Profitul Agricol nr. 23, din 17 iunie 2020

nr. 23 din 17 iunie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 23/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Mâncare ¿i politicå

Redactori

Folosindu-se de pandemie ca de o aripå protectoare, în Europa cre¿te o nouå ideologie. Este ideologia patriotismului alimentar.

Så nu crede¡i cå doar la noi ministrul face apel la popor så consume alimente locale ¿i så le refuze pe cele stråine. Cu mici retu¿uri, aceea¿i retoricå o gåsi¡i ¿i la Paris, ¿i la Roma...

“Fac apel la patriotismul alimentar, la patriotismul agricol”, declama ministrul Didier Guillaume ¿i î¿i îndemna cona¡ionalii så aleagå legumele ¿i fructele fran¡uze¿ti, nu pe cele spaniole.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter

Pe britanici nu i-a protejat nici Canalul, nici Brexitul de avântul ideologic.

Ba, din contrå. Grupuri de lobbyi¿ti se gândesc cum så încurce contractele de import ¿i fac peti¡ii ca americanii ori argentinienii så respecte acelea¿i reguli ca fermierii englezi. De parcå e vina celor de peste Ocean cå nu î¿i supra-reglementeazå ¿i ei agricultura, cum au fåcut europenii.

La Viena se creioneazå prime regionale pentru consumul de alimente locale, iar Var¿ovia îi dojene¿te pe procesatorii care îndråznesc så importe lapte.

Doar Germania pare så înoate împotriva curentului ¿i aten¡ioneazå colegial cå nu e frumos så se încurajeze “na¡ionalismul consumatorilor.”

Acum, sigur cå nu e råu så cumpåråm produse române¿ti, Doamne fere¿te!

Doar cå ministrul, înainte de a ne pasa responsabilitatea, ar fi trebuit så facå ceva politici care så încurajeze producåtorul autohton.

Pentru cå patriotismul - dacå nu e caz de for¡å majorå - începe de la profit.

“Eu câ¡i bani câ¿tig?” este întrebarea pe care ¿i-o pune orice negustor, fie cå vinde un vapor de grâu, fie cå vinde o lådi¡å de ro¿ii.

Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Andrei OSTROVEANU

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul Agricol 23/2020

3

SUMAR Cre[terea animalelor

Evenimentele s\pt\m=nii Mihai-Liviu Moraru, noul director general AFIR 7 Un fost comisar pentru agriculturå la cârma OMC? 7 Agricultura va fi afectatå de noile strategii ale Bruxelles-ului

8

Plå¡ile directe trebuie men¡inute ¿i dacå nu se face diversificarea culturilor 8 Discu¡ii interministeriale despre finan¡area sectorului rural 9 Campania la orz, întreruptå de ploi 9 La sfâr¿itul anului 10 vom sim¡i efectele crizei Fermierii nu stocheazå 10 carne de vi¡el

Pre]uri [i pie]e

Culturi vegetale

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii 12 Produc¡ia mondialå de grâu 14 1,188 miliarde tone de porumb 15 Clubul Fermierilor Români lanseazå serviciul de brokeraj pentru cereale 16 Commoditrader î¿i îmbunåtå¡e¿te platforma de trading 16

Albirea spicelor de grâu un fenomen ciudat în Timi¿ ¿i Arad Starea câmpului Ovåzul - o culturå care s-a adaptat dereglårilor climatice

OPINII Instalarea sau formarea tânårului fermier?

18

Asocia]ii profesionale

Azo-Speed Amino+ Dan Hurduc: så faci profit într-o zonå permanent calamitatå Dominator Clean, o for¡å a erbicidårii KWS - Partener la fel de real ¿i în mediul virtual

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

40 41

Liviu Bålånici: Am ajuns la o medie de 43 de litri pe vacå 43

Ma[ini agricole 22 24 26 28 30 32

Prese de balotat performante pentru påioase ¿i fân Claas - Axion 900 Terra Trac în douå noi versiuni Tractoarele John Deere pentru spa¡ii înguste AgroConcept - Sprayer Kverneland iXtrack cu senzori cu ultrasunete NHR Agropartners: Tractor 6205 Agrotron RC-Shift

46 48 48 49 49

Magazin 34

Afaceri, bani, credite

Seceta, ca o afacere Proiectul AGRICOOP de înfiin¡are a cooperativelor agricole Corteva Agriscience a înregistrat 20 o cre¿tere a vânzårilor cu 20% ¿i a grupurilor de producåtori

Mihai Dune î¿i construie¿te maternitate de scroafe Guvernul nu are o strategie pentru stimularea cre¿terii porcilor

36 38

Lume multå, pe¿ti pu¡ini... ¿i mici!

Selec¡ie finå sau trofeu?

Când o zbura porcul, o afacere de 600 milioane $

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Mihai-Liviu Moraru, noul director general AFIR Mihai-Liviu Moraru a fost numit directorul general al AFIR, înlocuindu-l pe Adrian Chesnoiu.

Noul director are 37 de ani, este nåscut în Vatra Dornei ¿i lucreazå în cadrul Agen¡iei de 14 ani, din 2006, când a fost încadrat inspector debutant.

A urcat treptele ierarhice câte una, fiind pe rând consilier, ¿ef serviciu ¿i director al Oficiului Jude¡ean Suceava.

Mihai-Liviu Moraru a absolvit USAMV Bucure¿ti - Facultatea de Horticulturå ¿i Arhitecturå Peisagerå ¿i are un masterat în Management în Agroturism ¿i Alimenta¡ie Publicå.

“Am început deja o analizå a întregii activitå¡i din punctul de vedere al stadiului implementårii PNDR 2020 ¿i al procedurilor de lucru”, spunea directorul general, întrebat care sunt primele ac¡iuni dispuse la Agen¡ie. “Voi ini¡ia o

serie de ac¡iuni concrete pentru îmbunåtå¡irea rela¡iilor cu beneficiarii ¿i cu solicitan¡ii de fonduri europene.

Experien¡a de 14 ani în Agen¡ie o voi pune în folosul beneficiarilor PNDR 2020 ¿i pentru construirea unui Program consistent, corelat cu nevoile reale din urmåtoarea perioadå, specifice agriculturii ¿i dezvoltårii economice a României.”

Un fost comisar pentru agricultur\ la cârma OMC? Fostul comisar pentru agriculturå Phil Hogan a anun¡at cå dore¿te så candideze la pozi¡ia de director general al OMC, Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului. Vå reamintim, dupå un mandat de comisar la agriculturå, irlandezul Phil Hogan este acum comisarul european pentru comer¡.

Ca så aibå o ¿anså la conducerea OMC, Hogan are de trecut douå hopuri: så fie candidatul unic al europenilor ¿i så fie acceptat de americani.

Profitul Agricol 23/2020

Hogan a afirmat cå a discutat acest subiect cu omologul såu american, Robert Lighthizer, care i-ar fi transmis cå “este de pårere cå o ¡arå dezvoltatå trebuie så î¿i asume aceastå responsabilitate.” Europenii nu au anun¡at încå un candidat.

Deocamdatå, singurul candidat oficial la conducerea OMC este mexicanul Jesus Seade Kuri, un fost director general adjunct al organiza¡iei, în vârstå de 73 de ani.

Efectele secetei la culturile de toamnå Pe 4 iunie, ministrul Agriculturii anun¡a cå au fost întocmite proceseverbale de constatare a pagubelor produse de secetå pe o suprafa¡å de 1,3 milioane de hectare, din cele 2,9 milioane care au fost însåmân¡ate în toamna anului trecut. Jude¡ele cele mai calamitate sunt: Constan¡a, cu 329.000 hectare, Tulcea, cu 122.000 hectare, Boto¿ani - 105.000 hectare, Ialomi¡a - 103.000 hectare, Timi¿ 75.000 de hectare ¿i Buzåu, cu 69.000 de hectare.

Pre¿edintele a promulgat Legea apiculturii Pre¿edintele Klaus Iohannis a promulgat modificårile aduse Legii apiculturii. De acum înainte, pe etichete trebuie så fie înscriså clar ¡ara de provenien¡å, iar noua lege prevede sanc¡iuni aspre - amenzi de pânå la 40.000 de lei ¿i suspendarea autoriza¡iei sanitar veterinare pentru adaosul de zahår ¿i alte substan¡e interzise în miere. ¥ncå ni¿te promisiuni privind despågubirile la secetå Fårå så avanseze vreo cifrå, nici måcar informalå, ministrul Adrian Oros promite så acorde despågubiri pentru secetå înainte de campania din toamnå, valoarea despågubirilor urmând så fie stabilitå dupå finalizarea evaluårilor. Ultima declara¡ie în aceastå linie a fåcut-o såptåmâna trecutå, în cadrul unei dezbateri online despre agricultura viitorului, tehnologii ¿i solu¡ii noi.

Låptåria cu caimac, 2 ani de activitate Au trecut doi ani de când Nicu¿or ªerban anun¡a pornirea unei noi afaceri, în procesarea de lapte. Atent supravegheatå de fiicå ¿i ginere, afacerea a crescut frumos. În 2020 Låptåria estimeazå vânzåri de 11 milioane euro, distribu¡ie în aproximativ 2000 de magazine ¿i 90 de angaja¡i.

Capacitatea de procesare va fi atinså în prima jumåtate a anului 2022.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Dan Motreanu, europarlamentar PNL:

Pl\]ile directe trebuie men]inute [i dac\ nu se face diversificarea culturilor Plå¡ile directe trebuie men¡inute la acela¿i nivel pentru to¡i fermierii, chiar ¿i în lipsa diversificårii culturilor, spune europarlamentarul Dan Motreanu (PNL). “I-am solicitat Comisarului pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, o derogare pentru fermieri de la cerin¡a de diversificare a culturilor ¿i garantarea plå¡ilor directe pentru ace¿tia.”

Motivând cå fermierii europeni sunt afecta¡i nu doar de pandemie, ci ¿i de seceta fårå precedent, Motreanu explicå de ce plå¡ile directe sunt esen¡iale ¿i nu trebuie condi¡ionate în aceastå perioadå de diversificarea culturilor agricole.

“Comisia Europeanå trebuie så în¡eleagå cå fermierii români care au

suprafe¡e mai mari de 10 hectare au prevåzut diversificarea, înså din cauza dificultå¡ilor sanitare ¿i de mediu întâmpinate sunt în prezent în imposibilitatea îndeplinirii acestei cerin¡e.

Situa¡ia excep¡ionalå în care ne aflåm nu trebuie så afecteze ¿i mai mult activitatea fermierilor. De aceea, plå¡ile directe trebuie så continue la acela¿i nivel chiar ¿i în lipsa temporarå a diversificårii de pe suprafe¡ele agricole care depå¿esc 10 hectare.

Invit Comisia så propunå un regulament de punere în aplicare pentru a permite aceastå derogare cât mai curând posibil, astfel încât fermierii så fie sprijini¡i ¿i fluxul alimentar, protejat.”

Agricultura va fi afectat\ de noile strategii ale Bruxelles-ului Pe 8 iunie a avut loc (prin videoconferin¡å, din cauza pandemiei) întâlnirea consiliului AgriFish. Prilej pentru ministrul român Adrian Oros så puncteze câteva probleme ale reformei PAC în lumina Pactului Ecologic European, cu precådere a celor douå strategii deja adoptate, Din fermå la consumator ¿i Biodiversitatea 2030. ¥ntr-o bruxellezå atent ståpânitå, ministrul a explicat cå “obiectivele specifice stabilite în cele douå strategii sunt adecvate în condi¡iile în care se asigurå resursele financiare pentru ca agricultorii så atingå ¡intele propuse cu asigurarea securitå¡ii alimentare.” Adicå a cerut mai mul¡i bani.

“România este afectatã de princi8

palele provocåri, reprezentate de reducerea pesticidelor (cu 50%), reducerea fertilizan¡ilor (cu 20%), cre¿terea suprafe¡ei cultivate ecologic (la 25%) (...) toate acestea având ca efect reducerea produc¡iei europene de produse agroalimentare, cu riscul de a fi compensate de importuri care nu respectå nici pe

departe acelea¿i standarde.

Promovarea acestor ¡inte ar trebui så fie fåcutå numai dupå analize aprofundate de impact ¿i solu¡ii alternative pentru fermieri”, a continuat ministrul.

“Apreciem angajamentul Comisiei, dar acesta trebuie dublat ¿i de un cadru flexibil, adaptat nevoilor ¿i realitå¡ilor specifice din fiecare stat membru, astfel încât fondurile alocate prin PAC så î¿i dovedeascå eficacitatea. În privin¡a noii propuneri a Comisiei referitoare la Cadrul Financiar Multianual, apreciem cre¿terea bugetului propus pentru PAC ¿i, în special, pentru dezvoltare ruralå prin alocarea suplimentarå a 16,5 miliarde euro din pachetul privind Next Generation EU.” Profitul Agricol 23/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Discu]ii interministeriale despre finan]area sectorului rural Pe 11 iunie, la Ministerul Agriculturii a avut o întâlnire între ministrul Adrian Oros ¿i Marcel Bolos, ministrul Fondurilor Europene.

Tema principalå a discu¡iilor: viitorul plan na¡ional de rezilien¡å ¿i redresare, respectiv investi¡iile dedicate sus¡inerii agriculturii.

Cei doi membri ai Guvernului au vorbit despre folosirea banilor europeni pentru a sus¡ine antreprenoriatul rural, pentru finan¡area sistemelor de iriga¡ii,

depozitårii, procesårii ¿i distribu¡iei.

“Am discutat despre utilizarea banilor europeni în domeniul sistemelor de iriga¡ii, depozitårii, procesårii ¿i distribu¡iei produselor agricole”, nota dupå eveniment ministrul Oros. În perioada urmåtoare, cele douã ministere vor prezenta o serie de måsuri menite så sus¡inå economia ruralå prin intermediul fondurilor europene în perioada post Covid-19.

Campania la orz a fost întrerupt\ de ploi La ferma Sopema, Ialomi¡a, Arnaud Perrein a început campania de recoltat la orz la finalul såptåmânii trecute. A fost întrerupt înså de ploaie, prima semnificativå din ultima jumåtate de an. A înregistrat 30 litri/mp.

Neirigate, care ar trebui recoltate, mai sunt 50 de ha, dar sunt prognozate ploi de 3-11 l/mp pânå la finalul såptåmânii.

“Important este så nu fie prea mult timp înnorat, så nu se deprecieze, så nu încol¡eascå”, spune Ion Nedelcu, ¿ef de fermå.

Pe cele 30 ha de orz neirigat produc¡ia a fost de 4,9 tone/ha. A avut ca premergåtoare cultura de rapi¡å. Toate parcelele au fost pregåtite devreme ¿i au acumulat precipita¡ii. Sunt înså ¿i suprafe¡e, cultivate dupå floarea-soarelui, de pe care nu va recolta nimic.

Arnaud Perrein remarcå faptul cå produc¡iile trebuie privite pe un interval mai lung, nu doar un an.

Anul trecut produc¡ia de rapi¡å a fost foarte slabå, 2 t/ha, dar orzul, care i-a urmat anul acesta, a dat o produc¡ie Profitul Agricol 23/2020

nesperat de bunå pentru seceta cu care s-a confruntat.

Pe de altå parte, anul trecut floareasoarelui a fost mult mai profitabilå decât rapi¡a, cu produc¡ie de 3 t/ha, dar orzul care i-a urmat anul acesta fost compromis.

Astfel, rota¡ia rapi¡å-orz a fost mai profitabilå decât floarea-soarelui-rapi¡å. O analizå detaliatå o vom publica la finalul campaniei de recoltare.

Adrian Mihai

Atlas, brandul de såmân¡å al Agrii România Pe 11 iunie a avut loc lansarea noului brand de såmân¡å Atlas, ce apar¡ine companiei Agrii România. Din cauza pandemiei, evenimentul s-a desfå¿urat cu un public virtual, prin intermediul ecranului de calculator.

Denumit Solu¡iile Agrii selectate pentru performan¡å, i-a avut ca speakeri pe Monalisa Ungureanu, CEO AGRII România, Roxana Jercan, category manager Semin¡e, ¿i pe Valerian I¿toc, business development director al companiei. Despre acest eveniment vom scrie pe larg în numårul urmåtor al revistei.

Bucåtarul Jamie Oliver ¿i importurile de alimente ªi la noi, nu doar în Marea Britanie, Jamie Oliver este un bucåtar binecunoscut, cu prizå la public. Asta asigurå o bunå vizibilitate campaniilor politice ori sociale în care intrå.

Ultima, sus¡inerea unei peti¡ii împotriva importurilor de alimente care nu respectå acelea¿i standarde ca cele impuse fermierilor britanici.

“Agricultura noastrå este reglementatå foarte strict ¿i må a¿tept ca toate alimentele pe care le importåm så respecte acelea¿i standarde de siguran¡å, control al originii ¿i protec¡ie a animalelor”, spunea Oliver.

Peti¡ia a izbucnit dupå ce guvernul de la Londra a anun¡at cå abia a¿teaptå så semneze un tratat comercial cu Statele Unite.

Prima expozi¡ie care încearcå så se ¡inå în pandemie La Arad, expozi¡ia Agromalim sparge ghea¡a ¿i anun¡å cå încearcå så se ¡inå în plinå pandemie. Sigur, pânå în septembrie, când are loc, mai este, ¿i to¡i speråm într-o îmbunåtå¡ire a situa¡iei. Deocamdatå, comunicarea organizatorilor este spre atragerea expozan¡ilor. ªi propun un discount de 10% companiilor care încheie contractul ¿i plåtesc suma luna aceasta.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII UE aprobå tranzac¡ia dintre Elanco ¿i Bayer Comisia Europeanå a aprobat preluarea diviziei de medicamente veterinare a gigantului Bayer de cåtre compania Elanco Animal Health în schimbul sumei de 7,6 miliarde de dolari. Elanco va putea comercializa produsele veterinare pe pia¡a europeanå folosind fie brandul propriu, fie cel al Bayer. De¿i tranzac¡ia va crea a doua cea mai mare companie din domeniul veterinar din lume, Comisia a decis cå preluarea nu va afecta competi¡ia din acest sector ¿i nu existå riscul unui monopol.

India va lichida stocurile de zahår din rafinårii Ministerul indian al Alimenta¡iei a anun¡at cå va lichida în urmåtoarele patru luni stocurile uria¿e de zahår acumulate în rafinårii, pentru a le permite så-¿i continue activitatea ¿i så achite datoriile foarte mari pe care le au cåtre fermieri. Guvernul indian vrea ca fabricile så vândå 8,4 milioane de tone de zahår ¿i så exporte cel pu¡in un milion de tone.

DP World cumpårå un terminal de cereale în Ucraina Gigantul logistic Dubai Ports World a confirmat achizi¡ia pachetului majoritar de ac¡iuni al terminalului TIS din portul ucrainean Pivdenny. Este a doua tranzac¡ie semnatå de DP World cu ac¡ionarii TIS, dupå un parteneriat cu P&O Maritime Ucraine. Compania arabå î¿i consolideazå prezen¡a în Marea Neagrå, unde controleazå deja terminale în Constan¡a ¿i Yarimca.

Vacile ar putea ajuta în lupta contra COVID-19 Compania americanå SAB Biotherapeutics folose¿te vaci modificate genetic pentru a produce anticorpi umani care pot distruge virusul COVID-19. Injectarea unei proteine a patogenului stimuleazå animalele så se comporte ca un bio-reactor gigant ¿i så sintetizeze o cantitate mare de anticorpi.

10

La sfâr[itul anului

vom sim]i efectele crizei Fermierii vor sim¡i cu adevårat efectele crizei sanitare, efectele crizei climatice ¿i efectele crizei economice la sfâr¿itul anului acesta, cel mult începutul anului viitor, a declarat Ionel Arion, pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale Pro Agro.

“Probabil cå la sfâr¿itul anului acesta, începutul anului viitor vom sim¡i cu adevårat efectele crizei sanitare, efectele crizei climatice ¿i efectele crizei economice.

Am colaborat încå de la începutul crizei cu Ministerul Agriculturii, chiar foarte bine. Multe

dintre mecanismele care aståzi se implementeazå au fost fåcute împreunå cu noi”.

Fermierii nu stocheaz\ carne de vi]el Comisia Europeanå a trimis Ministerului Agriculturii o solicitare cu privire la acordarea ajutorului financiar pentru stocarea cårnii de vi¡el. Dar România nu are carne de vi¡el nici pentru consumul intern obi¿nuit. Ce så mai stocheze?

“Ni s-a trimis ¿i nouå în ceasul al doisprezecelea comunicatul privind stocarea cårnii de vi¡el”, spune Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România. Pe noi nu ne ajutå cu nimic fiindcå sprijinul este prevåzut numai pentru procesatori. În loc så ne dea un ajutor de minimis pentru pråsilå, a¿a cum am solicitat mereu de trei ani încoace, înså nu am primit niciun råspuns la solicitarea noastrå fireascå.

“Am primit o în¿tiin¡are de la MADR prin care se solicitå opinia asocia¡iilor profesionale cu privire la ajutorul care

se acordå la nivelul Uniunii Europene pentru depozitarea cårnii de vi¡el, spune ¿i fermierul Zoltan Haller din Hårman, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental. Aceastå solicitare a venit dupå trei såptåmâni de la ¿edin¡a care a avut loc la Bruxelles. Noi le-am råspuns cå nu se justificå acordarea acestui sprijin financiar pentru depozitele frigorifice fiindcå fermierii no¿tri nu câ¿tigå nimic.

Am argumentat prin faptul cå cel pu¡in 150.000 de vi¡ei de numai douåtrei såptåmâni se exportå în fiecare an.

Dacå noi acceptåm acest ajutor, înseamnå cå îl ajutåm pe spaniol så ia banii. De aceea, noi nu sus¡inem aceastå propunere de sprijin financiar pentru stocarea cårnii de vi¡el”, spune cu umor fermierul de la Hårman.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 23/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chis la 217 dolari/tonå (933), mai mult cu 3 dolari/t fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 1 iunie.

Grâu România FOB Constan¡a 191 euro/t (- 2 euro/t) 917 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Coreea de Sud 77.070 tone, Japonia 73.170 tone, Taiwan 77.170 tone, Mexic 37.170 tone, Filipine 57.070 tone.

¥n perioada 1 - 5 iunie 2020 grâul a înregistrat urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii pe bursele mondiale:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 217 dolari/tonå (911 lei), cu 6 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 iunie 2020.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a în£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Iul Aug Sept

01.06 124 122 130

02.06 123 121 129

03.06 127 127 133

04.06 129 129 134

05.06 127 127 133 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sept

01.06 189 190 193

02.06 187 188 192

03.06 04.06 05.06 185 189 187 189 191 190 194 195 194

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 01.06 179 180 183 173 Moselle FOB 171 Rouen FOB 185

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

02.06 03.06 177 183 179 181 181 185 171 177 170 173 183 185

01.06 211 211 215

02.06 210 210 213

03.06 217 215 217

04.06 185 187 187 179 177 190

România

04.06 219 217 220

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 5 iunie 2020, a fost de

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 177 euro/tonå (850 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 iunie. Este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Iul Aug Sept

02.06 127 129 130

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 01.06 150 151 157 Bordeaux FOB 170 Pontivy 151 Bordeaux Pallice Rhin

12

$/t

03.06 04.06 05.06 129 130 131 130 131 132 133 135 137 euro/t

02.06 03.06 04.06 05.06 151 153 155 157 152 154 155 157 159 161 163 165 171 173 175 177 153 155 157 159

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

05.06 217 215 219

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie, este de 167 dolari/tonå (701 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

01.06 125 127 129

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

$/t

FOB Constan¡a 173 euro/t (-4) 830 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iunie 2020, a fost de 173 dolari/t (727 lei).

05.06 183 185 185 177 175 189

159 dolari/tonå (668 lei), cu 5 dolari/tonå în plus fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 189 euro/tonå (907 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 185 euro/tonå (888 lei), mai mare cu 5 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2020 este de 179 dolari/t (753 lei).

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iul Aug Sept

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 175 euro/tonå (840 lei), în cre¿tere cu 4 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4,2 lei

(763 lei), cu 8 euro mai mult fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

de 165 euro/tonå (792 lei), mai mare cu 8 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 157 euro/tonå (754 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 165 dolari/tonå (693 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 159 euro/tonå Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

$/t

01.06 02.06 03.06 04.06 05.06 157 159 161 163 165 160 161 163 165 167

Profitul Agricol 23/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia

tone, Mexic 77.970 tone, Taiwan 57.770 tone, China 37.770 tone.

¥n ultima såptåmânå s-a înregistrat o cre¿tere a pre¡ului soiei pe toate bursele mondiale.

Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 347 dolari/tonå (1.457lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 iunie.

Principalele destina¡ii: Italia 437.770 tone, Egipt 169.370 Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

Iul Aug Sept

01.06 313 314 315

02.06 312 313 314

03.06 317 319 317

04.06 319 320 321

05.06 317 319 320

România FOB Constan¡a 177 euro/t (-2) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Astfel, pre¡ul orzului furaeuro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 01.06 Rouen 161 Dunquerque 163 Moselle 161 Pontivy 161 Orz bere: Creil** 173 Moselle** 177

02.06 161 163 161 161

03.06 163 165 163 163

04.06 165 167 165 167

05.06 163 165 163 165

173 175 177 175 177 179 181 179

Sorg

PREºURI

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 1 - 5 iunie 2020, a fost de 181 dolari/tonå (760 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: Mexic 71.700 tone, Columbia

1 - 5.06.2020

Iul Aug Sept

01.06 613 617 619

$/t

02.06 03.06 04.06 617 619 621 620 623 625 625 629 631

05.06 620 623 629

jer, FOB-Rouen, a fost de 163 euro/tonå (782lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 iunie.

Orz

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 343 dolari/tonå (1.441 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 319 dolari/tonå (1.340 lei), mai mult cu 8 dolari/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

$/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 179 euro/tonå (859 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 1 iunie.

Australia: pentru livrare în iunie 2020, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (869 lei), mai pu¡in cu 4 dolari/tonå fa¡å de cel de såptåmâna trecutå.

China a impus o taxå de 80,5% pentru importurile de orz australian ¿i cautå noi pie¡e pentru a-¿i asigura necesarul de consum.

29.170 tone, Haiti 21.070 tone, Coreea de Sud 9.770 tone, Japonia 1.700 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iunie Iulie

01.06 02.06 03.06 04.06 05.06 180 179 181 183 181 189 187 189 191 190

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

01.06 02.06 03.06 04.06 05.06 311 313 315 317 319 315 317 319 321 323

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 1 - 5 iunie 2020, pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 350 euro/tonå (1.680 lei), mai mare cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Iunie Iulie

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie, este de 357 dolari/tonå (1.499 lei), mai mare cu 12 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 5 iunie 2020, a fost de 337 dolari/tonå (1.415 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2020, este de 359 dolari/t (1.508 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Iunie

$/t

01.06 02.06 03.06 04.06 05.06 330 331 333 335 337

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a crescut.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 345 euro/tonå (1.656 lei), cu 4 euro mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 iunie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 343 euro/tonå (1.646 lei), cu 3 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

euro/t

01.06 02.06 03.06 04.06 05.06 Dieppe 344 345 347 349 350

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 347 euro/tonå (1.666 lei), în cre¿tere cu 3 euro/tonå.

Se estimeazå cå produc¡ia de rapi¡å din UE va fi de 15,6 milioane tone, cel mai scåzut nivel din 2006 ¿i pânå în prezent.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

01.06 Rouen 340 Dunquerque 344 Moselle 341

05.06 343 347 345

02.06 341 345 343

03.06 343 347 345

04.06 345 349 347

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

217 dolari/t

Profitul Agricol 23/2020

+3

159 dolari/t

+5

$/t

01.06 02.06 03.06 04.06 05.06 339 337 339 341 343 341 339 341 343 345

337 dolari/t

+ 10

181 dolari/t

+1 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu va fi mai mare cu 9 milioane de tone Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 11 iunie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2020/21.

Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 221 milioane hectare, mai mare cu 4 milioane hectare fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt India (31 milioane ha, mai mult cu 2 mil. ha), Rusia (27,5 milioane ha din care 15,6 mil. cu grâu de toamnå ¿i 11,9 cu grâu de primåvarå), UE (25 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15).

Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2019/20.

ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), China (5,7), UE (5,6 t/ha), Mexic (5,4), Uzbekistan (4,6), Ucraina (4), Belarus (3,3), SUA (3,5), India (3,5), Pakistan (3) ¿i Rusia (2,8). ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (141 milioane tone, cu 14 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (134 milioane tone), India (107, mai mare cu 3 mil. tone), Rusia (77 mil. tone, cu 3 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (51), Canada (34 mi-

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 11 iunie 2019 - 9 iunie 2020

lioane tone), Ucraina (26,5 milioane tone, cu 2,5 milioane mai mult pu¡in de anul trecut), Pakistan (26), Argentina (21), Australia (24), Turcia (19,5), Iran (17) ¿i Kazahstan (11,5). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (36 mil. tone), UE (28 mil. tone), SUA (26 mil. tone), Canada (24,5 mil.), Ucraina (17,5 mil.), Argentina (14,5 mil.), Australia (14 mil.), Turcia (6,8) ¿i Kazahstan (7 mil. tone). În topul importatorilor conduce Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Algeria (7,5 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (6,6 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), Maroc (5,8 mil. tone), UE (5,5 mil. tone), Mexic (5,2 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,5 mil. tone).

Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, sunt prognozate la 316 milioane tone, cu 20 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2019/20. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (162 mil. tone), India (31 mil. tone), SUA (25 mil. tone), UE (11,5 mil. tone), Rusia (9 mil. tone) ¿i Iran (7). pagini îngrijite de

Marilena R|DUCU Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor Raportul USDA anun¡å o produc¡ie mondialå de grâu în cre¿tere, datoritå randamentelor mari din China, Turcia, Australia ¿i India. Se vor înregistra produc¡ii mai mici în UE ¿i Ucraina.

Consumul mondial a fost în scådere, în principal din cauza cererii mai reduse de ¿roturi ¿i furaje în Uniunea Europeanå ¿i Australia.

14

Comer¡ul mondial a crescut u¿or, cu importuri semnificativ mai mari în Iran, dar mai mici în Turcia.

Sunt prognozate exporturi mai mari pentru Australia ¿i Rusia, dar în scådere pentru Ucraina ¿i UE. Pre¡ul grâului din UE a scåzut de la 220 la 221 de dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a scåzut de la 227 dolari/t la 220 dolari/tonå.

¥n SUA, pre¡ul a scåzut de la 232 dolari/tonå la 226 dolari/tonå.

Pre¡ul grâului din Canada a crescut cu 8 dolari/tonå, la 238 dolari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 278 dolari/tonå, de la 288 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna mai a crescut de la 238 dolari/tonå la 240 dolari/tonå.

Profitul Agricol 23/2020

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.760 milioane tone, cu 95 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20.

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.485 milioane tone, cu 78 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut.

La nivel mondial, vor fi 502 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 8 mil. tone fa¡å de anul trecut.

Sorgul va atinge 60 milioane tone, cu 2 milioane mai mult ca în 2019/20.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 155 milioane tone, mai micå cu 1 milion de tone fa¡å de cea din 2019/20.

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 606 milioane tone, cu 31 milioane mai mult fa¡å de anul trecut.

La soia produc¡ia va ajunge probabil la 363 milioane tone, cu 27 milioane mai mare decât în 2019/20.

Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 71 milioane tone, cu 2,6 milioane mai mult decât în 2019/20.

Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 2 mil. t. fa¡å de cea din 2019/20.

Produc¡ia de arahide este estimatå la 46 milioane tone, cu 0,5 milioane tone mai mare decât în 2019/20.

Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 119 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 11 iunie 2020.

Profitul Agricol 23/2020

1,188 miliarde tone de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial va fi de 198 milioane hectare, cu 6 milioane ha. mai mare fa¡å de cea de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha), SUA (36 milioane ha), Brazilia (19), India (9), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Ucraina (5), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,6).

Canada (15,6), Africa de Sud (14) ¿i Fed. Ruså (14). ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (321 milioane tone), China (276 milioane tone), UE (87 milioane), Brazilia (68), Mexic (45,5), India (28), Egipt (17), Japonia (16), Vietnam (15), Argentina (15), Canada (15), Indonezia (13), Africa de Sud (12,3), Nigeria (11,5).

Produc¡ia mondialå

Produc¡ia medie la hectar pentru este prognozatå så atingå 2020/21 este evaluatå ¥n topul exportato1,188 miliarde tone, la 6 tone/ha, egalå cu rilor, SUA se aflå pe cu 75 milioane tone cea din 2019/20. primul loc, cu 55 milmai mare ºårile cu produc¡ii ioane tone de porumb, medii mari sunt Turcia urmate de Brazilia, cu fa¡å de anul trecut.

(11,4 tone/ha), SUA 38 milioane, Argentina (11,2 tone/ha), Canada (10,4 tone/ha), (34 mil. tone), Ucraina (33 mil. tone) ¿i Argentina (8), UE (7,6), Ucraina (7,3), Fed. Ruså (4,4 milioane tone).

China (6,2), Brazilia (5,7), Fed. Ruså (5,6) ¿i Africa de Sud (5).

La importatori, pe primul loc este UE (23 milioane tone), urmeazå Mexic (18,3 mil. tone), Japonia (16), Coreea de Sud ºårile cu produc¡ii mari de porumb (12 mil. tone), Vietnam (11,5 mil. tone), vor fi SUA (406 milioane tone, mai mult Egipt (11) ¿i Iran (10 mil. tone). cu 60 mil. tone fa¡å de anul trecut), China Stocurile mondiale de porumb sunt (260 milioane tone), Brazilia (107 milioane tone), UE (68 milioane, cu 1 mil. prognozate la 338 milioane tone, cu 25 tone peste anul trecut), Argentina (50), milioane tone mai mari decât în anul de Ucraina (39), Mexic (28), India (27,5), pia¡å 2019/20.

Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor Pentru noul an de pia¡å, datele din raportul USDA anun¡å produc¡ii mai mari de porumb în Brazilia, Nicaragua ¿i Zambia, ¿i mai mici pentru Vietnam.

Comer¡ul global a înregistrat o cre¿tere u¿oarå fa¡å de luna trecutå, determinatå de importuri mai mari pentru Thailanda, Honduras ¿i Belarus.

La exporturi, au fost cre¿teri pentru Moldova ¿i Zambia. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei este neschimbat, 3,20 do-

lari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

La licita¡iile din luna mai, pre¡ul porumbului a crescut cu 12 dolari/tonå, ajungând la 157 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a råmas la 148 dolari/tonå, iar pre¡urile din bazinul Mårii Negre au crescut cu 11 dolari/tonå, la 181 dolari/tonå. ¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a crescut cu 9 dolari/tonå ¿i ajuns la 160 dolari/tonå.

15

Pre]uri [i pie]e

Clubul Fermierilor Români lanseaz\

serviciul de brokeraj pentru cereale Comer¡ul cu cereale are anumite particularitå¡i ¿i se bazeazå pe o serie de reglementåri ¿i proceduri care trebuie cunoscute ¿i urmårite. La acestea se adaugå condi¡iile contractuale, logistice ¿i de depozitare, care ¿i ele trebuie gestionate ¿i negociate cu aten¡ie.

De aceea, Clubul Fermierilor Români anun¡å lansarea serviciului specializat de consultan¡å ¿i brokeraj pentru comer¡ul cu cereale. Acesta are ca scop cre¿terea performan¡ei afacerilor fermierilor ¿i oferå informa¡ii customizate ¿i analize detaliate despre evolu¡ia pie¡ei de cereale la nivel local ¿i interna¡ional, prin intermediul unei echipe dedicate de exper¡i ¿i anali¿ti.

Pentru coordonarea acestui nou serviciu de consultan¡å ¿i brokeraj pentru comer¡ul cu cereale, Clubul l-a cooptat în echipå pe Cezar Iulian Gheorghe, analist ¿i trader cu o expertizå recunoscutå de peste 18 ani pe pia¡a de agribusiness.

“Fermierii nu au întotdeauna acces la informa¡ii specializate, în timp util. Interpretarea în mod corect ¿i rapid a acestora poate face diferen¡a în vânzarea ¿i valorificarea recoltei.

Pentru analizele noastre folosim instrumente avansate de lucru, urmårim evolu¡ia pre¡urilor cerealelor pe cele mai importante burse ¿i realizåm rapoarte

detaliate pentru pia¡a na¡ionalå ¿i interna¡ionalå, în func¡ie de nevoia fiecårui fermier. Punem la dispozi¡ia fermierilor un portofoliu extins de op¡iuni de desfacere ¿i îi asiståm pe durata întregului proces de contractare ¿i execu¡ie. Invit fermierii så apeleze cu încredere la serviciile noastre de consultan¡å pentru a putea lua cele mai bune decizii”, declara Cezar Iulian Gheorghe.

Fermierii interesa¡i så acceseze serviciile de consultan¡å pentru comer¡ul cu cereale au la dispozi¡ie adresa de e-mail cereale@cfro.ro sau numårul de telefon 0749.777.711.

“

Conform studiului recent realizat de cåtre Club în rândul membrilor, a rezultat cå fermierii au un grad mare de vulnerabilitate în faza de valorificare a recoltelor. Adåugåm în portofoliul nostru activitatea de consultan¡å ¿i brokeraj pentru comer¡ul cu cereale pentru a putea oferi fermierilor membri expertizå ¿i informa¡ii specializate, în timp real. Stabilim o premierå în România prin acest tip de serviciu oferit de cåtre o asocia¡ie de fermieri, cu scopul de a maximiza ¿i securiza profiturile fermierilor. Sus¡inem interesele fermierilor în dialogul acestora cu partenerii comerciali, pentru încheierea unor contracte reciproc avantajoase”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români.

Commoditrader î[i îmbun\t\]e[te platforma de trading Commoditrader, o platformå digitalå de comer¡ cu produse agricole, a anun¡at o serie de func¡ionalitå¡i ¿i servicii noi în platformå.

Conform fondatorilor, industria agricolå are nevoie så recupereze diferen¡ele digitale fa¡å de alte domenii care au luat avans în ultimii ani.

mai despre aceia care au anun¡uri active. Aceasta înseamnå cå utiliza-

CommodiConnect CommodiConnect ajutå utilizatorul så gåseascå informa¡ii despre Julie Koch Fahler [i Ida Boesen, to¡i utilizatorii din platformå, nu nu- cofondatori Commoditrader 16

torul poate filtra cumpåråtorii ¿i selecta cui dore¿te så trimitå anun¡ul såu practic un instrument pentru a face licita¡ii de fiecare datå când se listeazå un anun¡. De asemenea, utilizatorul se poate adresa noilor parteneri comerciali poten¡iali pentru a stabili parteneriate comerciale.

Segmentarea se poate realiza dupå utilizator, indiferent dacå este producåtor local sau vânzåtor interna¡ional, sau dupå anun¡ – de vânzare sau de cumpårare.

Profitul Agricol 23/2020

OPINII> Nina GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila

Instalarea sau formarea tân\rului fermier?

Ace[ti tineri trebuie sprijini]i s\ se instaleze cu ferma în afara vetrei satului, [i exploata]ia s\ fie cu personalitate juridic\. Nimeni nu-[i poate dezvolta un business f\r\ s\ poat\ fi bancabil.

R

ealitatea din agricultura româneascå ne aratå douå fenomene diametral opuse. Pe deo parte, tinerii nu sunt atra¿i de agriculturå. De aceea multe licee agricole s-au desfiin¡at, din cauza lipsei elevilor. Tinerii nu se pregåtesc så devinå fermieri, dar când a venit vorba så primeascå o sumå gratuitå de la stat, numårul cererilor a depå¿it sumele alocate înaintea încheierii exerci¡iului bugetar.

Conform datelor Ministerului Agriculturii, în sesiunile derulate pe submåsura 6.1. - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, în perioada 2015 - 2018, s-au instalat 10.229 tineri fermieri. Nu este paradoxal? În acela¿i document - Analiza SWOT - postatå pe site-ul ministerului, vedem cå în România, la nivelul anului 2016, au depus cereri pentru subven¡ie la APIA 20.076 beneficiari (APIA nu-i nume¿te fermieri, le spune beneficiari) cu suprafa¡a de peste 50 ha, care exploatau 5,48 milioane ha din cele 9,17 milioane pentru care s-a solicitat subven¡ie.

Så fie clar. Sunt pentru dezvoltarea fermei de familie, sunt pentru sus¡ine-

18

rea tinerilor care doresc så îmbrå¡i¿eze meseria de fermier, dar consider cå implementarea måsurii de sprijinire a tinerilor în exerci¡iul bugetar 2014-2020 s-a fåcut într-o manierå care nu a adus beneficiile economice ¿i nici prosperitate mediului rural.

Din påcate, tendin¡a este ca aceastå måsurå så se implementeze dupå aceea¿i procedurå ¿i în viitorul PNDR doar cå sumele vor fi mai mari ¿i vor fi înso¡ite ¿i de o suprafa¡å de teren agricol concesionat de la stat, acolo unde comunitatea dispune de teren.

Deci concuren¡a va fi ¿i mai mare sau, altfel spus, vânåtorii de subven¡ii, cum i-a numit ministrul Oros, vor fi ¿i mai mul¡i!

Activez ca fermier într-o comunitate cu multe proiecte accesate de cåtre tineri fermieri, pe diferite måsuri de dezvoltare din PNDR, dar pe câmp våd tot persoane de peste 50 de ani, care administreazå în realitate ceea ce ar trebui så administreze tânårul fermier proaspåt instalat ca manager de exploata¡ie. De asemenea, våd tineri de 20 - 25 de ani care au exploata¡ia pe numele lor, deci sunt deja instala¡i, încear-

cå så se dezvolte, dar nu-i ajutå nimeni ¿i, dezamågi¡i, abandoneazå sau sunt pe cale så abandoneze. ¥n acest context îi întreb pe cei care conduc destinele agriculturii române¿ti: De ce trebuie så instalez un fermier tânår, pentru prima datå manager de exploata¡ie, ¿i så nu folosesc banii respectivi ca så cresc un tânår fermier deja activ? Un tânår care singur s-a instalat, care singur a reu¿it så achizi¡ioneze câteva våcu¡e, så-¿i cumpere un tractor second hand ¿i så lucreze 10 - 15 ha de påmânt? În urmåtorul exerci¡iu bugetar, în opinia mea, este obligatorie identificarea zonelor unde într-adevår este nevoie de ace¿ti tineri så fie instala¡i, dacå comunitatea nu are tineri, dornici så devinå fermieri, nåscu¡i ¿i crescu¡i în zona respectivå, dacå în aceste zone sunt terenuri abandonate ¿i ferme pe care nu le dore¿te nimeni. Instalarea trebuie så se facå cu sume mai consistente decât 40.000 - 50.000 euro întrucât agricultura are nevoie de un capital cu mult mai mare pentru a aduce o fermå la stadiul de sustenabilitate economicå.

Obligatoriu ace¿ti tineri trebuie sprijini¡i så se instaleze cu ferma în afara vetrei satului, ¿i exploata¡ia så fie cu personalitate juridicå. Nimeni nu-¿i poate dezvolta un business fårå så poatå fi bancabil. Båncile nu dau bani pe persoanå fizicå, iar ace¿ti bani så fie folosi¡i drept capital de lucru sau investi¡ii într-o afacere.

Agricultura este un business de produc¡ie, cu investitii mari, muncå multå, riscuri multe, ratå de profitabilitate în cea mai bunå situa¡ie apropiatå de 20% pe fermå, nu pe culturå.

Profitul Agricol 23/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE

Proiectul AGRICOOP de a cooperativelor agricole [i F

ermierii europeni lucreazå preponderent din postura de membri ai unei cooperative agricole. O statisticå spune cå în toatå Uniunea Europeanå, în medie, 35% dintre fermieri sunt membri într-o cooperativå. Dar asta pentru cå în Fran¡a sunt, de exemplu, 70% dintre fermieri membri, în timp ce în România procentul este sub 0,5%.

Aceste cooperative ale fermierilor sau extins atât de mult încât sunt percepute drept corpora¡ii, iar acest lucru este cel mai vizibil în România. În România, fermierii cooperatori sunt încå în faza incipientå. Cu toate acestea, cooperativele care sunt înfiin¡ate acum, în acest nou val al Programului Na¡ional de Dezvoltare Ruralå 2014-2020, aduc ve¿ti bune ¿i ne aratå cå se constitui în exemple de bunå func¡ionare în Europa. Cu ele suntem ¿i noi acolo, iar exemplul lor va fi preluat curând ¿i de al¡i fermieri, pentru cå altfel nu se poate!

Prin proiectul AGRICOOP se oferå sprijin fermierilor ce doresc så se asocieze în cooperative agricole sau grupuri de producåtori. Sprijinul acordat constå în determinarea fermierilor så se asocieze, prin prezentarea avantajelor cooperativelor, întocmirea dosarului în vederea înregistrårii la Registrul Comer¡ului, realizarea unui plan de afaceri, depunerea cererilor de finan¡are, consiliere contabilå, juridicå, oferirea de facilitå¡i la comercializare, consiliere tehnicå ¿i de management.

Pentru informa¡ii accesa¡i www.agricoop.ro sau pagina de Facebook Agricoop.

20

În perioada 2018-2021, în România vor fi înfiin¡ate 350 de cooperative agricole ¿i minim 8 grupuri de producåtori prin proiectul AGRICOOP - “Servicii de consiliere acordate producåtorilor agricoli în vederea înfiin¡årii ¿i dezvoltårii formelor asociative în sectorul agricol”, proiect cofinan¡at din FEADR prin PNDR 2014-2020 - Måsura 2.

A

flat în derulare, proiectul numårå în momentul de fa¡å numeroase cooperative agricole ¿i grupuri de producåtori peste tot în ¡arå, care au luat fiin¡å în urma serviciilor de consiliere oferite, dar care au reu¿it totodatå så se impunå deja ca modele de bune practici pe pia¡a agricolå localå. Într-o serie de 10 articole, grupate sub rubrica “Proiectul AGRICOOP vå prezintå”, vom vorbi despre o parte din aceste forme asociative.

Pentru început, vå propunem exemplul grupului de producåtori Dobrogea Sud. Acest grup a luat fiin¡å în cadrul proiectului AGRICOOP în cursul anului trecut, în condi¡iile în care fermierii care au aderat ¿i la acest tip de formå asociativå erau deja constitui¡i într-o cooperativå agricolå de succes.

Mai întâi, motiva¡ia înfiin¡årii cooperativei a pornit de la nevoia celor 12 membri fondatori de a vinde mai eficient produc¡iile ob¡inute, cu pre¡uri competitive la produse ¿i avantajoase la achizi¡ia de inputuri.

Membrii au pornit benevol proiectul înfiin¡årii cooperativei, dar nu au fost feri¡i de principala problema a înfiin¡årii: neîncrederea. Pe parcurs, aceastå neîncredere s-a diluat.

A¿a cum aratå rezultatele, Dobrogea Sud este acum una dintre cele mai mari cooperative din România. Rela¡ia membrilor cu organiza¡ia “Dobrogea Sud” este una de comuniune. Ace¿tia au în¡eles cå sunt proprietarii cooperativei ¿i cå dacå se referå la cooperativå ca la ceva ce nu le apar¡ine gre¿esc.

“Cel mai bun exemplu pentru atunci când ne raportåm gre¿it la cooperativa din care facem parte este chiar expresia: «Så facå cooperativa!». Cooperativa suntem noi, membrii cooperatori, împreunå cu aparatul executiv ¿i angaja¡ii cooperativei”, spunea Lucian Lungoci, directorul executiv.

Cooperativa are 5 angaja¡i. “Un consultant tehnic, ing. Mircea Bulea, om cu state vechi în agricultura din Dobrogea, specialist în protec¡ia plantelor. Noi, ceilal¡i 4, ne ocupåm de activitatea comercialå ¿i administrativå a cooperativei.

Pentru fiscalitate, contabilitate ¿i juridic, avem contracte de colaborare. Costurile cu aparatul administrativ sunt de aproximativ 100.000 euro anual”, a subliniat Lungoci.

Cooperativa se finan¡eazå pe baza adaosului comercial la vânzarea produselor membrilor ¿i la achizi¡ia input-urilor. Adaosul este stabilit de Adunarea Generalå. Coordonatorul departamentului comercial planificå împreunå cu membrii, astfel încât ace¿tia så fie aproviziona¡i la timp cu inputuri.

Vânzarea produc¡iilor se face exclusiv prin intermediul directorului executiv în momentul contractårii mårfurilor, ulterior având loc livrarea ¿i finalizând tot prin departamentul comercial, pentru calcularea corec¡iilor de pre¡ ¿i facturare.

Dar membrii nu sunt limita¡i la recomandårile cooperativei. Ei î¿i pot alege singuri destinatarul mårfurilor, cu respectarea condi¡iei de a tranzac¡iona prin cooperativå.

Profitul Agricol 23/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE

înfiin]are a grupurilor de produc\tori Cu un astfel de istoric de succes, membrii cooperatori ai C.A. Dobrogea Sud au decis cå pasul imediat urmåtor în dezvoltarea lor nu este plafonarea, ci cåutarea ¿i gåsirea de noi oportunitå¡i prin care så î¿i creascå avantajele pe pia¡å. Astfel, începând cu anul 2019, s-a constituit în cadrul proiectului AGRICOOP ¿i grupul de producåtori Dobrogea Sud, motiva¡ia fiind de aceastå datå extinderea cooperativei ¿i accesarea de fonduri europene.

Prin proiectul AGRICOOP, cooperativa nu numai cå a fost avizatå ca Grup de Producåtori, dar a depus deja, în septembrie 2019, o cerere de finan¡are pe måsura 9.1. “Suntem o cooperativå cu 20.000 ha, iar calculul de dimensiune economicå se face în func¡ie de suprafa¡å, similar ca la fermieri. Pogramul Na¡ional pentru Dezvoltare Ruralå 2014-2020 a stimulat asocierea, înså performan¡a cooperativelor apårute prin diversele proiecte ale acestui program

Lucian Lungoci, director executiv, Cooperativa Dobrogea Sud Profitul Agricol 23/2020

nu a fost måsuratå ¿i urmåritå ¿i nu a fost consultat rulajul lor. Noi ne mândrim cå suntem o cooperativå de top în România ¿i ne dorim så cre¿tem în continuarea”, a completat Lucian Lungoci.

Cooperativa dispune în momentul de fa¡å de un centru logistic, construit din fonduri proprii, pentru aprovizionarea fermelor. Acesta cuprinde: depozit de semin¡e, de pesticide, de îngrå¿åminte ¿i birouri. Prin accesarea fondurilor europene, cooperativa va putea oferi mult mai multe facilitå¡i ¿i avantaje membrilor.

“Pe lângå dezvoltarea produc¡iei, vânzarea la un pre¡ avantajos a acesteia ¿i ob¡inerea de pre¡uri bune la imputuri pentru membrii cooperatori, ne dorim ¿i så atragem noi membri în cooperativå. Pentru aceasta, cåutåm solu¡ii ¿i dezvoltåm strategii pentru a deveni cât mai atractivi pentru fermierii care nu fac încå parte din cooperativa noastrå. Parte din aceastå strategie este ¿i faptul cå suntem acum ¿i grup de producåtori. Cooperativa Dobrogea Sud, acum ¿i grup de producåtori, pleacå de la premisele cå Noi suntem cooperativa! ¿i cå Viitorul ne apar¡ine!. A¿a cum spune ¿i sloganul nostru, o a¿teptare corectå de la Cooperativa din care fiecare face parte este cå fermierul-membru cooperator este proprietarul, iar cooperativa este oglinda calitå¡ii membrilor såi”, spunea Lucian Lungoci.

Dobrogea Sud Cooperativa agricolå - Localitatea: Topraisar, jud. Constan¡a - Regiunea de dezvoltare: Sud-Est - Director executiv: Ionu¡ Lungoci - Sector agricol: culturå mare - Anul înfiin¡årii: 2009 - Numår de membri: 48 - Numår salaria¡i: 5 - Colaboratori: 3 - Suprafa¡a de¡inutå de membrii cooperatori: cca. 20.000 ha - Cifrå de afaceri realizatå în anul 2019: 81.375.562 lei, în scådere fa¡å de 2018, când s-a înregristrat o cifrå de afaceri de 93.148.285 lei. Aceastå scådere a fost cauzatå de un nivel mai mic al produc¡iei agricole. www.dobrogeasud.ro 21

CULTURI

VEGETALE

Albirea spicelor de grâu un fenomen ciudat în Timi[ [i Arad În mai multe zone din Timi¿ ¿i din Arad a apårut un fenomen ciudat în cultura de grâu: spicele s-au albit, de obicei în vetre marginale.

Speciali¿tii Bayer sus¡in cå este pentru prima oarå când au întâlnit aceastå caracteristicå la grâu ¿i la toate soiurile, fie cå sunt aristate, fie cå nu.

În

prima fazå s-a crezut cå e rezultatul atacului unor dåunåtori, dar în urma analizelor nu s-a descoperit nici o urmå de atac de patogen, nici måcar în¡epåturi de insecte. Grav este cå spicul se usucå din vârf. E un fel de absorb¡ie a spicului de sus în jos, totul pe o puternicå secetå pedologicå.

Spicul eliminå o parte din spic De ce se întâmplå acest fenomen?

Inginerul agronom Daniel Grosz, directorul regional vest Bayer, a explicat: “Grâul intrå într-un consum foarte mare ¿i suntem pe un deficit hidric de secetå pedologicå persistentå. Din septembrie 2019 pânå în luna mai 2020, avem un deficit de apå. în zona Comlo¿ Timi¿, de 145%. Acest fenomen de albire a spicului apare pe terenurile care au un strat în texturå la 60-70 cm cu nisip. Atunci gestiunea apei în sol este zero. Apa s-a dus ¿i nu a mai råmas nimic. Acum grâul a intrat pe consum, iar sistemul radicular este superficial, fiindcå nu a reu¿it så påtrundå în adâncime. A¿adar, e o manifestare fiziolog22

icå datå de seceta pedologicå sub influen¡a condi¡iilor de sol. Unde sunt våi cu nisipuri, pur ¿i simplu planta a¿a gânde¿te så reducå anul acesta produc¡ia. E ceva inedit. Acum spicul eliminå o parte din spic. Automat tot ceea ce înseamnå vârf a fost afectat”.

Efectele sunt destul de grave. În prima fazå, planta ¿i-a eliminat to¡i fra¡ii, iar acum are loc absorb¡ia de sus în jos.

De asemenea, diferen¡ele de temperaturå ¿i-au spus cuvântul. În luna aprilie, au fost ¿i -3, -4 ¿i chiar -5 grade, exact în perioada în care spicul se afla în faza de primordie, de formare. Amintim cå un alt fenomen ciudat ¿i pentru prima datå înregistrat în Timi¿ a fost faptul cå nu a cåzut deloc zåpadå în aceastå iarnå. De obicei, întrun an normal, când mai sunt precipita¡ii, de¿i existå secetå atmosfericå, grâul elimina spicule¡ele bazale, le absorbea. Nu le mai lega.

“Acum, tot ce e vârf de spic a fost afectat ¿i nu îl observi clar decât în a-

ceastå perioadå, când se maturizeazå.

Spicul s-a dezvoltat mai departe cât a putut, dar atât a putut.

Totu¿i, sunt soiuri care au tolerat mai bine aceste diferen¡e de temperaturå ¿i amplitudini, care s-au ridicat în unele cazuri ¿i la 25 de grade, de la zi la noapte. Pe unii i-am auzit spunând cå albirea spicului e din cauza caren¡ei de cupru, dar aceastå caren¡å ori o ai în toatå sola, ori nu o ai. Nu se poate så se manifeste numai în vetre.

Albirea spicelor este clar legatå de ce ai în sol ca texturå, de temperatura scåzutå în aer ¿i de secetå. Ca efect secundar se poate lega cu o caren¡å de cupru cå nu existå apå în sol, dar asta e o chestiune conexå la efectul principal care este seceta. De la o zi la alta acum våd tot mai multe spice cå se albesc, la sfâr¿itul lunii mai - începutul lunii iunie”, a conchis Daniel Grosz.

Gheorghe MIRON corespondent Câmpia de Vest

Profitul Agricol 23/2020

CULTURI VEGETALE

Starea câmpului> Floarea-soarelui are 20 cm în Dobrogea, 1,70 Unii fermieri din Dobrogea ¿i sudul ¡årii au început recoltatul orzului. În Tulcea ¿i Constan¡a produc¡iile sunt în general subunitare, abia se adunå pentru såmân¡å.

Din påcate, este calamitatå ¿i floarea-soarelui, fiind numårate ¿i zilele porumbului. În schimb, în pår¡i din Moldova lucrurile aproape au revenit la normal, iar în Oltenia ¿i Banat sezonul ar putea fi chiar unul reu¿it.

Noutatea acestui an este atacul omniprezent de afide, poten¡at de secetå.

Mihai Inge cultivå 1.900 de ha la Mihai Kogålniceanu, în Tulcea. Încå nu a intrat la recoltat, dar se a¿teaptå la o produc¡ie totalå de sub 100 de tone de pe cele 1.350 de hectare semånate în toamnå cu grâu ¿i orz.

Toatå primåvara au cåzut maxim 20 de litri/mp. Din septembrie pânå acum, nu mai mult de 120 de litri.

“Voi recolta într-o vale ni¿te capete de parcelå, unde poate vor fi 700-800 kg/ha. În acea vale a mai fost ceva umiditate în timpul iernii”. ªi culturile de primåvarå sunt aproape de dispari¡ie. Floarea e semånatå de aproape trei luni de zile, dar are talia de numai 20 de centimetri, e îmbåtrânitå, iar zilele acestea va da butonul floral.

Frunzele porumbului se råsucesc, în condi¡iile în care temperaturile au urcat la 30 de grade. Inge î¿i pune speran¡ele în sezonul urmåtor, deoarece se lucreazå la reabilitarea sistemului de iriga¡ii din zonå ¿i sunt speran¡e cå va fi dat curând în exploatare.

24

Situa¡ia este ceva mai acceptabilå la Lipni¡a, în Constan¡a, unde Emanoil Aron administreazå 2.400 ha (1.000 ha grâu, 400 orz, 400 rapi¡å, 350 ha porumb, 50 ha floare). Culturile de toamnå au suferit, produc¡iile vor fi reduse la mai pu¡in de jumåtate fa¡å de cele din anii buni, dar tot e remarcabil dacå privim spre restul jude¡ului.

La Lipni¡a au cåzut 150 de litri toamna ¿i iarna, apoi încå 80 de litri primåvara, în timp ce prin alte pår¡i abia s-au cumulat 70-80 de litri în tot sezonul. Aron a raportat suprafe¡e calamitate, comisia a constatat un grad de dåunare de 6070%, dar nu a întors niciun metru påtrat, de teamå så nu-i creascå paguba. Acum parcå regretå, fiindcå floarea ¿i porumbul aratå foarte bine. Înså e con¿tient cå poate fi o simplå amågire - ¿i culturile de toamnå aråtau splendid în martie, dar a venit seceta din aprilie, care le-a dat peste cap.

Ca ¿i al¡i fermieri constån¡eni, Aron ar fi intrat la recoltatul orzului, înså burni¡a îi întârzie campania. În anii buni, Femi Suat a ob¡inut produc¡ii de 12 t/ha la grâu, 13 t la porumb, 5 la rapi¡å ¿i floare, fårå a iriga vreun metru

påtrat din ferma sa de 700 ha din Amzacea, Constan¡a (circa 70 de km în linie dreaptå la est de Lipni¡a).

Anul acesta, 95% din suprafa¡a de 500 de ha alocatå culturilor de toamnå este calamitatå total.

“Voi recolta, din întreaga suprafa¡å semånatå cu grâu, de 350 ha, cam 5-10 hectare, de pe care må a¿tept så ob¡in maxim 500 de kg/ha.

La orz, tot a¿a, o produc¡ie de câteva tone, de pe 45 de ha. La rapi¡å, de pe mai mult de 100 de ha, poate cå voi ob¡ine maxim 10 tone”.

Femi Suat a întocmit deja în¿tiin¡area de calamitate pentru cele 100 de ha cultivate cu floarea-soarelui, urmând så o depunå dupå data de 15 iunie. Pentru porumb mai a¿teaptå zece zile. “În total, din septembrie pânå acum precipita¡iile au cumulat 70 de l/mp. La sfâr¿itul lui aprilie a fost o ploaie de 30 litri care ne-a dat o licårire de speran¡å. Unele plante, cam 150/mp, s-au reactivat ¿i au dat semne de revenire. Dacå ar mai fi plouat ¿i în mai pe atât, poate cå aveam ¿i noi 1-2 t/ha”.

Efectul secetei a fost poten¡at de înghe¡urile târzii de primåvarå. Femi Suat avea culturile asigurate la înghe¡urile târzii, înså asiguratorul refuzå så-l despågubeascå. “Eu am semnalat situa¡ia la Profitul Agricol 23/2020

CULTURI VEGETALE zintå în condi¡ii optime. Mai are în asolament ¿i mazåre, cam 40 ha. Ar semåna mai mult porumb, înså, în lipsa iriga¡iilor, nu poate spera la produc¡ii mul¡umitoare.

metri în Oltenia [i Banat începutul lunii aprilie, echipa de constatare a venit înså dupå peste trei såptåmâni, când, într-adevår, a fost greu så se mai distingå între efectul înghe¡ului târziu ¿i cel al secetei”.

Demoralizat la începutul lunii mai, când câmpurile prinseserå o tentå ro¿iaticå, Neculai Nistor e acum vesel. Lucrurile aratå cu totul altfel în ferma sa de 800 de ha din Plopana, Bacåu.

“Nu am întors nimic ¿i bine am fåcut.

Situa¡ia s-a îmbunåtå¡it spectaculos! Nu credeam cå mai e posibil, dar grâul ¿i-a revenit. La cum aratå lucrurile acum, ne apropiem cu produc¡iile de mediile multianuale”. Mai are o lunå pânå la recoltat, dar Nistor sperå la o medie de 4 t/ha de pe cele 350 ha cu grâu, respectiv 1,5 t/ha la rapi¡å (63 ha). Culturile de primåvarå (porumb 180 ha, 165 ha floare, 50 ha soia) aratå perfect, având umiditatea adecvatå. La floare, înså, a fost o problemå cu atacul de afide.

Dezideriu Doroban¡u este relativ mul¡umit de starea culturilor sale, din Furcule¿ti, Teleorman, chiar dacå produc¡iile la grâu, orz ¿i rapi¡å vor fi sub media multianualå. Se pregåte¿te de recoltat, începând cu cele 140 ha de orz, continuând cu grâul - 260 ha ¿i rapi¡a 140 ha. Înså prognoza încå nu este favorabilå, astfel încât campania ar putea så fie întârziatå, iar la grâu ¿i rapi¡å recoltatul så se suprapunå.

Estimarea este de 5 tone la grâu ¿i orz, respectiv 2 - 2,5 t/ha la rapi¡å. “Cred cå diferen¡a fa¡å de regiunile din est a fåcut-o ploaia de 20 de litri din martie”.

Doroban¡u î¿i valorificå produc¡ia în mare parte la recoltå, având deja contractate produc¡iile la orz ¿i rapi¡å.

Pre¡urile de vânzare nu au fost grozave, înså fermierul este resemnat. Îi dau speran¡e, în schimb, culturile de primåvarå. Cele 160 de hectare de floare ¿i 40 ha de porumb, semånate în perioada 29 martie - 6 aprilie, se pre-

Georg Bardeau administreazå douå ferme, una în Livezile - Timi¿ ¿i cealaltå în Berli¿te - Cara¿ Severin.

Sezonul a debutat relativ modest pentru zona Banatului, cu 145 de litri de precipita¡ii/mp în intervalul septembrie decembrie, în ferma din Timi¿, respectiv ¿i 130 l/mp în ferma din Cara¿.

Anul acesta, înså, natura a fost darnicå: 285 de l/mp. Estimeazå produc¡ii medii de 4,8 - 5,2 t/ha atât la grâu, pe cele 4.100 ha, cât ¿i la orz (300 ha), respectiv 2,8 - 3 t/ha la rapi¡å (500 ha). La grâu produc¡ia ar fi fost mai aproape de media anilor buni (6 t/ha), dar s-a consemnat un accident la unul dintre soiurile stråine, Solehio, care, stresat în perioada de dezvoltare, a pierdut fra¡ii. Primåvara a înfiin¡at 3.100 ha de floare ¿i 550 de porumb, iar culturile aratå bine; floarea-soarelui a pierdut din densitate în urma atacului viermilor sârmå (consecin¡å a interzicerii folosirii neonicotinoidelor la tratamentul såmân¡å). S-au consemnat ¿i atacuri izolate de afide.

Robert VERESS

Dånu¡ Firu ¿i-a adaptat structura culturilor în ferma de 400 ha din Bistre¡, Dolj, la specificul local. For¡at de vreme, caracterizatå de ar¿i¡å în perioada înfloritului porumbului, dar mai ales de furturi, a redus suprafa¡a cu porumb la 50 ha ¿i s-a axat pe floare (90 ha) primåvara, respectiv pe grâu (120 ha) ¿i orz (100 ha) toamna.

Vremea a fost de partea sa al doilea sezon consecutiv. La Bistre¡ au cåzut pe pu¡in 200 de litri în ultimele cinci luni ¿i jumåtate, compensând seceta din toamnå-iarnå, când culturile abia au råsårit dupå pu¡inele ploi din octombrie-noiembrie. În martie a avut ni¿te zåpezi, a¿a cå a fost ceva umiditate în sol pentru startul vegeta¡iei. Apoi a venit o ploaie în aprilie exact la ¡anc - dacå mai întârzia, pierdea fra¡ii la grâu. Iar mai ¿i iunie au fost cu regim hidric aproape optim. În cursul såptåmânii trecute au cåzut 27 de litri, astfel cå întârzie campania de recoltare, dar floareasoarelui a “explodat”, ajungând la talia de 1,7 m.

L-a speriat pu¡in atacul de afide (foto), dar nici nu a fost nevoie så intervinå chimic, fiindcå buburuzele ¿i-au fåcut treaba. Firu socote¿te cå produc¡ia va depå¿i 3 tone/ha, dupå ce anul trecut a scos o medie de 3,7 tone.

Rapi¡å nu a mai pus de doi ani, fiindcå ploile ocolesc zona în august, a¿a cå nu are råsårire.

A înlocuit rapi¡a cu orz de bere, fiind foarte mul¡umit de colaborarea cu Soufflet. Are contract ¿i pentru grâu, cu o firmå din apropiere. A ob¡inut în prima såptåmânå din iunie un pre¡ pe care îl considerå bun, de 7.300 de lei/t, pentru marfa luatå din câmp. Mizeazå pe produc¡ii între 4,5 5,2 t/ha la orz ¿i 5 t/ha la grâu. A remarcat cå soiurile stråine mai tardive au beneficiat de ploaia de 60 de litri din aprilie. Soiurile române¿ti Litera ¿i Otilia au fost mai precoce ¿i au fost stresate.

Profitul Agricol 23/2020

25

CULTURI VEGETALE

Ov\zul - o cultur\ care s-a adaptat deregl\rilor climatice Din cele patru soiuri de ovåz prezente în lista oficialå a României, patru apar¡in Sta¡iunii de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå (SCDA) Lovrin.

Trei sunt de primåvarå (Lovrin I, omologat în 2002, Geremi, omologat în 2005, ¿i Ovidiu, omologat în 2019).

Unul este de toamnå, soiul Sorin, unicul din România, omologat în 2015.

Soiurile se caracterizeazå printr-o mare capacitate de produc¡ie, cu rezisten¡å medie spre bunå la majoritatea bolilor ¿i dåunåtorilor ¿i bunå ¿i foarte bunå la condi¡iile agroclimatice: secetå ¿i ar¿i¡å. Procentul de proteinå brutå este 14 -16%, iar gråsimi între 6-7%.

Sta¡iunea bånå¡eanå a mårit de la an la an suprafe¡ele de producere de såmân¡å la ovåz, adaptându-se cerin¡elor pie¡ei. De la câteva zeci de ha, s-a ajuns la 100 ha, iar în 2020, la 200 de ha pe rod, cu Sorin ¿i Lovrin I. Inginerul agronom Ioan Toma, (foto) ¿eful Laboratorului de ameliorare a ovåzului în cadrul SCDA Lovrin, a spus cå prin aplicarea unor tehnologii moderate la ovåzul de primåvarå, în ultimii ani, s-au depå¿it produc¡ii de 5.000 de kg la ha, iar la ovåzul de toamnå, 6.000 de kg la ha. Este clasicå diferen¡a de produc¡ie dintre cereala de toamnå ¿i primåvarå de 1.000 -1.500 kg la ha.

“Am observat cå odatå cu schimbårile climatice, inclusiv în 2020, din cauza secetei, råsårirea la ovåzul de toamnå s-a produs foarte târziu, deseori în timpul iernii, ajungându-se chiar pânå în primåvara anului urmåtor. Astfel, s-a produs o echilibrare a produc¡iilor dintre ovåzul de toamnå ¿i cel de primåvarå, ceea ce nu este normal deloc. Dereglårile climatice au produs acest fenomen ciudat. Cerealele de 26

Ioan TOMA,

[eful Laboratorului de ameliorare a ov\zului, SCDA Lovrin

toamnå ¿i cele de primåvarå au manifeståri anormale ¿i se adapteazå schimbårilor climatice”.

Anul agricol 2019-2020 în Timi¿ este caracterizat printr-o secetå deosebitå ¿i temperaturi destul de reci ¿i varia¡ii mari de la zi la noapte care au ajuns chiar pânå la 15-20 de grade diferen¡å, constant peste 10 grade zilnic, iar precipita¡iile au lipsit aproape cu totul în multe zone. În zona Lovrin-Tomnatic-Sânnicolau Mare, când a mai plouat, au fost cåderi de apå nesemnificative, de neluat în seamå. “Cu toate aceste neajunsuri, ovåzul s-a adaptat destul de bine. Desigur cå produc¡iile fa¡å de anii trecu¡i vor fi mai diminuate poate cu pânå la 40%, în func¡ie ¿i de condi¡iile climatice pe care le vom avea în continuare pânå la recoltat. Efectele lipsei de apå se pot vedea ¿i pe talia plantei, care este mult mai micå. Ca la orice culturå, ¿i la ovåz detaliile fac diferen¡a, mai ales în ace¿ti ani cu totul speciali. De aceea trebuie acordatå o aten¡ie deosebitå fiecårei verigi tehnologice”, mai aten¡ioneazå Ioan Toma.

Astfel, germina¡ia ovåzului este bipolarå, a¿adar diferitå fa¡å de celelalte cereale påioase. Asta înseamnå cå durata råsåritului este mai mare. Fiind germina¡ie bipolarå, adâncimea de semånat trebuie fåcutå cu mare aten¡ie pentru cå introducându-se bobul la o adâncime mai mare de 3 -4 cm sau la 5-6 cm, germina¡ia ¿i råsårirea vor fi mult întârziate, se alungesc internodurile 1 ¿i 2 pânå ajung la suprafa¡a solului ¿i vor fi ¿i slåbite în lipsa luminii. Pornind alungite, atunci întreg lanul va avea o predispozi¡ie la cådere.

Este una dintre problemele cu care mul¡i fermieri din Timi¿ se confruntå la recoltarea ovåzului. Aceea¿i importan¡å trebuie så se acorde ¿i epocii de semånat. “Ovåzul de primåvarå trebuie semånat imediat ce permite timpul, iar cel de toamnå, în perioada 5-15 octombrie. În ultimii ani, la SCDA Lovrin, l-am semånat în perioada optimå, dar adesea seceta a dat totul peste cap ¿i germina¡ia s-a produs la venirea iernii sau chiar în primåvara anului urmåtor”, a atras aten¡ia agronomul Ioan Toma.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 23/2020

CULTURI VEGETALE Azo-Speed Amino+

Uree cu aplicare avantajoas\ chiar [i în perioadele cu precipita]ii ¥n perioadele cu precipita¡ii, cum e cazul acum în anumite zone, procesele fiziologice ale culturii de porumb sunt mai intense, ceea ce înseamnå un necesar crescut de azot. În acela¿i timp, aversele submineazå aplicårile de azot la sol, conducând la fenomenul de levigare.

În

aceastå situa¡ie dificilå, speciali¿tii Kwizda Agro Romania vå recomandå så aplica¡i fertilizantul foliar Azo-Speed Amino+ deoarece con¡ine 2 tipuri de uree, sulf ¿i magneziu pentru buna utilizare a azotului de cåtre plante ¿i aminoacizi care sus¡in dezvoltarea culturii. În plus, formularea sa permite o absorb¡ie foarte bunå a azotului, cu pierderi minime, chiar ¿i în condi¡iile meteo actuale.

Azo-Speed Amino+, dezvoltare bunå pe termen lung Azo-Speed Amino+ este un îngrå¿åmânt foliar lichid ce con¡ine douå tipuri de uree: o frac¡ie de uree obi¿nuitå, cu absorb¡ie rapidå (în propor¡ie de 67%), ¿i o frac¡ie de uree formaldehidå, cu absorb¡ie lentå (în propor¡ie de 33%). Imediat dupå aplicare, plantele folosesc frac¡ia de uree cu absorb¡ie rapidå, iar ulterior utilizeazå ureea for maldehidå. Acest tip de uree råspunde foarte bine cerin¡elor actuale ale culturilor de porumb, în cre¿tere datoritå ploilor abundente.

Ureea formaldehidå prezintå o aderen¡å foarte bunå a picåturilor pe frunzå, prin umectarea puternicå ¿i mic¿orarea tensiunii superficiale. De asemenea, are 28

o bunå påtrundere în frunzå, ceea ce înseamnå atât absorb¡ia bunå a azotului, ¿i o influen¡å pozitivå asupra amestecului de tratare, crescând ¿i eficien¡a celorlalte substan¡e.

Cantitatea de biuret din produsul Azo-Speed Amino+ este foarte reduså, prin aplicarea acestui produs nu se produce cloroza frunzelor (“arderea”).

Aminoacizii - stimulent pentru cultura de porumb Pe lângå uree, sulf ¿i magneziu, Azo-Speed Amino+ pune la dispozi¡ia culturii de porumb aminoacizi care îi sus¡in dezvoltarea. Astfel, este compensatå eventuala sintezå deficitarå.

Aminoacizii sunt deosebit de importan¡i pentru evolu¡ia plantelor: stimuleazå sinteza proteinelor ¿i dezvoltarea plantei în fazele critice de cre¿tere, permi¡ând plantelor så-¿i direc¡ioneze energia spre cre¿terea vegetativå. În perioadele de secetå, rolul aminoacizilor cre¿te ¿i mai mult. Spre exemplu, glicin-betaina måre¿te reÎn plus, ureea cu eliberare prelun- zisten¡a plantelor la stresul termic ¿i gitå asigurå o nutri¡ie progresivå cu hidric, diminuând impactul acestuia asupra produc¡iei. azot, fårå stimulare excesivå.

Ureea aplicatå foliar este disponibilå pentru o perioadå mai extinså de Mezoelemente timp fa¡å de formele clasice de azot, pentru sinergiile azotului Pe lângå uree ¿i aminoacizi, Azoceea ce conduce la dezvoltarea culturii Speed Amino+ con¡ine sulf ¿i magne¿i ob¡inerea rezultatelor dorite. ziu; între aceste mezoelemente ¿i azot se creeazå sinergii ce conduc la o bunå Puritatea utilizare a azotului în plantå. punctul nevralgic al ureei Beneficiile con¡inutului de azot se Unele produse pe bazå de uree traduc printr-o mai bunå sintezå protecon¡in o cantitate crescutå de biuret, un produs secundar al procesului de icå, datoritå sinergiei azot - sulf, ¿i o ob¡inere a ureei. Molecula de biuret se intensificare a fotosintezei datoritå formeazå prin condensarea a douå mo- sinergiei azot - magneziu. Urmarea: o lecule de uree. Aceasta poate fi toxicå productivitate crescutå. atât pentru sistemul radicular, atunci Pentru detalii privind utilizarea când se aplicå în concentra¡ie >1%, cât Azo-Speed Amino+, vå invitåm så ¿i pentru cel foliar, atunci când se aplicå contacta¡i Reprezentan¡ii de Vânzåri în concentra¡ie >0,3%, inhibând sinteza Kwizda Agro Romania. proteinelor ¿i metabolizarea azotului.

Profitul Agricol 23/2020

CULTURI VEGETALE

Dan Hurduc> s\ faci profit într-o zon\ permanent calamitat\ Dan Hurduc lucreazå 2.200 de ha în Coste¿ti, Vaslui.

Spune, cu umor, cå este persiflat de colegii din Clubul Fermierilor în al cårei consiliu director este când le vorbe¿te de produc¡iile medii pe care le ob¡ine la cereale.

5,5 t/ha la grâu în anii buni este o cantitate pe care fermierii din Bårågan, Oltenia sau Banat o depå¿esc ¿i cu o tehnologie minimalistå.

H

urduc este un excelent tehnolog ¿i are la îndemânå dotårile necesare unei agriculturi moderne. Factorul limitativ al rezultatelor sale sunt condi¡iile pedoclimatice - dintre cele mai proaste din ¡arå. Cu toate acestea, firma sa realizeazå constant profit, din 2002 (anul înfiin¡årii) încoace, este capitalizatå ¿i nu ar avea probleme decât dacå s-ar plafona drastic subven¡iile.

Sezonul 2019-2020 nu este unul grozav din punct de vedere al condi¡iilor climaterice pentru fermierii din zona Coste¿ti. În cursul acestui an precipita¡iile au cumulat între 40 ¿i 80 de litri/mp, în func¡ie de loca¡ia solelor.

Dar nu este nici pe departe sezonul cel mai secetos. De pildå, în 2018, în toatå perioada de vegeta¡ie a grâului nu a cåzut nicio ploaie de peste 5 litri.

Când media precipita¡iilor anuale în restul ¡årii este de 400-600 l/mp, în centrul ¿i sudul jude¡ului Vaslui abia se adunå 200 de l/mp. Asta nu de azi, de ieri, ci de prin 2000 încoace. Iar zona nu este irigabilå.

Terenul este foarte fragmentat, fiindcå în zonå nu a existat CAP sau IAS, iar 30

suprafe¡ele au fost adunate cu hectarul sau chiar cu zecile de ari. Ca atare, ferma lui, Evel-H, se întinde pe circa 300 de parcele. Apoi, aceste parcele sunt în pantå. Vânturile bat în zonå cu putere, iar solurile sunt puternic erodate. Cel pu¡in în treimea mijlocie a pantei e... cheliturå.

Intervin ¿i fitotoxicitå¡ile, în special în cazul erbicidelor. Pe de o parte, solurile proaste, fårå humus, nu capteazå molecula de erbicid, så o neutralizeze.

Pe de altå parte, în lipsa umiditå¡ii, solul nu apucå så se demetileze. Dacå mai survin ¿i temperaturi scåzute, ca anul acesta, e un cumul de factori care fac ca substan¡ele de protec¡ie så atace ¿i plantele de culturå.

“Anul acesta am avut fitotoxicitate la porumb ¿i clar pierd din produc¡ie din cauza frigului. În fiecare an învå¡ din fitotoxicitå¡i. De exemplu, nu pot folosi erbicidul Pulsar la rapi¡å ¿i la floare, dacå vreau så vin apoi cu porumb. Remanen¡ele sunt accentuate pe solurile proaste ¿i pe tehnologia minim tillage, pe care sunt obligat så o folosesc, pentru a conserva cât pot pu¡inul de apå din sol”, explicå Hurduc.

Pe cale de consecin¡å, într-un an din doi, fermierul ob¡ine produc¡ii accept-

abile fie doar la culturile de toamnå, fie la cele de primåvarå. Cu toate acestea, spre revolta lui sa, regiunea nu a fost incluså între cele defavorizate. “Trasarea zonelor defavorizate pentru exerci¡iul financiar care se încheie s-a realizat introducând într-un soft datele de la sta¡iile meteo. Asta a generat o serie de anomalii”.

Revenind la sezonul actual, startul a fost excelent în septembrie, cu 70 de l/mp, iar la 1 martie starea câmpului era aproape optimå, de¿i iarna precipita¡iile au l¿ipsit aproape cu desåvâr¿ire. Chiar ¿i dupå încå o lunå, lucrurile erau în grafic, dupå douå ploi, una ceva mai însemnatå cantitativ (1318 l/mp).

Hurduc sus¡ine cå încå o ploaie, de 20 de litri, cåzutå în aprilie, l-ar fi ajutat så ob¡inå produc¡ii istorice. Dar a urmat lovitura de baros: o lunå fårå precipita¡ii ¿i cu trei reprize de înghe¡uri târzii.

Rezultatul: 300 de hectare dintre cele 835 cultivate cu grâu, care au avut ca premergåtoare culturi prå¿itoare, sunt calamitate în propor¡ie de 80%.

Gradul de calamitare urcå spre 100% în solele unde grâul a fost semå-

“Ministrul Agriculturii nu are o viziune corectå asupra agriculturii României. Ca ¿i Ciolo¿, fiind forma¡i de ¿coala transilvåneanå, considerå cå doar afacerea cu 20 ha / 20 de vaci trebuie sus¡inutå. Ei sunt împotriva fermierilor mari, performan¡i. De acord, så-i ajutåm pe fermierii mici. Dar hai så nu discriminåm pe nimeni, ci så gåsim strategii dedicate! Altfel, ne vom trezi cå fermierii mici nu vor avea capacitatea de a absorbi banii europeni. Fermierii mici abia de ¿tiu ce e acela cod IBAN. Ar trebui så fie garan¡ii de stat active permanent pentru ei ¿i dobânzi subven¡ionate”.

Profitul Agricol 23/2020

CULTURI VEGETALE

Dan Hurduc, fermier, Coste¿ti, jud. Vaslui: “Am produc¡ii relativ mici, dar eu când spun 5.350 de kg/ha, asta înseamnå medie la STAS, cântårit ¿i facturat”. nat mai devreme ¿i a beneficiat de o fertilizare naturalå - gunoi de la o fermå de gåini din apropiere. Fiindcå acest grâu a suferit din cauza lipsei de apå exact când avea cea mai mare nevoie, iar ploaia cåzutå la începutul lunii mai nu la mai ajutat så supravie¡uiascå.

Recolta a¿teptatå de pe cele 300 ha este între 500 de kilograme ¿i o tonå/ha. În schimb, grâul de pe suprafe¡ele unde premergåtoare au fost tot culturi de toamnå aratå mult mai bine ¿i e posibil så dea produc¡ii de pânå la 5 t/ha.

O altå dezamågire a sezonului actual este rapi¡a. Întrucât produc¡iile la culturile de primåvarå sunt prea mici (la porumb nu sar în medie, peste 5 t/ha), Hurduc a realizat o structurå axatå pe culturile de toamnå. Astfel, pe lângå cele 835 ha cu grâu, a început sezonul cu 680 ha de rapi¡å, din care au råmas 560 ha, dar care vor da produc¡ii modeste. Fiind al treilea an consecutiv cu produc¡ii de sub 2 t/ha, Hurduc ia în calcul så renun¡e de tot la aceastå culturå pe care o are în asolament neîntrerupt, Profitul Agricol 23/2020

de la înfiin¡area fermei.

Hurduc a terminat horticultura în 1993, a condus Vascovin Vaslui ¿i s-a convertit la agricultura mare în 2002.

Este ajutat de cumnatul såu, director tehnic. Împreunå au optimizat la maxim activitatea în fermå, începând cu muncile agricole ¿i terminând cu balan¡a financiarå. Acest cuvânt (optimizarea) Hurduc l-a folosit inclusiv în legåturå cu mecanizatorii såi. Angaja¡ii sunt condu¿i direct, fårå interpu¿i. Hurduc îi plåte¿te foarte bine (se laudå cu cele mai mari salarii din jude¡), înså are ¿i preten¡ii pe måsurå. În al doilea rând, solele sunt cartate riguros, se folosesc ¿i hår¡ile satelitare, existå ¿i utilajele necesare pentru fertilizarea cu ratå variabilå. ¿i tratamentele sunt diferen¡iate la nivel de parcelå, în func¡ie de spectrul de boli, buruieni, insecte. În al treilea rând, parcimonia este cuvântul de ordine când vine vorba de orice investi¡ii. “Nu luåm niciodatå un produs fårå så fim convin¿i de eficaci-

tatea lui. ¿tim så dåm deoparte informa¡iile de marketing ¿i så vedem ce ne intereseazå”.

Face economii folosind cu precådere produse generice, cårora le studiazå atent compozi¡ia, concentra¡ia de substan¡å activå. Majoritatea ma¿inilor agricole le-a cumpårat deja rulate.

Abia anul acesta a fost achizi¡ionatå o combinå Claas nouå. “Un fermier cu 200 de ha care are combinå nouå, e în faliment dar nu ¿tie. Este frâna lui în dezvoltare”. În al patrulea rând, compenseazå pierderile de produc¡ie prin câ¿tiguri din depozitarea cerealelor. ªi-a construit spa¡ii de 20.000 de tone, are laborator de testare, astfel încât så evite discu¡iile inutile cu traderii. “Proiectele de silozuri le-am fåcut eu, fårå consultant. Eu am fost ¿i diriginte de ¿antier”. Estimeazå cå 10% din cifra anualå de afaceri, de circa 2,5 milioane de euro, provine din depozitarea cerealelor.

Robert VERESS 31

CULTURI VEGETALE

Doze ¿i aplicare Doza este de 3 - 4 l/ha (buruieni la 20 - 40 cm).

Poate fi utilizat în mai multe moduri:  ca eradicant pe miri¿ti, terenuri necultivate, canale de desecare ¿i iriga¡ii;  ca erbicid preemergent sau preplantat, cotrolând buruieni mono ¿i dicotile anuale ¿i perene råsårite.

Dominator Clean. O for]\ a erbicid\rii translocarea sa este lentå, ceea ce îi perGlifosatul - binecunoscut mite så se acumuleze în ¡esuturile meriscombatant al buruienilor Substan¡a activå din erbicidul tematice (vârfurile de cre¿tere) ale rådåDominator Clean este glifosat ca sare cinii, pe care le distruge.

Deci, Dominator Clean prezintå un de izopropilaminå 480 g/l.

Glifosatul este folosit cu succes din avantaj fa¡å de produsele ce con¡in anii '70, eficien¡a sa men¡inându-se glifosat acid. La acest tip de glifosat, pânå aståzi. Aceastå substan¡å pre- absorb¡ia în plante este foarte rapidå, zintå ac¡iune sistemicå, neselectivå dar substan¡a nu se translocå pânå în ¿i este absorbitå prin frunze ¿i translo- vârfurile de cre¿tere ale rådåcinii. catå în toate organele plantei.

Pentru spinoasa problemå Glifosatul din Dominator Clean este a controlului buruienilor, sub formå de sare de izopropilaminå, vå recomandåm så contacta¡i cu ceea ce conferå beneficii pe termen mai Câmp curat de arat ¿i semånat încredere Reprezentan¡ii de Vânzåri Dominator Clean este un erbicid cu lung: substan¡a activå se absoarbe rapid Kwizda Agro Romania. ac¡iune sistemicå, neselectiv, deosebit prin epidermå ¿i stomatele frunzelor, iar de eficient în distrugerea buruienilor monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale ¿i perene, cum ar fi murul, pålåAdjuvantul Drill - Partenerul erbicidelor care îmbunåtå¡e¿te mida, cucurbe¡ica, costreiul. considerabil reten¡ia solu¡iei de stropit pe frunzå!

Dominator Clean este eficient doar Drill este un adjuvant complet pen- Solu¡ia aplicatå råmâne într-o formå la aplicarea în postemergen¡a buruietru controlul eficient al buruienilor. Drill disponibilå pentru mai mult timp, este nilor, când acestea au devenit capabile ac¡ioneazå ca un agent de umectare, reduså cristalizarea substan¡ei active, så absoarbå substan¡a activå. De prin reducerea tensiunii apårute în ce påtrunde mult mai bine în plantå ¿i asemenea, este de dorit så nu aplica¡i urma cåderii picåturii pe suprafa¡a în acest fel duce la cre¿terea eficaacest produs atunci când buruienile au frunzei. În acest mod, suprafa¡a foliarå citå¡ii tratamentului. fost afectate de o formå de stres termic acoperitå cre¿te de pânå la 7 ori.

Dozå Drill: 0,5 l/ha ¿i/sau hidric (înghe¡, secetå etc.)

Buruienile de pe miri¿ti cer solu¡ii drastice. Erbicidul Dominator Clean ac¡ioneazå ca inhibitor al unor enzime ¿i al unor aminoacizi esen¡iali necesari biosintezei proteinelor ¿i, drept urmare, este recomandat a fi aplicat în fazele tinere ale buruienilor. Produsul face parte din categoria erbicidelor cu ac¡iune multiplå, controlând plantele monocotiledonate anuale ¿i perene, dar ¿i dicotiledonate anuale ¿i perene.

32

Profitul Agricol 23/2020

AGRICULTURA DIGITAL|

KWS - Partener la fel de real [i în mediul virtual Cu to¡ii suntem de acord cå aceastå perioadå a demonstrat cât de importantå este agricultura pentru via¡å. Datå fiind sezonalitatea activitå¡ilor specifice, este vital ca acest sector så livreze informa¡ia în timp real cåtre ¿i dinspre fermier.

I

ar conjunctura actualå, care limiteazå accesul la prezentåri ¿i discu¡ii fa¡å în fa¡å, permite adoptarea unei singure solu¡ii: cea digitalå. Doar cå succesul în utilizarea acestei componente depinde mult de notorietate: a companiei, a produselor, a perfor man¡ei înregistrate în timp.

Alegerile vor fi selective, având drept ¡intå producåtorii cu expertizå recunoscutå, cu tehnologie de top, cu geneticå de ultimå genera¡ie.

Adeptå a inova¡iei ¿i una dintre companiile promotoare ale agriculturii 4.0 în România, KWS a lansat platforma online www.comandakws.ro, u¿or de accesat ¿i utilizat pe toate dispozitivele 34

Doriana Ni¡u, Director General KWS Semin¡e: “Compania noastrå ¿i-a dobândit renumele de aståzi prin pregåtire, expertizå ¿i know-how. Noi ¿tim cå, în agriculturå, totul trebuie fåcut la timpul såu.

Dacå trebuie azi, atunci este azi ¿i nu amânåm pe mâine. Agricultura este, poate, segmentul cel mai asumat dintre toate. Ca urmare, fermierii s-au convins cå vor gåsi în noi mereu un partener de dialog, un partener activ, care va reu¿i så comunice oricând cu ei prin intermediul celor mai recente inova¡ii. A¿a cum este ¿i deviza noastrå actualå de la rapi¡å: oricând, oriunde, în orice condi¡ii, ¿i pe care o putem generaliza la toatå rela¡ia noastrå de aståzi cu fermierul. Suntem 360° alåturi de el ¿i îl sus¡inem.

KWS este acum un partener real ¿i în mediul virtual”. (desktop, telefon mobil, tabletå), menitå så faciliteze atât ob¡inerea de informa¡ii despre hibrizii de rapi¡å, cât ¿i posibilitatea de a precomanda cantitå¡ile necesare din orice loca¡ie în care existå conexiune la internet. Deci, chiar ¿i din câmp. În plus, fiecare comandå finalizatå va fi ¿i premiatå cu o serie de accesorii, la alegerea utilizatorului. În afarå de noua platformå de precomandå online, KWS are în derulare un program de digitalizare cu ajutorul dro-

nelor (Digital4Cast), iar pe www.kws.ro ruleazå aplica¡ia myKWS. Aceste unelte digitale ¿i-au dovedit deja utilitatea în ferme: în determinarea stårii de sånåtate a culturilor agricole, a gradului de productivitate a terenurilor cultivate, ob¡inerea hår¡ilor digitale de eleva¡ie (DTM) utile în activitå¡ile de îmbunåtå¡iri funciare, a stabilirii densitå¡ii plantelor pe unitatea de suprafa¡å ¿i a semånatului cu normå variabilå.

Mai multe detalii pe www.kws.ro.

Profitul Agricol 23/2020

AFACERI

BANI, CREDITE Seceta, ca o afacere Agricultura este o afacere, societatea este construitå pe afaceri. Tot ce func¡ioneazå bine pe termen lung se bazeazå pe un câ¿tig. De ce så nu fie ¿i seceta o afacere?

Costin Telehuz, pre¿edinte al ACCPT Ialomi¡a, considerå cå modelul american de asigurare a cifrei de afaceri s-ar putea aplica ¿i în România.

au fåcut imposibilå pânå acum apari¡ia unui astfel de fond.

Asigurarea cifrei de afaceri pare så fie un model viabil în România, mult mai u¿or de gestionat.

“Po¡i face o poli¡å de asigurare în colaborare cu speciali¿ti, reglementatå prin lege ¿i puså la dispozi¡ie tuturor asiguråtorilor, la fel ca în cazul colaborårii cu båncile pe fonduri europene ¿i pentru subven¡ie. Noi avem siguran¡å, asiguråtorul ruleazå sume considerabile, iar Guvernul ar câ¿tiga fonduri prin stimularea fiscalizårii”, spune Telehuz. S-ar face se a¿teaptå så fie un economie la buget ¿i nici nu s-ar mai succes rapid. Crede cå pierde timpul cu constatårile pe câmp, în trei-cinci ani un ci s-ar analiza documentele.

Printr-o asigurare a cifrei de afaceri, asemenea sistem ar putea så fie fermierul s-ar proteja nu doar de secetå, func¡ional, bazat pe o lege de pe urma ci ¿i de pia¡å, care poate så-i joace feste cåreia så câ¿tige toatå lumea.

Modelul actual de subven¡ionare a uneori. Fermele eligibile ar trebui selecpoli¡elor de asigurare ridicå probleme tate dupå acelea¿i criterii ca cele ce deprivind întocmirea documenta¡iei, chiar finesc fermierul activ.

Pentru încheierea asigurårii s-ar lua ¿i acum, dupå ce a fost simplificatå procedura. Nu ar mai exista nici suspiciunile în calcul istoricul afacerii. Din cifrele de care planeazå întotdeauna asupra unui afaceri înregistrate în ultimii cinci-¿ase fond mutual: cine administreazå banii, ani s-ar face o medie, excluzând minimul cum se acordå despågubirile, factori care ¿i maximul. Firma de asiguråri ar completa veniturile ob¡inute pânå la atingerea acelei medii. Fermierul î¿i påstreazå inSeceta din acest an i-a pus în difiteresul pentru a ob¡ine profit întrucât altfel cultate atât pe fermieri, cât ¿i pe guvaloarea despågubitå se va diminua în vernan¡i. Fermierii nu ¿tiu când ¿i cu anii urmåtori. ce sume vor fi despågubi¡i, iar guvernan¡ii au fost nevoi¡i så caute bani într-un buget gåurit de populism ¿i Cât costå lini¿tea fermierului? pandemie. Nu a fost simplu nici Pentru o asigurare la porumb care gåseascå solu¡ii pentru a construi acoperå ¿i seceta Telehuz plåte¿te acum rapid un mecanism echitabil de con55 de euro/ha, cu o fran¿izå de 30%. Din statare ¿i despågubire. Pozi¡ia MADR calculele sale, dacå riscul se produce, este cå despågubirile din acest an ajunge la pragul de rentabilitate, dar trebuie så fie o excep¡ie ¿i a ini¡iat un påstreazå subven¡ia. Pentru o asigurare dialog cu firmele de asiguråri pentru a cifrei de afaceri, fårå fran¿izå înså, a identifica ofertele acestora.

Telehuz ar fi dispus så plåteascå ¿i dublu.

Nu

36

Crede înså cå un nivel general de acceptabilitate este de 30-50 euro/ha.

Ca så devinå atractivå asigurarea, se pot lua måsuri stimulative ¿i coercitive.

Sunt de luat în calcul ¿i subven¡iile guvernamentale care ar putea veni. El vede ¿i alte surse de cofinan¡are a asigurårii: banii pentru zone defavorizate de la UE, måsura 13, bani pentru managementul riscului. “Cu acordul UE s-ar putea direc¡iona banii tot spre o asigurare completå”, considerå liderul fermierilor ialomi¡eni. În plus, o parte din subven¡ie poate så fie condi¡ionatå de încheierea asigurårii pe cifra de afaceri.

“Dacå se generalizeazå ¿i vor fi disponibile pentru to¡i asiguråtorii va începe concuren¡a ¿i va ajunge la pre¡ul corect.

Ea se ieftine¿te dacå riscul este împår¡it în toatå ¡ara”, explicå fermierul. Experien¡a interna¡ionalå a asiguråtorilor ar trebui så fie luatå în considerare pentru a realiza o lege func¡ionalå.

O asigurare de acest gen este ¿i o garan¡ie pentru finan¡are bancarå. “E¿ti foarte predictibil, po¡i så faci investi¡ii pe termen mai lung. Tot climatul se schimbå.

Stau lini¿ti¡i ¿i traderii ¿i distribuitorii”, considerå Telehuz.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 23/2020

AFACERI, BANI, CREDITE

Corteva Agriscience a înregistrat o cre[tere a vânz\rilor cu 20% Corteva Agriscience a înregistrat o cre¿tere a vânzårilor nete cu peste 20% în primul trimestru al anului 2020, consolidându-¿i astfel pozi¡ia de leader pentru afacerea cu semin¡e ¿i produse de protec¡ia plantelor pe pia¡a din România.

T

ratamentul cu LumiGen a fost aplicat pe tot volumul de porumb comercializat. Aceastå tehnologie oferå cea mai bunå ¿i stabilå protec¡ie împotriva bolilor în perioada criticå de cre¿tere a culturilor, cu impact limitat asupra mediului, protejând poten¡ialul genetic de excep¡ie al semin¡elor Pioneer.

Sta¡ia de procesare såmân¡å din Afuma¡i a încheiat sezonul cu peste 1,6 milioane de unitå¡i de porumb, floareasoarelui ¿i soia. Un detaliu important, sta¡ia de la Afuma¡i folose¿te o nouå tehnologie de ambalare a semin¡elor, Easy Open. Pe lângå aceasta, pe toate ambalajele de semin¡e Pioneer se aplicå o hologramå specialå, un sistem de protec¡ie împotriva contrafacerii denumit IZON. Segmentul de Protec¡ia Plantelor a avut ¿i el o cre¿tere semnificativå în acest sezon. Vânzårile s-au dublat în primul trimestru al anului 2020, fa¡å de aceea¿i perioadå a anului precedent.

Aceastå cre¿tere se datoreazå cererii sporite de produse inovatoare pe care compania le de¡ine în portofoliu.

Corteva ¿i-a consolidat pozi¡ia de leader pe segmentul erbicidelor pentru cereale. Erbicidele pentru cultura de porumb au înregistrat, de asemenea, o 38

cre¿tere datoratå ofertei care înglobeazå cei mai performan¡i hibrizi din gama Optimum AQUAmax ¿i cele mai eficiente erbicide postemergente.

La rapi¡å, Corteva are, de asemenea, o gamå foarte bine adaptatå condi¡iilor din România, cu un poten¡ial productiv de neegalat ¿i caractere agronomice excelente. Aceste avantaje au fåcut ca produsul cel mai vândut din sezonul trecut så fie hibridul Pioneer PT264.

Soiurile de lucernå ¿i soia råspund ¿i ele cerin¡elor fermierilor care î¿i doresc performan¡å ¿i furaje de calitate.

Oferta de produse pentru protec¡ia culturilor, prin moleculele unice Arylex active, Aminopyralid, Picloram, Isoclast active, Spinetoram, Spinosad, Zorvec active, Proquinazid, acoperå majoritatea culturilor ¿i nevoile acestora.

Corteva a lansat douå insecticide care au la bazå douå molecule noi. Delegate - pe bazå de spinetoram ¿i Closer - pe bazå de isoclast active.

Cultura de rapi¡å va beneficia, începând din acest an, de noua moleculå arylex active, care se regåse¿te în erbicidul postemergent Korvetto. ¥n fiecare sezon Corteva lanseazå hibrizi noi de porumb, din gama Optimum AQUAmax, cea mai performantå geneticå din ultimii ani.

Pentru cultivatorii de floarea-soarelui, hibrizii Pioneer sunt prezenti aproape în fiecare fermå, datoritå productivitå¡ii excep¡ionale ¿i celei mai avansate toleran¡e la secetå ¿i Lupoaie.

Un avantaj competitiv al companiei Corteva Agriscience îl reprezintå echipa tehnicå ¿i comercialå, care oferå expertizå agronomicå cu cel mai înalt profesionalism.

“

Corteva Agriscience î¿i consolideazå pozi¡ia de leader pe o pia¡å competitivå, datoritå eforturilor incredibile ¿i dedicårii echipei noastre, dar ¿i prin sprijinul de nådejde al partenerilor no¿tri. În aceastå perioadå dificilå, continuåm så ne sprijinim clien¡ii cu semin¡e de înaltå calitate, produse inovatoare pentru protec¡ia plantelor ¿i asisten¡å agronomicå profesionalå, folosind noi abordåri de management. Sunt mândru de echipa noastrå ¿i sunt sigur cå împreunå vom putea ob¡ine cele mai bune rezultate. De asemenea, sunt recunoscåtor pentru încrederea fermierilor români ¿i doresc så vå asigur de implicarea companiei Corteva, în orice moment ¿i în orice situa¡ie.”

Jean IONESCU, Country Leader România ¿i Moldova Profitul Agricol 23/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Mihai Dune î[i construie[te maternitate de scroafe Existå ¿i fermieri care nu mai a¿teaptå ca autoritå¡ile så priceapå importan¡a unei strategii reale în dezvoltarea cre¿terii porcilor. În plinå crizå provocatå de cele douå pandemii, Mihai Dune, directorul companiei Agrodun International din Radomire¿ti, jude¡ul Olt, a decis så meargå contra curentului ¿i så facå singur o maternitate de scroafe.

“Må consider un om de ac¡iune ¿i nu puteam råmâne cu mâna întinså la stat, spune fermierul, care este ¿i vicepre¿edinte al Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. O fac în regie proprie. Nu mai dau bani pentru purcei ¿i cu acei bani construiesc o maternitate cu 170 de scroafe. Suficient pentru ce am eu. Va fi gata în maxim douå luni. Voi produce cam 4.500 de purcei pe an. Este ¿i nebunie, ¿i curaj aici...”

Pre¡ul purceilor a scåzut, dar este mare pentru media multi-anualå, apreciazå crescåtorul. “A scåzut de la 120 de

euro la 75 de euro. Era un pre¡ exorbitant, dar råmâne un pre¡ mare totu¿i.

Probabil cå pre¡ul va urca la loc fiindcå nu existå efective.”

Toatå investi¡ia de la Radomire¿ti se ridicå la 150.000 de euro. Dacå ar fi construit de la firul ierbii, costa mult mai mult ¿i birocra¡ia dureazå excesiv. “Locul de scroafå costå acum 4.500-5.000

Extinderea raselor Mangali¡a ¿i Bazna Programul pentru rasele Mangali¡a ¿i Bazna beneficiazå de o lege nouå.

Se acordå 1.200 de lei pentru fiecare scroafå cu origine atestatå.

“Este vorba de rase rustice ¿i am fåcut un artefact. Comisia Europeanå a transmis cå putem avea numai urmåtoarele tipuri de ferme: fermå comercialå, fermå gospodåreascå ¿i fermå în aer liber. Pe durata pandemiei de pestå porcinå africanå sau clasicå, se interzice cre¿terea porcilor în aer liber.

40

Atunci, am dus muncå de låmurire cu ANSVSA så considere Mangali¡a ¿i Bazna drept rase care se cresc în semi-libertate. ªi chiar a¿a se ¿i întâmplå: au ¿i adåposturi, dar au ¿i spa¡iu îngrådit cu douå sârme electrice”, spune Mary Panå.

Crescåtorii au acceptat, s-au negociat normele de bunåstare. Îngrijitorii î¿i schimbå hainele când intrå la porci, folosesc dezinfectan¡i. Conform ultimei variante a Ordinului de biosecuritate,

de euro, spune Mihai Dune. Pentru mine este convenabil, de¿i e multå muncå.

Dacå Guvernul vine mâine ¿i spune cå relanseazå programul de reproduc¡ie, ce bancå ne mai finan¡eazå pe noi? Dupå criza generatå de covid ¿i de pestå porcinå africanå, dupå ce a scåzut pre¡ul la purcei ¿i la porci, ce bancå ne mai finan¡eazå pe noi, chiar dacå avem Guvernul în spate? Cine mai finan¡eazå un sector în derivå? Båncile finan¡eazå cooperative, iar cooperativele sunt formate din membri. În ultima vreme, crescåtorii de porci au mers numai la vale. ªi atunci banca te evalueazå ¿i nu-¡i då credit dacå ai pierdut bani. Vor primi bani numai cei care au fonduri de investi¡ii stråine ¿i maternitå¡i. Nu noi. A, dacå statul ne då avansul ¿i apoi ipotecåm la bancå, atunci ar fi altceva. Banca nu mai riscå nimic.”

La Radomire¿ti a plouat ¿i culturile aratå frumos. Familia Dune a semånat 500 de hectare cu grâu ¿i recolta va fi la înål¡ime, lucru rar în acest an. Neglijarea zootehniei nu este tråsåtura specificå acestui guvern. Bruma de zootehnie pe care o avem se datoreazå voin¡ei câtorva crescåtori, dar e prea pu¡in ca så mai evitåm dezastrul. ¡åranii au dreptul så facå reproduc¡ie la porc. Este a treia variantå a ordinului, dar dacå nu demonstreazå cå asigurå regulile de biosecuritate, nu mai au voie så creascå porc.

“Obiectivul este extinderea popula¡iei de Mangali¡a ¿i Bazna. Se publicå efectivul de purcei. Avem 6.000 de scroafe Bazna ¿i Mangali¡a cu certificat de origine, înså meti¿i existå în toatå România. ªi fiecare face selec¡ie cum considerå. Am våzut o încruci¿are între Marele Alb ¿i mistre¡, cu rezultate deosebite”, încheie Mary Panå.

Profitul Agricol 23/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Guvernul nu are o strategie pentru stimularea cre[terii porcilor Premierul Ludovic Orban i-a recomandat ministrului Adrian Oros så fie “mai atent cu legile reproduc¡iei” pentru cå, în aceastå perioadå, este nevoie de mul¡i bani pentru combaterea pandemiei de Covid-19. Aceastå afirma¡ie a stârnit reac¡ia fermierilor, care î¿i våd astfel nåruite proiectele pentru dezvoltarea fermelor de reproduc¡ie la porc ¿i la pasåre.

M

ai ales Adrian Rådulescu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor, a devenit foarte sceptic în ce prive¿te ¿ansele de aplicare a Legii nr. 195/2018, de sus¡inere a crescåtorilor de suine în activitatea de reproduc¡ie. Legea intrå ¿i iese din Parlament, revine ¿i este re-promulgatå de pre¿edinte, e descântatå de trei ani ¿i nu se concretizeazå prin nimic.

“A fost fåcutå recent o simplå modificare în text, parcå pentru tergiversare, ¿i nu avem nicio ¿anså så pornim ceva cu un guvern incompetent.

Legea reproduc¡iei la porc a fost fåcutå de un alt guvern (PSD, condus de Viorica Dåncilå, - n. red.), care a demonstrat cå face ceva pentru agriculturå. Actualii guvernan¡i nu au fåcut måcar o sta¡ie de pompare într-un an, un kilometru de canal, nimic. Må¿ti contra coronavirus. Atât!

Norme de aplicare avem pentru aceastå lege. Am terminat înscrierea pentru acest program încå din decembrie 2019, dar nu au curajul så-i dea drumul fiindcå nu au bani. Cu 10 milioane de euro faci o fermå, iar plafonul propus de precedentul guvern era de 268 de milioane de euro. Noroc cå la noi în zonå a mai plouat”, spune Rådulescu.

Profitul Agricol 23/2020

De¿i efectivele se reduc våzând cu ochii, mai ales din cauza pestei porcine africane, pre¡ul scade la poarta fermierului român, dar pre¡ul cårnii din Spania cre¿te în galantare.

Fermierul Alexandru Szekely de la ªibot, jude¡ul Alba, vinde purcei în toatå ¡ara. Nu î¿i poate explica de ce pesta

Laboratoarele ANSVSA se ocupå de Covid-19 Mary Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine, se îndoie¿te cå autoritå¡ile vor så promoveze cre¿terea porcului.

“Am gåsit o recomandare a Guvernului, semnatå de Ludovic Orban, în care se aratå cå banii merg prioritar spre combaterea pandemiei de coronavirus ¿i cå trebuie så fie foarte aten¡i cu legile reproduc¡iei”, spune Mary Panå. “ªtim cå bani nu existå în bugetul MADR pentru aceste douå legi privind reproduc¡ia la porc ¿i la pasåre.

Nu vi se pare straniu cå laboratoarele veterinare de la ANSVSA au trecut masiv la analize pentru Covid-19?

Pentru cå se alocå bani foarte mul¡i în acest scop. Vor controla mai pu¡in pesta porcinå africanå pentru cå ar fi ocupa¡i cu pandemia de covid.

Nu se vor da bani nici pentru måsurile de compensare pe pia¡å de la Comisia Europeanå pentru pasåre ¿i pentru porc. S-a fåcut un demers pe 13 mai, dupå care se discutå iar numai despre vie ¿i vin.

Am primit o solicitare de la MADR pentru stocare la carnea de vi¡el. Iar noi cerem sprijin pentru pasåre ¿i porc. De unde så avem noi surplus de carne de vi¡el? Noi le-am råspuns cå nu avem vi¡ei de stocat’, precizeazå Mary Panå.

porcinå africanå, care face ravagii în continuare în ¡arå, nu determinå cre¿terea pre¡ului ¿i la poarta fermei.

“Clien¡ii no¿tri au necazuri ¿i amânå popularea. Apar focare în zonele lor ¿i le blocheazå fermele. Nu mai pot popula.

Omul este principalul vector pentru råspândirea bolii ¿i el poate ocoli orice sistem de biosecuritate. Cum poate så aparå pesta porcinå africanå în ferme cu filtre eficiente?

Exemplele din ¡arå, de la ferme bine puse la punct, aratå cå omul poate råspândi virusul. Avem mul¡i angaja¡i, nu-i putem controla, spun fermierii. Nu ¿tim dacå au mâncat sau nu vreun sandvici de porc de acaså. Nu trebuie så intre cu mâncare de acaså ¿i totu¿i se întâmplå. În Occident, micii crescåtori au norme de biosecuritate bine puse la punct. Noi nu putem cre¿te porcii liber, ca în Spania, prin påduri”, spune Alexandru Szekely.

Alexandru Szekely vinde 15.000 de purcei pe an ¿i nu a crescut efectivele.

Pre¡ul purcelului a mai scåzut pânå la nivelul normal în ¡årile occidentale.

“Noi nu putem aplica pentru extinderea fermei de reproduc¡ie. Am aplicat pentru alte måsuri. De exemplu, am aplicat pentru måsura de sporire a biosecuritå¡ii în fermå, måsurå finan¡atå de la bugetul european. Am reu¿it astfel så mai aducem ni¿te îmbunåtå¡iri, så mai cumpåråm unele dotåri.

Nu cred cå vom accesa programul pentru legea reproduc¡iei. Nici nu existå bani. Nu pot så joc pe o carte care poate cå nu existå. Avem noroc cå a plouat ¿i cerealele merg bine.” Cu aceea¿i bucurie a ploii, încheie ¿i Szekely.

pagini realizate de

Viorel PATRICHI 41

42

Profitul Agricol 23/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Liviu B\l\nici> Am ajuns la o medie de 43 de litri pe vac\ Liviu Bålånici, proprietarul Panifcom Ia¿i, a ajuns la o performan¡å greu de egalat: ob¡ine 43 de litri de lapte în medie pe vacå. Acest lucru a fost posibil printr-o infuzie de material biologic de vârf, printr-o furajare “ca la carte” ¿i datoritå unui management drastic.

N

oua formulå nutri¡ionistå pentru vaci asigurå o digestibilitate excelentå a furajelor. Acum, Liviu Bålånici folose¿te maxamon pentru toate animalele.

“Prin acest procedeu, putem så mårim cantitatea de cereale în ra¡ie.

Transformarea glutenului se face perfect. Se dizolvå pericarpul, coaja boabelor de grâu. Fårå maxamon, se duce în bålegar. Înainte så facem amestecurile, la trei såptåmâni, trimitem probe de furaj în Germania pentru teste. Nici în Ungaria nu se fac toate analizele pentru furaje.

Interpretårile le primesc din Olanda pentru lucruri de fine¡e. Evaluarea furajului costå câteva sute de euro lunar”, precizeazå fermierul.

Testarea tåura¿ilor Dupå Gavrilå Tuchilu¿, Liviu Bålånici este al doilea crescåtor de la Asocia¡ia Holstein Ro care testeazå tåura¿i pe banii lui.

Distribuie gratuit materialul seminal prin fermele din asocia¡ie. Liviu Bålånici are trei tåura¿i deja în Ungaria pentru testare. Pentru primirea tåura¿ilor în Ungaria, prima condi¡ie este ca ferma så fie liberå de maladiile IBR ¿i BVD. A doua condi¡ie - testarea Profitul Agricol 23/2020

genomicå. A treia condi¡ie - testul de paternitate ¿i ADN. “Formåm grupe de câte 50 de animale ¿i le amestecåm sângele pentru cå e prea scump så facem teste pentru fiecare. Dacå iese ceva råu într-o grupå, facem apoi individual testele pentru aceste boli. Când trimi¡i testårile genomice, trebuie så corespundå mama ¿i tata cu referin¡ele din documente. Din cele 600 de probe de la animale, trimise spre testare, am avut doar douå inciden¡e”, spune Bålånici.

Are 1.650 de vaci în total, din care mulge 650. A finalizat în aceste zile o extindere a unui grajd ca så poatå mulge 800. A mai cumpårat o ma¿inå de furajat Farensit ca så nu aibå necazuri când se defecteazå cea veche.

“Când se stricå ma¿ina de furajat, trebuie så furajåm cu altceva ¿i nu mai era aceea¿i calitate ¿i acela¿i amestec omogen. Farensit a avut un pre¡ convenabil - 157.000 de euro. Ne-am familiarizat cu ea”.

Transferul de embrioni Fiindcå urmåre¿te consecvent performan¡a, Liviu Bålånici a fåcut o comandå pentru embrioni în Statele Unite ale Americii, dar transporturile sau blocat din cauza pandemiei corona.

“Am comandat 100 de embrioni, de¿i noi ne-am propus 300 în acest an.

Am ales embrioni super-valoro¿i: Net Merit ($) - 900, TPI - 1000, 1100.

Specialistul nostru a fost douå såptåmâni la specializare în Anglia, iar acum va merge o lunå în SUA, unde existå un instrumentar de ultimå genera¡ie, pentru ovocite, cu camere de luat vederi, ca så nu afecteze uterul...

uuu

Viorel PATRICHI 43

CRE{TEREA ANIMALELOR O asemenea dotare costå uuu în jur de 700.000 de euro. Rezultatele americanilor sunt fenomenale. În Dacota de Nord, Dacota de Sud, sunt foarte avansa¡i. Cinci medici mexicani treceau prin fiecare fermå pentru protocoalele de transfer, sincronizau ¿i din urmå implantau embrioni direct. Ameliorarea este rapidå. Noi lucråm de 12 ani ¿i am ajuns cu TPI ¿i Net Merit ($) la 60% din ce au americanii în top. În doi ani, faci un progres cât în 10 ani dacå î¡i produci singur embrionii.”

Ne trebuie ferme de elitå Fermierii din Asocia¡ia Holstein Ro au acumulat poten¡ial genetic superior ¿i pot så facå acum un salt calitativ nou spre constituirea fermelor de reproduc¡ie. Aici trebuie så intervinå statul prin intermediul Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie pentru a stimula procesul de ameliorare prin diferen¡ierea subven¡iilor.

Mai ales cå fermierul care face preponderent selec¡ie are ¿i cheltuieli mai mari decât ceilal¡i, care doar vor så vândå lapte.

Ministerul Agriculturii nu då semne cå dore¿te så separe apele între ferma comercialå, care produce lapte, carne, brânzå, ¿i ferma de elitå, care vinde pråsilå. ªi invocå sprijinirea exclusivå a fermei de familie.

“Acum, Ministerul Agriculturii se preocupå numai de ferma de familie, regretå Liviu Bålånici. UE nu dore¿te ferme a¿ezate, care ¿tiu în ce direc¡ie så meargå. Solu¡ii existå. Existå ¿i colegi de-ai no¿tri care nu vor så foloseascå materialul seminal de la taurul Panifmont testat în Ungaria, dar ei folosesc tauri cu 1700 TPI. Iar taurul meu are 2500 TPI, dar nu-i bun, cå e din România. Mai ales cå e ¿i gratuit. Sigur, e din România, dar regulile europene s-au respectat dumnezeie¿te.

Media pe asocia¡ia Holstein Ro era 1700 TPI, dar cu 2500 TPI nu le place.

Eu am efectuat ni¿te teståri genomice ¿i am vrut så våd rezultatele. Vreau så facem ceva deosebit pentru zootehnia noastrå, nu am orgolii, nu am vanitå¡i.

44

Mai sunt ¿i al¡i colegi care au animale formidabile. Vreau så recoltez de la mine din fermå, så ducem lucrurile mai departe, mai ales cå am format ni¿te speciali¿ti ca lumea.

Cu bani, cu respect fa¡å de profesie, nu cu vorbe. Vreau så mai trimit doi tauri în Ungaria când se vor mai lini¿ti lucrurile. Au primit material seminal de la primul taur 90% din fermierii Asocia¡iei Holstein Ro. Am vândut al¡i 3 tauri autoriza¡i pentru montå naturalå. Acolo unde apar probleme, faci harem ¿i rezolvi situa¡ia. Noi teståm în continuare

Seceta a afectat baza furajerå A fåcut siloz de lucernå. Unde a fost protejatå de pådure, lucerna a ie¿it mai bine. Iatå de ce fermierii trebuie stimula¡i så planteze perdele de protec¡ie, atât de utile ¿i pentru mediu, nu doar pentru cre¿terea produc¡iei agricole. Înså, nici pânå aståzi, fermierii nu primesc subven¡ie pentru perdelele de protec¡ie. În schimb, se dau bani pentru pârloage declarate drept på¿uni ecologice. Din cauza uscåciunii, a ob¡inut doar 7 tone de maså verde la hectar. De aceea, din acest an, a transferat lucerna toatå în zona care

dupå pandemie. Mai am 5 tåura¿i pe care îi trimitem în Ungaria”.

poate fi irigatå. “Avem ¿i noi probleme cu seceta, de¿i irigåm suprafe¡e mari. La grâu am avut necazuri mari. Am semånat 900 de hectare. Pe vreo 40 nu a plouat deloc ¿i l-am pierdut. În rest, a mai plouat câte pu¡in ¿i a ajuns la 20-22 de boabe, dar fårå ploaie nu se face nici acela. Cu 7 litri la metru påtrat nu producem nimic pentru cå din nord-est Crivå¡ul usucå imediat tot. Måcar 25 de litri så primim.

O furtunå de nisip cu 130 de kilometri la orå ne-a forfecat 200 de hectare de sfeclå. A acoperit ¿i floarea-soarelui, era micå. Nu se mai vedea ¿i am vrut s-o întorc, dar peste douå zile a ie¿it din ¡årânå.

E prima datå când på¡esc a¿a ceva. În Boto¿ani, problemele au fost mai severe.

Unde erau perdele de protec¡ie nu a fost afectatå nicio plantå”. ªi iarå¿i, perdelele de protec¡ie, de care guvernan¡ii, indiferent de culoare, au uitat cu totul...

Selec¡ia începe dupå fåtare Liviu Bålånici acordå o aten¡ie specialå vi¡eilor încå din prima zi de via¡å.

“Le-am creat vi¡eilor ni¿te condi¡ii excep¡ionale. Ca în America. Le-am fåcut cu¿ti suspendate pentru ca urina så se scurgå rapid ¿i pentru aerisire permanentå. În grajd, vi¡eii mai mari stau în paie din abunden¡å. Îi scoatem din cu¿ti, îi ¡inem în grupuri de câte 6-7, îi ¡inem douå såptåmâni, pânå se formeazå ierarhiile.

Apoi, îi ducem în grupuri mai mari de 30-35 ¿i nu mai au stres, ca atunci când îi puneam deodatå într-un grup mai mare. Confortul vi¡eilor este foarte important pentru dezvoltarea lor ulterioarå”.

Profitul Agricol 23/2020

MA{INI [i

UTILAJE Prese de balotat performante pentru p\ioase [i fân Recoltarea cerealelor påioase va începe curând, iar balotarea paielor rezultate ¿i a plantelor furajere cosite pentru fân este în aten¡ia importatorilor de utilaje, care au în portofoliu o gamå largå de prese cu camere fixe ¿i variabile pentru balo¡i cilindrici sau paralelipipedici, dupå nevoia fermierului.

Claas Balo¡i de mare densitate Claas propune modelul de preså cu camerå fixå Rollant 520 pentru balo¡i cilindrici. A fost lansatå anul trecut ¿i este echipatå cu un concept nou de role, lubrifiere optimå a lan¡ului ¿i aspect modern.

Rollant 520 produce balo¡i cu diametrul de 1,25 m ¿i lå¡imea de 1,20 m.

Camera de presare are în total 16 role, 8 din tablå de o¡el cu grosimea de 3 mm ¿i 8 cu grosimea de 4 mm.

Profilul nervurat al rolelor asigurå o

Deutz-Fahr Legare cu sfoarå sau plaså NHR Agropartners are în gama de prese cu camerå fixå pentru balo¡i cilindrici de 1,25 m diametru ¿i 1,22 m lå¡ime 3 modele: FixMaster 119, FixMaster 230 ¿i FixMaster 335.

Primul leagå balo¡ii cu sfoarå ¿i are un necesar de putere de la tractor de minimum 70 CP. Celelalte douå leagå balo¡ii cu plaså ¿i au un necesar de putere de 75 CP, respectiv 110 CP. În gama de prese de balotat cu camerå variabilå pentru balo¡i cilin46

rotire preciså a balotului, chiar ¿i în condi¡ii de umiditate. Presiunea este controlatå prin intermediul cilindrilor de închidere a pår¡ii din spate. Sistemul pentru presiune maximå MPS II este disponibil op¡ional.

Pentru o densitate maximå, cilindrilor li se pot aplica presiuni de pânå la 150 bar. Modelul Rollant 520 este disponibil în urmåtoarele variante: RotoCut, cu o unitate de tåiere, RotoFeed, cu un rotor ¿i o variantå cu greblå de alimentare.

Materialul este preluat curat ¿i drici cu diametrul de la 80 cm la 160 cm ¿i lå¡ime de 120 cm ¿i legare cu plaså sunt alte 3 modele: VariMaster 655 OptiCut, VariMaster 665 OptiFeed ¿i VariMaster BP OptiCut cu sistem de în-

eficient cu ajutorul unui pick-up controlat cu o lå¡ime de 2,10 m (1,85 m cu greblå de alimentare). Operatorul poate alege între legarea cu plaså sau cu sfoarå, fårå a fi nevoie de unelte pentru schimbarea modului de legare. Presa Rollant 520 este controlatå prin intermediul terminalului Claas Operator.

foliere, cu necesar de putere de minimum 67 CP, respectiv 110 CP. Un alt model este WM 1121 M, care produce balo¡i cilindrici cu lå¡imi de 125 cm ¿i diametru între 100 ¿i 150 cm, cu o greutate maximå de 1.200 kg. În gama de prese pentru balo¡i paralelipipedici se regåsesc: BigMaster 578, BigMaster 5712, BigMaster 5712 OmniCut, BigMaster 5912D. Acestea au un necesar de putere de la 90 CP la 140 CP ¿i produc balo¡i cu dimensiuni de la 70 cm înål¡ime, 80 cm lå¡ime ¿i 300 cm lungime, pânå la 90 cm înål¡ime, 120 cm lå¡ime ¿i 300 cm lungime.

Profitul Agricol 23/2020

John Deere Echipamente cu sistem de înfoliere IPSO Agriculturå are în portofoliu prese de balotat cu camerå fixå, variabilå ¿i pentru balo¡i paralelipipedici.

La prima categorie sunt cinci modele.

Primele trei (F440E, F450E ¿i F441M) produc balo¡i cilindrici cu diametre de 1,2 - 1,5 metri, respec-

tiv 1,25 - 1,35 metri ¿i lå¡ime de 1,21 m, cu sistem de legare cu sfoarå sau plaså ¿i necesar de putere de 50-70CP. Urmåtoarele douå (F441R ¿i C441R) produc balo¡i cu diametre de la 1,25 la 1,35 m ¿i lå¡ime de 1,21 m.

Maschio Gaspardo Prese cu geometrie variabilå ¥n fruntea preselor cu camerå fixå pentru balo¡i rotunzi se aflå Entry, Trotter, Mondiale 110 ¿i Mondiale 120 Pro. Acestea produc balo¡i cu lå¡imi de 1,2 m ¿i diametre de la 1,1 la 1,5 metri, pe care-i leagå cu sfoarå, plaså ori folie ¿i au un necesar de putere de la 40 CP la 150 CP. Gama cu camerå variabilå include modelele Extreme LTC, LTI ¿i LTR, care produc balo¡i cu lå¡ime de 1.200 mm ¿i diametre de la 500 la 1.650 mm, pe

care-i leagå cu sfoarå sau plaså, necesarul de putere fiind de la 90 la 150 CP. Maschio Gaspardo oferå ¿i prese de balotat cu camerå ¿i geometrie vari-

Massey Ferguson Sistem de presiune constantå CPS General Leasing propune în aceastå varå modelele de prese de balotat cu camerå variabilå Massey Ferguson RB 4160V ¿i RB 4180V. Acestea au o platformå comunå ¿i produc balo¡i de la 0,9 pânå la

1,60 metri, respectiv 1,8 m în diametru ¿i 1,23 m lå¡ime, fiind echipate cu sistemul brevetat de presiune constantå de formare a balotului (CPS) care combinå ac¡iunea arcului de tensionare, cât ¿i a celui hidraulic,

mbele dispun de sistem de legare cu plaså, dar C441R are în echipare ¿i sistem de înfoliere. Necesarul de putere este ceva mai mare, 100 - 110 CP. În gama de prese cu camerå variabilå se regåsesc modelele V451G, V451M, V461M, V451R, V461R, C451R ¿i C461R. Produc balo¡i cu diametre de la 1 la 1,85 metri, cu lå¡ime de 1,21 m, lega¡i cu plaså ori cu sfoarå, necesarul de putere fiind de 100-125 CP. Gama de prese pentru balo¡i paralelipiedici include modelele L624, L633 ¿i L634, care produc balo¡i cu înål¡ime x lå¡ime de 70x120 cm, 90x80 cm sau 90x120 cm ¿i lungime de la 60 cm la 300 cm. abilå, care permit modificarea presiunii în balot în func¡ie de materialul recoltat ¿i gradul de umiditate.

Sunt produse douå game: Extreme Seria 2, cu 6 modele care produc balo¡i cu lå¡imi de 1.200 mm ¿i lå¡imi de la 500 la 1.800 mm, respectiv Extreme Seria 3, cu douå modele ce produc balo¡i de 1.200 mm lå¡ime ¿i diametre de la 500 la 1.650 mm. Necesarul de putere este de la 60 la 180 CP. Mai trebuie men¡ionate ¿i presele Duetto, cu sistem de înfoliere a balo¡ilor, precum ¿i modelele Pitagora ¿i Arhimede, pentru balo¡i påtra¡i. prin care se realizeazå balo¡i uniformi ¿i cu densitate mare, u¿or de manevrat ¿i depozitat.

Sistemul de legare cu plaså Varionet, care echipeazå aceste prese, dispune de un dispozitiv special de tensionare ¿i de distribuire a plasei care poate så facå fa¡å diferitelor lå¡imi de lucru ¿i tipuri de plaså.

Acest lucru permite legarea rapidå a balo¡ilor de la un capat la celålalt sau chiar peste margine. Sistemul op¡ional de legare cu sfoarå Variotwin oferå o legare simplå ¿i economicå a balo¡ilor.

Controlul de vitezå variabilå permite straturi suplimentare de sfoarå pe marginile balotului, asigurând integritatea balotului. pagini realizate de

Arpad DOBRE Profitul Agricol 23/2020

47

MA{INI [i UTILAJE

Claas - Axion 900 Terra Trac în dou\ noi versiuni Claas oferå în acest an douå versiuni ale tractoarelor semi-¿enilate cu suspensie completå: Terra Trac 930 ¿i Terra Trac 960.

Sistemul de ¿enile Terra Trac cu suspensie e bazat pe tehnologia utilizatå de Claas la combinele de recoltat. Asigurå o trac¡iune ridicatå indiferent de condi¡iile de sol sau de teren ¿i permite utilizarea la viteze foarte mici a implementelor tractate sau ata¿ate.

Axion 900 Terra Trac combinå avantajele unui tractor ¿enilat la trac¡iune ¿i protec¡ia solului cu nivelul de confort al unui tractor conven¡ional.

Sistemul de ¿enile asigurå în orice moment o suprafa¡å maximå de contact cu solul. Tractorul poate fi condus confortabil ¿i eficient atât pe ¿osea, cât ¿i pe câmp, chiar ¿i la viteze de pânå la 40 km/h, iar ¿enilele pot efectua manevre

strânse de virare.

Sunt disponibile ¿enile cu lå¡imi de 457, 635, 735 ¿i 890 mm. Iar lå¡imea exterioarå a tractorului råmâne sub limita de 3 metri.

Prin sistemul Terra Trac este posibilå ajustarea gårzii la sol a tractorului, într-un interval de 120 mm, prin sistemul CEBIS,

ceea ce permite setarea punctului de trac¡iune al unui implement ata¿at în pozi¡ia optimå, deasupra punctului de cuplare, de exemplu.

IPSO Agricultur\ Tractoarele John Deere pentru spa]ii înguste Noua gamå de tractoare John Deere 6M are puteri de la 90 CP la modelul 6090M la 195 CP pentru modelul 6195M ¿i o capotå Low Hood (joaså), pentru o vizibilitate mult îmbunåtå¡itå.

Dimensiunile compacte cu ampatament de 2,4, respectiv 2,8 metri le oferå

48

o mobilitate optimå în spa¡ii înguste (grajduri, depozite) ¿i la întoarcerile la capåt de rând, pe o razå de 4,5 metri.

Sunt echipate cu motoare John Deere de 4,5 litri, care dezvoltå puteri de pânå în 145 CP, respectiv 6,8 litri modelele cu puteri de pânå la 195 CP.

Pot fi echipate cu transmisii PowrQuad, AutoQuad sau CommandQuad.

Motorul ¿i transmisia sunt amplasate pe un ¿asiu integral, care absoarbe ¿ocurile din timpul lucrului, crescând durata de via¡å a tractorului.

Tabloul de bord a fost înlocuit cu un display digital pus pe stâlpul din dreapta al cabinei, indicând performan¡ele tractorului, parametrii de func¡ionare ¿i indicatorii de urmårit în timpul lucrului.

Cabina poate fi echipatå cu o tehnologie CommandArm, AutoTrac (autoghidare premium), Isobus ¿i monitoare de genera¡ia a 4-a, antena StarFire 6000 (schimb de date în timp real, transfer de hår¡i, monitorizare ¿i chiar depanare de la distan¡å prin JDLink ), plus aplica¡ia MyOperation pe mobil pentru localizarea tractorului ¿i monitorizarea permanentå a parametrilor acestuia.

Profitul Agricol 23/2020

MA{INI [i UTILAJE

Amazone O Panterå stå de veghe în lan Sprayerul autopropulsat Amazone Pantera 4503 H+ este echipat cu motor Deutz TCD 6.1 L6, cu 6 cilindri, ¿i dezvoltå 218 CP. Are o vitezå de lucru mare, de pânå la 20 km/orå, ¿i un rezervor de substan¡å cu un volum de 4.500 litri. Sprayerul poate avea o lå¡ime de lucru de 30 m, iar înål¡imea poate fi reglatå direct din cabinå. De asemenea, ecartamentul este reglabil hidraulic continuu, în douå trepte: de la 1,8 la 2,4 m (în pozi¡ia inferioarå), respectiv de la 2,1 la 2,6 m (în pozi¡ia superioarå). Este echipat cu rampe tip Super L2, cu 4 sisteme de amortizare ¿i descårcare a vibra¡iilor ¿i for¡elor periferice de balans. Dispune de sistemul DUS, care men¡ine presiunea constantå în ¡evi ¿i la duze. Are în dotare ¿i un echipament de men¡inere automatå a paralelismului rampelor fa¡å de sol, cu ajutorul a 4 senzori cu ultrasunete.

Pompa are un debit 520 l/minut, terminalul de comenzi ¿i reglaje ale sprayerului este tip AmaDrive, iar terminalul pentru comenzi de lucru ¿i tratamente este tip Amatron 4 - Isobus. La acestea se adaugå ¿i echipamentul de recep¡ionare a semnalului GPS Ag-Star EGNOS.

NHR Agropartners> Tractor 6205 Agrotron RC-Shift Noul tractor 6205 Agrotron este dotat cu motor Deutz TCD, de 6.1 litri, ce corespunde cerin¡elor Tier 5, cu injec¡ie DCR (Deutz Common Rail), reducere cataliticå selectivå SCR, sistem de recirculare a gazelor EGR ¿i filtru de particule diesel.

Puterea nominalå este de 196 CP, iar puterea maximå, de 207 CP. Transmisia este Power shift cu power shuttle, respectiv RC Shift, complet robotizatå, 54 viteze înainte ¿i 27 înapoi, creeper (înaintare la viteze reduse) manual, semiautomat, automat în lucru, automat în transport cu autopilot (cruise control).

Rezervorul de motorinå este de 280 litri, iar cel de AdBlue, de 35. Cabina este tip MaxiVision cu consolå multifunc¡ionalå, joystick MaxCom. Dispune de Comfortip (sistem de ac¡ionare secven¡ial, ce memoreazå comenzile pentru capåtul de rând), suspensia este pneumaticå, coloana volanului poate fi reglatå, iar scaunul operatorului este tip Max-Dynamic DDS XL cu suspensie pneumaticå.

Dispune de terminal InfoCenterPro cu monitor color cu diagonala de 12,7 cm (op¡ional 20,3 cm), trapå în acoperi¿, geam spate rabatabil, cu izolare fonicå SoundProof. Capacitatea de ridicare pe spate cu cilindri de ridicare este 9.700 kg, iar ridicåtorul pe fa¡å are o capacitate de ridicare de 5.480 kg.

AgroConcept - Sprayer Kverneland iXtrack cu senzori cu ultrasunete AgroConcept introduce gama Kverneland iXtrack, noile sprayere tractate precise, u¿or de utilizat ¿i eficiente, cu rezervoare cu capacitå¡i cuprinse între 2.600 ¿i 4.600 litri.

Aceste echipamente au ca prim avantaj stabilitatea, iar unghiul de virare de 32 grade ¿i raza de întoarcere de 3,6 m oferå flexibilitate optimå.

Profitul Agricol 23/2020

Un alt avantaj este oferit de pulverizarea de precizie, datoritå echipårii sprayerului cu un paralelogram suspendat. Acesta combinå stabilitatea optimå cu balansarea linå a rampei ¿i cu mi¿carea verticalå limitatå, pentru a reduce la minimum devierea înål¡imii de pulverizare.

Sprayerele iXtrack T3 pot fi echipate cu rampe din aluminiu tip HSA de 18-24 m, cu rabatare în 2 pår¡i, sau cu rampe de o¡el tip HSS de 21-24 m (rabatare în 2 pår¡i), respectiv HSS 27-30 m (rabatare în 3 pår¡i).

Rampele sunt echipate cu senzorii cu ultrasunete, prin care se pot controla înål¡imile de pulverizare. De asemenea, cu ajutorul senzorilor se controleazå ¿i mi¿carea lateralå pozitivå ¿i negativå a rampei de pulverizare, pentru a copia optim terenul.

49

Mica publicitate S.C. VINDE:

ANUNº LICITAºIE 25 TAURINE

 FERMÅ în jud. Ialomi¡a

- suprafa¡a de 5 ha - intravilan, - la 70 km de Bucure¿ti, - canalizare, gaze, - în apropiere de calea feratå  TEREN EXTRAVILAN în jud. Buzåu cu suprafa¡a de 135 ha.

Tel.: 0764.540.599

Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti organizeazå o licita¡ie pentru vânzarea unui efectiv de 25 capete tineret taurin femel de reproduc¡ie, din rasa Hollstein, cu vârsta cuprinså între 6 ¿i 25 de luni.

Licita¡ia va avea loc în data de 29.06.2020 la ora 1000.

Persoanele interesate sunt invitate ca pânå la data licita¡iei så vinå la sediul institutului pentru vizionarea efectivului în vederea realizårii unei oferte.

Ne pute¡i contacta de luni pânå vineri, între orele 0900 ¿i 1500 folosind datele de contact de mai jos: Director tehnic: dr. ing. Teodor MIHALCEA Tel.: 0722.256.825 ªef Serv. M.C.T.E.: ing. Alexandru KELEMEN Tel.: 0764.909.219

S.C. AGROFAM HOLDING SRL, ÎN INSOLVEN}|, cu sediul în ora¿ul Fete¿ti, Aleea Rozmarin, Vila Z29, Ap. 1,

închiriazå sau vinde baze de recep¡ie, cereale ¿i plante tehnice, situate în localitå¡i din jud. Ialomi¡a ¿i jud. Cålåra¿i, dupå cum urmeazå:     

Moara Iezeru, loc. Jegålia, jud. Cålåra¿i Siloz FNC, loc. Fete¿ti, jud. Ialomi¡a Siloz Movila, loc. Movila, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Murgeanca, loc. Murgeanca, jud. Ialomi¡a Baza de recep¡ie Gura Ialomi¡ei, loc. Gura Ialomi¡ei, jud. Ialomi¡a Bazele de¡in spa¡ii de depozitare, laborator pentru analize ¿i bascule electronice.

Rela¡ii la tel.: 0729.889.693 - Tudor Nelu¡a 50

Profitul Agricol 23/2020

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA Lume mult\, pe[ti pu]ini... [i mici!

Da,

recunosc, pentru mine atrac¡ia Dunårii este irezistibilå! Doar unele zone råmase din câteva râuri de munte o egaleazå. La ie¿irea asta ne-am dus într-un loc situat în aval de Olteni¡a, dornici så evitåm aglomera¡ia de pe a¿a-zisele “bål¡i private”.

Când ne-am apropiat de fluviu, ce så vezi? Malul era destul de bine populat cu pescari, mai ales bine ocupat de lansete puse la treabå. Am încerat så ne a¿ezåm la vreo cincizeci de metri amonte de cele douå familii venite cu copii la pescuit, ¿i care campaserå chiar pe mal, dar am constatat cå locul ales era la limita “sectorului” ocupat de lansetele celor din amonte, monturile acestora fiind purtate la vale de curentul destul de puternic.

Prietenul meu a montat douå lansete puternice, rezistente, cu fir 0,35 mm, cârlige nr. 2 cu râmå groaså ¿i plumb de 120 g. Lansa u¿or la vale, apoi låsa curentul så ducå montura spre aval pânå o proptea în pragul de la cca 25 m de mal. Apoi a¿eza lansetele pe verticalå, astfel låsând mai pu¡in fir în apå ¿i

având control mai bun.

Am desfåcut varga Daiwa de 6 m cu linie u¿oarå – fir 0,14 cu forfac 0.11 mm, plumbaj etalat 2 g ¿i cârlig Gamakatsu nr. 12, în care am prins fin un capåt de râmå ¿i doi viermu¿i. Am potrivit adâncimea încât ultima alicå så se târâie pe fundul apei, dar degeaba!

Curentul ducea linia la vale pânå la capåt. Am aruncat vreo trei bile de nadå circa doi metri amonte de vargå, pe linia vârfului, încât så ajungå unde trebuie.

Jumåtate de orå a tras doar un guvide, a¿a cå am luat lanseta u¿oarå, de 2,10 m, cu mulinetå Daiwa potrivitå, având fir J Braid – 0,15 mm pe tambur. Am pus un Vibe scufundåtor, de numai 8 g, ¿i am încercat la avat, ¿alåu... la orice, cå ar fi fost totuna!, ¿i a¿a a fost! Degeaba am încercat cu cicadå, la vibe mai mic, la twister de 8 cm, ce seamånå cu guvidele, pe jig de 10 g – cåci apa avea pu¡in peste 3 m adâncime. Nu se vedea niciun atac ¿i n-am avut mu¿cåturå. Am pus o monturå cu 3 mu¿te de ¡aparinå ¿i be¡i¿or tirolez greu în capåt, ¿i le-am låsat så fâlfâie în curent. Tot nimic!

Scrumbiile au plecat de mult!

Molu[te [i n\luci pentru mofturo[i

Forfac cu 3 mu¿te de ¡aparinå ¿i be¡i¿or tirolez de 40 g în capåt.

Voblere Vibe, twistere ¿i cicadå – nåluci pe care le-am încercat!

Pe¿tii NU! La capåtul lansetei am legat 50 cm mono de 0,25 mm, cu plumb de 70 g, iar de acela¿i vârtej am prins 30 cm forfac 0,18 mm cu cârlig nr. 10, în care am pus tot carcalete – râmå cu viermu¿i. Lansam la 45 grade la vale, vreo 10 m, ¿i låsam firul liber så-l ducå apa în prag.

Cu greu am prins în final un guvid. Cel mai mare... de vreo 10 cm!!! Înghi¡ise, a¿a cå am tåiat firul, renun¡ând la cârlig, ca så-l eliberez. Între timp am dat ¿i la undi¡å – vargå finu¡å, de 4 m, cu fir 0,10 ¿i cârlig nr.16 în care puneam doi viermi. Dådeam la primul prag, cam la 1 m de mal, apå sub 1 m. Acolo am dat ¿i nadå, dar albitura... ioc. A intrat înså un pui de avat... cât un oblete. Primul guvid l-am dat amicului så-l punå în cârlig pentru ¿alåu. A¿a a fåcut. L-a pus în cârligul de sus, låsat singur în monturå ¿i l-a trimis în pragul din larg.

Am a¿teptat pre¡ de un ceas – nimic! Doar la undi¡a finå prindeam guvidei din ce în ce mai mici, dar ultimul era... chiar pitic.

Mai ¿i înghi¡ise cârligul cu totul. Am tåiat firul, låsându-l pe¿ti¿orului, am strâns în grabå ¿i am luat-o spre caså. Cu ploaia nu mai era de glumit!

Victor }|RU{

52

Profitul Agricol 23/2020

Selec]ie fin\ sau trofeu?

Se întâmplå ca, în cadrul selec¡iei la cervide ¿i îndeosebi la cåprior, så ne confruntåm cu situa¡ii care pun în dilemå rigoarea canoanelor cu eviden¡a, oarecum paradoxalå, a realitå¡ii din teren.

grupul på¿tea la lizierå. Impresionat, camaradul meu Radu a întrebat în glumå, la sfâr¿itul circuitului matinal: „Mata îi deosebe¿ti ¿i dupå nume?” La care, foarte serios, paznicul Lazår a tresårit contrariat: „De unde ¿ti¡i? Pe câ¡iva chiar i-am botezat. Îi cunosc de ceva vreme.” Dupå cât se vede,

de marcare a loviturii, ¡apul s-a lini¿tit în ierburile înalte, încå ude în urma ploii de peste noapte. Privegherea sålbåticiunii cåzute ¿i ritualul înmânårii crengu¡ei împurpurate de cåtre destoinicul Lazår au încununat emo¡iile momentului. Paznicul a respectat cu våditå u¿urare dorin¡a oaspetelui de a-¿i aduce singur vânatul la ma¿inå, råstimp în care vânåtorul a avut vreme så mediteze la faptul cå ¡apii tråitori în gorunete sunt mai bine dezvolta¡i decât

P

entru a fi mai explicit, må refer la ¡apii în declin evident, ale cåror coarne se aflå în zona punctajului medaliabil, dar prezintå certe caracteristici atipice standardelor speciei.

Ace¿tia intrå sub inciden¡a selec¡iei fine, pe care ochiul versat al specialistului îi identificå fårå gre¿, prin observa¡ii. Dupå selec¡ia fermå, elementarå, vine rândul celei de nuan¡å.

Un exemplu recent îl reprezintå cåpriorul aflat în regres, din imaginea alåturatå.

Trecut de apogeul vigorii, el apar¡inea de un fond cinegetic gestionat irepro¿abil, unde, la o ie¿ire de rutinå, se puteau numåra cu u¿urin¡å, într-o jumåtate de orå, douåzeci ¿i cinci de masculi, cum s-a întâmplat în preziua vânåtorii.

Prin compara¡ie, lucrurile devin întotdeauna mai clare. O categorie aparte, intangibilå, sunt ¡apii de viitor. Apoi, un alt e¿alon, de importan¡å vitalå pentru perspectiva speciei, îl reprezintå cei în plinå putere, de etalon. Odatå exemplarele absolut dispensabile extrase, urmeazå rårirea vârstei a treia.

Paznicul de vânåtoare ¿tia exact ce mi¿cå în terenul pe care îl are în grijå. Aståzi, asemenea oameni sunt greu de gåsit. O diplomå, de orice fel ar fi ea, nu te înveste¿te ¿i cu pasiune ori cu experien¡å. Cum spuneam, în ziua anterioarå, între douå ploi, fuseserå våzu¡i peste cincizeci de cåpriori de ambele sexe, maturi ¿i tineret.

Omul pårea cå îi cunoa¿te pe fiecare, informându-¿i oaspetele, înaintea fiecårei curbe a drumului de ¡arå parcurs cu ma¿ina: „Aici trebuie så fie douå capre, o iadå ¿i un ¡åpu¿ar, la lucernå. Seara, iese ¿i un ¡ap fain, dar târziu ¿i nu la orå fixå. Îi bånuitor ca unul båtrân.” ªi, într-adevår, a¿a era: Profitul Agricol 23/2020

ardelenii nu pot fi surprin¿i cu u¿urin¡å...

A doua zi, la prima geanå de luminå, cei doi erau deja nu departe de Pådurea Fântânii, unde obi¿nuia så iaså un cåprior cu trofeu acum în regres, puternic încå, dar dezechilibrat calitativ în privin¡a coarnelor.

Era, cum se spune în limbaj de specialitate, predestinat selec¡iei fine, cu pu¡in înaintea începerii alergatului.

Pu¡in dupå ora ¿apte, silueta masivå a celui a¿teptat s-a desprins din penumbra codrului, pierzându-se în subarboret ca-ntro ¡esåturå deaså. La un moment dat, s-a ivit în ochiul unei rari¿ti, u¿or de prins în crucea lunetei. De¿i aflat la peste o sutå cincizeci de metri, i se citeau cu u¿urin¡å atât vigoarea corporalå, cât ¿i imperfec¡iunile de nuan¡å ale podoabei capilare. De metoda apropiatului nici nu putea fi vorba, datå fiind cultura de porumb încå nevârstnic ce se interpunea pânå la buza pådurii.

De¿i pozi¡ia frontalå a cåpriorului nu-l avantaja, solicitând concentrare maximå, Radu a slobozit din carabina sa de calibrul 6,5x57 glon¡ul de 8,2 grame. Dupå saltul

al¡i semeni ai lor, gra¡ie hranei consistente.

Ulterior, avea så constate ¿i cå trofeele acestora sunt mai mari, craniul mai lat ¿i coarnele mai închise la culoare.

Lapidar, fi¿a personalå a cåpriorului din Pådurea Fântânii se prezintå astfel: 563 grame; lungimea cornului drept, viguros – 28,3 centimetri; lungimea cornului stâng, vizibil mai sub¡ire ¿i mai scurt – 26,5 centimetri; vârsta estimatå, îndeosebi dupå studierea gradului de tocire a denti¡iei – 78 ani.

Påcat cå nu se mai organizeazå, la noi, expozi¡ii cinegetice de anvergurå, nu se mai omologheazå trofee de cåtre comisiile interna¡ionale de mare calibru, sub egida Consiliului Interna¡ional al Vânåtorii ¿i Protec¡iei Vânatului (CIC), ¿i nu se mai actualizeazå ponositele cataloage ale palmaresului nostru cinegetic. Multe trofee sunt pierdute, altele au fost înstråinate, iar majoritatea dorm în colec¡ii anonime. Oare cu ce se ocupå diriguitorii tagmei?

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 18.06 - 3.07.2020

Vergil Gângu 18.06.1939, vicepre¿edinte Sec¡ia Mecanizare - ASAS Marcel Costache 19.06.1942, director ¿tiin¡ific ICDLF Vidra Octavian Chihaia 19.06.1981, marketing lead West Europe Vegetable Seeds Bayer Stela Filofteia Zamfirescu 20.06.1948, pre¿edinta Asocia¡iei Na¡ionale a Crescåtorilor de Capre Cristian Rusu 20.06.1970, director tehnic Amia Ion Nicolae 21.06.1939, pre¿edinte Universitatea Bioterra Bucure¿ti ªtefan Poienaru 21.06.1946, Agrofam Holding Ion Såvulescu 21.06.1967, director tehnic FMC Romania Antonia Iva¿cu 22.06.1952 Cornel Turcescu 23.06.1985, director-adjunct APIA Florentina Tudor 24.06.1976, director Direc¡ia dezvoltare ruralå - AM PNDR, MADR Mihai Papazi 26.06.1976, manager calitate BASF Daniel Constantin 26.06.1978, fost ministru Janos Peter Sultesz 29.06.1977, director executiv Schontal Schul Impex Dorin Burciu 30.06.1967, director regional Pioneer Valeriu Tabårå, 1.07.1949, pre¿edinte ASAS Ion Zamfir 3.07.1948, membru LAPAR, Zaneti SRL Medgidia Dan Mu¿at 3.07.1968, director regional vânzåri KWS 54

Când o zbura porcul, o afacere de 600 milioane $ ¥n plinå pandemie, când avioanele zboarå cu zgârcenie, un magnat rus, Alexey Isaykin, are avioanele pline, scrie Bloomberg. Compania lui, Volga-Dnepr Group, a transportat peste 3.000 de porci de pråsilå din Fran¡a pânå în China. Animalele sunt destinate så refacå efectivele pe cea mai mare pia¡å a cårnii de porc din lume, afectatå de pesta porcinå africanå.

Din China, avioanele Volga-Dnepr Group vin încårcate cu må¿ti, combinezoane, echipamente medicale ¿i vehi-

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1

2

3

4

5

6

7

8

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 22/2020 ORIZONTAL: VERDE - ARAP; INARMAT - BA; RUSA - TOPOR; AM - CORMANA; NEGURI - NAS; RAIDURI - U; TAURI - ACAT; E - RENOVATI; PAI - ARATOS; INTERESANT.

cule pentru dezinfectarea stråzilor. În primele patru luni ale acestui an, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 32%, pânå la 630 milioane de dolari.

“Pentru transportatorii cargo, cum suntem noi, pandemia este o ¿anså. Anterior, mai mult de jumåtate din marfå era transportatå în compartimentele de bagaje ale avioanelor de pasageri. Odatå cu dispari¡ia acestei oferte, cererea pentru cargo a explodat, iar pre¡urile s-au dublat”, spunea Alexey Isaykin.

ORIZONTAL: 1) Scoar¡å lucratå în stil rustic – A face o prezentare graficå; 2) Grupa¡i în bloc; 3) Cu mu¿chii dezvolta¡i – Iarna pe uli¡å; 4) Indicator de sens contrar – Aruncate dupå ce li se scot cuiele; 5) Remarcat în produc¡ie; 6) Se aude la apel – Coborâri în perioada de schi; 7) Poamå rea – Haos fårå margini! 8) Prezent la ¡arå – A pune la fiert; 9) Cåzut la pregåtirea fizicå – Grosul coloanei; 10) Ie¿ire din fire.

VERTICAL: 1) O micå parte a satelor – Primele admise... la academie! 2) A excela ca turnåtor – Scåldate în mai multe ape; 3) Prinså de micå cu minciuna – Cum vå place; 4) Bra¡ de fier – Chelul ie¿it la soare; 5) Executate prin împu¿care – Una ¿i nimic mai mult! 6) O ¡in curelele – A face så disparå; 7) A dat lucrare scriså la istorie; 8) Dau din coadå – Trase cu spatele; 9) ºine cu putere; 10) ªtiute pe dinafarå.

Profitul Agricol 23/2020