Profitul Agricol nr. 25, din 1 iulie 2020

nr. 25 din 1 iulie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 25/2020 Redactor - ¿ef

Iriga¡iile au luat locul autostråzilor în promisiunile electorale România va investi 2,5 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii de iriga¡ii. Alte 1,1 miliarde de euro vor merge cåtre infrastructura de desecare ¿i drenaj, iar 2,1 miliarde vor fi alocate pentru combaterea eroziunii solului, promite ministrul Adrian Oros.

“Sunt bani europeni, din programul de rezilien¡å a României, din cele 33 de miliarde de euro”, s-a bucurat ministrul. Parcå tot laptele ¿i mierea fondurilor europene s-au revårsat peste noi. Iar iriga¡iile au luat locul autostråzilor în promisiunile electorale.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i

Mai pragmatic, sau doar mai conectat la realitå¡ile europene, ¿eful lui, premierul Ludovic Orban, spunea cå s-a bucurat când a auzit suma de 33 de miliarde de euro. “Sunå absolut spectaculos. Eu, când am auzit, m-am bucurat, dacå ar fi adevårat. Dar nu este. Suntem departe”, zâmbea sec Orban.

Chestiunea meritå o explica¡ie. Cele 33 de miliarde de euro fac parte dintr-o sumå mai mare, de 750 de miliarde, prin a¿a-numitul Fond de Recuperare ¿i Rezilien¡å al ¡årilor UE. Aståzi, Fondul acesta este un vis frumos. ªi are probabil tot atâtea ¿anse câte a avut ¿i Fondul Mutual la agriculturå.

Sigur cå cele 750 de miliarde fac unele ¡åri så viseze. Doar cå statele net contributoare nu agreeazå ideea. Olanda, Belgia, Austria, Suedia sau Finlanda nu våd cu ochi buni så plåteascå din bugetul lor datoriile altora. Iar fårå unanimitate, Fondul de Recuperare nu se poate face.

A¿a cå, spune Ludovic Orban, ceva mai ancorat decât Adrian Oros, România ar putea trage ni¿te bani europeni, prin mecanismul React-EU, dar acolo am gåsi doar vreo 1,5 miliarde de euro. ªi nici åia anul acesta, ci anul viitor, ¿i nu pentru iriga¡ii.

Pânå la urmå, România råmâne ¡ara în care autoritå¡ile emit påreri contradictorii, iar societatea, profund politizatå, prizeazå propagandå.

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 25/2020

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii O lege a porcului mai clarå România poate atinge ¡inta de 25% agriculturå eco într-un an Statul va finan¡a sistemele agroforestiere Bugetul UE pentru 2021: bani mul¡i pentru redresarea Europei

7 8 8

MADR invitå fermierii så finan¡eze cercetarea agricolå Rectificare bugetarå pânå la sfâr¿itul lunii iunie ¿i facilitå¡i la plata ratelor creditelor

Situa¡ia consumului de PPP

Cre[terea animalelor 10

10

9

Pre]uri [i pie]e

Culturi vegetale

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Raport asupra pie¡ei cerealelor Perspectivele s-au înråutå¡it pentru principalii exportatori europeni de grâu

Difend Extra, fungicid pentru tratarea semin¡elor 24 Rapi¡å cu rezisten¡å la scuturare?

Euralis ES Momento 25 Optimol 4G - solu¡ia Summit Agro de combatere a melcilor ¿i a limac¿ilor 25 Cânepa - o plantå ignoratå nedrept 26 Investi¡iile au continuat ¿i în acest an în ferma Agrilemi, din Teleorman 28 Getic, un nou soi de grâu la Lovrin 30 Vasile Datcu nu vrea despågubiri pentru calamitate 31 Concursul Rapool 32 Tehnologia cea mai profitabilå 33 Corteva extinde fabrica de la Afuma¡i 33 Marele câ¿tig al unei cooperative 34

12 14

14

OPINII Un subiect tabu, sinuciderea fermierilor Agricultura în fa¡a digitizårii

16 18

Via]a companiilor Fuziunea dintre Euralis ¿i Caussade se va petrece pe 1 septembrie Bunge: Situa¡ia amestecului de biodiesel în România Corteva Agriscience ¿i-a stabilit ¡intele pentru anul 2030

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

20 21 22

35

Lupta pentru på¿une în Timi¿ Cre¿terea porcului, decizie politicå Mitru Cri¿an a råmas fårå grâu ¿i fårå furaje Genotiparea vacilor din rasa Bål¡atå Româneascå Weda: instala¡ii pentru furajarea umedå a suinelor

36 38 40 40 42

Ma[ini agricole New Holland - 125 de ani de istorie 43 IPSO: program prelungit 43 General Leasing: cultivatoarele Sumo protejeazå solul 44 Combina de recoltat struguri Gregoire 46 poate fi folositå ¿i ca sprayer

Informa]ii externe Ucraina cre¿te produc¡ia de carne de porc Bayer va plåti despågubiri în SUA

48 48

Magazin Sårule¿ti - doi ¿alåi în 5 minute Câini de asalt Un brunch ca la noi în sat...

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

O lege a porcului mai clar\ Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc (APCPR) a organizat såptåmâna trecutå o întâlnire cu presa. Retractili ¿i cu må¿tile pe fa¡å, ziari¿tii ¿i crescåtorii au vorbit despre lipsa de cooperare cu autoritå¡ile în ce prive¿te industria cre¿terii porcului.

“Avem nevoie de în¡elegerea fermierilor ¿i de sprijinul presei în acest råzboi pe care îl ducem de 3 ani cu autoritå¡ile”, spunea, prin videoconferin¡å, Ioan Lado¿i, pre¿edintele asocia¡iei, aflat la distan¡å de Bucure¿ti. ¥n lipsa lui, la întâlnire au participat trei vicepre¿edin¡i: Adrian Balaban, Sorin Lupa¿cu ¿i Ionel Chiriac, to¡i trei fiind ¿i mari fermieri.

Au vrut mai întâi så memoreze întâlnirea cu premierul Victor Orban, cu ministrul Adrian Oros ¿i secretarul de stat Emil Dumitru.

“Am insistat s\ se reduc\ num\rul de porci în gospod\riile popula]iei. Am propus un prag maxim de 5 porci în gospod\rie. Noi cre[tem 25 de milioane de porci pe an în sisteme intensive, iar voi cre[te]i 10% din efectivele de porci f\r\ niciun control de biosecuritate? Foarte bine c\ ne l\f\im în carne de porc, dar haide]i s\ respect\m securitatea alimentar\. Nu mai merit\ s\ cre[ti porc în gospod\rie”, crede Sorin Lupa[cu.

“România e ro¿ie toatå. Se poate ca UE så-¿i ia mâna de pe noi, se teme Profitul Agricol 25/2020

Ionel Chiriac. “Noi cerem ca ¡åranii så se înregistreze sanitar-veterinar ca så ståpânim boala. ANSVSA nu poate så opreascå ma¿inile cu porci ¿i nici nu poate intra în gospodårii, fårå sprijinul Ministerului de Interne.”

Adrian Balaban considerå cå în acest an vom avea vârful pandemiei în gospodåriile popula¡iei ¿i în fermele comerciale. Dupå inunda¡ii, cre¿te exponen¡ial numårul de îmbolnåviri. Singura solu¡ie este colaborarea între fermieri, medici veterinari ¿i ¡årani ca så-i convingem cå trebuie controlatå råspândirea bolii.” Oficial, samsarul se cheamå “mijlocitorul de animale”.

APCPR i-a cerut de patru ori lui Adrian Oros o întrevedere ¿i “råspunsul a fost zero de fiecare datå”. Totu¿i, ace¿ti fermieri asigurå 80% din produc¡ia de porci în România.

Pierderile din industria cre¿terii porcului, directe ¿i indirecte, se apropie de un miliard de euro pânå la aceastå orå, spune Vladimir Månåstireanu, fostul pre¿edinte al ANSVSA, acum consultant pentru afaceri publice al APCPR. În ceea ce prive¿te despågubirile, dacå pânå în anul 2019 se dådeau de la Comisia Europeanå, acum se acordå din bugetul de stat.

Viorel PATRICHI

2,5 miliarde pentru iriga¡ii România va investi 2,5 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii infrastructuri de iriga¡ii. Alte 1,1 miliarde de euro vor merge cåtre infrastructura de desecare ¿i drenaj, iar 2,1 miliarde de euro vor fi alocate pentru combaterea eroziunii solului, a anun¡at ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Ministrul a explicat cå încearcå så atragå ace¿ti bani de la Ministerul Fondurilor Europene, astfel încât Planul Na¡ional Strategic 2021-2027 så råmânå un program destinat fermierilor ¿i plå¡ilor pe suprafa¡å. “Sunt bani europeni din programul de rezilien¡å a României, din cele 33 de miliarde de euro”, a aråtat ministrul.

Clubul Fermierilor Români s-a afliat la ELO La jumåtatea lunii iunie, Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului, a participat la adunarea generalå a ELO, în noua calitate de membru.

ELO, organiza¡ia europeanå a proprietarilor de terenuri, este activå la Bruxelles ¿i are acces la informa¡ii din culisele politicii europene, la fel ca ¿i Copa-Cogeca. Doar cå statutul de membru nu este a¿a costisitor ca la Copa-Cogeca.

ASAS solicitå pre¿edintelui Iohannis så nu promulge Legea Mirosurilor “Consideråm cå promulgarea acestui act normativ nu aduce beneficii protec¡iei mediului, ci, dimpotrivå, creeazå numeroase confuzii ¿i posibile litigii ¿i abuzuri, cu consecin¡e grave, nefiind posibilå verificarea tehnicå a unei eventuale depå¿iri a disconfortului olfactiv. Cerem pre¿edintelui României så nu promulge o astfel de lege, iar Parlamentului så reia analiza ei ¿i så o respingå”, transmite Academia.

Vå reamintim, Legea Mirosurilor a fost adoptatå pe 17 iunie, dupå un proiect depus de USR. Acum USR îi cere pre¿edintelui Iohannis så o promulge, cu argumentul cå nu va face råu crescåtorilor de animale, dar fårå så explice clar de ce nu.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Agrii, parteneriat cu Raiffeisen Bank Compania Agrii a încheiat un parteneriat cu Raiffeisen Bank pentru a facilita accesul fermierilor la produse ¿i servicii financiare dedicate domeniului agricol: opera¡iuni bancare uzuale, credite pentru capitalul de lucru sau pentru investi¡ii, acces la Serviciul digital Rhiza (solu¡ii digitale pentru ferme, asisten¡å tehnicå etc.), dar ¿i la produse de asigurare specifice. “Prin echipa noastrå de vânzåri vom oferi sprijin fermierilor care doresc så acceseze acest produs bancar”, spunea Monalisa Ungureanu (foto), CEO Agrii România.

Mihai Panait, noul CEO al Ameropa Grains Pe 15 iunie Mihai Panait a devenit CEOul Ameropa Grains, dupå demisia lui Constantin Vasile. Mihai Panait lucreazå în cadrul holdingului Ameropa din 2012, fiind directorul general al Chimpex Constan¡a, unul dintre cei mai mari operatori portuari. Odatå cu preluarea conducerii grupului, Mihai Panait va påstra ¿i func¡ia de la Chimpex. ¥n România, Ameropa mai de¡ine ¿i combinatul Azomure¿, ¿i vinde peste 280.000 de tone de îngrå¿åminte anual ¿i 3,4 milioane tone de cereale.

Corteva va face o linie de floarea-soarelui la Afuma¡i Jean Ionescu, directorul general Corteva România ¿i Republica Moldova, a anun¡at o nouå investi¡ie în sta¡ia de condi¡ionare de la Afuma¡i. Este vorba de o linie de semin¡e de floarea-soarelui, atât pentru pia¡a autohtonå, cât ¿i pentru Ucraina ¿i Rusia. Pe larg despre planurile Corteva cu sta¡ia de lângå Bucure¿ti, pute¡i citi în pagina 33.

8

România poate atinge ]inta de 25% agricultur\ eco într-un an Din punct de vedere tehnic, România nu ar avea nevoie de 10 ani, ci de unul singur, pentru a ajunge la 25% din suprafa¡a arabilå în sistem ecologic, considerå subsecretarul de stat din MADR Avram Fi¡iu.

“Milioanele de hectare de paji¿ti din zona montanå, care prin defini¡ie sunt ecologice, nu au nevoie decât de certificare”, afirmå Fi¡iu, care precizeazå cå România ar putea fi câ¿tigåtoare netå a celebrului de acum Green Deal (Pact Verde) european, acoperind necesarul de consum de produse ecologice european pe câteva produse: carne, lactate, fructe de pådure ¿i altele.

Oficialul admite înså cå în zona arabilå situa¡ia e foarte complicatå. În

primul rând, avem o problemå tehnicå: nu existå un studiu de impact privind îngrå¿åmintele chimice ¿i pesticidele folosite, ca atare nu avem date certe pentru a compara gradul de poluare din Bårågan cu cel din câmpiile Fran¡ei, de exemplu. Teoretic, ¿tim cå ståm mai bine, dar la Bruxelles se lucreazå cu cifre exacte, bazate pe studii temeinice. În al doilea rând, în absen¡a unor date certe, care så garanteze cå fermele nu vor fi aduse la sapå de lemn prin conversia for¡atå la agricultura ecologicå, reprezentan¡ii fermierilor resping Pactul Verde.

Robert VERESS

Statul va finan]a sistemele agroforestiere Urmând exemplul Fran¡ei ¿i al altor state din Vest, România se pregåte¿te de finan¡area, din 2021, a sistemelor agroforestiere ¿i agropomicole.

Acestea, explicå subsecretarul de stat din MADR, Avram Fi¡iu, sunt mai complexe decât perdelele de protec¡ie, fiindcå încorporeazå douå culturi, una silvicå ¿i una agricolå.

Sistemul agroforestier/agropomicol este cel în care o parcelå de teren agricol având de regulå dimensiunea de ¿ase hectare, consideratå idealå din punct de vedere social, economic, eco-

logic ¿i tehnic, cu lå¡imea de 50-100 de metri, cultivatå cu cereale sau legume, este asociatå (împrejmuitå) cu o perdea de protec¡ie de 7-10 metri lå¡ime.

Perdeaua, care poate fi compuså din 5-10 specii silvice sau pomicole, este gânditå pe baza unor indicatori de naturå ecologicå ¿i silvicå, astfel încât, pe lângå rolul legat de protec¡ia împotriva de¿ertificårii, så genereze un echilibru între dåunåtorii din culturå ¿i popula¡ia de insecte utile.

(R.V.) Profitul Agricol 25/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Bugetul UE pentru 2021> bani mul]i pentru redresarea Europei Comisia Europeanå a propus, pe 24 iunie, un buget al UE de 166,7 miliarde euro pentru 2021, din care 55 de miliarde pentru PAC. Bugetul va fi completat de granturi în valoare de 211 miliarde euro ¿i de împrumuturi în valoare de 133 de miliarde euro în cadrul Next Generation EU, instrumentul temporar de redresare menit så mobilizeze investi¡ii ¿i så relanseze economia europeanå.

Bugetul propus de Comisie va fi discutat pe 17 ¿i 18 iulie de liderii celor 27 de state membre UE. Pentru prima datå de la declan¿area pandemiei ace¿tia se vor întâlni fizic la Bruxelles. Se va discuta atât situa¡ia pentru 2021, cât ¿i bugetul multianual 2021-2027.

Premierul Ludovic Orban a recunoscut într-un interviu tv cå miza României este så ob¡inå cel pu¡in 40 de miliarde din bugetul multianual.

“Pre¿edintele Klaus Iohannis este concentrat în negocieri, deoarece România ¡inte¿te spre 40 de miliarde de euro”, a declarat premierul.

Liderii UE vor mai încerca så cadå de acord ¿i asupra detaliilor Fondului de Recuperare ¿i Rezilien¡å Economicå, de 750 de miliarde de euro, din care 500 miliarde granturi (propunere francogermanå) ¿i 250 miliarde credite.

Dar ace¿ti 750 de miliarde nu sunt deloc siguri.

Din ei România ar putea accesa 33 de miliarde, dacå Fondul s-ar face. Pentru asta ar fi nevoie de aprobarea unanimå a celor 27 de state UE, unanimitate care în acest moment este departe de a fi ob¡inutå.

Se opun ºårile de Jos (Belgia, Olanda ¿i Luxemburg), Austria, Danemarca ¿i Suedia, care au refuzat ideea de granturi, sau au cerut så fie acordate la pachet cu anumite condi¡ionalitå¡i de reforma economicå.

Statele din Sud sunt nemul¡umite de criteriile în baza cårora Comisia a calculat repartizarea teoreticå a fondurilor, iar statele din Est considerå cå Profitul Agricol 25/2020

Sudul prime¿te cam mul¡i bani.

Ca lucrurile så fie ¿i mai complicate, Fondul de Revenire este legat de bugetul multianual, pe care liderii îl negociazå în paralel. Statele din Est se tem cå fondurile de Coeziune ¿i Dezvoltare Regionalå vor fi reduse pentru a fi alocate noilor prioritå¡i europene: mediul ¿i digitalizarea. În 2021, bugetul anual ¿i instrumentul Next Generation EU vor mobiliza împreunå: - 1,34 miliarde euro pentru programul Europa digitalå ¿i pentru sprijinirea tranzi¡iei digitale; - 3 miliarde euro pentru mecanismul de interconectare a Europei, adicå într-o infrastructurå de transport modernå, care så u¿ureze rela¡ia transfrontalierå; - 575 de milioane euro pentru Programul privind pia¡a unicå; - 2,89 miliarde euro programului Erasmus+, pentru a-i investi în tineri; - 1,1 miliarde euro Fondului pentru azil ¿i migra¡ie ¿i 1 miliard Fondului de gestionare integratå a frontierelor; - 55,2 miliarde euro Politicii Agricole Comune ¿i 813 milioane euro Fondului european pentru pescuit ¿i afaceri maritime; - 228 de milioane euro Fondului pentru securitate europeanå; - 1,9 miliarde euro asisten¡ei de preaderare, pentru a sprijini vecinii. În plus, 47,15 miliarde euro sunt alocate politicii de coeziune, la care se adaugå 42,45 miliarde euro prin mecanismul React-EU. Fondurile vor fi destinate subven¡iilor pentru ocuparea for¡ei de muncå, sistemelor de ¿omaj tehnic, måsurilor de ocupare a for¡ei de muncå în rândul tinerilor, lichiditå¡ii ¿i solvabilitå¡ii pentru IMM-uri.

Andrei DORNEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

MADR invit\ fermierii s\ finan]eze cercetarea agricol\ Cercetarea agricolå de stat poate deveni profitabilå printr-o conexiune directå cu mediul asociativ, considerå coordonatorul sectorului Cercetare din MADR, subsecretarul de stat Avram Fi¡iu. “Ne dorim ca ¿i în România federa¡iile de agricultori så-¿i construiascå propriile institute de cercetare, så vinå la minister pentru finan¡are pe plan sectorial, în competi¡ie cu entitå¡ile din zona ASAS”. În acela¿i timp, organiza¡iile de fermieri ar putea finan¡a proiecte de cercetare ale institutelor ¿i universitå¡ilor de stat, “cum se întâmplå în toatå Europa”.

MADR pregåte¿te un act normativ pentru o a¿a-numitå “extensie” - un mecanism prin care rodul cercetårii så ajungå så aibå aplicabilitate practicå, în fermå sau gospodåriile rurale. Pe de altå parte, atunci când vor solicita finan¡are pe proiecte de cercetare, institutele ¿i universitå¡ile de stat vor fi obli-

gate så intre în parteneriat cu organiza¡ii ale fermierilor din sectorul care ar urma så beneficieze de rezultatul cercetårii. Aceasta ar fi o solu¡ie pentru a se compensa incapacitatea sectorului de stat din domeniul cercetårii agricole de a-¿i promova produsele. “Nu ne putem rezuma la articole ¿tiin¡ifice, simpozioane, schimburi de experien¡å, loturi demonstrative, avem nevoie de o strategie de marketing profesionistå”.

Pânå la apari¡ia reglementårii, directorilor sta¡iunilor ¿i institutelor de cercetare li s-a... sugerat så invite lideri ai organiza¡iilor de fermieri din acel sector, atunci când vor gândi noi proiecte de cercetare sau pentru plasarea pe pia¡å a produselor cercetårii. În prezent, MADR finan¡eazå cu 2530 de milioane de euro anual proiectele de cercetare din domeniul agricol, în timp ce bugetul anual al Corteva Româ-

nia pentru sectorul de cercetare ¿i de produc¡ie este dublu.

Dintre proiectele de cercetare finalizate în perioada 2015-2018, MADR a selectat ¿apte proiecte pe problematica secetå-de¿ertificare, cu referire la plantele tehnice. În såptåmânile urmåtoare se vor selecta proiecte ¿i pentru alte domenii agricole, dar pe aceea¿i temå a secetei ¿i combaterii de¿ertificårii.

Pentru a stimula împrospåtarea cercetårii agricole cu tineri care så fie atra¿i de domeniu, Fi¡iu crede cå institutele de cercetare trebuie så urmeze exemplul universitå¡ilor de ¿tiin¡e agricole, care dezvoltå proiecte de cercetare cu surse de finan¡are multiplå, atrågând bani de la mai multe ministere. În acest fel, cadrele universitare î¿i pot completa salariile cu venituri din cercetare.

Robert VERESS

Rectificare bugetar\ pân\ la sfâr[itul lunii iunie [i facilit\]i la plata ratelor creditelor Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, umbrelå care reune¿te APPR, LAPAR, ProAgro ¿i UNCSV, a adresat premierului ¿i ministrului Finan¡elor o serie de solicitåri legate de rectificarea bugetarå din acest an ¿i facilitå¡i la plata ratelor creditelor bancare contractate de fermieri. ¥n acest an, foarte mul¡i producåtori agricoli nu vor avea ce recolta sau produc¡ia ob¡inutå va fi semnificativ diminuatå. Existå zone din ¡arå unde sunt compromise ¿i culturile de primåvarå, deoarece precipita¡iile au venit prea târziu, se aratå în scrisoarea Alian¡ei.

10

Vå rugåm insistent så ave¡i în vedere necesitatea urgentårii aprobårii rectificårii bugetare sau identificarea ¿i implementarea unei solu¡ii care så ducå la intrarea în conturile fermierilor a sumelor aferente despågubirilor înainte de 30 iulie, când mare parte a datoriilor producåtorilor au termene scadente.

Dacå rectificarea bugetarå va avea loc în data de 15 iulie, banii vor putea ajunge în conturile fermierilor la sfâr¿itul lunii august, când pentru majoritatea va fi prea târziu.

Alian¡a mai solicitå Guvernului så analizeze ¿i så dispunå în regim de ur-

gen¡å amânarea pentru o perioadå de 12 luni a plå¡ii ratelor scadente la creditele de capital contractate de fermieri de la institu¡ii de credit ¿i institu¡ii financiare nebancare.

O astfel de måsurå ar diminua presiunea asupra agricultorilor, dându-le posibilitatea så-¿i reia ciclul de produc¡ie ¿i så se recapitalizeze.

Scrisoarea deschiså a fost semnatå de to¡i cei 4 pre¿edin¡i, Nicolae Sitaru, Nicolae Vasile, Ionel Arion ¿i Mircea Bålu¡å.

Andrei DORNEANU Profitul Agricol 25/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 183 euro/t (- 4 euro/t) 878 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iulie 2020. ¥n perioada 15 - 19 iunie 2020 pre¡ul grâului a fost în scådere pe toate bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a în£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Iul Aug Sept

15.06 125 124 130

16.06 124 123 129

17.06 123 121 127

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sept

15.06 185 187 190

16.06 183 185 189

18.06 121 120 125

19.06 119 117 123 $/t

17.06 18.06 19.06 181 179 177 183 181 178 187 185 181

chis la 203 dolari/tonå (873), în Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Ucraina: pre¡ul grâului FOB scådere cu 9 dolari/t fa¡å de deMo selle a fost de 169 eu ro/to cu livrare în luna iulie 2020 este schiderea licita¡iilor din 15 iunie. nå (811 lei), în scådere cu 5 de 171 dolari/t (735 lei).

Principalele destina¡ii ale ex- euro/tonå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB portului: China 57.170 tone, CoPre¡ul grâului FOB Ro uen port cu livrare în iulie 2020, a lumbia 23.070 tone, Italia a fost de 177 eu ro/to nå (850 fost de 169 dolari/t (727 lei).

19.770 tone, Mexic 11.770 tone lei), mai mic cu 8 euro/tonå. ¿i Vietnam cu 7.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor a fost La bursa Dunquerque preArgentina: pre¡ul FOB-port ¡ul a fost de 177 euro/tonå (850 mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. a fost de 207 dolari/tonå (890 lei), mai mic cu 6 euro/tonå. lei), cu 7 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere al $/t FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic licita¡iilor.

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 15.06 Rouen 181 Dunquerque 183 Pallice 184 Creil FOB 175 Moselle FOB 174 Rouen FOB 185

16.06 17.06 180 179 181 180 183 181 173 172 173 171 183 181

euro/t 18.06 177 179 180 171 170 179

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iul Aug Sept

15.06 214 213 217

16.06 213 211 215

17.06 211 210 213

18.06 210 209 211

19.06 175 177 179 169 169 177 $/t 19.06 207 207 210

164 dolari/tonå (705 lei), cu 1 dolar/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb România FOB Constan¡a 173 euro/t (- 2) 830 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iulie 2020.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie, este de 165 dolari/tonå (709 lei), mai pu¡in cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 19 iunie 2020, a fost de

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 177 euro/tonå (850 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 159 euro/tonå (763 lei).

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 157 euro/tonå

Cota¡ii - Bursa din Chicago Iul Aug Sept

15.06 130 131 135

16.06 129 130 134

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 15.06 155 154 161 Bordeaux FOB 175 Pontivy 157 Bordeaux Pallice Rhin

12

$/t

17.06 18.06 19.06 127 130 131 129 131 133 133 135 137 euro/t

16.06 17.06 18.06 19.06 154 153 155 157 153 152 155 157 160 159 163 165 174 173 175 177 155 154 157 159

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Iunie Iulie

(754 lei), mai mare cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 165 euro/tonå (792 lei), în cre¿tere cu 4 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 159 dolari/tonå (684

lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor ¿i cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

15.06 16.06 17.06 18.06 19.06 163 161 159 157 159 165 163 161 159 167

Profitul Agricol 25/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n ultima såptåmânå pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a revenit pe cre¿tere pe toate bursele mondiale.

Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 357 dolari/tonå (1.535 lei), cu 8 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 iunie.

Principalele destina¡ii: JaCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 15.06 319 320 320

Iul Aug Sept

16.06 317 319 319

$/t 17.06 315 317 317

18.06 317 319 320

19.06 322 321 322

Orz România FOB Constan¡a 177 euro/t (-2) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iulie 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 15.06 Rouen 161 Dunquerque 163 Moselle 161 Pontivy 163 Orz bere: Creil** 171 Moselle** 177

16.06 160 161 160 161

17.06 159 159 157 159

18.06 157 163 165 167

19.06 167 169 167 169

170 169 177 179 175 173 177 179

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 15 - 19 iunie 2020, a fost de 177 dolari/tonå (761 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI

15- 19.06.2020

Principalele destina¡ii: Chi-

ponia 57.070 tone, Mexic 47.770 tone, Bangladesh 47.170 tone, Egipt 37.570 tone ¿i Indonezia 23.070 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 351 dolari/tonå (1.509 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 317 dolari/tonå (1.363 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Iul Aug Sept

15.06 612 617 619

$/t

16.06 17.06 18.06 615 619 623 619 623 629 625 627 633

19.06 629 633 637

FOB-Rouen, a fost de 167 euro/tonå (802 lei).

A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 iunie.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 179 euro/tonå (859 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 15 iunie.

Exporturile europene de orz s-au redus ca urmare a cre¿terii paritå¡ii euro fa¡å de dolar.

Australia: pentru livrare în iulie 2020, pre¡ul orzului furajer este 197 dolari/t (847 lei), mai pu¡in cu 8 dolari/tonå fa¡å de cel de såptåmâna trecutå. na 177.770 tone ¿i Eritrea 27.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Iunie Iulie

15.06 16.06 17.06 18.06 19.06 179 177 175 173 177 189 185 183 181 185

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Iunie Iulie

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

15.06 16.06 17.06 18.06 19.06 313 315 317 319 317 317 319 320 321 319

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 15 19 iunie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 349 euro/tonå (1.675 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Iunie Iulie

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie, este de 363 dolari/tonå (1.561 lei), mai mic cu 6 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 19 iunie 2020, a fost de 339 dolari/tonå (1.458 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2020, este de 371 dolari/t (1.595 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Iunie

$/t

15.06 16.06 17.06 18.06 19.06 335 333 331 337 339

euro/t

15.06 16.06 17.06 18.06 19.06 Dieppe 349 347 345 347 349

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a scåzut.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 343 euro/tonå (1.646 lei), cu 17 euro mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 iunie.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

15.06 Rouen 349 Duquerque 351 Moselle 350

19.06 349 345 343

16.06 347 350 349

17.06 345 345 343

18.06 347 347 341

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 349 euro/tonå (1.675 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 345 euro/tonå (1.656 lei), în scådere cu 6 euro/tonå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

203 dolari/t

Profitul Agricol 25/2020

-9

164 dolari/t

-1

$/t

15.06 16.06 17.06 18.06 19.06 345 343 347 349 351 347 345 349 351 353

357 dolari/t

+8

177 dolari/t

-2 13

Pre]uri [i pie]e

Raport asupra pie]ei cerealelor Clubul Fermierilor Români a publicat, pe 25 iunie, raportul såu asupra situa¡iei cerealelor în România.

Redåm mai jos principalele probleme identificate.

Culturile emergente de floareasoarelui ¿i porumb î¿i urmeazå cursul de vegeta¡ie ¿i înglobeazå indicii de vigoare în mod natural, sus¡inute de ploile repetitive care vor dura pânå în jurul datei de 30 iunie.

Cele trei culturi de toamnå, orzul, rapi¡a ¿i grâul, se vor “încåleca“ reciproc, iar efectul de presiune va fi resim¡it la nivel na¡ional. Contractele în execu¡ie se doresc a fi livrate, iar caracteristicile normate ale unui punct de descårcare (siloz + bazå) fac ca aglomerarea a trei produse concomitent sa îngusteze fluxul de recep¡ie.

Prognozele meteo prevåd cålduri de la începutul lunii iulie, ceea ce va face ca scenariul de mai sus så aibå acoperire, iar recoltarea culturilor de toamnå (¿i afectate de secetå) så se întâm-

ple foarte repede ¿i într-un timp scurt.

Orzul a început så fie recoltat în zonele unde ploile au permis acest lucru. Primele rezultate sunt discrepante în ceea ce prive¿te calitatea. În zonele afectate puternic de secetå, masa hectolitricå este foarte joaså, în jurul valorii de 54 kg/hl, în mod special în Dobrogea. În zona de sud, apar discrepan¡e majore, cu un mare plus la calitate în zona Teleorman, Olt, Dolj, unde indicii de calitate depå¿esc cu foarte mare u¿urin¡å bariera de 62 kg/hl, cifrânduse în jurul valorii de 68 kg/hl.

Rapi¡a a dat primele loturi spre unitå¡ile procesatoare în vederea fabricårii biodieselului ¿i a ¿rotului. Primele analize efectuate de procesatori nu sunt încurajatoare. Con¡inutul de ulei se situeazå în jurul valorii de 38%. Dacå nu va suferi modificåri pozitive, adicå så se apropie de valoarea standard de 42%, sunt de a¿teptat modificåri în negativ ale pre¡urilor de achizi¡ie, într-un raport de 1,5:1.

Grâul efectueazå primele teste, cu succes, în jude¡ele Teleorman, Olt ¿i

Dolj, în prima fazå cu rezultate peste a¿teptåri. La primele teste efectuate, se poate observa o maså hectolitricå peste 80 kg/hl, o proteinå în jurul valorii de 17% ¿i un gluten umed în jurul valorii de 38.

De asemenea, existå ¿i exemple în care starea calitativå nu este conformå, atacul de plo¿ni¡å fiind prezent într-o propor¡ie foarte mare. ¥n acest caz, con¡inutul de proteinå este conform, dar procentajul de 20% de boabe atacate de plo¿ni¡å descalificå lotul în cauzå. Deocamdatå este un caz izolat, în care produsele pentru protec¡ia plantelor nu au fost aplicate din cauza lipsei de speran¡å cauzatå de secetå.

Ploile repetitive vor conduce, în diverse locuri, la apari¡ia boabelor încol¡ite, mucegåite, “spålarea” de calitate a grâului (masa hectolitricå ¿i proteinå).

Acestea sunt efecte colaterale ale umiditå¡ii, care afecteazå produc¡ia ¿i declaseazå mårfurile din pozi¡ia de calitatea I în calitatea a II-a.

De asemenea, estimarea de recoltå concomitentå este realå, vremea capricioasa amânând recoltarea.

Perspectivele s-au înr\ut\]it pentru principalii exportatori europeni de grâu P

rognozele pentru recoltele de grâu ale principalilor producåtori din Uniunea Europeanå s-au înråutå¡it, ceea ce reduce perspectivele de export în sezonul care începe luna viitoare, informeazå Bloomberg.

Recolta de grâu a Fran¡ei, cel mai mare producåtor de grâu al blocului comunitar, este estimatå la 30,3 milioane tone în acest an, în scådere cu peste 20% comparativ cu cea din 2019.

Recolta României va scådea cu 10% sub media din ultimii cinci ani, iar cea a Germaniei va scådea ¿i ea.

14

¥n general cultivatorii de grâu din Europa s-au confruntat cu un sezon meteo agitat, care a început cu o toamnå ploioaså ce a afectat însåmân¡årile ¿i o primåvarå secetoaså, care a redus randamentele la hectar. În aceste condi¡ii, Comisia Europeanå estimeazå cå exporturile de grâu ale UE în sezonul urmåtor ar putea så scadå cu peste 25% comparativ cu 2019, pânå la 25 milioane de tone.

Recoltatul tocmai a început în blocul comunitar, iar cea mai mare

parte a culturii urmeazå så fie strânså în luna iulie.

Pe de altå parte, îmbunåtå¡irea perspectivelor privind recoltele de grâu în al¡i mari exportatori, precum Rusia, au ¡inut pre¡urile ceva mai jos, iar recoltele globale consistente de porumb ¿i orz ar putea compensa o parte din lipsuri. La bursa de la Paris, cota¡iile futures la grâul de panifica¡ie sunt mai mici decât în urmå cu un an, înså este neclar cum anume va influen¡a pandemia de coronavirus comer¡ul cu grâu.

Profitul Agricol 25/2020

OPINII> dr. ing. {tefan GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila

Un subiect tabu, sinuciderea fermierilor Am

stat mult timp så må gândesc dacå så scriu despre acest subiect. Nu este, încå, de actualitate în agricultura româneascå, sper så nici nu devinå, dar este momentul så vedem ce se întâmplå cu fermierii mici din alte ¡åri. ¥n Fran¡a, Institutul na¡ional de statisticå aratå cå 20% din fermierii francezi nu au profit deloc (Le Monde, 8.11.2019).

Dintre sectoarele cele mai afectate, se men¡ioneazå cultura mare cu 30%, urmat îndeaproape de crescåtorii de ovine, caprine ¿i alte animale mici, cu 28%.

Nici situa¡ia pensionarilor din agricultura ¡årilor din vestul Europei nu este mai rozå, deoarece veniturile mici nu pot duce decât la pensii mici. ¥n multe regiuni nivelul de trai al fermierilor este printre cele mai scåzute, raportat la nivelul mediu înregistrat în aceste ¡åri. Din påcate, unii dintre ace¿ti fermieri, sau lucråtori în agriculturå, au cedat psihic ¿i au decis så î¿i încheie socotelile cu aceastå lume. Cå a fost din cauza depresiei ¿i stresului, a scåderii profitabilitå¡ii, a instabilitå¡ii economice, cert e cå a fost atât de grav încât så decidå så-¿i ia zilele.

Un fermier francez se sinucide la fiecare douå zile, aratå o statisticå realizatå de agen¡ia na¡ionalå de sånåtate publicå francezå. Uniunea fermierilor din UE a declarat aceastå situa¡ie ca alarmantå, care trebuie abordatå imediat (Euractiv, 16 oct 2018).

Sinuciderea în rândul fermierilor ¿i lucråtorilor din agriculturå este un fenomen care se întâlne¿te în mai multe 16

¡åri europene. Putem vorbi despre Germania, unde cifrele sunt de minim 500, apoi 400 în Belgia sau Italia, unde existå ¿i acolo o mul¡ime de sinucideri. Dupå pårerea multora, problema este influen¡atå de situa¡iile economice.

Povestirile despre astfel de situa¡ii tragice în rândul fermierilor sunt greu de ascultat sau citit ¿i te fac så råmâi împietrit de neputin¡å în raport cu situa¡ia acestora ¿i a agriculturii în general.

Regiunea Loire Atlantique, cunoscutå în special pentru cre¿terea vacilor, ¿i care îmi treze¿te puternice amintiri din timpul studen¡iei, când fåceam practicå acolo în cadrul unor ferme primitoare, a devenit sinonimå cu inciden¡a crescutå privind sinuciderea fermierilor. Acolo, în Loire Atlantique, sinuciderea a devenit o problemå de zi cu zi.

De mai mul¡i ani francezii studiazå cu aten¡ie problema. Analizele ¿i studiile fåÎntr-o relatare televizatå pe France 24, realizatorul emisiunii fåcea urmåtoarea prezentare: “Pe 8 iunie 2011, în jurul orei 5.45 diminea¡a, prietenul ¿i partenerul de afaceri al lui Michou timp de 20 de ani s-a spânzurat de grinzile de lemn ale hambarului din ferma lor. ¥nainte, ¿i-a legat mâinile, pentru a se asigura cå nu då gre¿, låsându-l pe Michou fårå sprijin.”

“Existå o mul¡ime de sinucideri”, nea spus Michou, obosit. “Am un vecin care s-a sinucis ¿i, de asemenea, vårul meu trece printr-o perioadå grea. Presiunea de a produce, de a câ¿tiga, este doar o nebunie. ªi mai existå ¿i alcoolul.” (France 24 - 26.10.2018)

cute aratå cå cele mai vulnerabile sunt sectorul de cre¿terea animalelor ¿i fermele cerealiere, mai ales în rândul fermelor mici. “Cele mai recente statistici, fåcute publice în 2016 de institutul de sånåtate din Fran¡a, aratå cå 985 de fermieri s-au omorât în perioada 2007 - 2011 - o ratå a sinuciderii cu 22% mai mare decât cea a popula¡iei generale”, scrie The New York Times pe 20 august 2017.

Dupå alte opinii, rata sinuciderilor agricultorilor francezi a crescut în ultimii ani, odatå cu cre¿terea numårului de ferme care au dat faliment sau au fost împinse så vândå cåtre ferme mai mari.

Nici vesela Elve¡ie nu este feritå de astfel de probleme, cu toate imaginile idilice din reclamele la ciocolatå sau brânzeturi apetisante.

Astfel, într-un studiu se aratå cå, începând cu 2003, “numårul bårba¡ilor din comunele rurale care s-au sinucis a scåzut în mod clar, în timp ce în rândul fermierilor a crescut u¿or. Rezultatul este un risc de suicid cu 37% mai mare în rândul fermierilor. Nu este o surprizå faptul cå rata sinuciderilor în rândul fermierilor a fost mai mare, a¿a cum se întâmplå ¿i în alte ¡åri”. Declara¡ia îi apar¡ine cercetåtoarei Nicole Steck, de la Institutul de Medicinå Socialå ¿i Preventivå de la Universitatea din Berna, ¿i a fost citatå de The Local, edi¡ia elve¡ianå, pe 12 nov.

2018. Într-un alt studiu elve¡ian citat de portalul www.swissinfo.ch pe 11 noiembrie 2018, se prezintå cå “rata suicidului în rândul fermierilor elve¡ieni este cu aproape 40% mai mare decât media bårba¡ilor din zonele rurale. Principalele Profitul Agricol 25/2020

OPINIE cauze sunt temerile cu privire la viitor ¿i grijile financiare.”

Trebuie aråtat aici cå eliminarea cotelor de lapte a distrus în mare måsurå stabilitatea fermelor crescåtoare de vaci, dar ¿i de oi sau capre, lucru care a dus la o cre¿tere a falimentului în rândul acestora, cu consecin¡e psihologice în rândul fermierilor ¿i al lucråtorilor din aceste sectoare, oameni care depind de bunåstarea fermierului angajator.

The Guardian aratå cå nici Marea Britanie nu este ocolitå de aceastå situa¡ie tragicå în agriculturå. La fel ca pe continent, cele mai afectate sunt zonele cunoscute pentru cre¿terea animalelor de carne sau lapte, mai ales din Sco¡ia sau ºara Galilor.

Organiza¡iile specializate în acte de caritate în acest domeniu au declarat cå “fermierii britanici riscå tot mai mult så se sinucidå din cauza incertitudinii cu privire la Brexit ¿i a impactului vremii nefavorabile. Fermieri în dificultate au efectuat zeci de apeluri cåtre re¡elele speciale pentru o astfel de crizå, scrie The Guardian pe 03.03.2019. Tot organiza¡iile caritabile engleze¿ti aratå, de asemenea, cå “mai mult de un muncitor agricol se sinucide pe såptåmânå”, aspect înfioråtor raportat la modul de percep¡ie al acestui sector în cadrul societå¡ii, ca fiind unul lipsit de griji ¿i foarte lini¿tit.

Funda¡ia Farm Safety, specializatå în problemele lucråtorilor din agriculturå, a

Profitul Agricol 25/2020

sfåtuit industria så înceapå så se îngrijeascå atât mental, cât ¿i fizic ¿i så depunå eforturi pentru a reduce riscul suicidal, aratå Farming UK Team din 14 februarie 2018. Într-o analizå fåcutå în rândul fermierilor australieni scrie cå “mul¡i sunt datori, deoarece pre¡ul produselor agricole a scåzut. Existå foarte pu¡in sprijin din afarå, fermele ¿i oamenii sunt departe de marile ora¿e precum Sydney ¿i Melbourne. Unii våd moartea ca singura cale de ie¿ire”, se aratå într-un reportaj al Deutche Welle (18.01.2019).

Nici måcar americanii nu sunt ocoli¡i de acest flagel. ¥ntr-un articol din USA Today se aratå cå “rata de sinucidere pentru fermieri este mai mult decât dublå fa¡å de cea a veteranilor de råzboi, considera¡i pânå nu demult categoria cea mai afectatå de acest fenomen.”

Un studiu al Centrelor de Control ¿i Prevenire a Bolilor (CDC) a sugerat cå fermierii bårba¡i din 17 state ¿i-au luat via¡a într-un ritm de douå ori mai mare decât popula¡ia generalå în 2012 ¿i de 1,5 ori mai mare în 2015.

Mai mult, se aratå cå peste 450 de fermieri s-au sinucis, în nouå state din Midwestern, din 2014 pânå în 2018, conform datelor colectate de USA Today (9 martie 2020).

De aceea, SUA au adoptat un program medical federal în valoare de 50

milioane dolari anual pentru tratarea acestor cazuri din rândul agricultorilor, dar ¿i pentru a se gåsi cauzele care determinå astfel de decizii, lucru care aratå cât de serioaså a devenit problema la nivel global.

Ac¡iuni în acest sens au fost întreprinse ¿i în Anglia sau Fran¡a, care devin din ce în ce mai con¿tiente la nivel guvernamental de aceastå problemå, care creeazå îngrijorare în raport cu posibile schimbåri care se pot anticipa a avea loc în viitor ¿i care pot duce la exterminarea fermierilor mici.

Din punctul meu de vedere, problema este cå agricultura este un domeniu prea pu¡in în¡eles, cu o complexitate ¿i cu tråiri specifice. Din cauza structurii exploata¡iilor din aceste ¡åri, exploata¡iile cu suprafe¡e reduse ¿i efective mici de animale nu pot face fa¡å concuren¡ei tehnologice impuse de marile ferme.

Asta duce la falimente ¿i implicit la gesturi disperate.

De aceea cred cå este necesar så ne gândim cu mare aten¡ie ce fel de exploata¡ii agricole vom stimula în urmåtorii ani, deoarece rezultatele pe termen scurt vor putea deveni tragice ¿i cu consecin¡e greu de anticipat în acest moment.

Personal nu cred cå o fermå de culturå vegetalå cu o suprafa¡å de, så zicem, 30-60 ha poate rezista pe termen mediu în fa¡a concuren¡ei tehnologice, fårå ca fermierul så aibå ¿i alte surse de venit. Nu cred cå o fermå zootehnicå de 10 vaci de lapte va avea vreo ¿anså så devinå fermå model de viitor, decât dacå este asociatå cu interesul electoral, care poate deveni extrem de pågubos.

Ce este de fåcut ? Poate primul pas este con¿tientizarea acestui pericol de cåtre fermieri, asocia¡ii profesionale ¿i clasa politicå. Apoi trebuie så gândim în perspectiva urmåtorilor poate 20 de ani, ce agriculturå vrem så låsåm copiilor no¿tri, una competitivå sau una izolatå?

Sunt multe de spus, dar este bine så låsåm un timp de reflec¡ie acestui subiect tulburåtor, care este în cele mai multe cazuri considerat tabu. Dar vom reveni asupra lui.

17

Agricultura în fa]a digitiz\rii dr. ing. Daniel BOT|NOIU Digitizarea - calculatorul, internetul schimbå rela¡iile dintre partenerii din sectorul agricol, a¿a cum s-a întâmplat ¿i în alte sectoare. ¥n termen scurt, agricultura, agricultorii trebuie så gåseascå cheia acestei transformåri, pentru a eviden¡ia ansamblul riscurilor existente azi ¿i pentru a le corecta în viitor.

Ne place så spunem cå digitizarea permite o mai bunå legåturå între agricultori ¿i consumatori. Digitizarea favorizeazå urgen¡a existen¡ei circuitelor scurte la scarå mare ¿i face ca producåtorul ¿i consumatorul så se gåseascå în mijlocul acestor schimburi. Vânzårile directe pot fi fåcute cåtre to¡i consumatorii, la care se adaugå ¿i deplasarea la fermå pentru a gåsi produse de calitate, proaspete.

Un site de vânzåri online este cel care poate clarifica aceste aspecte.

Digitizarea permite consolidarea rela¡iei dintre producåtor ¿i consumator prin crearea unui spa¡iu de schimb comercial direct: consumatorul cunoa¿te producåtorul, munca sa, produsele sale, ¿i îi permite o alimenta¡ie curatå, regåsindu-¿i astfel plåcerea de a mânca.

Pentru agricultor digitizarea înseamnå ie¿irea din izolare, îi permite så 18

în¡eleagå cererea ¿i exigen¡ele consumatorilor, gåse¿te resursele necesare pentru a gestiona mai bine activitatea agricolå.

Digitizarea permite instaurarea unei încrederi mai mari prin facilitarea oferitå consumatorului de a avea acces la o cantitate de marfå disponibilå, iar agricultorului îi permite så organizeze ¿i så comunice aceste date cât mai corect posibil. Digitizarea favorizeazå apari¡ia de noi tehnologii care så permitå o trasabilitate mai mare a produsului care nu a mai existat pânå în prezent ¿i care este cerutå insistent de consumator în concordan¡å cu normele sanitare.

De la furcå la furculi¡a este nevoie de tehnologii noi, care så eviden¡ieze ansamblul caracteristicilor alimentului. Aceasta trasabilitate aduce cu sine transparen¡å ¿i încredere mai mare în aceste produse.

Digitizarea permite modularea alimenta¡iei din motive de sånåtate. Digitizarea implicå, evident, ¿i o modificare substan¡ialå a meseriei de agricultor, înså accesul mai bun la resurse face ca toate transformårile så nu fie luate în seamå în cazul agriculturii viitorului.

Avantajele digitizårii: - Colectivitå¡ile locale ¿i Camerele

Agricole vor încuraja vânzårile directe ale mårfurilor agricole provenite din circuitul scurt de produc¡ie prin înfiin¡area unor site-uri dedicate acestui mod de informare; - Înfiin¡area ¿i func¡ionarea unui program open data experimental în cazul anumitor filiere pentru a recrea un echilibru între pre¡ul de produc¡ie ¿i cel de vânzare; - Programe interna¡ionale pentru punerea la dispozi¡ie a datelor din agricultura familialå, mai ales în ¡årile emergente; - Permite intrarea produselor agricultorilor în aplica¡iile de certificare ¿i a celor de eviden¡iere a trasabilitå¡ii produselor alimentare; - Permite simplificarea ¿i etichetarea mai u¿oarå a produselor alimentare, tot mai complexe; - Încurajeazå actorii de pe filierå agralimentarå så punå în practicå instrumente de trasabilitate pentru marele public pentru a informa de unde provine produsul respectiv; - Încurajeazå trasabilitatea automaticå ¿i inteligentå în circuitul interna¡ional al bunurilor agricole; - Libertatea investi¡iilor în direc¡ia ob¡inerii de performan¡å la nivel na¡ional ¿i mondial.

Profitul Agricol 25/2020

VIA}A

COMPANIILOR Fuziunea dintre Euralis [i Caussade se va petrece pe 1 septembrie Consiliile de Administra¡ie ale Euralis Semences ¿i Caussade Semences Group au aprobat acordul de fuziune dintre cele douå companii.

Acest proiect, început în iulie 2019, se va înfåptui pe 1 septembrie 2020.

N

oua entitate rezultatå din fuziunea celor douå companii î¿i propune så devinå un jucåtor european cheie în industria de semin¡e, datoritå complementaritå¡ii sale, ofertei sale multi-specie ¿i re¡elei sale de producåtori ¿i instrumente industriale în Fran¡a ¿i Europa.

Cu o cifrå de afaceri de 350 de milioane de euro ¿i 2.000 de angaja¡i, noua entitate se va alåtura primelor 10 companii globale producåtoare de semin¡e ¿i va de¡ine de la început pozi¡ia de lider pe anumite culturi.

Pe o pia¡å competitivå, aceastå fuziune va permite fermierilor din sudvestul Fran¡ei så-¿i consolideze produc¡ia, continuarea investi¡iilor în Cercetare ¿i Dezvoltare (anual Euralis ¿i Caussade investesc 31 milioane euro) ¿i în construc¡iile industriale necesare dezvoltårii activitå¡ii, ¿i, astfel, consolidarea pozi¡iei pe pia¡å.

duc¡ie în Fran¡a, România, Ucraina, Spania ¿i în curând în Rusia.

Consiliul Concuren¡ei din cele patru ¡åri în cauzå (Fran¡a, România, Ucraina ¿i Rusia) au emis, de asemenea, un aviz favorabil ¿i necondi¡ionat cu privire la aceastå fuziune. ªi Philippe Saux, CEO Euralis, ¿i Pierre Flye Sainte Marie, CEO Caussa de, se declarå încânta¡i de aceastå fuziune: “În cadrul discu¡iilor noastre din iulie 2019 am observat cå cele douå companii prezintå multe complementaritå¡i atât din punctil de vedere al fluxului de numerar, cât ¿i al facilitå¡ilor industriale ¿i al prezen¡ei pe pia¡å.

Pe o pia¡å extrem de competitivå, în care fuziunile s-au accelerat în ultimii ani, este esen¡ial så ne unim pentru a ne men¡ine profitabili.

Aceastå fuziune ne va permite så ne continuåm dezvoltarea pe pie¡ele actuale, dar ¿i pe noi pie¡e. Reprezintå o

Nouå entitate în cifre  2.000 angaja¡i  350 milioane euro cifrå de afaceri  8 unitå¡i de produc¡ie + 1 unitate în curs de construc¡ie în Rusia  17 sta¡iuni de cercetare în Europa  45.000 ha de produc¡ie în 5 ¡åri  prezen¡a pe pia¡å cu mai multe culturi: porumb, floarea-soarelui, rapi¡å de toamnå, soia, sorg, cereale påioase, furaje, alte leguminoase. consolidare a capacitå¡ii noastre de inovare prin integrarea unor solu¡ii durabile ¿i profitabile, care så råspundå noilor a¿teptåri ale agriculturii ¿i så le permitå fermierilor europeni så î¿i dezvolte fermele.”

Structura organiza¡ionalå ¿i guvernan¡a viitoarei entitå¡i vor fi comunicate pe 1 septembrie 2020.

Euralis Semences ¿i Caussade Semences Group de¡in 8 unitå¡i de pro20

Profitul Agricol 25/2020

VIA}A COMPANIILOR

Bunge> Situa]ia amestecului de biodiesel în România În conformitate cu Directiva Europeanå pentru Energie Regenerabilå (RED), companiile petroliere române¿ti sunt obligate de lege så amestece, întrun an calendaristic, combustibilul motorinå cu 6,5% biodiesel. Pandemia COVID-19, urmare cåreia au fost impuse måsuri de izolare obligatorie, a limitat drastic mobilitatea cetå¡enilor ¿i a dus la o scådere accentuatå a cererii de combustibil pentru transport. Aceastå situa¡ie a alarmat lan¡ul românesc de biodiesel, de teama consecin¡elor unei eventuale relaxåri a obliga¡iei na¡ionale de amestec a 6,5% biodiesel.

Biodieselul românesc: un lan¡ de valoare domestic Mandatul de amestec a 6,5% biodiesel este îndeplinit aproape în totalitate de produc¡ia internå de culturi agricole, precum rapi¡a.

Datoritå naturii locale a lan¡ului valoric, industria româneascå de biodiesel nu este afectatå de perturbåri ale transportului transfrontalier de mårfuri.

Lan¡ul valoric al biodieselului cuprinde de la fermieri, la instala¡iile de procesare ¿i produc¡ie biodiesel, pânå la industria crescåtoare de animale ¿i serviciile de transport care livreazå ¿roturi ¿i produse finite cåtre clien¡i.

Chiar ¿i o derogare temporarå de la obliga¡ia de amestec are grave consecin¡e sociale, economice ¿i de mediu: (1) punând în pericol locurile de muncå directe ¿i indirecte pentru toate grupurile profesionale men¡ionate, (2) punând în pericol securitatea alimentarå ¿i furajerå a României ¿i (3) care afecteazå angajamentele europene ¿i interna¡ionale ale ¡årii de reducere a emisiilor de Gaze cu Efect de Serå în sectorul transporturilor.

Profitul Agricol 25/2020

Impactul derogårii amestecului Producåtorii români de biodiesel proceseazå o varietate de culturi domestice, non-OMG, cum ar fi rapi¡a, floarea-soarelui ¿i soia.

Orice perturbare a produc¡iei de biodiesel ar afecta puternic atât fermierii, cât ¿i crescåtorii de animale.

Ace¿tia nu numai cå pierd venituri din cauza lipsei de cerere a semin¡elor lor, dar trebuie så facå fa¡å ¿i lipsei capacitå¡ii de depozitare a viitoarelor culturi.

Crescåtorii de animale riscå så piardå accesul rapid la furaje autohtone de înaltå valoare la pre¡uri competitive (proteine vegetale). Într-un astfel de caz, necesitatea de a cåuta furnizori alternativi de proteine vegetale agraveazå dependen¡a lor de importurile din ¡åri ter¡e. Prin urmare, un lan¡ de aprovizionare perturbat poate pune în pericol competitivitatea industriei române¿ti crescåtoare de animale.

Importan¡a socialå a lan¡ului valoric al biodieselului depå¿e¿te importan¡a industriei producåtoare de biocombustibili ¿i furaje pentru animale. Produc¡ia de biodiesel oferå o aprovizionare con-

stantå cu un produs secundar, care este un factor important în combaterea situa¡iilor de urgen¡å COVID-19 - glicerina este un ingredient al lichidului hidro-alcoolic extrem de solicitat. Acesta este cu siguran¡å unul dintre motivele pentru care industria biodieselului a fost clasificatå drept "de relevan¡å sistemicå" de o serie de state membre ale UE. Bunge România Industria româneascå de biodiesel implicå o gamå largå de parteneri ai lan¡ului valoric autohton, jucând un rol important economic, social ¿i de mediu.

Bazele sale se aflå în legisla¡ia UE care vizeazå decarbonizarea transporturilor din UE. Orice derogåri ale României de la obliga¡ia de amestec a biodieselului ar conduce, prin urmare, la consecin¡e negative pentru lan¡urile agro-alimentare române¿ti ¿i ar trebui så fie notificate autoritå¡ilor UE.

21

Corteva Agriscience [i-a stabilit ]intele pentru anul 2030 Corteva Agriscience a fåcut publice angajamentele pe care ¿i le asumå pentru urmåtorii zece ani, adicå pânå în 2030, în vederea cre¿terii sustenabilitå¡ii sistemului alimentar mondial.

bilå a productivitå¡ii culturilor agricole cu 20% fa¡å de anul de referin¡å 2020, în paralel cu reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de serå.

Pentru resursele de teren arabil: Îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii solului pe 30 de milioane de hectare de teren agricol, la nivel mondial, pânå în biectivele se referå atât la 2030. opera¡iunile proprii, cât ¿i la Sprijinirea introducerii progreo serie de ini¡iative vizând sului tehnic în administrarea reagricultorii ¿i productivitatea fermelor, suselor de apå utilizate în produc¡ia îmbunåtå¡irea calitå¡ii solului, grija fa¡å agricolå a lumii; contribu¡ii la îm de mediu, gestionarea resurselor de bunåtå¡irea eficien¡ei utilizårii îngråapå, biodiversitatea, siguran¡a la locul ¿åmintelor azotoase pe terenurile agride muncå, transparen¡a lan¡ului de cole la nivel global pânå în 2030; reaprovizionare. ducerea, pânå în 2030 fa¡å de nivelul ¥ncepând cu 2021, Corteva va rapor- de referin¡å din 2020, a consumului de ta anual progresul fåcut, printr-un raport apå pe 2,5 milioane de hectare destide durabilitate. nate multiplicårii de såmân¡å sau care sunt afectate de secetå, simultan cu În beneficiul fermierilor: cre¿terea produc¡iei pe aceste Punerea la dispozi¡ie, unui suprafe¡e. numår total de 25 de milioane de Cre¿terea biodiversitå¡ii pe mai agricultori, a unor cursuri de instruire mult de 10 milioane de hectare despre sånåtatea solului, gestionarea de på¿uni ¿i ecosisteme naturale la nivîngrå¿åmintelor ¿i a apei, bunele practi- el global pânå în 2030, prin practici de ci în vederea cre¿terii productivitå¡ii. gestionare durabilå ¿i conservare a Sprijin acordat unui numår de 500 habitatelor. de milioane de mici fermieri pentru a-¿i spori productivitatea, veniturile În beneficiul comunitå¡ilor: ¿i a adopta practici agricole durabile.

Protejarea siguran¡ei oamenilor Proiectarea, validarea ¿i evaluîn sediile ¿i fabricile companiei area sistemelor de cultivare care Corteva peste tot în lume ¿i, în general, så permitå fermierilor cre¿terea dura- a celor care lucreazå în agriculturå.

O

1.

4.

5.

6.

2.

3.

22

7.

8.

Intensificarea eforturilor de implicare a femeilor, a tinerilor, de antrenare a comunitå¡ilor unde locuiesc ¿i lucreazå angaja¡ii ¿i clien¡ii Corteva.

Voluntariat în sprijinul comunitå¡ilor din întreaga lume, totalizând un milion de ore pe angajat.

Cre¿terea transparen¡ei lan¡ului de aprovizionare, de la fermå la consumator, folosind instrumentele digitale ce permit fermierilor så creeze valoare suplimentarå prin oferirea de informa¡ii legate de pie¡ele agricole, de sistemele alimentare ¿i de comunitå¡i.

9.

10.

Pentru opera¡iunile companiei: Pânå în 2025, orice produs nou va îndeplini criteriile de sustenabilitate.

Stabilirea unei strategii climatice pentru diminuarea emisiilor de ordin 1, 2 ¿i 3 care så includå obiective de reducere adecvate, pânå la 1 iunie 2021.

Pânå în 2030 se va asigura folosirea exclusivå a ambalajelor reciclabile sau reutilizabile.

Operarea mai durabilå a fiecårei unitå¡i de produc¡ie a companiei, prin reducerea de¿eurilor, conservarea apei ¿i îmbunåtå¡irea biodiversitå¡ii.

11.

12.

13.

14.

Corteva Agriscience Profitul Agricol 25/2020

CULTURI Brazilia: Produc¡ie-record de porumb în sezonul doi Produc¡ia de porumb din Brazilia este estimatå la 101 milioane tone, neschimbatå fa¡å de recordul de anul trecut. Analiza apar¡ine speciali¿tilor americani de la USDA ¿i apare în buletinul de cereale pe luna iunie.

Astfel, în Brazilia suprafa¡a cultivatå cu porumb ajunge la 18,4 milioane hectare, în cre¿tere cu 1 mil. ha fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este evalutatå la 5,49 tone/ hectar, mai mare cu 5% fa¡å de anul trecut. Vremea a fost favorabilå culturilor din primul sezon în statele centrale. Doar în Rio Grande do Sul produc¡ia de porumb a fost în scådere, din cauza secetei din decembrie ¿i sfâr¿itul lunii februarie. ¥n Mato Grosso, cel mai mare stat producåtor de porumb din Brazilia, indicele de vegeta¡ie aratå condi¡ii peste medie. Este prognozatå o produc¡ie-record de 32,9 mil. tone, ceea ce reprezintå 45% din produc¡ia de safrinha (porumbul din al doilea sezon).

Grâul rusesc are perspective frumoase Agritel, firmå francezå de consultan¡å agricolå, observå o îmbunåtå¡ire a perspectivelor privind recoltele de grâu în Rusia. Este unul din aspectele care a fåcut ca la bursa de la Paris cota¡iile la grâu så fie mai mici decât în urmå cu un an. ¥nså, spun anali¿tii Agritel, tot este neclar cât înseamnå ¿i influen¡a pandemiei în comer¡ul mondial cu grâu. “Activitatea pe scena interna¡ionalå råmâne slabå, iar exportatorii a¿teaptå cu neråbdare licita¡iile, în contextul unor incertitudini sporite cu privire la evolu¡ia cererii”, anun¡å firma francezå.

Cât prive¿te Uniunea Europeanå, prognozele sunt destul de nefericite, recoltele vor fi mai mici cu 2030% fa¡å de anul trecut.

Pentru România, firma de analizå de pia¡å avanseazå o scådere a produc¡iei cu doar 10% sub media ultimilor 5 ani.

24

VEGETALE

Difend Extra, fungicid pentru tratarea semin]elor Difend Extra este un fungicid sistemic complex, utilizat pentru tratarea semin¡elor de cereale destinate semånatului. Controleazå agen¡ii patogeni din clasele: Ascomycetes, Basidiomycetes ¿i Deuteromycetes (e.g. Cochliobolus, Fusarium, Septoria, Tilletia, Ustilago), transmise prin semin¡e.

Acest produs din oferta Kwizda Agro România con¡ine douå substan¡e active, difenoconazol ¿i fludioxonil.

Difenoconazolul este caracterizat printr-o solubilitate reduså, ceea ce face ca procesul de translocare acropetalå, care îi este specific, så prezinte o duratå mai lungå. Astfel, va råmâne o perioadå mai îndelungatå ¿i în concentra¡ie mai mare la locul de aplicare.

Substan¡a activå prezintå ac¡iune sistemicå, preventivå ¿i curativå. Aceste caracteristici o recomandå pentru protec¡ia semin¡elor: difenoconazul va råmâne mai mult timp în zona rådåcinilor ¿i a bazei tulpinii în primele faze de dezvoltare a plantei, asigurând o protec¡ie bunå, mai ales împotriva speciilor de Fusarium prezente pe tegumentul semin¡ei sau în sol.

A doua substan¡å activå, fludioxonil, face parte din grupul fenilpirolilor ¿i este derivatå dintr-un compus natural antifungic, pirolnitrin, produs de o bacterie din sol, Pseudomonas spp.

Are un spectru larg de combatere, fiind par¡ial absorbit de semin¡e ¿i translocat în noile plante.

Difend Extra este destinat în principal controlårii bolilor transmise prin såmân¡å, având un spectru foarte larg de combatere (målura comunå, målura piticå, fuzarioza, septorioza etc.)

La dozele recomandate, produsul este foarte bine tolerat de semin¡e ¿i de plantele tinere. Ac¡iunea sa sistemicå asupra bolilor transmise din sol conferå o protec¡ie de lungå duratå asupra principalilor agen¡i patogeni.

Se aplicå în dozå de 2 litri/tona de semin¡e. Pentru o bunå uniformitate la tratarea semin¡elor, se recomandå amestecarea produsului cu 8 - 12 litri apå la tona de semin¡e, cantitatea fiind în func¡ie de masa a o mie boabe (MMB). Produsul este u¿or de utilizat datoritå unei foarte bune aderen¡e pe tegumentul semin¡elor.

Profitul Agricol 25/2020

CULTURI VEGETALE

Rapi]\ cu rezisten]\ la scuturare?

Euralis ES Momento ES Momento este un hibrid de rapi¡å semi tardiv (Grupa 00), transversal, de ultimå genera¡ie. Este inclus de Euralis în Programul P3 Maximizarea Randamentului: Performan¡å, Protec¡ie, Profitabilitate.

ES Momento este un hibrid cu talia 165-175 cm, caracterizat de un con¡inut de ulei de 47,1%, con¡inut ridicat de Omega 3, risc redus de elonga¡ie în toamnå, restart semi tardiv la repornirea în vegeta¡ie - avantaj major în caz de apari¡ie a înghe¡urilor tardive.

Prezintå o rezisten¡å maximå la scuturare ¿i o capacitate excelentå de ramificare.

Este un hibrid cu rezisten¡å foarte bunå la Phoma, Cylindrosporium ¿i Ver-

ticillium, rezisten¡å bunå la Sclerotinia, la iernare ¿i la cådere.

Densitatea recomandatå de boabe germinabile/ha este de 450.000.

Euralis ofertå un Program complet de Asigurare pentru cultura rapi¡ei, ce acoperå inclusiv riscurile de: Secetå Crustå - Înghe¡ - Båltire.

Pentru mai multe detalii, contacta¡i reprezentan¡ii zonali Euralis.

Datele de contact se gåsesc pe www.euralis.ro.

Optimol 4G - solu]ia Summit Agro de combatere a melcilor [i a limac[ilor De¿i primåvara a debutat cu o perioadå secetoaså, în ultima vreme au cåzut precipita¡ii în cantitå¡i semnificative, în cea mai mare parte a ¡årii, favorizând apari¡ia melcilor ¿i în special a limac¿ilor, activi în principal pe timpul nop¡ii. Între plantele atacate de melci ¿i limac¿i se numårå cerealele, porumbul, rapi¡a, salata, vårzoasele, fasolea, mazårea, sfecla, guliile, cåp¿unile, ardeii, vinetele etc.

Melcul fårå cochilie sau limaxul se întâlne¿te de obicei în regiunile cu soluri lutoase ¿i umede ale ¡årii. Un singur limax poate distruge într-o noapte cultura pe aproape un metru påtrat.

Optimol 4G este o metodå sigurå pentru a controla ace¿ti dåunåtori, fiind produsul moluscocid ce are în compozi¡ia sa 4% metaldehida.

E un produs unic pe pia¡å, datoritå formulårii umede ¿i a modului selecProfitul Agricol 25/2020

tiv ¿i specific de ac¡iune.

Optimol 4G se aplicå atunci când apar semne cå dåunåtorii existå în culturå, prin împrå¿tiere la suprafa¡a solului, manual sau mecanic. Dimensiunea omogenå a granulelor îl face potrivit pentru aplicare ¿i împreunå cu såmân¡a, la semånat. Rezultate maxime se ob¡in la tratamente în condi¡ii de umiditate.

Produsul ac¡ioneazå prin ingestie, având efect de anesteziere, imobilizare ¿i deshidratare a melcilor ¿i limac¿ilor. Prin secre¡ie excesivå de mucus, dåunåtorul pierde în scurt timp jumåtate din greutatea corporalå, reducându-¿i dimensiunea la o treime, dupå ce a ajuns în contact cu produsul.

Optimol 4G nu afecteazå fauna utilå ¿i con¡ine repelent pentru påsåri. Se descompune la final în dioxid de carbon ¿i apå, nefiind poluant pentru mediul înconjuråtor.

C\lin COSMA, expert tehnic & director vânz\ri Summit Agro Romania 25

CULTURI VEGETALE

“Aceastå plantå produce de douå ori mai mult combustibil decât sporul de lemn dintr-o pådure, iar valoarea comercialåeste extraordinarå. Nimic nu se aruncå”, drd. ing. Anca PANDA, ¿efa Laboratorului de ameliorarea cânepii ¿i plantelor medicinale, SCDA Lovrin

Cânepa - o plant\ ignorat\ pe nedrept Drd. ing. Anca Panda (foto), ¿efa Laboratorului de ameliorarea cânepii ¿i plantelor medicinale din cadrul SCDA Lovrin, atrage aten¡ia cå fermierii ar trebui så mizeze ¿i pe cultura de cânepå, så nu o mai ignore cu desåvâr¿ire, fiindcå este o plantå minune.

Un hectar cultivat cu cânepå poate fi comparat ca valoare cu mai multe ha de pådure. De ce?

“O p\dure poate fi exploatat\ dup\ câ]iva zeci de ani, cânepa o putem folosi an de an. Aceast\ plant\ produce de dou\ ori mai mult combustibil decât sporul de lemn dintr-o p\dure, iar valoarea comercial\ este extraordinar\. Nimic nu se arunc\”, aten]ioneaz\ Anca Panda.

O plantå de care nu se prind bolile În 2020, seceta ¿i-a spus cuvântul în Timi¿ ¿i a avut efect asupra cânepii. De aceea råsårirea a fost mai dificilå ¿i a început dupå o perioadå mai lungå de stagnare.

Un fermier care dore¿te så cultive cânepå pentru fibrå are nevoie de 80 100 kg de såmân¡å la ha, iar pentru a ob¡ine såmân¡å, trebuie så foloseascå 26

10 -15 kg de såmân¡å la ha.

Aråtura pentru înfiin¡area culturii se face din toamnå, în func¡ie de påråsirea terenului de cåtre planta premergåtoare. Cânepa are o såmân¡å micå, prin urmare trebuie acordatå o aten¡ie deosebitå pregåtirii patului germinativ. În primåvarå se va folosi un combinator, pentru ca påmântul så fie foarte bine mårun¡it, se aplicå un erbicid preemergent Dual Gold, care se încorporeazå în sol mai ales în perioadele secetoase, a¿a cum a fost 2020.

Scopul este så nu se piardå apa din sol, din cauza lucrårilor aplicate, iar terenul så fie cât mai bine pregåtit pentru semånat. În culturå, la Lovrin, sunt semånate 40 de ha cu soiul Silvana, în acest an, pentru comercializare.

Celelalte soiuri råmân în conservare ¿i pot fi extinse pentru pia¡å, dacå existå cerere. Anca Panda mai aten¡ioneazå cå la Lovrin cânepa are o toleran¡å ridicatå la boli ¿i dåunåtori. Totu¿i, în perioadele calde ¿i secetoase, atunci când are loc atacul de pureci (Psylliodes attenuata), se aplicå tratamente specifice.

Dåunåtorul cel mai periculos care

poate produce pagube mari este molia cânepii (Grapholitha delineana). Este foarte importantå ¿i utilå rota¡ia culturilor. Cânepa poate fi cultivatå pe aceea¿i solå, în cadrul asolamentului, dupå 2-4 ani.

Teodora - cel mai nou soi de cânepå Cercetårile la cânepa dioicå au început din secolul trecut, din anul 1950, la Lovrin. Primul soi creat a fost Fibramulta 151, omologat în anul 1965 de cåtre ICAR Bucure¿ti, la care a colaborat ¿i sta¡iunea Lovrin.

A urmat, în anul 1981, soiul Lovrin 110, cu mare succes atât în România, cât ¿i peste grani¡e. Apoi în anul 2007 a fost omologat soiul Silvana ¿i în 2010 soiul Armanca.

Cel mai nou soi de cânepå dioicå realizat la SCDA Lovrin este Teodora (2019), la care Anca Panda a fost autor, alåturi de Valeriu Tabårå, Marinel Horablaga ¿i ing. Amalia Neag.

Gheorghe MIRON corespondent Regiunea de Vest Profitul Agricol 25/2020

Profitul Agricol 25/2020

27

CULTURI VEGETALE

Investi]iile au continuat [i în acest an în ferma Agrilemi, din Teleorman Începutul campaniei de recoltat este promi¡åtor la ferma Agrilemi, din Mavrodin, jud. Teleorman.

Cele 1.050 ha sunt cultivate astfel: 440 ha - grâu, 60 - orzoaicå, 150 - rapi¡å, 60 - porumb ¿i 340 ha - floarea-soarelui.

A fost recoltatå orzoaica ¿i a ob¡inut 6,1 t/ha. La grâu produc¡iile variazå între 5 ¿i 7 t/ha.

Petricå Andrei, administratorul firmei, sperå ca la final media så fie de 6 t/ha. În medie, în anii trecu¡i a realizat 5,5 t/ha.

P

entru a-¿i asigura rentabilitatea, obiectivul este så ob¡inå cel pu¡in 5 t/ha. Subven¡ia este privitå ca un bonus. Calitatea este ¿i ea una bunå. La orzoaicå, greutate hectolitricå este 65 kg/hl, umiditatea 14,5-15%. Grâul a fost recoltat la umiditate de sub 14%, cu greutate hectolitricå 79-80 kg/hl, 1618% proteinå ¿i gluten de 34-40%.

Au fost cultivate ¿ase soiuri de grâu, cu produc¡ii ¿i indici de panifica¡ie diferi¡i. Douå nu au reac¡ionat foarte bine la boli, dåunåtori ¿i tratamentele fåcute ¿i vor fi înlocuite, vor fi testate altele. “Sunt mult mai multe boli ¿i mai mul¡i dåunåtori ca altådatå. Trebuie så fim în câmp, så reac¡ionåm imediat. Seceta este unul din factorii care au favorizat atacul de insecte”, spune fermierul. Prea multe precipita¡ii nu au fost nici în zonå. Totu¿i, în iarnå au fost 10 cm de zåpadå care s-au dus înså în douå-trei zile. Au mai urmat 20 l/mp, astfel încât culturile de primåvarå au beneficiat, de un sol cu umiditate. De altfel, au fost semånate cu douå såp28

tåmâni mai devreme tocmai pentru a beneficia de aceastå rezervå de apå, mai exact pe 10 martie floarea-soarelui ¿i la finalul lunii porumbul. Pânå la urmå, precipita¡ille au venit în timp util.

Fond de rezervå Pentru fermier, prima zi de recoltat este cea în care vede rezultatul investi¡iilor de un an.

“E o mare satisfac]ie când î]i iese produc]ia pe care o dore[ti. Emo]iile nu sunt la fel de mari ca la un examen. Ne-am c\lit.

Am înv\]at s\ trecem [i prin durit\]i. În 2003 nu am recoltat nici noi cereale p\ioase, un an foarte secetos”, explic\ Petric\ Andrei.

A trebuit så renun¡e la aproape jumåtate din suprafa¡å. Nu erau subven¡ii ¿i revenirea a fost foarte dificilå. De atunci ¿i-a fåcut o strategie. Pune într-un fond de rezervå 40% din cheltuielile de aproximativ 3.000 lei/ha. Subven¡ia e ¿i ea puså deoparte. Când se apropie recoltatul se face un nou plan de leasinguri. οi då seama cå statul nu poate acorda despågubiri care så acopere pagubele. Considerå cå asigurarea cifrei de afaceri, model prezentat de Costin Telehuz, pre¿edinte ACCPT Ialomi¡a, în revista noastrå, poate så fie o solu¡ie.

Fårå probleme ar plåti pentru un astfel de instrument de protec¡ie 5-10% din cheltuielile pe care le face la o culturå.

Zona nu a fost niciodatå irigatå. De¿i este un râu în apropiere, nu are capacitate pentru a se aproviziona. Câteodatå råmâne un fir de apå. Nu departe, un fermier a fåcut pu¡uri. A primit amenzi ¿i a vândut pânå la urmå instala¡iile. Pentru a putea iriga sunt necesare pu¡uri la 150 m, spune femierul.

Cre¿terea suprafe¡ei de porumb “Nu este o zonå de porumb, regimul de precipita¡ii nu ne ajutå. Sunt foarte mul¡i ani în care produc¡iile au fost de doar 4-5 t/ha. Anul trecut a ob¡inut 6 t/ha. Folose¿te doi hibrizi, Pioneer ¿i Dekalb (FAO 340), la o densitate de 65.000 pl/ha. “Este unul din hibrizii recomanda¡i de prietenul nostru Nicolae Sitaru, la Ziua Porumbului”, spune fermierul. “Cultura aratå destul de bine.

Speråm la o produc¡ie mult mai bunå datoritå regimului de precipita¡ii ¿i faptului cå am putut semåna la timp anul acesta. Speråm ca anul viitor så mårim spre 100 ha, dar facem pa¿i mårun¡i”, spune fermierul. Porumbul ¿i floareasoarelui mai au nevoie de 20-40 l/mp de precipita¡ii.

Suprafa¡a de rapi¡å a tot fost reduså, de nevoie. La un moment dat, cultura a ocupat chiar ¿i 40% din fermå. “E o culturå foarte preten¡ioaså, nu mai realizåm produc¡iile pe care le ob¡ineam altådatå. În toamnå a întors 100 ha, iar acum doi ani 250 ha. Problema o constituie råsårirea deficitarå din cauza lipsei umiditå¡ii. ªi anul acesta va reduce suprafa¡a semånatå.

La floarea-soarelui a încheiat contract la 1,65 lei/kg pentru cea de tip high oleic ¿i 1,4 lei/kg pentru cea clasicå.

Faptul cå au crescut suprafe¡ele de floarea-soarelui, unul din motiv fiind e¿ecul înregistrat de påioase în sud, a dus la scåderea bonusului pentru cea de tip HO de la 60 dolari/tonå la 25 dolari/tonå. Din cele 340 ha de floareasoarelui, 200 ha sunt de tip HO. Va påstra propor¡ia ¿i anul viitor întrucât încå observå o produc¡ie ceva mai mare la cea de tip clasic. Folose¿te cinci hibrizi de la Pioneer, Syngenta ¿i BASF. Pentru rapi¡å pre¡ul ob¡inut este de 1,7 lei/kg.

Profitul Agricol 25/2020

CULTURI VEGETALE

Petric\ Andrei, administratorul firmei Agrilemi, Mavrodin, jude]ul Teleorman

Investi¡ii în fiecare an Anul acesta a extins cu 1.000 de tone spa¡iile de depozitare ¿i a ajuns astfel la 3.500 tone. Are o celulå de siloz ¿i magazii. Orzul, grâul ¿i floarea-soarelui sunt vândute imediat, chiar ¿i din câmp, dar grâul ¿i porumbul sunt påstrate pentru a fi valorificate la un pre¡ superior celui din campanie.

Noul an agricol îl va începe cu un utilaj nou de pregåtire a solului, pentru conservarea apei. Este vorba de un Tiger pe care îl va folosi mai ales pentru cultura de rapi¡å ¿i poate chiar ¿i pentru grâu. Va lucra la adâncime de 20-22 cm ¿i apoi va mai face încå o lucrare înainte de semånat. Pentru culturile de primåvarå nu a renun¡at la aråturå. Scarificare face anual pe 20-30% din suprafa¡å.

Face investi¡ii în fiecare an. Schimbå tractoarele la cinci-¿ase ani, dupå 56.000 ore de func¡ionare, prin buy-back.

Are patru tractoare John Deere. Pe cel mai mic, de 95 CP, îl va înlocui luna viitoare cu unul de 115 CP. Celelalte sunt de 215 CP, 370 CP ¿i 400 CP. Combinele, douå la numår, sunt New HolProfitul Agricol 25/2020

land, de peste 400 CP, cu masa de 7,5 m. “Facem 350 de t/zi la recoltat. În 10 zile terminåm ¿i grâul, ¿i rapi¡a de recoltat. Este esen¡ial så putem så facem rapid lucrårile”, subliniazå fermierul importan¡a unei dotåri performante. Utilajele le ¡ine sub acoperi¿.

A¿a fac ¿i occidentalii, ale cåror utilaje le-a admirat când le-a vizitat fermele.

Diversificarea culturilor Anul viitor va cultiva mu¿tar pe 50 ha. A mai avut cultura. E foarte sensibilå la scuturare, dar are ¿i avantaje. E foarte bine plåtitå, ajunge la o mie de euro/tonå, iar contractul este ferm. Se poate ob¡ine o produc¡ie de o tonå, uneori chiar ¿i douå. Sunt lucråri mai pu¡ine ¿i tratamente mult mai pu¡ine ca la rapi¡å pentru cå are o perioadå mai scurtå de expunere. Cu douå tratamente ¿i o erbicidare-douå se poate asigura protec¡ia plantei. La rapi¡å sunt necesare chiar ¿i patru tratamente în primåvarå. În plus, fiind o culturå de primåvarå, în cazul mu¿tarului nu mai

existå în toamnå riscul de neråsårire din cauza secetei. În ultimii doi ani a cultivat mazåre. A avut 60 ha, pentru cultura verde. Va mai reveni în asolament, întrucât este o foarte bunå premergåtoare, cu rezultate în cultivarea grâului dupå mazåre. Are înså ¿i multe dezavantaje. E mai dificil la recoltat. Dacå vin ploile se culcå ¿i se pierde foarte mult timp la recoltat.

Continuitate asiguratå A reu¿it så-i aducå în fermå pe cei doi fii, cu studii agronomice ¿i de management, Mihai ¿i Leonard. Mai mult de jumåtate din responsabilitå¡i le-a delegat lor. Unul a preluat activitatea de contabilitate, iar celålalt pe cea de câmp. “În final, deciziile le iau deocamdatå tot eu. A¿ vrea så fiu mai mult onorific”, spune Petricå Andrei. Nu dore¿te så împartå ferma, chiar dacå ar pierde o parte din subven¡ii prin plafonare.

Adrian MIHAI 29

CULTURI VEGETALE

Getic, un nou soi de grâu dezvoltat la Lovrin Sunt noutå¡i, anul acesta, în ceea ce prive¿te ameliorarea grâului? În ultimii ani, modificårile climatice au fost tot mai pregnante, de aceea ¿i noi în procesul de ameliorare a grâului a trebuit så ne adaptåm.

O caracteristicå a tuturor soiurilor de grâu create la Lovrin este calitatea. Noi am mers foarte mult pe aceastå direc¡ie, fiindcå se ¿tie dintotdeauna cå grânele române¿ti sunt de foarte bunå calitate ¿i a trebuit så depå¿im faza când aveam soiuri productive, cum au fost Fundulea 4 sau Lovrin 41, dar deficitare în ceea ce prive¿te calitatea.

Noua linie Lovrin 5X, pe care o vom denumi Getic, aflatå în testare la ISTIS Bucure¿ti, are în plus o rezisten¡å foarte bunå la secetå, este mai precoce cu 5 zile ca soiul Dacic, omologat în 2019, ¿i va fi recomandat a fi cultivat pe partea de sud a României.

Datoritå rezisten¡ei mai bune la secetå, Lovrin 5X va fi bun pe partea de sud a României, în regiunile mai secetoase ¿i aride. Apreciem cå, la urmåtoarea ¿edin¡å a ISTIS, Geticul va fi omologat. Calitatea este foarte bunå atât la Dacic, cât ¿i la Getic.

Dacic este cel mai nou soi din portofoliul SCDA Lovrin. Este un soi tipic de toamnå aristat, cu o foarte bunå rezisten¡å la iernare, fårå pierderi de plante sau våtåmåri foliare. A fost ob¡inut prin selec¡ie genealogicå repetatå dintr-o combina¡ie hibridå din soiul Dropia românesc ¿i unul autohton, Fundulea 4.

Ce aduc nou soiurile create la Lovrin?

Dacicul, în 3 ani de testare, a dat sporuri de produc¡ie de 8,5% fa¡å de cel mai bun martor care se afla pe zona în culturå, adicå peste 400 de kg la o produc¡ie de 5.000 de kg la ha. Astfel, la un pre¡ de 50 de bani ar însemna 200 de lei 30

pe ha plus valoare. Poate pentru unii fermieri 200 de lei la ha face diferen¡a între eficien¡å ¿i pierdere.

Soiul fiind superior, imediat am demarat producerea de såmân¡å în urmå cu 3 ani din verigi superioare, iar în 2020 la Lovrin sunt 50 de ha cu Dacic.

Estimåm cå vom ob¡ine peste 200 de

diferent de precocitatea lor, au fost afectate într-o måsurå mai mare sau mai micå de fuzariozå. Totu¿i, Dacicul s-a comportat foarte bine la atacul fuzariozei. Asta înseamnå cå este vorba de o rezisten¡å geneticå excelentå.

Soiul Dacic are o rezisten¡å foarte bunå la fåinare ¿i la elmitosporiozå rezisten¡å bunå la rugina galbenå ¿i mijlocie, la rugina brunå ¿i la septoriozå.

Soiul a intrat în grupa valoricå I. În func¡ie de agrotehnica aplicatå ¿i de anul climatic, realizeazå o proteinå totalå de 12-13,7%, iar gluten umed pânå la 33-34%, cum a fost în 2019. Este

Interviu cu

Gheorghe Bunta, coordonatorul Laboratorului de ameliorare a grâului de la Oradea, SCDA Lovrin

tone de såmân¡å curatå, pe care o vom cultiva în continuare pentru a ob¡ine veriga bazå, iar anumite cantitå¡i le vom disponibiliza pentru valorificare.

O altå noutate este faptul cå Dacicul are capacitatea de a vegeta ¿i la temperaturi mai scåzute, în iernile mai blânde, cum a fost iarna 2019 -2020, ¿i porne¿te foarte rapid la råsårire la venirea primåverii.

Cum rezistå noile soiuri la boli?

Am avut anul trecut o perioadå lungå de 35-40 de zile cu ploi aproape zilnic ¿i cu o umiditate atmosfericå foarte ridicatå chiar în perioada înfloritului.

Fuzarioza realizeazå o infec¡ie la spic în timpul înfloritului. Am observat cå acele soiuri rezistente sau tolerante la fuzariozå de fapt au fost infestate cu aceastå boalå. În 2019, practic toate soiurile, in-

un soi de perspectivå. Recomandåm cultivarea lui în Câmpia de Vest în Transilvania ¿i în nordul Moldovei.

Care sunt celelalte soiuri utilizate pentru såmân¡å?

SCDA Lovrin mai produce såmân¡å din soiul Alex. Acesta este mai vechi, dar pe baza unei plasticitå¡i ecologice foarte bune s-a extins mult ca ¿i areal ¿i a rezistat o perioadå foarte lungå de timp în culturå.

Fermierii ¿i aståzi în solicitå intens ¿i sta¡iunea produce în continuare såmân¡å din soiul Alex. Pentru såmân¡å mai avem soiurile Cri¿ana ¿i Ciprian.

Ciprian este mai timpuriu ¿i este recunoscut pentru calitatea deosebitå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 25/2020

CULTURI VEGETALE

Vasile Datcu nu vrea desp\gubiri pentru calamitate Floarea-soarelui este o culturå compromiså pe arii vaste din sud-estul ¡årii.

Talia plantelor la înflorire, în majoritatea fermelor, este de aproximativ 50 cm.

Fermierii au început deja så depunå cereri pentru despågubire.

În

Bråila, Vasile Datcu, liderul APA, se zbate ca primåriile så înregistreze cererile depuse de fermieri, chit cå încå nu sunt constituite comisiile de constatare a calamitå¡ii. Înså, în ce-l prive¿te, Datcu nu vrea bani de la stat nici pentru culturile compromise de toamnå, nici pentru cele de primåvarå.

Datcu dezavueazå så accepte pomeni din bani publici. Iar percep¡ia lui este cå banii pe care Guvernul vrea såi dea fermierilor, pentru ca ace¿tia så-¿i recupereze o parte din paguba cauzatå de secetå, sunt o pomanå din bani publici, pe care o vor suporta to¡i cetå¡enii.

Fermierii ar trebui så se mul¡umeascå cu subven¡iile pe suprafa¡å ¿i så for¡eze, prin intermediul reprezentan¡ilor din asocia¡ii, crearea fondului mutual de asigurare a culturilor.

“Ståm cu mâna întinså la stat? Dar statul nu ia tot de la noi? De unde så-¡i dea statul? Dacå unul ¡ipå cå vrea så-i despågubeascå statul tot, eu îl întreb ce ar face el în locul guvernan¡ilor? Ar fi a¿a de generos cum pretinde? De unde bani? Asta este o opinie personalå, eu a¿a gândesc ¿i procedez în consecin¡å, adicå nu solicit despågubiri. Dar, ca pre¿edinte de asocia¡ie, nu le spun colegilor så îmi urmeze exemplul. Dimpotrivå, îi sfåtuiesc cum så procedeze,

Profitul Agricol 25/2020

ca så fie despågubi¡i de stat. Fiindcå este dreptul lor, un drept legal”.

Datcu ¿i-a declarat ¿i el suprafe¡ele calamitate la APIA, dar fårå a solicita despågubiri. A avut înså nevoie de constatarea oficialå a situa¡iei, ca så aibå document justificativ pentru Finan¡e ¿i în rela¡ia cu partenerii de afaceri.

“F\când constatarea, le-am putut ar\ta celor de la Ameropa de ce nu-mi pot onora contractul cu ei> de la o produc]ie estimat\ de 4-5 t/ha, am coborât la maxim 1 t/ha. Iar ei au în]eles situa]ia”.

Adept al unei strategii de fermå cu minimizarea cheltuielilor ¿i reinvestirea profitului în special în achizi¡ii de teren (împreunå cu fiul såu, Mihai, administreazå douå ferme care totalizeazå 700 ha, din care aproximativ 500 ha sunt proprietate), Datcu considerå cå investi¡iile trebuie astfel dråmuite încât så fii pregåtit pentru absorb¡ia unui an agricol prost. “Aveam doi - trei ani buni ¿i apoi unul prost. Acum paradigma se schimbå, succesiunea va fi un an bun cu unul prost. Sau poate un sezon de toamnå bun ¿i unul de primåvarå prost, apoi invers. Iar noi trebuie så ne adaptåm, så ne schimbåm mentalitatea dupå provocårile mediului. Subven¡iile, dacå ¿tii cum så le dråmuie¿ti, amortizeazå

¿ocul anului prost. Logic este så î¡i påstrezi rezerve din subven¡ii. Eu a¿a lucrez. Ponderez investi¡iile, iar dupå un an bun nu må comport ca ¿i când urmåtorul ar fi la fel”.

Dacå nu vrea pomeni, în schimb Datcu nu vrea nici så fie încurcat în activitate. Ca atare, vrea de la autoritå¡i legisla¡ie bunå ¿i måsuri eficiente, nu de ochii lumii. O måsurå bine inten¡ionatå, dar prost executatå, este, în opinia sa, sistemul anti-grindinå. În seara de 24 spre 25 iunie, în ferma lui Datcu, în aceea¿i solå, au cåzut precipita¡ii între 0 ¿i 40 de litri. Între capetele solei este o distan¡å de 800 de metri. Nu a fost un accident. În ultimele douå såptåmâni, precipita¡iile au variat între 5 ¿i 60 de litri.

Mai mult, în ferma administratå de fiul såu, aflatå la doar 2-3 km distan¡å, nivelul precipita¡iilor a atins, pe alocuri, un volum dublu fa¡å de maximumul din ferma sa, respectiv 120 de litri.

Mihai Datcu trebuia så recolteze orzul încå de acum douå såptåmâni, înså toate drumurile de acces sunt inundate - în pofida deficitului de apå din sol, tasarea påmântului a împiedicat infiltrarea apei.

Robert VERESS 31

CULTURI VEGETALE

Rapi]\ cu profit de 2.400 lei/ha la concursul Rapool Zece fermieri au avut la dispozi¡ie câte un hectar pentru a încerca cea mai potrivitå tehnologie.

Recoltarea s-a fåcut la finalul såptåmânii trecute în prezen¡a presei agricole ¿i a fermierilor înscri¿i în competi¡ie. Trei au mizat pe tehnologii de sub 2.000 lei/ha.

Cea mai ieftinå a fost de 1.800 lei, iar cea mai scumpå de 3.112 lei/ha.

Concursul s-a desfå¿urat în ferma Rominsem, din Mircea Vodå, jude¡ul Bråila.

“

Suntem curajo¿i så organizåm un astfel de eveniment la momentul recoltatului, så vedem proba cântarului cu hibrizii no¿tri, având în vedere anul dificil cu care ne-am confruntat”, a remarcat, pe bunå dreptate, Alina Petrea, director de marketing al Rapool Ring România. La calculul rentabilitå¡ii au fost utilizate pre¡uri de listå, fårå discounturi ¿i pre¡ul de la MATIF (1. 813 lei/t), informa¡ie disponibilå ¿i pe site-ul companiei www.rapool.ro.

Câ¿tigåtorii concursului Doi concuren¡i cu performan¡e superioare nu au fost prezen¡i la recoltare, motiv pentru care premiile au fost acordate urmåtorilor clasa¡i: Locul 1 - 1.500 euro. Ionu¡ Drugea a ob¡inut un profit de 2.205 lei/ha, cu cheltuieli de 2.833 lei/ha. Prima oarå când a ajuns în câmpul de concurs a fost la recoltat. A condus cultura pe baza informa¡iilor primite ¿i pe baza observa¡iilor fåcute în ferma pe care o conduce. Va cultiva Sherpa, hibridul care i-a adus trofeul, måcar pe 50 ha.

Va mai introduce ¿i Dalton pe 50 ha.

“Când am venit am fost total dezamågit, dar se pare cå ne mai putem în¿ela din punct de vedere vizual. Am 32

Au participat fermieri din Bråila ¿i Buzåu. “Am ¡inut legåtura telefonic, am avut un grup de Whatsapp prin care am comunicat stadiul culturii. Fiecare fermier a comunicat aplicarea. A fost dificil pentru cå fermierii au fost nevoi¡i så ia deciziile de la distan¡å”, remarcå directoarea de marketing. Au fost informa¡i în privin¡a precipita¡iilor, atacurilor insectelor ¿i fenofazei culturii. Vântul puternic a dus la o întârziere în aplicarea tratamentelor.

Semånatul a fost fåcut pe 23 septembrie, cu întârziere din cauza lipsei precipita¡iilor în toamnå. Acest fapt a pus înså în eviden¡å dezvoltarea rapidå în toamnå caracteristicå hibrizilor companiei. “Ne-a ajutat ¿i toamna, a fost mai lungå. În decembrie to¡i hibrizii au intrat în stadiul optim de opt frunze. Iarna a fost blândå, iar în martie a ie¿it foarte bine din iarnå. A urmat înghe¡ul tardiv, rapi¡a a suferit foarte mult”, spune Alina Petrea. Primele precipita¡ii au venit în luna mai, 50 l/mp.

“Rapool Ring România are în portofoliu zece hibrizi de rapi¡å foarte bine cota¡i ¿i extrem de bine aprecia¡i de cåtre ales o tehnologie cu un cost ridicat”, spune Drugea.

Locul 2 - zece saci de rapi¡å.

Mickael Babinot, gazda evenimentu-

Asigurare pentru rapi¡å Pentru prima oarå, Rapool va vinde såmân¡a de rapi¡å împreunå cu o “asigurare”. Astfel, fermierii care nu reu¿esc så aibå în toamnå o culturå viabilå din cauza secetei primesc în schimb såmân¡å de floarea-soarelui, în primåvara anului viitor, sau tot såmân¡å de rapi¡å, în toamna urmåtoare.

Profesioni¿tii porumbului ¿i ai florii-soarelui De anul viitor, Saaten-Union, companie din acela¿i grup cu Rapool, va realiza nouå doi competi¡ii pe modelul celei care a devenit deja tradi¡ionalå. Astfel, fermierii se vor întrece în a gåsi cea mai profitabilå tehnologie pentru porumb ¿i floarea-soarelui.

fermierii români”, a remarcat Marius Cre¡u, director comercial. Visby ¿i Sherpa au fost men¡iona¡i dintre cei consacra¡i, iar Franklin, Shrek, Dalton ¿i Dariot dintre cei noi. “Am våzut cå majoritatea firmelor concurente au crescut pre¡urile de listå. Saaten-Union a men¡inut pre¡urile la nivelul celor de anul trecut”, a adåugat acesta. lui, Hibridul Dalton.

Locul 3 - cinci saci de rapi¡å. Drago¿ Anghelache, Hibridul Dariot

De la stânga> Locul II - Mickael Babinot, Locul I - Ionu] Drugea, Locul III - Drago[ Anghelache Profitul Agricol 25/2020

CULTURI VEGETALE

Tehnologia cea mai profitabil\ Cea mai profitabilå tehnologie a costat 2.449 lei/ha ¿i a adus un profit de 2.413 lei/ha. Produc¡ia a fost de 2.590, cu umiditate 5,8%, STAS 2.681 kg/ha.

De remarcat este ¿i cea mai ieftinå tehnologie, aplicatå de Marian Popescu. În valoare de 1.800 lei/ha, a avut o profitabilitate bunå: 1.748 lei/ha.

Toatå såmân¡a a fost tratatå cu Lumiposa, iar lucrårile solului au fost acelea¿i: Tiger+tåvålug. Fertilizarea a fost fåcutå cu 250 kg/ha Sulfat de amoniu, în a doua decadå a lunii iulie. În tehnologia cea mai performantå s-a semånat la 3 cm (2-3 cm, în alte tehnologii), cu o densitate de 50 b.g/m (45-65 bg/m în alte tehnologii) ¿i o distan¡å între rânduri de 25 cm (15-50 cm).

Prima ploaie a fost de 40 l/mp, pe 27 septembrie.

Data 23.09.2019

Tipul interven¡iei Fertilizare

Produs 15:15:15 s.a Quizalofop -p-etil 50

0,75

93,00

13.03.2020

Fertilizare

Azotat de amoniu

200

232,00

30.03.2020

Insecticid

s.a tiacloprid

0,3

94,50

29.04.2020

Fungicid

s.a boscalid ¿i dimoxistrobin

0,5

284,00

29.04.2020

Insecticid

s.a tiacloprid

0,3

94,50

Såmân¡a

Franklin

50 b.g/mp

333,33

Pre lucråri

Lucrårile solului + Fertilizare

Interven¡ii tehnologice

Motorinå

Total

Corteva extinde fabrica de la Afuma]i

Profitul Agricol 25/2020

657,50

500

Erbicid

2

Extinderea în direc¡ia florii-soarelui pare un pariu riscant, având în vedere efectele interdic¡iei de folosire a tratamentului såmân¡å cu neonicotinoide. Dar, spune Jean Ionescu, strategia Corteva ¡ine cont de acest aspect, produc¡ia de la Afuma¡i fiind destinatå în special exporturilor, spre ¡åri precum Rusia ¿i Ucraina, unde nu

Cost/ha

29.10.2019

2

Corteva România a primit, miercuri, 24 iunie, aprobarea conducerii centrale a companiei pentru o nouå investi¡ie la Afuma¡i, prin care se va crea încå o linie de produc¡ie de semin¡e de floarea-soarelui, a anun¡at Jean Ionescu, director general Corteva.

Doza (l/kg/ha)

existå limitåri la folosirea neonicotinoidelor.

Corteva a investit pânå în prezent circa 100 de milioane de euro în Sta¡ia de condi¡ionare a semin¡elor de la Afuma¡i. Investi¡iile anuale Corteva în România pentru sectoarele de cercetare ¿i produc¡ie se cifreazå la 60 de milioane de dolari.

Cercetåtorii români angaja¡i de Corteva au realizat o pleiadå de hibrizi care se vând bine pe pia¡a româneascå, dar ¿i în alte ¡åri din bazinul Mårii Negre. Cele mai recente succese sunt hibrizii de porumb P0217 (FAO 440) ¿i P9889 (FAO 350).

Pe plan global, Corteva investe¿te în cercetare 5 milioane de dolari zilnic.

Investi¡iile sunt în func¡ie de poten¡ialul agricol al ¡årii respective. Statele Unite, fiind cel mai mare producåtor

458,00 43

202,10 2.448,93

agricol din lume, are ¿i cele mai mari investi¡ii în cercetarea agricolå.

SUA sunt urmate de ¡årile din America Latinå ¿i de Europa. În Europa, topul ¡årilor beneficiare de investi¡ii în cercetare este condus de Fran¡a, urmatå de Germania ¿i Polonia. România se aflå pe locul cinci ca produc¡ie agricolå, dar are poten¡ialul de a urca pe locul al treilea în scurt timp, considerå Ionescu. Iar Corteva se adapteazå acestui trend ¿i va cre¿te investi¡iile în România.

Ionescu anun¡å ¿i un proiect de finan¡are a celor circa 100 de fermieri care produc såmân¡å pentru Corteva, finan¡are destinatå dezvoltårii sistemelor de iriga¡ii. Propunerea Corteva România în acest sens este analizatå chiar zilele acestea la Geneva.

Corteva produce semin¡e în România pe o suprafa¡å de aproape 15.000 de ha ¿i inten¡ia proiectului este clarå: securizarea produc¡iei în condi¡ii de secetå.

Robert VERESS 33

Milan Kelo, pre¿edintele cooperativei agricole Fermierul Nådlåcan:

“Marele câ[tig al unei cooperative> votul În acest numår continuåm seria articolelor prin care vå prezentåm exemple de bune practici din rândul cooperativelor agricole ¿i a grupurilor de producåtori din România cu exemplul cooperativei Fermierul Nådlåcan. Prin modul în care membrii cooperatori s-au organizat ¿i au dezvoltat activitatea, Fermierul Nådlåcan se constituie ca un adevårat exemplu de determinare pentru to¡i fermierii care sunt interesa¡i så se asocieze prin proiectul AGRICOOP - "Servicii de consiliere acordate producåtorilor agricoli în vederea înfiin¡årii ¿i dezvoltårii formelor asociative în sectorul agricol", proiect cofinan¡at din FEADR prin PNDR 2014-2020 - Måsura 2.

Principalele motive ale înfiin¡årii acestei cooperative agricole au fost puterea de negociere mai mare pe care o då o cooperativå ¿i ob¡inerea unor pre¡uri mai avantajoase atât la vânzarea cerealelor, cât ¿i la inputuri, accesul mult mai rapid la informa¡ie, reprezentarea fermierilor în rela¡ia cu diferite institu¡ii ¿i accesarea fondurilor europene, spune Milan Kelo, pre¿edintele cooperativei agricole Fermierul Nådlåcan.

“Nu a fost u¿or så convingi fermierii så adere. Ini¡ial au fost 8 fermieri, membri fondatori. Este ca la orice afacere care reune¿te mai mul¡i oameni. Ini¡iativa de înfiin¡are a pornit de la actualul pre¿edinte ¿i tot acesta s-a ocupat ¿i de procesul de înregistrare. La înfiin¡are, ne-am confruntat cu numeroase dificultå¡i pe care le-am fi depå¿it cu siguran¡å mai u¿or dacå am fi avut un consultant. Marele câ¿tig în momentul de fa¡å este faptul cå membrii cooperatori au în¡eles bine avantajele cooperårii ¿i cå acceptå votul democratic, dupå care aplicå ceea ce se hotårå¿te chiar dacå nu întotdeauna le place”, a precizat pe¿edintele Milan Kelo.

Cooperativa are în prezent 4 salaria¡i permanen¡i: directorul executiv, contabilul, mecanizatorul agricol sau gestionarul ¿i mecanizatorul agricol simplu.

Pe timpul sezonului de lucråri cooperativa mai angajeazå 2-3 lucråtori sezonieri. De asemenea, pentru diverse lucråri se mai apeleazå la 4-5 colaboratori pe an.

34

Cooperativa Fermierul Nådlåcan se finan¡eazå din cotiza¡iile membrilor, care reprezintå 250 lei/lunå, din comercializarea cerealelor de la ter¡i, din care realizeazå un anumit profit, ¿i din re¡inerea a 20 lei/tonå de la membrii cooperativei pentru produc¡ia comercializatå prin cooperativå.

Comercializare cerealelor se face sub formå de licita¡ie în care sunt agreate anumite firme ¿i se vinde cåtre agentul economic care asigurå un pre¡ bun, dar mai ales condi¡ii de ridicare, cum ar fi perioada, capacitatea zilnicå de încårcare ¿i transport ¿i altele.

Directorul executiv se ocupå de licita¡ie ¿i de organizarea transportului.

Produc¡ia membrilor se vinde în propor¡ie de 100% prin cooperativå, iar inputurile agricole se achizi¡ioneazå în procent de 90% prin licita¡ii.

“Urmeazå så dezvoltåm ¿i activitatea de procesarea prin construirea unei FNC. Pentru membri, cooperativa agricolå mai oferå ¿i alte servicii, precum: consultan¡å agricolå, realizarea documenta¡iei cåtre APIA, måsurarea parcelelor membrilor pentru a evita eventuale neconcordan¡e la APIA, ¿.a.”

Cooperativa are în implementare proiecte europene de aproximativ 3,7 milioane euro, fiind accesate sub-måsurile 4.1, 4.2 ¿i 9.1. Prin aceaste proiecte s-a construit o bazå de recep¡ie cu silozuri în capacitate de 6.500 tone, uscåtor, cântar, halå depozitare inputuri agricole, utilaje, instala¡ie de selectare ¿i tratare semin¡e, autoutilitarå, autoturism. Tot din aceste proiecte, urmeazå så fie construitå ¿i o FNC. În Uniunea Europeanå fermierii membri într-o cooperativå agricolå sunt în propor¡ie de 35%. În Fran¡a, de exemplu, 70% dintre fermieri sunt într-o cooperativå agricolå. În România, procentul este de sub 0,5%.

Fermierii europeni lucreazå preponderent din postura de membri ai unei cooperative agricole, iar rolul lor a devenit atât de important încât altfel nu se poate face agriculturå.

Aceste cooperative s-au extins atât de mult încât sunt percepute drept corpora¡ii, iar acest lucru este cel mai vizibil în România. Fermierii români au contact cu aceste corpora¡ii, fårå så ¿tie cå la bazå ele sunt cooperative. Marile cooperative europene au trecut de la

Profitul Agricol 25/2020

membrilor” Fermierul Nådlåcan Cooperativa agricolå  Localitatea: Nådlac  Jude¡ul: Arad  Sector agricol: culturå mare  Anul înfiin¡årii: 2015  Numår de membri: 19  Numår de salaria¡i: 4 angaja¡i permanen¡i, 2-3 angaja¡i sezonier, 4-5 colaboratori  Suprafa¡a de¡inutå de membrii cooperatori: 1.900 ha.  Cifrå de afaceri realizatå în 2018: 11.264.419 lei. faza de vânzare împreunå ¿i achizi¡ie de inputuri la de¡inerea de firme care activeazå în domeniul procesårii, marketingului, cercetårii ¿i dezvoltårii. În România, fermierii cooperatori sunt încå în faza incipientå. Cu toate acestea, cooperativele care sunt înfiin¡ate acum, în acest nou val al Programului Na¡ional de Dezvoltare Ruralå 20142020, aduc ve¿ti bune ¿i ne aratå cå se constitui în exemple de bunå func¡ionare în Europa. Cu ele suntem ¿i noi acolo, iar exemplul lor va fi preluat curând ¿i de al¡i fermieri, pentru cå altfel nu se poate!

Prin proiectul AGRICOOP se oferå sprijin fermierilor ce doresc så se asocieze în cooperative agricole sau grupuri de producåtori. Sprijinul acordat constå în determinarea fermierilor så se asocieze, prin prezentarea avantajelor cooperativelor, întocmirea dosarului în vederea înregistrårii la Registrul Comer¡ului, realizarea unui plan de afaceri, depunerea cererilor de finan¡are, consiliere contabilå, juridicå, oferirea de facilitå¡i la comercializare, consiliere tehnicå ¿i de management.

Pentru informa¡ii accesa¡i www.agricoop.ro sau pagina de facebook Agricoop.

Profitul Agricol 25/2020

Situa]ia consumului de produse de protec]ia plantelor Având în vedere cre¿terea frecven¡ei articolelor apårute în mass-media în ultima perioadå cu privire la vânzarea de produse de protec¡ie a plantelor din România raportat la alte ¡åri din Uniunea Europeanå, AIPROM aduce urmåtoarele precizåri: Raportul publicat de cåtre Eurostat situeazå România pe locul 6 în Europa la consumul de produse de protec¡ie a plantelor. Datele AIPROM, ob¡inute de la 90% dintre jucåtorii din pia¡a de pesticide din România, confirmå fluctua¡ii ale consumului de pesticide în ultimii ani. Din 2012 ¿i pânå în 2016 s-au înregistrat cre¿teri de valori, dar începând din 2016 fie avem cre¿teri foarte moderate, fie scåderi (de ex. în anul 2018 fa¡å de anul 2017). În plus, nu este în nici un fel surprinzåtor cå România se situeazå pe pozi¡ia 6 în clasamentul vânzårilor de pesticide, fiind un fapt cunoscut cå ¡ara noastrå de¡ine a-6-a cea mai mare suprafa¡å agricolå utilizatå dintre statele membre UE. În prezent, în România se consumå cca. 640 grame de substan¡å activå pe hectar, de aproape 2 ori mai pu¡in fa¡å de cantitatea consumatå de fermierii din Ungaria (1,2 kg/s.a ha) ¿i de 3 ori mai pu¡in fa¡å de media Uniunii Europene (de peste 2 kg/s.a ha).

Comparând consumul de produs comercial la hectar, observåm cå în România se consumå în medie 860 g, fa¡å de 1.744 g în Ungaria, 2.847 g în Fran¡a, 2.539 g în Germania sau 1.466 g în Polonia.

Trebuie så luåm în calcul ¿i situa¡ia realå din ¡arå, de diferen¡ele înregistrate între anii agricoli care determinå necesitatea ¿i apetitul pentru investi¡ii ale fermierilor. Astfel, în aceastå perioadå (2011-2019) a continuat procesul de comasare a

terenurilor agricole, asociat cu interesul tot mai mare pentru investi¡ii în acest domeniu din partea investitorilor stråini care au venit cu o altå experien¡å profesionalå (tehnologizarea agriculturii, investi¡ii în echipamente, inputuri etc.) ¿i au valorificat solul productiv.

A crescut profesionalizarea agricultorilor ¿i dorin¡a de cre¿tere a randamentelor culturilor (în special pentru cultura mare) ¿i s-a înregistrat o cre¿tere a competitivitå¡ii, precum ¿i nevoia de a cre¿te numårul de tratamente pentru unele segmente (ie. cereale).

Fermierii au devenit mai con¿tien¡i de nevoia de cre¿tere a calitå¡ii produselor ob¡inute pentru a putea respecta standardele noi impuse de pia¡a comer¡ului de cereale (trade), fiind astfel cerute recolte de calitate superioarå.

Presiunea bolilor ¿i dåunåtorilor ca urmare a schimbårilor climatice din ultimii ani a determinat o cre¿tere a nevoii pentru tratamente astfel încât fermierul så î¿i poatå proteja eficient cultura.

Scåderile sau mai bine zis fluctua¡iile în investi¡ia de inputuri (pesticide) pot fi asociate varia¡iilor pre¡urilor cerealelor, varia¡ii de la an la an în agriculturå (ani cu secetå etc.) ¿i deci ¿i apetitul de a investi în inputuri (reducerea numårului de tratamente) a variat în func¡ie de disponibilitå¡ile financiare.

Având în vedere interdic¡iile de restric¡ionare sau interzicere a unor produse de protec¡ie a plantelor, valoarea inputurilor (produse de protec¡ie a plantelor) folosite pentru a proteja un hectar de culturi a crescut.

35

CRE{TEREA

ANIMALELOR Lupta pentru p\[une în Timi[ În jude¡ul Timi¿ sunt aproximat 1.500 de crescåtori de oi care de¡in 800.000 de animale.

Problema cu care se confruntå, ¿i pe care nu au cum så o rezolve, este lipsa på¿unilor.

De¿i ciobanii mai de¡in unele terenuri concesionate, nu este de ajuns.

Gheorghe Mihåescu, pre¿edintele Tim Miori¡a din Lugoj, spune cå fiecare crescåtor a avea nevoie de cel pu¡in 20 de ha.

“

Pentru un cioban, på¿unea este totul. Din påcate, în Timi¿ aceasta cam lipse¿te, iar dacå nu ai unde så î¡i hråne¿ti oile, e¿ti nevoit så î¡i diminuezi efectivul. E o problemå dificilå pentru noi, fiindcå nu ne ajunge terenul pentru a hråni animalele. Anul acesta a fost ¿i mai greu. Din cauza secetei extreme, nu a mai crescut nici iarba. Mai grav este cå mul¡i stråini care au venit ¿i au achizi¡ionat påmânt de la ¡årani în Timi¿ au bågat plugul în multå på¿une", spune Gheorghe Mihåescu, pre¿edintele asocia¡iei Tim Miori¡a.

Ciobanii spun cå î¿i på¿uneazå oile pe unde pot - pe dealuri, pe våi, pe cåi ferate, prin pådure sau pe diguri fiecare cum se descurcå. Fermierii mai tineri sperå cå vor primi cele 50 de ha promise de noii guvernan¡i.

“A primit cineva pânå acum acel påmânt? Nici vorbå. Autoritå¡ile spun cå nu ne pot oferi nimic, fiindcå nici nu s-a finalizat împår¡irea påmântului adevåra¡ilor proprietari, care sunt foarte mul¡i ¿i care î¿i cer proprietå¡ile de 30 36

de ani”, spune Tiberiu Cazacu, în vârstå de 24 de ani, de¡inåtor a 300 de oi ¿i numai 4 ha pentru på¿une. În acest context, ciobanii sunt ¿i mai revolta¡i cå un teren de 350 de ha de på¿une din zona Lugojului a fost concesionat de o firmå din Bucure¿ti.

Mihåescu ridicå urmåtoarea întrebare: “Ce interes are cineva ca så vinå de la Bucure¿ti så ob¡inå de la ADS un teren pentru på¿une situat la 800 de km, în zona Lugojului, în Timi¿? Vine el så coseascå på¿unea ¿i så valorifice furajele? Nicidecum! Noi nu am våzut så se facå asta pe acel teren. Så îmi spunå cât e redeven¡a, cât e subven¡ia ¿i po¡i face calcule ¿i så în¡elegi motivele. Vå da¡i seama cum e cu terenurile? În primul rând, nu e påmânt arabil så îl poatå lucra, nici så investeascå acolo, så planteze pomi sau altele nu poate ¿i nici nu a fost concesionat pe mul¡i ani.

350 de ha înmul¡it cu subven¡ia pe un ha care nu este numai 130 de euro, ci poate ajunge câteva sute de euro, vå da¡i seama ce iese? Sunt ¿i måsuri ¿i programe speciale la teren. În urmå cu câ¡iva ani acela¿i teren a fost concesionat de o firmå din Gåtaia din Timi¿.

Nici pe aceia nu i-am våzut pe acolo”.

Ce spune ADS Timi¿ Mådålina Andra¿, consilier juridic la ADS Timi¿, a explicat cå suprafa¡a de 350 de ha ce se aflå în administrare la ADS a fost concesionatå, în decembrie 2019, prin licita¡ie publicå, direct cu strigare ¿i la nivel na¡ional, iar evenimentul a avut loc la Bucure¿ti, a¿a cum prevede legea. Au participat fermieri atât din Timi¿, cât ¿i din alte jude¡e din ¡arå.

“La noi, la ADS Timi¿, vine numai rezultatul. Noi nu organizåm licita¡ii.

Nemul¡umi¡ii aveau posibilitatea så participe la licita¡ia publicå, dacå doreau så ob¡inå concesiunea. Puteau så î¿i cumpere caietul de sarcini în termenul anun¡at în presa de largå circula¡ie, dar ¿i pe pagina de internet a ADS”, spune Andra¿. Ciobanii sunt invita¡i la ADS Timi¿ pentru a li se explica modalitatea de participare la licita¡ie. “Eu îi a¿tept pe domnii crescåtori de oi la biroul ADS din Timi¿oara, så înainteze o scrisoare de inten¡ie de concesionare pentru cele 4.000 de suprafe¡ele pe care le avem libere de contract în Timi¿, inclusiv på¿uni. Eu îi a¿tept la birou când doresc så vinå så discutåm”, îndeamnå Mådålina Andra¿.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 25/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cre[terea porcului la mila politicului Pesta porcinå africanå ståpâne¿te 41 de jude¡e. ºara s-a înro¿it de focare. Fermierii insistå pentru împu¿carea mistre¡ilor ¿i nimeni nu-i ascultå. Pentru a contracara dezastrul pe care l-a provocat pandemia PPA în genetica noastrå suinå, trebuie så alocåm fonduri pentru dezvoltarea reproduc¡iei fiindcå am råmas cu doar 100.000 de scroafe. Înså legea reproduc¡iei a¿teaptå de peste doi ani prin sertare.

Pe

data de 8 mai, s-a confirmat prezen¡a virusului pestei porcine africane într-o fermå de reproduc¡ie din satul Vrancea, comuna Burila Mare, jude¡ul Mehedin¡i. Aproape 4.000 de scroafe au fost ucise. Porcii au fost îngropa¡i în curtea fermei. Au fost decontaminate adåposturile ¿i ma¿inile pentru transportul carcaselor, utilajele, a¿ternutul pentru animale, gunoiul de grajd.

“Am dispus uciderea întregului efectiv de animale ¿i distrugerea cadavrelor prin îngropare”, a spus Cristinel Pavel, prefectul de Mehedin¡i.

Valentin Mari¡oiu, directorul executiv de la Direc¡ia Sanitarå Veterinarå Mehedin¡i, nu a dorit så-¿i exprime opinia cu privire la aceastå nenorocire.

“Au fost constatate mai multe avorturi la 16 scroafe. S-a fåcut o examinare clinicå, dupå care a fost un examen necroptic, efectuat de medicul veterinar oficial, dupå care s-au recoltat probe pe procedurå ¿i s-au trimis la analizå. Efectivul este 3.949 de capete de suine care trebuie ucise, dupå care îngropate în incinta fermei”, a spus Adriana Ganea, directorul executiv adjunct al DSVSA Mehedin¡i.

Partea gravå este cå pandemia a atacat din nou douå ferme de scroafe, iar ¡ara noastrå stå tot mai prost la reproduc¡ia porcilor. Acest jude¡ se remarcå prin numårul mare de mistre¡i mor¡i pe câmpuri ¿i prin påduri, pe care fondurile de vânåtoare nu se sinchisesc så-i adune.

Pânå la finalul lunii iunie, au fost despågubi¡i 15.133 de proprietari, iar valoarea totalå a despågubirilor este de 440.999.000 de lei. ANSVSA solicitå 38

sprijinul cetå¡enilor pentru respectarea condi¡iilor de biosecuritate, înså nu pomene¿te nimic de reducerea efectivelor de mistre¡i.

Mary Panå, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP), sus¡ine cå pesta porcinå a plecat din gospodåriile ¡åråne¿ti ¿i a contaminat mistre¡ii din pådure.

“Este o evolu¡ie asemånåtoare cu ce s-a întâmplat în Estonia, Letonia ¿i Polonia. Adicå asiståm la o perioadå de trecere de la gospodåriile ¡åråne¿ti cåtre silvatic. Ar fi bine så mai låsåm så treacå timpul pânå la desfrunzirea pådurilor, dupå care så trecem la împu¿carea masivå a mistre¡ilor. Dimitrie Muscå a cerut de la început distrugerea mistre¡ilor ¿i bine a fåcut. În aceastå perioadå, e foarte greu så-i prinzi. Formula înrådåcinatå de ani lungi la Ministerul Mediului prevede vânarea mistre¡ilor în perioada noiembrie-februarie.

Are ¿i cotå stabilitå. Ar putea så-i vâneze acum ¿i så lase cota la liber. Dar Ministerul Mediului e foarte speriat de ongurile care îi repro¿eazå defri¿area pådurilor ¿i nu vrea så ¿i-i punå în cap ¿i cu mistre¡ii”.

dåriile popula¡iei, a scåzut vigilen¡a, dar ¿i apeten¡a pentru închiderea focarelor.

Trebuie purcei-santinelå ¿i ANSVSA se vaietå cå nu are personal.” ¥ntre timp, observå reprezentantul ACEBOP, pre¡ul furajelor a crescut, pre¡ul cårnii în galantar cre¿te, dar scade pre¡ul porcului la poarta fermei.

Este un paradox fårå precedent.

“Pre¡ul a scåzut cu 2 lei pe kilogram ¿i procesul continuå. Fermele ajung så populeze sub pre¡ul de produc¡ie. Pre¡ul purcelului adus din import a scåzut în mai la 80 de euro. Marii producåtori nu mai vând, au supraproduc¡ie. În februarie, purceii care au intrat cu 100 de euro bucata în ferme vor ajunge la abator la începutul lui iunie cu 5,5 lei pe kilogram.

Adicå sub pre¡ul de cost. Din cauza pandemiei, HORECA nu mai merge.”

Formele de sprijin au fost amânate Avem ajutor numai pe ¿omajul tehnic, spune Mary Panå. “Am primit ni¿te bani pe TVA care trebuia restituit de mult, încå nu am primit banii pe concediile medicale din partea Guvernului.

România nu a cerut ajutor pentru stocare, a solicitat doar pentru vinuri.

Sprijinul pentru bunåstare la porc ¿i la pasåre s-a primit.

Scade pre¡ul la poartea fermei Pandemia a pus în umbrå combaterea pestei porcine africane.

“Partea bunå a pandemiei este cå a antrenat laboratoarele veterinare în analize pentru covid fiindcå aveau aparatura necesarå, pe care DSP-urile nu o aveau”, spune Mary Panå. “Fermele sunt supravegheate intens. La gospoProfitul Agricol 25/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR Legea reproduc¡iei la porc este încå un vis. Depindem de foarte multe elemente. Din påcate, marile complexuri de pui ¿i de porci au fost puse într-o concuren¡å neloialå cu cooperativele care vor så acceseze fonduri pentru reproduc¡ie. Cooperativele primesc mai mult cu 4 puncte, în compara¡ie cu crescåtorii individuali, care nu au intrat în cooperative. Nu pot fi obliga¡i fermierii så se asocieze”, sus¡ine Mary Panå.

PPA - cea mai stranie boalå infec¡ioaså Fermierul Adrian Balaban din Cåzåne¿ti, Ialomi¡a, director executiv la Cooperativa Sili¿tea Produc¡ie Suine, crede cå este imposibil de explicat modul în care se råspânde¿te PPA. “Pandemia manifestå o transmisie concentricå în teritoriu ¿i omoarå tot. O fermå din cooperativa noastrå a fost atacatå de virusul PPA. Este un asociat de-al meu cu peste 7.000 de porci, din care 1.400 de scroafe. Pe 17 aprilie, chiar înainte de Pa¿ti, s-a confirmat boala. Am cåutat de jur împrejur så în¡elegem sursa de contaminare. Nu ¿tie nimeni. La to¡i fermierii apare aproape la fel: la aceea¿i categorie de animale, în boxe izolate, nu acolo unde este densitatea mai mare, unde se circulå frecvent, apare la o margine de halå unde fermierul nu ajunge frecvent”, spune Adrian Balaban.

Fermierul mai avea douå hale pentru îngrå¿area porcilor, care încadreazå maternitatea de scroafe, hale situate la 500 de metri distan¡å una de alta. Acolo nu s-a îmbolnåvit niciun animal.

“Este cea mai contagioaså boalå pe care am întâlnit-o. Nu existå imunizare de turmå, cum se zice cå ar fi la Covid.

Nu ¿tim toate por¡ile de intrare pentru virus. Medicina bolilor infec¡ioase a råmas extrem de mult în urmå. Nu a mai apårut nicio moleculå nouå în medicinå de aproape 40 de ani, må refer la antibiotice, la antivirale, care au eficien¡å foarte scåzutå. Se vorbe¿te despre tratamentul malariei pentru coronavirus, dar malaria este un parazit, nu este un tratament anti-infec¡ios. În ceea ce prive¿te controlul bolilor în colective mari, medicii umani nu au experien¡a medicilor veterinari. Nu era etic så aparå un veterinar så le spunå ce au de fåcut. Într-o fermå de 10.000 de metri påtra¡i, ai 7.000 de animale, echivalentul unui sat. Accesul într-o fermå de porci este drastic controlat. Colegii mei din spitale nu au echipamentele uzuale, pe care noi le folosim frecvent. Noi ne confruntåm zilnic cu asemenea lucruri. Månu¿ile, må¿tile au fost obligatorii dintotdeauna la noi. Du¿ la intrare, du¿ la ie¿ire, schimbat complet din cap pânå în picioare, triaj, separare, carantinå - sunt lucruri cu care noi ne confruntåm în fiecare zi. Tråim vremuri excep¡ionale ¿i e greu så judecåm dacå unii î¿i fac treaba sau nu. Lucråm 10-12

ore pe zi. De pe 16 martie, oamenii no¿tri muncesc în ture separate. To¡i suntem epuiza¡i. Nu pot så-i judec pe al¡ii.”

Va fi un an catastrofal Spre deosebire de Mary Panå, Adrian Balaban crede cå exterminarea mistre¡ilor este o utopie.

“Controlul popula¡iei de mistre¡i este important, dar cel mai important este så se adune cadavrele lor. Virusul råmâne în cadavru 6 luni. Vin råpitorii ¿i poartå virusul peste tot. Proprietarii fondurilor de vânåtoare trebuie så rezolve aceste lucruri. Cum e posibil ca unii så aibå fond de vânåtoare pe terenul altora? Eu nu pot în¡elege. Este cel mai teribil paradox. Vrem så controlåm boala sau nu?

Vânåtoarea îi împrå¿tie peste tot în ¡arå. Gardul electric ar fi un pas înainte, dar mistre¡ul rupe tot la goanå. Anul 2020 va fi catastrofal pentru cre¿terea porcului. Vor fi cele mai mari pagube în acest an. Au dispårut 10 ferme de la începutul anului pânå acum. Vom exporta cereale ¿i subven¡ie, dar vom importa carne cu valoarea adåugatå. În mai multe jude¡e, porcii au dispårut: Bråila, Constan¡a, Giurgiu, Teleorman, Tulcea.

De la începutul anului, avem o scådere de peste 15% la numårul de porci abatoriza¡i oficial. Românii vor mânca toate rebuturile din Europa. Cât timp primeazå interesele politice pe termen scurt, nu avem nicio ¿anså în acest domeniu”, avertizeazå Adrian Balaban.

“Guvernarea actualå refuzå så dea drumul programului pentru reproduc¡ie la porc. Este vorba de 380.000.000 de euro. Oare nu ar fi mai bine så se acorde aceste fonduri pentru dezvoltarea sectorului suin, mai ales acum, în crizå, så valorificåm cerealele în ¡arå, în loc så importåm carne de porc de un miliard de euro ¿i så exportåm cerealele cu tot cu subven¡ie?”, întreabå retoric Adrian Rådulescu. Totul este decizie politicå în dezvoltarea cre¿terii porcului în România.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 25/2020

39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mitru Cri[an a r\mas f\r\ grâu [i f\r\ furaje Ferma Teletext a crescåtorului Mitru Cri¿an (foto) din Slobozia, jude¡ul Ialomi¡a, trace printr-o perioadå grea din cauza secetei pedologice profunde. A råmas fårå grâu ¿i fårå lucernå. Spune cå nu are furaje pentru cele 1.300 de vaci cu lapte. Prin urmare, perspectiva anului urmåtor este sumbrå.

“Avem mari probleme cu seceta. A plouat, dar nu e suficient. Am întors 400 de hectare de grâu. Am pus porumb pentru siloz, cåci lucerna am pierdut-o, iar dacå nu plouå, am s-o întorc la toamnå”, regretå fermierul.

Fost director la combinatul de porci Combil de la Slobozia în perioada 1990-1997, Mitru Cri¿an a conceput ulterior o fermå de vaci cu lapte. Apoi o fåbricu¡å modestå. A investit un milion de euro din fonduri europene ¿i un alt milion a împrumutat din bånci. A accesat de ¿ase ori fonduri europene ¿i ¿i-a construit spa¡ii de depozitare, de am-

balare pentru produsele lactate, “cu o tehnologie de vârf” pentru România.

A¿a a ajuns un fermier performant, dar discret pentru lumea presei.

Acum poate vinde produse lactate peste tot în Europa fiindcå a fost autorizatå fabrica lui de o echipå de inspectori din Germania. A¿a a ajuns så-¿i creeze un brand propriu în magazinele României: Diami Teletext. Vinde în

Metro, Mega Image, Cora, Vila, Profi ¿i face produse ¿i sub brandul lor.

Are 1.300 de vaci Holstein ¿i acordå o aten¡ie deosebitå ameliorårii. Totul este automatizat în ferma lui de la Slobozia. Doi oameni deservesc douå grajduri, fapt ce denotå o productivitate ridicatå a muncii.

Viorel PATRICHI

Genotiparea vacilor din rasa B\l]at\ Româneasc\ Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental, de la Hårman, Bra¿ov, î¿i urmåre¿te consecvent programul de ameliorare. În acest scop, finalizeazå deja genotiparea vacilor din sec¡iunea principalå a Registrului Genealogic al Bål¡atei, raså purå. Unele vaci aveau origine declaratå prin documente întocmite la inseminare sau cu certificat de origine din import.

“Aceastå etapå am depå¿it-o la vacile de lapte ¿i pu¡ine animale nu ¿i-au confirmat originea, spune Zoltan Haller, fermier din Hårman ¿i fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental. Vom face noi analize pentru vacile care nu s-au confirmat pentru a vedea dacå nu existå posibilitatea så le descoperim originea 40

prin verificarea altor doi-trei tauri care au fost folosi¡i de fermier. Mai apar ¿i erori involuntare de scriere ¿i nu e corect så fie oamenii sanc¡iona¡i. În sec¡iunea principalå a Registrului Genealogic, existå deja 20.000 de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå. Am început acest proiect ¿i, pânå la sfâr¿itul anului, trebuie så avem o oglindå clarå pentru originea tuturor animalelor înscrise în sec¡iunea principalå. Pentru cå, pornind de la cele 20.000 de vaci, va trebui så construim tot ce înseamnå Bål¡ata Româneascå în urmåtorii ani.

Så fie clar: nu se elibereazå niciun certificat zootehnic fårå confirmarea maternitå¡ii ¿i paternitå¡ii animalelor.

Este lege sfântå în asocia¡ie. Cine evitå testarea, înseamnå cå umblå cu cioara vopsitå”, crede Zoltan Haller.

În func¡ie de acurate¡ea acestor informa¡ii, va fi mult mai u¿or så se selecteze noii tåura¿i trimi¿i spre testare la Semtest Craiova. Asocia¡ia are deja peste 30 de tåura¿i în testare.

Parada taurilor de la Craiova din acest an va aråta altfel fiindcå primii tauri introdu¿i în program sunt "bine fåcu¡i", au peste doi ani. Se vede efectul ameliorårii. Bål¡ata Româneascå de aståzi nu se poate întoarce la media de 2.000 de litri de lapte, pe când se trågea din Sura de Stepå ¿i Simmental. Vacile noastre din sec¡iunea principalå au ajuns la media de peste 7.000 de litri.

Iar media pe tot Registrul Genealogic, împreunå cu sec¡iunea secundarå, este de 5.000 de litri.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 25/2020

Weda> instala]ii pentru furajarea umed\ a suinelor Firma Weda este recunoscutå pentru tehnologia cre¿terii porcului - furajare, boxare, climatizare, evacuarea dejec¡iilor. Weda s-a specializat în furajarea umedå. În România, preponderentå este furajarea uscatå. În ¡årile occidentale, se preferå furajarea umedå fiindcå porcul poate primi astftel ¿i subproduse din industria alimentarå.

“Atuul nostru este furajarea umedå, spune Cristian Dabu, reprezentantul companiei germane în România. Furajarea uscatå e cea mai veche. Furajarea umedå a apårut prin anii 1980 ¿i necesitå controlul prin intermediul calculatorului. Furajarea uscatå merge prin folosirea unor comutatoare, prin apåsarea unui buton sau prin mi¿carea unor hipere sau clapete. Prin anii 1990, a påtruns puternic calculatorul în zootehnie. De atunci, furajarea umedå este tot mai frecventå.”

O tehnologie contra pestei porcine africane Prin furajare umedå, porcii pot fi hråni¡i cu produse fermentate sau cu produse secundare. O asemenea instala¡ie Weda existå în ferma lui Cålin Muscå de la Irato¿, Arad. Totul se desfå¿oarå automatizat ¿i fermierul a ob¡inut rezul42

tate excelente: porcul cre¿te mai repede.

“Furajarea umedå nu necesitå prezen¡a omului, spune doctorul Cristian Dabu. Se pot urmåri de la distan¡å procesele care au loc acolo. Pesta porcinå africanå este o mare problemå aståzi. În interiorul tancurilor instala¡iei, se aflå ni¿te neoane cu ultraviolete care distrug orice microorganism, virus, bacterie.

Prin urmare, furajul nu mai poate contamina animalele. Ultravioletele se folosesc pentru decontaminarea diverselor aparate. În fermele occidentale, nu se poate introduce nicio ¿urubelni¡å în fermå, fårå så fie trecutå printr-un dispozitiv cu ultraviolete. Sunt neoane ultraviolete 24 foarte puternice, nu ca neoanele care se folosesc la bronzat. Dacå deschide cineva tancul fårå så fie întrerupt circuitul de ultraviolete, po¡i orbi”, explicå specialistul.

Spålarea se face automat cu o bazå ¿i cu un acid. Costå, dar igiena este incomparabilå cu sistemele mai vechi.

Furajarea uscatå nu presupune curå¡area instala¡iei de hrånire. Porcul poate murdåri instala¡ia ¿i nimeni nu spalå cuvele. Furajul umed nu se risipe¿te. Porcul ajunge la greutatea doritå mai repede decât prin furajare uscatå, cu costuri mai reduse. Furajarea umedå formeazå un reflex de tip Pavlov printr-

un sunet. Porcul prime¿te hranå de patru ori pe zi. Aude un sunet lângå boxa lui, se ridicå ¿i a¿teaptå la troacå.

“Acum trebuie investit în cre¿terea porcilor!”

O bucåtårie de furajare umedå pentru o halå de 2.000 de porci costå aproximativ 35.000 de euro. “Cu unele nuan¡e: existå furajare paralelå, furajare dublå, furajare cu senzor, furajare ad libitum. Avem un senzor în troacå. Se furajeazå prima turå, programul laså o pauzå de 10-15 minute, senzorul cite¿te dacå mai este furaj în troacå sau nu.

Dacå nu mai este furaj în troacå, furajeazå din nou. Dacå råmâne furaj în troacå, senzorul nu permite så se mai furajeze. Existå ¿i un senzor la piciorul scroafei pentru a urmåri cantitatea de furaj mâncat, în func¡ie de perioada fiziologicå a animalului. Senzorul urmåre¿te numårul de pa¿i pentru a stabili dacå scroafa intrå în cålduri.” Medicul veterinar va avea deci o muncå mai u¿oarå. Firma Weda are multe idei proprii ¿i se bazeazå pe lucråtorii proprii, care au ferme de porci. De aceea, ideile se aplicå mai întâi în fermele lor.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 25/2020

MA{INI

AGRICOLE New Holland - 125 de ani de istorie New Holland sårbåtore¿te 125 de ani alåturi de agricultori, oferindu-le acestora suportul necesar în orice moment, investind ¿i inovând în permanen¡å pentru a oferi produse, tehnologii ¿i servicii pentru o agriculturå eficientå, sustenabilå ¿i profitabilå.

Abe Zimmerman, întemeietorul mårcii New Holland, a în¡eles importan¡a satisfacerii exigen¡elor clien¡ilor prin intermediul unor solu¡ii simple ¿i a unor servicii de asisten¡å de încredere.

Micul såu atelier, înfiin¡at la New Holland, Pennsylvania, în anul 1895, va deveni o marcå de nivel mondial.

Carlo Lambro, pre¿edintele New Holland Agriculture, aminte¿te tradi¡ia companiei, care a început într-un ora¿el din Pennsylvania, Statele Unite ale Americii, ¿i a crescut pânå a devenit o marcå globalå prezentå în 170 de ¡åri.

Pu¡inå lume ¿tie cå New Holland reune¿te mo¿tenirea unor mårci precum Ford, Fiat, Braud ¿i Claeys.

Henry Ford, un alt ilustru înainta¿, dorea ca inova¡ia ¿i mecanizarea så fie accesibile tuturor, iar în anul 1917 a produs primul tractor de serie din lume.

Giovanni Agnelli, un alt pionier al mecanizårii agriculturii, ¿i-a dat seama cå o solu¡ie dezvoltatå pentru o anumitå nevoie localå poate fi extinså ¿i a lansat în anul 1918 primul tractor Fiat.

Leo Claeys ¿i-a dedicat cuno¿tin¡ele de specialitate pentru a simplifica via¡a fermierilor, introducând în anul 1952 în Europa prima combinå autopropulsatå.

Dupå 125 de ani, New Holland råmâne o marcå de încredere, inovatoare ¿i un partener de încredere pentru agricultorii din întreaga lume.

Arpad DOBRE

IPSO> program prelungit în campanie IPSO Agriculturå î¿i prelunge¿te programul de lucru în campania de varå ¿i îl adapteazå cerin¡elor fermierilor, care au la dispozi¡ie o re¡ea na¡ionalå de 19 depozite de piese de schimb, servicii de între¡inere ¿i repara¡ii prin cele 8 ateliere de service regionale, cu cei 137 tehnicieni de service.

Iatå numerele de telefon pentru piese ¿i service: Alba Iulia: piese - 0753100110, service - 0744521576 Alexandria: piese - 0742053455, service - 0755034185 Babadag: piese - 0747048091, service - 0742297552 Profitul Agricol 25/2020

Bra¿ov: piese - 0741238066, service - 0744521576 Bråila: piese - 0756046438, service - 0753081575 Boto¿ani: piese ¿i service 0754074351 Buzåu: piese - 0747048090, service - 0753081575 Carei: piese - 0374461366, 0741260127, service - 0755098740, 0741207052 Craiova: piese - 0743047628, service - 0751034332 Fete¿ti: piese - 0744312132, service - 0744387504 Giurgiu: piese - 0758072161, service - 0755034185

Mogo¿oaia: piese - 0752180844, 0742083529, service - 0755034185 Oradea: piese - 0750990120, 0741260264, service - 0751056862, 0741207052 Ovidiu: piese - 0744312132, service - 0742297552 Roman: piese ¿i service 0753045567 Târgu Mure¿: piese - 0744521576, service - 0741207054 Timi¿oara: piese - 0746137090, 0755050710, service - 0755034187 Ulmeni: piese - 0741244638, service - 0744387504 Vaslui: piese ¿i service 0747020502 43

MA{INI AGRICOLE

General Leasing> cultivatoarele Sumo protejeaz\ solul General Leasing propune pentru prelucrarea solului cultivatoarele Sumo, cu lå¡imi ¿i adâncimi variate de lucru. Sunt eficiente pe suprafe¡e mici, medii ¿i mari, conservå solul prin påstrarea încårcåturii de microorganisme benefice pentru un pat germinativ optim.

Dumitru Majeri, specialist General Leasing, este de pårere cå era plugului stå så se încheie.

“Prin lucrarea de arat se realizeazå o supra-prelucrare a solului, în care se introduce un surplus de oxigen, ceea ce conduce la oxidarea humusului ¿i deterioararea a numeroase substan¡e chimice ¿i minerale. S-a stabilit cå prin oxidarea unei tone de humus se elibereazå în aer cel pu¡in 680 kg de carbon sub formå de CO2.” În prezent se vorbe¿te tot mai mult de un nou concept, agricultura conservativå, ce reprezintå totalitatea lucrårilor privind stoparea degradårii terenurilor ¿i a eroziunii solului. Dumitru Majeri spune cå, în aceste condi¡ii, orice lucrare trebuie så se facå numai în interesul refacerii ¿i conservårii solului, în conexiune cu plantele de culturå. În plus, cu cât va fi mai redus numårul de lucråri ¿i interven¡ii, cu atât solul va fi mai protejat. Drept urmare, General Leasing propune cultivatoarele Trio, MultiPress ¿i MixiDisc, produse de constructorul britanic Sumo.

SUMO Trio Modelele de cultivatoare SUMO Trio au în echiparea standard organe de afânare cu protec¡ie cu autoresetare hidraulicå sau bol¡ de forfecare, distan¡ate la 500 mm, echipate cu bråzdare 44

amovibile (Concord), prevåzute cu aripi stânga/dreapta, cu schimbare rapidå.

Realizeazå afânarea solului pânå la adâncimea de 400 mm.

De asemenea, sunt echipate cu discuri cu diametru de 500 mm, dispuse pe douå rânduri, montate în perechi, pentru a evita blocarea lor. Acestea prelucreazå solul la o adâncime de lucru de 30 - 100 mm. În componen¡a Trio mai intrå ¿i tåvålugul Multipaka, de 800 mm diametru, realizat din inele u¿or demontabile, pentru mårun¡ire bulgåri ¿i consolidare sol.

Reglajul adâncimii de lucru se realizeazå manual cu bol¡uri. Organele de afânare se regleazå în trepte, prin pozi¡ionarea acestora pe verticalå, iar discurile se regleazå prin pozi¡ionarea tåvålugului fa¡å de cadrul echipamentului. În varianta purtatå, modelele Trio sunt echipate cu protec¡ie non-stop sau cu bol¡uri de forfecare, pentru lå¡imi de lucru de la 2,5 la 3,5 m.

Au greutå¡i de 2400 - 3100 kg, cu un necesar de putere de la tractor între 120 - 300CP. Modelele tractate sunt construite doar în varianta cu protec¡ie non- stop, cu lå¡imi de lucru de 3 - 6,5 m ¿i au un necesar de putere de 175 600 CP.

SUMO MultiPress Gama de cultivatoare SUMO MultiPresss include echipamente flexibile pentru prelucrat, nivelat ¿i tasat solul în condi¡ii foarte variate. Acestea sunt construite în variantele de lucru de 3 m purtate, respectiv de 5 ¿i 6 m cele tractate. Toate modelele gamei sunt prevåzute cu organe de lucru tip sågeatå, distan¡ate la pas de 300 mm, pentru a mobiliza solul la adâncimi reglabile între 25 ¿i 250 mm. Cultivatoarele MultiPress au greutå¡i între 2.400 ¿i 7.800 kg ¿i un necesar de putere de la tractor de 100-450CP. SUMO MixiDisc O altå gamå de cultivatoare din portofoliul General Leasing este SUMO MixiDisc, care prelucreazå solul concomitent cu încorporarea de mari volume de reziduuri vegetale.

Organele de lucru sunt constituite din 2 rânduri de discuri crenelate, montate în perechi independente de câte 2 discuri cu diametrul de 500 mm. Cadrul acestor cultivatoare este fix pentru gama purtatå de 3 ¿i 4 m, respectiv pliabil la lå¡imile de lucru de 5, 6 ¿i 7 m, pentru a se încadra într-o lå¡ime de transport de maximum 3 m. Aceste cultivatoare au greutå¡i de la 2.000 kg la cel cu lå¡ime de 3 m la 9.000 kg la cel de 7 m, iar puterile necesare sunt cuprinse între 100 ¿i 500 CP. Arpad DOBRE

MA{INI AGRICOLE

Combina de recoltat struguri Gregoire poate fi folosit\ [i ca sprayer Gregoire aduce pe pia¡a de profil EcoProtect L3, un nou echipament pneumatic, inovativ, pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare în planta¡iile viticole.

Acesta completeazå gama de echipamente de stropit montate pe combinele de recoltat struguri Gregoire: Multiflow Progress ¿i Multiflow Quatro Idea.

tratamentelor pe ambele fe¡e ale frunzelor. De asemenea, se ob¡ine reducerea derivei ¿i recuperarea excedentului de solu¡ie printr-un sistem simplu ¿i eficient, reducerea costurilor tratamentelor fitosanitare, cât ¿i protec¡ia mediului. Stropitul se efectueazå cu o vitezå mare de aplicare ¿i fiabilitate ridicatå a sistemului de pulverizare.

Datoritå montårii pe o combinå de struguri autopropulsatå, EcoProtect L3 extinde domeniul de utilizare a acesteia

recoltat se conecteazå prin sistemul ISOBUS ¿i recunoa¿te imediat echipamentul de stropit ¿i se afi¿eazå toate elementele necesare reglajelor ¿i func¡ionårii ma¿inii de stropit. Sistemul electronic asigurå controlul automat al dozei de solu¡ie în func¡ie de viteza de deplasare, men¡inând doza indiferent de topografia terenului.

Echipamentul are un bazin de solu¡ie cu capacitatea de 2.500 l, iar pentru spålarea întregii instala¡ii dupå înche-

în alte perioade în afara recoltårii strugurilor. În plus, echipamentul de stropit beneficiazå de avantajele combinei de recoltat, printre care motorul de ultimå genera¡ie, corespunzåtor cerin¡elor normei de poluare Tier 5, u¿or accesibil pentru verificåri ¿i între¡inere tehnicå, cu consum redus de combustibil. La acestea se adaugå cabina confortabilå, montatå pe centrul ma¿inii, deasupra rândului de vi¡å-de-vie, care asigurå o vizibilitate optimå atât asupra rândului de plante, cât ¿i a echipamentului de stropit. Totodatå, oferå protec¡ie maximå a operatorului fa¡å de contactul cu substan¡e chimice periculoase ¿i posibilitatea orizontalizårii pe pante. Calculatorul ma¿inii de

ierea lucrului este prevåzut un rezervor de 250 l de apå curatå. Rezervorul de solu¡ie este dotat cu un indicator de nivel cu afi¿are pe monitorul combinei. De asemenea, existå un rezervor de 20 l cu apå curatå pentru spålarea pe mâini a operatorului dupå utilizarea substan¡elor chimice.

Pentru detalii vå pute¡i adresa oricårei filiale NHR Agropartners, care este unicul importator autorizat Gregoire în România.

I

ntrat recent în portofoliul NHR Agropartners, Ecoprotect L3 este un echipament pe 3 rânduri, cu sistem de recuperare a surplusului de solu¡ie, care folose¿te elemente eficiente la ma¿inile tractate ¿i este montat pe combinele de recoltat struguri în locul capului de recoltare.

Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå echipamentul utilizeazå un sistem de pulverizare cu 3 perechi de panouri flexibile u¿oare din polietilenå (brevet Gregoire), a¿ezate de o parte ¿i de alta a rândului de vi¡å-de-vie. Acestea se rigidizeazå sub efectul aerului generat de cåtre turbinå, dar råmân flexibile ¿i fårå risc de deteriorare la lovire. Forma lor se påstreazå datoritå unor cilindri gonflabili de la periferia panourilor.

Solu¡ia se pulverizeazå din pår¡i opuse, realizând un tratament complet ¿i eficient, iar surplusul de substan¡e se prelinge pe panouri în partea de jos, de unde se recupereazå ¿i se transferå înapoi în rezervor. Aceste panouri, împreunå cu o perdea de aer în fa¡å ¿i în spate creeazå o incintå închiså, care permite evitarea pierderilor de solu¡ie în atmosferå sau pe sol, råspunzând a¿teptårilor utilizatorilor în ceea ce prive¿te eficien¡a ¿i calitatea optimå a 46

Arpad DOBRE Profitul Agricol 25/2020

Coronavirusul blocheazå abatoarele americane Cel mai mare sindicat din industria americanå a cårnii a anun¡at cå cel pu¡in 93 de muncitori infecta¡i cu virusul COVID-19 au decedat pânå acum. În jur de 20 de abatoare importante ale unor companii ca Tyson Foods, JBS USA sau Smithfield au fost închise în luna aprilie, dupå ce sute de angaja¡i au contactat virusul.

Un ordin executiv semnat de pre¿edintele Donald Trump a for¡at abatoarele så råmânå deschise, dar mul¡i muncitori se aflå încå în carantinå sau izolare la domiciliu.

Senatorii americani vor anchetarea exporturilor de carne Un grup de senatori americani a solicitat principalilor producåtori de carne så publice cantitå¡ile pe care le-au exportat în China în timpul pandemiei, în special în perioadele în care existau probleme de aprovizionare pe pia¡a internå. Datele oficiale aratå cå exporturile de carne americanå de porc în China au crescut cu 257% în luna aprilie, pânå la un total de 112.327 de tone. Ac¡iunea senatorilor cre¿te presiunea asupra marilor procesatori, care sunt acuza¡i cå au profitat de epidemie pentru a ob¡ine profituri uria¿e.

Cel mai scump câine ciobånesc a fost vândut cu 21.500 de euro Cel mai scump câine ciobånesc din lume, un border collie în vârstå de 19 luni, a fost vândut pentru 19.000 de lire sterline (21.500 de euro) la o licita¡ie din Marea Britanie. Numele noului proprietar al lui Sally nu a fost fåcut public, înså cå¡eaua va råmâne la o fermå din Regatul Unit. Recordul precedent data din luna februarie a acestui an, atunci când un fermier din statul american Oklahoma a cumpårat o cå¡ea numitå Megan în schimbul a 23.400 dolari.

48

INFORMA}II

EXTERNE Ucraina cre[te produc]ia de carne de porc Asocia¡ia Producåtorilor de Carne din Ucraina a anun¡at un program ambi¡ios de investi¡ii ca så revitalizeze produc¡ia de carne de porc.

Conform planului, Ucraina va avea un total de 20 de milioane de porci pânå în anul 2025 ¿i va produce un milion de tone de carne pentru pia¡a localå ¿i alte douå milioane pentru export.

Directorul executiv al asocia¡iei, Mykola Babenko, spune cå pre¡urile au ajuns la un nivel inacceptabil pentru cå produc¡ia s-a pråbu¿it dupå închiderea a 2.000 de ferme în ultimii ani, iar nece-

sarul a fost acoperit prin importuri din Uniunea Europeanå ¿i Canada. În acest moment în Ucraina sunt 5,7 milioane de porci, dintre care 3,3 milioane în ferme industriale.

Bayer va pl\ti desp\gubiri în procesele din SUA Gigantul Bayer a ajuns la o în¡elegere prin care va plåti aproape 11 miliarde de dolari pentru a solu¡iona amiabil procesele din SUA legate de erbicidul Roundup, despre care unii fermieri sus¡in cå este cancerigen.

Produsul con¡ine glifosat ¿i existå aproximativ 125.000 de cazuri pe rol bazate pe aceste acuza¡ii. Casa de avocaturå Weith & Luxenberg a anun¡at cå a semnat în numele Bayer o în¡elegere cu aproximativ 100.000 de persoane.

Negocierile cu fermierii care nu au acceptat încå oferta continuå.

Producåtorul neagå în continuare faptul cå erbicidul este periculos pentru sånåtate, dar a alocat 9,6 miliarde de

dolari pentru a închide procesele aflate pe rol, plus 1,25 miliarde pentru alte ac¡iuni similare în viitor.

Roundup a fost lansat ini¡ial de compania americanå Monsanto, achizi¡ionatå de Bayer în anul 2018 în schimbul sumei de 63 miliarde de dolari. “În primul rând, aceastå în¡elegere era necesarå pentru compania noastrå ¿i pune capåt unei lungi perioade de nesiguran¡å”, a declarat directorul executiv al Bayer, Werner Baumann. El a adåugat înså cå toate studiile aratå cå produsul nu este cancerigen. pagin\ de

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 25/2020

Profitul Agricol 25/2020

49

Mica publicitate S.C. VINDE: PRUTUL S.A.

 FERMÅ în jud. Ialomi¡a

comercializeazå:

- suprafa¡a de 5 ha, - intravilan, - la 70 km de Bucure¿ti, - canalizare, gaze, - în apropiere de calea feratå.  TEREN EXTRAVILAN în jud. Buzåu cu suprafa¡a de 135 ha.

- Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -

Tel.: 0764.540.599



0788.015.575 0745.015.575

ICDP PITEªTI-MÅRÅCINENI, cu sediul în Måråcineni, str. Mårului nr. 402,

organizeazå concurs pentru ocuparea posturilor: - ªef Laborator (3 posturi) în cadrul Laboratoarelor Tehnologii pomicole ¿i protec¡ie fitosanitarå, Geneticå ¿i ameliorare, Complex de ¡esuturi ¿i virologie Pentru participarea la concurs sunt necesare: - studii superioare de lungå duratå cu diplomå de licen¡å/doctor în ¿tiin¡e agronomice, biologice; - gradul profesional - minim Cercetåtor ¿tiin¡ific III; - vechime în specialitate - 8 ani; - cuno¿tin¡e de operare PS ¿i MS Office, editare text ¿i graficå computerizatå; - cuno¿tin¡e de limba englezå, tradus/conversa¡ie; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

- Asistent II (2 posturi) în cadrul Laboratorului Tehnologii pomicole ¿i protec¡ie fitosanitarå ¿i Bazei Experimentale nr. 1 Pentru participarea la concurs sunt necesare: - studii medii agricole absolvite cu diplomå de bacalaureat; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

- Muncitor calificat II (1 post) în cadrul Laboratorului Arbu¿ti fructiferi ¿i cåp¿un Pentru participarea la concurs sunt necesare: - studii medii; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå;

- Muncitor necalificat II (1 post) în cadrul Bazei Experimentale nr. 1 Pentru participarea la concurs sunt necesare: - studii generale; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni.

Termenul-limitå pentru depunerea dosarelor de concurs:16.07.2020 ora 1600.

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i rela¡ii suplimentare la Secretariatul ICDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 730 - 1600, tel.: 0248.278.066 interior 23 50

Profitul Agricol 25/2020

Locuri de muncå

ANGAJEAZÅ 3 Area Manageri pentru o firmå multina¡ionalå de semin¡e pentru cultura mare în jude¡ele Constan¡a, Olt ¿i Cålara¿i Candida¡ii potrivi¡i pentru aceastå pozi¡ie sunt: - Ingineri agronomi cu o experien¡å prealabilå de 5 ani în domeniul comercializårii semin¡elor; - Autonomi, bine organiza¡i, cu o bunå cunoa¿tere a fermierilor-cheie ¿i a distribuitorilor din jude¡; - Dispu¿i la deplasåri extinse cu auto în zona acoperitå.

Ce oferim: - Posibilitatea de a evolua într-o firmå globalå cu focus pe culturi strategice; - Un management vizionar ¿i modern, implicat ¿i apropiat de oameni; - Un pachet competitiv cu salariu de bazå ¿i variabil, motivant, plus beneficii conform celor mai înalte standarde.

Aplica¡i ACUM confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau la tel.: 0743.488.022

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS Director Na¡ional de VÂNZÅRI Companie de distribu¡ie inputuri agricole

EXECUTION OFFICER - B u c u r e ¿ t i Companie axatå pe segmentul de achizi¡ii de cereale

DIGITAL MARKETING SPECIALIST - I a l o m i ¡ a Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

REPREZENTANT ZONAL VÂNZÅRI - P r a h o v a ¿ i D â m b o v i ¡ a Companie distribu¡ie inputuri agricole

AREA SALES MANAGER SUD Companie multina¡ionalå din segmentul de iriga¡ii prin picurare

TRANSPORT PLANNER - B u c u r e ¿ t i Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri agricole

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Profitul Agricol 25/2020

51

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA S\rule[ti - doi [al\i ;n 5 minute, apoi...

Cu

vremea asta ciudatå – dupå ¿ase luni de secetå, urmeazå câteva såptåmâni cu ploi violente ¿i inunda¡ii devastatoare... O fi pe måsura sufletului nostru de oameni, de pescari?

Printre ploi, împreunå cu un amic, am dat fuga la Sårule¿ti så ne måsuråm în luptå dreaptå cu ¿alåii.

Apa era scåzutå vizibil în lac – un director de la ape a gåsit de cuviin¡å så irige culturile agicole cu apå din lac... mai multå decât debitul pârâului Mosti¿tea ¿i al celorlalte ape ce ajung în lac! Am pornit cu barca pe lac spre zona din amonte, aceea de lângå dig, unde era ¿i curentul de apå ce curgea dinspre amonte. Am testat zone de mijloc, înså apa nu depå¿ea 3 m. Pescuiam la twister – shad sidefiu de 5,5 cm pe jig de 4,5 g, legat cu fir J-BRAID 0,10 mm pe mulineta u¿oarå ¿i lansetå agerå, de 2,10 m, DAIWA. Tedy avea ustensile asemånåtoare, doar firul era ceva mai gros – 0, 15 mm! Spre mal apa era vizibil mai micå, a¿a cå am pus un jig mai u¿or, de 3,5 g, cu acela¿i tip de twister. La pragul dinspre mal apa era prea micå, la cel mai din larg måsura cam 1,5 m... nu dådea nimic! Pe mijlocul lacului, de¿i jucam lent twisterul, n-am avut decât câteva zvâcniri – semn cå jigul a ciupit vre-

un pe¿te întâlnit în cale. Pe aici altå datå prindeam bibani zdraveni, ¿i mai pica ¿i câte un ¿alåu. Acum... nimic!

Pe mijloc am încercat ¿i cu nåluci tip vibe, tot mici – 5 cm/6 g. În apropierea tubului de admisie ¿i a curentului de apå am gåsit în ancorå un pui de ¿alåu, mic... cât un bå¡ de chibrit! Prins.. de gurå! Mititelul s-a întors în lac. A avut o primå aventurå la o lunå dupå ie¿irea din icrå... A avut curaj så atace o nålucå uria¿å fa¡å de el. Poate va avea ¿ansa så creascå?! Dupå curaj... ar merita!

Amicul dådea la twister – unul de cca 8 cm, verde deschis pe jumåtate, sidefiu cu sclipici cealaltå jumåtate, lunguie¡ ca un morcov, cu coada mare, så

batå puternic. Pus pe jig de 4 g. La acesta a ¿i luat primul ¿alåu, unul frumos, spre kil ¿i jumåtate. Am schimbat cu un shad la care-i spun – “ucigå-l toaca”! A fåcut multe victime! Nu ¿i de data asta.

Am pus ¿i eu un twister Gator ( Mepps) de 7,5 cm pe jig de 4 g, ca acela al lui Tedy. La a doua lansare am luat ¿i eu un din¡os båtåu¿. Dupå ce l-am scos, am fåcut poze ¿i i-am dat drumul! Nu ¿tiam ce va urma. Am dat în sus ¿i-n jos, în curent ori spre maluri, am schimbat twistere, voblere... Degeaba! Dacå ¿tiam... l-a¿ fi ¡inut! Era ceva mai mare ca al amicului!

Doar cu asta m-am ales!

Victor }|RU{

Lacul de acumulare S\rule[ti ace parte din salba de lacuri de ¿alåu este renumitå – aici având loc F acumulare construite pe Valea concursuri de pescuit cu nåluci ¿i parMosti¿tei în anii ‘80. Acoperå 430 ha, începe la Tåmådåu ¿i se terminå la Gurbåne¿ti. Este cel mai bun lac din lume – renumit pentru popula¡ia de crap – a de¡inut mult timp recordul mondial, cu 38,5 kg ¿i a gåzduit 3 Cupe Mondiale la crap! ªi popula¡ia de

52

tide de pescuit memorabile. Tot în lac po¡i prinde ¿tiuci mari, bibani dolofani ¿i plåtici cât måtura! Mai pute¡i prinde somn ¿i sturioni uria¿i. Pute¡i pescui în acest lac faimos atât la råpitor, cu nåluci, cât ¿i la crap ¿i plåticå (detalii pe net). Ve¡i avea cu ce så vå låuda¡i!

Profitul Agricol 25/2020

C=ini de asalt

Nu

departe de Bucure¿ti, la Dascålu-Crea¡a, prima zi de iulie confirmå, încå de diminea¡å, numele popular al lunii: Cuptor. În ultimul sfâr¿it de såptåmânå din iunie, am binecuvântat acolo râvna cre¿tineascå a celui care, cine ¿tie când, a såpat o fântânå la col¡ul pådurii. La început, pu¡ul din piatrå a avut ciuturå, mårturie råmânând furca de stejar, încå în picioare, de¿i putredå. Aståzi, ajungi la unda limpede ¿i rece cu o gåleatå micå, din tablå, legatå cu lan¡. În zare, locul vechiului cåtun a fost luat de un cartier de vile simandicoase.

Odinioarå, acolo vânam iepuri pânå nu departe de gardurile såtenilor. Såreau urechia¡ii ca låcustele, împin¿i de iernile grele pânå sub prispa localnicilor. Tot aici se prindeau ¿i iepuri vii, cu plasele, pentru export. Italienii, afla¡i atunci cam în situa¡ia noastrå de acum la capitolul „vânat mic”, î¿i revigorau fondurile cinegetice pe seama celor care încå se bucurau de bel¿ug faunistic.

Porni¡i dupå un cåprior de selec¡ie, ne-am pomenit, când încå nu mijeau zorile, cu un mistre¡ în farurile ma¿inii.

Râma în ¿an¡ul reavån al drumului forestier. Fårå grabå, ne-a servit drept cålåuzå vreo sutå de metri, probabil înciudat cå i-am stricat proiectul matinal de prospectare în profunzime a terenului. Pânå la urmå, såtul de urmårire, a cotit în pådurea båtrânå, mistuindu-se printre stejari.

Locul pe care ni-l alesesem din ajun se aflå într-un estuar de culturi agricole întinse pânå la lizierå. În lanul de grâu picurau dactilii câtorva pitpalaci, lucru demn de re¡inut pentru apropiata deschidere a sezonului. Într-un an, am prins aici un frumos pasaj de septembrie, prepeli¡elor autohtone adåugându-li-se un numår impresionant de surate mânate dinspre miazånoapte de vremea potrivnicå. Am ie¿it atunci în douå rânduri, iar a treia oarå, la distan¡å de numai câteva zile, totul era cu desåvâr¿ire Profitul Agricol 25/2020

pustiu. Plecaserå deja, in corpore, în ultima noapte cu lunå plinå.

Marginea pådurii e tivitå cu påducel, corcodu¿, måce¿, mår sålbatic ¿i porumbar. Cu fructele astringente ale acestuia din urmå ne alungam plictiseala ¿i setea, iarna, ron¡åindu-le în a¿teptarea gonacilor ce înaintau anevoie, în linie rarå,

prin nåme¡i, împingând iepurii cåtre standuri. Bobi¡ele brumate, dulci-acri¿oare, au inspirat zicerea istea¡å „Râde dracul de porumbe negre, dar pe sine nu se vede”.

Sunt câ¡iva cåpriori care ies aici, balansând între codru ¿i câmp cu o punctualitate de ceasornic. În acest loc, îmi a¿teptam, alaltåieri, ¡apul. Când a început så se vadå bine prin lunetå, am folosit fluiericea de tip „Buttolo”, primitå de la chiar Alexandru Filipa¿cu, autorul cår¡ii „Vânåtoare cu chemåtori ¿i atrape”. ºin foarte mult la ea, înainte de toate pentru cå este foarte eficientå, apoi pentru cå îmi aminte¿te de eruditul scriitor, cu care am purtat o îndelungatå coresponden¡å.

Nici nu am pus punct ultimelor modula¡ii, cå aproape au ¿i nåvålit peste noi doi dulåi impetuo¿i, cu limbile de un cot. Probabil cå s-au lansat în goanå de la primele apeluri de cåprioarå „fierbinte”, aflându-se prin preajmå. Cu siguran¡å, nu erau la prima ispravå de acest fel ¿i cuno¿teau tipicul ¿arjårii în

perioada alergatului la cåpriori. Târle nefiind în zonå, cred cå proveneau din ogråzile såtucului dezafectat prin ofensiva civiliza¡iei asupra ultimelor oaze patriarhale din proximitatea urbei.

Mi-am amintit imediat de camaradul meu sibian Radu, care, cu câteva zile în urmå, mi-a povestit cå abia scåpase, recent, de trei zåvozi chipurile de stânå, pe când se afla la observa¡ii de teren.

Cel mai ofensiv, un ciobånesc caucazian în greutate de peste cincizeci de

kilograme, avea chiar un lån¡i¿or la gât, låsat la derutå: de el ar fi trebuit så atârne jujeul regulamentar. Încol¡it, omul î¿i scosese din buzunar spray-ul antiurs, ba se gândise chiar ¿i la nelipsitul topora¿ din rani¡å, hotårât så-¿i vândå scump pielea. În preajma Media¿ului, stânele abundå, iar paznicii patrupezi ai oilor sunt supranumerari. Numai la o turmå a våzut de curând treisprezece câini. Faptul cå ace¿tia s-au deprins så-¿i agoniseascå hrana pe cont propriu spune multe. Chiar ¿i ca simplu drume¡, te sim¡i vulnerabil, înconjurat fiind de o asemenea haitå de lotri. De multe ori, ciobanii se mai ¿i distreazå tâmp, våzându-te la ananghie.

Cert este cå pânda mea din acea diminea¡å a fost un fiasco. Mi-am strâns angaralele ¿i ne-am retras la casa lui Mitru¿, amfitrionul meu, cu gând så ne revizuim planurile pentru urmåtoarea ie¿ire. Doar nu mor caii când vor câinii...

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate celor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 1- 15 iulie

Valeriu Tabårå 1.07.1949, pre¿edinte ASAS Ion Zamfir 3.07.1948, membru LAPAR, Zaneti SRL Medgidia Dan Mu¿at 3.07.1968, director regional vânzåri KWS Marius Sebastian Bråtå¿anu 4.07.1969, director tehnic Arysta LifeScience România Lucian Buzdugan 5.07.1947 Mihai Vi¿an 5.07.1953, director executiv Romalimenta Constantin Dulu¡e 6.07.1959, pre¿edinte Agricost Gheorghe Flutur 8.07.1960, fost ministru Mihail Dumitru 8.07.1964, director DG Agri Bruxelles Aurel Popescu 7.07.1951, pre¿edinte Rompan Cristian Tarcå 8.07.1981, manager regional vânzåri AgroConcept Patrick Lafon 10.07.1977, director general Mas Seeds România Ovidiu Radu Grigora¿cu 13.07.1970, manager piese de schimb Claas Neculai Apostol 15.07.1951, fondator Kosarom Pa¿cani Adrian ªerdinescu 15.07.1957, director ¿tiin¡ific, ICDVV Valea Cålugåreascå Elena Cîrjan 15.07.1981, inspector resurse umane KWS 54

Un brunch ca la noi în sat...

Brunch-ul este un fel de prânz luat mai de diminea¡å, dar la o adicå se poate întinde ¿i pânå la orele cinei. Cultura gastronomicå împrumutå cu plåcere termeni sofistica¡i, care så dea mai mult ¿taif unor evenimente altfel pitore¿ti prin simplitatea lor ruralå. Banat Brunch 2020 se va desfå¿ura itinerat, în mai multe sate din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin, începând cu 4 iulie. “În condi¡ii de siguran¡å, afarå, în aer liber, vå a¿teptåm så redescoperim Banatul rural, cu bucåtåria specificå, în locuri de mare atrac¡ie turisticå”, este mesajul organizatorilor.

Primul brunch cu tentå ruralå se va ¡ine la Timi¿oara, pe 4 iulie, la Hostel Passpartout.

Vor urma brunch-ul din Co¿teiu de Sus, în 11 iulie, în gospodårie la tanti Emilia; la Pietroasa, pe 1 august, sus pe deal, la familia Martinescu; la Berini, în 15 august - în Lunca Pogåni¿ului; la Deta, în 12 septembrie - La Casa Ferch

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1

2

3

4

5

6

7

8

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 24/2020 ORIZONTAL: IEZER - STAL; ARATATOARE; HZ - UMIL - DG; NAPI - MISEI; ITA - SPETIT; EUROPA - RAI; RALANTI - M; VISAT - ACRA; A - INAVUTIT; INTERPRETI.

¿i la Gro¿i, în 3 octombrie - La Cåsu¡e. În jude¡ul Arad: la Petri¿, (Ro¿ia Nouå), în 29 august - La Tabårå, iar în Cara¿-Severin, în 19 ¿i 26 septembrie, la Armeni¿, iar în 2 ¿i 9 octombrie 2020, la Cornereva.

Mesele sau påturile vor fi puse la distan¡å corespunzåtoare ¿i dinainte aranjate. Mâncarea caldå va fi servitå la castron pentru grupuri de 4-6 persoane, familii sau persoane care se cunosc deja.

Unde este posibil, evenimentul va avea forma unei drume¡ii cu picnic.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) Cântec la oglindå – Scap... din spital! 2) A vedea în mare – Evolueazå într-o singurå man¿å; 3) Neam cu ea! – Ies la drumul mare; 4) Fluierå dupå ce s-a ars; 5) Cel din Cålåra¿i! – Frunze de piatrå; 6) Înscrise la cuvânt – Combate råceala la gât; 7) A reveni la cosit – Vocile de la subsol; 8) Întrecere la nivelul conducerii – Tåietor de cår¡i; 9) Ascuns în avion dupå decolare – Luat la repezealå; 10) Rezultatul unei dispute înfocate.

VERTICAL: 1) Farfurie cu verdea¡å – A gåsi tonul potrivit; 2) Dus cu zåhårelul – Recul... în carlingå! 3) Artist de frunte! – Se poartå cavalere¿te; 4) Vorbe¿te lumea... – Cumplite la turci; 5) Element propice culturii; 6) Vase intrate în nisip – Reprezintå Tibetul la masa verde; 7) Vine dupå chef – Mergea pe poante; 8) Cadru de specialitate – Etapa ini¡ialå! 9) Solid ¿i gras – A¿ezåri în teren; 10) Tablou expus în aer liber.

Profitul Agricol 25/2020