Profitul Agricol nr. 28, din 22 iulie 2020 by Profitul Agricol

nr. 28 din 22 iulie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 28/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Jonglerii cu miliarde

Redactori

Luni, 20 iulie, când revista Profitul Agricol pleca spre tipar, pre¿edintele Klaus Iohannis se afla, de trei zile deja, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, adicå a celor 27 de ¿efi de state ai UE plus pre¿edintele Consiliului, belgianul Charles Michel. S-au întâlnit de vineri, 17 iulie, în clådirea Justus Lipsius. Despre aceastå construc¡ie oficialå, loc desemnat al întâlnirilor de ¿efi de state în capitala Europei, un corespondent român la fa¡a locului scria scurt: un buncår neprietenos, aflat în cel mai neprietenos col¡ al ora¿ului. Cei 28 s-au “închis” acolo cu o misiune aproape socialå: så cadå de acord asupra bugetului multianual pentru 2021-2027, de 1.074 de miliarde de euro, ¿i a Planului pentru relansare economicå, de alte 750 de miliarde.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i

O pu¿culi¡å a¿a de generoaså face cu ochiul multor state, mai ales din sudul ¿i din estul Europei. Dar, în timp ce unii zâmbesc cu gândul la bani, al¡ii sunt refractari la pactul de generozitate Macron-Merkel. Austria, Olanda, Danemarca, Suedia ¿i Finlanda ar fi de acord så dea ceva ceva, dar sensibil mai pu¡in ¿i doar în condi¡ii stricte.

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Ini¡ial, discu¡iile erau programate pentru douå zile, 17 ¿i 18 iulie. Dar Fran¡a ¿i Germania au propus o reuniune cu ceasurile oprite. Adicå va dura atât timp cât va fi nevoie så ajungå la o concluzie.

Abonamente ¿i difuzare

A¿a cå, din douå zile, reuniunea s-a fåcut de 4. Ca så nu piardå timpul, se spune cå ¿i dineurile oficiale au fost anulate, iar în locul lor s-au ¡inut întâlniri restrânse. Totul pentru a gåsi un compromis.

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

De discu¡iile din buncårul Lipsius depinde în mare måsurå planul liberalilor de repornire economicå a agriculturii noastre. Banii care se împart acolo vor finan¡a de fapt promisiunile lui Ludovic Orban, când anun¡a 6 miliarde de euro numai pentru agriculturå, irigarea a 2,4 milioane ha, terminarea canalului Siret-Bårågan, 8 depozite regionale mari pentru fermierii mici ¿i câte 6.000 de euro pentru o instala¡ie de irigat în fiecare fermå.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Din påcate, stricte¡ea calendarului de tipografie nu ne permite så amânåm revista nici måcar o zi. Speråm doar cå, la final, Iohannis va avea de ce så zâmbeascå, zicând în sinea lui “Så fie primit!”.

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777 str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 28/2020

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Klaus Iohannis, în vârtejul negocierilor UE 7 O solu¡ie pentru maximizarea pre¡ului la floarea-soarelui 8 ACCTP Ialomi¡a amânå licita¡ia de inputuri 8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de oleaginoase Produc¡ia mondialå de soia: 362 de milioane de tone 70 milioane tone de rapi¡å 57 milioane tone de floarea-soarelui

Întâlnirea mini¿trilor agriculturii sub pre¿edin¡ia germanå Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare solicitå constatarea pagubelor la culturile de primåvarå Interesul petroli¿tilor în blocarea legii vânzårii terenurilor Difend Extra ¿i Wuxal Terios Mn+

Ma[ini [i utilaje 9

10 28

Randament sporit ¿i economii cu tractoarele New Holand T8 43 Încårcåtoare JCB performante în oferta NHR Agropartners 44 5 detalii care fac diferen¡a în achizi¡ia unui distribuitor de îngrå¿åminte! 45 Claas: noi cositori Disco 46

Informa]ii externe 16 18

Hibrizi de rapi¡å recomanda¡i pentru toamna 2020

Cre[terea animalelor

Culturi vegetale Constatarea pagubelor produse de secetå se face din ochi 20 Portfolio Farm a fost organizat ¿i în jude¡ul Neam¡ 22 Buha semånåturilor câ¿tigå teren 24 Fermier la furcå Grija noastrå fa¡å de sol: Calul, o resurså strategicå Omya Calciprill 26

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Din ra¡iuni de patrimoniu, caii nu se exportå Armåsarul Lipi¡an Neapolitano este campion mondial

China cumpårå ¿i mai mult porumb american 48 Spania va sacrifica aproape 100.000 de nurci 48 Marea Britanie are nevoie de români în agriculturå 49 Burger King, în conflict cu fermierii 49

Magazin 40 41

La baboi, pe lacul de acumulare Greu de amågit: ¡arca Nea Alecu, nea Alecu tunde oaia ¿i berbecul

52 53

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII

Klaus Iohannis [i Ursula von der Leyen, pre[edinta Comisiei Europene

Klaus Iohannis, în vârtejul negocierilor UE Vineri, pe 17 iulie, la Bruxelles s-au întâlnit cei 27 de ¿efi de stat din UE care, împreunå cu pre¿edintele Charles Michel, compun Consiliul European. Luni, pe 20 iulie, la închiderea edi¡iei, cei 28 erau tot la Bruxelles, în ceea ce putem denumi deja un maraton de negocieri europene. Pentru cå, de vineri, cei 28 discutå la sânge bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, de 1.074 de miliarde de euro, ¿i Planul pentru relansare economicå, de alte 750 de miliarde de euro. “ºinem neapårat så avem o sumå suficient de mare pe coeziune ¿i o sumå suficient de mare pe politica agricolå”, transmitea, înaintea începerii reuniunii, pre¿edintele Klaus Iohannis. “Pentru agriculturå dorim så folosim sume cât se poate de consistente pentru a moderniza agricultura româneascå ¿i pentru a ob¡ine rezultate bune.” Banii vor veni sub douå forme, împrumuturi ¿i granturi. Pentru România, Profitul Agricol 28/2020

miza este ce sumå va primi pe granturi, pentru cå acela este un împrumut mutualizat, care va fi plåtit (mai ales) de economiile puternice ale UE. Duminicå, pe 19 iulie, dupå douå zile ¿i chiar nop¡i de negocieri ¿i tensiuni, pre¿edintele Iohannis a anun¡at cå “din påcate, încå nu s-a putut ajunge la un acord pe viitorul exerci¡iu financiar ¿i nici pe fondurile de relansare economicå. (...) Pentru România, pentru mine, pentru echipa cu care am venit aici, temele prioritare sunt acelea¿i. Avem nevoie de fondurile pentru agriculturå. Fårå ele este aproape imposibil de imaginat cum ar aråta agricultura în România.” Luni diminea¡å, grupul ¡årilor zgârcite (diplomatic, li se spune ¡åri frugale), Olanda, Austria, Danemarca, Suedia ¿i Finlanda, a dat semne cå ar fi dispus så accepte un compromis: 390 de miliarde de euro în granturi (în loc de 500 de miliarde), iar restul pânå la 750 de miliarde de euro så fie acordate sub formå de împrumuturi.

Ziua Porumbului va fi despre secetå, nu despre produc¡ii Seceta de anul acesta face irelevante rezultatele de produc¡ie ale testårii organizate de Nicolae Sitaru, în ferma Elsit. Din acest motiv, evenimentul Ziua Porumbului nu se va mai desfå¿ura în formula care l-a consacrat. Întâlnirea nu va mai avea loc în câmp, ci la Slobozia, fårå public, ¿i nu se vor mai prezenta rezultate de produc¡ie. “Vorbim despre secetå, implica¡ii, solu¡ii de rezolvare. Încercåm så aducem ¿i oficiali de la MADR”, spune Nicolae Sitaru. “În câmp, pur ¿i simplu nu avem ce aråta”, motiveazå el decizia schimbårii formulei de organizare. Se va vorbi ¿i despre geneticå, dar la modul general. Evenimentul va avea loc la începutul lunii septembrie ¿i va fi transmis online. Inaugurare cu mare pompå, ¿i la propriu, ¿i la figurat Un desant de lideri PNL s-a petrecut sâmbåtå, 18 iulie, în Cålåra¿i. Douå sta¡ii de pompare a apei, de la Sultana ¿i Fåurei, au fost repornite în prezen¡a premierului Ludovic Orban, a ministrului Adrian Oros, a secretarului de stat Emil Dumitru, a europarlamentarului Dan Motreanu, fost ministru al agriculturii, ¿i a altor capi liberali. Cele douå sta¡ii au fost dezafectate în 2005, respectiv 1993 ¿i pot iriga în jur de 70.000 de hectare împreunå. Legea vânzårii terenurilor agricole este constitu¡ionalå Curtea Constitu¡ionalå a dezbåtut obiec¡ia de neconstitu¡ionalitate formulatå de PNL ¿i USR referitor la legea care modificå vânzarea ¿i cumpårarea terenurilor agricole ¿i privatizarea societå¡ilor comerciale ce de¡in în administrare terenuri proprietate publicå ¿i privatå a statului cu destina¡ie agricolå, ¿i a decis cå legea (ini¡iatå de PSD) este constitu¡ionalå. PNL ¿i USR au acuzat PSD cå, sub pretextul cå stråinii nu vor mai putea cumpåra påmânt românesc, are loc de fapt încurajarea marilor latifundiari în detrimentul micilor proprietari români de terenuri agricole. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Covid la abatorul Smithfield din Timi¿oarea Smithfield România, cel mai mare producåtor de carne de porc din România, a suspendat temporar activitatea din abatorul Freidorf din Timi¿oara, divizia carne proaspåtå, ca urmare a depistårii a 99 de angaja¡i cu noul coronavirus, scrie Ziarul Financiar cå a aflat de la reprezentan¡ii DSP Timi¿. S-a decis suspendarea activitå¡ii întregului obiectiv, pentru o perioadå de 7 zile, cu posibilitate de prelungire, în caz de nevoie. Abatorul î¿i va relua activitatea dupå efectuarea unei igienizåri ¿i dezinfec¡ii riguroase, precum ¿i dupå testarea personalului cu maxim 48 de ore înainte, cu rezultat negativ. ASAS doneazå Spitalului Elias aparaturå utilå în lupta cu pandemia Gheorghe Sin, pre[edintele Funda]iei Patrimoniul ASAS

Miercuri, 15 iulie, ora 11:00, în Sala Prezidiului ASAS, a avut loc ceremonia de donare de cåtre Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice “Gheorghe Ionescu-ªi¿e¿ti”, cåtre Spitalul Universitar de Urgen¡å Elias, prin intermediul Funda¡iei Patrimoniul ASAS, a unui dispozitiv PCR, extrem de util în combaterea pandemiei generate de COVID-19. Ac¡iunea a avut loc la ini¡iativa pre¿edintelui ASAS, Valeriu Tabårå, ¿i a membrilor Prezidiului. Dona¡ia a fost posibilå ca urmare a generoasei contribu¡ii a membrilor Academiei, care au renun¡at în mod voluntar la o importantå parte a indemniza¡iei de membru, aferentå lunii aprilie 2020. ªi în ¡arå, mai multe institute ¿i sta¡iuni din re¡eaua de cercetare a ASAS au contribuit cu aparaturå sau speciali¿ti pentru sprijinirea activitå¡ii unitå¡ilor medicale implicate în prima linie a luptei contra coronavirusului. 8

ACCTP Ialomi]a amân\ licita]ia de inputuri Miercuri, 15 iulie, a avut loc la Slobozia adunarea ordinarå a ACCPT Ialomi¡a. Participarea a fost mai restrânså decât de obicei, doar circa 40 de fermieri venind la sediul asocia¡iei, så discute ¿i så voteze principalul punct de pe ordinea de zi: amânarea licita¡iei pentru inputuri. La propunerea lui Marin Nedu, s-a decis ca licita¡ia pentru achizi¡ia de glifosat ¿i îngrå¿åminte så se ¡inå la data de 23 iulie, iar licita¡ia pentru pesticide ¿i semin¡e så fie la începutul lunii august, fårå a se stabili o datå certå. La rubrica “Diverse”, s-a discutat despre despågubirile pentru secetå. Costin Telehuz, pre¿edintele organiza¡iei, a prezentat situa¡ia, sfåtuindu-¿i colegii så nu-¿i facå socotelile bazându-se cå banii ar fi achita¡i mai devreme de luna septembrie.

De asemenea, el a prezentat ¿i discu¡iile de la Ministerul de Finan¡e, cu privire la uniformizarea la nivel na¡ional a procedurilor ANAF legate de cheltuielile cu produc¡ia calamitatå, precum ¿i faptul cå subiectul amânårii ratelor bancare nu a putut fi abordat, fiindcå reprezentan¡ii Asocia¡iei Båncilor ¿i ai BNR nu au fost prezen¡i la discu¡ii. Mul¡i fermieri erau mai degrabå pesimi¿ti, spunând cå nu se a¿teaptå ca Guvernul så-¿i ¡inå promisiunea de platå a despågubirilor. Iar majoritatea erau de acord cå despågubirile pentru culturile de primåvarå calamitate vor fi uitate cu totul, având în vedere cå plata acestora ar urma så se producå dupå alegeri.

Robert VERESS

O solu]ie pentru maximizarea pre]ului la floarea-soarelui Pentru a stimula pre¡ul florii-soarelui, Clubul Fermierilor Români propune o solu¡ie care poate genera o marjå suplimentarå. Este vorba de un produs pentru o exploatare fårå riscuri ¿i pentru acumularea de venituri certe în fiecare lunå, explicå Cezar Gheorghe, analist ¿i consultantul Clubului pentru pia¡a cerealelor. Fermierul vinde volumul de floareasoarelui la pre¡ul negociat cu procesatorul, în timp ce negocierea este realizatå de cåtre CFRO. În sarcina fermierului va sta depozitarea în condi¡ii potrivite din punct de vedere cantitativ ¿i calitativ. Se emite contractul de vânzarecumpårare cu acumulare, în care sunt descrise toate detaliile, iar forma contractualå este emiså de cåtre Club.

În fiecare lunå pânå la livrare, care se va petrece dupå 1 ianuarie 2021, depozitarul acumuleazå între 9-19 lei pe tonå. Elementul care face diferen¡ierea este momentul plå¡ii. Dacå plata se efectueazå între 1-15 ianuarie 2021, tot poten¡ialul maxim se acumuleazå în contul fermierului. Cu un poten¡ial de acumulare maxim de 19 lei pe tonå lunar, care aduce efectiv venituri de minim 85 - 90 lei/tonå fa¡å de pre¡ul spot al zilei în care se efectueazå negocierea ¿i vânzarea, tranzac¡ia este negociatå ¿i securizatå de cåtre Clubul Fermierilor. Mai mult, nu este un serviciu doar pentru membrii asocia¡iei, ci se poate face ¿i pentru non-membri.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 28/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

:ntâlnirea mini[trilor agriculturii sub pre[edin]ia german\ Adrian Oros a participat luni, pe 20 iulie, la prima reuniune a Consiliului de mini¿tri ai agriculturii desfå¿uratå sub pre¿edin¡ia germanå. A fost totodatå ¿i prima reuniune cu prezen¡å fizicå de la începutul pandemiei. Conform agendei oficiale, mini¿trii au discutat despre reforma Politicii Agricole Comune, în special, despre regulamentul privind planurile strategice PAC ¿i arhitectura verde. “Apreciem ini¡iativa Comisiei de a sprijini statele membre cu recomandåri care så faciliteze transpunerea obiectivelor celor douå Strategii, dar acestea trebuie så råmânå doar recomandåri, så nu condi¡ioneze aprobarea Planului Strategic ¿i så ¡inå cont de specificitatea fiecårui stat membru”, a subliniat ministrul Adrian Oros. În opinia sa, atingerea obiectivelor ecologice ale Comisiei constituie o

mare provocare ¿i ar putea conduce la ineficien¡a acestei strategii deoarece cerin¡ele sunt foarte ambi¡ioase, iar fondurile nu sunt corelate cu acestea. Prin urmare, existå riscul ca fermierii så nu fie interesa¡i de accesarea måsurilor. Iar reducerea utilizårii produselor de protec¡ia plantelor va conduce la reducerea productivitå¡ii ¿i, implicit, a veniturilor fermierilor.

Alian]a pentru Agricultur\ [i Cooperare solicit\ constatarea pagubelor la culturile de prim\var\ Condi¡iile meteorologice extreme au afectat, în diferite grade, o suprafa¡å de cca 500.000 ha cu culturi agricole semånate în primåvara anului 2020. De aceea, sunt necesare evaluarea ¿i constatarea pagubelor la culturile agricole de primåvarå mult mai devreme decât perioadå trecutå ini¡ial. În acest sens, Alian¡a face un apel la to¡i fermierii ale cåror culturi înfiin¡ate în primåvarå sunt calamitate într-o propor¡ie mai mare de 30%, så completeze ¿i depunå la Primårie, pânå pe 24 iulie, în¿tiin¡area de daune cauzate de seceta pedologicå ¿i atmosfericå severå. Profitul Agricol 28/2020

Este de dorit ca o comisie så se deplaseze o singurå datå pentru evaluarea ¿i constatarea pabubelor pe raza U.A.T. pentru ca procesul de validare, centralizare ¿i comunicare cåtre Ministerului Agriculturii så fie finalizat pânå la 15 august. Procesele verbale de evaluare ¿i constatare a pagubelor înregistrate la culturile agricole sunt necesare pentru înregistrarea drept cheltuieli eligibile în contabilitate ¿i TVA deductibil.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

Comisia Europeanå cere måsuri pentru protec¡ia sezonierilor Pandemia a adus în prim plan condi¡iile de muncå cu care se confruntå lucråtorii sezonieri care migreazå varå de varå, din ¡årile lor spre agriculturile din vest. Iar aceste probleme au dus, de multe ori, la apari¡ia de noi focare. De aceea, Comisia Europeanå a invitat autoritå¡ile fiecårui stat membru så depunå eforturi pentru a-¿i îndeplini rolul de garantare a aplicårii corespunzåtoare a normelor referitoare la munca sezonierå transfrontalierå ¿i så asigure respectarea acestora. 40 de milioane de euro pentru viitori tineri fermieri Pe 15 iulie a fost lansatå måsura de sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, cu un buget de 43 de milioane de euro. 23 de milioane pentru tinerii din ¡arå ¿i 20 de milioane pentru atragerea tinerilor pleca¡i în agricultura altor ¡åri. ¥n detaliu, este vorba de câte 50.000 de euro pentru exploata¡iile între 30.000 ¿i 50.000 de euro valoare produc¡ie standard ¿i de 40.000 de euro pentru exploata¡iile între 12.000 ¿i 29.999 valoarea produc¡ie standard. “Este o sumå forfetarå în douå tran¿e: 75% la semnarea contractului de finan¡are ¿i 25% la finalul implementårii proiectului care dureazå între 3 ¿i 5 ani,” explica ministrul agriculturii, Adrian Oros. La apiculturå, cererile se primesc pânå la 1 septembrie Termenul de depunere a cererilor de platå în cadrul Programului Na¡ional Apicol va fi extins pânå la 1 septembrie, a anun¡at ministrul Adrian Oros. “Am demarat un proiect de Hotårâre de Guvern prin care acordåm câte 50 de milioane de lei pe an acestui sector, tocmai pentru a-i ajuta så aplice, så fie cât mai mul¡i beneficiari ai acestui program. Practic, am extins termenul de depunere de la 1 august la 1 septembrie 2020. Acest lucru lam fåcut la multele solicitåri venite din partea apicultorilor.” 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Interesul petroli[tilor în blocarea legii vânz\rii terenurilor O asocia¡ie de multina¡ionale cu afaceri în industria petrolierå iese la rampå ¿i îi cere pre¿edintelui Klaus Iohannis retrimiterea în Parlament a Legii vânzårii terenurilor agricole. Este vorba de ROPEPCA - Asocia¡ia Românå a Companiilor de Explorare ¿i Produc¡ie Petrolierå. De obicei preferå anonimatul, de¿i membrii såi fac afaceri în România de miliarde de euro (doar contribu¡iile la bugetul de stat au însumat 11 miliarde de euro în perioada 2014-2018, spune laudativ un comunicat al asocia¡iei). ROPEPCA î¿i motiveazå demersul împotriva legii vânzårii terenurilor agricole cu argumentul cå, în forma actualå, legea ar bloca investi¡iile pentru exploatarea resurselor de petrol ¿i gaze. “Companii române¿ti cu alt obiect de activitate, dar care au nevoie de teren în extravilan pentru activitatea lor, cum sunt companiile petroliere, nu îl vor putea achizi¡iona ori închiria pentru derularea de opera¡iuni petroliere, conform legii adoptate. (...) Legea va schimba complet modul în care acest drept este exercitat, ducând Statul în imposibilitatea de a exploata resursele în beneficiul consumatorului, dar va priva ¿i proprietarul privat de a dispune cum dore¿te de proprietatea sa ¿i de posibilele beneficii financiare. (...) Orice companie care nu desfå¿oarå activitå¡i agricole ¿i dore¿te så investeascå în teren agricol se aflå în aceea¿i situa¡ie, inclusiv companii de logisticå, de telecomunica¡ii etc", plâng membrii asocia¡iei printr-un comunicat de preså transmis luni, 20 iulie. Este al doilea atac cu greutate la Legea vânzårii terenurilor, dupå ce Curtea Constitu¡ionalå a respins 10

obiec¡iile formulate de PNL ¿i USR. Legea a fost mai bine primitå doar de fermieri. Unii chiar dau semnale cå se vor revolta dacå va fi blocatå. Un alt motiv invocat de asocia¡ia petroli¿tilor este cå membrii såi nu vor putea respecta acordurile de concesiune pe care le-au semnat cu Guvernul, deoarece, conform obliga¡iilor asumate fa¡å de Statul român, trebuie så ob¡inå folosin¡a unui teren pentru forarea unei sonde, ori pentru construirea unei facilitå¡i de produc¡ie, lucru care nu mai este permis de noua lege. “Legea Petrolului oferå titularilor de acord petrolier drept de folosin¡å pentru terenurile incluse în perimetrul petrolier Vineri, 17 iulie, ministrul Agriculturii a fost în vizitå la CAI Curtici, ocazie cu care Dimitrie Muscå i-a amintit de problemele pe care le ridicå agricultorilor exploatarea gazelor de ¿ist. “Pamfora, o divizie de prospec¡iuni a MOL Ungaria, a venit ¿i a cumpårat påmânt la noi în zonå. În mod normal, achizi¡iile se fac cu 7.000 de euro/ha. Dar Pamfora a dat 15.000 euro/ha, printr-o firmå de avoca¡i din Arad”, acuzå Muscå.

aferent acordului. Astfel, titularul negociazå cu proprietarul terenului respectiv, iar, în urma cåderii la o în¡elegere cu acesta din urmå, titularul poate fie cumpåra, fie închiria terenul respectiv pentru o perioadå mai lungå, proprietarul terenului având posibilitatea de a negocia ¿i primi pre¡ul pe care îl considerå corect. Astfel, titularul desfå¿oarå opera¡iuni petroliere, în vederea fructificårii subsolului ¡årii, a livrårii de energie, în interesul Statului român.” Este de a¿teptat ca, dacå legea va intra în vigoare în forma actualå, multe acorduri de concesiune så fie denun¡ate, iar companiile respective s ac¡ioneze statul român în judecatå, în instan¡ele interna¡ionale, cu ¿anse bune de a câ¿tiga bani frumo¿i, fårå a face nimic (adicå nicio prospec¡iune / exploatare de zåcåminte). Pe de altå parte, sunt limitate solu¡iile prin care så se punå stavilå speculei cu terenuri agricole ¿i schimbårii destina¡iei acestora, fårå a se intra în contradic¡ie cu legisla¡ia europeanå. Sunt voci care avertizeazå cå implicit formula gåsitå acum ar putea så nu primeascå avizul Comisiei Europene.

Robert VERESS Profitul Agricol 28/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

cre¿tere cu 9 dolari/t fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 6 iulie.

România

Principalele destina¡ii ale exportului: China 185.170 tone, Nigeria 90.770 tone, Yemen 85.770, Japonia 85.570 tone ¿i Indonezia 85.570 tone.

FOB Constan¡a 185 euro/t (+ 2 euro/t) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020. ¥n perioada 6 - 10 iulie pre¡ul cerealelor a continuat så creascå pe toate bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 230 dolari/tonå (989), în £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra 06.07 119 115 119

Aug Sept Oct

07.07 121 117 120

08.07 123 119 121

09.07 125 121 123

10.07 127 123 125 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago 06.07 185 191 193

Aug Sept Oct

07.07 191 193 195

08.07 09.07 10.07 193 195 197 195 197 198 197 199 200

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 215 dolari/tonå (924 lei), cu 6 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 06.07 Rouen 183 Dunquerque 183 Pallice 183 Creil FOB 179 Moselle FOB 181 Rouen FOB 181

07.07 08.07 185 187 185 187 185 187 181 183 183 185 183 185

Aug Sept Oct

07.07 210 209 213

08.07 211 210 214

România

09.07 213 213 215

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 10 iulie 2020, a fost de

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 167 euro/tonå (802 lei), în cre¿tere cu 4 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 179 euro/tonå (859 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 163 euro/tonå

Aug Sept Oct

07.07 134 135 137

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 06.07 161 159 165 Bordeaux FOB 163 Pontivy 175 Bordeaux Pallice Rhin

$/t

08.07 09.07 10.07 135 137 134 137 139 133 139 141 137 euro/t

07.07 08.07 09.07 10.07 163 164 165 163 161 163 165 163 167 169 171 169 165 167 169 167 177 179 181 179

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în august, este de 173 dolari/tonå (744 lei), mai mult cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

06.07 133 134 135

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

10.07 215 215 217

FOB Constan¡a 181 euro/t (+2) 869 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în august 2020, a fost de 170 dolari/t (731 lei).

10.07 187 187 187 181 183 185

170 dolari/tonå (731 lei), cu 3 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 185 euro/tonå (888 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 187 euro/tonå (900 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna august 2020 este de 175 dolari/t (752 lei).

euro/t 09.07 189 189 189 185 187 189

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 06.07 209 207 211

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 183 euro/tonå (878 lei), în cre¿tere cu 2 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina

(782 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 169 euro/tonå (811 lei), în cre¿tere cu 4 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 167 dolari/tonå (718

lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor ¿i fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

06.07 07.07 08.07 09.07 10.07 August 159 161 163 165 167 Sept 161 163 165 167 169

Profitul Agricol 28/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n ultima såptåmânå pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele mondiale. Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 361 dolari/tonå (1.552 lei), cu 4 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 iulie. Principalele destina¡ii: Egipt Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 06.07 323 321 317

Aug Sept Oct

07.07 325 323 319

$/t 08.07 327 325 320

09.07 329 327 321

10.07 327 325 324

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (+ 6) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.07.2020, pre¡ cu livrare în august 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 06.07 Rouen 171 Dunquerque 173 Moselle 171 Pontivy 173 Orz bere: Creil** 181 Moselle** 183

07.07 173 174 174 175

08.07 174 175 175 177

09.07 175 177 177 179

10.07 173 175 175 177

183 185 187 185 185 187 189 185

Sorg Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 6 - 10 iulie 2020, a fost de 185 dolari/tonå (795 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI 6- 10.07.2020

Principalele destina¡ii: Chi-

77.150 tone, Japonia 57.790 tone, Bangladesh 57.770 tone, Mexic 47.770 tone ¿i Indonezia 17.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 350 dolari/tonå (1.505 lei), mai mare cu 1 dolar/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 321 dolari/tonå (1.380 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Aug Sept Oct

06.07 617 619 621

07.07 08.07 09.07 619 621 623 621 623 625 623 625 627

$/t 10.07 620 622 625

FOB-Rouen, a fost de 173 euro/tonå (830 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 iulie. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 185 euro/tonå (888 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 6 iulie. Australia: pentru livrare în august 2020, pre¡ul orzului furajer este 203 dolari/t (873 lei). A fost mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. na 155.770 tone ¿i Taiwan 23.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

06.07 07.07 08.07 09.07 10.07 August 181 183 185 187 185 Sept 183 185 187 189 187

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Aug Sept

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

06.07 07.07 08.07 09.07 10.07 317 319 321 323 321 319 321 323 325 322

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 6 - 10 iulie, pre¡ul semin¡elor de floareasoarelui a avut urmåtoarea evolu¡ie: ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 350 euro/tonå (1.680 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul la înPre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

chidere, pe 10 iulie 2020, a fost de 345 dolari/tonå (1.483 lei). Nici aici nu s-a înregistrat nici o evolu¡ie a pre¡ului. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna august, este de 363 dolari/tonå (1.561 lei). Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna august 2020, a fost de 373 dolari/t (1.604 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

06.07 07.07 08.07 09.07 10.07 August 341 343 345 347 345

06.07 07.07 08.07 09.07 10.07 Dieppe 347 349 350 351 350

Rapi¡å

mai mare cu 4 euro/ton fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei ¿i-a men¡inut tendin¡a de cre¿tere la bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 353 euro/tonå (1.694 lei). A înregistrat o cre¿tere de 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 359 euro/tonå (1.723 lei), cu 6 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 iulie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 357 euro/tonå (1.714 lei),

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

06.07 Rouen 353 Dunquerque 351 Moselle 353

10.07 357 353 359

07.07 355 353 365

08.07 357 355 367

09.07 359 357 369

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

230 dolari/t

Profitul Agricol 28/2020

170 dolari/t

$/t

06.07 07.07 08.07 09.07 10.07 August 349 350 351 353 350 Sept 351 353 355 357 353

361 dolari/t

185 dolari/t

+4 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 604 milioane tone, cu 27 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut, spune buletinul USDA despre pia¡a cerealelor. Structural, va fi formatå astfel: soia (362 mil. tone, mai mare cu 25 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (70 mil. tone); floarea-soarelui (57 mil. t., cu 2 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); semin¡e de bumbac (46), arahide (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). ºårile mari consumatoare sunt Chiªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 Oct. 341 319 Nov. 334 318 Dec. 330 324 Ian. 2020 331 332 Feb. 2020 325 334 Mar. 2020 344 364 Apr. 2020 326 363 Mai 2020 318 328 Iun. 2020 318 325

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 186 197 214 184 201 217 198 201 239 204 209 239 207 208 244 198 213 260 203 227 288 199 231 260 207 228 229

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va atinge 209 milioane tone, fa¡å de 204 milioane tone în anul 2019/20. Structura sortimentalå: ulei de palmier (75 mil. tone); soia (59 mil. tone); rapi¡å (27 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt China (40 milioane tone), UE (27 milioane 14

na (131 milioane tone pe an), SUA (63 mil. tone), Argentina (49), UE (47), Brazilia (47), India (30), Rusia (20) ¿i Ucraina (18). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (83 milioane tone), SUA (57), Canada (13). ºårile mari importatoare sunt China (100 milioane tone), UE (22,5), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4). Stocurile mondiale sunt prognozate la 109 milioane tone, cu 6 mil. tone mai mici decât anul trecut.

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 349 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (248 mil. tone); rapi¡å (38 mil. tone); floarea-soarelui (23 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (7) ¿i copra (2).

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Hamb pia¡å (1) (2) (1) (2) (2) 2019/20 Oct. 316 385 384 366 427 Nov. 316 377 395 389 430 Dec. 320 381 388 418 449 Ian. 2020 325 390 425 443 459 Feb. 2020 316 376 445 426 439 Mar. 2020 311 369 454 406 406 Apr. 2020 307 362 454 424 406 Mai 2020 304 360 465 433 409 Iun. 2020 ND 369 ND 434 423 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

proteice sunt China (97 milioane tone), UE (55), SUA (40), Brazilia (20), India (16) ¿i Rusia (8,5 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (16), SUA (12) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (25 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5) ¿i SUA (4 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 12,5 milioane tone.

ºårile mari consumatoare de ¿roturi tone), India (23 milioane tone), SUA (18 mil. t) ¿i Indonezia (16). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (4) ¿i Rusia (3,6). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (12), UE (10,5), ¿i SUA (5 milioane tone).

Uleiuri vegetale dolari/t Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 Oct. Nov. Dec. Ian. 2020 Feb. 2020

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 20 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20. pagini de

Marilena R|DUCU

Mar. 2020

Apr. 2020 Mai 2020 Iun. 2020

664 675 711 728 667 596 566 557 587

762 769 825 871 759 725 673 672 740

1.235 1.235 1.676 1.543 1.543 1.676 1.676 1.631 1.235

738 763 802 830 759 706 728 751 807

883 904 923 946 899 804 765 798 857

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul Agricol 28/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia>

362 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 362 milioane tone, cu 25 milioane de tone mai mare decât în anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (131 milioane tone, cu 5 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (112, mai mult cu 5 mil. tone), Argentina (53,5, în cre¿tere cu 3,5 mil. de tone), China (17,5), India (10,5), Paraguay (10) ¿i Canada (6). ºårile mari consumatoare sunt China (95 milioane tone), SUA (59), Brazilia (45), Argentina (43), UE (16), India (9), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (83 milioane tone, mai pu¡in cu 6 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (56 mil. tone, cu 11 mil. tone mai mult decât anul trecut), Argentina (6,5) ¿i Paraguay (6,3 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (96 milioane tone)), urmatå de UE (15), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (3,4) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 95 milioane tone, fa¡å de 100 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 248 milioane tone, cu 9 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (75 mil. tone, mai mult cu 5 mil. de tone), SUA (46), Argentina (35), Brazilia (33), UE (12) ¿i India (7,5 mil. t). ºårile mari consumatoare sunt China (74 mil. tone), SUA (34 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), Indonezia (6), Iran (5), Thailanda (4), Fed. Ruså (4). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (16) ¿i SUA (12 milioane

India: invazia låcustelor distruge culturile de soia ¥n India, soia este semånatå de obicei doar în perioada musonului. ¥n acest sezon, musonul a venit cu 12 zile mai devreme, pe 1 iunie. Ultima datå când s-a mai întâmplat a fost în iunie 2013. Fermierii au profitat, iar la 3 iulie erau semånate deja 8,2 milioane de hectare, cam 72% din total. Existå înså unele preocupåri legate de låcustele care au provocat daune importante culturilor de-a lungul grani¡ei India-Pakistan. Aproximativ 50.000 de hectare au fost deteriorate în India, în special în zonele Rajasthan, Madhya Pradesh ¿i Maharashtra. Guvernul Indiei utilizeazå drone ¿i elicoptere cu care împrå¿tie insecticide, pentru a controla råspândirea låcustelor. Datele poblicate în raportul USDA din iulie aratå cå produc¡ia de soia din India pentru 2020/21 este prognozatå la 10,5 milioane tone, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar cu 13% mai mare fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va fi de aproximativ 11,40 milioane hectare, în scådere cu 5% fa¡å de anul trecut. 16

de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (19 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2,4), Mexic (2), Coreea de Sud (2) ¿i Japonia (1,6 milioane tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 59 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt China (17 milioane tone), SUA (11 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (10 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2,4). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1 mil. tone), SUA (8250.000 tone), UE (0,7) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3,2 milioane tone), China (1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,8). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone, egale cu cele din anul 2019/20. Profitul Agricol 28/2020

Pre]uri [i pie]e

70 milioane tone de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 70 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mult decât în anul 2019/20.

ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone.

ºåri mari producåtoare sunt UE (13 milioane tone), China (9), Canada (5) ¿i India (4).

ºårile mari consumatoare (mil. t): ºårile mari producåtoare sunt: Ca- UE (13), China (11), India (3), Japonia nada (19 milioane tone), UE (17 mil. (1,3), Canada (0,6). tone), China (13) ¿i India (8 mil. tone). Canada este cea mai mare ¡arå exConsumul mondial de rapi¡å este portatoare, cu 5 milioane de tone. evaluat la 70 milioane tone, la fel ca în anul de pia¡å 2019/20. Marii consumatori sunt UE (23 mi- Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå lioane tone pe an), urmatå de China la 27 milioane tone. (16), Canada (10,4) ¿i India (8). ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å: Cel mai mare exportator de rapi¡å UE (9,4 milioane tone), China (6), Canada (4,2) ¿i India (3). este Canada (9 milioane tone). ºåri mari consumatoare (mil. t): UE ºåri importatoare: UE (6 mil. de tone), China (2,5 milioane tone) ¿i (9,4), China (8), India (3). Japonia (2,3). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å este evaluatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 38,5 milioane tone, aproape egalå cu cea din anul trecut.

57 milioane tone de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de floareasoarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 57 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mare decât anul 2019/20.

ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17 milioane tone), Rusia (15,5), UE (10) ¿i Argentina (4). ºårile mari consumatoare sunt Ucraina (16 milioane de tone), Rusia (14) ¿i UE (10). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este evaluatå la 23 milioane tone, aproape egalå cu cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone).

ºårile mari consumatoare sunt: UE (7,9 milioane tone), Rusia (4 mil. 18

tone), Turcia (2,5) ¿i Ucraina (1,6 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,82 mil. t). Mari importatori sunt UE (3,5 milioane tone) ¿i Turcia (0,9 mil. de tone). Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de ulei din floarea-soarelui va fi de 21,5 milioane tone, egalå cu cea de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (6 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,5), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Profitul Agricol 28/2020

CULTURI

VEGETALE Constatarea pagubelor produse de secet\ se face din ochi Multe discu¡ii s-au iscat în jurul corectitudinii procentelor de calamitate comunicate de fermieri, dar mai ales constatate de comisiile de specialitate constituite în baza Ordinului 97/63. ªi pe bunå dreptate, fiindcå, a¿a cum ve¡i vedea, constatårile ¡in strict de profesionalismul ¿i buna credin¡å a celor care fac observa¡iile din teren ¿i întocmesc procesele-verbale.

solicitat Ministerului Agriculturii så precizeze dacå existå un normativ cu indica¡ii tehnice precise, pe care så le urmeze cu stricte¡e membrii comisiilor. Mai mult, având în vedere faptul cå hår¡ile satelitare oferå un bun indiciu al stårii de vegeta¡ie a culturilor, am întrebat dacå nu se are în vedere folosirea acestor hår¡i, în viitor, pentru o verificare måcar grosierå a cifrelor raportate de comisiile jude¡ene. Amintim cå despågubirile pentru calamitate sunt ajutoare de stat ¿i, prin urmare, Comisia Europeanå trebuie så-¿i dea acceptul pentru plata acestora. Este improbabil cå Bruxellesul va pune piedici autoritå¡ilor de la Bucure¿ti în acest demers, înså, la rigoare, ar fi îndreptå¡it så o facå. ªi iatå de ce. La prima întrebare, MADR råspunde cå: 20

“Procesele-verbale de constatare [i evaluare a pagubelor la culturile agricole cuprind date relevante referitoare la identificarea suprafe]elor supuse analizei, culturile existente, stadiul de vegeta]ie al acestora, aspectele concrete de v\t\mare constatate, procentul de d\unare, suprafa]a calamitat\. Pentru stabilirea [i consemnarea datelor men]ionate anterior, membrii comisiilor se folosesc atât de experien]a profesional\ personal\, cât [i de cuno[tin]e [i metode tehnice aplicabile în aceste situa]ii. Un aspect important de men]ionat este c\ determin\rile consemnate în procesele-verbale se realizeaz\ în prezen]a produc\torului agricol afectat de manifestarea fenomenului de secet\ pedologic\”. În privin¡a hår¡ilor satelitare, råspunsul este ¿i mai evaziv: “În prezent sunt disponibile ¿i sunt utilizate de operatorii economici din sectorul agricol aplica¡ii ¿i servicii care oferå imagini din satelit

prin care se måsoarå gradul de dezvoltare a culturilor pe diverse suprafe¡e, zonele cu productivitate ridicatå ¿i scåzutå din fiecare parcelå, evolu¡ia diferitå a soiurilor dintr-o anumitå culturå, fertilizarea insuficientå sau excesivå, calitatea lucrårilor agrotehnice etc. În fapt, aceste softuri de gestiune a activitå¡ilor din fermå, precum monitorizarea culturilor, a stårii de vegeta¡ie a acestora, a evolu¡iei buruienilor, bolilor ¿i dåunåtorilor, a necesarului de substan¡e minerale din sol în func¡ie de starea culturilor etc., reprezintå pa¿ii spre conceptul de agriculturå inteligentå, de precizie. Modul de implementare a acestui concept este în aten¡ia ¿i analiza administra¡iei agricole centrale ¿i locale, cu privire la måsurile necesare ¿i adecvate, în favoarea beneficiarilor direc¡i ai acestor servicii, respectiv utilizatorii de terenuri agricole”.

Robert VERESS

Profitul Agricol 28/2020

CULTURI VEGETALE

Portfolio Farm a fost organizat La Zåne¿ti, Neam¡, TCE 3 Brazi ¿i Corteva Agriscience au alcåtuit o platformå demonstrativå în cadrul programului Portfolio Farm.

“

Este al 6-lea an când organizåm evenimentul alåturi de Cor teva”, spunea Vasile Iacob, directorul tehnic pentru produc¡ie vegetalå din cadrul TCE 3 Brazi. “70% dintre inputurile pe care noi le folosim în fiecare an sunt de la Cor teva: såmân¡a de porumb, floarea-soarelui, soia, precum ¿i o bunå parte dintre pesticidele pe care le administråm.”

Porumbul Anual, TCE seamånå în jur de 2.000 ha cu porumb, iar 95% sunt hibrizi Pioneer. “Ce mi-a plåcut foarte mult a fost produsul N-Lock (stabilizator de azot) pe care l-am administrat pe 200 ha ¿i cred cå vom måri suprafa¡a, pentru cå am våzut cum plantele de porumb se comportå cu totul altfel ¿i cred cå rezultatele vor fi spectaculoase în acest an”, spunea Vasile Iacob. “¥n platforma de la Zåne¿ti a fost aplicat inclusiv insecticidul Inazuma, pentru combaterea Diabroticii ¿i a Ostriniei. Noi recomandåm prima aplicare atunci când porumbul are 2-3 frunze, iar a doua trecere la apari¡ia paniculului. Inazuma are douå substan¡e active, deci douå moduri de ac¡iune diferite, atât de contact, cât ¿i sistemic. A¿adar, este vorba despre un insecticid complex, care se aplicå de la 0,15 pânå la 0,25 kg/ha, ¿i poate fi folosit nu numai la porumb, ci ¿i în cultura de rapi¡å ¿i mu¿tar”, a punctat Ana-Maria Pascariu - Category Marketing Manager Fungicide ¿i Insecticide. 4 hibrizi de porumb au ie¿it în evi22

den¡å la Neam¡, spune Valentin Mihai Category Marketing Manager porumb ¿i soia. “Primul, P8834 - FAO 310, a cårei caracteristicå principalå este cå pierde apa foarte bine dupå maturitatea fiziologicå. Apoi P9610 - FAO 330, care vine în portofoliul Corteva ca så înlocuiascå binecunoscutul P9241. Aduce în plus o productivitate excep¡ionalå, caractere agronomice asemånåtoare cu P9241, dar ¿i o adaptabilitate ¿i pretabilitate la diferite condi¡ii de climå ¿i mediu. Un alt hibrid este P9415 - FAO 340, care se caracterizeazå printr-o intensivitate deosebitå. Recomandåm semånatul acestui hibrid cu 5.000 de plante în plus fa¡å de cum se obi¿nuie¿te în zonå. Ultimul hibrid P9889 - FAO 350, care vine så înlocuiascå P9903, cel mai cultivat hibrid din România”. Pentru a ob¡ine produc¡ii ridicate, fiecare solå de porumb trebuie atent îngrijitå, astfel cå erbicidele ocupå un rol esen¡ial. În platforma de la Zåne¿ti au fost ales douå variante de erbicidare, cea cu Principal Plus ¿i cea cu Arigo.

Floarea-soarelui La fel de bine aratå ¿i câmpurile de floarea-soarelui. Vedetå este hibridul P64LE136. “Este un hibrid de genera¡ie nouå care vine så completeze portofoliul companiei, care include ¿i hibrizii P64LE99

Vasile Iacob [i Ionut Radu

¿i P64LE25, cu care Corteva dominå pia¡a de floarea-soarelui. Acest hibrid are caractere îmbunåtå¡ite, inclusiv toleran¡ele la principalele boli ale acestei culturi, dar ¿i o îmbunåtå¡ire a arhitecturii plantei, pentru cå are pozi¡ia u¿or modificatå a calatidiului, care va ajuta planta så realizeze produc¡ii mai calitative în perioadele de ar¿i¡å, precum ¿i îmbunåtå¡irea masei hectolitrice a recoltei.” Pentru zona Neam¡, Corteva mai recomandå hibridul P64LE137, cu cea mai mare rezisten¡å la Orobanche, puncta Andrei Ciocoiu - Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase. Nu putea så lipseascå din tehnologia aplicatå florii-soarelui fungicidul Tanos 50 WG, un produs inovativ care contribuie la ob¡inerea recoltelor sånåtoase ¿i de calitate ¿i o protec¡ie deosebitå pe tot parcursul vegeta¡iei, chiar dacå uneori nu sunt respectate condi¡iile de rota¡ie. Tanos 50 WG are la bazå douå substan¡e active ce se completeazå reciproc. “Recomandåm aplicarea lui ca prim tratament, atunci când plantele au 4-6 frunze, dar ¿i ca al doilea tratament - la apari¡ia butonului floral pentru o protec¡ie completå ¿i pentru realizarea unor recolte bogate. Iar pentru stoparea infec¡iilor secundare cu manå recomandåm aplicarea produsului în douå

Andrei Ciocoiu Profitul Agricol 28/2020

CULTURI VEGETALE

[i în jude]ul Neam] tratamente succesive, la o distan¡å de 7 zile. Doza de aplicare recomandatå este de 0,4 kg/ha, are o rezisten¡å foarte bunå la spålare, indiferent de condi¡iile meteo, deci este eficient chiar dacå apare o ploaie la o orå de la aplicare”, spunea Ana-Maria Pascariu.

Grâul La grâu, reprezentan¡ii TCE 3 Brazi au fost plåcut impresiona¡i de erbicidul Bizon, despre care Vasile Iacob spunea cå va deveni fanionul Corteva. “Noi l-am administrat pe mai mult de 400 ha în acest an. Am avut rezultate foarte bune, astfel cå trei sferturi din suprafa¡å nu am mai erbicidat-o cu alt produs, a råmas doar erbicidarea cu Bizon. Am stabilit ca anul viitor 70% din suprafa¡a pe care o vom semåna cu cereale så fie erbicidatå cu acest produs. De aceea le recomand fermierilor så aplice acest produs, måcar pe jumåtate din suprafa¡a pe care o au, pentru cå sigur în urmåtorul an vor måri suprafa¡a”. De fapt, tehnologia pe care o aplicå TCE în platforma Corteva nu diferå foarte mult de cea din fermå. “Aici, la fel ca în 80 % din fermå, nu sa arat, ci am folosit o tehnologie minimum tillage. Am fost plåcut surprin¿i de erbicidul Bizon, noi anul trecut am avut lanurile de grâu infestate cu samulastra de floarea-soarelui.

Ana-Maria Pascariu Profitul Agricol 28/2020

Fiind temperaturi pozitive ¿i ploi suficiente în primåvarå, a råsårit în valuri ¿i ne-a afectat la recoltat. Solu¡ia oferitå de Corteva a fost erbicidarea de toamnå cu Bizon, iar pe o solå unde deja am recoltat orzul rezultatele au fost foarte bune. ¥n zona noastrå se înregistreazå primåvara temperaturi destul de scåzute, noaptea 2-3°C ¿i ziua 15-16°C, deci diferen¡e destul de mari, la care s-a adåugat seceta. Din acest motiv mul¡i nu au mai intrat în culturi pentru a nu mai oferi un stres în plus; noi nu am avut nici o problemå ¿i am intrat în prima fereastrå cu Evolus. De aceea nu am avut niciun fel de boalå sau buruianå în culturå”, a punctat tânårul agronom. Tot în cadrul platformei de la Zåne¿ti a fost prezentat ¿i un lot unde a fost aplicat pachetul Pixxaro Super. “Lotul tratat cu Pixxaro Super aratå foarte bine. Ce con¡ine acest pachet? Douå produse: Pixxaro, care are douå substan¡e active - Arylex Active ¿i fluroxipir, iar cel de-al doilea produs, Frontal, cu substan¡a tribenuron. Este pentru 4 hectare ¿i combate buruienile dicotiledonate anuale ¿i perene din cultura de cereale, cum ar fi ambrozia, o buruianå destul de problematicå, macul, pålåmida, volbura ¿i multe alte buruieni. Trebuie ¡inut cont cå

Valentin Mihai

se poate aplica pânå la faza de burduf fårå a crea probleme de selectivitate ¿i fitotoxicitate ¿i, mai important, nu creeazå probleme în rota¡ia culturilor”, a punctat Ion Mutafa. Fungicidul aplicat în cadrul platformei din jude¡ul Neam¡ a fost Evolus, despre care Ana-Maria Pascariu - Category Marketing Manager Fungicide ¿i Insecticide a aråtat cå poate fi aplicat ca prim tratament pentru protejarea culturii împotriva atacului de fåinare, septoriozå ¿i ulterior a apari¡iei ruginilor, dar ¿i în cel de al treilea tratament, pentru protejarea spicului. Transform este un alt produs aplicat în platforma de la Neam¡ cu rezultate foarte bune. “Anul acesta a fost destul de secetos ¿i de aceea putem spune cå a fost un an al insectelor cu aparat bucal de în¡epat ¿i supt. Noi oferim în acest moment cea mai importantå solu¡ie pentru combaterea acestora, produsul Transform. Acesta are o substan¡å activå nouå care ac¡ioneazå atât sistemic, cât ¿i translaminar, astfel încât protejeazå plantele de insectele care sunt ascunse pe sub frunze ¿i printre frunze. De exemplu, ¿tim cu to¡ii cå afidele stau ascunse, iar în momentul în care aplicåm doar un insecticid nu rezolvåm aceastå problemå, în schimb Transform este solu¡ia perfectå pentru combaterea acestora. El poate fi administrat încå din toamnå, urmat de încå o administrare în primåvarå, doza recomandatå fiind de 48 g/ha”, a declarat Ana-Maria Pascariu. Corteva

Ion Mutafa

CULTURI VEGETALE

Buha sem\n\turilor (Agrotis segetum) câ[tig\ teren dr. ing. Emil GEORGESCU INCDA Fundulea

Primåvara asta mul¡i au fost nevoi¡i så reînfiin¡eze cultura de floarea-soarelui, dupå ce, la primul semånat, au våzut doar tulpini¡a, fårå frunzele cotiledonale. Ini¡ial, au crezut cå este vorba de atacul rå¡i¿oarei porumbului (Tanymecus dilaticollis), care roade planta de la colet. Dar nu au gåsit la suprafa¡a solului råmå¿i¡ele de plåntu¡e. Un alt posibil suspect este viermele sârmå (Agriotes spp.). În urma atacului acestuia råmân goluri în culturå. Dacå atacul are loc dupå råsårire, plåntu¡ele sunt roase în zona coletului, caz în care se îngålbenesc frunzele, apoi plåntu¡a începe så se usuce de la vârf. Înså nici acest scenariu nu se potrivea cu situa¡ia din teren. Plåntu¡ele erau råsårite la suprafa¡a solului, dar fårå frunzele cotiledonale. Såpând în zona unde au fost plante atacate, am dat de adevåratul fåpta¿, anume larvele buhei semånåturilor (Agrotis segetum). În mod normal, larvele de buhå, fie reteazå plantele de la colet, fie rod frunzele, începând de la exterior spre interior. Anul acesta este pentru prima oarå când am întâlnit acest simptom, cu frunzele cotiledonale retezate, din plåntu¡ele de floarea-soarelui nemairåmânând întregi decât tulpini¡ele. Problema este cå, începând cu al patrulea stadiu de dezvoltare, larvele acestui dåunåtor devin nocturne. În timpul zilei se retrag în sol, atacul având loc noaptea. Fermierii pot så aibå neplåcuta surprizå så vadå cultura råsåritå ¿i frumos rânduitå, iar în decurs de 2-3 zile, så constate cå floarea-soarelui a dispårut, din plante nemairåmânând decât “be¡ele”. 24

Situa¡ia este similarå în cazul porumbului. Dar atacurile pot så aparå ¿i când plantele sunt mai avansate în vegeta¡ie, chiar în luna iunie, cum s-a întâmplat în acest an.

Adultul de buhå este un fluture de talie mijlocie, cu anvergura aripilor de 35-40 mm, acestea fiind de culoare cenu¿ie, cu pete ¿i benzi mai închise. Fluturii au activitate nocturnå, nefiind vizibili pe timp de zi. Larva, la completa dezvoltare, este de culoare cenu¿ie, are lungimea de 4050 mm, prezentând pe partea dorsalå 3 dungi longitudinale, întunecate, cea medianå fiind mai groaså. Datoritå coloritului larvelor, acest dåunåtor se mai nume¿te popular “vierme cenu¿iu”. În primele trei stadii de dezvoltare, larvele sunt diurne (¿i vizibile pe plante), dar dupå a patra nåpârlire au doar activitate nocturnå, ziua gåsindu-se în stratul superficial al solului. Buha semånåturilor are în România o singurå genera¡ie pe an. Larvele complet dezvoltate ierneazå în sol, la o adâncime de 20-40 cm. În mod normal, încetau hibernarea ¿i ie¿eau la suprafa¡a solului la începutul lunii mai. Se hråneau o scurtå perioadå de timp (pe

seama semånåturilor de primåvarå), apoi se retrågeau în sol, pentru împupare, fluturii apårând 2-3 såptåmâni mai târziu, în luna iunie. Femela are o prolificitate foarte ridicatå, putând så depunå între 2000 ¿i 2900 de ouå! E drept cå specia are ¿i foarte mul¡i du¿mani naturali. Fluturii primei genera¡ii apar în perioada iulie-august, punând bazele celei de-a doua genera¡ii. Larvele celei de-a doua genera¡ii se hrånesc pe seama semånåturilor de toamnå pânå la venirea iernii, când se retrag în sol. În ultimele primåveri, înså, fermierii au semnalat probleme cu larvele buhei semånåturilor încå din luna aprilie, dar s-au confruntat cu atacuri ridicate ¿i în prima parte a lunii iunie. Explica¡ia este simplå: temperaturile mai ridicate din primåvarå au dus la apari¡ia mai timpurie a larvelor, care înceteazå hibernarea când temperatura în sol depå¿e¿te 12,2 °C. Ca metodå de prevenire a atacului acestui dåunåtor, în literatura de specialitate se recomanda efectuarea aråturilor adânci de toamnå, lucrare care poate contribui la diminuarea numårului de larve aflate în sol (scåderea rezervei biologice). În prezent, înså, tot mai mul¡i fermieri apeleazå la sistemul de lucråri minime ale solului, având prioritate conservarea apei. O altå måsurå preventivå este distrugerea buruienilor, multe dintre acestea pot fi gazde intermediare (femelele depun ouåle mai ales pe partea inferioarå a frunzelor de ¿tir, troscot, volburå, lobodå, pålåmidå etc.). Tratamentul semin¡elor cu insecticide sitemice împotriva rå¡i¿oarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) sau al viermilor sârmå (Agriotes spp.) este eficace ¿i împotriva larvelor buhei semånåturilor. La depå¿irea pragului economic de dåunare (PED), de douå larve pe metru påtrat, trebuie efectuat un tratament în vegeta¡ie. În prezent existå omologate douå insecticide granulate, pe bazå de lambda-cihalotrin, care trebuie aplicate concomitent cu semånatul. Profitul Agricol 28/2020

CULTURI VEGETALE

Grija noastr\ fa]\ de sol> Omya Calciprill Are grijå de baza culturilor dumneavoastrå ¿i de påmântul pe care îl lucra¡i

Plantele au nevoie de sol ¿i nu doar pentru ca rådåcinile lor så aibå un sprijin. Calitatea solului este crucialå pentru o culturå profitabilå.

Disponibilitatea nutrien]ilor în sol în func]ie de pH

nainte de planificarea oricårei recolte, dacå ferma pe care o lucra¡i nu a fost înzestratå de la naturå cu soluri sånåtoase ¿i bune calitativ, este absolut necesar så ac¡iona¡i pentru ca produc¡iile programate så fie pe måsura a¿teptårilor. Jumåtate dintre solurile din România sunt acide sau acidifite, astfel cå necesitå ameliorare din punctul de vedere al pH-ului, dar nu numai. Naturevo are în portofoliu produse care au aplicabilitate în toate fermele din Romania, atât pentru corectarea pH-ului, dar ¿i pentru îmbunåtå¡irea calitå¡ii solului, produse validate de to¡i fermierii care le-au folosit. Omya Calciprill este unul din aceste produse.

De ce sa alegem Omya Calciprill? Anumite îngrå¿åminte acidifiazå ¿i stricå echilibrul microbiologic din sol, dar, în anumite situa¡ii, este dificil så renun¡a¡i la aceste produse. Pentru a diminua aceste efecte negative, este important så alege¡i îngrå¿åminte cu eliberare controlatå precum Novatec Classic, Nutri Top 5.10.15, iar pentru corec¡ia solului, alege¡i Omya Calciprill - produs cu dublå ac¡iune: fertilizare ¿i amendare. De asemenea, un alt factor care provoacå daune majore asupra solului este salinizarea. Un sol salin, dincolo de faptul cå are un pH foarte ridicat, con¡ine ¿i un procent relativ ridicat de 26

såruri care au un impact deosebit de negativ asupra culturilor agricole. Så analizåm acum disponibilitatea elementelor nutritive în func¡ie de pH!

Cu mici excep¡ii, maximul de disponibilitate al elementelor nutritive este în zona de pH 6-7 Pentru a corecta reac¡ia acidå a solului, cea mai bunå alegere este un amendament pe bazå de carbonat de Beneficii ale produsului calciu, dar cel mai important aspect de Omya Calciprill avut în vedere este formularea produsu Îmbunåtå¡e¿te rapid pH-ul solului. Cu cât produsul este mai fin, microlui, iar în perioada imediat urmånizat, cu atât el este mai reactiv. Omya toare aplicårii cultura se prezintå Calciprill are cea mai mare vitezå de excelent; ac¡iune deoarece fine¡ea carbonatului  Are o eficacitate de 10 - 15 ori de calciu de cca 100 microni este inmai mare decât amendamentul comparabilå cu alte produse similare de obi¿nuit deoarece produsul este pe pia¡å. micronizat; Fine¡ea carbonatului de calciu din  Ajustarea rapidå ¿i corectå a pH- Calciprill aduce la pachetul de avanului permite o utilizare mult mai taje ¿i nivelul ridicat de dispersie al eficientå a îngrå¿åmintelor atât cu produsului la nivelul solului în zona de macro, cât ¿i cu microelemente; încorporare.  Este o excelentå surså de calciu ¿i magneziu, elemente nutritive Pentru oferte personalizate esen¡iale, importante pentru ¿i consultan¡å de specialitate, structura peretelui celular al apela¡i la plantei ¿i pentru realizarea fotosinreprezentantul Naturevo tezei; din zona dumneavoastrå!  Îmbunåtå¡e¿te calitatea solului: https://naturevo.ro structura, textura ¿i porozitatea;  Måre¿te capacitatea de re¡inere a apei din sol;  Se poate împrå¿tia usor cu orice ma¿inå de aplicat îngrå¿åminte. Profitul Agricol 28/2020

CULTURI VEGETALE Dublu tratament, cu efect pe termen lung: protec¡ie ¿i nutri¡ie pentru semin¡ele de cereale påioase

Difend Extra [i Wuxal Terios Mn+ Prin combinarea celor douå produse, Difend Extra ¿i Wuxal Terios Mn+, culturile de cereale påioase pot depå¿i mult mai u¿or perioadele de stres cum ar fi seceta, frigul sau înghe¡ul. Beneficiind de protec¡ie ¿i nutri¡ie la momentul potrivit, plantele se refac mult mai repede, iar produc¡ia poate fi îmbunåtå¡itå atât cantitativ, cât ¿i calitativ. Culturile de cereale sunt afectate de o multitudine de agen¡i patogeni care se transmit prin såmân¡å ¿i sol, din care amintim Cochliobolus (helmintosporioza), Fusarium spp. (fuzarioza), Septoria spp. (septorioza), Tilletia spp. (målura comunå ¿i piticå), Ustilago spp. (tåciune zburåtor ¿i îmbråcat). Pagubele produse sunt influen¡ate de tehnologia de culturå (asolament, rota¡ia culturilor, tehnologia aplicatå) ¿i pot ajunge pânå la 40%. În condi¡iile actuale, când se practicå o rota¡ie scurtå, de 2-3 ani, probabilitatea de apari¡ie a bolii este mult mai ridicatå din cauza faptului cå patogenii se pot manifesta la mult timp de la infec¡ie. Mijlocul cel mai simplu ¿i eficient de control al agen¡ilor patogeni transmi¿i prin såmân¡å ¿i sol este tratamentul semin¡elor cu Difend Extra, care are dublu efect, sistemic ¿i de contact. Produsul oferå o protec¡ie cu efect pe termen lung, în principal asupra bolilor transmise prin såmân¡å, având un spectru foarte larg de combatere (målura comunå, målura piticå, fuzarioza, septorioza etc.). Difend Extra con¡ine douå substan¡e active: difenoconazol, cu efect de contact ¿i penetrant, cu spectru larg de ac¡iune ¿i activitate de lungå duratå, ¿i fludioxonil, care prezintå ac¡iune preventivå ¿i curativå, solubilitate reduså ¿i translocare de lungå duratå. La dozele recomandate, produsul este foarte bine tolerat de semin¡e ¿i de plantele tinere. 28

Pe lângå componenta de protec¡ie, venim în completare cu nutri¡ia, care oferå energia necesarå råsåririi uniforme ¿i dezvoltårii viguroase a plantelor. Culturile de cereale trebuie sus¡inute chiar de la semånat prin utilizarea tratamentului såmân¡å Wuxal Terios Mn+, ce presupune învelirea semin¡elor cu un strat de micronutrien¡i. Ace¿tia asigurå dezvoltarea corectå a rådåcinilor ¿i råsårirea uniformå, precum ¿i o mai bunå rezisten¡å la stres (biotic sau abiotic). Dupå plantare, semin¡ele încep så absoarbå apå (imbibi¡ie), iar nutrien¡ii de pe tegument sunt absorbi¡i ¿i pot stimula germinarea. O parte dintre microelemente vor difuza în imediata apropiere a semin¡ei, de unde vor fi absorbite de rådåcina ce se formeazå. La începutul dezvoltårii, sistemul radicular are o capacitate scåzutå de explorare a solului, de aceea este necesar ca planta så fie “ajutatå” prin asigurarea rezervelor de micronutrien¡i. Datoritå bunei aprovizionåri cu substan¡e nutritive, cre¿te gradul de siguran¡å la înfiin¡area culturii, în special în condi¡ii meteo dificile. Nutri¡ia de bunå calitate face ca råsårirea så se producå uniform, iar plantele så fie viguroase.

Difend Extra Dozå: 2 litri/tona de semin¡e. Se recomandå amestecarea produsului cu 8 - 12 litri apå/tona de semin¡e, cantitatea calculându-se în func¡ie de masa a o mie de boabe (MMB). Wuxal Terios Mn+ este o suspensie concentratå, bogatå în nutrien¡i precum N, Cu, Mn, Mo, Zn ¿i B, disponibili imediat pentru plante ¿i siguri pentru culturå. Produsul este special conceput

Doze Wuxal Terios Mn+ Grâu ¿i orz de toamnå 1,5 - 2 litri/tona de semin¡e, Orz de primåvarå 1,6 litri/tona de semin¡e, Secarå ¿i ovåz 1,5 litri/tona de semin¡e. pentru nutri¡ia cerealelor, elementele nutritive gåsindu-se în cantitå¡i ridicate ¿i echilibrate. Dupå utilizarea acestui produs se constatå reducerea timpului pânå la înfrå¡ire ¿i cre¿terea gradului de vitalitate ¿i sånåtate al culturii, ce devine mai rezistentå la vicisitudinile vremii ¿i la al¡i factori perturbatori (stres termic, hidric, chimic). Mn, Zn, Cu sunt complet chelatate cu EDTA, prezintå o solubilitate totalå în apå, sunt complet disponibile pentru plante ¿i nu prezintå risc de legare cu fosfa¡ii din sol. Manganul este unul dintre microelementele cele mai importante pentru culturile de cereale, sus¡inând procesul de fotosintezå ¿i metabolizarea azotului. O cantitate suficientå de mangan îmbunåtå¡e¿te dezvoltarea sistemului radicular ¿i cre¿te toleran¡a la agen¡ii patogeni. Formularea Wuxal Terios Mn+ corespunde mijloacelor moderne de aplicare a tratamentelor ¿i de semånat. Acest produs permite dozare preciså ¿i prezintå vâscozitate optimå. Valoarea pH-ului este 6,3 (sunt asigurate condi¡iile pentru absorb¡ia optimå a nutrien¡ilor ¿i scade riscul de reac¡ii cu alte pesticide). Aderen¡a pe suprafa¡a semin¡elor este foarte bunå, produsul prezentând ¿i compatibilitate cu majoritatea pesticidelor.

Profitul Agricol 28/2020

CULTURI VEGETALE

Hibrizi de rapi]\

recomanda]i pentru toamna 2020 AGRII ARIZONA (LIMAGRAIN) Timpuriu, vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie, talie înaltå cu ramificare puternicå de la baza plantei. Toleran¡å bunå la iernare, rezisten¡å la scuturare, toleran¡å la Phoma, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat, de peste 5,2 to/ha, MMB mare: 5,5-5,7 g, densitate: 40- 60b.g./m.p.

CRISTAL (RAPOOL) Semitardiv, maturitate medie cu coacere omogenå, vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie. Talie înaltå cu ramificare puternicå de la baza plantei. Toleran¡å bunå la iernare, rezisten¡å la scuturare, toleran¡å la Phoma, semånat: 15.08-20.09, densitate: 40-60 b.g./m.p. Dozå normalå de fungicid/ regulator de cre¿tere (din stadiul de 5 frunze) în zone uscate pentru a încuraja dezvoltarea rådåcinilor. În primåvarå nu este recomandatå aplicarea regulatorului de cre¿tere în condi¡ii de secetå, dar importantå este aplicarea unui fungicid de calitate într-o dozå mai micå. Poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat, de peste 5,2 t/ha; MMB mare: 5,5 - 5,7 g.

LG ASPECT (LIMAGRAIN) Semitimpuriu, cu vigoare bunå la pornirea în vegeta¡ie. Talie medie, cu ramificare puternicå de la baza plantei ¿i toleran¡å deosebitå la cådere, toleran¡å bunå la Phoma ¿i la celelalte boli din cultura de rapi¡å, poten¡ial de produc¡ie ridicat, de peste 5 tone/ha, MMB: 5,0 - 5,2 g, densitate: 35-55 b.g./mp. 30

Poten¡ial de produc¡ie - 5, rezisten¡å la scuturare - 5, toleran¡å la iernare - 5, toleran¡å la Phoma - 4, rezisten¡å la TuYv - 5.

Alcedo

Con¡inut ridicat de ulei, mediu de proteinå, redus de glucozinola¡i, produc¡ii ridicate ¿i stabile, elibereazå terenul devreme. Toleran¡å la gerurile din timpul iernii ¿i talia joaså îl recomandå pentru cultivarea în toate regiunile ¡årii. Densitate: 40-50 b.g./mp.

Portofoliu Semin¡e Iscusite

ES VITO (EURALIS) Semitardiv, cu produc¡ii foarte ridicate ¿i stabile pe toate tipurile de sol, în special pe cele adânci, bine adaptat. Valorificå foarte bine atât solele cu poten¡ial scåzut, cât ¿i pe cele cu poten¡ial ridicat. Vigoare timpurie foarte bunå - 10, toleran¡å excelentå la gerurile iernii - 7, înflorit semitimpuriu, talie mare, foarte tolerant la cådere ¿i frângere - 8, ulei 48,2%, excelentå toleran¡å la Phoma (RLM 7) - 9, toleran¡e: la Sclerotinia - 7, Cylindrosporium - 8, Verticilium - 9, scuturare - 8 (5 = sensibil, 10 = rezistent). Produc¡ii ridicate ¿i stabile, adaptat la semånatul devreme sau târziu, con¡inut ridicat de ulei ¿i de proteinå, con¡inut scåzut de acid erucic ¿i glocozinola¡i, restart semi-timpuriu în vegeta¡ie. Perioadå lungå de înflorit în condi¡ii climatice normale. Poate fi cultivat în toate regiunile ¡årii. Densitate: 40-50 b.g./mp.

BASF InVIGOR1022 Produc¡ii ridicate ¿i stabile, bine adaptat la climat, bunå toleran¡å la temperaturile scåzute ¿i înflorire semitimpurie. Vigoare timpurie bunå, înål¡ime medie a plantei, rezisten¡å bunå la cådere, toleran¡å ridicatå la Phoma.

InVIGOR1165 Semitardiv, cu tehnologia de reducere a scuturårii, poten¡ial ridicat de produc¡ie. Bunå stabilitate, foarte bunå dezvoltare în toamnå, robust, rezisten¡å bunå la iernare, toleran¡å bunå la Phoma - con¡ine gena RLM 7, bunå stabilitate a produc¡iei pe toate tipurile de sol, inclusiv soluri slabe, plantå înaltå. Toleran¡å bunå la cådere/frângere, toleran¡å bunå la Verticillium, foarte bunå toleran¡å la scuturare.

RGT TREZZOR (RAGT) Semitimpuriu, productiv, cu un con¡inut ridicat de ulei, adaptat în toate zonele, vigoare bunå la råsårire în toamnå. Toleran¡å medie la clomazonå, rezisten¡å bunå la Phoma lingam, bunå la iernare, excelentå la cådere ¿i scuturare, MMB: mediu.

InVIGOR1170 Nou! Foarte performant, toleran¡å bunå la boli, cu tehnologia de reducere a scuturårii, toleran¡å excelentå la Phoma con¡ine gena RLM 7, toleran¡å excelentå la Verticillium. Tulpinå viguroaså cu ramificare puternicå, vigoare bunå în Profitul Agricol 28/2020

CULTURI VEGETALE toamnå, toleran¡å bunå la temperaturile scåzute din timpul iernii, plante înalte cu toleran¡å bunå la cådere, foarte bunå toleran¡å la scuturare.

InVIGOR1188 Nou! Poten¡ial ridicat de produc¡ie pe toate tipurile de sol, inclusiv pe solurile u¿oare, vigoare timpurie foarte bunå, toleran¡å bunå la iernare, plante înalte cu toleran¡å bunå la cådere, toleran¡å foarte bunå la Phoma, con¡ine gena RLM 7, toleran¡å bunå la scuturare.

InVIGOR1166 CL Clearfield, bine adaptat la climat, foarte bunå vigoare timpurie, fereastrå largå de semånat, bunå rezisten¡å la iernare, plantå înaltå cu bunå toleran¡å la cådere, rezisten¡å foarte bunå la Phoma, con¡ine gena RLM 7.

InVIGOR1266 CL Nou! Clearfield, cu produc¡ii foarte ridicate, adaptat diverselor condi¡ii de agromediu, vigoare foarte bunå în toamnå, excelentå toleran¡å la temperature scåzute în condi¡ii severe, bunå toleran¡å la Phoma - con¡ine gena RLM 7, plantå medie spre înaltå, cu toleran¡å foarte bunå la cådere/frângere.

Bayer (Dekalb) DK Excited - NOU, DK Expectation - NOU, DK Extremus - NOU. Douå solu¡ii noi de tratament såmân¡å sub umbrela Acceleron Seed Applied Solutions: Scenic Gold tratament såmân¡å fungicid cu douå substan¡e active, Buteo Start - tratament såmân¡å insecticid. 14 hibrizi de rapi¡å în portofoliu

DK EXCITED Nou! Semitimpuriu, cu poten¡ial genetic de produc¡ie foarte ridicat, stabilitate a Profitul Agricol 28/2020

produc¡iilor indiferent de condi¡iile pedoclimatice ¿i tehnologia aplicatå. Dezvoltare foarte rapidå în primele faze de vegeta¡ie, flexibilitate mare privind perioada de semånat, toleran¡å ridicatå la temperaturile scåzute din iarnå, pornire rapidå în vegeta¡ie, în primåvarå, valorificå eficient nutrien¡ii. Testare 2019 - Polonia - 4,08-5,4 t/ha

DK EXPECTATION Nou! Toleran¡å ridicatå la virusul galben al ridichei TuYV, dezvoltare foarte rapidå în toamnå, interval mare de semånat. Toleran¡å la ger, tehnologiile intensive ¿i rustice, fårå restric¡ii pedoclimatice. Toleran¡å la scuturare, minimizeazå pierderile de produc¡ie ¿i reduce apari¡ia samulastrei. Con¡inut ridicat de ulei. Pachet genetic de performan¡å în privin¡a toleran¡ei la boli, care permite optimizarea planului de tratemente fungicide. Testare 2019 - Sânpetru Mare, TM 4,72 t/ha, Horia, AR, 4,32 t/ha, Polonia: 4,02-4,61 t/ha.

foarte bunå la Sclerotinia ¿i excep¡ionalå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å. Dezvoltare rapidå în toamnå, cu o rezisten¡å foarte bunå la iernare ¿i o deosebitå vigurozitate la pornirea în primåvarå, înflorit tardiv - evitå înghe¡urile târzii. Maturare uniformå a silicvelor ¿i deosebitå rezisten¡å la scuturare. Ramificare puternicå încå de la colet, maså mare de silicve fertile, låstarii dezvoltå uniform, ajungând la maturitate împreunå cu tija principalå. Produc¡ie foarte ridicatå, con¡inut de ulei - foarte ridicat, înål¡imea plantei 160-175 (cm), glucozinola¡i - 12-14 μmol/g), densitate optimå: semånat 50 b.g./mp, primåvara 3545/mp, semånat întârziat - da, dezvoltarea rapidå în toamnå, regulator de cre¿tere în toamnå doar pentru a îmbunåtå¡i rezisten¡a la iernare, înflorit tardiv, pornirea în vegeta¡ie primåvara semitimpurie.

PT275

Cel mai intensiv hibrid din portofoliul Corteva, poate ajunge la produc¡ii de peste 5 t/ha Semitimpuriu, pretabil pentru semånatul timpuriu, råspuns extraordinar la DK EXTREMUS Nou! tehnologie ridicatå, toleran¡å ridicatå la Se preteazå a fi semånat ¿i la den- boli (Phoma ¿i Sclerotinia) ¿i rezisten¡å sitå¡i mai mici, putere foarte bunå de foarte bunå la iernare. Foarte bunå raramificare. Dezvoltarea foarte rapidå în mificare, maså mare de silicve fertile, toamnå, toleran¡å la scuturare, înflorire foarte bunå rezisten¡å la scuturare. timpurie. Dublå toleran¡å la Phoma, Con¡inut foarte ridicat de ulei, înål¡imea dezvoltare optimå a culturii ¿i flexibili- plantei 170-180 cm, glucozinola¡i 12-14 tate ridicatå în tratamente fungicide. μmol/gr, densitatea optimå 50 b.g./mp, Toleran¡å la Orobanche. Testare în primåvara 35-45/mp, semånat întârziat - da, dezvoltare rapidå în toamnå, reguFran¡a: 4,02-5,68 t/ha. lator de cre¿tere doar pentru a îmbunåtå¡i rezisten¡a la iernare, înflorit tardiv, pornire semitimpurie în vegeta¡ie.

Corteva (Pioneer) PT264 Cel mai vândut hibrid de rapi¡å din România Semitimpuriu, pretabil ¿i pentru semånatul timpuriu, noua genera¡ie de hibrizi extrem de productivi, stabilitate ¿i adaptabilitate excep¡ionale, toleran¡å

PT271 Semitimpuriu, performan¡e productive excep¡ionale, stabilitate bunå în diferite areale de culturå, rezisten¡å foarte bunå la iernare, cu o pornire vegetativå puternicå în primåvarå, intensiv, foarte bunå ramificare, maså mare de silicve, foarte bunå rezisten¡å la scuturare, tol31

CULTURI VEGETALE eran¡å foarte bunå la boli, în special la Phoma. Con¡inut foarte ridicat de ulei, glucozinola¡i 11,5-13 μmol/gr, înål¡imea plantei 160-175 cm, densitate optimå 50 b.g./mp, primåvara 35-45 plante/mp. Semånat întârziat - nu, dezvoltarea rapidå în toamnå, regulatori de cre¿tere în toamnå doar pentru a îmbunåtå¡i rezisten¡a la iernare, înflorit semitimpuriu, pornire semitimpurie în vegeta¡ie primåvara, foarte viguros la pornirea în vegeta¡ie, recomandat pentru semånatul în perioada optimå.

PT279 CL Semitimpuriu, Clearfield, productivitate foarte bunå ¿i stabilitate excelentå, recomandat pentru solele cu buruieni problemå, toleran¡å foarte bunå la Sclerotinia ¿i Phoma, rezisten¡å foarte bunå la iernare, caractere agronomice superioare. Produc¡ie constantå ¿i ridicatå, con¡inut de ulei foarte ridicat, înål¡imea plantei 160-165 cm, glucozinola¡i 14,515 μmol/gr, densitatea optimå 50 b.g./mp, primåvara 35-45 pl/mp, semånat întârziat - da, dezvoltarea foarte rapidå în toamnå, regulator de cre¿tere în toamnå recomandat doar pentru a îmbunåtå¡i rezisten¡a la iernare, înfloritul timpuriu, pornirea timpurie în vegeta¡ie primåvara, se recomandå ¿i pentru semånatul întârziat.

Biocrop TIGRIS Semitardiv, de tip OGURA, din 2017 pe pia¡å, cel mai cerut, ulei 43-46%, semånat timpuriu - prima decadå a lunii august, cre¿tere controlatå în toamnå, se preteazå ¿i la semånatul tardiv în septembrie datoritå MMB-ului mare: 5-6 g. Ramificare puternicå în treimea inferioarå, foarte bunå toleran¡å la Phoma, excelentå rezisten¡å la iernare, foarte buna rezisten¡å la secetå ¿i scuturare. Tratament såmân¡å: Integral Pro ¿i Comcat; Integral Pro ¿i Lumiposa. Po32

ten¡ial foarte ridicat de produc¡ie de peste 5.500 kg/ha. Produc¡ii: Ialomi¡a 5.200 kg/ha, Cålåra¿i 5.300 kg/ha, Arad 5.000 kg/ha, Olt 4.500 kg/ha, Teleorman 3.800 kg/ha.

DIFFUSION Semitimpuriu, de tip OGURA, din 2015 pe pia¡å, ulei 44-48%, semånat timpuriu - prima decadå din august, cre¿tere controlatå în toamnå, rezisten¡å geneticå la Phoma, gena RLM 7, excelentå rezisten¡å la iernare, foarte bunå rezisten¡å la secetå ¿i scuturare, uniformitate la coacere, tratat cu Integral Pro ¿i Comcat; Integral Pro ¿i Lumiposa. Poten¡ial foarte ridicat de produc¡ie, de peste 5.000 kg/ha. Producii: Ialomi¡a 4.700 kg/ha, Cålåra¿i 4.900 kg/ha, Bihor 5.000 kg/ha, Mehedin¡i 4.300 kg/ha, Teleor man 3.700 kg/ha.

DYNASTIE Semitimpuriu, de tip OGURA, pe pia¡å din 2010, cel mai rustic hibrid din portofoliu, ulei 42-46%, semånat timpuriu - prima decadå din august, datoritå cre¿terii controlate în toamnå, dar ¿i semanat tardiv - datoritå capacitå¡ii foarte bune de regenerare. Tolerant la Phoma, rezistent la frângere ¿i înclinare, excelentå rezisten¡å la iernare, foarte bunå rezisten¡å la secetå ¿i scuturare, uniformitate la coacere, tratat cu Integral Pro ¿i Comcat. Poten¡ial foarte ridicat de produc¡ie, de peste 5.000 kg/ha. Produc¡ii: Bihor 5.500kg/ha, Cålåra¿i 4.200 kg/ha, Alba 5.000 kg/ha, Mehedin¡i 4.600 kg/ha, Ialomi¡a 4.600 kg/ha.

DYNASTIE Semitardiv, de tip OGURA, ultimul intrat în portofoliu, pachet genetic de ultimå genera¡ie, ulei 42-46%, se recomandå semnatul timpuriu - prima decadå din august, datoritå cre¿terii controlate din toamnå. Rezistent la Phoma,

gena RLM 7, la TuYv - virusul galben al ridichii, rezistent la frângere ¿i înclinare, excelentå rezisten¡å la iernare. Foarte bunå rezisten¡å la secetå ¿i scuturare, ramificare puternicå în treimea inferioarå, uniformitate la coacere, tratat cu Integral Pro ¿i Comcat. Poten¡ial de peste 6.000 kg/ha.

EDIMAX CL Semitardiv, Clearfield, de tip OGURA, pe pia¡å din 2017, ulei 44-48%, se recomandå semånatului timpuriu (prima decadå a lunii august) datoritå cre¿terii controlate în toamnå, tolerant la Phoma, rezistent la frângere ¿i înclinare, excelentå rezisten¡å la iernare, foarte bunå rezisten¡å la secetå ¿i scuturare, uniformitate la coacere, tratat cu Integral Pro ¿i Comcat; Integral Pro ¿i Lumiposa. Poten¡ial foarte ridicat de produc¡ie, peste 5.000 kg/ha. Produc¡ii: Arad 4.500kg/ha, Cålåra¿i 4.200 kg/ha, Dâmbovi¡a 3.700 kg/ha, Ialomi¡a 4.300 kg/ha.

Caussade Semences MEMORI CS Semitimpuriu, excelentå vigoare la startul în vegeta¡ie, dezvoltare vegetativå rapidå - avantaj în ceea ce prive¿te atacul puricilor cruciferelor (Phyllotreta spp., Psylliodes Crysocephala). Tolereazå foarte bine temperaturile scåzute din timpul iernii. Poten¡ialul ridicat de produc¡ie în diferite condi¡ii pedoclimatice, con¡inut ridicat de ulei.

SIRTAKI CS Semitimpuriu, cu înflorit semitimpuriu, 35-45 zile. În toamnå, conul de cre¿tere al plåntu¡elor este pozi¡ionat foarte jos, astfel este foarte mult diminuat riscul de înghe¡. Repausul vegetativ este foarte bine marcat ¿i se men¡ine pânå la apari¡ia temperaturilor pozitive peste pragul de înghe¡. La reluarea veProfitul Agricol 28/2020

CULTURI VEGETALE geta¡iei în primåvarå, ritmul de dezvoltare a plantelor este intermediar (la o densitate de 35-45 pl/mp), în func¡ie de stadiul de dezvoltare al plantelor la intrarea în iarnå, nutrien¡i disponibili în sol la reluarea vegeta¡iei, fertilizare ¿i condi¡iile climatice la ie¿irea din iarnå. Înål¡imea plantelor: 170-180 cm, capacitate de ramificare excelentå, toleran¡å bunå la boli, în special Phoma lingam.

BASALTI CS Semtimpuriu, cu o dezvoltare foarte bunå în toamnå, a confirmat în ultimii patru ani, foarte bun, constant în toate condi¡iile de sol, climå ¿i în mod special în condi¡ii de stres hidric. Toleran¡å foarte bunå la ar¿i¡å. Cre¿tere rapidå la reluarea vegeta¡iei, valorificå foarte bine îngrå¿åmintele administrate. Capacitate excelentå de ramificare, talia medie-înaltå ¿i MMB-ul foarte bun, poten¡ial de produc¡ie deosebit. Mai ales pentru o tehnologie intensivå.

MAZARI CS Semitardiv, cu talie medie, sistem radicular foarte bine dezvoltat, talie medie ¿i o tulpinå puternicå, foarte bunå rezisten¡å la cådere. Toleran¡å la gerurile din timpul iernii ¿i la înghe¡urile târzii, pretabil în toate regiunile favorabile culturii de rapi¡å. Dezvoltå o biomaså bogatå ¿i o dezvoltare foarte bunå a coletului înainte de intrarea în iarnå, tolereazå foarte bine temperaturile scåzute, stabil în condi¡ii diferite de culturå.

mare de ramifica¡ii, numår mare de silicve pe ramifica¡ii ¿i MMB bun. Poten¡ial ridicat de produc¡ie.

Euralis ES MOMENTO Semitardiv, vigoare foarte bunå de pornirea în vegeta¡ie, ulei 47%; con¡inut ridicat de Omega 3, rezisten¡å excelentå la scuturare, toleran¡å ridicatå la Phoma, rezisten¡å la iernat, restart semitardiv la repornirea în vegeta¡ie.

ES CAPELLO Nou! Semitimpuriu, vigoare bunå la pornirea în vegeta¡ie, con¡inut de ulei: 48%, risc redus de elonga¡ie în toamnå, rezisten¡å bunå la iernat. Toleran¡å bunå la scuturare, talie mare, stabilitate ridicatå. Valorificå eficient atât solele cu poten¡ial redus, cât ¿i solele cu poten¡ial mediu ¿i ridicat, poten¡ial ridicat de produc¡ie, con¡inut ridicat de proteinå ¿i Omega 3.

ES IMPERIO Semitardiv, unul dintre cei performan¡i din gama Euralis, rezisten¡å ridicatå la Phoma, Sclerotinia ¿i Verticilium. Ulei: 46%, capacitate foarte bunå de ramificare. Vigoare hibridå pronun¡atå, foarte importantå pentru rezisten¡å la iernat. Restart foarte bun în vegeta¡ie.

ETENDAR CL

ES BAROCCO

Primul hibrid Clearfierld dezvoltat ¿i comercializat de Caussade Semences. Start bun în vegeta¡ie ¿i repaus vegetativ bine marcat la intrarea în iarnå, de cele mai multe ori nu este necesarå aplicarea unui regulator de cre¿tere. Ritmul intermediar - lent de cre¿tere la ie¿irea din iarnå. Înfloritul este semitimpuriu ¿i se poate desfå¿ura pe o perioadå de 35-40 zile, iar gradul de autopolenizare este de pânå la 70%. Numår

Semitimpuriu, de ultimå genera¡ie, are o toleran¡å foarte bunå la Phoma ¿i Cylindrosporium; con¡inut ridicat de ulei: 47%; rezisten¡å la iernare, capacitate ridicatå de ramificare, rezisten¡å bunå la scuturare.

ES DECIBEL CL Semitimpuriu, Clearfield, vigoare foarte bunå la repornirea în vegeta¡ie,

capacitate foarte bunå de ramificare ¿i toleran¡å la înghe¡, ulei: 47%.

ES ELDORADO Semitimpuriu, cu o rezisten¡å foarte mare la iernare ¿i la scuturarea silicvelor, capacitate ridicatå de a produce o cantitate mare de biomaså, toleran¡å ridicatå la boli ¿i un con¡inut ridicat de ulei: 47%.

KWS UMBERTO KWS Semitardiv, talie medie-înaltå, intensiv, consacrat, melifer, productivitate foarte ridicatå, rezisten¡å superioarå la scuturare. Plasticitate ecologicå de anvergurå, adaptabilitate la cele mai diverse areale de culturå, chiar ¿i în cele predispuse la perioade de secetå intenså. Toleran¡å ridicatå la gerurile iernii este notatå ca fiind cea mai bunå din multitudinea de hibrizi comercializa¡i în România. Vigoare foarte bunå la råsårire, vitezå de cre¿tere superioarå pânå la intrarea în iarnå, rezisten¡å poligenicå aproape totalå la putregaiul negru (Phoma lingam), asiguratå de gena RLM7-3, capacitate extraordinar de mare de ramificare a tulpinii, numår ridicat de semin¡e/silicvå, ulei: 44 47%, con¡inut scåzut în glucozinola¡i, Profitul Agricol 28/2020

CULTURI VEGETALE tiorum). Grad mare de ramificare a tulpinii, indehiscen¡a silicvelor la momentul recoltatului, rezisten¡å poligenicå la putregaiul negru - Phoma lingam, oferit de RLM7-3, ¿i o notå foarte bunå la atacul putregaiului alb - Sclerotinia sclerotiorum. Ulei: peste 45%, con¡inut scåzut în glucozinola¡i.

KWS CYRILL CL Nou!

comportarea foarte bunå la scuturarea semin¡elor din silicve.

HILLICO Nou! Semitardiv, talie medie-înaltå, din 2020 pe pia¡å, de nouå genera¡ie. Cel mai bun din categorie privind rezisten¡a la scuturare. Comportarea exemplarå la secetå ¿i ger nu necesitå densitå¡i mårite. Foliajul cerat conferå o comportare excelentå la principalele boli, ger ¿i ar¿i¡å, comportare foarte bunå la gerurile din primåvarå, apårute dupå alungirea tijei florale. Plante robuste cu tulpinå viguroaså ¿i ramifica¡ii numeroase, rezisten¡å poligenicå la principalele boli: putregaiul negru Phoma lingam (RLM7-3), putregaiul alb - Sclerotinia sclerotiorum ¿i verticiliozå - Vericillium V. longisporum. Ulei: 44-47%, con¡inut scåzut în glucozinola¡i. Coacerea uniformå a semin¡elor în silicve, evitå pierderile la recoltat, datorate nematurårii complete a semin¡elor. Niciun risc de pierdere a recoltei prin scuturarea semin¡elor înainte de recoltare.

CRISTIANO KWS Semitardiv, talie medie-înaltå, intensiv, ritm foarte bun de cre¿tere ¿i dezvoltare. Foarte productiv ¿i stabil, în toate zonele de culturå, comportare excelentå la iernare ¿i la cåderea lanurilor, Profitul Agricol 28/2020

rezisten¡å crescutå la scuturare, cu o fereastrå largå de recoltare. Grad mare de stabilitate a produc¡iei în areale ¿i tehnologii de cultivare foarte diferite. Pachetul agronomic con¡inut îi conferå o comportare foarte bunå la principalele boli ale culturii, în special la Phoma lingam, o comportare superioarå la ger, dar ¿i la cåderea lanurilor, fenomen des întâlnit imediat dupå perioada de înflorit. Reluarea proceselor vegetative la ie¿irea din iarnå este u¿or întârziatå, comparativ cu al¡i hibrizi din aceea¿i grupå de maturitate. Una dintre cele mai mari note la scuturarea semin¡elor din silicvå, coacerea uniformå a silicvelor. Rezisten¡å poligenicå la putregaiul negru - Phoma lingam, oferit de RLM7-3, plasticitate ecologicå largå. Ulei: 44-46%, con¡inut scåzut în glucozinola¡i. Semånat întârziat, recomandat ¿i în zonele cu rafale puternice de vânt în primåvarå, care pot conduce la cåderea lanurilor ¿i pierderea recoltei. Se preteazå ¿i la însåmân¡åri întârziate.

FACTOR KWS Semitardiv, talie medie-înaltå, vigoare foarte bunå în toamnå ¿i un ritm rapid de cre¿tere pânå la intrarea în iarnå. Intensiv, remarcat prin robustitatea ¿i sånåtatea plantei, comportare foarte bunå la principalele boli ale culturii (Phoma lingam, Sclerotinia sclero-

Semitimpuriu, Clearfield, talie înaltå, pe pia¡å din 2020, vigoare foarte bunå, toleran¡å bunå la seceta instalatå dupå råsårire. Ritm rapid de cre¿tere în toamnå, fårå alungirea tijei florale. Dupå reluarea vegeta¡iei în primåvarå, stadiile de cre¿tere ¿i dezvoltare se suprapun intens pentru formarea elementelor de produc¡ie. Comportare bunå la temperaturile scåzute instalate încå din toamnå, gena RLM7-3 îi conferå un nivel de rezisten¡å poligenicå ridicatå la putregaiul negru - Phoma lingam, cauzat de patogenul Leptosphaeria maculans. Ulei: peste 45%, con¡inut scåzut în glucozinola¡i, însåmân¡åri întârziate.

Limagrain LG ARCHITECT Semitardiv la înflorit/semitimpuriu la recoltare, din 2017 în loturi comerciale, 60% din portofoliu, ulei: 48%, semånat 10.08-15.09, ritm rapid de cre¿tere în toamnå, sensibilitate medie la alungirea hipocotilului, tolerant la virusul galben al ridichii (TuYV), Phoma, Sclerotinia, Cylindrosporium. Densitate: 35-55 b.g./m.p; Produc¡ie: 5,5 t/ha: MMB: 5,4-5,6 g, 120.000 semin¡e/mp, produc¡ie, comportament foarte bun la secetå ¿i ar¿i¡å, rezisten¡å foarte bunå la iernare, såmân¡å tratatå cu fungicidul Integral Pro.

LG AMMBASADOR Nou! Semitardiv la înflorit/semitimpuriu la recoltare, din 2020 în portofoliul comer35

CULTURI VEGETALE cial, ulei: 47%, semånat 10.08-15.09, ritm rapid de cre¿tere în toamnå. Sensibilitate medie la alungirea hipocotilului, tolerant la virusul galben al ridichii (TuYV), Phoma, Cylindrosporium. Densitate: 35-55 b.g./m.p. Produc¡ie: 5,8 t/ha: MMB: 5,4-5,6 g, 110.000 semin¡e/mp. Comportament foarte bun la secetå ¿i ar¿i¡å, rezisten¡å foarte bunå la iernare, såmân¡å tratatå cu fungicidul Integral Pro.

LG ABSOLUT Semitimpuriu la înflorit/semitardiv la recoltare, din 2018 în loturi comerciale, ulei 46%, semånat 10.08-15.09. Ritm rapid de cre¿tere în toamnå, sensibilitate medie la alungirea hipocotilului, tolerant la virusul galben al ridichii (TuYV), Phoma, Cylindrosporium. Densitate: 3555 b.g./m.p. Produc¡ie: 5,5t/ha, MMB: 5,2-5,4 g, 110.000/mp, comportament foarte bun la secetå ¿i ar¿i¡å, rezisten¡å foarte bunå la iernare, såmân¡å tratatå cu fungicidul Integral Pro.

ten¡å foarte bunå la iernare, såmân¡å tratatå cu fungicidul Integral Pro.

Mas Seeds MIRANDA Semitimpuriu, din noua genera¡ie, randament uimitor, toleran¡å la Phoma, cu o bunå adaptare în toate condi¡iile de cre¿tere. Notare: 1-3 sensibil; 4 - 6 mediu /bun; 7 - 9 tolerant/excelent. Vigoare la råsårire - 8, cådere - 8, elonga¡ie - 7, scuturare - 9, Cilindrosporiozå - 7, Phoma - 8, Verticillium - 8, Sclerotinia (colet) - 8. Caracteristici: reluarea vegeta¡iei în primåvarå - 8, înål¡imea plantei-medie, ramificare puternicå, ulei: 41-43%, GLS: 17-21 μmolec/g. Lider pe segmentul såu de pia¡å. Perfect pentru câmpuri cu poten¡ial de peste 3,5 t/ha. Preferå soluri bogate, profunde, afânate. Are rezisten¡å geneticå la scuturare: OGU-INRA. Produc¡ii medii în România: 2017 - 3,31 t/ha, 2018 - 3,7 t/ha, 2019 - 3,9 t/ha.

LG CARLTON CL Semitimpuriu la înflorit/semitimpuriu la recoltare, din 2019 în portofoliul comercial, ulei: 49%, semånat 10.0820.09. Ritm rapid de cre¿tere în toamnå, sensibilitate medie la alungirea hipocotilului, tolerant la Phoma, Cylindrosporium. Densitate: 35-55 b.g./m.p. Produc¡ie: 5,6 t/ha: MMB: 4,6-4,8 g, 100.000 semin¡e/m.p., comportament bun la secetå ¿i ar¿i¡å, rezisten¡å foarte bunå la iernare, såmân¡å tratatå cu fungicidul Integral Pro.

ASTRONOM Semitardiv la înflorit/semitimpuriu la recoltare, din 2016 în loturi comerciale, ulei: 48%, semånat 15.08-20.09, ritm rapid de cre¿tere în toamnå, sensibilitate medie la alungirea hipocotilului. Tolerant la Phoma, Cylindrosporium, densitate 40-60 b.g./m.p. Produc¡ie: 5,8 t/ha: MMB: 115.000 semin¡e/m.p., comportament bun la secetå ¿i ar¿i¡å, rezis36

sårire - 6, cådere - 9, elonga¡ie - 6, scuturare - 9, Cilindrosporiozå - 7, Sclerotinia (colet) - 8. Rezisten¡å geneticå la scuturare: OGU-INRA. Reluarea vegeta¡iei în primåvarå - 8, înål¡imea plantei medie, ramificare puternicå, ulei: 4244%, GLS 15-17 μmolec/g.

SIMONA Semitimpuriu, de top în toate condi¡iile, profil agronomic excelent: vigoare la råsårire, înflorit timpuriu, vigoare la råsårire - 8, cådere - 7, elonga¡ie - 8, scuturare - 9, Cilindrosporiozå - 8, Ver ticillium - 8, Sclerotinia (colet) - 8, Phoma - 8. Reluarea vegeta¡iei în primåvarå - 8, înål¡imea plantei medie, ramificare puternicå, ulei: 42-44%, GLS: 1315 μmolec/g, performeazå atât în zone cu poten¡ial ridicat, cât ¿i scåzut, dar ¿i în condi¡ii de stres. Î¿i exprimå poten¡ialul genetic productiv atât pe soluri bogate, profunde, cât ¿i pe soluri dificile. Are rezisten¡å geneticå la scuturare: OGU-INRA. Produc¡ii medii în România: 2017 - 3,41 t/ha, 2018 - 3,55 t/ha, 2019 - 3,57 t/ha.

VESTAL CL Nou! Semitimpuriu, Clearfield, pe pia¡å din 2020, înflorit timpuriu. Vigoare la rå-

SHIELD Semitardiv, performan¡å de produc¡ie în areale cu poten¡ial scåzut ¿i mediu, adaptat condi¡iilor din Europa Centralå ¿i de Est. Toleran¡å foarte ridicatå la ger ¿i la boli. Vigoare la råsårire - 8, cådere - 8, elonga¡ie - 9, scuturare - 8, Cilindrosporiozå - 8, Verticilium - 8, Phoma - 7. Reluarea vegeta¡iei în primåvarå - 8, înål¡imea plantei medie, ramificare puternicå, ulei: 43-45%, GLS 15-18 μmolec/g. Produc¡ii medii în România: 2017 - 3,16 t/ha, 2018 - 3,63 t/ha, 2019 - 3,48 t/ha.

Rapool Portofoliul unic de la Rapool - Oferta pentru fiecare cerere.

DALTON Dintr-o nouå claså de performan¡å. Semitardiv, cu poten¡ialul excelent de produc¡ie, con¡inut mare de ulei, rezisten¡å foarte bunå la Phoma (RLM-7), stabilitate remarcabilå la recoltare ¿i rezisten¡å deosebitå la secetå; poten¡ial foarte mare de produc¡ie în tehnologii intensive. Semånatul: mijlocul epocii optime pânå la finalul acesteia (20.08-30.09), în special pentru zona de sud a României, densitate: 40-45 b.g./mp. Poten¡ial: peste 6 t/ha.

SHREK Eroul recoltei de rapi¡å. Semitimpuriu, poten¡ialul genetic excelent de produc¡ie, stabil, pretabil ¿i pentru tehnologii minimale, talie mare, rezisten¡å bunå la cådere. Semånat Profitul Agricol 28/2020

CULTURI VEGETALE mediu cåtre sfâr¿itul epocii de semånat, 15.08-20.09, densitate 40-50 b.g./m.p. Se recomandå aplicarea regulatorului de cre¿tere/fungicid în doze normale, în stadiul de 4-6 frunze.

DARIOT O ma¿inårie de produs rapi¡å. Semitardiv, adaptat pentru toate tipurile de sol, abilitate fantasticå de compensare, în cazul atacului de insecte. Rezisten¡å la ger, inclusiv rezisten¡å la Phoma - RLM 7. Semånat în epoca optimå, dar ¿i cåtre sfâr¿itul acesteia, 15.08-20/25.09, densitate 3545 b.g./m.p. Pretabil ¿i pentru condi¡ii mai dificile de culturå. Poten¡ial de produc¡ie uimitor. În compara¡ie cu majoritatea hibrizilor de pe pia¡å a ob¡inut un scor de 104%, 5,5 t/ha, ulei: 45,5%.

SHERPA Provine din pårin¡i de elitå. Semitimpuriu, cu cre¿tere rapidå, poten¡ial excelent de produc¡ie. Rådåcinile sunt dezvoltate puternic în toamnå, ceea ce sus¡ine o regenerare bunå dupå iarnå. Rezisten¡å mare la iernare, plante sånåtoase ¿i o maturare omogenå pentru un plus de produc¡ie. Tehnologie clasicå de cultivare, semånat în epoca optimå, dar ¿i în perioada imediat urmåtoare, 15.08-25.09, în special în zona de sud, 45-50 b.g./mp.

PHOENIX CL Rena¿terea produc¡iilor-record în sistemul Clearfield. Primul hibrid Clearfield care a atins un nou nivel de performan¡å. Dezvoltare viguroaså în toamnå, cu regenerare foarte bunå dupå iarnå, capacitate doveditå de a dezvolta plante robuste, recomandat a fi cultivat de la începutul epocii optime pânå cåtre sfâr¿itul acesteia, 15.08-25/30.09, densitate 40-45 b.g./m.p. Foarte bine adaptat condi¡iilor climatice continentale datoritå unei rezisten¡e bune la ger ¿i unei toleran¡e excelente la secetå. Profitul Agricol 28/2020

DAX CL Nou! Performan¡å stabilå cu geneticå puternicå. Maturitate medie, Clearfield, dezvoltare rapidå ¿i viguroaså în toamnå, regenerare foarte bunå dupå perioada iernii, repornire rapidå în vegeta¡ie în primåvarå. Capacitatea de a aloca nutrien¡i, în condi¡ii uscate, de la frunzå ¿i tulpinå la semin¡e pentru a proteja randamentul. Rezisten¡å la Phoma RLM7, toleran¡å ridicatå la scuturare, semånat în epoca optimå, dar ¿i cåtre sfâr¿itul acesteia, densitate 40-50 b.g./m.p., pe toate tipurile de sol.

CLAVIER CL Nou! Maturitatea este semitimpurie spre medie, Clearfield, pe pia¡å din 2020, stabilitate ridicatå a produc¡iei, dezvoltare rapidå ¿i viguroaså dupå semånat, plante sånåtoase, rezisten¡å la scuturare ¿i poten¡ial ridicat de produc¡ie. Toleran¡å ridicatå la iernare, foarte bine adaptat în loca¡iile reci. Semånat în perioada optimå dar ¿i cåtre sfâr¿itul acesteia, 40-50 b.g./m.p., pe toate tipurile de sol, chiar ¿i în condi¡ii dificile de cultivare. Este recomandatå aplicarea unui fungicid cu efect de regulator de cre¿tere pe bazå de s.a metconazole + mepiquat clorurå în toamnå, în stadiul 4-5 frunze, iar în primåvarå aplicarea la înål¡imea de 40 cm a plantei. Nu este recomandatå aplicarea regulatorului de cre¿tere în condi¡ii de secetå, înså este recomandatå aplicarea unui fungicid.

RWA - Raiffeisen Agro AURELIA Nou! Semitimpuriu, de genera¡ie nouå, cu un pachet agronomic complet, capabil så facå fa¡å tuturor provocårilor. Gena de rezisten¡å la TuYV, tulpini puternice, cu toleran¡å foarte bunå la frângere ¿i cådere, areale de culturå mediu-intensive. Semånat: 15.08-25.09, densitate

40-45 b.g./mp. Dezvoltare toamna bunå, restart în vegeta¡ie mediu, înflorire semitimpurie, talie medie, toleran¡å la frângere foarte bunå, toleran¡å la scuturare foarte bunå, toleran¡å la Sclerotinia foarte bunå, toleran¡å la înghe¡ bunå, poten¡ial de produc¡ie: 5.900 kg/ha, ulei: 45,2%.

ANNISTON Înflorire ¿i maturitate timpurii, produc¡ii imbatabile, rezistentå la TuYV (virusul galben al ridichii). Toleran¡å la scuturare ¿i rezisten¡å la Phoma pânå la rasa 7, toleran¡å foarte bunå la iernare, restart timpuriu în primåvarå, poten¡ial de produc¡ie excelent, toleran¡å la înghe¡ foarte bunå. Pornirea rapidå în vegeta¡ie, cre¿terea tulpinii începe timpuriu, coacere uniformå, tulpinå flexibilå, semånat 15.08-25.09, densitate: 45-50 b.g./m.p. Dezvoltare bunå toamna, toleran¡å foarte bunå la înghe¡, restart în vegeta¡ie timpuriu, dezvoltarea timpurie a tulpinii, talie medie-înaltå, toleran¡å la scuturare foarte bunå (rezistentå), toleran¡å bunå la Sclerotinia, rezisten¡å la Phoma foarte bunå - pânå la RLM 7, MMB: mediu, poten¡ial de produc¡ie: peste 5.800 kg/ha, ulei: peste 45%.

KWARK Semitardiv, robust ¿i puternic, de genera¡ie nouå, cu un poten¡ial ridicat de produc¡ie. Toleran¡å excelentå la temperaturi scåzute, restart lent în vegeta¡ie, recomandat ¿i în zonele cu altitudini mai mari. Dezvoltare mai lentå toamnå, semånat mai devreme, densitate 45-50 b.g./mp. Dezvoltare lentå toamna, toleran¡å la înghe¡ foarte bunå, restart lent în vegeta¡ie, înflorire semitardivå, talia plantei medie, toleran¡å la frângere medie foarte bunå, toleran¡å la scuturare foarte bunå, MMB: 4,5 - 6 g, poten¡ial de produc¡ie: peste 5.800 kg/ha, ulei: 45-48%.

ES CESARIO Timpuriu, dezvoltare toamna bunå, restart în vegeta¡ie bun, înflorire tim37

CULTURI VEGETALE purie, talia plantei înaltå. Toleran¡å la frângere bunå, toleran¡å la scuturare foarte bunå (rezistentå), rezisten¡å la Phoma foarte bunå (pânå la RLM 7), toleran¡å bunå la înghe¡, MMB: 4,4 - 6,5 g, poten¡ial de produc¡ie: 5.700 kg/ha, con¡inut ulei: 47%. Pentru medii de culturå intensive ¿i mai pu¡in intensive, plasticitate bunå în toate arealele de culturå. Semånat 15.08-25.09, densitate 45 b.g./m.p.

tuturor zonelor de cultivare ale rapi¡ei. Densitate: 45-50 b.g./m.p.

RGT GAZZETA Înflorire semitardivå, recoltå semitardivå, de tip “00”, din 2019 pe pia¡å. Foarte bun poten¡ial de produc¡ie, bun MMB, foarte bunå toleran¡å la boli, foarte bunå capacitate de ramificare, con¡inut ridicat în ulei, adaptat tuturor zonelor de cultivare ale rapi¡ei. Densitate: 45-50 bg/mp.

Flexibilitate în alegerea datei recoltatului datoritå toleran¡ei sporite la scuturarea boabelor din silicve, un avantaj important în cazul vremii nefavorabile în perioada recoltatului.

SY HARNAS

Performant în fiecare sezon. Semitimpuriu adaptat la toate condi¡iile de sol, cu toleran¡å la Phoma lingam ¿i Sclerotinia. Vigoare bunå în toamnå, cel mai bun start al culturii de rapi¡å. Toleran¡å bunå la iernare datoritå instalårii bune a culturii în toamnå, culRGT CADRAN Nou! tura se dezvoltå bine în primåvarå, înÎnflorire timpurie/recoltå semitim- florire timpurie, talia plantelor - medie ¿i RGT QUIZZ purie, de tip “00”, din 2020 pe pia¡å. compactå, toleran¡å bunå la cådere, Înflorire semitardivå/recoltare semi- Poten¡ial productiv de excep¡ie, rezul- con¡inut bun în ulei. Densitate: 50 timpurie, tip “00”, din 2019 pe pia¡å, tate stabile. Toleran¡å la virusul TuYV, b.g./m.p. puncte forte: foarte bun poten¡ial de pro- foarte bunå toleran¡å la principalele duc¡ie, bun MMB, excelentå rezisten¡å boli. Foarte bunå capacitate de ramifiNK TECHNIC la ger, toleran¡å de excep¡ie la boli, care ¿i rezisten¡å la scuturare, recofoarte bunå capacitate de ramificare, mandat tuturor zonelor de cultura ale O iarnå fårå griji! bunå vigurozitate la råsårire, adaptat tu- rapi¡ei. Densitate: 45-50 b.g./m.p. Timpuriu cu toleran¡å ridicatå la turor zonelor de cultivare ale rapi¡ei. Sclerotinia sclerotiorum ¿i Verticilium Densitate: 45-50 b.g./m.p. longisorum, toleran¡å la Phoma lingam, toleran¡å bunå la iernare. Rezisten¡å bunå la iernare, dezvoltå bine sistemul RGT MANZZANA radicular în toamnå, vigoare foarte buÎnflorire semitimpurie, recoltå seminå, toleran¡å bunå la frângere, prezintå SY IOWA Nou! timpurie, pe pia¡å din 2016, tip “00”. Excoacere uniformå, pierde rapid umidicep¡ional poten¡ial de produc¡ie indifer- Asigurå succesul. tatea din bob, con¡inut ridicat în ulei. ent de condi¡iile asigurate. Poten¡ial ridicat de produc¡ie ¿i ca- Densitate: 50 b.g./m.p. Gradul de ramifiFoarte bun con¡inut în ulei, rezis- racteristici tehnologice superioare: to- care este mult influen¡at de densitate. ten¡å bunå la ger ¿i iernare, foarte bunå leran¡å puternicå la scuturarea boabe- Råspunde bine la condi¡iile de ferrezisten¡å la Phoma, foarte bunå capac- lor din silicve. Produc¡ii-record în anii tilizare intensivå. itate de ramificare, rezisten¡å bunå la favorabili ¿i stabile în anii cu stres scuturare ¿i cådere. hidric, toleran¡å excep¡ionalå la Phoma SY VESUVIO Se adapteazå foarte bine tuturor lingam ¿i medie la Screlotinia ¿i zonelor de culturå ale rapi¡ei. Se pre- Cilindrosporium, con¡inut bun de ulei, Atinge randamentul maxim. teazå semånatului timpuriu. Densitate: cre¿tere viguroaså în toamnå, un start Semitimpuriu, cu toleran¡å la Pho45-50 b.g./m.p. bun în primåvarå ¿i toleran¡å bunå la ma lingam ¿i produc¡ii mari ¿i stabile. temperaturi scåzute. Coacere uniformå Dezvoltare rapidå ¿i viguroaså a - u¿urin¡å în recoltare. plantelor în toamnå, capacitate de ramRGT JAKUZZI SY Iowa råspunde cel mai bine la ificare foarte bunå, performan¡å bunå în Înflorire semitimpurie/recoltå semi- densitå¡i reduse datoritå capacitå¡ii ridi- condi¡ii de temperaturi ridicate ¿i setimpurie - tip “00”, pe pia¡å din 2018. cate de ramificare, densitate 45-50 cetå, talie medie ¿i compactå, con¡inut Puncte forte: foarte bun poten¡ial de b.g./m.p. Capacitate de ramificare ¿i ridicat în ulei. produc¡ie, excelentå toleran¡å la princi- compensare a golurilor din culturå, reDensitate: 50 b.g./m.p. Se preteazå palele boli, con¡inut foarte bun în ulei, zultate remarcabile ¿i la jumatåte din la semånat spre sfâr¿itul perioadei oprezisten¡å foarte bunå la scuturare ¿i densitatea optimå, cu plantele viguroa- time, potrivit pentru semånat în sistem cådere, rezisten¡å bunå la ger. Adaptat se ¿i uniform distribuite. de lucråri minime.

RAGT

Syngenta

Profitul Agricol 28/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Era în amurg când am ajuns în ferma lui din Mihe¿u de Câmpie, jude¡ul Mure¿. Gelu Zåhan este un fermier între douå vârste, cu mâinile båtute zdravån de muncå. L-am gåsit în grajd, printre vaci. Furca e nelipsitå de lângå el. Mai încolo, o sticlå cu apå pe jumåtate båutå luce¿te stins lângå un stâlp.

“

Bågåm vitezå ¿i muncim cu drag”, încearcå el o glumå de prezentare. Grajdul e nou ¿i curat, cu un plafon la 2,20 metri înål¡ime. Cu ce bani så facå un începåtor grajd de 11 metri la coamå, a¿a cum cer normele actuale? Geamurile stau închise ca så nu se facå curent. Cele 24 de vaci cu lapte - Holstein ¿i Bål¡atå Româneascå - stau legate în lan¡uri. Totul ca pe vremea bunicilor. “Merge ¿i bine, merge ¿i råu, spune crescåtorul. Råu e cå nu gåsim oameni pentru curå¡area gunoiului de lângå grajd. Nu mai dovedesc singur. Vaca Holstein då produc¡ie dublå de lapte fa¡å de Bål¡ata Româneascå, cu aceea¿i ra¡ie. Nem¡ii au ajuns la infuzie de 25% Red Holstein ¿i produc 10-11.000 de litri pe lacta¡ie la o Bål¡atå. La noi, Bål¡ata se punea la jug pe când eram eu copil”. Gelu Zåhan lucreazå 25 de hectare arabil, din care 6 cu lucernå. Suficient pentru efectivul lui. På¿une are câtå vrea pentru cå nu mai cresc oamenii vaci pe la el prin sat. Înainte de 1990, se adunau la Mihe¿ 4.000 de litri de lapte zilnic. Acum dacå se mai adunå 1.000. Ca så î¿i completeze veniturile, mai lucreazå vara pe combinå, la ferma lui 40

Gelu Z\han, Mihe[u de Câmpie, jude]ul Mure[

Iacob Boca. Î¿i asigurå astfel un salariu. “La cinci ne sculåm. Eu mulg singur vacile. Mulg douå vaci odatå la bidon.” Ob¡ine 6.500 - 7.000 de litri de lapte pe vacå la o lacta¡ie. Taurii îi då la 100 de kilograme cu 14 lei pe kilogram. I-ar trebui alt adåpost ca så-i ¡inå pânå la 600 de kilograme. Are douå tractoare Universal 650. Foarte vechi. “E ¿i greu, e ¿i u¿or så fii propriul ståpân”, spune Gelu Zåhan. “Nu-i greu dacå le faci pe toate la timpul lor...” A luat-o de la zero. Tatål lui avea 1,60 de hectare. El a mai cumpårat 15 hectare. “Guvernul ar trebui så ne ajute, så ne asigure måcar apa. Nu a mai plouat de multå vreme ¿i nu mai avem nici apå în fântâni. Aduc apå din baltå pentru vaci”. Curge Mure¿ul pe la 30 de kilometri ¿i såtenii de pe platoul transilvan nu mai

au apå de båut. “Parlamentarii vin pe la noi ¿i se laudå cå ne fac iriga¡ii.” Iacob Boca i-a învå¡at pe to¡i cum så facå un siloz de porumb. Banii cooperativei se investesc pentru utilaje pe care le folosesc to¡i. “Trebuie så ¿tii så tocme¿ti o afacere, så ¿tii veterinarå, så fii ¿i agronom. Ai nevoie de multe ¿coli ca så cre¿ti vaci în România”, spune Gelu Zåhan. A¿a aratå o fermå de familie la furcå. De proiecte ¿i de bani europeni crescåtorul din Mihe¿u de Câmpie ¿tie doar din auzite ¿i de la televizor. ªi ca el sunt majoritatea fermierilor mici din România. Aici este un poten¡ial important. Cine se mai ocupå oare de asemenea oameni ca så-i ajute så creascå?

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 28/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Calul, o resurs\ strategic\ “Calul este o resurså strategicå. Singurul domeniu care ne reprezintå în elita mondialå”, crede Mihai Lechkun (foto), expert consacrat în cre¿terea cailor de la Romsilva. Este un entuziast fervent, care crede în viitorul cailor.

Pentru cå i se cunosc ta¡ii de la anul 1730 încoace. Cartea de origine a Lipi¡anului începe de la 1767. Avem doi armåsari Favori 36 ¿i 37. Fiecare fiu era mai bun decât tatål.

“

Au existat totdeauna oameni care au riscat ¿i au salvat de fiecare datå caii. Aståzi, avem în vârful piramidei ferme de elitå, la mijloc ferme de multiplicare ¿i la bazå ferme de produc¡ie. A¿a trebuie så arate zootehnia toatå”, sus¡ine Mihai Lechkun. Unii sus¡in cå românii nu au cultul calului. “Nu este o eroare, este o propagandå”, riposteazå Mihai. Între economii, între culturi existå competi¡ii. Råzboiul axilogic, råzboiul valorilor. Ungurii sau turcmenii ¿tiu cå acest animal este carismatic. Dacå te vede asociat cu calul, care este romantic, e frumos, e¿ti asemenea lui. Un ¿ablon subliminal, asta înseamnå putere. Un cal se poate vinde cu 4 milioane de euro, ¿i pentru mul¡i cititori poate pårea un pre¡ record. Înså pentru un armåsar pepinier, 4 milioane este un pre¡ mic.

Mihai Lechkun,

expert în cre[terea cailor, Romsilva

Calul este o resurså strategicå a României, ¿i asta este o chestiune de viziune. Pot så disparå resursele la un moment dat. Dispar ¿i civiliza¡iile, deci ¿i resursele de energie. Dacå oamenii vor avea nevoie iar de cai? Oricât ar pårea de bizar, Romsilva vinde ace¿ti cai cam la 20% din valoarea lor de inventar, care înseamnå costurile cumulate în timpul cre¿terii lor din primii trei ani de via¡å, la unele rase trei ani ¿i jumåtate.

“Prezentåm caii tineri în fa¡a Comisiei Na¡ionale de Clasare ¿i Calificare, care este numitå prin ordinul ministrului Agriculturii. Vin reprezentan¡i de la ANZ, de la universitå¡i. Noi primim aceia¿i bani de la buget: 11 lei pentru iapå, 15 lei pentru armåsarul de montå publicå, 17 lei pe armåsarul de elitå. Se adunå anual 7.200.000 de lei, înså avem în acest an un buget de 4.775.000 de lei. Regia alocå în acest an pentru cai 40 de milioane de lei. Prezentåm 15 cai comisiei ¿i se aleg 10. Un cal a acumulat în trei ani cheltuieli de 30.000 de lei, iar statul ne då 10.000 de lei. ªi acel cal, care a fost în patrimoniul privat pânå la trei ani ¿i jumåtate, intrå astfel în patrimoniul public. Noi suntem obliga¡i ca to¡i caii tineri dresa¡i de noi så-i prezentåm în fa¡a comisiei. Se cheltuiesc bani serio¿i ca så treacå probele. Noi lucråm cu 647 de oameni, din care 100 TESA, 20 de ingineri zootehni¿ti, 15 medici veterinari, 10 agronomi. Calul intrå în proprietatea statului la valoarea de 10.000 de lei ¿i råmâne în îngrijirea noastrå. Statul ar trebui så ne plåteascå îngrijirea”, explicå Gheorghe Dima, directorul Direc¡iei de Cre¿tere, Exploatare ¿i Ameliorare a Cabalinelor din cadrul Romsilva.

Viorel PATRICHI

Calul de sport românesc a råmas la nivelul anilor 1985-1986, în timp ce crescåtorii occidentali au evoluat puternic. Aståzi, probele de obstacole sunt cele mai urmårite. “Noi avem un hipodrom la Mangalia dar nu reu¿im så-l punem în func¡iune. Este o problemå de stat acolo ¿i ståm. Dacå nu ai o caså de pariuri, cine bagå banii în infrastructurå? Hipodromul de la Ploie¿ti a fost al nostru ¿i a ajuns la Primåria Ploie¿ti, care a luat bani europeni ¿i acum este o nefericire acolo. Aceste lucruri sunt foarte sensibile”, spune Gheorghe Dima, directorul Direc¡iei de Cre¿tere, Exploatare ¿i Ameliorare a Cabalinelor din cadrul Romsilva. Profitul Agricol 28/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Arm\sarul Lipi]an Neapolitano este campion mondial Romsilva se ocupå de partea zootehnicå - reproduc¡ia, de produc¡ia vegetalå ¿i de testarea cabalinelor în sport, de prezentare la expozi¡ii, de pregåtirea exemplarelor pentru public, face cursuri de cålårie, plimbåri cu tråsura etc. “Ob¡inem anual 700.000 de lei din aceste activitå¡i. Fiindcå avem doar 3-4 herghelii mai aproape de ora¿e. Pre¡urile de intrare sunt modice. La Sâmbåta vin constant 20.000 de turi¿ti. Avem doi oameni care iau grupurile ¿i le poartå. Ca så faci bani, trebuie så investe¿ti. Så cumperi tråsuri. O tråsurå costå 15.000 de euro. Când scoatem acei bani? Sigur, så ai o pensiune cu 5 cai ¿i så-i plimbi pe turi¿ti, så-i duci la maså, este altceva. Statul nu “scapå de cai” atunci când nu mai poate, cum fac particularii. Suntem membri ai Federa¡iei Ecvestre Române prin Clubul Hipic Rom-

silva, în care activeazå 60 de sportivi, copii, juniori, care ne ajutå så punem în valoare caii de 4-6 ani. Avem ¿i colaboratori, antrenori specializa¡i. Le-am încredin¡at cai pentru testare. Noi le plåtim serviciile, ei ne pregåtesc caii ¿i ne reprezintå în toate cele 6 discipline hipice din sistem: obstacole, probå completå (o probå de dresaj cu obstacole naturale, cu parcurs rustic), atelaje (doi cai, un cal), proba de anduran¡å, galopul ¿i trapul, gimnastica pe cal sau voltij, unde suntem campioni na¡ionali. La atelaje suntem campioni na¡ionali în ultimii cinci ani, cu Gergely Rakoczi, driver antrenor din Bihor. El antreneazå cai de la Sâmbåta. Lângå el se aflå Roland Varga, fost angajat al Romsilva. I-am încredin¡at ni¿te cai Lipi¡ani negri de la Beclean. Anul trecut, a câ¿tigat primul titlu mon-

dial pentru caii din România cu armåsarul Neapolitano 37. Când a dat proba, arbitrii vorbeau în englezå. El era notat cu 9, cea mai mare notå. Un arbitru german a spus cå se då nota pentru legåtura dintre cal ¿i cålåre¡. Spunea cå rar a våzut un cal atât de fericit cå e condus de un asemenea cålåre¡”. Calul lipi¡an Neapolitano de la Herghelia Beclean a câ¿tigat Campionatul Mondial de Atelaje din Ungaria. A devenit campion mondial dupå ce i-a convins pe arbitri cå este nu doar bine dresat, dar trece cu brio orice probå de tras atelajul. În spatele succesului, se ascunde multå muncå, dar ¿i multå dragoste, fårå de care nu se poate face performan¡a în hipism.

Viorel PATRICHI

Din ra]iuni de patrimoniu, caii nu se export\

Din ra¡iuni de patrimoniu, nu se dau cai la export. “Am avut o ofertå de 50.000 de euro pentru un armåsar Lipi¡an de la Sâmbåta de Jos. Nu se poate vinde. Comisia de evaluare vede tot efectivul din Herghelia Na¡ionalå. Numai comisia poate scoate din patrimoniu caii bolnavi sau accidenta¡i. Cei sco¿i din patrimoniul na¡ional îi propunem pentru vânzare. Stabilim un pre¡. Så zicem 5.000 de lei. Facem licita¡ii electronice såptåmânal. Nu e nevoie så ne vedem. Am avut cai care nu s-au vândut 4 ani. ªi acum îi declasåm fiindcå nu au niciun viitor. Reducem pre¡ul dupå 2-3 licita¡ii pânå la 3.000 de lei. Dacå îl ia cineva cu 3.000 de lei, cele douå luni de zile cât a stat la noi, re¡in banii pentru îngrijirea calului ¿i diferen¡a o dau la buget pentru cå e calul statului. Numai statele mai pot sus¡ine cre¿terea calului. În toatå Europa, statele au probleme, dar nu ca noi. Ungaria are un sistem prin care a legat hergheliile de firme, bånci, societå¡i comerciale. O herghelie are 10.000 de hectare! Noi avem 9.000 de hectare pentru 16 herghelii. În Polonia, existå 20 de herghelii de stat. Germania are 10 herghelii subven¡ionate de fiecare land. Cea mai veche este cea din Marbach, în landul Baden-Württemberg. ¥n 2015 a împlinit 500 de ani.” Gheorghe Dima sus¡ine cå, din punct de vedere genetic, nu suntem departe de Occident. “Noi facem parte dintr-o structurå asociativå a hergheliilor de stat, ESA se nume¿te. Suntem membri ai Federa¡iei interna¡ionale a calului Hu¡ul, Lipi¡an, Shagyia Arabå. 42

Profitul Agricol 28/2020

MA{INI [i

UTILAJE Randament sporit [i economii cu tractoarele New Holand T8 ¥n aceastå perioadå, AgroConcept promoveazå tractoarele New Holland din Seria T8. Sunt 5 modele în portofoliul AgroConcept, cu puteri nominale de pânå la 380 CP, iar datoritå sistemului Engine Power Management (EPM), puterea cre¿te pânå la 435 CP. Tractoarele seriei T8 sunt echipate cu motoare FPT Industrial Cursor 9 de 8,7 litri. Sunt dotate cu tehnologie ECOBlue HI-eSCR (reducere cataliticå selectivå), respectå norma de poluare Tier 4B. La toate acestea se adaugå o frecven¡å reduså a intervalelor de între¡inere, o datå la 600 ore de func¡ionare. Pot fi echipate cu transmisie integralå Powershift Ultra Command sau cu transmisie CVT AutoCommand cu varia¡ie continuå. Prima este disponibilå cu o gamå amplå de rapoarte (18x4, 19x4 sau 23x6) ¿i cu viteze de deplasare de 40 km/h, 40 km/h ECO sau 50 km/h. Al doilea tip de transmisie permite o selectare

continuå a vitezelor de la 0,03 km/h la 40 km/h sau 50 km/h. Datoritå sistemului EPM, motorul dezvoltå o putere ¿i un cuplu mai mari în baza sarcinii exercitate asupra transmisiei, sistemului hidraulic ¿i asupra prizei de putere. La un tractor T8.350, de exemplu, sistemul EPM furnizeazå cu pânå la 71 CP mai mult, dar numai atunci când este necesar, pentru a garanta performan¡e constante. O altå echipare a seriei T8 care spore¿te randamentul ¿i scade consumul de carburant este Sistemul New Holland Ground Speed Management (GSM - gestionarea vitezei de deplasare). Acesta men¡ine o vitezå constantå, indiferent de solicitåri (terenuri dificile sau cu denivelåri) ¿i utilizeazå o

combina¡ie de date referitoare la motor, la viteza de înaintare ¿i la setårile selectate de operator, pentru a gestiona atât motorul, cât ¿i transmisia, sporind performan¡ele ¿i reducând consumurile. Dotårile din cabinå optimizeazå, de asemenea, productivitatea. Cotiera New Holland SideWinder II ¿i monitorul IntelliView cu ecran tactil cu diagonala de 26,4 cm sunt dotare standard. Prin simpla atingere cu degetul se pot regla toate func¡iile principale ¿i se poate accesa facil sistemul de ghidare New Holland IntelliSteer. Cu un nivel de zgomot de doar 67 dBA, cabina este silen¡ioaså, spa¡ioaså ¿i oferå o vizibilitate la 360 de grade.

Arpad DOBRE

Detalii tehnice de bazå Putere AmpataMaså Model nominalå ment, nominalå, CP mm kg T8.320

250

3.450

11.235

T8.350

280

3.450

11.360

T8.380

311

3.450

11.360

T8.410

340

3.450

11.440

T8.435

380

3.550

13.039

Profitul Agricol 28/2020

MA{INI [i UTILAJE

Înc\rc\toare JCB performante în oferta NHR Agropartners NHR Agropartners a prezentat recent douå noi încårcåtoare: Teletruck TLT 30-19E, cu motor electric, performan¡e deosebite ¿i costuri mici de exploatare, ¿i încårcåtorul cu bra¡ telescopic JCB înclina¡ie de pânå la 21 de grade. Printre principalele avantaje 542-70 Agri, cu o serie de echipåri ¿i automatizåri, cu soft de accesare oferite de Teletruck TLT 30-19E se numårå costurile mici de exîn limba românå.

Teletruck TLT 30-19E Teletruck TLT 30-19E -Smart Drive Full Cab este un încårcåtor-stivuitor din gama E-Tech, o nouå genera¡ie de echipamente propulsate electric de la JCB, fårå emisii poluante. Are o înål¡ime maximå de ridicare de 4 m, iar fårå extinderea bra¡ului, de 1,57 m. Capacitatea maximå de ridicare este de 3.000 kg, cea de ridicare la 2 m în fa¡å este de 1900 kg, iar la 2,4 m, de 1.600 kg. Motorul ZAPI este complet izolat de exterior ¿i este dotat cu un scut de 4 mm, are un consum de 4 kw/h ¿i o autonomie de 8 ore cu 80% din capacitatea bateriei. Permite o vitezå de pânå la 18 km/h ¿i accesarea de rampe cu

ploatare (17 lei /ciclu de 8 ore), încårcarea sau descårcarea unei semiremorci de TIR (82 mc) în doar 30 de minute, capacitate de lucru echivalentå cu cea a douå stivuitoare clasice. Totodatå, Teletruck TLT 30-19E dispune de sistem de monitorizare JCB Live Link ¿i sistem de siguran¡å LMC (Load Motion Control). Cabina este tip Command Plus, cu vizibilitate de 360 de grade ¿i comenzi pentru hidraulicå, deplasare, schimbarea direc¡iei de mers, toate cu un singur joystick.

JCB 542-70 Agri Încårcåtorul cu bra¡ telescopic JCB 542-70 Agri are o capacitate maximå de ridicare de 4.200 kg ¿i o înål¡ime maximå de ridicare de 7 m.

Este echipat cu motor JCB EcoMax, ce respectå cerin¡ele normei de poluare Tier 4 final ¿i dispune de sistem de reducere cataliticå selectivå. Are o puterea nominalå de 145 CP, un rezervor de motorinå de 169 l, iar cel de AdBlue, de 20,8 l. Transmisia JCB cu 4 trepte Powershift ¿i schimbåtor de viteze tip joystick permite dezvoltarea unei viteze maxime de 33 km/h. Încårcåtorul JCB 542-70 Agri dispune de 3 moduri de virare cu aliniere automatå: cu 2 ro¡i, cu 4 ro¡i sau “crab”. Printre op¡iunile incluse în configura¡ie se numårå sistemul de monitorizare prin satelit (Livelink), softul de utilizare in limba românå, controlul automat al cupei cu un buton pe joystick pentru a u¿ura golirea completå. La acestea se adaugå sistemul hidraulic regenerativ, prin care for¡a gravita¡ionalå ajutå la coborârea ¿i retragerea bra¡ului telescopic pentru cre¿terea productivitå¡ii ¿i reducerea timpilor mor¡i ¿i a consumului de carburant. Cabina este dotatå cu aer condi¡ionat, iar nivelul de zgomot din interior este de maximum 69 dBA. Scaunul are suspensie pneumaticå ¿i senzori de prezen¡å a operatorului.

Arpad DOBRE 44

Profitul Agricol 28/2020

5 detalii care fac diferen]a în achizi]ia unui distribuitor de îngr\[\minte! Majoritatea fermierilor acordå o aten¡ie sporitå în achizi¡ia utilajelor, dar o fac mai ales pentru tractoare, combine sau sprayere. Aplicarea uniformå ¿i corectå a fertilizan¡ilor va avea impact major în ce ¿i cât recoltåm, de aceea costul nu trebuie så fie singurul factor care determinå alegerea utilajului. Utilajele Vicon încorporeazå tehnologie ¿i experien¡å care duc la performan¡e deosebite în câmp.

Profitul Agricol 28/2020

Tradi¡ia din spatele mårcii trebuie tratatå cu aten¡ie. Vicon are o experien¡å de peste 100 de ani în produc¡ia de utilaje agricole. Detaliile fiecårui distribuitor de îngrå¿åminte fac diferen¡a când vorbim de economie de costuri ¿i eficien¡å. Controlul automat al sec¡iunilor reduce costurile ¿i îmbunåtå¡e¿te calitatea culturilor, prin închiderea ¿i deschiderea automatå a acestora.

Atra¿i de pre¡ul sau apropierea geograficå, fermierii nu iau în calcul nivelul de pregåtire al tehnicienilor distribuitorului sau capacitatea acestuia de a furniza piese de schimb. Sunt importante personalul pregåtit ¿i accesul direct la piese de schimb pentru a avea o operare optimå a utilajului. E important så lua¡i în calcul ¿i posibile nevoi viitoare. Poate nu se dore¿te efectuarea unei fertilizåri cu ratå variabilå în acest moment, dar aproape sigur aceasta va fi necesarå în viitor. Diferen¡a de pre¡ la un utilaj cu posibilitate de dozare variabilå este foarte micå. Achizi¡ia unui utilaj de împrå¿tiat îngrå¿åminte nu ar trebui tratatå cu superficialitate. Îngrå¿åmintele reprezintå cel mai scump input din fermå, iar distribu¡ia preciså ajutå fermierii så fie mai eficien¡i. Crede¡i cå pierderile unei combine sau consumul de motorinå al unui tractor sunt mai importante decât aplicarea preciså a îngrå¿åmintelor? Noi, la Vantage, credem cå nici un detaliu nu trebuie låsat neanalizat.

MA{INI [i UTILAJE

Claas> noile cositori Disco Claas a introdus din aceastå varå noile cositori purtate cu cuplare lateralå pentru a înlocui gamele Disco Inline ¿i Disco 50. Noile modele includ numeroase func¡ii utile ¿i bara de tåiere Max Cut, cu lå¡imi de lucru între 2,2 m ¿i 3,4 m.

contact uniformå pe întreaga lå¡ime de lucru a barei de tåiere, la fel ca la cositorile cu pivotare centralå.

Disco 10 Bara de tåiere Max Cut este prezentå la trei cositori laterale noi din seria Disco 10: Disco 24, Disco 28 ¿i Disco 32, care au lå¡imi de lucru de la 2,2 m la 3 m ¿i configura¡ie simplå. Seria Disco 10 poate func¡iona pe ara de tåiere Max Cut este pantele ascendente de pânå la 45 de echipatå standard cu modul- grade. Mecanismul mecanic de rupere ul de siguran¡å Safety Link, a barei de tåiere råspunde imediat la care are un punct de rupere predetermi- coliziuni ¿i elibereazå bara de tåiere nat pe fiecare disc de tåiere, ce despre spate. conecteazå discul de la trenul de rulare Aceasta este recuplatå ¿i resetatå ¿i în acela¿i timp împiedicå aruncarea automat. Tura¡ia arborelui prizei de puacestuia. tere poate fi reduså de la 540 rpm la 480 Bara de tåiere asigurå o calitate op- rpm pentru culturi u¿oare sau în timpul timå de tåiere, combinatå cu func¡i- alimentårii, ceea ce reduce semnificativ onarea uniformå, fiabilitate ¿i cerin¡e de consumul de carburant diesel. putere reduse. O nouå caracteristicå pentru toate cositorile cu disc Disco purtate lateral Disco 100 este cuplarea lateralå fa¡å de centrul de Modelele Disco 360 ¿i 320 din seria greutate, care asigurå o presiune de Disco 100, cu lå¡imi de lucru de 3 m ¿i

3,4 m, sunt disponibile acum în gama Disco Contour. Acestea au un nou centru de greutate mecanic ¿i arcuri de suspensie, care pot fi reglate simplu. Seria Disco 100 dispune de o cutie de viteze dublå, dispozitiv de rupere integrat ¿i înlocuire rapidå a lamei. Noua pliere pentru transport la 105 grade, adicå peste centrul de greutate, asigurå un transport sigur chiar ¿i în cazul tractoarelor mai u¿oare. Respectând principiul “vezi ¿i få-te våzut”, câmpul vizual al oglinzilor retrovizoare ale tractorului nu este restric¡ionat de cositoare, iar luminile din spate nu sunt acoperite. În plus, sunt disponibile patru modele cu condi¡ioner (echipament de prelucrare a materialului cosit, pentru reducerea timpului de uscare) cu gheare sau cu role, cu lå¡imi de lucru de la 2,2 m la 3,0 m ¿i pliere de transport la 95 de grade, pentru cerin¡e speciale.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 28/2020

Trump reduce din nou standardele de mediu Administra¡ia pre¿edintelui Donald Trump a anun¡at o nouå Politicå de Protec¡ie a Mediului (NEPA), care reglementeazå procedura de acordare a permiselor de mediu. Multe dintre reguli sunt considerate benefice chiar ¿i de organiza¡iile de mediu, de exemplu, impunerea unor termene maxime pentru emiterea autoriza¡iilor de cåtre autoritå¡i. Alte modificåri au stârnit înså controverse puternice, în special eliminarea unei estimåri a impactului proiectelor asupra încålzirii globale.

INFORMA}II

EXTERNE

Germania construie¿te noi garduri la frontiera polonezå Autoritå¡ile germane au anun¡at cå vor extinde sistemul de garduri de la frontiera cu Polonia, pentru a opri mistre¡ii care ar putea aduce virusul pestei porcine africane. Landurile germane au construit deja garduri cu o lungime de 240 km, care acoperå aproximativ jumåtate din lungimea totalå a frontierei. Al¡i 62 kilometri de gard vor fi construi¡i în urmåtoarele luni, cu acordul guvernului polonez. Cadavrul unui mistre¡ infectat cu pestå porcinå a fost descoperit la doar 12 kilometri de teritoriul Germaniei.

Un nou virus al vacilor a fost descoperit în China Ministerul chinez al agriculturii a raportat descoperirea unui virus care infecteazå vacile ¿i este caracterizat prin apari¡ia unor cocoloa¿e pe pielea animalelor. Cinci cazuri au fost identificate la ferme din estul ¿i sudul ¡årii, cel mai important focar fiind localizat în provincia Zhejiang. Virusul nu poate infecta oamenii ¿i se crede cå este transmis de ¡ân¡ari sau mu¿te. Boala pe care o provoacå nu este fatalå pentru animale, înså scade produc¡ia de lapte. A fost raportat un caz ¿i pe insula Kinmen, care este controlatå de Taiwan. 48

China cump\r\ [i mai mult porumb american China a cumpårat 1,76 milioane de tone de porumb din Statele Unite, cea mai mare tranzac¡ie cu porumb american din ultimii 30 de ani. Cea mai mare tranzac¡ie cu porumb american din istorie a fost înregistratå în anul 1991, atunci când Uniunea Sovieticå a cumpårat 3,72 milioane de tone. Pe baza cota¡iilor de pe bursa din Chicago, valoarea tranzac¡iei este estimatå la 232 milioane de dolari. Chinezii au mai cumpårat de la americani ¿i 129.000 de tone de soia, pentru 42 mi-

lioane de dolari. Contractele fac parte dintr-o serie mai mare de achizi¡ii agricole ale importatorilor chinezi anun¡ate în ultimele zile. Cu toate astea, Beijingul este încå departe de îndeplinirea obliga¡iilor asumate în prima fazå a acordului comercial cu SUA. China ar trebui så cumpere în acest an produse agricole în valoare de 36,6 miliarde de dolari, înså importurile de pânå acum totalizeazå doar 7,5 miliarde de dolari.

Spania va sacrifica aproape 100.000 de nurci Aproape 100.000 de nurci de la o fermå din nord-estul Spaniei vor fi ucise, dupå ce au fost infectate cu virusul Covid-19. Focarul a fost descoperit ini¡ial dupå ce so¡ia unuia dintre angaja¡i s-a îmbolnåvit, iar al¡i ¿ase muncitori au fost testa¡i pozitiv ulterior.

Autoritå¡ile au decis så testeze toate animalele ¿i s-a dispus sacrificarea lor, pentru cå nu mai pu¡in de 87% dintre ele sunt infectate. Veterinarii nu sunt siguri dacå nurcile pot transmite virusul oamenilor, înså este posibil ca animalele så fi luat coronavirusul de la un angajat al fermei. Profitul Agricol 28/2020

INFORMA}II EXTERNE

Marea Britanie are nevoie de români în agricultur\ Angaja¡ii români permanen¡i ¿i temporari ai fermelor din Marea Britanie au la dispozi¡ie aproape un an, pânå pe 30 iunie 2021, så aplice pentru ob¡inerea dreptului de reziden¡å pentru ei ¿i familiile lor. Conform noii scheme anun¡ate de guvernul de la Londra, muncitorii care au lucrat în Regat timp de cinci ani sau mai mult pot ob¡ine statutul de rezident, iar cei care au lucrat o perioadå mai scurtå pot så aplice pentru statutul de pre-rezident. Pre-reziden¡a poate fi ob¡inutå ¿i de angaja¡ii sezonieri care au ajuns în

Anglia în acest an ¿i doresc så se întoarcå în urmåtoarele sezoane. Asocia¡iile de fermieri spun cå muncitorii europeni sunt esen¡iali pentru agricultura britanicå ¿i este vital ca ace¿tia så poatå lucra în continuare în domeniu.

Burger King, în conflict cu fermierii americani Mai multe organiza¡ii ale fermierilor americani acuzå compania Burger King de ipocrizie, dupå apari¡ia unei reclame TV controversate. În reclama lan¡ului fast-food apar copii în costume de cowboy care cântå o melodie despre impactul pe care îl are gazul metan emis de vaci prin flatulen¡å asupra încålzirii globale. Compania sus¡ine cå adåugarea de låmâi¡å în furaje u¿ureazå digestia animalelor ¿i poate reduce dramatic emisiile de gaze cu efect de serå. Oamenii de ¿tiin¡å sus¡in înså cå vacile emit metan în special atunci când râgâie ¿i nu prin flatulen¡å. Profitul Agricol 28/2020

“Nu este vorba despre vânturi, aproape tot metanul generat de animale este eliberat atunci când acestea râgâie. Orice altå sugestie nu face decât så transforme aceastå discu¡ie foarte serioaså într-o glumå proastå", spune profesorul Frank Mitloehner de la Universitatea din California. Asocia¡ia Crescåtorilor de Vite din SUA acuzå Burger King cå “încearcå så fie pe placul consumatorilor printr-o campanie de PR bazatå pe minciuni.”

pagini realizate de Drago[ B|LDESCU

Argentina suspendå exporturile de la opt abatoare Exporturile de carne de la opt abatoare argentiniene au fost suspendate de autoritå¡i, dupå izbucnirea unor focare de coronavirus în rândul angaja¡ilor. Cele opt vindeau carne în special în China, care a interzis în ultimul timp toate importurile din zone afectate de virusul Covid-19. Argentina a exportat în acest an 328.170 tone de carne de vitå, din care 76% a ajuns în China. Un numår de 88 de fabrici de procesare a cårnii sunt în continuare autorizate så exporte produse în statul asiatic.

Danone investe¿te în produse specializate de nutri¡ie Grupul francez Danone a anun¡at cå va investi 100 de milioane de euro în extinderea diviziei de nutri¡ie specializatå din China. Banii vor fi folosi¡i pentru achizi¡ia unui producåtor local de lapte pentru bebelu¿i, Murray Goulbum Dairy Co Ltd, ¿i pentru fondarea unui centru de cercetare. China este o pia¡å importantå de cre¿tere pentru Danone ¿i asigurå o treime din vânzårile globale ale brandului de nutri¡ie Early Life, care este specializat în produse pentru sugari.

Londra sus¡ine tehnologia care transformå CO2 în furaje O companie din Nottingham a ob¡inut o finan¡are importantå din partea guvernului britanic pentru o tehnologie care transformå dioxid de carbon în hranå pentru animale. Deep Branch Biotechnology va folosi gazul generat de o centralå electricå în furaje, cu un consum minim de energie ¿i fårå a avea nevoie de teren arabil. Guvernul va investi 2 milioane de lire sterline în acest proiect, ca parte a unui pachet cu o valoare totalå de 24 de milioane de lire care este destinat încurajårii producerii de alimente prin metode ecologice. 49

Mica publicitate

JOBURI ÎN AGRIBUSINESS Director Na¡ional de VÂNZÅRI

EXECUTION OFFICER - Bucure¿ti

Companie de distribu¡ie inputuri agricole

Companie axatå pe segmentul de achizi¡ii de cereale

DIGITAL MARKETING SPECIALIST - Ialomi¡a Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

AREA SALES MANAGER SUD

TRANSPORT PLANNER - Bucure¿ti

Companie multina¡ionalå din segmentul de iriga¡ii prin picurare

Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri agricole

REPREZENTANT ZONAL VÂNZÅRI - Prahova ¿i Dâmbovi¡a Companie distribu¡ie inputuri agricole

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

Agxecutive is bringing you the hottest executive career opportunity in the Romanian agribusiness sector of Summer 2020:

General Manager for a multinational fertilizer company Main responsibilities: - Legal representative of the company in the country; - Commercially responsible for delivering volumes, margin and market share, in line with corporate ambitions for Romania + Moldova as critical markets; - Leads the local team: 45 employees in total.

The most suitable candidate is: - Senior manager with minimum 10 years of experience in the agribusiness; - University graduate in agriculture or economics with previous exposure in ag-inputs or ag-commodities; - Capable of working in a structured matrix-based international corporate environment; - Dedicated professional with a strong business ethical mindset. Highly competitive compensation & benefits package, position open immediately!

Apply NOW confidentially florin.constantin@agxecutive.com, mobile +40.743.488.019 or spread the news! 50

Profitul Agricol 28/2020

Mica publicitate

S.C.D.A. LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS ÎN DATA DE 19.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Protec¡ia plantelor Ø 1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Agrochimie (amendarea ¿i fertilizarea solurilor) Ø 1 POST DE ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) în specialitatea Ameliorarea plantelor ¿i Producerea semin¡elor Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å; - media de absolvire minim 8.00; - aptitudini pentru munca de cercetare ¿tiin¡ificå; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå.

ÎN DATA DE 20.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST DE TEHNICIAN AGRICOL gr. II, pentru Sectorul de condi¡ionare a semin¡elor (vechime în domeniu minim: 2 ani) Termenul limitå pentru înscriere: 18.08.2020

ÎN DATA DE 20.08.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 POST DE CONSILIER JURIDIC gr. II Condi¡ii specifice de participare: -studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å -vechime în specialitatea studiilor minim 2 ani - så fie înscris în Corpul consilierilor juridici -competen¡e ¿i aptitudini de utilizare a calculatorului Termenul limitå pentru înscriere: 18.08.2020

Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine de la sediul institu¡iei, Livada, jud. Satu Mare, str. Baia mare nr 7, la Compartimentul Resurse Umane, tel.: 0261.840.001 sau la Secretar ¿tiin¡ific, tel.: 0721.325.665 Profitul Agricol 28/2020

PESCUITUL [i

V+N|TOAREA La baboi, pe lacul de acumulare Au trecut câteva zile cu cer senin, dar Oltul tot învolburat ¿i tulbure a råmas. Ca så ¿tim cu ce avem de-a face, ne-am dus întâi pânå la podul ce traverseazå râul undeva mai sus de coada lacului. Ne-a fost clar cå nu era de pescuit pe râu, cåci ajunseserå aici ploile din amonte. Am pornit deci la vale pe drumul ce urmeazå firul apei ¿i ajunge pe digul de contur al lacului de acumulare. Cuno¿team bine malul, a¿a cå ne-am oprit într-un loc ce semåna mai mult a baltå de ¿es decât de pe o acumulare din zona submontanå. Apå micå pe câ¡iva metri de la mal, cât ¡inea cordonul verde, de stuf, papurå ¿i alte plante acvatice ce conturau golful. Loc numai bun pentru un pescar, cât så-¿i întindå 3 – 4 lansete ¿i, eventual, ¿i o undi¡å cu plutå. Amicul a desfåcut mai întâi o lansetå potrivitå, din douå tronsoane, lungå de aproape de 2 m, cu mulinetå potrivitå, fir mono de 0,30 mm. Montura din capåt era formatå din momitor – arc din sârmå cu plåcu¡å din plumb, cântårind 20 g, pe care punea un cocolo¿ de nadå din di-

verse fåinuri înmuiate, amestecate cu måmåligå. De nåditor era legat cu forfac scurt - 7 cm, de 0,20 mm, un cârlig nr. 10, un altul la fel fiind legat deasupra nåditorului. Ambele cârlige cu momealå se înfig în nadå, råmânând deasupra, mai u¿or de gåsit de cåtre pe¿ti. A mai pus o lansetå solidå, de 3 m, cu mulinetå mai mare, având 0,35 mm pe tambur, cu plumb de 50 g în capåt ¿i douå cârlige nr. 2 pe forfacuri 0,30 mm, la circa 30 cm unul de celålalt ¿i de plumb. Pe cârlige a pus câte 3 râme negre, cam firave pentru låcomia somnului, ¿i a lansat la vreo 50 m, unde adâncimea era de vreo 4m. A mai desfåcut ¿i o lansetå telescopicå u¿oarå, de 4,2 m, cu mulinetå micå ¿i fir 0,20, plumb de 3 g, plutå lungå, sensibilå, ¿i cârlig nr. 12, numai bun pentru pescuit la cocolo¿. A potrivit adâncimea la pu¡in peste 2 m ¿i a lansat la vreo 15 m. Am renun¡at så pun lanseta u¿oarå, de 2,10 m, cu fir 0,16, pe tamburul mulinetei Daiwa 1000. Am desfåcut numai varga u¿oarå, de 4 m, cu fir 0,12 ¿i forfac 0,10 mm, plumbaj 0,75 g ¿i cârlig nr. 16.

Vântul sufla destul de tare, u¿or lateral din fa¡å, împingând pe¿tele spre noi. Mâna de nadå aruncatå dincolo de stuf ¿i-a fåcut rapid efectul ¿i oble¡ii, lunguie¡i ¿i anemici, au început joaca cu viermu¿ul din cârlig. Potrivisem adâncimea apei la cca 40 cm, dar uneori oble¡ii atacau “din zbor”, înainte ca momeala så coboare. În timp ce strângeam la oble¡i, amicul a prins o plåticu¡å, la linia cu plutå, apoi una ceva mai mare la lanseta de fund, pe care a ¡inut-o, cu gândul la pråjealå. A stat vântul câteva minute bune, au stat ¿i pe¿tii. Doar la lanseta u¿oarå au intrat doi cårå¿ei. Soarele ardea tot mai tare pe måsurå ce ne apropiam de miezul zilei, iar vântul ¿ia reluat treaba, ¿i pe¿tii odatå cu el. Am strâns ceva oble¡i, am eliberat ro¿ioare ¿i plåticu¡e, dar nici eu, nici amicul n-am mai prins caras. Probabil i-a luat... vântul! La fel ¿i cu somnii, nici ei n-au vrut så-¿i arate mustå¡ile. Era prea cald, a¿a cå am strâns ¿i pornit spre caså. În drum am oprit la tabåra unui pescar venit aici peste varå cu barcå ¿i rulotå, så dea peste somnii cei mari, cåci då la clonc. În lac s-au prins ¿i exemplare de peste 50 kg... Noi ne-am fi mul¡umit ¿i cu un somotei de 3-4 kg. Poate data viitoare?! Pânå atunci ne mul¡umim cu oble¡ii!

Victor }|RU{ 52

Profitul Agricol 28/2020

Greu de am\git> ]arca Tupeul corvidelor obi¿nuite cu traiul în vecinåtatea omului este bine cunoscut. Nici co¡ofana (sau ¡arca) nu face excep¡ie, numårându-se printre zburåtoarele a cåror prezen¡å nu este doritå pe lângå gospodårii, mai ales acolo unde se cresc påsåri de curte.

ul comportament al vietå¡ii care l-a inspirat pe compozitor. Nici alegerea lui George Co¿buc a co¡ofenei pe post de dru¿cå în poezia „Nuntå în codru” nu este întâmplåtoare: gure¿ei ¡årci i se potrive¿te de minune un asemenea rol. Cât prive¿te vânåtorii, ace¿tia au toate motivele så o prigoneascå între 1 iunie ¿i 31 martie. Înainte, o puteau face tot anul. Stricåtoare fiind, a figurat multå

toate co¡ofenele din zonå. Se ¿tie în breasla noastrå cå un câine cu blana ro¿catå, asemånåtoare cu a antipatizatei vulpi, treze¿te din apatie orice ¡arcå, oricât de placidå ¿i de reticentå ar fi ea. Tot în acel loc, am experimentat cu succes ¿i o inova¡ie brevetatå de neuitatul scriitor ¿i pasionat de tirul „la panå” Nicolae Cristoveanu: într-o cutiu¡å de la medicamente (cum erau, pe vremuri, cele de la vitamina C-200) se introduc cinci alice de patru milimetri; nici mai multe, nici mai pu¡ine, nici mai mari, nici

låturi de suratele ei, gai¡a ¿i cioara grivå, nu precupe¡e¿te niciun efort pentru a în¿ela vigilen¡a clo¿tilor ¿i a împu¡ina din puii încå mici. Fire iscoditoare, cautå cu insisten¡å cuiburile påsårilor cântåtoare sau urmåre¿te, råbdåtoare, traseele perechilor clocitoare sau crescåtoare, låsându-le fårå progenituri. Acest mic prådåtor este, în mod curios, atras de obiecte strålucitoare, de la cioburi de sticlå pânå la... inele, brichete sau forfecu¡e de unghii. Într-un cuib de co¡ofanå s-a gåsit o adevåratå comoarå, printre altele chiar ¿i un ceas de mânå cu brå¡arå metalicå, låsat probabil nesupravegheat de cåtre proprietar, undeva la vedere. Oportunistå fiind, profitoarea ¿i l-a adjudecat fårå så-¿i facå remarcatå prezen¡a, ca un adevårat profesionist al genului. Când nu are vreun interes anume, e gålågioaså, adicå „face caraga¡å”, sintagmå care derivå de la o altå denumire popularå a respectivei, în afarå de aceea de ¡arcå. Numai când î¿i construie¿te locul de ouat, de clocit ¿i de crescut puii, o face cu desåvâr¿itå discre¡ie, fårå så-¿i dea de gol activitatea. În schimb, de ochii lumii, simuleazå cu zboruri ostentative ¿i cârâieli în exces încropirea unui cuib u¿or de localizat. Numai cine nu vrea nu îl vede. Acesta se va dovedi unul fals, rolul såu fiind de abatere a aten¡iei de la cel real, bine mascat în vegeta¡ia unui arbore. Celebra uverturå a lui Rossini î¿i confirmå proprietatea titlului prin întregProfitul Agricol 28/2020

vreme pe „lista neagrå” a sålbåticiunilor pentru a cåror combatere se ofereau recompense. Aståzi, împu¿carea ei e op¡ionalå, dar poate reprezenta pretextul unor incitante ie¿iri în teren, mai cu seamå vara, când accesul la alte specii are por¡ile zåvorâte. Dupå câte ¿tiu, numai francezii rezervå acestei activitå¡i cinegetice ¿i o finalitate culinarå, de vreme ce însumeazå în cår¡ile de bucate mai multe re¡ete al cåror principal ingredient este caraga¡a. În ce må prive¿te, nam încercat niciuna, dar nu må opresc decât prejudecå¡ile. Pânå la urmå, cugetând la acest aspect, meniul co¡ofenei nu diferå prea mult de cel al delicioasei gåini de ogradå... Cunosc un loc frecventat asiduu de ¡årci, lângå un fir de apå mårginit de tufåri¿uri ¿i culturi agricole, nu departe de liziera pådurii. Acolo am mai fost în câteva rânduri cu trei camarazi, printre care ¿i Mi¿u, a cårui vijlå, numai prin simpla prezen¡å, a reu¿it så isterizeze

mai mici. Se vede cå indica¡ia este rodul unui lung ¿ir de experimente, altfel n-ar fi atât de restrictivå. Agitat în reprize scurte în ritmul sacadat, inconfundabil, al cârâitului co¡ofenelor, instrumentul ticluit pe post de chemåtoare incitå ¡årcile din preajmå ¿i le aduce în båtaia pu¿tii. Mascat în decor, ¿ezând eventual pe un trepied ¿i cu un câmp larg de tragere jur-împrejur, vânåtorul poate doborî, în douå-trei ceasuri, câteva caraga¡e, de altfel greu de amågit. Nu cred cå trebuie så mai adaug faptul cå, la un moment dat, oricât de numeros ar fi prin împrejurimi poporul de „co¡ofene albe-n pene”, vorba poetului, supravie¡uitoarele tot se vor dumiri cå „ceva este putred în Danemarca”, evitând så mai råspundå la provocåri ¿i så mai frecventeze respectivul culoar de zbor. Dar atunci, sper, ciochinarul va fi fiind deja, dacå nu consistent, måcar mul¡umitor.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate celor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 22 iulie - 5 august

Teodora Varvare 22.07.1977, KWS director financiar Marinela Dura 22.07.1978, Kwizda Agro România director general Tulgara Grigore 23.07.1957, KWS director general divizia sfeclå Petricå Soare 23.07.1960, director general Agromec ªtefåne¿ti, Ilfov Florin Ni¡u 23.07.1983, Global product manager erbicide, Syngenta Andrei-Nicolae Mihailov 26.07.1976, director general Aectra Agrochemicals Dacian Ciolo¿ 27.07.1969, pre¿edinte PLUS Gina Darjanschi 28.07.1982, APIA ¿ef serviciu Rela¡ii cu publicul

Nea Alecu, nea Alecu tunde oaia [i berbecul La Sibiu, doi tineri au pus pe picioare o afacere ineditå: fac îngrå¿åmânt eco din lânå de oaie. Pentru cå sunt inteligen¡i ¿i au umor, firmei i-au dat un nume care se re¡ine, Naked Sheep SRL. Lâna se recolteazå de la oi crescute cu grijå în mun¡ii Carpa¡i, hrånite natural, chiar ¿i pe timpul iernii. “Ne mândrim cu faptul cå produsul este 100% organic. Se men¡ine în sol pânå la 6 luni, unde elibereazå în mod constant îngrå¿åmânt pentru plantå. Planta are nevoie de o irigare de capacitate micå, un pelet absorbind apa de pânå la 4 ori greutatea proprie”, explica unul dintre co-fondatorii Naked Sheep. În plus, dupå perioada de utilizare peletul din lânå este biodegradabil. Îngrå¿åmântul eco func¡ioneazå ca un substrat fizic în care planta se fixeazå,

Marian Cioceanu 29.07.1963, pre¿edinte Bio România Gheorghe Albu 30.07.1955, fermier, jud. Constan¡a Gheorghe Nea¡å 1.08.1959, Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine Dacia Stela Tånase 2.08.1962, director Direc¡ia plå¡i directe - zootehnie APIA Leontin Oprea 3.08.1964, director tehnic Syngenta Marian Verzea 4.08.1948, director general ICCPT Fundulea 54

aducându-i-se valori nutri¡ionale de azot, fosfor ¿i alte elemente. “În momentul de fa¡å avem o capacitate de 10 tone pe lunå, dar o vom ridica la 25 de tone, iar când se va lucra la douå schimburi, capacitatea de produc¡ie va cre¿te la 50 de tone pe lunå. ¥n primul an estimåm vânzåri de 9 milioane de lei, iar pentru anul viitor ¡intim o dublare”.

Andrei DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Ursul din Carpa¡i venit la stânå – Dau dovadå de în¡elegere; 2) A folosi magnetul – Båtut cu palmele peste cap; 9 10 3) Inimå de poet! – Marile speran¡e; 4) Reac¡ie cu aburi – Motiv de neîn¡elegere; 5) Frunzå pietrificatå; 6) E în siguran¡å pe orice circuit – A trage din greu; 7) Curå¡å masa – Sete nemårginitå! 8) Floarea... marinei – Trage în aer; 9) Solist al operei – Model de integritate; 10) Cele care se dedau la mângâieri.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 27/2020 ORIZONTAL: OTAVA - DOMN; GERMENI - AE; ANI - DOLARI; RANA - TALON; CIUPITA - F; PE - DATATOR; U - PICATURI; SALTA - ARAC; TROITA - ALA; IMPIELITAT.

VERTICAL: 1) Båtrânul care hråne¿te maimu¡ele – Se recomandå din orå în orå; 2) Fåcut pentru însåmân¡are – Asta-i bunå; 3) Curele întoarse! – Lucru de mântuialå; 4) Decoreazå ce¿tile – Cercuri de înot pentru începåtori; 5) Se întind la maså – A¿ezate în raft! 6) Amarul înecat în vin – Calificate ca torcåtoare; 7) Pâlnie de apå; 8) Apreciazå cu greutate – Are rostul ei; 9) Lipsite de sclipire – Dulcea¡å pentru bunici; 10) Record de duratå. Profitul Agricol 28/2020