Profitul Agricol nr 2 din 22 ianuarie 2020 by Profitul Agricol

nr. 2 din 22 ianuarie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXII, nr. 2/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Cooperativa, leacul la toate problemele “Este foarte important ca fermierii så se asocieze, så facå cooperative, så facå grupuri de producåtori ¿i så le finan¡åm activitatea, ca så mâncåm române¿te.” Rostogole¿te ideile calm, påtruns de adevårul suprem. Zåu, nu trebuie så încerca¡i så afla¡i cine este. Este politicianul român. Fie el de stânga, fie de dreapta, când vine vorba de agriculturå, zornåie câteva idei fixe de parcå sunt un inel cu chei. Asocierea, Cooperativele ¿i Procesarea! Scade pre¡ul grâului la Chicago? Ahh, dacå fermierii ar fi în cooperative, ce pre¡uri bune ar fi primit... Pune Guvernul o taxå pe stâlp? Eeee, dacå fermierii ar fi fost asocia¡i, alta era situa¡ia... Dacå ne uitåm dupå exemple pe afarå, vedem cå la francezi, olandezi sau germani cooperativele agricultorilor au ajuns ni¿te structuri uria¿e. Mai corect le-am spune corpora¡ii. Fermierii sunt doar ac¡ionari. Nu dicteazå cooperativei nimic. Nici pre¡ul cu care le ia laptele, nici pre¡ul cu care le vinde inputurile. Managerii lor se numesc, solemn, CEO, se închinå la Profit ¿i scuipå în sân cu fricå atunci când aud, nomine odiosa, de Pierderi. Sigur, nu înseamnå cå ne-ar strica ¿i nouå vreo 10-20 de cooperative agricole. Ba, din contrå. Câteva cooperative mari (dupå modelul Muntenia sau altul, adus la zi) ar putea så recucereascå pia¡a internå a cårnii de porc. Alte cooperative mari ar putea fi stimulate så producå mere. Sau ouå. Importåm totu¿i, ¿i una ¿i alta, nefiresc de mult din Polonia. Dar, pentru asta, guvernul trebuie så lucreze mai degrabå la legi decât så împartå promisiunea unor bani. Trebuie så dea încredere la, så zicem, 20 de mici fermieri så înceapå o afacere împreunå. Apoi la 50, 100, 1000. ªi tot a¿a. Iar fiecare cooperativå de succes ar trebui så fie vizitatå de oficiali, så fie prezentatå în detaliu, så o laude ca så o bage în seamå televiziunile. Pentru cå fiecare reu¿itå consolideazå ideea altora cå ¿i ei pot face la fel. Andrei OSTROVEANU

Profitul agricol 2/2020

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Såptåmâna Verde de la Berlin Derogarea la neonicotinoide: pentru porumb da, pentru floare ba Grani¡a noastrå dinspre nord-vest, raiul epizootiilor Camerele Agricole: sunt atâtea modele func¡ionale din care ne putem inspira

Ma¿ini agricole 6

Pre¡uri ¿i pie¡e

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii Pia¡a grâului în 2020 14 Produc¡ia mondialå de porumb 16 În culisele Bruxellesului

Noul comisar råspunde întrebårilor la Berlin Prioritå¡ile comisarului pentru Siguran¡å Alimentarå

Actualitatea în jude¡e

ªi totu¿i, afacerile cu lânå merg bine! Îngrå¿åminte chimice confiscate Restituim banii pentru Bursa de pe¿te?

Dacian Ciolo¿: Politicienii nu vor så transfere putere agricultorilor Recuperarea investi¡iilor în sistemele de iriga¡ii ale Panifcom, în 10 ani Pyxides ¿i Lamdex Extra solu¡ia Adama Nu e u¿or nici så fii mic fermier în Estul Sålbatic Orice informa¡ie valoroaså trebuie explicatå Pixxaro Super - Inova¡ia cu cel mai larg spectru de buruieni combåtute din cultura de påioase

20 20

Informa¡ii externe

Tratatul comercial dintre China ¿i SUA Marea Britanie lanseazå o nouå politicå agricolå

41 42

Legisla¡ie ¿i gestiune 30

Cre¿terea animalelor

Se taie sau nu subven¡iile pentru vaci?

Deutz-Fahr: conectat cu Agricultura 4.0 Noul Trimble GFX-350: schimbå modul în care lucrezi!

Argumentele lui Emil Dumitru pentru 32 demiterea lui Costel Vînåtoru Noutå¡i legumicole de la Marcoser 34 Såmân¡å din sectorul legumicol 34 Ilfov - un jude¡ 35 cu agriculturå la umbra vilelor Pia¡a laptelui

Agricultura digitalå

Grådina, via ¿i livada

Culturi vegetale

Reglaje de fine¡e în portofoliul Mas Seeds AIPROM: 2020 este anul sånåtå¡ii plantelor

Xerion Trac TS, nava amiral a flotei de tractoare Claas Xerion 4200 înlocuie¿te modelul 4000 “Deschidem noi filiale ¿i angajåm”

Modificåri la Legea vânåtorii Depunerea cererilor de platå pentru Måsura 14 – bunåstarea animalelor

Seniorii agriculturii

Dinu Gavrilescu a råmas PNºCD-ist ¿i acum, la 80 de ani

Magazin

Când ghea¡a nu-i bunå, da¡i la undi¡å! Solidaritatea gârli¡elor Ce spun românii cå beau?

52 53 54

Cronica evenimentelor anun¡ate în 2020

30 ianuarie, Bucure¿ti UNCSV organizeazå Ziua Cooperativelor de Culturå Mare, în parteneriat cu Euralis Semin¡e. Vor fi prezentate ¿i câteva cooperative de succes, exemple alese din zone diferite ale ¡årii. Evenimentul începe la 8:30. 5 februarie, Bucure¿ti APPR organizeazå Adunarea Generalå. ¥ntrucât Arnaud Perrein se retrage de la pre¿edin¡ia asocia¡iei, va fi votat un nou Consiliu Director ¿i un nou Pre¿edinte. Evenimentul va începe la ora 16:00. 6 februarie, Bucure¿ti APPR organizeazå congresul anual De la Fermieri pentru Fermieri. Tot atunci vor fi anun¡a¡i câ¿tigåtorii trofeelor Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute (în irigat ¿i neirigat) în 2019. Evenimentul începe la 9:30. 6 februarie, Bucure¿ti Clubul Fermierilor Români organizeazå conferin¡a anualå. Se anun¡å un eveniment de propor¡ii, cu peste 1.200 de invita¡i (fermieri, oficiali români, reprezentan¡i de la Bruxelles, ai marilor asocia¡ii europene etc.). Deocamdatå ora de începere nu a fost anun¡atå.

Evenimentele såptåmânii S\pt\mâna Verde de la Berlin inisterul Agriculturii a participat la Såptåmâna Verde 2020 de la Berlin cu un stand de informare privind politicile din domeniul agriculturii ¿i dezvoltårii rurale ¿i cu mai multe mese unde ofereau, spre degustare, produse tradi¡ionale. Noi, din ce am våzut în imagini, putem så vå confirmåm cå au defilat salam de Sibiu, ¡uicå în clondire preten¡ioase, borcane de magiun natural, brânzå de Ibåne¿ti, sofisticata salatå cu icre de crap, ceva plåcintå dobrogeanå ¿i un teanc de pliante. Delega¡ia oficialå a fost conduså de ministrul Adrian Oros. La Berlin a avut o serie generoaså de întâlniri de lucru, în toate zilele expozi¡iei. Såptåmâna Verde de la Berlin este o expozi¡ie a ¡årilor. Au acolo standuri cam toate, din toatå lumea. Sigur, prezentarea produselor este una formalå, important este så ai cât mai multe contacte. Nu e pu¡in lucru så gåse¿ti o pia¡å de desfacere pentru firmele din ¡ara ta. Adrian Oros a primit vizita delega¡iei SUA ¿i a lansat secretarului de stat pentru agriculturå invita¡ia de a vizita oficial România. Limbajul diplomatic nu for-

muleazå refuzuri, a¿a cå reprezentan¡ii SUA i-au dat asiguråri ministrului Oros cå vor face toate demersurile pentru materializarea acestei vizite. În continuare, ministrul, alåturi de secretarul de stat Aurel Simion ¿i de Robert Chioveanu, pre¿edinte al ANSVSA, s-au întâlnit cu ministrul Agriculturii al Republicii Moldova, Ion Perju. Tot în prima zi a târgului de la Berlin, au primit delega¡ia Kazahstanului. Sunt totu¿i unul dintre marii competitori pe pia¡a cerealelor, iar o bunå rela¡ie cu NurSultan (a¿a se nume¿te de la începutul anului capitala ¡årii, Astana) este o construc¡ie importantå. Ministrul Adrian Oros a mai avut întrevederi cu omologii såi din Turcia, din Republica Belarus ¿i din Lituania. Un alt moment important a fost participarea la Conferin¡a Mini¿trilor Agriculturii. Aici a avut ocazia unei întâlniri cu Nagy István, ministrul ungar al Agriculturii. Cei doi au discutat ¿i despre func¡ionarea Camerelor Agricole în Ungaria. Pe 19 ianuarie Adrian Oros s-a întâlnit cu noul director general al FAO, QU Dongyu. Arin DORNEANU

8 - 18 februarie, Statele Unite Ambasada SUA organizeazå, pentru fermierii români, o deplasare în California, la expozi¡ia mondialå World Ag Expo 2020. 13 februarie - 6 martie APPR organizeazå o serie de conferin¡e cu tema Porumbul românesc în 2020, dupå urmåtorul calendar: 13 februarie la Slobozia; 27 februarie la Constan¡a ¿i 6 martie la Ia¿i. 6

Profitul agricol 2/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Derogarea la neonicotinoide> pentru porumb da, pentru floare ba Cu mai bine de o lunå întârziere fa¡å de termenul avansat ini¡ial, Ministerul Agriculturii a înaintat ordinele privind autorizarea folosirii produselor pe bazå de neonicotinoide în 2020. Spre deosebire de anul precedent, derogarea este valabilå doar pentru culturile de porumb ¿i sfeclå de zahår. Floarea-soarelui a fost excluså.

Produsele autorizate sunt: NUPRID AL 600 FS (600 g/L imidacloprid); PONCHO 600 FS (600 g/L clotianidid) pentru cultura porumbului; CRUISER 350 FS (350 g/L tiametoxam) pentru cultura de porumb ¿i sfeclå de zahår. Ministerul råspunde astfel solicitårilor APPR, Pro Agro ¿i Federa¡iei Cultivatorilor de Sfeclå de Zahår. ¥n favoarea derogårilor este subliniat cå aståzi la cultura porumbului nu existå alternativå viabilå pentru combaterea Tanymecus dilaticollis ¿i Agriotes spp., dåunåtori care afecteazå suprafe¡e de peste 2 milioane hectare, cu tendin¡e de extindere, ¿i care nu pot fi combåtu¡i eficient prin tratamente în perioada de vegeta¡ie. Pentru sfecla de zahår nu existå alternative împotriva Bothynoderes punctiventris, Chaectonema tibiali, Tanymecus dilaticollis ¿i Agriotes spp.,

iar neutilizarea semin¡elor tratate cu neonicotinoide ar cauza pierderi estimate la 35%-38%, existând riscul de abandonare a culturii. Sfecla de zahår nu este o plantå atractivå pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescen¡å ¿i nici polen în perioada de cre¿tere pânå la atingerea maturitå¡ii tehnologice necesare pentru produc¡ia de zahår. Tratamentele cu insecticide efectuate în perioada de vegeta¡ie pot duce mult mai u¿or la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine ¿i poluare a mediului înconjuråtor. Perioadele pentru care MADR acordå autoriza¡iile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul porumbului, ¿i 20 ianuarie - 18 mai, pentru sfecla de zahår. La porumb, såmân¡a tratatå se va utiliza numai în zonele ¿i pe suprafe¡ele cu infestare foarte puternicå a dåunåtorilor de sol Tanymecus dilaticollis ¿i Agriotes spp, iar în cazul sfeclei sunt delimitate clar jude¡ele în care se poate folosi tratatamentul cu Cruiser: Alba, Bacåu, Bistri¡a Nåsåud, Boto¿ani, Bra¿ov, Bråila, Cluj, Covasna, Gala¡i, Harghita, Hunedoara, Ia¿i, Mure¿, Neam¡, Sibiu, Suceava, Timi¿ ¿i Vaslui. În cazul tratamentului semin¡elor de porumb, acesta va fi efectuat numai de cåtre prestatorii de servicii auF toriza¡i de oficiile fitosanitare.

Nu se då derogare pentru floarea-soarelui Ministerul Agriculturii a anun¡at cå anul acesta nu va autoriza folosirea produselor pe bazå de neonicotinoide în tratamentul semin¡ei de floarea-soarelui. “Având în vedere cå floarea-soarelui este una dintre principalele culturi melifere ¿i luând în considerare importan¡a sectorului apicol din România, în acest an MADR nu va acorda autoriza¡ie pentru utilizarea în situa¡ii de urgen¡å a produselor de protec¡ie a plantelor pe bazå de neonicotinoide pentru tratarea semin¡elor de floarea soarelui.” Profitul agricol 2/2020

Ioan Alexandru Zarug, vicepre¿edinte al ANSVSA Ioan Alexandru Zarug a fost numit, prin decizia premierului, în func¡ia de vicepre¿edinte al Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor, cu rang de subsecretar de stat.

8 kg de pâine pe lunå Un român consumå într-o lunå, în medie, 8 kg de pâine, au aflat cei de la România liberå. Pâinea cu fåinå albå ¿i cartof sunt printre preferatele românilor. Cei mai mul¡i consumatori de pâine albå sunt din mediul rural sau din Transilvania ¿i au peste 40 de ani. Pâinea integralå, cu graham ori cea cu maia sunt sortimente pe care le gåsim cel mai des în magazine. Taxa pe pescuitul sportiv ar putea fi reintroduså Taxa pe pescuitul sportiv, eliminatå în 2017, ar putea fi reintroduså din 2021, spune secretarul de stat Gheorghe ªtefan: “Avem aproape un milion de pescari amatori înregistra¡i. Legea le permite så re¡inå o capturå zilnicå de 5 kg. Dacå socotim cå un pescar merge la pescuit, în medie, de 3 ori pe an, înseamnå 15 kg/pescar, respectiv 15.000 de tone/¡arå, ce nu sunt în eviden¡e. Nicåieri în lume pescuitul sportiv nu este gratuit! Aceastå taxå poate aduce la buget 10 milioane de euro anual, bani care pot fi investi¡i tot în folosul pescarilor”. Resetarea Programului Tomata Secretarul de stat Emil Dumitru propune ca statul så nu mai finan¡eze produc¡ia de ro¿ii, ci sortarea ¿i ambalarea. “¥n 2019, statul a plåtit 62 de milioane de euro ajutoare de minimis pentru cultivatorii de tomate ¿i am importat tomate de 88 de milioane de euro. A fost o treabå fåcutå pe jumåtate. Subven¡iile trebuie så se regåseascå în investi¡ii ulterioare, nu doar så acopere pierderile generate de vânzarea sub pre¡ul de cost”. 7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII 20 de miliarde euro pentru convergen¡å Noul comisar european pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, a deschis discu¡ia despre convergen¡a subven¡iilor, pe cifre. Într-un interviu dat agen¡iei de preså din ¡ara sa natalå, Polonia, Wojciechowski spune cå egalizarea subven¡iilor ar presupune costuri de 20 de miliarde de euro. Statele au dreptul så se a¿tepte la o subven¡ie medie de 270 euro/ha. Totu¿i, dacå bugetul PAC va fi mai mic, subven¡ia medie ar ajunge la 260 de euro/ha. ¥n Polonia, spune comisarul, subven¡ia este de 241 euro/ha ¿i ar fi fost de 215 de euro dacå nu s-ar fi mutat bani din Pilonul 2. Comisia Europeanå mai interzice un neonicotinoid Comisia Europeanå a decis så nu reînnoiascå aprobarea pentru utilizarea insecticidelor cu substan¡a activå tiacloprid, produse de Bayer. Din 30 aprilie 2020, fermierii nu vor mai putea utiliza produsele Calypso ¿i Biscaya. Comisarul european pentru sånåtate, Stella Kyriakides, a motivat decizia prin temerile care existå în privin¡a impactului substan¡ei pentru sånåtatea umanå, prin infiltrarea în pânza freaticå. Tiaclopridul devine, astfel, cel de-al patrulea neonicotinoid interzis, din cele cinci aprobate anterior pentru utilizare în UE. Trafic record de cereale în porturile române¿ti Traficul total de mårfuri în porturile maritime române¿ti a atins anul trecut cel mai mare nivel înregistrat vreodatå: 66,6 mil tone, mai mare cu 8,64% fa¡å de valoarea înregistratå în 2018. Cea mai mare pondere, 32%, o de¡in cerealele, urmate de petrol 12,1%. Cerealele au atins un record de 21,32 mil. tone, fa¡å de aproape 18 mil. tone în 2018 ¿i 20,3 milioane tone în 2016. Îngrå¿åmintele chimice fac ¿i ele 6% din totalul traficului. În valoare absolutå înseamnå 4,02 mil. tone, cu aproape un milion de tone mai mult ca în 2018. La cifrele astea, parcå îi dåm crezare lui Petre Daea. 8

Doar ace¿tia vor primi produsele, direct de la producåtori sau de la distribuitorii acestora. Ei vor ¡ine o eviden¡å strictå a loturilor de såmân¡å tratatå, respectiv cantitatea de produs achizi¡ionatå, cantitatea de produs utilizatå, cantitatea de såmân¡å tratatå/cantitatea de såmân¡å råmaså neînsåmân¡atå ¿i distribuitorul/fermierul pentru care s-a efectuat tratamentul. Situa¡ia se va transmite såptåmânal, în fiecare zi de vineri, pânå la ora 12, la oficiul fitosanitar jude¡ean. Prestatorii sau distribuitorii au sarcina de a asigura neutralizarea (de cåtre o firmå specializatå) a întregii cantitå¡i de semin¡e tratate ¿i neînsåmân¡ate de beneficiari în aceastå campanie. Dupå efectuarea semånatului, fermierii au obliga¡ia de a transmite o declara¡ie la oficiul fitosanitar jude¡ean, care va cuprinde urmåtoarele informa¡ii: localitatea, blocul fizic/parcela pe

care s-a înfiin¡at cultura cu såmân¡å tratatå, cantitatea de såmân¡å utilizatå/cantitatea de såmân¡å råmaså neînsåmân¡atå, suprafa¡a semånatå ¿i tipul de semånåtoare (echipatå cu deflector). Iar comerciantul produselor va ¡ine o eviden¡å strictå a cantitå¡ilor livrate cåtre distribuitori/prestatori ¿i a cantitå¡ii de såmân¡å tratatå, pe care o va comunica såptåmânal Autoritå¡ii Fitosanitare. În cazul semin¡elor de sfeclå de zahår, se precizeazå doar cå tratamentul va fi efectuat “în instala¡ii profesionale, autorizate pe teritoriul UE”, iar eviden¡a semin¡elor tratate, respectiv comunicarea periodicå a situa¡iei cåtre ANF, va fi în sarcina Federa¡iei Cultivatorilor de Sfeclå. Se interzice “strict” crearea de stocuri de såmân¡å tratatå dupå data de 18 mai 2020, înså sanc¡iunea e retragerea autoriza¡iei, care oricum e valabilå doar pânå la 18 mai 2020. Robert VERESS

Grani]a noastr\ dinspre nord-vest, raiul epizootiilor Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå din Bucure¿ti a confirmat pe 15 ianuarie prezen¡a virusului gripei aviare H5N8 în probele prelevate de la gåini ouåtoare din ferma Karin SRL din localitatea Seini, jude¡ul Maramure¿. Robert Viorel Chioveanu, pre¿edintele ANSVSA, a mers la Seini pe 15 ianuarie, înso¡it de speciali¿ti din domeniu. Gåinile au fost eutanasiate ¿i incinerate împreunå cu ouåle, a¿ternuturile ¿i furajele din fermå. Acum se efectueazå dezinfec¡ia halelor. În jurul focarului s-a constituit o zonå de protec¡ie ¿i de supraveghere, de minim 10 km. S-a restric¡ionat drastic circula¡ia persoanelor, a animalelor ¿i a mijloacelor de transport.

În zona de blocaj se aflå alte 9 ferme comerciale (8 ferme de påsåri ¿i una de porci) ¿i toate sunt monitorizate permanent. Poli¡ia, Jandarmeria ¿i serviciile sanitare veterinare oficiale au restric¡ionat drumurile de acces cåtre toate cele 9 ferme. ¥n plus, se verificå atent toate transporturile de carne ¿i de ouå la frontierå. Pe 18 ianuarie a fost depistat un alt focar de gripå aviarå, pe platforma zootehnicå din Seini. Este vorba tot de o fermå de gåini ouåtoare. S-a constatat cå ambele foloseau acelea¿i mijloace de transport pentru dejec¡ii. Dupå pesta porcinå africanå, un nou dezastru se prefigureazå la grani¡a dinspre nord-vest. Viorel PATRICHI Profitul agricol 2/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Camerele Agricole> sunt atâtea modele func]ionale din care ne putem inspira Când vine vorba de Camerele Agricole, România poate ¿i trebuie så se inspire de la modelele aplicate cu succes în ¡årile din Vest, crede senatorul UDMR Tánczos Barna (foto). “Constatåm o rupturå între autoritå¡i ¿i fermieri. Nu ajung nici informa¡iile dinspre minister la fermieri, nici propunerile fermierilor nu ajung la minister decât filtrate prin ni¿te asocia¡ii care, de¿i sus¡in sus ¿i tare cå reprezintå fermierii, de foarte multe ori vin cu interese proprii. Pentru a rezolva aceastå problemå este nevoie de un sistem de Camere Agricole. Eu a¿ merge pe o variantå în care o parte dintre competen¡ele autoritå¡ilor jude¡ene sunt preluate de Camerele Agricole”. Tánczos Barna identificå cinci direc¡ii pe care så se structureze Camerele Agricole. Prima este så asigure un sistem de consultan¡å. Cu men¡iunea cå aceastå consultan¡å s-ar referi, în primul rând, la transferul de informa¡ii dinspre autoritå¡i cåtre fermieri ¿i viceversa. Astfel, fermierii ar primi informa¡iile necesare despre scheme de platå, programe na¡ionale de sprijin, ideile ¿i inten¡iile ministerului pe termen mediu ¿i lung cu privire la politica agricolå. Pe de altå parte, ar exista un sistem de feedback: Camerele ar aduna, de la to¡i fermierii, informa¡ii despre eficien¡a politicilor agricole, efectele unor måsuri, probleme ¿i solu¡ii ale problemelor. Printr-un sistem bine pus la punct, le-ar prezenta, structurat, ministrului. Alte servicii de consultan¡å ar fi cele tehnice, de tip know-how, structurate pe domenii: zootehnie, legumiculturå, culturi mari, pomiculturå etc. Eficien¡a serviciilor de consultan¡å Profitul agricol 2/2020

ar fi permanent monitorizatå printr-un sistem de raportare de cåtre beneficiari. “Consultan¡ii nu-¿i vor primi salariul de la stat, adicå indiferent de calitatea serviciilor pe care le oferå ¿i de atitudinea lor fa¡å de fermieri”. A doua direc¡ie ar fi cea a negocierii cu furnizorii, în scopul ob¡inerii de discounturi la achizi¡ia de inputuri, combustibili, asigurarea culturilor. În al treilea rând, Camerele Agricole ar urma så asigure reprezentarea fermierilor în Copa Cogeca ¿i alte structuri interna¡ionale. Aderarea la o Camerå Agricolå ar trebui så fie obligatorie pentru cei care se declarå fermieri, considerå Tánczos Barna. Iar fiecare membru ar trebui så achite o cotiza¡ie, care poate fi una simbolicå, cel pu¡in la început. “Altfel sistemul nu poate så func¡ioneze, fiindcå tråim într-o ¡arå în care nu sunt în¡elese avantajele formelor asociative”. Inspirat de modelul Ungariei, senatorul UDMR propune includerea în Camerele Agricole a societå¡ilor comerciale ce activeazå în domeniu: procesatori, lan¡uri de magazine. A¿a s-ar organiza întâlniri periodice între fermieri ¿i societå¡ile comerciale, mediate de reprezentan¡ii autoritå¡ii. “Trebuie så se poarte tratative prin care fermierii så ajungå în pozi¡ii mai avantajoase în raport cu cei care valorificå materia primå, diminuând din puterea dominantå exercitatå pe pia¡å de aceste lan¡uri de hipermarketuri. În Ungaria, fermierii, sprijini¡i puternic ¿i necondi¡ionat de Guvern, au o altå for¡å când negociazå cu retailerii.” a consemnat Robert VERESS 9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Nicolae Sitaru

Dacian Ciolo[> Politicienii nu vor s\ transfere putere agricultorilor Dacian Ciolo¿ a fost primul politician care a vorbit public despre necesitatea Camerelor Agricole. El a propus ¿i primul proiect care, de¿i nu a fost adoptat, este, în linii mari, congruent cu ce vor liberalii acum. Înså fostul premier este sceptic în privin¡a ¿anselor PNL de reu¿itå. “Legea asta e întoarså pe toate fe¡ele de zece ani, de când am lansat ideea. Nu s-a fåcut nimic, pentru cå nu se dore¿te transferarea puterii cåtre agricultori. Conform propunerii mele, Camerele Agricole ar fi func¡ionat ca ni¿te Consilii Jude¡ene ale Agricultorilor, dar având conducerea aleaså de ei, de fermieri, nu impuså din afarå, nu controlatå de baronii locali. Astfel, am fi avut Camere Agricole care s-ar fi ocupat de agriculturå ¿i nu de specula¡ii politice”. În viziunea lui Ciolo¿, Camerele Agricole ar fi încorporat Oficiile Jude¡ene de Consultan¡å Agricolå, celebrele OJCA. Salarizarea personalului ar fi finan¡atå din surse multiple. În acest sens, spre deosebire de ministrul Adrian Oros, care vede o retragere a statului din finan¡area Camerelor Agricole, dupå câ¡iva ani de tranzi¡ie, Dacian Ciolo¿ propune un contract multianual (de la doi pânå la cinci ani) între Ministerul Agriculturii ¿i Camere. “Statul ar finan¡a un numår de posturi în schimbul angajamentului de a 10

oferi consultan¡å gratuitå unei categorii de agricultori, pe un anumit set de probleme, stabilite în func¡ie de direc¡ia pe care ministerul vrea så o imprime: pe organizarea agricultorilor în asocia¡ii ¿i cooperative, pe procesarea produselor în fermå, pe contabilitate”, aratå Ciolo¿. O altå surså importantå de finan¡are ar fi fost banii europeni. “Fermierul are un proiect de investi¡ii ¿i, în cadrul acestuia, are dreptul ¿i la servicii de consultan¡å, de, så zicem, 1.000 - 2.000 de euro anual. Face un contract cu camera agricolå jude¡eanå ¿i achitå serviciile cu fonduri europene”. În fine, Camerele Agricole ar fi putut oferi servicii de consultan¡å, tot contra cost, dar din resursele proprii ale fermierilor, asocia¡iilor sau cooperativelor. Dar care ar fi fost statutul Camerelor Agricole, dacå statul ar fi continuat så le subven¡ioneze activitatea, fie ¿i par¡ial? “Ne complicåm cu denumiri ca public, privat, de interes na¡ional. Camerele Agricole ar fi fost institu¡ii publice, dar independente, pe tipologia Camerelor de Comer¡. Le sunt recunoscute prin lege drepturile ¿i obliga¡iile, dar nu sunt supervizate, controlate de guvern, fiindcå asta ar însemna politizare”. Robert VERESS

În¡eleaptå ar fi politica pa¿ilor mårun¡i Dupå o privire pe legea Camerelor Agricole, a¿a cum a fost ea pregåtitå de Parlament, Nicolae Sitaru considerå mai fezabilå propunerea ministrului Adrian Oros. “Cel mai bine ar fi så se meargå pas cu pas. La început, Camerele Agricole så ofere servicii de consultan¡å, iar pe måsurå ce lucrurile evolueazå så se adåuge noi atribu¡ii”. Sitaru este de acord cå ar trebui instituitå atât obligativitatea aderårii la o Camerå, cât ¿i plata unei cotiza¡ii. “Cred cå nevoia de consultan¡å este mare, în special la fermele mici. Problema este cå ele nu prea vor så se lipeascå de asocia¡iile profesionale, unde se discutå tehnologii, legisla¡ie, dar unde se plåte¿te ¿i cotiza¡ie. La Ialomi¡a, dupå aproape douå decenii de existen¡å, însumåm doar 105.000 ha. E nevoie ca ace¿ti mici fermieri så facå anumite lucruri ¿i împin¿i de la spate. Iar referitor la cotiza¡ii: în general, când nu dai nimic, nu pui pre¡, nu te implici. Dacå dai ni¿te bani, te ui¡i ce se întâmplå cu ei”. ¥n opinia lui Sitaru, ar fi idealå situa¡ia acestor Camere complet independente financiar de bugetul de stat. Dar tot e necesarå o perioadå de tranzi¡ie, mai ales dacå se preia personal de la Direc¡iile Agricole. Nu crede cå în Camerele Agricole ar trebui så intre to¡i actorii de pe lan¡. “Au mai fost to¡i la aceea¿i maså a discu¡iilor ¿i fårå prea mult succes. Nici discu¡iile nu au fost suficient de aplicate, nici producåtorii nu sunt organiza¡i pentru a putea aproviziona retailerii cu produse de calitate o perioadå îndelungatå, a¿a cum cere pia¡a. Mai curând våd måsuri ¡intite, pe diverse sectoare. De pildå, legumicultura s-ar putea dezvolta dacå prin PNDR s-ar aloca mai multe fonduri ori s-ar acorda mai multe puncte pentru proiectele care prevåd construirea depozitelor de legume, care sunt de trei ori mai scumpe ca cele de cereale. Cu problema depozitårii ¿i desfacerii rezolvatå, legumicultorii români ar avea sigur acces mai facil în hipermarketuri”. Profitul agricol 2/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Daniel BOTÅNOIU

go FOB-Golful Mexic a închis la 259 dolari/t (1.114 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå.

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a crescut cu 6 euro/tonå, la 195 euro/tonå (963 lei).

Pre¡ul la bursa Pallice a fost de 193 euro/tonå (926 lei), cu o cre¿tere de 8 euro/tonå.

FOB Constan¡a 207 euro/t 944 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10 ian. 2020, pre¡ cu livrare în ianuarie 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 74.070 tone, Filipine 64.390 tone, Malaezia 36.390 tone, Taiwan 31.370 tone ¿i Panama 25.170 tone.

ªi pre¡ul grâului FOB Rouen a fost mai mare cu 6 euro/tonå ¿i a închis, pe 10 ianuarie, la 197 euro/tonå (946 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în ianuarie 2020 este de 197 dolari/t (847 lei).

¥n perioada 6 - 10 ianuarie 2020 pre¡ul cerealelor a crescut pe toate bursele mondiale. Redåm mai jos urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii: SUA: pre¡ul grâului la Chica-

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 247 dolari/tonå (1.062 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Grâu România

£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Feb Mar Apr

06.01 140 143 147

07.01 141 145 149

08.01 143 147 150

09.01 145 149 151

10.01 147 151 153 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Feb Mar Mai

06.01 201 203 205

07.01 203 205 207

08.01 09.01 10.01 205 207 209 207 209 210 209 210 211

România FOB Constan¡a 173 euro/t 830 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10 ian. 2020, pre¡ cu livrare în ianuarie 2020. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Feb Mar Mai

07.01 151 154 157

08.01 09.01 10.01 153 151 152 155 154 155 159 157 159

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 6 - 10.01.2020

06.01 Bordeaux 169 Pallice 163 Rhin 173 Bordeaux FOB 177 Pontivy 181

06.01 Rouen 183 Dunquerque 191 Pallice 185 Creil FOB 181 Moselle FOB 189 Rouen FOB 191

07.01 08.01 185 187 193 194 187 189 183 185 190 191 193 194

09.01 189 195 190 187 193 195

Feb Mar Mai

07.01 243 245 249

08.01 244 247 251

euro/t

07.01 08.01 09.01 10.01 170 171 170 171 165 167 165 167 177 179 177 179 179 181 180 181 183 185 183 185

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

10.01 191 197 193 190 195 197 $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 06.01 241 243 247

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna ianuarie 2020, a fost de 185 dolari/t (795 lei).

euro/t

09.01 245 249 253

10.01 247 253 257

chiderii, 10 ianuarie 2020, a fost de 177 dolari/tonå (761 lei), cu o cre¿tere de 3 dolari/tonå.

Porumb

06.01 150 153 155

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 197 euro/t (946 lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în ianuarie 2020, este de 171 dolari/tonå (735 lei). Cererea mare pe pia¡a interna¡ionalå ¿i diminuarea stocurilor au dus la cre¿terea pre¡ului în bazinul Mårii Negre.

(888 lei) ¿i este cel mai mare de pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 10 ianuarie 2020, a fost de 167 euro/tonå (802 lei). A fost o cre¿tere de 4 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul la închidere a fost de 179 euro/tonå

(859 lei), mai mare cu 6 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 171 dolari/tonå (735 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 181 euro/tonå (869 lei), fiind mai mare cu 4 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 185 euro/tonå $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Mar

06.01 07.01 08.01 09.01 10.01 167 169 170 169 171 173 177 179 177 179

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

259 dolari/t

177 dolari/t

369 dolari/t

177 dolari/t

Profitul agricol 2/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia Pre¡ul soiei a crescut în ultima såptåmânå, fiind determinat în special de cre¿terea pre¡urilor la uleiuri ¿i ¿roturi. ¥n SUA, FOB-Golful Mexic, pre¡ul soiei în ziua închiderii, pe 10.01.2020, a fost de 369 dolari/tonå (1.597 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå. Principalele destina¡ii: China 353.770 tone, Egipt 128.570 Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Febr Mar Mai

06.01 341 345 351

07.01 343 347 353

$/t 08.01 345 349 355

09.01 343 347 353

10.01 345 349 355

Orz România FOB Constan¡a 181 euro/t 869 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10 ian. 2020, pre¡ cu livrare în ianuarie. ¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 149 euro/tonå (719 lei), mai euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 06.01 Rouen 143 Dunquerque 151 Moselle 150 Pontivy 149 Orz bere: Creil** 157 Moselle** 161

07.01 144 153 151 150

08.01 145 154 153 151

09.01 147 153 151 150

10.01 149 155 154 153

159 161 159 161 163 165 163 169

Sorg

COTAºII 6 - 10.01.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 3 - 10 ianuarie 2020, a fost de 177 dolari/tonå (761 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 6 ianuarie. Principalele destina¡ii: Chi-

tone, Mexic 102.370 tone, Indonezia 97.770 tone ¿i Ger mania 75.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 355 dolari/tonå (1.526 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 ianuarie 2020. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a crescut cu 3 dolari/tonå, la 373 dolari/tonå (1.604 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Feb Mar Mai

06.01 755 763 770

07.01 08.01 09.01 757 759 757 765 767 765 771 773 771

$/t 10.01 759 767 773

mare cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Cu toate acestea, pre¡ul orzului furajer este sub media ultimilor cinci ani. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 169 euro/tonå (811lei), cu 8 euro/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Febr Apr

06.01 07.01 08.01 09.01 10.01 370 371 373 371 373 373 374 375 373 375

lei), mai mare cu 6 dolari/tonå.

Fran¡a: în såptåmâna 6 10 ianuarie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 347 euro/tonå (1.666 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 ianuarie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna ianuarie 2020, este de 377 dolari/tonå (1.621 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 10 ianuarie 2020, a fost de 353 dolari/tonå (1.518 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Australia: pentru livrare în luna ianuarie 2020, pre¡ul orzului furajer este 251 dolari/t (1.079 lei).

Rapi¡å

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Febr Mar

$/t

06.01 07.01 08.01 09.01 10.01 171 173 174 175 177 175 177 179 181 185

Feb Mar

Febr

$/t

06.01 07.01 08.01 09.01 10.01 347 349 350 351 353

¥n såptåmâna 6 - 10 ianuarie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a crescut din cauza pre¡ului mare al ¿roturilor ¿i a cererii tot mai mare din partea procesatorilor: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 10 ianuarie 2020, la 385 euro/tonå (1.848 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå. La bursa Rouen pre¡ul la în-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna ianuarie 2020, este de 385 dolari/t (1.655 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

chidere a fost de 377 euro/tonå (1.810 lei), cu 16 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei, în ultima zi de licita¡ie, pe 10 ianuarie, a fost de 383 euro/tonå (1.838 lei), mai mare cu 10 euro/tonå. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

06.01 Rouen 361 Dunquerque 373 Moselle 377

10.01 377 383 385

07.01 363 375 379

08.01 365 377 381

Soia

Ovåz

Chicago

Profitul agricol 2/2020

152 dolari/t

345 dolari/t

euro/t

06.01 07.01 08.01 09.01 10.01 Dieppe 340 341 343 345 347

Porumb

$/t

06.01 07.01 08.01 09.01 10.01 349 350 351 350 355 367 369 370 369 370

Floarea-soarelui

Chiar dacå precipita¡iile au refåcut deficitul hidric în sudul Europei, apari¡ia înghe¡ului reprezintå totu¿i un risc pentru orz în perioada urmåtoare.

na 63.970 tone ¿i Mexic 11.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Grâu

209 dolari/t

$/t

213 dolari/t

09.01 367 379 383

+6 13

Pre]uri [i pie]e

Pia]a grâului în 2020 Pe 10 ianuarie, Departamentul Agriculturii al SUA a publicat primul raport pe anul 2020 privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos datele despre produc¡ia, consumul, comer¡ul, stocurile, precum ¿i evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2019/20. Suprafa¡a cultivatå cu grâu în întreaga lume este estimatå la 217 milioane hectare, în cre¿tere fa¡å de cele 215 milioane de anul trecut. ºårile mari cultivatoare de grâu sunt India (30 mil. ha), Rusia (27,2 mil. ha din care 15,3 mil. cu grâu de toamnå ¿i 11,9 cu grâu de primåvarå), UE (26 mil. ha), China (24) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, cu 0,1 tone/ha mai mare decât în 2018/19. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 t/ha), UE (5,9 t/ha), China (5,6), Mexic (5,4), Uzbekistan (5), Belarus (4), Ucraina (4), SUA (3,5), India (3,4), Pakistan (3) ¿i Rusia (2,7 t/ha grâu). Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 765,4 milioane tone, cu 33 milioane tone mai mult fa¡å de 2018/19. ºårile mari producåtoare vor fi UE (154 milione tone, cu 17 mil. tone mai mult decât în 2018/19), China (134 milioane tone), India (102), Rusia (73,5 mil. tone, cu 1 milion de tone mai mult ca anul trecut), SUA (52), Canada (32 milioane tone), Ucraina (29 milioane tone, cu 4 milioane mai mult fa¡å de anul trecut), Pakistan (25,6), Argentina (19), Turcia (19), Iran (17), Australia (16) ¿i Kazahstan (11,5).

Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor A¿a cum reiese din datele raportului USDA, la nivel mondial produc¡ia de grâu este în scådere fa¡å de previziunile din decembrie. Produc¡iile mari din UE nu vor compensa pierderile din Rusia ¿i Australia. Comer¡ul mondial este în cre¿tere 14

Consumul mondial este prognozat så ajungå la 754 milioane tone. ºårile mari exportatoare de grâu vor fi Rusia (34 mil. tone, cu 1 milion de tone mai pu¡in ca luna trecutå), UE (31 mil. tone, mai mult cu 2 mil. tone decât în decembrie), SUA (27 mil. tone), Canada (24 mil. tone), Ucraina (20,5 mil. tone), Argentina (13 mil. tone), Australia (8,4 mil. tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in decât în noiembrie), Turcia (6,8) ¿i Kazahstan (5,2 mil. tone). În topul importatorilor este tot Egipt (12,5 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Brazilia (7,5 mil. tone), Filipine (7,3 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Bangladesh (6 mil. tone), Japonia (5,9

Pre¡urile la grâul american Pre¡urile tuturor claselor de grâu din SUA au crescut. Astfel, pre¡ul pentru grâul tare ro¿u de iarnå (HRW) ¿i grâul ro¿u moale de iarnå (SRW) a crescut cu 14 dolari/tonå, respectiv 6 dolari/tonå, pânå la 237 ¿i 251 dolari/tonå. Grâul alb moale de iarnå (SWW) a crescut cu 5 dolari/tonå, pânå la 233 dolari/tonå, iar pre¡ul grâului tare ro¿u de primåvarå (HRS) a câ¿tigat 14 dolari/tonå, pânå la 278 dolari/tonå. mil. tone), UE (5,3 mil. tone), Mexic (5,2 mil. tone), Maroc (4,8 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,5 mil. tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2020, sunt prognozate la 288 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2018/19. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (147 mil. tone), SUA (26 mil. tone), India (21 mil. tone), UE (11 mil. tone), Rusia (8), Iran (6).

Evolu¡ia pre¡ului grâului la licita¡iile de export FOB

u¿oarå. Exporturile au fost mai mari în UE ¿i Ucraina. Pre¡ul mediu al grâului la poarta fermei este neschimbat, de 4,55 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 25 kg). În luna noiembrie, pre¡urile grâului din UE ¿i bazinul Mårii Negre au ajuns la 217 dolari/t, respectiv 218 dolari/t, fiind sus¡inute de o cerere interna¡ionalå puternicå.

¥n SUA pre¡ul a crescut de la 223 dolari/tonå la 237 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a crescut de la 238 dolari/tonå la 266 dolari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 286 dolari/tonå. În Argentina pre¡ul a crescut pânå la 208 dolari/tonå. pagini structurate de Marilena RÅDUCU Profitul agricol 2/2020

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2019 / 2020

Produc]ia mondial\ de porumb

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.665 milioane tone, cu 34 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2018/19. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.402 milioane tone, cu 4 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 498 de milioane de tone de orez, în scådere cu 1,2 mil. tone fa¡å de anul trecut. Sorgul va atinge 58 milioane tone, cu aproape 2 mil. de tone mai pu¡in ca în 2018/19. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 157 milioane tone, mai mare cu 17 milioane tone fa¡å de cea din 2018/19. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 575 milioane tone, cu 22 milioane tone mai pu¡in fa¡å de anul precedent. La soia produc¡ia va ajunge probabil 337 milioane tone, cu 21 milioane tone mai micå decât în 2018/19. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 68 milioane tone, cu 4 milioane tone mai pu¡in decât în 2018/19. Floarea-soarelui va ajunge la 53 milioane tone, mai mare cu 2 mil. tone fa¡å de cea din 2018/19. Produc¡ia de arahide este estimatå la 44,5 milioane tone, cu 1 milion de tone mai micå decât în 2018/19. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 121 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pe 10 ianuarie 2020. 16

Evolu¡ia pre¡ului porumbului la licita¡iile de export FOB

Suprafa¡a cultivatå cu porumb în întreaga lume este de 192 milioane hectare. ºårile mari cultivatoare sunt China (41 milioane ha), SUA (33 milioane ha), Brazilia (18), India (9,5), UE (8,7), Mexic (7), Argentina (6), Ucraina (5), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,6). Produc¡ia medie mondialå pentru 2019/20 este evaluatå la 5,8 tone/ha, egalå cu cea din 2018/19. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11, 5 tone/ha, SUA (10,5 tone/ha), Canada (9 tone/ha), Argentina (8,2), UE (7,5), Ucraina (7,2), China (6,3), Fed. Ruså (6), Brazilia (5,6) ¿i Africa de Sud (4,8). Produc¡ia mondialå este pognozatå så atingå 1,1 miliarde tone, cu aproape 12 milioane tone mai micå fa¡å de anul de pia¡å 2018/19. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (348 mili. tone, cu 16 mil. sub anul trecut), China (261 mil. tone), Brazilia (101 mil.), UE (65 mil.), Argentina (50), Ucraina (35,5), India (29), Mexic (25), Africa de Sud (14), Fed. Ruså (14,5), Canada (13) ¿i Indonezia (13).

Consumul mondial de porumb va atinge 1.133 milioane tone, cu 10 milioane mai mic fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt SUA (312 milioane tone), China (279 milioane tone), UE (82,5 milioane), Brazilia (66), Mexic (44,5), India (29), Egipt (17), Japonia (16), Vietnam (15,4), Argentina (15), Canada (13,5), Indonezia (13,4), Africa de Sud (12,3), Nigeria (11,4). SUA se men¡in în topul exportatorilor, cu 48 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 39,5 milioane, Argentina (33,5 mil. tone), Ucraina (30,5) ¿i Fed. Ruså (5,7 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (21 milioane tone), apoi Mexic (17,5 mil. tone), Japonia (16), Vietnam (11,5 mil. tone), Coreea de Sud (10,8 mil. tone), Iran (10 mil. tone) ¿i Egipt (10). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å - 30 sept. 2020 - sunt prognozate la 299 milioane tone, cu 21 milioane tone mai mici decât anul de pia¡å 2018/19.

Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor la porumb Produc¡ia mondialå de porumb este foarte probabil så scadå. Sunt prevåzute produc¡ii mai mici în Bangladesh, Uniunea Europeanå, Rusia ¿i Statele Unite. ªi comer¡ul este redus fa¡å de anul trecut. Au crescut exporturile în Brazilia, UE ¿i Ucraina, dar s-au redus exporturile SUA. Pre¡ul porumbului din SUA la poarta fermei a råmas neschimbat, la 3,85 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna decembrie, pre¡ul din SUA a crescut cu 5 dolari/tonå, pânå la 175 dolari. Pre¡ul porumbului din Argentina a crescut cu 6 dolari, la 176 dolari/tonå, iar pre¡urile din bazinul Mårii Negre au crescut cu 7 dolari/tonå, la 176 dolari/tonå. Profitul agricol 2/2020

¥n culisele Bruxellesului Noul comisar r\spunde întreb\rilor la Berlin ca parte a solu¡iei ¿i nu a problemei, ei au nevoie de sprijin potrivit pentru noile obliga¡ii ¿i asta trebuie inclus în PAC. (...) Este nevoie de o dezbatere serioaså înainte de o decizie finalå despre buget, despre distribu¡ia banilor ¿i de aceea este important så creåm o strategie pe termen lung de dezvoltare a zonelor rurale ¿i a agriculturii”, a spus Wojciechowski, care a salutat ¿i ini¡iativa mini¿trilor Fran¡ei, Germaniei ¿i Spaniei de a solicita un buget consistent, printr-o declara¡ie comunå, la finalul anului trecut.

Polonezul Janusz Wojciechowski, noul comisar european pentru Agriculturå a participat la Såptåmâna Verde de la Berlin, ocazie bunå pentru ca lumea så încerce så î¿i dea seama care va fi abordarea sa fa¡å de viitoarea PAC. Wojciechowski a råspuns jurnali¿tilor, într-o englezå nu foarte bunå, dar inteligibilå, ¿i a punctat câteva nuan¡e privind probleme sensibile, precum plafonarea. Janusz Wojciechowski, care ocupå func¡ia de comisar al Agriculturii dupå irlandezul Phil Hogan, nu a fåcut o impresie foarte bunå la audierile din Parlamentul European. Råspunsurile sale vagi privind solu¡iile pentru agriculturå, dar ¿i engleza sa greoaie, de¿i a petrecut mul¡i ani la Bruxelles ca europarlamentar, nu le-au plåcut celor din Comisia de Agriculturå. Conform surselor noastre, nici la DG Agri nu a fåcut o impresie prea bunå, cel pu¡in la început. Faptul cå nu vorbe¿te o englezå fluentå e un impediment serios de comunicare. Iar spre deosebire de predecesorul såu, pare så aibå mai pu¡ine solu¡ii la diversele probleme. A¿adar, la Berlin, la Såptåmâna Verde, lumea a încercat så afle ce are de gând polonezul Janusz Wojciechowski, aflat doar în a doua lunå de mandat. Comisarul pare så facå un efort så vorbeascå engleza mai fluent. ªi a primit aplauze pentru cå a ¡inut un scurt discurs în limba germanå în fa¡a oficiaProfitul agricol 2/2020

litå¡ilor. Din declara¡iile sale în fa¡a presei am selectat câteva idei.

Buget netåiat ¿i mult mai mult verde Spre deosebire de Phil Hogan, care a propus reducerea bugetului viitoarei Politici Agricole Comune, noul Comisar nu e de acord cu tåierea bugetului. Spune cå în¡elege cå fermierii sunt îngrijora¡i pentru viitorul lor ¿i cå, din acest motiv, e nevoie de un buget destul de mare pentru agriculturå pentru a face fa¡å cerin¡elor noului Pact Ecologic European (care vine cu multe obliga¡ii verzi), dezastrelor naturale, dar ¿i pentru combaterea pestei porcine africane. “Se va cere mai mult fermierilor, se va cere o agriculturå mai prietenoaså pentru mediu ¿i climå, pentru bunåstarea animalelor, de aceea e nevoie så întårim PAC ¿i bugetul (...) Pactul ecologic este o prioritate pentru Comisie, dar fermierii trebuie trata¡i

Plafonarea nu este obligatorie Întrebat dacå sus¡ine plafonarea subven¡iilor, comisarul a spus cå decizia ar trebui så fie la nivel na¡ional. “Comisia a propus plafonarea obligatorie ¿i, dacå va fi acceptatå de Consiliu, înseamnå cå vor fi mai mul¡i bani pentru sprijinul fermierilor mici prin reducerea subven¡iilor pentru fermele mari. Dar råspunsul se va gåsi ¿i în Planurile Strategice Na¡ionale, pentru cå e alegerea statelor membre care î¿i ¿tiu nevoile în agriculturå. Comisia nu va for¡a fermierii så î¿i lichideze fermele de animale sau cele vegetale. Aceste lucruri ar trebui så fie decise la nivel na¡ional în Planurile Strategice.”

Bunåstarea animalelor cu bani din PAC Un lucru bun, comisarul nu crede cå este nevoie de standarde mai drastice legat de bunåstarea animalelor. Dar ar vrea ca fermierii så fie recompensa¡i financiar dacå vor lua måsuri peste standardele obligatorii. “Existå deja un instrument în F Pilonul 2 pentru bunåstarea anipagini realizate de Veronica HUZA 17

¥N CULISELE BRUXELLESULUI malelor ¿i e un instrument bun, ce trebuie folosit mai mult decât în trecut. În perspectiva financiarå anterioarå s-au cheltuit 1,5 miliarde de euro dar voi încuraja statele så facå mai mult ¿i så foloseascå mai mult acest instrument, crescând astfel bunåstarea animalelor.”

Eco-schemele råmân ceva neclar S-a tot discutat despre eco-scheme, acele programe pe care fiecare stat ar trebui så le facå pentru fermierii care vor så facå eforturi pentru mediu peste cele standard, pentru recompense materiale. Dar nici noul comisar nu ¿tie cum vor aråta ele la final. “Ideea propuså de Comisie a fost cå ecoschemele vor fi propuse de statele membre ca så se adapteze la condi¡iile fiecåruia, dar ¿tiu cå în Parlamentul European existå ideea cå trebuie så fie ni¿te puncte comune, un meniu comun minim pentru ecoscheme, dar totul e deschis pentru discu¡ii în continuare.”

Fermele mici så aibå acces la banii de dezvoltare ruralå Janusz Wojciechowski spune cå a constatat cå fermele mici au avut acces redus la banii de dezvoltare ruralå din PAC pânå acum. ªi ar dori ca acest lucru så se schimbe. “Al doilea pilon trebuie folosit pentru a încuraja programe pentru fermele mici ¿i medii så facå ac¡iuni pentru mediu ¿i climå. Fondurile din al doilea pilon am observat cå s-au dus pânå acum spre investi¡ii în fermele mari, iar cele mici nu au avut acces la subven¡ii ¿i cred cå distribu¡ia trebuie så fie mai democraticå, så fie mai accesibile fondurile cåtre micii fermieri.”

Comasarea terenurilor, o problemå na¡ionalå Întrebat cum vede problema concentrårii terenurilor în mâna a tot mai pu¡ini proprietari, comisarul a precizat cå structura proprietå¡ii e o chestiune na¡ionalå, nu poate fi rezolvatå prin legisla¡ie la nivelul UE.

Dar, spune el, existå state care au adoptat diverse legi prin care så încurajeze cumpårarea terenurilor doar de cåtre fermieri autentici, unul dintre aceste state fiind Polonia. Ideea lui e så evalueze legisla¡iile na¡ionale privind problema concentrårii terenurilor ¿i så le punå la dispozi¡ia statelor interesate. “Nu putem impune un set de practici la nivelul UE, dar putem face schimb de bune practici”, a promis el.

O surså de fonduri: politica de coeziune Wojciechowski crede cå ar fi nevoie ca mediul rural så acceseze o felie mai mare din banii din politica de coeziune. “Se poate observa cå majoritatea fondurilor din politica de coeziune e dedicatå pentru zonele urbane ¿i nu pentru cele rurale. Unii cred cå doar PAC e pentru zona ruralå, dar ar trebui privit mai mult spre Politica de coeziune. ªi ea e pentru zona ruralå ¿i trebuie så fie o sinergie între ele.”

Priorit\]ile comisarului pentru Siguran]\ Alimentar\ Stella Kyriakides este noul comisar european pentru Sånåtate ¿i Siguran¡å Alimentarå. Ea va avea un cuvânt greu de spus inclusiv în chestiuni care impacteazå agricultura. Såptåmâna trecutå a participat, alåturi de comisarul pentru Agriculturå, la conferin¡a de preså de la Berlin ¿i a punctat câteva idei ¿i prioritå¡i. Legisla¡ie pentru tehnici noi de editare a genomului-CRISPR-Cas9 Întrebatå care e pozi¡ia sa fa¡å de cererea companiilor care produc plante prin editare genomicå de a se crea la nivelul Comisiei Europene o legisla¡ie nouå pentru aceste tehnici, separat de cea pentru produsele modificate genetic, comisarul Stella Kyriakides nu a dat un råspuns clar. Dar a spus cå evalueazå situa¡ia ¿i cå s-ar putea så aparå cu un råspuns în strategia pentru 18

sectorul agro-alimentar De la fermå la furculi¡å pe care Comisia o va lansa la finalul primåverii. Eliminarea produselor de protec¡ia plantelor Un jurnalist a dorit så ¿tie dacå Comisia va continua eliminarea produselor de protec¡ia plantelor (PPA) de pe pia¡å ¿i care va fi impactul asupra competitivitå¡ii produselor europene. Stella Kyriakides a spus cå doar în ultimele zile Comisia a interzis 3 substan¡e active din cauza problemelor de mediu ¿i de sånåtate ¿i a zis cå nu va ezita så interzicå nici un pesticid care nu e sånåtos sau sigur. A promis cå va veni cu ni¿te obiective clare privind procentul de PPA pe care Comisia î¿i propune så le reducå tot în strategia “De la fermå la furculi¡å”. Legat de modul în care noile interdic¡ii vor impacta

competitivitatea fermierilor europeni nu a dat un råspuns clar. Pesta porcinå africanå Peste porcinå africanå råmâne un subiect important pe agenda comisarului pentru Siguran¡a Alimentarå a dat asiguråri Stella Kyriakides care a participat la Berlin la o conferin¡å interna¡ionalå, cu reprezentan¡i ai tuturor producåtorilor globali de carne de porc, inclusiv din China. “Råmâne o provocare importantå pentru UE prezen¡a virusului. S-au cheltuit deja peste 100 de milioane de euro pentru combaterea lui. Principalii cinci producåtori din UE nu au încå pestå ¿i trebuie så se asigure cå sunt proteja¡i”, a spus comisarul, care a låudat Cehia cå a scåpat de pesta porcinå ¿i nu a zis nimic de România, care nu a reu¿it a¿a ceva. Profitul agricol 2/2020

Liberalii aduc directori noi la institu¡iile din agriculturå La Direc¡ia Agricolå Ia¿i Gabriel Hoha este noul director al Direc¡iei Agricole Ia¿i. El lucreazå în institu¡ie de 10 ani. Pe pozi¡ia de director executiv a råmas Ionela Monica Pandelea. Lauren¡iu Precup, fostul director, este acum ¿ef al sectorului de inspec¡i.i Salariul directorului Direc¡iei agricole este cuprins între 6.000 ¿i 9.000 de lei lunar. În urmåtoarea perioadå se anun¡å schimbåri ¿i la APIA. (Gazeta nouå) La DSVSA Vrancea Cristinel Mihai este noul director executiv (cu delega¡ie) al DSVSA Vrancea. A absolvit USAMV la Ia¿i, în 2011. S-a angajat la SC Aviputna. Din 2015 lucreazå la DSVSA Vrancea. Schimbarea conducerii survine dupå ce directorul executiv în func¡ie, Necula Botezatu, a intrat întrun lung concediu medical. Botezatu råmâne titularul postului ocupat prin concurs. Cristinel Mihai a preluat postul doar temporar. (Ziarul de Vrancea) Prelungire delega¡ie la APIA Olt Doru Neac¿u va fi încå 6 luni director cu delega¡ie la APIA Olt. Neac¿u este adjunct la APIA Olt din 2008 ¿i are delega¡ie pentru func¡ia de director executiv din mai 2018, dupå ce Marinel Oa¿å a fost declarat definitiv incompatibil de ANI. APIA Olt are 120 de angaja¡i, din care 14 sunt cu func¡ii de conducere. La APIA Cluj Prof. dr. Ioan Merca, pânå acum director executiv adjunct al APIA Cluj, a fost numit în func¡ia de director executiv, în locul Mihaelei Rozor Mazet (care conduce organiza¡ia localå a Partidului Puterii Umaniste). Rozor va ocupa func¡ia de ¿ef Serviciu Control.Ioan Merca este profesor la USAMV ¿i a condus APIA la nivel na¡ional în timpul guvernårii lui Dacian Ciolo¿. (Fåclia) 20

Actualitatea în jude¡e {i totu[i, afacerile cu lân\ merg bine! Sibiu

Ciobanii se plâng cå nu au ce så facå cu lâna. “Costå mai mult tunsul. Mai bine îi dai foc decât så cau¡i pe cineva så o cumpere”. Cu toate acestea, existå 14 centre de colectare a lânii care fac afaceri de 28 de milioane de lei pe an. De exemplu, centrul de colectare a lânii Tolga SRL este condus de un cetå¡ean turc, Erdogan Ergun Akavci. “Ciobanii primesc minim 3 lei pe kilogramul de lânå. Dar dacå ai subven¡ie pentru oaie, e ¿i normal cå nu te intereseazå lâna”, a declarat Erdogan pentru Turnul Sfatului. Cetå¡eanul turc a fåcut, în 2018, afaceri de 4,2 milioane de lei. Capacitatea de preluare a ajuns la 10.000 de tone pe sezon, iar întreaga cantitate este exportatå în Turcia. Pre¡ul oferit diferå în func¡ie de calitatea lânii. Se porne¿te de la 1 leu ¿i se poate ajunge la 5-6 lei pe kilogram pentru lâna din rasa Merinos. ¥n România sunt de vânzare, anual, 23 de mii de tone de lânå. Centrele de

colectare se plâng cå lâna trebuie exportatå, pentru cå nu mai existå nicio fabricå în ¡arå care så o prelucreze. “Ministrul PSD zicea cå va face douå centre de spålare a lânii. N-a fåcut”, spune administratorul unui centru de colectare a lânii.

Centrele de colectare a lânii din jude¡ ¿i cifra de afaceri pe 2018: Wollsib Poiana Sibiului - 4,2 milioane de lei; Eurobusiness 83 - 2,7 milioane; Euro Akel Apoldu de Sus. - 3,4 milioane; Euro Gaye Impex Apoldu de Sus - 4 milioane; Toma Plus STS Tili¿ca - 485 mii lei; Lar Sib Apoldu de sus; Atos Com din Apoldu de Sus - 1,5 milioane; El paso Apoldu de Sus - 734 mii ; Bancom Grup - 1,87 milioane; Ayntap Dobârca 3,8 milioane; Bancom Grup - 1,8 milioane; Total TDC - 4,9 milioane; Wooltext 2000 - 320 mii lei. (Turnul Sfatului)

:ngr\[\minte chimice confiscate Alba

Zeci de tone de îngrå¿åminte chimice, pe bazå de azot, depozitate necorespunzåtor, o parte la parterul unui bloc de locuin¡e, au fost indisponibilizate în urma unor perchezi¡ii efectuate de poli¡i¿ti în comuna Cergåu. Existå suspiciunea cå îngrå¿åmintele ar fi fost furate. Poli¡i¿tii au fåcut perchezi¡ii în douå

loca¡ii, unde au identificat cantitatea de 54.450 kg de îngrå¿åminte chimice, pe bazå de azot. De¡inåtorul nu a putut prezenta documente legale de provenien¡å ¿i nici nu era autorizat så depoziteze astfel de substan¡e. Poli¡i¿tii au deschis un dosar penal. Întreaga cantitate de îngrå¿åminte, în valoare de 108.900 de lei, a fost indisponibilizatå ¿i depozitatå în condi¡ii de siguran¡å. Profitul agricol 2/2020

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE

Restituim banii pentru Bursa de pe[te?

Liberalii aduc directori noi la institu¡iile din agriculturå

La Ministerul Agriculturii a avut loc o întâlnire cu pescari, pre¿edin¡i ai asocia¡iilor de pescari ¿i procesatori ¿i negustori de pe¿te din Deltå. Discu¡iile au fost conduse de secretarul de stat Gheorghe ªtefan ¿i de pre¿edintele ANPA, Marian Lixandru.

La Direc¡ia Agricolå Olt Gabriela Andronie este, cu delega¡ie pentru 6 luni, director al Direc¡iei Agricole Jude¡ene. Andronie îl înlocuie¿te pe Drago¿ Dråghicescu. Ea lucreazå în institu¡ie din 2016. “Suntem de fapt doi directori executivi. Pentru cå Ion Anu¡a este director adjunct cu atribu¡ii de director executiv. Am primit delega¡ie pe 6 luni”, a spus Gabriela Andronie. Drago¿ Dråghicescu a venit în fruntea DAJ Olt în decembrie 2017. (Gazeta nouå)

Tulcea

Noua conducere a Ministerului Agriculturii este în situa¡ia ingratå de a cere Comisiei Europene un nou audit în legåturå cu Bursa de pe¿te de la Tulcea. România trebuie så demonstreze acum cå Bursa poate fi func¡ionalå. Altfel, ar urma så restituie Bruxelles-ului banii cheltui¡i pentru construirea acestei institu¡ii. Dialogul cu CE pe aceastå temå este o chestiune de duratå. Una dintre principalele disfunc¡ionalitå¡i ale proiectului este nefunc¡ionarea celor trei nave achizi¡ionate pentru transportul pe¿telui. S-a cerut sprijinul autoritå¡ilor jude¡ene. Secretarul de stat Gheorghe ªtefan recunoa¿te cå problema noastrå este så gåsim o solu¡ie pentru a nu da înapoi fondurile europene. El a amintit cå primul proiect al Bursei de pe¿te avea un buget de 1,5 milioane de euro ¿i s-a ajuns la 6 milioane. Gheorghe ªtefan mai spune cå dore¿te så realizeze un port pescåresc la Midia ¿i a sus¡inut introducerea unei taxe pentu pescuitul sportiv în Delta Dunårii. Pre¿edintele Agen¡iei Na¡ionale pentru Pescuit ¿i Acvaculturå, Marian Lixandru, considerå cå “Bursa de pe¿te a fost o obliga¡ie impuså de UE ¿i a avut ca scopuri realizarea trasabilitå¡ii pe¿telui ¿i stabilirea pre¡ului corect pentru pescari ¿i pentru consumatori”. Radu Manolache, proprietarul unei cherhanale din Jurilovca, declarå cå oferå proprietatea sa celui care poate så facå profit de un leu pe lunå în condi¡iile legisla¡iei actuale din pisciculturå. El a propus modificarea legisla¡iei astfel încât pescarii så nu mai plåteascå impozit ¿i så fie încuraja¡i så vândå legal pe¿tele capturat. “Func¡ionarea pescarilor prin pfa-uri este cea Profitul agricol 2/2020

mai proastå variantå, iar problema dureazå de 20 de ani: nu se mai prinde acela¿i pe¿te. Mie pescarii îmi aruncå la cherhana ¿ase tone de babu¿cå ¿i plåticå, iar pe¿tele bun îl vând prin sat”, a mai spus Manolache. Proprietarii unitå¡ilor de primå vânzare a pe¿telui au sus¡inut så nu se renun¡e la Burså, ci så fie dezvoltatå. Pre¿edintele organiza¡iei procesatorilor de pe¿te Ro-Fish, Marian Constantin Cuzdrioreanu, a atras aten¡ia asupra pre¡ului foarte mare care se practicå pentru pe¿tele de Deltå. “Din solidaritate, am cumpårat de la voi, dar sunte¡i prea scumpi. Reduce¡i pre¡ul. (...) Ce face¡i cu clådirea asta? Evalua¡i-o ¿i lua¡i o decizie”. ªi al¡i procesatori au sus¡inut cå Bursa de pe¿te trebuie så devinå un mecanism transparent de formare a pre¡ului pe¿telui. “Odatå cu transformarea centrului în burså, vom accesa cele douå fonduri de interven¡ii de la UE, cel pentru depozitare ¿i cel pentru supraproduc¡ie. Pentru cå nu am reu¿it så facem dovada unui mecanism transparent de formare a pre¡urilor, nu putem accesa fondurile europene”, a declarat pre¿edintele Ro-Pescador, Dan Buhai. Secretarul de stat Gheorghe ªtefan, unul dintre ini¡iatorii Bursei de pe¿te, spune cå acum “trebuie gåsitå solu¡ia de folosire eficientå a acestei investi¡ii”. Dacå vå uni¡i to¡i eforturile, aceastå loca¡ie poate så fie cel mai mare furnizor de pe¿te pentru supermarketuri. (...)

La DSVSA Bistri¡a Ioan Bogolin a fost numit director general al DSVSA Bistri¡a. El a mai ocupat aceea¿i func¡ie ¿i în perioada 2013-2014, dupå care a devenit director executiv. Timp de douå zile, Bogolin a de¡inut simultan func¡ia de director general ¿i pe cea de director executiv. Apoi a fost semnat ordinul de numire de director executiv, cu delega¡ie, a medicului veterinar Romulus Bi¡a. (Bistri¡a News.ro) La DSVSA Bacåu Costel Busuioc este numit temporar ¿eful DSVSA. Fostul director, Liviu Niky Vrabie, ¿i-a dat demisia. Costel Busuioc a fost pânå acum pe o func¡ie de execu¡ie.(De¿teptarea) Patru candida¡i la func¡ia de rector al USAMV Cluj Patru profesori s-au înscris în cursa pentru func¡ia de rector al USAMV din Cluj: Cornel Cåtoi, Gheorghe Bruda¿cå, Felix Arion ¿i Teodor Rusu. În prezent, func¡ia de rector este de¡inutå de Cornel Cåtoi. Procesul de alegeri a început pe 8 ianuarie ¿i se va încheia pe 5 februarie. Votul pentru alegerea noului rector va avea loc pe 3 februarie. Såptåmâna viitoare vor avea loc alegeri pentru pozi¡ia de membru al Senatului USAMV, iar în 31 ianuarie va fi ales pre¿edintele Senatului. (Fåclia)

Culturi vegetale Reglaje de fine]e în portofoliul Mas Seeds Mas Seeds ¿i-a fåcut un brand din aten¡ia pentru detalii. Oferta de hibrizi de floarea-soarelui se dezvoltå conform cererii pie¡ei. Interesul pentru cei cu un con¡inut ridicat în acid oleic (HO) a fåcut ca stocurile din hibridul Clearfield Mas 89.HOCL så se epuizeze rapid. Mai sunt înså dispobibili doi hibrizi conven¡ionali, tot cu un con¡inut ridicat în acid oleic, pentru parcelele cu o infestare mai reduså cu buruieni. În ultimii doi ani a fost pregåtitå lansarea tratamentului la såmân¡å cu biostimulatorul Agrostart pentru

floarea-soarelui. “La porumb îl oferim de patru ani. Acum toatå pia¡a oferå acest lucru”, remarcå Patrick Lafon, director Mas Seeds România. Sunt trei hibrizi de floare trata¡i cu acest biostimulator: MAS 89.IR, MAS 92.CP ¿i MAS 83.SU. Acoperå cele mai populare tehnologii de combatere a buruienilor: Clearfield, Clearfield Plus ¿i sulfonilureicå. Semin¡ele sunt tratate cu douå fungicide pentru a lupta cel mai bine împotriva manei. ¥n plus, a fost creatå gama Easy Harvest, care se remarcå printr-o recoltare u¿oarå. Plantele au talie scurtå, care nu se dezvoltå masiv chiar dacå sunt condi¡ii favorabile plantelor înalte. Reducerea “Cu cât semånåm taliei este de 15-30%. mai devreme

¿i råsårirea e mai bunå, cu atât impactul bolilor Noi categorii pentru asupra plantelor hibrizii de porumb va fi mai redus”, Patrick Lafon, director Mas Seeds România

Portofoliul de porumb con¡ine 29 de hibrizi. ªase au fost inclu¿i în gama Waterlock datoritå caracteristi-

Cerere pentru servicii de agriculturå digitalå Solu¡ia Agrotempo, pentru urmårirea evolu¡iei culturilor, este disponibilå de mai mult timp pe computer. Acum înså are ¿i o versiune pentru mobil. Este o aplica¡ie cu un design mai prietenos ¿i func¡ioneazå chiar ¿i în lipsa unei conexiuni internet. Agrotempo vå ajutå så stabili¡i data optimå de semånat, så analiza¡i factorii de produc¡ie precum temperatura ¿i precipita¡iile ¿i poate oferi informa¡ii de ce un hibrid a performat mai pu¡in ¿i så22

l repozi¡ioneze în func¡ie de condi¡ii. Este utilå pentru urmårirea culturilor de porumb ¿i floarea-soarelui. Urmeazå så mai fie integrate rapi¡a ¿i lucerna. “Vom avea în luna mai ¿i un modul de iriga¡ii, care îi permite fermierului så analizeze mult mai bine ce se întâmplå cu apa. Va indica momentul în care o culturå intrå în stres ¿i cu cât va afecta stresul produc¡ia finalå”, anun¡å Patrick Lafon, managerul Mas Seeds.

cilor comune pe care le au: înflorirea timpurie pentru a evita perioada de ar¿i¡å ¿i seceta de la începutul lui iulie, o sincronizare bunå a înfloritului mascul ¿i femel, diminuarea evapotranspira¡iei când plantele sunt expuse condi¡iilor extreme ¿i un sistem radicular mai bine dezvoltat, care påtrunde profund în sol. Hibrizii Waterlock sunt Mas 30.M, Mas 43.P, Mas 48.L, Mas 24.C, DM3308 ¿i DM3408. Ultimii doi sunt noi. DM3308 (FAO 300) asigurå foarte bine pânå la 12 t/ha. Pe de altå parte, DM3408 FAO 360 este foarte productiv ¿i stabil. Patrick Lafon este convins cå vor concura bine cu orice hibrid al concuren¡ei. Portofoliul de porumb siloz a fost ¿i el reorganizat. A fost creatå categoria Green+, care grupeazå hibrizi cu capacitate geneticå de a întârzia maturitatea frunzelor ¿i a tulpinii, ceea ce înseamnå o men¡inere activå a fotosintezei pe o perioadå mai lungå de timp. În aceastå categorie au fost inclu¿i doi hibrizi noi: Freeman (FAO 470) ¿i DM5507 (FAO 550). Hibrizi noi, de boabe înså, mai sunt DM6318 ¿i DM3328. Despre acesta din urmå Lafon scoate în eviden¡å faptul cå are un numår mare de rânduri de boabe, minim 20. Anul trecut a identificat în culturå ¿i ¿tiule¡i cu 24 rânduri. Chiar ¿i în caz de ar¿i¡å va da o produc¡ie bunå. Hibrizii noi au fost observa¡i în România de 4-5 ani. Adrian MIHAI Este al doilea an în care Mas Seeds vinde serviciile Nutriplus ¿i Agroplus. “Dezvoltåm segmentul. Fermierii se bucurå cå pot utiliza acest program, cu o calitate tot mai bunå”, spune Lafon. El remarcå faptul cå, atunci când plasau comenzi, pentru unii fermieri era mai important så se asigure cå au contractat serviciul Agroplus decât så verifice dacå hibridul ales a fost cel dorit. În sezonul acesta numårul de saci vându¡i prin contractele Agroplus ¿i Nutriplus a crescut cu 10%. Profitul agricol 2/2020

CULTURI VEGETALE

AIPROM> 2020 este anul s\n\t\]ii plantelor Anul 2020 este Anul Sånåtå¡ii Plantelor. A¿a a decis Organiza¡ia pentru alimenta¡ie ¿i agriculturå a Na¡iunilor Unite (FAO), pentru a cre¿te gradul de con¿tientizare a producåtorilor ¿i consumatorilor cu privire la modul în care folosirea produselor de protec¡ie a plantelor poate ajuta la scåderea gradului de înfometare, la reducerea såråciei, protejarea mediului înconjuråtor ¿i stimularea economiei. aceea, toate evenimentele AIPROM organizate în acest an se vor desfå¿ura sub sloganul 2020 anul interna¡ional al sånåtå¡ii plantelor. Plantele de culturå reprezintå 80% din cantitatea de alimente pe care le consumåm ¿i împreunå furnizeazå 98% din oxigenul pe care îl respiråm. Odatå cu evolu¡ia cercetårilor în domeniul cultivårii plantelor au apårut boli ¿i dåunåtori ce pun în pericol ob¡inerea unor produc¡ii stabile. În fiecare an, pânå la 40% din culturile globale se pierd din cauza dåunåtorilor ¿i bolilor plantelor, iar pierderile anuale în comer¡ul agricol mondial sunt de peste 220 de miliarde de dolari.

Toate serviciile de colectare prin SCAPA sunt gratuite atât pentru fermieri, cât ¿i pentru distribuitorii produselor, cu respectarea strictå a Condi¡iilor de preluare ale sistemului. Preluarea este realizatå prin intermediul operatorului Ecorec Recycling.

SCUT, toleran¡å zero fa¡å de produsele contrafåcute AIPROM se implicå activ în combaterea utilizårii de produse contrafåcute de protec¡ia plantelor prin proiectul SCUT, sus¡inut la nivel european de Asocia¡ia Europeanå de Protec¡ie a Culturilor (ECPA). Proiectul se adreseazå distribuitorilor ¿i utilizatorilor în special, dar ¿i autoritå¡ilor ¿i publicului larg. Este important ca to¡i actorii implica¡i în acest proces - producåtori, formulatori, reambalatori, distribuitori, fermieri, autoritå¡i competente - så manifeste toleran¡å zero fa¡å de produsele contrafåcute.

SUI, poartå de fiecare datå echipamentul de protec¡ie SUI - Utilizarea în Siguran¡å a Produselor de Protec¡ia Plantelor reprezintå proiectul prin care AIPROM î¿i propune så aibå grijå de sånåtatea producåtorilor agricoli prin îmbunåtå¡irea cunoa¿terii principiilor corecte de folosire a produselor de protec¡ia plantelor, a utilizårii echipamentelor de protec¡ie certificate, a respectårii regulilor de transport, depozitare ¿i aplicare. Echipamentul minim recomandat în timpul aplicårii produselor de protec¡ia plantelor trebuie så cuprindå: combinezon, månu¿i, cizme, pålårie/¿apcå, mascå ¿i ochelari de protec¡ie.

Scapå de ambalaje - gratuit AIPROM se implicå activ în protejarea mediului ¿i a producåtorilor agricoli. Ac¡iunile se concentreazå în jurul proiectului SCAPA Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide, ce presupune colectarea, transportul ¿i valorificarea de¿eurilor de ambalaje din plastic, metal ¿i hârtie provenite de la produsele de protec¡ia plantelor (PPP) importate sau produse în România de cåtre companiile care sus¡in sistemul. Începând cu anul 2008, campania de colectare a ambalajelor se desfå¿oarå la nivel na¡ional sub sloganul “SCAPÅ de ambalaje!”. 24

TOPPS, prevenirea poluårii surselor de apå Asocia¡ia Europeanå de Protec¡ie a Culturilor (ECPA), împreunå cu AIPROM, î¿i propune så protejeze mediul, dar ¿i sursele de apå de contaminarea cu produse de protec¡ia plantelor atât din surse punctuale (surse existente în cadrul fermei), cât ¿i difuze (deviere, scurgere, drenaj). În acest sens a fost creat ¿i implementat proiectul TOPPS (Pregåtirea Operatorilor pentru prevenirea Poluårii de la Sursele Punctuale), în colaborare cu Universitatea de ªtiinte Agricole ¿i Medicinå Veterinarå din Cluj-Napoca. AIPROM Profitul agricol 2/2020

CULTURI VEGETALE

Recuperarea investi]iilor în sistemele de iriga]ii ale Panifcom, în 10 ani anifcom Ia¿i lucreazå 4.000 de hectare, din care o mie sunt irigate. Suprafa¡a a fost dublatå în ultimii doi ani. Investi¡iile în tot ce este necesar pentru a iriga un hectar, de la sta¡ia de punere sub presiune pânå la pivot, este de 3.500 euro, face calculul fermierul Liviu Bålånici. Investi¡ia se recupereazå în zece ani din diferen¡a de produc¡ie. “Este costisitor, nu putem ob¡ine atât de mult încât så o amortizåm în cinci ani”, explicå el. Energia electricå o suportå statul pânå la canal, iar costurile fermierului încep de la sta¡ia de punere sub presiune. Apa este pompatå ¿i la o diferen¡å de nivel de 70 metri. Per total, costurile totale, inclusiv cele cu amortizare ¿i salarii, sunt de 1.000-1.500 lei/ha, în func¡ie ¿i de precipita¡iile cåzute.

Obiectivul fermei: rentabilitate fårå subven¡ii “Între culturile irigate, porumbul råmâne regele”, spune Bålånici. Sfecla ar depå¿i rentabilitatea porumbului, dar fermierul considerå cå nu mai trebuie så ia în calcul subven¡iile în managementul fermei, având în vedere discu¡iile la nivel european ¿i na¡ional privind plafonarea lor. Cu o optimizare maximå, într-un an normal ferma supravie¡uie¿te cu o marjå de profit de 1-2%. Cresc inputurile în fiecare an, salariile au crescut. Un mecanizator pe un utilaj bun trebuie plåtit cu cel pu¡in o mie de euro pe lunå. Sistemele de iriga¡ii utilizate sunt de mai multe tipuri. Pivo¡ii sunt de bazå. Pe col¡uri se folosesc aripi de ploaie. În fermå existå ¿i nouå tamburi, dar este evitatå utilizarea lor, întrucât necesitå foarte multå mânå de lucru. “La capitolul iriga¡ii cred cå folosim cam tot ce s-a inventat”, remarcå Profitul agricol 2/2020

Liviu Bålånici: “Între culturile irigate, porumbul råmâne regele.” Cåtålin Parii, ¿eful de fermå. Au fost realizate douå proiecte cu sisteme îngropate de picurare. Pe o parcelå au fost semånate anul trecut direct în miri¿te 34 ha de porumb. Au fost înså inunda¡ii, astfel încât produc¡iile nu au fost concludente: 0,5-6 t/ha. Tot prin sistemul subteran de irigare prin picurare au fost cultivate ¿i 30 ha cu lucernå. ªeful de fermå Cåtålin Parii observå înså cå sistemul ar lucra mai bine dacå ar avea re¡ea de apå permanent sub presiune. Implementarea a presupus foarte multå muncå. Dacå ar avea un nou proiect ¿i ar avea de ales între pivo¡i ¿i irigarea prin picurare subteranå ar alege-o pe prima fårå ezitare. Alimentarea cu apå se face din douå râuri: Prut ¿i Jijia. Prutul are o calitate constantå, în timp ce Jijia e mai bunå primåvara ¿i în perioadele ploioase. Investi¡iile realizate de ANIF în ultima perioadå în reabilitarea sistemelor de iriga¡ii au ajutat fermierii. Anul trecut, înainte så intre în modernizare sta¡ia de la Prut erau probleme. În timpul verii sorburile nu fåceau fa¡å. Nivelul apei scådea sub sorb. În primåvarå sta¡ia a intrat în modernizare, s-au schimbat sorburile, s-au montat mai jos ¿i nu au mai fost probleme. Sperå cå modernizarea sta¡iilor ¿i a

3.500 euro/ha investi]ia pentru iriga]ii

canalului de aduc¡iune så se finalizeze pânå în luna mai. În anii din urmå, apa nu ajungea o zi întreagå. Trebuia så facå o pauzå la prânz pentru ca ANIF så umple din nou canalul. Pentru a trece peste un deal, apa trebuie så fie pompatå cu o presiune de 5,5 bari. O jonc¡iune de metal-beton prezintå riscul de a ceda oricând. Odatå rezolvatå aceastå problemå ferma ar putea så foloseascå a treia treaptå de pompare la o capacitate mai mare.

Grupe FAO mai mici pentru no-tillage În lotul no-tillage va utiliza anul acesta un hibrid cu grupå FAO mai micå deoarece solul no tillage se încålze¿te mai greu. Anul trecut l-a semånat primul de teamå så nu vinå ploile ¿i så taseze solul. A fost o råsårire greoaie ¿i infestare mare de buruieni, fapt ce a adus cheltuieli suplimentare. Anul acesta va semåna mai târziu pentru a da rågaz så råsarå toate buruienile. Va folosi hibrizi FAO 350-380. Anul trecut a utilizat hibrizi din grupa FAO 390-400. Pentru porumbul boabe în culturå clasicå grupa FAO maximå este 450. Adrian MIHAI 25

CULTURI VEGETALE Gabriela Dumitru coordoneazå comunicarea AIPROM Cu experien¡å de ¿ase ani în comunicare, Gabriela Dumitru a preluat, la începutul anului, func¡ia de Coordonator Comunicare ¿i Rela¡ii Publice al AIPROM. Este absolventå a Facultå¡ii de Inginerie ¿i Management în Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå din cadrul USAMV Bucure¿ti, a urmat un master în Audit Intern, iar acum este doctorandå la USAMV. Peti¡ie pentru semin¡ele de legume tratate cu tiram Reprezentan¡ii mai multor firme importatoare ¿i distribuitoare de semin¡e din România au decis så formuleze o peti¡ie comunå cåtre Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå. Ei solicitå o amânare a punerii în aplicare a Regulamentului privind nereînnoirea aprobårii substan¡ei active tiram ¿i de interzicere a utilizårii ¿i vânzårii semin¡elor tratate cu produse de protec¡ie a plantelor care con¡in tiram. Scopul amânårii este lichidarea stocurilor de semin¡e. În Grecia existå o astfel de derogare pânå la data de 22 aprilie. Comisia Europeanå mai interzice un neonicotinoid Comisia Europeanå a decis så nu reînnoiascå aprobarea pentru utilizarea insecticidelor cu substan¡a activå tiacloprid, produse de Bayer. Din 30 aprilie 2020, fermierii nu vor mai putea utiliza produsele Calypso ¿i Biscaya. Comisarul european pentru sånåtate, Stella Kyriakides, a motivat decizia prin temerile care existå în privin¡a impactului substan¡ei pentru sånåtatea umanå, prin infiltrarea în pânza freaticå. Tiaclopridul devine, astfel, cel de-al patrulea neonicotinoid, din cele cinci aprobate anterior pentru utilizare în UE, pentru care s-a decis restric¡ionarea sau chiar interzicerea utilizårii. 26

Pyxides [i Lamdex Extra solu]ia Adama pentru tratamentul în vegeta]ie la porumb Primåvara este o perioadå foarte aglomeratå din punctul de vedere al lucrårilor agricole, fermierii fiind nevoi¡i så î¿i împartå resursele între tratamentele la grâu, rapi¡å, floarea-soarelui ¿i porumb.

vând în vedere aceastå situa¡ie, Pyxides este o solu¡ie idealå deoarece, pe lângå o combatere foarte bunå, fermierul câ¿tigå ¿i timp, fiind necesarå o singurå aplicare pentru a controla un spectru complet de buruieni.

Pyxides este recomandat a fi aplicat în fenofaza de 2-4 frunze ale porumbului, perioadå în care plantele de culturå sunt mai sensibile la concuren¡a buruienilor, dar ¿i la atacul dåunåtorilor precum Tanymecus dilaticollis. Dar dacå nu se poate interveni la acel moment, tratamentul poate fi aplicat fårå probleme pânå în fenofaza de 9 frunze. Datoritå ferestrei largi de aplicare, råsårirea e¿alonatå a porumbului (a¿a cum se întâmplå de multe ori ca urmare a condi¡iilor climatice) nu mai reprezintå o problemå în privin¡a momentului optim de erbicidare ¿i este redus riscul de apari¡ie a fenomenelor de fitotoxicitate. Pyxides poate fi aplicat în doze cuprinse între 0,4 pânå la 0,6 kg/ha, în func¡ie de gradul de infestare cu buruieni ¿i de spectrul de buruieni din sola respectivå. Aplicarea se face împreunå cu adjuvantul Adigor (1,0 l/ha), care vine la pachet cu Pyxides. Adigor este un adjuvant pe bazå de ulei, special dezvoltat pentru a fi aplicat împreunå cu Pyxides. Ajutå la o îm-

prå¿tiere reduså a picåturilor pe plantå, distribuie uniform solu¡ia, îmbunåtå¡e¿te absorb¡ia, mai ales în cazul buruienilor cu frunzå ceratå, ¿i reduce riscul de spålare. Pentru aplicarea Pyxides împreunå cu Adigor, rezervorul de solu¡ie se va umple cu apå pânå la jumåtate. Se începe agitarea, apoi se adaugå erbicidul. În acest timp se continuå umplerea rezervorului cu apå. Adjuvantul va fi adåugat atunci când rezervorul este aproape plin. Se agitå în continuare. Aplicarea solu¡iei trebuie fåcutå în cel mai scurt timp dupå finalizarea amestecului. Datoritå celor trei substan¡e active, cu trei moduri de ac¡iune diferite, Pyxides este erbicidul perfect pentru combaterea marii majoritå¡i a buruienilor monocotiledonate sau dicotiledonate, atât anuale, cât ¿i perene. ¥n anii cu presiune ridicatå ¿i nu numai, pagubele provocate de Tanymecus dilaticollis pot varia între reducerea semnificativå a poten¡ialului de produc¡ie pânå la compromiterea în totalitate a culturii. Pentru a limita pagubele produse de acest dåunåtor, Adama recomandå tratamentul cu Lamdex Extra, piretroidul cu eficacitate confirmatå de-a lungul anilor, omologat ¿i pentru combaterea acestui dåunåtor.

Adama Profitul agricol 2/2020

CULTURI VEGETALE

Nu e u[or nici s\ fii mic fermier în Estul S\lbatic Dacå reu¿e¿ti så faci profit acolo unde se furå cam o cincime din produc¡ie, iar poli¡ia e mânå în mânå cu ho¡ii, po¡i face profit oriunde. În 15 ani, familia Zob a pierdut în urma furturilor contravaloarea a trei case. Acum doi ani, Cristian Zob, 24 de ani, a preluat mica fermå de la tatål såu, a diversificat produc¡ia ¿i a dublat suprafa¡a.

Acum, så spunem ¿i cå, în vara 2016, adicå în vacan¡a dintre anii doi-trei de facultate, s-a dus din proprie ini¡iativå la poarta fermei Sopema, a lui Arnaud Perrein. “Eram cu un coleg de grupå. Domnul Perrein ne-a primit, la început reticent, dar când i-am spus cå vrem så învå¡åm, s-a luminat la fa¡å. A¿a am råmas acolo douå luni, lucrând ¿i învå¡ând de la mecanizatori, ingineri, personalul administrativ... Le-am fåcut pe toate”. La scurt timp dupå angajarea la APPR, Cristian a avut o discu¡ie cu Nicolae Sitaru, care l-a sfåtuit så se apuce de legumiculturå, având în vedere cå e årin¡ii lui Cristian au pus bazele greu så faci profit din culturå mare, când fermei în 2004. Aveau cinci lucrezi mai pu¡in de 100 de hectare. “Acel sfat a fost excelent. Chit cå este hectare luate în arendå ¿i un tractor vechi, asamblat din bucå¡i. Treptat, extrem de multå muncå, iar investi¡iile suprafa¡a a crescut, ajungând în 2017 la foarte mari, satisfac¡iile sunt pe måsurå, mai ales când produc¡iile sunt ca anul 35 de ha, dintre care 22 în proprietate. Actualmente, Cristian Zob lucreazå acesta. La gogo¿ari am ob¡inut ¿i 20 de 70 ha, iar activitatea s-a diversificat: agri- t/ha ¿i am reu¿it så o valorificåm la o faculturå mare (grâu, porumb), legumicul- bricå de conserve; în total, am scos turå (varzå, ardei, gogo¿ari), zootehnie 80.000 de lei de pe douå hectare.” Problema iriga¡iilor pentru legumicul(8 vite, 50 de oi), apiculturå (14 stupi de turå a rezolvat-o cu pu¡uri forate. Înså, are albine). A accesat fonduri europene prin programul de instalare a tânårului fer- nevoie de mai multå mecanizare, fiindcå mier. Cu 75% din suma totalå, de 37.500 for¡a de muncå e pe sponci. Zilierii sunt de euro, a achizi¡ionat un tractor nou greu de gåsit, chit cå sunt plåti¡i cu 100 Case IH de 115 CP - l-a prins la ofertå, de lei net (la care se adaugå 40 de lei imredus de la 42.000 euro. Cu restul de pozite ¿i contribu¡ii), mâncare, båuturå. 12.500 de euro va achizi¡iona semin¡e ¿i inputuri, în urmåtorii doi ani. Pentru a primi punctaj maxim, s-a angajat så cultive exclusiv soiuri ¿i hibrizi române¿ti pe toatå suprafa¡a. Pentru legumiculturå se aprovizioneazå de la Institutul din Buzåu. Cristian Zob a terminat facultatea de Agronomie la Bucure¿ti, în 2018, ¿i este masterand, anul doi, specializarea ameliorare ¿i producere de såmân¡å. Teoria o pune în practicå la APPR, unde coordoneazå activitatea tehnicå din câmpurile de testare.

Dar mai problematice råmân furturile. Sigur, unii s-au îmbogå¡it în Anglia din furturi, cer¿it ¿i beneficii sociale. ¥n ºåndårei ¿i-au fåcut vile ¿i nu mai prezintå o problemå. Doar cei fårå cheag continuå så opereze local. “În iarna anului trecut ne-au furat un transformator de curent ¿i componentele unei instala¡ii de erbicidare. Paguba o estimez la circa 25.000 de lei”. La o cifrå de afaceri care abia anul acesta, cu ajutorul legumiculturii, a ajuns la circa 150.000 de lei, pierderea este una însemnatå. Totu¿i, situa¡ia este acum amelioratå. Tatål lui Cristian s-a certat ani de zile cu poli¡i¿tii din cauza furturilor ¿i a modului în care cazurile de flagrant erau soldate cu NUP. “Au venit poli¡i¿ti tineri, au început så facå razii, i-au bågat în sperie¡i pu¡in. Înainte trebuia så mergem în câmp de 2-3 ori ziua ¿i de douå ori nop¡ile. Iar problema nu erau atât furturile, cât distrugerile låsate în urmå. Intrau cu cåru¡a, furau 500 de kilograme ¿i distrugeau plante care ar mai fi produs de 4-5 ori pe atât. Pierdeam a¿a cam 15-20% din produc¡ie”. Poate ministrul Oros så îl tragå de mânecå pe ministrul Vela, cine ¿tie... Robert VERESS

Profitul agricol 2/2020

CULTURI VEGETALE

Orice informa]ie valoroas\ trebuie explicat\ Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti APPR a construit Re¡eaua Independentå de Testare ¿i Analizå în Câmp (RITAC) cu gândul la ob¡inerea de informa¡ii detaliate. Dar toate testele costå, iar asocia¡ia a hotårât ca datele så fie accesibile numai membrilor cotizan¡i. Cei care nu sunt membrii ai APPR pot completa informa¡iile primite de la RITAC cu cele de la companiile de semin¡e. Iatå cum: Obiectiv Îmi propun så aleg câ¡iva hibrizi pentru o fermå de familie din jude¡ul Cålåra¿i, pentru douå parcele cu poten¡ial de produc¡ie diferit. Din acest motiv am analizat numai rezultatele de la testårile efectuate de APPR în sudul ¡årii la neirigat, în 8 localitå¡i. Din cei 127 hibrizi care au fost testa¡i în fiecare localitate, am eliminat 41 care participau incognito.

Pasul 1: alegerea companiilor care furnizeazå hibrizii cu nivelul de productivitate dorit. Din informa¡iile publicate de APPR, am aflat urmåtoarele: 1. Companiile de semin¡e ¿i distribuitorii care “au curajul” så participe la teståri privesc aceasta ca pe o competi¡ie informalå. 2. Unele companii schimbå hibrizii de la un an la altul, astfel încât este imposibilå determinarea stabilitå¡ii produc¡iei în timp. 3. Companiile ¿i distribuitorii î¿i cunosc suficient de bine hibrizii, astfel încât så nu propunå participarea la teståri a unor hibrizi a cåror produc¡ie så fie consideratå prea micå (cu excep¡ia accidentelor experimentale). Observa¡ii Hibrizii Pioneer au avut cele mai mari produc¡ii, dar nu ¿tim dacå acestea Profitul agricol 2/2020

sunt diferite semnificativ fa¡å de cele de pe locul 2 sau 3, deoarece nu am interpretarea statisticå a rezultatelor, care este accesibilå numai membrilor. Lipsesc din rezultatele formale datele despre produc¡iile hibrizilor Monsanto ¿i Limagrain. Pe lângå consacratele companii precum Pioneer, KWS, Maisadour, Syngenta, au apårut ¿i nume noi cu hibrizi valoro¿i, cum ar fi Evo Plant.

Pasul 2: alegerea celor mai potrivi¡i hibrizi din fiecare companie selectatå. Pentru exemplificare, voi alege o singurå companie, Pioneer. Am så aråt cå, fårå explica¡ii pertinente, numai datele de produc¡ie nu garanteazå alegerea celor mai potrivi¡i hibrizi. În locul hibrizilor de la Pioneer ar putea fi cei de la KWS, Maisadour, Caussade etc. Am selectat Pioneer, deoarece are mai mul¡i “candida¡i”. În sudul ¡årii, la neirigat, RITAC a testat 11 hibrizi Pioneer în 8 localitå¡i. Am gåsit urmåtoarele informa¡ii: Produc¡iile ob¡inute de hibrizii Pioneer au variat de la 13.850 kg/ha, la Caracal - Olt (P0943), la 5.679 kg/ha, la Albina - Bråila (P0217). Mediile produc¡iilor celor 11 hibrizi cultiva¡i în 8 jude¡e au variat de la 9.730 kg/ha (P8834) la 11.285 kg/ha (P0943). A¿adar, ce hibrid aleg pe baza informa¡iilor RITAC? • P0943 (FAO 540) este hibridul cu cea mai mare medie a produc¡iilor (11.285 kg/ha) în 2019 în 8 localitå¡i; • P0217 (FAO 440) are cea mai mare produc¡ie (13.604 kg/ha) la testårile din jude¡ul Cålåra¿i, dar foarte micå la Albina, Bråila. De ce? • P9903 (FAO 360) are o medie de 11.668 kg/ha în 3 localitå¡i din jude¡ele Cålåra¿i ¿i Teleorman (Fundulea, Sårule¿ti ¿i Furcule¿ti); • P9978 (FAO 390) a dat, în medie, 11.923 kg/ha în 3 localitå¡i din jude¡ul

Cålåra¿i ¿i Teleorman; • P9911 (FAO 410) are produc¡ii mari (11.736 kg/ha) ¿i constante în testårile din perioada 2016-2019. Pentru o parcelå cu un poten¡ial de 11 t/ha, cu precipita¡ii anuale în jur de 600 mm, Pioneer mi-a propus urmåtorii hibrizi: P9415, P9889, P9978, P0217, P0900, P0943, ceea ce înseamnå cå nu trebuie så iau decizii pe baza unei singure surse de informa¡ii. Poate cå a¿ fi trecut pe listå ¿i P9415, dacå a¿ fi fåcut urmåtoarele ra¡ionamente, bazate pe informa¡iile din catalogul Corteva online: 1. Stabilitate, adaptabilitate în toate arealele de culturå - promi¡åtor pentru o loca¡ie necomunicatå. 2. Recomandat a se cultiva în condi¡ii de tehnologie medie - este potrivit, deoarece ferma este de familie. 3. Deosebitå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å. Polen viabil la temperaturi de peste 37 grade C - foarte potrivit pentru jude¡ul Cålåra¿i. Peste câ¡iva ani, când vor fi suficiente date multianuale, RITAC va putea recomanda cei mai stabili hibrizi dintr-o anumitå regiune.

Pasul 3. Optimizarea tehnologiei. Concluzii 1. Datele ob¡inute de APPR sunt utile ¿i interesante. Dar nu ar trebui ca utilizarea lor så fie condi¡ionatå de plata cotiza¡iei. Nu to¡i fermieri au nevoie de informa¡ii “all inclusive”. 2. Sunt de acord cå informa¡ia costå, dar nemembrii asocia¡iei ar trebui så poatå cumpåra pachete de informa¡ii de complexitate diferitå. Nu to¡i au nevoie de informa¡ii despre 130 de hibrizi, în 5-6 jude¡e, din care o parte nu o så se cultive niciodatå, despre nåut sau alte plante ce vor fi testate. Într-un articol urmåtor voi analiza tehnologia optimizatå hibrid/parcelå. 29

CULTURI VEGETALE

Pixxaro Super - Inova]ia cu cel mai larg spectru de buruieni dicotiledonate anuale [i perene comb\tute din cultura de cereale p\ioase Ion MUTAFA category marketing manager Herbicides Corteva Agriscience

orteva Agriscience este liderul pe segmentul de erbicide la cereale påioase, cu o cotå de pia¡å de 33%. Corteva are un portofoliu complet de erbicide, acoperind atât segmentul de toamnå, prin erbicidul Bizon, cât ¿i segmentul de primåvarå, prin erbicidele: Pixxaro Super, Pallas, Floramix, Mustang, Cerlit Super. În România, cerealele de toamnå ocupå locul 2 ca suprafa¡å, dupå cultura porumbului. Chiar ¿i în anii foarte dificili din punct de vedere agricol, cum a fost anul agricol 2018/2019 (seceta extremå, cerealele au råsårit în iarnå-primåvarå), produc¡iile au fost relativ bune, ¿i acest fapt a condus la cre¿terea suprafe¡ei cu cereale påioase în sezonul agricol 2019/2020. Dacå buruienile graminee afecteazå doar o parte din suprafa¡a agricolå a ¡årii, buruienile dicotile anuale ¿i perene afecteazå culturile de cereale påioase de pe întreg teritoriul României. Cea mai utilizatå practicå în România este erbicidarea de primåvarå împotriva buruienilor dicotile anuale ¿i perene, erbicidare care rezolva inclusiv pålåmida ¿i volbura, buruieni care nu pot fi controlate prin erbicidarea de toamnå. Pachetul Pixxaro Super con¡ine 1l Pixxaro (12 g/l halauxifen metil, 280 g/l fluroxipir, 12 g/l safener) ¿i 80 g Frontal 75 GD (75% tribenuron metil), fiind destinat pentru o suprafa¡å de 4 hectare în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene.

Substan¡a activå halauxifen metil, cunoscutå sub denumirea de brand Arylex active, este prima moleculå care apar¡ine noii clase Arylpicolinates. Buruienile dicotiledonate anuale ¿i perene combåtute de pachetul Pixxaro Super sunt unele dintre cele mai pågubitoare: ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), loboda (Chenopodium album), fumåri¡a (Fumaria officinalis), hri¿ca urcåtoare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum aviculare), rocoina (Stelaria media), mac (Papaver rhoeas), turi¡a (Galium aparine), pålåmida (Cirsium arvense), volburå (Convolvulus arvensis). Din solu¡iile existente în pia¡å, pachetul Pixxaro Super are eficacitatea cea mai ridicatå pe turi¡å (Galium aparine), indiferent de stadiile de dezvoltare. Pachetul Pixxaro Super este cea mai sigurå solu¡ie pentru combaterea macului din cultura de cereale påioase, inclusiv a celui rezistent la erbicidele sulfonil ureice (Papaver rhoeas). Pachetul Pixxaro Super este cea mai de încredere solu¡ie în combaterea buruienilor perene: volbura (Con-

volvulus arvensis) ¿i pålåmida (Cirsium arvense). Arylex active este substan¡a activå cu un mod foarte rapid de ac¡iune, începând de la temperaturi de 2-3 grade Celsius. Are o flexibilitate foarte mare în aplicare, de la faza de 3 frunze (BBCH 13) pânå la faza de burduf a culturilor de cereale (BBCH 45). Pe lângå avantajele men¡ionate, pachetul Pixxaro Super, aplicat în conformitate cu recomandårile din etichetå ¿i materialele de promovare, are o selectivitate foarte bunå pentru cereale ¿i nu afecteazå culturile ce urmeazå în asolament, chiar în condi¡ii de secetå extremå ¿i în situa¡iile în care s-au efectuat lucråri minime ale solului. În concluzie, Pixxaro Super este inova¡ia cu cel mai larg spectru de combatere a buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene din cultura de cereale påioase, cu ac¡iune foarte rapidå, foarte selectiv pentru cultura de cereale, putându-se aplica pânå la faza de burduf, fårå a crea probleme pentru culturile succesive.

Profitul agricol 2/2020

Grådina, via ¿i livada Argumentele lui Emil Dumitru pentru demiterea lui Costel Vîn\toru Unul dintre subiectele discutate cel mai aprins în luna decembrie, ¿i nu doar de cåtre cei din domeniu, ci mai ales de cåtre politicieni, a fost îndepårtarea cercetåtorului Costel Vînåtoru de la conducerea Båncii de Gene Buzåu. Politicienii au primit combustibil gratuit de la Ministerul Agriculturii, care a procedat netransparent ¿i fårå a oferi la timp argumentele sale. ecretarul de stat Emil Dumitru explicå, acum, cum stau lucrurile. În primul rând, spune Dumitru, actuala administra¡ie liberalå a mo¿tenit de la PSD o formå fårå fond, Banca de Gene de la Buzåu. “Între anii 2009 - 2018, MADR a avut în subordine ¿i a finan¡at Banca de Gene de la Suceava. În 2018, prin HG 112, Banca din Suceava a fost trecutå la ASAS ¿i, brusc, s-au trezit mai marii administra¡iei agricole cå nu avem bancå de gene. S-au gândit så facå una de interes strategic, la Buzåu. În nota de

fundamentare nu s-a amintit deloc de Banca de Gene de la Suceava, a cårei capacitate de depozitare suportå intrarea unor cantitå¡i însemnate de semin¡e. Acum ni se strigå cå trebuie så salvåm o bancå de gene care nu existå ¿i al cårei sediu se aflå într-o institu¡ie care este de colectare de de¿euri... Urmeazå så stabilim dacå statul are sumele necesare pentru un al doilea depozit de semin¡e. Ceea ce ¿tim este cå Banca de Gene de la Suceava este pe deplin func¡ionalå, acreditatå interna¡ional. Ar fi fost mult mai simplu ca, pânå ¿i dacå se va construi o bancå dedicatå de gene la Buzåu, så fie depozitate semin¡ele Sta¡iunii de Cercetare din Buzåu la Suceava, mai ales cå atât Sta¡iunea Buzåu, cât ¿i Banca din Suceava sunt în subordinea ASAS”. În al doilea rând, Dumitru pune sub semnul întrebårii mobilul revoltei lui Costel Vînåtoru. “O bancå de gene, un depozit de semin¡e, nu rezolvå problema sistemicå a legumiculturii române¿ti de a nu avea semin¡e, soiuri autohtone cultivabile în spa¡ii protejate. Nu vreau så intru în polemicå cu cercetåtorul

Vînåtoru, care î¿i dore¿te bancå de gene la Buzåu. Dar mi-a¿ dori ca Sta¡iunea de la Buzåu så producå suficientå såmân¡å de tomate din soiuri autohtone, pentru solariile pe care le finan¡åm cu 62 de milioane de euro anual. Facem o analizå ¿i îi voi spune lui Costel Vînåtoru ca în anul 2020 legumicultorii så cultive soiuri autohtone, iar Sta¡iunea de la Buzåu så producå suficiente semin¡e de care så se bucure legumicultorii ¿i consumatorii doritori de ro¿ii cu gust românesc. Dar asta înseamnå cå trebuie så faci mai multå cercetare ¿i multiplicare ¿i mai pu¡inå politicå ¿i PR”. Robert VERESS

Care e poten¡ialul de produc¡ie al soiurilor române¿ti de legume? Secretarul de stat Emil Dumitru s-a întâlnit mar¡i, 14 ianuarie, la sediul MADR, cu reprezentan¡ii sta¡iunilor de cercetare de la ICDLF Vidra, SCDL Buzåu, SCDL Bacåu ¿i SCDL Iernut, la care au participat ¿i reprezentan¡ii OIPA Legume-Fructe. Dumitru le-a solicitat cercetåtorilor så elaboreze un material cu poten¡ialul de produc¡ie al fiecårei specii legumicole în parte, pentru a-i ajuta pe fermierii români så decidå ce soiuri så cultive, urmând ca, în timp, så se realizeze o multiplicare a semin¡elor autohtone pentru soiurile de legume.

Profitul agricol 2/2020

GRÅDINA, VIA ªI LIVADA Importurile ¿i exporturile de fructe în 2019 Importurile de fructe proaspete în ¡ara noastrå au totalizat, în primele zece luni ale anului trecut, 473,9 milioane de euro, fiind cu 1,6% mai mici comparativ cu perioada similarå din 2018, conform datelor centralizate de Institutul Na¡ional de Statisticå. Exporturile s-au cifrat la 43,2 milioane de euro, cu 9,2% sub cele din 2018, rezultând astfel un deficit de 430,7 milioane de euro. Importurile de fructe din ¡årile UE au fost în perioada men¡ionatå 395 milioane de euro, cele mai mari valori fiind înregistrate pe rela¡ia cu Grecia (86,2 milioane de euro), Germania (81,3 milioane de euro) ¿i Olanda (57,2 milioane de euro). Exporturile în UE au fost de 39,6 milioane de lei, în top situându-se Italia (9,9 milioane de euro), Germania (5,7 milioane de euro) ¿i Marea Britanie (5,5 milioane de euro). Olanda, al doilea exportator Olanda este al doilea mare exportator mondial de produse agricole, dupå SUA. Exporturile de produse agricole ale Olandei au crescut cu 4,6% în 2019, atingând un maxim istoric de 94,5 miliarde euro. Un sfert din cifra totalå se datoreazå înså reexportului de produse cultivate în afara ¡årii, precum boabe de cacao sau avocado. Florile au reprezentat cea mai ridicatå valoare din exporturile agricole: 9,5 miliarde euro. Pe locul secund se situeazå produsele de carne, în valoare de 8,8 miliarde euro, gra¡ie ¿i cre¿terii pre¡urilor. Carnea de porc vândutå în China a ajuns la 377 milioane euro în 2019. Urmeazå exporturile de lactate, cu o valoare de 8,6 miliarde euro, legume, 7,3 miliarde euro, ¿i fructe, 6,2 miliarde euro. Germania a råmas principala pia¡å pentru exporturile agricole olandeze (25% din vânzårile totale), urmatå de Fran¡a (11%) ¿i Marea Britanie (9%). 34

Nout\]i legumicole de la Marcoser Echipa Marcoser s-a întâlnit cu peste 200 de producåtori din bazinul legumicol Båleni Sârbi, jud. Dâmbovi¡a. Compania împline¿te anul acesta 15 ani de la înfiin¡are. Marius Petrache a prezentat pe scurt atuurile companiei ¿i ale portofoliului de produse. De exemplu, hibridul de tomate Vitara este mai pu¡in preferat de un dåunåtor tot mai activ: Tuta Absoluta. Pot exista diferen¡e de produc¡ie de 30%. De altfel, una dintre cheile succesului companiei constå în numeroasele vizite la târguri de profil, companii ¿i ferme din stråinåtate. “Hibrizii foarte noi sunt extrem de scumpi pentru pia¡a din România pentru cå producåtorii nu au certitudinea vânzårii într-un anumit timp la un anumit pre¡”, remarca Marius Petrache, director general Marcoser, la prezentarea hibrizilor de vinete. De la Action Pin, firmå ce produce ulei de pin rezultat din extragerea celulozei, au fost promovate: Heliosulf, aprobat pentru agrocultura biologicå, ¿i Heliosol, adjuvant ce poten¡eazå efectul produselor de protec¡ia plantelor astfel încât

dozele se pot reduce cu pânå la 30%. Agricultura cu mai pu¡ine pesticide este în aten¡ia companiei. Dupå doi ani de teståri, echipa Marcoser a ajuns så ståpâneascå tehnologia de combatere cu insecte benefice la cultura de ardei. “Am eliminat 90% din produsele fitosanitare”, spune Petrache. Rezultate pozitive s-au ob¡inut ¿i la tomate prin alternarea unor produse de protec¡ie a plantelor cu insecte benefice. Pe de altå parte, anul acesta, Marcoser va aduce cea mai latå folie din România: 20 m, cu 2 m mai latå decât maximul pe care compania îl are în portofoliu. Marcoser de¡ine solarii pe 3,5 ha. Referitor la recoltå, Petrache spune cå datoritå certificårii Global Gap a reu¿it så vândå la supermarket 100 tone de tomate, castrave¡i ¿i vinete la pre¡uri superioare vânzårii en-gross. Vor fi 15 prezentåri în total în toate bazinele legumicole importante, la care sunt a¿tepta¡i aproximativ 2.000 de fermieri legumicultori. Adrian MIHAI

S\mân]\ din sectorul legumicol La solicitarea secretarului de stat Emil Dumitru, mar¡i, 14 ianuarie, la MADR a avut loc o întâlnire de lucru pe tema producerii de såmân¡å autohtonå în sectorul legumicol. Au participat reprezentan¡i ai sta¡iunilor de cercetare de la ICDLF Vidra, SCDL Buzåu, SCDL Bacåu ¿i SCDL Iernut. De asemenea, au participat ¿i reprezentan¡ii OIPA Legume-Fructe. Pentru a avea o imagine în ceea ce prive¿te cantitatea de såmân¡å de legume din soiuri autohtone care se produce în ¡arå, Emil Dumitru a solicitat sta¡iunilor de cercetare så elaboreze un material cu poten¡ialul de produc¡ie al fiecårei specii legumicole în parte. Solicitarea vine din necesitatea de a acoperi cererea fermierilor interesa¡i. Emil Dumitru ¿i-a exprimat dorin¡a de a avea un dialog constant cu producåtorii din marile bazine legumicole astfel încât så realizåm o multiplicare a semin¡elor autohtone pentru soiurile de legume. Profitul agricol 2/2020

DIRECºII AGRICOLE Ilfov - un jude] cu agricultur\ la umbra vilelor lfov este un jude¡ total atipic prin agricultura lui. O recunoa¿te ¿i Georgiana Lola Ene, directorul executiv al Direc¡iei Agricole. Jude¡ul Ilfov este atipic atât prin afacerile din domeniul agriculturii, cât ¿i prin profilul diversificat al oamenilor: vin din toate jude¡ele ¡årii ¿i au afaceri de tot felul. “Îmi place så våd cå fermierii încep så vinå la târgurile noastre ¿i cu produse din cåmarå. Îi aduc la un loc ca så iaså idei”, spune Georgiana Ene. Am cunoscut-o la târgul ¡inut de Claudiu Davi¡oiu, în curtea generoaså a conacului lui din Afuma¡i.

Alexandru Costea are o fermå de culturå mare la ªtefåne¿ti 800 de hectare. “A mers bine anul trecut. Am vândut cerealele toate pe contract. Am prins un pre¡ bun la porumb - 65 de bani kilogramul. Grâul l-am dat cu 70 de bani, la rapi¡å am luat 1,70 de lei, la floarea-soarelui - 1,30 lei. Am ¿i depozit de 1500 de tone, dar nu am avut nevoie de el. Legisla¡ia trebuie perfec¡ionatå. Eu nu am prins niciun proiect european. Îmi vine så-mi iau câmpii când våd cum banii se duc numai la unii. Noi producem mâncarea, nu micii fermieri, dar e loc pentru to¡i. A¿ vrea så fac o fermå de porci, dar mâine vin ¿i îmi închid afacerea”. “Avem pu¡ini fermieri mari pe culturå mare, dar buni”, îl laudå Georgiana Ene. Bucure¿tiul are mare nevoie de lapte, carne, fructe, legume. Este cea mai mare pia¡å de desfacere ¿i, cu toate acestea, fermele mai importante au fost lichidate. În tot jude¡ul Ilfov mai func¡ioneazå doar douå ferme de vaci: a lui MiProfitul agricol 2/2020

hai Petcu din Pantelimon ¿i cea a lui Cristian Lungu de la Dascålu. Nici cu albinele nu ståm mai bine. “S-au creat unele animozitå¡i artificiale între apicultori ¿i marii fermieri. Fårå albine, nu se poate produce nici rapi¡å, nici floarea-soarelui. Eu vreau empatie în raporturile dintre fermieri ¿i fac tot posibilul pentru asta. Trebuie så-i îndrum pe cei care vor så dezvolte ferme de familie. Avem peste 300 de familii care cultivå încå tomate ¿i au accesat fondurile acordate. Eu am mers din caså în caså, am stat de vorbå cu fiecare”, poveste¿te directoarea Direc¡iei Agricole. Am întrebat-o de ce folosesc prea multe pesticide ¿i desican¡i pentru coacere prematurå, încât ro¿iile au gust de cartoane. “De ce nu-i întreba¡i pe cei care aduc ro¿ii din Italia ¿i din Turcia?”, m-a pus la punct Marian Borcan, un legumicultor din satul Berceni. ¥n curtea conacului din Afuma¡i, el a venit cu zacuscå, pastå de bulion, ro¿ii la borcan, cu dulce¡uri. A accesat programul “Tomata” ¿i are grådinå în umbra vilelor din Berceni. “Am råmas singurul legumicultor din Berceni. To¡i ceilal¡i au preferat så vândå terenurile pentru imobiliare.” Au venit la târgul lui Claudiu Davi¡oiu ¿i cultivatori de usturoi de la Dårå¿ti, de la Mågurele. Acolo, la Dårå¿ti, este patria usturoiului ¿i a cepei. În regimul comunist, se puneau 600 de hectare cu usturoi la Dårå¿ti, iar acum - 200. “Eu am pus 5 hectare de usturoi în 2018. Am primit 1.000 de euro pentru 3 hectare, spune Ion Cåi¡å de la 1 Decembrie. Mai avem ¿i tineri care fac

agriculturå. Este foarte complicat cu rota¡ia culturilor. Nu po¡i så pui usturoi dupå lucernå, de exemplu, pentru cå lucerna laså solul prea rarefiat ¿i cu mult azot, iar usturoiul nu prea suportå azotul. Usturoiul preferå fosforul ¿i potasiul.” Ion Cåi¡å a lucrat la ferma de la kilometrul 15 pentru baza furajerå de la 1 Decembrie. El crede cå ofensiva imobiliarelor a distrus agricultura din jude¡ul Ilfov ¿i, mai ales, zootehnia. “Era acolo cea mai modernå fermå de zootehnie, cu abatoare, magazine ¿i cu procesare, cu fabricå de pepsicola, FNC. Eu eram inginer la ISE 30 Decembrie, cum se zicea pe-atunci. Apar¡inea de Direc¡ia centralå de legumiculturå, unde era director Ioan Ceau¿escu. Aveam rotolactor de la Westfalia, separator pentru dejec¡ii. M-a arestat Ion Dincå în 1985 ¿i m-a ¡inut la råcoare 6 såptåmâni pentru cå am tåiat porumb pentru silozul vacilor. Pânå la urmå am ajuns apoi så execut pedeapsa la locul de muncå...” În 2001, a înfiin¡at societatea Agrozoogaic 1 Decembrie, pentru cultivarea usturoiului. Emil Tojeschi are peste un hectar de rugi de mure ¿i de coacåz negru la Izvorani. “Am vândut tot ce am cules. Problema este cå nu gåsesc culegåtori”. Câ¡iva producåtori din domeniul cårnii mai pâlpâie încå în jude¡ul Ilfov. Direc¡iile agricole au fost decapitate în timp ¿i nu mai au suficientå autoritate în jude¡e, de¿i aceste structuri reprezintå interfa¡a Ministerului Agriculturii în teritoriu. De aceea, e mare lucru când întâlne¿ti un director care ¿tie ce se întâmplå în agricultura din jude¡ul lui... Viorel PATRICHI viorel.patrichi@agrinet.ro 35

Pia]a laptelui în 2020 Pentru ca pia¡a laptelui så nu devinå tot mai volatilå, Guvernul trebuie så ia måsuri care så contracareze asemenea tendin¡e sau måcar så le reducå efectele. Secretul, spun crescåtorii, se aflå în grajdul fermierului, care trebuie ajutat så ajungå tot mai performant.

“

În 2020, se va merge tot mai mult pe un pre¡ speculativ, crede fermierul Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental. Cei care importå mult lapte vor specula aici pentru a reduce pre¡ul pentru laptele fermierilor din România. ªi totu¿i, laptele produs în România este cu mult mai bun decât laptele produs în afarå. Cel care vine cu idei speculative câ¿tigå, dar nu vor rezista mul¡i pe aceastå pia¡å. E posibil så creascå importurile dupå eliminarea crescåtorilor no¿tri prin specularea pre¡urilor. Ai no¿tri nu vor mai fi competitivi”.

Subven¡ia pentru lapte trebuie så creascå Perspectiva nu este confortabilå nici dupå opinia lui Liviu Bålånici, patronul companiei Panifcom, Ia¿i. “Pre¡ul pe pia¡a spot este în cre¿tere, dar aici numai multina¡ionalele profitå. Multe ¡åri au legiferat sever prezen¡a gråsimilor vegetale în lapte. De exemplu, în Germania, nu se admite o propor¡ie mai mare de 6% gråsimi vegetale în lapte ¿i în produsele lactate. În România, întâlnim frecvent lapte ¿i brânzå Mozzarella care nu au våzut laptele niciodatå”, spune Liviu Bålånici. “Procesatrorii vor face tot cum vor dori ei, sus¡ine crescåtorul Toader 36

Nea¡å Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România. În unele zone este 1,5, 1,6 lei litrul, în altele coboarå la 0,7, 0,9 lei. Depinde cum e negociat. În afarå de pre¡ul laptelui negociat, Ministerul Agriculturii ar trebui så gåseascå solu¡ii pentru subven¡ionarea laptelui. Deocamdatå, ne dau cam 20 de euro la tonå. E prea pu¡in ¿i efective nu mai avem. Eu mulg 130 de vaci din 300. Nu mai cre¿tem efectivele pentru cå vaca este grea.”

De ce nu suntem competitivi cu produsele din Polonia Dorin Cojocaru, pre¿edintele APRIL, este un observator foarte atent ¿i critic pentru pia¡a laptelui ¿i pentru activitatea autoritå¡ilor din domeniu. “Prioritatea zero este Programul Na¡ional Strategic. Dacå nu se realizeazå mai repede, riscåm så pierdem 20 de miliarde de euro. Este o perioadå de reorganizare a institu¡iilor statului. 29 de asocia¡ii ¿i federa¡ii au organizat un consor¡iu în care så lucråm pentru Programul Na¡ional Strategic. Trebuie så generåm strategii pânå în 2027. Pia¡a e foarte volatilå ¿i în 2020 va fi ¿i mai oscilantå. De exemplu, pre¡ul untului: cu trei ani în urmå era 3,9 euro pe kilogram, a sårit la 7 euro ¿i a coborât iar sub 4 euro. Banul va deveni ¿i mai scump. Noul Program Na¡ional Strategic va urmåri eficien¡a pentru pia¡å. A¿ vrea ca guvernan¡ii så devinå manageri ca så ¿tie cum se gestioneazå banul public”, propune Dorin Cojocaru. Mituirea electoratului rural prin måsuri populiste a devenit o frânå pentru dezvoltarea agriculturii noastre. “Dacå politicienii vor så ¡inem în via¡å satul, haide¡i så facem program social prin Ministerul Muncii ca så-i ajutåm pe tineri. Anul 2020 va fi mai greu ca 2019. ¥ncercåm så aducem din

alte ¡åri lucråtori, dar noi nu avem nici bani pentru robotizare ¿i tehnologii noi.” Concuren¡a neloialå, cu produse contrafåcute din pia¡a comunitarå, pune în pericol interesele fermierilor ¿i ale procesatorilor no¿tri. “De ce nu suntem competitivi cu produsele din Polonia?, se întreabå Dorin Cojocaru. Noi facem un kilogram de telemea din 8-9 litri de lapte. Plåtim la Protan så distrugem zerul rezultat, care este proteinå purå. Polonezii fac un kilogram de telemea din 7-8 litri de lapte. Din zerul råmas fac unt pentru produsul finit, îl mai filtreazå o datå pânå la apå distilatå. Din 2010, eu tot spun cå nu avem centre de colectare a zerului. Nu ¿tim så facem zer praf, care este proteinå lacticå. Noi pierdem proteinå. Avem nevoie de politicieni cu mintea deschiså, care så creeaze stimulente pentru mediul de afaceri”. Pre¿edintele APRIL a avertizat în repetate rânduri cå autoritå¡ile statului nu fac controale pentru depistarea produselor contrafåcute. Brânzeturile folosite de HORECA nu au legåturå cu laptele, nu mai respectå nimeni vechile STAS-uri pentru produse ¿i nu se corecteazå nimic. “MADR s-a angajat så promoveze standardele produselor alimentare, dar ele apar¡in statului român, nu trebuie promovate. Trebuie så vedem ce zic procesatorii, speciali¿tii. Så stabilim ce este telemeaua, ca¿cavalul ¿i a¿a mai departe. Acum ¿i primåria då amenzi pentru nu ¿tiu ce produse, de¿i legea nu a fost notificatå la Bruxelles. Eu cer de 10 ani Observatorul laptelui ¿i nu primesc nimic de la Ministerul Agriculturii, unde mi s-a dat interdic¡ie så mai intru pe timpul lui Petre Daea. ¥n fiecare mar¡i, må duc la Parlament, parcå fac parte din Comisia pentru agriculturå. Trebuie dezvoltate fermele industriale, pentru provocarea fåtårilor e¿alonate prin stimularea horProfitul agricol 2/2020

monalå a fåtårilor, inclusiv pentru capre pentru cå nu avem lapte constant ¿i pe timp de iarnå. De ce MADR a pus zåbrele în colaborarea cu fermierii?”

Slabe speran¡e pentru vaca noastrå de lapte Liviu Bålånici face o analizå durå a situa¡iei ¿i solicitå cre¿terea subven¡iilor pentru laptele livrat. “¥n Ungaria, subven¡ia este de 700 de euro pe vacå. Noi, dacå împart suma primitå la toate vacile, ajungem la 20% din aceastå sumå. S-au dat în 2018 aproximativ 300 de euro pentru 250 de vaci, subven¡ia pe cap de vitå o primim numai pentru 600 de capete. Din 2 milioane de vaci, numai 20% din efectivele de vaci primeau subven¡ii ¿i nu mai erau în grajduri. Dacå primeam noi banii pentru vacile reale din grajd, investeam în noi echipamente, nu mergeam la cârciumå sau în concediu. Noua lege se aplicå din 2018. La fel ¿i cantitatea de lapte. Anul de referin¡å a fost tot anul 2013. Cei care prezentau documente cå au predat laptele puteau så ia subven¡ii pe laptele fictiv, pe care l-au avut la cotå în 2013. Eu predam atunci 3 milioane de litri, acum dau aproape 10 milioane. Banii respectivi veneau în fermå ¿i erau investi¡i”. El a remarcat raportul nedrept între veniturile fermierului, ale procesatorului ¿i ale magazinelor. “În Occident, sunt organiza¡i în cooperative. ¥n Irlanda, fermierul aflå pre¡ul la lapte abia peste douå luni ¿i jumåtate, dupå ce proceseazå ¿i ei vând produsele la Profitul agricol 2/2020

pre¡ul pie¡ei. La sfâr¿itul anului, mai prime¿te ni¿te dividende din cooperativå. La fel se întâmplå ¿i în Italia, unde existå douå fabrici mari, care proceseazå parmezan. Dacå eu primesc 31 de eurocen¡i, italianul prime¿te 32 de eurocen¡i, dar la sfâr¿itul anului primesc dividende de 10 eurocen¡i pe fiecare litru de lapte. Este vorba de cooperative cu experien¡å îndelungatå de 40-50 de ani, cu pia¡å formatå în timp. Noi o luåm de la zero ¿i e foarte greu”, explicå Liviu Bålånici. ªi totu¿i, în mod paradoxal, unii fermieri mari sau mijlocii din România încå î¿i fac fabrici de lapte. “Multe fabrici cu capacitå¡i pânå la 30.000 de litri de lapte s-au închis. Fiecare are strategia lui de business, dar eu cred cå nu sunt foarte bine informa¡i sau sperå så meargå pe o anumitå ni¿å. Noi, deocamdatå, nu avem consumatori foarte bine informa¡i ¿i capitaliza¡i ca så facå diferen¡a între un produs natural ¿i un produs industrial. Eu am pus în fa¡å la Carrefour un automat de lapte, chiar lângå u¿å. Lapte proaspåt, cu igienå deosebitå. Vindeam numai 25 de litri pe zi. Am avut ¿apte automate în tot municipiul Ia¿i, le-am strâns pe toate pentru cå nu era economic. Consumatorul preferå så meargå la raft, så ia cutiu¡a cu un produs care ¡ine 30 de zile. Altfel, laptele meu trebuie så-l fiarbå. Consumatorul nu are o culturå alimentarå. I s-a oferit foarte mult timp altceva. A avut aceastå culturå ¿i a pierdut-o. Trebuie reconstruitå cu foarte mul¡i bani în marketing ¿i cu multå råbdare”. Viorel PATRICHI

Se interzice på¿unatul pânå pe 24 aprilie Pre¿edintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru protec¡ia fondului cinegetic nr. 407/2006. Vânåtorii din Parlamentul României au stabilit, cu 252 de voturi “pentru”, 0 “contra” ¿i 9 ab¡ineri, cå på¿unatul este interzis în perioada 6 decembrie - 24 aprilie. Este permis på¿unatul în aceastå perioadå numai pe terenul propriu, pe terenul concesionat sau dacå fermierul are acordul scris din partea proprietarului de påmânt. Medicii veterinari mai primesc 10.000 de lei pe lunå În anul 2020, ANSVSA va putea oferi fiecårui medic veterinar o indemniza¡ie de 10.000 de lei pe lunå, se aratå în Legea 236/2019. Actul normativ mai prevede uniformizarea contractelor încheiate de ANSVSA cu medicii veterinari, reorganizarea competen¡elor teritoriale ale medicilor veterinari. Robert Chioveanu, pre¿edintele ANSVSA, a fåcut în acest sens demersuri la Ministerul Finan¡elor pentru ca legea så se aplice în acest an. Grupul våcarilor din România cere deschiderea târgurilor Grupul våcarilor din România a lansat o peti¡ie online prin care cere Guvernului redeschiderea târgurilor de animale, cu argumentul cå oboarelor sunt locuri de socializare, foarte iubite de muntenii gospodari izola¡i. Doar multe comune ¿i ora¿e poartå nume de târguri, cum ar fi Târgu Mure¿, Târgu Jiu. Pesta porcinå africanå se men¡ine în 36 de jude¡e Conform ANSVSA, pesta porcinå africanå evolueazå în continuare în 25 de jude¡e la porcii domestici, iar în alte 11 jude¡e, a fost depistatå numai la mistre¡i. Au fost uci¿i 545.022 de porci domestici ¿i 2.473 de mistre¡i. S-au confirmat 2.282 de focare. Pânå pe 6 ianuarie, au fost despågubi¡i 14.800 de crescåtori cu suma de 403.373.620 de lei. 37

Cre¿terea animalelor

Se taie sau nu subven]iile pentru vaci? ªase asocia¡ii de fermieri, care de¡in cår¡ile de raså pentru ameliorarea vacilor, au convenit ¿i au solicitat o întâlnire tehnicå de lucru cu ministrul Agriculturii pe data de 9 decembrie. La reuniune au venit înså ¿i asocia¡ii care nu de¡in cår¡i de raså.

n¡elegând cå subven¡iile pentru cre¿terea vacilor se vor reduce sau chiar se vor tåia, 5 din cele 6 asocia¡ii au påråsit sala. “S-a anun¡at cå ni se taie cu totul subven¡iile, nu doar se reduc”, spune Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne. “S-a luat decizia politicå så nu se mai acorde sprijinul cuplat în forma actualå, cå se va da pe produc¡ia de carne ¿i lapte. Ulterior, într-un comunicat oficial, pentru a dezmin¡i ce am spus eu, MADR anun¡a cå se va acorda ajutor pentru produc¡ia de lapte ¿i carne. Pe carne înseamnå sprijin pe carcaså, iar nu pe animalul în viu. Dar aici este problema. De exemplu, o fermå de 100 de vaci pentru carne, raså purå, îndepline¿te condi¡iile pentru registrul genealogic, sec¡iunea principalå. Ea vinde pråsilå, iar nu carcase. Ferma ob¡ine 80 de vi¡ei pe an. 40 de vi¡ele pleacå la alte ferme sau råmân pentru înlocuire. To¡i cei 40 de masculi vor fi testa¡i. 20 de tåura¿i vor fi folosi¡i pentru reproduc¡ie în alte ferme, iar ceilal¡i 20 vor merge la îngrå¿are în altå fermå de îngrå¿are. Deci aceastå fermå de elitå va tåia doar animale de reformå ¿i sacrificårile de necesitate. Dacå se va da subven¡ie doar pe carcaså, aceastå fermå nu va mai lua nimic. 38

Noi nu am mai aflat cine a venit cu ideea. Nu ne-am certat, erau în salå 100 de oameni, în loc så fie numai societå¡ile de ameliorare. Comunicatul MADR a confirmat ce am spus eu ¿i pericolul råmâne iminent. Corect ar fi så existe douå scheme separate: una pentru fermele de reproduc¡ie, care så primeascå o subven¡ie pu¡in mai mare pentru geneticå superioarå, alta pentru produc¡ia de carne în scopuri comerciale”.

Claudiu Davi¡oiu, pre¿edintele Asocia¡iei Holstein Ro, a venit înso¡it de Nicu¿or ªerban ¿i de Mihai Afiliu la întâlnirea cu ministrul Adrian Oros. “Întâi au zis cå vor reduce subven¡iile, dupå care au anun¡at cå nu le vor reduce. Înså nu depinde de guvernan¡ii no¿tri acest lucru. Am discutat despre sprijinul cuplat ¿i unii au în¡eles cå se reduc subven¡iile. Eu nu am în¡eles a¿a. Guvernul poate så ne ajute ¿i pe alte cåi dacå vrea så nu mai importåm lapte, carne, ceapå, fåinå...” Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simmental (ACVBR), nu a în¡eles cå se vor tåia sau cå se vor reduce subven¡iile. “Dimpotrivå, se va regândi modul de acordare, astfel încât fermierii så fie

motiva¡i så creascå animale, så fie motiva¡i så investeascå în geneticå ¿i în ameliorare ¿i, sigur, så fie cuantificatå munca lor în produc¡ii de carne sau de lapte. Nu ne-am supårat, s-a convenit ca performan¡ele ameliorårii så le discutåm într-o ¿edin¡å tehnicå, la care så participe numai societå¡ile de ameliorare, care ¿tiu despre ce vorbesc, care de¡in registrele genealogice. Discu¡ia a fost amânatå, dar va avea loc. Conducerea MADR anun¡å cå programele convenite deja se vor continua, dar vor fi mult îmbunåtå¡ite. A fost doar o neîn¡elegere privind persoanele care trebuiau så participe la aceastå ¿edin¡å”.

Nagy Péter Tamás, vicepre¿edintele Asocia¡iei Aberdeen Angus, a fost înso¡it de directorul executiv Ioan Gociman. “Noi am fåcut o solicitare pentru discu¡ii tehnice ¿i nu mai aveam nici locuri pe scaune. Poate cå Emil Dumitru s-a pripit când a anun¡at decizia. Trebuiau gåsite solu¡ii viabile pentru tot sectorul. Noi suntem deschi¿i la orice discu¡ie ¿i dorim bunåstarea fermierilor în func¡ie de performan¡å. Am cerut o nouå consultare tehnicå pentru a vedea care va fi viitorul crescåtorilor no¿tri în urmåtorii 9 ani”. O mare supårare a fost cå la aceastå reuniune a participat ¿i Claudiu Frânc, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România, unde se regåsesc numeroase efective de taurine, dar care nu a primit nicio carte de raså. Prin urmare, încå de la prima întâlnire cu fermierii, reprezentan¡ii MADR au anun¡at cå “s-a luat decizia”, fårå så cunoascå în prealabil sau så se ia în considerare opinia crescåtorilor. Aceastå caren¡å de comunicare va duce la organizarea unei noi consultåri cu asocia¡iile care de¡in cår¡ile de raså. Viorel PATRICHI Profitul agricol 2/2020

NHR Agropartners: Discount la piese de schimb NHR Agropartners oferå facilitå¡i celor care vor så-¿i pregåteascå utilajele agricole pentru noul sezon ¿i anun¡å un discount de 25% atât la comenzile de piese de schimb originale, cât ¿i pentru montajul acestora. Livrarea este gratuitå, iar utilajele participante la campanie sunt: tractoare, combine ¿i încårcåtoare cu bra¡ telescopic. Oferta este valabilå pentru comenzile primite pânå la 28 februarie. IPSO Agriculturå: Repara¡ii în atelierele oficiale IPSO Agriculturå anun¡å cå fermierii care î¿i planificå repararea încårcåtoarelor telescopice Manitou în atelierele din cadrul filialelor companiei beneficiazå de un discount special de 20% pentru piesele de schimb necesare pentru repara¡ie. Oferta este valabilå pânå la data de 31 martie, iar fermierii care doresc detalii suplimentare pot lua legåtura cu reprezentantul zonal IPSO Agriculturå. Claas: Stabilitate financiarå Constructorul german Claas a înregistrat în 2019 o u¿oarå cre¿tere a vânzårilor, 3,898 miliarde de euro, fa¡å de 3,889 miliarde de euro în 2018. Rezultatele stabile vin în condi¡iile în care compania a investit în digitalizare 244 de milioane de euro în 2019, fa¡å de 233 de milioane de euro în 2018, plus alte 125 milioane de euro (113 milioane în 2018) în dezvoltarea fabricilor, proprietå¡ilor ¿i echipamentelor sale.

Xerion Trac TS, nava amiral Constructorul german Claas a lansat o versiune a tractorului Xerion cu 4 ¿enile. Botezat Trac TS, este disponibil în douå variante, 4500 ¿i 5000, propulsat de motoare Mercedes de 490 CP ¿i 530 CP. Sistemul de ¿enile este furnizat de producåtorul olandez Zuidberg ¿i are o lå¡ime de 762 mm. Dacå ar fi så îl comparåm cu un Xerion cu anvelope simple, modelul Trac TS are o suprafa¡å de contact cu solul mai mare cu 25%. ªenilele sunt concepute pentru a asigura o for¡å ridicatå de trac¡iune ¿i a minimiza presiunea asupra solului. Sunt echipate cu un sistem de suspensie pendular, se adapteazå în mod optim la teren ¿i asigurå un nivel înalt de confort al operatorului în combina¡ie cu suspensia cabinei. Xerion Trac TS are o greutate brutå de 23,5 tone. Este un detaliu important, deoarece greutatea totalå admiså pe

¿osea este de maximum 30 tone. Toate versiunile Xerion au o lå¡ime exterioarå sub 3 metri, tot pentru a putea rula pe ¿osele fårå probleme. ¥n ciuda impresiei, nu este un tractor articulat, ci are un ¿asiu fix. Sistemul de direc¡ie este unul inovativ care permite virajul fie doar cu puntea fa¡å, fie împreunå cu puntea spate. În echiparea standard, dupå ce unghiul de virare pe puntea spate depå¿e¿te 50 de grade se activeazå automat ¿i sistemul de direc¡ie pe puntea spate, astfel cå tractorul vireazå cu ambele pun¡i. Pe de altå parte, operatorul are posibilitatea så selecteze când dore¿te virarea ¿i pe puntea spate. Un alt atu al Xerion Trac TS este împår¡irea optimå a greutå¡ii, respectiv 50% pe puntea fa¡å ¿i 50% pe puntea spate, fapt ce maximizeazå trac¡iunea ¿i optimizeazå consumul de carburant. “La o greutate brutå de 23,5 tone, se poate adåuga un balast de pânå la 2,5 tone ¿i un implement purtat de maximum 4 tone, pentru a se încadra în greutatea limitå admiså de 30 tone”, explicå George Måndi¡å, product manager tractoare la Claas Regional Center

Poettinger: O nouå cositoare Novacat Cross Flow Gama de cositoare Novacat Cross Flow include modelele Novacat A10 ¿i 352, cositori cu lå¡ime de lucru de 3,5 m, iar Poettinger a introdus recent Novacat 302. Are o lå¡ime de lucru de 3 m, iar prin tehnologia Cross Flow, melcul interior adunå materialul în brazdå fårå så mai fie nevoie de tambur de condi¡ionare. În plus, cerin¡e de putere de la tractor mai mici faciliteazå economia de carburant. 40

Profitul agricol 2/2020

a flotei de tractoare Claas South East Europe. Tot pentru o distribuire optimå a greutå¡ii a fost gânditå amplasarea transmisiei CMatic sub cabinå, pe partea de mijloc spre spate, iar în aceea¿i zonå se aflå rezervorul de motorinå de 740 litri, cel suplimentar, de 190 litri, ¿i rezervorul de AdBlue, de 80 litri. ¥n cabinå, este echipat cu terminalul cu ecran tactil Cebis, care afi¿eazå în timp real to¡i parametrii utilajului. Sistemul de post-tratare a gazelor de e¿apament include catalizator de oxidare diesel (DOC), filtru de particule diesel (DPF) ¿i sistemul de reducere cataliticå selectivå (SCR). Sistemul a fost încadrat optim în conturul tractorului, ca så nu obstruc¡ioneze în niciun fel câmpul vizual al operatorului. Unul dintre atuurile Xerion Trac TS fa¡å de alte mårci similare de pe pia¡å îl

reprezintå suprafa¡a mare de contact cu solul, spune George Måndi¡å. Sunt câte 1,18 mp pentru fiecare ¿enilå în parte, fapt ce duce la sporirea trac¡iunii indiferent de tipul de teren, concomitent cu re-

ducerea în foarte mare måsurå a tasårii. Un alt atu este sistemul de direc¡ie, confortabil ¿i eficient, dar ¿i pre¡ul pe platforma de achizi¡ie AFIR. Arpad DOBRE

Xerion 4200 înlocuie[te modelul 4000 ¥n oferta de tractoare Claas, noul model Xerion 4200 înlocuie¿te “mai vechiul” Xerion 4000. Este echipat tot cu motor Mercedes, în 6 cilindri, care dezvoltå maximum 462 CP ¿i respectå cerin¡ele normei de poluare Stage V. Prima modificare importantå, la acest model tura¡ia la ralanti scade de la 800 rpm la 730 rpm, ceea ce permite reducerea consumului de carburant de la 6,6 l/h la 4,71 l/h. “În aceste condi¡ii, se pot înregistra economii de 1.000 litri în 4 ani, la o utilizare de 1.000 de ore pe an, din care 20% la o tura¡ie la ralanti”, face calculul George Måndi¡å, product manager tractoare la Claas România. Xerion 4200 are, fa¡å de Xerion 4000, o rezervå de putere de pânå la 30 CP, care poate fi utilizatå la ac¡ionarea echipamentelor auxiliare, de exemplu, la împrå¿tierea îngrå¿åmintelor. “La acestea mai trebuie så adåugåm Profitul agricol 2/2020

cå la acest model mentenan¡a recomandatå este la 1.000 de ore de func¡ionare, fa¡å de 500 de ore la modelul vechi, la fel ¿i în cazul schimbårii uleiului de motor ¿i al filtrelor, fapt ce reduce timpii de sta¡ionare ¿i costurile de mentenan¡å.” Un alt avantaj al Xerion 4200 este sistemul versatil de direc¡ie. Acesta poate fi ac¡ionat pe toate cele 4 ro¡i, mod în care axul spate schimbå direc¡ia simultan cu cel din fa¡å, avantajul fiind o manevrabilitate mai bunå, inclusiv în opera¡iuni de prelucrare a solului ¿i la semånat. Alte moduri de direc¡ie vizeazå cunoscutul mers în pas de crab implementat de Claas. “Existå pasul par¡ial de crab, în care ro¡ile din spate se deplaseazå pe urme paralele cu cele ale ro¡ilor din fa¡å, precum ¿i pasul total de crab, unde, pe

lângå deplasarea paralelå, direc¡ia poate fi ac¡ionatå pe toate cele 4 ro¡i, precum ¿i prin intermediul sistemului CMotion. Pe lângå aceste argumente, mai existå unul pentru care fermierii pot opta pentru Xerion 4200: pre¡ul. Pe platforma AFIR, acesta este cu pânå la 115.000 de euro mai mic fa¡å de al altora de puteri asemånåtoare.”

MAªINI AGRICOLE Melania Ungureanu, director general Titan Machinery România

“Deschidem noi filiale [i angaj\m” elania Ungureanu a preluat conducerea Titan Machinery România anul trecut, când Manfred Spendier a fost numit director regional pentru România ¿i Ucraina. Ea lucreazå în companie încå de la înfiin¡are, din 2011. Pentru 2020 ¿i-a propus deschiderea a trei noi filiale, angajarea a ¿i mai mul¡i tehnicieni ¿i speciali¿ti, ¿i o mai bunå orientare spre digitalizare. Melania Ungureanu a absolvit facultatea de comer¡-marketing la ASE în 1996, dar cea mai mare parte a experien¡ei sale profesionale este legatå de domeniul agricol. “În primii ani am lucrat la o mare companie care organiza la acea vreme singurul târg pentru companii de inputuri. Apoi, din 1999 am lucrat direct cu CNH Industrial ¿i cu dealeri ai acestui producåtor, oferind consultan¡å financiarå clien¡ilor. În 2007 m-am alåturat echipei Agroexpert Capital, care a devenit în 2011 dealer Case IH.” Melania Ungureanu î¿i aminte¿te cå la înfiin¡are Titan Machinery România avea sub 30 angaja¡i ¿i doar douå filiale, la Bucure¿ti ¿i la Timi¿oara. Acum sunt peste 250 de angaja¡i ¿i 12 filiale: Constan¡a, Tulcea, Bråila, Slobozia, Roman, Boto¿ani, Cluj, Oradea, Timi¿oara, Craiova, Alexandria ¿i Bucure¿ti, unde se aflå ¿i sediul central. “Avem peste 80 de echipe mobile, cu ma¿ini dotate complet pentru interven¡ii u¿oare. Echipa de service ¿i piese de schimb e formatå din peste 150 de tehnicieni, personal pentru rela¡ii cu clien¡ii ¿i la depozitele de piese de schimb. În echipa de vânzåri sunt peste 40 de agen¡i, iar cealaltå parte a personalului lucreazå în departamente administrative ¿i de suport.”

Ca ¿i alte companii, ¿i Titan se confruntå cu criza de personal. Noul director a identificat câteva solu¡ii: “Suntem 42

parte a proiectului APIMAR privind învå¡åmântul dual, respectiv clasele de mecanici agricoli de la colegiul Viaceslav Harnaj. Sus¡inem 3 elevi în anul I ¿i al¡i 3 în anul II, la care se adaugå 5 elevi care vor absolvi anul III ¿i pe care îi vom

dul Case IH e recunoscut în special pentru tractoarele de peste 250 CP, în 2019 am înregistrat o cre¿tere semnificativå la vânzårile de tractoare de la 55 CP la 250 CP. Astfel, am atins o cotå de pia¡å de aproximativ 15%. Ne adap-

angaja. O altå surså de for¡å de muncå specializatå o reprezintå studen¡ii de la Politehnicå ¿i de la USAMV, care vin ¿i fac practicå în timpul verii la filialele noastre. Dupå absolvire, o parte dintre ace¿tia se angajeazå la noi.” ¥n 2019 au format ¿i o echipå de agen¡i juniori de vânzåri. “Avem vânzåtorii seniori, care au experien¡å ¿i îi ghideazå pe juniorii cu care merg în teritoriu pentru opera¡iuni de vânzare. Cei care confirmå ¿i se adapteazå cerin¡elor firmei vor råmâne membri ai echipei. Organizåm permanent traininguri pentru tehnicieni ¿i pentru agen¡ii de vânzåri, ¿i pentru cei de la piese de schimb. ¥n 2019 am avut peste 140 de sesiuni de pregåtire profesionalå ¿i teståri. Angaja¡ii au obiective profesionale clare ¿i care, odatå îndeplinite, le asigurå venituri foarte bune.” Melania Ungureanu apreciazå 2019 ca pe un an în care pia¡a de ma¿ini ¿i utilaje a scåzut cu aproximativ 5% fa¡å de 2018, din cauza secetei. “Cu toate acestea, noi am majorat vânzårile la tractoare. Chiar dacå bran-

tåm cererii ¿i oferim fermierilor solu¡ii complete, de la combine la tractoare ¿i toatå gama de implemente, precum ¿i produse performante: solu¡ii de management al flotei (FarmIS), echipamente pentru agricultura de precizie (RTK + ) ¿i managementul inteligent al culturilor. Totodatå, oferim ¿i solu¡ii de finan¡are avantajoase pentru fermieri.” În acest an, Titan Machinery România are în plan deschiderea a cel pu¡in trei filiale noi. “Distribuim atât utilaje agricole, cât ¿i de construc¡ii, astfel cå ne avantajeazå loca¡iile din apropierea ora¿elor. Avem în vedere extinderea în zona Bra¿ovului, centrul Moldovei ¿i zona de nord-vest a României. Ne vom axa în principal pe lårgirea serviciilor de post-vânzare, pe lângå celelalte activitå¡i. Ne vom måri echipele, vom continua proiectele actuale ¿i vom demara altele noi. Cåutåm astfel så fim aproape de fermieri ¿i så investim permanent în pregåtirea profesionalå a colegilor no¿tri.” Arpad DOBRE Profitul agricol 2/2020

Agricultura digitalå

Deutz-Fahr> conectat cu Agricultura 4.0 Un nou set de func¡ii ¿i servicii digitale este oferit, de la începutul anului, de grupul Deutz-Fahr. Botezat Connected Farming Systems, include func¡iile SDF Fleet Management ¿i SDF Data Management, dar ¿i alte servicii digitale utile.

smartphone; - Modulul Telematic de Comunicare (CTM), cu o cartelå e-SIM integratå pentru a avea conexiune instantanee ¿i continuå la internet. Conectivitatea permite monitorizarea datelor de telemetrie ¿i transferul altor informa¡ii importante, de exemplu, date privind activitatea de la iMonitorul utilajului pe telefon ¿i PC. Astfel, Deutz-Fahr propune douå eutz-Fahr construie¿te un con- tipuri de servicii digitale: cept, Agricultura 4.0, în fapt o a) SDF Fleet Management Lite gamå largå de servicii ¿i com- solu¡ie mobilå. Aceasta oferå un nivel de ponente digitale interconectate care per- intrare pentru transmiterea datelor de la mit clien¡ilor så aibå control deplin asupra utilaj cåtre un dispozitiv mobil în cel mai datelor. simplu mod posibil. BTM (Modulul TelemNoua ofertå cuprinde trei sec¡iuni: ex- atic de Bazå) transmite datele de telemeploatarea tractorului sau combinei, co- trie cåtre smartphone prin Bluetooth. Inmunicarea de la ¿i spre echipament, forma¡iile precum consumul de colectarea, gestionarea ¿i evaluarea da- combustibil, utilizarea ¿i productivitatea telor care pot fi gestionate direct de la uti- pot fi vizualizate comod printr-o aplica¡ie. laje, prin intermediul software-ului deb) SDF Fleet Management - monidicat pentru computer sau al aplica¡iei torizare avansatå a flotei. pentru telefon ¿i tabletå, MyDeutz-Fahr. Aceasta oferå toate datele importante ale utilajelor, în orice moment. Harta aratå pozi¡ia ¿i statusul fiecårui utilaje (în func¡iune, oprit etc.) ¿i gesSDF Fleet Management SDF Connected Farming Systems tioneazå fårå probleme flote întregi în oferå douå module pentru aceasta, care timp real. Existå inclusiv un istoric al pot fi instalate pentru a se potrivi cerin- loca¡iei, care oferå alte informa¡ii utile. ¡elor fermierului: Se pot vizualiza toate datele privind - Modulul Telematic de Bazå (BTM), performan¡a utilajului, începând cu concare permite conexiunea Bluetooth la sumul de combustibil, orele de func¡io-

nare, gradul de utilizare a motorului sau mesajele de avertizare transmise. La cerere, pot fi configurate a¿a-numitele “garduri” virtuale. Asta înseamnå cå, dacå un utilaj påråse¿te zona desemnatå, proprietarul va primi un mesaj de avertizare.

SDF Data Management Existå ¿i solu¡ii personalizate de gestionare a datelor, în func¡ie de nevoile fiecårei ferme. Lucrul cu formatele standard de fi¿iere este important. Un mare avantaj îl reprezintå schimbul de date de la utilaj pe smartphone sau PC. De exemplu, se pot transfera foarte u¿or ¿i în siguran¡å date de referin¡å, sarcini de lucru, hår¡i cu aplica¡ii, linii de urmårire ¿i limitele câmpurilor. SDF Connected Farming Systems func¡ioneazå cu formate de fi¿iere deschise ¿i standardizate, respectiv ISOXML, compatibilitate cu al¡i producåtori de utilaje agricole. Acest lucru asigurå transferuri între diferite surse de date (utilaj, echipamente, sta¡ie meteorologicå, senzori de câmp) ¿i aplica¡ii de birou. SDF Data Management este proiectat ¿i certificat de Agrirouter, o platformå comunå a mai multor producåtori de tractoare ¿i echipamente agricole. Arpad DOBRE Profitul agricol 2/2020

AGRICULTURA DIGITALÅ

Noul Trimble GFX-350>

schimb\ modul în care lucrezi! La finalul anului trecut, Trimble a lansat un model nou de monitor, care este varianta de bazå din familia de monitoare cu Android. Este varianta optimå pentru cei care vor så facå primii pa¿i în agricultura de precizie sau au nevoie de un monitor de ghidare cu func¡ii mai simple, la un pre¡ accesibil. Continuând tradi¡ia sistemelor de ghidare bazate pe Android, acest monitor este o variantå mai accesibilå pentru a introduce tehnologiile avansate ale agriculturii de precizie precum: ghidare asistatå ¿i controlul automat al aplicårii. Noul monitor de 17,8 cm este u¿or de utilizat ¿i intuitiv, putând fi folosit pentru a controla majoritatea lucrårilor din câmp cu doar câteva apåsåri pe ecran. Monitorul de ghidare este compatibil atât cu antena NAV-500, dar ¿i cu varianta mai

Profitul agricol 2/2020

avansatå a acestei antene NAV-900, ¿i astfel poate atinge o gamå largå de niveluri de precizie în func¡ie de nevoile utilizatorilor. Poate fi folosit pentru toate lucrårile din fermå precum: semånat, erbicidat, recoltat etc. Sistemul lucreazå cu aplica¡ia Precision-IQ, fiind u¿or de folosit în teren, dar ¿i de configurat. Odatå ce s-au setat ini¡ial utilajele, terenurile ¿i materialele, acestea sunt salvate ¿i reuti-

lizate cu o simplå apåsare. Cea mai importantå facilitate a noului monitor este compatibilitatea ISOBUS, putându-se conecta foarte u¿or cu toate utilajele compatibile ISO transformând monitorul într-un dispozitiv universal de comandå, dar ¿i economisind spa¡iul din interiorul cabinei tale. Monitorul are integrate ¿i func¡ionalitå¡i WIFI ¿i Bluetooth, oferind inclusiv posibilitatea de a sincroniza monitorul cu alte dispozitive din fermå cu ajutorul solu¡iei Trimble Connected Farm. Astfel, rapoartele din fermå devin mult mai u¿or de urmårit ¿i arhivat. Trimble GFX-350 se alåturå monitoarelor Android deja existente, GFX-750 ¿i TMX - 2020, folosind aceea¿i interfa¡å, pentru a face mult mai u¿oarå trecerea de la o categorie la alta, odatå cu cre¿terea nevoilor de utilizare a agriculturii de precizie în fermå. Pentru mai multe detalii despre acest monitor pute¡i contacta echipa Vantage România.

Epidemie de gripå aviarå ¿i în Slovacia ¿i Ungaria Autoritå¡ile din Slovacia ¿i Ungaria au raportat descoperirea unor focare de gripå aviarå din tulpina foarte agresivå H5N8. Virusul a infectat gåini de curte în vestul Slovaciei. ¥n Ungaria este afectatå o fermå de curcani care are peste 52000 de påsåri. Conform Organiza¡iei Mondiale pentru Sånåtatea Animalelor (OIE), påsårile infectate au fost sacrificate ¿i au fost impuse zone de carantinå. Limagrain lanseazå proteine din plante Cooperativa agricolå francezå Limagrain a anun¡at cå va lansa o serie de produse care con¡in proteine de origine vegetalå, pentru a oferi alternative la carne. Pentru început, compania a alocat o mie de hectare unde va cultiva fasole, mazåre sau nåut. Doi bucåtari renumi¡i vor elabora noi alimente bazate pe plante cu un con¡inut ridicat de proteine. Grupul francez a avut în ultimul an fiscal vânzåri totale de 1,9 miliarde de euro. A murit cea mai cunoscutå tractoristå din China Prima femeie care a condus un tractor în China, în 1948, a murit la vârsta de 90 de ani. Povestea ei a apårut în ziare, inspirând multe alte femei så încerce meserii rezervate în mod tradi¡ional bårba¡ilor. A fost reprezentatå în timp ce conducea un tractor pe bancnota de un yuan. A fost consideratå un simbol la nivel na¡ional. Minerva - ofertå de ac¡iuni Procesatorul brazilian de carne de vitå Minerva a notificat autoritå¡ile bursiere cå vrea så ob¡inå pânå la 1.36 miliarde de reali (327 milioane dolari) din vânzarea unor ac¡iuni existente ¿i emiterea unora noi. Compania vrea så ofere 15 milioane de titluri controlate de ac¡ionarul principal VDQ Holding, plus alte 80 de milioane de ac¡iuni noi. Reac¡ia pie¡elor a fost ini¡ial una negativå, înså ulterior pre¡ul ac¡iunilor pe burså a crescut. 46

Informa¡ii externe Tratatul comercial dintre China [i SUA Statele Unite ¿i China au semnat prima parte a unui tratat comercial. Tratatul urmeazå så punå capåt unui conflict comercial care a afectat întreaga economie mondialå în ultimii ani. Agricultura are un rol foarte important în noul tratat. Pre¿edintele Donald Trump l-a prezentat ca pe o mare victorie pentru fermierii americani. Dar majoritatea anali¿tilor råmân sceptici. Statul asiatic s-a angajat så achizi¡ioneze produse agricole în valoare de cel pu¡in 12.5 miliarde de dolari în 2020 ¿i 19.5 miliarde de dolari în 2021, peste totalul de 24 miliarde de dolari înregistrat în anul 2017. Vicepremierul chinez Liu He a declarat înså cå aceste cifre depind de “condi¡iile de pia¡å” ¿i de

nevoile consumatorilor. El i-a asigurat ceilal¡i parteneri ai Chinei cå tratatul nu va influen¡a în nici un fel rela¡iile comerciale bilaterale. “Nu våd nici o schimbare majorå pentru noi în urma acestei în¡elegeri, existå acum o pia¡å globalå”, a declarat Charlie Zanker, un cultivator de porumb ¿i soia din statul Iowa. Tratatul nu a eliminat tarifele impuse de China alimentelor americane, de¿i Trump a explicat cå acestea vor fi retrase în a doua fazå a în¡elegerii. Carnea de porc americanå este supuså în continuare unor taxe vamale de 68%, chiar dacå pia¡a chinezå se confruntå cu un deficit important dupå epidemia de pestå care a decimat numårul de animale din fermele interne.

Marea Britanie lanseaz\ o nou\ politic\ agricol\ Parlamentul britanic va dezbate în aceastå såptåmânå o nouå lege agricolå care introduce noi reguli pentru fermieri dupå ie¿irea din UE. Anglia respectå acum reglementårile Politicii Agricole Comune, care include subven¡ii generoase, înså va påråsi blocul comunitar la finalul acestei luni. Va exista o perioadå de tranzi¡ie de ¿apte ani, pentru a le permite fermierilor så se adapteze. Pentru unii dintre ei, banii primi¡i de la Bruxelles reprezentau chiar ¿i 70% din venitul total, iar subven¡iile europene au depå¿it în ultimii ani suma de 3 miliarde de lire sterline. Noile reguli de finan¡are sunt legate de respectarea unor standarde legate de protec¡ia mediului, înså existå ¿i subven¡ii clasice, care depind de suprafa¡a cultivatå.

Bunåstarea animalelor de la ferme este un alt aspect important în noile programe guvernamentale. “Aceasta este una dintre cele mai importante reforme de mediu din ultimii ani, care îi recompenseazå pe fermieri pentru efortul lor de protec¡ie a cadrului natural. Ne va ajuta så realizåm obiective foarte importante în domeniul schimbårilor climatice ¿i så salvåm natura ¿i biodiversitatea”, a declarat Theresa Villiers, ministru al agriculturii. Legea ar putea fi implementatå diferit în Sco¡ia, care nu ¿i-a dorit ie¿irea din Uniunea Euuropeanå. La fel ¿i în ºara Galilor, acolo unde administra¡iile locale controleazå modul în care sunt cheltui¡i banii din agriculturå. paginå realizatå de Drago¿ BÅLDESCU Profitul agricol 2/2020

Legisla¡ie ¿i gestiune Modific\ri la Legea vân\torii Au fost promulgate modificårile la Legea vânåtorii ¿i a protec¡iei fondului cinegetic. Legea modificå no¡iunile de “vânåtoare” ¿i “vânåtor”. Alte modificåri se referå la despågubirile acordate pentru pagubele produse de animalele sålbatice, daune morale pentru persoanele fizice în caz de råniri sau deces, precum ¿i exceptarea de la incriminarea ca infrac¡iune în cazul vânåtorii

de urgen¡å pentru prevenirea pagubelor sau pentru combaterea pestei porcine. Astfel, vânåtoarea este ac¡iunea de pândire, cåutare, stârnire, urmårire, håituire sau orice altå activitate având ca scop capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevåzute în anexele legii, printre care mistre¡ii ¿i ur¿ii. Nu constituie ac¡iune de vânåtoare capturarea autorizatå a animalelor în scop ¿tiin¡ific, urmatå de eliberarea acestora, precum ¿i imobilizarea animalelor care amenin¡å via¡a ori integritatea persoanelor sau bunurilor. Vânåtorul este definit ca persoanå fizicå, membrå a unei organiza¡ii vânåtore¿ti, posesoare a unui permis de vânåtoare, care îngrije¿te ¿i extrage fauna cinegeticå în condi¡iile legii.

Depunerea cererilor de plat\ pentru M\sura 14 – bun\starea animalelor APIA informeazå printr-un comunicat cå în perioada 15 ianuarie - 15 februarie organizeazå o sesiune de depunere a cererilor de platå pentru Måsura 14 – „Bunåstarea animalelor” din cadrul PNDR 2020, pachetul a) Plå¡i în favoarea bunåstårii porcinelor ¿i pachetul b) Plå¡i în favoarea bunåstårii påsårilor. Sprijinul pentru bunåstarea animalelor are forma unei plå¡i anuale fixe pe unitate vitå mare (UVM) i reprezintå o plata compensatorie pentru pierderile de venit ¿i costurile suplimentare suportate de fermieri. Pentru mai multe informa¡ii referitoare la accesarea acestei Måsuri pute¡i consulta Ghidul solicitantului, pe siteul APIA http://www.apia.org.ro. Ghidul pune la dispozi¡ia celor inProfitul agricol 2/2020

teresa¡i informa¡ii privind: condi¡iile pe care trebuie så le îndeplineascå beneficiarii în vederea ob¡inerii plå¡ilor; completarea ¿i depunerea cererii de platå, fluxul documentelor utilizate ¿i termenele ce trebuie respectate de solicitan¡i pentru ob¡inerea plå¡ilor; angajamentele asumate pe care trebuie så le respecte solicitan¡ii în vederea accesårii subpachetelor; respectarea prevederilor legale în vederea asigurårii unei abordåri exacte ¿i unitare a problemelor legate de completarea ¿i depunerea cererilor, respectarea obliga¡iilor ¿i angajamentelor luate prin semnarea cererii ¿i a posibilelor sanc¡iuni ¿i reduceri pe care le suportå beneficiarii în cazul nerespectårii acestora.

Monitorul Oficial Legea nr. 13/2020 - pentru modificarea ¿i completarea unor articole din Legea vânåtorii ¿i a protec¡iei fondului cinegetic nr. 407/2006. Monitorul Oficial nr. 14/10 ian. Ordinul nr. 157/2020 - pentru completarea anexei nr. 2 la Ordinul pre¿edintelui Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar ¿i pentru siguran¡a alimentelor. Monitorul Oficial nr. 17/13 ian. Ordinul nr. 4/2020 - pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundarå de iriga¡ii apar¡inând domeniului privat al statului, aflatå în administrarea Agen¡iei Na¡ionale de Îmbunåtå¡iri Funciare, în proprietatea Organiza¡iei utilizatorilor de apå pentru iriga¡ii Dragalina IV din jude¡ul Cålåra¿i. Monitorul Oficial nr. 19/13 ian. Ordinul nr. 6/2020 - pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii ¿i dezvoltårii rurale nr. 45/2019 privind aprobarea modelelor cererilor de platå pentru Måsura 14 privind “Bunåstarea animalelor” din cadrul Programului Na¡ional de Dezvoltare Ruralå 2014-2020 - pachetul a) - Plå¡i în favoarea bunåstårii porcinelor ¿i pachetul b) - Plå¡i în favoarea bunåstårii påsårilor. Monitorul Oficial nr. 22/14 ian. Decizia nr. 6/2020 - pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 270/2014 privind numirea membrilor Consiliului de administra¡ie al Agen¡iei Na¡ionale de Cadastru ¿i Publicitate Imobiliarå. Monitorul Oficial nr. 19/13 ian. 47

Seniorii agriculturii Dinu Gavrilescu a r\mas PN}CD-ist [i acum, la 80 de ani Despre Dinu Gavrilescu, Mircea Ciumara spunea, prin anii ‘99, cå a fost cel mai reformist ministru. Profitul Agricol ¿i-l aminte¿te pentru franche¡ea cu care vorbea în interviuri. “A¡i figurat pe vreo listå la alegerile parlamentare?”, îl întreba George Ostroveanu în 1998. “Nu, dom’le, erau alte nume mai sonore ca al meu”. “ªi atunci cum a¡i ajuns ministru?” “Nici eu nu-mi dau seama care a fost mecanismul. Ciorbea m-a luat ca pe-o valizå, din garå.” inu Gavrilescu este omul providen¡ial din cariera mea. Când am terminat facultatea de ciberneticå din cadrul ASE Bucure¿ti, în 1992, la recomandarea unui fost coleg ¿i bun prieten, m-am angajat la Institutul de Economie Agrarå al Academiei Române, unde director adjunct era Dinu Gavrilescu. Nu am fost repartizatå la sectorul pe care îl coordona direct, dar l-am cunoscut în relativ scurt timp pentru cå venea în fiecare zi în biroul în care lucram, ca så discute cu ¿eful meu, celålalt director adjunct al Institutului, Radu Patachi. Dialogurile lor, doi oameni inteligen¡i, cultiva¡i ¿i plini de umor, erau o adevåratå desfåtare pentru mine, debutanta timoratå ¿i u¿or antisocialå care eram. Îi urmåream schimbând replici spumoase, ironizânduse, dar sfåtuindu-se cu mare seriozitate când venea vorba de proiectele Institutului. Må fascina cå vorbeau despre oameni ¿i locuri care sunau neverosimil de exotic pentru mine. Dl Gavrilescu îndeosebi, pentru cå era perioada aceea de mare deschidere în care România era invitatå cu generozitate så se alåture lumii civilizate - iar Domnia Sa începuse så meargå la conferin¡e interna¡ionale, så aducå proiecte ¿i så punå Institutul pe harta Europei în cercetarea economicå agricolå. La scurt timp, la recomadarea celor doi directori, am plecat pentru doi ani la un master în politici agricole la Chania, în Grecia, iar la întoarcere, cum salariul de la Institut nu-mi acoperea nici chiria, mi-

am cåutat de lucru, în urbea de provincie în care locuiau pårin¡ii mei, dar, în paralel, dând câteva interviuri, în Bucure¿ti. Ironia face så fi primit vreo patru oferte în acela¿i timp (era mare nevoie de oameni care ¿tiau så scrie în limbi stråine pe vremea aceea, daråmite så mai fi auzit ¿i câte ceva despre politica agricolå comunå!). Dl. Gavrilescu, pe care m-am dus spå¿itå så-l consult (cå de, urma så påråsesc Institutul), mi-a spus så las naivitå¡ile cu ascunsul dupå fusta mamei, cå må a¿teaptå o gråmadå de lucruri de fåcut la Bucure¿ti. A¿adar, am ales så må angajez la Banca Mondialå, în proiectul de pregåtire a programului pentru ajustarea structuralå a sectorului agricol, cunoscutul ASAL, ale cårui condi¡ionalitå¡i aveau så schimbe fa¡a agriculturii române¿ti îndreptând-o ireversibil spre Vest, pe coordonatele pie¡ei libere ¿i concuren¡ei. Pregåtirea împrumutului pentru ajustare structuralå a durat circa un an ¿i opt luni, perioadå în care, sub directa îndrumare a staffului de la Washington, am învå¡at imens ¿i am coordonat analiza politicilor de subven¡ionare a consumului de la acea datå din ¡ara noastrå, propunând inclusiv reforma acestora. Între timp, Emil Constantinescu ¿i Conven¡ia Democratå câ¿tigaserå alegerile ¿i aduceau un suflu de speran¡å într-o Românie buimacå, pe trupul cåreia rånile din perioada comunistå erau încå departe de a se vindeca.

La Ministerul Agriculturii ¿i Alimenta¡iei este numit în decembrie 1996 Dinu Gavrilescu, membru al PNºCD ¿i coleg, în cadrul Institutului Na¡ional de Cercetåri Economice al Academiei Române, cu Mircea Ciumara ¿i cu o întreagå pleiadå de cercetåtori deveni¡i peste noapte demnitari în Cabinetul României. Dupå o jumåtate de an de când preluase mandatul, chiar înainte de încheierea proiectului ASAL, fostul meu ¿ef må invitå într-o zi, telefonic, la minister. Discu¡ia aceea dintr-o zi de varå (era prin iunie cred) continuå så fie una dintre cele mai vii amintiri ale mele. În primul rând, când am på¿it pragul ministerului, am bågat de seamå cå atmosfera se schimbase: accesul era mult mai facil, fårå multe formalitå¡i. Apoi, salaria¡ii pe care îi vedeam pe coridoare nu mai mergeau speria¡i, aproape lipi¡i de pere¡i, påreau aproape zâmbitori ¿i am avut senza¡ia cå dispåruse atmosfera aceea kafkianå care må fåcea så detest orice vizitå la institu¡ia cu pricina atunci când trebuia så merg så cer date statistice pentru analizele mele de la Institut sau de la ASAL. Dl Gavrilescu, degajat ¿i zâmbitor, må invitå în biroul såu de ministru, transformat, ¿i acesta, radical dupå chipul ¿i asemånarea locatarului såu: luminos, mobilat modern ¿i minimalist, fårå ostenta¡ie, A absolvit Facultatea de Agriculturå a Institutului Agronomic “Nicolae Bålcescu” din Bucuresti (1964) ¿i Facultatea de Comert Exterior, ASE, Bucure¿ti (1976). Doctorat în economie (1996). Cercetåtor ¿tiin¡ific la Institutul de Economie Agrarå (din 1977).

Vorbe¿te scurt ¿i la obiect. Este modest ¿i are un pronun¡at sim¡ al umorului. A fost ministru în vremurile de început ale capitalismului agricol românesc. Nu se hotårâse så facå politicå. Simpatiza PNº-CD, dar s-a înscris târziu, în anul în care a devenit ministru. La acea vreme, ministerul ¿i institu¡iile din subordine aveau 50.000 de angaja¡i. Oameni pe care så se bazeze nu avea. În echipå, erau trei secretari Profitul agricol 2/2020

SENIORII AGRICULTURII dar cu grijå pentru fiecare detaliu (aveam så aflu cå una dintre primele sale måsuri fusese så renun¡e la mobila apåsåtoare ¿i greoaie ¿i la tablourile proletcultiste pe care le mo¿tenise de la predecesorii såi). Fårå multe introduceri, må întreabå scurt ce aveam de gând så fac în continuare. Îi råspund cå a¿ încerca så-mi prelungesc contractul cu Banca Mondialå, poate în alt proiect. Zice: “Nu vrei så vii aici så lucrezi cu mine?” Zic: “La minister??? Nu ¿tiu, nu m-am gândit niciodatå! Nu prea cred, nu må våd în administra¡ie!” Zice: “Uite ce e: eu am primit de la coali¡ie, prin algoritm, cå doar ¿tii cum se întâmplå lucrurile, trei adjunc¡i, secretari de stat. Problema e cå eu am nevoie ¿i de un secretar de mers, adicå de unul care så facå treabå. A¿a cå am vorbit deja cu primministrul (Victor Ciorbea, nota mea) ¿i iam spus cå vreau så înfiin¡ez o nouå func¡ie în minister: secretar general, a¿a cum au ei la guvern, adicå un fel de adjunct nepolitic, cel mai înalt func¡ionar public! L-am ¿i convins, hotårârea e în curs de semnare, or så facå func¡ia asta în toate ministerele. ªi m-am gândit la tine! Te ¿tiu, ai lucrat la ASAL, acum vine perioada în care vom avea de implementat programul, perioada în care vom avea din ce în ce mai mult de lucru cu Comisia Europenå, tu e¿ti omul de care am nevoie”.

ªi a¿a am devenit, la 29 de ani, primul secretar general dintr-un minister românesc de dupå Revolu¡ie! Lung prilej de vorbe ¿i de ipoteze. Subiect abordat ¿i în unele ziare la acea vreme: de ce au numit în cea mai importantå func¡ie de la Agriculturå o tânårå de 29 de ani, pânå nu demult o simplå func¡ionarå a Misiunii Båncii Mondiale la Bucure¿ti? Ba chiar apåruse zvonul cå a¿ fi fost nepoata seniorului PNºCD Ion Diaconescu (nu l-am cunoscut niciodatå, spre regretul meu). Dar, dincolo de asta, a fost, probabil, cea mai intenså perioadå din via¡a mea profesionalå, în care lucram cu frenezie 12-15 ore pe zi, în iluzia cå, “alåturi de cei 15.000 de speciali¿ti ai Conven¡ei” (sau, mai degrabå, alåturi de fo¿tii mei colegi de la Institut, pe care ¿eful meu ¿i cu mine îi implicam în mod constant în analizele de politici pe care le fåceam), voi contribui, modest, la modernizarea ¿i transformarea României, la deschiderea ei, la a¿ezarea performan¡ei ¿i eficien¡ei la baza edificiului! Procesul avea så fie, înså, mult mai lung ¿i mai dureros decât credeam, naiv, pe atunci. ªi aståzi, dupå mai mult de douå decenii, mai tråiesc spaima cå op¡iunea noastrå europeanå poate fi întoarså din drum!

de stat. Unul dintre ei se mira cå pre¡ul este fåcut de pia¡å, ¿i nu controlat de stat. A creat o func¡ie, cea de secretar general, ¿i a adus o fatå de numai 29 de ani, Cristina Cionga. Curå¡enia în minister a pornit-o cu propriul såu birou. A scos mobila grea, din lemn masiv ¿i a înlocuit-o cu mobilier simplu, minimalist. A scos tabloul “cu un ¡åran care måsura adâncimea la care ara tractorul - pictat de Rudolf Schweitzer-Cumpåna. Nu prea dådea pe la partid. Pre¡ul plåtit a fost postul de ministru. Nici måcar nu i s-a comunicat revocarea. A våzut ¿tirea la televizor. Pe pre¿edintele Emil Constantinescu credea cå nu-l cunoa¿te. Dar, la ceremonia de învestire a Guvernului, pre¿edintele i-a ¿optit: “Mi-a spus

mama cå îmi ascundeai jucåriile când eram mici”. (În copilårie, prin anii 40, mama må ducea la bunici ¿i acolo lam întâlnit pe viitorul pre¿edinte.”) “La prima ¿edin¡å a ministerului, aveam doar doi oameni din PNº-CD, To¡i ceilal¡i erau PDSR.” Tatål såu a fost un personaj de poveste. A fost arestat de trei ori. Prima datå, în 1947: a spus cå vin americanii. A plecat om de 120 de kilograme ¿i a venit de vreo 50. Apoi, a fost trimis la Canal. Acolo a creat grådinile de legume ale de¡inu¡ilor. Prin ‘70, a fost ¿ef la ferma fratelui ¿ahului din Iran. “Nu am avut o rela¡ie bunå cu tata, dar am învå¡at multe de la el. Era foarte bine pregåtit. To¡i îl respectau ¿i fåceau ce le spunea cå trebuie fåcut, chiar ¿i ofi¡erii Securitå¡ii de la Canal.”

Profitul agricol 2/2020

Cristina CIONGA Dupå mamå, are origini italiene. A fåcut ¿coala germanå, dar nu vorbe¿te aceastå limbå. Poate cå a uitat-o. ªtie bine englezå, francezå, italianå ¿i ruså. Dinu Gavrilescu venea la minister diminea¡a, pe la opt jumåtate, ¿i pleca seara. Dar nu lucra duminica, cum se învå¡ase lumea atunci. Odatå a fost chemat “de urgen¡å”, într-o duminicå diminea¡a. A venit de pe terenul de tenis, cu adida¿i, pantaloni sub¡iri bleu ¿i tricou polo alb. Vechii func¡ionari sau scandalizat: un ministru nu vine fårå hainå ¿i cravatå! A simpatizat mereu ¡åråni¿tii. A råmas loial unui partid, chiar dacå partidul nu mai existå. Simona DAVID 49

MICA PUBLICITATE DN AGRAR VINDE

ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro

Contact: 0785.242.845

Angajez pentru fermå de 500 ha în Cålåra¿i mecanizator pentru combinå ¿i tractor. Asigur cazare. Tel.: 0735.519.119 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP. Cadru din o¡el. Tel.: 0737.572.771 SC vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i: purtate 300-1.000 litri sau tractate 600 - 2.000 litri. Tel.: 0744.332.778 Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi. Jud. Tulcea. Tel.: 0741.026.110 Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan. Tel.: 0744.622.815 Vând separator unt, din inox, capacitate 20 L, furtun de scurgere pentru zer, plåcu¡e din inox. Harghita. Tel.: 0724.070.475

Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc, cu capacitatea de 11 mc: amestecare orizontalå, 3 melci, cu¡ite în stare bunå, golire pe dreapta. Pre¡: 4.100 euro. Tel.: 0742.568.025 Vând ma¿inå de plantat råsaduri Checchi& Maglli: 2 rânduri, la fir, pentru tomate, ardei, praz, vinete, conopidå, varzå. Putere tractor 25 CP. Pre¡: 5.000 euro + TVA. Tel.: 0747.820.220 Vând saltele pentru spa¡ii de odihnå, såli de muls, culoare vaci, 10 ani garan¡ie. Tel.: 0751.092.918 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Cumpår cereale doar în cantitå¡i foarte mari, cu plata pe loc. Asigur transport. Tel.: 0756.984.939 Vând ¡api Saanen ¿i Alpinå Francezå, cu vârsta între 1

¿i 2 ani. Tel.: 0735.519.119 Vând 90 tone porumb boabe din produc¡ia 2019, umiditate 10%. Teleorman. Tel.: 0765.904.925 SC vinde 1.000 tone fân de lucernå în balo¡i mari, de 200 kg/buc. Rela¡ii: Tudor Nelu¡a, director comercial. Tel.: 0729.889.693 Vând lavandå verde, uscatå ¿i buta¿i, certificare în agricultura ecologicå. Livrare personalå. Tel.: 0760.122.725 Vând 1.700 tone grâu pentru panifica¡ie. Bârlad, jud. Vaslui. Tel.: 0744.542.630 FERME, TERENURI

Vând în jud. Maramure¿, la grani¡a cu jud. Sålaj ¿i Satu Mare, fermå de cre¿tere porci, capacitate 2.000 de capete. Rela¡ii la Tel.: 0722.333.039 Vând, în loc. Brazi, Prahova, fermå ¿i 22.000 mp teren intravilan, inclusiv 700 mp hale ¿i clådiri pentru produc¡ie agro-industrialå pe DN 1, Bucure¿tiPloie¿ti, lângå autostradå. Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0722.686.563 Cumpår 100-250 ha, på¿une comasatå, cu CF, drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå. Tel.: 0773.978.834 Vând în Negre¿ti, jud. Neam¡, fermå de cre¿tere a caprelor. Tel.: 0756.337.095 Vând fermå cu suprafa¡a de 26.000 mp, în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a. Tel.: 0722.222.872 Vând în Slobozia, jud. Ialomi¡a, fermå zootehnicå cu utilaje noi ¿i 1.100 ha teren: 700 bovine ¿i 300 capete porcine. Ferma de¡ine ¿i un hele¿teu cu pe¿te. Rela¡ii la Tel.: 0726.826.363

Profitul agricol 2/2020

LOCURI DE MUNCÅ AliRa Recruitment recruteazå pentru clientul såu, lider mondial în solu¡ii inteligente de irigare din sectorul agriculturii, douå pozi¡ii pentru

R E P R E Z E N TA N º I V Â N Z Å R I S I S T E M E I R I G A º I I : CENTRU ¿i SUD Profil candidat:

Responsabilitå¡i principale:

- Absolvent studii universitare; - 2-3 ani experien¡å în vânzåri agribusiness; - Bune cuno¿tin¡e de limbå englezå; - Cuno¿tin¡e operare PC (MS-Office, MS-Project); - Cuno¿tin¡e de hidraulicå (constituie un avantaj); - Permis de conducere.

- Manageriazå zona alocatå în vederea identificårii de noi parteneri: fermieri interesa¡i de solu¡ii de iriga¡ii pentru cultura mare, pomiculturå, viticulturå, horticulturå ¿i distribuitori care comercializeazå linii de picurare, filtre, pompe ¿i alte echipamente specifice; - Dezvoltå zona d.p.d.v. comercial; - Identificå partenerii din zona atribuitå ¿i stabile¿te parteneriate strategice (producåtori de semin¡e, consultan¡i fonduri europene, proiectan¡i etc.); - Råspunde solicitårilor din zona atribuitå ¿i identificå noi clien¡i; - Urmåre¿te implementarea proiectelor de iriga¡ii deja contractate, cât ¿i cele viitoare din zona atribuitå.

A¿teptåm cu interes candidaturile dvs. pe adresele

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

Asocia¡ie reprezentativå de prim-plan a fermierilor cautå Responsabil de membri! Profilul candidatului: - Absolvent de studii superioare USAMV, Comunicare, PR, Marketing sau ªtiin¡e Politice; - Experien¡å în domeniul asociativ de minim 3 ani; - Cuno¿tin¡ele despre agribusiness ¿i trading reprezintå un real avantaj; - Bune cuno¿tin¡e de Englezå ¿i pachet Office, în special Excel; - Permis categoria B ¿i deschidere la deplasåri frecvente în ¡arå. Se oferå un salariu motivant, în func¡ie de experien¡å. Pozi¡ie doar la Bucure¿ti.

Detalii la: claudiu.novac@agxecutive.com sau la 0743.488.022

Profitul agricol 2/2020

Pescuitul ¿i vânåtoarea C=nd ghea]a nu-i bun\, da]i la undi]\! A vem un simulacru de iarnå. Noaptea este chiar frig, ¿i apele prind crustå de cristal, dar ziua då soarele ¿i pojghi¡a dispare în câteva ceasuri. Nu po¡i intra pe ghea¡å! Solu¡ia - råmâne så gåse¿ti un loc bun pe malul lacului. Acolo unde apa nu înghea¡å, ¿i este ceva mai adâncå. A¿a se înâmplå în zona podurilor peste canalele ce despart lacurile. Sunt zone de trecere unde meritå încercat! Aici ne a¿teptåm la pe¿ti mici oblete, babu¿cå, biban. Este indicatå o undi¡å finå, cu fir sub¡ire, 0,10 cu 0,08 mm, plumbaj u¿or - 0,5 g - echilibrat cu o plutå sensibilå, fårå antenå ¿i cârlig mic - nr.18, din sârmå finå. Pun linia pe o vargå telescopicå, u¿oarå ¿i agerå, o DAIWA Compass de 4 m, cu tronsoane scurte. Tot aici se poate pescui la “match” ori cu o bolognezå de 4,5 m. De obicei, eu pescuiesc cu viermu¿i mici ¿i vioi, vopsi¡i ro¿u, dar pe måsurå ce intråm în iarnå trec la libelule. Acolo unde este un u¿or curent, las o distan¡å ceva mai mare între cârlig ¿i plumbaj cam 15 cm, în a¿a fel încât momeala så fluture deasupra fundului apei. Câteva bile de nadå ro¿iaticå, cu fåinuri proteice, fac pe¿ti¿orii så vinå pe dâra de culoare ¿i miros. Nu sunt rezultate spectaculoase ca în sezonul cald, dar acest firicel de nadå aduce pe¿ti¿orii ¿i-i ¡ine în zonå. Pe lângå oblete ¿i babu¿cå, aici mai picå ¿i câte un bibåna¿. Dacå-i rost de ceva bibani mai dolofani putem înlocui linia 0,10 cu una 0,11 sau 0,12, fårå forfac, tot cu plutå finå, înlocuind plumbii ¿i cârligul cu mormâ¿ca de 0,5 g, în cârligul cåreia pun 2 - 3 libelule. La intrarea pe canalul dintre douå lacuri bibanii, dacå sunt, stau “în ga¿cå”, ¿i asta se vede dupå frecven¡a atacurilor. Probabil este por¡iunea unde gåsesc adåpost ¿i locuri potrivite de unde så pândeascå baboii. În zona cu pricina re¡in din vargå linia cu mor-

mâ¿cå ¿i libelule. Normal, curentul saltå pu¡in montura, timp suficient pentru ca bibanii så atace! Dupå câteva capturi, revenim, controlând ¿i zona de la intrarea apei în strâmtoarea canalului, acolo unde putem da peste oble¡i ¿i babu¿ti. Este vremea când pe¿tii sunt gråsu¡i ¿i plini de icre, numai buni så-¡i facå poftå de o pråjealå ¿i, de ce nu?, de o tartå cu icre. Pe¿ti de tot felul se pot prinde ¿i în alte locuri de pe malul lacului, acolo unde apa este îndeajuns de adâncå încât så avem “în ce” cåuta pe¿tii. Chiar dacå este mai confortabil så stai ferit de vânt, ori cu vântul din spate, poate cå locurile a¿ezate în plin vânt oferå ¿ansa så prindem mai bine, deoarece curen¡ii din apå sunt orienta¡i spre mal. În asemenea locuri mai potrivitå este o telescopicå de 5 m, chiar de 6 m, cåci uneori trebuie pescuit ceva mai departe

de mal. ªi aici este nevoie de linie finå fir 0,12 mm cu forfac 0,10 mm, cârlig nr. 16 plumbaj etalat de 1 g ¿i plutå sensibilå, tot fårå antenå, så nu ¡inå ghea¡a! La pescuitul cu vargå mai lungå, o nådire då rezultate, mai ales dacå aruncåm nada dincolo de plutå. ªi cu vargå mai lungå se poate pescui cu linie cu mormâ¿cå, una ceva mai grea, de aproape un gram în acest caz. Nu doar bibanii, ci ¿i babu¿tile sunt påcålite de sclipirile ¿i mi¿cårile mormâ¿tii. Plåticu¡ele ¿i cara¿ii pot fi påcåli¡i, de asemenea, cu mormâ¿cå. Dacå mormâ¿ca nu då rezultate - pu¡in probabil - revenim la linia simplå cu cârlig ¿i momealå. Dacå prinde¡i, ¿i sunt toate ¿ansele så se întâmple a¿a, nu vå låcomi¡i! Opri¡i câ¡iva pe¿ti¿ori. A¿a ve¡i sim¡i ¿i mai bine gustul iernii ce se laså a¿teptatå! Victor ºÅRUª

Spre larg, cu varga lungå Profitul agricol 2/2020

De solidaritatea gâ¿telor trebuie så ¡inå seama orice vânåtor care nåzuie¿te så-¿i adauge în palmares câteva trofee memorabile, la sfâr¿itul unei partide ori al unui sezon.

gârli¡e pa¿te pe o solå de grâu sau de orz råsårit de o ¿chioapå, ve¡i vedea, dacå urmåri¡i pe îndelete, cå imensa armatå are postate grupuri de santinele pe flancuri. În timp ce suratele lor månâncå fårå grijå, stråjile nu-¿i apleacå nicio clipå capul cåtre påmânt, ci vegheazå necontenit la siguran¡a generalå. Din timp în timp, sunt înlocuite de altele, prin

un exemplu demn de urmat. Altcineva a împu¿cat trei gâ¿te dintr-un foc, cu glon¡, pe când stolul på¿tea la douå sute de metri. Poate fi socotitå ¿i aceasta o performan¡å, înså nu constituie o re¡etå. Iste¡imea gâ¿telor este întotdeauna cu un pas în urma ingeniozitå¡ii oamenilor. Totu¿i, nu înfrumuse¡eazå cu nimic vânåtoarea faptul cå se trage de pe ¿lepuri sau din ¿alupe, noaptea, pe Dunåre, nåvålindu-se în vitezå în stolurile ce se odihnesc pe apå.

rota¡ie. Dupå cât se vede, diviziunea muncii nu am inventat-o noi, ci vietå¡ile sociale, gregare, începând cu insectele, dintre care albinele sunt cel mai elocvent exemplu, ca mare organism viu, format din mai mul¡i indivizi. De solidaritatea gâ¿telor trebuie så ¡inå seama orice vânåtor care nåzuie¿te så-¿i adauge în palmares câteva trofee memorabile, la sfâr¿itul unei partide ori al unui sezon. Prima condi¡ie este de a nu supralicita mårimea alicelor. Recomandabile sunt cele de 3,5-4 milimetri. Se spune printre vânåtorii "de panå" cå, la gâ¿te, alica idealå este... distan¡a de 35 de metri. Restul e hazard. Amicul meu Andu a doborât un gâscan solitar din slava cerului, în curtea cabanei, trågând cu alicå mare, "la plesnealå". Norocul chior al unui singur plumb l-a fåcut eroul zilei. Dar nu în aceasta constå måiestria vânåtorului de gâ¿te, nefiind, de altfel,

Nici hecatombele såvâr¿ite pe polei, când aripile påsårilor sunt ca ¿i paralizate, nu må încântå. Adep¡ii eficien¡ei se dau în vânt dupå chemåtorile electronice, un mod par¿iv de a înclina talerul balan¡ei în favoarea noastrå, când deja ne-am adjudecat suprema¡ia în competi¡ia cu sålbåticiunile. Mizez în continuare pe virtu¡ile ¿i pe savoarea vânåtorii tradi¡ionale, unde confruntarea dintre abilitå¡ile vânåtorului ¿i înzestrårile native ale animalelor sålbatice nu trece cu mult peste limitele firescului. Gârli¡ele, ca vietå¡i transfrontaliere la scarå mare ¿i, de aceea, foarte ingenioase, pot servi ca unitate de måsurå pentru în¡elepciune ¿i cumpåtare cinegeticå. Oare vechiul adagiu “Uti, non abuti!” (Folose¿te, dar nu abuza) så-¿i fi pierdut, în timp, semnifica¡ia?!... Gabriel CHEROIU

Solidaritatea g=rli]elor I Iatå cå acum, în acest scåpåtat de Gerar, se împlinesc trei decenii de când am fåcut prima ie¿ire la gâ¿te (termen generic pentru toate neamurile de anseride care î¿i petrec iarna la noi, în bejenie de pe îndepårtatele ¿i misterioasele meleaguri de la miazånoapte). Grosul lor îl reprezintå înså gârli¡ele mari, spi¡å de zburåtoare, într-atât de rodnicå încât, la începutul lui noiembrie trecut, le-am auzit curgând fårå istov pe deasupra obcinelor, mai cu seamå pe întuneric. Trei zile la rând, sute de stoluri alcåtuite fiecare, la rându-le, din alte sute de påsåri mânate de asprimea gerului ¿i vânturilor taigalei siberiene. Iar acesta nu este decât un culoar al lor. În treizeci de ani, am adunat nenumårate întâlniri cu aceste palmipede spectaculoase, uneori paradoxale prin comportament, dar întotdeauna eficiente în a-¿i conserva efectivele ¿i a ie¿i cu pierderi minime de pe urma apropierii de oameni, cei mai de temut prådåtori de-a lungul istovitorului drum al migra¡iei. În relativ scurtul timp de la inventarea armelor de foc, gârli¡ele au învå¡at så-¿i înal¡e plafonul de zbor, så ocoleascå trupurile de pådure, tufåri¿urile sau alte forme de vegeta¡ie de unde ar putea pândi pericolul plumbilor ucigåtori ¿i så se ridice de pe tarlalele înverzite pe care se hrånesc, la o tot mai lungå båtaie de pu¿cå de orice apari¡ie suspectå în ambient. În zori, când se urnesc din dormitoarele lor lacustre, trimit înainte iscoade. Oarecum de sacrificiu, acestea survoleazå la joaså altitudine plånuitul traseu al comunitå¡ii, emi¡ând în mod repetat semnale sonore pentru grupul în a¿teptare. Vânåtorii mai pu¡in versa¡i sunt tenta¡i så doboare prada u¿oarå, fårå så ¿tie cå, astfel, modificå itinerarul socotit sigur al unei întregi escadrile, acum alertate de absen¡a cerceta¿elor. Când un stol de cinci-¿ase sute de Profitul agricol 2/2020

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 22.01 - 5.02.2020

Adrian Pintea 22.01.1974, director general APIA Laszlo Erdelyi 22.01.1982, manager Titan Machinery Oradea Remus Rådule¡ 23.01.1955, ac¡ionar General Leasing Ovidiu Mirea 23.01.1974, coordonator vânzåri utilaje second-hand Claas Roxana Pastuhov 23.01.1981, director marketing Limagrain Ioan Avram Mure¿an 24.01.1959, fost ministru Cristina Gavrilå 29.01.1962, director Direc¡ia patrimoniu, APIA Raluca Emilia Daminescu 29.01.1976, director Direc¡ia metodologie ¿i rela¡ii institu¡ionale APIA Florin Mure¿an 29.01,1979, director tehnic Saaten-Union Gheorghe Stratulat 31.01.1942, Farmavet Bogdan Iagåru 31.01.1981, director vânzåri Corteva Laura Mihailov 1.02.1969, director general Alcedo Ciceronis Cumpånå¿oiu 2.02.1956, director autoritatea de management pentru POPAM Hristofor Miculescu 2.02.1968, director cercetare-produc¡ie KWS Alexandra-Suzana Strugari 2.02.1980, responsabil marketing Claas România Liviu Alexandru Marcovici 4.02.1950, profesor USAMV Cluj Cåunei Gheorghe 5.02.1956, director general Autoritatea Na¡ionalå Antigrindinå 54

Ce spun românii c\ beau? Conform unei anchete sociologice, foarte mul¡i români spun cå ei nu beau aproape niciodatå, nimic. Tot dacå te iei dupå ce declarå, unul din trei români (28%) spune cå preferå berea. Pe locul doi între båuturi se situeazå vinul, ales de unul din cinci români. Pu¡ini sunt cei care declarå cå ar bea ¡uicå ori alte alcooluri tari. Dar cifrele aratå cå românii ocupå locuri de top ¿i la produc¡ia ¿i consumul de alcool. România ocupå locul 5 în topul ¡årilor cu un consum excesiv (adicå cel pu¡in 60 grame de alcool pur la bårba¡i/40 grame la femei, o datå la 30 de zile). Så observåm înså cå mai mult de 25% din alcoolul consumat în ¡ara noastrå este nefiscalizat, produs în gospodårii. Cele 510 milioane de litri de vin produse în 2018 claseazå România pe pozi¡ia 6 în Europa ¿i 13 în lume. Produc¡ia de bere este de 1,8 miliarde de litri. ºara noastrå urcå pe locul 9 în UE. A¿adar, potrivit studiului, berea este cea mai popularå alegere: 40% dintre bårba¡ii români beau o bere cel pu¡in o datå

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

9 10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 1/2020 ORIZONTAL: SORCOVA - AC; CAUZA - USUI; ARS - SATURN; FE - MELODIE; ACEI - ERATA; AGRAR - RAM; ATRACTIE - A; B - ECRAN - AT; ALTOI - SOLO; CHELTUITOR.

pe såptåmânå: dupå serviciu (35,9%), la sårbåtori (35,7%) sau ca socializare în ora¿ (30,7%). Unul din zece români alege så bea vin aproximativ o datå pe såptåmânå, la sårbåtori (58%), zilele de na¿tere (35,2%) ¿i socializarea în ora¿ (17,7%). Båuturile spirtoase råmân o categorie preponderent masculinå. Sub 10% dintre respondente beau mai des de o datå pe lunå. Aproape jumåtate dintre ocaziile de consum sunt la sårbåtori ¿i zile de na¿tere (27%). Spirtoasele sunt preferate de cei care au peste 45 de ani. Majoritatea responden¡ilor (62,6%) spun cå î¿i iau båuturile din comer¡, iar 19% declarå cå båuturile alcoolice provin din produc¡ie proprie ori de la rude, prieteni sau producåtori individuali. ORIZONTAL: 1) Ouå pentru hrana de zi cu zi – ªef de peste ocean; 2) Abuz fårå folos! – Åsta are coadå; 3) Se exprimå în formule obi¿nuite – Crapå dupå deshidratare! 4) A se înfunda un vas – Tratatå cu sfin¡enie; 5) Dificil de aflat – Atins... nepermis; 6) Dau ora exactå – Altoit în felul lui; 7) Întors din expedi¡ie; 8) For¡å de påtrundere; 9) O muiere stra¿nicå – E primul în materie; 10) Nu trebuie datå uitårii. VERTICAL: 1) Debiteazå verzi ¿i uscate la parchet – A lua prin surprindere; 2) Ni¿te pråpåstioase – Trecute în cont! 3) Curå¡enie generalå; 4) Lemn de ars – Cu decora¡ii pe mânecå; 5) Se destinde în ac¡iune – Accidentat la coaste; 6) Dau rodul påcii; 7) Tåiat de-a curmezi¿ul – Îndemn la modera¡ie; 8) Darul vorbirii! – Plini de ar¡ag; 9) Cutie de dus – Strâns cu u¿a; 10) Tehnicå... de luptå. Profitul agricol 2/2020