Profitul Agricol nr. 21, din 3 iunie 2020

nr. 21 din 3 iunie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 21/2020 Redactor - ¿ef

Se refac cår¡ile în Europa?

Cea mai mare problemå post pandemie va fi de a da agriculturii un statut special.

Chiar dacå producåtorii europeni reu¿esc så ofere hrana popula¡iei, pentru moment, criza a eviden¡iat anumite defecte.

Modelul european, bazat pe func¡ionarea pie¡ei unice, în care economiile depind unele de altele, s-a gripat în fa¡a måsurilor restrictive. Producåtorii de carton din Spania, de exemplu, nu au fost în stare så livreze ambalaje producåtorilor francezi de carne. Ace¿tia nu au putut så-¿i împacheteze produsele, transportatorii rutieri nu au fost întotdeauna capabili så-¿i facå treaba, camioanele au fost blocate la frontiere prea mult timp ¿i tot a¿a.

Dupå Covid-19, va trebui så acceptåm cå avem nevoie de o politicå alimentarå cu o guvernare mai localå, care så facå posibilå reac¡ia mai rapidå ¿i evitarea crizelor. Brânzå, lapte, mezeluri, carne, legume,fructe etc. aruncate în ultimele luni ¿i pierderi de peste 150 milioane de euro pentru fermieri, procesatori, retaileri.

Ajutorul anun¡at de Comisie este doar un început de råspuns. În unele sectoare, nu cunoa¿tem calendarul, modul de func¡ionare a ajutoarelor ¿i nici bugetul alocat.

Reticen¡a aparentå a Comisiei poate fi explicatå, totu¿i, prin problema bugetului: rezerva agricolå, în special, este finan¡atå printr-o taxå pe primul Pilon, cel al plå¡ilor directe. În plus, fårå ca bugetul så fie votat, nu avem o viziune pentru urmåtorii ¿ase ani, nu ¿tim cum va func¡iona viitoarea Politicå Agricolå Comunå.

Trebuie så fim aten¡i ¿i så nu cheltuim mai mult decât putem, dacå vrem ca bugetul PAC så fie protejat, cåci planul de recuperare va fi sus¡inut de o parte din bugetul multianual.

Totul råmâne foarte dependent de urmåtorul buget european, care încå nu este votat.

Iar criza Covid-19 poate rea¿eza polii de influen¡å în Europa!

Avem nevoie de un plan masiv de sus¡inere, care så fie finan¡at printr-o formå de datorie. Aceasta înseamnå cå fiecare Stat membru contribuie la buget cu o sumå mai mare decât pânå acum. Aceastå formå de datorie se va întinde pe cel pu¡in un ciclu din bugetul Uniunii Europene.

Trebuie så investim în tranzac¡iile de mâine, astfel încât Uniunea så-¿i recapete avantajul competitiv, iar aceste tranzac¡ii så ducå la cre¿teri durabile ale sectorului agro-alimentar european. Din momentul în care hectarele au acelea¿i obliga¡ii peste tot în Uniunea Europeanå, avem nevoie de acela¿i sprijin, ¿i, de aici o convergen¡å totalå a ajutorului direct pânå în 2026.

Gestionarea acestei crize excep¡ionale nu trebuie doar så acopere gåurile, ci trebuie så restabileascå o perioadå de cre¿tere durabilå, care så ducå la stabilitatea locurilor de muncå. Europa este condamnatå så reu¿eascå, dacå vrea så råmânå unitå.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Profitul Agricol 21/2020

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Ma[ini agricole

Promisiunea unor despågubiri consistente Emil Dumitru despre clasa de mijloc în agriculturå

Pöttinger construie¿te încå o fabricå de prese ¿i greble 42 Amazone UF 02 pentru tratamente ¿i mai eficiente 42 Agri-Alian¡a oferå solu¡ii performante pentru viticulturå 44 Fiabilitate ¿i precizie cu tractoarele Deutz-Fahr 7 TTV 46

7 7

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de rapi¡å: 68 milioane tone De dragul benzinarilor, Guvernul a destabilizat pia¡a rapi¡ei

12

14 14 16

OPINII Dreptul de preemp¡iune råmâne doar în lege

18

Via]a companiilor Ce fac în timpul stårii de alertå companiile din agribusiness

20

Culturi vegetale ªi culturile de primåvarå vor fi calamitate Singuråtatea marilor evenimente în câmp, condamnate så se ¡inå fårå spectatori

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Cum prive¿te AIPROM strategiile Bruxellesului Green Deal: Comisia Europeanå este pe o cale gre¿itå!

8 10

Bayer Agro Arena 2020, alt mare eveniment fårå fermieri Programul de monitorizare a dåunåtorilor, Evalio AgroSystems Holde Agri, profit de 2.000 lei/ha Hibrizii de rapi¡å KWS. Exceleazå oriunde, oricând, în orice condi¡ii Sistemele de iriga¡ii prin picurare scad costurile cu 30% Adaptarea la secetå. Recomandårile Institutului de la Fundulea

26 28 29

FarmFacts: o propunere de afaceri 30 32 33

Gr\dina, via [i livada Cea mai mare colec¡ie de mur ¿i zmeur din Europa Seipro - gama de alternative bio pentru nutri¡ia, biostimularea ¿i protec¡ia plantelor

Agricultura digital\

36

37

22

Cre[terea animalelor

24

Ajutorul pentru stocarea laptelui O ac¡iune promi¡åtoare tinde så devinå brand

38 40

48

Informa]ii externe China ar putea reduce importurile de alimente din SUA Peste 300 de infecta¡i într-un abator din Brazilia Pesta porcinå se întoarce în Vietnam Banca Mondialå sus¡ine lupta contra låcustelor

49 49 50 50

Magazin Mic, mic, dar påstråv.

Primul din an ºapii ro¿ii “de recoltå” Câinele-robot pentru på¿unatul oilor

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Promisiunea unor desp\gubiri consistente Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a sus¡inut såptåmâna trecutå o conferin¡å de preså la Oradea, unde se dusese în vizitå de lucru.

A vorbit mai ales despre secetå, cu câteva cifre: din 2,9 milioane de hectare însåmân¡ate în toamnå, aproape 1,4 milioane de hectare au fost calamitate, mai mult sau mai pu¡in. ªi a dat asiguråri cå to¡i cei care au avut pierderi or så fie despågubi¡i.

“Pentru despågubirile la secetå se vor oferi sume considerabile. Nu putem

avansa acum o valoare, nu vrem så creåm expectan¡e. Am spus încå de la începutul acestui fenomen cå vom despågubi pe to¡i cei care au avut pierderi din cauza acestei secete, care, spun speciali¿tii, nu a mai fost întâlnitå în ultimii 40-50 de ani.

Echipele care constatå dimensiunea pagubelor lucreazå inclusiv sâmbåta ¿i duminica, astfel încât, pânå pe 15 iunie, så fie centralizate toate datele privind suprafe¡ele, culturile ¿i loca¡iile acestora”, a explicat ministrul.

Emil Dumitru despre clasa de mijloc în agricultur\ “Cei care s-au dezvoltat ¿i ¿i-au dezvoltat ferme din vegetal så vinå (så înceapå - n. red.) så proceseze materia primå, pentru a crea ¿i locuri de muncå, ¿i pentru a transforma materia primå”, a declarat secretarul de stat Emil Dumitru în cadrul unei dezbateri online despre agricultura României, poten¡ial imens.

“Noi, ca minister, ne dorim så avem o claså de mijloc în agriculturå. Satul va dispårea dacå în continuare vom avea exploata¡ii foarte mari ¿i exploata¡ii foarte mici, fårå så existe un echilibru pe ce înseamnå clasa de mijloc în agriculturå. Va trebui så sus¡inem ferma de familie pentru a putea så avem o predictibilitate în mediul rural, så instalåm tinerii în mediul rural.

Avem câteva måsuri pe care le lansåm acum, inclusiv instalarea tinerilor fermieri, atât componenta din RoProfitul Agricol 21/2020

mânia, cât ¿i din diaspora, tocmai ca så aducem înapoi acaså cât putem de mul¡i tineri care deja au dobândit competen¡e în agricultura altor state membre, så î¿i poatå înfiin¡a o afacere ¿i så aibå practic o activitate agricolå care så dea cumva încredere cå schimbarea de genera¡ii în satul românesc se poate întâmpla”, a mai explicat Dumitru.

pagini de Andrei OSTROVEANU

Rezerva de Stat cumpårå 600.000 de tone de grâu Cotidianul.ro a aflat cå Administra¡ia Na¡ionalå a Rezervelor de Stat cautå så cumpere grâu. 600.000 de tone, la un pre¡ total de 288 milioane lei, ceea ce conduce la un pre¡ de 480 de lei pe tonå. ¥n condi¡iile în care la Constan¡a grâul este 917 lei.

Ofertele vor fi primite pânå pe 29 iunie, când vor fi deschise.

PSD a pregåtit o lege împotriva exporturilor la cereale Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede interdic¡ia scoaterii din ¡arå a cerealelor, plantelor oleaginoase ¿i a produselor rezultate din prelucrarea acestora. Måsura s-ar aplica pânå la noua recolta de anul acesta, spune ini¡iatorul legii, senatorul ªerban Nicolae (PSD). La vot, legea a trecut cu 81 de voturi Pentru, 38 ¥mpotrivå ¿i 14 Ab¡ineri.

Claudiu Davi¡oiu a sacrificat 500 de vaci Claudiu Davi¡oiu, fermier din Afuma¡i, Ilfov, ¿i pre¿edintele asocia¡iei Holstein Ro, ¿i-a redus la jumåtate efectivele de animale, ca så economiseascå furajele råmase.

Davi¡oiu spune cå a pierdut deja 500 de hectare de grâu ¿i orz, iar lucerna i s-a uscat pe alte 100 ha. Iar ca imaginea så fie completå, Danone a redus pre¡ul la lapte.

Ultimele date despre evolu¡ia pestei porcine africane La finalul lunii mai ANSVSA a anun¡at cå sunt 23 de jude¡e ro¿ii de pestå porcinå africanå, cu un total de 263 de focare, din care 4 sunt exploata¡ii comerciale. ¥n alte 17 jude¡e au fost depistate cazuri de PPA doar la mistre¡i. ¥n ultima såptåmânå a lunii mai au fost înregistrate 11 focare noi, la Bihor, Bråila, Boto¿ani, Teleorman ¿i Sibiu, dar au fost stinse 26 de focare.

Din 31 iulie 2017, au fost despågubi¡i 15.119 proprietari, valoarea totalå a plå¡ilor fiind de 440.950.580 de lei.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Comisia Europeanå a prezentat recent douå strategii: De la fermå la consumator ¿i Strategia pentru Biodiversitate 2030, pilonii centrali ai Pactului Verde European, un proiect ambi¡ios, care, în schimbul unui efort financiar de 1.000 de miliarde de euro, î¿i propune så transforme Europa în continent neutru climatic pânå în anul 2050.

Rar vreo måsurå a Bruxellesului ¿i-a atras mai multe critici decât au încasat aceste douå strategii. Poate doar interdic¡iile la neonicotinoide så fi fost mai contestate.

Obiectivul strategiei De la fermå la consumator este regândirea întregului lan¡ de aprovizionare.

Pentru acesta, în primul rând, se va reduce utilizarea produselor de protec¡ie a plantelor cu 50% pânå în 2030. Comisia mai propune ¿i o reducere a consumului de fertilizan¡i, cu cel pu¡in 20% tot pânå în 2030, ¿i solicitå statelor membre implementarea Planului Integrat de Management al Nutrien¡ilor.

Complementar, ar trebui fåcutå o reducere cu 50% a consumului de antibiotice în cre¿terea animalelor.

Doar suprafa¡a ocupatå de culturile organice este recomandat så creascå pânå la cel pu¡in 25% din toatå suprafa¡a agricolå cultivatå în UE. Strategia î¿i mai propune så ajute consumatorii så î¿i modifice preferin¡ele culinare ¿i så aleagå diete sånåtoase ¿i durabile, reducând risipa de alimente.

Aståzi, zice documentul Comisiei Europene, peste 50% din popula¡ia Uniunii este supraponderalå, 20% din alimente sunt aruncate la gunoi, dar 43 de milioane de persoane din interiorul Uniunii nu î¿i pot permite în mod regulat o maså de calitate o datå la douå zile.

La aceste documente ale Uniunii Europene au reac¡ionat toate marile asocia¡ii. Redåm prescurtat opinia AIPROM, Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor.

8

Cum prive[te AIPROM

În acest context, AIPROM - Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor - apreciazå cå orice viziune de a limita sau de a restric¡iona anumite produse fitosanitare este bine så ¡inå cont, în mod obligatoriu, de urmåtoarele considerente: - Deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizårii solu¡iilor conven¡ionale de protec¡ie a plantelor trebuie så fie luate ¡inând cont de rezultatele ¿tiin¡ifice ¿i nu în baza presiunilor emo¡ionale sau politice.

“Suntem dispu¿i så discutåm un obiectiv de reducere a utilizårii pesticidelor, cu condi¡ia ca acesta så fie bazat pe argumente ¿tiin¡ifice ¿i så ia în considerare to¡i actorii care sunt influen¡a¡i de aceste schimbåri majore, mai ales fermierii”, scria Vasile Iosif, pre¿edintele AIPROM. “În mod repetat s-a sus¡inut cå Noul Pact Verde European ¿i în special Strategia de la Fermå la Consumator vor crea un nou mod de a produce ¿i gestiona hrana, unul robust, rezistent la crize, incluzând pe to¡i cei din lan¡ul de aprovizionare.

Reducerea cu 50% a produselor de protec¡ie a plantelor nu este un obiectiv realist ¿i nu va avea efectul dorit, de a crea un model de produc¡ie alimentarå mai durabil în Europa. Nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte ¡åri ale lumii, ci doar va crea sincope în procesul de produc¡ie, în aprovizionarea cu hranå a popula¡iei, va diminua competitivitatea agriculturii europene (care va concura ¿i dupå 2030 cu marii producåtori trans-oceanici care au la dispozi¡ie o diversitate de solu¡ii, de la produsele de protec¡ie conven¡ionale pânå la tehnicile genetice precum CRISPER CAS9).

Fermierul european, ¿i în spe¡å fermierul român, va duce o luptå cu arme inegale pe care, inevitabil, nu va putea så o câ¿tige pe termen scurt.

Industria de protec¡ie a plantelor dore¿te fixarea unor ¡inte realiste care så reflecte rezultatele unei evaluåri, a unui studiu de impact.”

- Realitå¡ile diferite existente la nivelul fiecårei ¡åri membrå a Uniunii Europene în ceea ce prive¿te consumul de substan¡å activå la hectar. În prezent, România consumå cca 700 gr/ ha de substan¡å activå de pesticide, Ungaria consumå 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha.

Industria de protec¡ie a plantelor din România considerå cå orice decizie în sensul reducerii cantitå¡ii de produse de protec¡ie a plantelor trebuie så ¡inå cont de aceste realitå¡i, iar reducerea propuså nu trebuie så fie aplicatå egal pentru toate ¡årile.

- De ani de zile, dar mai cu seamå începând din 2009, companiile din industria de protec¡ie a plantelor întâmpinå dificultå¡i masive în procesul de omologare a unui produs sintetic sau biologic.

Legisla¡ia europeanå adoptatå în acea perioadå (Directiva 1107/1992) a creat un mediu dificil de evolu¡ie pentru industria de protec¡ie a plantelor. Aståzi o companie are nevoie, pentru a descoperi (inova) ¿i a omologa un produs, de cca. 12 ani de cercetare ¿i de o investi¡ie de 280 milioane de dolari pentru a ob¡ine o moleculå sinteticå. În prezent, procesul de omologare din Uniunea Europeanå este extrem de restrictiv ¿i consumatorii trebuie så cunoascå faptul cå, dupå industria de medicamente, cel mai restric¡ionat domeniu este cel al industriei de protec¡ie a plantelor.

- Stabilirea unor ¡inte cantitative de reducere a utilizårii produselor de protec¡ie a plantelor trebuie så plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile ¿i dåunåtorii fårå a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la cre¿terea pre¡ului produselor agricole ¿i fårå a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. A¿a cum oamenii au nevoie de medicamente, ¿i plantele au nevoie de pesticide.

- Comisia Europeanå nu a acordat importan¡a cuvenitå evaluårii efectelor Profitul Agricol 21/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

strategiile Bruxellesului resim¡ite de producåtorii agricoli, odatå implementate aceste måsuri.

O abordare egalitaristå de reducere a consumului de pesticide în toate statele membre, indiferent de cantitatea utilizatå, este profund discriminatorie pentru acele state care utilizeazå o cantitate de produse de protec¡ie a plantelor situatå mult sub media europeanå, a¿a cum este cazul României.

“

Un exemplu este Tanymecus Dilaticollis (rå¡i¿oara porumbului).

Acest dåunåtor polifag nu este råspândit în partea de vest a Europei. Dacå nu vom avea derogare pentru tratamentul la såmân¡å cu neonicotinoide ¿i în 2021, România nu va avea nici nu produs eficient omologat pentru combaterea acestui dåunåtor.

“ ¥n colaborare cu speciali¿tii din domeniu, cu fermierii ¿i cu distribuitorii de inputuri, AIPROM a gândit un nou proiect care va analiza situa¡ia solu¡iilor (produselor) de protec¡ie pentru cele mai importante culturi, pentru boli ¿i dåunåtori specifici, eviden¡iind golurile de protec¡ie ¿i încercând så estimeze pierderile de produc¡ie înregistrate în absen¡a acestor solu¡ii.

Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispozi¡ia factorilor politici, a reprezentan¡ilor MADR, ANF ¿i asocia¡iilor profesionale pentru a fi utilizate în dezbaterile care vor avea loc în perioada urmåtoare.

Måsurile pe care trebuie så le luåm pentru ca în limita restric¡iilor impuse de legisla¡ie så putem oferi totu¿i sectorului agricol un nivel decent de protec¡ie nu se reduc numai la ac¡iuni de convingere a factorului politic european, dar ¿i la o mai bunå gestionare internå a autorizårii produselor de protec¡ie.

România este printre pu¡inele ¡åri care nu a implementat încå un cadru de reglementare pentru Profitul Agricol 21/2020

autorizarea provizorie a produselor de protec¡ie destinate culturilor minore, aceastå posibilitate de reglementare fiind prevåzutå în Directiva 1107/2009.

Reprezentan¡ii politici ¿i exper¡ii participan¡i în cadrul grupurilor de lucru ale organismelor europene trebuie så foloseascå argumente solide pentru a apåra statutul special al României, cu organisme de dåunare specifice ¿i foarte agresive ¿i care nu sunt prezente în alte state membre. În aceastå situa¡ie fermierii români pot pierde u¿or pânå la 1.000.000 de hectare de porumb ¿i floareasoarelui, numai din cauza acestui dåunåtor. Se pune întrebarea cine va plåti aceastå pagubå, pentru cå pierderea nu va putea fi suportatå de cåtre fermier.

La nivelul AIPROM, speciali¿tii au început deja så lucreze împreunå cu fermierii ¿i distribuitorii la un document care så scoatå în eviden¡å vulnerabilitå¡ile agricultorilor în a controla eficient unele organisme de dåunare.

Cre¿terea suprafe¡elor ocupate de culturi organice înseamnå produc¡ii mai mici.

Acest lucru presupune cå vom fi nevoi¡i så cultivåm mai mult påmânt pentru a asigura aceea¿i cantitate de produse agricole.

Trebuie så în¡elegem cå produsele biologice, care sunt dezvoltate ¿i ob¡inute tot de industria de protec¡ie a plantelor, pot fi utilizate numai împreunå cu produsele sintetice ¿i nu le pot înlocui pe acestea din urmå.

Vasile Iosif,

pre[edintele Asocia]iei Industriei de Protec]ia Plantelor din România

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Green Deal> Comisia European\

este pe o cale gre[it\!

Cristina CIONGA director afaceri europene, APPR

În cadrul ¿edin¡ei de consiliu director, Confedera¡ia Europeanå a Cultivatorilor de Porumb (CEPM) a analizat proiectul Green Deal al Comisiei Europene, care se concentreazå pe cele douå strategii De la fermå la consumator ¿i Biodiversitatea 2030, ce vor ghida reforma Politicii Agricole Comune.

Profund europeni, cultivatorii de porumb reuni¡i în CEPM investesc an de an pentru a-¿i îmbunåtå¡i practicile, a asimila progresul tehnologic ¿i a satisface exigen¡ele concetå¡enilor lor.

Angaja¡i deplin în rezolvarea provocårilor legate de hranå ¿i de asigurarea independen¡ei energetice, ei doresc så continue acest efort în mod responsabil, participând activ la acoperirea cererii mondiale de produse agricole ªi, în acela¿i timp, contribuind la lupta împotriva schimbårilor climatice. Dincolo de extraordinarul såu poten¡ial de produc¡ie, inclusiv prin capacitatea de a stoca în sol carbon ¿i de a furniza energie curatå (biocombustibili, biogaz), porumbul oferå solu¡ii pe care UE nu le poate ignora.

Cu toate acestea, strategiile De la fermå la consumator ¿i Biodiversitatea 2030, pår¡i integrante ale Pactului Verde European, î¿i propun så se renun¡e la aceastå culturå valoroaså prin impunerea unor obiective numerice fårå sens:

- 10% din terenurile agricole så fie scoase din circuitul de produc¡ie, - cantitatea de produse fitosanitare utilizate så fie reduså cu 50%, - 20% din consumul de îngrå¿åminte så fie eliminat, - agricultura organicå så ajungå la 25% din total, indiferent dacå existå sau nu cerere.

A måsurat Comisia Europeanå impactul acestor cifre? Vor provoca pierderi enorme de produc¡ie în toatå Europa ¿i importuri masive de produse ob¡inute chiar cu metode ¿i tehnologii interzise de blocul comunitar!

Agricultorii europeni denun¡å acest cadru care nu le permite så-¿i îndeplineascå menirea de a produce, în condi¡iile actualelor ¿i viitoarelor restric¡ii. ªi a¿a agricultura europeanå este an de an din ce în ce mai slåbitå de distorsionarea concuren¡ei, ajunså la un nivel de nesuportat.

De asemenea, fermierii doresc så se angajeze în a gåsi solu¡ii la provocårile globale prin dezvoltarea de produse valoroase pentru toate pie¡ele, prin acces la toate inova¡iile, în special la cele din domeniul biotehnologiei. În acest moment, în care UE are în vedere revizuirea reglementårilor din domeniul biotehnologiei, CEPM ¿i APPR reamintesc necesitatea de a asigura accesul producåtorilor ¿i consumatorilor europeni la produse derivate din aceste tehnologii.

N

icolae Sitaru, pre¿edintele APPR, a comentat: “Într-un an atât de dificil ca cel pe care-l traversåm, în care, dincolo de criza economicå ¿i sanitarå, avem de-a face ¿i cu o secetå fårå precedent, este un act nesåbuit så închidem u¿a tehnologiilor moderne sigure, acceptate peste tot în lume, capabile så ofere culturilor noastre toleran¡å la stres ¿i så le protejeze de atacul bolilor ¿i dåunåtorilor. Råspunsul la marile provocåri pe care le avem în fa¡å vor veni tot de la ¿tiin¡å.

Sunt încredin¡at cå europenii vor accepta solu¡iile ¿tiin¡ifice dacå aceste le vor fi explicate ¿i dacå politicienii nu vor recurge la måsura simplå ¿i populistå: intezicerea! Acceptåm tehnologia în fiecare col¡ al vie¡ii noastre, deci e firesc så o acceptåm ¿i în agriculturå.”

10

Profitul Agricol 21/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

România

mai mult cu 2 dolari/t fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 18 mai.

FOB Constan¡a 191 euro/t (-2 euro/t) 917 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22 mai 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 69.970 tone, Filipine 64.190 tone, Coreea de Sud 56.970 tone, Mexic 54.170 tone ¿i Taiwan 53.170 tone.

¥n perioada 18 - 22 mai 2020 grâul a înregistrat urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii pe bursele mondiale:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 213 dolari/tonå (937 lei), cu 2 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 mai 2020.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 213 dolari/tonå (937), £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Iul Aug Sept

18.05 123 124 133

19.05 122 123 131

20.05 121 122 129

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sept

18.05 183 185 187

19.05 185 187 189

21.05 124 125 131

22.05 123 124 129 $/t

20.05 21.05 22.05 187 189 187 189 190 188 191 193 192

România FOB Constan¡a 173 euro/t (-4) 830 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22 mai 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

Iul Aug Sept

18.05 123 124 127

19.05 124 125 130

Bordeaux Pallice Rhin Bordeaux FOB Pontivy

12

18.05 147 150 155 169 153

$/t

20.05 21.05 22.05 125 127 125 127 129 127 131 133 131

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

21.05 181 183 183 175 174 187

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iul Aug Sept

18.05 211 209 214

19.05 213 210 215

20.05 214 211 217

21.05 215 213 219

euro/t

19.05 20.05 21.05 22.05 149 152 153 156 151 153 154 157 157 159 161 164 171 173 175 179 154 155 157 161

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 179 euro/tonå (859 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 mai. Este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Pre¡ul porumbului la bursa

Iunie Iulie

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iunie 2020, a fost de 173 dolari/t (761 lei).

22.05 213 212 217

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie, este de 170 dolari/tonå (748 lei), mai mic cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 191 euro/tonå (917 lei), mai mare cu 10 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 187 euro/tonå (898 lei), mai mare cu 7 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2020 este de 179 dolari/t (788 lei).

euro/t 22.05 185 187 187 179 178 191

chiderii, 22 mai 2020, a fost de 152 dolari/tonå (678 lei), cu 5 dolari/tonå în plus fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.05 19.05 20.05 Rouen 177 179 180 Dunquerque 180 181 182 Pallice 179 180 182 Creil FOB 171 173 174 Moselle FOB 171 172 173 Rouen FOB 181 183 185

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 178 euro/tonå (854 lei), în cre¿tere cu 7 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

Pontivy a fost de 161 euro/tonå (773 lei), cu 8 euro mai mult fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 157 euro/tonå (754 lei), în cre¿tere cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 mai.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

de 164 euro/tonå (787 lei), mai mare cu 9 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 163 dolari/tonå (717 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

18.05 19.05 20.05 21.05 22.05 155 157 159 161 163 159 161 163 165 167

Profitul Agricol 21/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia

tone, Mexic 61.970 tone, Taiwan 37.770 tone ¿i Italia 37.590.

¥n ultima såptåmânå, pre¡ul oleaginoaselor pe bursele mondiale a avut urmåtoarele evolu¡ii.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 313 dolari/tonå (1.377 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 18 mai.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

Iul Aug Sept

18.05 303 304 303

19.05 304 305 305

20.05 305 307 307

21.05 307 309 310

22.05 305 307 309

Orz România FOB Constan¡a 179 euro/t (-2) 859 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22 mai 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020. ¥n såptåmâna 18 - 22 mai, pre¡ul orzului a crescut pe toate bursele din Fran¡a.

Astfel, pre¡ul orzului furaeuro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 18.05 Rouen 160 Dunquerque 163 Moselle 157 Pontivy 159 Orz bere: Creil** 169 Moselle** 175

19.05 161 164 159 161

20.05 163 165 161 163

21.05 165 167 165 165

22.05 169 170 169 169

171 173 175 180 177 179 181 185

Sorg

PREºURI 18 - 22.05.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 18 - 22 mai 2020, a fost de 185 dolari/tonå (814 lei), mai mare cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: Mexic 64.970 tone, Columbia

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 340 dolari/tonå (1.496 lei), mai mic cu 5 dolari/tonå.

Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 335 dolari/tonå (1.474 lei), mai mult cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Principalele destina¡ii: Egipt 137.370 tone, China 76.970 $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Iul Aug Sept

18.05 581 585 591

$/t

19.05 20.05 21.05 583 585 587 590 591 593 593 595 597

22.05 585 590 594

jer, FOB-Rouen, a fost de 169 euro/tonå (811 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 mai.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 185 euro/tonå (888 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 18 mai.

Australia: pentru livrare în iunie 2020, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (911 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå, acela¿i cu cel de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna anterioarå.

25.970 tone, Haiti 14.970 tone, Coreea de Sud 4.770 tone ¿i Japonia 3.300 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iunie Iulie

18.05 19.05 20.05 21.05 22.05 180 181 183 184 185 185 189 190 191 193

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

18.05 19.05 20.05 21.05 22.05 307 309 310 311 313 310 311 313 314 315

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 18 22 mai 2020, pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 350 euro/tonå (1.680 lei), mai mare cu 17 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Iunie Iulie

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie, este de 337 dolari/tonå (1.483 lei), mai mare cu 4 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 22 mai 2020, a fost de 333 dolari/tonå (1.465 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2020, este de 345 dolari/t (1.518 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Iunie

$/t

18.05 19.05 20.05 21.05 22.05 327 329 330 331 333

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a fost în cre¿tere.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 377 euro/tonå (1.810 lei), cu 10 euro mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 mai.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 372 euro/tonå (1.786 lei), cu 9 euro/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

euro/t

18.05 19.05 20.05 21.05 22.05 Dieppe 333 337 345 347 350

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 371 euro/tonå (1.781 lei), în cre¿tere cu 12 euro/tonå.

Pe måsurå ce mai multe state au ridicat restric¡iile legate de Covid-19, pre¡ul rapi¡ei a crescut, una dintre cauze fiind ¿i cre¿terea procesårii.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

18.05 Rouen 363 Dunquerque 359 Moselle 367

22.05 372 371 377

19.05 369 361 369

20.05 370 365 371

21.05 371 370 375

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

213 dolari/t

Profitul Agricol 21/2020

+2

152 dolari/t

+5

$/t

18.05 19.05 20.05 21.05 22.05 345 343 342 341 340 347 345 344 343 342

335 dolari/t

+2

185 dolari/t

+5 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de rapi]\> 68 milioane tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 71 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mult decât în anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (20 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13) ¿i India (8 mil. tone).

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 70 milioane tone, la fel ca în anul de pia¡å 2019/20.

Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10) ¿i India (8).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 9 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. de tone), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,3).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 7 milioane tone, mai mari cu 1 mil. tone fa¡å de 2019/20.

ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (4 milioane tone), China (1), UE (0,7 mil. tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2020/21 este evaluatå la 38,5 milioane tone, egalå cu cea din 2019/20. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9), Canada (5), India (4), Japonia (1).

Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 38 milione tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (10), India (3,3), Japonia (1,2), Canada (0,6).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 7 mil. tone.

Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 0,8 milioane tone, mai pu¡in cu aproximativ 1 mil. de

tone fa¡å de 2019/20.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,4), China (6), Canada (4), India (2), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone, egal cu cel din 2019/20. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,4), China (8), India (3).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,7 milioane tone), UE (230.000 tone) ¿i India (45.000 tone).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2 mil. tone, egale cu cele de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 57 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mare decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17milioane tone), Rusia (15,5), UE (10) ¿i Argentina (4 mil. tone).

Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 55 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (17), Rusia (15) ¿i UE (10).

Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 3 milioane tone.

Stocurile mondiale sunt estimate la 2,6 milioane tone, cu 0,4 mil. tone mai mari decât cele din anul 2019/20. ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 23 milioane tone, aproape egalå cu 14

cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone).

Consumul mondial va fi de 22 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (7,9 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,2) ¿i Ucraina (1,6 mil. tone).

Comer¡ul mondial atinge cifra de 7,9 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,72 mil. t).

Marii importatori sunt UE (3,6 milioane tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,4 mil. tone.

21 milioane tone, egalå cu cea de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (6 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,5), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone).

Comer¡ul mondial este evaluat la 11,5 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,5 milioane de tone), Rusia (3,2), Argentina (0,7) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane de tone) ¿i Turcia (0,5).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone, egale cu cele din anul de pia¡å 2019/20.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la Profitul Agricol 21/2020

De dragul benzinarilor, Guvernul Profitând de pandemie, pare cå Guvernul încearcå så obi¿nuiascå fermierii cu måsuri extreme.

Dupå interdic¡ia de export la cereale, luatå pripit ¿i încheiat la fel de pripit, Guvernul le-a aprobat distribuitorilor de carburan¡i o derogare de la obliga¡ia de folosire a biocombustibililor.

De¿i derogarea a încetat de drept odatå cu starea de urgen¡å, pia¡a rapi¡ei a fost de stabilizatå, iar efectele se vor vedea la recoltå.

cå s-a renun¡at la acest argument, al imposibilitå¡ii de aprovizionare. ªi s-a invocat faptul cå, din cauza reducerii consumului, distribuitorii de carburan¡i aveau probleme de stocare. Fiind cu capacitå¡ile de stocare pline, nu mai puteau realiza amestecuri cu biocarburan¡i…

Ca atare, în cazul benzinei, s-a prevåzut cå, dacå este atins un nivel al capacitå¡ii de stocare a benzinei de 90%, nu mai este necesar amestecul cu bioetanol.

Legisla¡ia în vigoare prevede un minim de 6,5% amestec de bioetanol în benzinå.

A¿adar, ¿i la 93,5% capacitate de stocare se poate adåuga în tanc bioetanol, pentru a se ajunge la procentul minim legal. În nota de fundamentare a cazul biodieselului, adaosul minim în moderogårii, cât ¿i în textul ei torina de la pompå este de 8%.

(OUG 47, din 9 aprilie 2020) Prin adoptarea celor douå ordonan¡e, se afirmå cå transporturile auto acuGuvernul Orban a încålcat, flagrant, legmuleazå întârzieri foarte mari, deoarece producåtorii locali de biocarburan¡i au în- isla¡ia europeanå. Respectiv Directiva treaga cantitate din produc¡ie contractatå. 2009/28/CE, care stabile¿te obiectivele Prin urmare, producåtorii ¿i distribuitorii privind reducerea emisiilor de CO2 ¿i inno¿tri de carburan¡i nu ar avea o altå cluderea de surse regenerabile în consumul de energie pentru transporturi ¿i solu¡ie decât importurile.

Dar absen¡a biocarburan¡ilor pe pia¡a Directiva 98/70/CE, care spune cå internå este o minciunå, spun voci avizate obliga¡ia de amestec motorinå cu biocomdin agribusiness. ¥n cazul biodieselului, bustibili intervine atunci când comreprezintå 4/5 din întreaga cantitate de bustibilul este introdus pe pia¡a de consum biocarburan¡i folositå în România. Avem ¿i nu când este stocat în tanc.

Nicåieri în Europa nu s-a mai procedat doi mari producåtori de biodiesel, Expur ¿i Bunge, iar ambii au stocuri importante de aceastå manierå, de¿i solicitåri au fost de biodiesel ¿i puteau onora orice co- peste tot din partea producåtorilor ¿i dismandå la timp, la data emiterii ordonan¡ei. tribuitorilor de carburan¡i.

Lor ordonan¡a le-a creat o mare probMinistrul Adrian Oros a semnat cele lemå de produc¡ie ¿i stocare, care s-a douå ordonan¡e, de¿i Ministerul Agriculrepercutat în lan¡, cåtre producåtorii de turii a dat aviz negativ celor douå proiecte. rapi¡å, în principal.

Adicå, Oros s-a dus cu “Nu” în ¿edin¡a de Nici producåtorii de biocombustibili ¿i guvern, dar a ie¿it cu “Da”, nu din vina lui, nici producåtorii agricoli nu au fost con- ci pentru cå un ministru este obligat så-¿i sulta¡i înainte de emiterea OUG 47. Nu asume opinia majoritå¡ii colegilor. au fost consulta¡i nici ulterior, când efectele OUG 47 erau deja vizibile ¿i, Pia¡a biocarburan¡ilor totu¿i, s-a mai adoptat o Ordonan¡å de UrÎn prezent, România, în special prin gen¡å, nr. 66 din 7 mai 2020, prin care a fabricile Expur ¿i Bunge, produce aprofost extinså aplicabilitatea OUG 47. ximativ 200.000 de tone de biodiesel, prin Foarte probabil, s-a constatat cå exis- rafinarea uleiurilor de rapi¡å, floareatå, totu¿i, stocuri de biocombustibili, astfel soarelui sau soia, respectiv prin pro-

În

16

cesarea unui milion de tone de materie primå.

Bioetanolul este produs, în principal, din reziduuri celulozice (paie) din culturile grâului ¿i porumbului. Gigantul elve¡ian Clariant construie¿te, începând din toamna anului trecut, la Podari, lângå Craiova, o mare fabricå de bioetanol, unde vor fi procesate anual 250.000 de tone de reziduuri agricole, pentru a se ob¡ine 50.000 de tone de bioetanol. Un subiect despre care am mai scris în revistå, chiar pe larg.

Consumul anual de carburan¡i a depå¿it 7 milioane de tone în 2018, se aratå într-un raport de anul trecut al Consiliului Concuren¡ei. Consumul a crescut an de an, de la mai pu¡in de 5,7 milioane în 2013, ¿i e de presupus cå a continuat så creascå în 2019, pe fondul inexisten¡ei taxei de primå înmatriculare. Cel mai accentuat a crescut consumul de motorinå, astfel cå, dacå în 2013, ea reprezenta 76,9% din consumul de carburan¡i, în 2018 a ajuns 81%.

Raportat la cantitatea de 5,7 milioane de tone de motorinå consumatå în 2018, cantitatea de biodiesel produså la noi reprezintå 3,5 procente, fa¡å de necesarul de 8%. La bioetanol ståm mai prost, fiindcå în prezent nu de¡inem facilitå¡i mari

Profitul Agricol 21/2020

a destabilizat pia]a rapi]ei de produc¡ie. Ca atare, ne bazåm în bunå parte pe importuri. Înså, anul acesta, din cauza pandemiei, consumul de carburan¡i s-a pråbu¿it începând cu luna martie. Ca atare, ¿i necesarul de biocarburan¡i a fost redus. Dacå ar fi fost consulta¡i, probabil Expur ¿i Bunge ar fi putut explica de ce nu e cazul så se acorde derogåri în pri-vin¡a folosirii biodieselului.

A¿a, s-a stopat produc¡ia de biodiesel, întrucât comenzile au încetat, chiar dacå ordonan¡ele prevåd cå numai în cazul inexisten¡ei biocombustibililor la furnizori se aplicå derogarea, iar benzinarii trebuie så dea declara¡ii pe proprie råspundere cå nu gåsesc surse de aprovizionare.

Procesarea rapi¡ei a încetat la finalul lunii aprilie, iar fabricile de biodiesel au început så stocheze ulei. S-au stopat orice achizi¡ii de rapi¡å de pe pie¡ele futures, cu livrare la recoltå. S-au anulat comenzi de ¿roturi pentru export ¿i s-au achitat din aceastå cauzå penalitå¡i.

Fire¿te, distribuitorii de carburan¡i au avut de câ¿tigat, diminuându-¿i din pierderile înregistrate de pe urma scåderii consumului ¿i pråbu¿irii cota¡iilor interna¡ionale ale ¡i¡eiului, fapt care a trebuit så se vadå, în cele din urmå, ¿i la pompele din România.

Nefolosind biocombustibili, petroli¿tii au economisit cam 30 de euro/tona de carburant. Când cota¡iile ¡i¡eiului vor reveni la nivelul anterior pandemiei, iar biocombustibilii vor redeveni mai ieftini în compara¡ie cu motorina sau benzina, nu va mai exista nicio cerin¡å din partea lor…

Dupå încetarea stårii de urgen¡å, comenzile de biocombustibili au fost reluate, dar la un nivel mult inferior celui dinaintea pandemiei.

Un protest tardiv ¿i fårå replicå Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, din care fac parte APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV, s-a raliat Expur ¿i Bunge într-un protest.

Dupå ie¿irea din starea de urgen¡å, când cele douå ordonan¡e (47 ¿i 66) ¿i-au încetat aplicabilitatea ¿i fårå a se ¿ti ca efectele lor så fi fost prelungite printrun alt normativ, le-au solicitat guvernan¡ilor explica¡ii ¿i anularea måsurii. Înså, nici la douå såptåmâni de la scrisoarea adresatå semnatarilor ordonan¡ei, nimeni nu s-a învrednicit cu vreun råspuns.

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR ¿i lider informal al Alian¡ei, subliniazå periculozitatea situa¡iei.

“Noi putem avea o secetå mai mare din cauza pre¡urilor, decât din cauza

vremii, în urma unor asemenea måsuri luate pe picior, care dau peste cap pie¡ele. În situa¡ii din acestea se creeazå multå emo¡ie în pia¡å, care amplificå problemele, astfel cå pia¡a scade ¿i artificial, foarte mult.

Fermierii intrå în panicå ¿i vând la pre¡ul prost pe care îl primesc, de teama ca acesta så nu scadå ¿i mai mult, fiindcå cerealele sunt produse cu pre¡uri foarte volatile, cu varia¡ii de 20-30%. Dar ce nu în¡eleg domnii care vând carburan¡i ¿i care au determinat aceastå decizie este cå, odatå pierdutå, cultura de rapi¡å foarte greu ar reintra în circuitul de produc¡ie.”

Echilibrat, Sitaru aratå ¿i partea plinå a paharului. “Din fericire, pe pie¡ele interna¡ionale, în primul rând la Matif, la care ne raportåm cu to¡ii, nu au existat distorsiuni în urma celor întâmplate la noi. Este secetå în toatå Europa, nu doar la noi. Prin urmare, s-ar putea så fie o cantitate mult mai micå de rapi¡å pe pia¡å decât în anii anteriori, iar asta va duce la cre¿terea pre¡urilor. În anii în care existå interes pentru rapi¡å, vindem marfa livratå la poarta fabricii la pre¡ul de pe Matif. În anii când nu e interes, vindem marfa luatå din fermå la cota¡ia Matif minus 30 de euro”.

La rândul ei, Alina Cre¡u, directorul executiv al APPR, spune cå Asocia¡ia a promovat, în cadrul Confedera¡iei Europene a Porumbului, cre¿terea procentului minim de biocarburan¡i în doza de amestec la pompå. “Consideråm cå aceastå limitå ar trebui så creascå, din motive obiective. La nivel interna¡ional consumul de combustibili a scåzut din cauza pandemiei. Dacå ¿i consumul de biocombustibili va scådea, vom avea o cantitate suplimentarå de porumb pe pie¡ele europene, iar de aici un impact pe cultura de porumb, dar ¿i asupra celorlalte culturi. Fermierii europeni vor fi obliga¡i så se confrunte cu aceastå crizå, iar în acela¿i timp så respecte reguli de mediu mult mai stricte decât fermierii de peste Ocean”.

Robert VERESS Profitul Agricol 21/2020

17

OPINII> Dorin BOBOC fermier, Teleorman

Preemp]iunea r\mâne doar o vorb\ Transferul de proprietate are loc cu drepturi [i obliga]ii. Una dintre obliga]ii este contractul de arend\.

Printre problemele tåcute ale fermierilor se numårå ¿i aplicarea legii care prevede dreptul de preemp¡iune al fermierilor care arendeazå terenul de la proprietari.

Potrivit legii, ace¿tia ar fi avut prioritate la cumpårarea terenurilor în condi¡iile în care sunt dispu¿i så plåteascå acela¿i pre¡ cu al unui ter¡ interesat.

Sunt înså multe por¡i care permit evitarea acestui fapt, iar fermierul pierde avantajul preemp¡iunii.

Este necesarå adaptarea legisla¡iei la situa¡ia realå, pentru ca legea så producå efectele pentru care a fost creatå.

“

de arendå, motiva¡ia invocatå fiind aceea cå fiul nu era proprietar din punct de vedere juridic.

“Este negat\ astfel realitatea. Direc]ia Agricol\ spune c\ nu este proprietar pân\ când nu a fost dezb\tut\ succesiunea [i nu a devenit proprietar juridic”, remarc\ Dorin Boboc o situa]ie frecvent întâlnit\.

“Sunt cazuri în care vorbim de patru-cinci mo[teniri din urm\.”

Drepturile ¿i obliga¡iile dona¡iei O altå situa¡ie frecventå este atunci când un proprietar decide så le doneze copiilor o parte din teren.

“Legea îl oblig\ s\ ne notifice [i nou\ faptul c\ a intervenit o schimbare juridic\.

Proprietarii nu notific\ decât rar”, atrage aten]ia Boboc.

Este o problemå cvasi-generalå, dar nu ¿tiu din ce motive nu este în aten¡ia publicå”, spune Dorin Boboc, fermier din Teleorman. Inten¡iona så depunå un memoriu la minister pentru a prezenta situa¡ia, dar Covid-19 a schimbat agenda publicå.

Când se pune problema unei vânzåri, pentru a-¿i exercita dreptul de preemp¡iune fermierul depune o copie a contractului de arendå la primårie. Direc¡ia Agricolå spune înså cå la data depunerii documenta¡iei sunt mai mul¡i proprietari, nu doar unul, a¿a cum figureazå în contractul de arendå.

Contractul de arendå în lipsa succesiunii Dacå decedeazå un proprietar care a dat în arendå terenul, fiul prezintå copie dupå certificatul de deces ¿i propriul certificat de na¿tere ¿i solicitå întocmirea unui contract de arendå. Fermierul încheie un nou contract de arendå cu cel care se declarå mo¿tenitor pentru a putea så continue så lucreze terenul ¿i så plåteascå arenda.

Succesiunea la notar este fåcutå de mo¿tenitor abia atunci când decide så vândå terenul. Când fermierul merge cu documenta¡ia de preemp¡iune la Direc¡ia Agricolå i se respinge înså contractul

“Transferul de proprietate are loc cu drepturi [i obliga]ii. Una dintre obliga]ii este contractul de arend\. Ca exemplu, dac\ un apartament închiriat este vândut, noul proprietar trebuie s\ continue contractul de închiriere”, exemplific\ Boboc. Înscrierea contractelor de arendå la cartea funciarå ca sarcini pe proprietate ar fi de ajutor.

18

nu este încheiat cu to¡i membrii familiei co-proprietari, sau chiar dacå nu a mai fost înnoit contractul de arendå dupå ce a expirat. “Atât timp cât fermierul lucreazå terenul ¿i plåte¿te arenda ¿i nu încalcå drepturile proprietarului de teren contractul se considerå valabil în continuare”, considerå fermierul. El observå faptul cå sunt multe situa¡ii în care o persoanå semneazå un contract de arendå cu un proprietar de teren ¿i devine preemptor scriptic. A doua zi dupå ce a semnat contractul de arendå merge så depunå la primårie documentele pentru cumpårarea terenului.

Considerå aberantå o astfel de situa¡ie întrucât spiritul legii este så-l protejeze pe cel care a muncit terenul.

“Pre]ul superior oferit de nou-venit reflect\ par]ial [i investi]ia deja f\cut\ în teren de noi. Noi facem investi]ii pentru a lucra terenul. Nu putem s\ facem investi]ii doar pentru terenul pe care îl avem în proprietate. Eu trebuie s\ gândesc pe 6-10 ani, nu pot s\ schimb un utilaj de la un an la altul. O combin\ performant\ cost\ de la 300.000 euro în sus. Nu pot s\ a[tept s\ v\d dac\ la anul voi mai avea teren sau nu înainte de a cump\ra”, spune fermierul.

Direc¡ia Agricolå ¿i interesele fermierilor Dorin Boboc considerå cå, din punct de vedere moral, Direc¡ia Agricolå ar trebui så apere interesele fermierilor.

“S-au transformat într-o instan¡å care då verdicte asupra validitå¡ii unor contracte”, remarcå el. “Asupra validitå¡ii unui contract nu se poate pronun¡a decât o instan¡å”. El observå cå în unele Preemptor în fapt situa¡ii Direc¡iile Agricole cautå subDorin Boboc considerå cå în fapt terfugii pentru a anula dreptul de propripreemptor este cel care a lucrat în mod etate al fermierului. legal terenul ¿i a plåtit arendå pe acel teren, chiar dacå un contract de arendå Adrian MIHAI Profitul Agricol 21/2020

Ce fac în timpul st\rii de alert\ companiile din agribusiness Pentru companii din agribusiness, ie¿irea din starea de urgen¡å ¿i intrarea în starea de alertå nu reprezintå o revenire la normalitate. Continuå aplicarea måsurilor stricte de securitate, care includ, în principal, munca la distan¡å – de acaså ¿i prin intermediul platformelor virtuale.

Bayer România pregåtea întoarcerea la birou, etapizat, începând cu a doua såptåmânå a stårii de alertå (25 – 29 mai).

Gabor Raviczki, director de marketing, spune cå procesul a fost întârziat cu o såptåmânå, din necesitatea de a putea fi studiate cu aten¡ie prevederile legale scrise, având în vedere cå mesajele dinspre autoritå¡i au fost oarecum neclare.

“Vrem så evitåm så încålcåm vreo regulå, fie ¿i fårå så vrem”. Echipele din teren sunt active, respectând cu stricte¡e prevederile legate de igiena personalå ¿i celelalte måsuri de preven¡ie.

Interac¡iunea directå cu fermierii ¿i distribuitorii începe så revinå la normal, dupå o perioadå în care lucrurile s-au desfå¿urat cu dificultate.

“Se schimbå ¿i modul cum gestionåm munca în echipå. Suntem cu to¡ii conecta¡i, digitalizarea ne permite så råmânem la fel de eficien¡i”.

Cererea de produse a fost foarte mare în primul trimestru, dar Bayer a reu¿it så onoreze toate comenzile. Chiar dacå au fost unele întârzieri la livråri, situa¡iile respective au fost rezolvate în timp util. Între timp, seceta a schimbat cu totul lucrurile. Faptul cå sunt mari suprafe¡e unde culturile sunt compro20

mise total sau par¡ial are un impact în întreaga pia¡å. S-au creat stocuri la furnizori, în special în privin¡a substan¡elor de protec¡ie a plantelor.

La Caussade Semences, angaja¡ii care au ma¿ini de serviciu î¿i reiau activitatea la birou e¿alonat. Cel pu¡in pânå la 1 iunie, decizia a fost ca mijloacele de transport în comun så fie evitate. De asemenea, pentru a se respecta distan¡area socialå în spa¡iile comune, se face o programare la începutul fiecårei såptåmâni, astfel încât så nu se depå¿eascå un numår de 10 persoane prezente în sediu, concomitent, explicå Mihail ªerban, director de marketing. Întâlnirile cu fermierii se desfå¿oarå în func¡ie de disponibilitatea fiecåruia ¿i cu respectarea normelor de securitate. „La începutul stårii de urgen¡å, când a fost crescut necesarul de såmân¡å, interac¡iunile directe au fost relativ numeroase, dar apoi s-au redus. Stocurile pe produsele pe care noi ne-am focalizat au fost epuizate. Vânzårile au crescut fa¡å de anul anterior”.

Corteva a format un comitet de crizå la nivel interna¡ional, numit Country Management Crisis, din care fac parte directorii filialelor na¡ionale. Ace¿tia discutå såptåmânal despre cum merg afacerile.

Jean Ionescu, Country Manager România ¿i R. Moldova, reprezintå cele ambele ¡åri în aceastå structurå. El spune cå România încå este consideratå o ¡arå cu risc pandemic foarte ridicat ¿i, prin urmare, måsurile de siguran¡å råmân la nivel maxim, de¿i, oficial, starea de urgen¡å a încetat.

Angaja¡ii Corteva al cåror loc de muncå era, înainte de pandemie, în se-

diul central råmân så lucreze de acaså.

Se admit doar maxim patru excep¡ii zilnic. Cei care au sarcini a cåror rezolvare necesitå deplasarea la birou trebuie så foloseascå fie ma¿ina de serviciu, fie un vehicul personal, nefiind admiså intrarea în sediu a celor care utilizeazå transportul în comun. În schimb, reprezentan¡ii de vânzåri lucreazå normal, vizitând fermierii în ferme ¿i în câmp. ªi angaja¡ii din sectorul de cercetare ¿i cei din produc¡ie sunt prezen¡i la locurilor de muncå. Pe de altå parte, conferin¡ele ¿i prezentårile din câmp, care înainte aveau loc cu prezen¡a fizicå a fermierilor, acum se desfå¿oarå exclusiv pe platformele virtuale. „Am început så avem întâlniri pe Zoom cu o parte dintre clien¡i”, spune Maria Cîrjå, director de marketing.

La Euralis, pentru munca la birou s-au format douå echipe. Fiecare lucreazå douå såptåmâni la birou ¿i douå såptåmâni de acaså.

Angaja¡ii care se deplaseazå la birou stau acolo doar cât este strict necesar, pentru a minimiza gradul de expunere ¿i contactul direct.

Agen¡ii de vânzåri ¿i echipa de suport tehnic se deplaseazå în ferme, atât timp cât li se permite acest lucru.

“Lucrurile s-au mai relaxat, fermierii nu mai sunt atât de reticen¡i så se vadå cu reprezentan¡ii no¿tri”, spune Diana Tånase, director de marketing.

Evenimente în câmp se vor organiza fårå participarea fizicå a fermierilor.

“Doar noi vom fi în câmp, în loturile demonstrative, ¿i vom transmite pe platformele virtuale”.

KWS abordeazå aceastå situa¡ie ca fiind nouå doar dintr-o singurå perspecProfitul Agricol 21/2020

VIA}A COMPANIILOR tivå: responsabilizarea tuturor în ceea ce prive¿te måsurile de protec¡ie.

“Respectåm procedurile de siguran¡å implementate la nivel de grup, deoarece lucråm la foc continuu atât la sta¡iunea de cercetare-ameliorare, cât ¿i la sta¡ia de procesare, respectiv în laboratorul de control al calitå¡ii semin¡elor. Deoarece de¡inem tot fluxul de business cu semin¡e în România, avem un avantaj major, pentru cå putem råspunde foarte prompt în orice situa¡ie, chiar ¿i de crizå”, spune Tomel Petrache, marketing manager.

Fiind o situa¡ie cu totul ie¿itå din comun, nu se poate estima dacå vor mai fi întruniri la nivel de grupuri, dar KWS promite solu¡ii inovative pentru prezentarea produselor sale.

RWA Raiffeisen Agro continuå så råspundå tuturor solicitårilor venite din partea clien¡ilor, ca ¿i în vremurile normale. „Nu am încetinit ritmul de livrare a produselor, pentru noi a fost important så furnizåm marfa clien¡ilor oricând a fost nevoie, dar am respectat toate normele de distan¡are socialå ¿i de igienå impuse de autoritå¡i”, precizeazå Roxana Giurgiu, marketing manager.

Unii dintre angaja¡i continuå så lucreze la birou, cu limitarea contactului

fizic pe cât este posibil, dar cei care au posibilitatea de a lucra de acaså, o fac.

Evenimentele în câmp ¿i conferin¡ele cu participare fizicå au fost anulate.

Saaten Union a decis ca în timpul stårii de alertå la birourile sale så nu se afle mai mult de 4 persoane pe etaj ¿i o singurå persoanå în fiecare birou, må¿tile de protec¡ie ¿i distan¡area socialå fiind respectate.

Evenimentele organizate de Saaten Union România ¿i Rapool Ring România au fost momentan fie amânate fie reprogramate online, precum este evenimentul deja consacrat de la Drajna.

“Sigur, fermierii care doresc så viziteze platforma noastrå de la Drajna ne pot contacta pentru a trimite un reprezentant, primind astfel informa¡iile necesare cu privire la fiecare soi / hibrid marca Saaten Union ¿i Rapool’’, declarå Alina Petrea, Manager Marketing.

Syngenta considerå cå trecerea de la starea de urgen¡å la cea de alertå este, în primul rând, o måsurå administrativå, înså din punctul de vedere al riscului de contactare al virusului, acesta existå în continuare.

“Dacå autoritå¡ile ¿i speciali¿tii spun

cå masca de protec¡ie este obligatorie în spa¡ii închise, este un indiciu cå pericolul nu a trecut”, spune Andrei Måru¡escu, director de comunicare.

La birourile Syngenta, unde sunt implementate måsuri stricte de igienå ¿i de protec¡ie personalå ¿i a celor din jur, prezen¡a este asiguratå de doar câteva persoane (recep¡ie, IT etc.).

Ceilal¡i angaja¡i sunt încuraja¡i så-¿i îndeplineascå sarcinile de serviciu de acaså ¿i numai atunci când împrejurårile impun prezen¡a la birou så notifice acest lucru managerului direct. În func¡ie de evolu¡ia situa¡iei în ¡ara noastrå, întoarcerea la birou se va face de o manierå gradualå. În cazul celor care lucreazå pe teren, recomandarea a fost ¿i råmâne ca, acolo unde este posibil, întâlnirile så se desfå¿oare folosind platformele virtuale de comunicare. Întâlnirile se pot desfå¿ura ¿i fa¡å în fa¡å, dar respectând cu stricte¡e regulile de distan¡are socialå.

Pentru perioada urmåtoare, Syngenta România pregåte¿te organizarea de conferin¡e ¿i alte evenimente la care så participe fermierii ¿i partenerii de afaceri pe platforme virtuale.

Robert VERESS

CULTURI Corteva Agriscience î¿i dezvoltå portofoliu de produse biologice Corteva Agriscience ¿i M2i, companie francezå lider pe pia¡a produselor biologice de protec¡ia culturilor pe bazå de feromoni, au anun¡at un acord multianual.

Cele douå companii vor colabora pentru a lansa pe pia¡å portofoliul de produse semiochimice de¡inut de M2i, care include produse pe bazå de feromoni, atât pentru culturi speciale, cât ¿i culturi de câmp.

Prin combinarea tehnologiilor de la Corteva ¿i M2i, se vor dezvolta solu¡ii inovatoare pentru a ajuta fermierii så combatå daunåtorii din culturi ¿i pentru a prelungi durata de via¡å a insectelor benefice. Detaliile acordului nu au fost încå dezvåluite.

Feromonii asigurå o combatere extrem de eficientå a insectelor prin blocarea sau perturbarea comportamentelor de împerechere ale dåunåtorilor ¡intå. Aceastå abordare specificå oferå o solu¡ie viabilå pentru managementul integrat de combatere a dåunåtorilor din culturi.

Brazilia: suprafa¡å-record cultivatå cu porumb ¥n Brazilia, porumbul se cultivå în douå sezoane. Vremea a fost favorabilå pentru porumbul din primul sezon, iar produc¡ia va ajunge probabil la 25,3 mil., în scådere cu 0,4 mil. tone fa¡å de anul trecut. Se estimeazå, înså, cå produc¡iile pentru recolta din sezonul al doilea så fie reduse din cauza secetei din martie ¿i aprilie. Produc¡ia totalå de porumb a Braziliei pentru 2019/20 va ajunge la 101 milioane tone. Suprafa¡a cultivatå fi atinge recordul de 18,2 milioane hectare, în cre¿tere cu 0,7 mil. ha fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va fi de 5,55 tone/hectar, în scådere cu 4% fa¡å de anul trecut.

22

VEGETALE {i culturile de prim\var\ vor fi calamitate În zonele unde culturile de toamnå sunt compromise, fermierii î¿i spun speran¡ele de salvare a anului agricol în culturile de primåvarå. Înså Dumitru Manole, fermier din Amzacea (Constan¡a) ¿i pre¿edintele Asocia¡iei Cultivatorilor de FloareaSoarelui, trage semnalul de alarmå: floarea soarelui ¿i porumbul suferå, iar fårå un aport hidric natural de minim 40 de litri, largi suprafe¡e vor fi calamitate.

Constan¡a ¿i Tulcea conduc topul nefast al jude¡elor afectate de secetå. În ultima lunå au fost câteva reprize de ploi care au cåzut pe largi suprafe¡e din ¡arå, înså în unele jude¡e cantitå¡ile de precipita¡ii au fost, cu unele excep¡ii, insignifiante, cel pu¡in în raport cu necesarul.

De pildå, în Constan¡a, doar în are-

alul comunei Fântânele s-au cumulat 80 mm în ultima lunå, iar în cel al comunei Cogealac ¿i al incintei îndiguite Måcin – Smârdan 50 mm. Ca atare, culturile de toamnå sunt complet calamitate, cu excep¡ia arealului localitå¡ilor Adamclisi, Båneasa, Ostrov, Cogealac, Fântânele, Râmnic, Tariverde, unde se vor realiza, probabil, produc¡ii de 3-4 t/ha. Se mai adaugå pu¡inele suprafe¡e irigate: 300 de ha cu grâu ¿i 50 de ha cu orz ale sta¡iunii Valu lui Traian, alte 100 de ha de grâu ale unei ferme de pe malul canalului Dunåre - Marea Neagrå.

Peste toate, se suprapune spectrul calamitårii culturilor de primåvarå, care chiar ar duce în sapå de lemn multe ferme mici ¿i medii, dar ¿i ferme mari necapitalizate. „Dacå nu plouå în zece zile måcar 40-50 de l/mp, în Dobrogea culturile de primåvarå vor avea aceea¿i soartå ca ¿i grâul de toamnå”. Prognoza aråta cå va ploua ¿i la Amzacea în perioada 24 – 26 mai, dar, din påcate, nu a fost så fie… În Constan¡a au fost înfiin¡ate 105.000 ha cu floarea-soarelui, cu 10.000 mai pu¡ine ca anul trecut. În Tulcea, 54.000 de ha, cu 8.000 mai pu¡ine ca în 2019. În total, în cele douå jude¡e se cultivå aproximativ 100.000 ha de porumb. Porumbul a fost cultura folositå de fermierii care au riscat så întoarcå culturile de toamnå. În Constan¡a se semånaserå, pânå la finele såptåmânii trecute, circa 8.000 de ha cu porumb în culturile uscate de grâu ¿i orz.

Robert VERESS Profitul Agricol 21/2020

Mihai Miri]escu, director general Saaten Union [i Rapool Ring

Singur\tatea marilor evenimente în câmp, condamnate s\ se ]in\ f\r\ spectatori Pandemia obligå la regândirea marilor evenimente în câmp, a întâlnirilor cu fermierii în loturile demonstrative.

Distribuitorii de inputuri apeleazå acum la reviste, la transmisiunile online ¿i la paginile de social media (mai ales de Facebook) pentru a ¡ine strânså legåtura cu clien¡ii ¿i poten¡ialii clien¡i.

A¿a a fost ¿i cazul evenimentului Saaten Union ¿i Rapool Ring, organizat pe platforma demonstrativå de la Drajna. Pandemia nu a întrerupt tradi¡ia, doar i-a schimbat protocolul de desfå¿urare. ¥n loc de sute de fermieri, au fost invita¡i o mânå de ziari¿ti agrarieni, care så transmitå mai departe informa¡iile de acolo.

“Suntem una dintre cele mai mari companii în ceea ce prive¿te portofoliul de varietå¡i”, spunea Mihai Miri¡escu, director general Saaten Union ¿i Rapool Ring. Anul acesta au foarte multe noutå¡i, la toate culturile din portofoliu. Noi le vom trata în revistå pe rând, la timpul lor.

Acolo, la Drajna, loturile demonstrative sunt înfiin¡ate de la început cu gândul de a men¡ine o tehnologie minimå, ca fiecare fermier så vadå cum s-ar dezvolta un soi sau un hibrid în condi¡ii reale de produc¡ie.

Aplicå îngrå¿åminte, dar nu în can24

O noutate: cultura de bob ¥n Germania, Saaten Union are o tradi¡ie lungå în ameliorarea ¿i comercializarea bobului. La noi, de¿i era cunoscut în vechime, bobul a devenit o culturå de ni¿å. ¥n ultimii ani Saaten a primit mai multe cereri de såmân¡å de bob, mai ales din zona de vest a ¡årii. ¥nainte de a face oferta, cultura este testatå în câmpurile companiei, pentru a ¿ti cum reac¡ioneazå, ce probleme are, dacå se acomodeazå aici etc. ¥n platforma de la Drajna testeazå un soi de toamnå ¿i 3 de primåvarå. “¥n teste, este un real succes cultura de bob de toamnå”, spune Cornelia Pistol, managerul pentru cereale påioase ¿i leguminoase. Are 4-5 påståi pe fiecare etaj, boabe mari, câte 4 pe fiecare påstaie, maså totalå 500-600 de boabe, în func¡ie de condi¡iile climatice. Poten¡ialul de produc¡ie este de 4 t/ha în condi¡ii foarte bune.

titå¡i foarte mari, irigå, dar moderat. De pildå, anul acesta tot lotul a avut parte de douå udåri, de 30 mm fiecare. Una în toamnå, la råsårire, ¿i una în primåvarå.

Am våzut ¿i o altå politicå tehnologicå a Saaten Union, så testeze reducerea normei de såmân¡å la cerealele påioase. Au capacitate bunå de înfrå¡ire, iar reducerea normei este un avantaj.

De pildå, soiul de grâu Centurion avea 19 fra¡i, 20 cu planta mamå. Asta înseamnå cå fiecare are un spa¡iu de nutri¡ie suficient, iar fra¡ii exploateazå foarte bine terenul din jurul plantei.

Sigur, Centurion are ¿i o capacitate uluitoare de a se recupera dupå perioade de stres. ªi loturile de rapi¡å aråtau excelent.

Saaten Union este reprezentant Rapool Ring ¿i distribuie såmân¡å de rapi¡å doar din genetica acestei companii.

Este o såmân¡å foarte performantå, o såmân¡å pe care fermierii o apreciazå, spunea Mihai Miri¡escu. ¥n ciuda secetei care bântuie Ialomi¡a, rapi¡a Rapool aratå splendid. Sunt hibrizi deja consacra¡i, ca Sherpa ori Cristal, dar sunt ¿i noutå¡i foarte interesante, care îmbunåtå¡esc portofoliul companiei. Franklin, de exemplu, un hibrid lansat anul trecut, are deja agicultori ce îl apreciazå pentru cå are stabilitate, toleran¡å deosebitå la stres, la ar¿i¡å etc. Sau Dariot, un hibrid din care s-au stors 1.600 de litri de ulei la hectar.

“Vrem ca fermierii care utilizeazå såmân¡a Rapool ¿i Saaten Union så fie mul¡umi¡i de alegere”, spunea Miri¡escu.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 21/2020

CULTURI VEGETALE

Bayer Agro Arena 2020, alt mare eveniment f\r\ fermieri Din cauza pandemiei, Bayer Agro Arena 2020 s-a desfå¿urat fårå agricultori.

La eveniment au fost invita¡i numai jurnali¿tii din presa scriså specializatå pe agriculturå.

A fost, glumea cineva, o Ziua Por¡ilor deschise doar pentru mass-media.

Cu

aten¡ie ¿i multå migalå, reprezentan¡ii Bayer au înfiin¡at, în ferma lui Mircea Boteanu, de la Comlo¿ul Mic, jud. Timi¿, o platformå experimentalå de 6 ha, cultivatå cu grâu, rapi¡å ¿i porumb. “În condi¡iile acestui an dificil, am încercat så adaptåm tot ceea ce înseamnå tehnologiile de protec¡ia plantelor, så folosim anumi¡i hibrizi Dekalb pentru a reduce factori restrictivi climatici ¿i pedoclimatici”, explica Daniel Grosz, directorul regional Bayer.

Tratamentele au fost adaptate condi¡iilor de secetå ¿i unui deficit de apå de 148 de litri.

A fost prezentatå o colec¡ie de ¿ase hibrizi noi de porumb Dekalb: DK4709; DK4897; DK4908; DK5404 (rezistent ¿i la frig); DK5709 ¿i DK6897 (cel mai tar-

div hibrid din portofoliul Dekalb, ce are nevoie de multå cåldurå). La porumb, au fost aplicate trei variante de erbicidare.

Prima, Adengo, un produs de notorietate, a fost aplicat în postemergen¡å timpurie, când nu exista umiditate la pregåtirea patului germinativ.

A doua variantå a fost Laudis, cea mai selectivå solu¡ie existentå pe pia¡å, care se poate aplica pânå în faza de 8 frunze, acoperind o gamå largå de buruieni dicotile ¿i monocotile.

A treia variantå a fost Capreno, un produs nou în oferta Bayer, ce combinå o substan¡å activå din Adengo ¿i una din Laudis.

Pentru grâu, s-a mizat pe soiul Erbas. ¥n câmpul de testare, singurul efect al secetei a fost faptul cå fra¡ii au intrat în regres, au murit. Nu au fost nici at-

Din 2020, Bayer oferå o nouå solu¡ie complexå de tratament såmân¡å, insecto-fungicidul Acceleron Elite, utilizat din acest an.

Acceleron Elite, cu un biostimulator plus un fungicid de ultimå genera¡ie, Scenic Gold, ¿i un insecticid sistemic Boteo Start.

“Astfel, Acceleron este un produs eficient, care poate rezolva probleme în cultura de rapi¡å în primele faze de evolu¡ie”, a subliniat Grosz.

O altå noutate Bayer este cå va asigura toate culturile de rapi¡å pentru neråsårire. ¥n momentul în care achizi¡ioneazå såmân¡a Dekalb, fermierul beneficiazå automat de o poli¡å de asigurare, fårå så prezinte alte costuri adi¡ionale. El va putea primi contravaloare semin¡ei în întregime.

26

acuri de mu¿te, de afide sau de cicade.

Tratamentul la såmân¡å a fost fåcut cu Bariton Super. Erbicidarea a avut loc în aprilie cu Falcon Pro ¿i cu Secator, care combate peste 50 de buruieni.

Jumåtate din cultura de grâu a fost tratatå cu Nativo Pro, iar jumåtate cu Aviator XPro, un produs nou. Împotriva dåunåtorilor s-a aplicat produsul Decis, împreunå cu Falcon Pro. Al treilea tratament a fost cu Prosaro în 15 aprilie, pentru prevenirea ¿i stoparea fuzariozei la spic.

La rapi¡å au fost prezenta¡i cei trei hibrizi noi, care pot fi cultiva¡i în toate mediile de culturå. Extremus, un hibrid timpuriu, cu poten¡ial de produc¡ie ridicat ¿i procent mare de ulei, cu o dublå rezisten¡å la Phoma ¿i la Club root – cancerul rådåcinilor de rapi¡å; DK Excited, cu un con¡inut ridicat de ulei, ¿i rezisten¡å la TuYV – virusul galben al ridichii ce poate duce la pierderi de pânå la 25% din produc¡ie, ¿i DK Expectation, care are o bunå flexibilitate privind epoca de semånat bunå toleran¡å la scuturare ¿i rezisten¡å la TuYV.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 21/2020

CULTURI VEGETALE În aten¡ia cultivatorilor de porumb:

Programul de monitorizare a d\un\torilor

Evalio AgroSystems Evalio AgroSystems este un serviciu digital gratuit, oferit de FMC, care a fost implementat anul trecut în România, monitorizând dåunåtorul Ostrinia nubilalis din cultura de porumb din jumåtatea de sud a ¡årii, de la Calafat pânå în Insula Mare a Bråilei ¿i pânå la Constanta.

bului) ¿i Helicoverpa armigera (Omida fructifica¡iilor).

“Ne dorim ca programul Evalio AgroSystems så stea la baza deciziei fermierilor din întreaga ¡arå de a aplica corect ¿i la timp produsele de protec¡ia plantelor, extinzând programul de la faza de Pilot, din 2019, la faza de primul Program Digital de Prognozå ¿i Avertizare dedicat cultivatorilor de porumb, program furnizat gratuit de cåtre o companie multina¡ionalå.

Evalio AgroSystems este un instrument de încredere care ne ajutå atunci când vrem så facem un tratament, deoarece ¿tim cå este momentul optim.

Fåcând un tratament la momentul optim, înseamnå cå avem o combatere eficientå, care se traduce printr-un spor de produc¡ie atât calitativ, cât ¿i cantitativ, deci per total o profitabilitate mai bunå în fermå. Totodatå, acest program ajutå la utilizarea durabilå a produselor FMC ¿i bineîn¡eles pentru un mai bun management al fermei în ceea ce prive¿te utilizarea produselor de protec¡ie a plantelor. Acest program este într-o aliniere foarte bunå cu programul de management integrat al dåunåtorilor (IPM) din culturile noastre ¿i se potrive¿te excelent cu principiile durabilitå¡ii”, subliniazå Cåtålin Cosmin Viziru, Marketing Manager FMC România ¿i Republica Moldova.

“Este extrem de important så aplicåm tratamentele la momentul oportun, pentru a avea un efect maxim ¿i a nu pierde banii aplicând produse când nu trebuie”, spune ¿i Vasile Iosif, directorul general FMC România ¿i Republica Moldova.

(6 tipuri diferite de capcane automate ¿i clasice), în peste 80 de puncte de monitorizare diferite localizate la cele mai reprezentative ferme pentru cultura de porumb. Consultan¡a tehnicå este asiguratå de cåtre cercetåtorii entomologi de la INCDA Fundulea ¿i Sta¡iunea Lovrin.

De ce este important så combatem dåunåtorii Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa armigera? plica¡ia se bazeazå pe o Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa re¡ea de capcane atât conarmigera sunt doi dåunåtori polifagi, fluven¡ionale, cât ¿i automate, turi noctuizi, ¿i care provoacå pagube cu feromoni ¿i atractan¡i alimentari, ¿i directe însemnate, de pânå la 40% din care sunt monitorizate cu o anumitå produc¡ia de porumb boabe. frecven¡å. Valorile rezultate din citirea Atacul acestor dåunåtori provoacå capcanelor sunt introduse în aplica¡ie de cele mai multe ori pagube indirecte, prin intermediul unor fotografii ¿i apoi care sunt mult mai importante decât sunt validate de cåtre speciali¿tii compagubele directe, putând chiar så companiei FMC în colaborare cu cercetåpromitå produc¡ia în cazul unui atac torii în entomologie. foarte puternic. În cazul ambilor dåunåAceste date sunt transformate în tori, pagubele directe sunt produse de grafice care reprezintå curbele de zbor cåtre larve. ale dåunåtorilor. Cu ajutorul acestor Ostrinia nubilalis (Sfredelitorul pografice putem estima momentul aparirumbului) prezintå 1-2 genera¡ii pe an în ¡iei în maså al dåunåtorilor, mai exact zonele sudice ¿i centrale ale României. când acesta poate produce pagube Prima genera¡ie apare de obicei în luînsemnate culturilor, iar aplica¡ia alernile iunie - iulie, anul acesta fåcându-¿i teazå fermierul, pentru ca acesta så apari¡ia chiar în luna mai, ¿i cea de-a reac¡ioneze rapid ¿i så aplice tratamendoua genera¡ie apare în luna august, iar tul cu insecticid. Obiectivul principal al larvele atacå tulpina ¿i ¿tiule¡ii. În urma acestui program este optimizarea unui atac puternic pe tulpinå al dåunåaplicårii corecte a insecticidelor FMC. torului Ostrinia nubilalis, larvele påtrund în tulpinå ¿i se hrånesc cu interiorul Pentru anul 2020, compania FMC acesteia (måduva) creând galerii foarte implementeazå programul Evalio Agromari, diminuând astfel capacitatea de Systems la nivelul întregii ¡åri, extinhrånire a plantelor ¿i frângerea acestora zând monitorizarea dåunåtorilor pericuînainte de recoltat (incapacitatea FMC România a amplasat deja pe recoltårii mecanizate). lo¿i pentru cultura de porumb, ¿i anume Ostrinia nubilalis (Sfredelitorul porum- tot teritoriul ¡årii peste 400 de capcane Helicoverpa armigera (Omida fructi-

A

28

Profitul Agricol 21/2020

CULTURI VEGETALE

Holde Agri, un profit de 2.000 lei/hectar fica¡iilor) este o specie polifagå care atacå peste 120 specii de plante cultivate ¿i spontane, printre care ¿i porumbul. Adul¡ii sunt migratori ¿i pot parcurge distan¡e mari de peste 100 km, prezintå 2-3 genera¡ii pe an, iar larvele invadeazå ¿tiule¡ii ¿i consumå boabele ¿i måtasea, de la vârf spre bazå.

De asemenea, în urma atacului dåunåtorilor, dar ¿i a unor eventuale precipita¡ii, apar frecvent infec¡ii cu agen¡i patogeni, care produc micotoxine ¿i pot face imposibilå vânzarea produc¡iei.

Iarna blândå din acest an a favorizat supravie¡uirea unui numår mare de dåunåtori atât în sol, cât ¿i în resturile vegetale, iar primåvara secetoaså a creat condi¡ii propice de dezvoltare mai rapidå a celor doi dåunåtori, astfel cå ne a¿teptåm la un atac mult mai timpuriu ¿i mai puternic al acestora. În urma monitorizårii din cadrul programului Evalio AgroSystems 2020, atunci când se va estima atingerea curbei maxime de zbor pentru fiecare dintre cei doi dåunåtori, compania FMC va emite buletine de avertizare pe fiecare zonå în parte.

FMC de¡ine în portofoliu douå dintre cele mai eficiente insecticide care controleazå dåunåtorii Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa armigera, ¿i anume Avaunt 150 EC ¿i Coragen 20 SC. Fermierii care doresc så primeascå buletinele de avertizare privind atacul acestor dåunåtori, în vederea efectuårii tratamentelor cu insecticide, pot accesa www.evalioagrosystems.fmc.com sau pot descårca aplica¡ia mobilå Evalio AgroSystems pe dispozitivele iOS ¿i Android.

Profitul Agricol 21/2020

Holde Agri Invest SA ¿i-a prezentat activitatea ¿i planurile de dezvoltare într-un eveniment online denumit Ziua investitorului.

Compania de¡ine douå ferme de dimensiuni similare, care totalizeazå 7.000 ha (520 ha în proprietate), la Ro¿iorii de Vede (60% în sistem organic) ¿i la Cålåra¿i.

Pânå la sfâr¿itul anului, managementul se a¿teaptå så ajungå la 10.000 ha lucrate. Dezvoltarea a fost mai rapidå decât se estima ini¡ial.

Profitul mediu la hectar înainte de dobânzi ¿i impozite este planificat la 1.235 lei în perioada 2020 - 2021¿i de 2.180 lei în 2025 - 2026.

Compania inten¡ioneazå så-¿i listeze la burså ac¡iunile în acest an. Planurile companiei sunt ca raportul dintre dividendul anual plåtit de o companie ¿i capitalizarea bursierå, altfel spus dividendul pe ac¡iune raportat la pre¡ul pe ac¡iune, så ajungå în cinci ani la 9-11%. Achizi¡iile se fac conform unui plan de mecanizare, dezvoltat pe principiile CTF (controlled traffic farming). Toate utilajele includ sisteme de agriculturå de precizie, precum autoghidare GPS, control sec¡iuni. Planul de investi¡ii în utilaje din Ferma Ro¿iori a fost implementat în propor¡ie de 80%, iar cel de la Agromixt este implementat în propor¡ie de 20%. Managerii au în vedere ¿i realizarea unor investi¡ii în procesare. Planurile prevåd pentru perioada 2021-2023 irigarea a 3.000 ha, iar în 2024-2026 så creascå la 6.000 ha.

Ac¡ionariat ¿i management Înfiin¡atå în 2018, compania ¿i-a stabilit ca obiectiv ca în 10 ani så lucreze 20.000 ha ¿i så facå investi¡ii de peste 50 milioane de Liviu Z|GAN euro. Estimårile actuale aratå cå din anul ¿ase de activitate compania va atinge 24.095 ha lucrate, iar procentul de teren în proprietate va cre¿te la 10%, urmând ca în anul zece så ajungå la 14%.

Proiectul a început în 2016, ini¡iat de patru antreprenori: Liviu Zågan (CEO), Robert Maxim, Matei Georgescu (Director dezvoltare) ¿i Alexandru Covrig (CFO). În anul urmåtor s-a alåturat echipa Certinvest. Au fost atrase finan¡åri de 7 mil. euro. Anul acesta urmeazå listarea pe pia¡a AeRO a Bursei de Valori Bucure¿ti ¿i opera¡iuni ulterioare de strângere de capital prin burså. Societatea are 51 de ac¡ionari, companii ¿i persoane private.

Cele mai importante participa¡ii sunt de¡inute de Vertical Seven Group (19,55%), Enrico-Robert Maxim (6,49%), Anlero Invest (6,19%) ¿i Certinvest (5,78%). Împår¡irea câ¿tigurilor între ac¡ionari ¿i echipa managerialå se face printr-o schemå complexå care include venituri fixe, dar recompenseazå ¿i profitabilitatea. Ac¡ionarii ob¡in aproximativ 75% din valoarea creatå, iar managerii 25%, din care 5% este bonusul de exit.

Adrian MIHAI 29

CULTURI VEGETALE

Hibrizii de rapi]\ KWS

Exceleaz\ oriunde, oricând, în orice condi]ii Pentru o companie care a demonstrat cå performan¡a nu înseamnå oportunitate, ci este o medie echilibratå între efort sus¡inut, investi¡ie continuå ¿i specializare la nivel de top, provocårile de sezon ale fermierilor reprezintå mai mult decât întâmplåri cu final nea¿teptat.

Compania KWS s-a remarcat în sectorul agricol din România ca un investitor matur, cu fundament solid în cercetare dezvoltare, aducând un plus valoros cultivatorilor de rapi¡å prin genetica excelentå a hibrizilor, respectiv prin portofoliul dife-

ren¡iat în func¡ie de cerin¡ele specifice de mediu, agrofond ¿i tehnologie.

“Fermierii no¿tri ne-au aråtat cå le oferå încredere produselor pe care le aducem în pia¡å ¿i le considerå produse inovative, pentru cå au incluse în geneticå elementele care ajutå cultura så facå fa¡å provocårilor mediului, tot mai imprevizibil ¿i cu amprentå pregnantå asupra productivitå¡ii ¿i profitabilitå¡ii. Beneficiile fermierului sunt legate de siguran¡a recoltårii ¿i a produc¡iei pe care el ¿i-a programat-o, iar pentru a råspunde

acestor nevoi, noi, KWS, teståm anual foarte mult material genetic, teståri efectuate pe durata mai multor ani, în numeroase loca¡ii.

La final, facem o selec¡ie riguroaså a hibrizilor ce intrå în portofoliul comercial anual, hibrizi al cåror comportament îl cunoa¿tem de-a lungul întregului circuit 360OC din vegeta¡ie”, afirmå Tomel Petrache, Director Marketing ¿i Manager Clien¡i Cheie la KWS Semin¡e.

Mai multe detalii pe www.kws.ro.

UMBERTO KWS s-a remarcat în predispuse la perioade de secetå intopul preferin¡elor fermierilor din tenså. Toleran¡a ridicatå la gerurile România încå de la început, având iernii este notatå ca fiind cea mai bunå cele mai bune recomandåri så devinå din multitudinea de hibrizi comercia“coloana vertebralå” a culturii de rapi¡å liza¡i în România.

Comportarea foarte bunå la scutuîn fermele care urmåresc cele mai înalte niveluri de produc¡ie. A demon- rarea semin¡elor din silicve, una dintre strat deja cå atinge cu u¿urin¡å nivelul principalele particularitå¡i ale hia¿teptårilor cultivatorilor de rapi¡å, uti- brizilor KWS, garanteazå ob¡inerea lizând în mod eficient toate resursele celor mai bune rezultate în fermå ¿i nutri¡ionale aflate la dispozi¡ie. Plasti- oferå siguran¡å fermierului în decizia citatea ecologicå de anvergurå îi con- de pre-contractare a recoltei. În plus, ferå o adaptabilitate la cele mai di- este ¿i un hibrid melifer foarte apreciverse areale de culturå, chiar ¿i în cele at de apicultori.  Este hibrid consacrat pentru productivitate foarte ridicatå  Dovede¿te o comportare exemplarå la condi¡ii climatice dificile (ger, secetå)  Are rezisten¡å superioarå la scuturare HILLICO este un produs al noii ge- pierderile la recoltat, datorate nemanera¡ii de hibrizi, cu o rezisten¡å remar- turårii complete a semin¡elor. Gradul cabilå la scuturarea boabelor din silicve, mare de ramificare al tulpinii garanpozi¡ionat fiind ca cel mai bun din pia¡å teazå un numår mare de silicve ¿i la aceastå categorie ¿i neprezentând, semin¡e pe plantå, principalele eleastfel, niciun risc de pierdere a recoltei. mente de produc¡ie pentru atingerea Hibridul are o comportare foarte bunå la unor randamente superioare. Nu negerurile din primåvarå, apårute dupå cesitå întârzierea intrårii la recoltat, alungirea tijei florale, consideratå înce- cum se întâmplå în cazul altor hibrizi putul dezvoltårii generative. Coacerea mai tardivi, care au o coacere în uniformå a semin¡elor în silicve evitå etape a etajelor de silicve.  Este hibrid de nouå genera¡ie, best in class privind rezisten¡a la scuturare  Comportarea exemplarå la secetå ¿i ger nu necesitå densitå¡i mårite  Foliajul cerat îi conferå o comportare excelentå la principalele boli, ger ¿i ar¿i¡å 30

Profitul Agricol 21/2020

KWS CYRILL CL se remarcå printr-un ritm sus¡inut de cre¿tere în toamnå, fårå risc de alungire a tijei florale. Exceleazå în produc¡ii ¿i prin comportarea foarte bunå la scuturarea semin¡elor din silicve. Viteza mare de cre¿tere în toamnå îl recomandå ¿i pentru însåmân¡åri întârziate. Gradul

redus de scuturare a semin¡elor înainte de recoltare oferå siguran¡å fermierului chiar ¿i la recoltåri întârziate.

Recoltarea timpurie oferå o decongestionare a lucrårilor în fermå în perioada de recoltare a culturilor de toamnå, care de cele mai multe ori se suprapun.

 Este hibrid cultivat în sistem Clearfield  Are un ritm rapid de cre¿tere în toamnå, fårå alungirea tijei florale  Dupå reluarea vegeta¡iei în primåvarå, stadiile de cre¿tere ¿i dezvoltare se suprapun intens pentru formarea elementelor de produc¡ie

CRISTIANO KWS este hibridul care a demonstrat un grad mare de stabilitate a produc¡iei în areale ¿i tehnologii de cultivare foarte diferite. Pachetul agronomic con¡inut îi conferå o comportare foarte bunå la principalele boli ale culturii (în special la Phoma lingam), o comportare superioarå la ger, dar ¿i la cåderea lanurilor, fenomen des întâlnit imediat dupå perioada de înflorit.

Reluarea proceselor vegetative la ie¿irea din iarnå este u¿or întârziatå, comparativ cu al¡i hibrizi din aceea¿i grupå de maturitate. Acest hibrid de rapi¡å ob¡ine una dintre cele mai mari note la scuturarea semin¡elor din silicvå.  Este hibrid foarte productiv ¿i stabil, în toate zonele de culturå  Prezintå comportare excelentå la iernare ¿i la cåderea lanurilor  Are rezisten¡å crescutå la scuturare, cu o fereastrå largå de recoltare

FACTOR KWS este hibridul intensiv, remarcat prin robustitatea ¿i sånåtatea plantei, oferite de un bagaj genetic marcå a companiei KWS, ce aduce o comportare foarte bunå la principalele boli ale culturii (Phoma lingam, Sclerotinia sclerotiorum).

Gradul mare de ramificare a tulpinii sprijinå formarea ¿i dezvoltarea tuturor

elementelor de produc¡ie, numårul de silicve ¿i de semin¡e fiind semnificativ mai mare în favoarea acestui hibrid.

Indehiscen¡a silicvelor la momentul recoltatului întrege¿te pachetul de caractere genetice utile cu care este înzestrat, oferind produc¡ii de cel mai înalt nivel de performan¡å.

 Este hibrid intensiv, generator de produc¡ii superioare, de înaltå calitate  Are plante robuste ¿i sånåtoase  Prezintå coacerea uniformå a silicvelor ¿i o comportare de excep¡ie la scuturarea semin¡elor din silicve

HYBRIROCK este hibridul de rapi¡å ce se remarcå prin ob¡inerea de produc¡ii ridicate pe agrofonduri din cele mai vitrege. Aceastå particularitate i-a adus notorietate, considerat a fi unul dintre cei mai “populari” hibrizi din România. Se deta¿eazå în grupa sa de maturitate în ceea ce prive¿te ritmul de cre¿tere din toamnå, care este unul foarte accelerat, ritm care se men¡ine ¿i dupå repornirea vegetativå din primåvarå. Acest fapt îi oferå fermierului o fereastrå mai largå a perioadei optime de semånat. Are o comportare excelentå la cåderea lanurilor ¿i cel mai mare poten¡ial de produc¡ie în grupa lui de maturitate.  De¡ine cel mai bun poten¡ial productiv din grupa lui de maturitate  Prezintå stabilitate excelentå indiferent de condi¡iile de mediu, agrofond ¿i tehnologie  Are o comportare excelentå la cåderea lanurilor Profitul Agricol 21/2020

31

CULTURI VEGETALE

Sistemele de iriga]ii prin picurare scad costurile cu 30% Ca orice fermier, Daniel Nica este în cåutarea nu numai a solu¡iilor de cre¿tere a produc¡iilor, ci ¿i de rentabilizare a lor.

A implementat în urmå cu patru ani un sistem de irigare prin picurare pe 25 ha, împreunå cu IPSO Agriculturå.

A

cum a ajuns la 40 ha de porumb irigat prin picurare. În primii doi ani nu a avut rezultatele scontate, dar nu din cauza tehnologiei, ci a unor elemente tehnologice precum råsårirea neuniformå.

Produc¡ia a fost afectatå.

Chiar dacå a utilizat o densitate mare ¿i trei sferturi din plante fac un ¿tiulete mare, un sfert nu produc ¿tiule¡i din cauzå cå plantele au råmas în urmå.

Anul trecut, dupå doi ani de experien¡å ¿i rezultate mediocre, dupå cum nu se fere¿te så recunoascå, a ob¡inut 13 t/ha în parcela în care a irigat prin picurare, iar în parcela vecinå, fårå iriga¡ii, a recoltat 4,6 t/ha.

Necesarul de apå în compara¡ie cu iriga¡ia prin aspersie este de 70%. Se ob¡ine astfel un consum mai mic de energie electricå sau motorinå.

“Ai impresia cå este greu, dar nu este chiar a¿a de greu. Pentru 40 ha ai nevoie de 8-10 zile ca så asamblezi toate conductele ¿i så instalezi benzile de picurare la doi-trei centimetri adâncime”, spune Daniel Nica.

Odatå pornitå apa, mai este necesarå doar interven¡ia unui om care så deschidå ¿i så închidå succesiv sectoarele care trebuie irigate. Se pot implementa ¿i sisteme de automatizare ¿i control de la distan¡å, dar se måre¿te investi¡ia, iar fermierul considerå cå ori32

cum este necesar ca un om så supravegheze zilnic suprafa¡a irigatå.

“Prin picurare asiguri zilnic cantitatea de apå necesarå, plantele vor avea tot timpul o umiditate optimå în sol, în zilele toride de varå nu strope¿ti foliajul, deci nu existå pericolul så provoci arsuri solare, a¿a cum se întâmplå adesea la irigarea prin aspersie.

Po¡i face ¿i fertirigare”, spune fermierul.

Singurul dezavantaj este acela cå în fiecare an trebuie så monteze echipamentul ¿i la final så-l strângå ¿i så-l ducå în magazie.

De aici vine ¿i limitarea legatå de suprafa¡a care poate fi irigatå. Din discu¡iile avute cu distribuitorii de echipamente, suprafa¡a maximå pentru iriga¡ii prin picurare pentru o fermå este de 200-250 ha. Pentru fermele mari, tot pivo¡ii råmân de bazå.

“Cred cå se pliazå mai bine pentru fermierii mici ¿i medii, care cultivå 100200 ha. Dacå a¿ vrea så irig 400 de ha a¿ avea nevoie de o armatå de oameni pentru a asambla concomitent instala¡ia”, considerå Nica.

Uniformitatea irigårii duce ¿i la o produc¡ie mai mare, pentru cå un pivot nu irigå col¡urile.

Pentru primele 25 ha investi¡ia, care nu include costul pompelor, a fost de 170.000 lei, din care 35.000 lei au reprezentat benzile de picurare. Acestea

sunt de unicå folosin¡å.

La finalul sezonului trebuie scoase ¿i predate la centrele de colectat mase plastice. Pentru 25 ha, cheltuiala cu conducte, filtre cicloane, apometru ¿i mufe a fost 135.000 lei. Echipamentele sunt garantate 10 ani.

“Dacå le utilizezi în condi¡ii optime, sunt convins cå le utilizezi ¿i 15-20 ani.

Sunt echipamente care compenseazå presiunea. Nu intrå o presiune mare care så spargå furtunul, iar la capåtul lui nu scade la jumåtate”, descrie complexitatea sistemului. În doi ani seceto¿i î¿i recupereazå investi¡ia. Dacå propor¡ia este de 50%50% între anii seceto¿i ¿i cei ploio¿i, perioada se dubleazå. În anii ploio¿i diferen¡ele sunt mai mici.

Acum doi ani a suplimentat precipita¡iile cu doar 50 l/mp. A plouat 700 l/mp pe tot anul de produc¡ie ¿i a considerat cå nu are rost så irige mai mult. La neirigat a ob¡inut aproape 14 t/ha, iar unde a irigat prin picurare a recoltat 15,3 t/ha.

Diferen¡a nu a fost mare, dar parcelele au fost distan¡ate, iar nivelul de precipita¡ii a favorizat cultura neirigatå. Prin irigare a câ¿tigat ¿i stabilitate. “Unde am irigat prin picurare poate fåceam la neirigat 10-11 t/ha”, mai spune Nica.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 21/2020

CULTURI VEGETALE

Adaptarea la secet\.

Recomand\rile Institutului de la Fundulea Elena PETCU, director [tiin]ific INCDA Fundulea

George Daniel CIZMA{ Laborator Agrotehnic\, INCDA Fundulea

Analizele efectuate la INCDA Fundulea au eviden¡iat faptul cå au loc o serie de modificåri fiziologice ca urmare a cre¿terii concentra¡iei de CO2 din atmosferå ¿i a temperaturii medii globale, cu consecin¡e negative asupra produc¡iei.

D

incolo de efectele vizibile ale anilor foarte seceto¿i, iatå cum ac¡ioneazå cre¿terea temperaturilor: l Culturile se maturizeazå mai rapid, ceea ce determinå produc¡ii mai mici; l Se reduce conductan¡a stomatalå a plantelor, adicå se produce închiderea stomatelor.

Prin acest mecanism planta economise¿te/salveazå apa, dar cantitatea de apå pierdutå prin evaporare este mai micå ¿i, în consecin¡å, nu mai are loc råcirea frunzei. Din aceastå cauzå se accelereazå senescen¡a frunzei ¿i se reduce capacitatea fotosinteticå = din nou, produc¡ii mai mici; l Respira¡ia se reduce din cauza nivelului ridicat al concentra¡iei de CO2, iar rata fotosinteticå accelereazå.

Dublarea concentra¡iei CO2 de la 300 ppm pânå la 600 ppm (cum se prevede cå se va întâmpla pânå în 2040) ar Profitul Agricol 21/2020

putea produce o cre¿tere a produc¡iei cu 25-40% pentru speciile cu fotosintezå de tip C3 (de exemplu, orez, grâu) ¿i pânå la 7% pentru speciile de tip C4, precum porumbul.

Aceste efecte sunt determinate de cre¿terea suprafe¡ei foliare ¿i a numårului de boabe ¿i mai pu¡in de greutatea boabelor; l Cre¿te probabilitatea de deteriorare/sterilizare a polenului; l Este influen¡atå negativ sinteza proteinelor, de exemplu, în timpul fazelor vegetative ale culturii de porumb. ¥n consecin¡å, scade calitatea amidonului, prin diminuarea dimensiunii granulelor de amidon, a con¡inutului de amilozå etc. De asemenea, scade capacitatea plantelor de a procesa azotul în proteine. Aparent, pentru a compensa scåderea con¡inutului de proteinå din boabe, s-ar impune o fertilizare mai mare cu azot. În timp ce fertilizarea cu azot ar putea compensa par¡ial declinul în calitatea produselor alimentare, ar trebui, de asemenea, ¡inut cont de consecin¡ele negative, precum cre¿terea costurilor de produc¡ie, cre¿terea reziduurilor toxice din apele subterane ¿i cre¿terea emisiilor de gaze cu efect de serå. l Cresc nivelurile de contaminare cu micotoxine. În Kenya au fost raportate inciden¡e mari de aflatoxinå, în special în anii cu secetå severå. Precipita¡iile survenite la recoltare ar putea duce, de asemenea, la concentra¡ii inacceptabile de aflatoxinå în multe culturi din regiunile calde. l Cre¿te vulnerabilitatea la boli ¿i atacuri de insecte. Temperaturile mai ridicate coroborate cu condi¡iile de secetå sunt de obicei mai favorabile pentru proliferarea insectelor ¿i, în aceste condi¡ii, ciclul de via¡å al insectelor este scurtat, generând mai multe genera¡ii pe an.

Folosirea eficientå a rezervei de apå din sol Înlocuirea aråturii, care duce la pierderea apei din sol ¿i la mineralizarea humusului, cu lucråri care nu presupun întoarcerea brazdei, în special cu combinatoare cu organe active precum col¡i tip sågeatå sau daltå, în combina¡ie cu unitå¡i de grapå cu discuri ¿i cu tåvålugi în partea dorsalå.

Aplicarea lucrårilor numai cu grapa cu discuri se recomandå numai în cazul în care alte dotåri lipsesc, deoarece acestea afecteazå negativ structura ¿i tasarea solului ¿i såråcesc solul în apå.

Trecerea la sistemul de agriculturå conservativå caracterizat de: semånatul direct în teren men¡inut permanent nelucrat (no-tillage); acoperirea solului cu resturi vegetale permanent, mulcirea având rolul de a împiedica scurgerea apei la suprafa¡a solului, de a facilita infiltrarea apei din precipita¡ii ¿i de a limita evaporarea apei din sol; o rota¡ie cu minim 3 specii diferite. În cazul în care se întorc culturile de toamnå, pentru semånatul direct se recomandå semånåtori cu bråzdare disc, dotate cu echipament deviator pentru resturi vegetale. Ro¡ile în formå de stea, care pot så fie combinate sau nu cu bråzdarul cu disc, deviazå resturile vegetale de pe linia de însåmân¡are, pentru a asigura o adâncime constantå a brazdei ¿i închiderea eficientå a rigolei.

Echipamentul poate fi achizi¡ionat ¿i montat ulterior pe semånåtorile de¡inute de fermieri, ajutând în caz de nevoie la semånarea directå în cultura calamitatå. În condi¡iile unei primåveri extrem de secetoase, se va renun¡a la frac¡ia a doua de azot, pentru a nu se accentua efectele deficitului de apå din sol. În cazul cerealelor de toamnå, dacå se previzioneazå condi¡ii de uuu 33

CULTURI VEGETALE uuu secetå ¿i temperaturi înalte, aplicarea azotului în timpul iernii ar trebui så se facå mai timpuriu, pentru a favoriza dezvoltarea plantelor (fårå un sistem radicular bine dezvoltat plantele sunt sensibile la secetå).

Utilizarea erbicidelor ¿i eliminarea lucrårilor de combatere mecanicå a buruienilor (în condi¡iile unui sol acoperit permanent cu resturi vegetale în agricultura conservativå) duce la salvarea apei în sol. În sistemele de agriculturå conven¡ionale se recomandå efectuarea de pra¿ile ¿i pentru a se întrerupe capilaritatea ¿i a se salva apa în sol, dar în condi¡iile secetelor excesive acest lucru poate înråutå¡i situa¡ia solului: solul este predispus eroziunii hidrice ¿i mai ales eoliene, dar ¿i pierderii materiei organice prin lucråri intensive.

Buruienile perene, mai tolerante la secetå, sunt mult mai problematice în condi¡ii de secetå comparativ cu buruienile anuale. În anii seceto¿i, råsårirea buruienilor este întârziatå, astfel încât buruienile care în mod normal råsåreau devreme ¿i erau distruse odatå cu pregåtirea patului germinativ, înainte de semånat, råsar mai târziu, dupå ce cultura a fost înfiin¡atå.

Anul acesta, grâul a suferit din cauza erbicidelor graminicide aplicate la soia ¿i porumb. Lucrårile mai adânci ale solului vor diminua cantitå¡ile de erbicid din sol în special dacå erbicidul a fost

34

administrat în stratul superficial sau în benzi în zona rândului de plante; complementar, se vor selecta culturile sau hibrizii cu toleran¡å mare la erbicidele folosite în timpul anului secetos ¿i se vor aplica metode agrotehnice adecvate, de importan¡å majorå fiind pregåtirea unui pat germinativ corespunzåtor. În cazul culturilor de primåvarå poate fi utilå devansarea epocii de semånat pentru o mai bunå folosire a apei acumulate în sezonul rece ¿i pentru evitarea temperaturilor ridicate ce apar de obicei mai târziu în varå.

De asemenea, se pot semåna mai târziu culturile de toamnå datoritå toamnelor lungi, întâlnite din ce în ce mai frecvent. Se va diminua, astfel, apari¡ia virozelor la påioasele de toamnå prin faptul cå zborul insectelor vectori nu va mai coincide cu faza în care culturile sunt deja råsårite.

Pot fi adoptate specii mai rezistente la secetå precum: sorgul, meiul, iarba de Sudan, fasoli¡a, nåutul etc., care pot înlocui alte specii sensibile în rota¡iile fermierilor din zonele afectate sever de fenomenele de secetå ¿i ar¿i¡å.

Se vor alterna în cadrul asolamentului speciile mari consumatoare de apå cu specii care au un consum specific mai redus.

Utilizarea în cadrul asolamentelor a leguminoaselor perene, precum ¿i a leguminoaselor anuale are ca efect refa-

cerea structurii ¿i fertilitå¡ii solului, oferind culturilor care le urmeazå în rota¡ie o capacitate mai bunå de a face fa¡å condi¡iilor de secetå.

Cercetårile efectuate la INCDA Fundulea au eviden¡iat efectul alelopatic al soiurilor de triticale asupra buruienilor, ceea ce pledeazå pentru extinderea acestei culturi.

Cultivarea mai multor forme de toamnå, în condi¡iile unor ierni apropiate de normalul climatologic. Înså, dacå aridizarea climei va aduce ierni din ce în ce mai blânde din punct de vedere termic ¿i secetoase, culturile de toamnå, dacå supravie¡uiesc secetei, manifestå o îmbåtrânire fiziologicå precoce.

Aceasta impune cultivarea unor soiuri rezistente.

Ar fi de dorit cre¿terea suprafe¡elor cultivate cu mazåre, deoarece sunt bune premergåtoare pentru cerealele de toamnå (påråsesc terenul mai devreme ¿i consumå mai pu¡inå apå comparativ cu porumbul, floarea-soarelui ¿i soia).

La grâu anul acesta diferen¡ele au fost evidente. În lipsa perdelelor forestiere (care sunt cea mai bunå cale de combatere a eroziunii solului) este necesar så se foloseascå celelalte mijloace prin care se poate re¡ine zåpada pe teren, precum men¡inerea resturilor vegetale în stare ancoratå, utilizarea culturilor de acoperire.

Profitul Agricol 21/2020

GR|DINA

VIA [i LIVADA Cea mai mare colec]ie de mur [i zmeur din Europa La poalele Mun¡ilor Retezat, în apropiere de Bretea-Românå din jude¡ul Hunedoara, se aflå cea mai mare planta¡ie de zmeur, mur ¿i cåp¿un din România. Se întinde pe 20 de ha, iar pânå în 2021 proprietarul vrea så ajungå la 40 de ha. Tot aici va fi creatå cea mai mare colec¡ie de soiuri de mur ¿i zmeur existentå în Europa.

I

nvestitorul este societatea Carpathian Berries SRL, administratå de Ana-Maria Neculai.

Sloganul sub care se desfå¿oarå aceste activitå¡i este Gustul autentic al fructelor de pådure române¿ti.

Activitatea de produc¡ie propriu-ziså este concretizatå prin înfiin¡area pânå acum a 12 ha mur, 4,8 ha de zmeur ¿i 4,5 ha cåp¿un, cu obiectivul ca pânå în 2021 så ajungå la 15 ha mur 15 ha zmeur ¿i 10 ha de cåp¿uni.

De asemenea, a fost construit ¿i un depozit de stocare a produc¡iei cu camerå frigo.

“Nu existå o planta¡ie de asemenea anvergurå în România, iar tehnologiile pe care le aplicåm sunt cele mai moderne. Suprafa¡a la care vrem så ajungem este de 150 de ha cultivate. Am achizi¡ionat cele mai bune ¿i adaptate soiuri de zmeur ¿i mur. Avem ¿i o colec¡ie de 35 de soiuri pe care le teståm.

Scopul final este så avem cea mai mare colec¡ie de zmeur ¿i de mur din Europa.

De aceea anul acesta vom demara campania de achizi¡ionare a tuturor so36

iurilor de zmeur ¿i de mur care existå nu numai în Europa, ci în întreaga lume.

Vom crea ¿i cea mai mare colec¡ie de soiuri de zmeur ¿i mur din România în jude¡ul Hunedoara, dupå banca de gene de ro¿ii pe care eu am înfiin¡at-o la USAMVB”, a spus prof. univ. Radu ªumålan, director Inovare ¿i Tehnologie, Carpathian Berries SRL. Planurile pe termen mediu sunt înså mai ambi¡ioase. Va fi construitå o halå de procesare a produc¡iei, pentru producerea de concentrat, suc ¿i fructe uscate. De asemenea, va fi înfiin¡at un laborator de ameliorare ¿i multiplicare a plantelor, atât prin tehnologii clasice, cât ¿i prin tehnici de cultivare in vitro.

Plantatul ¿i recoltatul la zmeur ¿i mur se vor face mecanizat, iar udarea, prin sistem de irigare automatizat, controlat prin senzori de umiditate din sol.

Apa este aduså dintr-un râu aflat la 2,5 km distan¡å ¿i stocatå în bazine mari, pe câmp. Fertilizarea este mecanizatå ¿i automatizatå, iar controlul se face prin senzori. Împotriva bolilor ¿i dåunåtorilor se aplicå tratamente la avertizare, cu uti-

lizarea dronelor agricole la stropit, cu volum ultra-redus (VUR) de solu¡ie. “Utilizåm cele mai moderne sisteme de agriculturå inteligentå pentru a reduce efortul angaja¡ilor ¿i a lua cele mai bune decizii tehnologice. Întreaga tehnologie pe care o folosim este prietenoaså cu mediul ¿i respectå întocmai ghidul bunelor practici agricole, fiind în proces de certificare Global GAP. Grija fa¡å de angaja¡i ¿i fa¡å de societate este primordialå, mai importantå chiar decât profitul, de aceea încercåm så asiguråm condi¡ii de muncå optime, spa¡ii de odihnå ¿i relaxare, avem un cabinet medical dotat cu cele necesare ¿i personal instruit pentru a acorda primul ajutor”, spune ªumålan. În 2021, produc¡ia va ajunge la 50 60 de tone zmeur, 80 de tone de mur ¿i 100 de tone de cåp¿uni. Deja s-a început discu¡iile cu lan¡urile de retailer, pentru valorificarea delicioaselor fructe de pådure produse la poalele Mun¡ilor Retezat.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 21/2020

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Seipro - gama de alternative bio

pentru nutri]ia, biostimularea [i protec]ia plantelor ing. M\rg\rint NI}|-DRAGOMIR director tehnic Summit Agro România

Summit Agro România a început încå din 2018 så punå bazele unei game de produse bio, cu care så vinå în sprijinul fermierilor, gama Seipro. “Sei” vine de la seicho, care în limba japonezå înseamnå cre¿tere, iar “pro” face legåtura cu utilizatorul - profesionistul care utilizeazå produse de ultimå genera¡ie.

Aceastå gamå pune la dispozi¡ia fermierilor cinci produse pentru nutri¡ia, biostimularea ¿i protec¡ia plantelor.

Biostimulare ¿i nutri¡ie Agricultura, în general, plantele de culturå ¿i oamenii sunt supu¿i constant ac¡iunii diverselor surse cauzatoare de stres de naturå bioticå sau abioticå; acesta generând scåderi de produc¡ie cantitative ¿i calitative.

Prin gama Seipro, Summit Agro România vine în ajutorul fermierilor cu produse care, prin arhitectura lor, sunt concepute så pregåteascå plantele de culturå så treacå peste o perioadå de stres sau stimuleazå refacerea plantelor în urma stresului suferit.

Shigeki este un fertilizant cu aplicare foliarå, care are în compozi¡ie macro ¿i micro elemente chelatate, accesibile plantelor de culturå imediat.

Fiecare element din compozi¡ia sa ¡inte¿te anumite procese fiziologice, ajutând planta så fie pregåtitå pentru o viitoare perioadå de stres. Fermierii urmåresc, în general, prognoza meteo, dar ¿i avertizårile privind poten¡iale atacuri de boli sau dåunåtori, iar Shigeki este recomandat så fie aplicat înainte Profitul Agricol 21/2020

ca planta så treacå prin stres cauzat de condi¡ii climatice, agresivitatea unor erbicide ori eventualele accidente fiziologice sau mecanice.

Doza recomandatå este de 1,5 2,0 L/ha, pentru 1 tratament. Sunt recomandate douå tratamente. Tratamentul 2 se aplicå la 10 - 15 zile de la primul. Pentru situa¡ia în care fermierul a ratat momentul favorabil de aplicare a produsului Shigeki (înainte ca planta så treacå prin stres), recomandåm produsul Kaishi.

Kaishi este dedicat stimulårii proceselor fiziologice ale plantelor ¿i asigurå energia necesarå pentru a trece peste perioada de stres. Are în compozi¡ia sa aminoacizi liberi, u¿or accesibili plantelor de culturå ¿i azot organic.

Seceta fårå precedent din ultimele luni a cauzat plantelor un stres hidric major. Ploile abundente cåzute ulterior în unele zone, pe lângå partea pozitivå, de asigurare a apei atât de necesarå, au generat în acela¿i timp ¿i stres pentru plantele cultivate.

Recomandåm utilizarea produsului Kaishi în dozå de 2 L/ha, cu repetarea tratamentului la 10 -15 zile.

Kinactiv Root ¿i Kinactiv Fruit sunt biostimulatori certifica¡i pentru utilizarea în agricultura organicå, dar ¿i în cea clasicå. Fiecare proces fiziologic din plantå este consumator de energie ¿i genereazå un anumit nivel de stres. Unele culturi, înainte de a fi transplantate în câmpul de produc¡ie, trec prin faza de producere de råsad / material såditor. În momentul transplantårii, plantele suferå un stres, atât fiziologic, cât ¿i me-

canic - din cauza våtåmårii sistemului radicular. Kinactiv Root este produsul perfect, care ajutå plantele så treacå peste perioada de stres, stimulând refacerea ¿i dezvoltarea în timp scurt a unui sistem radicular sånåtos la tomate, ardei, cåp¿uni, pepiniere etc.

O plantå cu un sistem radicular bine dezvoltat este o plantå sånåtoaså, cu un sistem aerian bine dezvoltat ¿i cu produc¡ii sigure ¿i sånåtoase.

Kinactiv Root are în compozi¡ie aminoacizi liberi de naturå vegetalå, dar ¿i macro ¿i microelemente necesare asigurårii energiei pentru refacerea ¿i dezvoltarea sånåtoaså a sistemului radicular.

Doza recomandatå este de 2 L/ha ¿i recomandåm repetarea tratamentului la 7-10 zile. Înflorirea, fructificarea, formarea ¿i dezvoltarea fructelor sunt procese fiziologice care, de asemenea, cauzeazå stres plantei. Pentru a trece cât mai u¿or peste aceste perioade ¿i pentru a ob¡ine o produc¡ie sånåtoaså ¿i atingerea poten¡ialului genetic al plantei (mårimea fructului, fermitate, con¡inutul în zaharuri etc.) recomandåm utilizarea produsului Kinactiv Fruit în dozå de 2 L/ha, în 2 tratamente. Primul tratament trebuie så fie aplicat la începutul perioadei de formare a fructelor, iar al doilea la 1015 zile dupå primul tratament.

BrasiPro este un fertilizant foliar ce are în compozi¡ie bor, sulf, magneziu, molibden ¿i azot elemente esen¡iale cre¿terii ¿i dezvoltårii plantelor.

Recomandåm aplicarea în dozå de 3-4 L/ha la culturile de rapi¡å, floarea-soarelui, vi¡å de vie, pomiculturå ¿i unele culturi legumicole.

Produsul poate fi aplicat începând cu fenofaza de 2-4 frunze adevårate, pânå la începutul înfloritului.

37

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ajutorul pentru stocarea laptelui Comisia Europeanå a anun¡at cå va acorda procesatorilor din România 931.000 de euro pentru stocarea privatå a laptelui.

Fermierii nu primesc nimic, în condi¡iile în care pre¡ul laptelui s-a pråbu¿it din nou la poarta lor în plinå crizå. Iar acest lucru i-a revoltat pe crescåtori. „Este o mare ¡eapå sprijinul pentru stocarea laptelui”, spune fermierul Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental, de la Hårman, jude¡ul Bra¿ov.

“

Comisia ne-a comunicat cå se poate finan¡a stocarea privatå la produse lactate, unt, lapte praf ¿i diferite brânzeturi, ca¿caval, sau la carne. A spus chiar Adrian Oros, ministrul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale.

Suma alocatå României este de 931.000 euro. Va trebui så evaluåm, în primul rând, care sunt acei procesatori care au capacitate de stocare, så analizåm foarte bine toate datele pe care le putem ob¡ine prin DSV-uri ¿i Direc¡iile Agricole Jude¡ene privind raportårile de prim-cumpåråtor la lapte, de asemenea Observatorul laptelui, astfel încât, dacå vom lua aceastå decizie de stocare privatå, så venim în sprijinul procesatorilor care au probleme cu stocurile, dar indirect ¿i-n sprijinul colaboratorilor lor, ¿i anume fermierii. Pentru cå sunt convins cå, dupå trecerea acestei crize, vom avea nevoie în continuare de produc¡ii 38

de lapte ¿i de fermieri. De aceea, nu a¿ vrea ca, în aceastå perioadå grea, presiunea så fie doar asupra fermierilor care produc lapte ¿i procesatorii så ofere un pre¡ pe litrul de lapte foarte scåzut astfel încât unii fermieri så nu mai reziste pe pia¡å ¿i så renun¡e. Ar fi foarte grav acest lucru pentru cå, începând din august-septembrie, vor fi necesare cantitå¡i mari de lapte ¿i vom avea nevoie de ace¿ti fermieri ¿i de animalele lor pe care le au acum în produc¡ie. De aceea, dacå vom reu¿i så gåsim o schemå de a stimula aceastå stocare privatå în domeniul produselor de lapte, avem patru condi¡ii pe care le vom impune: så se respecte contractele încheiate cu fermierii, to¡i procesatorii care vor accesa aceastå formå de sprijin trebuie så fie la zi cu plata laptelui cåtre fermieri, produsele stocate care se vor lua în calcul trebuie så con¡inå 100% lapte, materie primå din România, ¿i iarå¿i, foarte important, produsele stocate privat, care se vor lua în calcul pentru acordarea sprijinului, trebuie så con¡inå 100% lapte ¿i nu înlocuitori.”

„Este imoral så fie ajuta¡i tot procesatorii” „Nu este corect så i se dea procesatorului pentru cå a scåzut pre¡ul la poarta fermelor, spune Zoltan Haller. ªi, cu toate astea, tot procesatorii beneficiazå de sprijinul pentru stocarea laptelui.

Stai, domnule, cå tu câ¿tigi deja din douå pår¡i: o datå cå ai redus pre¡ul de achizi¡ie ¿i apoi prime¿ti bani ca så depozitezi ce? Fermierii nu primesc nimic. Jocurile nu se fac în România.

Jocurile se fac la Bruxelles, unde cel

puternic trage jar pe turta lui. Fermierul pierde ¿i din cauza secetei 30% din profit sau chiar mai mult. Este imoral så fie ajuta¡i tot procesatorii”.

„Ori ne ajuta¡i så ie¿im din crizå, ori tåia¡i importurile!

Nici fermierul Gheorghe Florea, secretarul Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România (AGCTR), pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine din jude¡ul Prahova, nu este de acord så se dea bani numai procesatorilor, în condi¡iile în care pre¡ul laptelui la poarta fermelor s-a redus semnificativ, evident, cu unele excep¡ii. „Dacå vor autoritå¡ile så ne ajute, så nu mai permitå importurile de lapte, fiindcå 40% se aduce din Ungaria, din Polonia, din Italia. Ungurii au forme diverse de sprijin pentru fermele de vaci, fårå så informeze Comisia Europeanå: energia electricå, accesul pe pie¡e, motorina pentru zootehnie, impozitele...

Numai ai no¿tri nu gåsesc solu¡ii! Una din douå: ori ne ajuta¡i så ie¿im din crizå, ori tåia¡i importurile! Pe noi ne acuzå Emil Dumitru cå am luat bani degeaba, cå tot noi aducem lapte de-afarå. ªi acum ce facem, în condi¡iile în care 70% din ¡arå e pârjolitå de secetå? Eu nu am probleme cu ferma, cu seceta, dar merg în control la ferme ¿i este un dezastru aproape generalizat. Procesatorul, dacå are necazuri, închide fabrica sau reduce aprovizionarea cu Profitul Agricol 21/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Zoltan HALLER,

fermier, H\rman, jude]ul Bra[ov

lapte. Fermierul nu poate închide ferma ¿i så plece acaså. El e nevoit så cumpere furaje, så cheltuiascå. Laptele a coborât pânå la 70 de bani. Unii primesc greu 1,30 lei pe litru”.

Gheorghe Florea lucreazå 130 de hectare cu familia ¿i cre¿te 70 de vaci, din care mulge 40. Nu are på¿une ¿i le ¡ine în stabula¡ie liberå.

De ce statul român nu interzice uleiurile vegetale din lactate?

Liviu Bålånici, proprietarul companiei Panifcom din jude¡ul Ia¿i, crede cå unica solu¡ie este interzicerea uleiurilor vegetale din lactatele ¿i brânzeturile procesate. „Pre¡ul laptelui ar cre¿te dacå s-ar interzice utilizarea uleiurilor vegetale din aceste produse. ªi nu este în regulå så se dea bani pentru lapte numai procesatorilor. Din fericire, procesatorul meu nu a scåzut pre¡urile. Am contract anual cu Olympus, care mi-a ridicat tot laptele mereu. Primesc 1,60 lei pe litru. Înså ¿roturile, premixurile, vitaminele, aminoacizii au crescut foarte mult. O specula¡ie... Totul depinde numai de autoritå¡ile române. Existå o directivå europeanå, care interzice utilizarea a mai mult de 2% de uleiuri vegetale în tot ce înseamnå alimenta¡ie. M-am ocupat de acest lucru. Am tradus pentru autoProfitul Agricol 21/2020

ritå¡ile noastre legea din Ungaria ¿i acolo scrie clar: „Este interzis så se comercializeze pe teritoriul Ungariei produse alimentare cu mai mult de 2% uleiuri vegetale”.

Dar pot produce pe teritoriul lor ¿i så vândå în alte ¡åri, cum ar fi România ¿i Bulgaria. Germania a adoptat o asemenea lege din anul 2017. Toate ¡årile din triunghiul de la Vi¿egrad au adoptat legea imediat dupå apari¡ia directivei europene, cu 6 luni în urmå. Au fåcut scan-

dal din cauza dublului standard.

Dacå autoritå¡ile noastre sus¡in cå nu au bani, atunci så aplice regulamentul european ca toate ¡årile Uniunii Europene. Existå modele de legi la statele vecine ¿i se rezolvå imediat un consum semnificativ de lapte. Sunt firme în România care comercializeazå uleiuri de palmier ¿i margarinå, în valoare de sute de milioane de euro. Toatå HORECA folose¿te numai produse din uleiuri vegetale: pizza, mozzarella. Indlacto este o fabricå din Mure¿, care nu vede laptele. Delaco face „o mare brânzå”, cum sunå reclama lor, numai cu importuri. To¡i au cifre de afaceri uria¿e. Dacå se aplicå regulamentul european, cre¿te imediat cererea, ¿i va cre¿te ¿i pre¡ul. Sigur, nu este o sumå foarte mare care se acordå pentru stocarea laptelui: un milion de euro. ªi nu ¿tiu dacå va reu¿i vreun procesator så atragå ace¿ti bani pentru cå måsura este foarte complicatå, dar principial este incorect”, spune Liviu Bålånici.

Viorel PATRICHI

Industria laptelui nu a primit niciodatå subven¡ie...

Dorin Cojocaru, pre¿edintele APRIL, precizeazå cå România produce 4,2 - 4,3 milioane de tone de lapte pe an.

“Existå 464 de fabrici mici, care nu sunt autorizate pentru comer¡ul intracomunitar, au ¿tampilå dreptunghiularå.

Procesatorii mari au ¿tampilå ovalå. În aceastå perioadå, 2 milioane de tone de lapte nu au mai fost vândute din cauza pandemiei. Pre¡ul s-a pråbu¿it în centrele de colectare, nu la ferme. Gospodåriile popula¡iei produc anual un milion de tone de lapte pe an. România importå 52% din necesarul intern de brânzeturi. De ce nu verificå MADR situa¡ia laptelui? Are 15.000 de angaja¡i.

Pre¡ul nu poate fi înghe¡at, fiindcå îl omorâm pe fermier. Între mine ¿i consumator este comerciantul. Fermierul trebuie så fie aliatul procesatorului”, spune Dorin Cojocaru.

Pre¿edintele APRIL reaminte¿te cå existå 34 de legi ¿i acte normative numai pentru lapte, pentru evitarea fraudei. Prin urmare, pisica moartå nu este în ograda procesatorilor.

“Autoritå¡ile så-¿i facå datoria. Ar trebui så avem måcar un procesator în fiecare jude¡ ca så stimulåm concuren¡a. România aruncå zerul, fermierii plåtesc ca så-l distrugå. Nicåieri nu se întâmplå acest lucru. Toate solu¡iile pentru fraude se gåsesc la Ministerul Finan¡elor, care trebuie så aplice legea. Eu reprezint 86% din industria laptelui ¿i ¿tiu ce spun. Industria laptelui nu a primit niciodatå subven¡i în to¡i ace¿ti 30 de ani. Înså, dacå nu dezvoltåm procesarea, nu putem stimula nici zootehnia”.

39

CRE{TEREA ANIMALELOR

O ac]iune promi]\toare tinde s\ devin\ brand Chiar dacå majoritatea membrilor sunt ferme de familie sau fermieri mijlocii, Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Românescå, tip Simmental, de la Hårman, Bra¿ov, a testat deja 26 de tauri. Dacå luåm în considerare rezultatele testårii taurilor din ultimii 30 de ani, chiar este o realizare. Aceastå organiza¡ie profesionalå a urcat în fruntea plutonului asocia¡iilor care de¡in cartea de raså.

“Am testat 26 de tauri la Semtest Craiova ¿i al¡i 15 îi vom trimite în acest an, spune Zoltan Haller, fondatorul ACVBR-Sim. Facem în Germania testele de genotipare pentru vacile de lapte din sec¡iunea principalå a Registrului Genealogic. Se confirmå originea animalelor prin testarea ADN. Tot proiectul ajunge la 300.000 de euro pentru peste 12.000 de vaci cu lapte ¿i tineret. Au apårut deja ¿i urma¿i confirma¡i, pe care i-am testat genomic ¿i suntem mul¡umi¡i de rezultate”.

Asocia¡ia de la Hårman ¿i-a urmårit consecvent programul de ameliorare ¿i rezultatele încep så se vadå.

Principalele ei obiective sunt: - Formarea prin izolare reproductivå a unui genofond de vaci de performan¡å, specializat pentru produc¡ia de laptecarne, constituit ca popula¡ie sub denumirea de “Bål¡atå Româneascå” (BR); - Oficializarea genofondului format prin deschiderea ¿i conducerea Registrului Genealogic al rasei, a popula¡iei cu denumirea de Bål¡atå Româneascå pentru atingerea standardelor ¿i nivelurilor de performan¡å ale animalelor identificate din Rasa Bål¡atå din alte state unde ameliorarea are un grad de dezvoltare mai avansat;

rioare de material seminal de la taurii de tip Simmental din alte state, în perspectivå, a acumulårilor de valori genetice din aceastå raså, ce se pot ob¡ine prin însåmân¡are artificialå; - Efectuarea Controlului Oficial al Produc¡iilor, al lucrårilor de apreciere a tipului corporal pentru animalele apar¡inând genofondului angajat în lucrårile de formare ¿i ameliorare a rasei Bål¡atå Româneascå; - Administrarea bazei de date, pentru organizarea ¿i conducerea Registrului Genealogic al rasei; - Prestarea de servicii de reproduc¡ie prin însåmân¡åri artificiale ¿i embriotransfer cåtre membrii asocia¡i, precum ¿i efectuarea importurilor de materiale necesare în acest scop; - Aprovizionarea ¿i/sau producerea agentului criogenic pentru påstrarea materialului seminal în containere criobiologice, difuzarea pentru påstrarea

materialului de reproduc¡ie din containerele criobiologice la parametrii tehnici; - Procurarea din ¡arå ¿i din stråinåtate ¿i distribu¡ia cåtre membrii asocia¡iei de: material de reproduc¡ie (material seminal, embrioni), consumabile, ma¿ini, utilaje, aparatutå, accesorii ¿i piese de schimb, animale de raså, furaje, semin¡e, îngrå¿åminte, produse fitofarmaceutice; - Efectuarea de servicii de identificare ¿i înmatriculare a animalelor din genofondul popula¡iei, ca bazå pentru certificarea originii ¿i performan¡elor productive ale animalelor de raså; - Reprezentarea membrilor asocia¡iei în fa¡a autoritå¡ilor Statului sau ale altor organiza¡ii neguvernamentale pentru atingerea scopurilor propuse.

Viorel PATRICHI

Bartalis Attila, crescåtor de animale din satul Câr¡a, jude¡ul Harghita, membru în ACVBR-Sim, vrea så vândå taurul testat de asocia¡ie la Craiova. Animalul are 600-650 de kilograme, iar mama lui de¡ine certificat de origine. Tatål este Mailer (cod de catalog 52687). Doritorii pot vorbi cu fermierul la telefonul 0744.564.171.

Dupå cum se poate vedea, crescåtorii pot vinde tauri de pråsilå certifica¡i, dar vor putea vinde ¿i material seminal, mai ales cå pandemiile pot genera mari surprize pentru transporturile de material seminal din import. Dacå, în situa¡ii de crizå mondialå, nu vom avea propria reproduc¡ie puså la punct, zootehnia României va avea grave probleme de supravie¡uire. ªi s-au fåcut eforturi mari pentru aceastå matcå...

- Omologarea na¡ionalå ¿i inter na¡ionalå a Rasei Bål¡atå Româneascå de cåtre organiza¡iile de drept; - Valorificarea în acest scop a rezultatelor accesibile ale importurilor ante40

Profitul Agricol 21/2020

Claas: Un nou director de vânzåri la nivel global Christian Radons se va alåtura Comitetului Executiv al Grupului Claas, preluând responsabilitatea diviziei globale de vânzåri ¿i service. El îi succede lui Bernd Ludewig. Radons lucreazå pentru Claas de aproximativ 20 de ani, parcurgând cam toate etapele de top management.

IPSO Agriculturå: Discount de 15% la filtrele Manitou Speciali¿tii IPSO Agriculturå spun cå filtrele de origine Manitou au o stabilitate ridicatå a pliurilor ¿i o arie a suprafe¡ei filtrante cu aproximativ 15% mai mare decât a filtrelor alternative. Acest lucru conferå o capacitate måritå de re¡inere a murdåriei ¿i, în acela¿i timp, reduce riscul de colmatare prematurå. În prezent, IPSO Agriculturå desfå¿oarå o campanie valabilå pânå în 30 iunie 2020, prin care oferå mentenan¡å ¿i discount de 15% la achizi¡ionarea filtrelor originale Manitou.

NHR Agropartners prezintå tractoarele Same Dorado NHR Agropartners are în portofoliu ¿i gama de tractoare SAME Dorado, cu modelele Dorado 80 Natural, cu motor de 75 CP nominal, respectiv Dorado 100 Natural, cu motor de 97 CP nominal. Tractorul Same Dorado este deja expus în toate cele 13 filiale NHR Agropartners din ¡arå. Cei care vor så-l achizi¡ioneze beneficiazå de pre¡ special începând de la 27.900 euro (fårå TVA) ¿i de 3 ani garan¡ie sau 1.200 ore de func¡ionare.

Cei care doresc så-l vadå de aproape se pot programa pe https://nhr.ro/ contact/.

42

MA{INI

AGRICOLE Amazone UF 02 pentru tratamente [i mai eficiente Un nou model de sprayer purtat este disponibil în oferta Amazone. Are o capacitate a rezervorului de 1.600 sau 2.000 litri, un design optimizat, u¿or de accesat de cåtre operator. Este echipat cu o rampå Super-S2 cu lå¡imi de lucru de 15 pânå la 30 m. În combina¡ie cu rezervorul frontal FT, capacitatea rezervorului sprayerului poate fi u¿or crescutå cu 1.000 l.

Reprezentan¡ii Amazone România au precizat cå noul sprayer UF 02 oferå o serie de avantaje, printre care proiectarea centrului de greutate apropiat de tractor, prin care nu mai este necesarå o putere hidraulicå mare, un sistem de cuplare rapid ¿i un dispozitiv de parcare confortabil, care permit o montare

u¿oarå.

UF 02 dispune de un compartiment de depozitare integrat, rezistent la praf, care previne orice contaminare, la care se adaugå supape de operare personalizate, de la pachetul standard la pachetul Comfort cu TwinTerminal 3.0.

Vasul de induc¡ie, cu o capacitate de aspira¡ie de pânå la 150 litri/minut, asi gu rå timpi minimi de um plere ¿i un amestec omogen de agen¡i de pulveri zare. Sistemele de recirculare sub presiune DUS men¡in circula¡ia continuå a lichidului de pulverizat.

pagin\ realizat\ de Arpad DOBRE

Pöttinger construie[te înc\ o fabric\ de prese [i greble Constructorul austriac Pöttinger a demarat construc¡ia celei de-a patra fabrici. Investi¡ia se va ridica la 25 de

milioane de euro, iar în prima fazå se va construi o halå cu suprafa¡å totalå de 6.300 mp, unde vor fi amplasate liniile de asamblare pentru presele de balotat din gama Impress ¿i pentru greblele rotative din gama Top. Echipamentele ¿i utilajele Pöttinger sunt distribuite în România de NHR Agropartners.

Profitul Agricol 21/2020

MA{INI AGRICOLE

Agri-Alian]a ofer\ solu]ii performante pentru viticultur\ Fermierii care se ocupå ¿i de viticulturå vor regåsi în portofoliul Agri-Alian¡a, pe lângå recunoscutele tractoare înguste Kubota M5 Narrow, ¿i o gama completå de utilaje ¿i ma¿ini dedicate lucrului în vie, de la producåtorul german Ero.

M

odelul Narrow al tractoarelor Kubota M5 este dedicat activitå¡ilor din vii ¿i livezi sau orice alte domenii care necesitå un tractor îngust. În gamå sunt 8 modele, care acoperå o plajå de putere de la 73 la 105 CP, cu o mare varietate de op¡iuni, oferind fermierilor tractorul potrivit pentru orice condi¡ii de lucru.

Seria M5 este echipatå cu o transmisie nouå, tip powershift, disponibilå în douå variante: 18 viteze F/S ¿i o varianta confort, cu 36 viteze F/S, cu dual speed.

Priza de putere 540/540 E intrå în dotarea standard ¿i poate fi ac¡ionatå printr-o apåsare de buton. Op¡ional, este disponibilå o prizå de putere de 1.000 rpm.

Tractoarele Kubota M5 Narrow de 73 CP sunt disponibile în douå variante cu cabina sau ROPS (fårå cabinå, dar cu sistem de protec¡ie).

Avantajele lucrului în vie sunt date de greutatea reduså a tractoarelor, managementul tura¡iei constante a mo-

Echipamente ERO pentru lucrul în vie Colaborarea Agri-Alian¡a cu producåtorul german ERO aduce viticultorilor români o gamå largå de ma¿ini ¿i utilaje: ma¿ini de cârnit, ma¿ini de ridicat ¿i legat, defoliatoare, ma¿ini de pre-tåiat ¿i de tåiat în uscat, combine de cules struguri. Echipamentele ERO au protec¡ie la impact ¿i schimbarea centrului de gravita¡ie pentru o manipulare mai u¿oarå pe pante. Recent, Agri-Alian¡a a livrat o ma¿inå de ridicat ¿i legat vi¡å-de-vie ERO Shoot Binder 500, care a ajuns la un viticultor din Vrancea.

44

torului, fårå a mai folosi pedala de accelera¡ie, ¿i raza micå de întoarcere realizatå prin sistemul de întoarcere cu bi-speed, inova¡ie Kubota, care asigurå un unghi de întoarcere extrem de strâns. Începând cu un unghi de 35 de grade, sistemul måre¿te viteza perifericå a ro¡ilor din fa¡å, rezultând o razå de întoarcere de doar 3.95 m.

De asemenea, existå ¿i varianta de tractor cu ¿enile, de 93 de CP, care asigurå repartizarea uniformå a greutå¡ii tractorului, oferind o mai bunå stabilitate ¿i o compactare minimå a solului. ªenilele au lå¡imea de 300 mm, o înål¡ime a crampoanelor de 40 mm ¿i exercitå o presiune de doar 0,29 kg/cm. ªenilele oscileazå independent, astfel încât se pot traversa cu u¿urin¡å terenuri accidentate, men¡inând permanent ambele pår¡i ale tractorului în contact cu solul.

Datoritå sistemului de prindere în 3 puncte Cat II, tractoarele au o capacitate de rdicare de 2.300 kg. Modelele cu cabina ale seriei M5 Narrow oferå op¡iunea de a cre¿te numårul conexiunilor hidraulice fa¡å/spate de la 2 (standard) la 5. Pentru modelele ROPS sunt disponibile 3 conexiuni hidraulice în fa¡å.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 21/2020

MA{INI AGRICOLE

Fiabilitate [i precizie cu tractoarele Deutz-Fahr 7 TTV Modelele de tractoare Deutz-Fahr din Seria 7 TTV dezvoltå pânå la 246 CP ¿i se remarcå printr-o serie de caracteristici tehnice cu care ne-au obi¿nuit deja producåtorii germani de la fabrica din Lauingen: calitate, precizie ¿i fiabilitate, combinate cu tehnologie inovatoare atât pentru eficien¡a costurilor, cât ¿i pentru confort.

M

odelele seriei 7 TTV sunt echipate cu motoare Deutz TTCD de 6 litri, în 6 cilindri, ce respectå cerin¡ele clasei de emisii Tier V. Sunt echipate cu sistem de reducere cataliticå selectivå (SCR) ¿i filtru de particule diesel (DPF) pasiv, la care se adaugå sistemul turbo cu intercooler ¿i injec¡ia Common Rail pentru un consum redus de carburant.

Sistemele hidraulice ¿i capacitatea sporitå de ridicare, atât pe fa¡å, cât ¿i pe spate, vin în completarea specifica¡iei generale a Seriei 7, fåcând din aceste tractoare utilajul optim pentru cre¿terea productivitå¡ii antreprenorilor ¿i afacerilor agricole.

Douå modele eficiente Aceastå serie de tractoare DeutzFahr include 2 modele: 7230 TTV ¿i 7250 TTV. Primul are un motor ce dezvoltå o putere nominalå de 214 CP conform normei ECE R 120 ¿i ajunge la puterea maximå de 226 CP. Al doilea model are o putere nominalå de 237 CP ¿i ajunge la maximum 246 CP. Ambele au o greutate minimå de 8.200 kg ¿i una maximå de 9.100, un ampatament de 2,868 m ¿i o capacitate de ridicare de 10.000 kg.

Ca elemente comune, fiecare dintre aceste tractoare are o capacitate de ridicare pe spate de pânå la 10.000 kg ¿i un ampatament de 2,868 m. O altå dotare comunå este transmisia TTV cu varia¡ie continuå (cu tehnologie Terra-

matic) pentru viteze selectate cu precizie de la 0,2 km/h pânå la maximum 40 km/h, la o tura¡ie reduså a motorului.

La acestea se mai adaugå ¿i un sistem de suspensie nou dezvoltat pe axe ¿i frâne cu discuri uscate umede pentru o siguran¡å optimå în timpul deplasårii.

Seria 7 vine cu un confort sporit al cabinei MaxiVision 2, comenzi intuitive, o consolå multifunc¡ionalå cu design nou, sisteme de ultimå orå pentru agriculturå de precizie, plus o tehnologie de înaltå eficien¡å pentru motor ¿i transmisie.

Varianta Warrior Modelul 7250 se comercializeazå ¿i în varianta Warrior, de culoare neagrå, cu urmåtoarele caracteristici: ¡eavå de e¿apament cu finisaje din o¡el inoxidabil, lumini Warrior cu led pe fa¡å ¿i în plafon ca dotare standard, iar op¡ional, lumini Warrior pe cabinå fa¡å/spate, climatizare automatå, geam inferior pe spate cu izolare fonicå ¿i termicå ¿i iluminare cu led pentru comenzile externe. Reprezentan¡ii NHR Agropartners au precizat cå acest model beneficiazå de 3 ani de garan¡ie sau 3.000 de ore de func¡ionare.

Arpad DOBRE

46

Profitul Agricol 21/2020

Parteneriat între agricultori ¿i o firmå de software Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb ¿i Siveco implementeazå un program pilot, Platformå-suport IoT pentru gestionarea deciziilor legate de cultura porumbului. (IoT este acronimul pentru Internet of Things, despre modul cum comunicå prin re¡ea diversele echipamente între ele, mai mult sau mai pu¡in cu interven¡ia omului.)

Asocia¡ia î¿i propune, prin acest program, så implementeze o platformå IT care så sprijine fermierii în luarea deciziilor legate cultura porumbului. Pentru început, sistemul va fi testat în 15 ferme specializate în culturi de câmp, toate având în rota¡ie ¿i porumbul.

Isagri a anun¡at primul update al programului Arenda¿ Pe 26 mai, Isagri România a anun¡at primul update adus programului lor Arenda¿, de gestiune a contractelor de arendå. Lansat în toamna anului trecut, Arenda¿ genereazå contracte, emite facturi ¿i stocheazå toate informa¡iile privitor la arendå.

Update-ul a fost prezentat printr-un webinar, exclusiv pentru clien¡i. Isagri este o companie francezå dedicatå software-ului agricol. Din 2006 pânå în 2011 au testat pia¡a româneascå prin parteneri. În 2011, Isagri a decis så î¿i formeze propria filialå Bucure¿ti ¿i så devinå o prezen¡å localå.

AgriPlanta - RomAgroTec se mutå în online Pentru cå pandemia nu permite întâlnirile reale, fa¡å în fa¡å, expozi¡iile se reinventeazå. Organizatorii expozi¡iei AgriPlanta-RomAgroTec au decis cå anul acesta vor fi prezen¡i mai accentuat în mediul digital, cu seminarii, lansåri de produse, prezentåri de noutå¡i tehnologice ¿i alte subiecte interesante pentru agricultori.

48

AGRICULTURA

DIGITAL| FarmFacts> o propunere de afaceri Din 1985, FarmFacts, o echipå de fermieri pasiona¡i de IT ¿i programatori cu legåturi strânse în agriculturå, scriu ¿i testeazå software pentru agriculturå.

Anul acesta FarmFacts propune companiilor din sectorul agricol un sistem de Soil Sampling (servicii de probe de sol) ca program de parteneriat ¿i o unealtå de fidelizare a clien¡ilor.

Analizele solului sunt, printre altele, baza planificårilor în agriculturå. Iar cunoa¿terea solurilor este baza administrårii subzonelor cu ratå variabilå.

Privind la numårul exploata¡iilor agricole ¿i la suprafa¡a utilizatå, pia¡a probelor de sol este enormå ¿i oferå un model de afaceri durabil, chiar ¿i în perioadå de crizå.

Fiecare companie care oferå servicii în agriculturå poate deveni partener Field Service ¿i så-¿i extindå gama de servicii oferite clien¡ilor.

Pot fi dealeri de utilaje, distribuitori de inputuri, laboratoare, prestatori servicii agricole ¿i anterprenori. În prezent, sistemul Next Farming Field Services func¡ioneazå cu succes în 9 ¡åri europene.

Firmele care doresc un parteneriat cu FarmFacts vor beneficia de training-

uri teoretice ¿i practice, efectuate de speciali¿tii companiei la loca¡ia partenerului. De asemenea, li se pune la dispozi¡ie softul Next Farming Office ¿i hardware-ul necesar prelevårii.

Fiecare partener Field Service va avea acces la serviciile laboratoarelor certificate ¿i datele satelitare necesare cartårii ¿i prelevårii. Pentru a asigura func¡ionarea procesului pentru client, mai ales în perioada de început, partenerul Field Service dispune de suport online ¿i telefonic pentru clarificarea întrebårilor referitoare la marketing ¿i derularea proceselor.

Investi¡ia depinde doar de gama ¿i volumul de servicii planificate. Aceasta începe cu tehnicå simplå de prelevare pânå la vehicule offroad (ATV/PickUP/SUV) complet dotate cu sonde de prelevat ¿i tablet de localizare DGPS a liniilor ¿i punctelor de prelevare.

Pe lângå serviciile de probe de sol partenerul Field Service poate så-¿i extindå activitatea pânå la distribuitor al tuturor produselor de software ¿i digitalizare în agriculturå.

Contacta¡i-ne pentru mai multe informa¡ii: sales@nextfarming.de. Vorbim române¿te!

Profitul Agricol 21/2020

INFORMA}II

EXTERNE China ar putea reduce importurile de alimente din SUA Hong Kong este o fostå colonie britanicå ¿i ¿i-a påstrat un statut special ¿i dup revenirea la China. Acum, Beijingul încearcå înså så impunå o nouå lege a securitå¡ii, care ar suprima multe dintre libertå¡ile actuale ale cetå¡enilor.

A profitat de ocazie pre¿edintele american Donald Trump, care a amenin¡at cå va lua måsuri severe contra Chinei, înså acestea nu au fost anun¡ate încå.

Conform unor surse neoficiale de la Beijing, un råspuns dur al americanilor ar pune în pericol tratatul comercial

semnat recent între cele douå ¡åri ¿i ar reduce achizi¡iile de produse agricole americane.

Prin prima fazå a acordului din luna ianuarie, China s-a angajat så cumpere alimente din SUA în valoare de cel pu¡in 32 miliarde de dolari anual peste nivelul înregistrat în anul 2017.

“Din cauza tensiunilor dintre America ¿i China, companiilor private le este fricå så mai cumpere produse americane”, spune Dean Friedrichs, analist al companiei INTL FCStone.

Peste 300 de infecta]i într-un abator din Brazilia Compania brazilianå BRF a anun¡at cå 340 de muncitori au fost infecta¡i cu coronavirus la un abator din sudul ¡årii.

Angaja¡ii au fost trimi¿i acaså dupå ce virusul a fost depistat prin testare rapidå ¿i vor efectua un set de analize mai complexe de laborator. Fabrica de procesare din ora¿ul Concordia are în total 5.132 muncitori. “ªtirea a provocat panicå din cauza numårului mare de infec¡ii, înså noi credem cå va avea doar un impact minor asupra produc¡iei”, spunea un oficial.

BRF a testat to¡i angaja¡ii abatorului care proceseazå carne de pui ¿i porc, iar to¡i cei sånåto¿i s-au întors deja la muncå. Compania nu a închis pânå acum nici un punct de lucru din cauza pandemiei.

Marii exportatori de carne din BraProfitul Agricol 21/2020

zilia au semnat un acord cu Ministerul Muncii, care le permite så continue opera¡iunile în perioada carantinei, cu condi¡ia asigurårii unor måsuri suplimentare de protec¡ie pentru muncitori. pagini de

Drago[ B|LDESCU

Hameiul ar putea ajunge furaj în Anglia Epidemia de coronavirus a afectat grav cererea de hamei, iar cultivatorii britanici ar putea fi nevoi¡i så vândå recolta ca furaje. ¥n perioadele normale, hameiul este cåutat de fabrican¡ii de bere, înså închiderea barurilor ¿i restaurantelor, anularea evenimentelor sportive ¿i a marilor festivaluri a redus semnificativ consumul, iar stocurile au ajuns la un nivel record. Situa¡ia este similarå în Statele Unite, acolo unde un numår mare de berårii au dat deja faliment, iar agricultorii se confruntå cu restric¡ii de transport.

Cre¿te pre¡ul grâului rusesc Pre¡ul de export al grâului din Rusia a crescut, dupå ce mai multe estimåri, inclusiv cea a Ministerului Agriculturii, prevåd o recoltå foarte slabå în acest an din cauza secetei. Cota¡ia cerealelor s-a apreciat cu 3-4% în ultima såptåmânå, pentru transporturile cu livrare în luna iulie. În acest sezon Rusia a exportat în total 35,3 milioane tone de cereale, cu 13% mai pu¡in decât în aceea¿i perioadå a anului trecut. Recolta de grâu din acest an este acum estimatå la 81,2 milioane de tone.

Patriotismul alimentar între¡ine pia¡a falsurilor Nu doar România este încercatå de microbul patriotismului alimentar. Este o modå care a cuprins ¿i alte state. ¥n Polonia, un mare lan¡ de supermarketuri, a sim¡it ocazia ¿i a etichetat drept poloneze o serie de legume ¿i fructe din import.

Un control al Autoritå¡ii pentru Concuren¡å din Polonia a identificat morcovi belgieni, castrave¡i ucraineni ¿i alte legume pe care nu le men¡ioneazå, etichetate în mod fals ca fiind produse autohtone.

Acum, Autoritatea amenin¡å lan¡ul de supermarketuri cu o amendå de 10% din cifra de afaceri. Grupul polonez în cauzå, Biedronka, anun¡a la începutul anului cå are de gând så se extindå ¿i în România.

49

INFORMA}II EXTERNE Trei mii de infec¡ii în abatoarele americane Cel mai mare sindicat al angaja¡ilor din abatoarele americane sus¡ine cå peste 3.000 de muncitori au fost infecta¡i cu coronavirus ¿i 44 dintre ei au decedat. Sindicatul a cerut guvernului ¿i marilor companii så ia mai multe måsuri de protec¡ie a angaja¡ilor din fabricile de procesare în aceastå perioadå. Muncitorii solicitå închiderea imediatå a unei fabrici din statul California, parte a grupului Smithfield, unde rata infec¡iilor a depå¿it 10%.

China interzice importurile de carne de porc din India Autoritå¡ile vamale chineze au anun¡at interzicerea importului porcilor ¿i a produselor din carne de porc din India, dupå descoperirea mai multor focare de infec¡ie cu pestå porcinå în statul vecin. Virusul a ucis deja mii de animale, iar autoritå¡ile indiene nu reu¿esc så împiedice råspândirea lui.

China s-a confruntat cu o epidemie extrem de gravå de pestå, care a devastat fermele ¿i a provocat cre¿terea rapidå a pre¡urilor, for¡ând guvernul så creascå importurile ¿i så vândå carne din rezervele de stat.

Pesta porcin\ se întoarce în Vietnam Vietnamul a sacrificat 4.000 de porci în încercarea de a controla un nou focar de pestå porcinå, dupå ce prima fazå a epidemiei a fåcut ravagii anul trecut. Ministerul Agriculturii de la ei a anun¡at cå virusul a fost descoperit în 155 localitå¡i din 19 provincii, inclusiv capitala Hanoi, iar riscul de extindere este foarte mare.

Conform oficialilor, de vinå sunt måsurile precare de biosecuritate ¿i incon¿tien¡a fermierilor care au cumpårat animale cu o origine necunoscutå.

În plus, mai mul¡i crescåtori nu au anun¡at autoritå¡ile cå porcii lor sunt bolnavi ¿i au preferat så-i sacrifice ¿i så-i vândå pentru consum.

Pesta porcinå a ajuns ini¡ial în Vietnam în luna februarie 2019 ¿i s-a extins rapid, for¡ând guvernul så ia måsuri foarte dure. Au fost sacrificate atunci 6 milioane de animale, reprezentând 20% din numårul total din ¡arå.

Vietnamul este al ¿aselea cel mai mare producåtor de carne de porc din lume.

Banca Mondial\ sus]ine lupta contra l\custelor Yara Birkeland a ajuns în Norvegia Construitå în România, la Gala¡i, Yara Birkeland este o navå prototip dacå vre¡i. A fost finan¡atå de producåtorul norvegian de îngrå¿åminte Yara ¿i de compania de tehnologie Kongsberg.

Ambi¡ia lor, så de¡inå prima navå de transport containere complet autonomå ¿i cu emisii zero. Teoretic, nava trebuie så înlocuiascå camioanele în transferul fertilizan¡ilor Yara din fabricå în port. Compania norvegianå ¿i-a fåcut calculul cå a¿a va reduce în jur de 40.000 de transporturi rutiere pe an.

50

Banca Mondialå a alocat 500 de milioane de dolari pentru combaterea låcustelor care amenin¡å aprovizionarea cu alimente a unor state din Africa ¿i Orientul Mijlociu.

Este vorba de ¡åri ca Yemen, Etiopia, Kenya, Uganda ¿i Somalia, care se vor confrunta cu un al doilea val de insecte în luna iunie.

Banca Mondialå estimeazå cå låcustele ar putea produce pagube de 8,5 miliarde de dolari pânå la sfâr¿itul anului, înså sperå ca måsurile preventive

så le reducå pânå la 2,5 miliarde de dolari.

Statele din zonå au nevoie de cel pu¡in 100 de avioane pentru a distruge låcustele din aer, înså dispun doar de 13 aparate de zbor în acest moment.

Profitul Agricol 21/2020

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni cu sediul în Mărăcineni, str. Mărului nr. 402, județul Argeș

Organizeazå concurs pentru ocuparea urmåtoarelor posturi:  1 POST - Economist IA - în cadrul Biroului Contabilitate: - studii universitare de specialitate economicå, cu diplomå de licen¡å; - vechime în specialitatea studiilor, minim 7 ani; - experien¡å în contabilitate bugetarå; - cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, editare text ¿i graficå; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

 1 POST - Asistent cercetare ¿tiin¡ificå - în cadrul Laboratorului Culturi de ¡esuturi ¿i virologie - studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în domeniile Horticulturå, Biologie, Chimie, Biochimie; - cuno¿tin¡e ¿i experien¡å de operare PC ¿i MS Office, editare text ¿i graficå; - cuno¿tn¡e de limba englezå, tradus/conversa¡ie; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

 5 POSTURI - Muncitor necalificat II în cadrul Bazelor Experimentale nr. 1 ¿i 2 - absolvent ¿coalå generalå (8 clase); - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica, bibliografia, termenele de depunere a dosarelor, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare sunt disponibile la Secretariatul ICDP în intervalul 7.30 - 16.00, telefon 0248.278.066, interior 23

S.C. AGROFAM HOLDING SRL, ÎN INSOLVEN}|, cu sediul în ora¿ul Fete¿ti, Aleea Rozmarin, Vila Z29, Ap. 1,

închiriazå sau vinde baze de recep¡ie, cereale ¿i plante tehnice, situate în localitå¡i din jud. Ialomi¡a ¿i jud. Cålåra¿i, dupå cum urmeazå:     

Moara Iezeru, loc. Jegålia, jud. Cålåra¿i Siloz FNC, loc. Fete¿ti, jud. Ialomi¡a Siloz Movila, loc. Movila, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Murgeanca, loc. Murgeanca, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Gura Ialomi¡ei, loc. Gura Ialomi¡ei, jud. Ialomi¡a Bazele de¡in spa¡ii de depozitare, laborator pentru analize ¿i bascule electronice.

Rela¡ii la tel.: 0729.889.693 - Tudor Nelu¡a Profitul Agricol 21/2020

51

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA P

Mic, mic, dar p\str\v. Primul din an

ericolul cu viru¿i n-a dispårut, dar am primit dreptul de a ie¿i la pescuit! Ghinion! Exact în ziua când am pornit spre munte vremea s-a schimbat! Nori, ploaie, frig, ca ¿i cum nu ar fi fost de ajuns cå pe crestele Fågåra¿ilor zåpada era la ea acaså! Chiar dacå må trågea a¡a så arunc undi¡a în râu, m-am ab¡inut în prima zi. Ca så-mi treacå oful, m-am jucat cu ustensilele: am ales ¿i lestat nåluci pregåtind doar douå cutii mici, ca så nu car prea mult în borsetå, am tras nailon sub¡ire de 0,16 mm, verde fluo, pe tamburul micromulinetei. La firul principal am legat un forfac lung de cca 2 m din fluorocarbon 0,175 mm, transparent.

Mulineta o pun pe o lansetå Daiwa agerå, modificatå, lungå de1,80 m, putere 2-8 g, numai bunå pentru nålucile mici pe care le utilizez. În prima zi am ie¿it spre miezul zilei, så aibå apa timp så se încålzeascå pu¡in, pe valea cea mai mare din zonå. Am încercat pentru început în zona de sub påstråvårie, unde, în anii anteriori, am mai prins câte un påstråv scåpat. Unele exemplare erau chiar curcubei frumo¿i, chiar spre 30 cm! De data asta... nimic!

Nici n-am insistat.

Am coborât spre Olt, începând chiar aproape de podul de lângå DN, într-un cot unde râul forma o micå bulboanå. Apa se întorcea pe lângå malul opus, pe care crescuse vegeta¡ie – pipirig, stuf ¿i papurå. Am pus un Mepps Aglia nr. 1, argintiu, cu paleta punctatå cu mark-

Mereu ;n prima linie!

Fotografia cuprinde nålucile mai folosite în cele douå zile – Mepps-uri Aglia ¿i XD, vobler Strike Pro ¿i plastice moi.

er ro¿u, rotativa cu care încep de obicei primåvara. Pe ax, la ochet e lestatå u¿or cu fludor – cca 1 g. Lansam amonte, spre zona unde se întorcea apa, urcând pe lângå malul bulboanei ¿i recuperam cât puteam de încet, doar cât så roteascå. La un moment dat s-a întâmplat ceva cu nåluca mea, dar nu sunt sigur cå a fost un atac ori o micå agå¡åturå de pe fundul râului.

Am schimbat cu o rotativå zero, aurie – degeaba! Cerul trågea a ploaie, a¿a cå am mai încercat o zonå adâncå, ceva mai aval. Tot nimic! Halal debut de sezon! Era clar – apå prea multå ¿i rece, doar vreo 56 grade, izvorul înghe¡at de pe creste fiind prea aproape!

A doua zi am ie¿it tot spre prânz, pe râul de lângå ora¿. Tot în aval, spre Olt. Râul era furios, apa u¿or låptoaså, a¿a cå am renun¡at repede ¿i am luat-o spre râul urmåtor. Am trecut de confluen¡a cu

afluentul principal, oprind chiar lângå pod.

Din amonte ¿i pânå sub acesta râul forma o bulboanå adâncå ¿i limpede... paradis pentru pistruia¡i. Am trecut râul ¿i am început så bat zona sistematic, întâi lansând u¿or amonte, apoi transversal... Tot la rotativå – Mepps Aglia nr.1, aurie, lestatå cu 1,5 g sârmå de cositor. Am båtut toatå zona... degeaba, a¿a cå am ajuns så lansez ¿i spre aval, chiar sub pod, dar pe partea unde curentul era mai slab.

Când rotativa a ie¿it de sub pod a venit ¿i,... cum så-i spun, atingerea! Un påstråvior cam de un deget atârna în ancorå! Bucuros ¿i surprins, am recuperat, dar când så-l scot din apå a cåzut din cârlig. Întâmplarea îmi dådea speran¡e.

Am pus o rotativå nr. zero, apoi am încercat cu un vobler mic, de doar 2 cm. Acesta se scufunda rapid ¿i se preta unui joc ademenitor în josul apei. Douå, trei lansåri... degeaba! Am schimbat, punând un slider de 2,5 cm transparent, cu glitter, pe jig de 3,5 g. Am lansat lângå piciorul podului ¿i, de cum a cåzut în adâncuri, a venit mu¿cåtura. Pistruiatul s-a låsat adus la fel de u¿or ca ¿i puiul de mai devreme, de¿i era cam de måsurå! Cât m-am bucurat!

Era primul din sezon ¿i s-a întors rapid în unde. Restul... e poveste!

Victor }|RU{ 52

Profitul Agricol 21/2020

}apii ro[ii “de recolt\” Înainte de toate, trebuie spus cå termenul „recoltå” te duce, indubitabil, cu gândul la produsele agricole.

Pânå dupå toiul „alergatului” la cåprior ar trebui så se extragå exemplarele de selec¡ie, în detrimentul celor cuantificabile în puncte valorice demne de medalie, fie ea ¿i numai de bronz ori de argint. Aurul nostru a început så aibå, de mai multå vreme, o

propor¡ii, atâta vreme cât, pentru a nu fi diminuatå cota pentru sezonul urmåtor, gestionarul fondului cinegetic, presat de timp, împu¿cå dupå deja patentata metodå „la ce iese” exemplare viguroase, gestante iarna, ivite imprudent în cåtarea armei.

Aici, chiar se potrive¿te termenul de recoltå, ca ¿i cum ne-ar fi ru¿ine de verbele cinstite a vâna, a împu¿ca ori chiar de mai elevata ¿i pudica sintagmå a extrage din teren.

P

rezent, acum, în toate documentele noastre oficiale, el a fost asociat ideii de activitate cinegeticå în urmå cu peste o jumåtate de secol, împåmântenindu-se, de¿i heirupismul miciurinist a expiat de mult, iar convingerea cå omul e ståpânul naturii se dovede¿te, pe zi ce trece, vorbå de clacå: ståm tot cu ochii la cer în a¿teptarea ploii ori de teama grindinei, în timp ce „recolta” de vânat stå ¿i ea, precum agricultura, an de an, sub semnul aleatoriului. ºapii de cåprior – numi¡i ro¿ii pentru a-i deosebi de aceia de caprå neagrå – sunt cei mai populari printre vânåtorii de trofee din Europa, atât datoritå råspândirii ¿i prolificitå¡ii, cât ¿i pre¡ului accesibil al autoriza¡iei. Se mai adaugå printre avantaje ¿i disponibilitatea speciei de a dezvolta trofee bizare, anomalii apreciate de cåtre amatorii de raritå¡i. A¿a-numita selec¡ie, efectuatå, de regulå, în prima parte a sezonului de vânåtoare la masculi, urmåre¿te îndeosebi eliminarea exemplarelor cu coarne atipice, pentru ca acestea så nu acceadå la împerechere ¿i så nu transmitå caractere nedorite urma¿ilor.

Sezonul abia început la noi înregistreazå deja douå cazuri spectaculoase de trofee ciudate – unul, cu aspect de perucå, realmente rarisim, în Banat, iar altul, cu multiple ramifica¡ii, în Bihor. Påcat cå diriguitorii cinegeticii autohtone nu dovedesc nicio preocupare în a inventaria anual, cu seriozitatea pe care le-o impune pozi¡ia, trofeele de vânat interesante. Faptul cå nu ¿tim ori nu mai ¿tim nimic de soarta unor coarne, col¡i, cranii sau blånuri de patrimoniu ne descalificå, nu doar din punct de vedere cinegetic.

Profitul Agricol 21/2020

consisten¡å precarå la toate speciile de competi¡ie. Oricum, cåpriorul se sustrage mitului vânåtoresc de odinioarå al Carpa¡ilor, de vreme ce, în zonele de coline înalte ¿i de munte, trofeele sale nu au timp, din cauza iernilor lungi, så acumuleze destulå vigoare, încât så aspire la depå¿irea unei condi¡ii modeste. În schimb, la ¿es ¿i în regiuni deluroase, unde se presupune cå oferta troficå îndestulåtoare oferå premisele dezvoltårii unor trofee de excep¡ie, am senza¡ia cå nu vom afla niciodatå care este poten¡ialul real al speciei, pentru simplul motiv cå se vâneazå fårå discernåmânt masculi de viitor pe post de trofeu sau din ne¿ansa cå „au ie¿it bine” ¿i cå ar fi påcat så nu se fructifice ocazia, deoarece nu ¿tii dacå îi mai întâlne¿ti. Un astfel de management ¿i o astfel de mentalitate pot duce doar la un impas asemenea aceluia în care ne aflåm acum: nici trofee de calitate, nici eviden¡å serioaså, nici mari speran¡e de viitor.

Cât prive¿te „recolta” de selec¡ie a femelelor, aceasta mi se pare o farså de

Partea proastå este cå nici autoritatea publicå centralå cåreia îi revine misiunea, sub o tutelå ministerialå sau alta, de a råspunde de activitatea cinegeticå din ¡ara noastrå nu sesizeazå viciile sistemului, devenit inert, anacronic ¿i contraproductiv.

Nimic din ceea ce se întâmplå prin vecini nu pare så-l impresioneze, så-l renoveze, så-l clinteascå din loc. Cazul cåpriorului, acum în discu¡ie, este ipostaza emblematicå a închistårii ¿i a lipsei de orizont în domeniu, inclusiv prin persoane inamovibile în posturi de decizie.

Oricum, în pofida demersurilor panicarde ¿i lacrimogene ale diverselor grupåri fårå nicio legåturå cu activitatea cinegeticå, cota de „recoltå” la cåprior nu suferå în acest sezon muta¡ii spectaculoase. Ar fi curios så se întâmple înså ceva în modul de abordare a cifrelor în¿irate pe hârtie, în spatele cårora rela¡ia noastrå cu sålbåticiunile aratå cu totul altfel. Inclusiv în ceea ce prive¿te ¡apul ro¿u, fie el ¿i, ghinion, „de recoltå”.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 3 - 16.06.2020

Mircea Chetrone 3.06.1964, director marketing BASF România Andreea Ciaco 3.06.1977, responsabil finan¡are Claas România Markus Salmen 4.06.1983, director comercial Caussade Semences Cristian Deliu 6.06.1978, director vânzåri Pioneer Ludovic Cousin 6.06.1979, director comercial Mass Seeds Alexandru Bude 7.06.1941, director ¿tiin¡ific INCDA Fundulea Corina Mare¿ 7.06.1971, managing partner DLG Intermarketing Dan Bånu¡å 9.06.1948, director Dacrom Primex Dana Såvoiu 9.06.1968, director general Alfa Semences Gheorghe Sin 11.06.1942, pre¿edinte al Funda¡iei Patrimoniul ASAS Mihai Nicolescu 12.06.1958, secretar general ASAS Mihai Stoian 12.06.1973, director general Agristo Ion Marin 13.06.1967, director general ICDVV Valea Cålugåreascå Petre Mårculescu 16.06.1943, fost ministru Francis Desbonnets 16.06.1960, director general Agri-Alian¡a 54

Câinele-robot pentru p\[unatul oilor Robotizarea agriculturii capåtå uneori aspecte comice. BBC informeazå cå un câine-robot, conceput pentru misiuni de cåutare ¿i salvare, a fost pus så påzeascå o turmå de oi.

Câinele Spot este opera companiei americane Boston Dynamics, care a încheiat un parteneriat cu firma neozeelandezå Rocos pentru a explora modalitå¡ile de utilizare a acestuia în industria agricolå.

“Vrem så vedem cum am putea så ne folosim de robo¡i ¿i ne-am gândit cå ar fi

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1

2

3

4

5

6

7

8

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 20/2020 ORIZONTAL: MACRA - LASI; RULOURI - AN; ERE - RECURS; AERA - MISIT; JO - STATUTI; ALBIRI - RAI; AE - IATA - N; STRIU - ATAT; A - CAMARILA; NEINFRICAT.

interesant så scoatem câinele Spot pe teren, alåturi de al¡i câini care îndrumå oile. Nu ne-am gândit cå va înlocui câinii adevåra¡i cu succes, dar am fost surprin¿i så vedem cât de bine s-a descurcat”, a spus David Inggs, reprezentant al companiei Rocos.

Robotul nu scapå turma din ochi ¿i abate spre cârd oile care se risipesc pentru a pa¿te prin culturile agricole. Nu ¿tim cum s-ar descurca prin România cu lupii ¿i ur¿ii.

Viorel PATRICHI ORIZONTAL: 1) Autorul primei grile de selec¡ie – Nepoftit la maså; 2) Servesc pe apucate – Cuplate la motoare; 3) Margini de recif! – Intrat în alegeri; 4) Face turul stadionului – Iau damele la joc; 5) Date pentru romani – Cu capul descoperit; 6) Scoaså afarå din local – Perioade de împerechere! 7) Scåpatå din mânå – Articol… din tergal! 8) Comedia erorilor – A face pe papagalul; 9) Face mi¿cåri din bazin; 10) Aduc lumina sfântå.

VERTICAL: 1) Salvat printr-un transplant de ¡esut – Decide soarta unor partide; 2) Cultivatoare de coarne; 3) Puse pe afarå! – Prima figurå angelicå; 4) Luat la bani mårun¡i – A sorbi din ochi; 5) Scoate scântei – Trecute în cont! 6) Lipsit de concentrare – Fåcutå turtå; 7) Stau lângå cai – Se uitå-n pahar; 8) Expuse direct – Båtutå în råzboaie; 9) Termen de garan¡ie; 10) Accidente rutiere.

Profitul Agricol 21/2020