specific, plantele mai rezistau aproximativ 10-12 zile, din 12.05, fårå aport de precipita¡ii. Pentru a ajunge la capacitatea de câmp, pentru a face o produc¡ie, cultura ar avea nevoie de 8090 l/mp. La înspicat, consumul zilnic este de 45-100 mc/ha. Când existå un

“

deficit de apå, planta î¿i sacrificå aparatul foliar, o parte din spicule¡e, iar produc¡ie se va ob¡ine doar din centrul spicule¡ului. SCDA Teleorman multiplicå “soiurile care au dat satisfac¡ie din punctul de vedere al produc¡iei”, române¿ti ¿i stråine. Cele române¿ti sunt, în primul rând, la Fundulea ¿i Glosa, Otilia, Pitar. “Am demarat procesul de produc¡ia a douå soiuri care î¿i vor face loc cu certitudine în structura soiurilor: Voinic ¿i Ursita”. Managerul considerå cå va cre¿te ponderea soiurilor române¿ti. “Decizia apar¡ine fermierilor. Foarte mul¡i s-au convins cå nu po¡i ob¡ine stabilitate a produc¡ie la påioase fårå så ai în structurå o pondere însemnatå a soiurilor autohtone”, spune Negrilå. “Sunt zone în care ¿i soiurile stråine au o comportare bunå. Cele tardive se vor confrunta cu temperaturi excesive. Dacå avem o ar¿i¡å în faza de lapte-cearå va urma o ¿i¿tåvire accentuatå, iar produc¡ia se înjumåtå¡e¿te”, completeazå el.

Adrian MIHAI

Emilian Negril\, director SCDA Teleorman Profitul Agricol 20/2020

CULTURI VEGETALE

Vasile Datcu> Pân\ nu rezolvi problema Codului Penal, nu rezolvi problema agriculturii Fermierul bråilean Vasile Datcu, pre¿edinte asocia¡iei jude¡ene a producåtorilor agricoli, identificå douå probleme majore care pun stavilå dezvoltårii sistemelor de iriga¡ii: termenul prea scurt al contractelor de arendå ¿i protejarea ho¡ilor prin legisla¡ie.

atcu s-a înfuriat aflând cå ministrul Agriculturii, Adrian Oros, nu este foarte încântat de propunerea organiza¡iilor de fermieri de modificare a legisla¡iei, pentru a se stabili termene mai lungi ale contractelor de arendare a terenurilor agricole, astfel încât fermierii så-¿i poatå recupera investi¡iile în viabilizarea acestora, în primul rând cele în sistemele de iriga¡ii. Invitat la interviurile live Profitul agricol, Oros a spus cå fermierii trebuie så vinå cu argumente solide, dacå vor så convingå de valabilitatea dolean¡ei lor, atrågând aten¡ia cå trebuie respectate ¿i drepturile arendatorilor. Este un semn cå argumentele prezentate pânå acum de organiza¡ii nu l-au convins. Datcu nu pricepe aceastå reticen¡å. “Dupå Codul Civil, arenda poate fi pe o jumåtate de an sau pe un an. Iar mie mi se cere så fac investi¡ii în instala¡ii de irigat ¿i infrastructura aferentå, ce nu se recupereazå poate nici în 15 ani. Cum så investesc când arendatorul må poate da afarå de pe teren dupå un an?! Dacå nici ministrul nu ne sus¡ine cu treaba asta, nu mai facem investi¡ii ¿i ståm la mila lui Dumnezeu”. Care drepturi ale arendatorilor ar putea fi încålcate dacå se prelunge¿te durata contractelor?, se întreabå Datcu. “Este simplu: arenda¿ul are dreptul de folosin¡å a terenului, arendatorul are drep30

O ploaie de 20 de litri valoreazå 2 miliarde de euro În noaptea de 20-21 mai a plouat, în sfâr¿it, ¿i în Bråila. Culturile de toamnå råmân compromise ¿i, în continuare, riscul de întoarcere a lor råmâne uria¿, fiindcå deficitul de apå din sol este de 400 de l/mp, dar cei 20 de litri din cer îl ajutå pe Datcu så înfiin¡eze loturile semincere de porumb, la care aproape cå renun¡ase, chit cå are iriga¡ii. El a calculat cå, ¡inând cont de costul iriga¡iilor, o ploaie de 20 de litri cåzutå pe întreg terenul arabil al ¡årii valoreazå douå miliarde de euro. “A¿a de generos e Dumnezeu… când vrea. Când îl apucå pandaliile, cam tot atât pierdem, într-o singurå zi”.

tul de a încasa arenda. Înså orice drept vine cu o responsabilitate, ce trebuie clar prevåzutå în legisla¡ie, prin consultarea pår¡ilor. Marea problemå generalå a acestei ¡åri este cå to¡i au drepturi, dar nimeni nu are råspunderi. Iar dreptul golit de responsabilitate e ca ¿i inexistent”. Cultivarea abuzurilor ¿i protejarea ho¡ilor, suprapuse peste excesul de drepturi ¿i lipsa de responsabilitå¡i conduc la anarhie, considerå în¡eleptul fermier. “Mai gravå decât problema arendei este cea a Codului Penal. Pânå nu o rezolvåm pe asta, niciun ministru nu va rezolva problemele agriculturii. Ne stråduim så înfiin¡åm perdele de protec¡ie, dar ni le furå ho¡ii. Irig, dar chinuit. Nu mi-am cumpårat pivo¡i de frica furturilor. Iar ho¡ii sunt ¡inu¡i pe tavå, proteja¡i de legi. Codul Penal spune cå vinovat de furturi este întotdeauna proprietarul, iar ho¡ul un haiduc simpatic, erou de baladå, ce trebuie protejat!”. Chiar ¿i în actualele condi¡ii vitrege, Datcu nu stå cu mâinile în sân: s-a implicat în modernizarea sta¡iilor de pompare din zonå, accesând prin OUAI fondurile pentru modernizarea infrastructurii secundare de iriga¡ii (un milion de euro/proiect, prin Submåsura 4.3 din PNDR). La ora discu¡iei noastre semna,

în calitate de pre¿edinte de OUAI, hârtiile necesare decontårii unor lucråri. Pe de altå parte, Datcu a fost proiectant ¿i executant de sisteme de iriga¡ii, a¿a cå ¿tie foarte bine cå guvernan¡ii pariazå pe un cal mort. Sistemul actual de iriga¡ii este o lucrare costisitoare ¿i lipsitå de eficien¡å. În opinia sa, singurul segment care poate fi profitabil, în condi¡iile pompårii apei din aval în amonte, este treapta I, unde diferen¡ele de nivel la pompare sunt mai reduse, de 15-20 de metri. Datcu estimeazå cå doar aproximativ 100.000 de hectare ar putea fi astfel irigate, la nivel na¡ional. De la treapta II pânå la treapta a VI-a numai cei care au culturi speciale, cu marjå mare de profit, î¿i pot permite facturile de curent. Diferen¡ele de nivel ajung la 150 de metri, iar consumul de energie necesar pompårii este uria¿. “Såi mul¡umim lui Dumnezeu cå nu irigåm un milion trei sute de mii de hectare, cum s-a låudat Petre Daea. Ar fi cåzut sistemul energetic na¡ional!”. Solu¡ia ar fi construirea de baraje pe toate râurile din amonte, pentru ca apa så ajungå la fermieri prin curgere gravita¡ionalå, fårå consum de energie.

Robert VERESS Profitul Agricol 20/2020

CULTURI VEGETALE

Hibrizii de rapi]\ KWS Circuitul perfect de la s\mân]\ la recolt\ Pornind de la provocarea procesului produc¡ie planificatå <- -> risc minim asumat, KWS a dat startul noului sezon cu un concept care så råspundå pozitiv nevoilor exprimate de cåtre fermieri în ultimii ani: Rapi¡a 360 - un circuit perfect în toate stadiile cheie de dezvoltare ale culturii de rapi¡å de toamnå, de la såmân¡å la recoltå. Sau, mai bine zis, de la såmân¡å la såmân¡å, pentru cå la

baza reu¿itei stau douå certitudini fire¿ti: genetica performantå doveditå de la un an la altul ¿i perfec¡ionarea caracteristicilor agronomice ale hibrizilor selec¡iona¡i în portofoliu, în func¡ie de specificul fermei.

Pe de altå parte, condi¡iile de culturå sunt foarte variate de la o regiune la alta, de la o parcelå la cealaltå ¿i chiar în limitele aceleia¿i parcele. De aceea, este recomandat ca fermierul så analizeze atent ¿i celelalte caracteristici agronomice, particulare fiecårui hibrid de rapi¡å KWS, astfel încât så aleagå cea mai potrivitå solu¡ie, cu care så ob¡inå cele mai bune rezultate, în condi¡iile specifice din ferma sa. Cu un portofoliu bazat pe calitate ¿i performan¡å ca råspuns la cerin¡ele din ce în ce mai exigente ale fermierilor, ca urmare a factorilor de mediu în continuå schimbare, dificil de previzionat ¿i im-

posibil de cuantificat ca impact asupra culturilor, KWS reu¿e¿te, prin hibrizii de rapi¡å ale¿i, så combine eficien¡a oricårei tehnologii din ferme cu diminuarea riscurilor. Fermierul are anul acesta la dispozi¡ie 6 solu¡ii complexe, pliabile pe 6 tipologii de reu¿itå. Dintre acestea, jumåtate se aflå deja în topul primelor 10 alegeri la nivel na¡ional, iar douå dintre ele sunt premiere de sezon, care creeazå a¿teptåri dintre cele mai mari.

Atunci când un hibrid parcurge cu succes fiecare moment esen¡ial din vegeta¡ie, putem afirma cu tårie cå fer-

Cunoa¿terea caracteristicilor de bazå ale hibrizilor de rapi¡å pe care cultivatorul de rapi¡å inten¡ioneazå så îi ia în culturå este cheia care deschide

mierul a depå¿it provocårile majore ale culturii de rapi¡å ¿i cå se poate a¿tepta la profitabilitate. În plus, poate chiar så î¿i planifice din timp valorificarea rezultatelor. Ca urmare a investi¡iilor majore, continue, în cercetare ¿i dezvoltare, compania KWS reu¿e¿te mereu så aducå la dispozi¡ia fermierilor hibrizi de rapi¡å care exceleazå în fiecare etapåcheie din culturå:

calea cåtre un rezultat de succes. Fie cå este vorba despre un randament superior de produc¡ie, rezisten¡å la scuturare, toleran¡å la boli, rezisten¡å la cåderea lanurilor sau combina¡ii din toate acestea, fermierul poate så opteze efectiv pentru cheia care asigurå maximizarea rezultatelor pe care le solicitå. Începând cu selec¡ia materialului genetic din câmpurile de colec¡ie ¿i continuând cu recomandårile speciali¿tilor companiei în fermele partenerilor, KWS reu¿e¿te så asigure un circuit complet al culturii de rapi¡å, de la såmân¡å la recoltå. Mai multe detalii pe www.kws.ro. Profitul Agricol 20/2020

CULTURI VEGETALE

Seceta nu este doar a fermierilor Seceta extinså schimbå prioritå¡ile agribusinessului. Pentru mul¡i fermieri esen¡ial este acum så gåseascå solu¡ii pentru a putea relua ciclul de produc¡ie în toamnå, iar distribuitorii trebuie så încaseze de la fermieri pentru a-¿i plåti furnizorii.

roduc¡ia vegetalå este finan¡atå aproape integral de cåtre companiile producåtoare ¿i importatoare de inputuri. Distribuitorii primesc marfa pe credit ¿i o acordå, la rândul lor, pe credit pânå la recoltå, asumându-¿i riscul neîncasårii. Situa¡iile în care fermierul plåte¿te în avans sau la livrare sunt excep¡ii.

Sunt mul¡i distribuitori care nici în condi¡ii normale nu plåtesc la timp, uneori chiar cu întârziere de o lunå. Fur nizorii încheie asiguråri pentru recuperarea sumelor, în caz de neplatå a facturilor. La scaden¡å, dacå este acceptatå amânarea plå¡ii, acoperirea asigurårii expirå, remarcå Flo rin Constantin, fondator Agxecutive. A tråit presiunea deciziei când sunt implicate plå¡i de câteva sute de mii de euro, ca manager la furnizori de inputuri. Mas Seeds are asiguråri pentru aproape 80% din marfa vândutå. Este o plaså de siguran¡å la care nici furnizorii nu vor så apeleze. Este o solu¡ie din punct de vedere economic, dar din punct de vedere comercial este “sinu-

Stabilitatea, mai importantå decât volumul Relu Ciubotå (foto) este fermier ¿i distribuitor în Buzåu. Colaboreazå cu 70 de ferme, care lucreazå de la o sutå la 3.000 ha. Aprovizioneazå 22.000 ha. În zonå, grâul este afectat în propor¡ie de 80-90%. Nu a primit încå semnale de la fermieri cå nu vor putea så-¿i plåteascå facturile, dar este convins cå vor fi probleme ¿i în recuperarea banilor. Este încrezåtor cå va trece peste acest an, împreunå cu fermierii. Se bazeazå pe faptul cå vor veni ajutoare pe suprafe¡ele calamitate ¿i are speran¡a cå cele de primåvarå vor intra într-un ciclu normal de vegeta¡ie. Råsårirea este bunå, plantele se dezvoltå bine. Subven¡ia ¿i despågubirile ar putea så acopere jumåtate din costuri, estimeazå Ciubotå. Mul¡i fermieri inten¡ioneazå så ia împrumuturi din bånci în baza adeverin¡elor de subven¡ie. Problema ar fi dacå ¿i culturile de primåvarå vor trece prin aceea¿i situa¡ie ca ¿i grâul. 34

Se felicitå pentru faptul cå anul acesta a fost un pic mai reticent la aplicarea tehnologiilor la grâu ¿i la orz. A temperat furnizarea de produse pentru a nu-i împovåra pe fermieri. A preferat så câ¿tige mai pu¡in, dar så încaseze banii. Nu to¡i fermierii au vrut så-¿i schimbe tehnologia. Dacå påstreazå marfa în depozit, distribuitorul nu mai plåte¿te TVA ¿i impozit pe profit. Relu Ciubotå nu a intrat în jocul vânzårii la pre¡ul de achizi¡ie, doar pentru cotå de pia¡å. Are o marjå de adaos 5-10%. Are ¿i costuri mult mai mici decât distribuitorii na¡ionali. Depozitul este amplasat în apropierea fermelor. ªi-a luat în calcul måsuri de întrajutorare a fermelor aflate în dificultate. E capitalizat ¿i are posibilitatea så se ¿i împrumute, astfel încât poate så facå unele amânåri de plå¡i. ªi anul trecut au existat situa¡ii dificile. Au fost ferme care nu au fåcut la porumb decât 4 t/ha. Au fåcut o ree¿a-

cidere”. “Când un furnizor apeleazå la asigurare distruge rela¡ia comercialå cu distribuitorul”, atrage aten¡ia Patrick Lafon, director al Mas Seeds. În fiecare an Mas Seeds are douå-trei procese deschise la tribunal cu råuplatnici. Florin Constantin considerå cå amploarea creditului comercial are multe alte implica¡ii negative asupra sectorului agribusiness ¿i cå este momentul ca finan¡area fermierilor så fie fåcutå prin institu¡ii financiare. Cei mai vulnerabili sunt distribuitorii locali care activeazå în sud-estul ¡årii. Fiind o zonå mare afectatå de secetå sunt expu¿i ¿i distribui- uuu

Adrian MIHAI lonare a creditelor, la alte costuri înså. A fåcut o selec¡ie în timp a clien¡ilor ¿i au råmas ferme solvabile. Ar fi vrut så gåseascå un sprijin similar ¿i din partea furnizorilor, dar deocamdatå nu s-a întâmplat.

Profitul Agricol 20/2020

CULTURI VEGETALE uuu torii na¡ionali, nu doar cei locali, în special cei care au o politicå agresivå comercialå. Au avut volume mai mari, iar marja de câ¿tig realizatå nu le permite acoperirea sumelor neîncasate. Accesul la finan¡are bancarå este ¿i el dificil în aceastå situa¡ie.

Florin Constantin considerå cå una din solu¡iile trecerii peste secetå ar fi putut så fie un sprijin îndreptat spre lan¡ul de aprovizionare a fermierilor astfel încât så poatå fi amânatå plata facturilor. Despågubirea fermierilor ar trebui acordatå în situa¡ia în care ace¿tia ar putea så demonstreze cå au avut o politicå responsabilå de economisire pentru situa¡ii de crizå. El crede cå fermierii ar trebui så-¿i facå individual un fond propriu de rezervå alimentat din profiturile ce trec peste un nivel normal de profitabilitate. “Acoperirea integralå a costurilor este ca ¿i cum îi spui unui copil så nu mai månânce dulciuri, dar îi pui bomboane la dispozi¡ie”, explicå Florin Constantin. Neplata facturilor de cåtre fermieri ar putea så dinamizeze ¿i mai mai mult pia¡a de inputuri. Fermierii care nu-¿i vor putea plåti facturile vor cåuta så se

aprovizioneze apelând la al¡i distri buitori. Sunt ¿anse mari ca un concurent så fie dispus så ri¿te pentru a câ¿tiga un client nou. Chiar ¿i în aceastå perioadå, companiile î¿i dezvoltå masiv re¡eaua comercialå, a observat Florin Constantin, în urma unui studiu pe care îl realizeazå pe pia¡a muncii.

Dupå înflorirea culturilor de primåvarå, se fac calculele “ªtim cå va fi extrem de dificil. Ne gândim la un mod de abordare constructiv ¿i destul de rigid. Vrem så fim transparen¡i cu to¡i clien¡ii. Dacå sunt probleme, så vorbim despre ele înainte de scaden¡å”, spune Patrick Lafon, director al Mas Seeds. Crede cå o prea mare flexibilitate s-ar putea så ducå la neîncasarea facturilor. El considerå cå dupå înflorirea culturilor de primåvarå va fi un punct de reper important. În iulie se fac calculele privind soldul, dupå efectuarea retururilor. Suflete¿te e alåturi de fermieri. ªi-ar dori så poatå amâna plå¡ile în cazul în care ace¿tia au dificultå¡i, dar marja de manevrå este reduså. Fiind filialå a unui grup cooperatist, nu poate beneficia de sprijin

de tipul IMM Invest pentru a se refinan¡a, iar anul trecut grupul a avut pierderi de 25 de milioane euro. “Nu avem o cotå de pia¡å semnificativå în sud-est, în Bårågan. Într-un fel, de data aceasta ne bucuråm cå vindem pu¡in aici”, spune managerul.

Solu¡ii particulare Gabriela Rizescu, director de marketing Alcedo, considerå cå vor exista discu¡ii de la caz la caz, în func¡ie de gradul de calamitate, acolo unde fermierii vor avea dificultå¡i de platå, pentru amânarea scaden¡elor. Nu au început discu¡iile. O solu¡ie generalå privind amânarea rambursårii nu se poate oferi. Compania îi sprijinå pe fer mieri prin a accepta retururi de marfå pentru a diminua debitul. Iar anul acesta au fost fungicide, erbicide ¿i insecticide nefolosite. Furnizorii cautå så-¿i recupereze banii cât mai repede din pia¡å, ca întrun an normal. “Am primit cel pu¡in treipatru oferte pentru a mai primi reduceri pentru plata în avans”, spune managerul. Un discount de 1-2% nu este înså suficient de atractiv în acest moment pentru plata anticipatå.

Asigurare de secetå la porumb Drago¿ Telehuz, (foto) fermier ¿i pre¿edinte ACCPT Ialomi¡a, considerå cå nu este suficientå o singurå måsurå pentru a-i salva pe to¡i fermierii. O despågubire va ajuta fermele mici, cele cu o oarecare capitalizare, par¡ial irigatå, ori cu o pondere mai mare de culturi de primåvarå, dacå vor da rezultate. Fermele îndatorate, cu credite pentru investi¡ii, vor trece cel mai greu peste impas. El negociazå cu båncile amânarea ratelor pentru ferma sa. Ar vrea ca anul acesta så plåteascå doar dobânda, iar perioada creditului så fie extinså. Garantarea de stat sau subven¡ionarea dobânzii sunt måsuri de ajutor pentru cei cu un istoric bancar solid. Pânå la urmå, banca decide dacå acordå sau nu banii. 36

Ar vrea så intre în programul IMM Invest, dar nu a reu¿it deocamdatå så-¿i creeze cont. Pentru a nu avea emo¡ii ¿i în toamnå ¿i-a asigurat cultura de porumb împotriva secetei. Plåte¿te 260 lei/ha pentru o asigurare cu fran¿izå de 30%. Este despågubit dacå scade sub 6,5 tone/ha. Nivelul a fost stabilit ca o medie a ultimilor cinci ani, din care au fost excluse cel mai bun ¿i cel mai slab. Coinciden¡å, acesta este ¿i pragul de rentabilitate. Astfel î¿i recupereazå cheltuielile ¿i råmâne cu subven¡ia. Subven¡ionarea dobânzii la echipamente de iriga¡ii ar putea så fie o måsurå de ajutor, mai crede fermierul. De altfel, ¿i el dore¿te så investeascå în iriga¡ii. Profitul Agricol 20/2020

GR|DINA

VIA [i LIVADA Constantin Dulu]e> Voi continua s\ plantez vie Constantin Dulu¡e, proprietarul viei de la Avere¿ti, a cumpårat ¿i podgoria de la Hu¿i. A dat 2 milioane de euro pe aceastå podgorie ¿i spune cå va continua så planteze vi¡å-de-vie. “Am cumpårat fostul combinat de vinifica¡ie de la Hu¿i pentru douå milioane de euro. Ne dorim så ne extindem ¿i o så ajungem la 800 de hectare de vi¡å-de-vie, cu tot cu Avere¿ti, pentru cå suprafa¡a de la Hu¿i este de 100 de hectare de vi¡å-de-vie. Mi-am dorit så readuc pe pia¡å vinurile fåcute odatå din soiurile cultivate în fosta IAS Hu¿i, înså trebuie så investesc în refacerea culturilor ¿i în tehnologie ¿i sper så termin pânå la toamnå”, spune Constantin Dulu¡e. Preferå soiurile vechi române¿ti Zghiharå ¿i Busuioacå de Bohotin. Inventiv ¿i atent la investi¡iile lui, Constantin Dulu¡e vrea så construiascå

pânå la toamnå la Hu¿i o fabricå de vinuri spumante. Investi¡ia necesitå alte 2 milioane de euro. Dupå ce a investit într-un parc eolian, Constantin Dulu¡e a preluat în 2007 podgoria Avere¿ti, unde a cheltuit peste 12 milioane de euro pentru reconversia viilor îmbåtrânite. “Am fost pe

teren de la plantarea primei vi¡e”, are obiceiul så spunå. Ca fondator al companiei Agricost, Constantin Dulu¡e a råmas în consiliul de conducere al afacerii din Insula Mare a Bråilei a emirului Sheik Zayed bin Sultan Al Nahyan din emiratul Abu Dhabi ¿i dupå ce tranzac¡ia s-a fåcut.

Cornel Stroescu a pus 30 de hectare de ro[ii Fermier din Bistri¡a, jude¡ul Mehedin¡i, Cornel Stroescu lucreazå aproximativ 2.000 de hectare ¿i cre¿te 18.000 de gåini ouåtoare în douå hale. În anul 2020, Cornel Stroescu pariazå ¿i pe legume. “Am pus acum 2 hectare de ceapå, 3 de usturoi ¿i 30 de hectare de ro¿ii Profitul Agricol 20/2020

în câmp. Avem ¿i surså de apå. Dacå vrem...” Entuziast din fire, nu se teme cå nu existå for¡å de muncå. “E ¿i multå muncå. Gåsim ¿i oameni. Cel care se vaitå cå nu are lucråtori nu plåte¿te salarii cinstite. Îl ¡ine pe muncitor pe salariul minim. Eu am o cifrå de afaceri de 3 milioane de euro pe grupul de firme. ªi profitul e pe måsurå. Dacå am avut 10-12% profit, a fost foarte bine. Dar nu mi-am luat o ma¿inå scumpå, de¿i puteam. Am preferat så iau utilaje pentru oameni: încårcåtor telescopic, o ma¿inå de erbicidat, care m-a costat peste 250.000 de euro, tractoare de peste 250.000 de euro. Ca så le placå lucråtorilor mei så vinå la muncå.

Le dau ¿i mâncare gratuit. Altfel, omul nu stå la lucru pentru cå el vede pre¡ul la raft cum cre¿te”.

Un hectar de tomate costå 3.000 de euro “Subven¡ia pentru påtlågele ro¿ii a fost de 13.000 de euro la hectar. La 30 de hectare voi avea o investi¡ie de 100.000 de euro, cu toate cheltuielile. Cam 3.000 de euro la hectar. Cresc tufe, nu trebuie så le copile¿ti”.

pagin\ de

Viorel PATRICHI 37

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Lieto combate eficient

mana la cartof, tomate [i vi]\ de vie dr. ing. Endre SIGMOND Summit Agro România

Plantele de culturå sunt atacate de un numår mare de boli, dar dintre acestea, mana, chiar ¿i dupå un secol ¿i jumåtate de la apari¡ia ei în Europa, råmâne cea mai devastatoare. În anii prielnici dezvoltårii ei (umiditatea aerului ridicatå, peste 90%, ¿i temperatura 18-22°C) pagubele pot ajunge pânå la pierderea totalå a produc¡iei. Boala atacå toate pår¡ile verzi ale plantei, cele mai importante pierderi înregistrându-se prin distrugerea foliajului ¿i prin infectarea tuberculilor - la cartof, a frunzelor, tulpinilor ¿i fructelor la tomate ¿i a frunzelor, låstarilor tineri, ciorchinilor, inflorescen¡elor, florilor ¿i boabelor - la struguri. În ultimul timp, tot mai multe date sus¡in cå, la cultura cartofului, ciuperca ce produce mana (Phytophtora infestans) a devenit mai agresivå. Are loc o scurtare a ciclului biologic, de la 4-6 zile la doar 3-4 zile, producând mai mul¡i spori decât înainte, ceea ce måre¿te ¿ansa ca frecven¡a plantelor infectate så creascå. De asemenea, virulen¡a sporilor este mai mare. Toate acestea au determinat cre¿terea numårului de tratamente contra manei, care în anumite situa¡ii pot ajunge pânå la 20 ¿i la o cantitate mai mare de substan¡å activå/ha. De asemenea, a dus la intensificarea eforturilor în gåsirea ¿i omologarea de noi substan¡e active pentru controlul acestui patogen. Summit Agro România s-a alåturat acestui efort, introducând pe pia¡å un produs nou pentru combaterea manei: Lieto - un fungicid cu ac¡iune preventivå ¿i curativå, condi¡ionat sub formå de granule dispersabile în apå (WG). Lieto are în componen¡a sa douå substan¡e active, cu douå mecanisme 38

de ac¡iune diferite, ¿i anume: - Cimoxanil 330 g/kg - substan¡å activå cu un mecanism de ac¡iune multisite, sistemic-localå, ce este foarte rapid absorbitå de aparatul foliar ¿i distribuitå omogen în toatå planta.

Este un produs dezvoltat ¿i omologat pentru combaterea ciupercii care produce mana la culturile de: - cartof (Phytophthora infestans) - tomate (Phytophthora infestans) - vi¡å de vie (Plasmopara viticola).

Activitatea preventivå este datå de capacitatea cimoxanilului de a distruge sporii de manå, înainte de instalarea infec¡iei. Activitatea curativå este datå de capacitatea substan¡ei active de a bloca dezvoltarea miceliului în primele 2-3 zile de la instalare. Cantitatea de cimoxanil aplicatå este reduså (120-150 g/ha), având un impact minim pentru mediul înconjuråtor ¿i probabilitate micå de apari¡ie a formelor de rezisten¡å. - Zoxamid 330 g/kg - substan¡å activå de contact, cu ac¡iune preventivå, caracterizatå prin capacitatea de distrugere a sporilor de manå înainte ca boala så se instaleze în plantå. Are un mecanism de ac¡iune multisite: inhibå formarea zoosporilor în sporange ¿i stopeazå alungirea tubului germinativ în primele cicluri de diviziune în nucleu, prevenind påtrunderea fungilor în celulele plantei. Påtrunde foarte rapid în plantå (1-2 ore de la aplicare); are ca efect secundar combaterea Botrytis spp. ¿i Alternaria spp., dar ¿i un profil eco-toxicologic foarte bun. Este rezistent la spålare (ploi ¿i apå de iriga¡ii), sigur pentru mediu ¿i utilizator.

La cultura cartofului poate fi aplicat pe toatå perioada de vegeta¡ie, în func¡ie de condi¡iile climatice ¿i presiunea de infec¡ie, începând cu fenofaza de 3-4 frunze. Doza omologatå este de 0,45 kg/ha, având un efect secundar ¿i asupra alter nariozei cartofului (Alternaria solani). Se pot efectua douå tratamente cu acest produs, în alternan¡å cu alte fungicide de contact sau sistemice, påstrând un interval de 7-10 zile între tratamente. La cultura de tomate poate fi aplicat începând cu fenofaza de 3-4 frunze adevårate pânå la coacerea fructelor. Recomandarea Summit Agro este de aplicare a tratamentul cu Lieto începând cu fenofaza de formare a bobocilor florali, pânå la coacerea completå a fructelor. Doza recomandatå este de 0,40 kg/ha. Ca ¿i în cazul culturii de cartof, recomandåm maximum douå tratamente per perioadå de vegeta¡ie, cu un interval de 7-10 zile între tratamente. La cultura de vi¡å de vie poate fi utilizat începând cu fenofaza de 3-4 frunze adevårate, pânå la coacerea strugurilor. Summit Agro recomandå folosirea începând cu fenofaza de scuturare completå a florilor, pânå la intrarea în pârgå a boabelor. Lieto are efect ¿i în combaterea excoriozei (Phomopsis viticola) ¿i a putregaiului negru (Guignardia bidwellii); ¿i are efect secundar ¿i în combaterea putregaiului cenu¿iu (Sclerotinia fuckeliana) al vi¡ei de vie. Doza omologatå este de 0,40 kg/ha. Se recomandå maximum douå tratamente per perioadå de vegeta¡ie, påstrând un interval de 7-10 zile între tratamente. Profitul Agricol 20/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Vasile Paraschiv a r\mas f\r\ lucern\ [i f\r\ grâu Seceta supune zootehnia la un test dur, spune Vasile Paraschiv, din Adâncata, jude¡ul Ialomi¡a. Lucreazå 1.400 de hectare ¿i cre¿te 100 de vaci Holstein. “Încercåm så supravie¡uim în perioada asta grea, ¿i cu pandemia, ¿i cu pesta porcinå africanå, ¿i cu seceta... Am întors 150 de hectare de grâu din 450 ¿i pun porumb. Las o parte så creascå så våd dacå face såmân¡å - cât va fi, 800-850 de kilograme. Altfel, la toamnå, stau la cheremul altora”, spune Vasile Paraschiv. La fel ca to¡i cei afecta¡i de secetå, el are o alternativå aparentå la pierderea culturii de påioase: så semene porumb. “Dar cine garanteazå cå va ploua måcar pentru porumb? A trecut comisia jude¡eanå ¿i a constatat pagubele. Såptåmâna trecutå, au venit ni¿te ploi ¿i sau adunat 60-70 de litri pe metru påtrat. Insuficient pentru seceta pedologicå actualå, dar, oricum, un start bun pentru porumb ¿i pentru floarea-soarelui. Apoi a început så sufle Austrul, a uscat iar tot ¿i smulge grâul råmas din rådåcinå. Am semånat 500 de hectare de porumb ¿i 220 de hectare de floarea-soarelui.” Lucerna lui este la fel de afectatå ca grâul. Înså, pentru lucernå, mult mai agresive au fost brumele de la sfâr¿itul lunii martie. “Prima coaså a fost ratatå. Am tåiat-o pentru regenerare. Eu încå mai sper cå voi putea face porumb de siloz. Am semånat ¿i borceag - mazåre cu ovåz, poate scoatem vacile din iarnå...” Vasile Paraschiv ¡ine vacile pe på¿une, dar ¿i acolo iarba s-a uscat. Din cele 100 de vite, mulge 60. Face pu¡inå brânzå de caså, iar restul laptelui îl vin40

Vasile Paraschiv,

fermier, Adâncata, Ialomi]a

de la un procesator local cu 1 leu pe litru. Un pre¡ ridicol pentru un lapte integral, cu 4% gråsime. Nu a fåcut investi¡ii în zootehnie ¿i a råmas cu grajdul tradi¡ional. Dar respectå normele de igienå ¿i biosecuritatea animalelor. “Dacå a¿ fi avut iriga¡ii, udam måcar culturile pentru zootehnie. La noi nu a fost sistem de iriga¡ii niciodatå. Urma så fim prin¿i în sistemul Siret-Bårågan. Veniserå utilajele în 1988, dar s-au dus... În 30 de ani, dacå fiecare ministru ar fi pus în practicå måcar 200.000 de hectare irigate, dacå ar fi fåcut måcar câte un kilometru de canal într-un mandat, eram departe acum. ªi s-au perindat vreo 20 de guverne...”, regretå fermierul. A venit comisia, a constatat calamitatea ¿i nu a precizat ce despågubiri se vor acorda fermierilor pentru secetå. “Dacå era Reme¿ acum, Dumnezeu så-l ierte, gåsea bani, cå ¿tia de unde så cearå. El ne-a dat în 2007 câte 700 de lei despågubiri ¿i 500 de lei voucher pentru reluarea campaniei, deci 1.200 de lei pe hectarul calamitat. Erau bani atunci.

Acum, dacå ministrul Oros se are bine cu premierul ¿i cu ministrul Finan¡elor, poate luåm ceva. Atunci, dacå nu intervenea Reme¿, am fi fost termina¡i peste 70% din noi”, crede Vasile Paraschiv. Ferma lui este încadratå de cursurile râurilor Cricov, care are apå såratå, ¿i Prahova, cu un debit insuficient. Probabil cå ar putea så facå o acumulare proprie la topirea zåpezilor, dar ¿i pentru asta trebuie bani. În regimul celålalt, s-au fåcut în luncå ni¿te canale, înså pentru desecare. A încercat så treacå ferma la culturå ecologicå, mai ales cå vacile lui stau toatå vara pe på¿une. A venit înså o comisie din Italia ¿i i-a gåsit vreo 15 hectare de floarea-soarelui tratatå cu substan¡e chimice nepermise. A riscat ¿i a pierdut. Mult. “M-au golit de bani tare de tot. Am pierdut peste 1.300.000 de lei. Am renun¡at definitiv la produc¡ia ecologicå. Vacile mele pasc iarbå naturalå ¿i dau lapte adevårat”, spune Vasile Paraschiv.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 20/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vacile lui Nelu Badea nu mai au furaje Nelu Badea, fost senator PUNR în legislatura 1996-2000, lucreazå acum 1.350 de hectare în douå sate vecine - Cotorca ¿i Gârbovi, jude¡ul Ialomi¡a, ¿i cre¿te împreunå cu familia 300 de vaci. Seceta pedologicå prelungitå pune în pericol men¡inerea acestor animale.

umåtate din suprafa¡a semånatå cu grâu de Nelu Badea este uscatå. "Am semånat 300 de hectare cu grâu, dar trebuie så întorc 150 de hectare. În ultima vreme, a plouat 30-60 de litri pe metru påtrat. E bine pentru floarea-soarelui ¿i pentru porumb. Eu am teren ¿i la Gârbovi, ¿i la Cotorca, a¿a cå, dacå nu plouå într-o parte, poate så plouå dincolo. Må preocupå furajele animalelor, poate reu¿im så facem porumb de siloz. Lucerna am pierdut-o din cauza brumelor din martie. Ea pornise deja bine, dupå care s-a uscat. Situa¡ia este delicatå. Måcar så se facå porumbul. Am semånat 420 de hectare. Poate vine ceva ploaie..." Pre¡ul porumbului i-a acoperit multe cheltuieli anul trecut, când a pierdut 320 de hectare de rapi¡å. A întors-o, a semånat porumb ¿i a doua culturå a ie¿it foarte bine, dar au fost ploi. ªi în acest an, a semånat din nou 350 de hectare de rapi¡å. “Am întors 150 de hectare deja, dar restul s-a salvat. A venit o ploaie bunicicå pe Gârbovi ¿i va ie¿i ceva...”

Pre¡ul laptelui a scåzut Din cele 300 de vaci, Nelu Badea mulge 150. “Oferta de lapte nu cre¿te în Profitul Agricol 20/2020

România, prin urmare, nu ar fi un motiv så scadå pre¡ul laptelui. Noi negociem o datå la 6 luni pre¡ul cu Danone. Acum a mai scåzut pre¡ul ¿i Danone, la 1,38 lei litrul. Avem o produc¡ie stabilå de lapte ¿i asta ne salveazå. Am stabilit cå le dåm 3 tone pe zi ¿i ne-am ¡inut de cuvânt. În ultimii ani, ne-au acordat diplome pentru produc¡ie constantå ¿i pentru calitate deosebitå. Laptele nostru are în jur de 4% gråsime.” Cre¿te tåura¿ii pânå la 300-500 de kilograme. Îi livreazå frecvent la abatorul din Boto¿ani. “Vin ei cu ma¿inile lor ¿i dau banii a doua zi dupå livrarea animalelor. Ei oferå 5 lei pe kilogramul în viu. E pu¡in fa¡å de pia¡å, dar nu este concuren¡å la carnea de vitå. Dacå ni s-ar da voie så sacrificåm în abatoarele de fermå, ar fi altceva.” Aceastå discu¡ie despre punctele de sacrificare din ferme pare så fie fårå de sfâr¿it. Cauza trebuie cåutatå numai în ograda guvernan¡ilor, indiferent de culoarea lor. Pentru cå nu a existat o preNelu Badea le repro¿eazå politicienilor cå nu se ¡in de cuvânt atunci când promit strategii salvatoare pentru agriculturå. De¿i, ¿i el a fost senator ¿i a fåcut parte din Comisia pentru Agriculturå. “Trebuie elaborat un program na¡ional, inflexibil, din care så nu poatå ie¿i nimeni, indiferent cine vine la guvernare. Altfel råmânem numai la mila cerului. Noi nu avem nicio surså de apå în regiune. În ¡ara noastrå, existå douå situa¡ii revoltåtoare: o categorie de fermieri care primesc subven¡ii pentru apå, li s-a adus apa lângå tarla, udå ¿i ob¡in produc¡ii foarte mari. Noi, ceilal¡i, care nu avem surse de apå, suntem discrimina¡i în raport

Nelu Badea

ocupare constantå ¿i realå pentru produsele de fermå, majoritatea crescåtorilor nu au abatoare sau mici fabrici de lactate pe lângå ferme, nu au mici magazine de unde localnicii sau trecåtorii prin zonå så poatå cumpåra asemenea produse. Prin Buticul Fermierului de la Hårman, Bra¿ov, Zoltan Haller vinde asemenea abatoare de mici dimensiuni pentru vite, oi, capre ¿i porci.

Viorel PATRICHI cu ei; altå categorie de fermieri primesc apå gratuit ¿i nu vor så irige, dar primesc despågubiri pentru secetå, la fel ca mine. Aceastå situa¡ie este intolerabilå. Trebuie o gândire metodicå pentru sistemele de iriga¡ii, conform noilor tehnologii ¿i în func¡ie de condi¡iile regionale de climå ¿i de relief. Eu nu am nimic cu capra vecinului, dar noi ie¿im pe pia¡å cu produsele la acela¿i pre¡ cu cei care pot iriga pe banii no¿tri, ai tuturor. Unii au produc¡ii mari ¿i îi costå mai pu¡in pe unitatea de produs”. O catastrofå nu vine niciodatå singurå: vine odatå cu idei de proiecte la care guvernan¡ii nu au timp så se gândeascå. 41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Seceta distruge baza furajer\ Lunca Pa[cani Bogdan Pantazi (foto), fiul lui Dumitru Pantazi, acum primarul municipiului Pa¿cani, jude¡ul Ia¿i, administreazå inteligent compania AgroComplex de la Lunca Pa¿cani.

zåpezilor. Dacå s-ar finaliza barajul de la Lunca Pa¿cani, s-ar poate iriga prin cådere liberå pe partea dreaptå. Pe partea stângå, trebuie sta¡ie de pompare. Oricum, ar fi mai ieftin de udat. Diferen¡a de nivel este sub 10-15 metri. Dacå am putea urca apa pe dealuri, am putea apoi folosi apa prin cådere liberå.

male. Prin încruci¿åri repetate, a ajuns la raså Charolais purå. Acum, a redus efectivele de vaci Charolais. “Pre¡ul cårnii a scåzut. Furajele se scumpesc mereu ¿i profitul este la limitå. La început, furajele erau ieftine. Subven¡ia a venit ca un bonus. Era o subven¡ie frumoaså. Când am investit

utem spune cå s-a maturizat în fermå. Acum lucreazå 3.300 de hectare, cre¿te 1.100 de vaci Holstein, 100 de vaci Charolais ¿i 2.000 de oi din rasele Cap Negru de Teleorman (Caraba¿å), ºurcanå ¿i Suffolk. “Avem necazuri cu grâul, cu orzul. A venit comisia jude¡eanå så constate pagubele. Peste 500 de hectare cu grâu ¿i orz au fost afectate de secetå, în diverse stadii: de la 40% la aproape 90%. Seceta a uscat ¿i lucerna. Vom avea necazuri cu furajele dacå nu plouå nici pentru porumbul de siloz. La porumbul de såmân¡å, am putut iriga. Peste 60 de hectare de sfeclå s-au uscat. Så speråm cå va ploua. Nu se mai poate face zootehnie performantå fårå iriga¡ii", spune Bogdan Pantazi. Siretul curge liber prin preajma fermei, dar nu s-a mai lucrat nimic la barajul de la Lunca Pa¿cani. Lucrårile au fost realizate în propor¡ie de 95% ¿i a¿a au încremenit de douå decenii. Hidroelectrica este beneficiarul acestui bazin din care s-ar putea face iriga¡ii, dar pentru asta este nevoie de decizia guvernului. Ministrul Agriculturii nu poate hotårî la noi realizarea unor asemenea lucråri. S-ar putea iriga pânå mai jos de Bacåu, fårå consumuri excesive de energie. “Cred cå ar trebui efectuate lucrårile de iriga¡ii ¿i din râurile interioare. Pe valea Siretului, stânga-dreapta, pe o lå¡ime de 10-15 kilometri, se poate iriga fårå eforturi deosebite. Existå apoi afluen¡i mai mici, care pot fi folosi¡i pentru iriga¡ii, dar trebuie investi¡ii pentru stocarea apei de ploaie sau din topirea

Bogdan Pantazi, AgroComplex Lunca Pa[cani

Noi irigåm 250 de hectare mai mult prin cådere liberå. Acum putem iriga în total aproape 1000 de hectare din suprafa¡a de 3300 de hectare, cât are ferma. På¿unea s-a uscat”, regretå fermierul. Deocamdatå, animalele aratå frumos pentru cå are furaje de rezervå. Cre¿te 1.100 de vaci de lapte Holstein ¿i mulge 450. Vinde laptele la o fabricå din Suceava. Prime¿te un pre¡ acceptabil, confiden¡ial. Sprijinul acordat de Uniunea Europeanå exclusiv pentru procesatori pentru stocare i se pare revoltåtor dacå fermierii nu primesc nimic. “Probabil c\ vor s\ stocheze laptele sub form\ de lapte praf, brânzeturi sau unt. Dac\ UE îi poate determina s\ lucreze numai cu lapte din România, ar fi o idee bun\”, crede Pantazi.

A redus programul de carne Vaca de carne nu se mai bucurå de mare trecere în ferma Lunca Pa¿cani, chiar dacå a fost ini¡ial ideea lui, iar pentru acest program a alergat prin toatå Moldova ca så achizi¡ioneze ani-

în vaca pentru carne, am vrut så valorificåm sub-produsele respinse de vaca de lapte, dar ¿i på¿unea. Când au crescut efectivele, nu au mai fost suficiente sub-produsele de la vaca de lapte, nici på¿unea nu mai era suficientå. Furajele erau ieftine atunci, dar acum s-au scumpit. De aceea am redus efectivele de Charolais”. Acum mai are 100 de vaci pentru carne. Vrea så cumpere un abator mixt, unde så sacrifice vaci ¿i oi, înså birocra¡ia i se pare monstruoaså. “Legisla¡ia este ambiguå. Este prea scump un punct de sacrificare în fermå. Prea multe autoriza¡ii trebuie”. Oile aduc un profit tot mai slab ¿i au ajuns în coada afacerii lui. Are 2000 de oi din rasele Caraba¿å, ºurcane ¿i Suffolk. For¡a de muncå specializatå este tot mai rarå ¿i mulsul este cea mai grea muncå. “Numai impedimente peste tot. Avem nevoie de o lege a produsului de fermå, dar va veni greu, de¿i este de mare nevoie”, spune Bogdan Pantazi.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 20/2020

MA{INI

AGRICOLE Cifrele de afaceri ale principalilor produc\tori, în 2019 Vânzårile AGCO (producåtor Massey Ferguson, Fendt, Valtra) din 2019 au totalizat 9,041 miliarde dolari (8,3 miliarde euro), în scådere cu peste 300 de milioane dolari fa¡å de 2018, când au avut vânzåri de 9,35 miliarde. ¥n 2020, AGCO a consemnat pe primele 3 luni vânzåri de 1,9 miliarde dolari. Totu¿i, a avut cre¿teri notabile peste Ocean, dar ¿i scåderi semnificative în restul pie¡elor de desfacere. În America de Nord, vânzårile AGCO au sporit cu 11,7%, iar în America de Sud, cu 13,8% fa¡å de perioada similarå din 2018. Vânzårile din Europa ¿i Orientul Mijlociu au scåzut cu 4,7%, în principal din cauza crizei generate de pandemia Covid-19, iar în zona Asia-Pacific-Africa, scåderea a fost de 13,5%.

Dupå ce în 2017 ¿i 2018 a contabilizat cifre de afaceri record în istoria sa, constructorul german Amazone a anun¡at cå ¿i 2019 a fost un an cu rezultate financiare importante. Totu¿i, vânzårile în 2019 au scåzut u¿or fa¡å de 2018, cu 2,9%, pânå la 467 de milioane euro, fa¡å de anul precedent, când au totalizat 481 de milioane euro. Evident, exporturile au adus cele mai mari venituri, reprezentând 80% din cifra totalå de afaceri, utilajele de prelucrat solul, semånåtorile, sprayerele ¿i multe alte echipamente au fost livrate în principal în Fran¡a, Polonia, Marea Britanie, Ungaria, România, 44

Olanda ¿i America de Nord, Germania ¿i Rusia. La acestea se adaugå ¿i investi¡iile în deschiderea a douå noi loca¡ii de vânzåri în Marea Britanie (Doncaster) ¿i Ungaria (Debrecen).

Bucher Industries, din care face parte ¿i Kuhn, a consemnat în 2019 vânzåri nete de 3,106 miliarde franci elve¡ieni (2,93 miliarde euro), în u¿oarå cre¿tere, cu 1,4%, fa¡å de rezultatele din 2018, de 3,064 miliarde franci elve¡ieni. Kuhn a avut un an 2019 plin de provocåri, în mare parte din cauza condi¡iilor meteo nefavorabile, care au dus la scåderea cererii pentru utilajele utilizate în agriculturå, în special în America de Nord, în vreme ce comenzile din zootehnie au råmas la un nivel considerat satisfåcåtor. Concret, fa¡å de 2018, comenzile din 2019 au scåzut cu 6%, la 1,141 miliarde franci elve¡ieni (1,08 miliarde euro), iar vânzårile, cu 2%, la 1,177 miliarde franci elve¡ieni (1,11 miliarde euro). Kuhn a realizat în 2019 38% din vânzårile Bucher Industries, fa¡å de 39% în anul 2018.

Pentru prima datå de la înfiin¡area sa, compania cehå Bednar a realizat în anul fiscal 2019 o cifrå de afaceri de 2, 1 miliarde coroane cehe¿ti, adicå 77 milioane de euro. Aceasta reprezintå o cre¿tere cu 12% fa¡å de rezultatele din anul prece-

dent, iar reprezentan¡ii firmei spun cå acest lucru a fost posibil datoritå exporturilor semnificative de echipamente pentru prelucrarea solului în Rusia ¿i Ucraina. La acestea se adaugå ¿i rezultatele pozitive ob¡inute la vânzårile în ¡åri precum Polonia, Italia, Austria, Danemarca, Lituania ¿i România. În plus, Bednar a intrat din acest an ¿i pe pia¡a britanicå. Dar Bednar FMT nu sa limitat doar la Europa, iar cele mai mari pie¡e ale sale în afara spa¡iului european se aflå în Australia, Africa de Sud ¿i Noua Zeelandå.

Claas a anun¡at pentru 2019 vânzåri nete de 3,898 miliarde euro, ceea ce reprezintå o u¿oarå cre¿tere, de 0,2%, fa¡å de rezultatul din 2018, de 3,889 miliarde euro. Veniturile nete au fost de 96,3 milioane de euro, în scådere cu 36,6% fa¡å de anul precedent, când s-au înregistrat 152 milioane de euro. Cu toate acestea, Claas a continuat ivesti¡iile în cercetare ¿i dezvoltare, alocând în 2019 suma de 244 milioane de euro, dupå ce în 2018 investise în acela¿i scop 233 milioane euro. De asemenea, Claas a investit alte 125 milioane euro în achizi¡ia de terenuri, fabrici ¿i echipamente. Pentru 2020 compania germanå se a¿teaptå ca cifra sa de afaceri så creascå u¿or, iar în pofida unor incertitudini la nivel regional, pie¡ele de ma¿ini ¿i utilaje agricole la nivel global så evolueze în general stabil. Profitul Agricol 20/2020

MA{INI AGRICOLE

CNH Industrial (din care fac parte Case IH, New Holland, Steyr) a anun¡at în raportul såu anual pentru 2019 venituri totale de 28,1 miliarde dolari (25,77 miliarde euro), în scådere cu 6% fa¡å de anul precedent. Tot cu 6% au scåzut ¿i vânzårile, care au totalizat anul trecut 26,1 miliarde dolari (23,94 miliarde euro). Veniturile nete în aceea¿i perioadå au fost de 1,454 miliarde dolari, în cre¿tere cu 355 milioane dolari fa¡å de nivelul din 2018. În primul trimestru al acestui an sau înregistrat venituri totale de 5,5 miliarde dolari, în scådere cu 15% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut, iar vânzårile au totalizat 5 miliarde dolari, cu 17% mai pu¡in ca în perioada similarå a anului trecut, pandemia COVID-19 fiind motivul principal invocat de reprezentan¡ii CNH Industrial, care s-au ferit så estimeze cifre pentru 2020.

Grupul Deere & Company, mai cunoscut la noi sub numele John Deere, a anun¡at la sfâr¿itul anului fiscal 2019, adicå la finele lunii octombrie a anului trecut, cå în ultimul trimestru a consemnat vânzåri de 34,886 miliarde dolari (31,99 miliarde euro), cu 4,6% în plus fa¡å de anul precedent, iar veniturile nete s-au ridicat la 3,253 miliarde dolari (2,98 miliarde euro), cu 37% mai mult decât în 2018. Vânzårile ¿i veniturile nete totale din primul trimestru al anului 2020 au fost de 7,632 miliarde dolari (7 miliarde euro), în scådere cu 4% fa¡å de perioada similarå din anul fiscal 2018. Veniturile nete pe primele trei luni s-au ridicat la 517 milioane dolari (474,22 milioane euro), cu 4% peste nivelul din anul anterior. Pentru acest an, John Deere estimeazå venituri nete totale între 2,7 ¿i 3,1 miliarde dolari (1,932,84 miliarde euro).

Exel Industries construie¿te o gamå largå de sprayere ¿i de combine de recoltat sfeclå de zahår Berthoud, Tecnoma, Caruelle Nicolas, Hardi, Agrifac, Holmer, Préciculture, Vermorel, iar vânzårile acestor echipamente s-au ridicat în anul fiscal 2019 la 776,7 milioane euro. Aproape jumåtate din aceastå sumå (45,8%), adicå 356 de milioane euro, a fost ob¡inutå în urma vânzårilor de sprayere. Totu¿i, vânzårile totale din anul fiscal 2019 au înregistrat o scådere de 7% fa¡å de perioada precedentå, fiind influen¡ate de problemele din industria europeanå a zahårului, ceea ce a redus comenzile la combinele pentru sfeclå de zahår, la care s-au adåugat reglementårile tot mai stricte de mediu ¿i chiar presiunile exercitate de ecologi¿ti, care au dus la scåderea vânzårilor de sprayere pentru agriculturå. uuu

Arpad DOBRE

Topul produc\torilor de ma[ini agricole, dup\ valoarea vânz\rilor în miliarde de euro

Profitul Agricol 20/2020

MA{INI AGRICOLE pentru acest an sunt greu de estimat, spun reprezentan¡ii Manitou. Anul fiscal precedent al constructorului britanic JCB s-a încheiat în august 2019. Compania a raportat rezultate considerate de excep¡ie, având în vedere cå vânzårile constructorului de încårcåtoare telescopice ¿i numeroase alte utilaje pentru agriculturå ¿i pentru construc¡ii au fost cu 22% peste nivelul din exerci¡iul financiar anterior. Concret, JCB a consemnat vânzåri totale de 4,1 miliarde lire sterline (4,58 miliarde euro), în cre¿tere de la 3,35 miliarde lire sterline (3,74 miliarde euro) cu un an înainte. Cea mai mare pia¡å de desfacere a companiei britanice råmâne India, unde JCB a investit anul trecut 65 de milioane lire sterline (72,63 milioane euro) într-o nouå fabricå de cabine ce va fi inauguratå în acest an ¿i se va alåtura celor 22 de fabrici ale companiei la nivel mondial.

Lemken Producåtorul german Lemken ¿i-a men¡inut vânzårile în limita a 380 milioane euro, nivel similar exerci¡iului financiar din 2018, ¿i a reu¿it, astfel, så se ¡inå departe de declinul economic al industriei germane de ma¿ini agricole, care a consemnat anul trecut o scådere de 3%. Principala pia¡å de desfacere a Lemken este Germania, cu 23% din totalul vânzårilor ¿i, de¿i fermierii s-au confruntat cu o serie de probleme legate de vremea extremå, Lemken a consemntat pe aceastå pia¡å o scådere cu doar 2% a vânzårilor fa¡å de anul precedent. Pe lângå aceasta, exporturile în Fran¡a, cea mai importantå pia¡å externå a companiei, au crescut cu 26%, ajungând la 15% din totalul vânzårilor. Prima parte a anului 2020 aratå o cre¿tere a comenzilor, iar Lemken are în vedere adaptarea produc¡iei la tendin¡ele din pia¡å.

Grupul japonez Kubota a contabilizat la sfâr¿itul anului trecut venituri totale de 1.920 de miliarde yeni (16,22 de miliarde euro), din care peste 1.294 de miliarde yeni (peste 11 miliarde euro) din exporturi. Veniturile totale sunt în cre¿tere cu 3,8% fa¡å de cele înregistrate în 2018, de 1.850 miliarde yeni (15,79 miliarde euro). Veniturile din exporturi au sporit u¿or, cu 1,7%, iar cele din vânzårile în Japonia, cu 8,3%. Veniturile din vânzarea ma¿inilor agricole ¿i utilajelor industriale au totalizat 1.572,6 miliarde yeni (13,42 miliarde euro), din care 1.252 miliarde yeni (10,69 miliarde euro) din exporturi. Cifra de afaceri pe primele trei luni din 2020 a fost de 439,5 miliarde yeni (3,75 miliarde euro), în scådere cu 8,6% fa¡å de primul trimestru din 2018, exporturile scåzând ¿i ele cu 10,9%.

Francezii de la Manitou au încheiat anul fiscal 2019 cu rezultate considerate bune, înregistrând pentru prima datå în istoria companiei vânzåri totale de 2,094 miliarde euro, cu 11% mai mult decât în 2018. Prin acest nivel au fost confirmate estimårile financiare de la sfâr¿itul anului precedent, înså compania a înregistrat în trimestrul IV al anului trecut comenzi în scådere cu 40%, de 595 milioane euro, fa¡å de peste 1 miliard de euro în perioada similarå din 2018. În aceste condi¡ii, reprezentan¡ii Manitou estimau, în ianuarie, înainte de declararea pandemiei, cå în 2020 veniturile ar urma så scadå cu 10% fa¡å de anul precedent. Rezultatele financiare dupå trimestrul I al anului în curs, de 421 milioane euro, au indicat o scådere cu 25% fa¡å de perioada similarå din 2018, în principal pe pie¡ele din Europa, ca urmare a Covid-19, iar rezultatele

uuu

Maschio Gaspardo Maschio Gaspardo a publicat recent rezultatele financiare pentru 2019, anun¡ând venituri totale de 316,6 mil. euro, în scådere cu 5% fa¡å de anul fiscal precedent, urmând tendin¡a de pe pia¡a globalå de echipamente agricole, preponderent în statele din afara UE. Profitul net consolidat al companiei a ajuns la 5,8 milioane euro, de aproape 4 ori mai mult decât în exerci¡iul financiar precedent, când a consemnat doar 1,5 milioane. Conducerea companiei a decis ca acest profit så fie påstrat în rezerva financiarå. “2019 a fost un an plin de provocåri, dar rezultatele financiare aratå cå am mers în direc¡ia corectå”, spunea Mirco Maschio, pre¿edintele Maschio Gaspardo.

Grupul SDF (Same Deutz-Fahr) a înregistrat anul trecut venituri totale de 1,268 miliarde euro, în scådere cu 7,6% fa¡å de 2018, când a contabilizat 1,373 miliarde euro. Cu toate acestea, profitul înainte de taxare a urcat de la 50 milioane euro la 59,3 milioane euro, iar profitul net, de la 42,2 milioane euro în 2018 la 44,6 milioane euro în 2019. Reprezentan¡ii SDF au precizat cå, în cifra de afaceri, vânzårile de combine ¿i de tractoare au fost în scådere, în linie cu tendin¡a negativå înregistratå pe pie¡ele europene în acest sector ¿i cu scåderea exporturilor. Vânzårile combinelor Gregoire de recoltat struguri au indicat o cifrå de afaceri record, de la 54,9 milioane euro în 2018 la 70,7 milioane anul trecut. SDF a efectuat în 2019 investi¡ii de 60 milioane euro, la fel ca ¿i în 2018, iar în acest an, în pofida COVID-19, va continua investi¡iile în tractoare de mare putere. Profitul Agricol 20/2020

ISTORIA

PORUMBULUI Mihai VALENTIN

category marketing manager Corn&Soybean Corteva Agriscience

Porumbul este cultivat în variate condi¡ii de climå ¿i sol, întâlnindu-se din emisfera nordicå, din Canada ¿i Rusia, pânå în emisfera sudicå, în Noua Zeelandå. Prezintå o mare plasticitate ecologicå, cultivându-se pe terenuri ¿i în condi¡ii climatice foarte diferite. Astfel, porumbul a reu¿it så fie a 2-a cea mai cultivatå plantå pe planeta (194 milioane ha), dupå grâu (214 milioane ha), dar cu siguran¡å pe locul 1 ca produc¡ie totalå (1.148 milioane tone). Teosinte (Zea Mays parviglumis/mexicana) este o specie erbacee ce face parte din genul Zea, care se întâlne¿te în flora spontanå din Mexic, Guatemala, Honduras ¿i Nicaragua. Practic, Balsas Teosinte (Zea Mays parviglumis) este considerat stråmo¿ul porumbului. Acum 9.000 de ani oamenii au început så “amelioreze” aceastå “buruianå”, rezultând aståzi “minunea” denumitå porumb.

Soiuri

Interval Produc¡ii ani t/ha 1866-1936 1,2-1,6

Hibrizi dubli

1937-1955

1,6-2,5

Hibrizi simpli

1955-1990

2,5-6,5

Hibrizi simpli GMO 1990-2019

6,5-38

Porumb

¥n America de Sud porumbul a fost cultivat de popula¡iile indiene din cele mai vechi timpuri, fiind planta cu cea mai mare importan¡å economicå. ¥n ºårile Române, porumbul este amintit pentru prima datå pe la sfâr¿itul secolului al XVII-lea. În Muntenia este men¡ionatå cultivarea lui în timpul domniei lui ªerban Cantacuzino (16781688), iar în Moldova, sub cea a lui Duca-Vodå (1693-1695). În Transilvania a început så fie cultivat începând cu secolul al XVIII-lea. Ameliorarea porumbului s-a fåcut ini¡ial empiric, oamenii selec¡ionând ¿tiule¡ii cei mai frumo¿i, cu boabele cele mai mari ¿i mai sånåtoase, acest lucru ducând la dezvoltarea unor rase ¿i soiuri locale diversificate. Selec¡ia în maså este o metodå de ameliorare sistematicå apå-

rutå la jumåtatea secolului al-XIX-lea, când Reid, în SUA, a folosit-o pentru crearea de soiuri. Apoi Hopkins, în 1896, a folosit pentru prima data selec¡ia individualå. Ca metodå de ameliorare, hibridarea a început prin crearea de hibrizi între soiuri. În 1893, Morrow ¿i Gardner au elaborat procedeul de producere a semin¡elor hibride F1, dar hibrizii au avut o råspândire reduså. Cea mai eficientå metodå de ameliorare a porumbului este cea prin consangvinizare, pentru crearea de hibrizi simpli între linii consangvinizate, elaboratå de cåtre Shull în 1908-1909. Aceastå metodå se folose¿te ¿i în prezent. Linia consangvinizatå este fundamentul producerii de såmân¡å hibridå de porumb. Ea stå la baza producerii tuturor categoriilor de hibrizi.

Americanul care viseaz\ produc]ii de 50 de tone la hectar David Hula, fermierul american din Virginia care de¡ine 4 recorduri mondiale la produc¡ia de porumb, s-a “încåpå¡ânat” så doboare pentru a treia oarå acest record în 2019, ajungând la o produc¡ie de 616,20 bu¿eli/acru (aprox. 38 tone/ha). Acum, David Hula viseazå la 800 bu¿eli/acru (aprox. 50 tone/ha). Acesta men¡ioneazå cå to¡i factorii sunt importan¡i, ¿i anume tehnologia aplicatå, factorii climati48

ci, dar cel mai important este - såmân¡a folositå. David a doborât recordul mondial de trei ori consecutiv, cu acela¿i hibrid din portofoliu Pioneer - P1197. Dar ce nu cunoa¿te publicul din România este cå linia mamå a acestui hibrid campion se regåse¿te ¿i în rândul hibrizilor locali, ¿i anume P0937 sau P0900. Practic, poten¡ialul fantastic de produc¡ie al celor doi hibrizi este dus mai departe. Profitul Agricol 20/2020

INFORMA}II

EXTERNE Germania schimb\ regulile din abatoare Ministrul german al Muncii, Hubertus Heil, a anun¡at o monitorizare mai strictå a abatoarelor, dupå ce peste 600 de muncitori au fost infecta¡i cu coronavirus. Conform noilor reguli, muncitorii din abatoare trebuie angaja¡i în mod direct de compania pentru care lucreazå, iar practica actualå de subcontractare printr-un lan¡ lung de agen¡ii va fi interziså. Ministrul Agriculturii, Julia Kloeckner, spune cå firmele trebuie så-¿i

asume responsabilitatea pentru muncitorii lor. “Condi¡iile din industria cårnii sunt pur ¿i simplu inacceptabile”, a declarat ea. Noua lege prevede ¿i faptul cå inspectorii vor avea dreptul nu doar så verifice condi¡iile de la locul de muncå, dar ¿i spa¡iile de cazare ale personalului. Dupå descoperirea a 92 cazuri de infec¡ie cu COVID-19 la un abator din localitatea Dissen, guvernul landului Saxonia Inferioarå a cerut ca to¡i cei 10.000 de muncitori stråini de la fabricile de procesare a cårnii din regiune så fie testa¡i. ªi Fran¡a ar putea testa to¡i angaja¡ii abatoarelor, dupå ce au fost raportate trei focare de infec¡ie.

Trump anun]\ noi m\suri de sus]inere a fermierilor Pre¿edintele Donald Trump a declarat cå toate tratatele comerciale care permit importul de vite în Statele Unite ar putea fi denun¡ate, pentru a-i ajuta pe crescåtorii locali de animale care au fost grav afecta¡i de pandemie. Americanii importå animale mai ales din Canada ¿i Mexic. Washingtonul a anun¡at ¿i alocarea unui miliard de dolari pentru garantarea creditelor solicitate de fermieri ¿i de micile companii din zonele rurale. Departamentul Agriculturii (USDA) nu a stabilit încå o limitå maximå a acestor credite, înså va garanta pânå la Profitul Agricol 20/2020

90% din sumå pentru împrumuturi cu o duratå de cel mult zece ani. Fermierii au nevoie de active colaterale cu o valoare cel pu¡in egalå cu cea a creditului. În plus, autoritå¡ile federale au trecut pandemia în rândul dezastrelor naturale ¿i se vor aplica excep¡iile de rambursare prevåzute în astfel de cazuri. Aceasta va permite USDA så amâne scaden¡a creditelor acordate fermierilor sau så amâne plata ratelor.

pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU

ªomerii britanici sunt îndemna¡i så lucreze la ferme Guvernul britanic a lansat o campanie pentru a-i convinge pe muncitorii în ¿omaj tehnic så se angajeze în agriculturå, dupå ce doar o treime dintre lucråtorii sezonieri stråini de care au nevoie fermierii au venit în ¡arå în acest an. Programul este sus¡inut în mod oficial ¿i de cåtre Prin¡ul Charles, care a declarat cå fermierii au mare nevoie de ajutor pentru a culege recolta de fructe ¿i legume. Microsoft va calcula impactul virusului asupra agriculturii Gigantul Microsoft va colabora cu Universitatea Purdue pentru a estima impactul pe care îl au infec¡iile cu Covid-19 din rândul muncitorilor agricoli asupra lan¡ului de aprovizionare cu alimente din Statele Unite. Cu ajutorul platformelor Microsoft Azure ¿i Power BI, cercetåtorii Purdue vor estima scåderea produc¡iei în fiecare stat american, în func¡ie de numårul de infec¡ii raportate ¿i produc¡ia normalå de alimente. Exporturile agricole ale Braziliei continuå så creascå Statul sud-american a exportat cu 15% mai mult în primele patru luni ale anului fa¡å de perioada similarå din 2019, iar excedentul balan¡ei comerciale a ajuns la aproape 20 miliarde de dolari. Cele mai importante exporturi au fost semin¡ele oleaginoase, cu o cantitate totalå de 36 milioane de tone pânå în luna aprilie, echivalentul exporturilor totale de anul trecut. ONU cumpårå grâu din Ucraina O agen¡ie a Organiza¡iei Na¡iunilor Unite a achizi¡ionat 80.000 de tone de grâu din Ucraina, care va fi livrat în Sudan. Statul african se confruntå cu o gravå crizå umanitarå ¿i ONU deruleazå mai multe programe de ajutor alimentar în regiune. Primele 40.000 de tone de cereale vor pleca pânå la sfâr¿itul acestei luni, iar restul vor fi trimise în prima jumåtate a lunii iunie. Sudanul a cumpårat în luna aprilie ¿i grâu românesc. 49

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni cu sediul în Mărăcineni, str. Mărului nr. 402, județul Argeș

Organizeazå concurs pentru ocuparea urmåtoarelor posturi:  1 POST - Economist IA - în cadrul Biroului Contabilitate: - studii universitare de specialitate economicå, cu diplomå de licen¡å; - vechime în specialitatea studiilor, minim 7 ani; - experien¡å în contabilitate bugetarå; - cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, editare text ¿i graficå; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

 1 POST - Asistent cercetare ¿tiin¡ificå - în cadrul Laboratorului Culturi de ¡esuturi ¿i virologie - studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în domeniile Horticulturå, Biologie, Chimie, Biochimie; - cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, editare text ¿i graficå; - cuno¿tn¡e de limba englezå, tradus/conversa¡ie; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

 5 POSTURI - Muncitor necalificat II în cadrul Bazelor Experimentale nr. 1 ¿i 2 - absolvent ¿coalå generalå (8 clase); - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica, bibliografia, termenele de depunere a dosarelor, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare sunt disponibile la Secretariatul ICDP în intervalul 7.30 - 16.00, telefon 0248.278.066, interior 23

S.C. AGROFAM HOLDING SRL, ÎN INSOLVEN}|, cu sediul în ora¿ul Fete¿ti, Aleea Rozmarin, Vila Z29, Ap. 1,

închiriazå sau vinde baze de recep¡ie, cereale ¿i plante tehnice, situate în localitå¡i din jud. Ialomi¡a ¿i jud. Cålåra¿i, dupå cum urmeazå:     

Moara Iezeru, loc. Jegålia, jud. Cålåra¿i Siloz FNC, loc. Fete¿ti, jud. Ialomi¡a Siloz Movila, loc. Movila, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Murgeanca, loc. Murgeanca, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Gura Ialomi¡ei, loc. Gura Ialomi¡ei, jud. Ialomi¡a Bazele de¡in spa¡ii de depozitare, laborator pentru analize ¿i bascule electronice.

Rela¡ii la tel.: 0729.889.693 - Tudor Nelu¡a 50

Profitul Agricol 20/2020

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA Monturi cu ]aparin\ pentru mare [i Dun\re

escarul cu nåluci (numite ¿i momeli artificiale) trebuie så cunoascå bine comportamentul pe¿tilor råpitori – aceia pe care vrea så-i påcåleascå. Mul¡i dintre ace¿tia se prind cu montura–cârd, aceea care imitå un cârd de pe¿ti¿ori pradå. Asta ¿i imitå ¿irul de mu¿te – un soi de mini-streamere ce aduc a pe¿ti¿ori. Mini–pe¿ti¿orii sunt pu¿i pe fugå de un prådåtor – o nålucå mai mare, Pilker (un fel de pe¿ti¿or greu, din cositor), oscilanta grea sau, de ce nu, un plumb lunguie¡ vopsit. ºaparina este formatå dintr-un ¿ir de 5-10 mu¿te artificiale fåcute din pene de gâscå sau de rå¡oi sålbatic, albe ori pesti¡e. Remigele ori vârfurile de fulg se prind pe cârlige speciale – nr. 2 - 8, cu tijå lungå, de obicei cu a¡å sinteticå ro¿ie. Acesta se låcuie¿te bine... bine, încât så formeze capul globulos, un punct ¡intå pentru pe¿tele pornit la vânåtoare. De fapt mica muscå artificialå, fåcutå din panå, pår de animale ori fire sintetice colorate ¿i cu luciri metalice, pulseazå în apå datoritå elasticitå¡ii materialelor, dând impresia de via¡å, ¿i au semnalele de bazå ale pråzii – spate, contur (lucirile tijei cârligului) ¿i ¡intå - capetele mu¿telor. Mu¿tele se leagå cu 7 - 8 cm mono 0,18 mm fluorocarbon transparent, la 15 – 25 cm una de alta pe firul principal, iar în capåt, cu ajutorul unei agrafe cu vârtej, se prinde pilkerul (40-80 g) sau oscilanta grea (30 – 50 g). Astfel montura ajunge så måsoare ¿i peste 2 m lungime, dar lanseta lungå de peste 2,70

m permite lansarea acesteia. Mare aten¡ie la puterea vergii. Dupå ce am rupt mai multe vergi în momentul lansårii am învå¡at så nu mai încarc lanseta cu monturi ce cântåresc peste 60% din puterea maximå înscriså pe aceasta. Montura se leagå de firul principal – 0,20 – 0,22, printr-un forfac din mono 0,26 – 0,30 mm, cu minim 50 cm mai lung decât partea activå a lansetei. Normal folosesc o lansetå Cormoran de 3 m, putere 20 – 80 g, dar aceasta este o solu¡ie de compromis, lanseta fiind scurtå pentru mare ¿i cam lipsitå de putere pentru Dunåre. La mare, pescuind de pe dig, adâncimea apei este micå, deci un plumb lun-

ºaparine handmade sau “de fabricå”, pilkere ¿i oscilante grele pentru monturi ºaparina din fulg de rå¡oi sålbatic este uneori la fel de prinzåtoare ca ¿i acelea fabricate de firme ca Linea Effe, Mustad ori al¡i producåtori... Pilkerele de 40-80 g, ori oscilantele lunguie¡e de 30 -50 g sunt uneori mai eficiente decât folosirea plumbilor în monturi. 52

guie¡, de maxim 30 g, cu o ¡aparinå mai scurtå – de 7-8 mu¿te, permite lansåri de peste 100 m, ¿i un joc eficient al monturii în apa sub 4 m adâncime. Un plumb plat are evolu¡ie nea¿teptatå ¿i permite un joc eficient în din¡i de fieråstråu al monturii. Dacå stavrizii sunt acolo, pe cådere ¡aparina se va umple. Încerca¡i så vå folosi¡i de vânt ¿i så nu låsa¡i montura pe fund, cåci se aga¡å! Din barcå pescuitul este mai simplu, cåci se pescuie¿te jucând ¡aparina pe verticalå. Un sonar ne va ajuta så ¿tim adâncimea la care vâneazå cârdul de stavrizi. La Dunåre se pescuie¿te în zonele adânci, cu curent puternic, mai ales în perioada când scrumbiile coboarå spre mare, dupå ce au depus icrele. Montura se face cu plumbi ori pilkere grele. Mul¡i pescari laså din barca ancoratå în larg douå lansete cu plumbi de peste 80 g, pe fundul apei, iar curentul joacå mu¿tele pe placul pe¿tilor înfometa¡i, dupå lungul drum al boi¿tei. Chiar dacå nu sunt mari (circa 200 – 250 g), atacul scrumbiilor se vede la vârful lansetei. Scoate¡i-le repede pentru cå au gura sub¡ire ¿i se desprind u¿or din cârlig. Norocul pescarului, cåci nu-i pe¿te mai gustos, fript la gråtar!

Victor }\ru[ Profitul Agricol 20/2020

Iezi de Florar L

una mai, numitå în popor ¿i Florar, întâmpinå venirea pe lume a celor mai mul¡i dintre iezii de cåprior. Încå de la na¿tere, destinul delicatelor cervide stå sub semnul hazardului, de vreme ce nici ie¿irea din copilårie nu le oferå garan¡ia supravie¡uirii pânå la maturitate, necum pânå la senectute. Caprele ¿i ¡apii båtrâni sunt rari. Cu toate mijloacele de autoapårare oferite de naturå, specia råmâne predestinatå statutului de pradå, la baza amplå a piramidei trofice. Realmente dizolva¡i în vegeta¡ie din punct de vedere cromatic, iezii se fac una cu påmântul, cu ierburile, cu jocul soarelui ¿i al umbrei prin desi¿ul pådurii, gra¡ie ve¿mântului pistruiat, mirosului corporal de bunceag reavån ¿i nemi¿cårii în care î¿i a¿teaptå mama plecatå la påscut prin împrejurimi. Fiindcå pericolul plute¿te mereu în aer, instinctul matern al cåprioarei ajunge uneori pânå la sacrificiul de sine pentru apårarea progeniturii aflate în primejdie. Vigilen¡a sa este remarcabilå. Månâncå sau, mai târziu, în varå, intrå în jocul estival al împerecherii, fårå înså a-¿i neglija îndatoririle de genitor ¿i de crescåtoare a urma¿ilor. Nimic nu o deturneazå de la misiunea ei, vitalå pentru viitorul speciei. Îmi povestea un cunoscut, aprig vânåtor, cu mare parte din via¡å petrecutå în naturå, cå a fost martor la momentul în care o cåprioarå tocmai fåta, la marginea unui lumini¿ flancat de subarboret ¿i tufe de arbu¿ti caracteristici pentru zona de ¿es a vechiului ¡inut Vla¿ca. Diminea¡å însoritå de mai, fårå boare, limpede, cu vedere pânå departe, de mare ajutor binoclului. Omul privea fascinat la mama care se îngrijea con¿tiincios de prima toaletå a nou-nåscutului încå nedezmeticit dupå ie¿irea la lumina zilei. Cum se întâmplå adesea, de undeva s-a i¡it un fir sub¡ire de vânt, nepotrivit pentru martorul indiscret la scena rarisimå. Capra s-a încordat ca un arc, cu urechile ciulite ¿i nårile fremåtânde, ¿i, fårå så pregete nicio clipå, a apucat cu botul iedul inert de pielea cefei, mistuindu-se cu el în penumbra codruProfitul Agricol 20/2020

lui. Când am våzut în cartea „Cålåuza vânåtorului” de Daniil Carussy, apårutå în anul 1899, gravura reprezentând un moment similar celui relatat mai sus, am socotit-o fantezistå. Nicåieri, literatura de specialitate nu men¡ioneazå faptul cå femelele cervidelor ar recurge la mutarea pråsilei nevolnice în aceastå manierå, specificå îndeosebi prådåtorilor. Cå mâ¡a sau cå¡eaua î¿i transportå progeniturile

curentul „caritabil” al simpatizan¡ilor câinilor fårå cåpåtâi a limitat prerogativele fire¿ti ale vânåtorilor, vietå¡ile vulnerabile, printre care ¿i cåpriorul, au înregistrat un recul popula¡ional remarcabil. Cazul recent al unei cåprioare cu trei iezi în pântece, uciså de câini la Berghin, în jude¡ul Alba, este simptomatic. Paradoxal, acela¿i avânt protec¡ionist fårå discernåmânt inflameazå internetul, instigând la interzicerea totalå a vânåtorii în România, imaginatå ca viitor Eden al frå¡iei dintre lup, caprå ¿i varzå, ca în celebra fa-

Foto> F. B. Dragomir

astfel este arhicunoscut. La fel procedeazå ¿i neamurile lor din sålbåticie, râsul ¿i lupul, schimbând culcu¿ul descoperit de neprieteni ¿i fåcând, pui cu pui, tot atâtea drumuri pânå la noua re¿edin¡å, uneori la distan¡e apreciabile. Se vede înså cå ¿i cåprioara silitå de împrejuråri poate proceda la fel, de¿i acest lucru poate pårea neverosimil. Sinceritatea interlocutorului meu fiind mai presus de orice suspiciune, trec informa¡ia la capitolul curiozitå¡i din lumea sålbåticiunilor. Cå eforturile cåprioarei în privin¡a apårårii iezilor nu sunt niciodatå inutile sau exagerate o dovedesc ¿i numeroasele cazuri ale tragediilor consumate în aceastå perioadå a anului, criticå pentru specie, pu¡ine surprinse ori råmase mårturie în raport cu numårul lor real. Activitatea prådåtorilor naturali este îndeob¿te discretå ¿i nu laså urme. Celor tradi¡ionali li s-a adåugat de câteva decenii un nouvenit indezirabil: ¿acalul. În plus, de când

bulå. Se pare cå, în capul unora, lucrurile sunt teribil de tulburi... Îmi pare råu ¿i acum cå, la un târg de produse, chipurile, tradi¡ionale, organizat în anul trecut într-o respectabilå urbe bucovineanå, nu am imortalizat standul cu bundi¡e artizanale din piei de iezi de cåprioarå, ca alternativå insolitå ¿i, în viziunea producåtorilor, pitoreascå la cele din blanå de dihor. Faptul cå erau mai scumpe denotå greutatea procurårii materiei prime, bånuiesc din ce în ce mai rarå. Dacå socotim cå la un asemenea obiect de vestimenta¡ie sunt necesare cam o duzinå de pielicele, folosindu-se numai spinårile delicat pigmentate, ne putem închipui propor¡iile râvnei cu care unii dintre semenii no¿tri, înso¡i¡i, fårå îndoialå, de tovarå¿ii lor patrupezi, bat potecile pådurii, acum, în Florar, când cåprioarele cautå un loc tihnit pentru a-¿i aduce pe lume puii.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 27.05 - 10.06.2020

Hora¡iu Olaru 27.05.1935, pre¿edinte Asocia¡ia Generalå a Medicilor Veterinari Drago¿ Våeti¿ 27.05.1975, director vânzåri Sud Kwizda Agro România Daniel Botånoiu 29.05.1967, fost secretar de stat Ministerul Agriculturii Dan ºandea 29.05.1969, fermier din Apahida, pre¿edinte Coop. Some¿-Arie¿ Nini Såpunaru 2.06.1963, PNL, secretar de stat Dep. pentru Rela¡ia cu Parlamentul Mircea Chetrone 3.06.1964, director marketing BASF Andreea Ciaco 3.06.1977, responsabil finan¡are Claas Markus Salmen 4.06.1983, director comercial Caussade Semences Cristian Deliu 6.06.1978, director vânzåri Pioneer Ludovic Cousin 6.06.1979, director comercial Maisadour România Alexandru Bude 7.06.1941, director ¿tiin¡ific INCDA Fundulea Corina Mare¿ 7.06.1971, DLG Intermarketing Dan Bånu¡å 9.06.1948, Dacrom Primex Dana Såvoiu 9.06.1968, director general Alfa Semences

Mus,atisme Amintirile sunt asemenea cår¡ilor din biblioteca ta. Cau¡i câte una când nu mai ai nimic nou de citit. 54

Italienii vor s\ transforme vinul în dezinfectant Viticultorii italieni vor, cam cu jumåtate de gurå, så foloseascå vinul care a råmas nevândut pentru a produce gel de dezinfectare pentru mâini, relateazå cu seriozitate postul de televiziune Euronews. Cele douå luni ¿i jumåtate de izolare pentru combaterea epidemiei de Covid19 au îngenuncheat un sector strâns legat de activitatea barurilor, restaurantelor ¿i hotelurilor. Momentul culesului viilor se apropie, iar majoritatea butoaielor din crame sunt pline, fapt care prezintå o problemå de spa¡iu ¿i de strategie. “Lucrez de 30 de ani în via familiei

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 19/2020 ORIZONTAL: OTETAR - SEC; CARAT - SETE; ORA - ARAMAR; LA - PRELINS; INCRETI - OE; SIRE - INALT; MACANIT - O; PECETE - ANA; U - ADORATOR; CANALIZARE.

mele ¿i sunt pre¿edinte al cooperativei Emilia Wine” - spune Davide Frascari, care îi reprezintå ¿i pe producåtorii de Lambrusco din provincia Reggio-Emilia. “Nu mi s-a întâmplat niciodatå så ajung la sfâr¿itul lunii mai cu butoaiele pline. Ciorchinii au apårut deja ¿i în trei luni trebuie recolta¡i.” “Utilizarea vinului mai slab pentru a produce gel dezinfectant - continuå Frascari - ar îmbunåtå¡i calitatea medie pe care o oferim ¿i ar oferi ¡årii un produs care a devenit extrem de important în lupta împotriva Covid-19.” Desigur, e vorba de o solu¡ie de urgen¡å. ORIZONTAL: 1) Slabå la produc¡ia de carne – Învin¿i prin abandon; 2) Tåvålite pe stradå – Inel în pår; 3) Trepte de via¡å – Aduce revenirea la judecatå; 4) A se da în vânt – La mijlocul unei afaceri; 5) Joc fårå sfâr¿it! – N-au întrebuin¡are; 6) Variante de deschidere – Din påcate… nu-l cuno¿ti; 7) Ape secate! – Indica¡ie de ochii lumii; 8) Reliefat în unele materiale – Expresie a suficien¡ei; 9) Curtea palatului; 10) Om de ispravå. VERTICAL: 1) Specialitate pescåreascå cu ochiuri – Îl strânge pantoful; 2) Cu un cerc deasupra; 3) Adunarea pårin¡ilor – Nu mai stau la coadå; 4) Prefa¡å la roman! – Se fac iute ghem – Început de ianuarie! 5) Element de frunte – Cu arcul... aduce glorie; 6) A drege… dresul – Måsurå luatå în mare! 7) Are dreptul la bazå – Påråsite la vamå; 8) Trece de la una la alta; 9) Mâncatå din ochi – Omul din Sålaj! 10) Pus în temå. Profitul Agricol 20/2020