Profitul Agricol nr. 24, din 24 iunie 2020

nr. 24 din 24 iunie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Nestatornicie, numele tåu este doza maximå de azot dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

În anul 2012 a fost utilizat un model matematic de simulare a transportului apei ¿i a nitra¡ilor prin sistemul sol-plantå-atmosferå pentru a calcula doza maximå de azot care poate fi folositå în condi¡iile minimizårii pierderilor prin scurgere ¿i percolare a nitra¡ilor (Codul de Bune Practici Agricole, 2012).

Lucrurile au mers destul de departe. ºinând cont de asolament (cultura în cauzå ¿i premergåtoarea), de condi¡iile pedoclimatice locale (5 clase de calitate a solului, o serie lungå de ani (1961-2000) utilizatå ca referin¡å, gradul de intensificare a sistemului de produc¡ie exprimat prin mårimea recoltei scontate, au fost elaborate, pentru fiecare comunå din zonele vulnerabile la nitra¡i, fi¿iere cu dozele maxime de azot, ce puteau fi descårcate de pe site-ul ICPA. Totul era perfect. Dozele maxime erau generoase. Într-un exemplu dat în Cod, la grâu dupå grâu, pe solurile din clasa 1 se puteau folosi 205 kg N/ha, pe cele din clasa 2, 174 kg N/ha ¿i 136 kg N/ha pe terenurile din clasa 3.

anul XXIII, nr. 24/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing

Surprizele apar abia în varianta Codului din 2015...

Dozele maxime de azot au regresat semnificativ ¿i, în locul condi¡iilor care determinau mårimea dozei, au apårut, prin ra¡iuni de Hocus Pocus, valori care reprezintå produsul dintre consumul specific (30 kg N/tona de semin¡e la grâu) ¿i mediile produc¡iilor na¡ionale din ultimii 10 ani, cu produc¡ii de 4-5 t/ha la grâu ¿i porumb.

Pe parcela pe care în 2012 puteam folosi o dozå maximå de 205 kg N/ha, în 2020 se pot folosi maxim 120 kg N/ha, dacå nu se fac analizele agrochimice.

Dacå facem analizele, vom avea dreptul så folosim tot 205 kg N/ha.

Evident, un agricultor nu va utiliza cea mai mare dozå care nu polueazå, ci cea la care ob¡ine cel mai mare profit. ªi va ¡ine cont de rezerva de azot din sol.

Problema este cå cei care au fåcut analizele vor spune cå cea mai mare produc¡ie o pot ob¡ine cu 205 kg N/ha. Bineîn¡eles, dacå am condi¡iile climatice ¿i tehnologice pentru produc¡ii de 7-9 t/ha la grâu.

Atâta doar cå fermierii n-ar trebui så fie interesa¡i de doza maximå de azot pe care o pot folosi, ci de doza potrivitå pentru tehnologia optimå economic.

Profitul Agricol 24/2020

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Ma[ini [i utilaje

Suprafe¡e calamitate, mai mici decât cele raportate de fermieri Iohannis, un sus¡inåtor al convergen¡ei subven¡iilor O veste bunå: avem 17.000 de agricultori mai pu¡in ca anul trecut

Claas Telematics monitorizeazå câmpul, utilajele ¿i recoltarea 42 Grapa Amazone Catros XL pentru un pat germinativ de calitate 44

7

7

8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de oleaginoase Produc¡ia mondialå de soia: 363 de milioane de tone Mai multå floarea-soarelui ca anul trecut 71 milioane de tone de rapi¡å:

12 14

16

18 18

Via]a companiilor Cre¿te echipa Mas Seeds Adama se implicå în combaterea ambroziei

20

20

Culturi vegetale Aten¡ie la afidele din floarea-soarelui!

21

FMC ¿i SCDA Lovrin, campanie de eradicare a Ostrinia nubilalis 22

Cât conteazå agricultura pentru pre¿edin¡ia germanå a Consiliului UE Grâul românesc, penalizat de Egipt USR: Legea mirosurilor nu trebuia så loveascå în fermieri

9 10

10

Avertizare pentru porumb: sfredelitorul tulpinilor ¿i omida fructifica¡iilor 23 Viermii sârmå, atac devastator în absen¡a tratamentului såmân¡å 24 Lupta cu seceta la Agricost, în IMB 26 Alternativa Alcedo la neonicotinoide, împotriva viermilor sârmå 26 Rachetele antigrindinå ¿i ploaia 28 Turcia a¿teaptå o produc¡ie record de grâu 30 Agrotempo, dezvoltat de Mas Seeds 30 Agrii a lansat brandul de semin¡e Atlas 31 Ortus 5 SC. Productivitate fårå acarieni 32 NoFly WP, o solu¡ie excelentå pentru combaterea musculi¡ei albe de serå 34

Cre[terea animalelor Legea reproduc¡iei la påsåri a trecut de Parlament Romsilva reduce efectivele de cai

36 38

Combinele New Holland TC, mai fiabile ¿i mai productive DeLaval asigurå service-ul pentru robo¡i în toatå ¡ara

45

46

Informa]ii externe Coronavirusul închide abatoarele din Marea Britanie ªi abatoarele din Germania sunt lovite de coronavirus Pesta porcinå africanå, în Nigeria China nu mai cumpårå somon din Europa

48

48 49

49

Magazin Snagov, un lac de poveste Cåpriori, în hora Sânzienelor Cât de rasist era Uncle Ben’s?

52 53

54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

Suprafe]e calamitate, mai mici decât cele raportate de fermieri Centralizarea suprafe¡elor calamitate este aproape încheiatå, anun¡å ministru Agriculturii, Adrian Oros. Ministrul a fåcut o dezvåluire importantå la interviurile Profitul Agricol live: “Dac\, din în[tiin]\ri, suprafe]ele calamitate erau de 1.452.436 ha, din procesele-verbale finalizate rezult\ c\ suprafa]a total\ calamitat\ este 1.165.000 ha.

Sigur, sunt jude]e în care diferen]a a fost mai mare, în altele mai mic\.” În urma centralizårilor de la comisiile jude¡ene, topul jude¡elor afectate aratå acum astfel: Constan¡a - peste 300.000 ha, Cålåra¿i - 135.000 ha, Tulcea - 121.000, Ialomi¡a - 111.000, Bråila - 72.000, Buzåu - 69.000.

Buzåul este jude¡ul cu cel mai mare procent de calamitare (90%), prin

raportare la suprafa¡a înfiin¡atå cu culturi de toamnå - 77.000 ha.

Cuantumul despågubirilor råmâne o necunoscutå Secretarul de stat Emil Dumitru a vehiculat cifra de 200 de euro/ha, dar Oros nu o confirmå. Sigur, politician abil, nici nu o infirmå.

“Analiz\m mai multe modalit\]i de calcul al desp\gubirilor, sugerate de asocia]iile de fermieri [i de speciali[ti, unele legate de venituri, altele de cheltuieli.

Altele sugereaz\ o sum\ forfetar\ pe ha.

Decizia nu va putea acoperi toate pierderile de venit, dar trebuie s\ fie desp\gubiri juste [i acordate rapid, pentru a putea fi utilizate în campania din toamn\.”

Robert VERESS

Iohannis, un sus]in\tor al convergen]ei subven]iilor Pre¿edintele României a insistat, pe lângå Charles Michel, pre¿edintele Consiliului European, ca alocårile pentru România så fie cât mai consistente atât pentru politica de coeziune, cât ¿i pentru agriculturå. Referitor la Politica Agricolå Comunå, Klaus Iohannis a pledat pentru suplimentarea alocårilor Profitul Agricol 24/2020

pentru dezvoltare ruralå. În ceea ce prive¿te plå¡ile directe, pre¿edintele a solicitat continuarea procesului de convergen¡å externå a acestora, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii så fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest.

Oros vrea modificarea impozitårii zilierilor Ministrul Adrian Oros anticipeazå cå Guvernul va modifica o prevedere din ordonan¡a de modificare a Codului Fiscal, prin care Guvernul Dåncilå a decis, anul trecut, majorarea cu 25% a impozitårii veniturilor muncitorilor zilieri ¿i sezonieri.

“Vom anula acel articol, fiindcå sunt foarte mul¡i zilieri, în special în zona de vest, care trec grani¡a så lucreze în Ungaria (unde taxarea muncii zilierilor este micå), iar fermierii din zonå råmân fårå for¡å de muncå”.

Romsilva are un director general... temporar Teodor ºigan a fost numit, de Consiliul de Administra¡ie al Romsilva, director general cu mandat provizoriu. ºigan va conduce Regia timp de 4 luni ,dupå care, probabil, se va întoarce pe pozi¡ia de director al Direc¡iei Silvice Arad, pe care o conduce de 13 ani.

Premierul fa¡å în fa¡å cu crescåtorii de animale Mai pu¡in mediatizate, såptåmâna trecutå au avut loc douå întâlniri ale premierului Ludovic Orban cu crescåtorii de animale. ¥ntâi s-a våzut cu reprezentan¡ii structurilor asociative ale crescåtorilor de ovine. Apoi, la o zi distan¡å, a fost rândul asocia¡iilor producåtorilor de carne de porc så fie invita¡i la Palatul Victoria. La ambele întâlniri a fost ¿i ministrul Oros.

Pesta porcinå pfricanå nu då semne cå s-ar opri În 19 iunie pesta porcina africanå evolua în 24 de jude¡e, 150 de localitå¡i, cu 272 de focare (dintre care 5 în exploata¡ii comerciale). În alte 16 jude¡e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre¡. ¥n intervalul 11 - 17 iunie au fost înregistrate 10 focare noi ¿i au fost stinse 7 mai vechi.

Pâna acum PPA a cumulat despågubiri de 441 milioane lei, pentru 15.129 de proprietari. În perioada urmåtoare vor fi mai plåtite alte 8 milioane lei pentru 203 proprietari.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

O veste bun\> avem 17.000 de agricultori mai pu]in ca anul trecut APIA a anun¡at cå, pânå pe 15 iunie, au fost depuse 826.964 de cereri unice de platå pentru o suprafa¡å totalå de 9.814.937,86 hectare. Fa¡å de anul trecut, numårul cererilor a scåzut cu 17.307. O altå observa¡ie, suprafa¡a raportatå a crescut cu 170.206 ha fa¡å de anul trecut trecut. Aceste douå cifre indicå o tendin¡å de comasare a suprafe¡elor. S-a redus numårul cererilor pentru suprafe¡e mai mici de 5 hectare, crescând, în schimb, numårul cererilor pentru suprafe¡e mai mari de 5 ha (vezi tabelul), ceea ce întåre¿te ideea cå se produce o comasare.

Dar unde se aflau cele 170.000 de hectare anul trecut de nu a depus nimeni cerere de subven¡ie pentru ele?

Råspunsul vine de la ministrul Oros: “Probabil c\ în anii preceden]i aceste suprafe]e nu au fost raportate. Fie nu au fost lucrate, fie oamenii nu au reu[it s\ se mobilizeze s\ depun\ cererile. Poate fi un motiv [i faptul c\ birocra]ia s-a diminuat prin posibilitatea depunerii online. Aceasta este un bun câ[tigat [i nu ne vom întoarce la vechea procedur\”.

Procedura de depunere online a cererilor a fost întâmpinatå cu neîncre8

dere de unii fermieri ¿i primari, spune ministrul. Mai mult, au existat chiar cazuri în care primarii nu au fost cooperan¡i, nu au dorit så ajute fermierii, nu au eliberat în timp util adeverin¡ele necesare etc. Dar ¿i liberalii s-au mobilizat ¿i au mediat situa¡iile punctual, cu ajutorul prefec¡ilor. În privin¡a structurårii pe categorii de vârste, la categoria 18 - 25 de ani sunt cu 1.500 mai mul¡i fermieri fa¡å de anul trecut. La categoria 25 - 40 de ani, respectiv 40-50 ¿i 50-60 sunt câte 2.000 de fermieri în plus. A scåzut numårul fermierilor cu vârsta peste 60 de ani.

Suprafa¡å fermå (ha) 0-1

Cereri 2019 NA

Cereri 2020 3.739

1-5

584.000

563.000

5 - 30

173.000

178.000

30 - 50

15.123

15.750

50 - 100

8.981

9.048

100 - 300

8.682

8.854

300 - 500

2.167

2.178

500 - 1.000

1.642

1.685

peste 1.000

887

896

Dar ¿i a¿a sunt depuse 5.000 de cereri pentru categoria 90-100 de ani, în scådere de la 6.900 anul trecut.

Oros salutå întinerirea din domeniu, dar admite cå este un proces care s-a produs mai mult pe cale naturalå decât stimulat de programe guvernamentale.

Din punctul såu de vedere, måsurile de sprijin din noul PNS ar trebui orientate, cu precådere, cåtre sprijinirea comasårii a terenurilor ¿i transformarea fermelor de subzisten¡å în ferme comerciale viabile.

“Vom avea m\suri dedicate acestui scop, s\ încuraj\m popula]ia tân\r\ care mai exist\ în mediul rural s\ r\mân\ acolo [i s\ se ocupe cu agricultura [i activit\]i conexe. În special în zonele cu constrângeri naturale, precum zona montan\, zona Deltei”.

Declara¡iile ministrului au fost fåcute în cadrul obi¿nuitelor convorbiri såptåmânale pe care le poartå prin internet cu jurnali¿tii Profitul Agricol.

Robert VERESS Profitul Agricol 24/2020

Cât conteaz\ agricultura pentru pre[edin]ia german\ a Consiliului UE Deoarece pe 1 iulie Germania va prelua pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului UE, ministrul nostru, Adrian Oros, a avut un prim dialog diplomatic cu omologul såu german, Julia Klockner.

D

in fericire, oficialii au fost genero¿i cu informa¡iile de culise. A¿a am aflat cå programul pre¿edin¡iei germane se va baza pe problemele aprovizionårii cu alimente, siguran¡a ¿i securitatea alimentarå, evolu¡ia Politicii Agricole Comune, digitalizarea agriculturii ¿i bunåstarea animalå. Ministrul german a cåutat så afle de la Adrian Oros a¿teptårile României.

Ministrul român a insistat pe convergen¡a plå¡ilor directe, sprijinul cuplat voluntar ¿i ajutorul na¡ional tranzitoriu. ªi a mai cerut instituirea unor forme de sprijin similare celor acordate în sectorul lapte ¿i carne de porc în contextul embargoului cu Federa¡ia Ruså. În privin¡a sectorului vegetal, ministrul a aråtat cå acesta nu a fost afectat de criza pandemiei cât a fost lovit de seceta pedologicå extremå, cea mai serioaså din ultimii 50 de ani. Aproximativ 1,4 milioane de hectare semånate în toamnå au fost afectate.

Ministrul Julia Klockner a abordat problemele sistemului de asiguråri în agricultura de la noi (så fi sim¡it nevoia unor låmuriri?), Cadrul Financiar Multianual, strategiile Farm to Fork ¿i Biodiversitate 2030, etichetarea bunåstårii animalelor, situa¡ia cetå¡enilor roProfitul Agricol 24/2020

mâni care lucreazå sezonieri în agriculturå în UE ¿i a pregåtit temele Consiliului AgriFish.

De la Oros, Klockner a aflat cå România sus¡ine finalizarea Cadrului Financiar Multianual în perioada urmåtoare, în vederea asigurårii resurselor financiare necesare punerii în aplicare a noii PAC ¿i cere un sprijin financiar mai consistent pentru agriculturå.

Cå PAC trebuie så beneficieze de un buget adecvat, corelat cu nivelul ambi¡iilor de mediu, a fost o chestiune cu care amândoi mini¿trii au fost de acord de la început.

Referitor la strategiile Farm to Fork ¿i Biodiversitate 2030, ministrul Oros a subliniat cå obiectivele sunt adecvate dacå se asigurå resurse financiare semnificative, cu care så fie sprijini¡i agricultorii pentru contribu¡ia lor la atingerea ¡intelor propuse. În privin¡a etichetårii bunåstårii animalelor, o prioritate pentru Germania, Adrian Oros a salutat includerea acestei teme pe lista de prioritå¡i, dar a transmis cerin¡a ca produsele importate din ¡årile ter¡e så fie similare celor din UE ¿i noile acorduri comerciale så impunå partenerilor tranzi¡ia cåtre un sistem durabil la nivel global. În ceea ce prive¿te exportul de animale vii, interesul României este de a reglementa exportul ¿i nu de a-l interzice. “Sunt pie¡e tradi¡ionale importante care nu ar trebui pierdute. De aceea trebuie så gândim o legisla¡ie europeanå clarå care så asigure un transport în condi¡ii optime de bunåstare", a punctat ministrul român.

Andrei DORNEANU

Profesioni¿tii rapi¡ei Rapool Vineri, pe 26 iunie, de la ora 13, va avea loc recoltarea loturilor înscrise la concursul Profesioni¿tii Rapi¡ei 2020, organizat de Rapool Ring România. Recoltarea va avea loc în localitatea Mircea Vodå, jud. Bråila, la ferma Rominsem. Cei zece fermieri înscri¿i în competi¡ie vor prezenta tehnologia aplicatå, precum ¿i costul ei. Desfå¿urarea evenimentului este condi¡ionatå de existen¡a unor condi¡ii prielnice.

Avertisment Dekalb: un atac atipic la rapi¡å În majoritatea zonelor din ¡arå a fost semnalatå prezen¡a adul¡ilor de Plutella xylostella (Molia verzei) în cultura de rapi¡å. Larvele acestui dåunåtor atacå cu precådere la nivelul silicvelor ¿i, prin rosåturile pe care le produc, pot provoca dehiscen¡a (deschiderea) prematurå a silicvelor. Dat fiind faptul cå în douå såptåmâni rapi¡a se va recolta, speciali¿tii Bayer recomandå verificarea culturilor ¿i, în cazul unui atac puternic, aplicarea unui tratament cu lipici Lamfix SO. Agroland intrå pe burså De såptåmâna aceasta, obliga¡iunile emise de Agroland Business System, care opereazå lan¡ul de magazine Agroland, intrå la tranzac¡ionare pe BVB, Bursa de Valori Bucure¿ti.

Agroland va utiliza capitalul atras pentru dezvoltarea unor magazine moderne, mai mari, care så ¡inteascå ¿i clien¡ii de hobby.

Suveranitatea alimentarå europeanå, o nouå strategie?

Fran¡a vrea så provoace o discu¡ie despre suveranitatea alimentarå europeanå, a declarat ministrul francez al agriculturii. Fran¡a singurå nu poate fi autosuficientå, dar în cadrul construc¡iei europene se poate construi o independen¡å agroalimentarå. Interesant este cå Parisul este dispus så renun¡e la importul de soia din America.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Grâul românesc, penalizat de Egipt Ameropa a primit de la egipteni cu 3 dolari/tonå mai pu¡in decât au primit ru¿ii ¿i ucrainenii O nouå licita¡ie organizatå de GASC ¡iile GASC. De regulå, diferen¡ele sunt provocase deja emo¡ie pe pie¡ele ex(societatea de stat din Egipt care se de ordinul cen¡ilor, a¿a cum este acum terne, iar traderii au anticipat un cost cel pu¡in pentru revenirea grâului româocupå de achizi¡iile de cereale) s-a în- între grâul ucrainean ¿i cel rusesc.

O explica¡ie oficialå pentru aceastå nesc pe aceste pie¡e. cheiat joi, 18 iunie, cu achizi¡ia a 240.000 de tone de grâu, respectiv pa- diferen¡å nu a fost oferitå de Egipt. ªi “Pie]ele externe se cuceresc greu, în ani tru Panamax-uri (vapoare cu capaci- conducerea Ameropa România a refude zile, [i se pot pierde foarte simplu [i tatea de transport de 60.000 de tone). zat så comenteze de ce compania a acrapid prin asemenea decizii pripite” Acestea vor trebui så fie livrate în inter- ceptat pierderi de aproape 180.000 de acesta a fost mesajul transmis atunci de dolari la acest transport, în raport cu valul 25 iulie - 5 august a.c.

ARCPA, asocia]ia român\ a traderilor de Jumåtate din cantitate va fi grâu ru- competitorii ru¿i ¿i ucraineni. cereale.

Mai mul¡i anali¿ti din pia¡å spun cå sesc, iar câte 60.000 de tone vor fi cu grâu originar din România, respectiv cel mai probabil este vorba de penaliÎnaintea Ordonan¡ei militare 8, grâul Ucraina. Grâul românesc va fi livrat de tatea despre care comercian¡ii de ce- românesc nu avea probleme så se imAmeropa, la un pre¡ de 216,23 USD/t reale au avertizat cå o vor avea de su- punå la licita¡iile interna¡ionale, gra¡ie inC&F (costul mårfii livrate în Egipt), cu portat, dupå controversata decizie a dicilor de panifica¡ie corespunzåtori. Råaproape 3 dolari sub grâul ucrainean, Guvernului României din 9 aprilie a.c. mâne de våzut în ce måsurå se vor livrat de LDC (219,03 USD/t), ¿i cel ru- Atunci, prin Ordonan¡a militarå nr. 8, s-a reflecta aceste pierderi ale traderilor în sesc, livrat de ADM (219,13 USD/t), interzis exportul de cereale ¿i de pro- rela¡iile cu fermierii români, chiar în achiduse cerealiere. respectiv Hakan (219,20 USD/t). zi¡iile de cereale din aceastå perioadå.

Dupå doar o såptåmânå, Guvernul a O asemenea diferen¡å, de ordinul dolarilor, este o premierå pentru licita- revenit asupra interdic¡iei, înså aceasta Robert VERESS

USR> Legea mirosurilor nu trebuia s\ loveasc\ în fermieri Såptåmâna trecutå a stârnit multå zarvå Legea mirosurilor, adoptatå de Camera Deputa¡ilor pe 17 iunie.

Pe scurt, lege prevede ca operatorii economici care genereazå mirosuri deranjante så fie obliga¡i så reducå disconfortul olfactiv.

Proiectul a fost ini¡iat de USR, care explicå necesitatea lui prin vidul legislativ, ce nu ar permite Gårzii de Mediu så dea amenzi poluatorilor.

“Mirosurile afecteazå pe toatå lumea. Dacå pute, pute ¿i pentru USR-ist, ¿i pentru PSD-ist, ¿i pentru UDMR-ist, ¿i pentru sårac, ¿i pentru bogat. ªi pentru cetå¡ean, ¿i pentru politician”, explica deputatul Cornel Zainea (USR) la dezbaterile în plen.

Foarte rapid dupå promulgarea legii internetul s-a inflamat de reac¡iile aso10

cia¡iilor crescåtorilor de animale, care au våzut în Legea mirosurilor o ac¡iune îndreptatå împotriva zootehniei. ªi, probabil, au dreptate.

Ca så nu încaseze mai mult, USR s-a gråbit så dea dezmin¡iri. De fapt, spune un comunicat oficial al partidului, Legea mirosurilor nu cautå så loveascå în agricultori. Din contrå, legea nu creeazå nicio porti¡å primarului så poatå închide fermele care sunt supuse reglementarilor privind protec¡ia mediului.

Primarul nu are atribu¡ii de inspec¡ie ¿i control asupra autoriza¡iilor integrate de mediu. Activitatea aceasta este realizatå doar de Garda de Mediu ¿i de comisariatele jude¡ene ale acesteia.

Dar posibilitatea autoritå¡ilor locale de a interzice desfå¿urarea unor acti-

vitå¡i care ar putea genera disconfort nu este o noutate. Ea apare încå din OUG 195/2005 pentru asigurarea unui mediu de via¡å sånåtos. Legea mirosurilor doar adaugå ¿i disconfortul olfactiv.

Pe scurt, e limpede cå la USR n-a prevåzut nimeni deturnarea unei legi altfel acceptabile din punctul de vedere al unui orå¿ean, spre agriculturå. Asta spune ceva despre aplecarea partidului spre problema ruralå.

Doar argumentul final meritå re¡inut. “În plus, metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv se stabile¿te prin Hotårâre de Guvern.” Nu ne certa¡i pe noi, noi doar am fåcut legea, Guvernul e de vinå...

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 24/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e chis la 209 dolari/tonå (899), în scådere cu 8 dolari/t fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 8 iunie.

Grâu România FOB Constan¡a 187 euro/t (- 4 euro/t) 898 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 63.970 tone, Columbia 29.170 tone, Vietnam 27.770 tone, Italia 21.770 tone ¿i Mexic 13.770 tone.

¥n perioada 8 - 12 iunie 2020 pre¡ul grâului a înregistrat scåderi pe toate bursele mondiale:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 212 dolari/tonå (912 lei), cu 5 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a în-

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Iul Aug Sept

08.06 127 127 133

09.06 125 125 131

10.06 124 124 130

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sept

08.06 187 190 194

09.06 185 189 193

11.06 123 123 129

12.06 121 120 127 $/t

10.06 11.06 12.06 184 183 181 187 185 184 191 189 185

08.06 Rouen 183 Dunquerque 185 Pallice 185 Creil FOB 177 Moselle FOB 175 Rouen FOB 189

09.06 10.06 181 180 184 183 184 183 175 174 174 173 187 185

Iul Aug Sept

09.06 215 214 217

10.06 214 213 215

România

11.06 213 211 214

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 12 iunie 2020, a fost

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 177 euro/tonå (850 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 159 euro/tonå (763 lei).

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 157 euro/tonå

Iul Aug Sept

09.06 131 130 135

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 08.06 157 157 165 Bordeaux FOB 177 Pontivy 159 Bordeaux Pallice Rhin

12

$/t

10.06 11.06 12.06 132 133 134 131 132 135 134 135 137 euro/t

09.06 10.06 11.06 12.06 153 155 157 157 153 155 157 157 163 164 165 165 174 175 177 177 155 157 159 159

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iunie, este de 169 dolari/tonå (727 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

08.06 131 132 137

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

12.06 212 210 213

FOB Constan¡a 175 euro/t (+2) 840 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în iunie 2020, a fost de 170 dolari/t (731 lei).

12.06 177 180 179 174 171 183

de 159 dolari/tonå (684 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 183 euro/tonå (878 lei), mai mic cu 6 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 180 euro/tonå (864 lei), mai mic cu 5 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iunie 2020 este de 175 dolari/t (752 lei).

euro/t 11.06 179 181 181 173 172 184

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 08.06 217 215 219

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 171 euro/tonå (821 lei), în scådere cu 4 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

(754 lei), acela¿i cu pre¡ul de deschidere.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 165 euro/tonå (792 lei).

Brazilia este mai micå cu 1,3 milioane de tone fa¡å de estimarea ini¡ialå de 100,99 milioane tone.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 169 dolari/tonå (727 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

Produc¡ia de porumb din

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

08.06 09.06 10.06 11.06 12.06 165 163 165 167 169 167 157 159 161 167

Profitul Agricol 24/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n ultima såptåmânå s-a înregistrat o stagnare a pre¡ului soiei ¿i a produselor derivate pe toate bursele mondiale.

Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 350 dolari/tonå (1.505 lei), fårå nici o modificare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 iunie.

Principalele destina¡ii: JaCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 08.06 317 319 320

Iul Aug Sept

09.06 315 317 317

$/t 10.06 315 317 319

11.06 317 319 320

12.06 319 320 321

România FOB Constan¡a 179 euro/t (+2) 859 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iunie 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Astfel, pre¡ul orzului furaeuro/t

08.06 Rouen 163 Dunquerque 165 Moselle 163 Pontivy 165 Orz bere: Creil** 175 Moselle** 179

09.06 161 163 161 163

10.06 163 165 163 165

11.06 165 167 165 167

12.06 167 169 167 169

173 175 177 179 177 179 181 185

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 8 - 12 iunie 2020, a fost de 185 dolari/tonå (795 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI

8- 12.06.2020

Principalele destina¡ii sunt:

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 347 dolari/tonå (1.492 lei).

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 319 dolari/tonå (1.340 lei).

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iul Aug Sept

08.06 620 623 629

09.06 10.06 11.06 617 609 607 620 617 611 623 617 615

$/t 12.06 620 623 629

jer, FOB-Rouen, a fost de 167 euro/tonå (802 lei).

A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 iunie.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

ponia 61.970 tone, Bangladesh 58.370 tone, Egipt 48.570 tone, Mexic 47.970 tone ¿i Indonezia 27.770 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 185 euro/tonå (888 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 8 iunie.

Fran¡a anun¡å o produc¡ie de orz de 8,5 milioane de tone, în scådere cu cca 1 milion de tone fa¡å de anul trecut.

Australia: pentru livrare în iunie 2020, pre¡ul orzului furajer este 205 dolari/t (881 lei), mai pu¡in cu 2 dolari/tonå fa¡å de cel de såptåmâna trecutå.

China 193.770 tone ¿i Eritrea 33.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iunie Iulie

$/t

08.06 09.06 10.06 11.06 12.06 181 179 181 183 185 190 185 187 191 193

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

08.06 09.06 10.06 11.06 12.06 319 315 317 319 319 323 319 320 322 323

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 8 12 iunie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 355 euro/tonå (1.704 lei), mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Iunie Iulie

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iunie, este de 369 dolari/tonå (1.587 lei), mai mare cu 12 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 12 iunie 2020, a fost de 341 dolari/tonå (1.466 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iunie 2020, este de 377 dolari/t (1.621 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Iunie

$/t

08.06 09.06 10.06 11.06 12.06 337 335 337 339 341

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a scåzut.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 343 euro/tonå (1.646 lei), cu 7 euro mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 iunie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 341 euro/tonå (1.637 lei), cu 8 euro/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere.

euro/t

08.06 09.06 10.06 11.06 12.06 Dieppe 350 347 351 353 355

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 345 euro/tonå (1.656 lei), în scådere cu 6 euro/tonå.

Produc¡ia de rapi¡å a Fran¡ei este estimatå la 3,5 milioane de tone, iar cea din Uniunea Europeanå va ajunge la cca 16 milioane de tone.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

08.06 Rouen 349 Dunquerque 351 Moselle 350

12.06 341 345 343

09.06 347 350 349

10.06 345 349 347

11.06 343 347 345

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

209 dolari/t

Profitul Agricol 24/2020

-8

159 dolari/t

=

$/t

08.06 09.06 10.06 11.06 12.06 347 345 343 345 347 349 343 345 347 349

350 dolari/t

=

185 dolari/t

+4 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 606 milioane tone, cu 31 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut, spune buletinul USDA despre pia¡a cerealelor.

Structural, va fi formatå astfel: - soia (363 mil. tone, mai mare cu 28 mil. tone fa¡å de anul trecut); - rapi¡å (71 mil. tone); - floarea-soarelui (57 mil. t., cu 2 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); - semin¡e de bumbac (46), arahide (44), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). ºårile mari consumatoare sunt Chiªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 Oct. 341 319 Nov. 334 318 Dec. 330 324 Ian. 2020 331 332 Feb. 2020 325 334 Mar. 2020 344 364 Apr. 2020 326 363 Mai 2020 318 328

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 186 197 214 184 201 217 198 201 239 204 209 239 207 208 244 198 213 260 203 227 288 199 231 260

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va atinge 209 milioane tone, fa¡å de 204 milioane tone în anul 2019/20.

Structura sortimentalå: - ulei de palmier (75 mil. tone); - soia (59 mil. tone); - rapi¡å (27 mil. tone); - floarea-soarelui (21 mil. tone); - nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt China (39 milioane tone), UE (27 milioane 14

na (129 milioane tone pe an), SUA (62 mil. tone), Argentina (49), UE (47), Brazilia (47), India (30), Rusia (20) ¿i Ucraina (18). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (83 milioane tone), SUA (57), Canada (13). ºårile mari importatoare sunt China (100 milioane tone), UE (22,5), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 111 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mici decât anul trecut.

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 348 milioane tone, cu 9 milioane tone mai mare decât anul precedent.

Structura sortimentalå (mil. tone): - soia (247 mil. tone); - rapi¡å (38 mil. tone); - floarea-soarelui (23 mil. tone); - semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (7) ¿i copra (2). ºårile mari consumatoare de ¿ro-

tone), India (23 milioane tone), SUA (18 mil. t) ¿i Indonezia (16). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (4) ¿i Rusia (3,6). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (12), UE (11), ¿i SUA (5 milioane tone).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 20 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20. pagini de

Marilena R|DUCU

Semin¡e oleaginoase An de pia¡å 2019/20 Oct. Nov. Dec. Ian. 2020 Feb. 2020 Mar. 2020 Apr. 2020 Mai 2020

dolari/tonå

Soia Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2)

-

-

-

-

-

316 316 320 325 316 311 307 ND

385 377 381 390 376 369 362 360

384 395 388 425 445 454 454 ND

366 389 418 443 426 406 424 433

427 430 449 459 439 406 406 409

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

turi proteice sunt China (96 milioane tone), UE (55), SUA (40), Brazilia (20), India (16) ¿i Rusia (8,5 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (16), SUA (12) ¿i Ucraina (6).

Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (25 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5) ¿i SUA (4 milioane tone).

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 13 milioane tone.

Uleiuri vegetale dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Rott SUA Rott Rott (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 Oct. Nov. Dec. Ian. 2020 Feb. 2020 Mar. 2020

Apr. 2020 Mai 2020

664 675 711 728 667 596 566 557

762 769 825 871 759 725 673 672

1.235 1.235 1.676 1.543 1.543 1.676 1.676 1.631

738 763 802 830 759 706 728 751

883 904 923 946 899 804 765 798

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul Agricol 24/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia> 363 de milioane de tone

Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 363 milioane tone, cu 28 milioane de tone mai mare decât în anul 2019/20.

ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (131 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (112, mai mult cu 5 mil. tone), Argentina (53,5, în cre¿tere cu 3,5 mil. de tone), China (17,5), India (10,5), Paraguay (10) ¿i Canada (6).

Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (3,4) ¿i Taiwan (3 milioane tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 98 milioane tone, fa¡å de 100 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 247 milioane tone, cu 7 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (74 mil. tone, mai mult cu 5 mil. de tone), SUA (46), Argentina (35), Brazilia (33), UE (12) ¿i India (7,5 mil. t).

ºårile mari consumatoare sunt ºårile mari consumatoare sunt ChiChina (93,5 milioane tone), SUA (58), Brazilia (45), Argentina (43), UE (16), na (73 mil. tone), SUA (34 mil. tone), UE India (9), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), Indonezia (6), tone).

Iran (5), Thailanda (4), Fed. Ruså (4).

Marii exportatori de soia sunt Braºårile mari exportatoare de ¿roturi zilia (83 milioane tone, mai pu¡in cu 2 mil. de tone decât anul trecut), urmatå din soia sunt Argentina (30 milioane de SUA (56 mil. tone, cu 11 mil. tone mai tone), Brazilia (16) ¿i SUA (12 milioane mult decât anul trecut), Argentina (6,5) de tone). ¿i Paraguay (6,3 milioane tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (19 milioane tone), urmatå de Marii importatori de soia sunt ChiVietnam (5), Indonezia (5), Thailanda na (96 milioane tone, cu o cre¿tere de 2 mil. tone), urmatå de UE (15), Mexic (6), (3), Filipine (3), Iran (2,4), Mexic (2),

16

Coreea de Sud (2) ¿i Japonia (1,6 milioane tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 59 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt China (17 milioane tone), SUA (11 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (10 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2,4). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1 mil. tone), SUA (950.000 tone), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3,2 milioane tone), China (1,2 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,8).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone, egale cu cele din anul 2019/20.

Profitul Agricol 24/2020

Pre]uri [i pie]e

71 milioane de tone de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 71 milioane tone, cu 3 milioane tone mai mult decât în anul 2019/20.

tone), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,3).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å este evaluatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 38,6 milioane tone, egalå cu cea din anul trecut.

ºårile mari producåtoare sunt: Canada (20 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13) ¿i India (8 mil. tone).

ºåri mari producåtoare sunt UE (13 milioane tone), China (9), Canada (6) ¿i India (4). ºårile mari consumatoare (mil. t): UE (13), China (10), India (3), Japonia (1,3), Canada (0,7).

Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å: UE (9,4 milioane tone), China (6), Canada (4,3) ¿i India (3).

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 70 milioane tone, la fel ca în anul de pia¡å 2019/20.

Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (11) ¿i India (8).

ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,4), China (8), India (3).

Cel mai mare exportator de rapi¡å din lume este Canada (9 milioane tone). ºåri importatoare: UE (6 mil. de

ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone.

Mai mult\ floarea-soarelui ca anul trecut Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 57 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mare decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17 milioane tone), Rusia (15,5), UE (10) ¿i Argentina (4).

18

ºårile mari consumatoare sunt Ucraina (17 milioane de tone), Rusia (15) ¿i UE (10).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este evaluatå la 23 milioane tone, aproape egalå cu cea din 2019/20.

ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt: UE (7,9 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,5) ¿i Ucraina (1,6 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,72 mil. t).

Cumpåråtorii sunt UE (3,5 milioane tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de ulei din floarea-soarelui va fi de 21,5 milioane tone, egalå cu cea de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (6 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,5), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone).

Profitul Agricol 24/2020

VIA}A

COMPANIILOR Cre[te echipa Mas Seeds Deian Jurj este noul director na¡ional de vânzåri al Mas Seeds, cu experien¡å de zece ani în agribusiness. De forma¡ie inginer, cu o carierå de peste 20 ani în vânzåri, servicii clien¡i ¿i comercial, Deian vine cu o experien¡å relevantå în dezvoltarea ¿i conducerea unei echipe comerciale, orientatå pe dezvoltarea parteneriatelor cu clien¡ii no¿tri prin promovarea solu¡iilor, serviciilor ¿i produselor MAS. “Prin spiritul s\u de echip\ [i orientarea c\tre rezultate, Deian are [i o contribu]ie semnificativ\ la înt\rirea echipei manageriale a filialei MAS România [i la cre[terea pe care ne-o dorim în business”,

consider\ Corina Cosac, director de marketing al Mas Seeds.

Gabriel Surugiu este noul reprezentant comercial pentru jude¡ele Bacåu, Vrancea, Vaslui ¿i Ia¿i. Este ab-solvent al Facultå¡ii de Agriculturå din cadrul USAMV Ia¿i ¿i întreaga sa activitate de pânå acum a fost ghidatå de pasiunea sa pentru agriculturå ¿i activitå¡ile specifice fermelor vegetale.

S-a implicat în munca în fermå încå de pe båncile facultå¡ii, iar în ultimii trei ani a activat ca inginer agronom la Moldagri, Vaslui, unde a avut ocazia de a pune în aplicare cu succes cuno¿tin¡ele dobândite în facultate ¿i de a se perfec¡iona.

“Comunicativitatea lui, pasiunea de a lucra al\turi de fermieri, seriozitatea [i perseveren]a sunt atuurile care îl recomand\ ca pe un membru cu perspectiv\ în echipa MAS”, spune Cosac.

Mas Seeds continuå extinderea echipei prin angajarea de noi membri în urmåtoarele ¿ase luni. Au nevoie de un director regional în sud ¿i trei reprezentan¡i comerciali în sud, vest ¿i centru.

Adrian MIHAI

Adama se implic\ în combaterea ambroziei Adama a demarat o campanie de informare a fermierilor ¿i autoritå¡ilor publice locale privind eradicarea ambroziei prin erbicidare, având în vedere: råspândirea tot mai agresivå a acesteia pe teritoriul ¡årii noastre, precum ¿i impactul nociv asupra sånåtå¡ii.

Conform datelor Ministerului Sånåtå¡ii, 482.000 de români sunt alergici la polenul de ambrozia, majoritatea prezentând rinoconjunctivitå, afec¡iune care în timp poate evolua spre astm.

Primul atelier de lucru, organizat în data de 28 mai, a beneficiat de participarea mai multor Grupuri de Ac¡iune Localå din jude¡ele Timi¿ ¿i Dolj.

“Am råspuns prompt invita¡iei Adama de a lua parte la aceastå ini¡iativå convins fiind de necesitatea unor ac¡iuni Dimitrios Drisis, coordonate între autoritå¡ile locale, General Manager Adama România 20

fermieri ¿i companiile specializate pentru a identifica cele mai viabile solu¡ii de combatere a acestei buruieni. Luând în considerare faptul cå jude¡ul Timi¿ este unul dintre cele mai afectate, ne alåturåm demersurilor Adama ¿i vom acorda sprijinul nostru pentru realizarea urmåtoarelor ac¡iuni la nivel local”, a declarat Adrian Iovescu, pre¿edinte GAL Timi¿ul de Centru. “În ultimii 6 ani am fost al\turi de fermierii români cu produse menite s\ îi ajute s\ î[i protejeze culturile [i s\ transforme p\mântul în câmp roditor. M\ bucur s\ fim prima companie specializat\ în solu]ii de erbicidare care sus]ine o ini]iativ\ de a proteja s\n\tatea românilor. Am creat acest proiect din dorin]a de a avea o contribu]ie la efortul comun al fermierilor [i autorit\]ilor de a combate ambrozia [i sunt încrez\tor în [ansele noastre de reu[it\”, a declarat Dimitrios Drisis, General Manager Adama România.

Profitul Agricol 24/2020

CULTURI

VEGETALE Aten]ie la afidele din floarea-soarelui!

Sorin {TEFAN director tehnic ALCEDO

Afidele sau påduchii de frunze au numeroase specii, care sunt în general polifage, deci atacå mai multe specii de plante, având ¿i un numår mare de genera¡ii pe an. Ele în¡eapå ¿i extrag sucul celular, iar dacå nu se intervine cu måsuri de combatere, pierderile de produc¡ie pot fi consistente, în unele cazuri ajungându-se la moartea plantelor.

În

cazul florii-soarelui, douå specii sunt problematice: påduchele mic al prunului, cunoscut ¿i ca påduchele florii-soarelui (Brachycaudus helichrysi), ¿i påduchele negru (Aphis fabae).

Påduchele mic al prunului ier neazå ca ou fecundat, eclozarea având loc primåvara pe prun. Pânå în luna mai apar formele înaripate, care zboarå cåtre gazde secundare, a¿a cum este ¿i floarea-soarelui, iar coloniile din gazda primarå dispar treptat. Genera¡ii ulterioare se dezvoltå pe gazdele secundare, iar toamna formele înaripate se întorc la prun.

La floare, coloniile se instaleazå pe frunze sau pe inflorescen¡ele nedesfåcute. ºesuturile atacate se råsucesc, se Profitul Agricol 24/2020

îngålbenesc, plantele formeazå calatidii mici cu semin¡e seci.

Påduchele negru ierneazå ca ou pe ramurile unor arbu¿ti din flora spontanå, cum ar fi lemnul câinesc, calinul sau iasomia.

Primåvara se produc câteva genera¡ii nearipate, care vor popula gazdele pe care s-a realizat iernarea. Începând înså cu genera¡ia a 2-a, apar ¿i formele aripate, care colonizeazå diferite gazde secundare cultivate, precum sfecla, floarea-soarelui, bobul, salata, pe lângå cele din flora spontanå - loboda, pålåmida, ¿tirul etc.

Frunzele atacate se råsucesc, se brunificå ¿i apoi se usucå. Florile avorteazå, produc¡ia de semin¡e fiind serios afectatå. Dåunåtorul este ¿i un important vector pentru numeroase viroze.

Apari¡ia acestor dåunåtori nu este constantå - sunt ani în care atacul este puternic ¿i ani în care prezen¡a este nesemnificativå. În sezonul curent, iarna blândå a fåcut ca aceste insecte så supravie¡uiascå în numår mare. Pe de altå parte, paleta de insecticide utilizabile s-a redus, multe din cele råmase, precum piretroizii, având ac¡iune de scurtå duratå.

Din fericire, afidele se detecteazå u¿or, fårå a se confunda cu al¡i dåunåtori. Pentru combatere se recomandå insecticidele Mavrik 2 F (tau-fluvalinat 240 g/l) 0,2 l/ha, Karate Zeon (lambdacihalotrin 50 g/l) 0,15 l/ha) sau Teppeki (flonicamid) 50%) 0,12-0,16 kg/ha.

O estimare a recoltei de grâu din România Indicii de vegeta¡ie våzu¡i din satelit aratå o vigoare scåzutå a culturilor.

USDA estimeazå produc¡ia de grâu a României la 7,4 milioane tone, în scådere cu 14% fa¡å de anul trecut.

Scade recolta de grâu ¿i în alte ¡åri europene ªi alte ¡åri din UE s-au luptat cu seceta ¿i au înregistrat pierderi de produc¡ie. Astfel, în Marea Britanie produc¡ia a fost reduså cu 0,8 mil. tone fa¡å de luna trecutå (cea mai scåzutå din 1981/82), Ungaria (-0,3 mil. t), Bulgaria (-0,1 mil. t). Doar Polonia înregistreazå o cre¿tere de 0,2 mil. tone, datoritå precipita¡iilor.

UE 27+ Marea Britanie: Produc¡ie de grâu mai micå Produc¡ia de grâu din UE (UE 27 + Marea Britanie) ar putea ajunge la 141 milioane tone, în scådere cu 9% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este în jurul a 25,3 milioane de hectare. Randamentul este prognozat la 5,58 t/ha, în scådere cu 6% fa¡å de anul trecut.

17 iunie, Ziua mondialå pentru combaterea secetei ¥n 1994, adunarea generalå a ONU a declarat ziua de 17 iunie drept Ziua mondialå pentru combaterea de¿er tificårii ¿i a secetei. Nu este vreo zi festivå, dar este un bun prilej pentru autoritå¡ile agricole så se declare “îngrijorate” ¿i “gata de luptå pentru a men¡ine ¿i a restabili productivitatea solului”.

UE 27+ Marea Britanie: Produc¡ie de orz mai mare Produc¡ia de orz în Uniunea Europeanå (UE 27 + Marea Britanie) va fi de aproximativ 64,1 milioane tone, cu 2% mai mult decât anul trecut.

Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 12,6 milioane hectare, cu 0,3 mil. ha mai mare decât luna trecutå ¿i cu 1% peste anul trecut. Produc¡ia medie a råmas neschimbatå, la 5,11 tone/ hectar.

21

CULTURI VEGETALE

FMC [i SCDA Lovrin,

campanie de eradicare a Ostrinia nubilalis FMC România a amplasat pe întreg teritoriul ¡årii peste 430 capcane (clasice ¿i automate, pe bazå de feromoni), în aproximativ 80 puncte de monitorizare. Valorile rezultate din citirea capcanelor sunt introduse în aplica¡ia Evalio Agrosystems, dupå ce sunt validate de cåtre speciali¿tii FMC ¿i cercetåtorii entomologi de la INCDA Fundulea ¿i SCDA Lovrin.

C

apcanele au fost achizi¡ionate de la Institutul de Chimie din Cluj Napoca ¿i sunt prevåzute cu o capsulå impregnatå cu feromoni sexuali care atrag masculul acestor insecte.

La Lovrin au mai fost montate ¿i alte capcane, automate ¿i semiautomate, ce func¡ioneazå prin GPS. Informa¡ia se

stocheazå în sistemul Evalio AgroSystems, dezvoltat de FMC. ªefa Laboratorului de Protec¡ia Plantelor din cadrul Sta¡iunii Lovrin, Otilia Cotuna, asigurå consultan¡a tehnicå, alåturi de Emil Georgescu, cercetåtor la INCDA Fundulea.

Otilia Cotuna a explicat cå, în ultimii ani, popula¡ia acestor doi dåunåtori a cunoscut o cre¿tere foarte mare. De fapt, Helicoverpa armigera sau omida fructifica¡iilor are un spectru mai larg.

Aceasta nu se gåse¿te numai pe ¿tiuletele de porumb, ci pe multe fructifica¡ii. Anul trecut a fost descoperitå pe cânepå ¿i în cultura de soia ¿i a dovedit cå este capabilå så realizeze pagube destul de mari. De aceea capcane au fost montate ¿i în cultura de cânepå, dar ¿i pentru Tuta absoluta, în cultura de tomate a SCDA Lovrin.

“Cauzele înmul¡irii acestor doi dåunåtori o reprezintå modificårile climatice cu alternan¡a temperaturå - umidi-

tate tot mai dese care au favorizat dezvoltarea ¿i a altor dåunåtori, nu numai a Helicoverpåi”, spune doamna Cotuna.

Lipsa rota¡iilor culturilor este o altå cauzå, alåturi de evitarea lucrårilor clasice ale solului. Agricultorii lucreazå minimal terenul, aplicând douå metode la modå: no tillage ¿i minim tillage.

Aceste proceduri nu au fåcut altceva decât så umple culturile de boli ¿i de dåunåtori.

“Din påcate, asta e realitatea, oricât ar fi de greu de acceptat, ¿i unii fermieri nu sunt de acord cu aceastå teorie”.

Scopul monitorizårii acestor douå insecte, care sunt practic aproape de necombåtut, este de interes mondial.

Campania nu are loc numai în Timi¿. În urma unui contract de colaborare între sta¡iune ¿i FMC România, vor fi testate mai multe tipuri de capcane automate ¿i clasice de provenien¡å stråinå.

Gheorghe MIRON corespondent Regiunea de Vest

dr. Otilia COTUNA, ¿eful Laboratorului de Protec¡ia Plantelor, SCDA Lovrin: “Urmårim aceste capcane ¿i numåråm flutura¿ii de douå ori pe såptåmânå - mar¡i ¿i vineri - dupå care trecem la trei citiri pe såptåmânå, så stabilim curba de zbor a insectelor, apoi un maxim de zbor, så vedem când scade curba de zbor. În final trebuie så gåsim un moment optim când så intervenim cu un tratament måcar pentru prima genera¡ie a lor. Ar fi ideal pentru Ostrinia så reducem popula¡ia masiv la prima genera¡ie ¿i atunci la a doua nu vom mai avea probleme în culturi”.

22

Profitul Agricol 24/2020

Avertizare pentru porumb

Se înregistreaz\ zbor intens al fluturilor de Ostrinia nubilalis (sfredelitorul tulpinilor) [i Helicoverpa armigera (omida fructifica]iilor) puså pe partea dorsalå a frunzelor superioare, în grupe de câte 15-20 de ouå.

calitative determinate de atacul Ostrinia nubilalis în culturile de porumb.

Recomandårile FMC, insecticidele Coragen ¿i Avaunt Coragen este sistemic ¿i combate dåunåtorii în toate stadiile de dezvoltare: ouå, larve ¿i adul¡i; - este eficient ¿i la temperaturile ridicate din timpul verii de pânå la 33-34°C; - este rezistent la spålare, dacå precipita¡iile survin la mai mult de 2 ore dupå tratament; - este selectiv ¿i protejeazå entomofauna utilå, refåcând echilibrul natural dintre prådåtori ¿i parazi¡ii dåunåtorului; - momentul optim de aplicare este de la depunerea pontei pânå în primele douå zile de la eclozare (larve neonate); - datoritå activitå¡ii ovi-larvicide excelente, Coragen previne påtrunderea larvelor în tulpinå sau în ¿tiuletele de porumb ¿i reduce pagubele cantitative ¿i

Avaunt asigurå o protec¡ie excelentå a culturii tratate ¿i are un efect puternic asupra ouålelor ¿i larvelor de lepidoptere în toate stadiile de dezvoltare; - ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, iar dupå ce påtrunde în organismul dåunåtorului produce un efect neurotoxic ireversibil; - nu este influen¡at de temperaturile ridicate din momentul aplicårii (optimul aplicårii 22-34°C).

Urmåri¡i online capturile dåunåtorilor Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa armigera în cultura de porumb cu ajutorul aplica¡iei Evalio AgroSystems, oferitå gratuit de FMC România.

Sursa> Evalio AgroSystems

Dacå sunte¡i în zonele marcate pe hartå, aplica¡i tratamentul cu insecticid în urmåtoarele 5 - 7 zile, pentru combaterea primei genera¡ii de Ostrinia.

La emiterea prezentului buletin de avertizare s-a ¡inut cont de cele trei criterii: biologic, fenologic ¿i ecologic.

- Primii adul¡i de Ostrinia nubilalis au fost observa¡i la final de luna mai, iar începând cu a doua såptåmânå de monitorizare (8-12 iunie), s-a observat o cre¿tere a numårului de fluturi captura¡i în majoritatea zonelor monitorizate. În zilele de 12-13 iunie au fost observate deja ponte depuse, iar în urmåtoarele zile au apårut larvele neonate (primul stadiu larvar).

- Datoritå condi¡iilor de climå specifice, înainte de a aplica tratamentul vå recomandåm så vizita¡i culturile de porumb, în vederea identificårii stadiului de dezvoltare al dåunåtorului.

- La culturile de porumb avansate în vegeta¡ie, se poate identifica ponta de-

Profitul Agricol 24/2020

23

CULTURI VEGETALE

Viermii sârm\, atac devastator în absen]a tratamentului s\mân]\ Sezonul acesta nu a fost unul favorabil pentru Tanymecus, a¿a cå majoritatea fermierilor care cultivå floarea-soarelui nu au avut probleme grave cu acest dåunåtor în absen¡a tratamentului la såmân¡å cu neonicotinoide. În schimb, în vestul ¡årii au fost condi¡ii favorabile pentru viermii sârmå, ale cåror atacuri au fost devastatoare.

În

ferma de 2.500 ha Vestagrar, din Marhita, jude¡ul Bihor, 170 ha au fost alocate culturii florii-soarelui ¿i 510 ha celei de porumb. Suprafa¡a cu floare este reduså din douå motive: primul e suprafa¡a însemnatå cultivatå cu rapi¡å 750 de ha; al doilea e temerea de pagubele cauzate de viermii sârmå.

“Floarea-soarelui o sem\n\m pe l\covi[te, adic\ pe terenuri grele, de pe marginile pâraielor, cu pericol de b\ltire a apei peste iarn\, unde nu putem preg\ti bine terenul pentru rapi]\. Aceste sole sunt mai

24

pu]in predispuse atacului de viermi sârm\”, explic\ Radu Jolta, directorul fermei.

Aceste precau¡ii nu au fost suficiente în acest sezon, primul în care nu s-a putut folosi tratamentul cu neonicotinoide la semin¡ele de floarea-soarelui.

Primåvara a fost mai råcoroaså ¿i lungå. Plantele au crescut greu în primele faze de vegeta¡ie. Atacul a survenit când plantele erau pânå în 2-4 frunze ¿i au pierdut aproape o treime dintre plante, spune Jolta. Viermii sârmå au un ciclu de dezvoltare de patru ani ¿i pericolul cel mare este când sunt genera¡iile trei-patru. Anul acesta s-a nimerit så fie aceste genera¡ii.

La porumb, situa¡ia a fost salvatå de neonicotinoide. Imediat dupå semånat, Jolta a verificat adâncimea de semånat ¿i distan¡a dintre boabe, pentru a se asigura cå totul va fi perfect, în special în solele unde organizeazå loturi demonstrative, având în teste 70 de hibrizi.

Cu ocazia verificårii, a descoperit cå viermii sârmå urcaserå deja în preajma semin¡elor de porumb, gåsind chiar câte doi viermi la aceea¿i såmân¡å, dupå cum se observå în imaginile alåturate. “Dacå semin¡ele nu erau tratate,

aveam daunå totalå!”.

Jolta a realizat fotografii ¿i le-a trimis directorului agen¡iei jude¡ene de Protec¡ia Plantelor, în ideea de a se colecta material probator de suport pentru sus¡inerea cauzei unei noi derogåri a tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide. În fermele din vecinåtatea Vestagrar, acolo unde nu s-a fåcut tratamentul såmân¡å la culturile de påioase, viermii sârmå sunt responsabili de înjumåtå¡irea produc¡iei, densitatea fiind reduså de la 700 la 300 de plante/mp. Viermii sârmå au atacat pânå ¿i semin¡ele de soia, în ferme unde existå cultura în asolament, rotitå cu porumbul.

Din fericire, Jolta a folosit tratamentul såmân¡å la grâu, a¿a cå, ¡inând cont ¿i de vremea în general favorabilå în zonå, sconteazå pe produc¡ii de pânå la 8 t/ha, pe cele 870 ha. Rapi¡a a fost stresatå de înghe¡urile târzii (minus 9 grade la sfâr¿itul lunii aprilie ¿i minus 5 grade în noapte de 12 spre 13 mai), a¿a cå produc¡ia medie nu va depå¿i 4 tone. În anii anteriori, Vestagrar se mândrea cu produc¡ii ce se apropiau de 4,5 - 5 t/ha.

Robert VERESS Profitul Agricol 24/2020

CULTURI VEGETALE

Alternativa Alcedo la neonicotinoide, împotriva viermilor sârm\ Langis (a doua denumire comerciala a produsului Signal 300 FS) este un insecticid piretroid destinat tratamentului semin¡elor de cereale påioase, porumb ¿i floarea-soarelui, pentru combaterea viermilor sârmå, dar ¿i a altor dåunåtori din sol. Se gåse¿te în portofoliul produselor iscusite de la Alcedo.

Substan¡a activå, cipermetrin, în dozå de 300 g/l acoperå ¿i coloreazå excelent semin¡ele, dezvoltând o zonå de protec¡ie în jurul lor ce asigurå dezDoza recomandatå: Grâu, orz: 2,5 l/t såmân¡å; Floarea-soarelui, porumb: 2,0 l/t såmân¡å.

Mod de utilizare: Dilu¡ie formatå din o parte produs cu trei pår¡i apå curatå. Produsul se aplicå cu ma¿ini de tratat semin¡ele pentru “slurry”/lichid, asigurându-se o distribuire uniformå a solu¡iei pe såmân¡å. Trebuie aplicat pe semin¡ele de bunå calitate, cu umiditate mai micå de 15%.

voltarea optimå a culturii. Emulsia în care se prezintå produsul asigurå o curå¡enie sporitå a ma¿inii de aplicat, rezultând o curgere mai bunå a semin¡elor în saci ¿i ma¿ini. Produsul este “prietenos” cu operatorul datoritå nivelurilor reduse de miros ¿i pråfuire.

Insecticidul ac¡ioneazå prin ingestie ¿i contact, dar prezintå ¿i un efect repe-

lent asupra viermilor sârmå ¿i a altor dåunåtori din sol, la culturile de grâu, orz, floarea-soarelui, porumb ¿i oferå o “zonå de protec¡ie” în jurul semin¡elor tratate, fårå a afecta germina¡ia.

Semin¡ele tratate pot fi påstrate de la un sezon la altul, dacå sunt depozitate în locuri uscate, ferite de înghe¡, bine ventilate.

Pentru o degradare mai lentå în sol ¿i o protec¡ie pe o perioadå mai lungå, se recomandå aplicarea insecticidului Langis împreunå cu fertilizantul Microfert U, care, datoritå formulårii acide, este un protector al insecticidului, acesta fiind al doilea beneficiu, pe lângå rolul primordial de îngrå¿åmânt starter.

Langis este compatibil cu fungicidele pentru tratamentul semin¡elor.

Nu se va amesteca cu produse puternic alcaline sau cu concentrate emulsionabile!

Robert VERESS

Lupta cu seceta la Agricost, în IMB ¥n Insula Mare a Bråilei, suprafe¡ele neirigate de påioase sunt calamitate în propor¡ie de 70-100%, ceea ce reprezintå aproximativ 6.000 de ha. O parte au fost reînsåmân¡ate cu floarea-soarelui ¿i porumb. La orz au fost date patru ape, 2.000 mc/ha.

“La grâu suntem la a cincea ap\, 2.500 mc.

Am început irigatul pe 20 martie”, spune Mihai Solomei, director general Agricost.

Este al doilea an consecutiv de secetå, în Insulå. În mod obi¿nuit, la orz rar irigau o datå, iar la grâu dådeau cel mult douå ape, în anii considera¡i seceto¿i. La culturile de primåvarå (porumb, soia, floarea-soarelui) se administreazå deja a doua apå.

26

“Dacå nu plouå în perioada urmåtoare se compromit ¿i culturile de primåvarå”, considerå directorul. Pânå la o adâncime de doi metri solul este uscat. Floareasoarelui este destul de afectatå, având cre¿tere înceatå ¿i neuniformå. Solomei estima cå la porumb ¿i la soia vor ajunge la 6-8 ape pânå la 15-20 august, dacå vor avea apå disponibilå.

De aceea, investi¡iile în iriga¡ii au fost accelerate. Suprafa¡a irigatå va cre¿te la 92%. Pânå la sfâr¿itul verii vor mai pune în func¡iune încå 10.000 ha, ce erau programate pentru finalizare în decembrie.

Adrian MIHAI

Vor ajunge la 8.000 de hectare cu lucernå Singura culturå reu¿itå pânå acum este lucerna. “La coasa a doua se prezintå excep¡ional”, spune Mihai Solomei.

La prima coaså produc¡ia a fost în jur de 3 t/ha fân, cu o tonå mai micå decât în mod normal, o diferen¡å care se poate recupera înså la urmåtoarele coase.

De la anul, suprafa¡a de lucernå va cre¿te de la 5.000 la 8.000 ha, în urma finalizårii unei noi investi¡ii în procesarea ei. În rest, structura culturilor råmâne propor¡ionalå.

Profitul Agricol 24/2020

CULTURI VEGETALE

Rachetele antigrindin\ [i Adrian Mocanu, pre¿edinte APA Prahova, semnaleazå o problemå cu care se confruntå cei afla¡i în zonele protejate de rachetele Sistemului Na¡ional Antigrindinå ¿i de Cre¿tere a Precipita¡iilor. Când sunt trase rachete, nu mai plouå.

Vede pe radar, pe aplica¡ia mobilå, cå vine norul compact dinspre mun¡i. Când ajunge în dreptul punctelor de tragere, se împrå¿tie.

“Zici cå îl taie cu foarfeca”, spune Mocanu. Face agriculturå în zonå de 25 de ani. Într-un fel ploua pânå la instalarea sistemului ¿i în alt fel plouå acum. ¥ntr-un an, când nu s-a mai tras, a plouat a¿a cum ¿tia. Mocanu considerå cå dacå s-ar utiliza radare mai performante, s-ar putea ca ploaia så nu mai fie îndepårtatå de rachete.

De fapt, spune liderul fermierilor din Prahova, rachetele se folosesc foarte pu¡in în lume, fiind o råmå¿i¡å a CAERului, de când Rusia î¿i vindea sistemul.

“Metoda utilizårii rachetelor este prezentå în state precum China, Mongolia, Federa¡ia Ruså, Ucraina, Republica Moldova, Uzbekistan, Argentina, Bulgaria, Croa¡ia, Slovenia, Serbia, Macedonia ¿i România”, enumerå sec ¿i Autoritatea pentru Administrarea Sistemului.

“Dacå germanii sau francezii nu îl folosesc, poate cå este o problemå”, considerå Mocanu.

Adrian Mocanu nu este singurul care crede cå rachetele nu sunt neapårat utile. La Ia¿i, Asocia¡ia Cultivatorilor de Cereale ¿i Plante Tehnice (ACCPT) a sintetizat problemele generale cauzate de folosirea sistemului antigrindinå.

În lume sunt active peste 100 de proiecte de modificare artificialå, localå a vremii.

“Este de a¿teptat ca noile angajamente interna¡ionale privind managementul riscurilor ¿i måsurile de combatere ¿i adaptare la schimbårile climatice så producå o abordare unitarå inclusiv la nivel european”, considerå Autoritatea.

Concluzia: cå folosirea excesivå duce la dispersarea norilor. În raza de ac¡iune a rachetelor se reduc sau chiar dispar precipita¡iile, iar norii se disperseazå. ACCPT reclamå ¿i utilizarea acestui sistem de neprofesioni¿ti. Mai mult, lipse¿te total comunicarea între reprezentan¡ii sistemului antigrindinå ¿i fermieri.

Explica¡ia pentru diferen¡ele de precipita¡ii “Sistemele convective produc precipita¡ii cu caracter local, având direc¡ia de deplasare datå de fluxul director al masei de aer, existând în mod natural probabilitatea ca pe o anumitå localitate, care este traversatå de nucleul celulei convective, så avem precipita¡ii foarte mari, iar la o distan¡å de 1-2 km så nu avem precipita¡ii deloc”, justificå varia¡iile de precipita¡ii Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Na¡ional Antigrindinå ¿i de Cre¿tere a Precipita¡iilor într-un text semnat de directorul general Gheorghe Cåunei Florescu.

De¿i bogat în informa¡ii, documentul trateazå insuficient subiectul efectelor adverse pe care fermierii le semnaleazå. Este necesarå o demonstra¡ie clarå a faptului cå rachetele antigrindinå nu afecteazå cåderea ploilor.

28

SNACP se disculpå cu argumentul cå intervine doar atunci când condi¡iile meteorologice în zona protejatå prezintå poten¡ial de grindinå (conform informa¡iilor meteo nowcasting) ¿i evaluarea pericolului de grindinå al celulelor convective se face riguros, în mod ¿tiin¡ific, dupå mai mul¡i parametri de radioloca¡ie furniza¡i de radarele meteorologice.

Fiecare lansare se executå numai la ordinul dat din Punctul de Comandå al Unitå¡ii, ¿i se executå din punctele de lansare (PL) care sunt cel mai aproape situate de celula convectivå generatoare de grindinå.

“Având în vedere faptul cå personalul decizional din Punctele de Comandå are o înaltå expertizå tehnicå ¿i cå stabilirea momentului ¿i direc¡iei de lansare a rachetelor sunt atent monitorizate, este dificilå apari¡ia unor decizii incorecte în procesul de interven¡ii active în atmosferå.” Vorbe...

Organizarea sistemului antigrindinå Ministerul Agriculturii a asigurat dezvoltarea ¿i exploatarea Sistemului Na¡ional Antigrindinå ¿i de Cre¿tere a Precipita¡iilor (SNACP) din 2000.

Interven¡iile active în atmosferå sunt gestionate prin intermediul Autoritå¡ii pentru Administrarea Sistemului Na¡ional Antigrindinå ¿i de Cre¿tere a Precipita¡iilor. Din SNACP fac parte ¿i grupuri independente de combatere a cåderilor de grindinå, constituite în special din generatoare terestre antigrindinå achizi¡ionate de cåtre fermieri din fonduri proprii sau prin submåsurile 4.1 “investi¡ii în exploata¡ii agricole” ¿i 4.1a “Investi¡ii în exploata¡ii pomicole” din Programul Na¡ional de Dezvoltare Ruralå 2014-2020 (PNDR). În sezonul de combatere 2020, Sistemul va proteja o suprafa¡å de aproximaProfitul Agricol 24/2020

CULTURI VEGETALE

ploaia tiv 1,5 milioane ha, prin 65 de puncte de lansare (PL). Un punct de lansare (PL) protejeazå fa¡å de cåderile de grindinå comunitå¡ile ¿i culturile agricole de pe o arie circularå cu razå de cca 10 km. ¥n sezonul 2021 or så fie opera¡ionale 106 PL-uri.

Sezonul de combatere a cåderilor de grindinå începe pe 15 aprilie ¿i se finalizeazå pe 15 octombrie. În 2019, au fost primite, prelucrate ¿i transmise un numår total de 4.588 informåri, aten¡ionåri nowcasting meteorologice ¿i hidrologice, din care peste 1.300 au fost avertizåri de cod portocaliu ¿i ro¿u, ceea ce reprezintå o valoare în cre¿tere u¿oarå fa¡å de anii anteriori ¿i care reflectå tendin¡a de intensificare a schimbårilor climatice ¿i la nivelul României.

Metoda utilizårii avia¡iei - în care pe fuselajul avioanelor se ata¿eazå cartu¿e ejectabile sau neejectabile cu reagent (iodura de argint) în scopul însåmân¡årii norilor pentru formarea nucleelor de condensare artificialå, care apoi se transformå în precipita¡ii. Avantajul principalul este mobilitatea.

Este folositå în Austria, Grecia, Israel, Statele Unite ale Americii, Argentina, Australia, Canada, Germania, India, Thailanda, Mongolia, Coreea de Sud.

Circuitul informa¡iei Informa¡ia radar este furnizatå de la re¡eaua de radare meteorologice din re¡eaua SIMIN a Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie, prelucratå sub forma unor produse meteo specializate ¿i este direc¡ionatå cåtre Punctele de Comandå ale Unitå¡ii de Combatere a Cåderilor de Grindinå (UCCG) în a cårei zonå de acoperire a apårut riscul cåderilor de grindinå. În Punctul de Comandå, cu ajutorul pachetului soft specializat, este elaboratå Sunt testate noi metode metodica interven¡iei ¿i se elaboreazå În România sunt testate, urmând a fi comenzile privind: direc¡ia de lansare, utilizate complementar pânå în 2024, trei Punctul de Lansare (PL) care executå inmetode de realizare a interven¡iilor active terven¡ia, precum ¿i numårul rachetelor în atmosferå prin însåmân¡area norilor, ce se lanseazå. respectiv: - metoda utilizårii rachetelor antigrindinå ¿i a lansatoarelor de la sol; a consemnat - metoda utilizårii generatoarelor tereAdrian MIHAI stre - prin emisie a vaporilor de acetilenå ¿i cu agent de însåmân¡are iodurå de argint; - metoda utilizårii avia¡iei pentru dispersia în nori a particulelor glaciogene.

Situa¡ii punctuale semnalate Vaslui: În comuna Sole¿ti, dupå primele douå trageri cu rachete s-au înregistrat 2 litri de precipita¡ii, în timp ce în zona neacoperitå au fost 35 litri. ¥n comuna Avere¿eti s-au utilizat rachetele antigrindinå, iar nivelul de precipita¡ii a fost 0. În comunele învecinate: Arsura ¿i Drânceni, nivelul a fost de 10 l/mp, respectiv 20l /mp.

Ia¿i În comuna Deleni se folosesc în mod excesiv rachetele antigrindinå ¿i acest fapt duce la alungarea norilor.

Pe raza localitå¡ilor Totoe¿ti, Ursoaia, Române¿ti, zonå neacoperitå de sistemul antigrindinå, în intervalul 02-05.05.2020 au fost precipita¡ii de 45 l/mp, iar în zona localitå¡ii Focuri, unde în data de 02.05.2020 s-au folosit rachete antigrindinå, nivelul de precipita¡ii a fost 0 l/mp. În comuna Coarnele Caprei s-au utilizat în data de 01.05.2020 rachete antigrindinå, în zonele de ac¡iune a rachetelor: Belce¿ti, Focuri, nivelul de precipita¡ii a fost 0 l/mp. În localitatea Gropni¡a, zonå acoperitå de sistemul antigrindinå, nivelul precipita¡iilor din 01.05 - 04.05.2020 a fost de 6 l/mp, iar la 5 km depårtare nivelul precipita¡iilor a fost de 22 l/mp.

Metoda utilizårii generatoarelor la sol este folositå în proximitatea zonelor rurale sau urbane, unde nu este posibilå utilizarea avia¡iei sau a rachetelor antigrindinå din cauza restric¡iilor legislative ¿i pentru a nu perturba popula¡ia sau traficul aerian.

Aceastå metodå este întâlnitå în Israel, Spania, Argentina, Bolivia, Fran¡a, Mexic, Uruguay, Statele Unite ale Americii, Brazilia.

Profitul Agricol 24/2020

29

CULTURI VEGETALE UCRAINA Produc¡ie de grâu reduså din cauza secetei USDA anun¡å o produc¡ie de grâu în Ucraina, pentru 2020/21, de 26,5 milioane tone, cu 9% mai micå fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie va ajunge la 3,9 tone/hectar. Suprafa¡a cultivatå cu grâu a fost de 6,8 milioane de hectare, cu 3% sub cea de anul trecut. Estimårile americanilor pentru Ucraina includ ¿i produc¡ia din Crimeea.

Scåderea produc¡iei se datoreazå secetei severe din primåvarå, în special în Odessa ¿i Crimeea, care reprezintå 8%, respectiv 3% din produc¡ie. ¥n luna mai ploile au revenit, dar nu au fost suficiente pentru a îmbunåtå¡i randamentele. Mai ales în Odessa, starea de vegeta¡ie a culturilor la începutul lunii iunie era cea mai gravå din 2007.

RUSIA Produc¡ie mai mare de grâu La începutul sezonului, condi¡iile meteo pentru grâul de toamnå au fost variate. Astfel cå semånatul s-a realizat în condi¡ii de secetå, în special în Caucazul de Nord ¿i zona de sud, care reprezintå împreunå aproape 58% din produc¡ie.

Totu¿i, randamentul pentru grâul de toamnå depinde în mare måsurå de condi¡iile meteorologice din lunile mai ¿i iunie. ¥n luna mai s-au înregistrat precipita¡ii în zona Caucazului de Nord, în districtele centrale ¿i Volga, ceea ce va compensa reducerea randamentului din sud.

Produc¡ia de grâu din Rusia pentru anul 2020/21 este prognozatå la 77 milioane tone, cu 5% mai mare fa¡å de anul trecut. Prognoza include 57 milioane tone grâu de iarnå ¿i 20 milioane tone grâu de primåvarå, dar exclude produc¡ia din Crimeea, care este încadratå la Ucraina. ¥n Rusia produc¡ia medie totalå va fi de 2,80 tone/hectar, cu 4% mai mare fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a totalå cultivatå cu grâu råmâne neschimbatå, de 27,5 milioane de hectare.

30

Turcia a[teapt\ o produc]ie record de grâu Anali¿tii de pia¡å americani se a¿teaptå ca produc¡ia de grâu din Turcia så ajungå la 19,5 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mult fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå a fost de 7,3 milioane de hectare, în cre¿tere cu 4% fa¡å de anul trecut, dar randamentul va atinge nivelul-record pentru Turcia, de 2,69 tone la hectar.

Grâul de toamnå se cultivå în principal în Anatolia Centralå ¿i Regiunea de

Sud-Est. Cu toate cå semånatul s-a realizat în condi¡ii de secetå, condi¡iile meteo din iarnå ¿i primåvarå au refåcut umiditatea solului ¿i au sporit poten¡ialul de produc¡ie. Conform anali¿tilor, cåldura excesivå de la mijlocul lunii mai nu va avea un impact negativ asupra randamentului, deoarece majoritatea culturilor au ajuns la maturitate.

Marilena R|DUCU

Agrotempo, dezvoltat de Mas Seeds Agrotempo este aplica¡ia Mas Seeds de monitorizare a parcelelor din fermå cu scopul de a ajuta la luarea celor mai bune decizii, la timpul potrivit.

Pe baza datelor meteo, a datelor despre sol ¿i fiziologia plantei, dar ¿i a tehnologiilor agricole, echipa Mas Seeds a dezvoltat Agrotempo pentru a urmåri cultura de la semånat ¿i pânå la recoltare.

Ce este nou în Agrotempo? În primul rând, au apårut douå specii noi: lucerna ¿i rapi¡a. Ca ¿i la porumb ¿i floarea-soarelui, ¿i la aceste specii sunt analiza¡i parametrii pedoclimatici, printr-o serie de module: modulul Sol, modulul Meteo, modulul Condi¡ii de semånat, Condi¡ii de aplicare a

tratamentelor foliare sau la sol ¿i cel de Cre¿tere ¿i dezvoltare a plantelor, respectiv estimarea stadiilor vegetative cheie din ciclul de vegeta¡ie.

De actualitate ¿i foarte util este modulul Condi¡ii de aplicarea a tratamentelor, care estimeazå intervalul optim de aplicare a tratamentelor foliare atât pe zile (prognoza pe urmåtoarele 7 zile), cât ¿i ca interval orar din cadrul zilei, astfel încât fermierul så-¿i poatå organiza activitatea din fermå ¿i pregåti utilajele ¿i produsele cu aplicare foliarå.

Stabilirea intervalului optim de aplicare are la bazå previziunile meteo în ceea ce prive¿te temperatura, umiditatea aerului, regimul precipita¡iilor ¿i regimul vântului. Prognoza meteo este asiguratå de IBM, divizia Meteo.

Profitul Agricol 24/2020

CULTURI VEGETALE

Agrii a lansat brandul de semin]e Atlas Doi hibrizi de rapi¡å ¿i patru soiuri de grâu sunt primele varietå¡i ce fac parte din brandul Atlas, nou lansat de Agrii. Vå reamintim, Agrii România este numele sub care ac¡ioneazå companiile Comfert ¿i Redoxim, achizi¡ionate de grupul irlandez Origin.

“Este mult mai u[or s\ ai un brand unic pe pia]\, care s\-]i reprezinte cu succes portofoliul companiei tale de semin]e”, explic\ Roxana Jercan Category Manager Semin]e - motivele acestui nou brand, Atlas. Pentru început, semin]ele provin de la RAGT, Limagrain [i Rapool.

“Recomand\m fermierilor nu numai soiuri [i hibrizi foarte cunoscu]i, dar mai ales semin]e care nu au parte de acela[i marketing, dar pe care noi le-am tesat [i le-am v\zut în alte ferme [i care au un super poten]ial productiv [i stabil. Sunt fermieri care cu un cost mai redus pe sac au rezultate foarte bune chiar dac\ nu au folosit branduri cunoscute”, continu\ Roxana Jercan.

Descrierea logo-ului Roxana Jercan, Category Manager Semin¡e, a descris simbolul brandului de semin¡e nou lansat.

Exprimå flexibilitate, mi¿care ¿i inova¡ie, prin construc¡ia dinamicå a celor douå linii care se unesc în plan imaginar. Forma rotundå în care sunt înscrise ilustreazå rodul parteneriatului cu dumneavoastrå. Contribu¡iile celor douå entitå¡i se completeazå reciproc, devenind un tot unitar. Mai mult decât atât, la intersec¡ia dintre expertiza companiei ¿i efortul sus¡inut al fermierilor se produce performan¡a în agriculturå, a¿a cå cele douå linii curbe dispuse în oglindå reprezintå cele douå entitå¡i care formeazå Parteneriatul.

Un rol esen¡ial în lansarea acestui brand îl are programul de testare început în 2016. “RAGT a fost foarte entuziastå de proiectul nostru în care analizåm colec¡ii de soiuri. În primul an au furnizat 12 soiuri pentru a le testa. Câteva dintre ele se regåsesc ca soiuri exclusive, cu rezultate foarte bune”, rememoreazå Colin Lloy - director pentru agronomie în cadrul Agrii UK, începuturile programului de testare. Agrii UK are o tradi¡ie de peste 60 de ani în teståri. În România sunt vizate nu numai semin¡ele, ci ¿i produse de protec¡ia plantelor, macro ¿i micro-nutrien¡i, tra-

tament såmân¡å. În cele peste 2.000 de parcele de testare pe care le organizeazå în fiecare an, mai mult de jumåtate reprezintå înså testårile de soiuri ¿i hibrizi, organizate în diferite regiuni ale ¡årii. Sunt selecta¡i hibrizi ¿i soiuri care så asigure produc¡ii stabile în condi¡ii variate, adaptate atât tehnologiilor intensive ¿i medii, cât ¿i nevoilor micilor producåtori.

Compania a început ¿i un program de selec¡ie a producåtorilor la care se efectueazå multiplicarea semin¡elor de cereale.

Adrian MIHAI

Oferta de toamnå, lansatå såptåmâna aceasta Agrii a anun¡at cå la sfâr¿itul acestei såptåmâni va deveni disponibilå online oferta pentru campania de toamnå, ce con¡ine inclusiv pre¡urile produselor.

Exceptate sunt cele pentru îngrå¿åminte, care se ob¡in la cerere. Catalogul tipårit se va putea ob¡ine prin intermediul echipei de vânzåri.

Anun¡ul a fost fåcut såptåmâna trecutå, odatå cu lansarea brandului Atlas, în evenimentul online “Solu¡iile Agrii selectate pentru performan¡å”.

Speakerii au fost: Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România, Roxana Jercan - Category Manager Semin¡e ¿i VaProfitul Agricol 24/2020

lerian I¿toc -Business Development Director. Au fost prezentate numeroase testimoniale care au pus accent pe informa¡ia transmiså de fermieri ¿i au låsat în plan secund efectele vizuale.

“Viziunea noastr\ este s\ fim liderul ales de fermieri în toate segementele de vânzare. Aceast\ alegere s\ fie rezultatul între cuno[tin]ele transmise, produsele vândute [i logistica pe care o punem la dispozi]ie prin intermediul a 25 de depozite, 55 de fitofarmacii proprii [i 800 de fitofarmacii partenere”, a declarat Monalisa Ungureanu.

Monalisa Ungureanu,

CEO Agrii România

Cei peste 7.000 de fermieri care se aprovizioneazå de la Agrii lucreazå 1,8 mil. hectare. Agrii România de¡ine 10% din pia¡a de profil.

31

CULTURI VEGETALE

Ortus 5 SC. Productivitate f\r\ acarieni Productivitatea culturii de soia este serios amenin¡atå de acarieni, cap de listå fiind speciile Tetranychus urticae ¿i Etiella zinckenella.

Speciali¿tii Kwizda Agro Romania vå pun la dispozi¡ie produsul optim pentru combaterea acestora, insecto-acaricidul Ortus 5 SC, pe bazå de fenpiroximat 5%.

Principalii inamici ai culturii de soia Tetranychus urticae (påianjenul ro¿u) este un acarian polifag, ce extrage con¡inutul celular. Atacurile conduc la desfrunzirea plantelor ¿i la aspectul de frunze arse, având ca efect reducerea semnificativå a capacitå¡ii de fotosintezå ¿i transpira¡ie. Din cauza atacului, culturile sunt subdezvoltate, au vigoare scåzutå ¿i productivitate diminuatå, lipsa måsurilor putând conduce chiar la moartea plantelor.

Rata mare de reproducere face ca popula¡iile de Tetranychus urticae så creascå rapid ¿i så afecteze în ritm sus¡inut cultura gazdå.

Etiella zinckenella (molia påståilor de soia) prezintå douå genera¡ii pe an.

Larvele sale se hrånesc cu boabele din

påståi, ceea ce conduce la pierderi de produc¡ie ¿i la o depozitare problematicå a recoltei.

ment, inhibå respira¡ia celularå a acarienilor, iar organismele dåunåtoare råmân fårå energia necesarå dezvoltårii sau, dupå caz, a hrånirii, iar pagubele înceteazå brusc. În cazul popula¡iilor mari de dåunåtori, produsul Ortus 5 SC are efecte mai bune decât compu¿ii cu eliberare prelungitå. Efectul este persistent la doza recomandatå pentru cultura-¡intå, iar aplicarea preventivå este cea mai eficientå.

Ortus 5 SC nu prezintå rezisten¡å încruci¿atå cu alte acaricide sau insecto-acaricide conven¡ionale.

Ortus 5 SC nu afecteazå insectele benefice, cum sunt albinele, ¿i are toxicitate scåzutå asupra mamiferelor.

Fenpiroximat solu¡ia tehnologicå pentru eliminarea rapidå a acarienilor Ortus 5 SC con¡ine fenpiroximat 5% ce ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, cu efect imediat asupra dåunåtorilor adul¡i ¿i a larvelor. Aceastå substan¡å inhibå transferul de electroni din mitocondrii, afectând sistemul respirator al acarienilor, determinând modificåri ale comportamentului acestora, urmate de moarte.

Ortus 5 SC este un produs eficient împotriva tuturor formelor de dezvoltare ale acarienilor (ouå, larve ¿i adul¡i). Produsul are efect de ¿oc: la o zi dupå trata- Managementul rezisten¡ei Eficacitatea fenpiroximatului, ca ¿i a Recomandåri de aplicare tuturor celorlalte acaricide, poate fi afecOrtus 5 SC se poate aplica atât pentru preven¡ia atacurilor, cât ¿i pentru con- tatå pe termen lung de apari¡ia rezistrolul dåunåtorilor în cultura de soia. ten¡ei. Acest fenomen este favorizat de Preven¡ie: aplicarea preventivå este deosebit de eficace ¿i cu un efect de poten¡ialul reproducåtor ridicat ¿i de cilungå duratå. clul de via¡å foarte scurt al acarienilor.

Control: produsul se aplicå atunci când popula¡ia de acarieni începe så Pentru a preveni apari¡ia rezisten¡ei, creascå. recomandåm respectarea dozelor omoDozå la soia: 0,5 l/ha logate ¿i alternarea cu produse din altå Pentru o bunå distribuire a solu¡iei de tratat pe toate pår¡ile atacate, se reco- claså chimicå ¿i cu un mod de ac¡iune mandå o aten¡ie deosebitå la calibrarea ma¿inii de stropit. diferit.

Pentru a cre¿te randamentul aplicårii, vå recomandåm så utiliza¡i Ortus 5 SC împreunå cu adjuvantul Designer. Cele douå substan¡e active con¡inute, latex ¿i Pentru mai multe informa¡ii, organosilicon, cresc gradul de aderen¡å ¿i de absorb¡ie a produselor fitosanitare vå invitåm så contacta¡i în plantå. Designer previne atât alunecarea solu¡iei de pe frunzå, cât ¿i spålarea reprezentan¡ii de vânzåri de cåtre ploaie a acesteia.

Kwizda Agro Romania.

32

Profitul Agricol 24/2020

GR|DINA, VIA [i LIVADA

solu]ie excelent\ pentru combaterea musculi]ei albe de ser\ Produs BIO, omologat pentru culturile de tomate, ardei, pepeni ¿i dovlecei, în spa¡ii protejate

ing. M\rg\rint NI}|-DRAGOMIR director tehnic Summit Agro România

NoFly WP este solu¡ia care ajutå fermierii la atingerea standardelor solicitate de marile lan¡uri comerciale în ceea ce prive¿te nivelul de reziduuri în fructe ¿i legume ¿i totodatå asigurå protec¡ia culturii împotriva tuturor stadiilor de dezvoltare a musculi¡ei albe de serå.

Musculi¡a albå de serå (Trialeurodes vaporariorum) provoacå pagube însemnate: indirect, prin excrementele låsate pe suprafa¡a frunzei, favorizeazå instalarea ¿i dezvoltarea unor ciuperci din genul Alternara, Penicilium sau Fusarium, ¿i direct, fiind vector transportor de viru¿i, infecteazå plantele cu viroze.

NoFly WP este un bioinsecticid condi¡ionat sub formå de pulbere umectabilå (WP), care con¡ine spori ai ciupercii entomopatogene Isaria fumosorosea tulpina FE 9901. ¥n plus, are o eficacitate bunå ¿i asupra trip¿ilor, afidelor ¿i puricilor meliferi, din sere ¿i solarii.

Cum ac¡ioneazå NoFly WP? Sporii ciupercii ac¡ioneazå prin contact, ducând la combaterea musculi¡ei albe în toate stadiile de dezvoltare (adul¡i, larve ¿i ouå), cauzând moartea dåunåtorului în 3, pânå la 5 zile.

Procesul de combatere parcurge urmåtoarele etape: Ata¿are - La contactul cu insecta, sporii se ata¿eazå de cuticula acesteia prin interac¡iunea hidrofilå dintre peretele sporilor ¿i stratul lipidic al epicuticulei.

1.

2.

34

Germinare - Sporii germineazå pe corpul insectei.

Tubul germinativ al hifelor penetreazå matricea de cearå, chitinå ¿i proteinå a cuticulei, ducând la incapacitatea insectei de a se hråni sau de a se reproduce, dupå 10 ore de la aplicare.

3.

Cre¿tere - Sporii påtrund prin cuticula insectei ¿i se multiplicå în corpul acesteia prin hifele formate, eliberând enzime care provoacå paralizia muscularå, la 24 de ore de la contactul insectei cu sporii, ducând, în final, la moartea insectei în 72 ore de la contact.

4. a 72 de ore de la contact. În

Sporulare - Are loc în decursul

condi¡ii de umiditate relativ ridicatå (+50%), ciuperca poate så se dezvolte ¿i pe corpul insectei, producând noi spori care pot infecta ¿i al¡i indivizi de musculi¡å albå.

Aplicarea produsului NoFly WP este un bioinsecticid de contact, cu aplicare foliarå.

Primul tratament se aplicå atunci când se observå primele simptome de atac. Se recomandå 4 aplicåri, la un interval de 5-7 zile de pauzå între acestea. Poate fi aplicat în orice stadiu fiziologic al plantei, chiar ¿i în perioada de recoltare. În cazul unor infeståri repetate, se recomandå utilizarea în amestec sau alternativ cu un produs chimic pentru protec¡ia plantelor, compatibil, pentru a cre¿te gradul de protec¡ie a culturilor.

Are o compatibilitate ridicatå cu produsele pentru protec¡ia plantelor.

Doza recomandatå este de 200-250 grame/100 litri apå, în func¡ie de gradul de atac ¿i înål¡imea plantelor de culturå.

Avantajele folosirii produsului NoFly WP  Este 100% biologic, cu eficacitate similarå cu cea a insecticidelor conven¡ionale, de sintezå chimicå.  Combate toate stadiile de dezvoltare ale musculi¡ei albe de serå.  Poate fi aplicat în orice stadiu de dezvoltare a plantei, chiar ¿i în perioada de coacere.  Nu necesitå timp de pauzå înainte de recoltare, neexistând risc de reziduuri în produc¡ia recoltatå.  Este compatibil cu foarte multe produse pentru protec¡ia plantelor conven¡ionale (chimice), ceea ce îl recomandå så fie utilizat în programe de combatere integratå.  Prietenos cu fauna auxiliarå ¿i prådåtorii naturali.  Are un mod complex de ac¡iune prin care este evitatå crearea de rezisten¡å.  Manipulare ¿i utilizare u¿oarå.  Operatorii pot reveni la foarte scurt timp (3 ore) dupå aplicare.

Bioinsecticidul NoFly WP este un nou instrument, ideal pentru Managementul Integrat de combatere a dåunåtorilor, sigur pentru entomofauna utilå (atât albine, bondari, cât ¿i prådåtori naturali), recomandat în tehnologia de combatere a dåunåtorilor din culturile horticole, în agricultura organicå ¿i cea clasicå.

Pentru a avea culturi ¿i produc¡ii sånåtoase, u¿or de comercializat în marile lan¡uri de magazine, fårå reziduuri, este recomandat så se utilizeze produsul NoFly WP ¿i pentru ultimele tratamente înainte de recoltare.

Profitul Agricol 24/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Legea reproduc]iei la p\s\ri a trecut de Parlament De aproape trei ani, crescåtorii de påsåri ¿i de porci încearcå så-i convingå pe ale¿ii neamului cå avem nevoie de reproduc¡ie proprie la aceste douå specii dacå vrem realmente zootehnizarea agriculturii.

Dupå mai multe voturi majoritare ¿i respingeri succesive, avem iar ambele legi. Så vedem ce vor face guvernan¡ii cu ele fiindcå norme de aplicare oricum nu au.

Ilie VAN, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România, salutå finalizarea Legii 227/2018, dar cu unele rezerve realiste. “Dupå multe eforturi, avem o lege a reproduc¡iei la påsåri. Când am început noi så lucråm la aceastå lege, cu trei ani în urmå, a trebuit så luåm o aprobare de la Comisia Europeanå pentru ajutor de stat pentru fermele de reproduc¡ie la pasåre ¿i la porc. Comisia a acceptat ajutorul de stat, dar nu ¿tiu ce s-a întâmplat, a apårut legea cu o prevedere conform cåreia direc¡iile agricole trebuie så lucreze dupå un sistem informatic, care trebuia licitat dupå apari¡ia legii. Lucruri complicate! Ministerul Agriculturii trebuia så facå licita¡ia ¿i nu a vrut så se mai implice, iar noi am cerut så se modifice legea, în speran¡a cå va ie¿i. ªi a mai durat un an pentru eliminarea sistemului informatic. Func¡ionarul public de la Direc¡ia Agricolå nu ar mai fi trebuit så facå nicio interven¡ie. Aveai toate docu36

mentele în ordine, îndeplineai toate condi¡iile, fåcea calculatorul totul. Acum, fårå sistemul informatic, aceastå opera¡iune trebuie fåcutå manual. Noi am zis så eliminåm sistemul informatic ca så dåm drumul legii. ªi a tot durat. Aståzi, problema este cå în bugetul Ministerului Agriculturii nu existå bani suficien¡i”, spune Ilie Van. Pânå se vor gåsi, trece perioada de gra¡ie, în care România putea face investi¡ii, fårå aprobåri de la Comisia Europeanå.

“Existå acest risc. Ajutorul de stat se aprobå pentru trei ani ¿i timpul s-a scurs.

Acum, Ministerul Agriculturii va trebui så notifice Comisia Europeanå cå nu am aplicat aprobarea ¿i cå trebuie så prelungim perioada. Nu ¿tiu ce va fi cu bugetul pentru 2021-2027, înså eu afirm categoric: fårå ferme de reproduc¡ie, nu vom avea suficiente påsåri ¿i porci. Nu trebuie så depindem de materialul biologic din afarå”.

România importå 75-80 de milioane de pui de-o zi sau ouå de incuba¡ie pe an. Asta înseamnå 30% din necesarul de pui de carne.

Nu avem reproduc¡ie la gåinile ouåtoare, la curcå, la ra¡e, la gâ¿te. Adicå toate speciile trecute în lege. La puiul pentru carne avem reproduc¡ie în propor¡ie de 70%.

Pene¿ Curcanul, la Codlea, are doar sta¡ie de incuba¡ie ¿i aduce ouå din Europa. Existå o fermå de reproduc¡ie pentru cercetare la Sta¡iunea Cartofului de la Codlea, cu efective mici. Zootehnia

noastrå råmâne deficitarå, cu excep¡ia gåinilor, unde avem un grad de autosuficien¡å de 100% la carne ¿i de peste 100% la ouå. “În perioade de crizå, când depinzi de importuri, acest lucru poate fi un dezastru fiindcå nu mai po¡i så te mi¿ti ¿i dai din col¡ în col¡. Este inadmisibil ca o ¡arå cu 910 milioane de hectare de teren arabil så nu aibå reproduc¡ie proprie, så nu aibå o zootehnie dezvoltatå. În loc så aducem din afarå produse alimentare ¿i så exportåm cereale, mai bine ¡inem cerealele în ¡arå ¿i exportåm produse procesate, cu valoare adåugatå mare. Nici 10% din pro-

Cum vinde Polonia carne de Fermele noastre de påsåri s-au modernizat cu eforturi mari financiare mari.

Ståm mai bine decât Polonia, care nu a modernizat nici cu¿tile pentru gåini.

România este pe locul al patrulea în Uniunea Europeanå la cre¿terea gåinilor ¿i a produc¡iei de ouå. În 1990 produceam 300.000 tone de carne de pasåre în viu, iar în 2019 am produs 600.000 de tone.

Fermele de påsåri asigurå 50% din toatå produc¡ia de carne din România.

S-au fåcut investi¡ii deosebite în ultimii ani, s-au modernizat fermele.

“Avem un spor mediu zilnic de 55 - 56 grame pe zi, cu un consum specific de 1,6 - 1,62, spune Ilie Van. Fårå modernizare, fermele noastre nu rezistau la concuren¡a acerbå din domeniu. Pre¡urile de valorificare sunt înså din ce în ce mai mici. În anii 1990, se importau cu 300 de dolari tona

Profitul Agricol 24/2020

duc¡ia de cereale nu trecem prin zootehnie”, avertizeazå Ilie Van.

Salmonella ar putea fi un pretext pentru stoparea importurilor Aurora ALEXANDRU este administrator la compania Tonelli (gåini de ouå). Ea crede cå existå modalitå¡i prin care se pot reduce importurile din Polonia.

“Salmonella creeazå probleme serioase. Acum se recolteazå probe direct de la vamå pentru ouå. Aici nu e nevoie de importuri. Noi le cerem partenerilor

pasåre în România pulpe congelate din America, ceea ce însemna o concuren¡å neloialå fa¡å de producåtorii no¿tri. Uniunea Europeanå are ni¿te norme de protec¡ie mult mai bune pentru fermierii autohtoni, fa¡å de cele pe care le avea România. În prezent, avem o mare problemå cu înlåturarea efectelor anti-concuren¡iale de pe pia¡å. Este o concuren¡å neloialå din partea unor produse care vin din comer¡ul intra-comunitar, la pre¡uri sub costul de produc¡ie. Acest lucru ne afecteazå foarte mult.

Polonia este cea mai mare problemå pentru noi aståzi. Este cel mai mare producåtor de carne de pasåre din Europa.

Produce 2.500.000 de tone la 30.000.000 de locuitori. Adicå de cinci ori mai mult decât România. Cam 60%

Profitul Agricol 24/2020

europeni så procedeze loial atunci când vin cu produse pe pia¡a noastrå, a¿a cum facem noi când intråm pe pie¡ele lor”, spune Aurora Alexandru.

Egmond Lucian POPOVICI, director general la ferma Avitop Ia¿i, din cadrul grupului Kosarom, sus¡ine cå, în România, se cresc pui de carne de cea mai bunå geneticå. “Condi¡iile de cre¿tere au fost modernizate. Când afarå este caniculå de 40-42 de grade Celsius, noi avem sisteme de råcire, ceea ce înseamnå costuri. Måsurile de biosecuritate sunt asigurate la cel mai înalt nivel. În România nu se administreazå hordin aceastå produc¡ie este trimiså pe alte pie¡e, inclusiv în România.

Când Polonia are probleme sanitarveterinare, cum e salmonelia sau gripå aviarå, cum s-a întâmplat recent, pie¡ele ter¡e s-au închis pentru Polonia. ªi atunci oferta a crescut foarte mult ¿i carnea s-a valorificat sub pre¡ul de produc¡ie.

Ca så scape de produc¡ia excedentarå, o aruncå pe pia¡å la pre¡uri foarte mici.

A intrat aceastå carne în România la pre¡uri aflate la jumåtatea costului de produc¡ie. Acest lucru trebuie rezolvat.

Este de datoria autoritå¡ilor noastre så comunice Comisiei Europene aceste practici comerciale neloiale.

Existå Regulamentul European 1308/2013 privind organizarea comunå a pie¡elor. Documentul interzice statelor europene så perturbeze pie¡ele comerciale din alte state europene, fie prin cre¿teri, fie prin scåderi de pre¡uri.

moni pentru cre¿terea påsårilor, porcilor ¿i a tuturor animalelor folosite pentru hrana oamenilor. ªi nici antibiotice.

Carnea de la ferma noastrå este crescutå cu cereale. Multe minciuni provin ¿i de la unii din noi. Cea mai importantå este siguran¡a produsului. Am våzut pulpe aduse din afarå la pre¡ul de 3,3 lei, ceea ce ar duce la faliment. Un produs foarte ieftin ascunde ceva. M-a frapat så våd cå un kilogram de påståi de fasole costå cât trei kilograme de pui grill. Factorul geopolitic are ¿i el un rost aici”.

Viorel PATRICHI Nimeni nu poate så facå fa¡å unei pie¡e cu pre¡uri la jumåtatea costului de produc¡ie. Iar costul de produc¡ie din România este egal cu pre¡ul de produc¡ie din România ¿i din Europa.

Deci, la costuri de produc¡ie egale, noi nu ar trebui så avem asemenea probleme.

Faptul cå noi nu reac¡ionåm ne va crea mari probleme în perspectivå.

Când au våzut cå nu mai pot vinde, fermierii no¿tri au început så stocheze produsele. ªi nu mai avem nici capacitå¡i de stocare. Au redus popularea cu aproximativ 25%.

Noi am apelat ¿i la asocia¡ia noastrå europeanå, am semnalat aceastå situa¡ie, dar nici ei nu pot rezolva. Costurile noastre de produc¡ie sunt printre cele mai mici, iar pre¡ul de vânzare la poarta fermei este cel mai mic din Europa”.

37

CRE{TEREA ANIMALELOR

Romsilva reduce efectivele de cai

din cauza secetei Seceta are consecin¡e ¿i asupra cailor de la Romsilva. În multe regiuni, uscåciunea a distrus lucerna, ovåzul, borceagul, fâne¡ele, på¿unile.

Nu se face grâul - nu au nici paie pentru a¿ternutul animalelor, lucru vital pentru mânji.

I

nginerul silvicultor Gheorghe Dima este directorul Direc¡iei de Cre¿tere, Exploatare ¿i Ameliorare a Cabalinelor din cadrul Regiei Na¡ionale a Pådurilor-Romsilva. Este un om pasionat de cai ¿i o minte organizatå. Face fluent calculul terenurilor ¿i al hergheliilor pe care trebuie så le hråneascå.

“Efectivul total este de 2.800 de cabaline de raså în patrimoniul statului.

Gospodårim pentru ace¿ti cai 9.000 de hectare de teren. Suficient pentru ei, de¿i, pe timp de secetå, e foarte greu. Am pierdut deja lucerna, am pierdut ovåzul

de toamnå în zonele de sud-est. Am pierdut 1.200 de hectare, baza noastrå furajerå din cele 1.800 semånate cu culturi de toamnå. Nu vom avea paie pentru a¿ternut ¿i va trebui så alergåm dupå ele. Borceagul nu s-a fåcut”.

Am fost la Slatina, unde a plouat aproape normal. Avem 200 de tone de triticale ¿i borceag de anul trecut. Le vom duce la Ru¿e¡u pentru cå Semigreul ¿i Furioso North Star månâncå cel mai mult.

La Sâmbåta, la Dumbrava Neam¡, la Lucina, Rådåu¡i, se face fânul. Trebuie så ducem la Lucina de-aici 200 de tone de orz ¿i ovåz, 240 de tone de porumb.

Trebuie så cumpåråm lucernå pentru Mangalia ¿i Ru¿e¡u, så dåm 80 de tone de cereale la Beclean, tot din sud.

Vom avea în viitorul apropiat posibilitatea så irigåm peste 100 de hectare la Râmnicelu din lunca Buzåului.

Avem herghelii cu o istorie de peste 200 de ani. A¿a este Herghelia de la

Caii au devenit eligibili pentru subven¡ie “Din 2014, când s-a semnat Politica Agricolå Comunå, nu am mai fost eligibili pentru subven¡ia pe suprafa¡å. Fusesem eligibili în primii 6 ani pânå atunci. Dacian Ciolo¿ a fåcut noua PAC ¿i pe noi ne-a uitat. O ra¡iune exista.

Aeroporturile luau subven¡ii pe terenurile dintre pistele de aterizare. Pu¿cåriile luau subven¡ii pentru terenurile cultivate de de¡inu¡i. Ne-au bågat ¿i pe noi în aceea¿i oalå.

Fiind în regie, trebuia så demonstråm cå facem minim 5% din veniturile totale ale Regiei Romsilva, iar noi producem 0,5%. Trebuia så dovedim cå suntem fermieri activi. ªi nu am beneficiat. Am fost pe la to¡i mini¿trii ¿i nu am 38

reu¿it så schimbåm nimic”.

Abia în 2017 Gheorghe Dima a reu¿it så facå un proiect de lege ¿i a gåsit un om dispus så-i ajute: Dånu¡ Påle, deputat PSD, medic veterinar, care våzuse Cislåul, ¿tia Ru¿e¡u. “El a în¡eles din prima clipå ce vrem noi så facem. Ne-am confruntat cu tot felul de påreri ¿i au mai trecut doi ani. A apårut apoi deputatul ªtefan-Alexandru Båi¿anu de la ALDE. Avea ¿i el doi cai ¿i douå fiice, era vicepre¿edintele Federa¡iei Ecvestre. ªi a fåcut ¿i el un proiect de lege ca så ia toate hergheliile de la Romsilva ¿i så le dea la ANSVSA”.

“Ne chemau pe la Comisia pentru Agriculturå de la Camera Deputa¡ilor ¿i

Rådåu¡i, care a fost înfiin¡atå de austrieci în 1792. La început, acolo se cre¿teau caii pentru armatå. Dar Rådåu¡iul, un såtuc, s-a dezvoltat din herghelia imperialå. În secolul al XIX-lea, producea 8.000 de cai pe an. Avea în subordine ¿i Herghelia Lucina ¿i concesionase de la localnici ¿i de la mânåstiri câteva mii de hectare de teren. Selec¡ia cailor se fåcea dupå regulamente pe linii de sânge, pe care noi le utilizåm ¿i acum.

Acolo este leagånul rasei Shagya Arabå. Ungurii pretind cå ar fi la Babolna lor, dar existau deja herghelii cu aceastå raså.

Istoria este asemånåtoare pentru Herghelia de la Sâmbåta de Jos, unde erau caii Lipi¡ani. “Speråm cå în 2021 vom påtrunde în patrimoniul UNESCO. Am depus deja la UNESCO dosarul multina¡ional Tradi¡iile de cre¿tere a cailor Lipi¡ani, pentru înscrierea în Lista reprezentativå a elementelor uuu a consemnat

Viorel PATRICHI a¿a i-am cunoscut pe to¡i. Ne-au sprijinit. Pe 13 mai 2019, Klaus Iohannis a promulgat Legea 99/2019, prin care am dobândit personalitate juridicå. Era într-o sâmbåtå. Termenul de depunere a cererii pentru subven¡ie era 15 mai.

Mai råmânea o perioadå de gra¡ie de 20 de zile, când puteai så depui ¿i primeai o penalizare de 1% pe zi. Ne-am mi¿cat repede. Pe 6 iunie am primit certificatul de la Registrul Comer¡ului ¿i ne-am dus la APIA Bucure¿ti. Am gåsit în¡elegere, am depus dosarul pentru subven¡ia pe teren de un milion de euro pentru 7.000 de hectare. Pentru noi înseamnå bani mul¡i, 5 milioane de lei. ªi nu am primit nimic nici pânå acum”.

Profitul Agricol 24/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu de patrimoniu cultural imaterial al umanitå¡ii, împreunå cu alte 8 ¡åri din regiune. Herghelia de Lipi¡ani de la Sâmbåta dateazå din 1874.”

Istoria calului se suprapune pe istoria cavaleriei. Imediat dupå Primul Råzboi Mondial, s-au dezvoltat hergheliile pentru nevoile armatei, de¿i apåruserå tancurile.

“Casa Regalå a înfiin¡at Herghelia Ru¿e¡u în 1920, Herghelia Mangalia în 1926-1928, unde cre¿tem Pur Sânge Arab. Se cre¿teau cai pentru armatå la Cislåu, la o unitate militarå, din 1892.

Cislåul s-a dezvoltat în jurul acestei unitå¡i militare. S-a fåcut calea feratå pentru herghelie. Caii au constituit poluri de dezvoltare ruralå. Nevoile armatei au dus la dezvoltarea cre¿terii cailor. În secolul XIX, calul era folosit ¿i la po¿tå, la diligen¡å, pentru cavalerie, pentru transportul tunurilor, muni¡iilor, alimentelor”.

De fapt, a¿a cum cercetarea militarå ajutå industria civilå, tot a¿a dezvoltarea cavaleriei a ajutat la cre¿terea cailor. “A¿a au apårut varietatea Gidran, Shagya Arabå. Selec¡ia se fåcea pentru cavalerie. Au apårut caii grei pentru trac¡iune, pentru transportul tunurilor ¿i Furioso North-Star. Semigreul Românesc a fost creat pentru agriculturå, dupå 1970”.

40

Dacå Adrian Nåstase nu trecea caii la Romsilva, dispåreau hergheliile din România. Terenurile Hergheliei au fost supuse unor mari presiuni din partea amatorilor de terenuri, dupå 1990. La Ru¿e¡u, de pildå, a avut loc un conflict aberant: s-a judecat statul cu statul pentru patrimoniu.

“Am câ¿tigat procesul pânå la urmå, se bucurå Gheorghe Dima. Am primit soma¡ii de la ASAS så le dåm terenul.

Nu am gåsit nicio în¡elegere la ei.

Herghelia de la Ru¿e¡u avea 2.500 de hectare, nu 690 de hectare, câte au mai råmas acum. ASAS voia så arendeze terenul unui particular ¿i ne soma så le dåm påmântul.

Un alt episod a fost în anii 20142016 cu Herghelia de la Mangalia.

Nicu¿or Constantinescu ¿i Radu Mazåre voiau påmântul. Am avut lupte grele acolo. Victor Ponta promisese deja cå le då, a fåcut hotårâre de guvern. A venit la noi så semnåm. ªi am început så împrå¿tiem hârtii pe la diverse ministere ¿i institu¡ii. Au început så deschidå ochii unii-al¡ii...” “În noiembrie 2002, am preluat Herghelia Na¡ionalå ¿i am cheltuit aproximativ 150 de milioane de lei pentru repunerea în func¡iune a adåposturilor, magaziilor, grajdurilor. Înså, pe partea efectivå privind îngrijirea cailor, statul

român are ni¿te obliga¡ii legale”. În Herghelia Na¡ionalå se aflå 100 de armåsari pepinieri, care monteazå iepele-matcå de patrimoniu (aproximativ 700). Pepinier înseamnå cap de linie. De asemenea, avem armåsari de montå publicå, pe care Romsilva are obliga¡ia så-i punå gratuit la dispozi¡ia crescåtorilor din sate. “Am preluat 1200 de armåsari pentru montå publicå, din care mai avem 550. ªi vom mai reduce numårul lor. Ei sunt o rezervå de gene pentru eventualitatea cå armåsarii pepinieri se îmbolnåvesc, se accidenteazå, mor. ªi trebuie så avem 5-10 armåsari din linia respectivå pentru promovare. Pânå în 2010, plecau cam 200 de armåsari în sta¡iuni de montå în fiecare primåvarå. Solicitårile le fac primåriile, zootehni¿tii de la oficiile jude¡ene de zootehnie, particularii. Primarul trebuie så convingå un om care ia armåsarul în custodie. Gratuit. De-a lungul vremii, s-au întâmplat tot felul de minuni. Deputa¡ii, senatorii de prin ¡inutul secuiesc se îndrågosteau de armåsari.

Mai ales so¡iile lor. Robert Bartha are Lipi¡an Negru de la Sâmbåta de Jos. A luat tot ce a fost valoros acolo. A fost ¿ef de herghelie acolo, a fost vreo doi ani director aici, apoi a fost pre¿edintele Autoritå¡ii Hipice”.

Profitul Agricol 24/2020

MA{INI [i

UTILAJE

Claas Telematics monitorizeaz\ câmpul, utilajele [i recoltarea Cu ajutorul platformei Telematics, Claas oferå o prezentare generalå rapidå ¿i în timp real a stårii ¿i setårilor utilajului ¿i o solu¡ie confortabilå pentru documentarea realå a activitå¡ilor desfå¿urate pe câmp ¿i a recoltårii.

D

upå ce perimetrul câmpului a fost stocat în Telematics, sistemul va recunoa¿te automat câmpul pe care se aflå utilajul.

Platforma efectueazå apoi o documentare pentru câmpul respectiv, luând în calcul diver¿i parametri. Sistemul este complet automatizat, fårå nicio activitate suplimentarå pentru operator sau la birou.

Montat pe o combinå Jaguar, Telematics poate evalua cantitå¡ile de mateTelematics este o dotare standard pentru o serie de tractoare ¿i combine de recoltat Claas. Pe lângå documentare, oferå asisten¡å digitalå dealerului prin intermediul service-ului la distan¡å (Remote Service), la cerere.

Aceasta include transmiterea defec¡iunilor cåtre partenerul responsabil cu vânzårile ¿i de service Claas, care poate comanda ¿i livra piesele de schimb potrivite conform diagnozei la distan¡å, economisind astfel timp. Un plan de între¡inere proactiv este o componentå suplimentarå a serviceului de la distan¡å, pentru o între¡inere complexå, rapidå ¿i perfect programatå, adaptatå optim pentru client.

42

rial recoltat ¿i valorile de måsurare ale senzorului NIR. Acesta oferå informa¡ii despre con¡inutul de substan¡å uscatå, dar ¿i despre constituen¡i, precum amidonul, proteina brutå, fibrele brute, cenu¿a brutå, gråsimea brutå ¿i con¡inutul de zahår.

Telematics mai genereazå hår¡i de productivitate clare ¿i cu un grad de precizie ridicat datoritå måsuråtorilor efectuate de senzorul NIR, pentru analiza specificå. Datele ¿i hår¡ile pot fi exportate ¿i trimise în format ISOXML. În plus, poate fi documentatå dozarea cantitå¡ii de aditiv furajer, care este controlatå pe baza måsuråtorilor efectuate de senzorul NIR. Platforma Telematics poate fi conectatå direct la multe dintre platformele software de management al fermei, datoritå noii interfe¡e Claas API. Drept urmare, perimetrele câmpurilor pot fi transferate automat pe plat-

forma Telematics, iar datele din documentarea automatå sunt transferate direct cåtre softul de management al fermei respective.

Interfa¡a Isobus poate fi utilizatå pentru documentarea datelor de pe echipamentele auxiliare, precum presele de balotat sau remorcile autoîncårcåtoare sau, dacå este necesar, pentru exportul informa¡iilor în format ISOXML. Prin intermediul DataConnect, solu¡ia premiatå pentru platformå prezentatå la Agritechnica 2019, în viitor va fi posibilå afi¿area în Telematics ¿i a datelor flotelor mixte, cu utilaje conectate de la John Deere, Case IH, Steyr ¿i New Holland.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 24/2020

Grapa Amazone Catros XL

pentru un pat germinativ de calitate Cel mai nou echipament prezentat de Amazone este grapa Catros XL, cu lå¡imi de pânå la 8 metri, pentru o prelucrare uniformå ¿i la adâncimi variabile a miri¿tii dupå recoltarea påioaselor, amestecarea optimå în sol a resturilor vegetale ¿i pentru pregåtirea unui pat germinativ de calitate.

S

unt disponibile modele pliabile, cu prindere în trei puncte, cu lå¡imi de lucru de 4 m, 5 m ¿i 6 m, respectiv de 7 ¿i 8 m. Op¡ional, pot fi echipate cu o barå de trac¡iune ¿i ¿asiu tip bogie (toate rândurile de discuri prinse într-un cadru central) ca variantå tractatå tip TS, caz în care pot fi operate eficient ¿i cu tractoare cu puteri mai mici. În varianta TX, cu ro¡i de rulare amplasate central, Catros XL este disponibil ¿i cu lå¡imi de lucru de 7 ¿i 8 m ¿i poate prelucra optim solul la viteze de lucru de pânå la 18 km /h, cu productivitate sporitå ¿i consum redus de carburant .

Caracteristicile cheie ale CatrosXL

44

sunt discurile mari de 610 mm, distan¡ate la 25 cm între ele ¿i cu distan¡å crescutå atât între rândurile de discuri, cât ¿i între discuri ¿i tåvålugi, pentru o prelucrare corespunzåtoare a cantitå¡ilor mari de materie vegetalå. În plus fa¡å de discurile crenelate grosier pentru teren uscat ¿i greu, clien¡ii pot alege, de asemenea, op¡iunea de discuri crenelate fin. Acest lucru asigurå o tåiere completå pe suprafa¡a solului ¿i un efect maxim de sfårâmare, chiar ¿i în cazul adâncimilor de lucru reduse.

Unghiul specific de atac pe cele douå rânduri de discuri asigurå rularea în linie dreaptå în spatele tractorului ¿i amestecarea optimå cu o for¡å de tractare micå, inclusiv la prelucrarea solurilor mai dificile.

Pentru a se ob¡ine un contur uniform ¿i o adâncime de lucru preciså, discurile sunt montate individual pe amortizoare cu tampon de cauciuc, care oferå ¿i protec¡ie de siguran¡å la obstacole. Suportul turnat de discuri a fost reproiectat, pentru a face fa¡å unor sarcini mai mari ¿i ghideazå discul la adâncimea prestabilitå în sol.

Pe lå¡imile de lucru mai mari, mo-

delele Catros XL de 7 m ¿i 8 m pot fi echipate în mod op¡ional ¿i cu ContourFrame. Cele douå cadre-¿asiu ale grapei cu discuri sunt pre-echipate hidraulic ¿i se pot mi¿ca în sus ¿i în jos, pentru a urmåri în mod optim orice denivelåri ale solului.

Reglarea adâncimii de lucru este infinit variabilå ¿i poate fi efectuatå mecanic, pe grapå, folosind bol¡urile rotative, sau hidraulic, din cabinå, în timpul lucrului.

Modelele tractate cu ¿asiu TS ¿i barå de trac¡iune cu lå¡imi de lucru de 4, 5 ¿i 6 metri se caracterizeazå printr-un grad ridicat de netezire, deoarece angrenajul de rulare (ro¡ile de transport) poate fi complet rabatat peste cadru ¿asiu. Astfel, greutatea suplimentarå a angrenajului de rulare asigurå o penetrare uniformå a discurilor în sol chiar ¿i în terenuri cu structurå mai durå.

La grapa Catros XL, model TX, cu 7 sau 8 metri lå¡ime, angrenajul de rulare poate fi echipat cu anvelope supradimensionate, de 700 mm, astfel încât presiunea la sol în timpul manevrårii så fie minimå.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 24/2020

MA{INI [i UTILAJE

Combinele New Holland TC, mai fiabile [i mai productive Combinele New Holland din seria TC sunt proiectate pentru a face fa¡å cerin¡elor din fermele mici ¿i mixte. Sunt echipate cu motoare fiabile ¿i ecologice, care permit optimizare consumului de carburant ¿i o reducere a costurilor de exploatare. ¥n România, New Holland este în portofoliul de vânzåri al AgroConcept.

G

ama New Holland TC include 4 modele cu patru ¿i cinci scuturåtori: TC 4.90 de 175 CP, TC5.70 de 175 CP, TC5.80 de 227 CP ¿i TC5.90 de 258 CP. Toate sunt propulsate de motoare NEF de 6,8 litri, cu 6 cilindri, echipate cu sistem de reducere cataliticå selectivå ridicatå (HiSCR) ECOBlue, care corespunde cerin¡elor normei de poluare Tier 4B/Stage 4.

Transmisia este hidrostaticå, iar capacitatea rezervorului de carburant este de 300 litri la primele 3 modele, respectiv 400 litri la TC5.90.

Caracteristicile comune pentru toate modelele cu cinci scuturåtori sunt båtå-

torul - cu o lå¡ime de 1,30 m ¿i un diametru de 0,60 m, contrabåtåtorul - cu reglare electricå de 0,79 mp, suprafa¡a de separare standard de 4,30 mp ¿i suprafa¡a totalå de separare de 6,69 mp. Sistemul de curå¡are a fost îmbunåtå¡it ¿i utilizeazå acum acela¿i sistem de transport al grânelor cu cel al modelelor cu cinci scuturåtoare.

La lista caracteristicilor ce îmbunåtå¡esc productivitatea se adaugå reglarea contrabåtåtorului din cabinå ¿i senzorul op¡ional de umiditate. Pentru pantele cu înclinare de pânå la 25% este disponibil sistemul automat de nivelare Smart Sieve cu Opti-Fan ¿i benå cu cådere dublå, ceea ce reduce mult pierderile, concomitent cu ob¡inerea unor grâne mai curate.

Fermierii care lucreazå cu volum mare de produs, mai greu de recoltat, pot opta pentru Rotary Separator, proiectat special de New Holland, ce cre¿te suprafa¡a totalå de degranulare pânå la 1,81mp.

Buncårul de cereale este de 5.000 de litri, fiind echipat cu un tub cu o vitezå de descårcare de 72 l/sec.

La recoltarea grâului, modelele TC4.90, TC5.70 ¿i TC5.80 pot fi echipate cu hedere High Capacity de 3,96 m, 4,57 m sau 5,18 m, în vreme ce modelul TC5.90 Hillside dispune de un heder High Capacity de 5,18 m, aceea¿i lå¡ime de lucru fiind valabilå ¿i la echipamentul de recoltare a orezului. În cazul în care densitatea la grâu este mare, modelul TC5.80 poate fi echipat cu heder Heavy Duty Varifeed de 4,88 m sau 5,48 m, iar TC5.90, cu acela¿i tip de heder, cu lå¡ime de lucru de 5,48 m. Cu modelele de combine TC se poate recolta ¿i porumbul, iar în acest caz sunt disponibile hedere rigide, pe 5 rânduri, respectiv hedere rabatabile, pe 6 rânduri.

Cabina Harvest Suite ce echipeazå gama TC are, firesc, aer condi¡ionat ¿i frigider, scaunul asigurå o pozi¡ie de condus optimå, permi¡ându-i så lucreze relaxat chiar ¿i în cele mai lungi zile de muncå. Fiind montatå pe blocuri izolatoare, cabina îmbunåtå¡e¿te ¿i fluiditatea condusului ¿i reduce nivelul de zgomot din interior pânå la 74 dBA.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 24/2020

45

MA{INI [i UTILAJE

Maria Trading cumpårå combine New Holland Maria Trading, care lucreazå aproximativ 25.000 de hectare, a decis så cumpere vara aceasta mai mult combine. Dupå analiza modelelor ¿i a ofer telor tehnico-comerciale, s-au oprit la New Holland CR 10.90, din oferta AgroConcept.

“A fost modelul câ¿tigåtor, care a îndeplinit toate cerin¡ele noastre”, spunea Sorin Dogaru, managerul grupului. “Are pierderi minime, o înaltå calitate a produsului recoltat ¿i u¿urin¡å în exploatare, datoritå sistemului de automatizare Intellisense.”

John Deere X9 poate recolta 100 de tone de cereale pe orå Americanii de la John Deere au dezvåluit zilele trecute noua combinå X9. Modelul de vârf are 700 CP, un motor de 13,6 litri, se laudå cu pierderi subunitare (sub 1%), pe ¿osea merge cu 40 km/h (la 1.700 rpm), sistemul de separare, botezat XDS, se bazeazå pe douå rotoare de 3510 mm x 600 mm, care este alimentat de un heder de 15,2 metri, are un buncår de cereale de 16.200 de litri, pe care îl gole¿te cu 186 de litri/sec, iar la un plin cere 1.250 de litri de motorinå, dar le consumå în 14 ore.

Deocamdatå, John Deere X9 este disponibilå doar pentru pia¡a americanå. ¥n Europa vor ajunge probabil anul viitor. Dar, în Marea Britanie, dealerul a lansat deja o provocare pentru 2021: dacå cineva, cu o altå combina, bate în câmp un X9, prime¿te 25.000 de lire.

46

DeLaval asigur\ service-ul pentru robo]i în toat\ ]ara Sunt fermieri care iau în serios automatizarea proceselor tehnologice. ¥n Europa, ¿i chiar ¿i în România, cererea de robo¡i este în cre¿tere ¿i a scåzut cea pentru sålile de muls.

“Majoritatea proiectelor europene depuse vizeazå achizi¡ionarea robo¡ilor. Se urmåre¿te foarte mult excluderea for¡ei de muncå din fermå. Un sistem DeLaval pentru muls costå în jur de 130.000 de euro”, spune inginerul Cosmin Batis, director de vânzåri DeLaval România. “Ne concentråm mai mult pe mulsul automatizat, pentru cå marea problemå în ferme este for¡a de muncå. Pia¡a cere muls automatizat, robo¡ii de muls, robo¡i de furajare, robo¡i de mixare etc.”

Unii fermieri ¿i-au cumpårat robo¡i de muls de la alte companii, dar le repro¿eazå producåtorilor lipsa serviceului sau chiar un service prost. Ca så nu treacå prin astfel de situa¡ii, DeLaval elibereazå un produs pentru o anume pia¡å numai dupå ce echipa de tehnicieni trece printr-o perioadå de învå¡are foarte riguroaså.

Dupå parcurgerea specializårii, se ob¡in ni¿te certificate ¿i se då drumul produselor pe pia¡å.

A¿a se explicå de ce DeLaval a vândut abia în 2017 primii doi robo¡i în România, undeva în jude¡ul Covasna.

“În acest moment, avem linie deschis\ permanent în orice limb\ 24 din 24, 7 din 7, unde fermierul poate s\ apeleze oricând apar probleme de soft. Ac]iunea tehnicienilor din service pentru probleme mecanice se poate declan[a în maxim dou\ ore. DeLaval produce robo]i de muls din 1996, iar fiecare pia]\ a fost deschis\ numai dup\ preg\tirea temeinic\ a oamenilor pentru service”, completeaz\ Cosmin Batis.

Un robot DeLaval, lansat în 2018, VMS V300, poate mulge 75 de vaci în 24 de ore. Dacå se merge pe un trafic dirijat, numårul mulsorilor cre¿te.

“Robotul poate duce pânå la 3.000 de litri de lapte pe zi. Nu for¡åm selec¡ia animalelor, mai ales cå unele vaci au mameloane în diferite unghiuri. Aparatul se muleazå pe orice animal.

Acum po¡i primi toate informa¡iile în timp real, pe telefon, pe sistemul de management, pe tabletå. Ai posibilitatea så vezi sistemul de vacuum, calitatea laptelui, aerul pneumatic, to¡i factorii care ar putea favoriza mamitele. Se adaugå sistemul de spålare, care este setat în a¿a fel încât robotul så aibå douå spålåri principale ¿i o spålare secundarå, corelate cu spålarea tancului de råcire a laptelui”.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 24/2020

Progres lent în negocierile comerciale dintre SUA ¿i Europa Robert Lighthizer, principalul negociator comercial american, a declarat cå progresul discu¡iilor pentru semnarea de tratate comerciale cu Uniunea Europeanå ¿i Marea Britanie este unul foarte lent ¿i ¿ansele semnårii unui acord în acest an sunt mici.

Agricultura este în continuare principalul obstacol, iar americanii acuzå UE cå folose¿te standardele alimentare ca pe o formå ascunså de protec¡ionism. Dar ¿i europenii îi aratå cu degetul pe americani, cå ¡in ca tarifele vamale så råmânå o armå puternicå la îndemâna pre¿edintelui Trump, care så le poatå folosi în orice moment (pentru a-i for¡a pe europeni så facå eventuale concesii).

Spania aduce exper¡i din Uruguay pentru tunsul oilor O curså charter a adus în Spania 250 de exper¡i în tunsul oilor din Uruguay, care vor începe o curså contra cronometru pentru a tunde mii de oi înainte de venirea caniculei. “Frizerii” sudamericani vin în Spania anual, înså în acest an au întârziat din cauza restric¡iilor de transport provocate de coronavirus. Fermierii spanioli au reu¿it pânå la urmå så convingå guvernul så permitå cursa aerianå specialå, dupå ce au cerut inclusiv ajutorul regelui Spaniei. Trei exper¡i pot tunde zilnic pânå la 750 de oi ¿i sunt plåti¡i cu 1,5 euro pentru fiecare animal.

Brazilia impune noi reguli pentru abatoare Guvernul federal brazilian a anun¡at un nou pachet de reguli de siguran¡å pentru abatoare, dupå ce industria a fost afectatå de un val de infec¡ii cu virusul Covid-19. Noile måsuri includ påstrarea unei distan¡e de cel pu¡in un metru între angaja¡i ¿i izolarea timp de 14 zile a tuturor celor care prezintå simptome suspecte. Dar, spun inspectorii sanitari, måsurile guvernamentale sunt ineficiente acum, dupoå ce procesatorii au ignorat cele mai importante recomandåri, mai ales testarea obligatorie a muncitorilor.

48

INFORMA}II

EXTERNE Coronavirusul închide abatoarele din Marea Britanie Mai multe fabrici de procesare a cårnii din Marea Britanie au fost închise, dupå descoperirea unor focare de coronavirus în rândul muncitorilor.

Cooperativa Asda, de exemplu, a suspendat activitatea unui mare abator din nordul Angliei, înså nu a dorit så facå public numårul cazurilor de infec¡ie. Nici autoritå¡ile nu au fåcut-o.

“Imediat ce am aflat cå unii dintre colegii no¿tri ar putea avea virusul COVID19, am reac¡ionat rapid ¿i am colaborat cu speciali¿tii din sistemul public de sånåtate pentru a lua måsurile necesare,

inclusiv testarea tuturor angaja¡ilor”, a anun¡at compania. ¥n ºara Galilor, un alt mare abator a fost închis pentru cå cel pu¡in 75 din cei 560 de angaja¡i au fost testa¡i pozitiv.

Dupå descoperirea focarului, autoritå¡ile au amânat deschiderea ¿colilor, care era programatå pentru sfâr¿itul lunii iunie.

Conform unui studiu medical comandat de un sindicat agricol, existå focare de coronavirus în cel pu¡in alte cinci abatoare importante din Marea Britanie.

{i abatoarele din Germania sunt lovite de coronavirus ¥n Germania, la un singur abator s-au gåsi¡i peste 1.000 de infecta¡i cu Covid-19, din 6.500 de angaja¡i. Dar testarea angaja¡ilor nu se terminase, iar armata a preluat controlul fabricii. Mare parte dintre angaja¡i, aproximativ 2.000, sunt români.

Abatorul apar¡ine miliardarul Clemens Tonnies, care a refuzat orice cooperare cu autoritå¡ile.

Situa¡ia s-a inflamat pânå a ajuns la nivel politic, dupå ce un oficial german a sus¡inut cå românii sunt cei responsabili pentru valul de infectåri. Ulterior ¿i-a retras declara¡ia, fårå så-¿i prezinte scuze, a¿a cum îi recomandase ministrul federal de Interne. Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat cå peste jumåtate dintre persoanele depistate pozitiv sunt cetå¡eni români.

Profitul Agricol 24/2020

INFORMA}II EXTERNE

Pesta porcin\ african\ face ravagii în Nigeria Pesta porcinå se extinde rapid în Nigeria ¿i aproape un milion de porci au fost deja sacrifica¡i în încercarea de a opri extinderea epidemiei.

Virusul a fost detectat ini¡ial la începutului anului în provincia Lagos, cea mai populatå regiune din ¡arå, dar a ajuns rapid în toate celelalte provincii. În lipsa unor date oficiale, numårul total de infec¡ii este greu de estimat.

Conform unor surse, singur cel mai mare producåtor nigerian de carne de porc a sacrificat între 300.000 ¿i 500.000 de animale pânå în prezent.

Conform Agen¡iei Veterinare din Nigeria, numårul total de porci din ¡arå a crescut rapid în ultimii ani, de la 2 milioane în anul 1984 la 7 milioane în 2009 ¿i aproximativ 14 milioane azi.

China nu mai cump\r\ somon din Europa China a oprit toate importurile de somon din Europa din cauza temerilor cå pe¿tii ar putea fi sursa unui nou focar de coronavirus, care a apårut la Beijing.

Presa oficialå a titrat mare cå virusul Covid-19 a fost descoperit pe mesele folosite pentru tran¿area somonilor de import în pia¡a Xinfadi. De¿i exper¡ii sus¡in cå sunt ¿anse foarte mici ca pe¿tii så transmitå boala, marile magazine din capitala Chinei au retras de pe Profitul Agricol 24/2020

rafturi produsele din somon.

Analiza geneticå a virusului din pia¡a de pe¿te sugereazå o origine europeanå, înså speciali¿tii spun cå probabil este vorba despre o contaminare accidentalå.

China consumå aproximativ 5% din somonul produs la nivel global ¿i suspendarea importurilor a dus la scåderea ac¡iunilor principalilor furnizori europeni.

Cât de dispu¿i sunt europenii så î¿i schimbe alimenta¡ia de dragul mediului ¥n ciuda propagandei, europenii nu prea sunt gata så î¿i schimbe obiceiurile în favoarea unei alimenta¡ii mai sustenabile. Principalul motiv invocat, pre¡urile, care frâneazå decizia unei alimenta¡ii mai sustenabile (ce o mai fi ¿i aia? noi ¿tiam de alimenta¡ia ra¡ionalå), afirmå un studiu publicat de Biroul European al Uniunilor de Consumatori (BEUC). Studiu a fost realizat în 11 ¡åri din UE, pe baza unui e¿antion de aproximativ 1.000 de persoane în fiecare ¡arå.

BEUC subliniazå cå aståzi consumul alimentar este principala surså de efecte negative asupra mediului, urmat de încålzirea locuin¡ei ¿i mobilitate (în special utilizarea unui vehicul privat).

Mai multe de jumåtate din cei intervieva¡i sus¡in cå protec¡ia mediului a avut o influen¡å asupra obiceiurilor lor alimentare. Acest lucru s-a petrecut cu italienii, portughezii, spaniolii, austriecii ¿i slovenii, dar a contat mai pu¡in în Belgia, Lituania, Olanda ¿i Slovacia, Grecia sau Olanda.

Pentru majoritatea consumatorilor, principalul obstacol care stå în calea schimbårii obiceiurilor este pre¡ul.

Unul din 3 intervieva¡i s-a declarat gata så î¿i diminueze consumul de carne, cu excep¡ia italienilor.

Consumatorii cei mai dispu¿i så î¿i reducå consumul de carne ro¿ie sunt cei din Portugalia, Austria ¿i Spania, iar cei mai reticen¡i sunt din Lituania, Grecia, Slovacia ¿i Slovenia.

Britanicii testeazå robo¡i cu care så înlocuiascå zilierii Un consor¡iu de cooperative agricole, un sindicat al fermierilor ¿i o universitate de profil testeazå mai multe modele de robo¡i care så ajute cultivatorii la cules de mere, afine, salatå sau broccoli. Cercetårile în domeniul robo¡ilor agricoli sunt mai vechi, dar pandemia a adus cu sine ¿i o lipså acutå a zilierilor, moment în care investi¡iile în companiile care promit tehnologie robotizatå au explodat.

49

Mica publicitate ANUNº LICITAºIE

S.C. VINDE:  FERMÅ în jud. Ialomi¡a

- suprafa¡a de 5 ha, - intravilan, - la 70 km de Bucure¿ti, - canalizare, gaze, - în apropiere de calea feratå.  TEREN EXTRAVILAN în jud. Buzåu cu suprafa¡a de 135 ha.

Tel.: 0764.540.599

25 TAURINE Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti organizeazå o licita¡ie pentru vânzarea unui efectiv de 25 capete tineret taurin femel de reproduc¡ie, din rasa Holstein, cu vârsta cuprinså între 6 ¿i 25 de luni.

Licita¡ia va avea loc în data de 29.06.2020 la ora 1000.

Persoanele interesate sunt invitate ca pânå la data licita¡iei så vinå la sediul institutului pentru vizionarea efectivului în vederea realizårii unei oferte.

Ne pute¡i contacta de luni pânå vineri, între orele 0900 ¿i 1500, folosind datele de contact de mai jos: Director tehnic: dr. ing. Teodor MIHALCEA Tel.: 0722.256.825 ªef Serv. M.C.T.E.: ing. Alexandru KELEMEN Tel.: 0764.909.219

ICDP PITEªTI-MÅRÅCINENI, cu sediul în Måråcineni, str. Mårului nr. 402,

organizeazå concurs pentru ocuparea posturilor: - ªef Laborator (3 posturi) în cadrul Laboratoarelor Tehnologii pomicole ¿i protec¡ie fitosanitarå, Geneticå ¿i ameliorare, Complex de ¡esuturi ¿i virologie Pentru participarea la concurs sunt necesare: - studii superioare de lungå duratå cu diplomå de licen¡å/doctor în ¿tiin¡e agronomice, biologice; - gradul profesional - minim Cercetåtor ¿tiin¡ific III; - vechime în specialitate - 8 ani; - cuno¿tin¡e de operare PS ¿i MS Office, editare text ¿i graficå computerizatå; - cuno¿tin¡e de limba englezå, tradus/conversa¡ie; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

- Asistent II (2 posturi) în cadrul Laboratorului Tehnologii pomicole ¿i protec¡ie fitosanitarå ¿i Bazei Experimentale nr. 1 Pentru participarea la concurs sunt necesare: - studii medii agricole absolvite cu diplomå de bacalaureat; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

- Muncitor calificat II (1 post) în cadrul Laboratorului Arbu¿ti fructiferi ¿i cåp¿un Pentru participarea la concurs sunt necesare: - studii medii; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå;

- Muncitor necalificat II (1 post) în cadrul Bazei Experimentale nr. 1 Pentru participarea la concurs sunt necesare: - studii generale; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni.

Termenul-limitå pentru depunerea dosarelor de concurs:16.07.2020 ora 1600.

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i rela¡ii suplimentare la Secretariatul ICDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 730 - 1600, tel.: 0248.278.066 interior 23 50

Profitul Agricol 24/2020

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA

Snagov, un lac de poveste C

âteva zile în urmå am primit câteva poze cu Horia, prietenul meu de la Snagov. Era cu barca printre nuferi ¿i pescuia cu trestiile lui cocârjate. Avea în mânå un caras frumos ¿i nu era singurul pe¿te prins... ¿i re¡inut. Din cinci cara¿i dolofani prin¿i a ¡inut doar doi, ¿i încå trei plåticu¡e pentru... trei pisicu¡e!

Când am ajuns el era la pe¿te. A venit cu barca ¿i m-a luat, apoi am traversat din nou lacul, pânå în “golful olimpic”, acum plin de nuferi, mare parte înflori¡i.

Am ancorat barca la ambele capete, ca så nu ne plimbe vântul ¿i valurile, ¿i så pescuim în acela¿i loc nådit, eu pe marginea nuferilor de pe partea mea, el lângå cealaltå parte a culoarului dintre nuferi.

Era clar – acolo ståteau ascun¿i pe¿tii, acolo gåseau adåpost ¿i hranå din bel¿ug.

Pescuiam la cocolo¿ de måmåligå fråmântatå cu miez de pâine albå. Fåceam cocolo¿ mare, cam cât unghia, a¿a de mare încât baboii så nu-l ia din prima.

Apa måsura cam 3 m adâncime, iar eu potrivisem pluta dupå undi¡a lui Horia, încât cocolo¿ul så ajungå pe substratul de pe fundul apei. Aveam vargå u¿oarå, Daiwa de 5 m, linie din fir 0,14 mm cu 52

forfac 0,11 mm, plumbaj etalat de 2 g din 5 alice, plutå morcov ¿i cârlig nr. 12. Pentru nådit, Horia a folosit uruialå de porumb fiartå, iar dupå rezultatele partidei anterioare se pare cå ¿i pe¿tilor le era pe plac.

Oricum, prietenul meu nu era prea darnic cu nada. ªi nici nu se omora cu fine¡ea ustensilelor! Cred cå avea linii din fir 0,20, cu cârlige nr.10 ¿i plumb unic, tot de vreo 2 g, pus aproape de cârlig – la cca 7 cm.

Era clar cå pe¿tii nu se prea omorau cu fine¡ea! A¿a cå prietenul meu a început så prindå – o plåticu¡å, douå... Trågea ¿i la mine, dar ratam, de¿i aveam linie mai finå! Am mårit pu¡in adâncimea ¿i, ce så vezi, am prins primul caras. Prietenul meu, Horia, pescuia cu cocolo¿ul ¿i

S

ituat la cca 35 km de Bucure¿ti, lacul s-a format pe râul Peri¿, fiind situat între DN1 (Tâncåbe¿ti) ¿i râul Ialomi¡a. Måsoarå peste 575 ha, fiind lung de cca 17 km, cu lå¡ime de cca 700 m ¿i adâncime maximå de peste 9 m. Lacul are 3 insule, pe una dintre ele fiind Mânåstirea Vlad ºepe¿ a Snagovului (de la 1450).

Pe mal sunt 7 sate ¿i Aria naturalå Protejatå – Pådurea Snagov, cca 1.400 ha. În lac tråiesc diferite specii de pe¿ti

plumbul pe fundul apei, apoi a¿tepta ca pe¿tele så culce pluta - s-o punå pe lat! A mai scos ¿i el vreo douå plåtici, apoi o babu¿cå ¿i un caras. ... Au început så treacå pe lângå noi canoele sportivilor din Complexul Olimpic. ªi pe lac a început forfota bårcilor de vitezå. Valuri, valuri... Bietul lac! Nu era de ajuns cå din cauza poluårii provocate de riverani apa era tulbure. Am avut noroc så mai tragå o plåticå, apoi s-a tåiat de tot! Gata cu pescuitul! Am eliberat cara¿ii, babu¿ca – norocul ei cå mai tråia, ¿i plåticile care mi¿cau... Au råmas trei – pentru pisici!

Victor }|RU{ - ciprinide ¿i pe¿ti råpitori: somn, ¿tiucå, ¿alåu, biban, ghibor¡...

Accesul pe lac este dificil din cauza cur¡ilor riveranilor. Acces pe mal - din zona fostelor ¿tranduri la pådure. Lacul este agresat antropic prin “avansarea” malurilor, pontoane ¿i mai ales prin poluare din gospodårii.

Lacul este intens braconat cu plase ¿i curent electric. Pentru pescuit sportiv elibereazå autoriza¡ii Asocia¡ia Acvila Bucure¿ti.

Profitul Agricol 24/2020

C\priori, ;n hora S=nzienelor V

ânåtore¿te vorbind, lunile de varå sunt dedicate cåpriorului. Pasiona¡ii de ¡ap ro¿u sunt, acum, în elementul lor. Întâi “strâmbåciunile” – cum le spuneau paznicii din vechime –, apoi cei faini, de pus pe placå, la loc de cinste.

Aståzi, gusturile oamenilor s-au mai schimbat: mul¡i cautå înadins, la început de sezon, anomaliile, fiindcå ies din tipic ¿i impresioneazå prin caracterul lor unic, insolit. Sunt vânåtori care n-ar accepta pentru nimic în lume så dea o selec¡ie rarisimå pe un trofeu remarcabil, chiar de medalie. Aceastå op¡iune ar trebui realmente încurajatå, deoarece vine în sprijinul speciei ¿i, totodatå, al gestionarilor de fonduri cinegetice. În niciun caz nu s-ar cuveni exploatatå, cum se procedeazå pe alte meleaguri, unde sunt “fabricate” trofee bizare prin mutilarea purtåtorilor, practicå mercantilå, barbarå ¿i reprobabilå. Au mare cåutare coarnele în formå de perucå, rarisime în condi¡ii naturale.

Iatå cå a venit ¿i solsti¡iul de varå cu tot alaiul såu de Sânziene, zâne bune care, potrivit vechilor credin¡e din folclorul românesc, apårå culturile agricole, conferå putere vindecåtoare plantelor de leac, împart rod holdelor ¿i sålbåticiunilor, alungå furtunile ¿i grindina, tåmåduiesc boli. Când cucul înceteazå a mai cânta, neamul cåpriorilor se pregåte¿te de nuntå. Zodia “alergatului”, cum se mai nume¿te aceastå perioadå în rândul cunoscåtorilor, este echivalentul estival al rotitului coco¿ilor-de-munte ¿i al boncåluitului cerbilor. Îndeob¿te, cåpriorul mascul aflat în febra rutului urmåre¿te femela pe un traseu oarecum circular, culcând vegeta¡ia la påmânt ¿i generând forme pe care mentalul popular le-a asociat cu horele ielelor. Descoperite în zori de cåtre cosa¿i în poiene ¿i fâne¡e, aceste inele misterioase au înflåcårat dintotdeauna imagina¡ia oamenilor avizi de senza¡ional ¿i de tâlcuri magice, Profitul Agricol 24/2020

metafizice. Poate cå, aståzi, fårå eresurile de odinioarå, via¡a lor a ajuns mai searbådå ¿i mai såracå.

Dupå Sânziene, perioada alocatå selec¡iei la ¡apii ro¿ii se apropie de sfâr¿it. Se presupune cå exemplarele dispensabile nu se mai regåsesc în teren, ci reflectå, prin corni¡ele cu as-

De acum vine vremea ¡apilor tari de vârtute, statornici locului ori cavaleri råtåcitori. Ca ¿i taurii de cerb, toamna, sunt cåpriori care apar într-un anume loc cu totul surprinzåtor, ca ¿i cum, vorba lui M. Sadoveanu, i-ar fi fåtat påmântul. La fel de misterios, ei ¿i dispar dupå încheierea confruntårilor cu autohtonii

pect surprinzåtor, montate pe panoplii, pe de o parte, responsabilitatea personalului de specialitate, pe de alta, buna credin¡å ¿i corectitudinea vânåtorilor. În ce må prive¿te, mica mea colec¡ie este alcåtuitå preponderent din trofee de selec¡ie, arhitecturi naturale dintre cele mai stranii, adunate cu greu în decursul timpului. Am a¿teptat ¿i câte doi-trei ani pânå la momentul dobândirii trofeului jinduit, cât mai ie¿it din tipare. Acum, de pildå, sunt cu gândul la un “inorog”, dupå ce am ratat lamentabil, cu trei decenii în urmå, ocazia de a-mi adåuga în palmares ¡apul cu un singur cilindru frontal, la Domne¿ti. Arma stråinå ¿i o crengu¡å bucluca¿å a¿ezatå în calea proiectilului au concurat la instalarea, pentru multå vreme, a gustului amar al nereu¿itei. N-a fost så fie al meu, dar nici mai apoi nu am auzit så-l fi doborât altcineva. Pur ¿i simplu a dispårut, la fel de nea¿teptat dupå cum s-a ivit în terenul acela.

rivali ¿i dupå destråmarea vråjii alergatului. Târziu, în prag de iarnå, doar vreun corn lepådat ¿i gåsit din întâmplare mai poate sta mårturie cå totul a fost aievea ¿i nu vreo nålucire iscatå de ne¿tiutul pådurii.

Odatå alergatul cåpriorilor pe cale så se stingå, se poate nåzui ¿i cåtre ¡apii de mare calibru, cåci se presupune cå ¿i-au dat deja måsura vigorii, perpetuând-o. O så se vadå aceasta la anul, când vor înnebuni salcâmii poetului basarabean Arhip Cibotaru. Acum înså, de Sânziene, nimic nu ne opre¿te så zåbovim, în zori ¿i în amurg, într-o margine de lan ori într-un ochi de paji¿te, cu speran¡a cå vom fi martori discre¡i la preludiile jocului nup¡ial al cåpriorilor.

Farmecul momentelor petrecute în mijlocul naturii, departe de lume, ¿i norocul de fi martor la scene unice nu au egal.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate celor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 24 iunie - 8 iulie

Florentina Tudor 24.06.1976, director Direc¡ia dezvoltare ruralå - AM PNDR, MADR Mihai Papazi 26.06.1976, manager calitate BASF Daniel Constantin 26.06.1978, fost ministru Janos Peter Sultesz 29.06.1977, director executiv Schontal Schul Impex Dorin Burciu 30.06.1967, director regional Pioneer Valeriu Tabårå 1.07.1949, pre¿edinte ASAS Ion Zamfir 3.07.1948, membru LAPAR, Zaneti SRL Medgidia Dan Mu¿at 3.07.1968, director regional vânzåri KWS Marius Sebastian Bråtå¿anu 4.07.1969, director tehnic Arysta LifeScience România Lucian Buzdugan 5.07.1947 Mihai Iulian Vi¿an 5.07.1953, director executiv Romalimenta Constantin Dulu¡e 6.07.1959, pre¿edinte Agricost Gheorghe Flutur 8.07.1960, fost ministru Mihail Dumitru 8.07.1964, director DG Agri Bruxelles Aurel Popescu 7.07.1951, pre¿edinte Rompan Cristian Tarcå 8.07.1981, manager regional vânzåri AgroConcept Igor Scutaru 8.07.1988, specialist produs John Deere, IPSO Agriculturå 54

Cât de rasist era Uncle Ben’s? ¥n Statele Unite s-a aprins focul luptei anti-rasiste. Cå or avea motive reale sau nu, este o altå discu¡ie. Pe alocuri, antirasismul american a ajuns ¿i în Europa.

Dar, de fricå så nu fie ¡inta vreunei campanii negative, cel mai repede la anti-rasism s-au adaptat companiile.

Mars va schimba numele ¿i logo-ul brand-ului de orez Uncle Ben’s, iar Pepsi va schimba numele ¿i imaginea siropului de clåtite Aunt Jemima.

Vreme de 130 de ani, negresa zâmbitoare de pe sticlele de Aunt Jemima ¿i negrul cu pårul alb de pe cutiile de Uncle Ben’s nu au iritat pe nimeni. Ba din contrå. Pu¡ini mai ¿tiu aståzi cå amândoi au

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1

2

3

4

5

6

7

8

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 23/2020 ORIZONTAL: OGOR - SCRIE; LOCATARI - X; ELANI - OMAT; CI - GRENADE; U - FAURITOR; TAR - RACIRI; AGURIDA - AO; AMU - IRITA; ATONIC - TOD; DESCOASERE.

existat în realitate. Jemima era celebrå pentru spectacolele de varietå¡i din secolul, 19 iar Uncle Ben chiar era un cultivator de orez din Texas.

Dar când o filmare în care o femeie aruncå la gunoi clåtitele pentru cå ar fi rasiste (altfel un scheci banal, mai degrabå enervant decât mobilizator) face milionul de vizualizåri, e clar cå ceva în marketingul companiilor se va schimba.

Cât timp crede¡i cå va trece pânå va fi analizatå ¿i actualizatå vechea regulå cå în ¿ah albul mutå primul?

Andrei DORNEANU ORIZONTAL: 1) Cåldare de adåpat caprele – Are loc rezervat la teatru; 2) Dau indica¡ii precise; 3) Aripi de huhurez! – Predispus la plecare – Capete de drug! 4) Specialitå¡i de porc – Cåzåturi periculoase; 5) Umblå cu urzeli – Sfâr¿itul… muncii. 6) Båtrânul continent – Promisiunea pårin¡ilor; 7) Încet la motor; 8) Obiectul unui mare plan – Poamå rea; 9) A prins seu; 10) Pu¿i în slujba în¡elegerii interna¡ionale.

VERTICAL: 1) Scåzutå… din aloca¡ia pentru hranå – Culoare de apå; 2) Proastele care ¡in locul la cafea; 3) Inel… luat din bazar! – Låsat în urmå; 4) Camerå de bicicletå – Ro¿ii de caså; 5) Legat cu noduri – Ridicat din fotoliu; 6) Receptor la purtåtor – Margini de valtrap! 7) Trimiså în delega¡ie – Ucis pe câmpul de luptå; 8) Tapete imaculate! – Lipsite de abateri; 9) A pune boia – ¡ine ordinea la bisericå; 10) Li se cere prezentarea.

Profitul Agricol 24/2020