Profitul Agricol nr. 26, din 8 iulie 2020 by Profitul Agricol

nr. 26 din 8 iulie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 26/2020 Redactor - ¿ef

Meteahna cercetårii de sertar, de care nu aflå nimeni dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Odatå cu fiecare schimbare de conducere, la nivelul Ministerului Agriculturii o temå redevine de actualitate: cu ce ar trebui så înceapå revigorarea agriculturii române¿ti, cu cercetarea sau cu extensia?

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

O defini¡ie de wikipedia ar suna cam a¿a: extensia este procesul de transfer al rezultatelor cercetårii în practicile agricole prin educarea fermierilor.

Fotoreporter

Recent, domnul Avram Fi¡iu, subsecretarul de stat care råspunde de cercetare, a descoperit lipsa extensiei, deoarece, spune el, federa¡iile de agricultori nu au avut acces pânå acum la rapoartele de cercetare.

Editori permanen¡i

Mai mult chiar, se pare cå ar trebui gåsitå o formulå legalå pentru ca rezultatele cercetårii så ajungå direct în ferme. A¿a cå, spune domnul Fi¡iu, Ministerul Agriculturii investe¿te câte 20-25 milioane euro pe an în proiecte de cercetare ale cåror rezultate nu se cunosc, ¿i nici nu se vor cunoa¿te dacå nu se face o lege specialå ca aceste rezultate så poatå fi folosite direct în ferme. Cum ar veni, nu numai cå informa¡iile nu sunt prelucrate de extensie, dar nici måcar nu se ¿tie de existen¡a lor. Acum, Ministerul Agriculturii spune cå este deschis ¿i spre finan¡area proiectelor de cercetare depuse de entitå¡i private ¿i îndeamnå fermierii sau asocia¡iile de fermieri så finan¡eze la rândul lor proiecte de cercetare. Pasul urmåtor ar putea fi doar unul: validarea birocraticå a rezultatelor cercetårii printr-un sistem unic, indiferent de cine realizeazå cercetarea. Cu alte cuvinte, dacå rezultatele cercetårii au fost validate formal, Codul de Bune Practici Agricole ar trebui modificat, iar APIA ar trebui så modifice cerin¡ele confirmate de cåtre cercetare ¿i adaptate prin extensie, pentru fiecare categorie de producåtori agricoli.

Profitul Agricol 26/2020

Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii 1 miliard de lei despågubiri de secetå Întrevederea premierului cu agricultorii Planul de relansare economicå a agriculturii

7 8 9

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii 12 Întreaga lume trece printr-o crizå a laptelui 14 Situa¡ia produc¡iei de lapte în 2019: a crescut cu 7,7%, iar importurile au scåzut cu 11,8% 14

Interviu Petre Daea: Cine distruge zootehnia trebuie så råspundå!

Asocia]ii profesionale Cât ne costå reducerea numårului de substan¡e active? Întâlnirea asocia¡iilor cu premierul Orban

18 20

Culturi vegetale Telehuz: salvarea fermelor stå în amânarea ratelor bancare

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Boualem Saidi conduce Bayer Crop Science România Doi ani de tranzi¡ie înainte de noua Politicå Agricolå Comunå

Caussade Semences a lansat un sistem de comenzi online 24 Marile companii ¿i lupta lor împotriva 26 schimbårilor climatice Flexi - solu¡ia Summit Agro pentru prevenirea scuturårii silicvelor 28 Cum se va asigura necesarul de såmân¡å de grâu 30 Produc¡ii de pânå la 7.000 de kg la ha la grâu în Timi¿ 31 Fondul mutual pentru såmân¡å 31 Ferma de 200 ha trece mai u¿or de secetå decât cea de 1.000 32

Informa]ii externe

Magazin

7 argumente pentru achizi¡ia unei combine Claas Lexion 42 Productivitate cu combinele ERO de recoltat struguri 44 AgroConcept este alåturi de fermieri ¿i în campania agricolå 2020 45 SAME Dorado Natural, eficient în ferme mici ¿i zootehnie 46

Ma[ini [i utilaje

O vânzare controversatå Subven¡iile agricole globale: 2 miliarde de dolari pe zi Sezon musonic favorabil Låcustele amenin¡å Brazilia ¿i Argentina

Cre[terea animalelor APCPR cere o lege clarå a porcului Virusul PPA a suferit o modificare ªi gospodarii voteazå, nu-i a¿a? Big Dutchman: ofertå pentru cre¿terea påsårilor

Ionel Chiriac a¿teaptå despågubirile de peste trei luni Legea mirosurilor afecteazå grav to¡i crescåtorii de animale Pre¿edintele Iohannis, ultima ¿anså în fa¡a legii mirosurilor

Dâmbovi¡å, apå dulce... Liber la ståncu¡e! Coronavirusul stricå pia¡a florilor

48 48 49 49

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

1 miliard de lei

desp\gubiri de secet\ Ministerul Agriculturii a publicat proiectul de Ordonan¡å de Urgen¡å privind ajutorul de stat pentru culturile de toamnå afectate de secetå. Dupå centralizarea datelor din fiecare jude¡, oficial sunt 34.647 de agricultori afecta¡i de seceta pedologicå ¿i care ar putea fi despågubi¡i pentru cele 1.168.064,79 ha calamitate în diferite grade. ¥n total, Guvernul a bugetat schema de despågubiri pentru secetå cu 1,088 miliarde lei. Defalcat pe culturi, este vorba de: grâu: 833.213,53 ha, pentru care se va plåti 925 lei/ha; secarå: 314,5 ha, pentru care se va plåti tot 925 lei/ha; triticale: 5.112,51 ha, care vor primi 805 lei/ha; orz: 175.680,44 ha, ¿i o despågubire de 912 lei/ha; orzoaicå: 16.613,71 ha, cu o despågubire de 951 lei/ha; ovåz: 628,69 ha, ¿i un cuantum de 772 lei/ha; Profitul Agricol 26/2020

rapi¡å:136.501,41 ha, ¿i o despågubire de 1002 lei/ha. Dar, la articolul 7, OUG recunoa¿te cå aceste compensa¡ii reprezintå sub 40% din cheltuielile fåcute pentru fiecare culturå de toamnå în parte, a¿a cum au fost ele elaborate de ICEADR, Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii de pe lângå ASAS. “S-a definitivat, la nivelul ministerului, proiectul de ordonan¡å de urgen¡å pentru instituirea acestei scheme de ajutor ¿i a fost pre-notificat la Comisia Europeanå”, declara ministrul Adrian Oros. “A¿teptåm ca så fie prinse în rectificarea de buget ¿i så facem plå¡ile la începutul lunii septembrie.” Cererile de solicitare cåtre centrele APIA se depun pânå la data de 14 august inclusiv, iar plå¡ile se vor face prin APIA, pentru cå ei au o bazå de date foarte bunå, sunt cei mai obiectivi ¿i så nu gre¿im, a mai spus ministrul. Cei interesa¡i pot gåsi proiectul de OUG pe site-ul Ministerului Agriculturii, în sec¡iunea Transparen¡å Legislativå.

Andrei OSTROVEANU

20 de milioane de euro pentru tinerii fermieri din diasporå Måsura privind sprijinul acordat tinerilor fermieri prin Programul Na¡ional de Dezvoltare Ruralå 2014 - 2020 (PNDR 2020) va fi lansatå pe 15 iulie, cu o alocare de 43 de milioane de euro, din care 20 de milioane de euro pentru cei care aplicå din diaspora, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros, într-o conferin¡å de preså. “Acolo unde existå posibilitatea, vom acorda în concesiune pânå la 50 de ha teren.” Avalan¿å de acte normative în sprijinul agriculturii To¡i cei care activeazå în agriculturå ¿i au fost afecta¡i de pandemie vor beneficia de anumite forme de sprijin, dar acestea vor fi anun¡ate de Ministerul Agriculturii în såptåmânile urmåtoare. “Am pregåtit acte normative, atât Ordonan¡e de Urgen¡å, cât ¿i Hotårâri de Guvern pentru unele specii, în a¿a fel încât to¡i cei care activeazå în agriculturå ¿i industria alimentarå så fie impacta¡i de aceste forme de sprijin. Avem separat schema de sprijin pentru ovine ¿i caprine, pentru porcine, pentru påsåri, pentru bovinele de lapte ¿i carne, dar ¿i pentru sectorul apicol. Amånunte pentru toate aceste scheme o så le dåm în såptåmânile urmåtoare”, a declarat ministrul Oros. Au început consultårile pentru Planul Na¡ional Strategic Pe 7 iulie, APPR a participat la reuniunea Comitetului Consultativ Tematic pentru elaborarea Planului Na¡ional Strategic, la Ministerul Agriculturii. A fost discutatå a doua versiune a analizei Swot a PNS, consolidatå cu observa¡iile reprezentan¡ilor Comisiei Europene. Obiectivele României au råmas acelea¿i: convergen¡å, ajutorul na¡ional tranzitoriu ¿i sprijin cuplat voluntar pentru sectoarele animal ¿i vegetal. “Vrem så finalizåm discu¡iile, astfel încât la nivelul CE, când se definitiveazå cadrul financiar, så fim pregåti¡i så prindem sumele care ne vor fi destinate,” spunea ministrul. 7

O întâlnire a agricultorilor cu ministrul de Finan¡e Liderii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare au fost invita¡i såptåmâna aceasta (6-10 iulie), la o datå ce urma så fie stabilitå ulterior, la Ministerul Finan¡elor Publice, pentru douå întâlniri succesive cu mini¿trii Florin Cî¡u ¿i Adrian Oros. La Finan¡e se va discuta posibilitatea ca procesulverbal de constatare så fie luat în considerare ¿i de ANAF. La întâlniri au fost invita¡i ¿i reprezentan¡i ai Asocia¡iei Române a Båncilor ¿i ai BNR, pentru a se discuta solicitarea fermierilor de a beneficia ¿i ei, ca alte societå¡i comerciale, de o amânare a achitårii ratelor bancare la credite. Referitor la acest subiect, ministrul Finan¡elor le-a comunicat agricultorilor cå Parlamentul a propus o solu¡ie, dar båncile nu sunt de acord deoarece termenul de amânare este foarte lung (18 luni).

:ntrevederea premierului cu agricultorii

Lactalis închide fabricile din Bazinul Dornelor Grupul francez Lactalis a decis så închidå fabricile de procesare a laptelui din Floreni ¿i Vatra Dornei. Brandul LaDorna, produs acolo, va fi transferat la fabricile Albalact ¿i Covalact. Decizia de închidere nu va afecta colectarea laptelui de la producåtorii locali, iar contractele încheiate vor fi påstrate.

Såptåmâna trecutå, liderii APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV au discutat cu premierul Ludovic Orban principalele probleme cu care se confruntå fermierii. Din partea Guvernului, au participat premierul Ludovic Orban, ministrul Finan¡elor Publice, Florin Cî¡u, ¿i ministrul Agriculturii, Adrian Oros, secondat de secretarii de stat Emil Dumitru ¿i George Scarlat. Reprezentan¡i ai agricultorilor au fost Alina Cre¡u, Cristina Cionga ¿i Nicolae Sitaru de la APPR, Ionel Arion ¿i ªtefan Pådure din partea Pro Agro, Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, ¿i Florentin Bercu ¿i Mircea Bålu¡å din partea UNCSV.

ECPA devine CropLife Europe Såptåmâna trecutå, ECPA - European Crop Protection Association, asocia¡ia europeanå a producåtorilor de produse de protec¡ia plantelor, a decis ca, începând cu 1 ianuarie 2021, så î¿i schimbe denumirea în CropLife Europe. Este o repozi¡ionare a industriei pentru a råspunde cât mai bine provocårilor generate de proiectele reformatoare europene precum Pactul Verde European, cu strategiile De la fermå la consumator ¿i Biodiversitate 2030.

Temele principale abordate au fost despågubirile pentru secetå, învestirea procesului-verbal de constatare a calamitå¡ii cu titlul de for¡å majorå, amânarea ratelor scadente la bånci, solu¡ii pentru viabilizarea asigurårilor agricole, comasarea terenurilor ¿i reducerea birocra¡iei. S-a mai solicitat prinderea, în viitoarea rectificare bugetarå, a sumelor necesare sectorului de reproduc¡ie de porc ¿i pasåre, precum ¿i a unei forme de sprijin pentru sectorul apicol, fiindcå se înregistreazå o scådere de cinci ori a produc¡iei de miere, fa¡å de 2019.

Sursele noastre spun cå premierul a fost cordial în rela¡ia cu delega¡ii fermierilor ¿i cu ministrul Cî¡u ¿i rece în rela¡ia cu Oros. Desigur, aprecierea poate fi subiectivå, dar circulå zvonul cå ministrul Agriculturii este de mai mult timp în dizgra¡iile lui Orban. Din aceastå cauzå, ministrul Oros nu a fost informat direct despre întrevederea de la Palatul Victoria, el aflând din alte surse agenda trasatå de Ludovic Orban. Dar så vedem ¿i cå Oros a fost cel care a anun¡at, în aceea¿i zi, dar câteva ore mai târziu, cuantumurile despågubirilor pentru cei afecta¡i de secetå. Secretul cå la Guvern se luase o decizie în privin¡a sumelor exacte pentru secetå a fost påstrat cu strå¿nicie, pânå în ultimul moment, el nefiind devoalat liderilor agricultorilor. Premierul Orban a promis cå se vor face eforturi pentru ca plata despågubirilor pentru culturile calamitate så înceapå chiar din luna august, imediat dupå rectificarea bugetarå ¿i dupå ce de la Bruxelles va veni unda verde pentru acest ajutor de stat. Despre ce s-a discutat la întâlnirea fermierilor cu premierul, pute¡i citi pe larg în paginile 20-22.

Robert VERESS Profitul Agricol 26/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Planul de relansare economic\ a agriculturii Guvernul a anun¡at, pe 1 iulie, planul na¡ional de relansare economicå în urma pandemiei. Se promit granturi, garan¡ii, împrumuturi, facilitå¡i fiscale ¿i o schimbare de paradigmå: cre¿tere prin investi¡ii, nu doar prin consum. Nota de platå este o cifrå rotundå, 100 de miliarde de euro.

Al¡i 1,1 miliarde de euro vor fi investi¡i în reabilitarea a 443 amenajåri de desecare-drenaj, care deservesc o suprafa¡å de 2.838.674 ha.

Dupå iriga¡ii, Guvernul va pune accent pe sistemele de depozitare a produselor agricole. Pentru asta, va construi (începând pe 1 martie 2021) 8 depozite regionale pentru produsele agricole locale. Valoarea investi¡iei: 120 milioane de euro. Cele 8 depozite vor avea venituri din vânzåri de aproximativ 2 miliarde lei anual ¿i vor fi amplasate în proximitatea nodurilor de transport rutier, feroviar sau fluvial, în scopul reducerii costurilor de transport. Fiecare se va aproviziona printr-o re¡ea de centre locale de colectare, existente sau care urmeazå så fie finan¡ate de Ministerul Agriculturii prin PNDR, începând cu 1 ianuarie 2021. Beneficiari vor fi în primul rând cooperativele.

oi ne vom opri asupra capitolelor unde se vorbe¿te de agriculturå. ¥n principal, este vorba de fonduri pentru infrastructura principalå de iriga¡ii: Guvernul spune cå în urmåtorii 10 ani va face investi¡ii în reabilitarea a 138 amenajåri de iriga¡ii, ce vor deservi aproximativ 2,4 milioane ha. Valoarea lucrårilor a fost estimatå la 3,4 miliarde de euro. Separat, se va insista pe construirea Canalului Siret-Bårågan prin reluarea investi¡iilor pentru tronsoanele 1-3 din cadrul etapei I. Canalul a fost dimensionat pentru un debit de 200 mc/s, care scade treptat pe traseu pânå la 50 mc/s. Ca urmare a complexitå¡ii lucrårilor, acestea au fost concepute în douå etape: etapa I, de 50 km, pânå la limita sudicå a jude¡ului Vrancea, ¿i etapa a IIa, de 140 de kilometri, traversând Bråila, Buzåu ¿i Ialomi¡a, pânå la debu¿area în acumularea Dridu. Pentru aceastå etapå sunt necesare studiile de fezabilitate ¿i proiectarea, în timp ce pentru etapa I se va relua execu¡ia, cu un buget de 83,67 de milioane de euro. Profitul Agricol 26/2020

500 de milioane de euro vor fi dirijate cåtre 220 amenajåri de combatere a eroziunii solului pe 500 000 ha. Sistemul Antigrindinå va primi 110 milioane de euro, împår¡ite astfel: 30 de milioane pentru extinderea sistemului cu încå 150 de puncte de lansare ¿i 80 de milioane pentru dotarea avia¡iei speciale, de cre¿tere a precipita¡iilor.

Ca infrastructura de iriga¡ii så poatå fi ¿i utilå agricultorilor, se vor acorda granturi pentru achizi¡ia de echipamente pentru irigat. E vorba de maxim 6.000 euro/beneficiar ¿i un buget total de 48 de milioane de euro. Adicå sunt bani pentru 8.000 de agricultori. Mai gåsim în plan promisiunea unor granturi pentru antreprenoriatul rural, cu sprijinirea directå a activitå¡ilor de

procesare ¿i de distribu¡ie a produselor agricole ob¡inute de micii producåtori. Valoarea unui grant a fost stabilitå la 40.000 euro pentru crearea a douå locuri de muncå ¿i urcå pânå la 100.000 euro pentru cinci locuri de muncå. Bugetul måsurii, 200 milioane euro. ªi, ultima din lista noastrå, instalarea tinerilor fermieri. Bugetul va fi de 42 milioane euro (20 milioane euro pentru tinerii din diasporå, în scopul reîntoarcerii în ¡arå a celor cu experien¡å ¿i formare în domeniul agricol). Beneficiarii vor putea concesiona ¿i terenuri libere de contract, cu suprafa¡a de maxim 50 de ha, din domeniul public sau privat al statului. Cu 6 miliarde de euro alocate din 100, adicå un procent cinstit de 6%, agricultura a primit destul de pu¡in fa¡å de alte sectoare, mai ales cå politicieni de toate culorile ne repetå cå suntem grânarul Europei ¿i putem hråni 80 de milioane de oameni, doar så vrem. Al¡ii, mai cârcota¿i, sau doar mai aten¡i, observau cå în 2015-2016 a mai fost fåcut un plan de reabilitare a structurii de iriga¡ii. Era pornit sub Victor Ponta, dar a fost implementat sub Dacian Ciolo¿. Iar atunci reabilitarea a 2 milioane de hectare era semnificativ mai ieftinå. Costa doar 1 miliard de euro, nu 3,4 miliarde ca acum. Pânå una alta, proiectul de relansare economicå se bazeazå pe ni¿te bani europeni, care så speråm cå se vor gåsi.

Andrei OSTROVEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Corteva: curs ¿i concurs pentru femeile din mediul rural Corteva Agriscience a lansat programul gratuit de instruire financiarå ¿i profesionalå TalentA, dedicat femeilor din agriculturå. “Cele care doresc så implementeze proiecte de dezvoltare ¿i sunt hotårâte så facå din afacerea lor o afacere sustenabilå, dinamicå ¿i competitivå, dar så contribuie ¿i la dezvoltarea comunitå¡ilor”. Corteva va da trei premii, de 5.000, 4.000, respectiv 3.000 euro. Såptåmânal, cursantele vor avea de efectuat activitå¡i individuale ¿i câte o sesiune virtualå. Se vor utiliza instrumente moderne de comunicare ¿i programe educa¡ionale care ajutå la dezvoltarea afacerilor, educa¡ia financiarå, accesul la finan¡are, tehnologii noi pentru agriculturå. România este a treia ¡arå care implementeazå programul TalentA. Prima oarå a fost realizat în Spania, apoi în Ucraina. ¥nscrierile se pot face pânå pe 14 iunie.

Syngenta va cheltui 2 miliarde de dolari pe an Compania Syngenta a anun¡at cå va dezvolta o nouå gamå de pesticide, care så nu se bazeze pe chimicalele conven¡ionale ¿i care vor fi mai prietenoase cu mediul. Pentru asta, compania va investi 2 miliarde de dolari anual în agricultura sustenabilå de acum ¿i pânå în 2025 ¿i ¿i-a propus så lanseze cel pu¡in douå inova¡ii tehnologice importante în fiecare an. Compania a testat deja mai multe tehnologii promi¡åtoare de acest tip, cum ar fi urmårirea originii fructelor prin coduri QR, refacerea på¿unilor degradate din Brazilia sau dezvoltarea unui tip de porumb rezistent la secetå care este digerat mai u¿or de cåtre vaci, reducând emisiile de metan. Mai multe despre planurile Syngenta pute¡i citi în pagina 26. 10

Boualem Saidi conduce Bayer Crop Science România Boualem Saidi a preluat conducerea diviziei Bayer Crop Science pentru grupul de ¡åri România, Bulgaria ¿i Republica Moldova. Boualem Saidi este inginer agronom ¿i lucreazå în cadrul Bayer de 25 de ani, în mare parte de¡inând roluri comerciale ¿i de management general. Serviciul l-a purtat în diferite pår¡i ale lumii, învå¡ând ¿i contribuind la dezvoltarea agriculturii în Europa, Africa ¿i Asia. Din octombrie 2018, a fost Head of Global Asset Management SeedGrowth la Bayer. “Am gåsit aici o organiza¡ie cu adevårat orientatå cåtre client, Bayer fiind lider de pia¡å în aceastå parte a lumii ¿i având marea responsabilitate, dar ¿i privilegiul de a modela viitorul agriculturii. Scopul meu principal este de a

crea solu¡ii personalizate pentru fiecare client în parte, solu¡ii care creeazå o valoare mai mare pentru fermieri, în timp ce ne consolidåm ¿i devenim un model în toate aspectele durabilitå¡ii”, spunea Boualem Saidi. Opera¡iunile Bayer în grupul de 3 ¡åri (România, Bulgaria ¿i Republica Moldovå) au atins o cifrå de afaceri de peste 335 milioane euro în 2019, din care divizia Crop Science are 62%, divizia Pharmaceuticals 27% ¿i divizia Consumer Health 11%. Cu sta¡ia de procesare a semin¡elor de la Sine¿ti, România, Bayer a ajuns la exporturi de semin¡e de peste 65 de milioane euro în 2019. Grupul de ¡åri are peste 480 de angaja¡i în cele trei ¡åri, cu sediile principale în Bucure¿ti ¿i Sofia.

Doi ani de tranzi]ie înainte de noua Politic\ Agricol\ Comun\ Negociatorii Parlamentului European ¿i ai Consiliului au cåzut de acord pentru a prelungi cu doi ani actualele norme ale Politicii Agricole Comune (PAC), în ideea de a asigura o perioadå de tranzi¡ie în a¿teptarea reformei care se negociazå în prezent. Compromisul trebuie validat de cele douå institu¡ii ¿i mai ales actualizat dupå ce vor fi cunoscute cifrele în viitorul buget multianual. Între timp, o perioadå de tranzi¡ie de doi ani, începând din 1 ianuarie 2021, va fi aplicatå pentru a asigura continui-

tatea plå¡ilor cåtre agricultori ¿i beneficiari ai fondurilor de dezvoltare ruralå, ¿i a da predictibilitate ¿i stabilitate. Actuala PAC ar urma så se încheie la finalul acestui an. Lansat în 2018, procesul de reformå este în prezent suspendat ca urmare a negocierilor cu privire la bugetul multianual al UE. Mini¿trii europeni ai Agriculturii au subliniat cå nu vor lua o pozi¡ie fårå a cunoa¿te sumele alocate pentru perioada 2021-2027.

Andrei DORNEANU Profitul Agricol 26/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu România FOB Constan¡a 177 euro/t (- 6 euro/t) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iulie 2020. ¥n perioada 22 iunie - 26 iunie pre¡ul cerealelor a continuat så scadå pe toate bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a în£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Aug Sept Oct

22.06 119 121 125

23.06 117 119 123

24.06 115 117 121

Cota¡ii - Bursa din Chicago Aug Sept Oct

22.06 181 183 185

23.06 179 181 183

25.06 117 115 120

26.06 115 113 119 $/t

24.06 25.06 26.06 177 175 174 179 177 175 181 179 177

chis la 203 dolari/tonå (873), în Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Ucraina: pre¡ul grâului FOB scådere cu 9 dolari/t fa¡å de de- Moselle a fost de 165 euro/to- cu livrare în luna iulie 2020 este schiderea licita¡iilor din 22 iunie. nå (792 lei), în scådere cu 6 de 167 dolari/t (718 lei). euro/tonå. Principalele destina¡ii ale exRusia: pre¡ul grâului, FOB portului: China 92.170 tone, Pre¡ul grâului FOB Rouen port cu livrare în iulie 2020, a Japonia 80.570 tone, Nigeria a fost de 171 euro/tonå (821 fost de 163 dolari/t (701lei). 77.770 tone, Yemen 70.770 to- lei), mai mic cu 8 euro/tonå. Volumul tranzac¡iilor a fost ne ¿i Indonezia 65.970 tone. La bursa Dunquerque premai mare fa¡å de såptåmâna ¡ul a fost de 173 euro/tonå (830 Argentina: pre¡ul FOB-port trecutå. lei), mai mic cu 8 euro/tonå. a fost de 203 dolari/tonå (873 lei), cu 8 dolari/tonå mai pu¡in $/t FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 22.06 179 181 183 173 Moselle FOB 171 Rouen FOB 181

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

23.06 24.06 177 175 179 177 181 179 171 169 170 169 179 177

euro/t 25.06 173 175 177 167 167 175

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aug Sept Oct

22.06 211 213 215

23.06 209 210 211

24.06 207 207 209

25.06 205 205 207

26.06 171 173 175 165 165 173 $/t 26.06 203 203 205

158 dolari/tonå (758 lei), cu 6 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb România FOB Constan¡a 169 euro/t (- 4) 811 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iulie 2020.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie, este de 161 dolari/tonå (692 lei), mai pu¡in cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 26 iunie 2020, a fost de

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 173 euro/tonå (830 lei), în scådere cu 8 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 155 euro/tonå (744 lei), mai mic cu 8 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 153 eu-

Cota¡ii - Bursa din Chicago Aug Sept Oct

22.06 131 133 133

23.06 130 131 132

24.06 25.06 26.06 129 127 125 130 129 127 131 130 129

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 22.06 Bordeaux 159 Pallice 160 Rhin 169 Bordeaux FOB 181 Pontivy 163

$/t

euro/t

23.06 24.06 25.06 26.06 157 155 154 153 159 157 155 153 167 165 163 161 179 177 175 173 161 159 157 155

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina

ro/tonå (734 lei), mai mic cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 161 euro/tonå (773 lei), în scådere cu 8 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 155 dolari/tonå (666

lei), mai mic cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor ¿i cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

22.06 23.06 24.06 25.06 26.06 August 163 161 159 157 155 Sept 170 169 167 165 163

Profitul Agricol 26/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n ultima såptåmânå pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a au scåzut din nou pe toate bursele mondiale. Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 351 dolari/tonå (1.509 lei), cu 6 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 iunie. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

22.06 322 321 323

23.06 321 320 321

$/t 24.06 320 319 319

25.06 319 317 317

26.06 317 315 315

Orz România FOB Constan¡a 173 euro/t (- 4) 830 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26 iunie 2020, pre¡ cu livrare în iulie 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 22.06 Rouen 169 Dunquerque 170 Moselle 171 Pontivy 173 Orz bere: Creil** 181 Moselle** 179

23.06 167 169 169 171

24.06 165 167 167 169

25.06 163 165 165 167

26.06 161 163 163 165

179 177 175 173 177 175 173 171

57.150 tone, Japonia 49.790 tone, Bangladesh 47.170 tone, Mexic 32.770 tone ¿i Indonezia 19.770 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 311 dolari/tonå (1.337 lei), în scådere cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

22.06 613 615 617

$/t

23.06 24.06 25.06 609 607 603 611 609 607 615 613 611

26.06 600 605 609

FOB-Rouen, a fost de 161 euro/tonå (773 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 iunie. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 171 euro/tonå (821 lei), mai mic cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 22 iunie. Italia ¿i Spania au revenit ca principali importatori ¿i au achizi¡ionat cantitå¡i însemnate de orz pentru furaje. Australia: pentru livrare în iulie 2020, pre¡ul orzului furajer este 197 dolari/t (847 lei). Este la acela¿i nivel ca såptåmâna trecutå.

PREºURI

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Aug Sept

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

22.06 23.06 24.06 25.06 26.06 319 317 315 313 311 321 320 319 317 315

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 22 - 26 iunie, pre¡ul semin¡elor de floareasoarelui s-a men¡inut la un nivel bun, având în vedere cererea tot mai mare pentru ulei. Astfel, în Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 357 euro/tonå (1.714 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

5.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

22.06 23.06 24.06 25.06 26.06 August 183 181 179 177 175 Sept 189 187 185 183 181

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 26 iunie 2020, a fost de 347 dolari/tonå (1.492 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie, este de 369 dolari/tonå (1.588 lei), mai mare cu 6 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2020, este de 377 dolari/t (1.621 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

22.06 23.06 24.06 25.06 26.06 Dieppe 350 349 351 353 357

Rapi¡å

de 357 euro/tonå (1.714 lei), mai mare cu 6 euro/tonåfa¡å de pre¡ul de deschidere.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 351 euro/tonå (1.685 lei), cu 7 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 iunie ¿i cu 8 euro/tonå mai mult ca såptåmâna trecutå. La bursa Rouen pre¡ul a fost

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 353 euro/tonå (1.694 lei), cu o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

22.06 Rouen 351 Dunquerque 345 Moselle 344

26.06 357 353 351

23.06 350 344 343

24.06 353 347 345

25.06 355 349 347

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

203 dolari/t

Profitul Agricol 26/2020

-9

158 dolari/t

-6

$/t

22.06 23.06 24.06 25.06 26.06 August 355 353 350 349 347 Sept 354 353 351 350 349

22.06 23.06 24.06 25.06 26.06 August 339 337 339 343 347

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei a revenit pe cre¿tere la bursele din Fran¡a.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 22 - 26 iunie 2020, a fost de 175 dolari/tonå (752 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China 110.770 tone ¿i Taiwan

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 347 dolari/tonå (1.492 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå.

Sorg

22- 26.06.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

351 dolari/t

-6

175 dolari/t

-8 13

Pre]uri [i pie]e

Situa]ia produc]iei de lapte în 2019> a crescut cu 7,7%, iar importurile au sc\zut cu 11,8% Unitå¡ile de procesare au colectat anul trecut o cantitate totalå de lapte brut de 1,161 milioane de tone, în scådere cu 0,2% (1.982 tone) fa¡å de 2018. Cea mai mare pondere o de¡ine laptele de vacå, cu 1,125 milioane de tone, potrivit datelor Institutului Na¡ional de Statisticå. ¥n anul 2019, comparativ cu 2018, cantitatea de lapte de vacå brut colectatå de unitå¡ile procesatoare a crescut cu 4.887 tone (+0,4%). ¥n schimb, cantitå¡ile colectate de lapte brut de oaie, caprå ¿i bivoli¡å au scåzut cu 14%, 19,7% ¿i, respectiv, cu 11,1% fa¡å de 2018. Cantitatea de lapte brut importat a scåzut în 2019 fa¡å de anul precedent cu 15.113 tone (-11,8%).

În anul 2019, cea mai mare cre¿tere a produc¡iei s-a eviden¡iat la lapte de consum, cu 23.640 tone (+7,7%), urmat de lapte acidulat (iaurt, iaurt de båut ¿i alte produse lactate similare), cu 9.579 tone (+4,4%), ¿i brânzå (inclusiv urdå), cu 159 tone (+0,2%). Produc¡ia de brânzå ob¡inutå din lapte de vacå (care reprezintå 85,8% din produc¡ia totalå de brânzeturi) a crescut cu 1.190 tone (+1,5%). Scåderi ale produc¡iei au fost înregistrate la: lapte praf, cu 726 tone (32,0%), brânzå topitå, cu 227 tone (2,3%), unt, cu 222 tone (-2,0%), ¿i smântânå, cu 147 tone (-0,2%). Cele mai mari cantitå¡i de lapte de vacå s-au colectat în regiunile Centru

(39,3%), Nord-Est (20,2%) ¿i Nord-Vest (18,1%). Regiunile Centru, Bucure¿ti-Ilfov ¿i Nord-Vest de¡in peste 78% din produc¡ia de produse lactate proaspete (smântâna ¿i laptele acidulat): Centru (36,9%), Bucure¿ti-Ilfov (peste 23%) ¿i Nord-Vest (18,3%). Cele mai mari cantitå¡i de unt s-au produs în regiunile Centru (49,1%), Vest (peste 23%), Nord-Vest (12,4%) ¿i Nord-Est (8,6%). Brânza s-a produs îndeosebi în regiunile Centru (40%), Nord-Est (24,3%), Nord-Vest (16,2%), Sud-Muntenia (8,7%) ¿i Sud-Est (8,2%). Cea mai mare produc¡ie de brânzå topitå a fost ob¡inutå în regiunea Centru (91,7%).

:ntreaga lume trece printr-o criz\ a laptelui Producåtorii de lapte din întreaga lume se confruntå cu o crizå, în contextul în care au aruncat milioane de litri, au redus produc¡ia ¿i au vândut vacile mai båtrâne, transmite Bloomberg. Ca så-i sprijine pe crescåtori, guvernele au venit cu stimulente financiare care au oferit un sprijin de moment. Înså dupå ce ajutoarele guvernamentale vor înceta, mul¡i producåtori se vor confrunta din nou cu o alegere dificilå: så suporte pierderi sau så închidå ferma? Chiar ¿i cu stimulentele de miliarde de dolari, ¿eptelul american ar putea så înregistreze în acest an o contrac¡ie record, sus¡ine National Milk Producers Federation. Scåderi sunt a¿teptate ¿i în Europa ¿i Australia, douå alte regiuni vitale pentru produc¡ia globalå de lapte.

Lactatele reprezintå una dintre cele mai importante pie¡e alimentare mondiale. Potrivit ONU, sectorul este responsabil pentru 14% din schimburile agricole mondiale ¿i peste 150 de milioane de fermieri au cel pu¡in un animal care då lapte. Industria este evaluatå la aproximativ 700 miliarde de dolari. Atunci când carantina a fost introduså, sectorul lactatelor a fost unul dintre cele mai grav lovite. Pe måsurå ce restaurantele s-au închis, fermierii au råmas cu milioane de litri de lapte nevândut pentru care nu au avut altå op¡iune decât så îl arunce. Ajutoarele guvernamentale vor permite unor producåtori så traverseze aceastå perioadå dificilå, înså nu vor fi suficiente pentru a opri trendul pe termen lung de abandonare a industriei de cåtre fermieri, sus¡ine Peter Vitaliano, economist ¿ef la National Milk

Producers Federation, ai cårei membri produc douå treimi din laptele SUA. Potrivit lui Vitaliano, în 2019 ¿eptelul de vaci de lapte din SUA s-a redus cu un procent record de 9%. "Må a¿tept la o scådere similarå în acest an". Comisia Europeanå prognozeazå ¿i ea cå ¿eptelul de vaci ar putea så scadå cu 0,7% în acest an, dupå un declin de 1,2% în 2019. De asemenea, aproape 500 de fermieri care produc lapte în Australia au påråsit industria în 2019 deoarece costurile de produc¡ie sunt mai mari decât pre¡ul de comercializare. Înså chiar ¿i cu diminuarea ¿eptelurilor, lumea se va confrunta cu livråri abundente, spun anali¿tii Rabobank, care prognozeazå o cre¿tere de 1% a produc¡iei de lapte în al doilea semestru al acestui an. Profitul Agricol 26/2020

Petre Daea> Cine distruge zootehnia - Domnule ministru, cum a¡i perceput trecerea “Legii mirosurilor” prin Parlament? Sau ar fi mai bine så-i zicem “legea duhorilor”? - M-a frapat teribil. Este o gre¿ealå aceastå lege. De atunci tot råspund la telefoanele fermierilor... - Tocmai, oare atâ¡ia ale¿i ai poporului chiar “au gre¿it? - Nu ¿tiu. Ce så facem? Dacå votul Parlamentului este a¿a, eu pot så spun cå nu e bunå legea, nu este în regulå. Vom vedea ce va fi cu normele de aplicare. Întrebarea se pune cum detectezi mirosul. Mie, spre exemplu, îmi place mirosul de balegå de vacå, dar numi place mirosul de Rexona. Poate cå primarului îi miroase bine, dar so¡iei primarului poate så-i miroaså råu. Sau invers. Ce facem? Ne aflåm în plin absurd. - Nu era normal så fie informat ¿i MADR? Nu trebuia så ¿tie Comisia pentru agriculturå? - Nu må intereseazå din partea cui a venit legea! Este ini¡iativa USR, dar este o lege a absurdului. - Pute¡i întoarce lucrurile acum? Ave¡i majoritatea în Parlament... - Da, vede¡i dumneavoastrå, când e vorba så corectåm ceva, ni se repro¿eazå cå avem majoritatea în Parlament. Când trebuie så promovåm ceva, ne întreabå de ce majoritatea din Parlament se bagå peste Guvern. Executivul trebuie så punå piciorul în prag. Så ne zicå Alo, sta¡i a¿a! Acolo existå ministrul Agriculturii, secretari de stat, sunt oameni cu råspundere. E bine så nu miroaså urât, dar cum facem, cum decelåm? - Domnule ministru, existå o lege mai veche, supranumitå “Legea Mihai Petcu”, care nu permite apropierea vilelor de ferme ¿i care nu a fost abrogatå. De ce parlamentarii nu s-au gândit måcar la acea lege? 16

- Asta vorbesc ¿i eu, dar dacå Ministerul Agriculturii este surd ¿i mut? Ministerul trebuia så vinå în Parlamentul României ¿i så spunå: uite ce probleme avem, ce impact se creeazå, oamenii sau dus peste ferme, nu fermele peste oameni. Aceste chestiuni trebuie spuse råspicat în fa¡a ini¡iatorului. Cum detectåm mirosul? Dacå vântul bate din partea cealaltå? ªi fermele s-au construit dupå un concept de mediu la vremea respectivå. Iar dacå eu må duc cu casa lângå grajdul cu 2.000 de vaci, care dau lapte pentru un ora¿ întreg sau pentru douå ora¿e, îi spun så plece cu ferma de-acolo cå îmi miroase mie urât? Eu zic cå încå avem oameni sånåto¿i în România. Putem så facem a¿a ceva? - ªi totu¿i, majoritatea cople¿itoare a votat în Parlament aceastå lege periculoaså... - Eu încå mai sper... - În altå ordine de idei, a¡i promovat cu greu, cu multe sincope, legile reproduc¡iei pentru porc ¿i pasåre. Sigur, fårå så le da¡i banii fermierilor. Cre¿terea porcului a devenit un co¿mar în România. Ce se întâmplå cå nu se mi¿cå nimic? - Nu se întâmplå nimic pentru cå Ministerul Agriculturii a în¡epenit toate aceste programe importante ale ¡årii. Se gândesc doar la strategii! Care strategii? La Ministerul Agriculturii existå strategii. Important e så le punå în aplicare. De nouå luni tot fac strategii! Bun, tot pedaleazå pe conceptul folosirii cerealelor în România. Nu e gre¿it acest concept, dar ca så valorifici cerealele în ¡arå, trebuie så dezvol¡i douå sectoare: cre¿terea påsårilor ¿i cre¿terea porcilor, principalii no¿tri consumatori de cereale. Dar dacå nu dezvoltåm aceste sectoare, atunci despre ce vorbim? Må simt revoltat, dar nu revoltat, e pu¡in

spus, sunt mâhnit ca specialist. Fiindcå se ¡in la conducerea Ministerului Agriculturii oameni care nu se pricep, nu în¡eleg fenomenul agricol... - ªi totu¿i, domnul Nechita-Adrian Oros este medic veterinar... - Eu nu ¿tiu dacå este medic veterinar, unde, cum ¿i ce fel ¿i mai ales nu ¿tiu dacå aceastå profesie este suficient de acoperitoare. Dar ca så spui toatå ziua så vedem, vom analiza, vom face o strategie ¿i practic nu se întâmplå nimic, este mai mult decât sfidåtor. În aceastå perioadå, sunt acoperi¡i. Sigur, acum avem pandemia de coronavirus ¿i ne temem de moarte. Dar de prostie se îmbolnåvesc mai mul¡i... ¿i dacå s-ar pune impozit pe prostie, så ¿ti¡i cå am fi ¿i boga¡i, iar unii ar fi contributori tot timpul. - Ei pretind cå nu existå fonduri pentru investi¡iile din zootehnie, cå vin alegerile... - Extraordinar! Nu în¡elege¡i cå fonduri existau când am fåcut aceastå lege? A¿a, nu mai avem fonduri nici pentru anti-grindinå, nici pentru iriga¡ii... Dar pentru ce existå fonduri în ¡ara asta, dacå nu pentru problemele mari ale ¡årii? - În acest context creat de pandemia de pestå porcinå africanå, eu credeam cå se vor semnala ni¿te direc¡ii strategice pentru investi¡ii, inclusiv în zootehnie ¿i pentru iriga¡ii. Sau nu au primit nimic de la Uniunea Europeanå? - Dumnealor nici sfaturi nu primesc ¿i este îngrijoråtor. Primesc telefoane mereu de la fermieri din toate zonele ¡årii ¿i ei reclamå ce spune¡i dumneavoastrå. Ce så fac? Nu sunt eu la volan, nu sunt eu pe scaunul de ministru. Ce så decid eu? - Domnule ministru, fermierii sunt revolta¡i pentru cå dumneavoasProfitul Agricol 26/2020

trebuie s\ r\spund\! trå, volens-nolens, eu repet acest lucru simplu, ave¡i majoritatea în Parlament. ªi pute¡i induce o direc¡ie dacå actualii guvernan¡i calcå în stråchini. - Volens-nolens, avem majoritatea în Parlament, a¿teptåm mo¡iunea de cenzurå. Dacå iei calul de dârlogi, trebuie så fii hotårât ¿i så spui cå e nåråva¿ ¿i så-l sco¡i. - Mai ave¡i loc de întors cu mo¡iunea de cenzurå? Eu må refeream la corectarea legilor proaste... - Corectarea legilor o po¡i face, dar de ce vii cu legi proaste? De ce nu aplici legea reproduc¡iei la porci? Este o lege bunå, ce are? Råspunzåtorul politicilor agricole din România este Ministerul Agriculturii, unde avem un ministru ¿i cinci secretari de stat. ªase oameni la conducere! Ei vin pe la nouå jumate la serviciu, pe la 11 se apucå de cafele, pe la 12 - hai så facem o echipå de control - ¿i pleacå acaså... Dumneavoastrå nu vede¡i? Adicå Programul tomatelor, Casa de comer¡ Unirea au fost paralizate toate. Presa m-a cålårit cât a putut ¿i bine a fåcut. Ei au pus în aplicare Programul tomatelor la 1 aprilie. Nu au inventariat încå suprafe¡ele calamitate de secetå dupå douå luni ¿i jumåtate de verificåri ¿i vine 1 iulie. Ordinele 97 ¿i 120 sunt a-profesionale, nu se pot aplica. I-au încurcat pe fermieri de i-au gåsit dracii. Casa de comer¡ era o alternativå în competi¡ia de pe pia¡å ¿i a fost blocatå cå nu ¿tiu ce s-a întâmplat acolo. Dacå s-a întâmplat ceva acolo, så råspundå cei care au gre¿it. Era un program pentru fermierii mici, care nu-¿i pot valorifica produc¡ia. - Guvernan¡ii vå repro¿eazå fraudele din Programul lânii. Profitul Agricol 26/2020

Sau povestea clanului sicilienilor, care au luat subven¡ii de la APIA Bucure¿ti pentru 500 de hectare de solarii cu ro¿ii în Mehedin¡i, ¿i altele... - Dacå s-au dat banii alandala, så analizeze ¿i så rezolve problemele, dar så dea drumul la bani. În România, nu se arå la 1 decembrie. Ce cau¡i la 1 aprilie, când ro¿iile erau înflorite în solarii? Legumele se pun la timp, dar dacå nu ¿tii aceste lucruri, începi så vorbe¿ti cå fondurile statului au fost afectate. Serios? Cum? Cât? Dar ce pagube au provocat ei prin neglijarea problemelor ardente? Timp de trei ani, eu nu m-am împiedicat de picioarele scaunelor prin minister. ªi nu am repro¿at niciunui ministru precedent cå nu a fåcut. Nu, m-am dus acolo ca så fac. Ce nu e bine îndrept, ce este bine continuåm... - Ce lucruri bine începute de al¡i mini¿tri a¡i continuat? - Cum? Da¡i-mi un om dat afarå de mine cå a fost liberal! Eu am spus cå voi construi cetatea cu oamenii cetå¡ii. Ei au dat afarå sute de oameni. Nu vå da¡i seama ce preocupåri au? Din 2004 pânå în 2017, s-au fåcut 7 puncte de lansare a rachetelor antigrindinå. Iar eu am låsat 67. Am pus în func¡iune 60. Mai sunt 60 în execu¡ie, pe care le-au înghe¡at. - Vi se repro¿eazå cå nici de iriga¡ii nu v-a¡i ocupat... - Am fost singurul ministru care a fåcut sistemul de iriga¡ii în 30 de ani, iar to¡i ceilal¡i au distrus. Nu trebuie så le cerem socotealå celor care au dårâmat? Ce rânduialå avem noi în ¡ara asta?

a consemnat Viorel PATRICHI 17

ASOCIA}II

PROFESIONALE Cât ne cost\ reducerea num\rului de substan]e active? Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor a ini¡iat un proiect în vederea identificårii bolilor ¿i dåunåtorilor pentru care solu¡iile de protec¡ie autorizate pentru utilizare în România nu sunt suficiente ¿i satisfåcåtoare. În contextul reducerii cu 50% a riscului ¿i a utilizårii pesticidelor, condi¡ie ce se regåse¿te în strategia Comisiei Europene - De la fermå la consumator, AIPROM î¿i propune så tragå un semnal de alarmå cu privire la impactul absen¡ei acestor produse asupra sectorului agricol. În prezent, fermierul român a råmas cu foarte pu¡ine op¡iuni în ceea ce prive¿te solu¡iile de protec¡ie a culturilor împotriva bolilor, dåunåtorilor ¿i buruienilor. Fermierii sunt permanent presa¡i så adopte solu¡ii de protec¡ie non-chimicå a culturilor, dar fårå så de¡inå informa¡ii, cuno¿tin¡e necesare ¿i suficiente produse alternative disponibile.

Prin acest studiu, AIPROM ¿i-a propus så furnizeze argumente puternice ¿i indiscutabile negociatorilor români din Parlamentul European care vor fi angaja¡i în apårarea pozi¡iei ¡årii noastre în momentul în care vor fi discutate måsurile restrictive incluse în strategiile De la fermå la consumator ¿i Biodiversitate 2030. Pentru realizarea acestui studiu au fost stabilite câteva etape de implementare. În acest moment, asocia¡ia se aflå în faza de definitivare a echipei de proiect. Aceasta va include exper¡i din partea companiilor membre, reprezentan¡i ai distribuitorilor de produse de protec¡ie a plantelor, precum ¿i reprezentan¡i ai fermierilor. Având în vedere evolu¡iile tehnologice înregistrate în ultima perioadå în domeniul protec¡iei plantelor, membrii AIPROM sunt aståzi furnizori de tehnologie pentru protec¡ia culturilor ¿i nu

vând doar produse de protec¡ie a plantelor. “Suntem pregåti¡i så sus¡inem activ agricultura României ¿i så îi ajutåm pe fermierii români så-¿i continue activitatea în câmp, oferindu-le toate instrumentele de care au nevoie pentru a-¿i proteja plantele de atacul bolilor, dåunåtorilor ¿i buruienilor.” AIPROM estimeazå ca prezentarea raportului final så se facå în luna septembrie. Acesta va fi trimis tuturor autoritå¡ilor competente, Ministerului Agriculturii, Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare, Comisiilor de Agriculturå ale Parlamentului, DG Agri, europarlamentarilor din comisiiile de mediu ¿i agriculturå ¿i în general tuturor celor care pot influen¡a deciziile UE.

Arin DORNEANU

Profitul Agricol 26/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE

:ntâlnirea asocia]iilor cu premierul Orban Såptåmâna trecutå, liderii APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV au discutat cu premierul Ludovic Orban principalele probleme cu care se confruntå fermierii. Din partea Guvernului, au participat Ludovic Orban, ministrul Finan¡elor Publice, Florin Cî¡u ¿i ministrul Agriculturii, Adrian Oros, secondat de secretarii de stat Emil Dumitru ¿i George Scarlat. Temele principale abordate au fost despågubirile pentru secetå, învestirea procesului-verbal de constatare a calamitå¡ii cu titlul de for¡å majorå, amânarea ratelor scadente la bånci, solu¡ii pentru viabilizarea asigurårilor agricole, comasarea terenurilor, reducerea birocra¡iei. Premierul Orban a promis cå se fac eforturi pentru ca plata despågubirilor pentru culturile calamitate så înceapå chiar din luna august, imediat dupå rectificarea bugetarå ¿i dupå ce de la Bruxelles va veni unda verde pentru acest ajutor de stat.

Pre¿edintele APPR nu dore¿te nici så critice Guvernul pentru cuantumul despågubirilor, a¿a cum i-au cerut mai mul¡i agricultori, care se a¿teptau så fie compensa¡i undeva la 70-80% din nivelul cheltuielilor. “E adev\rat c\ doar arenda e pentru unele ferme mai mare decât desp\gubirea. Dar niciodat\ statul nu i-a desp\gubit pe fermieri la nivelul cheltuielilor”. În schimb, preocuparea este ce se poate face pentru o gestionare mai bunå a riscurilor din agriculturå, astfel încât în urmåtorii ani seceto¿i fermierii så nu mai a¿tepte pomeni de la buget.

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, om cu o îndelungatå experien¡å în negocierile cu politicienii, îi sfåtuie¿te pe fermierii care a¿teaptå aceste despågubiri så negocieze cu furnizorii o întârziere de douå luni, pânå în septembrie. De re¡inut, banii vor fi da¡i pe baza unei noi cereri. "Noi am solicitat acest lucru, pentru c\ între produc]ia estimat\ în momentul constat\rii gradului de calamitate [i produc]ia efectiv recoltat\ sunt unele diferen]e. În plus sau minus. {i nu vrem s\ avem probleme cu Fiscul, din aceast\ cauz\, în anii urm\tori”, explic\ Sitaru.

Problema asigurårilor este una spinoaså. Pre¡urile poli¡elor care acoperå seceta sunt foarte mari, pentru cå numårul ¿i distribu¡ia fermierilor asigura¡i sunt neconvenabile societå¡ilor de asigurare. Se asigurå în general câteva sute de fermieri capitaliza¡i din regiunea de sudest, mai expuså la secetå. Or, un cost mai redus al asigurårii se poate ob¡ine doar printr-o cre¿tere a numårului asigura¡ilor ¿i a arealului în care sunt fermele respective, astfel încât så se diminueze riscul ca to¡i beneficiarii poli¡elor så fie afecta¡i de secetå în acela¿i an.

Solu¡ia la îndemânå ar fi obligativitatea asigurårii, a¿a cum este cazul cu locuin¡ele sau cu poli¡ele RCA. Înså este limpede cå ar fi vorba de o måsurå nepopularå, pe care nu orice guvern ar fi dispus så ¿i-o asume. Mai ales cå s-ar diminua ¿i cuantumul despågubirii, de la 70% la 40-50%. “O despågubire de 2.000 de lei/ha primitå de la societå¡ile de asigurare ar fi dublå fa¡å de ce primim acum de la stat ¿i nu am mai fi la mila viitoarelor guverne. Fondul mutual poate fi o solu¡ie, înså, din påcate, toate încercårile de pânå acum de a-l constitui au avut un substrat politic, ¡intindu-se func¡ii în aparatul care ar urma så gestioneze fondul”, spune Sitaru. Liderii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare au fost invita¡i såptåmâna aceasta (6-10 iulie), la o datå ce urma så fie stabilitå ulterior, la Ministerul Finan¡elor Publice, pentru douå întâlniri succesive cu mini¿trii Florin Cî¡u ¿i Adrian Oros. La întâlniri au fost invita¡i ¿i reprezentan¡i ai Asocia¡iei Române a Båncilor ¿i ai BNR, pentru a se discuta uuu

Robert VERESS Profitul Agricol 26/2020

uuu solicitarea fermierilor de a beneficia ¿i ei, ca alte societå¡i comerciale, de o amânare a achitårii ratelor bancare. În Parlament s-a propus o amânare de 18 luni, dar båncile dezavueazå acest termen. Sitaru spune cå fermierii s-ar mul¡umi cu o amânare pânå la recolta din anul viitor, cu precizarea cå sumele ce ar fi trebuit achitate anul acesta så nu fie cumulate cu cele aferente anului 2021, ci cumva distribuite pe al¡i doi-trei ani. Dupå încheierea discu¡iilor cu reprezentan¡ii båncilor, se va trece la analizarea posibilitå¡ii emiterii unei ordonan¡e de urgen¡å pentru modificarea Codului Fiscal. Aceasta este, se pare, singura modalitate prin care procesele-verbale de constatare a calamitå¡ii så poatå fi învestite cu titlul de for¡å majorå, astfel încât documentul så fie opozabil inspectorilor ANAF. “În trecut, ne-am confruntat cu aceast\ problem\> la un an sau doi de la secet\ am avut controale de fond de la Fisc, iar inspectorii nu au vrut s\ ia în considerare procesele-verbale ca dovezi ale produc]iilor diminuate, astfel c\ nu ne-am putut recupera TVA pentru cheltuielile reale cu respectivele culturi [i ni s-a perceput impozit pe pierdere”. Nu putea lipsi din dialogul cu Orban problematica iriga¡iilor. Såtul så tot fie criticat el, ¿i colegii såi, de oficialii din MADR cå nu irigå, de¿i, teoretic, ar avea posibilitatea så o facå, Sitaru a punctat în fa¡a lui Orban o problemå tipic româneascå. Fårå a preciza cå este vorba chiar de afacerea sa, Sitaru a povestit situa¡ia unei ferme ce administreazå 400 de ha aflate la 2-3 km de râul Ialomi¡a. Teoretic, suprafa¡a este irigabilå. Înså, pentru iriga¡ii sunt necesare investi¡ii serioase, de ordinul a circa 2.000 de euro/ha, iar fermierul trebuie så aibå siguran¡a cå le va putea recupera. Or, în condi¡iile în care o bunå parte din teren este arendat, iar contractele de arendå sunt încheiate pe termen scurt, investi¡iile sunt riscante. Pe de altå parte, pentru tranzitul instala¡iilor de irigat între Ialomi¡a ¿i tere22

nurile fermei, este nevoie de acordul proprietarului fâ¿iei respective de teren. Iar persoana în cauzå refuzå orice negociere. “Legea ar trebui så permitå så pot båga în påmânt o conductå de alimentare”. Sitaru I-a transmis premierului ¿i cå o reformå a proprietå¡ii care så stimuleze comasarea terenurilor trebuie realizatå. Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, a fost mul¡umit cå, dupå insisten¡ele Alian¡ei, s-a reu¿it impunerea unui formular unic pentru procesele-verbale de constatare a pagubelor. “I-am mai solicitat ministrului de Finan¡e o interpretare unitarå a Codului Fiscal, astfel încât ANAF så nu mai procedeze la recalculåri în contabilitatea fermierilor, så nu porneascå de la premisa de fraudå, punând fermierii så plåteascå un impozit la un venit imaginar. Avem în aceastå situa¡ie un fermier care se judecå cu ANAF din 2016”. Arion a detaliat ¿i importan¡a învestirii proceselor-verbale de constatare a calamitå¡ii cu titlul de for¡å majorå. Conform unei clauze din contractele comerciale, fermierii trebuie så ob¡inå acceptul Camerelor de Comer¡ ¿i Industrie pentru a putea invoca for¡a majorå. Or, în unele jude¡e (Constan¡a ¿i Cålåra¿i), Camerele de Comer¡ au acceptat cå procesele-verbale sunt suficiente pentru invocarea for¡ei majore ¿i au emis documente în acest sens, dar în alte jude¡e (Bråila, Ialomi¡a, Vrancea sau Harghita) au refuzat. “Am fost întrebat de o juristå de la Camera de Comer¡: De ce a¡i semånat, dacå ¿tia¡i cå e secetå? I-am explicat cå grâul se seamånå

toamna ¿i se recolteazå vara urmåtoare, iar seceta a intervenit primåvara. Atunci, de ce nu v-a¡i fåcut asigurare?, a venit replica. Pentru cå nu se gåse¿te asigurator care så accepte aceste riscuri. De ce nu a¡i irigat? A¿ vrea så irig, dar nu am sursa de apå. Interogatoriul a continuat a¿a, iar la final a venit refuzul”. Arion este de acord cå traderii ¿i båncile nu se cramponeazå de certificatul de la Camera de Comer¡. Înså avertizeazå cå unii furnizori de inputuri vâneazå profit tocmai prin strânsul cu u¿a al clien¡ilor fermieri, în situa¡ii de cumpånå. “Dacå nu achi¡i inputurile la termenul scadent, în lipsa certificårii for¡ei majore pierzi bonusul de 30% (de fapt, se aplicå o penalitate) ¿i ¡i se aplicå o dobândå penalizatoare de 2-3% pe lunå. Unii fermieri au cåzut în plaså, gajând împrumuturi pentru inputuri inclusiv cu terenurile în proprietate. Sunt cazuri în care se pierd ferme prin acest mecanism”. Florentin Bercu, director executiv UNCSV, spune cå fermierii pe care îi reprezintå î¿i doresc un program de garantare a creditelor specific pentru Agriculturå ¿i deplânge întârzierea cu care se vor achita despågubirile. “Situa¡ia e dramaticå în multe ferme. Se fac împrumuturi bancare pentru achitarea salariilor”. În privin¡a asigurårilor agricole, ¿i UNCSV militeazå pentru introducerea obligativitå¡ii. “Ar scådea costul asigurårii ¿i nici nu ar mai fi acelea¿i probleme la plata despågubirilor”. Profitul Agricol 26/2020

CULTURI

VEGETALE Telehuz> salvarea fermelor st\ în amânarea ratelor bancare Despågubirile de stat pentru culturile calamitate de secetå ajutå, dar nu ajung. Ce se mai poate face pentru salvarea fermelor grav afectate? Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, considerå cå Guvernul trebuie så intermedieze un acord cu sectorul bancar, pentru amânarea ratelor ¿i u¿urarea condi¡iilor de ob¡inere a capitalului de lucru.

acå nu se va realiza acest acord, pe lângå iminentul faliment al multor ferme, ¿ocul se va transmite pe lan¡ ¿i se vor genera arierate la furnizorii de inputuri, la arendatori, ¿i, în cele din urmå, la stat. Guvernan¡ii par interesa¡i de generarea acordului, înså råmâne de våzut în ce måsurå îl va agrea Banca Na¡ionalå. Pierderile fermelor din jude¡ele cele mai grav afectate de secetå sunt foarte mari, de 3.000 - 4.000 de lei/ha. Despågubirile anun¡ate de ministrul Oros acoperå doar o påtrime sau cel mult o treime din aceste pierderi. Practic, despågubirea reprezintå cam valoarea unei arende medii din Bårågan. Dar în structura costurilor unei ferme mai intrå salariile, ratele bancare la creditele contractate pentru investi¡ii în fermå, datoriile cåtre furnizorii de inputuri. Unii fermieri au contractat împrumuturi bancare sau la ifn-uri pentru plå¡i curente (salarii). Al¡ii negociazå deja

Profitul Agricol 26/2020

amânåri ale plå¡ilor scadente dupå recolta de grâu, orz ¿i rapi¡å, în speran¡a unor produc¡ii mai bune la culturile de primåvarå - de¿i, în multe cazuri, floarea-soarelui este deja compromiså ¿i nici porumbul nu se simte prea bine. În aceste condi¡ii, momentul plå¡ii despågubirilor a devenit de importan¡å capitalå. “Noi speråm ca despågubirile så vinå la timp pentru a acoperi o parte din datoriile cåtre furnizori. Sunt mul¡i furnizori care cesioneazå cåtre bånci crean¡ele fermierilor, iar apoi transferå costurile cåtre noi. Dacå sunt de bunå credin¡å, folosesc acelea¿i sume. Al¡ii invocå clauze contractuale ¿i penalizeazå”, explicå Telehuz. Fermele, chiar dacå sunt administrate de persoane juridice, nu se calificå pentru derogårile acordate prin OUG 37 firmelor afectate de pandemie. Chiar dacå s-ar fi calificat, o derogare de platå de numai 9 luni nu ar fi fost suficientå. “Cash-flow-ul nostru este sezonier, deci avem nevoie de o amânare de 12 luni, adicå pânå la recolta din 2021”. În mod regulat, BNR obligå båncile ca sumele rezultate din ratele amânate så fie transformate în provizioane. Înså mecanismul din OUG 37 prevede ca båncile så nu mai raporteze în centrala de risc bancar amânarea plå¡ii ratelor ca pe o restructurare de datorie. Mecanismul ar trebui så fie acela¿i în cazul unei ordonan¡e cu dedica¡ie pentru sectorul agricol. “Efectiv, Guvernul nu va cheltui niciun ban dacå va convinge BNR så le acorde ¿i fermierilor afecta¡i de pandemie ¿i de secetå o derogare.

Nu ¿tim exact ce impact ar avea måsura asupra rezervelor BNR”. Pe lângå aceste facilitå¡i ce implicå suportul statului, într-o formå sau alta, fermierii î¿i pot ajuta afacerea cu o infuzie de capital rezultatå din finan¡area sau refinan¡area unor active precum terenurile agricole. Apoi, cei care ¿i-au asigurat culturile la secetå vor primi despågubirile cuvenite. Din påcate, asigurarea la secetå råmâne un produs cu un cost aproape prohibitiv, a¿a cå numårul beneficiarilor råmâne redus. Tot din påcate, asigurarea la înghe¡urile târzii, pe care o contracteazå mai mul¡i fermieri, nu a fost acoperitoare anul acesta: din cauza suprapunerii cu seceta, nu s-a putut face distinc¡ia clarå între efectele unui risc ¿i ale celuilalt, iar societå¡ile de asigurare refuzå så achite despågubiri. Unii fermieri vorbesc de o ac¡iune colectivå împotriva societå¡ilor de asigurare, înså Telehuz considerå cå nu aceasta este calea. “Putem încerca så ob¡inem condi¡ii de asigurare mai bune pe viitor, de¿i asiguratorii vor fi foarte reticen¡i dupå anul acesta”.

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE Melia - orz Toleran¡å foarte bunå la cådere, MMB ¿i maså hectolitricå foarte bune, proteinå 10-12%. Semitardiv, talie medie-înaltå, furaj. Profil agronomic (1slab; 9 - excelent): toleran¡å la temperaturi scåzute - 6, capacitate de înfrå¡ire - 7, rezisten¡å la cådere - 8, toleran¡å la boli - 7, toleran¡å la ar¿i¡å ¿i secetå - 7, poten¡ial de produc¡ie - 8. Norma de semånat 400-450 b.g/mp. Solindo CS - grâu Produc¡ii ridicate ¿i rusticitate, rezisten¡å la Eysiphe Graminis, greutate specificå ridicatå, tehnologie Chlortoluron. Timpuriu, aristat, pentru panifica¡ie, talie micå-medie, MMB foartebun, greutate hectolitricå 78-80, proteinå 13-16%, gluten 29-33%. Profil agronomic (1- slab; 9 - excelent): toleran¡å la temperaturi scåzute - 7, capacitate de înfrå¡ire - 7, rezisten¡å la cådere - 7, toleran¡å la boli - 8, toleran¡å la ar¿i¡å ¿i secetå - 7, poten¡ial de produc¡ie - 8, calitå¡i de panifica¡ie - 7. Norma de semånat 400-450 b.g/mp. Somtuoso CS - grâu Rezisten¡å la cådere, toleran¡å bunå la rugini ¿i fuzariozå. Semitimpuriu, aristat, MMB foarte bun, greutate hectolitricå 77-80, proteinå: 13,5-16%, gluten: 29-34%. Profil agronomic (1slab; 9 - excelent): toleran¡å la temperaturi scåzute - 6, capacitate de înfrå¡ire - 7, rezisten¡å la cådere - 8, toleran¡å la boli - 8, toleran¡å la ar¿i¡å ¿i secetå - 7, poten¡ial de produc¡ie 8, calitå¡i de panifica¡ie - 7. Norma de semånat 400-450 b.g/mp. Montecristo CS - grâu Toleran¡å foarte bunå la boli foliare ¿i ale spicului, foarte bunå alternativitate. Timpuriu, aristat, talie micå-medie, MMB foarte bun, greutate hectolitricå 80-83. Con¡inut de proteinå 12,5-17%, gluten 27-31%. Profil agronomic (1- slab; 9 - excelent): toleran¡å la temperaturi scåzute - 7, capacitate de înfrå¡ire - 7, rezisten¡å la cådere 8, toleran¡å la boli - 7, toleran¡å la ar¿i¡å ¿i secetå - 7, poten¡ial de produc¡ie - 8, calitå¡i de panifica¡ie - 7. 24

Caussade Semences a lansat un

sistem de comenzi online CS Plus este o platformå integratå în site-ul de prezentare caussade-semences.ro care le permite fermierilor så-¿i plaseze comanda de semin¡e. Sistemul este un proiect mai vechi care a fost accelerat în contextul pandemiei ¿i al distan¡årii sociale. “Fermierii beneficiazå practic de aceea¿i ofertå comercialå care este aplicatå în teren de cåtre colegii no¿tri”, explicå Mihail ªerban, manager de marketing la Caussade Semences. Important de re¡inut este cå plata nu se face la plasarea comenzii. Rela¡ia comercialå este una clasicå, între fermier ¿i distribuitor. Echipa Caussade Semences, mai exact cei patru directori regionali ¿i directorul na¡ional, confirmå mai întâi comanda cu fermierul ¿i o transmite distribuitorului ales de a c e s t a . Pre¡urile sunt afi¿ate în site doar

pentru a ajuta în luarea deciziei. Sunt nivelurile maxime pe care le poate plåti fermierul. Potrivit lui Mihail ªerban, Caussade are rela¡ii comerciale cu majoritatea distribuitorilor. Dacå totu¿i nu are o rela¡ie cu distribuitorul preferat de fermier, existå posibilitatea ca un alt distribuitor så-l aprovizioneze pe acela. Pe de altå parte, dacå sunt cantitå¡i mari implicate, comanda fermierului poate så fie începutul unei rela¡ii comerciale cu un distribuitor cu care Caussade Semences nu colabora anterior. În prezent, pentru a plasa o comandå nu este necesar un cont de utilizator. Planul companiei este ca platforma så fie dezvoltatå. Fermierii î¿i vor putea crea un cont ¿i vor ob¡ine beneficii pentru fidelitate în func¡ie de numårul de comenzi ¿i cantitatea comandate. ¥n plus, Caussade a lansat un numår telefon de suport (0374.490.102) pentru a råspunde solcitårilor legate de platforma de vânzare ¿i pentru întrebårile tehnice ori comerciale.

Adrian MIHAI

Mihail {erban, marketing manager Caussade Semences

Asigurare integralå de rapi¡å Caussade Semences face o asigurare la cultura de rapi¡å. În cazul în care cumpårå peste 30 de doze de rapi¡å, fermierii care nu reu¿esc så aibå o culturå viabilå la intrarea în iarnå primesc un voucher compensator cu o ofertå 1 +1 bonus pentru culturile de primåvarå, floarea-soarelui ¿i porumb. Noutatea este cå, în cazul în care fermierul ia cel pu¡in 60 de doze, despågubirea este integralå. Nu va putea înså opta pentru hibridul de floarea-soarelui, nou lansat, Kaledonia HO CL. Profitul Agricol 26/2020

Marile companii [i lupta lor împotriva schimb\rilor climatice Conform unui sondaj Syngenta realizat la nivel global, la care au participat fermieri-cheie din SUA, Fran¡a, China, Brazilia, India ¿i Africa, s-a constatat cå 72% dintre ace¿tia sunt îngrijora¡i de impactul pe care schimbårile climatice îl vor avea asupra produc¡iei agricole, asupra sånåtå¡ii animalelor ¿i capacitå¡ii acestora de a face afaceri în urmåtorii cinci ani. Un sondaj separat, la care au participat fermierii europeni, a aråtat cå 46% dintre ace¿tia au declarat cå afacerile lor au fost afectate în mod semnificativ de pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, 53% au declarat cå schimbårile climatice råmân prioritatea imediatå, iar 63% au fost de acord cå schimbårile climatice vor avea un impact mai mare asupra activitå¡ii lor decât Covid-19 în urmåtorii cinci ani. Grupul Syngenta a lansat såptåmâna trecutå noul Good Growth Plan, plasând lupta împotriva schimbårilor climatice ¿i a pierderii biodiversitå¡ii în centrul redresårii agriculturii în urma efectelor economice ¿i sociale ale restric¡iilor Covid-19. Vechiul Good Growth Plan a fost lansat în 2013 ¿i î¿i propunea readucerea într-o stare bunå a peste 14 milioane de hectare de teren agricol aflate într-o 26

stare avansatå de degradare ¿i îmbunåtå¡irea biodiversitå¡ii pe mai mult de 8 milioane de hectare. Noul Good Growth Plan include angajamente pentru a reduce amprenta de carbon a agriculturii ¿i pentru a ajuta fermierii så facå fa¡å condi¡iilor meteorologice extreme. Erik Fyrwald, CEO-ul grupului Syngenta, declara cå “economia ¿i agricultura încep så se reclådeascå odatå cu reducerea treptatå a restric¡iilor Covid-19. Trebuie så sprijinim fermierii în vederea redresårii acestora, punând lupta împotriva schimbårilor climatice ¿i a pierderii biodiversitå¡ii în centru.” În cadrul noului Good Growth Plan, Syngenta se angajeazå så investeascå 2 miliarde de dolari în agriculturå durabilå pânå în 2025 ¿i så aducå pe pia¡å douå descoperiri tehnologice în fiecare an. Angajamentele specifice din noul plan sunt împår¡ite în patru domenii: - Accelerarea inova¡iei pentru fermieri ¿i naturå - Depunerea eforturilor pentru o agriculturå neutrå din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon - Ajutorarea oamenilor pentru a

råmâne în siguran¡å ¿i sånåto¿i - Parteneriatul pentru impact Planul include angajamentul de a reduce intensitatea emisiilor de dioxid de carbon ale opera¡iunilor sale cu 50% pânå în 2030 pentru a veni în sprijinul obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbårile climatice. Alexandra Brand, Chief Sustainability Officer în cadrul Grupului Syngenta, a spus: “Când vorbim cu fermierii, observåm cå ace¿tia sunt primii care sunt afecta¡i de schimbårile climatice ¿i de pierderea biodiversitå¡ii. Acum restric¡iile Covid ar putea avea, de asemenea, efecte de lungå duratå asupra sectorului alimentar ¿i agricol”. Un exemplu care demonstreazå profunzimea angajamentului pe care Grupul Syngenta îl realizeazå este anun¡ul unui parteneriat cu re¡eaua Solidaridad. Obiectivul såu este implementarea solu¡iilor sustenabile la scarå care conferå abilitatea comunitå¡ilor agricole så ob¡inå securitatea alimentarå într-un numår de regiuni în curs de dezvoltare. Un astfel de proiect este axat pe cafeaua din Columbia, care î¿i propune så ajute micii producåtori så-¿i creascå veniturile cu 25% prin combarea gândacului negru de cafea. Profitul Agricol 26/2020

CULTURI VEGETALE Corteva: rapi¡a ar trebui semånatå în septembrie Chiar dacå a trecut prin ani deosebit de grei, rapi¡a va reprezenta una dintre op¡iunile importante ale fermierilor, considerå Jean Ionescu, director general Corteva Agriscience pentru România ¿i Moldova. Dar, spune Ionescu, semånatul rapi¡ei ar trebui mutat din luna august în luna septembrie, chiar începutul lunii octombrie, când probabilitatea de pluviometrie crescutå este semnificativ mai mare. “Am discutat cu fermierii ¿i vor semåna în septembrie, chiar începutul lui octombrie. Cred cå vom avea succes mai mare cu aceastå culturå în România. Exper¡ii no¿tri tehnici vor veni cu mai multe detalii”, a precizat managerul. FarmForum.ro - platformå de comunicare Såptåmâna trecutå a fost lansatå platforma de comunicare FarmForum, loc de întâlnire pentru fermieri, cercetare ¿i consumatori. Este prima platformå de acest gen care apar¡ine fermierilor. "Mesajele nu vor fi doar în limbaj tehnic, de¿i sec¡iunea de reportaje tehnice va fi cea mai importantå. Chiar dacå este o ini¡iativå sus¡inutå de APPR, ea se adreseazå tuturor fermierilor care fac tehnologii performante ¿i vor så aibå acces la cele mai inovative tehnologii din agriculturå", a anun¡at Alina Cre¡u, director executiv APPR. Asocia¡ia a observat un interes în cre¿tere al consumatorului de a cunoa¿te mai bine originea produselor ¿i modul în care se face agricultura modernå. Acesta are astfel posibilitatea de a ob¡ine informa¡iile din surse autorizate, pentru a nu-¿i crea opinii eronate despre ce înseamnå agricultura. “Vrem så coordonåm campaniile de comunicare în interesul fermierilor”, a mai adåugat Alina Cre¡u. 28

Flexi - solu]ia Summit Agro pentru prevenirea scutur\rii silicvelor ing. M\rg\rint NI}|-DRAGOMIR

FLEXI-Avantaje  Se reduce numårul silicvelor cråpate pânå la recoltare ¿i în timpul recoltårii;  Cre¿te productivitatea la unitatea de suprafa¡å prin reducerea masivå a pierderilor de såmân¡å, care, la rândul ei, duce la diminuarea samulastrei în cultura care urmeazå;  Nu existå efecte adverse;  Se îmbunåtå¡e¿te calitatea produc¡iei;  Nu este afectat procesul natural de pierdere a apei din plantå (maturitatea semin¡elor ¿i desicare naturalå).

director tehnic Summit Agro România

Flexi este un adjuvant ce poate fi utilizat la toate culturile agricole cu fructul påstaie, printre care ¿i cea de rapi¡å, pentru a reduce pierderile de produc¡ie datorate cråpårii ¿i scuturårii silicvelor. La rapi¡å, prin aplicare, produsul formeazå o membranå de latex/plaså cu rol de men¡inere a silicvelor întregi, reducând astfel foarte mult pierderile de produc¡ie prin scuturare. Se recomandå aplicarea la fenofaza de silicve verzi ¿i elastice (BBCH 80) sau în faza de silicve aproape maturate - semin¡e negre ¿i tari (BBCH 89). Pentru rapi¡å, cereale, mazåre, soia, fasole, doza recomandatå este de 0,5 - 1,0 L/ha în 250 - 400 litri apå. Flexi se folose¿te cu succes ¿i la cultura de cereale påioase, pentru reducerea pierderilor prin scuturare ori a fenomenului de încol¡ire în spic. Ploile

cåzute în perioada de recoltare duc la întârzierea recoltårii ¿i la scåderea calitå¡ii produc¡iei, prin încol¡irea semin¡elor în spic, risc mare de instalare a bolilor la spic, cre¿terea costurilor de condi¡ionare a produc¡iei etc. Înså Flexi formeazå o membranå semipermeabilå în jurul boabelor din spic, reduce absorb¡ia apei din ploaie ¿i rouå, diminuând riscul de încol¡ire a boabelor în spic.

Efectul utiliz\rii produsului FLEXI nr. semin¡e scuturate /mp

Data aplic\rii 18.06.2008

Data recolt\rii> 15.07.2008

Sursa> Summit Agro România Profitul Agricol 26/2020

CULTURI VEGETALE

Cum se va asigura necesarul de s\mân]\ de grâu Suprafe¡ele de producere de såmân¡å nu mai realizeazå cantitå¡ile prognozate. Mihai Miri¡escu, director general Saaten-Union, estimeazå cå, în loc de 4,5-5 t/ha, produc¡ia ajunge la 2,5-3 t/ha. În plus, såmân¡a de acum nu este la fel de calitativå ca cea din anii trecu¡i. Un alt aspect este cå o parte din fermierii care foloseau såmân¡å proprie nu o mai pot face din cauzå cå le-au fost distruse de secetå. În aceste condi¡ii, Saaten-Union a fåcut deja comenzi în stråinåtate pentru a aduce såmân¡å C1 în România. Chiar dacå presupune costuri suplimentare de transport, Miri¡escu spune cå va încerca så men¡inå pre¡urile de vânzare, dar totu¿i este previzibilå o cre¿tere moderatå fa¡å de anul trecut. Ar putea aduce pânå la o mie de tone. Important pentru firmå nu este så asigure numai cantitatea totalå, ci ¿i pe fiecare soi în parte. “Dacå un soi îl scoatem, la anul va fi greu så-l reintroducem”, spune Miri¡escu. Au fost cåutate ¿i solu¡ii de rezervå. “Am cåutat C2 pentru cå am vrut så avem un backup, astfel încât fermierii care agreeazå soiurile noastre så nu aibå de suferit. Am identificat unele suprafe¡e pentru cå noi avem un departament tehnic care inspecteazå în câmp, în paralel cu Inspectoratele de Såmân¡å, suprafe¡ele respective. Dacå suprafe¡ele nu corespund din punct de vedere calitativ, nu le iau, pentru cå am creat un anumit standard. Chiar dacå este deficit de såmân¡å. Dacå nu am suficientå såmân¡å, nu vreau så renun¡ la calitatea semin¡ei.”

De aceea, Mihai Miri¡escu a luat måsuri pentru ca procesarea semin¡elor så se facå într-un flux mai mic. Existå posibilitatea ca såmân¡a så nu fie omogenå: dimensiunile så fie diferite, o parte så fie ¿i¿tave sau bobul så fie prea umflat. “Ca så nu afectåm calitatea, am stabilit så reducem fluxul. Dacå înainte fåceam 30 t în opt ore, acum aceea¿i cantitate e procesatå în 10-12 ore”, spune managerul. Cre¿te astfel precizia procesårii. Dupå ce efectele secetei au devenit evidente, MADR a ini¡iat un set de ac¡iuni menite så redreseze balan¡a na¡ionalå a semin¡elor de cereale påioase de toamnå ¿i a luat måsuri pentru depå¿irea eventualelor situa¡ii de crizå de såmân¡å certificatå. Echipele de evaluare ¿i control, alcåtuite din consilieri ai Direc¡iei Monitorizare Inspec¡ii Verificare ¿i Control (DMIVC), Institutului de Stat pentru Testarea ¿i Înregistrarea Soiurilor (ISTIS), precum ¿i din câte un reprezentant din cadrul ITCSMS/LCCSMS, au efectuat verificåri în mai multe jude¡e care au comunicat identificarea de suprafe¡e suplimentare de cereale påioase. Potrivit MADR, activitatea de evaluare a vizat verificarea suprafe¡elor identificate ¿i comunicate, pentru includerea în programul anual de multiplicare, sub aspectul îndeplinirii cerin¡elor legale (documente de identitate ¿i calitate a semin¡ei, acorduri de multiplicare etc.), precum ¿i estimarea produc¡iei de såmân¡å ce poate fi ob¡inutå la hectar, în vederea compensårii pierderilor produse de seceta prelungitå din primåvara acestui an. Conform unei comunicåri a ministerului de la jumåtatea lui iunie la nivel na¡ional, au fost identificate, în vederea includerii în programul na¡ional de multiplicare, urmåtoarele suprafe¡e ¿i produc¡ii:

“ Ca så nu afectåm calitatea, am stabilit så reducem fluxul. Dacå înainte fåceam 30 t în opt ore, acum aceea¿i cantitate e procesatå în 10-12 ore.

“

-18.709,3 ha culturi semincere suplimentare de grâu de toamnå, cu o produc¡ie semincerå estimatå de 87632,5tone; -1043,4 ha culturi semincere suplimentare de orz de toamnå, cu o produc¡ie semincerå estimatå de 5716 tone; - 401 ha culturi semincere suplimentare de triticale, cu o produc¡ie estimatå de 2200 tone såmân¡å de triticale. Ac¡iunile de verificare ¿i identificare de noi suprafe¡e de cereale påioase au continut cu precådere în jude¡ele în care fenomenul de secetå nu a fost prezent. Spre exemplu, în cazul grâului, cantitatea suplimentarå ar echivala, la o normå 220 kg/ha, cu necesarul de såmân¡å pentru 400.000 ha. “Este posibil så se apropie de necesarul de såmân¡å”, apreciazå Mihai Miri¡escu. El este ¿i pre¿edinte al AMSEM Asocia¡ia Amelioratorilor, Producåtorilor ¿i Comercian¡ilor de Såmân¡å ¿i Material Såditor din România. Aduce în aten¡ie faptul cå, potrivit legisla¡iei, såmân¡a care se aprobå C2 fermierii ¿i inspectoratul de såmân¡å nu se poate så o vândå decât cu aprobarea companiei care a omologat soiul. Firma sa nu primise nici o astfel de solicitare.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 26/2020

CULTURI VEGETALE

Produc]ii de pân\ la

7.000 de kg la ha la grâu în Timi[ Direc¡ia Agricolå Jude¡eanå Timi¿ a fåcut o verificare pe câmp, joi 2 iulie 2020, pentru a constata starea culturilor ¿i stadiul în care se aflå recoltatul la cerealele påioase, iar cu acest prilej s-a realizat ¿i o preevaluare la porumb ¿i la floarea-soarelui.

Prof. univ. dr. Doru Petanec, directorul DAJ Timi¿, a explicat: “Am fost cu colegul meu Ionicå Prohab, ¿eful de Serviciu, ¿i am discutat direct cu fermierii pe care i-am gåsit pe teren. Am fåcut ¿i o evaluare la grâu. Am fost ¿i la douå depozite. Situa¡ia e bunå pânå acum. Avem produc¡ii de grâu mai mari sau mai mici, în func¡ie de cum au venit ploile în teritoriu. Sunt zone unde s-au ob¡inut 4.000 de kg la ha, dar ¿i zone cu 7.000 de kg la ha. La rapi¡å fermierii au ob¡inut ¿i 3,5 tone la ha. Grâul are indici buni de calitate, 80-82 masa hectolitricå ¿i 14% pro-

teinå, iar la orz, 66 masa hectolitricå. Floarea-soarelui ¿i porumbul aratå excep¡ional. A apårut spicul ¿i påpu¿a la porumbul timpuriu. Câmpul aratå bine, iar produc¡iile la cereale påioase nu sunt la nivelul anului 2019, dar sunt bune, în condi¡iile în care toamna, iarna

¿i primåvara au fost ostile agriculturii. Acum så nu vinå furtunile ¿i ploile så îi împiedice pe fermieri så termine recoltatul. În rest este bine”.

Gh. MIRON

Fondul mutual pentru s\mân]\ În aceastå primåvarå, atunci când efectele secetei erau deja clare, fermierii Nicolae Sitaru, din Ialomi¡a, ¿i Ilie Popescu, din Olt, au stabilit un principiu de colaborare pe termen lung: så¿i vândå såmân¡å C2 de grâu la pre¡ de panifica¡ie, în anii în care unul dintre ei are probleme din cauza secetei în a-¿i asigura necesarul pentru semånat. Au fåcut acest lucru întrucât amândoi î¿i amintesc cå în 2003 pre¡ul semin¡ei de grâu ajunsese la 3 lei/kg. Profitul Agricol 26/2020

Fermele lor sunt în zone geografice diferite, astfel încât existå ¿anse ca så nu fie foarte afecta¡i amândoi de lipsa apei. Pe de altå parte, nici distan¡a nu este foarte mare, astfel încât så creascå excesiv costurile de transport. Totu¿i, anul acesta Sitaru nu a pus în aplicare conven¡ia. A gåsit ceva mai aproape, la colegi din Teleorman, såmân¡a, pe care o va selecta ¿i trata.

“Dacå ai ¿ti cå e un an bun, ai plåti såmân¡å bazå”, spune fermierul, care se teme så nu urmeze încå un an dificil. Anul acesta, din cele 1.000 ha a întors jumåtate. Aproape de final cu recoltatul suprafe¡ei råmase, estima cå va recolta o tonå/ha. Pe o suprafa¡å de 114 ha a ob¡inut doar 370 kg/ha.

Adrian MIHAI 31

CULTURI VEGETALE

Ferma de 200 ha trece mai u[or de secet\ decât cea de 1.000 re. Dar cu ce cost? Patru tone de orz/ha pot aduce un profit mai mare ca opt tone/ha, în func¡ie de cheltuieli”.

Vasile Datcu lucreazå aproape 250 de ha la Måxineni, în jude¡ul Bråila, cu un profit mediu multianual de 350 de euro/ha. De¿i produc¡iile sale sunt decimate de secetå, nu are emo¡ii så treacå anul calamitat, fiindcå este capitalizat. Este convins cå dacå ar fi påstrat cele 2.300 de ha pe care le administra la finele anilor ‘90, acum s-ar fi confruntat cu probleme mult mai grave. “Sper ca pandemia ¿i seceta asta så-i trezeascå pe marii latifundiari”. Strategia sa este cå fermierul trebuie fie extrem de precaut, de conservator, pentru a se pune la adåpost de capriciile vremii. Afacerile în agriculturå trebuie gândite pentru situa¡ii de crizå. Argumentul lui Datcu este cå mersul lucrurilor în agriculturå nu e acela¿i cu cel din industrie, unde, în cazul unei crize, a pråbu¿irii cererii din pia¡å, se reduce produc¡ia ¿i, în cele mai multe cazuri se poate func¡iona la ralanti o perioadå, evitându-se colapsul. În schimb, impactul naturii este imediat, iar strategia “la ralanti” nu func¡ioneazå în agriculturå. Dacå salvarea este în interven¡ia imediatå în câmp - de exemplu, la irigat - cel cu suprafa¡a mai micå poate cå reu¿e¿te, înså cel cu suprafa¡a mare nu se va putea mi¿ca la fel de repede. Rezultatul? În ferma de 200 ha poate se salveazå 150 ha. În cea 32

de 1.000 de ha se salveazå 200 ha. “Am un amic fermier cu 1.400 de ha. A scos o produc¡ie de 500 de kg/ha ¿i acum încearcå så vândå ni¿te teren ca så-¿i salveze afacerea”. Vasile Datcu mai puncteazå un element de diferen¡iere în favoarea fermei de 200 ha. Este vorba de principalul argument pe care îl invocå în favoarea lor marii fermieri: capacitatea investi¡ionalå mai mare, care oferå posibilitatea de achizi¡ie a unor utilaje cu randament sporit. Înså, asta este o sabie cu douå tåi¿uri. O combinå sau o autopropulsatå sunt foarte costisitoare ¿i nu pot fi utilizate decât douå luni pe an, restul timpului fiind în conservare ¿i degradându-se inevitabil. “Dupå câ¡iva ani, ferma mare are nevoie de al¡i 250.000 de euro, pentru înlocuirea utilajului. Asta e o risipå extraordinarå. Sigur, produc¡ia e mai ma-

Datcu nu crede nici în mitul profitabilitå¡ii investi¡iilor în depozitare, pe care numero¿i fermieri, deopotrivå mari ¿i mici, le considerå obligatorii. Aici, probabil cå experien¡a personalå ¿i-a pus prea mult amprenta. “E bine så ai un mic tampon, dar nu så însilozezi toatå produc¡ia, generându-¡i alte costuri. Am încercat ¿i eu, o datå, så nu vând la recoltat. ªi m-am påcålit, fiindcå în decembrie pre¡ul grâului scåzuse cu 30%”. Se poate face profit în agricultura mare ¿i de pe o suprafa¡å de 100 de ha, înså Datcu considerå cå suprafa¡a idealå este între 200 ¿i 400 - maxim 500 ha. Dacå ai 100 de ha, dotårile vor fi mai problematice. În ce-l prive¿te, Datcu are douå tractoare moderne de 100-150 CP, o combinå New Holland, luatå pe proiect în 2007, ¿i una John Deere, luatå de ocazie din Italia, cu 45.000 de euro. Încå un element de diferen¡iere fa¡å de multe ferme mari, poate cel important: 500 de hectare dintre cele 700 pe care le lucreazå Datcu ¿i fiul såu sunt în proprietate. Neavând de achitat arendå decât pe mai pu¡in de o treime din suprafa¡å, fire¿te cå ¿i costurile sunt scåzute. Astfel, cheltuiala la hectar, de¿i variazå mult, de la un an la altul, se situeazå între 1.000 ¿i 2.000 de lei pentru grâu/orz, respectiv 2.500 - 3.000 de lei la porumb. Produc¡iile din anii mediibuni: 4,5 - 5 tone de orz/grâu; 2 - 3 tone soia; porumb 8,5 - 11 tone, floare 2 - 2,5 t/ha. Când e så tragå linia, Datcu scade între 5 ¿i 10 procente - pierderi cauzate de mistre¡i ¿i de furturi. Iar subven¡iile le påstreazå pentru anii grei, ca acesta.

Robert VERESS Profitul Agricol 26/2020

Profitul Agricol 26/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR APCPR cere o lege clar\ a porcului Pe 18 iunie, conducerea APCPR a avut prima reuniune la Palatul Victoria cu premierul Ludovic Orban, cu ministrul Nechita-Adrian Oros, cu Emil Dumitru. Atunci, pe 18 iunie, prim-ministrul Ludovic Orban le-a dat dreptate crescåtorilor de porci, dupå care le-a reamintit cå totu¿i este an electoral... Despre ce s-a discutat atunci, crescåtorii vorbesc abia acum.

proape toatå discu¡ia de la Guvern dintre Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc ¿i oficiali s-a rotit în jurul porcilor crescu¡i de ¡årani. “România e ro¿ie toatå, le-a spus oficialilor Ionel Chiriac. Se poate ca UE så-¿i ia mâna de pe noi. Noi cerem ca ¡åranii så se înregistreze sanitar-veterinar, så putem så ståpânim boala”. “Nu prea avem legisla¡ie în domeniu. De 7 luni, nu s-a luat nicio måsurå”, a acuzat Sorin Lupa¿cu, vicepre¿edinte al Asocia¡iei. “Am insistat så se reducå numårul de porci în gospodåriile popula¡iei. ªi am propus un prag maxim de 5 porci în gospodårie. Noi cre¿tem 25 de milioane de porci pe an în sisteme intensive, iar voi så cre¿te¡i 10% din efectivele de porci fårå niciun control de biosecuritate? Foarte bine cå ne låfåim în carne de porc, dar haide¡i så respectåm securitatea alimentarå. Nu mai meritå så cre¿ti porc în gospodårie.” “În acest an vom avea vârful pandemiei în gospodåriile popula¡iei ¿i în fermele comerciale, crede ¿i Adrian Balaban. Dupå inunda¡ii, cre¿te expo-

Profitul Agricol 26/2020

nen¡ial numårul de îmbolnåviri. Ar fi culmea så le cer eu ¡åranilor så nu mai creascå porci. Micul crescåtor nu e protejat sub nicio formå. Eu vând purcei samsarului, care îi vinde cu 30% mai scump la ¡åran. Porcii trebuie cumpåra¡i din surse autorizate. Motiveazå cå nu cumpårå purcei de la ferme, cå ar fi porci de cauciuc. Singura solu¡ie este colaborarea între fermieri, medicii veterinari ¿i ¡årani ca så-i convingem cå trebuie controlatå råspândirea bolii.”

“

Nu s-a întâmplat nimic cu samsarii care au împrå¿tiat pesta porcinå africanå în 2018, de la Bihor pânå la Cara¿ Severin, în jur de 50.000 de capete (sacrificate - n.r.), samsari prin¿i, dovedi¡i. Am så vå dau un exemplu ce au fåcut belgienii, cu tatå ¿i fiu prin¿i cå au împrå¿tiat pesta porcinå africanå: judeca¡i, condamna¡i ¿i închi¿i, totul în decurs de o såptåmânå”, a explicat Vladimir Månåstireanu, consultant pentru afaceri publice în cadrul APCPR ¿i fost pre¿edinte al ANSVSA.

“Noi am respectat toate regulile, am fost lovit de pestå ¿i nu vin despågubirile. Nu mai pot popula. Este a doua loviturå pentru noi, care nu primim banii la timp. Efectul va fi dezastruos: oamenii nu vor mai declara boala ¿i haosul se va generaliza”, spune Ionel Chiriac. Pe de altå parte, asocia¡ia recunoa¿te cå a colaborat foarte bine cu stafful tehnic al ANSVSA, ajungând împreunå la concluzia unui act normativ de cre¿tere a porcului în båtåturå. “Acesta a fost agreat ¿i de noi, cu concesii fåcute ¿i din partea noastrå, a¿a cum este normal într-o negociere, cu propuneri din partea noastrå ¿i asumate de autoritate, pentru cå sunt pertinente, sunt pe legisla¡ie ¿i sunt cerute de Comisia Europeanå, dar ne aflåm, dupå un an ¿i jumåtate de încercåri disperate vizavi de acest ordin, så discutåm încå de varianta numårul cinci”, spune Vladimir Månåstireanu, consultant pentru afaceri publice APCPR ¿i fost pre¿edinte al ANSVSA.

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

{i gospodarii voteaz\, nu-i a[a? Vladimir Månåstireanu, consultant pentru afaceri publice APCPR, crede cå pericolul pentru exploata¡iile de suine råmâne tot în gospodåriile ¡åråne¿ti, iar nu mistre¡ii.

“

În toamnå avem un audit FVO (Food and Veterinary Office n.r.) pe implementarea recomandårilor celorlalte misiuni de audit FVO pentru combaterea pestei porcine africane, dar pânå acum nimic nu s-a implementat, nicio recomandare, nici biosecuritatea ¿i nici ordinul privind dimensionarea.”

Månåstireanu sus¡ine cå, de¿i existå Ordinul 538 privind dimensionarea cre¿terii porcului în gospodåria popula¡iei, autoritå¡ile aratå cå nu trebuie så fie neapårat un numår maxim sau minim de porci permis. “Noi suntem insisten¡i. Da, trebuie så fie un numår maxim de porci în gospodårii. Din punctul meu de vedere, ar trebui så fie zero. Din punctul meu de vedere, medic veterinar, ar trebui så nu se mai creascå porci în gospodårii dacå vrem så devenim un stat european civilizat ¿i din acest punct de vedere. Înså, pentru cå ¡inem la tradi¡ia româneascå, ne dorim så se påstreze cre¿terea porcului în gospodårii, înså

Virusul PPA a suferit o modificare România a råmas cu 120.000 de scroafe din cauza pestei porcine africane. Ca så revenim la efectivele de dinaintea epidemiei, ar trebui så avem 400.000 de scroafe. Pierderile din industria cre¿terii porcului, directe ¿i indirecte, se apropie de un miliard de euro pânå la aceastå orå, iar pierderile prin deficitul de balan¡å comercialå au depå¿it ¿i ele un miliard de euro. Cu toate acestea, în mod paradoxal, pre¡ul la poarta fermei scade, înså cre¿te constant în galantare. “Dacå nu era pandemia, acum ar fi fost 10 lei kilogramul de porc în viu la poarta fermei”, crede Adrian Balaban. China a pierdut 25 de milioane de scroafe ¿i absoarbe toate cantitå¡ile de carne din lume. Spania vinde tot în China, nu are rezerve de carne. Pre¡ul din Germania nu a scåzut - 1,66 de euro kilogramul. “Am avut pre¡uri de 9 lei, dar ¿i de 4 36

lei la poarta fermei. Toatå lumea vrea carne ieftinå de porc, iar porcul så fie unul vesel, så asculte muzicå”, spune Sorin Lupa¿cu. “Genotipul 2 de pestå porcinå africanå, cu care ne confruntåm noi acum, omoarå tot, spune Adrian Balaban. Nu s-au gåsit mistre¡i cu imunitate. Asuma¡i-vå derogårile din Directiva europeanå, ni se spune la Bruxelles, dar nu vrea nimeni så ri¿te pentru fermieri. Nicåieri nu se aplicå legea europeanå atât de absurd ca la noi”, spune Adrian Balaban. Ioan Lado¿i a lansat o rachetå: “Se spune mereu cå pesta porcinå africanå nu trece la om, dar cine poate garanta cå acest virus nu va suferi o muta¡ie într-o zi ¿i va contamina astfel ¿i oameni? Ce va fi atunci?”

pagin\ de

Viorel PATRICHI

ne dorim så se respecte cu stricte¡e anumite reguli: biosecuritate, identificare, controlul circula¡iei, dacå nu restric¡ionarea circula¡iei, fårå reproduc¡ie ¿i fårå comercializare. Cine vrea så comercializeze, så o facå în cadrul legal ¿i så se fiscalizeze, så î¿i construiascå microfermå pe fonduri europene dacå poate accesa ¿i så î¿i punå condi¡ii minime de biosecuritate, a¿a cum vor fi gândite ¿i trecute, într-un final, într-un anumit ordin de biosecuritate ¿i så respecte toate regulile de bun-sim¡ pentru cre¿terea porcului”. Cam a¿a gândesc ¿i medicii veterinari de la ANSVSA, ¿i marii crescåtori de porci.

Crescåtorii de porc nu au reu¿it så discute cu premierul Orban despre legea reproduc¡iei fiindcå nu mai era timp. Ei cred cå este din cauzå cå legea a fost promovatå de PSD, iar politicienii parcå au alergie la proiectele altora. “Concluzia a fost cå alegerile se desfå¿oarå sigur în acest an”, a subliniat Sorin Lupa¿cu. Orice fermå de 1-50 de porci trebuie så fie la minim 100 de metri de orice locuin¡å, 51100 de porci - 200 de metri, 101 1000 de porci - 500 de metri, 501 10.000 de capete - 1000 de metri ¿i ferma cu peste 10.000 de porci la 1500 de metri. Un ordin ANSVSA din 2014 aratå cå este ilegal så se creascå porci caså lângå caså. “Cu ce aparat måsoarå disconfortul olfactiv?, întreabå Sorin Lupa¿cu. Ne trimit pe to¡i fermierii la o singurå institu¡ie pentru a måsura noxele. De ce a dat primarul autoriza¡ie pentru construc¡ia caselor lângå ferme? Ce vinå are crescåtorul aici?” Profitul Agricol 26/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ionel Chiriac a[teapt\ desp\gubirile de peste trei luni Ionel Chiriac este director la compania Danbred din Slobozia, jude¡ul Arge¿. Exploata¡ia a fost lovitå de pesta porcinå africanå ¿i directorul a trebuit så distrugå toatå genetica aduså din Danemarca. Aceastå exploata¡ie a avut 5.500 de scroafe care produceau 180.000 de purcei. În plus, îngrå¿a 100.000 de porci. Este un grup de 4 proprietari. În lunile octombrie-noiembrie 2019, a apårut primul focar la una din cele douå ferme din Slobozia. Nu a reu¿it så izoleze a doua fermå. Au fost eutanasia¡i peste 21.000 de porci. A primit 21.000.000 de lei despågubiri pentru porcii pierdu¡i. Dupå 4-5 luni, boala a apårut ¿i în ferma de reproduc¡ie.

“Am pierdut toat\ genetica. Trebuia s\ primim 46.000.000 de lei desp\gubiri pentru a contracta [i, deci, pentru a cump\ra alte scroafe. Cea mai mare durere a mea este c\ am pierdut genetica. F\r\ sprijin financiar, nu pot s\ cump\r scroafe. Pe data de 6 iunie 2020, s-au împlinit cele 90 de zile legale pentru acordarea desp\gubirilor, dar a trecut deja luna iunie. Noi avem 98 de angaja]i pe care îi pl\tim lunar din banii acumula]i. Ne cost\ aceste cheltuieli 1.500.000 de lei pe lun\. În curând, vom pierde sus]inerea b\ncilor dac\ nu primim desp\gubirile”, spune Chiriac.

nu s-a întâmplat nimic. Boala a dispårut dupå decontaminare. Nu în¡elege cum a putut påtrunde virusul în ferma lui, chiar dacå normele de biosecuritate au fost respectate drastic. “În toate cele trei ferme, voi investi încå un milion de euro pentru normele de biosecuritate. Trebuie så avem control total asupra oamenilor ¿i a furajelor. Vom avea du¿uri automatizate. Facem trei filtre sanitar-veterinare exterioare pentru trecerea oamenilor. Vom måri perimetrul de protec¡ie pentru ferme. Nu vrem så se poatå apropia nimeni ¿i nimic de ferme”, explicå Ionel Chiriac.

Cu 7 luni în urmå, el a repopulat ferma de îngrå¿are cu purcei-santinelå ¿i

Viorel PATRICHI

Big Dutchman> ofert\ pentru cre[terea p\s\rilor Compania Big Dutchman oferå toate instala¡iile necesare pentru fermele de påsåri, de la puiul de o zi pânå la abatorizare, spune ªtefan Gabel, reprezentant de vânzåri. “A[tept\m cu interes s\ înceap\ investi]iile pentru reproduc]ie la p\s\ri. Va fi un nou impuls pentru dezvoltarea fermelor. Sigur, lucrurile se mi[c\ mai greoi cu proiectele pe fonduri europene din cauza etapelor care trebuie parcurse. Orizontul de feedback pentru asemenea proiecte este de doi-trei ani. Se implementeaz\ abia acum proiectele pe PNDR 2017-2020. Am primit multe solicit\ri [i multe se afl\ înc\ în faz\ de proiect tehnic [i chiar în faz\ de licita]ie”, explic\ {tefan Gabel.

pentru ferme sub 11.000 de capete. Au apårut ¿i clien¡i care fac ferme noi. “Apar noutå¡i în refolosirea energiei ¿i în energiile regenerabile, prelucrarea dejec¡iilor pentru transformarea lor în îngrå¿åmânt natural. Avem instala¡ii de

compostare, care se pot livra preasamblate. La gåinile ouåtoare, avem voliere din care se scot dejec¡iile la douå sau la trei zile pe bandå. La puii de carne, avem a¿ternutul, care se scoate o datå la douå luni etc.”

Pe fonduri europene, au fost favorizate fermele de pui cu peste 50.000 de capete. ¥n România, au avut mai pu¡ine solicitåri în domeniul gåinilor ouåtoare 38

Profitul Agricol 26/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Legea mirosurilor afecteaz\ grav to]i cresc\torii de animale A¿a-numita “lege a mirosurilor” a fost votatå în Camera Deputa¡ilor, cu 309 voturi pentru ¿i o singurå ab¡inere. “De ce avem nevoie de o lege a mirosurilor? Deoarece avem vid legislativ, iar Garda de Mediu a spus cå nu poate da amenzi ¿i sanc¡iona poluatorii deoarece nu existå cadru legal”, a explicat Cornel Zainea, ini¡iatorul legii ¿i deputat USR.

“

Mirosurile afecteazå pe toatå lumea. Dacå pute, pute ¿i pentru USR-ist, ¿i pentru PSD-ist, ¿i pentru UDMR-ist, ¿i pentru sårac, ¿i pentru bogat. ªi pentru cetå¡ean, ¿i pentru politician”. Rar i-am våzut pe fermierii no¿tri a¿a de revolta¡i. Senatorul Barna Tánczos (UDMR), vicepre¿edintele Comisiei pentru agriculturå din Senatul României, nu ¿tie cum a putut trece aceastå lege bizarå. “Este o gre¿ealå fatalå a Parlamentului României, un act normativ care, de¿i afecteazå fermele mari sau mici, industriale sau ferme de familie, nu a trecut prin Comisia pentru agriculturå. La repartizarea din Biroul permanent de la Camera Deputa¡ilor s-a considerat cå legea se referå strict la protec¡ia mediului. ªi, de¿i are referiri precise la fermele agricole, nu a trecut prin Comisia agricolå. Tocmai de aceea, trebuie retrimiså de la Cotroceni în Parlament, pentru o discu¡ie mai aplicatå ¿i mai temeinicå. Din påcate, colegii mei de la Camera Deputa¡ilor nu au sesizat cå existå legea referitoare la mediul înconjuråtor ¿i la diverse noxe, inclusiv din fermele zootehnice. Nici în Senat”, spune Barna Tánczos. Profitul Agricol 26/2020

Practic, aceastå nouå lege abrogå Legea 204, care le interzice primarilor så dea autoriza¡ii de construc¡ie lângå ferme. Iar legea a fost încålcatå în toatå ¡ara. “ªi acele distan¡e obligatorii între fermå ¿i case au fost stabilite arbitrar. Legea mirosului vine peste vechile norme ¿i mai pune o povarå pe umerii fermierului”, spune Barna Tánczos. “Trebuie så eliminåm prevederile echivoce. Dupå ce se delimiteazå zonele agricole cu ferme, vine primarul ¿i construie¿te infrastructura de electricitate, gaze, apå, canalizare, drumuri. ªi apar vilu¡ele, iar plângerile încep så curgå împotriva fermierilor. Vin amenzile ¿i fermierii renun¡å la afaceri. Nu este în regulå. Planurile urbanistice generale sau zonale trebuie respectate, så nu se mai permitå con-

struc¡ia caselor de vacan¡å lângå ferme. Autoriza¡iile de construc¡ie se dau în func¡ie de Planul urbanistic zonal. Nu este în regulå så transformi på¿unea în zonå locuibilå. Ar trebui ca zonele agricole så nu mai fie transformate în zone locuibile timp de 20-30 de ani”. Totu¿i, fermierul face ni¿te investi¡ii în fermå, 20 - 30 de ani este un timp scurt în via¡a unei exploata¡ii. Ar fi normal så gândim zootehnia în genera¡ii la rând. Sigur, existå ¿i crescåtori de animale care construiesc unde ¿i cum vor, dar nu despre aceia vorbim noi acum. Senatorul UDMR crede cå singura solu¡ie este så impunem totu¿i o perioadå de 50 de ani, în care nimeni nu are voie så construiascå în zona fermelor.

Viorel PATRICHI

ANUNº LICITAºIE 25 TAURINE Institutul Na¡ional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti organizeazå o licita¡ie pentru vânzarea unui efectiv de 25 capete tineret taurin femel de reproduc¡ie, din rasa Holstein, cu vârsta cuprinså între 6 ¿i 25 de luni. Licita¡ia va avea loc în data de 17.07.2020 la ora 1000. Persoanele interesate sunt invitate ca pânå la data licita¡iei så vinå la sediul institutului pentru vizionarea efectivului în vederea realizårii unei oferte. Regulamentul licita¡iei poate fi consultat pe site-ul www.ibna.ro

Ne pute¡i contacta de luni pânå vineri, între orele 0900 ¿i 1500, folosind datele de contact de mai jos: Director tehnic: dr. ing. Teodor MIHALCEA Tel.: 0722.256.825 ªef Serv. M.C.T.E.: ing. Alexandru KELEMEN Tel.: 0764.909.219 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Pre[edintele Iohannis, ultima [ans\ în fa]a legii mirosurilor Legea mirosurilor a trecut prin Comisia de mediu a Parlamentului, dar nu are avizul Ministerului Agriculturii, nici al Ministerului Justi¡iei, avertizeazå Claudiu Frânc, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România. “Pre¿edintele nu trebuie s-o promulge, trebuie s-o trimitå înapoi în Parlament. Cum po¡i så la¿i la cheremul unui primar soarta fermei? Dacå lui îi miroase sau are ceva cu fermierul, îi închide activitatea. Nu avem nici standarde pentru mirosuri”, observå Frânc. “Aceastå lege va umple tribunalele cu fermieri pentru cå ea contracareazå practic Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploata¡iilor agricole. Dupå care a venit Ordinul 119, devenit ulterior Ordinul 84, care e dat de Ministerul Sånåtå¡ii. Pentru cå Legea 204 spune cå Ministerul Sånåtå¡ii va stabili distan¡ele între ferme ¿i zonele de locuit.

Am fost la Ministerul Dezvoltårii fiindcå erau blocate toate proiectele pe zootehnie cu fonduri europene. O secretarå de stat mi-a aråtat cå în Ordinul 119 nu se pomene¿te de Legea 204, ceea ce denotå clar cå Ordinul 119 este ilegal. Atacat în contencios legislativ, picå de la primul termen. Încå nu l-am atacat. Am a¿teptat så modificåm Ordinul 119 ¿i så ob¡inem o formå corespunzåtoare. Întrucât nu se referå la Legea 204, acest ordin nu ne prive¿te.” Cu toate acestea, spune Frânc, Garda de Mediu din Mure¿ a închis 10 ferme de familie în 2018. Oamenii cre¿teau vaci, capre, porci într-un sat. Sigur, oamenii nu mai pot tråi în noxe, dar nu trebuie închise fermele. Viorel Hapenciuc de la Timi¿oara, fondatorul cooperativei TimLactAgro, crede ¿i el cå “aceastå lege este o prostie. Este an elec-

Legea 204 este supranumitå “Legea Mihai Petcu”, proprietarul Fermei Animalelor din Pantelimon. Mihai Petcu a atras aten¡ia de multe ori asupra abuzurilor pe care le fac primarii fa¡å de fermieri. “Au apårut 3.500 de case fårå autoriza¡ie în zona mea, chiar dacå exista legea. În Austria, au în aceea¿i curte ¿i vaci, ¿i porci, ¿i påsåri, ¿i pensiune, ¿i fabricå de brânzeturi. ¿i nu se supårå ANSVSA. Aruncå gunoiul pe câmp ¿i nu protesteazå nimeni. La noi nu se acordå nicio aten¡ie agriculturii. Am vorbit cu Paul Stånescu ¿i a spus cå a trecut legea fårå så ¿tie.” 40

toral ¿i to¡i voteazå fel de fel. Ini¡iatorul este inginer electronist, dar la noi e posibil orice. Cum så distrugi o fermå în care au lucrat trei genera¡ii? Se fac cartiere de case dupå ce s-a ridicat ferma.” FCBR a trimis, prin Dorel Secarå, un protest la ministrul Oros. “Cum så nu ¿tie pentru ce au ridicat mâna? Eu merg înainte cu ferma.” Dan ºandea, pre¿edintele Cooperativei Some¿-Arie¿, crede cå cei care au dat autoriza¡ii pentru vile lângå ferme trebuie så fie pu¿i la platå. În Occident, dacå un crescåtor are 15-20 de vaci, nu i se mai då voie så se dezvolte, dar nu îi închide nimeni ferma. “Eu am avut fermå în Cluj ¿i s-au fåcut hale industriale în jur. Am plecat deacolo la Apahida. Nu aveam nicio caså în jur cu 10 ani în urmå. Acum au apårut 1.000 de case la 200 de metri de fermå. De ce nu se aplicå Legea 204? Avem conflicte mari ¿i în Flore¿ti, între fermieri ¿i cei care au fåcut case ¿i blocuri între ferme.” Cooperativa Some¿-Arie¿ a trimis ¿i ea proteste la Camera Deputa¡ilor, la Ministerul Agriculturii, la Pre¿edin¡ie. “Altfel, ne vom aduna pe drumurile importante cu utilajele, iar dacå nu vor ¡ine seama de pårerea noastrå, vom bloca circula¡ia. Fermierul trebuie så beneficieze de legea primului venit. Primåriile så-i ofere toatå infrastructura dacå el vrea så iaså din comunitate".

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 26/2020

MA{INI [i

UTILAJE 7 argumente pentru achizi]ia unei combine Claas Lexion Noua gamå de combine Claas Lexion, de la cele mai mari, din seria 8000, la cele mai mici, dacå Lexion 5000 poate fi numitå o combinå micå, oferå un randament sporit, performan¡e mult îmbunåtå¡ite, echipåri de ultimå genera¡ie, fiabilitate ¿i calitate a cerealelor recoltate, cu pierderi minime, la care se adaugå ¿i o valoare de revânzare bunå. Vå prezentåm 7 argumente punctuale ale Claas pentru avantajele de care beneficiazå atât fermierii, cât ¿i contractorii care achizi¡ioneazå o combinå Lexion.

Profitul Agricol 26/2020

MA{INI [i UTILAJE 1. Consumul de carburant este redus cu 10% Consumul de carburant este redus cu pânå la 10% fa¡å de alte mårci comparabile ca performan¡e. Economia este posibilå datoritå Dynamic Power, sistemul inteligent de gestionare a motorului, care adapteazå automat puterea motorului în func¡ie de condi¡iile de utilizare. La acestea se adaugå ¿i alte echipåri de top, precum motoarele de 408 CP pentru modelul Lexion 7400, respectiv 790 CP pentru Lexion 8900. Buncårul de boabe ajunge la o capacitate de pânå la 18.000 litri ¿i un debit de descårcare de 180 litri/sec, iar hederele care echipeazå noile combine Lexion pot avea pânå la 13,8 metri lå¡ime de lucru.

3. Echipåri pentru maximizarea productivitå¡ii Claas a introdus o serie de echipåri care eficientizeazå recoltarea ¿i sporesc productivitatea acestor combine. O primå îmbunåtå¡ire, toba de alimentare mai mare ¿i båtåtorul cu diametru mårit de la 600 mm la 755 mm. Sistemul CEMOS Automatic adapteazå automat ¿i permanent treieratul, separarea boabelor reziduale ¿i curå¡area în func¡ie de condi¡iile curente de recoltare. Prin sistemul Telematics, Claas oferå o prezentare generalå rapidå ¿i în timp real a stårii ¿i setårilor utilajului ¿i o solu¡ie confortabilå pentru documentarea realå a activitå¡ilor desfå¿urate pe câmp ¿i a recoltårii. De asemenea, se îmbunåtå¡e¿te ges2. Capacitate de recoltare tionarea flotei, se spore¿te eficien¡a de 44 tone pe orå Combinele Claas Lexion cu scuturå- combinelor ¿i se reduc timpii de tori au un randament sporit cu 25% ¿i sta¡ionare. oferå ¿i paie de bunå calitate, comparativ cu modelele anterioare. Aceasta da- 4. Paie de bunå calitate Noile combine sunt echipate cu un toritå sistemului APS Synflow Walker. Cu ajutorul acestuia, o combinå Lexion sistem de treierat ce protejeazå paiele 6900 a stabilit anul trecut recordul mon- prin intermediul unui flux de material unidial pentru modelele cu scuturåtori 2019, form, ceea ce reprezintå un avantaj în plus pentru fermierii care, pe lângå ferprin urmåtoarele performan¡e: - total cantitate recoltatå în 8 ore: ma vegetalå, se ocupå ¿i de cre¿terea 349,8 tone, cu un randament de 43,7 animalelor. Materialul recoltat este transportat tone/orå, în ciuda nivelului de umiditate rezidualå de 20% la începutul lucrårii, liniar prin sistemul de treierat. Unghiurile - procent de boabe sparte: 1,1 - de înfå¿urare sunt reduse ¿i existå o sec¡iune planå între tobe, datoritå di4,1%, - consum de carburant: ametrului mare al tobei de batere ¿i al celei de separare. 1,55 litri/t, Drept urmare, solicitarea mecanicå a - ratå de pierderi: paielor este reduså, prin evitarea blocårii 0,8 % - 1 %. materialului în contrabåtåtorul de separare. 5. Fiabilitate ¿i siguran¡å Înainte de a intra în produc¡ia de serie, toate noile modele Lexion au trecut printr-un intens proces de verificare a fiabilitå¡ii ¿i siguran¡ei, direct în cîmp. Astfel, Claas a testat, în ferme din toatå lumea, în jur de 160 de combine Lexion pre-serie. Acestea au trecut prin mai toate condi¡iile predominante de lucru, cu rezultate foarte bune. Profitul Agricol 26/2020

La acestea a contribuit ¿i conceptul de antrenare optimizat: transmisie mai directå a puterii, ambreiaje uscate ac¡ionate hidraulic, tensionatoare de curele standardizate. Un alt element care oferå fiabilitate ¿i siguran¡å îl constituie diagnoza automatå la distan¡å ¿i planificarea lucrårilor de între¡inere. Este vorba de opera¡iunile de service de la distan¡å (Remote Service), care detecteazå defec¡iunile ¿i trimit automat toate infor ma¡iile cåtre partenerul de service, la cerere.

6. Cabinå cu dotåri îmbunåtå¡ite Libertatea de mi¿care în cabinå a fost sporitå semnificativ. Operatorul are o vizibilitate deplinå de jur împrejur, inclusiv cåtre buncårul de boabe. Operarea combinei este simplå, iar anumite func¡ii pot fi accesate cu ajutorul smartphone-ului, prin intermediul terminalului CEBIS cu func¡ii tactile ¿i cursoare. Func¡ionarea combinei este mai silen¡ioaså, iar zgomotul de lucru este redus, datoritå tura¡iilor reduse ale motorului ¿i izolårii fonice îmbunåtå¡ite. De asemenea, operatorul poate efectua rapid trecerea de la un tip de recoltå la altul, prin câteva manevre simple. 7. Valoare stabilå Noul Lexion este rentabil ¿i pentru afaceri. Pe lângå performan¡ele ridicate, consumul scåzut de carburant, lucrårile de între¡inere minime ¿i costurile reduse, valoarea de revânzare este motivul principal pentru care Claas recomandå investi¡ia într-o combinå din noua gamå Lexion. În compara¡ie cu alte modele, combinele de recoltat Claas prezintå o pierdere anualå mai micå a valorii. First Claas Used Center sprijinå dealerii în comercializarea combinelor rulate Lexion. Tehnologia avansatå, conceptul de bazå stabil ¿i dezvoltarea continuå påstreazå caracterul atractiv al modelului Lexion, chiar ¿i pentru o “a doua via¡å a combinei”. Arpad DOBRE 43

MA{INI [i UTILAJE

Productivitate cu combinele ERO de recoltat struguri Condi¡iile meteo din acest an sunt favorabile ob¡inerii unei bune recolte de struguri. Viticultorii care s-au confruntat în anii trecu¡i cu lipsa de personal trebuie så se orienteze cåtre echipamente performante, pentru a nu råmâne cu viile neculese. Agri-Alian¡a vine în întâmpinarea acestor cerin¡e ¿i recomandå fermierilor achizi¡ionarea unei combine din gama ERO pentru recoltat struguri.

ombinele ERO sunt realizate în Germania de cåtre compania omonimå, ERO-Geratebau, care ¿i-a asumat ca motto “Perfec¡iune în viticulturå”. ERO are o istorie de jumåtate de veac, din 1965. A fost înfiin¡atå de un fermier, Heinz Erbach, iar când i s-a alåturat cumnatul såu, Herbert Roth, putem spune cå s-a conturat numele companiei. Combinele ERO au fost proiectate pentru o duratå mare de utilizare, mentenan¡å reduså ¿i un minim de repara¡ii necesare. La acestea se adaugå confortul, u¿urin¡a în operare ¿i manipularea delicatå a strugurilor, pentru ob¡inerea unui vin de calitate.

conducerea în condi¡ii de siguran¡å chiar ¿i pe terenuri dificile. Func¡ia de blocare automatå în primele douå trepte de vitezå asigurå o transmisie permanentå la toate cele patru ro¡i, iar unghiul de viraj de 90 de grade permite o razå de întoarcere micå. Cabina, axatå pe confortul operatorului, cu geamuri mari oferå o vizibilitate bunå, iar în podea se aflå o fereastrå ce faciliteazå vizualizarea optimå a ro¡ilor din fa¡å ¿i a rândului care intrå în capul de recoltare. În plus, 15 lumini de lucru (op¡ional LED) asigurå o bunå vizibilitate la lucrul pe timpul nop¡ii. Deschiderea mare a sistemului etan¿ de colectare a boabelor permite dirijarea u¿oarå pe rânduri. Toate combinele ERO sunt echipate cu sistem de desciorchinare, astfel cå în buncårul de colectare ajung doar boabele curate, fårå resturi vegetale.

Acest lucru este realizat prin curå¡area triplå a strugurilor: cu jet de aer încruci¿at, cu rotorul de scos frunze ¿i ventilatorul inferior de aspira¡ie combinat cu un ventilator suplimentar de aspira¡ie la transportorul transversal al boabelor. Sistemul de recoltare este concentrat pe o singurå parte a ma¿inii, ceea ce reduce în mod considerabil timpul de curå¡are necesar zilnic. Buncårul de struguri montat lateral este pozi¡ionat în mijloc, între ro¡ile din fa¡å ¿i din spate, cu un efect pozitiv asupra capacitå¡ii ma¿inii de a se deplasa pe pante. Are o deschidere lateralå, ce oferå operatorului o vizibilitate bunå în timpul descårcårii ¿i este disponibil în 3 variante: 2.200 litri (standard), 2.600 ¿i 3.000 litri.

Arpad DOBRE

Combinele ERO sunt disponibile în douå modele. Cel din Seria 7000 are douå op¡iuni pentru motor, de 175 CP sau 204 CP, corespunzåtor normei de poluare Stage 5, ¿i poate asigura o vitezå deplasare pe ¿osea de 40 km /h. Modelul din Seria 5000 este echipat cu motor Stage 5, de 175 CP. Combinele dispun de sistemul Twin-Lock Poclain, ce asigurå o trac¡iune optimå ¿i 44

Profitul Agricol 26/2020

MA{INI [i UTILAJE

AgroConcept este al\turi de fermieri [i în campania agricol\ 2020 AgroConcept î¿i asigurå clien¡ii cå este alåturi de ei, fie cå este nevoie de piese de schimb sau de interven¡ii de service, astfel încât fermierii så foloseascå utilajele la capacitate maximå de lucru în campania agricolå 2020.

de urgen¡å, în urma unei discu¡ii telefonice cu responsabilul tehnic regional, pentru a stabili detaliile interven¡iei. Reprezentan¡ii companiei au precizat cå pe stoc existå toate piesele necesare activitå¡ilor agricole de sezon ¿i se poate asigura livrarea prin curierat rapid în toate loca¡iile, atunci când va fi

nevoie. De asemenea, fermierii sunt încuraja¡i så contacteze compania telefonic sau online pentru orice situa¡ie sau nelåmurire tehnicå sau comercialå. Pe site-ul AgroConcept pot fi gåsite toate datele de contact pentru fiecare centru regional din ¡arå: http://agroconcept.ro/centre-regionale.

De aceea, pânå la data de 31 august, în zilele de sâmbåtå, în intervalul orar 08:00 - 16:00, speciali¿tii din echipele de vânzåri piese de schimb ¿i service vor fi prezen¡i în toate centrele regionale AgroConcept. Mai mult, inclusiv în zilele de duminicå, echipele de service mobil vor interveni în situa¡iile

Profitul Agricol 26/2020

SAME Dorado Natural,

eficient în ferme mici [i zootehnie Tendin¡a de pe pia¡a achizi¡iilor de ma¿ini agricol indicå de câ¡iva ani o cerere sus¡inutå de tractoare cu puteri medii ¿i mici. NHR Agropartners propune acum tractorul Same Dorado Natural la pre¡uri avantajoase, în douå variante de putere, eficient atât în ferme vegetale, cât ¿i în cele zootehnice.

ximå de 1.882 mm. Înål¡imea cabinei este de 1.820 mm de la centrul ro¡ilor din spate, garda la sol, de 360 mm, iar greutatea, de 3.200 kg.

ste vorba de modelele Same Dorado 80 Natural, de 75 CP, respectiv Same Dorado 100 Natural, de 97 CP, optime pentru tinerii fermieri afla¡i la început de drum în agriculturå. La aceste tractoare se pot ata¿a o serie de echipamente ¿i utilaje, printre care un cultivator Vibrostar 4-390 2ZW, o ma¿inå de fertilizat Bogballe L1 Plus, un sprayer Hardi Ranger sau o preså de balotat Paksan. De asemenea, se pot ata¿a pluguri, echipamente de prelucrare a solului sau semånåtori corespunzåtoare cailor putere pe care îi are tractorul. Aceste modele au un ampatament 2100 mm, o lungime de 3.860 mm, o lå¡ime minimå de 1.795 mm ¿i una ma-

Ambele modele sunt echipate cu motoare tip FARMotion în 3 cilindri, 2.887 cmc, cu injec¡ie common rail, sistem turbo ¿i intercooler. Motorul corespunde cerin¡elor impuse de norma de poluare Tier 4 I ¿i este echipat cu sistem de management electronic, catalizator de oxidare Diesel (DOC) ¿i sistem de recirculare a gazelor de e¿apament (EGR). Ambele modele dispun de un rezervor de motorinå de 90 litri ¿i dezvoltå o vitezå maximå de 40 km/h. Transmisia este 4x4, cu cuplare

electrohidraulicå ¿i blocare electrohidraulicå a diferen¡ialelor din fa¡å ¿i spate. Cutia de viteze este mecanicå, în 5 trepte ¿i 3 game, realizând 15 viteze înainte ¿i 15 viteze înapoi, plus creeper (reductor de vitezå). Direc¡ia este hidrostaticå, la fel ¿i sistemul de frânare, care este independent pe cele 4 ro¡i. Modelele SAME Dorado Natural dispun de ridicåtor hidraulic spate de cat. II, cu tiran¡i laterali fic¿i, stabilizatoare mecanice ¿i control mecanic al ridicåtorului. Capacitatea de ridicare este de 3.500 kg la ambele modele. Cabina este confortabilå, ergonomicå, cu vizibilitate optimå de jur-împrejur, scaun reglabil cu suspensie mecanicå ¿i comenzi inteligent pozi¡ionate, plus o consolå, în dreapta operatorului, pentru operarea echipamentelor ac¡ionate hidraulic. Pre¡ul unui SAME Dorado Natural porne¿te de la 28.900 euro fårå TVA, iar NHR Agropartners le oferå la pre¡ promo¡ional în pachete cu ma¿ina de fertilizat Bogballe sau cu presa de balo¡i paralelipipedici Paksan. Ambele modele beneficiazå de garan¡ie pentru 1.200 ore sau pe 3 ani.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 26/2020

China anun¡å descoperirea unui nou virus periculos Cercetåtorii chinezi au izolat un nou virus foarte contagios, care infecteazå porcii, dar se poate transmite ¿i la oameni. Virusul, numit G4 EA H1N1, este similar gripei porcine care a fåcut ravagii în anul 2009 ¿i este considerat foarte periculos, pentru cå ar putea suferi muta¡ii care så creascå rata de råspândire. Oamenii de ¿tiin¡å au identificat retroactiv mai multe cazuri de infec¡ie în rândul unor angaja¡i de la ferme de porci ¿i abatoare în perioada 2011-2018, vaccinurile antigripale actuale fiind ineficiente contra noului virus. Crizå de for¡å de muncå în Costa Rica Cultivatorii de cafea din Costa Rica se confruntå cu o lipså gravå de for¡å de muncå, din cauza restric¡iilor de deplasare impuse de guvern pentru a controla råspândirea virusului SarsCov 2. Aproximativ douå treimi dintre angaja¡ii planta¡iilor de cafea costaricane provin din Panama ¿i Nicaragua, ¡åri cu un numår mare de infec¡ii ¿i ele. Fermierii sperå acum så convingå ¿omerii locali så ajute la strângerea boabelor, înså localnicii sunt greu de convins din cauza salariilor mici oferite. Costa Rica este unul dintre cei mai mari producåtori mondiali de cafea gourmet. India trimite drone contra låcustelor India a folosit un elicopter ¿i 12 drone pentru a pulveriza insecticid pe roiurile de låcuste care au distrus vegeta¡ia din nouå regiuni foarte populate. Pânå acum låcustele nu au produs daune importante culturilor, pentru cå au sosit între recolta din sezonul trecut ¿i începutul noului sezon de plantare. Dacå nu vor fi eliminate rapid, låcustele pot înså compromite recolta de anul viitor. Autoritå¡ile au comandat mai multe sisteme de pulverizare din Marea Britanie, care vor fi montate pe elicopterele armatei indiene, care va efectua câte zboruri sunt necesare pentru distrugerea roiurilor. 48

INFORMA}II

EXTERNE O vânzare controversat\ O comunitate aborigenå din Australia contestå procedura de vânzare a unei ferme uria¿e de vaci din nordul ¡årii. Ferma Jubilee Downs are o suprafa¡å de peste 220.000 de hectare ¿i 11.000 de animale. A fost evaluatå la cel pu¡in 30 de milioane de dolari ¿i a atras interesul mai multor investitori australieni ¿i stråini, printre care ¿i mogulul media Kerry Stokes. Terenurile fermei includ înså mai multe loca¡ii de-a lungul râului Fitzroy, considerate sacre de aborigenii din zonå, care ar vrea så cumpere proprietatea pentru a le proteja corespunzåtor. Corpora¡ia aborigenå Yanunijarra a înaintat o ofertå în val-

oare de 25 de milioane de dolari, împreunå cu o companie australianå ¿i o organiza¡ie de conservare a mediului din Statele Unite. Oferta a fost înså consideratå prea micå ¿i a fost respinså în prima rundå a licita¡iei. Acum au cerut sprijinul financiar al guvernului.

Subven]iile agricole globale> 2 miliarde de dolari pe zi Conform unui raport publicat de Organiza¡ia pentru Cooperare ¿i Dezvoltare Economicå (OECD), cele mai dezvoltate 54 de state ale lumii au alocat anul trecut aproximativ 700 de miliarde de dolari pentru subven¡ii agricole, echivalentul a 12% din veniturile totale ale fermierilor. De¿i decalajul s-a redus în ultimele douå decenii, statele bogate au în continuare subven¡ii de douå ori mai mari decât cele sårace. În ¡årile care fac parte din organiza¡ie, schemele de suport au asigurat

17,6% din încasårile agricultorilor în perioada 2017-2019, fa¡å de doar 8,5% în statele în curs de dezvoltare. Cele mai generoase subven¡ii, care ajung la 40% din venitul fermierilor, sunt în Japonia ¿i Coreea de Sud. Trei sferturi din subven¡ii reprezintå plå¡i directe cåtre producåtorii individuali, iar majoritatea nu î¿i propun så stimuleze produc¡ia, fiind acordate pentru sus¡inerea pre¡urilor, încurajarea anumitor culturi sau pentru achizi¡ia de materiale cum ar fi pesticidele. Profitul Agricol 26/2020

INFORMA}II EXTERNE

Sezon musonic favorabil Ploile musonice au început pe întreaga suprafa¡å a Indiei cu douå såptåmâni mai devreme decât în mod normal, iar cantitatea de precipita¡ii din luna iunie a fost cu 18% mai mare decât media lunarå din ultimii ani. Musonul asigurå 70% din precipita¡iile totale din India ¿i este extrem de important pentru economia localå. Un sezon bun asigurå o recoltå bogatå ¿i cre¿te semnificativ veniturile locuitorilor din zona ruralå. Ploile bogate au accelerat plantarea culturilor de varå, peste 31 milioane de

hectare fiind deja însåmân¡ate pânå pe 26 iunie, douå ori mai mult fa¡å de perioada similarå a anului trecut. A fost plantat cu 165% mai mult bumbac ¿i cu 35% mai mult orez, ambele culturi fiind esen¡iale pentru agricultura indianå. Statul asiatic este cel mai mare exportator mondial de orez ¿i cel mai mare producåtor de bumbac. Conform serviciului meteorologic na¡ional, ploile vor continua ¿i în luna iulie, care este perioada criticå pentru dezvoltarea culturilor.

Waitrose refuzå så vândå pui american Lan¡ul de magazine Waitrose, unul dintre cele mai importante din Marea Britanie, a promis cå nu va vinde niciodatå carne de pui stropitå cu chlorinå, sau vitå cu hormoni, chiar dacå astfel de produse vor fi permise prin tratatul comercial negociat cu Statele Unite. Waitrose sus¡ine cå toate alimentele pe care le comercializeazå vor trebui så respecte standardele de siguran¡å alimentarå care sunt impuse fermierilor britanici. Conform unui sondaj recent, 74% dintre britanici nu sunt de acord cu importul de alimente americane. Sclavie modernå la o fermå din Anglia Poli¡ia britanicå a anun¡at descoperirea a zece muncitori din România care lucrau în condi¡ii de sclavie modernå la o fermå din regiunea Bedfordshire. Patru persoane au fost arestate ¿i sunt cercetate penal sub acuza¡ia de trafic de persoane. Pierderi importante pentru podgoriile californiene Epidemia de coronavirus ar putea provoca pierderi în valoare de 437 milioane de dolari podgoriilor din California, din cauza scåderii abrupte a vânzårilor. Au fost afectate vânzårile directe, care aveau loc în timpul tururilor de degustare, iar cele online nu au reu¿it så compenseze.

L\custele amenin]\ Brazilia [i Argentina Brazilia ¿i Argentina monitorizeazå deplasarea unui roi uria¿ de låcuste, care ar putea distruge culturi importante din cele douå ¡åri. Roiul s-a format în Paraguay ¿i a ajuns în Argentina încå din luna mai, unde a provocat daune enorme planta¡iilor de porumb, grâu, orz ¿i trestie de zahår din provinciile Formosa ¿i Santa Fe. Insectele ar putea ajunge în curând în Brazilia sau Uruguay, iar autoritå¡ile i-au avertizat deja pe fermierii brazilieni så se pregåteascå. Låcustele se aflå acum în provincia Corrientes ¿i Argentina a reu¿it så reducå numårul lor prin Profitul Agricol 26/2020

opera¡iuni extinse de fumiga¡ie. În plus, insectele au devenit letargice din cauza unui front de aer rece, a¿a cå au migrat foarte lent în ultimele zile. În mod normal, un roi se poate deplasa cu o vitezå de pânå la 150 de kilometri pe zi. Statele Rio Grande del Sul ¿i Santa Catarina din sudul Braziliei au decretat stare de urgen¡å fitosanitarå ¿i echipele de interven¡ie au fost pregåtite.

pagini de Drago[ B|LDESCU

China interzice importurile de la douå abatoare din Brazilia Autoritå¡ile vamale chineze au interzis importurile de la douå fabrici de procesare a cårnii din Brazilia, JBS SA ¿i BRF SA. Comunicatul nu oferå motivele acestei decizii, înså cauza probabilå sunt focarele de coronavirus din rândul muncitorilor. În total, China a blocat importurile de la ¿ase abatoare din Brazilia. China este cel mai mare cumpåråtor de carne brazilianå ¿i le-a cerut tuturor exportatorilor så certifice cå produsele lor nu con¡in virusul. 49

Mica publicitate

JOBURI ÎN AGRIBUSINESS Director Na¡ional de VÂNZÅRI

EXECUTION OFFICER - Bucure¿ti

Companie de distribu¡ie inputuri agricole

Companie axatå pe segmentul de achizi¡ii de cereale

DIGITAL MARKETING SPECIALIST - Ialomi¡a Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

AREA SALES MANAGER SUD

TRANSPORT PLANNER - Bucure¿ti

Companie multina¡ionalå din segmentul de iriga¡ii prin picurare

Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri agricole

REPREZENTANT ZONAL VÂNZÅRI - Prahova ¿i Dâmbovi¡a Companie distribu¡ie inputuri agricole

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

ANGAJEAZÅ 3 Area Manageri pentru o firmå multina¡ionalå de semin¡e pentru cultura mare în jude¡ele Constan¡a, Olt ¿i Cålara¿i Candida¡ii potrivi¡i pentru aceastå pozi¡ie sunt: - Ingineri agronomi cu o experien¡å prealabilå de 5 ani în domeniul comercializårii semin¡elor; - Autonomi, bine organiza¡i, cu o bunå cunoa¿tere a fermierilor-cheie ¿i a distribuitorilor din jude¡; - Dispu¿i la deplasåri extinse cu auto în zona acoperitå.

Ce oferim: - Posibilitatea de a evolua într-o firmå globalå cu focus pe culturi strategice; - Un management vizionar ¿i modern, implicat ¿i apropiat de oameni; - Un pachet competitiv cu salariu de bazå ¿i variabil, motivant, plus beneficii conform celor mai înalte standarde.

Aplica¡i ACUM confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau la tel.: 0743.488.022 50

Profitul Agricol 26/2020

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA D=mbovi]\, ap\ dulce... ...a¿a zic versurile din popor. Pentru râu, nu doar pentru acela ce traverseazå Bucure¿tii, situa¡ia nu mai este de mult atât de roz. Dar så ne limitåm la Dâmbovi¡a bucure¿teanului, aceea ce începe aval de Lacul Morii ¿i iese din ora¿ prin sud-vest, prin zona Vitan – Bârze¿ti. Canalul betonat pe care-l vedem traversând ora¿ul se alimenteazå din lac, dar adevåratul râu curge pe dedesubt, acesta preluând scursurile din canalele ora¿ului. Din påcate, mizeria produså de un ora¿ de 2,5 milioane de locuitori se adaugå aceleia care vine din amonte, apa este epuratå... de formå, iar în Arge¿ se varså o Dâmbovi¡å care pute; apele ajung în Dunåre chiar lângå Olteni¡a, de acolo, cu tot cu miresmele aferente, se duc la vale, pânå la mare! Ce a însemnat Dâmbovi¡a pentru pescarul bucure¿tean! Mai bine de 15 ani în urmå aici am organizat cel mai mare concurs de pescuit din România – cu peste 650 participan¡i ¿i 70 arbitri. Atunci am populat râul cu aproape 3 tone de caras ¿i ciortan, dar, în ani, “guvidele mioritic” a ras tot, nu doar cele câteva mii de exemplare populate. Ce n-a cåzut la undi¡å au ras braconierii! Pânå în urmå cu vreo doi ani, pe cei aproape 18 km de râu erau câteva locuri unde se prindea biban, motiv pentru care era loc de desfå¿urare a unor competi¡ii de “pescuit în ora¿”- street fishing, ¡inta fiind micul pe¿te råpitor. Amonte de pragul din Regie ori în zona podului Izvor, sau în apropiere de Pia¡a Unirii, ori în zona Târgului Vitan - sunt locuri cunoscute ¿i de pescarii la undi¡å. Ca så pescuie¿ti pe râul ce taie Bucure¿tii ai nevoie de un banal permis de pescuit. Totul este så cau¡i så deslu¿e¿ti tainele acestui curs de apå atât de expus, 52

nu doar så la¿i urme ale prezen¡ei de biped pe maluri. O fac destul trecåtorii ¿i puhoiul de ma¿ini. Cum pescuim biban pe râu? Ie¿im diminea¡a devreme, ori aproape de låsarea serii (unii pescuiesc chiar ¿i noaptea), când peste ora¿ se låsa pu¡inå lini¿te, iar bibanii devin ceva mai îndråzne¡i. Dåm cu lansete fine – de 1,90 la 2,0 m, ac¡iune 3-8 g, cu mulinete mici ¿i u¿oare, având pe tambur fir mono 0,15mm, ori textil 0,06 mm, având la capåt twistere mici, shaduri ori virgule de 2-3 cm, pe jiguri din cârlige nr. 4-6 lestate cu 2,5 – 5 g. Când gåsim bibanii este u¿or så-i påcåle¿ti jucând nåluca fårå grabå, în apropierea fundului apei ori a tufelor de brådi¿. În afarå de bibani, tot mai mici în ultima vreme, se mai pot prinde strapazani (pui de ¿alåu) ori cleni mici. La undi¡å pescuim cu vargå u¿oarå, de 5 m sau mai lungå, cu linie finå din fir 0,12, plutå finå, plumbaj u¿or (0,7 g - 1 g) ¿i cârlig nr. 14–16, în care punem viermu¿i ori carcalete (viermu¿i cu râmå).

Putem prinde ¿i biban, ¿i albiturå, ori caras, sau orice altå specie de pe¿te ce ar putea veni din Lacul Morii, dar în ultima vreme cel mai adesea se prinde somn pitic, african. Deja undi¡arii de Dâmbovi¡a s-au obi¿nuit – cu lanseta la fundul apei, ori la undi¡å, cautå micul somn african. Au învå¡at så se fereascå de ¡epii din operculi, ori înotåtoare, ¿i chiar så-l gåteascå ! Pitic, pitic, dar are ¡epi ¿i... rade tot ce-i de mâncare! O adevåratå pacoste!

Victor }|RU{ Profitul Agricol 26/2020

Liber la st\ncu]e! Mâine-poimâine, adicå pe 10 iulie, se deschide sezonul de vânåtoare la ståncu¡e. Må întreb cine va fi fost iste¡ul care a conceput lista scurtå a sålbåticiunilor ce fac, la noi, obiectul activitå¡ii cinegetice. Nu cred så existe vreun confrate care så fi prigonit aceste zburåtoare altfel decât cu pra¿tia, în copilårie. Sunt vânåtor de aproape patru decenii, dar nu mi-a trecut niciodatå prin minte så ridic pu¿ca la vreo ståncu¡å, în primul rând pentru cå nu le ¿tiu pågubitoare precum majoritatea celorlal¡i membri ai familiei corvidelor. De altfel, nici nu am avut prilejul så ne întâlnim altundeva decât pe aleile parcurilor sau prin cartierele cu case vechi, în ale cåror firide ¿i poduri ceucile – cum li se mai spune – obi¿nuiesc så-¿i amenajeze cuibul. Cunoscute ¿i sub numele de stånci, îmi aduc în minte primele probe de dic¡ie pentru dezlegarea limbii, prin hazliul joc de cuvinte „Stanca stå-n castan ca Stan”. La fel ca ¿i vrabia, gugu¿tiucul, rândunica, låstunul ori drepneaua, ståncu¡a este antropofilå ¿i preponderent citadinå. Am întâlnit-o ¿i în a¿ezåri omene¿ti de mai micå întindere, dar niciodatå pe drumurile pasiunii noastre, departe de lume. Nici amatorilor de preparate culinare insolite n-am auzit så le suscite interesul, cum este cazul puilor de cioarå-desemånåturå, al co¡ofenelor ¿i al gai¡elor, neamuri ale ståncu¡ei îndeob¿te repudiate de gustul comun. Refuz så cred cå ceuca este necomestibilå, dar, pesemne, Profitul Agricol 26/2020

convie¡uirea ei cu oamenii i-a alocat un loc special, asemenea berzei, de pildå, în mentalul colectiv. Atunci, ce cautå ea în legea vânåtorii printre speciile la care este permiså împu¿carea? Poate doar ca så îngroa¿e rândul „ofertei generoase” a artizanilor acestui discutabil act normativ, frustrant pentru breasla noastrå. O scuzå – e drept, puerilå – ar putea fi aceea cå respectiva a venit la pachet cu celelalte corvide. Dar unde se aflau în momentul „mo¿irii” legii ¿i a nenumåratelor sale modificåri ulterioare mereu vigilen¡ii ornitologi, protec¡ioni¿tii de ocazie ¿i cârcota¿ii de serviciu? Probabil cå se distrau în sinea lor de ignoran¡a ipochimenilor desemna¡i de ob¿te så-i apere interesele. La fel de nevolnici s-au aråtat ace¿tia ¿i în cazul negocierilor privind interzicerea vânårii gotcanilor ¿i a sitarilor, primåvara, la pândå. Pânå la urmå, a råmas lucru hotårât: ståncu¡ele din scuaruri, de pe corni¿ele clådirilor ori de pe acoperi¿uri trebuie så fie vigilente în perioada cuprinså între 10 iulie ¿i 20 martie, când le este îngåduit vânåtorilor så le ia în cåtare, de¿i atât oamenii, cât ¿i påsårile ¿tiu prea bine cå pu¿ca nu poate fi utilizatå nici în incinta ¿i nici în imediata apropiere a localitå¡ilor. Cât prive¿te exemplarele atipice sau cu gust pentru sport extrem, care se aventureazå dincolo de periferii, e posibil ca acolo, în plin câmp, så dea nas în nas (sau, mai bine spus, în plisc) cu vreun nimrod cu patalama, pus pe fapte mari

în materie de ståncu¡e. Fiind la acest capitol, sunt curios câte autoriza¡ii de vânåtoare la specia în discu¡ie se emit anual pe tot cuprinsul ¡årii ¿i care este cota de recoltå alocatå de cåtre autoritå¡i gestionarilor de fonduri cinegetice. Nu de alta, dar mi-e teamå så nu fiu tratat cu refuz dacå solicit o ¡idulå la ceuci pentru sfâr¿itul såptåmânii viitoare. Am îngro¿at cu bunå ¿tiin¡å, ca într-o caricaturå, liniile. Înså, pentru cei aviza¡i, cazul simptomatic al modestei ¿i nevinovatei ståncu¡e ar trebui så reprezinte un semnal de alarmå. Impasul în care ne aflåm aståzi pe tårâm cinegetic – cu toate concesiile ¿i cu tot gustul amar resim¡it, pe zi ce trece, în exercitarea pasiunii noastre – este consecin¡a lipsei de profesionalism, a amatorismului ¿i, pânå la urmå, a imposturii exponen¡ilor tagmei. Aud cå se preconizeazå interzicerea vânårii caprei negre. De asemenea, se fac presiuni pentru reducerea drasticå a cotei de recoltå la cåprior, pe criterii emo¡ionale. Neofi¡ii, cu aplombul ignorantului, pot, dupå cât se vede, så impunå orice, dacå for¡a argumentelor logice, ¿tiin¡ifice ¿i de bun-sim¡ lipse¿te sau se dovede¿te ineficientå. O vorbå veche din Bucovina, „Fereascå Dumnezeu de prostul harnic!”, se dovede¿te cât se poate de actualå. Pânå una-alta, în ce ne prive¿te, avem înså ¿i un motiv de satisfac¡ie: cât de curând, e liber la ståncu¡e. Dragi camarazi, cåtare plinå!

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate celor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 8 - 22 iulie

Aurel Popescu 7.07.1951, pre¿edinte Rompan

Gheorghe Flutur 8.07.1960, fost ministru

Mihail Dumitru 8.07.1964, director DG Agri Bruxelles

Cristian Tarcå 8.07.1981, manager regional vânzåri AgroConcept

Patrick Lafon 10.07.1977, director general Mas Seeds România

Ovidiu Radu Grigora¿cu 13.07.1970, manager piese de schimb Claas

Neculai Apostol 15.07.1951, fondator Kosarom Pa¿cani

Adrian ªerdinescu 15.07.1957, director ¿tiin¡ific, ICDVV Valea Cålugåreascå

Elena Cîrjan 15.07.1981, KWS inspector resurse umane

Coronavirusul stric\ pia]a florilor Pandemia a redus semnificativ exporturile Olandei de flori. De pildå, exporturile de flori tåiate s-au redus cu 35% în aprilie, fa¡å de perioada similarå din 2019, în timp ce exporturile de bulbi au înregistrat un declin de 18%. Oficialii de la Royal FloraHolland, cea mai mare firmå de licita¡ii cu flori din lume, au anun¡at recent cå se a¿teaptå la pierderi masive în acest an, ca urmare a pandemiei. În general, o treime din exporturile mondiale de flori ¿i plante, în valoare de 6,2 miliarde euro pe an, trec prin Olanda. Mai mul¡i cultivatori de lalele au început så ia måsuri pentru a scåpa de stocurile excedentare, organizând

CAREUL AGRICOL

Cosmin Popescu

de Dinu-Ioan Nicula

16.07.1978, KWS director na¡ional de vânzåri

Råzvan Petcu 18.07.1979, Case IH

Silviu Caimac

19.07.1979, manager tratament såmân¡å Syngenta

22.07.1978, Kwizda Agro România director general 54

9 10

3 4

Marinela Dura

19.07.1970, manager regional vânzåri, AgroConcept

22.07.1977, KWS director financiar

Claudia Lefter

Teodora Varvare

9 10 Solu¡ia careului din Nr. 25/2020 ORIZONTAL: ORACAIT - SP; ZARI - BOBER; NM- CARARUI; OCARINA - V; ALA - ACANTE; SILABE - SAL; OTAVI - BASI; R - RALIU - AS; TREN - ALERT; ALTERCATIE.

vânzåri de tip drive-by la pre¡uri reduse sau ocupându-se så trimitå florile la spitale pentru a-i încuraja pe pacien¡i ¿i lucråtorii din sectorul medical. Înså acestea sunt solu¡ii minore, cåci 85% din florile olandeze, în special lalele, sunt exportate.

Andrei DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Se înfige printre primii la maså – Stil de atac în valuri; 2) Fructele mâniei – Umpluturå de drob! 3) Aratå så semene – Continuare la un roman; 4) Apårut la spartul târgului – Muzicå pentru o forma¡ie de coarde; 5) Resort culinar – Un fel de a ¡ine cont; 6) Luptele poporului; 7) Se întorc la recep¡ie – Luat în ansamblu; 8) Mutare efectuatå cu regina – A face gesturi semnificative; 9) Fårå rezultate în deplasare; 10) Prinse sus la galerie. VERTICAL: 1) Îi cad nucile în palme; 2) Termen de asemånare – Indicator de valoare; 3) Aviz de predare – Într-un fel e înnobilatå; 4) Floarea uitårii – Termen de adresare la sate; 5) Omul din Banat! – Se încheie la pantof; 6) Boboci pe platou – Cu capul pe butuc; 7) Încheierea conturilor – Distinc¡ie de frunte; 8) A avea o evolu¡ie mai slabå; 9) A scoate la ivealå – Pulbere de stele; 10) Prinså de ureche. Profitul Agricol 26/2020