Profitul Agricol nr. 22, din 10 iunie 2020

nr. 22 din 10 iunie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 22/2020 Redactor - ¿ef

Indica¡iile pre¡ioase ale premierului

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

Un obicei mai nou la Palatul Victoria este ca înainte de ¿edin¡a de Guvern câteva minute så fie pentru preså, så filmeze, så facå poze.

Ca om, n-ai cum så stai nemi¿cat, så nu tresal¡i, în timp ce se foiesc jurnali¿tii pe lângå tine. ªi, atunci, ca så nu stea ca momâile ¿i så dea råu pe sticlå, Guvernul joacå o scenetå. ¥n capul mesei, premierul Ludovic Orban pune o întrebare, ministrul interpelat råspunde, premierul îi då prietenos un sfat, îi traseazå sarcini ¿i tot a¿a pânå ies camerele. Cå premierul devine brusc flecar când vede camere de filmat prin preajmå. Misiunea lui, politicå ¿i patrioticå, este så ne lini¿teascå. Guvernul e la datorie, situa¡ia e sub control. Såptåmâna trecutå a fost rândul lui Adrian Oros så primeascå pre¡ioasele indica¡ii.

Ludovic Orban (cåtre Adrian Oros): Bun. Aici, domnul ministru, ar trebui - ¿i acesta e un îndemn cåtre dumneavoastrå - ar trebui, la dezbaterea în plen a unor legi de genul åsta, så fie prezen¡i mini¿trii, care så vinå cu toate argumentele pentru a-i convinge pe parlamentari cå nu trebuie så voteze ca în an electoral, ci trebuie så voteze în func¡ie de ni¿te argumente foarte solide. Nu putem så låsåm sarabanda asta de proiecte de legi care ies pe bandå rulantå din Parlament ¿i care ne creeazå o asemenea dificultate.

Bine, cam când estima¡i cå finalizåm evaluarea numårului de hectare ¿i a cuantumului despågubirilor?

Adrian Oros: 15 iunie este data limitå pe care am anun¡at-o atât fermierilor, cât ¿i echipelor care fac aceste...

Ludovic Orban (întrerupându-l): Deci, nu uita¡i så pregåti¡i pentru planul de måsuri economice schema de garantare a creditelor. Voi ave¡i o schemå, ave¡i un fond de garantare, numai cå aici trebuie o implicare mai serioaså din partea ministerului, poate inclusiv financiarå, ¿i ni¿te mecanisme, ni¿te scheme, care, într-adevår, så fie utile pentru fermieri, pentru procesatori. Acesta e unu!

Doi, trebuie så pregåtim un plan ambi¡ios de absorb¡ie de fonduri europene pentru sistemul de iriga¡ii pe 2021-2027. Vom putea utiliza bani, numai cå trebuie så fim pregåti¡i astfel încât så fim siguri cå orice euro care este investit în sistemul de iriga¡ii duce la cre¿terea suprafe¡ei care este irigatå.

Adrian Oros: Avem în lucru asemenea strategie de gestionare a apei ¿i a...

Ludovic Orban (întrerupându-l a doua oarå): ªi måsurile de ocupare activå pentru zilieri ¿i pentru sezonieri, de asemenea, trebuie pregåtite, da? Bine, mul¡umesc.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Cel mai priceput ¿i cel mai de¿tept dintre mini¿tri face sceneta pentru imagine (¿i voturi?), fårå så îl îngrijoreze cå deterioreazå imaginea celorlal¡i, care par pu¿i acolo de decor...

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 22/2020

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Cre[terea animalelor

1,5 milioane ha calamitate.

150 de euro/ha despågubire Legea vânzårii terenurilor agricole Bugetul alocat PAC, un plus de 9 miliarde euro

O lege a produsului de fermå ar impulsiona zootehnia

7 8 9

Niciun procesator nu a accesat schema de stocare privatå Legea interzicerii exporturilor de cereale e criticatå ¿i în PSD O solu¡ie pentru extinderea sistemului de iriga¡ii

9 10

Ma[ini agricole

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

12

Pia¡a cerealelor în 2020

14

OPINII 17

Culturi vegetale Så seceri unde n-ai semånat.

Grâul peren!

Singuråtatea evenimentelor fårå fermieri Ziua Câmpului la SCDA Lovrin Sercin Giray preia conducerea Bayer de la Pascal Cassecuelle Lupta pierdutå a agricultorului cu mistre¡ii ¿i cu ho¡ii de fier

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Adrian Balaban: “Cine va cre¿te scroafe, va avea aur” 40

10

Pre]uri [i pie]e

Arendarea, piatrå de temelie a agriculturii noastre?

38

20

22 22 24

Moara cu cilindri Amandus Kahl Combinele Deutz-Fahr C7000 Semånåtori performante Maschio Gaspardo în oferta DicorLand

Adrian Mocanu î¿i face sistem de iriga¡ii pentru 700 ha 26 Fertilizantul foliar Wuxal Zinc.

Productivitate înainte de toate 28 Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare cere declararea stårii de calamitate 30 Corteva Portfolio Farm Furcule¿ti, ca un meci jucat cu tribunele goale 32

Agricultura digital\

Afaceri, bani, credite

Anecdote cu ministrul Romulus Zåroni

Solu¡ii de finan¡are pentru cei afecta¡i de secetå 33 Georgiana Rusu: “O asigurare agricolå completå costå 250-300 de lei” 34 Creditul comercial ¿i accesul la tehnologie zootehnie 37

Corteva lanseazå Portfolio farm online

42 44 46

49

A[a v\ place istoria?

51

Magazin Dunåre, o zi de 10. Zece scrumbii Dropia, uite-o, nu e ÎPSS Ioan a binecuvântat holdele ¿i s-a rugat pentru ploaie

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII 1,5 milioane ha calamitate 150 de euro/ha desp\gubire Draftul ordonan¡ei de guvern privind despågubirile pentru cei afecta¡i de secetå este deja gata.

Mai trebuie completate doar cifrele. Guvernul are doar 250 de milioane de euro pentru despågubirile de secetå.

Iar banii å¿tia se vor împår¡i la cel pu¡in 1,5 milioane ha. ¥nseamnå 166 de euro pe hectar.

“

La data de 15 iunie, când se finalizeazå constatarea în teren a solicitårilor, vom avea un raport de sintezå din partea comitetelor jude¡ene, vom analiza ¿i vom propune o suplimentare de buget. Speråm så avem ¿i sprijinul Ministerului de Finan¡e”, confirmå George Scarlat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. El face un apel cåtre fermieri så nu lase constatårile pe ultima zi ca så nu prelungeascå termenul de centralizare a cifrelor.

Modul de aplicare a sumei forfetare este, pe scurt, urmåtorul: 100 de hectare afectate în procent de 45% echivaleazå cu 45 hectare calamitate integral, pentru care fermierul va primi despågubirea stabilitå de Guvern. În acest moment nu existå un buget limpede pentru despågubiri. A¿teptårile variazå de la mai nimic la câteva sute de euro. Este clar cå se va petrece o scådere a cuantumului pe hectar odatå cu cre¿terea suprafe¡ei totale afectate.

Profitul Agricol 22/2020

Despågubirile sunt treaba firmelor de asigurare George Scarlat considerå cå måsura despågubirii este una excep¡ionalå. “Fermierul trebuie så ¿tie cå în mare parte ar trebui så-¿i acopere riscurile mergând cåtre o societate de asigurare”.

Ministerul ar fi fåcut adrese cåtre toate societå¡ile de asiguråri, pentru a ob¡ine prezentarea produsele pe care le au în portofoliu cu privire la asigurarea secetei. Douå societå¡i au trimis informa¡ii. Dar, spune Scarlat, ana liza instrumentelor de asigurare o vor face doar când vor avea informa¡ii de la toate societå¡ile.

Din discu¡iile de la minister, ¡inute departe de ochii presei, råzbate o cifrå: Guvernul are doar 250 de milioane de euro pentru despågubirile de secetå.

Iar banii å¿tia se vor împår¡i la cel pu¡in 1,5 milioane ha. ¥nseamnå 166 de euro pe hectar. Cifra o confirmå cei de la Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb.

“Am primit asiguråri cå sumele alocate vor acoperi o parte importantå a pierderilor suferite, dar noi consideråm cå vor fi relativ mici fa¡å de costurile de produc¡ie. O sumå sigurå nu este încå avutå în vedere, dar se vehiculeazå, printre reprezentan¡ii MADR, un buget de 250 milioane euro”, spunea Alina Cre¡u.

George Stângå, senator PNL, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå ¿i liderul organiza¡iei de partid Gala¡i, avanseazå o despågubire chiar mai micå, 150 de euro pe hectar.

“Guvernul României va oferi despågubiri fermierilor afecta¡i de seceta prin care a trecut ¡ara. Ne dorim ca suma så fie de minimum 150 de

euro pe hectar”, declara senatorul pentru ziarul local Via¡a Liberå.

Despågubirea se va acorda mai degrabå dupå posibilitå¡i decât dupå nevoi. Nu se spune clar, dar se subîn¡elege.

“Sunt jude¡e care sunt mai pu¡in afectate de seceta pedologicå. Din påcate, sunt mul¡i fermieri care au fost afecta¡i ¿i au pierderi considerabile, în schimb sunt ¿i fermieri care înregistreazå pierderi fa¡å de profitul pe care se a¿teptau så-l aibå. Cred cå este incorect fa¡å de fermierii din jude¡ele grav afectate de secetå”.

George Scarlat a avertizat cå vor fi supra-controale dacå existå suspiciunea exagerårii privind calamitatea culturilor.

“Le-am adus la cuno¿tin¡å colegilor din teritoriu cå vom avea echipe de supra-control. Din påcate, sunt ¿i fermieri care vor så profite de aceastå situa¡ie”.

Adrian MIHAI 7

Sercin Giray este noua directoare Bayer România De la începutul lunii, la conducerea Bayer România a venit Sercin Giray.

Ea îl înlocuie¿te pe Pascale Cassecuelle, care urcå pe o altå pozi¡ie, tot în cadrul gigantului farma. Un foarte scurt CV al noului director al Bayer gåsi¡i în pagina 22.

Focar de gripå aviarå în Bulgaria Autoritå¡ile bulgare au raportat descoperirea unui nou focar de gripå aviarå de Tipul A la o fermå de pui din sudul ¡årii. Cele peste 70.000 de påsåri vor fi eutanasiate, iar comer¡ul cu pui ¿i produse din carne de pui a fost interzis în ora¿. Veterinarii vor verifica to¡i proprietarii de porumbei, pentru cå ace¿tia au cel mai mare risc de transmitere a virusului în alte regiuni. A fost impuså o zonå de protec¡ie pe o razå de 3 kilometri în jurul fermei ¿i o zonå de monitorizare cu raza de 10 kilometri.

Despågubirile de secetå, în func¡ie de cheltuielile fåcute?

Alian¡a celor 4 mari asocia¡ii, adicå LAPAR, APPR, Pro Agro ¿i UNCSV, cere Ministerului Agriculturii så declare stare de calamitate în agriculturå ¿i så acorde despågubirile pentru secetå în func¡ie de cheltuielile fåcute de fermier. Argumenta¡ia acestui punct de vedere o pute¡i citi, pe larg, în pagina 30.

Oros: Cumpåra¡i produse române¿ti, chiar ¿i scumpe Ministrul Agriculturii sus¡ine cå, din punct de vedere administrativ, este foarte greu så opre¿ti produsele care vin din UE så ajungå pe rafturile magazinelor, înså cå încurajeazå cumpårarea de produse agricole române¿ti, chiar dacå acestea sunt mai scumpe. “Ceea ce putem face este de a cåuta în mod responsabil så cumpåråm produse române¿ti ¿i de a ne educa copiii, atât în familie, cât ¿i în ¿coalå, så cumpere produse române¿ti, chiar dacå uneori par cå sunt mai scumpe decât cele din afarå.”

8

Legea vânz\rii terenurilor agricole Legea 17 din 2014 privind vânzarea terenurilor agricole a fost actualizatå prin Legea 336, care miercuri a primit votul final favorabil în Parlament.

Modificårile nu sunt de substan¡å.

Ele vor intra în vigoare dacå pre¿edintele va promulga legea ¿i nu vor exista conteståri la CCR. Câteva observa¡ii: nu a fost introduså nicio clauzå referitoare la o eventualå plafonare a suprafe¡elor ce pot fi tranzac¡ionate - subiect în jurul cåruia au existat multe dezbateri.

Practic, noutatea ar fi crearea unui registru unic pentru tranzac¡iile de terenuri agricole, unde så fie trecu¡i to¡i vânzåtorii ¿i cumpåråtorii.

Deputatul PSD Valeriu Steriu, care a fost raportor pentru aceastå lege, spune cå registrul va genera o bazå de date care så clarifice cât teren apar¡ine românilor, cât stråinilor, cât persoanelor fizice, cât persoanelor juridice.

“Scopul nostru primordial a fost så oprim înstråinarea aiurea a terenurilor agricole. Vrem så putem defini politici agricole destinate în mod special românilor ¿i firmelor cu capital integral românesc”.

S-a introdus o prevedere al cårei scop ar fi limitarea speculei cu terenuri agricole. Astfel, revânzarea imediatå a terenurilor va fi posibilå doar prin achitarea unui impozit care va reprezenta minim 80% din diferen¡a dintre pre¡ul

de achizi¡ie ¿i cel de (re)vânzare.

Steriu precizeazå cå, pentru clarificarea unor termeni, a fost consultatå Uniunea Na¡ionalå a Notarilor Publici.

Cei care se a¿teaptå så scadå ca birocra¡ia aferentå tranzac¡iilor de terenuri agricole vor fi dezamågi¡i. Cre¿te lista persoanelor cu drept de preemp¡iune, prin introducerea fermierilor tineri.

De asemenea, vor avea întâietate cetå¡enii care au locuit în ultimii cinci ani în localitatea de care ¡ine terenul.

Ceea ce înseamnå cå le va fi mai greu arenda¿ilor så achizi¡ioneze terenuri luate în arendå în alte localitå¡i decât cea de domiciliu.

“Etapele de achizi¡ie pot fi parcurse tot în 30 de zile. Dacå o tranzac¡ie s-ar încheia în 24 de ore, mi-e teamå cå peste jumåtate din terenul agricol românesc nu va mai apar¡ine românilor. Birocra¡ia actualå este egalå ¿i pentru români, ¿i pentru stråini, ¿i am convingerea cå românii o descurcå mult mai bine. Aceastå birocra¡ie este mai modestå decât ce am våzut în alte state.

Dacå un cetå¡ean român încearcå så achizi¡ioneze fie ¿i un hectar de teren în Fran¡a, mai repede de un an nu se vor încheia formalitå¡ile, dacå cumva se vor încheia cu succes”, conchide Valeriu Steriu.

Robert VERESS Profitul Agricol 22/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Bugetul alocat PAC, un plus de 9 miliarde euro Comisia Europeanå va majora bugetele din cadrul Politicii Agricole Comune cu 9 miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro pentru Fondul euro-

Janusz Wojciechowski, Comisar pentru agricultur\

pean de garantare agricolå ¿i 5 miliarde pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare ruralå, informeazå un comunicat al Executivului comunitar.

Fondul european pentru pescuit ¿i afaceri maritime va fi ¿i el majorat cu 500 milioane de euro.

Alte 15 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru dezvoltare ruralå în cadrul instrumentului UE - noua genera¡ie.

Comisia ar vrea så sprijine mai mult zonele rurale care au un rol vital în realizarea tranzi¡iei verzi ¿i în îndeplinirea obiectivelor ambi¡ioase în materie de climå ¿i mediu.

“Propunerea Comisiei va contribui la sprijinirea mai eficientå a fermierilor în scopul realizårii tranzi¡iei verzi ¿i digitale”, a declarat comisarul pentru agriculturå, Janusz Wojciechowski.

Niciun procesator nu a accesat schema de stocare privat\ Niciun procesator din România nu a accesat schema pentru acordarea ajutorului pentru depozitarea privatå a anumitor produse agroalimentare, a declarat ministrul Adrian Oros. Fondurile alocate pentru aceste måsuri sunt de 931.000 de euro.

“Existå, din 7 mai, schema de stocare privatå, pe care to¡i cei care au stocuri pot så o acceseze. Nu a accesat niciun procesator din România, de¿i am primit semnale cå sunt stocuri foarte mari pentru carnea de vitå, pentru carnea de pasåre, pentru produsele lactate”, a spus ministrul.

“Acum douå såptåmâni, Comisia Europeanå ne-a comunicat cå acolo unde este posibil se poate finan¡a stocarea privatå, la produse lactate: unt, Profitul Agricol 22/2020

lapte praf ¿i diferite brânzeturi, ca¿caval sau la carne.

Noi am fost foarte bucuro¿i de aceastå modalitate de a ajuta cumva atât procesatorii, dar ¿i fermierii indirect, dar, sigur, suma alocatå României a fost ¿i este de 931.000 de euro, o sumå în opinia noastrå destul de micå.

Sigur cå fermierii ¿i procesatorii cunosc aceastå måsurå, cunosc comunicarea Comisiei ¿i vreau så le transmit cå ne gândim så utilizåm ¿i aceastå sumå, chiar dacå este micå, ¿i så gåsim o modalitate pentru a compensa stocarea privatå”, a continuat ministrul.

pagin\ realizat\ de

Arin DORNEANU

Comisia Europeanå ¿i lupta ei împotriva pesticidelor Comisia Europeanå a publicat o foaie de parcurs pentru evaluarea legisla¡iei UE privind utilizarea durabilå a pesticidelor ¿i o evaluare ini¡ialå a impactului, informeazå un comunicat al Executivului comunitar.

Cetå¡enii, exper¡ii ¿i pår¡ile interesate sunt invita¡i så-¿i împårtå¿eascå ideile ¿i sugestiile pânå pe 7 august, pentru a contribui la revizuirea legislativå.

Bunge România: Impactul derogårii amestecului Derogarea de la amestecul de biodiesel în carburant a produs ¿i reac¡ia Bunge România.

Lan¡ul valoric al biodieselului cuprinde de la fermieri, la instala¡iile de procesare ¿i produc¡ie biodiesel, pânå la industria crescåtoare de animale ¿i serviciile de transport, care livreazå ¿roturi si produse finite, semnala Cristian Mihåilescu, country lead Bunge.

Chiar ¿i o derogare temporarå ar avea grave consecin¡e sociale, economice ¿i de mediu.

Orice perturbare a produc¡iei de biodiesel ar afecta atât agricultorii cât ¿i crescåtorii de animale.

Ace¿tia nu numai cå pierd venituri din cauza lipsei de cerere, dar trebuie så facå fa¡å ¿i lipsei capacitå¡ii de depozitare a viitoarelor culturi.

Crescåtorii de animale riscå så piardå accesul rapid la furaje autohtone de înaltå valoare la pre¡uri competitive (proteine vegetale). Un lan¡ de aprovizionare perturbat poate pune în pericol competitivitatea crescåtorilor de animale.

Mai mult, produc¡ia de biodiesel oferå o aprovizionare constantå cu un produs secundar - glicerina - care este un ingredient al lichidului hidroalcoolic dezinfectant, solicitat în combaterea Covid-19.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Legea interzicerii exporturilor de cereale e criticat\ [i în PSD finite nu se poate materializa de pe azi pe mâine.

Dar de pe azi pe mâine putem încurca, printr-o lege proastå, o pia¡å a¿ezatå de-a lungul timpului, periclitând un venit de douå miliarde de euro. Avem un excedent de cereale la nivel mondial în ultimii ani, nu doar noi, a¿a cå România este într-o competi¡ie acerbå. Rusia ¿i Ucraina abia a¿teaptå så ne ia locul. De multe ori chiar subliciteazå, pentru a se impune în fa¡a exporturilor noastre”.

Recent adoptat de Senat, proiectul legii interzicerii exporturilor de cereale, ini¡iat de ªerban Nicolae (PSD), are ¿anse slabe så primeascå ¿i votul Camerei Deputa¡ilor, forul decizional.

Deputatul PSD Valeriu Steriu (foto) spune cå adoptarea legii în forma care a ie¿it de la Senat ar fi o måsurå periculoaså. “ªerban Nicolae a avut o ini¡iativå pentru poporul român, din dorin¡a de a asigura necesarul pentru consumul intern, dar neavând o fundamentare pe o balan¡å de cereale. Aceea¿i gre¿ealå pe care a fåcut-o ¿i Guvernul.

Ca om care a lucrat în acest domeniu, ¿tiu cå este foarte greu så intri pe o pia¡å externå, cu orice tip de produs.

Cucerirea unei pie¡e dureazå trei-patru ani. ªi când ai intrat, prioritatea este så råmâi acolo. Am asistat la discu¡ii oficiale ¿i ¿tiu foarte bine cå Egiptul ¿i-a creat o dependen¡å, din punctul de vedere al hranei, de grâul românesc.

Valeriu Steriu,

deputat PSD

Ordonan¡a datå de Guvern ne-a pus în pericol så distrugem aceastå dependen¡å. România are încasåri de peste un miliard de euro din exportul de grâu.

La porumb ne-am apropiat anul trecut de un miliard.

Dorin¡a ca aceste produse så fie prelucrate aici ¿i exportate ca produse

O solu]ie pentru extinderea sistemului de iriga]ii Clubul Fermierilor Români propune autoritå¡ilor lansarea, în regim de urgen¡å, a unei noi scheme de ajutor de stat pentru extinderea ¿i dezvoltarea iriga¡iilor locale.

“Seceta de anul acesta a pus în eviden¡å ¿i mai mult faptul cå suprafa¡a de teren irigabilå este foarte scåzutå, aspect care genereazå incertitudini serioase pentru securitatea alimentarå a României ¿i afecteazå grav competitivitatea agriculturii locale.

Fermierii con¿tientizeazå ¿i ei pe 10

deplin importan¡a acestui subiect ¿i nevoia de efort investi¡ional pentru dezvoltarea de sisteme locale de iriga¡ii pe o suprafa¡å cât mai largå”, se aratå într-un comunicat oficial.

Schemå de ajutor de stat propuså de Club cuprinde trei forme de sprijin.

Astfel, este vorba de o garan¡ie a statului pentru împrumuturi bancare cu destina¡ia respectivå (contracte de împrumut pe 72 luni); subven¡ionare a dobânzii în limita a 100.000 euro pe beneficiar (conform prevederilor cadru-

Op¡iunea lui Steriu este pentru o lege cadru, care så permitå interzicerea exporturilor doar în situa¡ia când va fi limpede cå nu ne putem asigura consumul de produse cerealiere.

Legea ar mai putea fi o oportunitate pentru clarificarea obligativitå¡ii de a se institui o balan¡å a produselor agricole, astfel încât så se ¿tie ce cantitå¡i de cereale sunt în ¡arå, în orice moment.

Robert VERESS lui temporar); confirmare a aplicårii regimului de taxare pentru motorinå ¿i în ceea ce prive¿te combustibilul necesar pompelor pentru sistemele de iriga¡ie locale.

Flexibilitatea ar consta într-o perioadå de gra¡ie la rambursare de 6 luni cu privire la creditele de mai sus.

Formele de sprijin prezentate sunt permise de Cadrul European Temporar în materia ajutoarelor de stat (cu respectarea specificitå¡ilor acolo descrise) ¿i nu vor ridica dificultå¡i de aprobare la nivelul Comisiei Europene (procedura de aprobare în cazuri destul de similare fiind rapidå).

Arin DORNEANU Profitul Agricol 22/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chis la 217 dolari/tonå (933), mai mult cu 6 dolari/t fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 25 mai.

Grâu România FOB Constan¡a 193 euro/t (+2 euro/t) 926 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29 mai 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 79.070 tone, Coreea de Sud 77.970 tone, Taiwan 73.170 tone, Filipine 69.970 tone, Mexic 57.170 tone.

¥n perioada 25 - 29 mai 2020 pre¡ul grâului a înregistrat cre¿teri pe toate bursele mondiale:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 219 dolari/tonå (942 lei), cu 8 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 mai 2020.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a în£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Iul Aug Sept

25.05 123 122 129

26.05 124 123 130

27.05 125 125 131

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sept

25.05 183 185 187

26.05 185 187 189

28.05 127 127 133

29.05 129 129 135 $/t

27.05 28.05 29.05 187 189 191 189 190 193 191 193 195

Porumb România FOB Constan¡a 177 euro/t (+4) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29 mai 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua înCota¡ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sept

25.05 124 127 130

26.05 125 129 131

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.05 151 153 159 Bordeaux FOB 173 Pontivy 154 Bordeaux Pallice Rhin

12

$/t

27.05 28.05 29.05 127 129 131 130 131 133 133 134 135 euro/t

26.05 27.05 28.05 29.05 153 154 155 157 154 155 157 159 160 161 163 165 174 175 177 179 155 157 159 161

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.05 Rouen 177 Dunquerque 180 Pallice 181 Creil FOB 173 Moselle FOB 171 Rouen FOB 183

26.05 27.05 179 181 181 183 183 184 174 175 173 174 185 187

Iul Aug Sept

26.05 213 213 215

27.05 215 214 217

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iunie 2020, a fost de 175 dolari/t (752 lei).

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

28.05 217 215 219

29.05 185 187 187 179 177 191 $/t 29.05 219 217 221

chiderii, 29 mai 2020, a fost de 159 dolari/tonå (684 lei), cu 6 dolari/tonå în plus fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie, este de 173 dolari/tonå (744 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 179 euro/tonå (859 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 mai. Este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Pre¡ul porumbului la bursa Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 191 euro/tonå (917 lei), mai mare cu 8 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 187 euro/tonå (898 lei), mai mare cu 7 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2020 este de 181 dolari/t (778 lei).

euro/t 28.05 183 185 185 177 175 189

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 25.05 211 212 213

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 177 euro/tonå (850 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Pontivy a fost de 161 euro/tonå (763 lei), cu 6 euro mai mult fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 159 euro/tonå (754 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 mai.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

de 165 euro/tonå (792 lei), mai mare cu 6 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 165 dolari/tonå (709 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

25.05 26.05 27.05 28.05 29.05 159 160 161 163 165 161 163 165 167 169

Profitul Agricol 22/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia

tone, Mexic 77.070 tone, Taiwan 57.770 tone, Italia 37.770 tone.

¥n ultima såptåmânå s-a înregistrat o stagnare a pre¡ului soiei pe toate bursele mondiale.

Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 337 dolari/tonå (1.449 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 mai.

Principalele destina¡ii: Egipt 157.370 tone, China 77.970 Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Iul Aug Sept

25.05 307 309 310

26.05 309 310 311

$/t 27.05 310 311 312

28.05 311 312 313

29.05 313 315 317

Orz România FOB Constan¡a 181 euro/t (+2) 869 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29 mai 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

Såptåmâna trecutå pre¡ul orzului a crescut pe toate bursele din Fran¡a.

Astfel, pre¡ul orzului furaeuro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 25.05 Rouen 161 Dunquerque 163 Moselle 161 Pontivy 161 Orz bere: Creil** 173 Moselle** 177

26.05 163 165 163 163

27.05 165 167 165 165

28.05 167 169 167 167

29.05 169 170 169 169

175 177 179 180 179 181 183 185

Sorg

PREºURI 25 - 28.05.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 25 - 29 mai 2020, a fost de 185 dolari/tonå (795 lei), mai mare cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: Mexic 69.700 tone, Columbia

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 337 dolari/tonå (1.449 lei).

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 310 dolari/tonå (1.333 lei).

A avut o fluctua¡ie de doar 1 dolar/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 25 mai 2020.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iul Aug Sept

25.05 603 605 613

$/t

26.05 27.05 28.05 605 607 605 607 609 607 617 619 613

29.05 601 605 609

jer, FOB-Rouen, a fost de 169 euro/tonå (811 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 mai.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 185 euro/tonå (888 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 25 mai.

Australia: pentru livrare în iunie 2020, pre¡ul orzului furajer este 211 dolari/t (907 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de cel de såptåmâna trecutå.

Produc¡ia de orz european este incertå, atât în Fran¡a, cât ¿i în România sau Germania.

Se estimeazå o produc¡ie mai micå cu 30%.

33.170 tone, Haiti 15.970 tone, Coreea de Sud 7.770 tone, Japonia 3.700 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iunie Iulie

25.05 26.05 27.05 28.05 29.05 180 181 183 185 185 185 189 190 191 193

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

25.05 26.05 27.05 28.05 29.05 309 310 311 313 310 311 313 314 315 313

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 25 29 mai 2020, pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 351 euro/tonå (1.685 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Iunie Iulie

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie, este de 345 dolari/tonå (1.483 lei), mai mare cu 8 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 29 mai 2020, a fost de 339 dolari/tonå (1.458 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2020, este de 353 dolari/t (1.518 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Iunie

$/t

25.05 26.05 27.05 28.05 29.05 331 333 335 337 339

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a scåzut.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 331 euro/tonå (1.589 lei), cu 6 euro mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 mai.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 333 euro/tonå (1.598 lei), cu 4 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

euro/t

25.05 26.05 27.05 28.05 29.05 Dieppe 343 345 347 349 351

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 335 euro/tonå (1.608 lei), în scådere cu 6 euro/tonå.

Såptåmâna trecutå, Canada a lansat oferte de rapi¡å pe pia¡a din Uniunea Europeanå, iar acest lucru poate duce la limitarea cre¿terii pre¡ului.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

25.05 Rouen 337 Dunquerque 341 Moselle 337

29.05 333 335 331

26.05 339 343 339

27.05 340 345 341

28.05 335 337 335

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

217 dolari/t

Profitul Agricol 22/2020

+6

159 dolari/t

+6

$/t

25.05 26.05 27.05 28.05 29.05 337 340 341 339 337 339 341 343 341 340

337 dolari/t

=

185 dolari/t

+5 13

Pre]uri [i pie]e

Pia]a cerealelor în 2020 Grâul UE-27 a revizuit în scådere prognoza în ceea ce prive¿te produc¡ia, plecând de la ultima estimare de produc¡ie, de 125 mil. tone.

Noul raport diminueazå produc¡ia europeanå de grâu la 121 mil. tone. Este o diferen¡å notabilå, de circa 4 mil. tone, care ridicå deficitul regional, Europa + Marea Neagrå, la aproape 25,6 mil. tone dintr-un total agregat de 242 mil. tone, deci un minus de peste 10%. ¥n România, calculul se face plecând de la un poten¡ial, în toamnå, de 2.125.000 hectare, care ne conduce cåtre o produc¡ie, în condi¡ii bune, de 9,5 mil tone. Consumul intern se cifreazå de mai mul¡i ani în jurul a 2,4 milioane tone, cu o caden¡å de 200.000 tone pe lunå. În momentul de fa¡å, din cauza secetei prelungite din primåvarå, grâul înregistreazå o scådere considerabilå în ceea ce prive¿te poten¡ialul de recoltå, situându-se la un nivelul mediu - optimist de 6,9 milioane tone.

Grâul american se prezintå în condi¡ii bune, înså deja putem vedea, din cauza logisticii, cum se decupleazå din competi¡ia pentru Cornul Africii din cauza costului mai mare fa¡å de Marea Neagrå (22,75 dolari/tonå cost transport pânå în

Egipt fa¡å de 8,75 dolari/tonå cost transport din Marea Neagrå).

Cu toate acestea, vå semnalåm câteva aspecte care meritå notate: Rusia va încerca o barierå protec¡ionistå de protejare a pie¡ei interne în cuantum de 6 milioane tone.

Asta înseamnå cå poten¡ialul lor, ¿i a¿a diminuat, de produc¡ie, ce a plecat de la 81 mil. tone ¿i a ajuns la 75 mil. tone, va coborî la 69 milioane, dacå aceastå barierå va fi legiferatå.

Ucraina suferå ¿i ea o corec¡ie severå. Din poten¡ialul de 30 milioane tone, au coborât la 27 milioane ¿i acum la 23 milioane tone.

Bulgaria reduce la un maxim de 4,54,7 mil. t produc¡ia de grâu prognozatå.

Cornul Africii (unde sunt marii cumpåråtori de grâu, ca Egipt, Iordania, Tunisia, Maroc, Etiopia, Arabia Sauditå, Iran ¿i Israel) are o problemå în acest an cu atacurile låcustelor care distrug recoltele (nu în toate ¡årile men¡ionate).

Pe 2 iunie a avut loc prima licita¡ie de grâu pentru Egipt, recolta nouå, care ne va da o direc¡ie a pre¡ului în perioada imediat urmåtoare, ca ¿i perspectivå.

Line-up-ul licita¡iei aratå oferte care nu vin din România, deci nu suntem competitivi, ceea ce nu este neapårat un lucru råu, dar ne indicå un curs al pie¡ei,

Clubul Fermierilor Români a lansat anul acesta un buletin cu informa¡ii din pia¡a cerealelor. În ultimul numår, apårut pe 2 iunie, identificå modificåri ale produc¡iei de grâu la nivel european ¿i lanseazå inclusiv câteva comentarii asupra pie¡ei grâului la noi ¿i în lume. De asemenea, sunt prezentate în detaliu aspecte privind culturile de rapi¡å ¿i floarea-soarelui.

Rapoartele Clubului sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior ¿i analist în domeniu. pentru livrare 10-25 iulie, de proteinå 12% ¿i maså hectolitricå 77 kg/hl.

De re¡inut cå pre¡urile afi¿ate sunt în paritate FOB Origine, con¡in costurile de finan¡are ¿i participare la licita¡ie, marja vânzåtorului ¿i sunt garantate cu Letter of Credit de cåtre statul egiptean, care va trimite navele dupå marfå, având un cost de circa 8,75 dolari/tonå.

Cota¡ia de pre¡ în paritatea CPT Constan¡a, grâu cu livrare iulie, pe 2 iunie 2020 se situeazå la 169-170 euro/tonå pentru grâul de calitate 12% proteinå, iar discountul pentru grâu furaj se cifreazå între 9-10 euro/tona.

Tabloul prognozelor pentru UE¡ Marea Neagr\

14

Profitul Agricol 22/2020

Pre]uri [i pie]e Floarea-soarelui ¥n România, suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui a crescut u¿or fa¡å de anul trecut, cu concursul direct al suprafe¡elor întoarse din cauza secetei care a afectat culturile de toamnå, ceea ce a creat asolament pentru aceasta culturå. În acest moment, suprafe¡ele creditate a fi însamân¡ate se cuantificå la un nivel de 1,15 milioane hectare, cu un poten¡ial de recoltare în jurul valorii de 2,8 milioane tone.

Cu o recoltå de floare de de circa 2,8 milioane tone, primele prognoze sunt optimiste. Floarea-soarelui aratå frumos dupå ploile cåzute în ultima vreme.

Cu toate acestea, un poten¡ial în descre¿tere îl aratå floarea soarelui cu con¡inut ridicat de acid oleic (HIO pe scurt). Fran¡a a cultivat circa 80% din suprafa¡a de 690.000 hectare cu aceastå culturå specializatå, Ungaria 50%, iar factorul motivant a fost, fire¿te, bonusul pentru con¡inutul de acid oleic, minim 82%.

Rapi¡a Cota¡iile pentru rapi¡å au suferit ¿i ele corec¡ii negative, influen¡ate, pe de o parte, de complexul soia, ulei de palmier ¿i canola canadianå, iar pe de altå parte, de lipsa activitå¡ii în bazinul Mårii Negre, generate de sårbåtorirea Înål¡årii pe rit ortodox, România, Bulgaria, Rusia ¿i Ucraina având aceea¿i religie majoritarå.

Rapi¡a a închis vineri la bursa Euronext la un nivel de 369 euro, 2.06.2020, ora României 13:30.

16

Înså pandemia î¿i aratå efectele în bonusul acestei culturi specializate. Cererea fiind constantå ¿i pe un trend ascendent, avea o singurå variabilå ¿i anume oferta. Acest ulei HIO are cea mai mare aplica¡ie în industria HoReCa, iar aceasta a fost complet închiså, deci cererea efectiv a dispårut.

Celelalte aplica¡ii ale acestui ulei HIO sunt industria de chipsuri (Lay’s fiind principalul client), industria cosmeticå ¿i industria hranei pentru sugari.

Având în vedere datele prezentate mai sus, poten¡ialul bonusului este diminuat, se poate ajunge la un nivel de

pre¡ egal cu al semin¡elor de floareasoarelui, adicå bonus zero. În momentul de fa¡å, bonusul a scåzut la nivel na¡ional cu 5 pânå la 8/10 dolari, de la un nivel de plecare de 35 dolari/tonå pentru con¡inut de ulei minim 82%.

Pe 2 iunie, cota¡iile semin¡elor de floarea-soarelui normalå sunt între 325 dolari CPT loca¡ie procesator intern ¿i pot ajunge pânå la 330 dolari CPT Port Constan¡a. Înså acest nivel se datoreazå ¿i slåbiciunii dolarului american în fa¡a monedei euro, paritatea afi¿atå de BNR fiind de 1.1184 euro/dolar pe 2 iunie.

Cota¡ia Euronext este de 372 euro, deci a recuperat 3 euro de la închiderea de vineri.

La nivel european, produc¡ia prognozatå de rapi¡å scade de la nivelul ini¡ial, de 18,46 milioane tone, la un nivel de 16,68 milioane tone, deci un deficit de peste 10%.

Pe måsurå ce vom avansa spre recoltare, interesul procesatorilor va cre¿te, iar premium-ul afi¿at ini¡ial se va duce cåtre zero, a¿a cum estimåm în unele cazuri. Cu alte cuvinte, dis-

countul din pre¡ul Matif august, care este pe 2 iunie cifrat între minus 8 ¿i minus 5 euro pe tonå din pre¡ul Matif august 2020, se va mic¿ora în jurul valorilor de minus 3 /minus 2, în paritatea CPT loca¡ie.

Portul Constan¡a indicå pe 2 iunie un nivel de Matif minus 10, indicativ, înså cu siguran¡å cå poate deveni competitiv dacå se våd loturi de vânzare. În România, påstråm deocamdatå poten¡ialul de produc¡ie de 670-700 mii tone, ceea ce oferå premisele acoperirii cererii interne a procesatorilor ¿i oferå exportului, de asemenea, premise.

Ucraina estimeazå o produc¡ie de circa 3,15 milioane tone ¿i o cotå de export de 2,8 milioane tone.

De urmårit consisten¡a în destina¡ii a Ucrainei, cåci canola canadianå are un avantaj logistic în destina¡ia ARAG (Amsterdam, Rotterdam, Antwerp ¿i Gent), loca¡ia din Europa cu cele mai multe fabrici de ulei.

Profitul Agricol 22/2020

OPINII> dr. ing. {tefan GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila

Arendarea, piatr\ de temelie a agriculturii noastre? În numårul 16/2020 din Profitul Agricol, am publicat un scurt punct de vedere despre cum våd eu necesitatea unor noi reglementåri ale raporturilor de arendå din România, care så modifice prevederile rezultate prin adoptarea ¿i intrarea în vigoare a Noului Cod Civil în 2011 ¿i abrogarea vechii Legi a Arendei nr. 16/1994.

Am decis aceastå continuare, datoritå mai multor luåri de pozi¡ie ale unor persoane publice sau oficialitå¡i care au legåturå cu subiectul, dar ¿i din necesitatea unor explica¡ii suplimentare, care så creioneze mai bine necesitatea acestor modificåri.

În

Fran¡a sau Belgia, durata minimå, obligatorie prin lege, a contractului de arendå ¿i a prelungirilor ulterioare datorate dreptului de preem¡iune este de 9 ani, dar durate ale arendårii de 12-15 ani sunt frecvente. Nici contractele încheiate pentru 18-20 de ani nu sunt tocmai o raritate. Mai mult, acestea sunt ¿i bonusate prin lege, pentru cå fermierii, având garan¡ia exploatårii terenurilor pe termene lungi, sunt stimula¡i în aplicarea unor tehnologii corecte ¿i prietenoase cu mediul, pot investi, având garan¡ia cå pot så-¿i recupereze investi¡ia ¿i în plus så aibå o stabilitate ¿i predictibilitate pe termen lung.

Astfel, fermierul francez sau belgian poate så cultive lucernå, care are o duratå de exploatare de 4-6 ani, sau poate så investeascå în tractoare ¿i alte utilaje la care are timp så recupereze investi¡ia, sau poate så investeascå în iriga¡ii sau utilaje pentru zootehnie ¿i unde în unele cazuri, mai ales pentru construc¡ii, durata de amortizare este de peste 15-20 ani.

Cei care reglementeazå legislativ aceste probleme în Fran¡a (Ministerul Agriculturii, Guvernul ¿i Parlamentul) au mers chiar mai departe ¿i în 2010 au adoptat Legea Modernizårii Agricole, care a modificat Codul Rural, ¿i au in-

Profitul Agricol 22/2020

trodus o formulå de calcul unitarå a arendei, aplicabilå pentru toate actele încheiate dupå data adoptårii, pe baza

În Fran¡a sau Belgia, durata minimå, obligatorie prin lege, a contractului de arendå este de 9 ani, dar durate de 12-15 ani sunt frecvente.

Nici contractele încheiate pentru 18-20 de ani nu sunt tocmai o raritate. unei bonitå¡i a terenurilor agricole.

Bonitarea terenurilor agricole ia în calcul printre altele fertilitatea ¿i productivitatea terenului, mårimea acestuia, amplasarea lui, dacå are pantå sau nu, dacå are formå regulatå sau nu, dacå are zone necultivabile, dacå are acces cu drum modernizat ¿i alte elemente care diferen¡iazå terenurile între ele.

Asta înseamnå cå, dacå Costicå are 3 ha de teren agricol, el tot aceea¿i arendå ia ¿i dacå îl arendeazå lui Vasile ¿i dacå îl arendeazå lui Gheorghe, legisla¡ia nepermi¡ând diferen¡ieri bazate pe aten¡ii mai mult sau mai pu¡in la vedere. În acest caz proprietarul devine

arendator stabil, fiindcå nu mai este interesat så migreze de la unul la altul, dar are ¿i garan¡ia cå pentru terenuri cu acelea¿i calitå¡i toatå lumea prime¿te aceea¿i arendå, deci nu este påcålit.

Este drept, existå o diferen¡å conceptualå destul de greu de priceput între ei ¿i noi, care implicå un blocaj de mentalitate în aplicarea unor astfel de måsuri. În primul rând, francezii au un Cod Rural care reglementeazå tot ce este legat de zona ruralå, de la exploatarea terenurilor agricole, existen¡a satului, gestionarea apelor, zonelor peisagistice aferente, gestiunea resurselor naturale, exproprierea ¿i investi¡iile, activitatea exploata¡iilor agricole ¿i multe altele.

Gândirea introducerii obligativitå¡ii unui termen mai lung pentru arendare ¿i dublat de impunerea unui nivel valoric al arendei are ca scop protejarea unui sistem considerat de Fran¡a ¿i de majoritatea cetå¡enilor ei (excep¡ii existå peste tot în lume, mårimea excep¡iilor este diferitå) de importan¡å strategicå ¿i, în plus, este o emblemå a tradi¡iei rurale franceze. ¥n plus, astfel se pot contracara orice inten¡ii de for¡are a cre¿terilor de costuri ale produc¡ie agricole, prin cre¿terea, de exemplu, a valorii arendei în mod nejustificat. Francezii au în¡eles cå aceste distorsiuni i-ar scoate de pe pie¡ele interne ¿i externe, ar deveni vulnerabili ¿i dependen¡i de importuri, plus cå le-ar crea probleme sociale cu aceastå categorie a fermierilor care au un nivel de trai nu foarte ridicat ¿i destul de fragil din cauza mårimii exploata¡iilor.

Lucruri asemånåtoare ca metode de rezolvare a chestiunii sunt întâlnite ¿i în Belgia, Spania sau Italia. uuu 17

OPINII uuu Un alt aspect interesant ¿i care la noi nu este foarte clar definit, în sensul cå ¿i în Fran¡a, dar ¿i în Belgia, Germania sau Spania, existå conceptul arendårii fermei la cheie.

Acesta are mai multe elemente componente, dupå caz, cum ar fi dacå se arendeazå o fermå care are terenul agricol, utilajele, construc¡iile pentru exploatare (magazii, silozuri, grajduri, altele), animale, casa de locuit a fermierului.

Acest lucru a apårut ca o necesitate deoarece sunt ¡åri, cum este Fran¡a sau Belgia, dar nu numai, care stimuleazå ie¿irea la pensie a fermierului la îndeplinirea vârstei.

Atunci, agricultorul are douå op¡iuni, så dea ferma în arendå sau så o vândå (tot vânzare se face inclusiv dacå o predå copilului såu), altfel nemaiputând så vândå ceea ce produce. Dar, a¿a cum am mai spus, då ferma în arendå la cheie, iar legea prevede aceastå situa¡ie.

Pot fi påreri ¿i la noi cå prevederile legale prevåd ¿i arendarea altor bunuri, dar ca pår¡i componente ¿i nu în totalitate, deoarece locuin¡a din fermå la noi se då doar în chirie, iar în acest caz are alte prevederi aplicabile în mare måsurå.

Mai mult, în cazul arendårii animalelor, trebuiesc stabilite ni¿te reguli, pentru a nu se ajunge în situa¡ia, de exemplu, ca un proprietar så sus¡inå ca, dupå 20 de ani de arendå, så primeascå aceea¿i vacå.

Dar trebuiesc prevåzute ni¿te reguli care så reglementeze cât se poate primi arendå pe un animal, cine are råspunderea, ce se întâmplå cu proprietatea pentru produ¿ii ob¡inu¡i, dacå sunt destina¡i vânzårii cum se face aceasta ¿i multe altele.

Numai cå, la noi, politicienii au crezut cå în 14 articole rezolvå problema arendårii în România ¿i avem situa¡ia actualå a¿a cum o percepem cu to¡ii, adicå jalnicå.

Tot numai la noi, orice reglementare nu se poate aplica fiindcå nu vrea Europa (un motiv pueril, dar pe måsura 18

celor care îl folosesc), iar în alte ¡åri membre se poate. Am dat deja exemplul Fran¡ei ¿i Belgiei, cu reglementarea duratei arendei. Vå mai subliniez cå în Spania este obligatoriu ca toate riscurile agricole så se facå doar la o societate comunå a statului, fermierilor ¿i a firmelor de asiguråri. ¥n Fran¡a este prevåzut cå se poate introduce obligativitatea asigurårilor pentru riscurile catastrofice gen secetå, inunda¡ii,

Care pot fi a¿teptårile dupå aceastå reglementare a arendei? În primul rând o stabilitate ¿i predictibilitate a exploata¡iilor, o stimulare a investi¡iilor, va dispårea lupta pentru påmânt între arenda¿i, se stabilesc måsuri de protec¡ie clare ale arendatorului, care nu mai poate fi påcålit så accepte o arendå mai micå, se va petrece inclusiv o stimulare a activitå¡ilor de procesare în fermå ¿i se vor mai diminua din efectele nefericite ale lipsei comasårii. cutremur ¿i multe altele. Oare este a¿a de greu så citim ¿i så aplicåm ceea ce al¡ii au deja?

Care pot fi a¿teptårile dupå aceastå reglementare a arendei? În primul rând o stabilitate ¿i predictibilitate a exploata¡iilor, o stimulare a investi¡iilor, va dispårea lupta pentru påmânt între arenda¿i, se stabilesc måsuri de protec¡ie clare ale arendatorului, care nu mai poate fi påcålit så accepte o arendå mai micå, se va petrece inclusiv o stimulare a activitå¡ilor de procesare în fermå ¿i se vor mai diminua din efectele nefericite ale lipsei comasårii.

Spun asta deoarece predictibilitatea pe termen lung va permite efectuarea de schimburi de teren între ferme.

Un alt aspect important este dat de eliminarea proprietarilor de teren spe-

culativi (unele fonduri de investi¡ii), care acceptå doar contracte pe un an ¿i pre¡uri mai mari chiar ¿i decât în Fran¡a.

Mai mult, poate a¿a autoritå¡ile vor statua ca to¡i fermierii så aibå de principiu acelea¿i drepturi pentru a accesa fonduri europene - de exemplu, exploata¡iile care nu fåceau dovada contractelor de arendå pentru minim 5 ani de la data aplicårii nu aveau dreptul så acceseze fonduri europene ¿i, culmea, aceastå prevedere tot de autoritå¡i era fixatå.

Avem ¿i situa¡ii de OUAI care nu au putut så acceseze fonduri de modernizare a infrastructurii secundare de iriga¡ii pe motiv cå nu au acordul tuturor proprietarilor, asta fiindcå nu existå o prevedere legalå care så declare sectorul drept de importan¡å strategicå ¿i arenda¿ul så poatå îmbunåtå¡i terenul lucrat ¿i fårå acordul proprietarului când este vorba de refacerea sau introducerea iriga¡iilor ¿i desecårilor.

Inclusiv Ministerul Agriculturii aprecia într-un raport privind implementarea PNDR 2014-2020 cå “Termenele apreciate ca fiind prea restrictive ¿i neconforme cu realitatea, în ceea ce prive¿te men¡inerea certificårii suprafe¡elor care au fåcut obiectul angajamentului pe o perioadå de cel pu¡in 5 ani de la semnarea angajamentului. Problema este de ordin juridic deoarece intrå în discu¡ie Legea Arendei ¿i Codul Civil. Terenurile pentru care se solicitå plå¡ile compensatorii pot fi luate în arendå pe perioade mai mici de cinci ani.”

Astfel multe exploata¡ii agricole nu au putut accesa måsurile de agro mediu sau trecerea la agricultura ecologicå, din cauza lipsei acestor reglementåri, care în mod cel pu¡in gre¿it nu au fost reglementate prin lege, iar astfel de situa¡ii, ¿i nu pu¡ine, ar fi fost de evitat.

Sper cå aceastå expunere va ajuta autoritå¡ile, în special Ministerul Agriculturii, så în¡eleagå mai clar importan¡a unor modificåri legislative care nu costå nimic bugetul ¿i nici nu ne închipuim cât pot ajuta.

Profitul Agricol 22/2020

CULTURI

VEGETALE S\ seceri unde n-ai sem\nat. Grâul peren! conf. dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

De aproape un secol se încearcå încruci¿area dintre grâul anual ¿i rudele sale sålbatice perene. De multe ori au rezultat hibrizi fertili, dar nu au fost introdu¿i în produc¡ie.

De câ¡iva ani, în Statele Unite se studiazå, cu mai multe ¿anse de reu¿itå decât în vremea când se dorea în Uniunea Sovieticå, altoirea grâului pe pir, cultivarea grâului peren.

“Institutul Påmântului” este o organiza¡ie care studiazå ¿i promoveazå “perenalizarea” culturilor anuale (grâu, orez, sorg, leguminoase pentru boabe, oleaginoase). Utilizarea asociatå a culturilor perene permite, în viziunea respectivilor cercetåtori, intensifizarea ecologicå.

O variantå func¡ionalå a intensifizårii ecologice în România se poate observa în activitatea asocia¡iei AIDER (Agriculturå Integratå Durabilå Economic Rentabilå), unde se încearcå reducerea inputurilor prin stimularea proceselor biologice care au loc în ecosistemele agricole: fixarea simbioticå a azotului, utilizarea covoarelor vegetale, a culturilor asociate etc.

Ob¡inerea culturilor perene se face prin douå metode: “domesticirea” speciilor sålbatice ¿i încruci¿area speciilor cultivate cu specii sålbatice perene, înrudite. Prin prima metodå a fost “domesticitå” o popula¡ie dintr-o specie de graminee perenå furajerå (Thinopyrum intermedium), înregistratå ca marcå de cåtre “Institutul Påmântului”, numitå Kernza. Produc¡iile sunt mai mici decât 20

Thinopyrum intermedium

ale grâului, dar semin¡ele se pot folosi în morårit, panifica¡ie, bere ¿i furajare.

Sistemul radicular al noii cereale este foarte dezvoltat, ajungând pânå la 3 m adâncime, fapt ce îi conferå rezisten¡å la secetå ¿i un mare avantaj în protec¡ia solului împotriva eroziunii ¿i a poluårii apelor freatice cu nitra¡i.

De asemenea, la “Institutul Påmântului” au fost ob¡inute câteva linii de grâu peren care sunt acum testate în mai multe ¡åri, prin hibridarea dintre grâul comun, Triticum aestivum, ¿i Kernza.

La universitatea din Michigan au fost ob¡inute linii de grâu “cu perenitate” limitatå (reporne¿te în vegeta¡ie numai de douå ori dupå recoltare), prin ameliorare clasicå, din încruci¿area dintre grâul comun, Triticum aestivum (de la care provin 75% din gene), ¿i diferite graminee perene, dintre care cea mai importantå este Thinopyrum intermedium (o specie de pir).

Grâul peren are deocamdatå un poten¡ial mic de produc¡ie, cca. 40-60 (70%) din cel comun, dar are ¿i avanta-

je, putând fi cosit, fårå a se reduce produc¡ia de semin¡e, mai ales în zonele cu primåveri lungi, unde se folose¿te în acela¿i scop ¿i grâu comun.

Este mai tardiv cu 3 såptåmâni decât cel comun ¿i reporne¿te în vegeta¡ie la 21 de zile dupå recoltare, cre¿terea viguroaså oferindu-i un rol important în protec¡ia solului în timpul iernii. ¥n anii favorabili, produc¡ia în anul 2 este mai mare.

Pornirea în vegeta¡ie dupå recoltare se face înså greu în anii seceto¿i. În intervalul de timp de cca. 3 såptåmâni dintre recoltare ¿i repornirea în vegeta¡ie, buruienile pot invada miri¿tea.

Probabil, aceastå întârziere la recoltare ar fi un dezavantaj în condi¡iile din România, deoarece o perioadå lungå de vegeta¡ie în timpul verilor cålduroase de la noi ar fi un mare dezavantaj în procesul de umplere a boabelor. În cele 25% de gene “sålbatice”, liniile de grâu peren ar putea con¡ine gene de rezisten¡å la diferite boli, cum ar fi fuzarioza spicelor, care ar putea fi folosite la ameliorarea grâului anual.

Profitul Agricol 22/2020

CULTURI VEGETALE

Singur\tatea evenimentelor f\r\ fermieri

Ziua Câmpului la SCDA Lovrin Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå (SCDA) Lovrin a organizat, pe 4 iunie, Ziua Câmpului. Ca toate evenimentele din aceastå perioadå, din cauza pandemiei s-a desfå¿urat fårå fermieri.

Manifestarea de la Lovrin a ajuns la a cincea edi¡ie, se desfå¿oarå în colaborare cu aproape toate marile companii distribuitoare de inputuri ¿i a fost transmiså online, pe pagina Facebook a Sta¡iunii. Cåci cercetåtorii sunt în pas cu tehnica digitalå.

“Am decis så poatå participa expozan¡ii care î¿i vor expune oferta de produse pe care le au la noi în câmp ¿i presa agricolå”, spunea Marinel Horablaga, directorul Sta¡iunii. “Cu acest prilej, are loc vizitarea loturilor experimentale ¿i vom face o prezentare a noutå¡ilor din acest an.

Vrem så facem din eveniment o tradi¡ie, de aceea am vrut så îl sus¡inem ¿i în acest an, de¿i existå pandemia de coronavirus. De aceea nu i-am adus pe fermieri în câmp, så nu îi punem într-o situa¡ie de risc.” ¥n campania agricolå 2019-2020, la Lovrin sunt semånate 650 de hectare

de grâu, 300 ha de floarea-soarelui, peste 100 de hectare de ovåz de toamnå, 100 de ha de orz, 600 de ha de porumb, dar ¿i lucernå, loliu, cânepå, rapi¡å, mazåre de primåvarå ¿i hri¿cå.

Gh. MIRON responsabil Câmpia de Vest

Sercin Giray preia conducerea Bayer de la Pascal Cassecuelle Sercin Giray este noul Senior Bayer Representative pentru grupul de ¡åri România, Bulgaria ¿i Republica Moldova ¿i Director General al Bayer România, continuându-¿i responsabilitå¡ile actuale în calitate de CFO pentru Grupul de ¡åri. Începând cu 1 iunie, Sercin Giray preia conducerea Bayer România, Bulgaria ¿i Republica Moldova de la predecesorul ei, Pascal Cassecuelle, care î¿i va continua activitatea în func¡ia de 22

Head of Supply Chain EMEA pentru Divizia Crop Science.

Sercin este licen¡iatå în Administrarea Afacerilor în limba germanå specializarea Controlling ¿i ¿i-a început cariera în Bayer în 1999, în aria de Contabilitate ¿i Finan¡e, în Turcia. În 2008 a devenit Head of Group Reporting, Bayer Turcia ¿i, dupå 2 ani de succes în acest rol, a continuat dezvoltarea profesionalå în cadrul Bayer AG, în Germania, din pozi¡ia de Corporate Finance - Financial Country Coordination - pentru Regiunea Europa.

Este pasionatå de cålåtorii, gåtit, înot ¿i învå¡area noilor culturi.

“Este un moment al schimbårii pentru to¡i, inclusiv Bayer, dar putem privi

înainte cu încredere, deoarece avem o bazå foarte solidå.

Doar câteva companii sunt atât de bine pozi¡ionate ca Bayer pentru a contribui atât la îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii umane, cât ¿i la hrånirea popula¡iei globale în cre¿tere.

Compania noastrå î¿i urmåre¿te obiectivele de sustenabilitate cu aceea¿i dedica¡ie pe care o alocå realizårii obiectivelor sale financiare. Vom råmâne fideli viziunii noastre, Sånåtate pentru to¡i, nimeni fårå hranå, mai ales acum, când actuala crizå sanitarå a mårit importan¡a activitå¡ilor noastre, în domeniul agriculturii ¿i sånåtå¡ii, pentru societatea din jurul nostru”, a afirmat Sercin Giray, cu ocazia numirii sale.

Profitul Agricol 22/2020

CULTURI VEGETALE

Lupta pierdut\ a agricultorului cu mistre]ii [i cu ho]ii de fier Gigel Avornici¡ei este fermier în Valea Plângerii, o zonå colinarå întinså pe raza comunelor båcåuane Podu Turcului, Glåvåne¿ti, Moto¿eni, Råchitoasa.

I se spune Valea Plângerii din frustrarea produså de pe urma pagubelor pe care le fac mistre¡ii “lui Umbrårescu”. Sub patronajul regelui asfaltului, la ocolul silvic popula¡ia de mistre¡i a ajuns la mii de exemplare, ce fac pråpåd în porumb, floarea-soarelui, grâu.

T

eoretic, mistre¡ii erau hråni¡i pe timpul iernii de oamenii lui Umbrårescu.

Avornici¡ei sus¡ine cå ace¿tia deveneau foarte agresivi când fermierii, în disperare de cauzå, puneau mâna pe pu¿cå, pentru a-¿i apåra culturile de voracele patrupede, cu tot riscul de a fi amenda¡i.

“Tu erai pe câmpul tåu ¿i ei erau în stare så dea cu ma¿ina peste tine”.

De vreun an de zile, Umbrårescu a renun¡at la administrarea ocolului silvic, care a revenit la stat, cu tot cu popula¡ia lui supradimensionatå de mistre¡i.

Paznicii de la stat nu sunt la fel de dornici de confruntåri, dar mistre¡ii råmân proteja¡i de lege, iar dauna råmâne a fermierilor.

Dacå nu-¿i pot påzi culturile cu pu¿tile, fermierii încearcå cu garduri electrificate. Numai cå aici intervine problema “mistre¡ilor” cu douå picioare ho¡ii, care, pentru cei câ¡iva lei pe care îi încaseazå de la centrele de colectare, fac pagube de mii de euro. Ei sunt cunoscu¡i, se fac plângeri împotriva lor,

24

dar fårå rezultat.

Avornici¡ei are 40 de ani ¿i face agriculturå de 10, în prezent ajungând så cultive peste 1.400 de hectare, dintre care 250 sunt proprietate. Achizi¡iile lea realizat cu precådere între anii 2011 2015, când hectarul se vindea ¿i cu 400 de euro; între timp, cota¡ia a ajuns la 3.000 de euro - sub media pe ¡arå, dar mult raportat la poten¡ialul de produc¡ie ¿i de generare de profit.

“

Îl prinzi pe ho¡ la lumina zilei, sare la tine cu cu¡itul, faci plângere penalå ¿i degeaba faci, cå el e låsat în libertate, iar amendå nu are din ce plåti. Nu are nevoie niciodatå de certificat fiscal.

Beneficiazå ¿i de abera¡ia cå po¡i primi ajutor social, chiar dacå ai datorii la primårie.

“ Cu tenacitatea specificå vârstei, Avornici¡ei este la a treia tentativå de împrejmuire a culturii porumbului, unde daunele produse de mistre¡i sunt totale.

Primele douå garduri i-au fost furate. În mod normal, nu ar fi ajuns aici, adicå la a treia împrejmuire. A în¡eles neputin¡a autoritå¡ilor, a¿a cå s-a adaptat, ca to¡i fermierii din zonå de altfel. S-a axat pe culturi de toamnå, iar dintre cele de primåvarå, pune mai mult floareasoarelui, pentru a mai mic¿ora din pagubele provocate de mistre¡i. A evitat så ia în arendå sau så achizi¡ioneze suprafe¡e din zonele cele mai expuse

atacurilor, în urmå cu trei ani refuzând exact din aceastå cauzå o achizi¡ie care i-ar fi mårit suprafa¡a de¡inutå cu 300 de ha, în condi¡ii avantajoase de pre¡.

Porumbul îl cultivå pe suprafe¡e mici, unde mistre¡ii hålåduiesc mai rar.

Face monoculturå ¿i, evident, are probleme mari cu dåunåtorii - Tanymecus, viermi sârmå, Diabrotica etc.- dar în anii buni scoate 10 t/ha la neirigat (nu existå culturi irigate în zonå), ceea ce îl determinå så persevereze.

Anul åsta, înså, din cauza secetei (între 1 ianuarie ¿i 1 iunie 2020, precipita¡iile au însumat 38 litri/mp) a fost nevoit så întoarcå suprafe¡e mari de rapi¡å ¿i de grâu. Peste 500 de hectare, dar nu pe toate le-a putut înregistra drept calamitate, fiindcå nu a putut a¿tepta venirea comisiei de constatare.

Oricum, e convins cå despågubirile vor fi nesemnificative, fiindcå a auzit de cazuri în care s-au raportat suprafe¡e calamitate în grad mai mare decât în realitate.

“Vå da¡i seama, va exista un buget limitat. Dacå frauda e mare, atunci suma ce va reveni fiecåruia va fi micå”.

Cum la grâu a folosit erbicidul Secator, nu a avut încotro ¿i, la întoarcere, în loc de floare, a semånat porumb, astfel ajungând la o suprafa¡å de circa 400 de ha cu aceastå culturå, dublå fa¡å de cea pe care ¿i-o programase.

Suprafa¡a suplimentarå este ¿i în zona foarte expuså atacurilor de mistre¡i. Prin urmare, se a¿tepta la o daunå totalå în absen¡a gardurilor electrice. Ca så î¿i påzeascå cultura, a investit 12.000 de euro în garduri.

Nu este singura cheltuialå suplimentarå la care zona îl obligå pe Avornici¡ei.

Consumul de motorinå este dublu fa¡å de cel al fermierilor din zonele de ¿es, Profitul Agricol 22/2020

CULTURI VEGETALE

Gigel Avornici¡ei, fermier în Valea Plângerii:

“Dacå am un câine care iese de pe proprietatea mea ¿i mu¿cå pe cineva, eu, proprietarul adicå, sunt responsabil.

La mistre¡i nu e a¿a.

Ei pot face ce poftesc, eu, victima, sunt singurul responsabil, nu proprietarul mistre¡ilor”. depå¿ind 140 l/ha.

Astfel, cheltuiala cu rapi¡a, cultura cea mai costisitoare, ajunge la 3.300 de lei/ha. Apoi, solurile cu grade de fertilitate 3-4 îl for¡eazå så aplice o cantitate mult mai mare de îngrå¿åminte azotoase. Pe de altå parte, valorificarea este problematicå, pre¡urile fiind mai mici fa¡å de jude¡ele din sud, mai apropiate de Portul Constan¡a.

De pildå, pre¡ul maxim oferit de traderi în zonå este acum 71 de bani/kg.

Cum investi¡ia minimå într-o fermå comercialå este de 2.500 de lei/ha de grâu, rezultå cå fermierii ar trebui så ob¡inå produc¡ii de minim 3,5 t/ha, doar pentru a-¿i recupera cheltuielile. Or, a¿a ceva e exclus, produc¡iile de 2 t/ha vor scoate sunete de admira¡ie…

Avornici¡ei s-a folosit de bani europeni ¿i mai are proiecte, înså fertilitatea scåzutå a solului este o piedicå de care nu poate trece.

“Dacå e¿ti în zona 1 de fertilitate prime¿ti patruzeci de puncte, treizeci în zona 2. Noi practic suntem exclu¿i în acest fel. În loc så-l aju¡i pe fermierul care se chinuie¿te cu fertilitatea solului, Profitul Agricol 22/2020

fiind obligat så investeascå mai mult, pompezi tot în cel care mai beneficiazå de un påmânt fertil, de sisteme de iriga¡ii…”.

Anul åsta Avornici¡ei nu va face profit, chiar dacå vremea va fi de aici încolo favorabilå, iar gardurile electrificate vor råmâne intacte ¿i deci nu va avea atac de mistre¡i. “2012 a fost un an foarte greu, cu secetå, dar måcar pre¡urile au fost bune. Acum avem ¿i secetå ca niciodatå ¿i pre¡uri proaste”.

Cu toate acestea, Avornici¡ei are un parc tehnic generos, 9 tractoare, de la 90 la 360 CP, în special John Deere ¿i New Holland; trei combine Claas Tucano 320; douå autopropulsate, una RTech ¿i alta Case IH; douå semånåtori pe 6 rânduri Sfoggia, alta pe 8 rânduri pentru prå¿itoare ¿i încå douå de patru metri, pentru påioase, Mascar ¿i Matermacc; pluguri Gregoire Bresson, Pottinger, scarificatoare etc.

Are ¿i capacitå¡i de stocare în magazii de peste 10 mii de tone, ceea ce îi permite så facå ¿i comer¡ de micå anvergurå cu cereale, are o moarå ¿i o brutårie, ceea ce este portretul unui

tânår care a reu¿it så ¡inå afacerea frumos pe linia de plutire.

De ceva vreme îl bate gândul så vândå afacerea. Are o feti¡å de doi ani cåreia vrea så-i dedice mai mult timp, a¿a cå ar fi mul¡umit dacå s-ar putea retrage în condi¡ii acceptabile, investind banii în afaceri imobiliare: “E cel mai simplu så cumperi apartamente, pe care så le închiriezi”.

Ce a învå¡at din anul agricol 2020: semånatul timpuriu ¿i erbicidatul timpuriu au fost devastatoare în condi¡iile acestui an. “Pe lângå stresul hidric ¿i termic, am stresat ¿i noi culturile cu erbicidele. Se vede foarte bine diferen¡a la capete de tarlale, acolo unde întoarce utilajul de erbicidat. ªi se vede diferen¡a fa¡å de fermierii care merg cu tehnologia la minim. Grâul lor aratå mai bine anul acesta. Pentru mine, învå¡åtura este cå momentul erbicidårii trebuie amânat pânå ce plantele de culturå sunt ceva mai mature ¿i existå umiditate în sol”.

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

Adrian Mocanu î[i face sistem de iriga]ii pentru 700 ha Adrian Mocanu lucreazå 1.250 ha în comuna Dumbrava, jude¡ul Prahova.

Este pre¿edintele Asocia¡iei jude¡ene a Producåtorilor Agricoli ¿i membru fondator al APPR. Acum a început demersurile pentru a realiza un sistem de iriga¡ii pe o suprafa¡å de 700 hectare.

“

Sistemul de iriga¡ii este pentru controlul fin”, spune el. Ar uda porumbul la råsårire, la înflorire pentru a crea un microclimat prielnic ¿i în fazele critice. Nu mizeazå pe produc¡ii excep¡ionale, dar i-a fåcut calculul cå în anii normali ¿i-ar cre¿te rentabilitatea cu 4 tone/ha. În mod obi¿nuit ob¡ine 10 t/ha.

Cu o intensificare moderatå a tehnologiei ar reu¿i så ajungå la 15 t/ha, din care o tonå ar reprezenta costurile aferente cre¿terii volumului de inputuri ¿i al consumului de energie. Trågând linie, ar cre¿te cu 500 euro/ha profitul la cultura de porumb. ¥n plus, va cre¿te maturitå¡ile ¿i densitå¡ile. Acum folose¿te 70.000 b.g/ha la porumb ¿i FAO mediu 380-390.

O altå schimbare ar fi cre¿terea

Adrian MOCANU, fermier, Dumbrava, jude]ul Prahova

suprafe¡elor cu soia la 2-300 de hectare.

Acum cultivå soia în sistem neirigat pe 75 ha, pentru înverzire, dar nu ob¡ine performan¡e deosebite. Doar så depå¿eascå pragul de 1.300 kg/ha care-i permite så încaseze subven¡ia cuplatå de produc¡ie. Odatå ce va iriga, o produc¡ie de 5 t/ha la soia va deveni normalå ¿i va câ¿tiga din aportul de azot pentru cultura postmergåtoare.

Mocanu nu crede înså cå va reu¿i så irige anul viitor, din cauza procedurilor pe care trebuie så le efectueze pentru ob¡inerea tuturor aprobårilor. În zonå are douå râuri din care s-ar putea aproviziona, unul care izvore¿te chiar de pe terenul såu. Proiectarea sistemului este în curs, ¿i poate face deja anumite estimåri. Ar avea nevoie de 3-4 pivo¡i de tip american pe care så-i mute.

Vrea så ude 150 ha într-o zi.

Ar trebui så realizeze un bazin de acumulare pentru a-¿i asigura debitul.

Spera så ob¡inå o suprafa¡å de trei hectare, dintr-un islaz al comunei. Nu a primit sprijinul primåriei, chiar dacå nu mai e nici o vacå pe islaz. Autoritå¡ile s-au împiedicat de necesitatea schimbårii categoriei de folosin¡å.

Valoarea proiectului este de aproape un milion de euro, ceea ce înseamnå un cost de 1.500 euro/ha. Banii îi va lua de la bancå. S-a înscris în programul IMM Invest ¿i sperå cå va putea beneficia de finan¡are. Un avantaj este garantarea creditului de cåtre stat. Cu ferma ar putea så garanteze un credit de doar 300 de mii de euro.

Adrian MIHAI

O lege a iriga¡iilor ar duce la o cre¿tere semnificativå a suprafe¡elor Finan¡area fermierilor pentru realizarea sistemelor de iriga¡ii ar trebui regânditå, considerå Adrian Mocanu. Este necesarå o lege care så simplifice realizarea sistemelor.

De pildå, s-ar face mai multe sisteme de iriga¡ii dacå nu ar mai trebui ca fermierii så se asocieze în OUAI pentru a ob¡ine finan¡are. Preluarea infrastructurii 26

creeazå numeroase probleme. În cazul såu, în jurul fermei sunt exploata¡ii mici, cu mai pu¡in de o sutå de hectare. Vecinii nu au capacitatea så sus¡inå investi¡ia necesarå.

“Se reabiliteazå sta¡ii de pompare, dar canalele nu sunt reabilitate”, remarcå Mocanu. Apa ar trebui så vinå prin conducte, nu canale, fapt ce ar reduce mult

consumul. Sprijinul ar trebui så fie pentru sisteme individuale.

Mocanu considerå cå ar fi suficient dacå statul ar oferi 10% din valoarea investi¡iei, bani care så fie direc¡iona¡i spre a acoperi costul creditului, comisionul de garantare ¿i proiectarea. Garantarea de cåtre stat a creditelor pentru sisteme de iriga¡ii ar fi ¿i ea de ajutor.

Profitul Agricol 22/2020

CULTURI VEGETALE

Fertilizantul foliar Wuxal Zinc

Productivitate înainte de toate Acest sezon se dovede¿te capricios, cu secetå la început, urmatå de grindinå în unele zone. De aceea, fermierii trebuie så fie pregåti¡i pentru a crea culturilor cele mai bune condi¡ii de dezvoltare.

plantelor de porumb la factorii de mediu.

- Zincul contribuie la maturizarea semin¡elor, acest proces fiind întârziat în cazul deficien¡ei.

De ce acum? Cum ce se spune la meteo provizionarea cu nutrien¡i este nu se potrive¿te mereu una dintre måsurile cele mai cu ce se întâmplå pe câmp, vå recoîn¡elepte ce pot fi luate în mandåm så ac¡iona¡i cu precau¡ie ¿i så aceastå perioadå. Din acest motiv, oferi¡i culturii dumneavoastrå o rezervå aståzi dorim så vå reamintim beneficiile de zinc ce s-ar putea dovedi deosebit de zincului ¿i o surså nutri¡ionalå excelentå utilå în caz de secetå. pentru cultura de porumb, fertilizantul foliar Wuxal Zinc.

Caren¡a de zinc - pericolul greu

A

Importan¡a zincului De ce zinc? Spunem zinc, spunem productivitate la porumb, deoarece numeroase procese sunt influen¡ate de aprovizionarea culturii cu acest microelement: - Zincul ajutå plantele så sintetizeze hormoni de cre¿tere (IAA) ¿i proteine, crescând, de asemenea, cantitatea de amidon.

- Acest element mineral face parte din structura membranelor ¿i sus¡ine func¡iile acestora.

- În cazul plantelor de tipul C4, cum este ¿i porumbul, influen¡eazå reglarea regimului hidric ¿i procesul de fotosintezå.

- Îmbunåtå¡e¿te toleran¡a la stres, sus¡ine starea de sånåtate ¿i råspunsul Deficien¡a de zinc poate fi confundatå cu cea de magneziu sau potasiu. Diferen¡e care ne pot ajuta så punem diagnosticul corect:  lipsa de magneziu conduce la cloroza în zona intervenalå a frunzelor båtrâne, urmatå de distorsionarea ¿i necroza vârfurilor frunzelor.  deficien¡a de potasiu determinå necrozarea marginilor frunzelor, iar efectele se manifestå mai întâi pe frunzele båtrâne.

28

detectabil În cazul zincului, este posibilå apari¡ia fenomenului de “foame latentå”, adicå o caren¡å fårå simptome, ce poate afecta radical productivitatea. Deci, mai ales în condi¡iile unui sezon cu vreme atipicå, a¿a cum avem de câ¡iva ani încoace, aplicarea preventivå a fertilizantului Wuxal Zinc este deosebit de importantå.

Uneori, deficien¡a de zinc este vizibilå. Simptomele sale: clorozå în zonele intervenale ale frunzelor noi, producând aspectul de benzi. Marginile frunzelor sunt adesea distorsionate ¿i încre¡ite.

Condi¡iile care favorizeazå apari¡ia caren¡ei de zinc la porumb: l solurile de tip nisipos, cu un con¡inut scåzut de materie organicå; l con¡inutul scåzut de zinc din sol (< 3,0 mg/kg), nivelul ridicat de Mg, K ¿i Ca; l pH-ul ridicat (>8); l temperaturile scåzute.

produs în care zincul este suprachelatat (se folosesc doi agen¡i chelatori, EDTA ¿i gluconat), fapt ce îi conferå produsului o stabilitate foarte bunå în solu¡ii cu pH de pânå la 9 ¿i faciliteazå absorb¡ia în plantå, molecula de zinc fiind foarte instabilå ¿i foarte greu absorbabilå.

Ca ¿i celelalte produse din gama Wuxal, ¿i Wuxal Zinc se prezintå sub formå de suspensie concentratå.

Aceastå formulare este avantajoaså prin faptul cå oferå un maxim de nutrien¡i într-un minim de volum ¿i pentru cå nu pune probleme de solubilitate, ca în cazul fertilizan¡ilor hidrosolubili.

Adjuvan¡ii con¡inu¡i determinå o eficien¡å superioarå a aplicårii; existå studii care au aråtat o absorb¡ie de mai mult de 80% în primele 48 de ore de la aplicare - acest procentaj se datoreazå ¿i adjuvantului specific de umectare, care face posibilå reactivarea depozitului de pe frunze cu ajutorul umiditå¡ii din rouå sau precipita¡ii.

De asemenea, produsul oferå o nutri¡ie echilibratå, reprezentând ¿i o surså de azot ¿i sulf. Wuxal Zinc prezintå aplicare sigurå ¿i nu provoacå arsuri, fiind un produs total solubil în apå, de înaltå puritate, liber de sodiu ¿i de carbona¡i ¿i cu un con¡inut foarte redus de clor.

Wuxal Zinc formulare superioarå pentru randament maxim al aplicårii În prezent, pe pia¡a din România, fertilizantul foliar Wuxal Zinc este singurul

Pentru mai multe informa¡ii privind fertilizantul foliar Wuxal Zinc, vå invitåm så contacta¡i cel mai apropiat Reprezentant de Vânzåri Kwizda Agro Romania.

Profitul Agricol 22/2020

CULTURI VEGETALE

Alian]a pentru Agricultur\ [i Cooperare cere declararea st\rii de calamitate Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, din care fac parte LAPAR, APPR, ProAgro ¿i UNCSV, solicitå Ministerului Agriculturii så acorde despågubirile în func¡ie de investi¡iile fåcute ¿i så declare stare de urgen¡å în agriculturå.

Redåm, mai jos, principalele pasaje din mesajul Alian¡ei.

“Prelungirea perioadei de secetå pedologicå ¿i extinderea sa în sudul, sud-estul, estul ¿i vestul ¡årii cunoa¿te o amploare nemaiîntâlnitå în ultimii 30 de ani. Seceta pedologicå a afectat suprafe¡e agricole extinse, calamitând peste 80% din culturile de toamnå neirigate din jude¡ele Buzåu, Vrancea, Tulcea, Constan¡a, Gala¡i, Ia¿i, Vaslui, peste 60% din suprafe¡ele cultivate cu culturi de toamnå neirigate din jude¡ele Neam¡, Bacåu, Dâmbovi¡a, Arge¿, Ilfov, Ialomi¡a, Cålåra¿i, Bråila ¿i peste 40% din jude¡ele Arad ¿i Timi¿.

Foarte mul¡i fermieri se vor afla, la recoltat, în situa¡ia neplåcutå de a nu putea achita furnizorii de inputuri (pesticide, fertilizan¡i, combustibili), leasinguri, salarii, credite etc. Aceasta îi va for¡a så cedeze o parte din terenurile lucrate/de¡inute în proprietate furnizorilor de inputuri/fondurilor de investi¡ii.

O måsurå de precau¡ie, care poate veni în sprijinul fermierilor pentru a-i proteja de amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor de cåtre fondurile de investi¡ii, este declararea stårii de calamitate în agriculturå, adicå recunoa¿terea unei ståri de ur30

gen¡å, de for¡å majorå.

Situa¡ia se impune pentru a putea salva activitatea din fermele din România. Este o secetå extremå, cu care nu ne-am confruntat pânå acum ¿i sunt necesare solu¡ii complexe pentru a sus¡ine sectorul agricol.

Declararea stårii de calamitate în agriculturå, cumulatå cu un program de scheme de ajutor de stat necesare într-o astfel de situa¡ie, va duce la sal-

renda) mult peste indicatorul calculat de Institutul de Economie Agrarå (de ex.

4.000-4.500 lei/ha).

Declararea stårii de calamitate în agriculturå, cumulatå cu un program de scheme de ajutor de stat necesare într-o astfel de situa¡ie, va duce la salvarea de la faliment a celor mai afecta¡i dintre fermieri.

Acordarea de ajutoare de stat, în condi¡iile în care se face “bailout” masiv din banii contribuabililor la nivelul UE ¿i în alte sectoare (precum transporturi, turism etc.), este vitalå pentru sectorul agricol din România!

Un exemplu ilustrativ în acest sens este programul de salvare pe care statul român îl opereazå în domeniul transportului aerian, unde doar douå companii - Tarom ¿i BlueAir - vor primi 130 milioane de euro!

Dacå sectorul transporturilor aeriene are nevoie så fie salvat, probabil cå ¿i sectorul de produc¡ie agricolå din România are acela¿i drept.

S-a evocat faptul cå fermierii români ¿i-au asumat riscurile meteo, inclusiv pe cel al unei secete devastatoare. Dar companiile amintite mai sus nu ¿i-au asumat un risc?

varea de la faliment a celor mai afecta¡i dintre fermieri.

Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare mai solicitå, în mod expres, acordarea unui sprijin care så fie corelat cu sus¡inerea pierderilor reale, pentru a evita intrarea în colaps a fermierilor.

Solicitåm o analizå a situa¡iei în care se aflå sectorul pe care îl reprezentåm ¿i consideråm cå despågubirile pentru culturile de toamnå calamitate ar trebui så se calculeze ca un procent de dåunare din totalul sumelor investite la hectar, raportate la o referin¡å neutrå (de ex. costurile standard utilizate de ICEADR).

Foarte mul¡i, în special cei care fac tehnologie intensivå, au nivelul investi¡iilor la hectar (costuri totale, inclusiv a-

Dacå nu se realizeazå despågubirea la nivelul necesarului real, efectele se vor manifesta imediat (executåri de active, pierderi de terenuri, incapacitate de platå, insolven¡e, faliment, preluåri ostile etc.) pe întregul lan¡ de produc¡ie vegetalå-furnizare input sau produc¡ie vegetalå-procesare.

Cine poate alege, în mod discriminatoriu, ca un sector al economiei så fie salvat ¿i cå altul nu are nevoie de implementarea unui plan de salvare? Siguran¡a alimentarå ar trebui så reprezinte un obiectiv prioritar al oricårui decident politic ¿i al strategiei de guvernare în general.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 22/2020

Corteva Portfolio Farm Furcule[ti,

ca un meci jucat cu tribunele goale Din cauza pandemiei, Corteva Agriscience a sus¡inut evenimentul obi¿nuit, Portfolio Farm, de aceastå datå în spa¡iul online.

Filmårile, fotografiile ¿i toate înregistrårile de acolo sunt disponibile fermierilor interesa¡i så observe cum se comportå anumi¡i hibrizi ¿i ce rezultate oferå produsele de protec¡ia plantelor.

Portofolio Farm s-a ¡inut tot la Furcule¿ti, în Teleorman, în ferma lui Cosmin Båcanu. Platforma de prezentare, pregåtitå cu minu¡iozitate, a cuprins 19 hibrizi de porumb Pioneer, 14 hibrizi de floarea-soarelui Pioneer, inclusiv hibrizi noi, precum ¿i sole de grâu unde au putut fi observate efectele produselor de protec¡ia plantelor Corteva.

“Terenul a fost arat în toamnå, la adâncimea de 30-35 cm, dupå care am fåcut o lucrare cu grapa cu discuri ¿i am låsat în toamnå terenul nivelat perfect, pentru a påstra apa în sol. În primåvarå am trecut cu un combinator superficial, la 5-8 cm, am semånat ¿i am aplicat îngrå¿åminte complexe localizat la såmân¡å. La porumb am semånat 70.000 de semin¡e germinabile/hectar, iar erbi32

cidele le-am aplicat conform recomandårilor. La floarea-soarelui am ales så semån la adâncimea de 5-6 cm pentru ca semin¡ele så beneficieze de apå.

De asemenea, am aplicat la floareasoarelui produsul Tanos”, spunea fermierul Cosmin Båcanu.

Loturile de porumb se prezintå în acest moment foarte bine, dovadå cå to¡i cei 19 hibrizi au un start excep¡ional. Pânå în acest moment a fost aplicat erbicidul, în dozå de 330 g/ha, pentru a combate toate buruienile dicotiledonate ¿i monocotiledonate anuale ¿i perene.

Acela¿i lucru se poate spune ¿i despre loturile de floarea-soarelui de la Furcule¿ti. Pânå în prezent, plantele au beneficiat de o aplicare cu fungicidul Tanos 50 WG. Aplicarea fungicidelor la cultura de floarea-soarelui ar trebui så fie pentru fiecare fermier o prioritate, nu o op¡iune, spunea Liliana Ciulu - director vânzåri Corteva. “Aceastå culturå are predispozi¡ie la foarte multe boli, cum ar fi mana sau sclerotinia. Din acest motiv,

aplicarea a douå fungicide este mai mult decât necesarå. Prima aplicare trebuie efectuatå în faza de 4-6 frunze, iar al doilea tratament la apari¡ia butonului floral”.

Platforma de grâu a fost împår¡itå în douå loturi. Primul a fost erbicidat în toamnå cu Bizon, iar cel de al doilea a fost erbicidat în toamnå cu pachetul Pixxaro Super. De asemenea, a fost aplicat fungicidul Evolus, lider în combaterea fåinårii.

“Bizon este acel produs care asigurå o culturå curatå încå din toamnå.

Reprezintå cea mai bunå variantå pentru combaterea tuturor buruienilor dicotiledonate ¿i a buruienilor graminee. În parcela de la Furcule¿ti a fost o infestare cu ovâscior (Avena Fatua), astfel cå a fost nevoie ¿i de aplicarea produsului Floramix pentru a controla ¿i aceastå buruianå”, spunea Ion Mutafa, category marketingmanager Corteva.

Andrei DORNEANU Profitul Agricol 22/2020

AFACERI

BANI, CREDITE Solu]ii de finan]are pentru cei afecta]i de secet\ Expectativå este cuvântul care caracterizeazå cel mai bine starea actualå în ceea ce prive¿te comportamentul financiar al celor afecta¡i de secetå.

O

bserva¡ia îi apar¡ine lui Marius Gavrea, responsabilul pentru activitatea de creditare a IMM-urilor din agriculturå al ING Bank România, sau Business Strategy Lead, Agri Financing Products, în limbaj corporatist.

Marius Gavrea se ocupå de companiile din agriculturå cu afaceri de pânå în 100 milioane euro. Segmentul de agribusiness înseamnå 9-10% din portofoliul de credite al båncii, procent atins în ultimii 4-5 ani, întrucât banca a început creditarea agriculturii în 2015.

August, luna fierbinte a finan¡elor Fermierii a¿teaptå recolta ¿i compensa¡iile de la guvern. Seceta nu ¿i-a aråtat încå efectele în plan financiar. În aceastå perioadå au avut de plåtit doar dobânzi la creditele contractate. Nu au existat întârzieri, nici în zonele afectate de secetå, remarcå Gavrea. Scaden¡ele pentru rambursarea sumelor împrumutate sunt dupå 30 iulie, pentru cå atunci fermierii încep så încaseze.

Nici solicitåri pentru a ree¿alonarea datoriilor nu s-au primit. Totu¿i, banProfitul Agricol 22/2020

cherii sunt precau¡i. “Colegii mei din re¡ea ¡in legåtura cu to¡i fermierii pentru cå nu vrem så se ajungå în situa¡ia în care så vinå scaden¡a ¿i så spunå cå nu pot plåti. Noi facem o creditare responsabilå ¿i sånåtoaså, vrem så ne sus¡inem clien¡ii så aibå lichiditå¡ile necesare pentru a trece aceastå perioadå dificilå si de aceea am fåcut o analizå pe portofoliu în jude¡ele afectate”, spune Gavrea.

“Nu a¿ vrea så ajungem cu ei la o restructurare pentru cå, din punctul de vedere al regulamentelor bancare, astfel de ac¡iuni le poate îngreuna accesul la creditare în viitor. De aceea, noi discutåm cu fermierii så vedem ce solu¡ii se pot gåsi”.

Sunt ¿i cåi prin care fermierii pot încerca så gåseascå banii pentru rambursarea creditelor, în afarå de despågubirile a¿teptate de la stat. Ar trebui început cu analiza fluxului de numerar.

Douå måsuri care se pot lua în prima fazå sunt amânarea investi¡iilor care nu sunt urgente ¿i încheierea de contracte forward (contracte fåcute în avans cu livrare la recoltå) pentru culturile de primåvarå, care au ¿anse mari så dea produc¡ii satisfåcåtoare.

Ultima solu¡ie este cea de amânare a ratelor din varå pentru scaden¡ele din toamnå. “Din toate calculele, din istoric, un hectar de culturi vegetale produce cel mult 800-1.200 euro. Rostogolirea creditului pentru campania urmåtoare duce la un efort mai mare în anii urmåtori”, considerå managerul.

ªi programul IMM Invest este în aten¡ia multor fermieri. ING a primit deja solicitåri prin acest program.

De aceea au realizat un produs special pentru acest program, pentru fermieri, cu rate semi-anuale. ºinând cont de situa¡ia dificilå din acest an, este prevåzutå ¿i o perioadå de gra¡ie.

Pentru capitalul de lucru, rambursarea se face pe parcursul a trei ani.

“Fermierii care vor veni la ING så acceseze capital de lucru pe acest program vor avea posibilitatea så-¿i înceapå noul an agricol asigurându-¿i capitalul de lucru scaden¡at pe trei ani”, spune managerul. Creditele de investi¡ii acordate prin programul IMM Invest se acordå pe ¿ase ani.

“Cel mai mare avantaj al acestui program este cå statul, prin FNCGIMM, vine så garanteze cu pânå la 90% creditele IMM-urilor, deci ¿i ale fermierilor”.

IMM Invest are o dobândå plafonatå la ROBOR la 3 luni + 2-2,5%, dobândå ce variazå în func¡ie de destina¡ia creditului: investi¡ii sau capital de lucru.

“Este o dobândå foarte bunå. I-a¿ încuraja pe fermieri så acceseze acest program. Pânå la finalul anului dobânzile sunt plåtite de cåtre stat. Chiar ¿i dupå ce se terminå acest grant, plaja de dobânzi este foarte bunå, din punctul meu de vedere ¿i din ce am våzut cå practicå finan¡atorii în agribusiness”, remarcå managerul.

Adrian MIHAI 33

AFACERI, BANI, CREDITE

O asigurare agricol\ complet\ cost\ 250-300 de lei Georgiana Rusu, director executiv al Brokerului de asigurare al Clubului Fermierilor Români

La mijlocul lunii mai, Clubul Fermierilor Români a finalizat procesul prin care a preluat 48,98% din ac¡iunile Agricover Broker de Asigurare SRL. Cu aceastå ocazie, brokerul ¿i-a schimbat titulatura în Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL.

costå în jur de 250 - 300 de lei/ha, fiind influen¡atå de mai mul¡i factori.

A

nul trecut, din 2.300.000 hectare de culturi agricole asigurate, 300.000 ha au fost acoperite de poli¡e intermediate de Agricover Broker de Asigurare, care ajunge la o cotå de pia¡å de 13%, în cre¿tere cu 50% fa¡å de 2018.

Pentru 2020 Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare a planificat o cre¿tere de 20% a suprafe¡elor intermediate. Directorul Brokerului, Georgiana Rusu, ne vorbe¿te despre produsele de asigurare pe care le oferå fermierilor.

Pentru ce riscuri se pot asigura fermierii?

Orice asigurare agricolå acoperå riscuri standard precum : grindinå, ploaie toren¡ialå, furtunå/vijelie, incendiu din orice cauzå. Pe lângå acestea, se pot adåuga anumite riscuri suplimentare cum ar fi: înghe¡ul timpuriu de toamnå, gerul de iarnå, înghe¡ul târziu de primåvarå, ploi excesive ¿i de lungå duratå, secetå.

Care este costul unei poli¡e care så includå toate aceste riscuri?

Prima pentru o asigurare completå 34

Georgiana Rusu, director Broker de Asigurare

Ce anume influen¡eazå costul asigurårii?

Valoarea primelor de asigurare diferå în func¡ie de mai mul¡i factori, inclusiv zona unde este localizatå cultura. Asiguratorii stabilesc cota¡iile luând în calcul ¿i condi¡iile pedoclimatice, chiar prognoza meteorologicå pentru urmåtoarea perioadå în zona respectivå.

Uneori, dacå expunerea pe anumite zone este foarte mare, asiguratorul poate så retragå cu totul produsul respectiv sau så refuze preluarea în asigurare a unor suprafe¡e sau specii de culturå. De exemplu, anul trecut, din cauza fenomenelor meteo extreme care au avut loc pe arealuri extinse, unii asiguratori au suspendat orice subscriere la

începutul lunii mai, pentru a putea sus¡ine ¿i evalua daunele.

Mul¡i fermieri sus¡in cå nu existå un produs de asigurare pentru secetå fezabil: rezonabil ca pre¡ ¿i care så acopere, într-adevår, riscul.

Azi nu mai existå nici un produs de asigurare la secetå disponibil pe pia¡å.

Au existat pentru culturile de toamnå ¿i primåvarå produse care acoperå acest risc. Pentru culturile de toamnå, a fost un produs care acoperea riscul de neråsårire din cauza secetei.

Este, într-adevår, un produs mai scump, dar care este eligibil pentru subven¡ia acordatå prin Submåsura 17.1, în cazul în care nu existå despågubire ¿i fermierul nu întoarce cultura. Au fost fermieri care ¿i-au acoperit acest risc ¿i au fost despågubi¡i.

Tot pentru unele culturi de toamnå am putut så oferim fermierilor ¿i riscul de secetå, acoperit de cåtre asigurator de la råsårire pânå la recoltare.

Pentru culturile de primåvarå au existat douå produse de asigurare ce acopereau riscurile de secetå ¿i ar¿i¡a.

Unul dintre acestea este un index de secetå, care se bazeazå pe media precipita¡iilor ¿i a zilelor de caniculå pe diferite perioade ¿i zone ale ¡årii, studii determinate ¿tiin¡ific care aratå influen¡a asupra produc¡iei în caz de devia¡ii majore. Metoda de evaluare a daunelor la acest produs ia în calcul doar informa¡iile transmise de sta¡iile meteo acreditate.

Din påcate, acest produs nu este eligibil pentru subven¡ionare. În plus, societatea de asiguråri a acreditat doar unele sta¡ii meteo la nivel na¡ional, în- uuu

Robert VERESS Profitul Agricol 22/2020

uuu trucât doar acestea aveau istoric pe ultimii zece ani. Astfel, existå riscul ca în zona în care sta¡ia calculeazå media precipita¡iilor så plouå, iar pe terenul fermierului så fie secetå.

Celålalt produs se referå la pierderea de produc¡ie rezultatå din cauza producerii riscului. Este o asigurare într-adevår costisitoare, dar ¿i singura eligibilå pentru subven¡ionare. În condi¡iile acestui an a prins foarte bine, devenind cel mai popular produs de asigurare agricolå. Rata de succes la ofertare cåtre clien¡ii no¿tri a fost de aproximativ 50%.

Am colaborat în 2018-2019 ¿i cu alte societå¡i de asiguråri la un produs pentru secetå, acestea fiind în evaluare ¿i avizare cu societå¡i de reasigurare.

Deci, oferta se diversificå.

În afarå de asigurarea la secetå, ce alt tip de asigurare mai este popular? În afara produselor clasice, care îi permit fermierului så-¿i asigure cheltuiala tehnologicå sau valoarea produc¡iei, mai existå asigurarea culturii la o sumå stabilitå pe hectar de cåtre asigurat. Fermierii nu sunt condi¡iona¡i în caz de daunå de un nivel de produc¡ie asigurat, daunalitatea fåcându-se în câmp prin raportare la realitatea de acolo. De pildå, dupå o grindinå, în caz de daunå, se analizeazå cultura dupå suprafa¡a afectatå, raportat la o suprafa¡å neafectatå, stabilindu-se astfel procentul de daunalitate, care se aplicå la suma asiguratå.

Ce suprafe¡e sunt asigurate în acest moment? În România, din 8 milioane de hectare de teren arabil, 5,6 milioane sunt exploatate profesionist. Anul trecut, conform datelor culese din pia¡å, au fost asigurate 2,3 milioane ha, în cre¿tere cu 40% fa¡å de 2018, dar tot foarte pu¡in raportat la suprafa¡a lucratå. Anul acesta tendin¡a de cre¿tere speråm så se men¡inå, ¡inând cont de relaxarea condi¡iilor pentru accesarea subven¡iei Submåsurii 17.1.

36

Ce måsuri ar mai putea lua guvernan¡ii, pentru a încuraja asigurarea culturilor? În acest moment, Ghidul Submåsurii 17.1 nu încurajeazå fermierii care fac tehnologie ¿i au anual produc¡ii din ce în ce mai mari, existând restric¡ii la produc¡ia asiguratå. În cazul în care produc¡ia poten¡ialå (noi zicem obtenabilå) a unei ferme e mai mare decât produc¡ia eligibilå, pentru a accesa Submåsura, fermierul este constrâns så se asigure la o produc¡ie mai micå.

Dacå produc¡ia obtenabilå e mai micå, fermierul va fi obligat så suporte un cost mai mare al poli¡ei de asigurare, conform produc¡iei eligibile, chiar dacå, în caz de daunå, nu va fi despågubit corespunzåtor.

O altå problemå este cultura dublå sau înfiin¡area unei noi culturi în locul culturii calamitate ¿i întoarse. În acest moment este subven¡ionatå asigurarea pentru o singurå culturå anual, pe acea suprafa¡å exploatatå.

Pentru clarificarea ghidului Submåsurii 17.1, noi ¿i echipa de la Clubul Fermierilor Români am lucrat împreunå la o serie de propuneri care au fost puse la dispozi¡ia autoritå¡ilor abilitate.

Ar fi beneficå introducerea unei obliga¡ii de asigurare a culturilor?

Ar fi beneficå pentru fermieri doar în cazul în care condi¡iile de asigurare ¿i de despågubire ar fi raportate la realitatea din teren, iar modalitatea de im-

plementare a unui sistem cu titlu obligatoriu ar veni ca o pârghie de sus¡inere a activitå¡ii agricole.

Trebuie våzut cum s-ar face acest lucru, dacå s-ar crea un pool de asigurare sau un fond mutual. Acesta din urmå este sistemul care a avut rezultate în alte ¡åri, conducând la înfiin¡area uneia dintre cele mai mari companii de asigurare ce activeazå ¿i în pia¡a de asiguråri din România.

Ce poate face un fermier pentru a nu se lovi de refuzul unui asigurator de a-l despågubi pentru un risc, invocând realizarea altuia, care nu a fost acoperit de poli¡a de asigurare? În primul rând, pentru a fi la adåpost de asemenea situa¡ii interpretabile, un fermier ar trebui så aibå toate riscurile asigurate acoperite de cåtre asiguratorul agreat. În asemenea situa¡ii, dacå poli¡a de asigurare este încheiatå prin intermediul nostru, putem realiza o reevaluare. Consilierea ¿i prezen¡a la evaluare a unui reprezentant din partea noastrå asigurå un proces corect, astfel încât så eliminåm situa¡iile în care så existe diferen¡e între opinia fermierilor ¿i asiguratorilor.

Noi punem accent foarte mare pe în¡elegerea de cåtre client nevoilor sale reale de asigurare ¿i a condi¡iilor asiguratorilor. În acest fel, am putut så eliminåm astfel de situa¡ii în care riscurile produse ar putea avea efecte interpretabile în cadrul evaluårii daunelor.

Profitul Agricol 22/2020

AFACERI, BANI, CREDITE

Creditul comercial [i accesul la tehnologie Creditul comercial pânå la recoltå a avut, alåturi de subven¡ii ¿i fondurile europene, un rol esen¡ial în dezvoltarea agriculturii. Între timp înså, o mare parte din fermieri au acumulat capital sau bonitate bancarå astfel încât nu mai sunt dependen¡i cu adevårat de cumpårarea pe datorie a inputurilor. Totu¿i, creditul comercial pânå la recoltå este regula în aprovizionarea fermierilor.

Dacå ini¡ial era singura formå care permitea acces la produse, acum acest model reprezintå o frânå în trecerea la un nivel superior a fermelor.

Florin Constantin, fondator Agxecutive, observå chiar un efect de bumerang al creditului comercial, care love¿te în interesele fermierilor, cel mai adesea fårå ca ace¿tia så realizeze.

La fermier nu mai ajung produsele

Profitul Agricol 22/2020

optime, ci unele mai ieftine sau mai pu¡ine, pentru a reduce expunerea furnizorilor. Fenomenul este înregistrat mai ales în fermele în care plata facturilor se face în mod tradi¡ional cu dificultate. Înså chiar ¿i cei cu un istoric bun de platå sunt afecta¡i.

“Sunt firme care nu aduc anumite tehnologii în România pentru cå sunt considerate prea scumpe ¿i nu vor så se expunå”, atrage aten¡ia Constantin.

Se spune cå sunt produse pe care fermierii români nu ¿i le permit. De fapt, companiile nu-¿i permit så le aducå pe pia¡å din cauza riscurilor de a nu încasa facturile, iar fermierii nu reu¿esc så-¿i creascå intensitatea tehnologicå. Chiar dacå aceasta a crescut de aproape trei ori, fermierii nu reu¿esc så ajungå la nivel occidental, fapt ce duce la un decalaj între produc¡ii. În acest fel, pierd ambele pår¡i. Com-

paniile ar putea vinde produse cu o valoare adåugatå mai mare, iar fermierii î¿i limiteazå produc¡ia din cauzå cå nu administreazå produsele de care au nevoie culturile.

Constantin mai observå ¿i alte efecte. Creditul comercial deformeazå ¿i anumite percep¡ii. Induce o falså idee, aceea cå dacå fermierului nu-i reu¿e¿te recolta nu plåte¿te. Nu e problema furnizorului cå fermierul nu ¿i-a fåcut rezerve financiare în anii buni, cå nu irigå sau cå nu s-a asigurat, remarcå managerul.

Se spune ¿i cå fermierul ¿i distribuitorul sunt parteneri. Cum înså distribuitorul nu ob¡ine un bonus dacå fermierul are o produc¡ie excep¡ionalå, nu existå nici un motiv pentru a suporta pierderea fermierului.

Adrian MIHAI

37

CRE{TEREA

ANIMALELOR O lege a produsului de ferm\ ar impulsiona zootehnia Am vorbit cu zeci de fermieri pe aceastå temå.

To¡i mi-au zis acela¿i lucru: ar face câte un mic abator, o fåbricu¡å de brânzeturi, un magazin la poarta fermei, înså nu au o lege a produsului de fermå.

Vasile Lungu, altfel fermier mare, de câteva mii de hectare ¿i o podgorie, are ¿i o pensiune. Dar, spune el, nu le poate oferi turi¿tilor ouå ¿i carne din propria fermå. Trebuie så cumpere din supermarket.

Legiuitorii no¿tri admit doar douå variante pentru crescåtori: ori så ofere produse industriale, fåcute în cantitå¡i mari, ori produse tradi¡ionale, în cantitå¡i mici, pentru care nu se respectå în general nicio lege - materia primå trebuie så fie din acela¿i areal de pe o distan¡å de maxim 25 de kilometri, iar tehnologia så fie de pe vremea bunicilor. A treia cale nu se acceptå.

38

Bogdan Pantazi, alt fermier mare ¿i cu deschidere spre afaceri, are vaci de lapte, vaci de carne, oi de carne. Dar nu poate vinde produse de fermå pentru cå nu existå o lege ¿i trebuie så vândå materia primå integral.

Dumitru ªerban a construit o fermå de familie la Pruni¿or, jude¡ul Mehedin¡i. Lucreazå împreunå cu so¡ia ¿i cu cei doi feciori. Pentru el, lipsa unei asemenea legi este ¿i mai dureroaså.

Nu face produc¡ie industrialå, dar nu se poate încadra nici în categoria celor care oferå produse tradi¡ionale.

Cultivå 300 de hectare, cre¿te 360 de vaci, majoritatea pentru carne.

Mulge 12 vaci ¿i 200 de oi ¿i capre.

Face telemea din lapte integral ¿i nu i se permite så vândå în magazine, de¿i, cu ani în urmå, putea vinde la Carrefour.

Dupå legisla¡ia stupidå de aståzi, are voie så vândå numai la târguri, pie¡e

¿i expozi¡ii. Altådatå, vindea la Carrefour ¿i în alte magazine. Dar s-a îmbunåtå¡it legea ¿i nu mai are voie så dea la magazine.

“Eu am timp de târguri? Må obligå så procesez ¿i laptele altora, ca o primå condi¡ie. Iar eu nu vreau. Eu vreau så råspund numai pentru calitatea laptelui meu. Ca så iau ¿i laptele altora, trebuie så cumpår ma¿ini pentru transport ¿i nu pot. Nu-mi ajung banii. Eu råspund numai de calitatea produselor mele, nu pentru produsele altora. M-am înregistrat ca persoanå fizicå autorizatå. De ce ar fi imposibil, ilegal så vând? Po¡i så vii, faci analize când vrei, cum vrei, opre¿ti TVA 9%, am toate condi¡iile igienice ¿i sanitare corespunzåtoare. ªi trebuie så vând pe persoanå fizicå. ªi må fiscalizeazå, ceea ce este normal.

To¡i producåtorii dispar din România ¿i vom lua brânzå din Bulgaria ¿i nu ¿tim dacå are lapte în ea. Bulgarii au voie så intre peste tot la noi. Må gândesc så trec la produse tradi¡ionale”, spune Dumitru ªerban.

Vaca de carne nu are vânzare, exporturile au fost blocate din cauza pandemiei. “Abia acum am vândut vreo 30 de tauri spre Grecia.”

Asemenea fermieri î¿i pot dezvolta frumos afacerile dacå legiuitorul ar acorda o aten¡ie minimå acestei categorii de producåtori. Ei, iar nu ¡åranii, ar putea constitui clasa de mijloc a satului nostru, claså de mijloc despre care vorbesc a¿a de frumos liberalii, fårå så facå nimic.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 22/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Adrian Balaban> “Cine va cre[te Când pesta porcinå africanå face ravagii, crescåtorii î¿i fac calculele pentru investi¡ii în ferme de reproduc¡ie.

E adevårat, ei cer ¿i o mânå de sprijin întinså de Guvern.

F

erma comercialå produce eficient carne de porc, respectând bunåstarea animalelor ¿i biosecuritatea. În schimb, porcul e tratat ca gunoierul gospodåriei ¡åråne¿ti, crede Adrian Balaban.

“Activåm într-un domeniu în care pre¡urile sunt afectate de situa¡ia globalå.

Apare pesta în China, cre¿te pre¡ul chiar ¿i în România. Pentru a evita fluctua¡iile ¿i pentru ca orice cumpåråtor så aibå acces la o carne sånåtoaså, trebuie så lucråm profesional. Biosecuritatea este complexå ¿i se bazeazå pe reguli stricte ¿i simple. A¿a cum trebuie så ne spålåm pe mâini, la fel ¿i pentru virusul pestei porcine africane. Trebuie så respectåm ni¿te bariere între animalele noastre ¿i mediul înconjuråtor”.

Medicul veterinar Marius Boc de la PIC România crede cå ferma de familie trebuie så respecte acelea¿i reguli, dacå

vrea så reziste. “Regulile pot fi aplicate ¿i în ferma de familie cu 50, 100 de porci.

Au dispårut cei cu o vacå - douå ¿i au apårut cei cu 10-20 de vaci. La fel stå treaba ¿i la porci. Avem nevoie de 50.000 de scroafe ca så reechilibråm sectorul”. El crede cå presa a distrus încrederea crescåtorilor mici fiindcå i-a acuzat pe fermierii mari cå vor så distrugå gospodåria ¡åråneascå.

Adrian Balaban spune cå în România existå aproximativ 100.000 de mistre¡i.

Dacå s-ar acorda fiecårui vânåtor câte 100 de euro pentru fiecare mistre¡ împu¿cat sau pentru fiecare cadavru gåsit, problema s-ar rezolva cu numai 10.000.000 de euro.

“Anul trecut, au murit în China 20 de milioane de scroafe. Adicå un sfert din efectivele de scroafe din lume. Acest lucru produce un dezechilibru fantastic pe pia¡å, spune Adrian Balaban. De aceea, pre¡ul cårnii de porc va cre¿te în continuare, iar crescåtorii mici ar trebui så fie încuraja¡i så se dezvolte. Este punctul meu de vedere ca fermier”.

Lelior Iacob, fost director general la ANZ, spune cå România importå peste 2,5 milioane de purcei. “Este foarte supåråtor cå nu mai avem geneticå în ¡arå. În 2018, s-a votat Legea porcului,

Prolificitatea scroafelor a atins aståzi un nivel greu de imaginat cu trei decenii în urmå. O scroafå poate fåta o datå 14,5 - 17,5 purcei. Prin urmare, refacerea efectivelor nu ar fi o problemå prea complicatå dacå statul ar da un prim impuls prin legea reproduc¡iei. Dar Legea se împotmole¿te mereu. Pentru a rezolva necesarul intern de carne, o solu¡ie poate fi ¿i vaccinarea. ¥ncå nu s-a descoperit un vaccin, ¿i, mai mult, vacAdrian BALABAN cinarea nu va permite exportul de porci.

“Vaccinul nu ajutå economic industria porcului. Rezolvå doar partea medicalå a cre¿terii porcului”, spune Adrian Balaban. Crescåtorii no¿tri nu pot controla pre¡ul de vânzare, dar pot controla costul de produc¡ie. O strategie pe termen lung ar putea rezolva odatå problemele industriei porcului în România.

40

iar noi nu avem suficiente ferme de reproduc¡ie nici acum. În zece ani, am ajuns de la 1.000.000 de scroafe la numai 100.000 sau chiar mai pu¡in. Gospodåria ¡åråneascå nu este în competi¡ie cu ferma industrialå de porci. Så-i låsåm så renun¡e singuri la cre¿terea porcilor sau så treacå la cre¿terea conform normelor de biosecuritate”. În 2007, am avut cele mai pu¡ine scroafe, î¿i aminte¿te Adrian Balaban. A urmat o cre¿tere a efectivelor. Am avut o cre¿tere constantå, din 2010 pânå în 2017. În 2008, am avut ultimul focar de pestå porcinå clasicå.

“Noi avem nevoie de stabilitate epidemiologicå. Din 2017 ¿i pânå acum, am pierdut 50.000 de scroafe. Nu vrem sprijin ie¿it din comun. Noi avem nevoie de un cadru normal, predictibil pentru investi¡iile noastre. Dacå vom putea controla pesta porcinå africanå, numårul de porci din România va cre¿te. Nimeni nu va mai investi în cre¿terea porcului dacå nu rezolvåm problema pestei porcine africane.

Ne aflåm într-o situa¡ie paradoxalå, lucrurile nu mai depind de tehnologie.

Cine va avea scroafe va avea aur. ªi avem aici tot lan¡ul: locuri de muncå, nu vor mai pleca la export cerealele, vom dezvolta cercetarea, industria de inputuri pentru acest domeniu, abatorizare, Profitul Agricol 22/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

scroafe, va avea aur”

procesare. Este o piramidå întreagå.”

Adrian Balaban nu spune cå nu trebuie så ajutåm gospodåria ¡åråneascå.

Din contrå. “Trebuie så-i încurajåm pe cei mici så creascå mai mul¡i porci, dar så respecte normele de biosecuritate. Noi, fermierii mari, trebuie så integråm aceste ferme mici. Cum se întâmplå în Italia,

în Spania. Noi le oferim purceii ¿i så preluåm apoi porcii crescu¡i”.

România este printre primii exportatori de grâu ¿i porumb ¿i printre primii 5 importatori de carne de porc din lume.

“Aducem ¿roturi de soia modificat genetic ¿i exportåm soia clasicå. Sute de mii de tone. Începând cu luna iunie 2020, grupul nostru de crescåtori a hotårât så foloseascå numai soia din România, nemodificatå genetic, în cre¿terea porcilor”, spune Adrian Balaban. Vom procesa soia în propria noastrå fabricå. ªrotul adus din afarå ne face mult mai vulnerabili. Când s-a declan¿at criza generatå de corona, trei såptåmâni nu s-a mai mi¿cat niciun vapor de nicåieri. Iar noi råmåsesem fårå soia pentru animale. În condi¡iile în care România are un potenial uria¿ de cultivare pentru soia în lunca Dunårii, noi nu aveam ce da la porci”.

Mul¡i crescåtori par tot mai sceptici când e vorba de repopulare fårå sprijin ¿i

Nu to¡i marii crescåtori vor så repopuleze. Sau, nu acum Carniprod Tulcea a fost lovitå de pesta porcinå africanå în iulie 2018.

Proprietarul, Nicolae Ciuleac (foto), a fost nevoit så accepte uciderea celor peste 48.000 de porci, cu o geneticå deosebitå. ANSVSA i-a distrus alte 600 de tone de carne ¿i 100 de tone de preparate. Paguba s-a ridicat la peste 8 milioane de euro din care a primit deocamdatå doar 6. “În iunie anul trecut, m-a sunat duminica, acaså, un secretar de stat de la Bucure¿ti, cå vrea så ne întâlnim”, poveste¿te antreprenorul. S-au întâlnit a doua zi, la sediul din Tulcea al comProfitul Agricol 22/2020

paniei, iar secretarul de stat l-a informat cå în Deltå fuseserå confirmate oficial focare de pestå porcinå africanå. L-a avertizat pe Ciuleac cå e posibil så aibå ¿i el pestå porcinå africanå peste douåtrei såptåmâni. ªi a avut...

De atunci încoace Nicolae Ciuleac nu a mai populat. “Nu mai cresc porci.

De ce så populez? Cei de la ANSVSA au adus de la Smiethfield trei incineratoare în curte ca så ardem porcii. S-au fåcut doi ani ¿i nici acum nu le-au mai luat. Am fåcut multe notificåri, nu le paså. Utilaje noi, din Anglia. Unul singur costå cel pu¡in 150.000 de euro. Locul e infestat sigur. DSV Tulcea mi-a cerut loc pentru ele. Le-am dat, dar le-am cerut så asigure paza fiindcå se furå tot. Nu au vrut så audå cå trebuie så plåteascå paza. Nu-i paså nimånui!

Må întreba¡i de ce nu pun porci? Cu

garan¡ii. Dumitru Bårbieru din Våcåreni, Tulcea, a trecut printr-un co¿mar ¿i nu vrea så repete.

“De doi ani am dat faliment ¿i nu am mai populat. Am respectat toate procedurile impuse de ANSVSA. Am verificat cu purcei santinelå 6 luni ¿i nu au avut nimic. Virusul nu mai existå aici. Vecinii au avut douå populåri, dar nu au cui så vândå porcii. Au cumpårat purcelul cu 100 de euro ¿i pre¡ul s-a pråbu¿it la 5 lei.

Procesatorii sus¡in cå au congelatoarele pline. Aduc din afarå. Cine vinde cu 5 lei kilogramul în viu? Popularea trebuie repornitå. Eu vreau så fac fermå de reproduc¡ie. Må costå 250.000 de euro ca så scot 8.000 de purcei pe an. De unde så scot ace¿ti bani? Mai am o datorie la bancå de 120.000 de lei pentru vechea finan¡are când am fåcut ferma.” Bårbieru mai lucreazå 150 de hectare ¿i spune cå seceta i-a omorât tot. “Dunårea curge pe la 5 kilometri ¿i nu am cu ce uda. Så vedem ce va face Guvernul cu miliardele care vin de la Uniunea Europeanå.”

Viorel PATRICHI utilajele infestate în curte? Nu mai vreau filmul åsta pe banii mei. Cumpår carne din ¡arå ¿i din afarå pentru Carniprod. De la export, carnea este de multe ori mai ieftinå decât carnea din ¡arå. Cine vrea så populeze så vinå la mine cå vând ferma.

Dacå vrei så cre¿ti porc, vine Mediul cu exigen¡e noi. Apa e curatå, ave¡i biogaz, dar lipse¿te oxigenul din apå. Iar dacå te ui¡i cât costå utilajele pentru oxigenarea apei, te la¿i påguba¿.

Am auzit cå au repopulat unii de la Bråila cårora pesta le-a omorât 12.000 de porci. Acum, mie mi-e fricå så iau porci de la ei fiindcå, dacå îmi gåse¿te iar virusul, îmi închide iar fabrica. Nu mai vreau så risc.

Pentru biosecuritate, nu trebuie så existe porci la popula¡ie în jurul fiecårui complex. Sau, dacå vor så creascå, så fie totul sub controlul DSV, dar nu vrea nimeni så verifice.”

41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Moara cu cilindri Amandus Kahl Experien¡a de peste 140 de ani în construc¡ia de ma¿ini ¿i instala¡ii la standardele cele mai înalte face din compania germanå Amandus Kahl unul dintre cei mai de succes constructori în procesarea ¿i post-procesarea diferitelor materiale ce vor a fi supuse peletizårii. Principiul de matri¡å planå a etablat acest producåtor german în topul constructorilor de ma¿ini din întreaga lume.

Înså ce avantaje concrete oferå aceastå fårâmi¡are a materialului industriei furajere?

Spre exemplu, la bovine, din punct de vedere fiziologic, acest tip de nutri¡ie oferå avantajul cå extrac¡ia amidonului are mai pu¡in loc în rumen. Bovinele au în general nevoie de o structurå mai grosierå ¿i fibroaså a furajului. Cu aju-

mai selectiv. Pentru a solu¡iona aceastå problemå, moara de sfårâmare vå oferå un produs omogen ¿i individual adaptabil, datoritå distan¡ei reglabile dintre cilindri. Raportul scåzut de fåinå ¿i praf asigurå astfel pierderi scåzute ale furajului ¿i o cre¿tere constantå la animale.

Urmåtoarele materiale ¿i amestecuri se preteazå excelent pentru proce-

torul morii de fårâmi¡are boabele vor fi sparte în jumåtate sau în sferturi - o måcinare a cojilor nu este necesarå.

La porci, furajele fåinoase produc ulcer în esofag ¿i stomac. O furajare cu pele¡i nu este adesea o bunå variantå în special la purcei - deoarece pele¡ii sunt prea tari pentru ace¿tia. Din acest motiv se recomandå furajele expandate cu expanderul cu coroanå al producåtorului Kahk: o måcinare grosierå a grâului într-un amestec duce la mai pu¡ine boli intestinale, mai pu¡inå diaree, o ratå a mortalitå¡ii mai scåzutå ¿i porci în general mai sånåto¿i. În cre¿terea animalelor se poate astfel dovedi o ratå mai scåzutå a ulcerului intestinal, deoarece printr-o consisten¡å mai ridicatå în structurå grosierå se atinge o grada¡ie constantå a valorii pHului din stomac. ªi påsårile au nevoie de o structura grosierea a furajului, deoarece digestia este efectuatå prin pipotå. În acela¿i timp, påsårile au un mod de a mânca

sarea în moara de fårâmi¡are: grâu, ovåz, mazåre, porumb, rapi¡å, furaje structurate pentru clo¿cå, orz, fasole, lupin, soia ¿i amestecuri de furaje.

Astfel se poate deduce cå, datoritå raportului scåzut de fåinå ¿i praf, moara de sfårâmare KAHL reprezintå o alternativå economicå pentru prelucrarea furajelor din materialele brute mai sus men¡ionate în industria furajerå.

Pentru a se preta nevoilor individuale, existå diferite versiuni ale morii de fårâmi¡are, cu un etaj, douå etaje sau trei etaje de val¡uri.

Capacitatea se situeazå între 10 ¿i 60 tone/orå, iar motorizarea între 22 ¿i 55 kW (motoare cu transmisie cu curea). Se poate alege între lungimi de val¡uri de la 1.000 mm la 1.500 mm ¿i diametre de la 300 mm la 400 mm.

Toate val¡urile sunt construite din o¡el special ¿i fontå råcitå. Moara de sfårâmare se produce în sistem modular ¿i poate fi folositå variabil.

M

oara Amandus Kahl este dotatå cu cel pu¡in doi cilindri (val¡uri) ce sfårâma materialul. Întrebuin¡area ei poate varia de la diferite tipuri de cereale, leguminoase, oleaginoase pânå la amestecuri de furaje. În compara¡ie cu moara cu ciocane, care fårâmi¡eazå cu efort mecanic maxim boabele, aici are loc o fårâmi¡are controlatå.

Astfel cå la produsul finit nu vom avea ca rezultat fåinå sau praf, ci o structura fåråmi¡atå ¿i grosierå. Pe lângå acestea, datoritå reglajului exact, se ob¡ine o structurå uniformå ce este idealå în special pentru cre¿terea porcilor sau a påsårilor.

Conceptul de fårâmi¡are este totu¿i ceva mai elaborat. Pe lângå mi¿carea în sens opus a val¡urilor, existå ¿i o vitezå diferen¡ialå a perechilor de cilindri.

Måcinarea este rezultatul tensiunii de forfecare, al tåierii ¿i al presiunii. Aceastå combina¡ie de for¡e este sus¡inutå ¿i de o canelurå specialå de-a lungul val¡urilor. Diametrul mare, de 400 mm, influen¡eazå atragerea materialului ¿i suprafa¡a de måcinare. Pentru un spectru optim de particule, se recomandå o fårâmi¡are pe mai multe niveluri cu cernere prealabilå. Astfel se atinge o eficien¡å energeticå Kwh/t mai mare.

42

Profitul Agricol 22/2020

MA{INI

AGRICOLE Combinele Deutz-Fahr C7000 Recoltarea cerealelor påioase se apropie, iar NHR Agropartners propune fermierilor gama de combine Deutz-Fahr C7000, pentru o productivitate maximå ¿i o calitate corespunzåtoare a boabelor, chiar ¿i în condi¡ii de vreme umedå, culturi cu pai scurt sau pe terenuri denivelate.

S

eria C7000 de combine DeutzFahr cuprinde mai multe modele.

C7205, C7205 TS (cu turboseparator) sau C7205 TSB (balance, cu orizontalizare pentru pante) au 5 scuturåtori, buncår de boabe de 8.500 litri ¿i motor Mercedes Benz de 7,7 litri, Tier V, de 313 CP. Alte 3 modele, C7206, C7206 TS ¿i C7206 TSB, au 6 scuturåtori, buncår de 9.500 litri, motor fabricat tot de Mercedes Benz, dar de 353 CP. Este disponibilå ¿i o combinå C7206 TS/TSB Extra Power, la care, electronic, motorul furnizeazå un supliment de putere pentru descårcarea din mers a boabelor din buncår, în acest caz puterea ajungând la 381 CP. Pe lângå reducerea nivelului de poluare, tehnologia cu EGR (recircularea gazelor), SCR (reducere cataliticå selectivå, cu AdBlue) ¿i DPF (filtru de particule) contribuie la reducerea consumului de combustibil.

Transmisia hidrostaticå, cu pompå hidraulicå montatå direct pe motor, lucreazå în combina¡ie cu o cutie de viteze cu 4 trepte care pot fi selectate cu levierul din cabinå.

44

Sistemul de batere, treier ¿i separare Båtåtorul, cu diametrul de 600 mm, are 8 bare zim¡ate ¿i tura¡ie variabilå continuu cu comandå electricå. Lå¡imea båtåtorului la combinele cu 5 scuturåtori este de 1270 mm, iar la cele cu 6 scuturåtori, de 1521 mm.

Specific la Deutz-Fahr este contrabåtåtorul din trei segmente, care, pe lângå posibilitatea de conversie rapidå a combinei în timpul sezonului de recoltare, permite ¿i o personalizare a sistemului de treier ¿i separare.

La varianta cu 6 scuturåtori, suprafa¡a de batere este de 1,13 mp. Înainte de contrabåtåtor se aflå o trapå pentru pietre, care re¡ine pietrele protejând sistemele interne ale combinei.

Calitatea boabelor este realizatå cu ajutorul componentelor testate DeutzFahr: planul oscilant cu douå trepte, turboventilatorul, sitele în cascadå, cu suprafa¡a mare ¿i sistemul de retur dublu pe ambele pår¡i ale combinei.

La modelele TS, sistemul de treier/separare este îmbunåtå¡it cu un al treilea cilindru numit turboseparator.

Acesta måre¿te cu 20% capacitatea de lucru a combinei, care are performan¡e ridicate chiar în condi¡ii dificile, la recolte abundente sau infestate cu buruieni verzi. Separarea continuå pe cele 5 sau 6 scuturåtori cu lungimea de 4,4 m, cu 5, respectiv 4 trepte, suprafa¡a totalå de separare fiind 7,3, respectiv 8,8 mp.

cascadå dublå, cu rol de precurå¡are înaintea sitelor principale. Aceasta re¡ine majoritatea paielor ¿i pleava de pe planul oscilant ¿i laså boabele så cadå prin site, asigurând o curå¡are eficientå încå de la planul oscilant.

Presita adaugå o capacitate suplimentarå de curå¡are, extrågând aproximativ o treime din boabe. Curå¡area propriu-ziså se face pe sita superioarå ¿i sita inferioarå. Suprafa¡a totalå de curå¡are este de 5,28 mp la C7205, respectiv 6,32 mp la C7206.

O caracteristicå a combinelor DeutzFahr este sistemul de retur cu douå elevatoare de o parte ¿i de alta a combinei.

Materialul råmas netreierat este procesat cu ajutorul unor lame de fric¡iune pe ambele pår¡i ale ma¿inii ¿i boabele sunt trimise complet separate pe planul oscilant.

Precurå¡area, curå¡area ¿i returul Pentru urmårirea ¿i reglarea sitelor, casa sitelor este prevåzutå cu sistem de iluminare. Precurå¡area are loc la capåtul planului oscilant unde se aflå o sitå cu Profitul Agricol 22/2020

MA{INI AGRICOLE Sistemul Balance Pentru lucrul pe terenuri înclinate ¿i cu contur neregulat a fost realizat sistemul Balance, care men¡ine sistemele de lucru ale combinei în pozi¡ie orizontalå. Parametrii de corec¡ie sunt: 20% lateral ¿i 6% fa¡å-spate.

Cabinå, lumini de lucru, camere video Cabina este foarte spa¡ioaså, cu geamuri curbate ¿i cu suprafa¡a vitratå mare.

Scara pivotantå, cu pozi¡ie reglabilå în func¡ie de dimensiunile anvelopelor, asigurå accesul u¿or în cabinå. Este echipatå cu lumini de lucru pe acoperi¿ul cabinei, sub platformå sau în spate, precum ¿i cu lumini pentru între¡inere, în casa sitelor, pe tubul de descårcare ¿i în compartimentul motorului.

Sunt disponibile ¿i 3 camere care monitorizeazå diferite zone de jur împrejurul combinei. Una urmåre¿te zona din spate, o alta, tot în spate, u¿ureazå cuplarea ¿i decuplarea cåruciorului de transport al hederului, iar a treia monitorizeazå descårcarea în remorcå a boabelor din buncår.

Cabina este montatå pe silentblocuri pentru reducerea zgomotelor ¿i vibra¡iilor. Scaunul cu suspensie pneumaticå are o serie de reglaje pentru a se

adapta la nevoile fiecårui operator, la greutatea ¿i statura lui, iar scaunul pentru pasager oferå confort ¿i spa¡iu suficient. Sistemul de aer condi¡ionat ¿i încålzire cu 4 filtre asigurå o ventila¡ie optimå în cabinå.

Consola de comenzi încorporeazå toate comenzile ¿i monitoarele principale, este proiectatå pentru a nu obtura vizibilitatea în partea dreaptå a hederului. Maneta multifunc¡ionalå Commander asigurå operarea func¡iilor principale prin simpla atingere a unui buton, iar pe monitor se pot efectua reglajele necesare ¿i se pot vizualiza parametrii de lucru ¿i de transport.

Capacitatea buncårului de boabe cu extensie rabatabilå este de 8.500 l litri la C7205 ¿i 9.500 litri la C7206. Are capac metalic, rabatabil ¿i indicator vizual ¿i acustic de buncår pentru 70%, respectiv 100% plin. Tubul de descårcare de 5 m (6 m la hedere de peste 7,2 m) se rote¿te hidraulic la 110 grade, este suficient de lung pentru a permite descårcarea din mers, cu o vitezå de descårcare de 90 l/s.

Profitul Agricol 22/2020

Gamå largå de hedere Este disponibilå o gamå largå de tipuri ¿i lå¡imi de hedere de påioase de la 4,2 la 9 metri, atât clasice, cât ¿i cu extensia masei de tåiere ¿i cu¡ite verticale.

Printre caracteristicile principale se numårå: melcul cu diametru mare ¿i degete excamotabile pe toatå lå¡imea, sistem de tåiere Schumacher II, rabator cu reglarea automatå a tura¡iei în func¡ie de viteza de lucru, ridicåtoare de plante, practice la culturi cåzute.

Hederele Varicrop sunt prevåzute pe ambele pår¡i cu despicåtoare de lan cu cu¡ite verticale ac¡ionate hidraulic.

Func¡ia de Auto-Control compenseazå înclinarea lateralå a hederului, asigurând 4 setåri: înål¡imea de tåiere, presiunea pe sol, modul de copiere (autoflotare ¿i flotare lateralå, care asigurå controlul înål¡imii miri¿tei ¿i flotarea lateralå a hederului) ¿i pozi¡ia de transport. Între¡inere u¿oarå Toate punctele de gresare sunt vizibil marcate ¿i grupate în locuri u¿or accesibile, de o parte ¿i de alta a ma¿inii. Planul oscilant este realizat din segmente u¿or demontabile pentru curå¡are prin fa¡a combinei, fårå a fi necesarå demontarea elevatorului central. Când se trece de la o culturå la alta, când se lucreazå la umiditate mai mare ¿i în orice situa¡ii care necesitå curå¡are frecven¡a, operatorul poate aduce combina în stare de eficien¡å completå în doar câteva minute.

Arpad DOBRE 45

MA{INI AGRICOLE NHR Agropartners: Tractor Agrotron cu transmisie RC-Shift NHR Agropartners ¿i-a lårgit portofoliul de tractoare Deutz-Fahr cu modelul 6205 Agrotron cu transmisie robotizatå RC-Shift, ce vine cu beneficiile unei transmisii cu varia¡ie continuå, la pre¡ul uneia tip PowerShift. Printre avantajele oferite de acest model se numårå: schimbarea automatå a treptelor de vitezå, consumul redus de combustibil ¿i AdBlue, cuplu constant într-un interval de tura¡ii ale motorului de la 1.100 la 1.900 rpm.

Lemken renun¡å la sprayere, investe¿te în prå¿itoare mecanice Lemken a anun¡at cå a decis så-¿i reorganizeze portofoliul de produse, iar o primå decizie vizeazå oprirea produc¡iei de sprayere.

Lemken a argumentat decizia prin faptul cå în Europa au fost adoptate måsuri tot mai restrictive în ceeea ce prive¿te conformarea la cerin¡ele protec¡iei mediului. În schimb, constructorul german a decis så lårgeascå produc¡ia de echipamente pentru prå¿it mecanic ¿i de semånåtori de precizie.

AgroConcept: Tractor ¿i semånåtoare la ofertå specialå AgroConcept deruleazå o promo¡ie cu un pachet format dintr-un tractor T8.350 ¿i o semånåtoare cu pregåtire Kver neland U-Drill, cu un avantaj client de 28.500 euro. Tractorul dezvoltå o putere maximå de 315 CP la 1.800 rpm, iar cu sistemul de management al puterii motorului (EPM) ajunge la 351 CP. Semånåtoare Kverneland U-Drill este semipurtatå, cu cadru pliabil, are o lå¡ime de lucru de 6 m ¿i buncår de semin¡e cu capacitate de 4.350 litri.

46

Sem\n\toarea Maschio Gaspardo Sarah, produs\ exclusiv pentru DicorLand

Sem\n\tori performante Maschio Gaspardo în oferta DicorLand Portofoliul DicorLand de ma¿ini ¿i utilaje agricole include semånåtorile Sarah ¿i MTE produse de Maschio Gaspardo, care pot fi operate în combina¡ie cu sisteme de fertilizare, pentru semånatul culturilor prå¿itoare.

S

emånåtoarea Maschio Gaspardo Sarah 6, produså exclusiv pentru DicorLand, are o greutate de 980 kg ¿i dispune de 2 buncåre de fertilizare de câte 280 litri, iar fiecare dintre cele 6 sec¡ii de semånat are o capacitate de 34 de litri.

Lå¡imea de lucru a echipamentului este de 420 cm, iar semin¡ele sunt plasate la adâncimi de 2-8 cm.

Necesarul de putere pentru operarea optimå este de 65-90 CP, astfel cå semånatul plantelor prå¿itoare poate fi efectuat eficient chiar ¿i cu tractoare de puteri mici.

Sarah 6 este montatå pe cadru fix, este ac¡ionatå prin cardan, dispune de marcator hidraulic, ro¡i de compresie posterioare, vacuumetru, kit de lumini,

iar elementele de semånat sunt tip patina DD (dublu disc).

Semånåtoarea pneumaticå de precizie Maschio Gaspardo MTE, pe 6 rânduri, cu cadru telescopic, este destimatå semånårii culturilor de plante prå¿itoare (porumb, floarea-soarelui) la adâncimi de lucru de 2-8 cm.

Are o greutate de 1.620 kg, este echipatå cu elemente de semånat tip MTR, sec¡ii de semånat cu capacitate de 60 litri ¿i buncår de fertilizare de 1.200 litri, ro¡i de compresie în V din cauciuc ¿i câte 1 disc de semånat standard pe fiecare rând.

Fiind o semånåtoare mai mare ¿i mai productivå, are un necesar de putere de la tractor de 130-150 CP, iar întregul proces de semånare este monitorizat prin calculatorul MCE. Existå posibilitatea de finan¡are prin BNP Paribas, cu contract pe 2 sau 4 ani, cu dobândå de 0% sau 1,4%. Avansul este de minimum 10% din valoarea semånåtorii, transportul ¿i punerea în func¡iune sunt gratuite ¿i se oferå garan¡ie 12 luni ¿i service.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 22/2020

48

Profitul Agricol 22/2020

Solu¡iile Agrii România pentru performan¡å în câmp Primul eveniment online Agrii România va avea loc pe 11 iunie, ora 19, ¿i va fi transmis pe pagina de Facebook a companiei. Sub titlul Solu¡iile Agrii România selectate pentru performan¡å!, stafful Agrii se prezintå neråbdåtor så dezvåluie noile tehnologii care vor propulsa culturile fermierilor români spre excelen¡å, tacticile pentru un management agricol eficient, dar ¿i solu¡iile inovatoare pe care Agrii le-a dezvoltat anul acesta.

Maratonul de emisiuni AgriPlanta - RomAgroTec 2020 Såptåmâna trecut Facebook-ul a fost martorul unui maraton de emisiuni tehnice. Este vorba de seria de discu¡ii AgriPlanta-RomAgroTec. Este modul organizatorilor, DLG Inter marketing, de a reac¡iona la problemele aduse de pandemie. Iar maratonul este departe de a se fi sfâr¿it. ¥nceput pe 4 iunie, se va termina abia pe 18 iunie. Pânå atunci, pagina de Facebook a expozi¡iei råmâne depozitara unor foarte interesante discu¡ii despre ultimele noutå¡i în materie de ma¿ini agricole, dar ¿i despre lucrårile solului, semånat, erbicidat sau iriga¡ii.

Profitul Agricol face ¿i emisiuni online Pandemia a împins ¿i presa scriså spre internet. Ceea ce, putem spune cu un u¿or orgoliu, cre¿te media de calitate a articolelor de specialitate. Deocamdatå Profitul Agricol are un nou proiect de site în lucru, iar modul în care vrem så facem lucrurile înseamnå cå dureazå. De aceea, ne-am aplecat mai sus¡inut spre pagina de Facebook a revistei.

Publicåm constant doar ceea ce credem cå este o informa¡ie interesantå pentru agricultori, indiferent de mårimea lor, ¿i ne bucuråm de prezen¡a în emisiuni în direct a unor personalitå¡i de prima mânå din agribusinessul autohton.

Profitul Agricol 22/2020

AGRICULTURA

DIGITAL| Corteva lanseaz\ Portfolio farm online Anul acesta, Corteva Agriscience va organiza o serie de evenimente online, de prezentare a culturilor de câmp, porumb, floarea-soarelui, rapi¡å ¿i cereale påioase. “Aceastå måsurå nu este tocmai modul în care ne-am dori så fim alåturi de fermieri, înså situa¡ia dificilå cauzatå de Covid-19 nu ne permite så organizåm evenimentele de prezentare a¿a cum eram obi¿nui¡i”, declara Maria Cîrjå (foto), marketing manager Corteva Agriscience. În anii trecu¡i, evaluarea performan¡elor produselor ¿i tehnologiilor Corteva avea loc în câmp. Acolo, stafful companiei se bucura de prezen¡a a sute de fermieri dornici så afle noutå¡i ¿i mai ales så afle råspunsuri. Anul acesta, din cauza måsurilor de distan¡are socialå existente, aceste evenimente vor fi transmise pe internet.

“De asemenea, vom fi nevoi¡i så procedåm în acela¿i mod ¿i cu evenimentele dedicate culturilor speciale (pomiculturå, viticulturå, culturi de legume) care, pânå acum, se desfå¿urau în såli, unde speciali¿tii no¿tri prezentau cele mai bune solu¡ii pentru agricultorii români. De acum încolo toate aceste întâlniri vor avea loc online. Pe pagina

“¥n martie, site-ul Corteva România a fost cel mai vizitat din Europa, ceea ce demonstreazå nevoia fermierilor de informa¡ii ¿i suport. De asemenea, pagina de YouTube Corteva România, pe care vå invitåm så o accesa¡i, este cea mai vizitatå din Europa (cel mai actualizat playlist, cel mai mare numår de vizualizåri/videoclipuri tehnice).

Informa¡iile difuzate pe aceste cåi vin în întâmpinarea nevoilor de informa¡ie ale tuturor clien¡ilor no¿tri”, spune Maria Cîrjå.

noastrå de Facebook ¿i pe canalul nostru de YouTube vor fi publicate materiale ¿i filmåri realizate pe câmp sau în livezi, care vor prezenta nu doar evolu¡ia culturilor, ci ¿i recomandårile speciali¿tilor no¿tri.

Suntem siguri cå vom avea mare succes cu noul nostru program – Portfolio farm online, deoarece tråim în era în care marketingul online este pe primul loc în materie de publicitate, iar fermierii români sunt din ce în ce mai activi în Social Media, ¿i spun asta pentru cå de¡inem analize concrete din pia¡a agribusinessului care sus¡in aceastå idee.”

49

A{A V| PLACE

ISTORIA?

Anecdote cu ministrul Romulus Z\roni Mai ståruie ¿i azi impresia cå Romulus Zåroni, ministrul Agriculturii în primul guvern impus de comuni¿ti (6 martie 1945 - 30 noiembrie 1946), ar fi fost un semi-analfabet.

Am våzut aceastå informa¡ie mai ales în ziarele de dupå 1989. Zvonul cå n-ar fi un om cu carte l-ar fi lansat însu¿i Zåroni, un ardelean cu umor.

El a povestit cui a stat så-l asculte cå ar fi vizitiu la mo¿ia lui Petru Groza de la Deva. Ca så nu-i plåteascå hotelul din banii lui, Groza l-a numit pe omul såu de la grajd ministru la Agriculturå. Mai mult, Zåroni le-a aråtat degetul cel mare, cu care spunea cå semneazå actele la minister. Din ra¡iuni politice, ziarul Dreptatea (al ¡årni¿tilor) a båtut monedå pe ne¿tiin¡a de carte a celui care reprezenta Frontul Plugarilor în guvernul de la 6 martie 1945. Apårea, destul de des, o caricaturå cu “de¿tul” lui Zåroni.

50 de ani mai târziu, ¡årånistul Corneliu Coposu avea så repare imaginea lui Zåroni, se pare cå l-a cunoscut personal ¿i i-a påstrat o amintire frumoaså.

Era un ¡åran înstårit, cu liceul ¿i o ¿coalå tehnicå fåcutå serios în Germania. Acaså avea o bibliotecå de câteva sute de volume, cele mai multe de specialitate agricoå. ¥n plus, avea o inteligen¡å ie¿itå din

Romulus Zåroni s-a nåscut la 18 aprilie 1906. A murit pe 25 octombrie 1962, la 56 de ani.

A fost Ministrul agriculturii ¿i domeniilor în primul Guvern Petru Groza (6 martie 1945 - 30 noiembrie 1946), dupå care a fost ministrul Coopera¡iei (1 decembrie 1946 - 29 decembrie 1947) La vârsta de 50 de ani, în calitate de ministru al Agriculturii, a urmat Facultatea de Agronomie, cursuri fårå frecven¡å, la Bucure¿ti.

Profitul Agricol 22/2020

comun. A jucat cu îndemânare rolul “prostånacului”, låsând impresia cå nu în¡elege “¿mekeria” dâmbovi¡eanå.

Cum documente din acele vremuri triste nu prea avem, încercåm så refacem întâmplåri cu ¿i despre Zåroni din amintirile contemporanilor ¿i cu anecdotica påstratå în folclorul politic urban.

Se spune, de pildå, cå la pu¡in timp dupå numirea în func¡ia de ministru a invitat seara la cinå, la el acaså câ¡iva dintre oamenii de spirit ai vremii (Påstorel Teodoreanu, actorul Puiu Iancovescu etc.). La plecare, l-a condus pe fiecare ¿i le-a oferit câte o saco¿å cu bunåtå¡i care începuserå så disparå de pe pia¡å.

- “Uite, så ave¡i ¿i acaså, så nu mai mânca¡i rahat pe seama mea!”.

O altå întâmplare se spune cå a fost povestitå de ministrul Agriculturii ziari¿tilor care îl asaltau: “Azi-diminea¡å, în timpul ¿edin¡ei de guvern, Conu Petricå a terminat pachetul de ¡igåri. ¥mi face semn ¿i må trimite pe mine så-i cumpår altul. Un pachet de Regale de la tutungeria de pe Calea Victoriei, de unde cumpårå el de obicei. La întoarcere mam gândit så-mi opresc ¿i eu douå ¡igåri pentru dupå maså. Desfac bini¿or staniolul cu unghia, scot douå ¡igarete ¿i lipesc înapoi pachetul cu limba. Conu Petricå era tot în ¿edin¡å. «Cam gol pa-

chetul åsta» - zice ¿eful. Atunci am våzut sigla Companiei Autonome a Monopolurilor scriså pe partea îngustå a pachetului: «Uite. bre, scrie ¿i aici: C.A.M.-20 ¡igarete. La unii sunt mai pu¡ine, la al¡ii mai multe....» Conu Petricå a înghi¡it-o, cå tocmai vorbea Påtrå¿canu, de la Justi¡ie.”

Dar cea mai savuroaså anecdotå cu Zåroni s-a spus multå vreme pe ferite, cåci vremurile erau grele. Chiar în anii ‘60, când am auzit-o eu, nu prea putea fi spuså în public. “¥ntr-o zi, poveste¿te ministrul Agriculturii, må cheamå la ea Ana Pauker.

Când intru, cucoana îmi întinde mâna ca la ei, la comuni¿ti, iar eu abia am apucat så zic «sårutmâna, tovarå¿a» cå ea spune: «Salve, Romulus Zåronius». «Ce zise¿i, cucoanå?» - «ºi-am latinizat numele» - råspunde ea. «Vezi, tovarå¿a, cå eu nu ¡i-am zis matale Anus Paukurus, så-¡i latrinizez numele»”.

Unii ziari¿ti pe care i-am cunoscut spuneau cå la aceste vorbe de duh ar fi mâna lui Påstorel Teodoreanu. Dar am cunoscut ¿i un båtrân redactor de la Universul care se jura cå Zåroni ar fi avut singur sim¡ul umorului ¿i prezen¡a de spirit så sus¡inå astfel de momente.

George OSTROVEANU 51

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA P

Dun\re, o zi de 10. Zece scrumbii

ânå så treacå prohibi¡ia puteam så aleg între munte, unde e deschis, dar plouå ¿i e frig, ¿i Dunåre, unde unii ziceau cå-i deschis din 25, dar poli¡istul de frontierå peste care am dat pe malul fluviului ne-a spus, zâmbind amabil, cå-i voie doar la scrumbie! La scrumbie este voie, scrumbie pescuim!

Doar pentru asta îmi ¿i pregåtisem sculele toatå seara, cufundat în “jucårii pescåre¿ti” ¿i visând la ¡aparine pline!... ca pe vremuri, când pescuiam în mare la stavrid. Mi-am pregåtit 3 lansete – una mai lungå, cu care dau de obicei la ¡aparinå, încå una mai puternicå tot pentru ¡aparinå, dar pe care så o folosesc la fel ca la sta¡ionar, cu plumb greu, de 80-100 g, låsat pe fundul apei, încât mu¿tele ¡aparinei så fâlfâie în curent... exact pe placul scrumbiilor!

Odatå ajun¿i la locul ¿tiut, unde curentul bate în mal, iar apa este adâncå ¿i face un mare anafor, m-am apucat så pregåtesc varga Cormoran, o telescopicå de 3 m, ce aruncå de la 20 la 80 g (nu pun mai mult de 60 g pe ea, cå nu vreau s-o rup!). Pe mulineta Okuma am pus tamburul cu fir textil, mai rezistent, ca så ¡inå în cazul agå¡årii mu¿telor din ¡aparinå legate cu mono 0,30 mm.

Ni¿te artificiale din fire sintetice vizibile - albe, chartreuse, cu fire argintii pe care, se pare, scrumbiile le preferå. În

loc de plumb am pus un twister greu, de 45 g, cu un shad alb-verzui cu glitter, de 10 cm. N-am apucat så fac decât vreo trei-patru lansåri cå o ploaie de varå s-a repezit peste noi! Dupå un sfert de ceas de råpåialå s-a aråtat soarele ¿i ne-am pus pe treabå! Lansam oblic în susul apei, låsam montura så se scufunde, apoi recuperam încet, încet, cu joc discret din vârf în din¡i de fieråstråu. A venit ¿i prima scrumbie... Micå, slabå, amor¡itå de apa rece ¿i probabil de ¿ocul în¡epårii. O pozå, douå ¿i ... i-am dat drumul – era prima din zi ¿i din an! Am mai sim¡it cå se întâmplå ceva la capåtul firului în 2-3 rânduri, dar la mal ¡aparina a ajuns goalå. Am insistat, låsând montura så se scufunde mai mult ¿i am mai prins vreo douå scrumbiu¡e (unii zic cå-i rizeafcå), dar am ¿i agå¡at pe fund ¿i am

Scramble, un c=rd de pe[ti[ori sintetici La capåtul firului de pe mulinetå – mono 0,27 mm sau textil 0,15 mm pe o agrafå cu vârtej se prinde ¿irul de 6-7 mu¿te legate pe fir principal fluorocarbon de 0,23 mm, din 25 în 25 cm pe såltåtori de 8-10cm fluorocarbon. Mu¿tele se fac pe cârlige nr.

6-8, iar plumbul (lestul) de 20- 90 g, se prinde tot printr-un vârtej.

52

pierdut ¡aparina... toate cele 6 mu¿te!

Norocul meu cå mai aveam una la fel. Am pus-o pe fir ¿i am continuat så explorez adâncurile ¿i curen¡ii în cåutarea såge¡ilor argintii.

A venit un nou du¿, cåci iar a plouat toren¡ial, ¿i ne-am ascuns în ma¿ina.

Am ¿i mâncat ceva, cåci aerul tare de Dunåre stârne¿te foamea. Am mai schimbat locul ¿i lestul din capåtul monturii, punând ba un vobler Vibe, ba o cicadå, ba un alt twister cu jig diferit. Trecuse de prânz când, pe traseul clasic indicat de un localnic priceput (care nu pescuia, spunând cå scrumbiile au plecat...), am sim¡it atacurile ¿i am scos 3 pe¿ti deodatå! Vreun cârd întârziat.

Pânå la ploaia din amurg am reu¿it så mai påcålesc douå scrumbiu¡e ¿i... fuga la ma¿inå. Aveam 9 pe¿ti, pu¡ini pentru unii, de ajuns pentru mine. Cu unul eliberat – 10 scrumbii! Dacå socotim ¿i senza¡ia pe care ¡i-o transmite måre¡ia Dunårii, a fost o zi de nota 10. A confirmat-o super-curcubeul apårut pe drumul de întoarcere!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 22/2020

Dropia, uite-o, nu e

De

curând, ne-a parvenit tuturor ¿tirea cå în extremitatea vesticå a jude¡ului Bihor, la Salonta, ¿i-au fåcut din nou apari¡ia de dincolo de fruntarii exemplare eratice de dropie. Maiestuoasele påsåri, odinioarå o prezen¡å obi¿nuitå pe întinsul câmpiilor noastre, nu mai cuibåresc de mult la noi, nemaigåsind condi¡ii propice de trai în acest spa¡iu geografic. Aståzi, nu ne råmâne decât så ne consolåm cu evocarea cârdurilor de altådatå în paginile delicate ale lui Odobescu din „Pseudo-kyneghetikos” ori så deplângem hecatombele såvâr¿ite de såtenii Båråganului pe timp de polei, masacre evocate în presa interbelicå. Numai în iarna anului 1933, la Slobozia, în Ialomi¡a, ¡åranii au ucis cu bâtele peste cinci sute (!) de dropii aflate în imposibilitatea de a se salva prin zbor. Un asemenea tratament primitiv, repetat ¿i extins asupra întregului habitat al speciei de pe teritoriul României, nu a putut så ducå decât la pecetluirea soartei celei mai impozante podoabe avifaunistice a ¡årii.

Ponta reduså, vulnerabilitatea cuibului amplasat pe sol, gabaritul påsårii, vizibile de departe, au reprezentat tot atâ¡ia factori defavorizan¡i pentru specie. Deranjarea alaiurilor nup¡iale prin împrå¿tierea substan¡elor chimice din avion pe suprafe¡ele cultivate agricol a gråbit extinc¡ia dropiei devenite grabnic, la propriu, „rara avis”. Aståzi este deja prea târziu så se mai poatå face vreun gest de bunåvoin¡å pentru ea. Tipic mioritic, în anii tulburi de dupå 1990, câ¡iva „întreprinzåtori” au tocat bani publici în folos propriu, demarând o seamå de proiecte privind, chipurile, reintroducerea defunctei Otis tarda în peisajul na¡ional, înså fårå niciun rezultat notabil. La fel au procedat ¿i cu misteriosul coco¿-demesteacån. Eu însumi am våzut un proces-verbal de lansare a puilor în teren, de¿i cel de achizi¡ie a ouålor destinate incubårii nu se regåsea în voluminosul dosar alcåtuit preponderent din state de platå ¿i facturi cu multe zerouri.

Profitul Agricol 22/2020

Vânåtoarea nu a contribuit notabil la dispari¡ia din România a dropiei. La fel ca ¿i la neamul gotcanilor, viza¡i erau doar masculii, „mitropoli¡ii”, cum li se mai spunea. Vietate poligamå, cele câteva autoriza¡ii emise pe sezon nu-i periclitau reproduc¡ia, iar faptul cå se trågea numai cu glon¡, de la distan¡å, deranja nesemnifica-

tiv cârdurile familiale. Înfoia¡i în posturå de paradå, dropioii påreau imen¿i. Oricum, chiar ¿i erau, de vreme ce generalul C. Rosetti-Bålånescu, înfocat vânåtor ¿i autor de elevatå literaturå cinegeticå, avea în palmares un coco¿ în greutate de 18,5 kilograme, dobândit în Bungeac, în stepa Basarabiei.

Mai aproape de zilele noastre, Nicolae Ceau¿escu ¿i-a adjudecat mai multe trofee de dropie, dintre care unul, într-o impetuoaså posturå taxidermicå, se regåse¿te (preluat de la Scrovi¿tea) în contextul unei diorame din cadrul Muzeului Cinegetic de la Posada. Despre cum a doborât respectivul, cu o jumåtate de secol în urmå, trei dropii din elicopter la Titule¿ti, în Câmpia Boianului, scrie pilotul såu personal, Alexandru Popa, în amintirile publicate în anul 2013 sub titlul „Ultimul zbor cu so¡ii Ceau¿escu”.

Trei decenii mai târziu, în Dobrogea, un anonim avea så împu¿te o dropie, confundând-o, dupå spusele lui, cu o gâscå

sålbaticå. În urma acestei bravuri, individul a plåtit o amendå usturåtoare, i-au fost confiscate pu¿ca ¿i autovehiculul folosit la braconaj ¿i ¿i-a pierdut dreptul de a mai de¡ine arme de foc. Pasårea hoinårea, venind din Ucraina, la fel cum, în vestul ¡årii, se mai întâmplå så se råtåceascå, dinspre Serbia ¿i Ungaria, dar fårå inten¡ia de se stabili la noi, dropii mânate, probabil, de o nostalgie atavicå a speciei dupå arealul vast de odinioarå.

Despre valoarea culinarå a cårnii de

dropie nu ¿tim prea multe. Poate cå faptul de a fi fost incluså în celebra carte de bucate a lui Constantin Bacalba¿a „Dictatura gastronomicå” o calificå printre delicatesele din meniul Casei Regale a României, ceea ce reprezintå un gir al savorii. Spun acest lucru deoarece consoarta autorului, Ecaterina Bacalba¿a, a avut onoarea så func¡ioneze multå vreme la cuhnia Palatului, fapt care i-a determinat pe este¡i så-i bånuiascå un notabil aport la elaborarea celor 1.501 de re¡ete cuprinse în volum.

Dupå cum se vede, dropia nu mai îndråzne¿te så aparå pe meleagurile noastre decât în pagini fanate ori în ¿tiri de senza¡ie, cu sentimentul cå aici nu se mai simte acaså. Så låsåm, a¿adar, vecinilor, mai responsabili decât am putea fi noi vreodatå, grija pentru destinul ei. De altfel, poate, nici nu o meritåm.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 11 - 24.06.2020

Gheorghe Sin 11.06.1942, pre¿edinte al Funda¡iei Patrimoniul ASAS Mihai Nicolescu 12.06.1958, secretar general ASAS Mihai Stoian 12.06.1973, director general Agristo Ion Marin 13.06.1967, director general ICDVV Valea Cålugåreascå Petre Mårculescu 16.06.1943, fost ministru Francis Desbonnets 16.06.1960, director general Agri-Alian¡a Vergil Gângu 18.06.1939, vicepre¿edinte Sec¡ia Mecanizare - ASAS Marcel Costache 19.06.1942, director ¿tiin¡ific ICDLF Vidra Octavian Chihaia 19.06.1981, Marketing Lead West Europe Vegetable Seeds Bayer Stela Filofteia Zamfirescu 20.06.1948, pre¿edinta Asocia¡iei Na¡ionale a Crescåtorilor de Capre Cristian Rusu 20.06.1970, director tehnic Amia Ion Nicolae 21.06.1939, pre¿edinte Universitatea Bioterra Bucure¿ti ªtefan Poienaru 21.06.1946, Agrofam Holding Ion Såvulescu 21.06.1967, director tehnic FMC Romania Antonia Iva¿cu 22.06.1952, fost director executiv AISR Cornel Turcescu 23.06.1985, director-adjunct APIA Florentina Tudor 24.06.1976, director Direc¡ia dezvoltare ruralå - AM PNDR, MADR 54

ÎPSS Ioan a binecuvântat holdele [i s-a rugat pentru ploaie Cu prilejul Rusaliilor, în 7 iunie 2020, dupå ce a participat la Sfânta Liturghie de la Catedrala mitropolitanå din centrul Timi¿oarei, ÎPSS Ioan, mitropolitul Banatului, s-a deplasat în parohia ªag din Protopopiatul Timi¿oara I pentru a binecuvânta holdele ¿i ogoarele ¿i a se ruga pentru ploaie.

Mitropolitul a fost întâmpinat de cåtre preotul paroh Florin Båran, de cåtre membrii consiliului parohial ¿i de credincio¿ii parohiei din localitate. To¡i cei prezen¡i au pornit într-un scurt pelerinaj de la bisericå ¿i pânå la hotarul comunei, în câmpia cu holde. Preo¡ii spun cå aceastå manifestare religioaså este o tradi¡ie a locului de sute de ani, prin care preotul alåturi de credincio¿i cer de la Dumnezeu ca ogoarele så aducå roadå bunå în acel an. ÎPSS Ioan a oficiat slujba de sfin¡ire a apei ¿i a binecuvântat

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1

2

3

4

5

6

7

8

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 21/2020 ORIZONTAL: CIURAR - FAD; ANSE - ATASE; RF - SCRUTIN; PISTA - RIGI; IDE - PLESUV; TERASA - ERE; LASATA - AL; GAFA - IMITA; O - INOTATOR; LUMANARARI.

¡arinile, rostind rugåciunile speciale din Molitfelnic, prin care a cerut ca Dumnezeu så ocroteascå toate culturile ¿i roadele de grindinå, dåunåtori, inunda¡ii ¿i vijelii. Au fost citite ¿i rugåciunile rânduite de Bisericå Ortodoxå Românå pentru vreme de secetå sau neplouare, cerând lui Dumnezeu så reverse ploi lini¿tite ¿i aducåtoare de roadå peste påmântul lovit de seceta din acest an.

Evenimentul a fost organizat de Parohia ªag, Consiliul parohial ¿i cu implicarea Primåriei comunei ªag.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) Departe de uscat – Mina lui e închiså; 2) Pregåtit pentru confruntare – Cuvânt respingåtor; 3) Limba lui Tolstoi – Sculå a¿chietoare; 4) Dame de picå! – Face întoarcerea pe teren; 5) Perdele naturale – Poartå la bisericå; 6) Circuite de vitezå; 7) Mari atacan¡i spanioli – Salcâmul… din påcate! 8) Au o fåcut o schimbare de fa¡adå; 9) Cade secerat – Bun la prezentare; 10) Atrage aten¡ia în mod serios.

VERTICAL: 1) Teren marcat de criza imobiliarå – Stau pe roze; 2) A demara procesul de succesiune – Roata lumii; 3) Un lucru fåcut pe fa¡å – Marcat de trecere; 4) Trimitere infernalå; 5) În plinå polemicå! – Nu iese din rând; 6) Loc în inimå – Treptele urcate zilnic; 7) Un pic de energie – Foaie de plåcintå; 8) Stârnitå de un cântec de sirenå; 9) A se asigura cå presa e de partea lui – Ie¿it din vigoare; 10) Are o activitate în salturi.

Profitul Agricol 22/2020